Calendarul zilei – 28 august

Publicat de Codrin RAITA, 28 august 2021, 05:00 / actualizat: 28 august 2021, 9:18

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” se va desfășura în perioada 28 august – 26 septembrie și va aduce la București cele mai importante orchestre și cei mai valoroși muzicieni ai momentului. Organizatorii dedică această ediție aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui compozitor român. Peste 3500 de artiști străini și români vor participa la Festival, în condițiile în care evenimentul va avea o durată record de 4 săptămâni. Evenimentul se va desfășura cu stricta respectare a regulilor sanitare. Cele 78 de concerte sunt organizate în patru serii: Mari Orchestre ale Lumii (concerte desfășurate la Sala Palatului), Concerte și Recitaluri (la Ateneul Român, după amiaza), Muzica Secolului XXI (la Sala Radio) și Enescu și Contemporanii (concerte de dimineață, la Sala Auditorium). Pe lângă concertele în sală, Festivalul Enescu 2021 va oferi acces la concertele sale și în varianta online, pentru publicul din întreaga lume, în sistem pay-per-view, fiind pentru prima oară când Festivalul recurge la acest sistem. Eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: Primăria București, TVR și Radio România. Din programul zilei:

• ora 19:30 – Orchestra Filarmonicii George Enescu, Paavo Järvi – dirijor, Hilary Hahn – vioară, Sarah Nemțanu – concertmaestru – la Sala Palatului, în cadrul Secțiunii Mari orchestre ale lumii
• 28 august – 26 septembrie – Film în 7 episoade dedicat Festivalului Internațional George Enescu 2021 – TVR; Constantin Silvestri – Avant-Gardist, Master Improviser, Homme Passionné. Produs în Marea Britanie de Anda Anastasescu și Nicolas Gaster
• 28 august – 4 septembrie – Mirrors Of Brâncuși – Expoziție Interactivă – ora 22:00

* Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire, iar dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți. CNDB anunță reprezentații, premiere, spectacole internaționale de dans contemporan și ateliere. Din iulie până la final de septembrie, la CNDB au loc cele mai noi producții,  spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și un atelier susținut de Rebecca Juorno, din Franța, care semnează și coregrafia spectacolului „La Ménagère”. Din program:

• La Ménagère (Franța) – Rebecca Juorno – spectacol selectat în rețeaua Aerowaves

* În perioada 26 – 29 august, Centrul expozițional Romexpo va găzdui East European Comic Con 2021. În zilele de 28 și 29 august, evenimentul va avea ca invitaţi actori din cele mai populare seriale şi filme de la Hollywood. John Romero, una dintre legendele jocurilor video, vine pentru prima dată la Comic Con Summer Limited Edition, pe 28 şi 29 august, acesta alăturându-se celor 4 actori invitaţi: Anna Shaffer (Triss Merigold din The Witcher) se alătură lui Eugene Simon (Lancel Lannister din Game of Thrones) Michael Malarkey (Lorenzo St.John din The Vampire Diaries) şi lui Ed Westwick (Chuck Bass din fenomenul Gossip Girl). Evenimentele se vor desfășura în intervalele orare sunt 9:30 – 14:30 şi 16:00 – 21:00

• Actriţa de origine spaniolă, Itziar Ituno, interpreta lui Raquel Murillo (Inspector/Lisbon), unul dintre personajele cu cea mai spectaculoasă evoluţie din serialul-fenomen „La Casa de Papel”, vine pentru prima data în România la Comic Con (Summer Limited Edition) 2021. Itziar Ituno va fi prezentă la eveniment pe 28-29 August, sâmbătă (dupa-masă) la a doua sesiune şi duminică dimineaţă la prima sesiune

* Piatra-Neamț: Filmul “Neidentificat”, cel de-al doilea lungmetraj al regizorului Bogdan Apetri, o co-producţie România-Cehia-Letonia şi distribuit de Transilvania Film va rula astăzi la a 13-a ediția a festivalului Filmul de Piatra (27 – 29 aug.), de la 20:30, în Curtea Muzeului „Calistrat Hogaș”.

• Publicul cinefil se va întâlni la Piatra Neamț cu actorul Bogdan Farcaș și regizorul Bogdan Apetri, care este membru al juriului de anul acesta și susține un masterclass în cadrul festivalului.

* Jud. Sălaj: Sanctuarul de urşi Libearty din Zărneşti şi alte opt locuri speciale din ţară se vor transforma, în perioada 25 august – 26 septembrie, în săli de concerte pentru a găzdui cea de-a cincea ediţie a turneului naţional Classic Unlimited, susţinut de pianistul Bogdan Vaida. În timpul seriei de concerte Classic Unlimited, intitulată anul acesta „A contemporary view”, publicul va putea asculta atât piese consacrate ale muzicii clasice, cât şi trei piese contemporane, create special pentru turneu de compozitorii clujeni Ciprian Gabriel Pop, Şerban Marcu şi Cristian Bence-Muk. Programul zilei:

• Concertul are loc la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou

* Timișoara: În perioadele 27 – 29 august și 3 – 5 septembrie, Opera Națională Română Timișoara, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Casa de cultură a Municipiului Timișoara organizează Festivalul de operă și operetă în aer liber, ediția a XVI-a – la Teatrul de vară din Parcul Rozelor Timișoara. Din programul zilei:

• ora 20:30 – Contesa Maritza, de Emmerich Kálmán – Spectacol de operetă interpretat în limba română

– S-a întâmplat într-o zi de 28 august

* Se împlinesc 1545 de ani (476 d.H.) de la sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Romulus Augustulus, ultimul împărat, a fost detronat de căpetenia mercenarilor germani, Odoacru, Romulus fiind obligat să abdice pe 4 septembrie 476. Acesta a devenit primul rege barbar al Italiei (476-493 d.H.)

* Acum 217 ani (1804) un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. Cel mai mare incendiu al epocii fanariote a izbucnit la o farmacie din zona centrală a Bucureştiului, fiind distruse 600 de case şi 2000 de prăvălii. După acest incident s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor oraşului (28.VIII/9.IX)

* În urmă cu 99 de ani (1922), la un post de radio comercial, a apărut prima reclamă contra cost, difuzată pentru firma Queensboro Corporation, care promova un complex rezidențial. Postul de radio se numea WEAF, avea sediul în New York și aparținea Companiei Americane de Telefoane și Telegrame (AT&T). Durata reclamei a fost de zece minute timp în care au fost descrise toate avantajele unei vieți liniștite la țară, departe de aglomerația din centrul orașului New York, în suburbia Jackson Heights. Complexul rezidențial promovat de WEAF se numea Hawthorne Court (Reședința Hawthorne) după numele unui faimos (pe atunci) scriitor american care iubea natura. Pentru difuzarea reclamei inițiale postul de radio a cerut 50 de dolari. După două luni de la difuzarea primei reclame, WEAF reușise să atragă și alte firme doritoare de promovare și a reușit să vândă trei ore de reclame contra 550 de dolari iar după un an strânsese deja în jur de 30 de agenții de publicitate drept clienți

* Acum 97 de ani (1924), între 28.VIII şi 5.IX, a avut loc Revolta din August, o insurecție nereușită împotriva dominației sovietice din Republica Sovietică Socialistă Georgiană. Scopul ei a fost restaurarea independenței Georgiei față de Uniunea Sovietică și în fruntea ei s-a aflat Comitetul pentru Independența Georgiei, un bloc de organizații antisovietice condus de Partidul Social-Democrat Georgian. Insurecția a fost suprimată de Armata Roșie și de trupele Ceka aflate sub comanda lui Iosif Stalin și Sergo Ordjonikidze, și a fost urmată de un val de represiuni în masă în care mai multe mii de cetățeni georgieni au fost epurați. S-a dovedit a fi una din ultimele rebeliuni împotriva guvernului sovietic, înfrângerea sa marcând instaurarea definitivă a regimului comunist în Georgia

* În urmă cu 51 de ani (1970), între 28.VIII şi 2.IX, la Bucureşti, s-a desfăşurat primul Congres internaţional pentru promovarea limbii şi literaturii latine, organizat de un comitet român sub auspiciile Academiei Latine Internaţionale

* Se împlinesc 10 ani (2011), de când, la Nisporeni, în Republica Moldova, pe cea mai înaltă culme de pe malul drept al Prutului, a fost sfinţită Crucea Mântuirii Neamului Românesc. Cu o înălţime de 35 de metri, realizată după modelul crucilor de la Putna, lucrarea reprezintă primul monument din Basarabia dedicat unităţii românilor de pe cele două maluri ale Prutului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Augustin, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1859: S-a născut actriţa Agatha Bârsescu (m. 1939)

– 1875: S-a născut Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (m. 1950)

– 1903: S-a născut (la Viena) inginerul chimist Cornel Bodea; considerat unul dintre fondatorii biochimiei vegetale pe plan naţional şi internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1985)

– 1905: A murit inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (n. 1871)

– 1909: S-a născut Asztalos István, prozator, dramaturg şi reporter de limbă maghiară din România (m. 1960)

– 1917: S-a născut dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (m. 1983)

– 1917: A murit Anton Naum, poet junimist, traducător (din creaţia unor mari scriitori francezi) şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1829)

– 1917: A murit scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (n. 1847). NOTĂ: „Dicţionarul scriitorilor români D-L” – 1998, dă ca an al naşterii 1848

– 1927: S-a născut baritonul Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale (m. 2014)

– 1936: S-a născut Ioan A. Rus, profesor-cercetător în domeniul matematicii; specialitatea: operatori neliniari şi ecuaţii diferenţiale (teoria punctului fix, teoria ecuaţiilor diferenţiale şi cu derivate parţiale, modelare matematică); membru de onoare al Academiei Române din 2017 – 85 de ani

– 1939: S-a născut Rodica Ojog-Braşoveanu, scriitoare de romane poliţiste (m. 2002)

– 1944: S-a născut Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (m. 2009)

– 1947: S-a născut Vasile (Vivi) Drăgan, director de imagine, producător şi operator de film

– 1955: S-a născut Nicolae Păsărică, jucător şi antrenor de oină; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (m. 2016)

– 1963: S-a născut Maria Gheorghiu, cantautoare de muzică folk

– 1993: A murit Gheorghe Mocanu, pictor şi profesor; iniţiatorul şi mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Oneşti (n. 1938)

– 2017: A murit artistul vizual Gheorghe Ioniţă (n. 1940)

– 2020: A murit Traian Bălănescu, membru fondator al trupei Vama Veche, alături de Tudor Chirilă şi Liviu Mănescu (n. 1964) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Ierusalim: Cancelarul german, Angela Merkel, vizitează Israelul (28 – 30 aug.)

– Berlin:Președintele german, Frank-Walter Steinmeier îl primește pe președintele Senegalului, Macky Sall

– Sydney, Australia: Sfârșitul perioadei de izolare a orașului

– Perpignan, Franța: Săptămâna dedicată profesioniștilor în cadrul Festivalului internațional de fotojurnalism Visa pour l’image (28 aug. – 4 sep.)

– Paris: Atletism – Liga de Diamant 2021, reuniunea de la Paris

– Kangerlussuaq, Groenlanda: Automobilism – Extreme E – runda a 3-a (28 – 29 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 430: A murit Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii vestiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (n. 354 d.H.). NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 28 august, data morţii sale, iar Biserica Ortodoxă, la 15 iunie

– 1749: S-a născut Johann Wolfgang von Goethe, scriitor (creatorul poeziei naţionale germane), gânditor şi om de ştiinţă german (studii de botanică, zoologie, mineralogie şi meteorologie; contribuţii la teoria culorilor) (m. 1832)

– 1828, 28.VIII/9.IX: S-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi (m. 1910)

– 1839: A murit geologul englez William Smith (n. 1769)

– 1862: S-a născut episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1942)

– 1867: S-a născut compozitorul italian Umberto Giordano (m. 1948)

– 1878: S-a născut medicul american George Hoyt Whipple; studii în domeniul bolilor hematologice şi ale ficatului; a introdus tratamentul cu extract hepatic în anemii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1934, împreună cu conaţionalii săi George Minot şi William Murpy (m. 1976)

– 1894: S-a născut dirijorul austriac Karl Böhm (m. 1981)

– 1899: S-a născut actorul american de origine franceză Charles Boyer (m. 1978). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1913: S-a născut Robertson Davies, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m. 1995)

– 1914: A murit compozitorul rus Anatoli Liadov (n. 1855)

– 1916: S-a născut Jack Vance, scriitor american de literatură fantasy şi SF; este autorul a peste 60 de cărţi, printre care şi 11 romane poliţiste semnate sub pseudonimul John Holbrook Vance, trei sub pseudonimul Ellery Queen şi al altor câteva romane sub alte pseudonime (m. 2013) – 105 ani

– 1916: A murit Leon de Rosny, orientalist şi etnograf francez; studii despre popoarele din Extremul Orient şi America Latină; cu prilejul unei vizite în România (1881) a donat Academiei o impresionantă colecţie de cărţi şi hărţi japoneze şi chineze; a scris şi câteva studii despre ţara noastră; membru corespondent străin al Academiei Române (1877) (n. 1837) – 105 ani

– 1925: S-a născut scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură S.F. (m. 1991)

– 1925: S-a născut Donald O’Connor (nume complet: Donald David Dixon Ronald O’Connor), cântăreţ, dansator şi actor american de film (m. 2003)

– 1930: S-a născut Ben (Biagio Anthony) Gazzara, actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2012)

– 1930: S-a născut PF Irineu (sau Irinej) (Gavrilović), patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (m. 2020)

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1959: A murit compozitorul ceh Bohuslav Martinù (n. 1890)

– 1965: S-a născut Shania Twain (numele real: Eileen Regina Edwards), cântăreaţă country şi textieră canadiană

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Jason Priestley, cunoscut mai ales pentru rolul lui Brandon din serialul „Beverly Hills 90210”

– 1987: A murit John Huston, regizor, scenarist şi actor american de film (n. 1906)

– 1995: A murit scriitorul german Michael Ende; cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”, care au făcut de mult înconjurul lumii, find traduse în principalele limbi de circulație europeană (n. 1928)

– 2006: A murit Melvin Schwartz, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1988, împreună cu Leon Max Lederman şi Jack Steinberger, pentru metoda razei de neutrini şi demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic (n. 1932) – 15 ani

– 2017: A murit actriţa franceză Mireille Darc (nume la naștere: Mireille Aigroz); simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (n. 1938)

– 2019: A murit Nancy Holloway, cântăreaţă de jazz, pop și soul și actriță americană (n. 1932)

– 2019: A murit Ion Sergiu Chircă, economist din R. Moldova, doctor în științe economice; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1934)

– 2020: A murit Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (n. 1976) – 1 an

Calendarul zilei – 27 august

Publicat de Codrin RAITA, 27 august 2021, 05:00 / actualizat: 27 august 2021, 9:36

EVENIMENTE INTERNE

– Mass – media, Publicitate

* Turda: Asociația „Ține de Noi”, împreună cu Fundația Hanns Seidel – România, demarează un program de training inedit, dedicat jurnaliștilor de investigație – ora 10:00, la Casa Rațiu, Piața 1 Decembrie 1918 nr. 1. Training-ul va avea loc în perioada 27 – 29 august, respectând toate normele de distanțare socială și protecție sanitară, astfel participanții vor beneficia de măști gratuite și dezinfectant din partea organizatorilor

– Cultură

* Jud. Botoșani: Ediția a VIII-a a Zilelor Nordului are loc între 27 și 29 august la Darabani, cel mai nordic oraș al României, și în alte comunități din nordul țării. La concertele și evenimentele din agendă sunt așteptați participanți din România și Republica Moldova. Subcarpați, Zdob și Zdub, The Kryptonite Sparks, Baba Dochia și șase trupe din programul Rock Your Highschool vor concerta în Poiana Teioasa, iar Mircea Baniciu, Dan Byron, Doru Trăscău și Andrei Zamfir de la The Mono Jacks vor urca pe scena de la Conacul Balș. Agenda festivalului mai conține spectacole de teatru („O poveste foarte simplă” – Drama Club, „Antisocial” – Atelierul de teatru, „Gewalt la Darabani” – Texte bune în locuri nebune), proiecții de film („Another Round”, „What do you see when you look at the sky?”, „Un triomphe”), expoziții, școli de vară, dezbateri, conferințe și ateliere, tururi ghidate în regiune, clăci pentru reconstrucția celei mai vechi școli sătești din Moldova și competiții sportive (tenis, trail și MTB)

* Sibiu: Spectacolul „Shakespeare – Bach / Le Main du Temps”, cu Charlotte Rampling și Sonia Wieder-Atherton, una dintre cele mai așteptate reprezentații ale celei de-a XXVIII-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (20 – 29 aug.), va avea loc în premieră mondială în România. Cu această ocazie, Charlotte Rampling, una dintre cele mai mari personalități din lumea teatrului și a filmului mondial va primi o stea pe Aleea Celebrităților din Sibiu, în cadrul ceremoniei care va avea loc de la ora 18:00, pe Str. Cetății. De asemenea, va fi prezentă la Gala Celebrităților, în aceeași zi, la ora 19:00, la Filarmonica de Stat din Sibiu, alături de celelalte personalități care primesc anul acesta o stea pe Alee: Denis O’Hare, Jan Lauwers, Israel Galvan, Akram Khan, Helmut Stürmer, Yoshi Oida

* Târgu-Mureș: Are loc Festivalul „Vâltoarea Mureşeană” (27 – 29 aug.)

* Timișoara: În perioadele 27 – 29 august și 3 – 5 septembrie, Opera Națională Română Timișoara, Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Casa de cultură a Municipiului Timișoara organizează Festivalul de operă și operetă în aer liber, ediția a XVI-a – la Teatrul de vară din Parcul Rozelor Timișoara. Din programul zilei:

• ora 20:30 – Scripcarul pe acoperiș, de Jerry Bock – Spectacol interpretat în limba română

* Vaslui: Consiliul Județean Vaslui și Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad organizează, de la ora 9:00, un atelier de creație. „Pictăm figurine din ipsos” este o activitate destinată copiilor de toate vârstele, care își descoperă creativitatea, imaginația și bucuria de a petrece timpul altfel, în aer liber. Atelierul va avea loc în curte, la Pavilionul Expozițional „Marcel Guguianu”, accesul fiind gratuit

* Vaslui: Cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Open Camp va avea loc în perioada 27 – 29 august în municipiul Vaslui – în Poligonul de Tir Paiu din Vaslui. Vineri, 27 august, vor evolua Cojones Records, Rotaru Kapushon, B.M.C. şi R.O.A, sâmbătă, 28 august, se vor afla în faţa publicului Hands of Angels, Stema Timpuri Noi şi Dirty Shirt, iar duminică, 29 august, vor urca pe scenă Suburbia 11, Frate Gheorghe şi Mădălina Pavăl

– S-a întâmplat într-o zi de 27 august

* Acum 102 ani (1919) era înființat Muzeul Limbii Române, actualul Institut de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca, unitate de cercetare științifică fundamentală cu profil umanist, aflată sub auspiciile Academiei Române. A funcționat la început pe lângă catedra de limba română a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. Conceput de reputatul lingvist și om de cultură Sextil Pușcariu, devenit, totodată, și întâiul rector al Universității clujene, Muzeul Limbii Române avea următoarele obiective: „strângerea și prelucrarea științifică a materialului lexicografic al limbii române din toate timpurile și din toate regiunile locuite de români; pregătirea de studii și lucrări speciale în vederea unificării limbii literare și a terminologiei tehnice și speciale în toate ținuturile românești; deșteptarea interesului obștesc pentru studiul și cultivarea limbii române; pregătirea de filologi români”

* Acum 101 ani (1920) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Austria. Ca urmare a ocupării acesteia de către Germania nazistă relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost întrerupte în 1938. Au fost reluate la 8.X.1947 (după Al Doilea Război Mondial) sub forma unor reprezentanţe politice. La data de 1.VIII.1959, reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar la 23.IX.1963, reprezentarea diplomatică a fost ridicată la rang de ambasadă

* În urmă cu 93 de ani (1928) era semnat, la Paris, Pactul Briand-Kellogg, tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state. Pactul a fost semnat de SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia, România aderând la Tratat la data de 4 septembrie a aceluiaşi an

* Acum 89 de ani (1932), între 27 şi 31 august, o delegaţie din România a participat la lucrările Congresului internaţional antirăzboinic (de orientare procomunistă) de la Amsterdam (Olanda). Congresul, la care au participat 2.200 de delegaţi din 27 de ţări, a ales un Comitet internaţional permanent, din care a făcut parte şi Petre Constantinescu-Iaşi, reprezentantul Comitetului naţional antirăzboinic din România

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de la crearea, la Praga, a Uniunii Internaţionale a Studenţilor (UIS). Este o organizaţie-umbrelă pentru 155 astfel de organizaţii studenţeşti din peste 112 ţări şi teritorii cuprinzând aproximativ 25 milioane de studenţi

* Cu 66 de ani în urmă (1955) a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea a fost publicată, însă, în septembrie acelaşi an). Ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver. Acesta a luat legătura cu fraţii gemeni Norris şi Ross McWhriter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun. Încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

* În urmă cu 39 de ani (1982) a fost prezentat presei şi oficialităţilor primul avion de tip ROMBAC 1-11, produs la fosta Întreprindere de Avioane Bucureşti (actualmente Romaero Băneasa). România devenea astfel primul stat comunist din lume, exceptând URSS, care producea un avion cu reacţie pentru pasageri. Zborul inaugural cu pasageri a avut loc la 28 ianuarie 1983, pe ruta Bucureşti–Timişoara

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când au fost stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România și R. Moldova. România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, imediat după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991). Ambasada României a fost prima reprezentanță diplomatică deschisă de un stat în capitala Republicii Moldova, la Chișinău (şi-a început activitatea la 20 ianuarie 1992). Până în luna iunie 1993 a fost condusă la nivel de însărcinat cu afaceri a. i. Primul ambasador al României a fost acreditat la Chișinău în luna iunie 1993, iar primul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti a fost acreditat în luna ianuarie 1992

* Acum 7 ani (2014) avea loc inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, conductă (43 Km) care interconectează reţele de gaz din România şi Republica Moldova, a cărei construcţie a început pe 27 august 2013

Aniversări – Comemorări

– Sf. Monica (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1858: S-a născut Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (m. 1944)

– 1903: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1953, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975)

– 1905: S-a născut inginerul electroenergetic şi profesorul Ion S. Antoniu; activitatea sa s-a îndreptat spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1917: A murit Ion Grămadă scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial (n. 1886, satul Zahareşti, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în judeţul Suceava, România)

– 1918: S-a născut (la Edineşti/Hotin, azi în Ucraina) anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (m. 1991)

– 1924: S-a născut poeta Mariana Dumitrescu; actriţă la Teatrul Naţional din Bucureşti, s-a remarcat şi ca scenaristă şi traducătoare de librete de operă; multe dintre poeziile sale au fost transpuse pe muzică (m. 1967)

– 1928: S-a născut Mircea Zaciu, critic şi istoric literar; după 1990 s-a stabilit în Germania, dar a petrecut şi lungi perioade în ţară; iniţiator şi principal coordonator al „Dicţionarului scriitorilor români” (1995, 1998); membru de onoare al Academiei Române din 1997 (m. 2000, la Cluj)

– 1930: S-a născut jurnalistul Ion Ghiţulescu; considerat unul din cei trei corifei ai presei sportive românești, din postura de om de radio, alături de Ioan Chirilă (presă scrisă) şi Cristian Ţopescu (TV); angajat al Radiodifuziunii Române din anul 1951, a fost, timp de 55 de ani, una dintre cele mai cunoscute voci ale comentariului sportiv; şef al Secţiei Sport şi Informaţii (1961-1989), apoi director al Direcţiei Programe a SRR (1990-1996) (m. 2021)

– 1930: S-a născut Z.[igu] Ornea, critic şi istoric literar, editor, publicist şi scriitor (m. 2001)

– 1938: S-a născut Mircea Braga, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar

– 1942: S-a născut Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist (m. 2017)

– 1942: S-a născut Dumitru Dinulescu, prozator, poet, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (în perioada 1966-1977 a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română) (m. 2019)

– 1943: A murit mareşalul Constantin Prezan; a participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919); a elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie – august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1861)

– 1950: S-a născut Mihai Mălaimare, actor, regizor; fondator şi fost director al Teatrului Masca

– 1951: S-a născut graficianul Mircea Muntenescu – 70 de ani

– 1959: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune și prezentatorul tv. Claudiu Bleonţ

– 1965: A murit Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1910)

– 1970: A murit sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (n. 1901)

– 1970: A murit actorul Ştefan Ciubotăraşu (n. 1910)

– 1972: S-a născut Horia Brenciu, prezentator tv, interpret, compozitor şi producător de spectacole şi evenimente

– 1975: A murit Ion Filotti Cantacuzino (fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (n. 1908)

– 1977: A murit actorul Dorin Sireteanu (n. 1901)

– 1985: S-a născut pictoriţa, sculptorița şi muralista cubistă americană de origine română Alexandra Nechita (supranumită în copilărie „Micuţa Picasso”)

– 1991: A murit actorul Nicolae Brancomir (n. 1904) – 30 de ani

– 2008: A murit soprana Livia Pop, fostă solistă a Operei Române din Cluj (n. 1911)

– 2008: A murit Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (n. 1925)

– 2009: A murit Sergiu Eremia, compozitor şi dirijor de fanfară (n. 1933)

– 2012: A murit soprana Mirela Zafiri; a activat la Opera din Braşov (n. 1971)

– 2019: A murit inginerul Dan Perianu (nume complet: Dan Corneliu Ion Marius Perianu), un neobosit cercetător al istoriei industriei reșițene și al patrimoniului cultural industrial din zona Banatului Montan (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Chișinău: Au loc manifestări de marcare a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova

– Paris: Auchan – rezultate financiare în prima jumătate a anului

– Tunisia: Termenul limită pentru o nouă prelungire a perioadei de izolare

– Guayaquil, Ecuador: Sfârșitul stării de urgență în domeniul sănătății în Guayaquil și în provincia El Oro

– Silverstone, Marea Britanie: Campionatul Mondial de Motociclism – Marele Premiu al Marii Britanii (27 – 29 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Republicii Moldova. Ziua Independenţei; Parlamentul de la Chişinău a adoptat Declaraţia de independenţă – 27.VIII.1991. Guvernul României a recunoscut independenţa Republicii Moldova în aceeaşi zi – 30 de ani

– 1521: A murit compozitorul francez Josquin Despréz (n. ~1440) – 500 de ani

– 1574: A murit Bartolomeo Eustachi (Eustachius), savant, anatomist și medic italian, unul din fondatorii anatomiei umane (n. 1500)

– 1576: A murit pictorul italian Tiziano Vecellio (n. ~1488/1490) – 445 de ani

– 1635: A murit dramaturgul şi poetul spaniol Lope De Vega; considerat unul din cei mai importanți poeți și dramaturgi ai „Secolului de aur” al literaturii spaniole (n. 1562)

– 1664: A murit pictorul spaniol Francisco de Zurbaran (n. 1598)

– 1770: S-a născut filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (m. 1831)

– 1865: S-a născut Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace pe 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (m. 1951)

– 1869: S-a născut Karl Haushofer, general, geograf și geopolitician german; lui i se datorează studierea instituționalizată a geopoliticii (m. 1946)

– 1871: S-a născut scriitorul american Theodore Dreiser (m. 1945) – 150 de ani

– 1877: S-a născut Charles Rolls, constructor britanic de automobile şi aviator; în 1904 a fondat, împreună cu Henry Royce, la Manchester, societatea „Rolls-Royce”, specializată în fabricarea de maşini de lux, care a deţinut supremaţia mondială absolută; în timpul Primului Război Mondial „Rolls-Royce” a fabricat motoare de aviaţie; după Al Doilea Război Mondial a fost prima societate care a fabricat în serie motoare cu reacţie (m. 1910)

– 1890: S-a născut Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (m. 1976)

– 1896: S-a născut Miyazawa Kenji, scriitor japonez de literatură pentru copii și poet (m. 1933) – 125 de ani

– 1898: A murit John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (n. 1849)

– 1908: S-a născut Lyndon B.[aines] Johnson, om politic democrat american; vicepreşedinte (1961-1963) şi preşedinte al SUA din 1963 (după asasinarea preşedintelui John F. Kennedy) până în 1969 (m. 1973)

– 1928: S-a născut Osamu Shimomura, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi, GFP (m. 2018)

– 1929: S-a născut scriitorul american Ira Levin; a scris, cu precădere, literatură de suspans, numeroase dintre lucrările sale fiind ecranizate (m. 2007)

– 1931: S-a născut sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (m. 2011) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Cesaria Évora, cântăreaţă din Republica Capului Verde (m. 2011) – 80 de ani

– 1950: A murit Cesare Pavese, poet, prozator, critic literar şi traducător italian (n. 1908)

– 1958: A murit fizicianul american Ernest Orlando Lawrence; cercetări în domeniile radioactivităţii şi fotoelectricităţii (împreună cu colaboratorii a descoperit izotopii radioactivi şi sinteza unor elemente transuranice); lucrări privind fizica nucleară şi aplicaţiile ei în biologie şi medicină; a construit primul ciclotron (1930); rol important în realizarea primei bombe atomice americane; în onoarea sa, elementul chimic 103 a fost numit „lawrenciu”; Premiul Nobel pentru Fizică în 1939 (n. 1901)

– 1963: A murit inventatorul afro-american Garret Morgan; în 1914 patentează masca de gaze, iar în 1923, primul semafor automat de trafic (n. 1877)

– 1965: A murit Le Corbusier (nume real: Charles Édouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atît ale urbanismului modern cît şi designului modern la modul foarte general (n. 1887)

– 2009: A murit scriitorul rus Serghei Mihalkov, autor a nenumărate poezii, povești și fabule pentru copii (n. 1912)

– 2011: A murit actriţa americană Eve Brent (n. 1929) – 10 ani

– 2011: A murit actriţa rusă Iya Savvina (n. 1936) – 10 ani

Calendarul zilei – 26 august

Publicat de Codrin RAITA, 26 august 2021, 06:00 / actualizat: 26 august 2021, 9:14

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Centrul Gifted Education pentru copii supradotați organizează, în perioada 26 – 31 august, a doua ediție a Gifted Family Camp, campus specializat cu părinți și copii supradotați. Gifted Family Camp înseamnă patru zile de week-end prelungit în care se vor forma legături importante și se va experimenta relația părinte-copil prin procese și obiective specifice pentru a pune baza temelor și obiectivelor de lucru

– Cultură

* În perioada 26 – 29 august, Centrul expozițional Romexpo va găzdui East European Comic Con 2021. În primele două zile (26-27 aug.), evenimentul este dedicat celor care doresc să viziteze standurile expoziţionale şi magazinele prezente, iar în zilele de 28 și 29 august va avea ca invitaţi actori din cele mai populare seriale şi filme de la Hollywood. Evenimentul se va desfăşura în pavilioanele B1 şi B2 şi pe aleea din faţa acestora pe o suprafaţă de peste 35000 mp. John Romero, una dintre legendele jocurilor video, vine pentru prima dată la Comic Con Summer Limited Edition. John Romero va fi prezent pe 28 şi 29 august, acesta alăturându-se celor 4 actori invitaţi: Anna Shaffer (Triss Merigold din The Witcher) se alătură lui Eugene Simon (Lancel Lannister din Game of Thrones) Michael Malarkey (Lorenzo St.John din The Vampire Diaries) şi lui Ed Westwick (Chuck Bass din fenomenul Gossip Girl). Evenimentele Comic Con Expo Market şi Summer Limited Edition vor avea împreună 7 sesiuni – joi, 26 august, între orele 16:00 – 20:00; vineri, 27 august, între orele 12:00 – 16:00 şi 17:30 – 21:30, iar sâmbătă şi duminică intervalele orare sunt 9:30 – 14:30 şi 16:00 – 21:00

*Constanţa şi Mamaia: A III-a ediție a Festivalului JazzUP Sea, organizat de Asociația CultArt și finanțat de Primăria Municipiului Constanța, va avea loc în perioada 26-29 august, în orașul Constanța și stațiunea Mamaia. Patru concerte, unsprezece muzicieni și un program artistic eterogen: muzică clasică, jazz clasic, jazz contemporan și jazz electronic. Toate cele patru concerte vor fi transmise LIVE pe pagina de facebook JazzUP și pe contul YouTube JazzUP. Accesul la cele trei concertele din perioada 27-29 august este liber și nu necesită rezervare.Din program:

• 26 august, de la ora 19:00, la Muzeul de Artă Constanța are loc concertul intitulat „Front de Mer”, ce include un repertoriu de muzică clasică de la începutul secolului trecut, din întreaga lume. Intrarea la concertul de la Muzeul de Artă este liberă, dar se face în baza unei rezervări și a confirmării acesteia la adresa de e-mail rezervari@jazzup.ro sau la 0768.300.600.
• 27 august, ora 19:00, în Piațeta Cazinoului Constanța, are loc un concert de jazz clasic, intitulat „Bon Ton”
• 28 august, ora 19:00 – publicul este invitat în Piața Ovidiu, la un concert de jazz contemporan, intitulat expresiv „Tower of Babbel”.
• 29 august, de la ora 19:00, ultima seară a festivalului este dedicată jazzului electronic, pe Faleza Cazinoului Mamaia.

* Sibiu: Spectacolul „Shakespeare – Bach / Le Main du Temps”, cu Charlotte Rampling și Sonia Wieder-Atherton, una dintre cele mai așteptate reprezentații ale celei de-a XXVIII-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (20 – 29 aug.), va avea loc în premieră mondială în România. Cu această ocazie, Charlotte Rampling și Sonia Wieder-Atherton se vor întâlni cu publicul din România astăzi, de la ora 19:00, în Sala Mare a Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu. O producție Franța – Marea Britanie, „Shakespeare – Bach / Le Main du Temps” aduce pe scenă sonete de William Shakespeare, suite muzicale de J. S. Bach, Charlotte Rampling – voce și Sonia Wieder-Atherton – violoncel

* Sibiu: BIS Teatru a deschis în data de 15 iulie, Stagiunea de vară la Grădina BIS. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie şi august, la Grădina BIS (15 iul. – 26 aug.). Programul zilei:

* ora 20:30 – „Născut în 2000”, la Grădina BIS. Scenariul şi regia: Bogdan Sărătean. Cu: Andrada Grosu, Shama Leah, Aneea Opriş, Alexandra Roatiş. Scenografia: Alexandra Budianu. Producător: BIS Teatru

– S-a întâmplat într-o zi de 26 august

* Se împlinesc 675 de ani (1346) de când s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc

* Acum 232 de ani (1789) Adunarea Națională din Franţa a adoptat „Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului” („Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen”), fiind astfel așezate, atât în Franța cât și în lume, bazele democrației moderne, punând capăt arbitrariului și instaurând domnia legii. Un document fundamental în dezvoltarea democraţiei moderne care a afectat aproape toate regimurile constituţionale moderne, Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, prezintă câteva influenţe iluminste, precum şi influenţe şi preluări din diverse Declaraţii anterioare, în special cele americane, fiind actul, care a consacrat conceptul drepturilor şi al libertăţilor fundamentale ale francezilor

* Cu 187 de ani în urmă (1834) a fost prezentată la Iaşi, pentru celebrarea încoronării domnitorului Mihai Sturdza, piesa „Dragoş, întâiul domn suveran al Moldovei”, de Gheorghe Asachi, pe muzică de Elena Asachi, aceasta fiind prima lucrare dramatică românească inspirată din istoria naţională

* În urmă cu 161 de ani (1860) avea loc deschiderea primei agenţii diplomatice a Principatelor Unite, în capitala Franţei. La 26 iulie/7 august 1860 a avut loc numirea lui Ioan (Iancu) Alecsandri (n. 1826 – m. 1884, fratele scriitorului Vasile Alecsandri) în funcția de „agent al Moldovei la Paris şi Londra”. Ioan Alecsandri În scrisoarea transmisă ministrului de externe francez, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl asigura pe demnitarul francez că diplomatul român îşi va exercita atribuţiile „cu toată prudenţa şi rezerva pe care i le impune situaţia sa”. La 26 august/7 septembrie 1860, agentul diplomatic al Principatelor Unite, Ioan Alecsandri, a fost primit la Quay d’Orsay de ministrul de externe al Franței, Eduard Thouvenel. În următorii cinci ani petrecuţi în capitala Franţei, Iancu Alecsandri a onorat încrederea învestită și a îndeplinit cu abilitate sarcinile dificile încredințate, contribuind la apărarea şi consolidarea Unirii Principatelor de la 1859 şi pregătirea premizelor independenţei de stat a României. A reușit să stabilească relaţii cordiale, atât în plan oficial cât şi în particular, cu oameni politici şi de stat francezi și străini, obținând astfel recunoașterea valorii nou înființatei agenții românești de către autorităţile franceze şi diplomaţii străini acreditaţi la Paris. Primul sediu al Agenției Diplomatice a României de la Paris a fost de fapt la reședința lui Ioan Alecsandri din Rue de Rivoli nr. 174. Ioan Alecsandri s-a retras din viaţa politică după abdicarea forțată a domnitorului Alexandu Ioan Cuza (1866), de care îl lega o prietenie din copilărie, și s-a dedicat preocupărilor literare și călătoriilor, stabilindu-se în Franța spre sfârșitul vieții

* Cu 152 de ani în urmă (1869) a fost deschisă pentru trafic linia de cale ferată Bucureşti – Giurgiu, prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp. Construcţia liniei a început la 1 septembrie 1865, fiind făcută de compania engleză „John Trevor-Barkley”. Linia a fost terminată la 26 august 1869, însă inaugurarea oficială a avut loc abia pe 19/31 octombrie 1869. În Muzeul CFR din Bucureşti încă se mai păstrează locomotiva „Călugăreni”, prima care a circulat oficial pe ruta Giurgiu-Bucureşti, împreună cu trei vagoane din 1869, reconstruite şi renovate de mai multe ori de-a lungul timpului

* Acum 151 de ani (1870) avea loc inaugurarea gării din Cluj-Napoca pe linia de cale ferată Oradea – Cluj – Braşov, construită între anii 1867-1873 (26.VIII/7.IX)

* Cu 138 de ani în urmă (1883), între 26 şi 28 august, a avut loc un lanţ de erupţii ale vulcanului Krakatau (Krakatoa sau Rataka) din insula omonimă aparținând arhipelagul indonezian Java. Insula a fost distrusă în proporţie de 2/3 şi au fost circa 40.000 de victime, aceasta fiind considerată cea mai mare catastrofă naturală a mileniului. Anak Krakatau este încă activ, cea mai recentă erupție având loc în aprilie 2020

* În urmă cu 66 de ani (1955), în SUA, avea loc prima transmisie TV color, realizată de canalul NBC, a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis

* Se împlinesc 30 de ani (1991), de când România a recunoscut independenţa de stat a fostelor republici sovietice: Lituania, Letonia, Estonia, Moldova şi Gruzia (Republica Georgia)

Aniversări – Comemorări

– Fericita Veronica Antal, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2021). NOTĂ: Slujitoarea Lui Dumnezeu Veronica Antal, laică, terțiară franciscană (1935-1958), este prima femeie din România pe care Biserica romano-catolică a proclamat-o Fericită, fiind beatificată la 22 septembrie 2018

– 1876: S-a născut medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1954) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; a înfiinţat, în 1921, la Cluj, primul spital de ortopedie din România, care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; fondator al Societăţii Române de Ortopedie (1931); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979) – 135 de ani

– 1902: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) inginerul agronom Alexandru Priadcencu; autor al unor lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1981)

– 1922, 26.VIII/8.IX: A murit Ilarion Puşcariu, teolog, pedagog şi istoric; vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889-1922, hirotonit arhiereu în 1921); vicepreşedinte al ASTREI (1889-1901); a publicat lucrări de istorie laică şi bisericească, de pedagogie; a colaborat la o serie de publicaţii româneşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1916 (n. 1842)

– 1928: A murit lingvistul Iosif Popovici, specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie (n. 1876)

– 1934: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (m. 1992)

– 1934: S-a născut Ioan Caproşu, istoric, medievist şi profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2021)

– 1935: A murit Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (n. 1867)

– 1936: S-a născut actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior (m. 2013) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ioan Dumitrache, inginer în automatică și energetică, profesor; a participat la organizarea şi dezvoltarea învăţământului superior de automatică şi informatică aplicată din România; cercetări și lucrări în domeniile: conducerea inteligentă a roboților, conducerea numerică a proceselor, optimizarea proceselor, ingineria reglării automate, automatizări electronice, sisteme inteligente de conducere; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1947: S-a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai talentaţi fotbalişti români; ales de trei ori cel mai bun fotbalist al României, în anii 1966, 1967 și 1971; a fost decorat, post mortem, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, pentru întreaga sa carieră de fotbalist (m. 2007)

– 1947: S-a născut Mariana Ionescu, poet, prozator şi critic literar (m. 2015)

– 1953: S-a născut Ion Simuţ, critic şi istoric literar, publicist și profesor

– 1954: S-a născut pictorul și scriitorul Traian Mocanu (m. 2020)

– 1955: S-a născut Emil Hurezeanu, scriitor, politolog, poet, publicist, realizator de radio şi televiziune, diplomat; în 1983 a solicitat azil politic şi s-a stabilit în Germania (a lucrat ca jurnalist-comentator la postul de radio „Europa Liberă”, iar după 1989 a devenit director al Departamentului românesc al postului); în perioada 1995-2002 a fost director al Secţiei române a postului de radio „Deutsche Welle”; în anul 2002 s-a întors definitiv în România; ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Austria, cu reședința la Viena (din 2021)

– 1975: A murit Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1983: A murit inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1903)

– 1988: S-a născut Cristina Georgiana Neagu, jucătoare profesionistă de handbal; prima jucătoare din istorie care a fost desemnată de trei ori cea mai bună handbalistă a lumii (2010, 2015, 2016)

– 2003: A murit Eugenia Dumitraşcu, artist plastic (n. 1931)

– 2012: A murit Constantin Telu Diamandi, cel mai în vârstă fost rugbist din România; a evoluat pe postul de mijlocaş la grămadă, a fost component al echipelor Sportul Studenţesc, Locomotiva şi Progresul. Campion naţional cu Sportul în perioada interbelică, Diamandi s-a retras din activitate la vârsta de 45 de ani, după care a devenit arbitru (n. 1914)

– 2020: A murit profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Conferința ministerială internațională a țărilor G20 privind drepturile femeii

– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europenă publică date despre evoluția împrumuturilor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Edinburgh, Regatul Unit: Justiția își dă avizul cu privire la cererea Spaniei de extrădare a separatistei catalane, europarlamentarul Clara Ponsati

– Jakarta, Indonezia: Se așteaptă un verdict în procesul împotriva autorităților privind poluarea din Jakarta

– Washington: Publicarea datelor privind PIB-ul pe al doilea trimestru (a doua estimare)

– Lausanne, Elveția: Atletism – Liga de Diamant 2021, reuniunea de la Lausanne

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Câinelui”; această sărbătoare a fost creată în 2004 de Colleen Paige, expert în stilul de viață animale de companie – familie și avocat al animalelor (Pet & Family Lifestyle Expert and Animal Advocate). Ea a creat această zi pentru ca toți câinii, indiferent dacă sunt de rasă sau nu, să poată fi sărbătoriți, pentru a atrage atenția asupra numărului de câini din adăposturi și pentru a încuraja adopția celor care încă nu și-au găsit un stăpân. Data de 26 august are o semnificație aparte pentru inițiatoare, întrucât este ziua în care familia ei a adoptat-o pe Sheltie, când Colleen avea 10 ani. De la prima sărbătorire, în 2004, sub denumirea de Ziua Națională a Câinelui, acest eveniment a căpătat amploare, fiind acum sărbătorită în întreaga lume. În 2013, sărbătoarea a fost stipulată în legislația New York-ului și poate fi văzută pe site-ul oficial al Senatului New York. România are trei rase de câini omologate la nivel internațional: ciobănescul românesc carpatin, ciobănescul românesc mioritic și ciobănescul românesc de Bucovina

– 1723: A murit Anton Van Leeuwenhoek, biolog olandez, primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv; considerat fondatorul microbiologiei (n. 1632)

– 1728: S-a născut Johann Heinrich Lambert, fizician, astronom, matematician şi filosof german de origine elveţiană; unul dintre întemeietorii fotometriei şi ai pirometriei; a pus bazele trigonometriei sferice („legile lui L”); precursor al geometriei neeuclidiene şi, alături de Leibnitz, al logicii simbolice moderne (m. 1777)

– 1740: S-a născut inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald, cei doi fraţi fiind primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon (confecţionat din hârtie, cu diametrul de 35 de metri, acesta s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1810)

– 1743: S-a născut chimistul francez Antoine-Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (m. 1794)

– 1870, 26.VIII/7.IX: S-a născut scriitorul rus Alexandr Kuprin (m. 1938)

– 1880: S-a născut poetul francez Guillaume Apollinaire (m. 1918)

– 1882: S-a născut James Franck, fizician şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925 (m. 1964)

– 1885: S-a născut Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (m. 1972)

– 1910: S-a născut (în Albania) Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxhiu); devenită la 19 ani călugăriţă, şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, iar în 1949 a întemeiat Ordinul romano-catolic „Misionarele Carităţii”, cu sediul la Calcutta/India; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979 (m. 1997). NOTĂ 1: Maica Tereza a fost botezată pe 27 august 1910, la o zi după ce s-a născut, ea însăşi considerând această dată (cea a botezului) ca fiind adevărata ei zi de naştere. NOTĂ 2: Maica Tereza a fost beatificată la 19.X.2003, în cursul unei ceremonii desfăşurate în Piaţa Sf. Petru din Roma, în prezenţa a 300 de cardinali, care se aflau la Vatican pentru aniversarea celor 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, dar şi a 3.000 de săraci şi a 500 de persoane cu handicap; este prăznuită la 5 septembrie, data morţii sale (Tereza din Calcutta)

– 1914: S-a născut scriitorul argentinian Julio Cortázar (m. 1984)

– 1921: S-a născut Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (m. 2014) – 100 de ani

– 1923: S-a născut dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (m. 2013)

– 1925: S-a născut Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (m. 2013)

– 1936: S-a născut actriţa americană Francine York (m. 2017) – 85 de ani. NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1938

– 1945: A murit Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (n. 1890, la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar)

– 1946: S-a născut Shlomo Bentin, psiholog şi profesor israelian (de origine română), expert de talie mondială în neuropsihologia cognitivă, laureat al Israel Prize pentru psihologie pe anul 2012 (m. 2012, într-un accident de circulaţie) – 75 de ani

– 1949: S-a născut, în Cipru, muzicianul american Leon Redbone, cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2019)

– 1958: A murit Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (n. 1872)

– 1971: S-a născut Thalia (Ariadna Thalia Sodi Miranda), cântăreaţă şi actriţă mexicană – 50 de ani

– 1974: A murit celebrul pilot american Charles A. Lindbergh, care a realizat primul zbor fără escală New York – Paris (20-21.V.1927, în 33 ore şi 30 min.) (n. 1902)

– 1976: A murit Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită din 1945 în SUA (n. 1888) – 45 de ani

– 1978: A murit actorul american de origine franceză Charles Boyer (n. 1899)

– 1979: A murit Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (n. 1908)

– 1980: S-a născut actorul de film şi muzicianul american Macaulay Culkin, copilul-vedetă a anilor ’90 ai secolului XX (din seria „Singur acasă”)

– 1980: S-a născut actorul american Chris Pine

– 1987: A murit Georg Wittig, chimist şi profesor german; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979 (n. 1897)

– 1989: A murit scriitorul american Irving Stone (numele real: Irving Tennenbaum); faimos pentru romanele sale biografice ale unor personaje istorice majore (n. 1903)

– 1998: A murit fizicianul american Frederick Reines, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1995, împreună cu Martin Perl, pentru detectarea neutrinilor (n. 1918)

– 2004: A murit Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (n. 1957)

– 2012: A murit actorul de film indian A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywoodului” (n. 1917)

– 2017: A murit Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (n. 1943)

– 2018: A murit Rosa Bouglione, maestră a circului francez (n. 1910)

– 2018: A murit dramaturgul şi scenaristul american Neil Simon, unul din cei mai prolifici şi populari autori de pe Broadway (n. 1927)

– 2019: A murit creatoarea cubanezo-americană de modă Isabel Toledo (n. 1961)

– 2020: A murit Joe Ruby (nume complet: Joseph Clemens Ruby), artist animator, editor muzical, producător și scenarist american; unul dintre creatorii serialului de animație „Scooby-Doo“ (n. 1933) – 1 an

Calendarul zilei – 25 august

Publicat de Codrin RAITA, 25 august 2021, 05:00 / actualizat: 25 august 2021, 8:47

EVENIMENTE INTERNE

-Preşedinţie

* Ședința CSAT are loc la Palatul Cotroceni. Pe ordinea de zi a ședinței este inclusă tematica referitoare la situația de securitate din Afganistan și implicațiile acesteia pentru România

– Cultură

* Bacău, Cacica şi Iaşi: Turneul naţional „Orgile României”, ajuns la a treia sa ediţie, revine în luna august cu trei concerte în Moldova susţinute de tânărul organist Eduard Antal, continuând incursiunea în istoria acestui fabulous instrument pe teritoriul României, invitând la descoperiri şi redescoperiri ale unui tezaur cultural ascuns, prin recitaluri extraordinare susţinute în catedrale şi biserici catolice din Bacău, Cacica (judeţul Suceava) şi Iaşi.Din program:

• 25 august, ora 19:00 – Bacău, Biserica Romano-Catolică „Sf. Petru și Paul”
• 27 august, ora 19:00 – Cacica (jud. Suceava), Bazilica Minor – Sanctuarul „Adormirea Maicii Domnului”
• 29 august, ora 19:00 – Catedrala Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iași.

* Cluj-Napoca: Sanctuarul de urşi Libearty din Zărneşti şi alte opt locuri speciale din ţară se vor transforma, în perioada 25 august – 26 septembrie, în săli de concerte pentru a găzdui cea de-a cincea ediţie a turneului naţional Classic Unlimited, susţinut de pianistul Bogdan Vaida. În timpul seriei de concerte Classic Unlimited, intitulată anul acesta „A contemporary view”, publicul va putea asculta atât piese consacrate ale muzicii clasice, cât şi trei piese contemporane, create special pentru turneu de compozitorii clujeni Ciprian Gabriel Pop, Şerban Marcu şi Cristian Bence-Muk. Programul zilei:

• Concertul are loc la Magazia de pulbere by EC Garden – Cluj-Napoca

* Sibiu: BIS Teatru a deschis în data de 15 iulie, Stagiunea de vară la Grădina BIS. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie şi august, la Grădina BIS (15 iul. – 26 aug.). Programul zilei:

• ora 19:00 – „Povestea poveştilor”, la Grădina BIS – Un scenariu de Bogdan Sărătean, după Ion Creangă. Regia: Bogdan Sărătean. Distribuţie: Dumitru Stegărescu (Ion Creangă), Andrada Grosu (soaţa lui Creangă), Claudiu Fălămaş (Mihail Eminovici, poet, om de-al casei). Producător: BIS Teatru. Spectcolul conţine limbaj explicit, nefiind recomandat tinerilor sub 15 ani

– S-a întâmplat într-o zi de 25 august

* Cu 412 ani în urmă (1609) astronomul italian Galileo Galilei a prezentat primul telescop optic în fața dogilor venețieni. În construcția telescopului său, cu care a studiat Luna văzând-o de 30 de ori mai aproape față de privirea cu ochiul liber, Galilei a folosit o serie de lentile, idee  preluată și îmbunătățită de Issac Newton, care a construit primul telescop cu oglindă

* Acum 161 de ani (1860) s-a înfiinţat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite la Paris, titularul agenţiei fiind Ioan (Iancu) Alecsandri, fratele mai mic al scriitorului Vasile Alecsandri (25.VIII/6.IX). NOTĂ: Unele surse menționează data de 26.VIII/7.IX

* Cu 159 de ani în urmă (1862) avea loc unificarea serviciilor sanitare din Moldova şi din Ţara Românească, administrarea lor fiind încredinţată medicului Carol Davila (25.VIII/6.IX)

* Acum 92 de ani (1929), pe aeroportul Paris-Orly din capitala franceză, a fost experimentată prima cabină catapultabilă de avion, inventată de românul Anastasie Dragomir (n. 1896 – m. 1966), o versiune timpurie a scaunului ejectabil. NOTĂ: Unele surse menționează data de 28.VIII.1929

* În urmă cu 77 de ani (1944) avea loc eliberarea Parisului, de către trupele aliate, de sub ocupaţia nazistă. Eliberarea Parisului a avut loc în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de pe 19 august 1944 până la capitularea garnizoanei germane, pe 25 august

* Acum 67 de ani (1954) s-a desfășurat prima participare a României la Campionatele Europene de atletism desfăşurate la Berna, unde Iolanda Balaș (1936 – 2016) a cucerit medalia de argint la săritura în înălţime, cu o săritură de 1,65 m

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Parlamentul de la Minsk adopta Legea privind independenţa de stat a Republicii Belarus. Primele alegeri prezidenţiale au avut loc în 1994, iar cele mai recente, la data de 9 august 2020. Alexander Lukaşenko a fost singurul care a îndeplinit funcţia de preşedinte al ţării

Aniversări – Comemorări

– 1849: S-a născut G. Dem. Teodorescu, folclorist, publicist, profesor şi om politic; contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului; autorul unei importante colecţii de folclor, „Poezii populare române”. De numele său se leagă întemeierea Fundaţiei Universitare Carol I (m. 1900)

– 1873: S-a născut Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, directoare de teatru şi profesoară (m. 1961)

– 1902, 25.VIII/7.IX: S-a născut Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1905: S-a născut Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1907: A murit Bogdan-Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (n. 1838, la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina)

– 1917: S-a născut Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (m. 2011)

– 1923: S-a născut prozatorul Dumitru Manoileanu; numele său a apărut în literatură după ce se făcuse cunoscut pe stadioanele de rugby ca jucător, antrenor sau cronicar sportiv (m. 1992)

– 1929: S-a născut ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul Andrei Csiky (Csiky András)

– 1935: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (m. 1975)

– 1936: S-a născut regizorul Cristian Munteanu; regizor artistic la Radiodifuziunea Română din 1962; după decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale; peste o mie de piese de teatru radiofonic aflate în fonoteca Radioului poartă semnătura lui (m. 2008) – 85 de ani

– 1936: S-a născut actorul Sebastian Papaiani (m. 2016) – 85 de ani

– 1940: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Mihai Pelin, istoric, prozator şi publicist (m. 2007)

– 1945: S-a născut Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (m. 2002)

– 1946: A murit Arnold Rosé, violonist austriac originar din România (n. 1863, la Iaşi) – 75 de ani

– 1954: S-a născut compozitorul, violoncelistul și profesorul Şerban Nichifor

– 1975: A murit Romulus Dianu, prozator, publicist şi traducător (a tradus din Feodor Dostoievski, Bertolt Brecht şi Georges Duhamel); a lucrat în diplomaţie, zece ani fiind colaboratorul lui Nicolae Titulescu şi acreditat pe lângă Liga Naţiunilor (n. 1905)

– 1977: A murit actorul Dorin Sireteanu (n. 1901)

– 1980: A murit filosoful Dumitru D. Roşca; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1895)

– 2007: A murit Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (n. 1950)

– 2010: A murit scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi (n. 1925)

– 2016: A murit designerul francez de origine română Sonia Rykiel; supranumită „Regina Tricotajelor” (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit Emilian Popescu, teolog și profesor universitar; cercetător de excepție în domeniul istoriei, arheologiei și epigrafiei antice și creștine, precum și al spiritualității bizantine; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține o conferință de presă despre ultimele evoluții ale pandemiei COVID-19

– Ottawa, Canada: Nouă apariție în fața justiției a lui Nathaniel Veltman, acuzat că a ucis patru membri ai unei familii musulmane la Londra

– Paris: Sunt marcați 77 de ani de la eliberarea Parisului de ocupația nazistă în Al Doilea Război Mondial

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Uruguay; aniversarea proclamării independenţei – 1825

– 1530: S-a născut Ivan al IV-lea (supranumit „cel Groaznic”), mare cneaz al Moscovei şi al întregii Rusii (1533-1547), primul ţar al Rusiei (1547-1584) (m. 1584)

– 1744: S-a născut Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german; a creat premisele ideologice ale curentului „Sturm und Drang” (Furtună şi avânt), mişcare care a deschis calea afirmării literaturii clasice în Germania (m. 1803)

– 1819: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1822: A murit Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (n. 1738)

– 1841: S-a născut medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru medicină pe 1909 (m. 1917) – 180 de ani

– 1860: A murit Johan Ludvig Heiberg, scriitor, istoric şi critic literar danez (n. 1791)

– 1867: A murit Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (n. 1791)

– 1880: S-a născut Robert Stolz, compozitor (operete, muzică de film) şi dirijor austriac (m. 1975)

– 1900: S-a născut Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (m. 1981)

– 1900: A murit Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german (n. 1844)

– 1908: A murit fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (n. 1852)

– 1911: S-a născut generalul vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (m. 2013) – 110 ani

– 1918: S-a născut Leonard Bernstein, dirijor şi compozitor american (m. 1990)

– 1922: S-a născut Ivry Gitlis, violonist israelian recunoscut pe plan internaţional; ambasador UNESCO al Bunăvoinței (m. 2020)

– 1923: S-a născut Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (m. 2013)

– 1930: S-a născut actorul și producătorul britanic de film Sean Connery (m. 2020)

– 1938: A murit scriitorul rus Alexandr Kuprin (n. 1870)

– 1940: S-a născut baritonul belgian José Van Dam (nume real: Christened Joseph van Damme)

– 1940: S-a născut sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1947: S-a născut Keith Tippett, pianist și compozitor de jazz englez (m. 2020)

– 1954: S-a născut interpretul şi compozitorul englez Elvis Costello (numele real: Declan Patrick MacManus)

– 1961: A murit chimistul britanic Morris William Travers; în 1898 a descoperit, împreună cu William Ramsay, elementele chimice kripton, xenon şi neon (n. 1872) – 60 de ani

– 1969: A murit geologul american Harry Hammond Hess (n. 1906)

– 1974: S-a născut Frédéric Belinsky, chitarist francez de jazz

– 1984: A murit scriitorul american Truman Capote (pe numele său adevărat Truman Streckfus Persons), unul dintre cei mai importanți ai secolului al XX-lea, autor de romane, nuvele și scenarii (n. 1924)

– 2002: A murit Dorothy Hewett, scriitoare australiană (n. 1923)

– 2012: A murit astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969 (era comandantul navei „Apollo 11”, lansate spre Lună de la baza Cape Kennedy, la 16.VII.1969); el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin (n. 1930)

– 2018: A murit coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (n. 1938)

Calendarul zilei – 24 august

Publicat de Codrin RAITA, 24 august 2021, 05:00 / actualizat: 26 august 2021, 9:11

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Ambasada Spaniei la Bucureşti prezintă, în colaborare cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Serile filmului spaniol: Berlanga, zâmbetul amar, un ciclu format din şase filme ale renumitului regizor şi scenarist spaniol Luis García Berlanga, de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 100 de ani.Cele şase filme dispun de subtitrare în limba română şi vor putea fi urmărite în perioada 24 – 29 august 2021, începând cu orele 20:30, în grădina Casei Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei nr.151). Accesul publicului va fi gratuit, în limita locurilor disponibile şi cu respectarea normelor de protecţie şi distanţare socială, pe baza unei rezervări la adresa de e-mail: relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro.

* Sibiu: BIS Teatru a deschis în data de 15 iulie, Stagiunea de vară la Grădina BIS. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie şi august, la Grădina BIS (15 iul. – 26 aug.). Programul zilei:

• ora 20:00 – „Caelium Meditatio”, la Grădina BIS – Performance muzical cu Claudiu Fălămaş pe versuri de Ezra Pround, traduse de Radu Vancu. Cu participarea: Bogdan Harald (bariton), Crocodile Paradox (chitară electrică)

– Sport

* Tokyo: Delegaţia României la Jocurile Paralimpice de la Tokyo (24 aug. – 5 sep.) va fi compusă din 7 sportivi, care vor concura la tenis de masă, judo, atletism, ciclism şi tir cu arcul. Cei şapte sportivi sunt: unul la tenis de masă, Bobi Simion, unul la judo, Alex Bologa, doi la atletism, Octavian Tucaliuc şi Tabita Vulturar, unul la tir cu arcul, Eugen Pătru, şi alţi doi la ciclism, Eduard Novak şi Eduard Moescu

– S-a întâmplat într-o zi de 24 august

* Acum 1942 de ani (79 d.H.) avea loc erupţia vulcanului Vezuviu, din Peninsula Italică. Oraşele Pompei, Herculanum şi Stabiae au fost acoperite de lavă. La Stabiae a murit şi enciclopedistul Plinius Secundus (n. 23 d.H.), autorul „Istoriei naturale”, aflat în apropiere pentru cercetarea fenomenului

* Cu 207 ani în urmă (1814) a avut loc incendierea capitalei federale americane Washington, în urma unei ofensive rapide a trupelor britanice, episod controversat din timpul războiului americano-britanic din anii 1812-1814. Clădirile Senatului şi Camerei Reprezentanţilor au fost cuprinse de flăcări fiind distruse numeroase cărţi din Biblioteca Congresului. Din Casa Albă şi Capitoliu au rămas în picioare doar câteva ziduri. Focul a fost stins graţie unei întâmplări fericite – o tornadă puternică a lovit oraşul, reuşind să înăbuşe flăcările

* Acum 103 ani (1918) se constituia, la Paris, Consiliul Naţional Român Provizoriu, care proclama, la 20.IX/3.X.1918, formarea Consiliului Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul a fost recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (24.VIII/6.IX)

* În urmă cu 77 de ani (1944) la Radiodifuziune era difuzată (la ora 16:30) declaraţia oficială a Guvernului român privind existenţa stării de beligeranţă cu Germania, ca urmare a deschiderii ostilităţilor de către trupele germane. Declaraţia a fost publicată în presa din 25 august

* Tot acum 77 de ani trupele germane din nordul Capitalei lansau un atac, sprijinit de aviaţie, pentru ocuparea Bucureştiului. În timp ce atacurile aeriene s-au succedat rapid, lovind mai ales centrul oraşului, trupele atacatoare au fost oprite la podul Băneasa. Bombardamentele aviaţiei naziste s-au soldat cu distrugerea Teatrului Naţional, o parte a Palatului Regal şi cu zeci de victime

* Cu 32 de ani în urmă (1989), în Polonia, a fost creat primul guvern necomunist din Europa de Est. Tadeusz Mazowiecki (1927 – 2013) (Solidarność) devenea prim-ministru după ce candidatul comunist nu a putut forma un cabinet. În Polonia au avut loc primele alegeri libere din regiune, în iunie 1989, când suporterii Solidarność câştigau 99 din cele 100 de locuri din senat şi 160 de locuri din 161 în Sejm (Parlamentul polonez)

* Acum 31 de ani (1990) a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Tadjikistan. Actualul preşedinte al ţării este Emomali Rahmon

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Mihail Gorbaciov renunţa la funcţia de lider al PCUS şi cerea autodizolvarea partidului. La data de 29.VIII.1991, Parlamentul sovietic a votat suspendarea PCUS pentru implicarea unor lideri ai săi în lovitura de stat din 19-22.VIII.1991

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bartolomeu, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1820: A murit Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii ardelene (n. 1760)

– 1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet, dramaturg şi traducător din literaturile germană, engleză şi rusă (considerat unul dintre cei mai buni traducători în versuri din prima jumătate a secolului al XIX-lea); ziarist, om politic; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (n. 1808)

– 1872: S-a născut Raicu Ionescu-Rion (numele la naştere: Raicu Ionescu), critic literar şi publicist (m. 1895)

– 1884: A murit medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române (din 2003) (n. 1828, în Italia). NOTĂ: Alte surse dau ca dată a morţii 26.VIII.1884

– 1885: S-a născut inginerul Ion S. Gheorghiu; contribuţii la elaborarea unei teorii generale a maşinilor electrice (a introdus noţiunea de generator unic); a realizat proiectele de electrificare a unor căi ferate (Ploieşti-Braşov, Târgovişte-Bucureşti); membru titular al Academiei Române din 1952, vicepreşedinte al acestui for (1959-1963) (m. 1968)

– 1902: S-a născut inginerul Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a ţării; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1971)

– 1909: A murit (la Viena) prozatorul Iuliu Traian Mera, de profesie medic; membru şi apoi preşedinte al societăţii „România Jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, fiind inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (n. 1861)

– 1910: S-a născut folcloristul Ilarion Cocişiu (m. 1952)

– 1924: S-a născut artista plastică Eva Cerbu (numele adevărat: Eva Siegler) (m. 2008)

– 1927: S-a născut B. Elvin (Bernstein Elvin), critic literar, teatrolog, prozator, eseist şi publicist; fondator şi redcator şef al revistei „Lettre Internationale” (ediţia română) (m. 2011)

– 1932: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor (n. 1882)

– 1937: S-a născut Eugen Mihăescu, pictor, grafician şi om politic, stabilit în 1967 în Elveţia şi, ulterior (1981) în SUA; fost ambasador al României la UNESCO (2001-2004); membru de onoare al Academiei Române (1993)

– 1942: S-a născut actriţa de naţionalitate maghiară Anna Széles; stabilită din 1989 la Budapesta

– 1942: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1944: S-a născut Ioan Piso, istoric (competenţă în istoria şi arheologia Daciei Romane), epigrafist și profesor; fondator şi director al Centrului de Studii Romane al Universității Babeș-Bolyai Cluj; director al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj (1997-2008)

– 1947: S-a născut Victor Ivanovici, critic literar, traducător (din şi în limbile română, greacă şi spaniolă) şi profesor; stabilit din 1984 la Atena

– 1954: S-a născut graficianul și profesorul Adrian Timar

– 1960: A murit (la New York) Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; delegat al României la Conferinţa pentru dezarmare; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; lucrări de drept şi procedură penală; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (n. 1897)

– 1962: S-a născut Vasile Gavrilă, teolog, profesor şi realizator de emisiuni religioase la radio şi televiziune; preot paroh al Paraclisului Universitar „Sfântul Nicolae” din Bucureşti; fondator al Şcolii Gimnaziale „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Bucureşti

– 1969: S-a născut jurnalista de televiziune și editoarea Adriana Muraru

– 1987: A murit Boris Cazacu, lingvist, filolog şi profesor; specialist în dialectologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1919)

– 1988: A murit compozitorul, criticul muzical și profesorul Anton Dogaru (n. 1945)

– 1990: A murit Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2006: A murit Erwin Acel, dirijor de origine română stabilit în Germania (n. 1935) – 15 ani

– 2006, 24/25: A murit (într-un accident de maşină) regizorul de film Cristian Nemescu (n. 1979) – 15 ani

– 2010: A murit actriţa Elena Sereda (n. 1926)

– 2018: A murit actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (n. 1941, la Cernăuți)

– 2020: A murit matematicianul, profesorul și editorul Ivan Singer; a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în domenii diverse ale matematicii: analizǎ funcţională, teoria aproximării, teoria optimizării, teoria laticelor, analiza idempotentă ş.a.; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cairo/ Nairobi: Primul ministru spaniol Pedro Sanchez vizitează Egiptul și Kenya (24 – 26 aug.)

– Polonia: Polonia marchează a 32-a aniversare de la crearea primului guvern post-comunist în 1989

– Ucraina: Manifestări de marcare a 30 de ani de la independență

– Washington: Sunt marcați 209 de ani de la arderea Washingtonului, inclusiv Casa Albă și Clădirea Capitolului SUA, de către trupele britanice în timpul războiului din 1812

– Moscova: Rusia marchează 30 de ani de la demisia lui Mihail Gorbaciov din funcția de secretar general al Partidului Comunist al URSS

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Ucrainei; aniversarea Declaraţiei de independenţă din 24.VIII.1991 (aprobată prin referendumul din 1.XII.1991) – 30 de ani

– 1832: A murit Nicolas Carnot (nume complet: Nicolas Léonard Sadi Carnot), fizician şi inginer militar francez; unul dintre fondatorii termodinamicii moderne; pionier în dezvoltarea motoarelor cu combustie internă (n. 1796)

– 1848, 24.VIII/5. IX: A murit arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (n. 1769)

– 1856: S-a născut dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (m. 1911) – 165 de ani

– 1899: S-a născut scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (m. 1986)

– 1917: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexei Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1923: S-a născut actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault; a format, împreună cu Roger Pierre, unul din cele mai populare cupluri comice ale teatrului francez (m. 2017)

– 1929: S-a născut Yasser Arafat, om politic palestinian; ales, în 1968, preşedinte al Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei, iar în 1994, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene; Premiul Nobel pentru Pace pe 1994, împreună cu premierul israelian Yitzhak Rabin şi cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian, pentru progresul (din acea perioadă) în negocierile de pace din Orientul Mijlociu (m. 2004). NOTĂ: Data de 24 august este trecută în certificatul său de naştere înregistrat la Cairo, Egipt; după alte surse, s-ar fi născut la 4 sau 27 august 1929

– 1936: S-a născut scriitoarea şi criticul literar britanic A. S. Byatt (Antonia Susan Byatt) – 85 de ani

– 1940: A murit inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (n. 1860)

– 1947: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi poetul brazilian Paulo Coelho; unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii

– 1948: S-a născut compozitorul francez de muzică electronică Jean Michel Jarre (fiul compozitorului de muzică de film Maurice Jarre); considerat unul dintre pionierii muzicii electronice, al genurilor synthpop şi New Age

– 1951: S-a născut scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (m. 2013) – 70 de ani

– 1992: A murit Andrei Lupan, poet, dramaturg, eseist, traducător şi publicist din R. Moldova (n. 1912)

– 1999: A murit chitaristul francez de origine egipteană Alexandre Lagoya (n. 1929)

– 2013: A murit actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (n. 1925)

– 2014: A murit Sir Richard Attenborough, actor, regizor şi producător britanic de film (n. 1923)

– 2016: A murit scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „Noului Roman” (n. 1926) – 5 ani

– 2016: A murit Roger Tsien, biochimist şi profesor american; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Osamu Shimomura (Japonia) şi Martin Chalfie (SUA), pentru cercetările lor asupra proteinelor fluorescente a căror aplicaţie permit detectarea tumorilor canceroase (n. 1952) – 5 ani

Calendarul zilei – 23 august

Publicat de Codrin RAITA, 23 august 2021, 08:33

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Sibiu: Bursa de Spectacole de la Sibiu, care se va desfășura în perioada 23-26 august, în cadrul celei de-a XXVIII-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), reunește reputați specialiști internaționali din domeniul cultural. Conferința de deschidere a Bursei de Spectacole de la Sibiu va avea loc de la ora 10:00, la Hotel MyContinental – Sala Turandot. Christian Watty, director al Festivalului euro-scene Leipzig; Anthony Sargent CBE, consultant; Kaku Nagashima, vice-directorul general al Tokyo Festival; Danny Tan, director al Odyssey Dance Theatre International Festival; Brenda Angiel, director artistic și coregraf al Brenda Angiel Aerial Dance Company; Tilla Rudel, directorul Institutul Francez de la Timișoara; o delegație a China Shanghai International Arts Festival, Barbara Gessler, directorul Creative Europe, DG Education, Youth, Sport and Culture of the European Commission, Head of Unit; Andy Beecroft – Adelaide Fringe, Marketplace Manager Honey Pot; Lynn Fu, consultant independent, curator și cercetător,  Cindy Sibilsky – nJoy Entertainment LLC, producător, scriitor, recenzor, sunt invitații care vor participa la evenimentele de la Sibiu, fizic sau online. Pentru ediția de anul acesta, Bursa de Spectacole a adoptat formatul hibrid pentru ca atât participanții prezenți în Sibiu, cât și cei care nu vor putea călători, să poată dialoga și construi împreună, prin soluții digitale, dorind să fie o punte între dimensiunea fizică și online, un spațiu de întâlnire și creație, deschis tuturor celor care activează în domeniul artelor spectacolului. Bursa de Spectacole de la Sibiu este dedicată artiștilor independenți, companiilor de teatru care produc spectacole sau alte tipuri de produse culturale (teatru, dans, muzică, circ, artă stradală, artă vizuală, artă digitală, film, artă multidisciplinară etc), producătorilor, directorilor, profesioniștilor care găzduiesc sau organizează spectacole și evenimente artistice

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” (3 – 23 aug.) revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai. Din program:

• ora 19:00 – Capodopere ale muzicii clasice – Orchestra Română de Tineret. Dirijor Andrei Stănculescu | Solist Ștefan Cazacu – violoncel – la Casino Sinaia

– S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Cu 449 de ani în urmă (1572), a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 446 de ani (1575) Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când Regele Carol I promulga Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific

* Acum 107 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* În urmă cu 82 de ani (1939) era semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Acum 77 de ani (1944) România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Acum 74 de ani (1947) Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* În urmă cu 73 de ani (1948) era creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Acum 32 de ani (1989) a avut loc demonstrația politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic”/„Baltic Way” (sau „Lanțul Libertății”), când s-a format un lanț uman de la Vilnius (Lituania) la Tallinn (Estonia) pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independență față de Uniunea Sovietică. Aproximativ 2 milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, este marcată şi în România începând cu anul 2012. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198 / 7.XI.2011 a fost stabilită şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie, iar prin Legea 127 / 30.V.2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865)

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944) – 140 de ani

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1906: S-a născut psihologul Alexandru Roşca, autor a numeroase lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din  1991 (m. 1996) – 115 ani

– 1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016) – 95 de ani

– 1932: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Georgescu (m. 2021)

– 1934: S-a născut prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1933

– 1940: S-a născut Zoe Petre, istoric, publicistă, profesoară și om politic; membră fondatoare a Alianţei Civice (1990), membră fondatoare şi vicepreşedintă a Fundaţiei Române pentru Democraţie (1993); decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996); consilier prezidenţial pe probleme de politică internă şi externă al preşedintelui Emil Constantinescu (1996-2000), coordonatoare a Departamentului de Politici Publice al Preşedinţiei României, membră fondatoare a Solidarităţii Universitare şi preşedintă a acestui for (2001-2003), membră fondatoare şi vicepreşedintă a partidului „Acţiunea Populară” (2003), directoare a Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) (din 2001) (m. 2017)

– 1943: S-a născut sculptorul Adrian Popovici (m. 2009)

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011)

– 1948: S-a născut Andrei Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); fondator și preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005)

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul „Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego) – 45 de ani

– 1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (n. 1892) – 35 de ani

– 2003: A murit basul Viorel Ban (n. 1920)

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Şuţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947) – 10 ani

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939)

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947)

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Greifswald, Germania: Urmează să aibă loc finalizarea construcției conductei de gaz Nord Stream 2

– Kiev, Ucraina: Președintele Republicii Polone Andrzej Duda va participa la summitul Platformei Crimeea și la celebrarea Zilei Independenței Ucrainei. Primul summit ucrainean privind anexarea Crimeii de către Rusia în 2014 (23 -24 aug.)

– Viena: Noi audieri în procesul de corupție al fostului vicecancelar de extremă dreapta Heinz-Christian Strache (23 – 27 aug.)

– Washington: Termenul dat de președintele Joe Biden serviciilor de informații americane pentru a prezenta un raport cu privire la originile Covid-19

– Maputo, Mozambic: Începerea procesului de corupție al fiului fostului președinte Guebuza și al altor inculpați

– Lituania/ Estonia: Sunt marcați 32 de ani de la Baltic Way, un lanț uman de oameni format în 1989, care s-a întins de la Vilnius până la Tallinn, pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independența față de Uniunea Sovietică

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Comerţului cu Sclavi şi a Abolirii Acestuia” este un prilej pentru a aprofunda reflecţia asupra consecinţelor contemporane ale acestei tragedii și de a atrage atenţia asupra tuturor formelor moderne de sclavie şi de exploatare, precum rasismul, discriminarea rasială şi intoleranţa; ziua a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale de la Paris, din noiembrie 1997, prin Rezoluţia 29/C/40; s-a ales această dată pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791 ( – 230 de ani), în Santo Domingo, care, la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi; în plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti. NOTĂ: La 25 martie este marcată „Ziua internaţională a comemorării victimelor sclaviei şi comerţului transatlantic cu sclavi”, proclamată de ONU, la 17 decembrie 2007, prin Rezoluţia A/RES/62/122

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului” sau „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor tuturor Regimurilor Totalitare şi Autoritare” (cunoscută și ca „Ziua internațională a panglicii negre”), iniţiată de Parlamentul European (PE), printr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008, stabilită prin rezoluția PE din 2.IV.2009, susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE şi de Declaraţia de la Varşovia, din 2011, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia, încă o dată, importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609)

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

– 1833: S-a născut Giovanni Capellini, naturalist, geolog şi paleontolog italian; între 1866 şi 1868 a făcut studii în România, mai ales în regiunea petrolieră a Văii Prahovei (aducând importante contribuţii la studierea Terţiarului), rezultatele încadrându-le în tabloul geologic al Europei; este primul specialist italian care a studiat sub acest aspect terenurile petroliere din ţara noastră; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1922)

– 1846: A murit Wilhelm Küchelbecker, poet romantic și dramaturg rus (n. 1797) – 175 de ani

– 1900: S-a născut compozitorul austriac Ernst Krenek (m. 1991)

– 1903: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1904

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996)

– 1921: S-a născut economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie pe 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017) – 100 de ani

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895) – 95 de ani

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber – 90 de ani

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869)

– 1940: S-a născut Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (m. 2018)

– 1952: A murit Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (n. 1863)

– 1978: S-a născut Kobe Bryant, catalogat drept unul dintre cei mai importanți baschetbalişti americani din istorie; a evoluat timp de 20 de ani la echipa Los Angeles Lakers, cu care a câştigat cinci titluri de campion al NBA (m. 2020, într-un accident de elicopter)

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913)

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898)

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914)

Calendarul zilei – 22 august

Publicat de Codrin RAITA, 22 august 2021, 05:00 / actualizat: 23 august 2021, 8:31

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul Masca invită bucureştenii, în perioada 6 august – 12 septembrie, la stagiunea în aer liber, „Departe de centru, Aproape de oameni”. Din program:

• ora 19:30 – Teatrul Ţăndărică, „Regele moare” (spectacol pentru adulţi) – în Sala Teatrului Masca

* Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire, iar dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți. CNDB anunță reprezentații, premiere, spectacole internaționale de dans contemporan și ateliere. Din iulie până la final de septembrie, la CNDB au loc cele mai noi producții,  spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și ateliere. Din program:

• „Masterwork” (Ungaria) – spectacol selectat în rețeaua Aerowaves

* Jud. Brașov: Ediția a XII-a a Festivalului Musica Barcensis, începută în acest an în 17 iulie, oferă un nou „respiro”, prin cele 7 concerte care au loc în zilele de duminică, în cetățile fortificate din Țara Bârsei (Ghimbav, Feldioara, Cristian, Prejmer, Hărman, Bod și Vulcan). Concertele festivalului aduc în lunile de vară o viață nouă în bisericile evanghelice fortificate din jurul Brașovului, care își deschid porțile și devin un loc al întâlnirii, în care muzica răsună între zidurile încărcate de istorie. Printre partenerii media: Radio România Muzical. Din program:

• Hărman – Jazz în cetate: Luiza Zan & Jazzpar Trio – ora 17:00

– S-a întâmplat într-o zi de 22 august

* Acum 788 de ani (1233) apărea prima menţiune documentară a unui ban de Severin, în persoana lui Luca. În felul acesta era menţionată a doua funcţie din Ţara Românească

* Se împlinesc 565 de ani (1456) de când Vlad Ţepeş (1456-1462; nov. – dec. 1476) a pătruns în Ţara Românească, l-a înfrânt şi ucis pe Vladislav al II-lea, ceea ce a dus la începutul domniei lui Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul, în această regiune

* Acum 536 de ani (1485) a avut loc Bătălia de la Bosworth, în care regele Richard al III-lea a fost înfrânt și ucis, iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei (30 octombrie 1485) sub numele de Henric al VII-lea, întemeind dinastia Tudorilor. Acest eveniment a însemnat sfârșitul „Războiului celor două Roze”

* În urmă cu 236 de ani (1785) a avut loc promulgarea patentei împăratului german Iosif al II-lea (născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg), împărat al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, 1765-1790, şi rege al Ungariei şi Boemiei, 1780-1790) de „desfiinţare a iobăgiei în Transilvania”, prin care li se recunoştea ţăranilor dreptul de strămutare şi se interzicea alungarea lor de pe moşie fără un motiv legal

* Cu 112 ani în urmă (1909) a avut loc, la Reims (Franţa), primul miting aviatic internaţional din lume, la care au participat 38 de avioane franceze şi americane

* Acum 36 de ani (1985) a fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Ceramicii şi Sticlei din incinta Palatului Știrbei. Tematica muzeului scoate în evidență virtuțile artistice ale prelucrării lutului și făcea o trecere prin toate etapele prelucrării acestui material: veselă de uz casnic, sticlărie și porțelanuri. În anul 1988, în acest muzeu a avut loc și prima ediție a Salonului anual de sticlărie și ceramică

* În urmă cu 31 de ani (1990) a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat a Republicii Turkmenistan, de la 27 octombrie 1991 fiind stat independent. Actualul preşedinte al ţării este Gurbangulî Berdîmuhamedov

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când unicul papirus din România şi cel mai vechi din Europa a fost predat oficial de specialiştii ruşi muzeografilor de la Mangalia. Papirusul, descoperit în 1959, la Mangalia a fost trimis la Moscova pentru restaurare şi conservare şi nu s-a mai ştiut nimic despre el timp de o jumătate de secol

Aniversări – Comemorări

– „Duminica Migranţilor Români”, celebrată în Patriarhia Română, începând cu anul 2009, în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sărbătoarea a fost adoptată la nivelul întregii Patriarhii de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Reunit reunit în şedinţă de lucru, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Reşedinţa patriarhală, în zilele de 25-26 februarie 2009. Această celebrare a fost instituită prima oară în Mitropolia Moldovei începând cu anul 2006, la iniţiativa Patriarhului Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, când prima duminică după sărbătoarea împărătească a Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată românilor care trăiesc peste hotare

– Sfânta Fecioară Maria, Regină (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Municipiului Arad” declarată prin Hotărârea nr. 296 din 21 august 2004 a Consiliului Local al Municipiului Arad. Data este dedicată zilei de 22 august 1834, zi în care Aradul a primit în mod solemn Titlul de Oraş Liber Regesc din partea împăratului Francisc I (atunci Aradul făcea parte din Imperiul Austro-Ungar). Autonomia administrativ-fiscală obţinută prin ridicarea la rangul de Oraş Liber Regesc a fost încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană, care aspira la „eliberarea economică” şi a generat un avânt economic deosebit, care în următoarele decenii a adus prosperitate generală şi a făcut din Arad cel mai important centru economic din Transilvania

– 1820: S-a născut omul politic Manolache Costache Epureanu; a deţinut funcţia de prim-ministru în anii 1869, 1870 (guvernul „Cloşca cu puii de aur”) şi 1876; în ultima sa guvernare, Epureanu, împreună cu Mihail Kogălniceanu, ministru de externe, a acţionat în vederea realizării Independenţei pe cale diplomatică prin cunoscutul memoriu adresat puterilor europene; lui i se datorează reorganizarea cluburilor conservatoare şi înfiinţarea, de fapt, a Partidului Conservator în februarie 1880 (m. 1880, la Schleangenbad, în Germania)

– 1862: S-a născut (la Kecskemet, Ungaria) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (m. 1919, la Cluj)

– 1882: S-a născut Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1963)

– 1890: A murit Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române (n. 1818). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a naşterii 21.VII.1821 sau 14.VI.1818. Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21.VII.1821, dar, de la descoperirea actului de naştere, în toate lucrările de istorie literară documentate apare indicat anul 1818

– 1892: S-a născut Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică; a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele (m. 1969)

– 1897: S-a născut Sandu Albu, violonist şi compozitor (m. 1978)

– 1897: S-a născut (la Aminciu/Grecia, într-o familie de aromâni) Sterie Diamandi, biograf şi eseist; prin câteva lucrări de succes, Diamandi a ilustrat o specie a literaturii de frontieră la modă în perioada interbelică: biografia (m. 1981)

– 1904: S-a născut sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (m. 1966)

– 1917: S-a născut Alexandru Piru, critic şi istoric literar, profesor (m. 1993)

– 1917: A murit eroina Ecaterina Teodoroiu (numele real: Cătălina Vasile Toderiu), supranumită „Eroina de la Jiu”; participând voluntar la primul război mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (n. 1894). NOTĂ: În anul 2021 Ecaterina Teodoroiu a fost declarată „erou al naţiunii române” „pentru rolul marcant, curajul, eroismul şi sacrificiul ei din timpul Primului Război Mondial”

– 1919: S-a născut numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (m. 2009)

– 1926: S-a născut Mihai Constantinescu, violonist, poet şi profesor (m. 1987) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (m. 2020) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Radu Dobre Basarab, actor, profesor şi regizor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu; fondator al Societăţii literare „Radu Stanca” şi al „Clubului de jazz” din oraş (m. 2009) – 80 de ani

– 1956: S-a născut sculptorul şi pictorul Marian Zidaru – 65 de ani

– 1968: S-a născut pictorul și graficianul Sorin Adam

– 1972: A murit fizicianul şi profesorul Ştefan Procopiu; contribuţii în domeniile electromagneticii şi termodinamicii; a ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1977: A murit zoologul Theodor Buşniţă; contribuţii în domeniile ihtiologiei şi hidrobiologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1981: A murit Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (n. 1902) – 40 de ani

– 1985: A murit actorul Octavian Cotescu (n. 1931)

– 1991: S-a născut Irina Rimes, cântăreață și compozitoare din Republica Moldova, care în prezent activează și locuiește în București – 30 de ani

– 1994: A murit pictorul Vespasian Lungu (n. 1927)

– 1995: S-a născut gimnasta Diana Bulimar, medaliată cu aur în proba pe echipe la Campionatele Europene de Gimnastică de la Sofia, în anul 2014

– 1999: A murit Tudor Popescu (prenumele la naştere: Teodor), dramaturg şi prozator (n. 1930)

– 2000: A murit compozitorul Harry Maiorovici (n. 1918)

– 2002: A murit, la Neuchâtel, în Elveţia, Horia Liman, scriitor şi publicist elveţian de origine română (n. 1912)

– 2006: A murit compozitorul Laurenţiu Profeta (n. 1925) – 15 ani

– 2011: A murit criticul de film Viorica Bucur, realizatoare de emisiuni de televiziune şi profesor de istorie a filmului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; cunoscută mai ales pentru emisiunea „Gala desenului animat”, difuzată între anii 1974 – 1992 la Televiziunea Naţională (n. 1946) – 10 ani

– 2014: A murit actorul Florin Blănărescu (n. 1921)

– 2019: A murit Florin Costinescu, poet și publicist-comentator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Comemorarea Victimelor Actelor de Violență Bazate pe Religie sau Credință”, stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, printr-o rezoluție adoptată la 28 mai 2019, ca o consecință firească a datelor și statisticilor care arată că persecuția împotriva credincioșilor de diferite religii a atins cote alarmante la nivel mondial, continuând să se intensifice. Conform raportului organizației „Aid to the Church in Need”, se estimează că „o treime din populația lumii suferă de persecuție pe motive religioase, într-o formă sau în alta, iar creștinii constituie grupul cel mai persecutat”

– 1540: A murit Guillaume Budé (numele latinizat Budaeus), umanist, diplomat, filolog și elenist francez (n. 1468)

– 1599: A murit compozitorul italian Luca Marenzio (n. 1553 sau 1554)

– 1647: S-a născut Denis Papin, medic şi fizician francez, unul dintre inventatorii maşinii cu abur; a inventat cazanul cu abur („oala lui P”, 1680); a stabilit relaţia dintre temperatura de fierbere a apei şi presiune (m. 1713, la Londra)

– 1806: A murit Jean-Honoré Fragonard, pictor, desenator şi gravor francez (n. 1732) – 215 ani

– 1850: A murit poetul german Nikolaus Lenau (n. 1802, lângă Timişoara, care aparţinea, la vremea aceea, Ungariei)

– 1860: S-a născut inginerul german Paul Nipkow, inventatorul dispozitivului optico-mecanic (discul Nipkow) pentru analiza şi sinteza imaginii de televiziune (1884), înlocuit astăzi cu sisteme electronice (m. 1940)

– 1862: S-a născut compozitorul francez Claude Debussy; primul impresionist şi primul creator modern din istoria muzicii (m. 1918)

– 1883, 22.VIII/3.IX: A murit scriitorul rus Ivan Turgheniev (n. 1818)

– 1902: S-a născut Leni Riefenstahl, dansatoare germană, regizoare de film şi fotografă; renumită personalitate a cinematografului nazist; filmele sale constituie adevărate documente asupra epocii, susceptibile de a contribui la înţelegerea fenomenului psihologic şi social pe care l-a reprezentat hitlerismul (supranumită şi „cineasta lui Hitler”) (m. 2003)

– 1904: S-a născut Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al CC al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (m. 1997)

– 1917: S-a născut John Lee Hooker, cântăreţ american de blues, compozitor şi chitarist (m. 2001)

– 1920: S-a născut Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (m. 2012)

– 1921: S-a născut Bernard D’Espagnat, fizician și filosof francez (m. 2015) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actriţa britanică Honor Blackman (m. 2020)

– 1928: S-a născut Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (m. 2007)

– 1936: S-a născut compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului al XX-lea (m. 2012) – 85 de ani

– 1940: A murit fizicianul englez Oliver Joseph Lodge (n. 1851)

– 1958: A murit scriitorul francez Roger Martin du Gard; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1937 (n. 1881)

– 1963: S-a născut Tori Amos (născută Myra Ellen Amos), cântăreaţă, pianistă şi compozitoare americană

– 2010: A murit nutriţionistul francez Michel Montignac; a pus bazele regimului disociat (n. 1944)

– 2011: A murit compozitorul şi producătorul american Nickolas Ashford, autorul unor piese celebre lansate de casa Motown, precum „Ain’t No Mountain High Enough”, „Reach Out And Touch Somebody’s Hand” şi „I’m Every Woman” (n. 1942) – 10 ani

– 2012: A murit actorul american Jeffrey Stone (n. 1926)

– 2016: A murit muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (n. 1922) – 5 ani

– 2018: A murit chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (n. 1949)

– 2020: A murit Allan Rich (numele real Benjamin Norman Schultz), actor, autor și activist american (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 21 august

Publicat de Codrin RAITA, 21 august 2021, 05:00 / actualizat: 21 august 2021, 9:43

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul Masca invită bucureştenii, în perioada 6 august – 12 septembrie, la stagiunea în aer liber, „Departe de centru, Aproape de oameni”, care se desfăşoară în Amfiteatrul Lacătelor de Dragoste din Bd. Uverturii nr. 14. Din program:

• ora 19:30 – Teatrul Arte dell’Anima, „Spectacol de improvizaţie – Improfix”

* Jud. Botoșani: În perioada 18 – 21 august, Fundația Pro Patrimonio lansează prima ediție a evenimentului „Concerte pe Siret”, care se va desfășura în zona de nord a râului Siret, judeţul Botoşani. Anul acesta concertele vor avea loc la Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului. Concertele vor fi susținute de pianista Raluca Știrbăț, președintele Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de salvare a casei lui George Enescu din Mihăileni, violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), soprana Simina Ivan (Austria, România), Cvartetul OUTIS, duo-ul violonistic Les Violons d´Ingres (Italia) și Fanfara Shukar (România). Un concert special va fi susținut de tineri soliști, elevi ai colegiilor și universităților de muzică din Iași, Timișoara, București și Helsinki. În cadrul proiectului va avea loc proiecția filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de laMihăileni”, realizat de regizorul Francisc Mraz. Concertele sunt dedicate memoriei lui George Enescu, de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani și își propun să integreze Casa Enescu din Mihăileni în circuitul cultural și educațional zonal și național. Din program:

‣ Conacul Miclescu, Călinești

• ora 19:00 – Recital de lieduri și arii. Invitate: Simina Ivan (soprana) și Raluca Știrbăț (pian)

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Centrul Cultural Carmen Sylva găzduiește un concert în aer liber Muzică pentru toți! – De la clasic la divertisment, cu Formațiile Orchestrei Române de Tineret

– S-a întâmplat într-o zi de 21 august

* Cu 203 ani în urmă (1818) era promulgată „Legiuirea Caragea” (care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii), ultimul act al epocii fanariote din Ţara Românească

* Acum 83 de ani (1938), între 21 şi 22 august, la Bled (Iugoslavia), a avut loc ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul primului război mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive. Pactul a fost destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către fascişti (martie 1939)

* În urmă cu 76 de ani (1945), încurajat de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei, regele Mihai I a cerut demisia guvernului Groza, pentru a se putea constitui un nou guvern, reprezentativ. În urma refuzului primului ministru, suveranul a refuzat să mai contrasemneze decretele-lege („greva regală”, până la 6.I.1946). În absenţa semnăturii regale, acestea deveneau nule din punct de vedere constituţional

* Acum 66 de ani (1955), între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”. La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”. Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică. Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme. Televiziunea Română a început să emită la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr. 2. Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă. În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca

* Acum 62 de ani (1959) intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică (IFA), un betatron (betatronul BOB), primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România. În anul 1968 a fost pus în funcţiune, tot la IFA, un accelerator liniar de electroni cu undă progresivă, iar în 1972, un accelerator electrostatic de ioni de tipul Van de Graaff tandem

* Cu 62 de ani în urmă (1959) insulele Hawaii (fostele Insule Sandwich, arhipelag vulcanic în Oceania, în partea centrală a Pacificului) deveneau al 50-lea stat al SUA

* Acum 56 de ani (1965) Marea Adunare Naţională, întrunită în sesiune extraordinară, aproba schimbarea denumirii statului în Republica Socialistă România (din Republica Populară Română). La data de 30.XII.1947 regele Mihai a fost silit să abdice şi să părăsească ţara, iar Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată Republică Populară şi adopta o nouă Constituţie

* Cu 53 de ani în urmă (1968), în şedinţa comună a CC al PCR, a Consiliului de Stat şi a Guvernului României era adoptată o poziţie de condamnare a agresiunii armate împotriva Cehoslovaciei. La Bucureşti, a avut loc un mare miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state membre ale Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria). Trupele sovietice şi ale unor state membre ale Tratatului de la Varşovia (Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), cu excepţia României, au invadat Cehoslovacia, punând astfel capăt „Primăverii de la Praga”

* În urmă cu 43 de ani (1978) era inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Colecţiilor de Artă (reunind 13 colecţii). Folosind pretextul cutremurului din martie 1977, conducerea PCR a dispus închiderea majorităţii caselor memoriale care adăposteau colecţiile de artă donate statului de către particulari, cu condiţia păstrării lor în casele în care s-au constituit în timpul vieţii colecţionarilor, condiţie încălcată de autorităţile comuniste. Casele în care s-au aflat colecţiile au intrat în administrarea Protocolului de Stat, fiind ulterior închiriate. A fost constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. A funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003

* Cu 41 de ani în urmă (1980) intra în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu (conceput şi realizat integral în ţară)

* Acum 9 ani (2012) Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, cu majoritate de voturi, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial. În urma acestei decizii a CCR, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Pius al X-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Medicinei Militare” (la 21.VIII.1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare)

– 1723: A murit Dimitrie Cantemir, prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); ca domnitor al Moldovei (martie-aprile 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa a început, în Moldova, epoca fanariotă (n. 1673)

– 1874: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (m. 1944)

– 1875: S-a născut Gheorghe Fințescu, profesor şi entomolog (m. 1948)

– 1882: S-a născut fizicianul şi profesorul Augustin Maior; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); considerat părintele telefoniei multiple (m. 1963)

– 1902: S-a născut Paul Călinescu, regizor, scenarist şi inovator în domeniul tehnicii cinematografice (m. 2000)

– 1920: S-a născut poetul Marius Munteanu (m. 2005)

– 1921: S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu (m. 2003) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul Toma Caragiu (de origine aromână) (m. 1977)

– 1927: S-a născut actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (m. 2010)

– 1931: S-a născut etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (m. 2010) – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1939

– 1931: S-a născut Theodor „Freddy” Negrescu, maestru de sunet la Casa de Discuri Electrecord; a lucrat trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, după care a plecat la Electrecord în 1956, unde a muncit, neîntrerupt, până în 1995 (m. 2012) – 90 de ani

– 1933: S-a născut publicistul Valentin Păunescu, director general al cotidianului „Curierul Naţional” (m. 2004)

– 1941: S-a născut actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (m. 2019) – 80 de ani

– 1943: S-a născut pictorul Mihai Cismaru (m. 2003)

– 1949: S-a născut artistul plastic Ion Tiţoiu

– 1954: S-a născut pictorul Marcel Lupşe

– 1990: A murit Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (n. 1920)

– 1991: A murit Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911) – 30 de ani

– 1992: A murit Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (n. 1907)

– 2003: A murit muzicologul Radu Gheciu (pseudonimul lui Vasile Marina); fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1932)

– 2008: A murit Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri, publicist şi eseist; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (n. 1917)

– 2010: A murit juristul şi profesorul Tudor Drăganu, specialist în drept constituţional; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1912)

– 2011: A murit filosoful Constantin I. Gulian (numele real, Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (n. 1914) – 10 ani

– 2012: A murit Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (n. 1927)

– 2016: A murit actorul de teatru şi film Marin Moraru (n. 1937) – 5 ani

– 2017: A murit Petre C. Baciu, legionar, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă; a efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste; a scris câteva volume de versuri și memorialistică (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sacramento, SUA: Termenul limită pentru vaccinarea anti-Covid-19 a funcționarilor și îngrijitorilor din California

– New York: Concert în Central Park pentru a sărbători recuperarea după pandemie

– Ciudad de Mexico: Sfârșitul restricțiilor la frontiera dintre Mexic și Statele Unite, închisă pentru a lupta împotriva Covid-19

– Eugene, Oregon, SUA: Atletism – Liga de Diamant 2021, Reuniunea de la Eugene

– Las Vegas: Meciul de box dintre americanul Errol Spence și filipinezul Manny Pacquiao

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de Rezistență (WEC), 24 Ore de Le Mans (21 – 22 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Terorismului” este marcată, din 2018, în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile lor umane şi libertăţile lor fundamentale. NOTĂ: La 11 martie este marcată „Ziua europeană a victimelor terorismului”, declarată de Parlamentul European

– 1698: S-a născut constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (m. 1744)

– 1798: S-a născut Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi unirea Principatelor (m. 1874)

– 1872: S-a născut Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (m. 1898)

– 1893: S-a născut compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (m. 1918)

– 1904: S-a născut Count Basie (numele real: William James Basie), pianist, compozitor de muzică de jazz şi şef de orchestră afro-american (m. 1984)

– 1906: S-a născut Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (m. 1995) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1905

– 1916: S-a născut Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (m. 2005) – 105 ani

– 1921: S-a născut Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (m. 2014) – 100 de ani

– 1938: S-a născut Kenny Rogers (Kennth Donald Rogers), interpret american de muzică country, producător şi actor (m. 2020)

– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul american Hugh Wilson (m. 2018)

– 1944: S-a născut regizorul australian de film Peter Weir

– 1950: S-a născut cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „Ou sont les femmes?” (m. 2021)

– 1951: S-a născut Karekin al II-lea, Patriarh Suprem și Catolicos al tuturor armenilor (din 1999) – 70 de ani

– 1961: S-a născut Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (m. 2018) – 60 de ani

– 1963: S-a născut regele Mohammed al VI-lea al Marocului (încoronat la 30 iulie 1999)

– 1973: S-a născut (la Moscova) Sergey Mikhaylovich Brin, informatician și om de afaceri american, cofondator al companiei „Google”, împreună cu Lawrence Edward „Larry” Page

– 1976: S-a născut (în Olanda) Nikos Vertis (nume complet: Nikolaos Vertis Arvanitidis), popular interpret grec – 45 de ani

– 1993: A murit mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (n. 1938)

– 1995: A murit dirijorul englez de origine rusă Anatol Fistoulari (n. 1907)

– 1995: A murit Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician și matematician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (n. 1910)

– 2013: A murit producătorul muzical american Sid Bernstein, care a colaborat cu o serie de legende din showbiz, precum Judy Garland şi Jimi Hendrix, şi a organizat concertul istoric pe care trupa The Beatles l-a susţinut pe Shea Stadium din New York în 1965 (n. 1918)

– 2018: A murit actriţa americană Barbara Harris, cunoscută din musicalul „The Apple Tree” (n. 1935)

Calendarul zilei – 20 august

Publicat de Codrin RAITA, 20 august 2021, 05:00 / actualizat: 20 august 2021, 9:36

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul Masca invită bucureştenii, în perioada 6 august – 12 septembrie, la stagiunea în aer liber, „Departe de centru, Aproape de oameni”, care se desfăşoară în Amfiteatrul Lacătelor de Dragoste din Bd. Uverturii nr. 14. Din program:

• ora 19:30 – „Bucureşti Livrator” (Teatrul Masca)

* „După 40 de zile”, al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, va avea premiera pe marile ecrane din România. Distribuit de AVVA MMIX Studio, producția a avut premiera mondială, în luna aprilie, în cadrul celei de-a 43-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Moscova și avanpremiera națională, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania – TIFF. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Jud. Botoșani: În perioada 18 – 21 august, Fundația Pro Patrimonio lansează prima ediție a evenimentului „Concerte pe Siret”, care se va desfășura în zona de nord a râului Siret, judeţul Botoşani. Anul acesta concertele vor avea loc la Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului. Concertele vor fi susținute de pianista Raluca Știrbăț, președintele Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de salvare a casei lui George Enescu din Mihăileni, violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), soprana Simina Ivan (Austria, România), Cvartetul OUTIS, duo-ul violonistic Les Violons d´Ingres (Italia) și Fanfara Shukar (România). Un concert special va fi susținut de tineri soliști, elevi ai colegiilor și universităților de muzică din Iași, Timișoara, București și Helsinki. În cadrul proiectului va avea loc proiecția filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de laMihăileni”, realizat de regizorul Francisc Mraz. Concertele sunt dedicate memoriei lui George Enescu, de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani și își propun să integreze Casa Enescu din Mihăileni în circuitul cultural și educațional zonal și național. Din program:

‣ Conacul Moruzi, Vârfu Câmpului

• ora 18:00 – Concert cameral. Invitați: Les Violons d´Ingres (duo violonistic, Italia) și Smaranda Iftime (violoncel)

‣ Casa Enescu, Mihăileni

• ora 19:00 – Concertul Fanfarei Shukar

*Brăila: Iris Cristi Minculescu, Valter& Boro  sustin concertul intitulat “Eu şi cu tine”- Acustic

– ora 20:00, la Cabana Stejarilor

* Jud. Cluj: Acorduri de jazz vor răsuna pe malul lacului Beliș, între 20 și 21 august, în cadrul festivalului Smida Jazz – Exploring Sounds & Nature, cu participarea Eivind Aarset & Jan Bang, Gianluca Petrella „Cosmic Renaissance”, Kosmo Sounds, Fraktale sau Novan Experiment

* Jud. Constanța: Living Rock, singurul festival de rock alternativ de la mare, va avea loc în perioada 20 – 22 august, pe plaja Tuzla. Pe scena Living Rock au fost anunțate unele dintre cele mai cunoscute trupe românești de rock alternativ, printre care Vița de Vie, byron, The Mono Jacks, Robin and the Backstabbers și Grimus

* Deva: Festivalul dEvA Magic Summer – seri de jazz, blues și crossover va avea în prim plan vocile feminine româneşti de gen, care vor putea fi ascultate timp de trei zile, în perioada 20 – 22 august, de la ora 19:00, în Parcul Cetăţii din Deva. Vor susține concerte voci deja consacrate din diverse generații, precum Paula Seling, Luiza Zan, Nadia Trohin, Irina Sârbu, Ana Cristina Leonte, Ana Maria Roşu, Marú, dar și Maria Răducanu, în formulă solo sau cu trupă, alături de care vor evolua reprezentativi muzicieni ai genului, dintre care nu vor lipsi Big Band-ul Radio sau sextetul vocal a cappella Blue Noise. Organizatori: Primăria Municipiului Deva, Centrul Cultural „Drăgan Muntean”

* Hosman, jud. Sibiu: Holzstock Festival, probabil unicul festival de muzică ce are loc în cadrul unei biserici fortificate din Transilvania, ajunge anul acesta la cea de-a şaptea ediţie, între 20 şi 22 august şi reprezintă o importantă sursă de venit pentru administrarea şi întreţinerea ansamblului bisericii fortificate

* Sibiu: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), cel mai mare eveniment dedicat artelor spectacolului din România, va prezenta, în perioada 20 – 29 august, peste 600 de evenimente din 37 de țări, de pe toate continentele, pentru ceea ce va însemna cea mai complexă ediție desfășurată până în prezent. Organizat sub Înaltul Patronaj al Președinției României și cu sprijinul Primăriei Municipiului Sibiu și al Consiliului Local Sibiu, FITS va reuni mari artiști ai scenei mondiale, oferind publicului posibilitatea de a se bucura de unele dintre cele mai apreciate spectacole ale lumii, recunoscute la nivel internațional și recompensate cu distincții prestigioase. Ediția 2021 a FITS, a cărei temă este una sugestivă – „Construim speranța împreună / Building hope together” – va avea o triplă dimensiune, fizică, hibridă și online. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu este organizat de: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Consiliul Local Sibiu. Co-organizatori: Institutul Cultural Român. Co-producători: Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune. Parteneri strategici: Ambasada Franței, Institutul Francez, Ambasada Japoniei, EU–Japan Fest Japan Committee, Ambasada SUA, Ambasada Marii Britanii, British Council, Ambasada Israelului, Ambasada Elveției, Swiss Sponsors’ Fund, Ambasada Republicii Federale Germania, Institutul Goethe, Consulatul Germaniei la Sibiu, Ambasada Republicii Populare Chineze, Ministerul Culturii China, Ambasada Belgiei, Wallonie – Bruxelles International, Ambasada Spaniei, Institutul Cervantes, Action Cultural Espanola, Ambasada Republicii Polone, Institutul Polonez, Ambasada Austriei București, Forumul Cultural Austriac, Complexul Național Muzeal ASTRA, UNITER

* Târgu Jiu: Gabriel Croitoru şi legendara vioară Guarneri del Gesù, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziție și aflat în patrimoniul Muzeului Național „George Enescu”) străbat România alături de pianistul Horia Mihail, aducând muzica aproape de comunităţi dintre cele mai diferite zone din România. Programul pregătit pentru publicul din Târgu Jiu conţine piese de mare popularitate din repertoriul românesc şi universal. Din program:

• Concert Violoncellissimo – Clasic la puterea a treia – în Parcul Coloanei fără sfârşit

* Târgu-Mureș: Misa Încoronării, de Wolfgang Amadeus Mozart, deschide cea de-a IV-a ediție a Festivalului Regal de Operă „Virginia Zeani”, eveniment care va avea loc la Târgu Mureș, în perioada 20 – 22 august, cu participarea extraordinară a unor muzicieni de elită din Brașov și Cluj-Napoca, eveniment organizat de Asociația „Together on Top”, în parteneriat cu TVR, Sabion, Asociația Culturală „Hai în sat”, Instituția Prefectului – Județul Mureș, Consiliul Județean Mureș și Primăria din Târgu Mureș. Coproducători: TVR, Radio România Muzical. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio Mureș

* Filmul documentar „România sălbatică”, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, se va lansa în cinematografele din întreaga țară în a doua parte a lunii septembrie, însă va ajunge încă din luna august în mai multe orașe din țară, în cadrul mai multor proiecții speciale, în prezența echipei. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• Timișoara: Proiecție specială în cadrul Caravanei TIFF, la Grădina Capitol

– S-a întâmplat într-o zi de 20 august

* Acum 182 de ani (1839) studenţii români aflaţi la Paris înfiinţau „Societatea pentru învăţătura poporului român”, care a contribuit la cristalizarea ideologiei paşoptiste (fondatori: Ion Ghica, Alexandru G. Golescu-Negru, Dumitru Brătianu)

* Cu 167 de ani în urmă (1854) a fost deschisă prima linie de cale ferată, pe actualul teritoriu al României, care făcea legătura între Oraviţa (în Banat) şi Baziaş, un port la Dunăre. Având o lungime de 62,5 km, linia a fost folosită iniţial doar pentru transportul cărbunelui. Începând cu 12 ianuarie 1855, linia a fost administrată de Căile Ferate Austriece, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Relaţia Oraviţa – Baziaş a fost deschisă şi pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856, după ce au fost efectuate diverse îmbunatăţiri tehnice la linie. Linia Bucureşti – Giurgiu a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp şi a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869

* În urmă cu 156 de ani (1865), printr-un Decret imperial, era dizolvată Dieta Transilvaniei de la Sibiu (1863-1865), anulându-se, astfel, legile votate de aceasta, legi prin care erau recunoscute naţiunea şi limba române (20.VIII/1.IX)

* Cu 137 de ani în urmă (1884) apărea la Bucureşti (până în 1953, cu unele întreruperi), din iniţiativa lui Luigi Cazzavillan (jurnalist italian venit în Vechiul Regat al României din anul 1877, în calitate de corespondent de război), ziarul „Universul”, primul mare cotidian de informație românesc. Între anii 1915 şi 1945 ziarul a fost condus de cunoscutul jurist, om politic şi publicist Stelian Popescu. Ziarul a apărut în două etape, cu o pauză în Primul Război Mondial, și anume 20 august 1884-5 noiembrie 1916 și 31 noiembrie 1918-20 iulie 1953 (20.VIII/1.IX)

* Se împlinesc 120 ani (1902) de când a avut loc primul meci oficial de fotbal din România, între echipele oraşelor Timişoara şi Lugoj (pe un teren din Timişoara, încheiat cu scorul 3-2, în favoarea gazdelor) (20.VIII/2.IX)

* Acum 101 de ani (1920) a fost înfiinţată, de Pierre-Marie Olivier şi Maurice Travailleur, Agenţia de presă Belga (Agence Télégraphique Belge de Presse), situată în Schaerbeek, Bruxelles, Belgia

* Cu 53 de ani în urmă (1968) era inaugurată Uzina de autoturisme de la Colibaşi-Piteşti (în prezent Mioveni, revenire la vechea denumire a oraşului Colibaşi), prima uzină de autoturisme din România. A fabricat, iniţial, autoturismul „Dacia 1100” şi, din 1970, autoturismul „Dacia 1300”. Ulterior a produs şi alte tipuri de autoturisme „Dacia”. Din anul 1999 majoritatea acţiunilor Uzinei Mioveni-Piteşti sunt deţinute de Compania franceză „Renault”. A fost momentul când Dacia a început să dezvolte și să fabrice automobile moderne începând cu modelele de tranziție SuperNova și Solenza și ajungând la prima generație a modelului Logan, care a pus din nou Dacia pe harta internațională a producătorilor auto

* Acum 46 de ani (1975) a fost lansată spre planeta Marte sonda spaţială americană „Viking 1”. A ajuns pe solul marţian pe data de 19.VI.1976 şi a depus un laborator ce a transmis date pe Pământ (peste 1400 de imagini). Şi-a încheiat transmisiile la 13.XI.1982. La data de 9.IX.1975 a fost lansată spre Marte sonda „Viking 2”, aceasta ajungând la 7.VIII.1976 şi încetându-şi  transmisiile la 11.IV.1980

* Acum 2 ani (2019) Guvernele SUA şi României, prin ambasadorii Hans Klemm şi George Maior, au semnat, la Washington, un Memorandum de înţelegere cu privire la dezvoltarea tehnologiei 5G

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bernard, abate, învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1833: S-a născut Vasile Pogor, poet şi traducător (a oferit cititorilor tălmăciri variate, de la scrieri ale Antichităţii până la modernii Baudelaire, Poe sau Bret Harte); întemeietor, alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp şi Theodor Rosetti, al Societăţii „Junimea” (m. 1906)

– 1864: S-a născut Ion I. C. Brătianu, om politic liberal, inginer constructor; prim-ministru și ministru în mai multe rânduri; preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); a condus cu mare curaj și devotament România în timpul Războiului de Reîntregire, jucând un rol hotărâtor în realizarea Marii Uniri de la 1918 și în viața politică a României moderne; a contribuit la legiferarea și realizarea reformei agrare și a celei electorale, la votarea noii Constituții din 1923, la consolidarea statului național unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1927)

– 1870: S-a născut Timotei Popovici, preot, profesor, folclorist, compozitor şi dirijor; a editat în 1905 „Dicţionarul de muzică” (primul dicţionar românesc de muzică complet), precum şi alte câteva lucrări de maximă importanţă pentru studiul teoretic şi practic al muzicii (m. 1950)

– 1872: A murit Dimitrie Bolintineanu, poet, prozator, dramaturg şi ziarist; participant de frunte la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1819 sau 1825, după unele surse)

– 1873: S-a născut medicul Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în România; fondator al Societăţii de Hidrologie Medicală şi Climatologie (1922) şi al „Revistei de hidrologie medicală şi climatologie” (1924) (m. 1933)

– 1882: S-a născut actorul Vladimir Maximilian (m. 1959)

– 1892: S-a născut matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; împreună cu Gheorghe Mihoc, a fost creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1983)

– 1910: A murit Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor; întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (n. 1850)

– 1920: S-a născut Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (m. 2006)

– 1923: A murit compozitorul şi dirijorul Alexis Catargi (n. 1876)

– 1926: A murit medicul veterinar Ioan Athanasiu, membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868) – 95 de ani

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Mihai Constantinescu

– 1940: S-a născut juristul, profesorul şi publicistul corneliu turianu (m. 2016)

– 1945: S-a născut Cristian Gaţu, liderul generației de aur a handbalului românesc; considerat cel mai tehnic jucător de handbal din România; dublu campion mondial, în 1970 şi 1974, precum şi dublu medaliat olimpic, cu argint (JO 1976) şi bronz (1972); a câștigat, în 1977, Cupa Campionilor Europeni cu Steaua; a fost comandant al clubului Steaua, vicepreşedinte al COSR, precum şi preşedinte al FR Handbal, între 1996-2014

– 1946: S-a născut artista plastică (grafician) Klára Tamás; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1973; locuia, din 2014, la Budapesta, în Ungaria (m. 2021) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Dan Mircea Enescu, medic primar chirurgie plastică – microchirurgie reconstructivă, profesor, manager al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală şi şef al Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul acestui spital; a pus bazele chirurgiei plastice pentru copii în România; vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale din România

– 1959: A murit Dimitrie Iov, poet, prozator şi publicist (n. 1888)

– 1965: S-a născut violonistul Gabriel Croitoru, solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio; în 2008, a câştigat un concurs organizat de Muzeul Naţional „George Enescu”, pentru darea spre folosinţă, pe o perioadă de trei ani, a viorii Guarnieri 1731, care i-a aparţinut compozitorului George Enescu şi a cărei valoare este estimată la două milioane de dolari

– 1972: A murit Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru titular al Academiei Române din 1940; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (n. 1889)

– 1984: A murit prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (n. 1915)

– 1987: S-a născut gimnasta Cătălina Ponor; a participat la Jocurile Olimpice 2004 de la Atena (Grecia) și în 2012, la Olimpiada de la Londra; la Atena a câștigat medalia de aur, ca membră a echipei române de gimnastică; în anul 2016 a participat la Jocurile Olimpice de la Rio la individual compus, fiind totodată portdrapelul ţării noastre la ceremonia de deschidere a competiţiei

– 1996: A murit (la Bucureşti) soprana Dora Massini (n. 1907, în Ucraina) – 25 de ani

– 2010: A murit etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (n. 1939)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Toma Popescu; unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române din Timişoara, în 1946 (n. 1921)

– 2014: A murit Nicolae Balotă, eseist, critic literar, memorialist şi traducător; arestat în 1948 (pentru deţinere de cărţi interzise), este eliberat în 1964 prin decretul de amnistiere a tuturor deţinuţilor politici din România; stabilit în Franţa din 1985 (unde va obţine cetăţenia, în 1990) (n. 1925)

– 2019: A murit Teodor Vârgolici, critic și istoric literar, editor; dintre edițiile cele mai importante – și premiate – au fost cele din opera lui D. Bolintineanu și Gala Galaction (n. 1930)

– 2020: A murit actorul Șerban Celea (n. 1952) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hanoi: Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, urmează să efectueze o vizită în Vietnam (20 – 26 aug.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Intrarea în vigoare a autorizației de a intra în majoritatea locurilor publice doar persoanelor vaccinate împotriva Covid-19

– Nairobi, Kenya: Hotărâre a Curții de Apel privind reformele constituționale

– Kigali, Rwanda: Verdict în procesul de terorism al lui Paul Rusesabagina, eroul filmului „Hotel Rwanda”

– Republica Cehă: Cea de-a 55-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary (20 – 28 aug.). La această editie i se va decerna un premiu pentru întreaga carieră actorului, regizorului şi scriitorului american Ethan Hawke.

– Cosmodromul Baikonur, Kazahstan: Lansarea unei rachete care transportă 36 de sateliți OneWeb

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Ungare. Sărbătoarea Sfântului Ştefan (Ştefan I – Istvan cel Sfânt/997-1038, rege din dinastia Arpadiană, a unificat triburile ungare, s-a creştinat şi a obţinut de la Papa Silvestru al II-lea coroana regală, în anul 1001, legând astfel Ungaria de lumea creştină occidentală; în timpul domniei lui s-a adoptat creştinismul ca religie de stat)

– Sărbătoare de stat în Estonia; recăpătarea independenţei după dezmembrarea URSS, în 1991

– 1561: S-a născut compozitorul italian Jacopo Peri (m. 1633) – 460 de ani

– 1611: A murit Tomas Luis de Victoria (Vittoria), compozitor şi organist spaniol (n. 1548) – 410 ani

– 1779: S-a născut chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (m. 1848)

– 1827: S-a născut Josef (Joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (m. 1870)

– 1827: S-a născut scriitorul belgian Charles de Coster (m. 1879)

– 1847: S-a născut scriitorul polonez Bolesław Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (m. 1912)

– 1854: A murit filosoful german Friedrich von Schelling (n. 1775)

– 1860: S-a născut Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (m. 1934)

– 1867: S-a născut Kōda Rohan (pseudonimul lui Kōda Shigeyuki), romancier şi eseist japonez (m. 1947)

– 1873: S-a născut Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (m. 1950)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Robert William Seton-Watson; specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1951)

– 1890: S-a născut Howard Phillips Lovecraft, scriitor american, considerat unul dintre părinții literaturii fantastice a începutului de secolul XX (m. 1937)

– 1901: S-a născut Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru literatură pe 1959 (m. 1968) – 120 de ani

– 1907: S-a născut dirijorul englez de origine rusă Anatole Fistoulari (m. 1995)

– 1913: S-a născut neurobiologul american Roger Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru medicină pe 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (m. 1994)

– 1915: A murit Paul Ehrlich, chimist şi serolog german; lucrări de pionierat în hematologie, imunologie şi chimioterapie; Premiul Nobel pentru medicină pe 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1854)

– 1916: S-a născut inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (m. 2013) – 105 ani

– 1926: S-a născut ilustratorul francez Léo Kouper, care s-a remarcat în special prin realizarea afişelor unora dintre filmele lui Charlie Chaplin (m. 2021) – 95 de ani

– 1932: S-a născut scriitorul rus Vasili Aksionov (m. 2009)

– 1936: S-a născut Carla Fracci, una dintre cele mai faimoase balerine din lume, divă a teatrului La Scala din Milano (m. 2021) – 85 de ani

– 1938: S-a născut generalul francez Jean-Loup Chrétien, primul astronaut din Europa de Vest care a zburat în spaţiu, la bordul navei sovietice „Salyut 7” (în iunie 1982)

– 1940: A murit (asasinat în Mexic) Leon Troţki (numele real: Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiilor din 1905-1907 şi 1917 (n. 1879)

– 1941: S-a născut Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, fapt ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (m. 2006, în celula de la Haga) – 80 de ani

– 1942: S-a născut interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (m. 2008)

– 1944: S-a născut Rajiv Gandhi, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (m. 1991, asasinat)

– 1945: A murit filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române (1942) (n. 1873)

– 1948: S-a născut Robert Plant, muzician, interpret, compozitor și textier britanic de muzică rock; celebru pentru apartenența sa, timp de 12 ani, la grupul englez de rock Led Zeppelin, al cărui vocalist a fost, precum și pentru cariera sa ulterioară solo plină de succes

– 1951: S-a născut Mohamed Morsi, inginer şi politician egiptean, care a servit ca președinte al ţării în perioada 30 iunie 2012 – 3 iulie 2013 (m. 2019) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Anna Ştefanovna Politkovskaia, scriitoare şi jurnalistă din Rusia, militantă pentru respectarea drepturilor omului; cunoscută pentru poziţia ei critică faţă de politica dusă de Kremlin în Cecenia (m. 2006)

– 1961: A murit Percy Williams Bridgman, fizician american, laureat în 1946 al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuțiile sale aduse fizicii presiunilor înalte (n. 1882) – 60 de ani

– 1974: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Maxim Vengerov

– 1980: A murit cântărețul și compozitorul american de origine franceză, Joe Dassin (Joseph Ira Dassin) (n. 1938)

– 1994: A murit regizorul sârb de film Aleksandar Petrovič (n. 1929)

– 2012: A murit actriţa americană Phyllis Diller, considerată o veritabilă pionieră la Hollywood în anii ’60 ai secolului XX, întrucât a fost prima femeie devenită celebră pentru spectacolele ei de stand-up comedy (n. 1917)

– 2013: A murit scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (n. 1925)

– 2017: A murit Jerry Lewis (nume la naștere: Joseph Levitch), comic, actor, cântăreț, regizor de film, producător și scenarist american (n. 1926)

– 2018: A murit Uri Avneri (nume real: Helmut Ostermann), ziarist, scriitor, om politic și militant pacifist israelian; în 1950 a fondat săptămânalul „Haolam Haze” („Această Lume”), pe care îl va conduce timp de 40 de ani, militând pentru coexistenţa cu populaţia arabă şi în favoarea creării unui stat palestinian (n. 1923, în Germania)

– 2019: A murit Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (n. 1961)

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2021, 05:00 / actualizat: 20 august 2021, 9:36

EVENIMENTE INTERNE

-Învătământ

*Jud.Sibiu: În perioada 16 august – 3 septembrie are loc sesiunea august – septembrie 2021 a examenului național de Bacalaureat – proba E.b) la Limba și literatura maternă.

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a, „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care vor avea loc în perioada 7 iulie – 19 august la Sala Mare a Ateneului Român. Din program:

• Concert susținut de Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru

* Jud. Botoșani: În perioada 18 – 21 august, Fundația Pro Patrimonio lansează prima ediție a evenimentului „Concerte pe Siret”, care se va desfășura în zona de nord a râului Siret, judeţul Botoşani. Anul acesta concertele vor avea loc la Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului. Concertele vor fi susținute de pianista Raluca Știrbăț, președintele Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de salvare a casei lui George Enescu din Mihăileni, violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), soprana Simina Ivan (Austria, România), Cvartetul OUTIS, duo-ul violonistic Les Violons d´Ingres (Italia) și Fanfara Shukar (România). Un concert special va fi susținut de tineri soliști, elevi ai colegiilor și universităților de muzică din Iași, Timișoara, București și Helsinki. În cadrul proiectului va avea loc proiecția filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de laMihăileni”, realizat de regizorul Francisc Mraz. Concertele sunt dedicate memoriei lui George Enescu, de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani și își propun să integreze Casa Enescu din Mihăileni în circuitul cultural și educațional zonal și național. Din program:

‣ Casa Enescu, Mihăileni – Concerte organizate cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu

• ora 18:00 – Concertul tinerilor pianiști, elevi ai Colegiilor Naționale de Artă „Octav Băncilă” din Iași și „George Enescu” din București, studenți ai Universității de Arte „George Enescu” din Iași și ai Academiei Sibelius din Helsinki:Tudor Jora, Irina Petrescu, Matei Dumitrescu, Mateea Bâzgă, Ana-Karina Voion, Mario Lucaci, Viviana Țaga, Carmina Vidrașcu, Beatrice Popliuc, Cosmin Gavrilă, Smaranda Iftime (violoncel)
• ora 20:00 – Concert cameral. Invitați: Raluca Știrbăț (pian), Simina Ivan (soprană) și Rudolf Leopold (violoncel, Austria). Lansarea albumului discografic: George Enescu – Integrala creației pentru violoncel și pian

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Casino Sinaia găzduiește Concert în aer liber Enescu forever!, cu Ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu – De la clasic la rock!

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Se împlinesc 705 ani (1316) de când Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Se împlinesc 145 de ani (1876), de când, la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 101 ani (1920) în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 63 de ani (1958) Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Cu 61 de ani în urmă (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 58 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 47 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Acum 38 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Se împlinesc 30 de ani (1991), de când, între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831) – 130 de ani

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967) – 120 de ani

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005) – 80 de ani

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor și profesor – 75 de ani

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925)

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 20 de ani

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948) – 5 ani

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Sunt marcați 30 de ani de la lovitura din URSS împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a eșuat

– Washington: Termen solicitat de Autoritatea americană pentru concurență (FTC) de depunere a unei cereri suplimentare în dosarul antitrust deschis împotriva Facebook

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787-1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719) – 375 de ani

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916 (105 ani)

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867)

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991) – 100 de ani

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020)

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001) – 75 de ani

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen – 70 de ani

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016)

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941) – 10 ani

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

Calendarul zilei – 18 august

Publicat de Codrin RAITA, 18 august 2021, 05:00 / actualizat: 18 august 2021, 8:39

EVENIMENTE INTERNE

-Învătământ

*Jud.Sibiu: În perioada 16 august – 3 septembrie are loc sesiunea august – septembrie 2021 a examenului național de Bacalaureat – proba E.d) la alegere a profilului și specialității (fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, psihologie, economie, sociologie sau filosofie)

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a, „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august la Sala Mare a Ateneului Român. Din program:

• Concert al Ansamblului PlaCello – Răzvan Suma – violoncel, Ștefan Cazacu – violoncel, Ella Bokor – violoncel și Mircea Marian – violoncel

* AVVA MMIX Studio prezintă avanpremiera „DUPĂ 40 DE ZILE”, cel de-al patrulea lungmetraj regizat de Andrei Gruzsniczki. Filmul, inclus în competiția Festivalului de la Beijing și prezentat în avanpremieră națională la TIFF, îi are în distribuție pe actorii Mircea Andreescu și Valer Dellakeza.Evenimentul va avea loc astăzi, de la ora 20:30, la Cinema Elvire Popesco.Invitația este valabilă pentru o singură persoană.La finalul proiecției va avea loc o sesiune Q&A cu o parte din echipa filmului.

* Jud. Botoșani: În perioada 18 – 21 august, Fundația Pro Patrimonio lansează prima ediție a evenimentului „Concerte pe Siret”, care se va desfășura în zona de nord a râului Siret, judeţul Botoşani. Anul acesta concertele vor avea loc la Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului. Concertele vor fi susținute de pianista Raluca Știrbăț, președintele Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de salvare a casei lui George Enescu din Mihăileni, violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), soprana Simina Ivan (Austria, România), Cvartetul OUTIS, duo-ul violonistic Les Violons d´Ingres (Italia) și Fanfara Shukar (România). Un concert special va fi susținut de tineri soliști, elevi ai colegiilor și universităților de muzică din Iași, Timișoara, București și Helsinki. În cadrul proiectului va avea loc proiecția filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de laMihăileni”, realizat de regizorul Francisc Mraz. Concertele sunt dedicate memoriei lui George Enescu, de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani și își propun să integreze Casa Enescu din Mihăileni în circuitul cultural și educațional zonal și național. Din program:

‣ Casa Enescu, Mihăileni

• ora 17:00 – Prezentarea proiectului „Concerte pe Siret” și a Casei George Enescu din Mihăileni pentru presă
• ora 19:00 – Concert cameral al Cvartetului OUTIS. David Ursei (vioară), Francisco Ramonda (vioară), Mihai Todoran (violă) și Victor Sandu (violoncel).
• ora 20:30 – Proiecția în premieră a filmului documentar Renașterea Casei Enescu de la Mihăileni, regia Francisc Mraz. Acces liber

* Filmul documentar „România sălbatică”, realizat de Dan Dinu și Cosmin Dumitrache, se va lansa în cinematografele din întreaga țară în a doua parte a lunii septembrie, însă va ajunge încă din luna august în mai multe orașe din țară, în cadrul mai multor proiecții speciale, în prezența echipei. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• Jud. Covasna: Documentarul va putea fi urmărit în aer liber, la Zabola, în atmosfera autentică a Domeniilor Mikes (Zabola Estate)

*Constanta: Teatrul de Stat Constanta şi Joy2Dance Constanta va invită să călătoriti în lumea de vis a lui Dorothy, o lume de basm “deasupra curcubeului”, o aventura despre prietenie si curaj! “Aventurile lui Dorothy” – libret Alexandra Porumboiu dupa Frank Lyman Baum. Regie, Coregrafie, Light Design – Alexandra Porumboiu, Scenografia- Alexandra Porumboiu.Distributie: Dorothy- Olimpia Carauleanu, Carabosse- Vindora Haivas Vlad – fosta solista a Teatrului Oleg Danovski, Vrajitorul din Oz – Cosmin Haivas Vlad – fost solist al Teatrului Oleg Danovski, Sperietoarea- Yasmina Hotescu, Omul de tinichea – Bianca Silco, Leul – Dana Silco

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional „Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Casino Sinaia găzduiește Concert în aer liber – Instrumente de poveste – Cornul; Juan Manuel Gomez – corn| Ansamblul Jeunesse – Muzica clasică și de promenadă

– Sport

* Cluj-Napoca: Printre cele patru ţări organizatoare ale Turneului final al Campionatului European feminin de volei se numără şi România. Turneul final va avea loc în perioada 18 august – 4 septembrie. Meciurile din grupe vor fi organizate în Belgrad (Serbia – Grupa A), Plovdiv (Bulgaria – Grupa B), Zadar (Croaţia – Grupa C) şi Cluj-Napoca (România – Grupa D). Cele 15 partide din seria de la Cluj-Napoca (grupa D) se vor disputa în perioada 18 – 25 august. Echipa naţională de volei feminin a României este calificată direct la turneul final, în calitate ţară organizatoare. Alte echipe calificate direct sunt ale celorlalte trei ţări gazdă, respectiv Serbia, Bulgaria şi Croaţia, plus cele mai valoroase 8 echipe de la ultimul Campionat European: Turcia, Italia, Polonia, Ţările de Jos (Olanda), Germania, Rusia, Belgia şi Azerbaidjan. Din program:

• ora 20:30 – România – Turcia

– S-a întâmplat într-o zi de 18 august

* Cu 177 de ani în urmă (1844) era constituită „Roata de Pompieri” printr-un ofis semnat de principele Gheorghe Bibescu, la propunerea Departamentului Treburilor din Lăuntru. Serviciul nou-înfiinţat avea o structură militară şi era împărţit în şase grupe, cu un efectiv de 7 ofiţeri, 23 subofiţeri şi 256 soldaţi. Ca dotare tehnică, noua unitate militară din Garnizoana Bucureştilor dispunea de 14 pompe de incendiu, un car de instrumente, 30 sacale, 48 cai, 40 căngi şi 50 lopeţi de lemn

* În urmă cu 144 de ani (1877) apărea, la Sibiu, revista „Albina Carpaţilor”, al cărei titlu iniţial a fost „Albina Daciei”, cu subtitlul „Foaie beletristică, ştiinţifică şi literară”, avându-i ca redactori pe Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu şi Visarion Roman, care era editor şi redactor. În perioada 18 august 1877 – 1 octombrie 1878 a apărut săptămânal, apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878 – 30 septembrie 1880). Fiind o revistă cu profil enciclopedic, „Albina Carpaţilor” a publicat fragmente de romane, nuvele şi alte naraţiuni, datini, credinţe şi moravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii şi studii, articole de ştiinţe naturale, industrie, arhitectură şi sculptură, bibliografii. Fiecare număr conţinea ilustraţii

* În urmă cu 101 ani (1920) avea loc ratificarea celui de-al 19-lea amendament al Constituţiei SUA care garanta dreptul la vot al femeilor, intrat în vigoare la data de 26 august 1920. Adesea menționat ca „amendamentul lui Susan B. Anthony”, al 19-lea amendament a fost adoptat de Congres la 4 iunie 1919, cu un vot de 56 la 25 în Senat. A fost ratificat de către cele 36 de state necesare, Tennessee fiind ultimul stat care l-a votat, la 18 august 1920. La 26 august 1920, amendamentul 19 a fost proclamat ca parte a Constituției Statelor Unite

* Cu 83 de ani în urmă (1938) era semnat, la Sinaia, un acord între România, Marea Britanie şi Franţa (la care au aderat Germania şi Italia), prin care controlul navigaţiei pe Dunărea maritimă (de la Brăila la Marea Neagră) era lăsat în grija Guvernului român

* Acum 72 de ani (1949) era adoptată Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 903 privind declararea zilei de 23 august ca sărbătoare naţională. Ziua Naţională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de preşedintele Ion Iliescu şi publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională şi sărbătoare publică în România

* Cu 72 de ani în urmă (1949) era întemeiată Agenţia Germană de Presă – DPA (Deutsche Presse Agentur). În 1949, la 18 august, în oraşul Goslar din centrul Germaniei, a fost înfiinţată agenţia de presă DPA, una dintre principalele agenţii internaţionale de presă. La data de 1 septembrie 1949, agenţia a început să transmită ştiri. A început să funcţioneze cu un sediu central pentru realizarea ştirilor la Hamburg, sediul serviciilor de fotoreportaje la Frankfurt, şapte birouri în statele federale şi 19 birouri regionale mai mici. De-a lungul anilor, structura organizaţională a fost extinsă pentru a asigura relatarea şi transmiterea ştirilor la nivel naţional

* Într-o zi de 18 august, tot acum 72 de ani (1949), s-a înfiinţat Agenţia Germană de Presă – DPA (Deutsche Presse Agentur), cu sediul la Hamburg. Fritz Singer a fost primul redactor-şef şi director general al agenţiei. Este cea mai mare agenţie de presă din Germania. Pe lângă biroul principal de la Hamburg, mai există un birou central de ştiri la Berlin. Agenţia de Presă Germană are sedii în 100 de ţări, incluzând 12 departamente regionale germane împreună cu alte 50 de sedii în Germania

* În urmă cu 51 de ani (1970) a început prima ediție a Taberei de sculptură în aer liber de la Măgura (comuna Tisău, jud. Buzău), organizată în perioada 1970-1985, la iniţiativa sculptorilor Gheorghe Coman și George Apostu. Proiectul a fost susținut de Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru a marca 16 secole de la prima atestare a orașului Buzău. Vreme de 16 ani, câte 16 sculptori au lucrat, în lunile august – septembrie, pe o temă la alegere, în blocuri de piatră de Măgura primite prin tragere la sorți, ajungîndu-se în final la 256 de lucrări, realizate de 163 de artiști, pe o suprafață de 21 ha. Tabăra este cel mai mare ansamblu național de sculptură în aer liber din țară

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dealu Spirii al Municipiului Bucureşti”, stabilită începând cu anul 2013; este data la care, în anul 1844, a luat fiinţă prima formaţiune de pompieri din Bucureşti

– 1849: S-a născut Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (m. 1920)

– 1857: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eusebie Mandicevsky (cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski), compozitor, dirijor de cor, muzicolog şi profesor român stabilit la Viena (m. 1929)

– 1858: După unele surse, la această dată, ar fi murit Barbu Lăutaru (pe numele său adevărat Vasile Barbu); staroste al lăutarilor din Moldova timp de 40 de ani, Barbu Lăutarul a fost unul dintre acei mari cântăreţi populari români care, prin creaţia şi felul lor de interpretare, au contribuit la formarea şi îmbogăţirea muzicii populare de tip lăutăresc, născută din îmbinarea elementelor de muzică populară românească cu elemente ale muzicii orientale, ale romanţei ruse şi elemente occidentale (n. 1799). NOTĂ: Alte surse dau ca an al morţii 1860

– 1860: S-a născut Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ şi pedagog (m. 1927)

– 1869: A murit Damaschin Bojincă, jurist și cărturar (n. 1802)

– 1883: S-a născut medicul Mihai Ciucă; bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1969)

– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1967)

– 1911: S-a născut prozatorul Mihail Şerban (m. 1994) – 110 ani

– 1916, 18/31: S-a născut, într-o familie de origine aromână, Neagu Djuvara, memorialist, jurist, diplomat, filolog, filosof al istoriei, jurnalist, romancier şi profesor; stabilit din 1947 în exil, a militat în diverse organizaţii ale diasporei româneşti; în 1990 s-a întors în ţară (m. 2018) – 105 ani

– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995) – 90 de ani

– 1932: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi actorul Gheorghe Naghi, cel care l-a făcut celebru, în cinematografie, pe marele actor Grigore Vasiliu Birlic (m. 2019)

– 1937: S-a născut Sorin Alexandrescu, critic, istoric şi teoretician literar; stabilit din 1975 în Olanda; profesor la Catedra de limbă română a Universităţii din Amsterdam; după 1990 s-a întors în România şi s-a implicat în proiectul de renovare şi modernizare a Bibliotecii Centrale Universitare

– 1944: A murit eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu; as al aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; numele său este purtat în prezent de Flotila 95 Aeriană (n. 1912)

– 1957: A murit poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (n. 1872)

– 1963: S-a născut cantautoarea Maria Gheorghiu, cunoscută interpretă de muzică folk şi realizatoare de emisiuni radio

– 1966: S-a născut solistul Ovidiu Ioncu „Kempes”, liderul trupei „Kempes” şi fostul vocalist al trupelor „Cargo” şi „Rezident EX” – 55 de ani

– 1977: S-a născut clericul musulman Murat Iusuf, şeful Cultului Musulman din România (din 15.IX.2005)

– 1998: A murit Iosif Sava (nume la naştere: Iosif Segal), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni de radio și televiziune, scriitor, clavecinist și pianist; în 1951 şi-a început activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Română, realizând, din 1972, programul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei“ și, în paralel, emisiunile „Cronica muzicală“ şi „Viaţa muzicală în actualitate“; în 1980 a început activitatea la TVR, realizând săptămânal emisiunea „Serata muzicală TV” (n. 1933)

– 2011: A murit Constantin Teodorescu, chirurg şi om de cultură; a înfiinţat Fundaţia „Dr. Constantin Teodorescu”, un adevărat sprijin pentru cultura bârlădeană (n. 1939) – 10 ani

– 2016: A murit Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş din 1962 (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit prezentatoarea de televiziune Mariana Zaharescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale emisiunii „Teleenciclopedia” (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniştrii de interne ai statelor UE vor lua în discuţie situaţia creată de creşterea afluxului de migranţi ilegali care trec graniţa Lituaniei venind dinspre Belarus, la o reuniune extraordinară prin videoconferinţă convocată de preşedinţia slovenă a Consiliului UE. La discuţii vor participa şi reprezentanţi ai agenţiilor europene Frontex şi Europol

– Oslo: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține un discurs în cadrul evenimentului digital organizat de Institutul norvegian pentru Afaceri Internaționale

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din iulie în zona euro, a doua estimare

– New York: Ministrul indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar, va prezida reuniunile privind menținerea păcii și combaterea terorismului, desfășurate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU

– Phnom Penh, Cambodgia: Verdict în procesul liderului sindicatului cambodgian Rong Chhun pentru presupusă provocare

– Marbella, Spania: Concert susținut de tenorul spaniol, Placido Domingo, în cadrul Festivalului Starlite

– New York: Urmează să înceapă procesul lui R. Kelly pentru agresiune sexuală

Aniversări – Comemorări

– 1642: A murit pictorul italian Guido Reni (n. 1575)

– 1685: S-a născut matematicianul englez Brook Taylor, ale cărui contribuții notabile sunt Teorema Taylor și Seriile Taylor (m. 1731)

– 1750: S-a născut Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (m. 1825)

– 1774: S-a născut exploratorul american Meriwether Lewis (m. 1809)

– 1830: S-a născut Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (m. 1916)

– 1835: A murit chimistul german Friedrich Stromeyer (n. 1776)

– 1849: S-a născut compozitorul francez (Benjamin Louis) Paul Godard (m. 1895)

– 1850: A murit Honoré de Balzac, critic literar, eseist, jurnalist şi scriitor francez (n. 1799)

– 1873: S-a născut tenorul austriac Leo Slezak (m. 1946)

– 1876: S-a născut mineralogul ceh Frantisek Slavick; bun cunoscător al zăcămintelor din Transilvania şi Banat; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (m. 1957) – 145 de ani

– 1896: A murit Richard Avenarius, filosof elvețian (n. 1843) – 125 de ani

– 1906: S-a născut regizorul francez de film Marcel Carné (m. 1996) – 110 ani

– 1922: S-a născut Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (m. 2008)

– 1929: S-a născut scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (m. 1979)

– 1933: S-a născut Roman Polanski (pe numele său adevărat Roman Liebling), actor, regizor de film, scenarist şi producător francez de origine poloneză

– 1936: S-a născut Robert Redford (nume complet: Charles Robert Redford Jr.), actor, producător, regizor de film și filantrop american – 85 de ani

– 1936, 18/19: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898) – 85 de ani

– 1940: A murit industriaşul american Walter Chrysler; în 1925 a fondat compania de automobile care-i poartă numele (n. 1875)

– 1952: S-a născut actorul american de film Patrick Swayze (m. 2009)

– 1969: S-a născut Edward Norton, actor, scenarist, regizor şi producător american

– 1983: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic de origine libaneză Mika (născut Michael Holbrook Penniman, Jr.)

– 1990: A murit psihologul american Burrhus Frederic Skinner; contribuţii în teoria behaviorismului („cutia lui S”); lucrările sale au influenţat metodele de studiere a comportamentului uman (n. 1904)

– 1998: A murit chimistul ceh Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact (n. 1913)

– 2009: A murit Kim Dae-jung, fost preşedinte sud-coreean între anii 1998 şi 2003, şi câştigător al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2000 (n. 1924)

– 2011: A murit desenatorul francez de origine suedeză Jean Tabary; şi-a început cariera de desenator în 1956 în revista „Vaillant”, care avea să se numească apoi „Pif”, publicaţie care ajungea şi în România în timpul comunismului. Aici, Tabary publică seriile sale cu personaje devenite celebre: Totoche sau Corinne şi Jeannot. Din 1962, împreună cu René Goscinny (scenaristul lui Asterix şi Obelix sau Lucky Luke), Tabary îl desenează pe Iznogoud, „vizirul care vrea să devină calif în locul califului” (n. 1930) – 10 ani

– 2012: A murit Scott McKenzie (născut Philip Wallach Blondheim), reprezentant de seamă al curentului flower power pop din anii ’60 şi interpret al celebrei piese, din 1967, „San Francisco (Be Sure To Wear Flowers In Your Hair)” (n. 1939)

– 2017: A murit Sir Bruce Forsyth, prezentator tv., actor, comediant, cântăreț, dansator și scenarist britanic; considerat o adevărată legendă a televiziunii britanice; după o prezență de 75 de ani pe micile ecrane britanice, a primit, în 2012, din partea reprezentanților Guinness World Records titlul de „prezentatorul de sex masculin cu cea mai îndelungată carieră în televiziune” (n. 1928)

– 2018: A murit diplomatul ghanez Kofi Annan, al şaptelea secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1997-2006); Premiul Nobel pentru Pace pe 2001, pentru demersurile sale în slujba protecţiei drepturilor omului şi pentru revitalizarea ONU (n. 1938)

– 2020: A murit saxofonistul Hal Singer (nume complet – Harold Joseph Singer), cunoscută figură a jazz-ului american; a cântat împreună cu Ray Charles şi Billie Holiday; în cei 70 de ani de carieră, muzicianul a înregistrat aproape o sută de discuri, mai întâi în America, apoi în Franţa, unde s-a stabilit în 1965 (n. 1919) – 1 an

– 2020: A murit actorul britanic de teatru și film Ben Cross, cunoscut în special pentru rolul din filmul „Chariots of Fire” (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 17 august

Publicat de Codrin RAITA, 17 august 2021, 05:00 / actualizat: 17 august 2021, 9:34

EVENIMENTE INTERNE

– Învătământ

*Jud. Sibiu: În perioada 16 august – 3 septembrie are loc sesiunea august – septembrie 2021 a examenului național de Bacalaureat – proba E.c) obligatorie a profilului (matematică sau istorie)

– Cultură

* Târgu-Mureş: În perioadele 13-17 august şi 1-5 octombrie 2021, Asociaţia Culturală Kitharalogos organizează Turneul Naţional “Oglinzi”, ai cărui protagonişti sunt chitaristul Costin Soare (www.costinsoare.com), unul dintre cei mai activi şi apreciaţi muzicieni români, şi violonistul Valentin Şerban (www.valentinserban.com), concertmaistru al Orchestrei Române de Tineret, recent câştigător al Concursului Internaţional “George Enescu”.Cei doi muzicieni vor cânta, atît “în oglindă”, o serie de lucrări spectaculoase pentru vioară şi chitară de Bartok, Maxwell Davies şi Piazzolla (de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani), cât şi lucrări solo de Bach, Tarrega, Barrios, Villa-Lobos şi Mălăncioiu – la Palatul Culturii, Sala Mică. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Centrul Cultural Carmen Sylva găzduiește Concert în aer liber cu Orchestra Junior, dirijor Andrei Stănculescu. Soliști: Cristina Fieraru – soprană, Ștefan Aprodu – vioară, Juan Manuel Gomez – corn – De la muzica clasică la muzica de film

– S-a întâmplat într-o zi de 17 august

* Se împlinesc 125 de ani (1896), de când, la Londra, Bridget Driscoll (n. 1851) devenea prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie, în care a fost implicat un automobil

* Se împlinesc 115 ani (1906) de când avea loc cutremurul catastrofal de la Valparaíso, Chile. Magnitudinea a fost de 8,6 pe scara Richter, iar numărul impresionant de victime s-a ridicat la 20.000

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când Turcia declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (17/30)

* Acum 51 de ani (1970) URSS lansa aeronava Venera 7, primul modul spaţial sovietic care a ajuns pe suprafața planetei Venus şi prima aeronavă construită de om care a călătorit cu succes pe altă planetă cu scopul de a transmite date pe Pământ. A pătruns în atmosfera venusiană pe 15 decembrie 1970, singurele date substanțiale pe care le-a transmis fiind cele de temperatură, care era de 475°C (887°F)

* În urmă cu 44 de ani (1977) spărgătorul de gheaţă nuclear sovietic, NS Arktika, navă pilot a clasei Arktika în serviciu din anul 1975, a fost prima navă care a atins zona Polului Nord. În anul 2007, a fost finalizat NS 50 Let Pobedy, al şaselea şi ultimul spărgător de gheaţă rus din clasa Arktika, la şantierele navale din Murmansk. În prezent acesta este cel mai mare spărgător de gheaţă din lume. În iunie 2016, uriaşa navă „Arktika”, spărgător de gheaţă nuclear cu reglaj electronic, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg, cu aproape un an mai devreme decât fusese prevăzut iniţial. Lung de 173 de metri şi lat de 34 metri, imensul vapor are un deplasament de 33.000 tone metrice de apă şi poate sparge gheaţa de 3-4 metri grosime. Asamblarea lui va fi finalizată în decembrie 2017, când vor fi montate ultimele componente

* Acum 17 ani (2004), între 17 – 22 august, s-a desfăşurat, în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe (jud. Tulcea), prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul”, organizată de Fundația „Anonimul”. În competiția finală au fost prezentate 11 lungmetraje, 12 documentare și 36 de scurtmetraje, fiind acordate premii totale de 35.000 de dolari

Aniversări – Comemorări

– Sf. Gheorghe Pelerinul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1868: S-a născut poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1894)

– 1872, 17/29: S-a născut Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950)

– 1889: S-a născut medicul veterinar Nicolae Teodoreanu; în 1936 a înfiinţat Societatea de Genetică din România; a avut o importantă contribuţie la crearea, la Palas Constanţa, a unei adevărate baze de cercetări ştiinţifice, reuşind să realizeze, împreună cu colaboratorii săi, rasa de ovine „Merinos de Palas”; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1977)

– 1894: S-a născut chimistul Radu Cernătescu; lucrări în domeniile chimiei fizice, anorganice, analitice şi biochimiei; fondator al Institutului de chimie macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1899: S-a născut Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după al doilea război mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (m. 1987, la Paris)

– 1900: A murit G. Dem. Teodorescu, folclorist, publicist, profesor şi om politic; contribuţii la introducerea criteriilor ştiinţifice de culegere şi interpretare a folclorului; autorul unei importante colecţii de folclor, „Poezii populare române”; de numele său se leagă întemeierea Fundaţiei Universitare Carol I (n. 1849)

– 1925: S-a născut pictorul Iacob Gheorghe, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură București (m. 2020)

– 1925: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul Ioan Slavici; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1848)

– 1930: S-a născut Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (m. 2008)

– 1931: S-a născut Ştefan Ruha (magh. Ruha István), violonist, dirijor şi profesor (m. 2004) – 90 de ani

– 1940: S-a născut fizicianul Cornel Haţegan; cercetări fundamentale în diferite domenii ale fizicii atomice şi nucleare; membru titular al Academiei Române din 1992

– 1954: A murit medicul neurolog Nicolae Ionescu-Siseşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai profesorului Gheorghe Marinescu şi continuator al acestuia în activitatea didactică şi ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1888)

– 1964: A murit Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1968: A murit actorul francez de origine română Jean Yonnel, societar al Comediei Franceze (n. 1891)

– 1975: A murit compozitorul şi dirijorul Mircea Popa (n. 1915)

– 1997: A murit Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (n. 1925, la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit Petre Mihăescu, compozitor (autor a numeroase şlagăre), solist şi dirijor (la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”) (n. 1928) – 10 ani

– 2014: A murit Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2014: A murit pictorul şi scenograful Constantin Albani (n. 1938)

– 2014: A murit actorul Dan Corneliu Borcia (n. 1943)

– 2019: A murit Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România; printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească (n. 1973)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Sesiune a Comitetului permanent al Congresului Național Popular (PNA, parlamentul chinez) (17 – 20 aug.)

– Luxemburg: Eurostat publică PIB-ul pentru al doilea trimestru în zona euro, a doua estimare

– Lilongwe, Malawi: Summitul anual al șefilor de stat ai Comunității de Dezvoltare din Africa de Sud (SADC)

– Yaoundé, Camerun: Fotbal – tragerea la sorți pentru Cupa Africii pe Națiuni (CAN)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Gaboneze; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Republicii Indonezia; aniversarea proclamării republicii – 1945

– 1601: S-a născut matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (m. 1665) – 420 de ani

– 1686: S-a născut compozitorul italian Nicola Porpora (m. 1768) – 335 de ani

– 1809: A murit Matthew Boulton, om de știință și industriaș englez (n. 1728)

– 1834: S-a născut Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1925)

– 1850: A murit José de San Martin (José Francisco de San Martín Matorras), general şi om politic argentinian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (n. 1778)

– 1879: S-a născut (la Varşovia) Samuel Goldwyn (pseudonismul lui Schmuel Gelbfisz), producător american de film de origine poloneză; pionier al industriei filmului; fondator al firmei ce-i poartă numele (1918) şi coproprietar la „Metro Goldwyn Mayer” (1924) (m. 1974). NOTĂ: Site-ul www.britannica.com dă naşterea în iulie 1879

– 1886: A murit chimistul rus Alexandr M. Butlerov; fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne (n. 1828) – 135 de ani

– 1898: A murit compozitorul austriac Carl Zeller (n. 1842)

– 1901: A murit compozitorul francez Edmond Audran (n. 1840) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Ada Falcón, „Împărăteasa tangoului” sau „Mica bijuterie argentiniană”, cum era „alintată” cântareaţa la debut; a cunoscut consacrarea în 1923, când a devenit cea de-a treia cântareaţă de tango din Argentina, alături de Azucena Maizani şi Rosita Quiroga (m. 2002)

– 1911: S-a născut aviatoarea americană Elinor Smith Sullivan; la 16 ani a fost cel mai tânăr pilot autorizat de guvernul SUA; a fost desemnată femeia-pilot a anului 1930 (m. 2010) – 110 ani

– 1920: S-a născut actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (m. 2015)

– 1923: S-a născut artistul francez de origine venezueleană Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (o direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul american Evan S. Connell, nominalizat la premiile Man Booker International în 2009 (m. 2013)

– 1932: S-a născut (în Trinidad Tobago) Sir V.S. Naipaul (Vidiadhar Surajprasad Naipaul), romancier englez, unul dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii caraibiene; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2001 (m. 2018)

– 1935: S-a născut actorul și regizorul rus Oleg Tabakov; conducător artistic a două teatre de elită din Moscova și îndrumător al mai multor generații de actori ruși (m. 2018)

– 1943: S-a născut Robert De Niro, actor, regizor de film și producător american; considerat unul dintre cei mai talentați și mai influenți actori din toate timpurile

– 1955: A murit Fernand Léger, pictor şi decorator francez, unul dintre promotorii cubismului (n. 1881)

– 1958: S-a născut cântăreaţa americană de muzică pop-rock Belinda Carlisle

– 1958: A murit compozitorul francez Florent Schmitt (n. 1870)

– 1959: S-a născut Jonathan Franzen, eseist şi romancier american

– 1960: S-a născut Sean Penn, actor, regizor, producător de film şi politician american

– 1968: S-a născut actriţa britanică Helen McCrory (m. 2021)

– 1969: A murit arhitectul german Ludwig Mies Van Der Rohe (numele la naştere: Maria Ludwig Michael Mies), unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului XX; considerat, alături de arhitecţii Walter Gropius şi Le Corbusier, drept unul dintre pionierii, dar şi maeştrii arhitecturii moderne (n. 1886)

– 1969: A murit Otto Stern, fizician și profesor german american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1943, pentru contribuţia sa la dezvoltarea metodei razelor moleculare şi pentru descoperirea momentului magnetic al protonului (n. 1888)

– 1983: A murit poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (n. 1896)

– 1987: A murit (s-a sinucis, în închisoarea Spandau din RFG) Rudolf Hess, om politic naţional-socialist german, colaborator apropiat al lui Hitler; rămas în istorie şi pentru celebrul său zbor în Scoţia (din 10.V.1941), în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie; condamnat de Tribunalul de la Nürenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă (n. 1894)

– 1990: A murit Béla Abody, scriitor, critic literar, traducător şi redactor maghiar (n. 1931)

– 2006: A murit Bernard Rapp, regizor de film, scenarist, actor şi jurnalist francez (n. 1945) – 15 ani

– 2010: A murit Ludvik Kundera, poet, dramaturg şi traducător ceh; exponent al avangardismului literar care s-a făcut remarcat în special prin poeziile sale suprarealiste (n. 1920)

– 2010: A murit Francesco Cossiga, politician creştin-democrat italian, premier al Italiei între anii 1979 – 1980, al optulea preşedinte al Italiei, în funcţie în perioada 3.VII.1985 – 28.IV.1992 (n. 1928)

– 2016: A murit Arthur Hiller, regizor de film şi televiziune, producător și actor canadian-american (n. 1923) – 5 ani

– 2017: A murit actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (n. 1970)

– 2020: A murit renumitul cântăreţ indian Pandit Jasraj, a cărui carieră se întinde pe o perioadă de opt decenii; a contribuit la popularizarea muzicii indiene în întreaga lume, datorită stilului său inovator (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 16 august

Publicat de Codrin RAITA, 16 august 2021, 05:00 / actualizat: 16 august 2021, 7:43

EVENIMENTE INTERNE

-Culte, Bserică

*Jud.Constanta: Curtea Brâncovenească organizează de la ora 18:00, conferinţa cu tema: „Minunea de la Mărăşeşti”. Învitaţi sunt IPS Teodosie al Tomisului şi prof. univ. dr. Radu Ştefan Vergatti. În deschidere va avea loc vernisajul expoziţiei „Omagiu lui Ion” a artistului Sorin Chirimbu. Prezintă scriitorul Despina Chirimbu. Expoziţia aduce în prim plan unul din milioanele de Ioni, care au luptat pentru neamul românesc, Ion Bouroş. Tot astăzi, are loc  Sfânta Liturghie, la Capela tinerilor din Mamaia pentru a sărbătorii hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni prin evocarea unei minuni.

-Administratie

* Focșani:  Consiliul Județean Vrancea este convocat  ședința ordinară – ora 10:00.

*Vaslui: Consiliul judetean Vaslui are  şedinţă ordinară – ora 11:00, prin mijloace electronice, în sistem videoconferință, cu aplicația Zoom

-Economic

*Blue Air introduce, începând cu această dată, cea de-a doua cursă aeriană zilnică între aeroporturile Bucureşti – Henri Coandă şi Milano Linate.

-Mediu

* Societatea Ornitologică Română (SOR) dă startul proiectului „PETlican”, prin care își propune reducerea cantității de plastic din Delta Dunării prin promovarea unui comportament responsabil față de colectarea deșeurilor și cunoașterea biodiversității din zonă. Campania se va derula în perioada 16 – 27 august 2021 în Delta Dunării. Proiectul „PETlican” este implementat cu sprijinul Lidl România.

-Învătământ

*Jud.Sibiu: Debutează sesiunea august – septembrie 2021 (16 august – 3 septembrie) a examenului național de Bacalaureat cu cu proba E.a) la limba și literatura română. Probele scrise pentru examenul naţional de Bacalaureat 2021, sesiunea august-septembrie, încep la ora 9:00 şi se vor desfăşura în 3 de centre de examen: Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum” Sibiu (285 candidaţi), Colegiul Tehnic Energetic Sibiu (317 candidaţi) şi Colegiul „Şcoala Naţională de Gaz” Mediaş (212 candidaţi).

– Cultură

*Arad: Zilele Aradului se vor desfăşura în perioada 16-29 august, în premieră fiind invitaţi, cu câteva excepţii, doar artişti locali, pe care administraţia doreşte astfel să îi promoveze şi să îi ajute. La toate evenimentele s-a apelat la artişti locali, cu o singură excepţie, concertul mare, cel din 21 august, din faţa Primăriei, când vor fi şi parteneri din lumea artistică de nivel national: The Motans, Alina Erimia şi Mandinga.  În toată această perioadă, de două săptămâni, se vor desfăşura Picnic Festival şi Târgul Estival. Sunt evenimente pentru toate categoriile, şi pentru seniori – un eveniment la Ştrandul Bidi – şi pentru tineri – Spuma Party la Ştrandul Neptun – nu doar în centrul oraşului, ci şi în cartiere

*Carei: Artistul emerit Ștefan Ruha, originar din Carei, a reprezentat cu cinste România la toate festivalurile internaționale la care a participat. La data de 17 august se vor împlini 90 de ani de la nașterea sa. Consiliul Local Carei organizează  Zilele culturale „Stefan Ruha István”, eveniment ce se va desfășura în perioada 16 – 17 august 2021.Din programul de astăzi:

• 16 august 2021, ora 15:30, Castelul Károlyi – Inaugurarea Sălii In Memoriam Ștefan Ruha István și prezentarea machetei viitoarei statui a violonistului, realizată de artistul Lakatos Páll Sándor.
• ora 17:00, la Biserica romano-catolică Calasantius – Moment de rugăciune

– Concert susținut de Line Ildikó – vioară, Bányai Miklós – violă, Kiss-Domonkos Judit – violoncel din Budapesta. În program: fragmente din opere de Bach, Haydn, Schubert, Mozart, Beethoven.

• ● 17 august – ora 10:00, Cimitirul reformat – Moment de reculegere, depunere de coroane
• ●ora 11:30, Liceul Josephus Calasantius – Dezvelirea plăcii comemorative (eveniment organizat de Asociația Ady Endre Satu Mare)
• ●ora 18:00, Castelul Károlyi din Carei – Concert „In Memoriam Ștefan Ruha István”

Béres Melinda, Márkos Albert – duo vioară. Cu participarea Orchestrei  de Cameră a Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” Satu Mare, Dirijor:  Andrei Gocan, Soliști: Ioana Forna – vioară, Trombitás István – vioară. Cuvânt de deschidere: dr. Mirela Capătă și prof. Visnyai Csaba

*  Mediaş: În perioadele 13-17 august şi 1-5 octombrie 2021, Asociaţia Culturală Kitharalogos organizează Turneul Naţional “Oglinzi”, ai cărui protagonişti sunt chitaristul Costin Soare (www.costinsoare.com), unul dintre cei mai activi şi apreciaţi muzicieni români, şi violonistul Valentin Şerban (www.valentinserban.com), concertmaistru al Orchestrei Române de Tineret, recent câştigător al Concursului Internaţional “George Enescu”.Cei doi muzicieni vor cânta, atît “în oglindă”, o serie de lucrări spectaculoase pentru vioară şi chitară de Bartok, Maxwell Davies şi Piazzolla (de la a cărui naştere se împlinesc 100 de ani), cât şi lucrări solo de Bach, Tarrega, Barrios, Villa-Lobos şi Mălăncioiu – la Biserica Evanghelică „Sf. Margareta”. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Casino-ul Sinaia găzduiește Generația mileniului lll – Cornelius Zirbo – violoncel, Iulian Ochescu – pian

* Suceava: În perioada 16-20 august 2021, Muzeul Naţional al Bucovinei organizează în cadrul atelierelor de artă „Din secretele maeştrilor – lumină şi culoare”, proiectul George Lowendal, scenograf – creator de costume, marionete şi decoruri.Prin atelierul de confecţionat marionete după modelul marelui artist, se doreşte valorificarea şi promovarea creaţiei lui George Lowendal – pictor, scenograf, grafician, pedagog şi maestru al primelor generaţii de artişti plastici din România postbelică, remarcabil om de teatru.Informaţiile şi imaginile prezentate în cadrul atelierului ce ilustrează viaţa şi creaţia scenografului George Lowendal au fost puse la dispoziţie de Fundaţia Lowendal. Activităţile atelierului se vor desfăşura la Muzeul de Istorie, în spaţiul Realitate Virtuală, de luni până vineri, între orele 9 – 12 şi 13-16, în două grupe de câte 10 copii.Atelierul se adresează copiilor cu vârsta între 6 şi 14 ani, care doresc să înveţe să realizeze marionete tridimensionale şi costume pentru personaje din poveşti şi povestiri cunoscute. Înscrierile se pot face la numerele de telefon 0230/216439, interior 133.

-Sport

* Bistrita: Începând cu ora 18:00, pe Stadionul “Jean Pădureanu”, are loc un eveniment sportiv de excepție: prezentarea Echipei de fotbal Gloria Bistrița 2018, urmată de meciul amical dintre Old Boys Gloria Bistrița și Echipa Legendelor.

– S-a întâmplat într-o zi de 16 august

* Cu 102 ani în urmă (1919) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Canada prin deschiderea, la această dată, a Consulatului General al României la Montréal. Relațiile bilaterale la nivel de ambasadă au fost stabilite la 3 aprilie 1967

* Acum 96 de ani (1925), la Mark Strand Theatre (SUA), a avut loc premiera filmului „Goana după aur”, al 72-lea film al lui Charlie Chaplin, considerată una dintre cele mai bune pelicule din întreaga istorie a filmelor mute

* Cu 81 de ani în urmă (1940), între 16 şi 24 august, au avut loc tratativele româno-ungare de la Turnu Severin, în cadrul cărora delegaţia maghiară cerea alipirea la Ungaria horthystă a mai mult de jumătate din suprafaţa Transilvaniei, iar delegaţia română susţinea doar principiul schimbului de populaţii. Tratativele au eşuat

* În urmă cu 74 de ani (1947) apărea Legea nr. 287 privind reforma monetară, iniţiată cu scopul stăvilirii inflaţiei şi a dezorganizării sistemului monetar al ţării. Nivelul preţurilor cu amănuntul a crescut de peste 8.000 de ori faţă de anul 1938, iar costul vieţii de peste 5.000 de ori. Reforma monetară a fost, totodată, un mare pas spre etatizarea întreprinderilor private de către noul regim comunist instalat la Bucureşti

* Acum 61 de ani (1960) avea loc proclamarea independenţei de stat a Ciprului în cadrul Commonwealth-ului Britanic, primul preşedinte fiind arhiepiscopul Makarios (1913-1977). Republica Cipru este stat membru al Uniunii Europene de la 1 mai 2004

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache; Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Naţională pentru Comemorarea Martirilor Brâncoveni şi de Conştientizare a Violenţelor împotriva Creştinilor” a fost stabilită prin Legea nr. 134/2020, inițiată de deputatul Daniel Gheorghe; prin marcarea acesteia se dorește cunoașterea, în societatea românească, a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume și conștientizarea rolului creștinismului în istoria României; Sfinții Brâncoveni reprezintă un simbol al luptei pentru păstrarea credinței străbune ortodoxe în spațiul românesc iar martirajul acestora reprezintă un exemplu elocvent al iubirii de credință și neam, elemente indisolubile care stau la baza românismului

– 1816, 16/28: S-a născut botanistul Florian Porcius; unul dintre creatorii terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a susţinut, la Viena, drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (m. 1906) – 205 ani

– 1841: S-a născut Alexandru Lahovari, jurist și om politic; orator de mare talent; alături de Petre P. Carp, a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai conservatorilor; ministru în mai multe rânduri (m. 1897, la Paris) – 180 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.VIII.1840

– 1823: S-a născut Alexandru Hurmuzaki (Hurmuzachi), publicist şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1871)

– 1869: S-a născut compozitorul, flautistul şi profesorul Petre Elinescu (m. 1947)

– 1891: S-a născut Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (m. 1964, la Lisabona) – 130 de ani

– 1903: S-a născut Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon), poet şi eseist; colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931, va deveni subdirector (director adjunct) la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944); judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967; în ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală (m. 2000)

– 1920: S-a născut Gelu Solomonescu, compozitor de muzică uşoară, pianist şi şef de formaţie (m. 1984)

– 1921: S-a născut Ovid S. Crohmălniceanu (numele real: Moise Cahn), critic şi istoric literar, scriitor (m. 2000) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (m. 2002) – 90 de ani

– 1931: A murit Sabba Ştefănescu, geolog şi paleontolog; studii asupra formaţiilor terţiare; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1857) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Victor Petrescu, istoric şi critic literar, istoric al culturii, bibliolog și ziarist – 80 de ani

– 1942: S-a născut Gabriela Melinescu, poetă, prozatoare, traducătoare şi jurnalistă; stabilită din 1975 în Suedia

– 1942: S-a născut compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (m. 2009)

– 1955: S-a născut baritonul Alexandru Agache

– 1955: S-a născut Ionel Talpazan, pictor american de origine română (m. 2015)

– 1956: A murit pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române (2012) (n. 1871) – 65 de ani

– 1981: A murit dirijorul de cor Ion Vanica (fondator, alături de Dumitru D. Botez, şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române) (n. 1917) – 40 de ani

– 1987: A murit Emil Condurachi, istoric, arheolog şi profesor; specialist în istoria Antichităţii; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1912)

– 2008: A murit Elena Leuşteanu – Teodorescu, fostă gimnastă, binecunoscută pentru cucerirea a trei medalii – toate de bronz – la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956) şi Roma (1960); de asemenea, este prima sportivă care a adus gimnasticii româneşti o medalie de la Jocurile Olimpice, medalie obţinută la Melbourne (n. 1935, la Cernăuţi, astăzi în Ucraina)

– 2017: A murit poeta, prozatoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran (n. 1960)

– 2019: A murit baschetbalistul Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA (ulterior echipa a devenit Steaua), dar și ai reprezentativei naționale în perioada de aur a baschetului românesc, între anii 1953-1967; stabilit în Germania din 1975, unde s-a dedicat profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Termenul stabilit de Comisia Europeană pentru ca Polonia să se angajeze să respecte deciziile recente ale Curții de Justiție a UE

– Wellington, Noua Zeelandă: Reuniune a miniștrilor securității alimentare din cadrul APEC – Cooperarea Economică Asia-Pacific

– Beijing: Conferință de presă privind rezultatele economice din iulie

– New York: De la această dată pașaportul de vaccinare devine obligatoriu pentru intrarea în restaurante, teatre și săli de sport

– Phnom Penh, Cambodgia: Audiere în procesul în apel al fostului membru al Khmerilor Roșii, Khieu Samphan

– Cincinnati, SUA: Turneul WTA de tenis – Western & Southern Open (16 – 22 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1557: S-a născut pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (m. 1602)

– 1645: S-a născut scriitorul moralist francez Jean De La Bruyère (m. 1696)

– 1705: A murit Jakob Bernoulli, matematician și fizician elvețian; a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de Isaac Newton şi Gottfried von Leibniz (n. 1654)

– 1744: S-a născut astronomul francez Pierre Méchain, care împreună cu prietenul său Charles Messier, a lucrat la un catalog celebru de nebuloase, „Catalogul Messier” (m. 1804)

– 1845: S-a născut fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru fizică pe 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1909) (m. 1921, la bordul transatlanticului „France”)

– 1863: S-a născut Gabriel Pierné, dirijor, organist şi compozitor francez (m. 1937)

– 1888: A murit farmacistul american John Pemberton, inventatorul băuturii răcoritoare „Coca-Cola” (n. 1831)

– 1893: A murit medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (n. 1825)

– 1899: A murit Robert Wilhelm Bunsen, chimist german; împreună cu Gustav Robert Kirchhoff a pus bazele analizei spectrale cu ajutorul căreia se pot demonstra proprietăți chimice specifice unor elemente (n. 1811)

– 1904: S-a născut biochimistul american Wendell M. Stanley; cercetări în domeniul structurii virusurilor; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1946, împreună cu conaţionalii săi James Sumner şi John Northrop (m. 1971)

– 1913: S-a născut (la Brest-Litovsk, azi în Belarus) Menachem Begin, jurist şi om politic israelian (premier al Israelului între anii 1977 şi 1983); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu Anwar Sadat, preşedintele Egiptului, datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat (m. 1992)

– 1919: S-a născut Antonis Samarakis, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii grecești moderne (m. 2003)

– 1920: S-a născut Charles Bukowski (născut Heinrich Karl Bukowski), poet, nuvelist și romancier american de origine germană (m. 1994)

– 1928: S-a născut cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gorme (născută Edith Gormezano) (m. 2013)

– 1933: S-a născut creatorul de modă american Fred Segal (m. 2021)

– 1934: S-a născut actorul şi regizorul francez de film Pierre Richard (numele complet: Pierre-Richard Maurice Charles Leopold Defays)

– 1935: S-a născut Graeme Milbourne Clark, medic și profesor australian; specializat în chirurgia urechii, nasului și gâtului, a inventat urechea bionică – un implant cohlear cu mai multe canale, progres deosebit de important în terapia surdității; a fondat Institutul Urechii Bionice în 1984, unde a fost director până în 2005

– 1935: S-a născut scriitorul vietnamez Duyèn Anh, exilat în Franţa din 1983 (m. 1997)

– 1949: A murit (într-un accident de maşină) prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (n. 1900)

– 1954: S-a născut James Cameron (nume la naştere: James Francis Cameron), regizor de film american de origine canadiană, scenarist, actor, producător (autor a două dintre peliculele cu cele mai mari încasări din istoria filmului, „Avatar” şi „Titanic”) şi inventator (a lucrat la dezvoltarea sistemului digital tridimensional Fusion Camera System)

– 1956: A murit Béla Lugosi (Béla Ferenc Deszö Blaskó), actor american de origine ungară, cel care i-a dat viaţă, pe ecran, contelui Dracula (1927), rol care l-a consacrat (n. 1882, la Lugoj/România) – 65 de ani

– 1958: S-a născut Madonna (Louise Veronica Ciccone), cântăreaţă de muzică pop şi actriţă de film americană

– 1959: A murit Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză (n. 1879)

– 1960: S-a născut actorul american Timothy Hutton

– 1962: S-a născut Steve Carell, actor de comedie, producător, scriitor și regizor american

– 1977: A murit cântăreţul şi actorul american Elvis Presley; supranumit „Regele Rock-and-Roll-ului” (n. 1935)

– 1998: A murit scriitoarea americană Dorothy West, ultima personalitate a mişcării artistice afro-americane a anilor ’20 ai secolului XX (aşa-numita „Renaştere a Harlemului”) (n. 1907)

– 2015: A murit Jacob David Bekenstein, fizician și profesor american-israelian; contribuții teoretice la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație (n. 1947, în Mexic)

– 2018: A murit Aretha Louise Franklin, cântăreață (una din cele mai de succes), compozitoare și activistă pentru drepturile civile, de origine afro-americană; considerată „Regina muzicii soul”, a abordat cu mare succes și muzica gospel, jazz, blues, R&B și rock; a câștigat 18 premii Grammy; revista „Rolling Stone” a clasat-o (în 2008) pe primul loc în topul „Cei mai mari cântăreți ai tuturor timpurilor”; a fost prima femeie inclusă în „Rock and Roll Hall of Fame and Museum” (în 1987), a doua femeie inclusă în „UK Music Hall of Fame” (în 2005), inclusă în „Gospel Music Hall of Fame” (în 2012) iar în 2019 devine prima femeie care primește Premiul Special Pulitzer (post mortem) (n. 1942)

– 2019: A murit Peter Fonda, actor, scenarist, producător și regizor american de film; devenit celebru cu rolul din filmul „Easy Ride”; fiul actorului legendar Henry Fonda şi fratele actriţei Jane Fonda (n. 1940)

Calendarul zilei – 15 august

Publicat de Codrin RAITA, 15 august 2021, 05:00 / actualizat: 15 august 2021, 12:25

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Jud. Suceava: Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR), împreună cu Mănăstirea Putna, organizează o „reeditare” a Marii Serbări de la Putna și a Congresului Studenţilor Români de Pretutindeni, organizate în 1871, o serbare națională a studenților români, atât din țară, cât și din diaspora, Basarabia și Nordul Bucovinei. Evenimentul va avea loc în data de 15 august, de hramul Mănăstirii Putna, când se vor împlini 150 de ani de la serbarea națională a studenților români, organizată de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu și de alți tineri din generația lor

– Cultură

* Corul Madrigal va susține concertul „Ave Maria”, dirijor Anna Ungureanu. Unul dintre cele mai de succes concerte ale Corului Madrigal, „Ave Maria” îi va avea ca invitați pe copiii din ansamblul Young Beats – Cantus Mundi, coordonat de Zoli Toth și se va desfășura în aer liber, la Amfiteatrul „Mihai Eminescu” din București (Str. Arhitect D. Hîrjeu nr. 61). Biletele pot fi achiziționate de pe platforma Bilete.ro (https://www.bilete.ro/corul-national-de-camera-madrigal-ave-maria/)

* Jud. Brașov: Ediția a XII-a a Festivalului Musica Barcensis, începută în acest an în data de 17 iulie, oferă un nou „respiro”, prin cele 7 concerte care au loc în zilele de duminică, în cetățile fortificate din Țara Bârsei (Ghimbav, Feldioara, Cristian, Prejmer, Hărman, Bod și Vulcan). Printre partenerii media: Radio România Muzical. Din program:

• Bod: De la ora 17:00, are loc concertul „Muzică și cafea”, susținut de Ansamblul cameral Impressione (Alina Maria Nauncef – vioara I, Mădălina Gyorke – vioara a II-a, Ioana Cristiana Papa – violă și Vanda Multhaler – violoncel) – la Biserica Fortificată din Bod. Biserica din Bod va fi inclusă pentru prima dată în periplul festivalului, în urma unor lucrări mai ample de restaurare și conservare. Titlul concertului „Muzică și cafea” este unul tematic, publicul fiind invitat să savureze după concert, o cafea în curtea parohială în acordurile muzicii

*Iaşi: “România sălbatică” – proiect de film documentar despre România care este narată de cunoscutul actor Adrian Titieni – va fi prezentă la întâlnirea cu publicul cinefil la închiderea celei de-a 12-a ediții a Serilor Filmului Românesc de la Iași, de la 20:30, în Piața Unirii.

* Sibiu: BIS Teatru a deschis în data de 15 iulie Stagiunea de vară la Grădina BIS. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie şi august. Din program:

• ora 21:00 – Proiecţie de film – în premieră la Sibiu, eveniment în cadrul proiectului Teatrul din Cartier. Scenariul şi regia: Bogdan Sărătean. Un proiect: Prin Banat / Cămine în Mişcare / Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023 / BIS Teatru. Producător: Asociaţia Prin Banat / proiect Cămine în Mişcare. Evenimentul va fi urmat de o sesiune de discuţii cu publicul la care vor participa şi protagoniştii filmului

– S-a întâmplat într-o zi de 15 august

* Cu 773 de ani în urmă (1248) a fost pusă piatra de temelie a catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, închinată Fecioarei Maria și sfântului Apostol Petru, numită ulterior „Domul din Köln”, monument istoric și de arhitectură. Construcția clădirii acestei capodopere gotice a avut loc în mai multe etape și nu a fost finalizată decât în 1880. A intrat din 1996 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Construcția ei a fost destinată păstrării unui important și unic odor din lumea creștină, dăruit de Împăratul Frederic Barbarosa arhiepiscopului Rainald of Dasel în 1164, și anume relicvele celor trei magi care s-au închinat lui Iisus Hristos la Bethleem și i-au adus drept ofrande aur, smirnă și tămâie

* Acum 504 ani (1517), la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută în popor ca Biserica Meşterului Manole), considerată una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări. Noul domn din neamul Craioveştilor, Neagoe Basarab, a hotărât să ridice în locul vechii mitropolii de la Curtea de Argeş, căzută în ruină, o biserică „cum n-a mai fost alta”. La slujba de sfinţire, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuşi Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, a fost de faţă Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoţit de mare sobor, toţi arhimandriţii şi egumenul mănăstirilor din Sfântul Munte Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie şi mult popor venit din aproape toate colţurile ţării

* În urmă cu 491 de ani (1530) s-a încheiat ridicarea bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (pictura, executată în 1535, este opera lui Toma de la Suceava). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle (conform canonului, bisericile care nu erau ctitorii voievodale nu aveau turle, decât prin dispensă). Construită în stilul moldovenesc, această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de celelalte biserici din epocă. Este vorba de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor (gropnița). Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural UNESCO

* Cu 487 de ani în urmă (1534) călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola întemeia „Societatea lui Isus” (Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. A fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”

* Acum 173 de ani (1848) inventatorul american Milton Waldo Hanchett (1822-1904), din Syracuse, New York, patenta scaunul de dentist. Primul scaun de dentist era foarte asemănător cu cele folosite astăzi în cabinetele stomatologice: era dotat cu o pernă confortabilă, cu o măsuţă de faianţă pentru instrumente, cu chiuvetă şi cu un bec foarte puternic deasupra, care să permită o bună vizualizare. Scaunul lui M. W. Hanchett nu era dotat cu freză electrică, aceasta fiind inventată după 27 de ani, în 1875, de către George Green

* În urmă cu 133 de ani (1888) apărea, la Bucureşti, cotidianul „Adevĕrul” (Adevărul) (1888-1916; 1919-1937; 1946-1951); primul director – Alexandru V. Beldiman. La data de 25.XII.1989 apărea primul număr al noii serii a ziarului. Prima serie, cu titlul „Adevĕrulu” a fost un săptămânal care a apărut la Iași, în intervalul 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872. Adevĕrulu a luat naștere întrucât Alexandru Beldiman, care era un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a fost puternic afectat de abdicarea forțată a acestuia, din februarie 1866. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, fondatorul ei, Alexandru Beldiman, fiind dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei (odată cu aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern). Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că numărul 13 a fost ultimul al acestei serii. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, de această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. La 12 aprilie 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, fiind interzis de autoritățile comuniste. În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același

* Acum 107 ani (1914) era inaugurat oficial Canalul Panama, care traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific. Începute în 1881 de către francezul Ferdinand Lesseps, cel care a realizat şi Canalul de Suez, lucrările de construcţie ale canalului au fost terminate la 3.VIII.1914. După falimentul Companiei Lesseps (1892), lucrările au fost cedate Statelor Unite. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri. Pe baza tratatelor Torrijos-Carter (semnate la 7.IX.1977, la Washington), Canalul Panama a trecut, la 31.XII.1999, sub deplina suveranitate a Republicii Panama

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când Germania declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (15/28)

* Se împlinesc 105 ani de la înfiinţarea Corpului Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor, având ca obiectiv apărarea Capitalei

* Cu 74 de ani în urmă (1947) în România a fost adoptată o nouă reformă monetară. Sub presiunea sovieticilor, fără o informare prealabilă a populației, a fost adoptată Legea nr. 287 pentru reforma monetară, care a intrat în vigoare la 15 august 1947. Anii celui de-al Doilea Război Mondial și perioada care a urmat produseseră o depreciere fără precedent a monedei naționale. Până la începutul lunii august 1947, nivelul prețurilor cu amănuntul crescuse de 8365 ori față de 1938, în circulație vehiculându-se o masă uriașă de semne monetare. Potrivit acesteia, bancnotele BNR și monedele emise de Ministerul Finanțelor au fost retrase din circulație. Acestea au fost înlocuite cu noi însemne monetare: bancnote de 100, 500 și 1000 de lei emise de BNR și monede în valoare de 50 de bani, 1, 2 și 5 lei de metal, cărora li se adăugau și bilete de 20 de lei de hârtie. Raportul de preschimbare a banilor vechi cu cei noi a fost de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu stabilizat. Operațiunea s-a desfășurat pe o perioadă determinată, în intervalul 15-21 august 1947. Se impuneau anumite praguri pentru a limita circulația bănească și, mai mult decât atât, să deposedeze de bani pe cei care dețineau o sumă prea mare, în accepțiunea puterii comuniste. Astfel, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi. Consecința a fost o reducere drastică a masei monetare. O cantitate mare de bani care fusese economisită de firme, bănci sau persoane fizice devenise, peste noapte, lipsită de valoare sau predată autorităților statului. Devalorizarea leului în 1945-1947 a anulat practic datoria publică, iar Legea pentru reforma monetară recunoaște ca datorie publică doar rentele perpetue

* Acum 69 de ani (1952), în timpul regimului comunist-ateu, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc arestarea a sute de preoţi (ordinul ministrului Afacerilor Interne 410/1952), reţinuţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de exterminare de la Canal. Doar în noaptea de 15 spre 16 august 1952 au fost arestaţi şase preoţi dobrogeni: Constantin Coadă de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, Constantin Popescu de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, Victor Capus din Parohia Beştepe, jud. Tulcea, Constantin Bandrabur din Parohia Tudor Vladimirescu, jud. Tulcea şi preoţii cumnaţi Teodor Voineagu şi Dumitru Rogoveanu de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Medgidia

* În urmă cu 52 de ani (1969), între 15 şi 18 august, s-a desfăşurat, la New York (SUA), prima ediţie a festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969 a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „Flower power”. Prima ediție a festivalului de la Woodstock s-a desfășurat între 15 și 18 august 1969, în White Lake (New York), o mică așezare aflată în sud-vestul orașului Woodstock. Organizat sub sloganul „3 days of peace and music”, festivalul a fost o idee de afacere pe care patru tineri americani au întreprins-o având ca scop inițial construirea unui studio de înregistrări și a unui loc de recreere pentru cântăreții rock. Prima formație contractată pentru susținerea unui recital în cadrul festivalului a fost Creedence Clearwater Revival, care au acceptat suma de 10.000 de dolari. Au urmat apoi Jefferson Airplay cu 12.000 de dolari și Jimi Hendrix cu 32.000 de dolari. În final, pe scena festivalului au cântat 23 de trupe și soliști

Aniversări – Comemorări

– Adormirea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Romano-Catolic 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Marinei Române”; se sărbătoreşte, din anul 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor; la acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului „Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. În perioada 1949-1953, „Ziua Marinei” a însemnat, de fapt, marcarea „Zilei Flotei URSS”, în ultima duminică din luna iulie. Apoi ziua a fost marcată în prima duminică a lunii august, ca „Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române” (din 1954), conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, și ca „Ziua Marinei Republicii Populare Române” (din 1960, ca sărbătoare militară şi populară), conform Decretului nr. 203/1960. După 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. „Ziua Marinei Române” a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004

– 1714, 15/26: A fost ucis (decapitat), la Constantinopol, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, voievodul Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism; alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache; domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a reuşit, pe plan extern, timp de un sfert de veac, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”); osemintele domnitorului sunt înmormântate în biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, biserică ctitorită de familia Brâncoveanu între anii 1705-1707 (n. 1654). NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit a doua zi după data morţii sale, la 16 august

– 1869: S-a născut Victor-Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (m. 1942)

– 1877: S-a născut Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1953)

– 1883: S-a născut Corneliu Moldovanu (pseudonimul lui Corneliu Dumitrache), poet, prozator şi dramaturg; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, al cărui preşedinte a fost (1921-1923; 1933-1935); a făcut parte din mai multe Consilii de Administraţie ale SRR şi a colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio”; director general al Teatrului Naţional din Bucureşti şi director general al teatrelor (1924-1926; 1927-1928) (m. 1952)

– 1894: S-a născut Ion Chinezu, critic literar şi traducător (între anii 1949 şi 1964 a tradus din literatura maghiară clasică şi contemporană); a colaborat la realizarea unora dintre lucrările iniţiate de Muzeul Limbii Române din Cluj („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic al României” şi „Bibliografiile Dacoromaniei”); între anii 1935 şi 1940 a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (m. 1966)

– 1896: S-a născut regizorul Sică Alexandrescu (m. 1973, la Cannes, Franța) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; a introdus în antropologie metoda de investigare medico-socială; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (m. 1997)

– 1908: S-a născut Constantin Miu-Lerca, matematician, poet şi gazetar (m. 1985)

– 1909: S-a născut chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1912: S-a născut matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (m. 2004)

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (m. 2011)

– 1929: S-a născut Marius Petre Visarion, inginer geofizician; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2006)

– 1932: A murit generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (n. 1868)

– 1936: S-a născut (la Bazargic, azi în Bulgaria) Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; membru titular al Academiei Române din 2015 (m. 2021) – 85 de ani

– 1937: S-a născut poetul Marcel Mihalaş (m. 1987)

– 1941: S-a născut Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (m. 2018) – 80 de ani

– 1944: A murit Ştefania Mărăcineanu, chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială (1924) şi procedeul de declanşare artificială a ploii (1931); a organizat primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (n. 1882)

– 1947: S-a născut omul de radio Marian Bistriceanu, una dintre vocile de aur ale Radioului Public, dar şi ale Radio Vacanţei din perioada anilor ’70; a lucrat ca redactor-translator la secţia engleză a Radio România Internaţional, în echipa condusă de Catinca Ralea; în ultimii ani de activitate a făcut parte din echipa Agenţiei de presă „Rador” din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2018)

– 1951: S-a născut monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (din ian. 2020) – 70 de ani

– 1956: A murit Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic, profesor, prozator, dramaturg, eseist, memorialist, ziarist, violonist; în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România; în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române (1934-1936) şi al Teatrului Naţional (1936-1940) din acelaşi oraş (n. 1888) – 65 de ani

– 1957: A murit medicul igienist Gheorghe Banu, unul din promotorii studiilor complexe de igienă socială din România (n. 1889)

– 1960: S-a născut Ioan Ică jr., profesor de teologie (considerat unul dintre marii teologi contemporani), scriitor şi traducător

– 1992: A murit cântăreaţa şi actriţa Anda Călugăreanu (n. 1946)

– 2007: A murit Alexandru Dan Condeescu, antologator de ediţii, critic, istoric şi stilist literar, eseist; fost director al Muzeului Literaturii Române (n. 1950)

– 2009: A murit compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (n. 1942)

– 2015: A murit Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (n. 1947)

– 2017: A murit Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul XX, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Termenul limită pentru vaccinarea obligatorie împotriva Covid-19 pentru toți angajații din capitală și regiunea sa

– Kazakhstan: Termen limită pentru obligativitatea de a fi administrată cel puțin prima doză de vaccin anti-Covid-19 pentru anumite categorii de angajați

– Londra: Audieri în procesul deputatului Imran Ahmad Khan pentru agresiune sexuală

– Tunis: A 8-a Conferință Internațională Tokyo despre Dezvoltarea Africană (TICAD)

– Spania: Fotbal – reluarea La Liga

– Cincinnati, SUA: Turneul ATP de tenis, Western & Southern Open (15 – 22 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Congo; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Republicii Coreea; eliberarea de sub dominaţia colonială japoneză – 1945

– Ziua independenţei Indiei – 1947. Sărbătoare naţională

– Ziua naţională a Principatului Liechtenstein; dobândirea independenţei în 1806, odată cu destrămarea Sfântului Imperiu Roman al naţiunilor germanice – 215 ani

– 1769: S-a născut Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); a fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; a fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (m. 1821)

– 1771: S-a născut Sir Walter Scott, scriitor romantic scoţian, considerat creator al romanului istoric (m. 1832) – 250 de ani

– 1772: S-a născut Johann Nepomuk Maelzel, constructor german de instrumente mecanice; inventatorul metronomului (m. 1838)

– 1794: S-a născut Elias Magnus Fries, botanist şi micolog suedez (m. 1878)

– 1883: S-a născut Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I. I. C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române din 1940 (m. 1962)

– 1890: S-a născut compozitorul francez Jacques Ibert (m. 1962)

– 1892: S-a născut fizicianul francez Louis de Broglie (nume complet: Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie); de numele său se leagă punerea bazelor mecanicii ondulatorii (1924); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1929; membru de onoare străin al Academiei Române din 1957 (m. 1987)

– 1893: S-a născut Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (m. 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 3 august 1893

– 1896: S-a născut Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (m. 1958) – 125 de ani

– 1907: A murit Joseph Joachim, violonist, compozitor, dirijor şi pedagog austriac de origine maghiară (n. 1831)

– 1912: S-a născut Julia Child (pe numele său adevărat Julia Carolyn McWilliams), bucătar american, autor, şi personalitate de televiziune. Ea este recunoscută pentru introducerea bucătăriei franceze în rândul publicului american şi realizarea ulterioară a propriei emisiuni  de televiziune (m. 2004)

– 1921: A murit Tomás Morales (Castellano), poet, medic și om politic spaniol; considerat un reprezentant de seamă al modernismului liric insular și inițiator al poeziei moderne din Insulele Canare (n. 1884) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Oscar Peterson, pianist şi compozitor de jazz canadian (m. 2007)

– 1925: S-a născut pianistul italian Aldo Ciccolini; devenit cetăţean francez din 1969 (m. 2015)

– 1925: S-a născut actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (m. 2017)

– 1931: S-a născut chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie pe 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (m. 2015) – 90 de ani

– 1935: A murit Paul Signac, pictor, grafician şi acuarelist francez; teoretician al tehnicii divizioniste în pictură (n. 1863)

– 1936: A murit scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură pe 1926 (n. 1871) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (m. 2007)

– 1951: A murit pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (n. 1882) – 70 de ani

– 1966: A murit Jan Kiepura, tenor și actor polonez naturalizat american (n. 1902) – 55 de ani

– 1972: S-a născut Ben Affleck, actor, scenarist, producător și regizor de film american

– 1982: A murit biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1955 (n. 1903)

– 2012: A murit Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1925)

– 2013: A murit actorul canadian August Schellenberg (n. 1936)

– 2013: A murit Rosalia Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (n. 1944)

– 2014: A murit Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1913

– 2019: A murit fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1940)

Calendarul zilei – 14 august

Publicat de Codrin RAITA, 14 august 2021, 05:00 / actualizat: 14 august 2021, 9:48

EVENIMENTE INTERNE

-Cultură

*Beijing:Filmul „După 40 de zile”, al patrulea lungmetraj al lui Andrei Gruzsniczki, a fost inclus în competiţia oficială a celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Beijing, care se va desfăşura în perioada 14-21 august

– S-a întâmplat într-o zi de 14 august

* Acum 157 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea rurală (intrată în vigoare la 23.IV/5.V.1865). Legea îi elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi-i împroprietărea, prin răscumpărare, cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă. Reforma agrară din 1864, măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu, a însemnat un moment important, deschizând calea dezvoltării într-un ritm mai viu a capitalismului în România (14/25)

* Se împlinesc 150 de ani (1871), de când, între 14/26 – 15/27 august, a avut loc serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. La serbare, care a inclus primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, au participat 3.000 de reprezentanţi din toate provinciile istorice româneşti. Mihai Eminescu spunea despre rolul deosebit al serbării: „Se va ridica simțul național, aproape adormit până acuma, și va lua alt avânt, iar studenții ce-au sosit din toate părțile și-au făcut cunoștință și legături de prietenie între dânșii… vor fi propagatorii cei mai zeloși ai ideii că, lucrând uniți și conduși de același ideal, vor contribui la deșteptarea și mărirea neamului lor în provinciile de unde se trag… Deși despărțiți prin hotare politice, toți știu că sunt unul și același neam și această convingere va mări puterea lor de rezistență și îi va oțeli în lupta pentru neam, lege și țară…”. Au rămas memorabile cuvintele lui A. D. Xenopol: „Tu, umbră măreață a lui Ștefan cel Mare, coboară-te în sufletul poporului tău și, cu puterea ta de fier, încoardă-i voința spre împlinirea acelor datorii pe care natura le impune oricărui popor ce năzuiește cătră nemurire!”

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când România declara război Austro-Ungariei, intrând în prima conflagraţie mondială, fapt ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919). La data de 4/17.VIII.1916 fusese semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (14/27)

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când era dată publicităţii „Carta Atlanticului”, semnată de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, şi de primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, în urma unei întrevederi (10-14 august) la bordul navei „Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland. Documentul stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a lumii după înfrângerea nazismului. URSS a aderat la „Cartă” la data de 24.IX.1941

* Cu 63 de ani în urmă (1958) erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Irak. Ambasada României la Bagdad a fost deschisă în anul 1959, iar cea irakiană la Bucureşti, în 1968. Din luna noiembrie 2012, la Erbil, funcţionează un Birou Consular al Ambasadei României

* Acum 51 de ani (1970) intra în funcţiune prima turbină de la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier I (cu o capacitate de 178 MW). Primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcțiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a făcut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile și puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor și prin cădere, ecluzele de la Porțile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcții de acest gen din lume

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de la intrarea în vigoare a Legii nr. 58 privind privatizarea societăţilor comerciale, emisă de Parlamentul României, și apărută în Monitorul Oficial 169 din 16 august 1991. Legea a fost adoptată în vederea realizării transferului proprietății de stat către sectorul privat, în condițiile asigurării echivalentului a 30% din capitalul social al societăților comerciale către cetățenii români îndreptățiți. Legea cuprindea reglementări privind vânzarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale către persoane fizice sau juridice, române sau străine

* În urmă cu 3 ani (2018) a avut loc prăbușirea Podului Morandi din Genova (Italia), tragedie în urma căreia mai mult de 30 de automobile şi camioane s-au prăbuşit în gol, provocând moartea a 43 de persoane, printre care și un român. Vechiul viaduct rutier Morandi, datând din anii ’60 ai secolului XX, era o construcţie emblematică ce lega oraşul Genova şi portul său de autostrăzi spre alte oraşe italiene şi spre Franţa. Prăbuşirea podului a însemnat o traumă naţională şi a atras atenţia asupra stării precare a infrastructurilor publice în Italia, după decenii în care acestea au fost neglijate. Toţi cei care se aflau pe pod în momentul prăbușirii au căzut în gol peste 70 de metri, când puntea şi un pilon s-au rupt în bucăţi. Părți uriaşe de beton armat au căzut peste depozitele unei fabrici. Cele aproximativ 30 de vehicule fie au aterizat direct în albia râului care trece pe sub pod sau pe calea ferată din apropiere, fie au fost prinse între bucăţile imense de beton armat desprinse. Structura principală a noului pod rutier de la Genova, care va lua locul viaductului prăbuşit în 2018, a fost finalizată în aprilie 2020. Ultimul segment de 50 de metri al podului proiectat de arhitectul Renzo Piano, genovez de origine, a fost ridicat de macarale gigantice la o înălţime de peste 40 de metri şi fixat la locul său. Momentul final a fost marcat prin sunet de sirene pe şantierul construcţiei, dar şi de pe vapoare din portul Genova. Prim-ministrul italian Giuseppe Conte s-a deplasat în mod special pentru a asista la finalizarea podului, o structură din oţel şi beton de peste 1 km lungime

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Maximilian Kolbe, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1870: S-a născut Ion Pogoneanu-Rădulescu, critic şi istoric literar, pedagog; a manifestat o preocupare constantă pentru literatură, cu interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945)

– 1893: S-a născut compozitorul şi poetul Petre Andreescu (m. 1966)

– 1903, 14/27: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a nașterii stilul nou – 27 august 1903

– 1905: S-a născut Ştefan Tita, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1977)

– 1905: S-a născut Barbu Theodorescu, bibliograf, biograf, editor de documente şi istoric literar, a cărui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei şi figurii lui Nicolae Iorga (m. 1979)

– 1911: S-a născut agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu A. Petre, a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988) – 110 ani

– 1934: S-a născut tenorul Ion Buzea

– 1939: S-a născut jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (m. 2013)

– 1944: S-a născut Dumitru Ichim, preot (al parohiei „Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener, Ontario, din 1978), poet, prozator, eseist și publicist, stabilit în Canada; desfăşoară o susţinută activitate în rândurile comunităţii româneşti, contribuind esenţial la înfiinţarea Centrului Cultural Românesc şi la construirea unei biserici ortodoxe române (sfinţită la 14 august 1994)

– 1945: S-a născut Ioan Chezan, muzician și dirijor; de numele lui se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu, în liceu de artă; le-a condus pe ambele, în calitate de director, până în 2009 când s-a pensionat; din 2005, tot prin strădania lui Ioan Chezan, Școala cu Program de Artă a căpătat statutul de liceu, inițiind în tainele muzicii și artelor plastice elevi începând cu clasa I și până la tineri de clasa a XII-a

– 1945: S-a născut Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (m. 2010)

– 1948: S-a născut Lucian Avramescu, poet şi jurnalist; fondator și director general al agenţiei A.M. PRESS

– 1952: S-a născut actorul Andrei Finţi

– 1952: S-a născut pictorul Radu Ionel, personalitate a artelor vizuale brăilene și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Brăila (m. 2021)

– 1954: S-a născut actorul Răzvan Vasilescu

– 1959: A murit pictorul Nicolae Dărăscu (n. 1883)

– 1984: A murit Vasile Lovinescu, eseist, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric (frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu) (n. 1905)

– 1996: A murit dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1912) – 25 de ani

– 2000: A murit Ion Omescu, actor, dramaturg, poet, teoretician al teatrului; în perioada 1947-1953 a făcut închisoare pentru încercarea de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, a cerut azil politic în Franţa (n. 1925)

– 2015: A murit actriţa Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România; vreme de 67 de ani a slujit Teatrul Evreiesc de Stat (n. 1932)

– 2017: A murit actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (n. 1926)

– 2018: A murit pictorul Nicolae Barcan (n. 1923)

– 2020: A murit Dan Serafim, unul dintre cei mai apreciați antrenori din atletismul românesc; multiplu campion național la aruncarea greutății (n. 1941) – 1 an

– 2020: A murit Marian Nacu, artist plastic și bijutier de artă, membru din 1989 al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative București (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Fidji: Intrarea în vigoare a vaccinării obligatorii împotriva Covid-19 pentru toți lucrătorii

– Pakistan: Manifestări de celebrare a 74 de ani de la independența Pakistanului față de ocupația britanică

– SUA/Marea Britanie: Sunt marcați 80 de ani de la adoptarea de către președintele SUA, Franklin Roosevelt și premierul britanic, Winston Churchill a Cartei Atlanticului

– Genova, Italia: Sunt marcați 3 ani de la prăbușirea Podului Morandi

– Spania: Turul ciclist al Spaniei (14 aug. – 5 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua Independenţei Pakistanului – faţă de Regatul Unit/ 1947

– 1575: A murit Diego Hurtado de Mendoza, diplomat, istoric şi scriitor spaniol (n. 1503)

– 1777: S-a născut Hans Christian Oersted, fizician şi chimist danez; în 1820 a descoperit acţiunea curentului electric, care străbate un conductor, asupra acului magnetic, punând bazele electromagnetismului; fondator (1825) al Şcolii Politehnice din Copenhaga (m. 1851)

– 1815: S-a născut Charles Naudin, biolog şi botanist francez, care a descoperit principiile de bază ale eredităţii (m. 1899)

– 1840: S-a născut Richard von Krafft-Ebing, neurolog și psihiatru austriac de origine germană (m. 1902)

– 1842: S-a născut matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1917)

– 1860: S-a născut lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române (1922) (m. 1923)

– 1865: S-a născut scriitorul rus Dmitri Merejkovski; considerat ideologul simbolismului din literatura rusă (m. 1941). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 2 august 1865

– 1867: S-a născut scriitorul englez John Galsworthy; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1932 (m. 1933)

– 1910: S-a născut Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (m. 1995)

– 1921: S-a născut regizorul italian de teatru Giorgio Strehler, fost director al „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (m. 1997) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Georges Prêtre, compozitor şi dirijor francez (m. 2017)

– 1933: S-a născut scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay, ale cărui romane s-au vândut în peste 20 de milioane de exemplare în lumea întreagă; este considerat romancierul australian cu cel mai mare succes comercial din ultimii ani (m. 2012)

– 1933: S-a născut chimistul elveţian Richard R. Ernst; contribuţii în domeniul spectroscopiei de rezonanţă magnetică nucleară; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1991 (m. 2021)

– 1941: A murit chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1854) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Steve Martin, actor american de comedie

– 1951: A murit publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (n. 1863) – 70 de ani

– 1953: S-a născut James Roy Horner compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (m. 2015)

– 1956: A murit Bertolt Brecht (născut Eugen Berthold Friedrich Brecht), dramaturg, poet, regizor german, iniţial expresionist, întemeietor al instituţiei teatrale „Berliner Ensemble”, iniţiator al „teatrului epic”; a promovat o nouă teorie şi practică a teatrului, bazate pe efectul distanţării epice; a fost unul dintre cei care a revoluţionat teatrul secolului al XX-lea (n. 1898) – 65 de ani

– 1958: A murit Frédéric Joliot-Curie, chimist şi fizician francez; împreună cu soţia sa, Irène, a făcut cercetări în domeniul fizicii nucleare şi al radioactivităţii artificiale; Premiul Nobel pentru chimie pe 1935, împreună cu Irène Joliot-Curie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1948 (n. 1900)

– 1959: S-a născut renumitul baschetbalist american Earvin Johnson (supranumit „Magic”)

– 1960: S-a născut Sarah Brightman, cântăreaţă de crossover clasic, compozitoare, actriţă şi dansatoare britanică

– 1963: S-a născut actriţa franceză de film Emmanuelle Béart

– 1966: S-a născut actriţa afro-americană de film Halle Berry (nume complet: Maria Halle Berry); prima femeie de origine afro-americană care a câştigat premiul Oscar pentru rolul principal – 55 de ani

– 1972: A murit Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (n. 1885)

– 1981: A murit dirijorul austriac Karl Böhm (n. 1894) – 40 de ani

– 1983: S-a născut actriţa americană Mila Kunis

– 1983: S-a născut Elena (Sergheevna) Baltacha, jucătoare de tenis britanică de origine ucraineană; a fost, pentru 132 de săptămâni, numărul 1 în tenisul din Marea Britanie, poziţie pe care şi-a adjudecat-o între 2009 şi 2012 (m. 2014)

– 1984: A murit J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (n. 1894)

– 1988: A murit Enzo Ferrari, pilot şi constructor de automobile italian; numele său este legat de istoria curselor automobilistice; în 1929 a fondat, la Modena, firma care-i poartă numele (n. 1898)

– 1994: A murit Elias Canetti, prozator, dramaturg şi eseist britanic de limbă germană; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1981 (n. 1905, la Ruse/Bulgaria, într-o familie de evrei)

– 2004: A murit Czeslaw Milosz, poet, eseist şi romancier american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1980 (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Bruno Kirby (n. 1949) – 15 ani

– 2010: A murit Abbey Lincoln (numele real, Anna Marie Wooldridge), cântăreaţă de jazz, compozitoare, actriţă afro-americană (n. 1930)

– 2012: A murit şahistul sârb Svetozar Gligorić; unul dintre cei mai buni jucători de şah din lume din perioada anilor 1950 – 1960 (n. 1923)

– 2014: A murit actorul american Stephen Lee (n. 1955)

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2021, 05:00 / actualizat: 13 august 2021, 9:54

EVENIMENTE INTERNE

-Cultură

* Teatrul „Stela Popescu” prezintă la Teatrul de vară Herăstrău spectacolul „Hoţul de mărgăritare” în regia Amaliei Ciolan, scenografia Mihaelei Popescu şi coregrafia Ioanei Macarie.Distribuţia e compusă majoritar din actori tineri, în rolul principal, Eliabar, fiind Cristian Neacşu, alături de care evoluează Alexandru Floroiu, Paul Cimpoieru, Sorin Aurel Sandu, Cătălin Frăsinescu, Tamara Roman/Amalia Popa/Ana Maria Carablais, Teodora Calagiu /Ana Maria Carablais, rolul Eli fiind jucat de Viorel Ştefan Păunescu. Printre partenerii media: Radio România Cultural

-Diverse

* Arad:Arad Open Air Festival își deschide porțile în perioada 13-15 august, așa cum deja sunt obișnuiți iubitorii de muzică bună din vestul țării, pe Aeroportul Arad, care va găzdui și ediția de anul acesta, fiind un spațiu optim pentru a scrie povestea verii 2021. Mai multe detalii despre acreditări găsiți pe: https://www.openairfestival.ro/acreditari-presa/

Mai multe detalii despre festival: https://www.facebook.com/aradopenair, https://www.instagram.com/aradopenair/

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Se împlinesc 500 de ani (1521) de la cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 426 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* În urmă cu 234 de ani (1787) izbucnea războiul ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de când a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Cu 74 de ani în urmă (1947) a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Acum 61 de ani (1960) avea loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de când a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821) – 115 ani

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921) – 15 ani

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942) – 15 ani

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Manifestări de marcare a 60 de ani de la construirea de către RDG a unui zid fortificat care avea să devină Zidul Berlinului

– Frankfurt, Germania: Manifestație de protest la apelul Fridays for Future, împotriva finanțării energiei fosile de către bănci

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Festivalul de Film de la Sarajevo (13 – 20 aug.)

– Oakland, SUA: Posibil termen pentru verdictul în procesul Epic – Apple

– Ciudad de Mexico: Sunt marcați 500 de ani de la ocuparea Mexicului de către Hernán Cortés

– Spielberg Bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Austriei (13 – 15 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016) – 95 de ani

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866) – 75 de ani

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923) – 20 de ani

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956) – 10 ani

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

Calendarul zilei – 12 august

Publicat de Codrin RAITA, 12 august 2021, 05:00 / actualizat: 12 august 2021, 8:51

EVENIMENTE INTERNE

-Economic

* Târgu Jiu: Aproximativ 20 de participanţi din mai multe judeţe vor fi prezenţi la ediţia din acest an a Târgului Meşterilor Populari, care va avea loc între 12 şi 15 august în centrul municipiului Târgu Jiu. Cei aproximativ 20 de meşteri sunt din Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Dolj, Maramureş, Argeş, Cluj, Alba, Republica Moldova, Suceava, Bucureşti şi Gorj.

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a, „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Pe scena Festivalului din acest an vor urca orchestre consacrate precum Romanian Chamber Orchestra, dirijată de Cristian Măcelaru, Croitoru String Virtuosi, Camerata Regală, dirijată de Constantin Adrian Grigore, Wave Quartet, Ansamblul PlaCello, pianista Elisabeth Leonskaja, violonistul Alexandru Tomescu, alături de harpista Miruna Vidican, pianistele Sînziana Mircea și Mădălina Pașol, violonistul David Lefèvre, împreună cu violoncelistul Edouard Sapey Triomphe și pianistul Andrey Yaroshinsky. Din program:

• Concert susținut de pianista Mădălina Pașol

* Jud. Ilfov: Summer Well 2021 va avea loc în perioada 12-15 august pe Domeniul Știrbey din Buftea. Această ediție este reprogramarea celei din vara lui 2020, astfel că bilete deja achiziționate vor fi valabile pentru ediția din 2021. Printre trupele confirmate se numără Woodkid, Balthazar și L’Imperatrice. Acestora li se adaugă Golan, Modeselektor, Lola Marsh, Fatoumata Diawara, The Kryptonite Sparks, Dimitri’s Bats, Hip Hop la Feminin și Orchestra Simfonică București, care va concerta în cadrul Night Picnic

*Oradea: Concert Vocal-Simfonic la care  participă Corul Filarmonicii de Stat Oradea de la ora 19:00, în Curtea Interioară a Cetății Oradea

– Sport

* Sibiu: Între 12 și 14 august, orașul Sibiu va fi din nou punctul de întâlnire al mașinilor clasice și al mașinilor electrice, iar pe parcursul celor trei zile, echipajele înscrise în competiția Transylvania Classic și Transylvania Electric vor descoperi un traseu spectaculos și plin de provocări. Transylvania Classic, competiția dedicată vehiculelor clasice și vehiculelor electrice, se va desfășura în perioada 12 – 14 august și va include cele mai spectaculoase drumuri din județul Sibiu. În cele trei zile de concurs concurenții vor parcurge peste 400 de kilometri descoperind locuri de poveste din județ. Raliul de regularitate dedicat mașinilor istorice și mașinilor electrice face parte și anul acesta din calendarul Internațional al Federației Internaționale a Vehiculelor Istorice (FIVA), alături de alte evenimente prestigioase din întreaga lume, la eveniment putând însă lua startul atât șoferi amatori, cât și piloți profesioniști. Transylvania Classic 2021 este o acţiune cofinanţată de Primăria Municipiului Sibiu și de Consiliul Județean Sibiu

– S-a întâmplat într-o zi de 12 august

* Acum 188 de ani (1833) era fondat oraşul Chicago, pe temelia unui sătuc numit Windy-City, care avea o populaţie de numai 200 de persoane. În prezent este cel mai mare oraș din statul Illinois și al treilea oraș ca mărime din Statele Unite ale Americii, după New York și Los Angeles, având o populație de aproximativ 2.700.000 de locuitori

* Se împlinesc 170 de ani (1851) de când inventatorul şi antreprenorul american, Isaac Merrit Singer (1811-1875), a brevetat prima maşină de cusut funcțională, ce-i poartă numele („Singer”). Considerate mai mult o îmbunătățire a unui model deja existent, creat de Elias Howe (care la rândul său a perfecționat patentul lui Walter Hunt), decât o invenție, mașinile de cusut Singer se fabrică și în prezent, rămânând în continuare un etalon în domeniu. În doar doi ani, din 1851 până în 1853, compania recent înființată de Singer, împreună cu Edward C. Clark, un avocat din New York, Singer Sewing Machine, a devenit cea mai mare companie nord-americană din domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. În 1853, mașina de cusut Singer era atât de apreciată încât se vindea cu 100 de dolari, echivalentul a peste 3000 de euro la valoarea de azi a banilor. Compania își schimbă apoi numele în Singer Manufacturing Company și, după alți doi ani, devine lider mondial în domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. Expansiunea sa mondială a început după ce mașinile de cusut Singer au primit marele premiu la Târgul Internațional de la Paris. Într-un fel, se poate afirma că Singer a fost prima companie cu adevărat multinațională

* Se împlinesc 150 de ani (1871) de când Al. Papiu-Ilarian prezenta, ca dar din partea unui cleric din Reghin, Mihail Crişan, 160 de monede romane, care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V. A. Urechia, stau la baza Cabinetului numismatic al Academiei Române (12/24)

* Acum 101 ani (1920) a avut loc Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula), bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920, prin victoria decisivă a polonezilor. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen

* Acum 72 de ani (1949) erau încheiate, la Geneva, Convenţiile internaţionale pentru protecţia victimelor de război. La data de 21.V.1954 a apărut Decretul privind ratificarea acestor Convenţii de către România

* Cu 68 de ani în urmă (1953) a fost testată, în secret, în Kazahstan, prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, era de zeci de ori mai puternică decât bomba lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima. La 12 august 1953, Uniunea Sovietică a detonat o bombă termonucleară („hidrogen”) la locul de testare Semipalatinsk din nordul Kazahstanului. Lucrările la superbombă începuseră în 1946, cu trei ani înainte ca Uniunea Sovietică să detoneze prima sa bombă atomică. Proiectul a fost organizat de Directoratul principal, sub conducerea lui Lavrentii Beria, ministrul securității statului (MGB). Directoratul era condus de Igor Kurchatov (1903-1960), un fizician care fusese numit director științific al proiectului nuclear al Uniunii Sovietice în 1943. Proiectarea bombei se baza pe conceptul „tort cu straturi” dezvoltat de fizicianul Andrei Saharov (1921-1989), potrivit căruia straturi alternative de material termonuclear și uraniu-238 au fost plasate într-o bombă de fisiune

* Se împlinesc 40 de ani (1981) de când International Business Machines (IBM) a prezentat primul computer personal „IBM 5150 PC”, dotat cu sistem de operare MS DOS, creat de compania Microsoft. Avea un processor 8088, 84 KB de memorie şi un BIOS (sistem de bază de intrare şi ieşire) realizat special pentru computer. IBM a vândut aproximativ 35.000 de unităţi în 1981, dar cererea a căpătat în scurt timp proporţii gigantice. IBM Personal Computer, prescurtat IBM PC, este versiunea originală și precursoare a tuturor platformelor compatible PC de astăzi. Modelul IBM numărul 5150, care a fost lansat la 12 august 1981, a fost creat de o echipă de ingineri și designeri sub conducerea lui Don Estridge la IBM Entry Systems Division din Boca Raton, statul Florida (SUA)

Aniversări – Comemorări

– 1816: S-a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic; fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; luptător pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; membru titular al Academiei Române din 1874, preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (m. 1897) – 205 ani

– 1856: S-a născut mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (m. 1931) – 165 de ani

– 1865, 12/24: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a şi fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, fiind dezavuat, însă, de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918; la 15 octombrie 1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (m. 1927)

– 1884, 12/25: S-a născut medicul Ioan (sau Ion) Enescu; considerat unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.VIII.1884

– 1899: S-a născut medicul militar dermatolog Scarlat Longhin; a urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general; a întreprins cercetări originale, fiind precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1902: S-a născut Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (m. 1928, într-un accident feroviar)

– 1907: S-a născut (în România, la Turda) Étienne Hajdú (István Hajdú), sculptor francez de origine ungaro-evreiască; stabilit la Paris în 1927 (m. 1996)

– 1909: S-a născut V.[asile] Spiridonică, poet, prozator şi publicist (m. 1988)

– 1913: S-a născut actriţa Clody Bertola (m. 2007)

– 1913: A murit Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog şi traducător; specialist în limba şi literatura latină; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for (1884-1885; 1909-1912) (n. 1841)

– 1929: S-a născut Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2009)

– 1931: S-a născut Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală – 90 de ani

– 1933: A murit Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, creatorul şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1859)

– 1936: S-a născut matematicianul Marius Iosifescu; strălucită carieră în cercetare în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei proceselor stocastice şi analizei reale; director al Centrului de Statistică Matematică (1976-2001), director al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române (2001-2020); membru titular al Academiei Române din 2000; vicepreşedinte al Academiei Române (2002-2010) (m. 2020) – 85 de ani

– 1937: A murit prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1908)

– 1939: S-a născut saxofonistul şi clarinetistul Alin Constanţiu, interpret de muzică de jazz; considerat „regele swing-ului la clarinet” şi supranumit, de criticii de specialitate, „Benny Goodman al României”; membru al Big-Band-ului Orchestrei de Estradă a SRR (1990-2005); membru fondator al grupurilor „Marius Popp Quartet” şi „Vocal Jazz Quartet”, liderul grupului „Remember ’26” (m. 2011)

– 1949: S-a născut Dan Mohanu, pictor, restaurator şi profesor universitar

– 1952: S-a născut soprana, violonista şi profesoara Eleonora Enăchescu (m. 2015)

– 1963: A murit matematicianul Simion Sanielevici; cercetări în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1870)

– 1965: A murit Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră), autor de manuale şi publicist (n. 1876)

– 1969: S-a născut actrița de teatru și prezentatoarea tv. Simona Mihăescu

– 1972: S-a născut actorul Marius Florea Vizante

– 1973: S-a născut chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (m. 2015)

– 1985: A murit Marcel Mihalovici, compozitor francez de origine română (n. 1898)

– 2000: A murit psihanalistul francez de origine română Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (n. 1915)

– 2011: A murit George Radu Bogdan, istoric şi critic de artă, scriitor şi publicist; s-a consacrat, vreme de mai bine de jumătate de secol, operei şi posterităţii pictorului Ioan Andreescu (n. 1920) – 10 ani. NOTĂ: www.fundatiaradubogdan.org menționează decesul la 15.VIII.2011

– 2012: A murit geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1930)

– 2017: A murit Tudor Postelnicu, demnitar comunist, şef al Departamentului Securităţii Statului (1978-1987) şi ministru de interne (1987-1989); judecat în cadrul lotului „CPEx”, a făcut 7 ani de închisoare (n. 1931)

– 2018: A murit Radu Demian, fost mare internaţional de rugby în anii ’60 – ’70 ai secolului trecut, antrenor; supranumit „Gigantul Carpaţilor” (n. 1938)

– 2019: A murit Florin Halagian, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc (n. 1939)

– 2019: A murit Mircea Sevaciuc, luptător anticomunist, participant activ la mişcarea muncitorească anticomunistă din noiembrie 1987 de la Braşov, fost deţinut politic; membru fondator şi lider al Mişcării „15 Noiembrie 87”, iniţiator al primei întruniri a Rezistenţei Române de la Braşov din septembrie 1990 (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Zambia: Alegeri generale

– Oslo, Norvegia: Vizita opozantei din Belarus, Svetlana Tikhanovskaia (12- 13 aug.)

– Tokyo, Japonia: Toshiba – rezultatele primului semestru

– Viena: OPEC – Raport lunar privind petrolul

– Glostrup, Danemarca: Deschiderea procesului unei tinere pentru participarea la grupul Stat Islamic

– Berlin: Deutsche Telekom – rezultate pe trimestrul al II-lea

– Hanovra, Germania: TUI – rezultate trimestrul al III-lea

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Ankara: Decizia băncii centrale privind ratele dobânzii

– Copenhaga, Danemarca: Gay Pride și EuroGames, festivaluri, competiții sportive și marșuri ale comunității LGBT (12 – 22 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tineretului”; marcată începând din anul 2000; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU (la 17.XII.1999), la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Lisabona, între 8 şi 12.VIII.1998. Tema de anul acesta este: „Transformarea sistemelor alimentare: inovația tinerilor pentru sănătatea umană și planetară”. NOTĂ: Se mai sărbătoreşte şi „Ziua mondială a tineretului”, organizată anual, din 1985, la iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea, în cadrul Bisericilor catolice locale în duminica Floriilor sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii

– „Ziua Mondială a Elefantului”; eveniment internațional marcat anual pe 12 august, dedicat conservării și protecției elefanților din întreaga lume. Concepută în 2011 de regizorii canadieni Patricia Sims și Michael Clark de la Canazwest Pictures, și de Sivaporn Dardarananda, secretar general al Fundației pentru Reintroducerea Elefanților din Thailanda, această zi a fost fondată, susținută și lansată oficial de Patricia Sims și Fundația de reintroducere a elefanților pe 12 august 2012. De atunci, Patricia Sims continuă să conducă, să susțină și să dirijeze Ziua Mondială a Elefantului, care este acum recunoscută și sărbătorită de peste 100 de organizații pentru animale sălbatice din toate țările de pe glob

– 1612: A murit Giovanni Gabrielli, compozitor şi organist italian (n. ~1557)

– 1633: A murit compozitorul italian Jacopo Peri (n. 1561)

– 1781: S-a născut Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (m. 1855) – 240 de ani

– 1827: A murit William Blake, pictor, gravor şi poet englez, reprezentant de seamă al preromantismului englez (n. 1757)

– 1848: A murit inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (n. 1781)

– 1866: S-a născut Jacinto Benavente, autor dramatic spaniol; Premiul Nobel pentru literatură pe 1922 (m. 1954) – 155 de ani

– 1881: S-a născut Cecil B. De Mille, regizor şi producător american de film; unul dintre întemeietorii Hollywood-ului; a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea companiei Paramount Pictures (m. 1959) – 140 de ani

– 1887: S-a născut fizicianul şi profesorul austriac Erwin Schrödinger, considerat unul din „părinţii” fizicii cuantice; fondatorul mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1933 (m. 1961)

– 1898: S-a născut geograful francez Robert Ficheux, discipol al renumitului geograf Emmanuel de Martonne, puternic ataşat de România; sub îndrumarea acestuia, Ficheux şi-a pregătit teza de doctorat cu un subiect privind geomorfologia întregului masiv al Munţilor Apuseni; în 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace; între anii 1935 şi 1938 a fost numit, la recomandarea lui Emil Racoviţă, succesor al lui George Vâlsan la Catedra de geografie fizică a Universităţii din Cluj; membru corespondent străin (1948) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2005)

– 1900: A murit astronomul american James Edward Keeler (n. 1857)

– 1922: S-a născut Miloš Jakeš, ultimul lider comunist cehoslovac răsturnat de la putere în 1989, în urma Revoluţiei de catifea; secretar general al Partidului Comunist din 1987 până în 1989 (m. 2020)

– 1922: A murit Arthur Griffith, jurnalist şi om politic naţionalist irlandez; principalul fondator al partidului Sinn Féin (1905), aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA); a condus delegaţia irlandeză la tratativele care s-au încheiat prin semnarea Acordului anglo-irlandez de la Londra (6.XII.1921), prin care Irlanda (cu excepţia a şase comitate din nord-vest/Ulster, care au optat pentru rămânerea în cadrul Regatului Unit) primea statut de dominion, sub numele de Statul Liber Irlanda; un an mai târziu, Arthur Griffith a devenit pentru scurt timp (până la moarte – 12.VIII.1922) preşedinte al Statului Liber Irlanda (n. 1871)

– 1925: S-au născut fraţii gemeni Norris McWhirter (m. 2004) şi Ross McWhirter (m. 1975, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză), jurnalişti britanici, pasionaţi de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondatori ai celebrei cărţi „Guinness Book of Records”. NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guiness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1926: S-a născut John Derek, actor de film, regizor şi fotograf american (m. 1998) – 95 de ani

– 1928: A murit compozitorul ceh Leos Janáček (n. 1854)

– 1930: S-a născut (la Budapesta, într-o familie de evrei maghiari) George Soros, economist, activist politic, om de afaceri multimiliardar și filantrop american

– 1931: S-a născut romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (m. 2018) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Harry Kupfer (nume complet: Harry Alfred Robert Kupfer), unul dintre cei mai reputaţi regizori de operă germani (m. 2019)

– 1939: S-a născut actorul american de film și TV George Hamilton

– 1949: S-a născut Mark Knopfler, solist, chitarist, compozitor și producător muzical britanic; este cunoscut ca vocalist al formației rock britanice, Dire Straits, pe care a fondat-o în 1977, alături de fratele său David

– 1955: A murit scriitorul german Thomas Mann; Premiul Nobel pentru literatură pe 1929 (n. 1875)

– 1964: A murit scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret 007, James Bond; primul film din seria inspirată de celebrul personaj („Dr. No”), cu Sean Connery în rolul principal, a fost lansat în 1963 (n. 1908)

– 1969: S-a născut Tanita Tikaram, solistă şi compozitoare britanică de muzică pop-folk, de origine malaysiană

– 1971: S-a născut Peter „Pete” Sampras, jucător de tenis american de origine greacă; a activat între anii 1988 și 2002, câștigând de paisprezece ori Marele Șlem la categoria simplu bărbați – 50 de ani

– 1973: A murit Karl Ziegler, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, împreună cu Giulio Natta (n. 1898)

– 1979: A murit biochimistul britanic de origine germană Ernst Boris Chain; co-laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1945, alături de Sir Alexander Fleming şi Sir Howard Florey (n. 1906)

– 1982: A murit actorul american de film Henry Fonda (n. 1905)

– 1989: A murit fizicianul american William Shockley; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1956, împreună cu conaţionalii săi Walter Bratain şi John Bardeen, pentru fundamentarea teoriei şi tehnicii tranzistorilor (n. 1910)

– 1992: A murit John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (n. 1912)

– 1996: A murit Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean (fost preşedinte al Uniunii Astronomice Internaţionale) (n. 1908) – 25 de ani

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2014: A murit Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (n. 1924)

Calendarul zilei – 11 august

Publicat de Codrin RAITA, 11 august 2021, 05:00 / actualizat: 11 august 2021, 8:12

EVENIMENTE INTERNE

-Economic

* Evenimentul Galaxy Unpacked, despre inovațiilor mobile va fi transmis în direct pe www.youtube.com/samsung, de la ora 17:00.

– Cultură

* Radio Romania Muzical – transmisiuni directe de pe mari scene europene:astazi, la Radio România Muzical poate fi ascultat în direct și un spectacol din cadrul Festivalului de operă Rossini de la Pesaro – Italia, cu un titlu inedit: “Elisabetta, Regina d’Inghilterra” de Giovanni Schmidt. Detalii complete pe www.romania-muzical.ro.

*Cea de-a 16-a ediţie One Night Gallery şi prima de anul acesta va avea loc la Grădina TVR Moliere şi va prezenta instalaţiile de new media art realizate de studioul RIZI, prilej cu care marchează cei 65 de ani împliniţi de la prima transmisiune a televiziunii române.

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a, „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Pe scena Festivalului din acest an vor urca orchestre consacrate precum Romanian Chamber Orchestra, dirijată de Cristian Măcelaru, Croitoru String Virtuosi, Camerata Regală, dirijată de Constantin Adrian Grigore, Wave Quartet, Ansamblul PlaCello, pianista Elisabeth Leonskaja, violonistul Alexandru Tomescu alături de harpista Miruna Vidican, pianistele Sînziana Mircea și Mădălina Pașol, violonistul David Lefèvre, împreună cu violoncelistul Edouard Sapey Triomphe și pianistul Andrey Yaroshinsky. Din program:

• Concert Croitoru String Virtuosi Orchestra – Soliști Simina și Gabriel Croitoru – vioară

* Sibiu: BIS Teatru a deschis în data de 15 iulie, Stagiunea de vară la Grădina BIS. Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul stagiunii de vară, în lunile iulie şi august. Din program:

• ora 20:00 – „Oraşul meu”, o retrospectivă, spectacol atelier, eveniment în cadrul proiectului Teatrul din Cartier. După o idee de: Flaviu Suhastru. Un spectacol de, cu şi despre: Mihai Alexandru, Claudiu Fălămaş, Andrada Grosu, Laura Luca/ Alexandra Roatiş. Spectacol nerecomandat tinerilor sub 12 ani

* Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, prezintă, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele sunt susţinute de violonistul Alexandru Tomescu, pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol, Josu de Solaun. Co-producători: Radio România, Institutul Cultural Român și TVR. Printre partenerii media: Radio România  Actualități, Radio România Muzical, Radio România Regional și Radio România Cultural. Din program:

• Târgu-Jiu: Concertul are loc cu începere de la ora 20:00, în Parcul Coloanei Fără Sfârşit a lui Brâncuşi

– S-a întâmplat într-o zi de 11 august

* Se împlinesc 1915 ani (106 d.H) de când o diplomă militară romană (descoperită la Porolissum, azi Moigrad, jud. Sălaj) atesta încheierea celui de-al doilea război dacic (început în anul 105 d.H.) şi amintea prima dată provincia romană Dacia

* Cu 331 de ani în urmă (1690) a avut loc victoria coaliției otomano-tătaro-muntene conduse de Constantin Brâncoveanu în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale comandate de generalul Donat Heissler. Coaliția l-a impus pe Imre Thököly în funcția de principe al Transilvaniei (11/21)

* Cu 43 de ani în urmă (1978) era dată în folosinţă linia de telecabină Buşteni-cabana Babele. Traseul telecabinei, care urmăreşte Valea Jepilor, are o lungime de 4.350 de metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa) şi acoperă o diferenţă de nivel de 1.237 de metri, trecând la o înălţime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din România. De-a lungul drumului parcurs până la Cabana Babele, turiştilor li se dezvăluie succesiv privelişti panoramice spre Vâlcelul Înspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Văii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor, la marginea cărora se află Cabana Caraiman (2.025 de metri). Evenimentul a fost relatat în presa vremii: „Telecabina Buşteni – cabana Babele a fost pusă în funcţiune ieri. După cum informează inginerul Gheorghe Mărgărit, şeful instalaţiei, noua telecabină cu o capacitate de 35 de locuri poate transporta peste 250 de oameni pe oră, de-a lungul unui traseu de 4.350 metri, pe care-l parcurge în 11 minute. Diferenţa de nivel, între Buşteni plecare şi cabana Babele sosire este de 1.237 metri.” (România Liberă, 12 august 1978)

* În urmă cu 31 de ani (1990) România hotăra să respecte embargoul total impus (la 6.VIII.1990) de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Irakului, ca urmare a invaziei acestuia în Kuweit. Embargoul a afectat grav interesele economice ale ţării noastre, provocând pagube de miliarde de dolari şi blocarea creanţelor României asupra Irakului

* Acum 22 de ani (1999) a avut loc ultima Eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Bucureştiul, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la ora locală 14:07

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când, în zilele de 11 și 12 august, 11 bombe au explodat pe teritoriul a cinci provincii din sudul Thailandei, în special în stațiunile balneare Hua Hin și Phuket. Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci – rănite, între care nouă turişti străini, în exploziile mai multor bombe, în special în staţiunea balneară turistică Hua Hin. Ultimele două victime au fost rezultatul unei noi duble explozii, produse în dimineaţa zilei de 12 august, una la Hua Hin, cealaltă în oraşul Surat Thani

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Nifon, patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Clara, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1456: A murit (răpus de ciumă în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad) Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456), regent al Ungariei (1446-1456), unul dintre marii comandanţi de oşti din vremea sa (n. 1407) – 565 de ani. NOTĂ: La 22.VII.1456 a avut loc victoria de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara asupra puternicei armate turce conduse de sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului; pentru victoria sa, Iancu de Hunedoara a fost numit de Papa Calixtus al III-lea „atletul cel mai puternic al lui Hristos”

– 1891: S-a născut istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1982) – 130 de ani

– 1900, 11/24: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) biologul și profesorul Theodor Buşniţă; contribuții deosebite la dezvoltarea hidrobiologiei şi pisciculturii; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1900: S-a născut filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu (Lupasco); a cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1988)

– 1903: S-a născut actorul Nicolae Gărdescu (m. 1982)

– 1926: S-a născut dirijorul, compozitorul și pianistul Cornel Trăilescu; și-a dedicat Operei Naționale București mai mult de o jumătate de veac, din cei peste 90 de ani de viață (m. 2019) – 95 de ani

– 1929: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a) şi critic plastic (m. 1988)

– 1930: S-a născut Teodor Mazilu, dramaturg, prozator şi poet (m. 1980)

– 1942: S-a născut dirijorul Ovidiu Bălan; director onorific și prim-dirijor al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău (din 1968), prim-dirijor al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii din Ploiești (din 1995) și director muzical al Orchestrei Simfonice Domenico Cimarosa din Aversa, Italia (din 1996)

– 1949: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Veta Biriş

– 1952: S-a născut Harry Tavitian, compozitor, pianist şi interpret de jazz

– 1961: A murit Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian), poet şi matematician; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1895) – 60 de ani

– 1979: S-a născut soprana Simona Manole Mărcan

– 1984: A murit pedagogul Stanciu Stoian; a avut contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 2008: A murit artistul plastic Vasile Socoliuc, nume de referinţă în grafica românească contemporană (n. 1937)

– 2009: A murit producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul spaniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (n. 1935)

– 2018: A murit Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă, curator dedicat artei contemporane, scriitoare și profesoară (mentor pentru numeroase generații de artiști și teoreticieni ai artelor) (n. 1948)

– 2020: A murit Oliviu Gherman, fizician, profesor universitar, om politic social-democrat (fost preşedinte al Senatului, președinte al FDSN, ulterior PDSR, senator în patru legislaturi) și diplomat (n. 1930) – 1 an

– 2020: A murit pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, soţia pictorului Sorin Ilfoveanu (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hua Hin, Thailanda: Marcarea a 5 ani de la exploziile a unsprezece bombe în Thailanda, în mai puțin de 24 de ore, în special în Hua Hin și Phuket

– Seul, Coreea de Sud: Are loc evenimentul Galaxy Unpacked, în cadrul căruia va putea fi văzut următorul capitol al inovațiilor mobile, concepute pentru a ajuta oamenii să profite la maximum de fiecare clipă, indiferent unde se află. Evenimentul va fi transmis în direct pe www.youtube.com/samsung, la ora 17:00

– Londra: Deliveroo – rezultatele primului semestru

– New York: Urmează să înceapă procesul muzicianului R. Kelly pentru agresiune sexuală

– Bloemfontein, Africa de Sud: Înfățișare în fața justiției a secretarului general al Congresului Național African, Ace Magashule, și a cincisprezece co-acuzați pentru corupție

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Ciad; aniversarea proclamării independenţei/1960

– 1464: A murit Nicolaus Cusanus, numele latinizat al lui Nikolaus von Kues, învățat german, savant, filosof și teolog, jurist şi astronom (n. 1401)

– 1494: A murit Hans Memling, pictor născut în Germania, şi stabilit în Țările de Jos; considerat un portretist de excepție și unul dintre cei mai mari pictori flamanzi ai epocii sale (n. 1435)

– 1854: A murit astronomul italian Macedonio Melloni (n. 1798)

– 1857: A murit fiziologul britanic Marshall Hall, primul care a studiat şi explicat acţiunea reflexelor (n. 1790)

– 1858: S-a născut medicul olandez Christiaan Eijkman, celebru pentru descoperirea cauzelor maladiei beri-beri, care l-a condus la descoperirea vitaminelor, descoperire pentru care i s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1929 (m. 1930)

– 1890: A murit John Henry Newman, teolog britanic convertit de la anglicanism la catolicism, cardinal al Bisericii Catolice şi poet; a fost canonizat la 13.X.2019 în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc; este pomenit la 9 octombrie în Biserica Romano Catolică, la 11 august în Biserica Anglicană și la 21 februarie în Biserica Episcopală din Statele Unite (n. 1801)

– 1905: S-a născut, în Ucraina, biochimistul american Erwin Chargaff; a descoperit o serie de factori cheie în determinarea ADN-ului (m. 2002)

– 1917: S-a născut pianista şi profesoara franco-suedeză Hélène Boschi (m. 1990)

– 1919: S-a născut violonista franceză Ginette Neveu (m. 1949, într-un accident de avion)

– 1919: A murit Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (n. 1835)

– 1921: S-a născut Alex Haley, jurnalist şi nuvelist afro-american, autorul romanului „Rădăcini” (m. 1992) – 100 de ani

– 1921: S-a născut inginerul britanic Tom Kilburn; împreună cu Freddie Williams, a creat, în 1947, „tubul Williams-Kilburn”, iar un an mai târziu, primul sistem informatic cu placă integrată, numit „Baby”, sistem ce a deschis calea informaticii moderne (m. 2001) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (m. 2018) – 95 de ani

– 1927: S-a născut dirijorul şi harpistul englez Raymond Leppard (m. 2019)

– 1932: S-a născut Fernando Arrabal, dramaturg francez de origine spaniolă, reprezentant al teatrului absurdului

– 1933: S-a născut Jerzy Grotowski, regizor polonez, teoretician al teatrului, pedagog, creator de metodă actoricească, unul din cei mai importanți reformatori în teatru ai secolului al XX-lea (m. 1999)

– 1937: S-a născut actriţa de film britanică Anna Massey (m. 2011)

– 1944: S-a născut regizorul, scenaristul şi actorul american Dennis Berry (m. 2021)

– 1947: S-a născut pianista franceză Catherine Collard (m. 1993)

– 1947: S-a născut regizorul american Stuart Gordon, autorul unor filme cult horror, foarte populare în anii 80, precum „Re-animator” sau „From beyond” (m. 2020)

– 1956: A murit pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (n. 1912) – 65 de ani

– 1972: A murit microbiologul american Max Theiler, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1951, pentru descoperirile sale privind febra galbenă şi modul de a o combate (n. 1899)

– 1983: S-a născut actorul australian Chris Hemsworth

– 1991: A murit organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (n. 1907) – 30 de ani

– 1996: A murit prezicătoarea bulgară oarbă Vanga Dimitrova; prezicerile sale continuă să atragă atenţia la fel de mult ca cele ale lui Nostradamus, datorită exactităţii multora dintre ele (n. 1911) – 25 de ani

– 1996: A murit Rafael Kubelik, compozitor şi dirijor elveţian de origine cehă (n. 1914) – 25 de ani

– 2002: A murit Jiří Kolář, scriitor, pictor şi om de cultură ceh (n. 1914)

– 2014: A murit actorul şi comicul american Robin Williams (n. 1951)

– 2018: A murit scriitorul britanic de origine indiană Sir Vidiadhar Surajprasad Naipaul, ale cărui opere au abordat adesea temele colonialismului şi exilului; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2001 (n. 1932)

– 2020: A murit Trini Lopez (nume la naștere: Trinidad López III), cântăreț, chitarist şi actor american de origine mexicană; artistul îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (n. 1937) – 1 an

Calendarul zilei – 10 august

Publicat de Codrin RAITA, 10 august 2021, 05:00 / actualizat: 11 august 2021, 8:12

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, prezintă, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele sunt susţinute de violonistul Alexandru Tomescu, pe vioara Stradivarius Elder-Voicu, şi de pianistul spaniol, Josu de Solaun. Co-producători: Radio România, Institutul Cultural Român și TVR. Printre partenerii media: Radio România  Actualități, Radio România Muzical, Radio România Cultural și Radio România Regional. Din program:

• ora 19:00 – Concertul de astăzi va avea loc la Sala Radio din Bucureşti

* Joc, inocență și entuziasm în următoarea premieră de la Centrul Național al Dansului București: “Iluzionistele” – de Mădălina Dan – ora 19:30. Stabilită la Berlin și prezentă pe scenele internaționale cu mai multe creații la care a colaborat cu o serie de artiști precum Eszter Salamon, Kareth Schaffer și Agata Siniarska, coregrafa Mădălina Dan nu renunță la conexiunea cu scena locală de dans contemporan din care provine. Coregrafa readuce pe scena CNDB ”Iluzionistele”, o lucrare pe care o semna în 2009, lucrând de această dată alături de o nouă generație de performere. Spectacol prezentat în cadrul proiectului “Distanțe și Reapropieri”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Concept și direcție artistică:Mădălina Dan. Cu: Alexandra Bălășoiu, Smaranda Găbudeanu, Georgia Măciuceanu, Laura Murariu, Virginia Negru

– S-a întâmplat într-o zi de 10 august

* Acum 521 de ani (1500) Ștefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos. „Ambii sunt trataţi în viziune aulică, înconjuraţi de stele şi învesmîntaţi cu mantii ceremoniale de brocard, ţesut în fir de aur. Pe capete poartă măreţe coroane princiare, cu fleuroni lanceolaţi, la Ştefan, şi stilizaţi ca flori de crin, la Voichiţa. De sub ele, li se revarsă, peste umeri, pletele. Braţele îndreptate către Iisus şi atitudinile în care sunt prezentaţi le subliniază posturile de ctitori şi donatori, specifice tablourilor votive murale”, conform unei descrieri făcute de specialiști

* Cu 502 ani în urmă (1519) cele cinci corăbii care au compus flota expediției: Trinidad, San Antonio, Concepción, Victoria şi Santiago, aflate sub comanda lui Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda, în prima călătorie în jurul lumii. În 1519, la 10 august, Fernand (de) Magellan a început primul tur al lumii din istorie, celebrul explorator inspirându-i și pe alți navigatori să descopere lumea. El este cel care a dat și numele actual al Oceanului Pacific. După ce a îndurat o mulțime de furtuni îngrozitoare, Magellan a străbătut strâmtoarea care astăzi îi poartă numele, în noiembrie 1520. Apele în care au pătruns corăbiile sale s-au nimerit să fie calme, la acea vreme. În consecință, au fost botezate cu numele de „Mar Pacifico” (marea liniștită). Așa s-a ales Pacificul cu un nume „pașnic”, deși apele sale nu sunt deloc liniștite. Expediția lui Magellan, de circumnavigație a Pământului, este una dintre cele mai importante din epoca marilor descoperiri geografice. Flota formată din 5 nave, la bordul cărora se aflau 237 de persoane, a ridicat, la 10 august 1519, ancora din portul spaniol Sevilla, cu intenţia de a naviga spre Insulele Moluce, trecând prin Vest pentru a găsi trecerea dintre oceanele Atlantic şi Pacific şi a reveni acasă la capătul unei călătorii în jurul lumii. Numai unul dintre vase avea să revină în Spania, în septembrie 1522, având la bord doar 18 supravieţuitori. Însuşi Magellan murise în timpul expediţiei pe care o condusese, într-o confruntare cu băştinaşii insulei Mactan, din arhipeleagul filipinez, în aprilie 1521

* Acum 487 de ani (1534) începea înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş (terminată la 30.VIII.1535)

* Acum 482 de ani (1539) regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză este introdusă în locul latinei în documentele oficiale

* Cu 346 de ani în urmă (1675), în estul Londrei, regele Carol al II-lea al Angliei înfiinţa Observatorul astronomic de la Greenwich. În cadrul Conferinţei internaţionale de astronomie de la Washington, din 1884, s-a stabilit ca Observatorul de la Greenwich să fie şi sediul „meridianului zero”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex)

* În urmă cu 173 de ani (1848) era înfiinţat clubul Societatea Naţională Română, având drept scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi părţile vestice ale Transilvaniei; preşedinte, Andrei Şaguna (10/22)

* Se împlinesc 165 de ani (1856) de când medicul Anastasie Fătu (1816-1886) înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară, care poartă numele iniţiatorului. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi, înfiinţată la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii lui. În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa

* În urmă cu 157 de ani (1864) guvernul român contracta cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 la sută), garantat cu venitul vămilor (10/22)

* Acum 146 de ani (1875) a fost pusă piatra fundamentală a Castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna anului 1873. Inaugurarea oficială a avut loc pe 7 octombrie 1883. Între anii 1889 şi 1903, arhitectul Karel Liman a realizat şi Pelişorul, o replică modernă şi la scară redusă a clădirii mari, reşedinţa viitorului rege Ferdinand I al României şi a Reginei Maria. În anul 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente (10/22)

* Cu 144 de ani în urmă (1877) unităţile Armatei române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Au fost declanşate astfel ostilităţile împotriva Imperiului Otoman (10/22)

* Acum 102 ani (1919), în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia şi-au dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia. La 19 iulie 1919, gazeta în limba germană Deutsche Wacht a publicat ştirea potrivit căreia Puterile Antantei au hotărât ca Timişoara să revină României, iar armata regală sârbă urma să evacueze oraşul şi împrejurimile. La 10 august 1919, la Adunarea națională a şvabilor, întrunită la Timişoara, la care au fost prezenți peste 1.000 de fruntaşi şvabi din 33 comune, colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului şi unirea sa cu România. S-a decis ca această hotărâre a şvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

* În urmă cu 101 ani (1920) avea loc semnarea, la Sèvres (Franţa), a unui tratat special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, prin care se reglementau în mod formal graniţele acestora din urmă

* Acum 64 de ani (1957) avea loc difuzarea primului spectacol de teatru produs de către Televiziunea Română – „Seară Luminoasă”, după piesa lui Noe Smirnov. 10 august 1957 este, așadar, data de naștere a Teatrului Național de Televiziune

* Cu 47 de ani în urmă (1974) era inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă”. Reprezintă, prin poziţia, dotarea şi prin cele 5300 de locuri, una dintre cele mai importante baze sportive acoperite ale Capitalei

Aniversări – Comemorări

– Sf. Laurenţiu, diacon martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Anul Nou Islamic (1443 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe din seara zilei precedente, 9 august

– 1844: S-a născut Ștefan Călinescu, preot, profesor şi autor de manuale didactice (m. 1921)

– 1864: S-a născut Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom; fondatorul ştiinţei zootehnice româneşti; conducător al primului institut zootehnic din România (m. 1922)

– 1875: S-a născut Axente Banciu, profesor şi publicist; membru activ al Secţiei literare a Societăţii ASTRA, a contribuit la înfiinţarea Muzeului ASTRA şi a Bibliotecii din Braşov; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1959)

– 1884, 10/22: S-a născut Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la instistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (m. 1935)

– 1910: S-a născut (la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (m. 1966)

– 1921: S-a născut Ion Negoiţescu, poet, eseist, critic şi istoric literar român din diaspora (m. 1993, la München) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Barbu Cioculescu, poet, prozator, eseist, critic literar, memorialist, publicist şi traducător; fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu

– 1929: S-a născut Tamara Buciuceanu Botez, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Teatrul de Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (m. 2019)

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (m. 2008)

– 1934: S-a născut sculptorul Octavian Maxim, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara (m. 2021)

– 1937: S-a născut poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (m. 1998)

– 1938: S-a născut Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (m. 2011)

– 1942: S-a născut Nicolae Prelipceanu, poet, prozator şi publicist

– 1944: S-a născut muzicologul Nicolae Costin; a fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2016)

– 1948: S-a născut compozitorul Dan Dimitriu

– 1952: S-a născut Dan Mihai Goia, muzician, compozitor, dirijor şi profesor; fost dirijor al Corului Academic Radio (2000-2015)

– 1955: S-a născut părintele Nicolae Achimescu, profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor (m. 2019)

– 1960: S-a născut compozitorul şi cântăreţul folk Mircea Rusu

– 1962: S-a născut Horia Gârbea, poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist şi inginer constructor

– 1963: A murit inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1964: A murit mitropolitul Visarion Puiu (numele de mirean: Victor Puiu); a fost fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală (1945-1958), mitropolit de Transnistria (1943), mitropolit de Bucovina (1935-1940), primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi (1923-1935), episcop de Argeș (1921-1923); patriot, cărturar, organizator al BOR, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi restaurator de monumente, luptător anticomunist (n. 1879)

– 1968: A murit Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (n. 1916)

– 1969: S-a născut Ioana Drăgan, prozatoare şi eseistă; fost realizator de emisiuni culturale la TVR

– 1980: A murit I.[ţig] Peltz, prozator, memorialist şi traducător; tatăl pictoriţei Tia Peltz (n. 1899)

– 1984: A murit Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (n. 1942)

– 1988: A murit geologul Dan Giuşcă; cercetări privind elucidarea unor probleme privind geneza formaţiunilor geologice din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, grafician şi poet (n. 1912)

– 2001: A murit Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens și Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (n. 1913) – 20 de ani

– 2003: A murit părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori în anii 1950 şi 1952-1953 (n. 1918)

– 2008: A murit Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (n. 1928, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit generalul Ioan Dicezare, pilot român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al Grupului de Vânătoare 7 care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad, la manşa aparatului Messerschmitt 109E (n. 1918)

– 2016: A murit Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (n. 1925) – 5 ani

– 2017: A murit Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor (n. 1942)

– 2020: A murit dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (n. 1927, la Romuli, jud. Bistrița-Năsăud) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin, Germania:Întâlnirea cancelarului german Angela Merkel cu președinții regiunilor

– Tokyo, Japonia: Bridgestone prezintă rezultatele celui de-al doilea trimestru

– München, Germania: München Re – rezultatele financiare ale celui de-al doilea trimestru

– Londra: Intercontinental Hotels – rezultate semestriale

– Moscova: Audiere în procesul opozantului rus, Aleksei Navalnîy, prin care îl acuză pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului de defăimare

– Maroc: Termen pentru expirarea stării de urgență în domeniul sănătății

– Pretoria, Africa de Sud: Intrarea în vigoare a tratatului de extrădare cu Emiratele Arabe Unite

– Pietermaritzburg, Africa de Sud: Audieri în procesul de corupție al fostului președinte Jacob Zuma (10 – 13 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Ecuador; aniversarea proclamării independenţei – 1809

– 1740: S-a născut arheologul englez John Frere, considerat un precursor al arheologiei preistorice (m. 1807)

– 1780: S-a născut Pierre François Marie Auguste Dejean, entomolog francez (m. 1845)

– 1806: A murit compozitorul austriac Michael Haydn; fratele mai mic al lui Joseph Haydn (n. 1737) – 215 ani

– 1823: S-a născut poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (m. 1864)

– 1845: S-a născut Abai Kunanbaev, poet, compozitor şi filosof din Kazakhstan (m. 1904)

– 1865: S-a născut Alexandr Glazunov, compozitor şi dirijor rus (m. 1936)

– 1874: S-a născut Herbert Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA (1929-1933); a fost iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în Primul şi Al Doilea Război Mondial; confruntat cu efectele crizei economice din 1929, a promovat o politică de izolare a SUA faţă de restul lumii; a fost învins în alegerile din 1933 de Franklin Delano Roosevelt (m. 1964)

– 1878: S-a născut scriitorul german Alfred Döblin, considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai expresionismului în literatură (m. 1957)

– 1895: A murit Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, medic german; a fost primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (n. 1825)

– 1902: S-a născut biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1965 (m. 1971)

– 1902: S-a născut Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (m. 2000)

– 1912: S-a născut scriitorul brazilian Jorge Amado (m. 2001)

– 1912: A murit arhitectul german Paul Wallot; îşi datorează faima proiectării clădirii Reichstag-ului din Berlin (1882) (n. 1841)

– 1914: S-a născut pianistul polonez Witold Malcuzýnski (m. 1977)

– 1915: A murit fizicianul englez Henry Gwyn-Jeffreys Moseley; cea mai importantă realizare a sa constă în explicarea pe baze fizice a conceptului de număr atomic din chimie (n. 1887)

– 1926: S-a născut organista şi profesoara franceză Marie-Claire Alain (m. 2013) – 95 de ani

– 1927: S-a născut arhitectul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una dintre personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene din secolul al XX-lea; proiectant urban de renume internaţional, singurul arhitect al generaţiei de intelectuali cunoscut ca Grupo 63 (m. 2020)

– 1931: S-a născut actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (m. 2013) – 90 de ani

– 1939: S-a născut actriţa britanică Kate O’Mara, cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (m. 2014)

– 1945: A murit Robert Hutchings Goddard, inginer, fizician, profesor și inventator american; unul dintre pionierii rachetelor moderne (a creat şi construit prima rachetă cu combustibil lichid, care a fost lansată cu succes pe 16 martie 1926) (n. 1882)

– 1951: S-a născut Juan Manuel Santos Calderón, politician columbian, fost preşedinte al Columbiei (2010-2018); Premiul Nobel pentru pace pe 2016 pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de peste 50 de ani din ţară – 70 de ani

– 1960: S-a născut actorul şi cântăreţul spaniol Antonio Banderas

– 1966: S-a născut scriitorul francez Laurent Gounelle; autor de romane iniţiatice cu tentă de filozofie, psihologie şi dezvoltare personală, inspirate de principiile programării neuro-lingvistice – 55 de ani

– 1970: A murit compozitorul german Bernd-Aloys Zimmerman (n. 1918)

– 2008: A murit interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (n. 1942)

– 2010: A murit cântăreața americană Dana Dawson (n. 1974)

– 2012: A murit omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (n. 1925)

– 2013: A murit cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gormé (născută Edith Gormezano) (n. 1928)

Calendarul zilei – 9 august

Publicat de Codrin RAITA, 9 august 2021, 05:00 / actualizat: 9 august 2021, 7:29

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, prezintă, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele sunt susţinute de violonistul Alexandru Tomescu, pe vioara Stradivarius Elder-Voicu, şi de pianistul spaniol, Josu de Solaun. Co-producători: Radio România, Institutul Cultural Român și TVR. Printre partenerii media: Radio România Actualități, Radio România Muzical, Radio România Cultural și Radio România Regional. Din program:

• ora 19:30 – Concertul de astăzi va avea loc la Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti

* Alexandria: Două sute de adolescenţi din 9 oraşe din ţară se vor întâlni, la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului de Teatru Ideo Ideis, care se desfăşoară în perioada 9 – 15 august, cu mentori şi traineri pentru un dialog între generaţii, și cuprinde întâlniri de tip artist talk şi mentorat pentru spectacolele de teatru tânăr puse în scenă de liceenii înscrişi în festival. Alexandria rămâne nucleul festivalului şi în acest an, oraşele Bacău, Baia Mare, Bacău, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Constanţa şi Sibiu alăturându-se spaţiilor în care experienţa de festival va fi recreată. Adolescenţii vor participa, în patru dintre cele şapte zile de festival, la Atelierele de Teatru Tânăr şi Atelierele de Măiestrie şi Arte Alăturate, coordonate de trainerii şi mentorii atribuiţi fiecărui oraş, toţi profesionişti deja confirmaţi pe scena de teatru din România sau profesionişti consacraţi în film şi dans contemporan

* Sfântu Gheorghe: 13 producții autohtone, alese din peste 80 de filme înscrise, se regăsesc în competiția de scurtmetraj românesc a celei de-a 18-a ediții a Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul, eveniment organizat de Fundația Anonimul și Asociația FAMart, care va avea loc între 9-15 august, la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării. „Land”, lungmetrajul de debut în regie al cunoscutei actrițe Robin Wright, care a fost prezentat în premieră internațională la Sundance Film Festival 2021, va deschide cea de-a 18-a ediție a Anonimul IIFF, iar „Quo Vadis, Aida?”, o producție cu participare românească, regizată de Jasmila Zbanic (Bosnia – Herțegovina) și nominalizată la Oscar la categoria Cel mai bun film străin, va rula în afara competiției. Proiecțiile din cadrul Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul vor avea loc în cinematograful din Green Village Resort, precum și în aer liber în Green Dolphin Camping

– S-a întâmplat într-o zi de 9 august

* Acum 848 de ani (1173) începea construcţia Turnului din Pisa (terminată în anul 1372), a cărui piatră de temelie a fost pusă de arhitectul şi sculptorul Bonanno Pisano. Înalt de 55,86 metri, cu o grosime a zidului la bază de 4,09 metri şi o greutate estimată la 14.500 de tone, turnul a fost proiectat să stea vertical, însă, din cauza calităţii proaste a solului, fundaţia a început să se scufunde chiar în timpul construcţiei, provocând înclinarea turnului spre sud. Cel mai mare progres în privinţa gradului de înclinare s-a înregistrat în cursul unei perioade de reabilitare care a durat 11 ani, începută în 1992, timp în care gradul de înclinare s-a modificat de la 4,5 metri la 4,1. În ianuarie 1999 a fost realizată intervenţia finală de stabilizare a monumentului. Pământul de sub turn a fost extras şi eliminat, forţând turnul să îşi reducă din înclinare. Reducerea cu 2,5 centimetri a gradului de înclinare a turnului, din ultimul deceniu, reprezintă o victorie pentru comunitatea din Pisa, potrivit experţilor, monumentul putând fi considerat „în siguranţă” pentru următoarele două-trei secole

* Cu 538 de ani în urmă (1483), după ani de muncă depusă de unii dintre cei mai renumiți artiști și arhitecți din istorie, uşile Capelei Sixtine s-au deschis pentru prima slujbă, prilej cu care capela a fost închinată Înălţării cu trupul la cer a Fecioarei Maria, sărbătoare şi dogmă romano-catolică. Capela Sixtină este unul dintre cele mai vizitate locuri din Palatul de la Vatican, Roma, Italia, aflându-se în partea dreaptă a Catedralei Sfântul Petru. Aceasta este capela palatului papal, fiind zidită ca loc de taină şi de reculegere, între anii 1472-1483, în vremea pontificatului Papei Sixt al IV-lea, şi pictată de renumitul artist Michelangelo Buonarroti, în anul 1510

* În urmă cu 66 de ani (1955) erau stabilite relaţii diplomatice la nivel de legaţie între România şi Republica Arabă Siriană. În perioada 1958 – 1961, Legaţia României la Damasc a funcţionat cu statut de Consulat General și, la 10 octombrie 1961, după ieşirea Siriei din Uniunea cu Egiptul, relaţiile diplomatice româno – siriene au fost reluate, la nivel de ambasadă. În august 1969, ca urmare a ridicării nivelului de reprezentare diplomatică româno-israeliană, guvernul sirian a întrerupt relaţiile diplomatice cu România. Restabilirea lor a avut loc la 19 octombrie 1972

* Acum 47 de ani (1974) preşedintele republican american, Richard Nixon (1913-1994) şi-a anunţat, într-un mesaj televizat, demisia din funcţie după ce presa a dezvăluit implicarea sa în scandalul „Watergate”. A doua zi el a părăsit Casa Albă, funcţia de preşedinte al SUA fiind preluată de vicepreşedintele Gerald Ford

* Acum 31 de ani (1990) anexarea Kuweitului de către Irak a fost declarată nulă şi neavenită de Consiliul de Securitate al ONU, care a solicitat retragerea imediată a armatei irakiene din ţară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fecioară martiră, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1601, 9/19: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600), cel care a realizat prima unire politică a celor trei ţări române, este ucis pe Câmpia Turzii din ordinul generalului Gheorghe Basta – 420 de ani. NOTĂ: La 24.VII/3.VIII.1601, în lupta de la Gurăslău (Gorăslău), forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata nobiliară condusă de Sigismund Bathori

– 1880: S-a născut Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al sănătăţii şi ocrotirilor sociale (1926-1927) şi al cultelor şi artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1967)

– 1914: S-a născut Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas), compozitor de muzică uşoară (m. 2005)

– 1921: S-a născut Lola Bobescu, violonistă şi profesoară, stabilită în Belgia (m. 2003) – 100 de ani

– 1937: S-a născut Florin Mihăilescu, critic, teoretician, istoric literar și profesor universitar (m. 2020)

– 1939: S-a născut artistul plastic şi profesorul Florin Ciubotaru

– 1948: S-a născut Antonie Iorgovan, jurist, profesor universitar şi om politic (m. 2007)

– 1951: S-a născut Cristian Brâncuşi, dirijor şi compozitor; dirijorul Orchestrei de Cameră a SRR – 70 de ani

– 1955: A murit baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (n. 1888)

– 1957: S-a născut pianista şi profesoara Dana Borşan (solistă a Orchestrelor și Corurilor Radio)

– 1960: S-a născut Viorel Turcu, fost fotbalist al echipelor FC Argeş, Dinamo, FC Olt şi Steaua (m. 2020)

– 1969: S-a născut jurnalistul Adrian Ursu

– 1969: A murit medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (n. 1874)

– 1989: A murit violoncelistul şi profesorul George Cocea (n. 1904)

– 1989: A murit Florin Tornea, poet, traducător (a tradus din Bertolt Brecht şi Peter Weiss), istoric literar şi teatrolog (conferenţiar la Institutul de Teatru ”I. L. Caragiale” din Bucureşti, cercetător la Institutul de Artă al Academiei Române, redactor-şef adjunct la revista ”Teatrul”, unde a scris cronici dramatice, comentarii cu miză teoretică, articole de istorie a teatrului românesc ş.a.m.d.) (n. 1914)

– 1991: A murit Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 1887) – 30 de ani

– 1997: A murit istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran (n. 1918)

– 2005: A murit sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (n. 1925)

– 2008: A murit compozitorul român de etnie germană Walter Mihail Klepper, stabilit în Germania (n. 1929)

– 2011: A murit etnologul și folcloristul Alexandru Amzulescu (n. 1921) – 10 ani

– 2011: A murit muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (n. 1923) – 10 ani

– 2011: A murit dirijorul şi compozitorul Boris Cobasnian; simbol al culturii dobrogene, a impus în muzica corală românească noi coordonate ca dirijor al corului Operei din Constanţa şi al corului Vox Maris (n. 1926) – 10 ani

– 2011: A murit scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (n. 1951) – 10 ani

– 2011: A murit reporterul TVR Carmen Vasile (n. 1975) – 10 ani

– 2012: A murit Gheorghe Dodiţă, filolog şi profesor din R. Moldova (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Minsk, Belarus: Conferință de presă a președintelui Belarusului, Aleksandr Lukaşenko

-New Delhi: Premierul indian Narendra Modi va conduce reuniunea Consiliului de Securitate privind securitatea maritimă

– Nagasaki, Japonia: Manifestări de comemorare a 76 de ani de la atacurile nucleare asupra orașului Nagasaki (1945)

– Geneva, Elveția: Conferință de presă pentru prezentarea noului raport de evaluare IPCC – Intergovernmental Panel on Climate Change, organism științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (online)

– Zürich, Elveția: Ultima audiere a fostului președinte al FIFA, Sepp Blatter, în cazul plății suspecte în favoarea lui Michel Platini

– Canada: Deschiderea granițelor pentru cetățenii americani vaccinați împotriva Covid-19

– Riad, Arabia Saudită: Intrarea în vigoare a vaccinării complete obligatorii pentru toate călătoriile în străinătate

– New York: Începe selecția juriului pentru procesul muzicianului R. Kelly pentru răpire, sechestrare și sex cu minori

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Popoarelor Indigene”; marcată (pe baza Rezoluţiei 49/214 din 23.XII.1994 a Adunării Generale a ONU) pe parcursul primului Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (început la 10.XII.1994); prin Rezoluţia 59/174 din 20.XII.2004, Adunarea Generală a declarat cel de-al doilea Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (2005-2014) şi a decis continuarea marcării acestei zile; data a fost aleasă deoarece la 9.VIII.1992 a avut loc prima reuniune a Grupului de lucru pentru popoare indigene

– „Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi a Parcurilor”, instituită de organismele specializate ca o dovadă a interesului pe care comunitatea internaţională îl acordă amplei problematici a conservării biodiversităţii

– „Ziua Nagasaki”; SUA lansează a doua bombă atomică, asupra oraşului japonez Nagasaki/1945. NOTĂ: Cu câteva zile în urmă, la 6.VIII.1945, Statele Unite lansaseră prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima

– Ziua naţională a Republicii Singapore; aniversarea proclamării independenţei/1965

– În Africa de Sud este sărbătorită „Ziua Femeii”, aducând omagiu femeilor sud-africane care au luptat neobosit împotriva regimului tiranic de apartheid. Evenimentul comemorează protestele femeilor din Pretoria, în 1956 ( – 65 de ani), împotriva noii legislaţii care obliga femeile sud-africane să deţină un „permis de trecere”, fără de care puteau fi arestate, închise sau deportate. Protestele au condus la consolidarea Mişcării Feminine şi au susţinut lupta pentru egalitate de gen, libertatea femeilor şi libertate naţională

– 1516: A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken) (n. ~1450) – 505 ani

– 1819: S-a născut William Thomas Green Morton, medic dentist american, primul care a demonstrat public folosirea eterului ca anestezic chirurgical, în 1846 (m. 1868)

– 1850: S-a născut lingvistul german Hayman Tiktin; preocupat de limba română, a trăit o perioadă la Iaşi; a realizat o serie de lucrări de lingvistică românească („Studii de filologie românească”, „Gramatică română”, „Manual elementar de limbă română”) şi de lexicografie („Dicţionar româno-german”); membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (m. 1936)

– 1871, 9/21: S-a născut Leonid Nikolaievici Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (m. 1919) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (m. 1947)

– 1896: S-a născut Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (m. 1980) – 125 de ani

– 1899: S-a născut (în Australia, din părinţi irlandezi) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (m. 1996, la Londra)

– 1899: A murit Sir Edward Frankland, chimist englez; a descoperit compușii organo-metalici, a dedus existența heliului în spectrul solar şi a studiat fenomenul de luminiscență, fiind unul din creatorii conceptului de „valență chimică” (n. 1825)

– 1902: S-a născut violonistul francez Zino Francescatti (nume real: René-Charles Francescatti) (m. 1991)

– 1918: S-a născut Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1983)

– 1919: A murit Ernst (Heinrich Philipp August) Haeckel, biolog şi filosof german; a rămas în istoria științei pentru faimoasa „lege a lui Haeckel” – legea fundamentală a biogenezei (n. 1834)

– 1919: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul italian Ruggiero Leoncavallo, inițiator al verismului, alături de Pietro Mascagni (n. 1857)

– 1927: S-a născut matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (m. 2016)

– 1938: A murit Leo Frobenius, etnolog şi explorator german; între anii 1904 şi 1935 a condus 12 expediţii în Africa; a explorat numeroase centre de artă preistorică din Alpi, Norvegia, Spania şi Africa; a elaborat o teorie difuzionistă a culturii („Istoria culturală a Africii”) (n. 1873)

– 1939: S-a născut Romano Prodi, economist, profesor şi om politic social-democrat italian (şeful primului guvern italian de centru-stânga de după război, în perioada mai 1996 – oct. 1998; a mai fost premier în perioada 2006-2008), preşedinte al Comisiei Europene (mai 1999 – nov. 2004)

– 1943: A murit Chaïm Soutine, pictor expresionist francez de origine rusă (n. 1893)

– 1957: S-a născut actriţa americană de film Melanie Griffith

– 1962: A murit scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1946 (n. 1877)

– 1963: S-a născut Whitney Houston, cântăreaţă, manechin, actriţă şi producătoare americancă. Cartea Recordurilor a menţionat-o, în 2009, ca fiind cea mai premiată femeie din toate timpurile; lista ei de premii include: două Premii Emmy, şase Premii Grammy, 30 Billboard Music Award şi 22 de American Music Award, având, în anul 2010, în total 415 premii primite de-a lungul carierei; a fost, de asemenea, una dintre cele mai bine vândute artiste din lume (cu peste 170 de milioane de albume, single-uri şi videoclipuri) (m. 2012)

– 1968: S-a născut actrița americană Gillian Anderson

– 1969: A murit fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1950 (n. 1903)

– 1975: A murit compozitorul, pianistul şi profesorul rus Dmitri Şostakovici (n. 1906)

– 1976: A murit José Lezama Lima, poet, eseist și romancier cubanez (n. 1910) – 45 de ani

– 1982: A murit Alexander Alexeieff, grafician, ilustrator, scenograf şi regizor de animaţie francez de origine rusă, creatorul procedeului tehnic numit „ecranul cu ace” (n. 1901)

– 2003: A murit regizorul francez Jacques Deray (n. 1929)

– 2006: A murit astrofizicianul american James A. Van Allen; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane, în special în domeniul programelor de satelit ale SUA (n. 1914) – 15 ani

– 2008: A murit poetul palestinian Mahmoud Darwish, figură importantă a literaturii arabe contemporane (n. 1942)

– 2012: A murit cineastul american Mel Stuart (numele la naştere Stuart Solomon) (n. 1928)

– 2013: A murit scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigătorul a numeroase premii literare (n. 1923)

– 2015: A murit regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (n. 1930)

– 2016: A murit Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă, poet belgian; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (n. 1924) – 5 ani

– 2019: A murit sculptorul grec Panayiotis Vassilakis (Takis); considerat unul dintre părinţii artei cinetice; a fost totodată pionier în scenografie şi aranjamente muzicale pentru piese de teatru (n. 1925)

Calendarul zilei – 8 august

Publicat de Codrin RAITA, 8 august 2021, 05:00 / actualizat: 8 august 2021, 9:31

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire, iar dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți. CNDB își continuă activitatea peste vară și anunță reprezentații, premiere, spectacole internaționale de dans contemporan și ateliere. Din iulie până la final de septembrie, au loc la CNDB cele mai noi producții, spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și un atelier susținut de Rebecca Juorno, din Franța, care semnează și coregrafia spectacolului „La Ménagère”, prezentat în 28 august. Din program:

• Are loc spectacolul „Pretend we make you happy (again)” – de Andreea Novac – la Teatrul Masca

* Jud. Brașov: Ediția a XII-a a Festivalului Musica Barcensis, începută în acest an în 17 iulie, oferă un nou „respiro”, prin cele 7 concerte care au loc în zilele de duminică, în cetățile fortificate din Țara Bârsei (Ghimbav, Feldioara, Cristian, Prejmer, Hărman, Bod și Vulcan). Concertele festivalului aduc în lunile de vară o viață nouă în bisericile evanghelice fortificate din jurul Brașovului, care își deschid porțile și devin un loc al întâlnirii. În acest an, peste 70 de artiști vor oferi momente aparte iubitorilor de muzică – de la muzică barocă la jazz și concerte camerale, de la instrumente moderne la instrumente baroce mai puțin cunoscute. Printre partenerii media: Radio România Muzical. Din program:

• Prejmer: Recital al Ansamblului de alămuri Neumarkt Brass Quintet – ora 17:00

* Mihăileni, jud.Botoşani: Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, va prezenta, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele vor fi susţinute de violonistul Alexandru Tomescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol Josu de Solaun. Turneul Internaţional Stradivarius 2021 este dedicat şi în acest an unei cauze de interes public – se lansează Bursa „Adrian Tomescu” (reputat pianist, tatăl violonistului Alexandru Tomescu) şi va fi acordată unui tânăr muzician activ al Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, în urma deciziei unui juriu. Din program:

• ora 12:00 – Concertul de astăzi are loc la Căminul Cultural

– S-a întâmplat într-o zi de 8 august

* Se împlinesc 235 de ani (1786) de la ziua oficială de „naștere” a alpinismului, momentul cuceririi vârfului Mont Blanc (4810 m) din Alpi. Cei care prin perseverența lor, fără echipamente moderne, folosind doar bețe cu vârf de fier, au realizat performanța au fost francezii Jacques Balmat (1762-1834), vânător și căutător de cristale, și medicul Michel Gabriel Paccard (1757-1827), care au urcat pe Mont Blanc la cererea fizicianului elvețian Horace Benedict de Saussure (1740-1799)

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de la publicarea în Monitorul Oficial nr. 174 a Legii pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Din fondurile colectate erau acordate credite pentru judeţe şi comune, iar din anul 1876, şi către populaţie, prin modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni care este promulgată prin Înaltul Decret din 3 august 1876 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 8 august 1876. La 28 iulie 1864, Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul de lege referitor la „instituirea unei casse de depozite şi consignaţii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Bălănescu, ministru de Finanţe ad-interim în guvernul Mihail Kogălniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865). La 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza  a sancţionat (amendat) legea de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. În data de 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat legea de înfiinţare a băncii, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 1/13 decembrie 1864, acesta fiind practic momentul în care noua instituţie este înfiinţată oficial. La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder (8/20)

* Cu 132 de ani în urmă (1889) era înfiinţată Şcoala Superioară de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prin Înaltul Decret Nr. 2073 al Regelui Carol I, reprezentând a şasea astfel de instituţie din Europa (după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino şi Bruxelles) şi prima instituţie de învăţământ superior din Balcani. Cursurile au început la 5 noiembrie acelaşi an. La 29 august 1948, prin Decretul nr. 1803 al Prezidiului M.A.N. se înfiinţa Academia Militară şi se desfiinţa Şcoala Superioară de Război. În 1957, prin Decretul nr. 400 al Prezidiului M.A.N., denumirea instituţiei a devenit Academia Militară Generală (A.M.G.). La 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 305, Academia Militară îşi schimbă denumirea în Academia de Înalte Studii Militare. La 1 februarie 1992, a fost înfiinţat Colegiul Naţional de Apărare, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Naţional de Apărare devine instituţie separată de Academia de Înalte Studii Militare (8/20)

* Acum 121 de ani (1900), în oraşul american Boston, a avut loc prima ediţie a „Cupei Davis” (cunoscută în întreaga lume şi sub numele de „Salatiera de argint”), competiţie internaţională de tenis iniţiată de tenismanul american Dwight-Filley Davis. România a debutat la Cupa Davis în anul 1922, iar în anul 1969 a fost prima ţară din estul Europei care a obţinut calificarea în finală, performanţă repetată în anii 1971 şi 1972. Ilie Năstase şi Ion Ţiriac se numără printre marii performeri ai „Cupei Davis”, cu peste 100 de meciuri susţinute

* Se împlinesc 85 de ani (1936), de când, între 8 şi 15 august, 280 de delegaţi din 32 de ţări au participat, la Geneva, la constituirea Congresului Mondial Evreiesc (World Jewish Congress/WJC), federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”. Fondatori: Stephen Wise (primul preşedinte al WJC, între anii 1936 şi 1949) şi Nahum Goldman

* Cu 76 de ani în urmă (1945), la Londra, s-a semnat un Acord între marile puteri aliate privind urmărirea și pedepsirea criminalilor de război ai puterilor europene ale Axei, în cadrul unui Tribunal Militar Internațional. Tribunalul Militar Internaţional şi-a început lucrările la 20 noiembrie 1945, la Nürnberg, în Germania. Au fost trimişi în judecată H. Göring, R. Hess, J. von Ribbentrop, W. Keitel, E. Kaltenbrunner, A. Rosenberg, H. Frank, W. Frick, I. Streicher, K. Dönitz, E. Raeder, Baldur von Schirach, F. Sauckel, A. Jodl, M. Borman, A. Seyss-Inquart, A. Speer, Constantin von Neurath ş.a. Martin Borman nu a fost găsit şi a fost judecat în lipsă. Lucrările Tribunalului Militar Internaţional au durat până la 1 octombrie 1946, când acesta a pronunţat verdictul. Tribunalul Militar Internaţional i-a condamnat la moarte pe Göring, von Ribbentrop, Keitel, Kaltenbrunner, Rosenberg, Franck, Frick, Streicher, Sauckel, Jodl, Seyss-Inquart şi Borman (acesta din urmă, în contumacie). La 15 octombrie 1946, Göring s-a sinucis în închisoare. Toţi ceilalţi au fost executaţi prin spânzurare a doua zi, la 16 octombrie 1946. Amiralul K. Dönitz a fost condamnat la 10 ani închisoare, amiralul Raeder şi Hess la închisoare pe viaţă, Baldur von Schirach la 20 de ani, Speer la 20 de ani şi Constantin von Neurath la 15 ani

* Acum 58 de ani (1963) România a semnat Tratatul privind interzicerea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la 5 august 1963, la Moscova și intrat în vigoare la 10 octombrie 1963, fără însă a reuşi să pună piedici continuării experienţelor de acest fel)

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la lansarea postului public local Radio România Reşiţa, din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La acea dată frecvenţa era 102,5 MHz, dar din decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. Unul dintre cele mai importante momente în istoria postului a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio

* În urmă cu 13 ani (2008) începea războiul ruso-georgian, conflict armat, numit şi „Războiul de cinci zile”, între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte, în regiunea Osetia de Sud. Războiul, considerat primul din Europa secolului XXI, s-a declanşat ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia, la rândul ei, pierzând de facto controlul asupra acestei regiuni. În ianuarie 2021, Rusia a primit cea mai dură sentinţă în cazul conflictului ruso-georgian, pierzând, după 12 ani, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, procesul intentat de Tbilisi. Hotărârea reţine faptul că, în noaptea de 7 spre 8 august 2008 forţele georgiene au lansat un atac de artilerie asupra localităţii Tskhinvali, capitala administrativă a Osetiei de Sud (teritoriu georgian). Apoi, din 8 august 2008, „trupele ruse au pătruns în Georgia,” traversând prin Abhazia şi Osetia de Sud, înainte de a intra chiar „în regiunile de pe „teritoriul georgian nedisputat”. Hotărârea face distincţie între teritoriile controlate de Rusia prin separatişti şi teritoriile georgiene nedisputate, fapt ce aduce şi semnalul de continuare a agresiunii şi extindere a ocupaţiei şi după 12 august, data încetării formale a focului. Decizia, luată de Marea Cameră CEDO, nu vizează direct conflictul armat dintre Tbilisi şi Moscova din 8-12 august 2008, ci acoperă perioada 12 august – 10 octombrie 2008, între armistiţiu şi data retragerii oficiale a trupelor ruse

Aniversări – Comemorări

– Sf. Dominic, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1819: S-a născut matematicianul şi arhitectul Ștefan Emilian (m. 1899)

– 1892, 8/20: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967)

– 1897: S-a născut tenorul Emil Marinescu (m. 1986)

– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)

– 1902, 8/21: S-a născut Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (m. 1981)

– 1902, 8/21: S-a născut pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a condus cercetări în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)

– 1904: S-a născut inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1907: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)

– 1912: S-a născut poetul şi prozatorul Liviu Bratoloveanu (m. 1983)

– 1924: S-a născut Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013, Germania)

– 1926: S-a născut prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (m. 1983) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995) – 90 de ani

– 1939: S-a născut (la Budineţ/Storojineţ, azi în Ucraina) atleta şi antrenoarea Viorica Viscopoleanu, una dintre cele mai bune săritoare în lungime a anilor ’60 ai secolului XX; la Jocurile Olimpice de la Mexico City (1968), deşi accidentată la piciorul stâng, a reuşit din prima încercare un senzaţional 6,82 m, doborând recordul mondial şi câştigând medalia de aur; multiplă campioană naţională (de 11 ori) şi europeană (aur, la Viena – 1970, argint la Atena – 1969, bronz la Praga – 1967, Madrid – 1968 şi Sofia – 1971)

– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1898)

– 1946: S-a născut criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (m. 2019) – 75 de ani

– 1965: A murit matematicianul Constantin P. Bogdan (n. 1910)

– 1982: A murit sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906, la Balcic/Bulgaria)

– 1983: A murit actorul Emanoil Petruţ (n. 1932)

– 1990: A murit Zorica Laţcu (maica Teodosia din 1948), poetă creştină şi traducătoare; a făcut parte din generaţia formată duhovniceşte în atmosfera plămădită la Mănăstirea Sâmbăta în jurul Părintelui Arsenie Boca, căruia Zorica i-a închinat volumul de versuri „Poemele Iubirii”; a stat 3 ani în temniţele comuniste; a făcut importante traduceri din Sfinţii Părinţi; a avut o însemnată contribuţie şi la tălmăcirea primelor volume de Filocalie, editate de părintele Dumitru Stăniloae (n. 1917)

– 1999: A murit Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog, folclorist şi profesor (n. 1920)

– 2004: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (n. 1921)

– 2011: A murit compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (n. 1927) – 10 ani

– 2013: A murit sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)”; ASEAN a fost creată la 8 august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN (Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare: Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore și Thailanda. În prezent asociația are zece membri, celor cinci adăugându-se: Brunei Darussalam (a aderat la 7 ianuarie 1984), Vietnam (28 iulie 1995), Laos, Myanmar (23 iulie 1997) și Cambodgia (30 aprilie 1999)

– „Ziua Mondială a Pisicii”; iniţiată, în 2002, de Fondul Internaţional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW) şi alte grupuri pentru drepturile animalelor, este o zi de activism pentru conștientizarea oamenilor față de nevoile pisicilor, o zi de luptă împotriva neglijenței și a abuzurilor asupra acestora

– 117 d.H., 8 sau 9: A murit împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus); a fost primul împărat roman de origine neitalică; în timpul domniei lui (98-117 d.H.) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale; în urma a două campanii militare (101-102 d.H. şi 105-106 d.H.) i-a învins pe daci şi a transformat cea mai mare parte a Daciei în provincie romană, colonizând-o cu elemente romane şi romanizate; în amintirea acestei victorii a ridicat, la Adamclisi (109 d.H.), „Tropaeum Traiani”, şi la Roma (113 d.H.), „Columna lui Traian” (n. 53 d.H., pe teritoriul actualei Andaluzii/Spania)

– 1732: S-a născut filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau lingvistică generală”) (m. 1806)

– 1779: S-a născut Benjamin Silliman, chimist şi geolog american (m. 1864)

– 1879: S-a născut Emiliano Zapata, unul dintre conducătorii revoluţiei mexicane din anii 1910-1917; ajuns personaj de legendă, a inspirat numeroase filme artistice (m. 1919, asasinat)

– 1879: A murit filosoful german Immanuel Hermann Fichte (n. 1797)

– 1891: S-a născut Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (m. 1952) – 130 de ani

– 1897: A murit chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (n. 1848)

– 1900: S-a născut Victor Young, compozitor, violonist și dirijor american (m. 1956)

– 1901: S-a născut fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, inventatorul ciclotronului (1931); a participat la elaborarea bombei atomice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1939 (m. 1958) – 120 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (m. 1974)

– 1910: S-a născut Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (m. 1999)

– 1919: S-a născut producătorul italian de film Dino (Agostino) De Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”. În 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (m. 2010)

– 1920: S-a născut Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2011)

– 1921: S-a născut Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (m. 2013) – 100 de ani

– 1921: A murit Juhani Aho (numele real Johannes Brofeldt), scriitor și jurnalist finlandez; considerat unul dintre cei mai reprezentativi scriitori realiști ai literaturii finlandeze (n. 1861) – 100 de ani

– 1924: S-a născut animatorul, ilustratorul și regizorul american de film Gene Deitch; a câștigat un premiu Oscar la categoria Cel mai bun scurt metraj de animație în 1961, cu „Munro”, fiind primul scurt-metraj de animație produs în afara Statelor Unite care a primit acest premiu; a regizat douăsprezece episoade din serialul de desene animate „Tom și Jerry”, precum și câteva din seriile Popeye Marinarul (m. 2020)

– 1929: S-a născut violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonín Dvořák (m. 2011)

– 1929: S-a născut José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani; fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (m. 2012)

– 1931: S-a născut Sir Roger Penrose, matematician, fizician și profesor englez; contribuţii în domeniul fizicii matematice, relativităţii generale şi cosmologiei – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul şi producătorul american de film Dustin Hoffman

– 1950: S-a născut Sarah Dunant, romancieră, critic literar şi realizatoare britanică de emisiuni radio-TV

– 1950: A murit compozitorul rus Nikolai Myaskovsky (n. 1881)

– 1981: S-a născut tenismanul elveţian Roger Federer; pe 16 iulie 2017 a devenit singurul jucător din istorie cu 8 trofee pe iarba de la Wimbledon, câştigând al optulea trofeu la turneul de Grand Slam şi stabilind astfel un nou record – 40 de ani

– 1985: A murit Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (n. 1906)

– 1994: A murit scriitorul rus Leonid Leonov (n. 1899)

– 1996: A murit Sir Nevill (Francis) Mott, fizician britanic; a descoperit efectul cunoscut sub denumirea de „tranziţie M.”; între anii 1954 şi 1971 a condus renumitul Laborator Cavendish; Premiul Nobel pentru fizică pe 1977, împreună cu americanii Philip W. Anderson şi John H. Van Vleck; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1905) – 25 de ani

– 1996: A murit Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (n. 1907) – 25 de ani

– 2010: A murit Patricia Neal, actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar (n. 1926)

– 2011: A murit actriţa de film egipteană Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (n. 1929) – 10 ani

– 2012: A murit regizorul german de film Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (n. 1911)

– 2013: A murit Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (n. 1939)

– 2017: A murit Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (n. 1927)

– 2017: A murit Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (n. 1936)

– 2017: A murit Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (n. 1948)

– 2019: A murit Jean-Pierre Mocky (nume real: Jean-Paul Adam Mokiejewski), regizor, scenarist, producător de filme și actor francez (n. 1933)

Calendarul zilei – 7 august

Publicat de Codrin RAITA, 7 august 2021, 05:00 / actualizat: 7 august 2021, 8:07

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Teatrul de Comedie deschide sezonul estival cu o serie de reprezentații programate în luna august la Teatrul de vară Herăstrău. Comedia Estivală propune publicului larg, în premieră în aer liber, două spectacole regizate de Horațiu Mălăele, care reunesc distribuții de excepție: Maia Morgenstern, Ștefan Bănică, George Mihăiță, Emilia Popescu, Mircea Rusu, Bogdan Mălăele, Valentin Teodosiu etc. Astfel, astăzi și duminică 15 august, de la ora 20:00, spectatorii sunt invitați la spectacolul „La Pulce” după „Puricele în ureche” de Georges Feydeau

*Sibiu: Ediția a IV-a  a proiectului ”Street Music Festival”se va desfășura anul acesta în Piața Huet din Sibiu, în zilele de 7 și 8 august. Evenimentul propune publicului – în  premieră – concerte de muzică clasică, jazz, teatru muzical dar și muzică balcanică. Ca în fiecare an, în deschiderea festivalului, copiii vor avea parte de un spectacol muzical pus în scenă de „Learn with Music Sibiu”, prin intermediul căruia aceștia vor cânta  și vor afla cum funcționeză diferite instrumente de percuție. O premieră pentru Street Music Festival dar și pentru Sibiu o reprezintă proiectul muzical pregătit de formația Balkan Silk Road. Este vorba despre o simbioză inedită care imbină melodicitatea folclorului balcanic cu sonorități inspirate din muzica de jazz și rock, respectând ritmicitatea și dinamica specifică dansurilor populare balcanice. Concertul este programat astăzi, de la ora 21:00

– S-a întâmplat într-o zi de 7 august

* Acum 433 de ani (1588), între 7 şi 8 august, flota spaniolă (Invincibila Armada), trimisă de regele Filip al II-lea să cucerească Anglia, era înfrântă de flota engleză, condusă de amiralul Charles Howard. La 28 mai, 1588, Invincibila Armada își ridica pânzele la Lisabona. A fost nevoie de două zile pentru ca întreaga flotă să părăsească portul și ca ultima navă de război să își stabilească direcția către Anglia. În seara de 7 august 1588, seara în care Armada ancora în apele puțin adânci ale portului Calais, Sir Francis Drake, pe atunci vice-amiral, propunea folosirea vaselor incendiare, metodă folosită încă din Antichitate de greci împotriva atacatorilor. Iar planul a funcționat de minune. A fost nevoie de doar 8 nave încărcate cu explozibil, catran și ulei, ca panica să se instaureze în rândul marinarilor spanioli. Lipsită de organizare, Invincibila Armada a fost surprinsă chiar în zorii zilei de 8 august, în apropierea portului Gravelines, de un atac major susținut de navele engleze. Sub comanda unor navigatori încercați precum Francis Drake, John Hawkins și John Frobisher, mult mai ușoarele vase ale Coroanei Angliei și-au supus adversarii unui tir sălbatic

* În urmă cu 163 de ani (1858) reprezentanţii celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) au semnat Convenţia de la Paris (în ultima zi a lucrărilor Conferinţei începute la 10/22 mai acelaşi an), potrivit căreia cele două Ţări Române urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii), rămânând sub suzeranitatea Porţii Otomane. Erau stabilite două instituții comune la Focșani, Comisia Centrală (cu rol legislativ) și Înalta Curte de Justiție și Casație (cu rol juridic). De asemenea, Convenția mai prevedea ca principatele să rămână vasale Imperiului otoman, să fie desființate privilegiile boierilor, românii să fie egali în fața legii, iar votul să fie cenzitar. Până la alegerea domnitorilor au fost numiți în principate câte trei caimacani ( locțiitor de domnitor). Alegerile au fost organizate în ianuarie 1859. În Moldova a fost ales ca domnitor, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza. În Țara Românească, alegerile s-au organizat în data 24 ianuarie același an, fiind ales ca domnitor tot Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel dubla alegere. Convenţia a devenit legea fundamentală a ţării până în 1864 (7/19)

* Acum 157 de ani (1864) era înfiinţată Primăria oraşului Bucureşti, după modelul francez. Prin aplicarea noii Legi comunale a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov” -, vechiul sfat orăşenesc este înlocuit cu un Consiliu comunal, iar în locul „Magistratului” se instituie Primăria. Practic, fostul preşedinte al sfatului se numea acum primar şi era ales din rândul consilierilor (vechii „mădulariˮ ai sfatului orăşenesc). Primul primar ales al Capitalei şi, totodată, mâna dreaptă a domnitorului Al. I. Cuza a fost generalul Barbu Vlădoianu, care a avut două mandate: în perioada august 1864 – octombrie 1865 şi decembrie 1872 – mai 1873. Prima decizie importantă pe care a luat-o Vlădoianu din fotoliul de primar a fost să desfiinţeze morile de apă de pe malurile Dâmboviţei. În luna mai 1864, fusese una dintre cele mai mari inundaţii din Bucureşti, provocate de apele Dâmboviţei, mai multe mahalale (Antim, Broşteni, Izvor) fiind acoperite de ape, ce atingeau şi doi metri (7/19)

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când guvernul Ion Ghica concesiona companiei engleze „John Trevor Barclay şi John Staniforth” construcţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu, primul drum de fier din România (7/19)

* Cu 51 de ani în urmă (1970), la Iași, s-a inaugurat „Casa Dosoftei”, numită și Casa cu arcade, care găzduiește, în prezent, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Clădirea fost construită în timpul domniei lui Antonie Voda Ruset (1677-1679) şi a fost restaurată între anii 1962 şi 1968. Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-A-03963

* În urmă cu 31 de ani (1990) apărea Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, primul act normativ care a demarat reforma economică în România postcomunistă

* Acum 23 de ani (1998) au avut loc atentatele teroriste cu bombe asupra ambasadelor americane din Nairobi (Kenya) şi Dar-es-Salaam (Tanzania), soldate cu 224 de morţi şi 5.500 de răniţi

* Cu 22 de ani în urmă (1999) se deschidea Consulatul onorific al României la Detroit (SUA)

* Acum 14 ani (2007) Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost conectată pentru prima oară la sistemul energetic naţional. Pe data de 26 septembrie a început să funcţioneze la capacitatea nominală, de 700 MW

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1890: A murit N.[icolae] T. Orăşanu, poet, prozator şi publicist; împreună cu C. A. Rosetti a redactat (în 1859) foaia satirică „Ţânţarul”; ulterior şi-a asumat editarea, pe cont propriu, a altor foi satirice, pe rând suspendate şi reluate cu titluri schimbate, majoritatea având ingenioase denumiri demonice („Spiriduş”, „Nichipercea”, „Sarsailă”, „Urzicătorul”) (n. ~1833)

– 1904: S-a născut actorul Nicolae Brancomir (m. 1991)

– 1907: S-a născut Ion Zamfirescu, filosof, istoric al teatrului, memorialist, profesor şi publicist; ultimul reprezentant al gândirii maioresciene din cultura filosofică a secolului al XX-lea (m. 2001)

– 1910: S-a născut Theodor „Teddy” Cosma (pe numele său real Theodor Zwiebel), dirijor, pianist și aranjor originar din România, stabilit în Franța din 1963; tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma, și fratele compozitorului și dirijorului Edgar Cosma (m. 2011, la Paris)

– 1911: A murit Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului, care a luptat întrega sa viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat; a răspândit cărţi româneşti în satele transilvănene; a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (n. 1849) – 110 ani

– 1922: S-a născut prozatorul Aurel Mihale (m. 2007)

– 1923, 7/20: S-a născut actorul Boris Ciornei (m. 2001). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 20 august 1923

– 1931: S-a născut Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii (m. 1988) – 90 de ani

– 1937: S-a născut artistul plastic Vasile Socoliuc, nume de referinţă în grafica românească contemporană (m. 2008)

– 1961: S-a născut Octavian Morariu, fost rugbist de performanţă, actualul preşedinte al Rugby Europe şi fostul preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (între anii 2004 și 2014); reales, în iulie 2021, ca membru al Comitetului Internaţional Olimpic, pentru un nou mandat de opt ani, cu prilejul celei de-a 138-a Sesiuni a forului olimpic, desfăşurată la Tokyo, înaintea debutului Jocurilor Olimpice din capitala Japoniei – 60 de ani

– 1961: A murit inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează, printre altele, dezvoltarea radiodifuziunii, precum şi începuturile industriei româneşti de electronică; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1901) – 60 de ani

– 1983: S-a născut Claudiu Komartin, poet, publicist și traducător; fondator al „Casei de Editură Max Blecher” și al „Institutului Blecher”

– 1983: A murit compozitorul, dirijorul şi omul de cultură Nicolae Brânzeu (n. 1907)

– 1985: A murit poetul și gazetarul Constantin Miu-Lerca (n. 1908)

– 1993: A murit Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (n. 1935)

– 2002: A murit Petru Vintilă, scriitor, ziarist şi pictor naiv (n. 1922)

– 2009: A murit interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (n. 1963)

– 2013: A murit Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (n. 1931)

– 2014: A murit Aurel Cioranu, actor de teatru şi film, cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (n. 1929)

– 2016: A murit Nicolae Mărăşescu, antrenor de atletism (n. 1937) – 5 ani

– 2016: A murit muzicologul Nicolae Costin; fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

-Krabi, Thailanda: Exerciții militare Cobra Gold (7 – 13 aug.)

– Republica Cehă: Moody’s urmează să își actualizeze ratingul pentru această țară

– Brighton, Regatul Unit al Marii Britanii: Marșul LGBT de la Brighton – Brighton Pride (7 – 8 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Coasta de Fildeș (Côte d’Ivoire); aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1516: A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken) (n. ~1450) – 505 ani

– 1779: S-a născut geograful german Carl Ritter, unul dintre fondatorii geografiei moderne; a susţinut influenţa factorilor geografici în decursul istoriei, subliniind relaţiile acesteia cu factorul uman şi cu natura (m. 1859)

– 1834: A murit Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard, inventator francez, care a lăsat drept moștenire primul război de țesut semi-automat (n. 1752)

– 1848: A murit chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (n. 1779)

– 1867: S-a născut Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (m. 1956)

– 1876: S-a născut Mata Hari (numele real: Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză; învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (m. 1917, a fost executată) – 145 de ani

– 1889: S-a născut fizicianul francez Léon Nicolas Brillouin; a adus contribuții în mecanica cuantică, propagarea undelor radio în atmosferă, fizica semiconductorilor, și teoria informației (m. 1969)

– 1904: S-a născut diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru pace pe 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace) (m. 1971)

– 1913: A murit David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (n. 1843)

– 1919: S-a născut basul finlandez Kim Borg (m. 2000)

– 1921: A murit poetul simbolist rus Aleksandr Block (n. 1880) – 100 de ani

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul italian Sergio Fantoni (m. 2020)

– 1933: S-a născut Elinor Ostrom, politolog american; în octombrie 2009, a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Economie, împreună cu Oliver E. Williamson, „pentru analiza sa în privinţa guvernării şi cooperării economice” (m. 2012)

– 1937: S-a născut cântăreţul de blues şi chitaristul american Magic Slim (pe numele său real Morris Holt) (m. 2013)

– 1938: A murit Konstantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru şi pedagog rus (n. 1863)

– 1941: A murit scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură pe 1913 (n. 1861) – 80 de ani

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Joe Thomas (m. 2021)

– 1943: S-a născut Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (m. 2010)

– 1948: S-a născut imunologul american James P. Allison; laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2018, împreună cu Tasuku Honjo, „pentru descoperirea terapiei cancerului prin inhibarea reglării imune negative”

– 1957: A murit comicul american Oliver Hardy; împreună cu Stan Laurel a format un cuplu celebru în lumea cinematografului („Stan şi Bran”) (n. 1892)

– 1958: A murit criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (n. 1889)

– 1960: S-a născut David Duchovny, actor şi cântăreţ american, protagonist al serialului „Dosarele X”

– 1960: A murit Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (n. 1898)

– 1965: S-a născut cântărețul și compozitorul american Johnny Solinger, fost solist vocal al trupei rock Skid Row (m. 2021)

– 1966: S-a născut Jimmy Donal Wales (numit şi Jimbo Wales), informatician şi om de afaceri american; specializat în domeniul companiilor Internet, este fondatorul, împreună cu Larry Sanger, al enciclopediei libere Wikipedia – 55 de ani

– 1974: S-a născut Dana Dawson, cântăreață americană de muzică pop rock și rhythm and blues (m. 2010)

– 1975: S-a născut Charlize Theron actriţă americană originară din Africa de Sud; câştigătoare, în 2004, a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă

– 1995: A murit scriitoarea britanică Brigid Brophy (n. 1929)

– 2004: A murit americanul Paul (Red) Adair, specialist de renume mondial în stingerea incendiilor la instalaţiile petroliere, devenit o adevărată legendă (n. 1915)

– 2005: A murit cântăreţul afro-cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927)

– 2010: A murit actorul francez de film Bruno Cremer (n. 1929)

– 2011: A murit australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (n. 1912) – 10 ani

– 2012: A murit jurnalista italiană de modă Anna Piaggi, cunoscută şi pentru stilul ei vestimentar nonconformist (n. 1931)

– 2019: A murit Kary Banks Mullis, biochimist american; Premiul Nobel pentru chimie pe 1993, împreună cu Michael Smith, obținut pentru dezvoltarea reacției în lanț a polimerazei (cunoscută sub acronimul PCR, pentru expresia Polymerade Chain Reaction), despre care astăzi se spune că ar fi cea mai sigură metodă de a dovedi prezența virusului HIV în sângele uman (n. 1944)

– 2020: A murit rabinul Adin Steinsaltz, profesor, filosof, scriitor, editor și traducător israelian; autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (n. 1937) – 1 an

Calendarul zilei – 6 august

Publicat de Codrin RAITA, 6 august 2021, 05:00 / actualizat: 6 august 2021, 8:34

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* „Întregalde”, cel mai nou lungmetraj semnat de Radu Muntean, selecţionat în programul Quinzaine des Réalisateurs, secţiune paralelă a Festivalului de Film de la Cannes, va rula în cinematografele româneşti începând cu această dată

* Centrul Național al Dansului București (CNDB) devine vara aceasta un spațiu de întâlnire în care dansul devine liantul care își propune să aducă laolaltă oameni foarte diferiți. Din iulie până la final de septembrie, la CNDB au loc cele mai noi producții, spectacole internaționale selectate în cadrul rețelei europene Aerowaves și un atelier susținut de Rebecca Juorno, din Franța, care semnează și coregrafia spectacolului „La Ménagère”, prezentat în 28 august. Din program:

• În zilele de 6 și 7 august, are loc spectacolul „Iluzionistele”, de Mădălina Dan

*Teatrul Masca prezintă o stagiune în aer liber, în “Amfiteatrul Lacătelor de dragoste” de la sediul din Cartierul Militari, în perioada 6 august – 12 septembrie.“Departe de centru, Aproape de oameni” este un proiect inițiat de Teatrul Masca care își propune să ofere locuitorilor din cartierele dormitor aflate în proximitatea sediului nostru (Militari, Crângași, Drumul Taberei și Giulești), dar și celorlalți bucureșteni șansa de a vedea, într-un cadru prietenos și fără a trebui să se ducă până în centru, o suită de spectacole prezentate de o parte a instituțiilor culturale bucureștene, atât cele subvenționate de PMB, cât și cele independente sau subvenționate de Ministerul Culturii: Teatrul Dramaturgilor Români, Teatrul Nottara, Teatrul Excelsior, Teatrul Țăndărică, Centrul Național al Dansului București, Teatrul Arte dell’Anima, Teatrul Coquette, Breasla Actorilor, Teatrul InDArt, Teatrul Masca și folkiștii Marius Matache și Teddy Tudoroiu.Evenimentul unicat reprezintă un model de implementare în Capitala României a Strategiei Culturale București 2016-2026 și este un rezultat al unui efort comun, dar și un model de colaborare între teatrele aparținând Primăriei Municipiului București și cele independente, toate aceste instituții renunțând la o parte din concediul tradițional dintre stagiuni pentru a oferi bucureştenilor seri de teatru, dans și muzică. Manifestarea cultural artistică se adresează publicului adult – nevaccinat sau vaccinat (+16) – care va avea acces în condițiile normelor sanitare purtând masca de protecție. Biletele s-au pus în vânzare la casa de bilete a teatrului și online pe mystage.ro (https://www.mystage.ro/#/DEPARTEDECENTRU-36) sau pe paginile web ale participanților.Din program:

• 6 august, ora 19:30 – Compania de Teatru Breasla Actorilor – “Ducele”
• 7 august, ora 19:30 – Teatrul InDArt, “Întâi, sărută-mă”
• 8 august, ora 19:30 – Centrul Național al Dansului București – “Pretend we make you happy (again)”

* Jud. Cluj: Nume mari din muzica rock, muzica electronică, hip hop și jazz vor urca pe scenele de la Electric Castle Special, care se va desfășura între 6 și 15 august în mai multe locații, în Bonțida, la castelul Bánffy, și în centrul orașului Cluj-Napoca

* Ghimeş-Făget, jud.Bacău: Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, va prezenta, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele vor fi susţinute de violonistul Alexandru Tomescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol Josu de Solaun. Turneul Internaţional Stradivarius 2021 este dedicat şi în acest an unei cauze de interes public – se lansează Bursa „Adrian Tomescu” (reputat pianist, tatăl violonistului Alexandru Tomescu) şi va fi acordată unui tânăr muzician activ al Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, în urma deciziei unui juriu. Din program:

• ora 19:30 – Concertul de astăzi are loc la Biserica Catolică Mică

* Oradea: Filarmonica de Stat Oradea prezintă un concert susținut de Ansamblul de suflători al Filarmonicii, intitulat „Classic Evergreenˮ, dirijor: Lorenzo Moroni – ora 20:00

* Jud. Sibiu: Parohia Evanghelică C.A. din Sibiu organizează cinci concerte de muzică veche de cameră în Biserici Evanghelice din judeţul Sibiu, sub denumirea „Muzică în Bisericile Fortificate”. Spațiile pentru concerte sunt aşezările din preajma Sibiului în care se află biserici evanghelice fortificate cu orgi funcţionale: Guşteriţa, Cristian, Roşia şi Hosman. Concertele au loc în perioada 9 iulie – 6 august, în fiecare zi de vineri, de la ora 18:00. Din program:

• Concertul de astăzi are loc la Guşteriţa și cuprinde muzică de cameră şi piese scrise în secolele XVII – XIX de compozitori care au trăit în aşezările săseşti, sau cântate şi păstrate în comunităţile săseşti în perioada respectivă

– S-a întâmplat într-o zi de 6 august

* Cu 608 ani în urmă (1413) Mircea cel Bătrân dădea, de la Câmpulung, un privilegiu comercial braşovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a mărfurilor în şi prin Ţara Românească. Textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelaşi an şi redactat în latină, menţiona şi Ţara Bârsei. Acest act, acordat de domnul român la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, şi a lui Mihail, comitele secuilor, era o reînnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii braşoveni acordate de înaintaşii săi

* Se împlinesc 230 de ani (1791) de la inaugurarea Porţii Brandenburg, celebru monument din Berlin. Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului. Poarta a fost redeschisă la 22.XII.1989, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest

* Cu 158 de ani în urmă (1863), la Londra, a intrat în funcţiune primul metrou din lume (de-a lungul sectorului Victoria Street). Ruta de 6,3 kilometri dintre Paddington și Farringdon a fost traversată de vagoane din lemn şi o locomotivă cu aburi. 30.000 de pasageri călătoreau zilnic în trenurile care plecau din zece în zece minute. Succesul a determinat extinderea reţelei care, în 1880, transporta deja 40 de milioane de pasageri pe an, iar traseele erau în extindere

* În urmă cu 154 de ani (1867) era înfiinţată Biblioteca Academiei Române, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, având de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală. Biblioteca Academiei Române este ctitoria mai multor generaţii de cărturari care, prin donaţii şi o intensă politică de achiziţii, au contribuit la propăşirea ei. Beneficiară a Depozitului Legal din 1885, are în atribuţiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cărţii şi periodicelor româneşti, precum şi a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Războiului de Independenţă, servind documentarea şi cercetarea asupra ştiinţei şi culturii române. Fondurile sale se cifrează la peste 14 milioane de unităţi, dintre care 3.600.000 monografii şi 5.300.000 publicaţii seriale

* Se împlinesc 85 de ani (1936) de când România a aderat la Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, în varianta adoptată de Conferinţa de la Roma (din 1928). Convenţia de la Berna este un document internaţional, încheiat la 9 septembrie 1886, care a stat la baza constituirii Uniunii internaţionale pentru protecţia operelor literare şi artistice, având drept scop protejarea cât mai eficientă şi uniformă a drepturilor autorilor asupra operelor lor literare şi artistice. Convenţia a fost completată, succesiv, la Paris – 1896, Berlin – 1908, Berna – 1914, Roma – 1928, Bruxelles – 1948, Stockholm – 1967 şi Paris – 1979

* Acum 76 de ani (1945) URSS restabilea relațiile diplomatice cu România, legaţiile fiind ridicate la nivel de ambasade. Relaţiile diplomatice româno-ruse au fost stabilite la 27 septembrie/15 octombrie 1878, la nivel de legaţie, fiind întrerupte la 15/28 ianuarie 1918. Acestea s-au restabilit începând cu data de 9 iunie 1934, şi sunt întrerupte din nou în anul 1941. După dispariţia URSS, reprezentanţele diplomatice şi consulare ale URSS în România au fost considerate reprezentanţe diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse, iar misiunea ţării noastre la Moscova a fost considerată Ambasadă a României în Federaţia Rusă

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de la zborul navetei Vostok 2, cosmonautul sovietic Gherman Titov devenind al doilea om care a zburat pe orbita Pământului și primul care a stat în spațiu mai mult de o zi. Vostok 2 a fost o misiune spațială sovietică care l-a purtat pe cosmonautul Gherman Titov pe orbită pentru o zi întreagă pe 6 august 1961, pentru a studia efectele unei perioade mai lungi de imponderabilitate asupra corpului uman. Titov a orbitat Pământul de peste 17 ori, depășind orbita unică a lui Yuri Gagarin pe Vostok 1 – precum și zborurile spațiale suborbitale ale astronauților americani Alan Shepard și Gus Grissom la bordul misiunilor lor Mercury-Redstone 3 și 4. Numărul de orbite și timpul de zbor al lui Titov nu a fost depășit de niciun astronaut american până la zborul spațial al lui Gordon Cooper, cu Mercury-Atlas 9, în mai 1963

* Acum 36 de ani (1985) a fost adoptat Tratatul de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (insulă aparţinând Noii Zeelande), intrat în vigoare la 11.XII.1986. Tratatul interzice utilizarea, testarea și deținerea armelor nucleare în interiorul granițelor zonei

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când apărea World Wide Web sau www, unul dintre cele mai importante şi de succes servicii ale Internetului, care reprezintă un uriaş sistem de pagini stocate pe servere diferite şi interconectate prin linkuri. Prima pagină web a fost lansată pe Internet de către Tim Berners-Lee, fizician britanic şi specialist în calculatoare, care lucra la CERN (Organizaţia europeană pentru cercetare nucleară) din Geneva, în încercarea de a găsi o modalitate mai simplă de a comunica în interiorul laboratorului cu toţi colegii săi

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la violențele din Anglia, care au început la data de 6 august 2011 și au luat amploare în mai multe orașe britanice. Conflictul a fost declanșat de moartea lui Mark Duggans, un negru împușcat din motive necunoscute de poliția britanică. Au fost incendiate mai multe clădiri și au fost arestate inițial peste 450 de persoane. La început a avut loc o demonstrație pașnică a unor cetățeni nemulțumiți de nedreptățile sociale, de rata ridicată a șomajului și de lipsa de perspectivă a tinerilor, urmată de acte de violență la care au participat și tineri minori. Actele de violență au durat câteva zile și au cuprins, printre altele, orașele Londra, Liverpool, Birmingham, Manchester și Bristol. În aceste orașe au fost incendiate clădiri, mașini, au avut loc acte de vandalism și jafuri care au culminat cu moartea a 5 persoane. În total au fost arestate aproximativ 1.500 de persoane care au participat la aceste acte de violență

* În urmă cu 6 ani (2015), în Egipt, a avut loc inaugurarea extinderii Canalului Suez. Cu o lungime de 72 km, noua cale dublează, practic, capacitatea traficului pe această arteră fundamentală care leagă Marea Roşie de Mediterana. Proiectul a implicat săparea unui canal paralel cu cel vechi pe o lungime de 35 de kilometri şi extinderea canalului existent cu alţi 37 de kilometri. Adâncimea maximă a canalului este de 24 de metri şi lăţimea de 200 metri, fiind pentru prima oară când traficul prin Suez se poate desfăşura în ambele sensuri

* În urmă cu 4 ani (2017) avea loc ceremonia de proclamare a canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul la Mănăstirea Robaia, din Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Pârvu Mutu Zugravul (1657-1735), primul pictor canonizat de Biserica Ortodoxă Română, este considerat ca fiind cel mai mare pictor din epoca Brâncovenilor și a Cantacuzinilor și un mare rugător isihast; data prăznuirii sale este pe 7 august

Aniversări – Comemorări

– Schimbarea la Faţă a Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Schimbarea la Faţă a Domnului Nostru Isus Hristos (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Minerului”; minerii din toate bazinele carbonifere ale ţării comemorează minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929 (prima mare acţiune colectivă de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice din 1929-1933); sunt comemorate victimele care s-au jertfit în luptele pentru obţinerea unor condiţii de muncă şi de viaţă mai bune şi victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit

– 1871: S-a născut Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică, dirijor şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (m. 1943) – 150 de ani

– 1878: S-a născut juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1959)

– 1887: A murit George Creţeanu, poet şi publicist; militant pentru Unirea Principatelor; de două ori ministru în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1882 (n. 1829)

– 1895: S-a născut medicul şi profesorul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1975)

– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)

– 1912: S-a născut dirijorul Henry Selbing (m. 2000)

– 1918: S-a născut silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1990)

– 1919: S-a născut Cik (Hacik) Damadian, desenator şi caricaturist (m. 1985)

– 1926: A murit matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române din 1892 (n. 1844) – 95 de ani

– 1929: S-a născut (la Sarsînlar/Bulgaria, într-o familie de aromâni) sculptoriţa şi profesoara Georgeta Caragiu-Gheorghiţă; sora cea mică a actorului Toma Caragiu şi soţia sculptorului Alexandru Gheorghiţă (m. 2018)

– 1931: S-a născut pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut artistul decorator Filaret Oloier (m. 2010)

– 1935: A murit geograful, etnograful şi profesorul George Vâlsan; a pus bazele geomorfologiei moderne în România; s-a ocupat şi de geografia umană şi de toponimie; la Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română; membru titular al Academiei Române din 1920 (n. 1885)

– 1938: S-a născut compozitorul şi muzicologul Liviu Glodeanu (m. 1978)

– 1938: S-a născut Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (m. 1996)

– 1941: S-a născut Cezar Ivănescu, poet, dramaturg şi traducător (m. 2008) – 80 de ani

– 1941: A murit Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (n. 1870) – 80 de ani

– 1942: A murit Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi profesor român de origine italiană (n. 1874)

– 1943: S-a născut Dan Grigore, pianist, profesor, eseist, om de radio și televiziune; membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2000-2012); a fost încadrat de celebra publicație „Les grands pianistes du XX-ème siècle” între cele mai importante patru nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii, alături de Clara Haskil, Dinu Lipatti și Radu Lupu

– 1954: S-a născut pictorul și profesorul Cezar Atodiresei

– 1955: A murit mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); a depus eforturi pentru înfiinţarea „Revistei teologice” (1907) şi a unui seminar pentru preoţi (1926) în Sibiu, pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române din 1920 (n. 1882)

– 1973: A murit (la Cannes, Franţa) Sică Alexandrescu, regizor şi director de teatru, dramaturg, memorialist (n. 1896)

– 1984: A murit graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (n. 1913)

– 1999: A murit Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1908)

– 2000: A murit actorul Petre Gheorghiu (n. 1929)

– 2004: A murit Andrei Ciurunga (unul din pseudonimele lui Robert Eisenbraun, cunoscut și ca Robert Cahuleanu), unul din marii poeţi ai temniţelor comuniste; deţinut politic între anii 1950 şi 1964 (n. 1920, la Cahul, azi în R. Moldova)

– 2006: A murit criticul de artă Horia Horşia (n. 1926) – 15 ani

– 2007: A murit chimistul Cristofor I. Simionescu; contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1920)

– 2015: A murit regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (n. 1927)

– 2015: A murit pugilistul Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la categoria muscă la Melbourne, în 1956 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Hiroshima: Manifestări de comemorare a 76 de ani de la atacurile nucleare din 1945

– Suresnes, Franța: Sunt marcați 30 de ani de la asasinarea lui Shapour Bakhtiar, ultimul prim-ministru al șahului Iranului

– Regatul Unit: Au loc manifestări de marcare a 10 ani de la declanșarea revoltelor violente în mai multe orașe din Marea Britanie

-Roma, Italia: Introducerea unui permis de sănătate obligatoriu Covid-19 pentru a accesa locuri închise, cum ar fi barurile și restaurantele

– München: Allianz – rezultate financiare pentru cel de-al doilea trimestru 2021

– Copenhaga: Maersk – rezultate pe al doilea trimestru

– Lorient, Franța: A 50-a ediție a Festivalului Interceltic (6 – 15 aug.)

– Edinburgh, Scoția: Edinburgh Fringe Festival 2021, ediție desfășurată în aer liber (6 – 30 aug.)

– Wiesbaden, Germania: Producția industrială în iunie

– Ottawa, Canada: Rata ocupării forței de muncă și a șomajului pentru iulie 2021 este dată publicității

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Berii”, sărbătorită prima oară în 2007, în Santa Cruz, California, este marcată în fiecare an în prima vineri din august

– „Ziua Hiroshima” – Ziua Mondială a Luptei pentru Interzicerea Armelor Nucleare (la 6.VIII.1945 SUA au lansat prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945)

– Ziua naţională a Republicii Bolivia; aniversarea proclamării independenţei – 1825

– 1637: A murit Ben Jonson, actor, dramaturg şi poet englez din perioada Renaşterii; contemporan cu William Shakespeare, Ben Jonson este cel mai bine cunoscut pentru piesele sale satirice şi pentru poemele sale lirice, în special pentru „Volpone” şi „Alchimistul”, considerate a fi cele mai bune scrieri dramatice ale sale (n. 1572)

– 1651: S-a născut François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor Luminilor (m. 1715) – 370 de ani

– 1660: A murit pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Velázquez; unul din cei mai cunoscuţi pictori spanioli din secolul al XVII-lea; reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei; în acelaşi timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii; acest lucru a determinat ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniştilor să valorifice în pictura lor moştenirea lui Velázquez (n. 1599)

– 1766: S-a născut chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (m. 1828) – 255 de ani

– 1868: S-a născut Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez (m. 1955)

– 1879: A murit Johann von Lamont, astronom și fizician scoțian de origine germană (n. 1805)

– 1881: S-a născut Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei (1929); Premiul Nobel pentru medicină pe 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (m. 1955) – 140 de ani

– 1917: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (m. 1997)

– 1926: S-a născut actorul britanic Frank Finlay (m. 2016) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Andy Warhol, artist plastic (unul dintre iniţiatorii, în anii ’60 ai secolului XX, ai mişcării „pop-art”) şi realizator american de filme (unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai cinematografului underground) (m. 1987)

– 1930: S-a născut Abbey Lincoln (numele real, Anna Marie Wooldridge), cântăreaţă de jazz, compozitoare, actriţă afro-americană (m. 2010)

– 1931: S-a născut Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (m. 2017) – 90 de ani

– 1969: A murit Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (n. 1903) – 45 de ani

– 1978: A murit Papa Paul al VI-lea (născut Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la Roma, la 19 oct. 2014, urmând a fi sanctificat la 14 oct. 2018 (n. 1897, în Italia)

– 1979: A murit Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperirile lor privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (n. 1911)

– 1980: A murit sculptorul italian Marino Marini (n. 1901)

– 1991: A murit (asasinat în casa sa din Suresnes, lângă Paris, de agenți ai Republicii Islamice) Shapour Bakhtiar, fost politician iranian aflat în exil, ultimul prim-ministru al Iranului sub monarhia șahului Mohammad Reza Pahlavi (n. 1914) – 30 de ani

– 2001: A murit scriitorul brazilian Jorge Amado (n. 1912) – 20 de ani

– 2002: A murit Edsger Dijkstra, informatician olandez; a rămas celebru pentru algoritmul drumului minim într-un graf, algoritm care-i poartă numele (n. 1930)

– 2003: A murit ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (n. 1904)

– 2005: A murit renumitul cântăreţ cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927)

– 2007: A murit baronul francez Élie Robert de Rothschild, membrul uneia dintre cele mai renumite şi mai complexe dinastii europene (n. 1917)

– 2009: A murit John Hughes, scenarist şi regizor de film american (n. 1950)

– 2010: A murit istoricul şi eseistul britanic Tony Judt, specialist în epoca postbelică a Europei (după 1945) (n. 1948)

– 2011: A murit actorul britanic John Wood (n. 1930) – 10 ani

– 2011: A murit actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (n. 1937) – 10 ani

– 2012: A murit australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (n. 1938)

– 2012: A murit Marvin Frederick Hamlisch, compozitor, dirijor şi pianist american (n. 1944)

– 2017: A murit atleta australiană Betty Cuthbert; a rămas în istoria Jocurilor Olimpice ca ”fata de aur” a Australiei; la Olimpiada de la Melbourne din 1956 a reuşit să câştige trei medalii de aur la probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta de 4 X 100 de metri (n. 1938)

– 2018: A murit actorul spaniol Ernesto Chao (n. 1943)

– 2018: A murit Joël Robuchon, chef-ul francez cu cele mai multe stele Michelin din lume (32), considerat „bucătarul secolului” de ghidul „Gault & Millau”; pionierul „noii bucătării/ nouvelle cuisine” (n. 1945)

Calendarul zilei – 5 august

Publicat de Codrin RAITA, 5 august 2021, 05:00 / actualizat: 6 august 2021, 8:34

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale. Ediția a-X-a, intitulată „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Co-producător: Radio România Muzical și TVR 3. Din program:

• ora 19:30 – Recital Orchestra Camerata Regală; dirijor Constantin Grigore; solist Octavian Lup – violoncel

*Brașov: Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, va prezenta, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele vor fi susţinute de violonistul Alexandru Tomescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol Josu de Solaun. Turneul Internaţional Stradivarius 2021 este dedicat şi în acest an unei cauze de interes public – se lansează Bursa “Adrian Tomescu” (reputat pianist, tatăl violonistului Alexandru Tomescu) şi va fi acordată unui tânăr muzician activ al Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, în urma deciziei unui juriu. Din program:

• ora 19:30 – Concertul de astăzi are loc la Biserica Neagră

– S-a întâmplat într-o zi de 5 august

* Acum 597 de ani (1424) apărea prima menţiune documentară a vămii de la Calafat, care în secolele XV-XVI a devenit punctul de tranzit, cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. Din cercetarea documentelor epocii, rezultă că în sec. XIV — XVII, Calafatul constituia punctul terminus al unui drum comercial important, cunoscut și sub numele de „Drumul sării”, poziția lui geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici, produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia, și mai departe în Transilvania și Ungaria

* Acum 163 de ani (1858) industriaşul american Cyrus W. Field (1819-1892), proprietar al companiei „Atlantic Telegraph”, a terminat instalarea primului cablu telegrafic subacvatic care făcea legătura între Europa (Anglia) şi SUA. Stabilizarea capătului vestic al primului cablu transatlantic a fost finalizată atunci când nava Niagra a ancorat pe coasta Newfoundland. A fost una dintre cele două nave care au dus cablul în direcţii opuse. Câteva zile mai târziu, celălalt capăt al cablului a ajuns cu succes în Anglia. La 16 august 1858, primul mesaj oficial care a traversat Atlanticul a fost trimis de regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, preşedintelui american James Buchanan. Din nefericire, semnalul a fost atât de slab şi greu de distins de zgomotul de fond încât a durat câteva ore pentru a transmite câteva cuvinte. Cablul telegrafic a funcţionat timp de aproximativ patru săptămâni. Proprietarii au încercat să îmbunătăţească transmisia ridicând tensiunea de la 600 la 2.000 de volţi, topind izolaţia cablului. La 27 iulie 1866 a fost instalat un cablu îmbunătăţit, care a funcţionat cu succes aproape 100 de ani

* Cu 92 de ani în urmă (1929), între 5 şi 9 august, a avut loc greva minerilor de la Lupeni, aceasta fiind prima mare luptă sindicală din timpul crizei economice din anii 1929-1933. Pe 5 august 1929 minerii au decis să intre în grevă, conflictul afectând mai mult mine. Prima zi s-a desfășurat pe fondul lipsei de reacție din partea forțelor de represiune, asta deși ziua s-a încheiat cu oprirea grupului electric al unui puț (fapt care punea în pericol de inundare galeriile, minerii aflați în subteran riscând în plus sufocarea în lipsa funcționării ventilației) de către elementele radicale ale greviștilor. A doua zi administrația locală a apelat la armată, care a deschis focul contra greviștilor deciși să reziste cât timp nu le sunt satisfăcute revendicările. Câteva zeci de mineri au murit, presa internațională a vremii vorbind și despre 200 de răniți, care și pe patul de spital erau păziți de armată. Pe 9 august sicriele celor decedați au fost purtate de căruțe (folosite pentru căratul bălegarului) spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă strânsă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu armele în poziție de tragere. După înmormântări, s-a declarat stare de asediu, hotelurile și restaurantele fiind închise, vânzarea de alcool interzisă, toată populația fiind obligată să fie în casă înainte de ora 20:00

* Acum 87 de ani (1934), între 5 şi 12 august, s-a desfăşurat prima ediţie a turului ciclist al României. Turul Ciclist al României sau Mica Buclă este cea mai importantă competiție ciclistă desfășurată pe teritoriul României. Aceasta este organizată de Federația Română de Ciclism. Prima ediție a turului a avut loc în 1934, a avut 1026 de km și 7 etape și a fost câștigată de Marin Nicolov și echipa Bulgariei

* Acum 58 de ani (1963) a fost semnat (de către SUA, URSS şi Marea Britanie), la Moscova, Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă. România a semnat Tratatul la 8.VIII.1963

* În urmă cu 26 de ani (1995) a avut loc restabilirea oficială a relaţiilor diplomatice dintre Statele Unite ale Americii şi R. S. Vietnam, la 20 de ani după încheierea războiului din Vietnam (30.IV.1975)

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului; Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1838: S-a născut istoricul Constantin Erbiceanu; s-a preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România; a scris, cu precădere, lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1899, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1913)

– 1903, 5/18: S-a născut (la Sinaia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al lui Ferdinand I, regele României (1914-1927), şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1978, la Lausanne/Elveţia)

– 1909: S-a născut Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (m. 1974)

– 1922: S-a născut scriitorul Marin Preda; a tradus, singur sau în colaborare, romanele „Străinul” şi „Ciuma” de Albert Camus şi „Demonii” de Fiodor Dostoievski; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (m. 1980)

– 1929: S-a născut muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (m. 1996)

– 1935: S-a născut artistul decorator Filaret Oloier (m. 2010)

– 1936: S-a născut poetul şi prozatorul Adrian Munţiu – 85 de ani

– 1937: S-a născut Viorel Cacoveanu, prozator, dramaturg şi publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj

– 1938: S-a născut actriţa Rodica Popescu-Bitănescu, populară interpretă de comedie; regizoare şi autoare dramatică

– 1940: S-a născut publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (m. 2000)

– 1944: A murit Francisc Iosif Rainer, medic şi antropolog; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi al Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1874, la Rohozna, azi în R. Moldova)

– 1952: S-a născut Alexandru Ghilduş, constructor, sculptor, pictor, decorator şi profesor

– 1954: S-a născut Rodica Ruță-Fulger, artist plastic și membră a Filialei Interjudețene Cluj-Bistrița a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1972: S-a născut Paul Cernat, critic şi istoric literar, eseist şi publicist; din 2009 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1975: S-a născut Ada Milea, actriţă şi cântăreaţă de muzică folk

– 1981: A murit Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (n. 1890) – 40 de ani

– 1983: A murit baritonul Şerban Tassian (n. 1909)

– 1987: A murit Benedict M. Menkeş, medic şi biolog; cercetări multilaterale de embriologie; a participat la punerea bazelor şi la dezvoltarea învăţământului medical preclinic timişorean; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1904)

– 1998: A murit actriţa de teatru şi film Coca Andronescu (n. 1932)

– 2003: A murit Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (n. 1924)

– 2007: A murit Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (n. 1943)

– 2008: A murit Sotiris Fotopoulos, preşedintele Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (n. 1937, la Heisi/Grecia)

– 2011: A murit economistul Constantin Ionete; contribuţii la analiza unor probleme fundamentale ale ştiinţelor economice moderne, teoria preţurilor, dezechilibrele financiare ale economiei de comandă şi prăbuşirea acesteia în România; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1922) – 10 ani

– 2012, 5/6: A murit regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (n. 1927)

– 2019: A murit Nicolae Leonăchescu, inginer în termodinamică tehnică, profesor universitar și deputat (1992–2004) (n. 1934)

– 2019: A murit artistul plastic Aurel Dan; pictor desăvârșit al satului maramureșean (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Trieste, Italia: Reuniunea miniștrilor inovării și cercetării din țările G20 (5 – 6 aug.)

-Paris: Decizie a Consiliului constituțional privind permisul de sănătate

-Tajikistan: Exerciții militare comune Rusia-Tadjikistan-Uzbekistan la frontiera afgană (5 – 10 aug.)

– Jakarta, Indonezia: Publicarea PIB-ului pe trimestrul II

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, Raport de politică monetară

– Frankfurt, Germania: Lufthansa – rezultatele celui de-al doilea trimestru 2021

– Copenhaga, Danemarca: Novo Nordisk – rezultate pe al doilea trimestru

– Londra: Rolls-Royce – rezultate financiare la jumătatea anului

– Washington: Balanța comercială în iunie 2021 este dată publicității

-Berlin: Ceremonia care marchează începutul noii utilizări a vechiului aeroport Tegel

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Burkina Faso (fosta Volta Superioară); la 5 august 1960 şi-a dobândit independenţa completă faţă de Franţa; tot la această dată se marchează aniversarea Revoluţiei democratice şi populare din 5 august 1983. NOTĂ: La 11 decembrie se marchează Ziua Republicii, ziua în care Volta Superioară a dobândit, în 1958, statutul de autoguvenare, devenind republică şi membră a Comunitatăţii Franco-Africane

– 1540: S-a născut Joseph Justus Scaliger, psiholog şi istoric olandez de origine franceză, unul dintre cei mai erudiţi oameni ai vremii sale (m. 1609)

– 1623: La această dată a fost botezat Pietro Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (m. 1669)

– 1729: A murit inventatorul englez Thomas Newcomen; a construit, în 1705, pe baza lucrărilor lui Denis Papin şi Thomas Savery, una dintre primele maşini cu aburi cu piston, perfecţionată de James Watt în 1769 (n. 1663 sau 1664)

– 1787: A murit François Francoeur, violonist şi compozitor francez (n. 1698)

– 1798: S-a născut astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (m. 1867)

– 1811: S-a născut compozitorul francez Ambroise Thomas (m. 1896) – 210 ani

– 1827: S-a născut Manoel Deodoro da Fonseca, mareșal și un om politic brazilian, primul președinte al țării între anii 1889 – 1891 (m. 1892)

– 1850: S-a născut scriitorul francez Guy de Maupassant (Henri René Albert Guy de Maupassant), unul dintre precursorii povestirii moderne (m. 1893)

– 1889: S-a născut Conrad Aiken (nume complet: Conrad Potter Aiken), poet, critic literar, dramaturg și nuvelist american (m. 1973)

– 1890: S-a născut dirijorul austriac Erich Kleiber (m. 1956)

– 1895: A murit Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, „Manifestul Partidului Comunist” (programul mişcării comuniste) (n. 1820)

– 1904: S-a născut biologul american de origine engleză Kenneth Thimann; importante cercetări privind creşterea şi respiraţia plantelor; considerat pionier al fiziologiei plantelor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1997)

– 1905: S-a născut Wassily Leontief, economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1973 (m. 1999)

– 1906: S-a născut John Huston, regizor, scenarist şi actor american de film (m. 1987) – 115 ani

– 1906: S-a născut actriţa britanică Joan Hickson (m. 1998) – 115 ani

– 1911: S-a născut Robert Taylor, actor american de film şi televiziune (m. 1969) – 110 ani

– 1912: S-a născut Abatele Pierre (pe numele adevărat Henry Grouès), cunoscut preot francez, cel care a fondat (în 1949) prima comunitate Emmaüs din lume (la Neuilly-Plaisance, Franţa), un grup activ acum în 42 de ţări, care-i ajută pe cei săraci şi pe refugiaţi (m. 2007)

– 1918: S-a născut actorul american Tom Drake (pe numele său adevărat Alfred Sinclair Alderdice) (m. 1982)

– 1930: S-a născut astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969 (era comandantul navei „Apollo 11”, lansate spre Lună de la baza Cape Kennedy, la 16.VII.1969); el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin (m. 2012)

– 1937: S-a născut astronomul american de origine britanică Brian Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (m. 2010)

– 1962: A murit Marilyn Monroe (născută: Norma Jeane Mortensen), actriţă, model, cântăreaţă şi divă pop americană; considerată sex-simbolul anilor ’50 ai secolului XX (n. 1926)

– 1984: A murit actorul britanic de film Richard Burton (numele real: Richard Walter Jenkins, Jr.) (n. 1925)

– 1991: A murit industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX Honda a început să producă şi autoturisme (n. 1906) – 30 de ani

– 1993: A murit compozitorul slovac Eugen Suchon (n. 1908)

– 1998: A murit Todor Jivkov, om politic comunist bulgar; prim-secretar al CC al PC Bulgar (1954-1989); preşedinte al Consiliului de Miniştri (1962-1971) şi preşedinte al Consiliului de Stat (şef al statului) (1971-1989) (n. 1911)

– 2000: A murit Sir Alec Guinness, actor britanic de film (n. 1914)

– 2009: A murit Budd Schulberg, scenarist, producător de televiziune, scriitor sportiv și romancier american (n. 1914)

– 2011: A murit actorul american Francesco (Daniele) Quinn, unul dintre fiii actorului Anthony Quinn (n. 1963, în Italia) – 10 ani. NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1962

– 2012: A murit cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (Isabel Vargas Lizano) (n. 1919)

– 2013: A murit pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (n. 1946)

– 2018: A murit actriţa americană Charlotte Rae (n. 1926)

– 2019: A murit Toni Morrison (nume la naștere: Chloe Ardelia Wofford), scriitoare, profesoară universitară și editoare afro-americană; prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 1993; cunoscută pentru faptul că a dat vizibilitate negrilor în literatura americană (n. 1931)

Calendarul zilei – 4 august

Publicat de Codrin RAITA, 4 august 2021, 05:00 / actualizat: 4 august 2021, 8:15

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale. Ediția a-X-a, intitulată „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care au loc în perioada 7 iulie – 19 august, la Sala Mare a Ateneului Român. Co-producător: Radio România Muzical și TVR 3. Din program:

• ora 19:30 – Recital Wave Quartet – Bogdan Băcanu, Cristoph Sietzen, Emiko Uchiyama și Nico Gerstmayer

– S-a întâmplat într-o zi de 4 august

* La această dată, acum 328 de ani (1693), monahul francez, Dom Pérignon, degusta spuma unei băuturi produse de el din vinul foarte acid de Champagne (o regiune din nordul Franţei), băutură care a devenit extrem de cunoscută şi i-a purtat numele

* În urmă cu 317 ani (1704) englezii au cucerit Gibraltarul, în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (Tratatul de la Utrecht le-a recunoscut posesiunea, în anul 1713). Este un teritoriu mic, disputat de-a lungul secolelor de Spania şi Marea Britanie, datorită „minei de aur” care intră în componenţa sa teritorială: strâmtoarea Gibraltar, cu o lăţime de circa 13 km, prin care trec toate ambarcaţiunile dinspre Mediterana spre Atlantic, este locul în care Africa şi Europa se află la distanţa cea mai mică. Actuala denumire – Gibraltar, provine de la un conducător de oşti berber, Tariq ibn-Ziyad, care a cucerit tărâmul spaniol în anii 700 (Jebel-at-Tariq, adică „Muntele lui Tariq”) şi a stabilit aici un cap de pod spre Europa. După aproape un secol de bătălii, teritoriul a fost recucerit de spanioli în timpul lui Ferdinand al IV-lea, în 1462. Pe 4 august 1704, a fost cucerit de forțele britanice conduse de amiralul George Rooke, iar recunoaşterea de către Spania s-a realizat prin tratatul de la Utrecht din 11 aprilie 1713. Gibraltarul a fost revendicat în mod constant de Spania, fapt ce a reprezentat o tensiune majoră în relaţiile diplomatice dintre Marea Britanie şi Spania. Au existat şi două referendumuri, pe 10 septembrie 1967 și pe 7 noiembrie 2002, prin care populația micului teritoriului a respins anexarea la Spania. De altfel ziua de 10 septembrie a devenit şi sărbătoarea națională a Gibraltarului. În aprilie 1985 s-a deschis graniţa între cele două teritorii

* Cu 159 de ani în urmă (1862), în cadrul acţiunii de unificare administrativă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretele prin care hotăra contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu Oficiul Statistic din Bucureşti şi numirea lui Dionisie Pop-Marţian ca director al Oficiului Statistic pentru Principatele Unite (4/16)

* Acum 107 ani (1914), în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, Germania invada Belgia, iar ca răspuns, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Statele Unite și-au proclamat neutralitatea

* Se împlinesc 105 ani (1916) de la semnarea, la Bucureşti, a Tratatului de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27.VIII.1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (4/17)

* Acum 73 de ani (1948) a apărut Decretul-lege nr. 177 privind cultele religioase din România, prin care s-a reiterat libertatea credinţei religioase şi a practicării cultelor (cu excepţia celor interzise), dar s-a subliniat şi obligaţia respectării întocmai a legilor statului. Printre altele, se prevedea că niciun cult sau un reprezentant al unui cult religios nu putea întreţine legături cu alte culte religioase, instituţii sau persoane oficiale din afara ţării decât cu aprobarea Ministerului Culturii şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. S-a mai stipulat că niciun cult religios nu putea exercita vreo jurisdicţie asupra credincioşilor statului român. Controlul cultelor de către factorul politic a devenit, astfel, complet. Totodată au fost trecuţi în rezervă preoţii militari

* Cu 63 de ani în urmă (1958) au fost arestaţi de Securitate scriitorul Vasile Voiculescu şi alţi 15 intelectuali care participaseră la reuniunile mişcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme

* Acum 16 ani (2005), prin Hotărârea de Guvern nr. 902/2005, s-a aprobat înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (n. 1928 – m. 2016). Inaugurarea a avut loc la 10.X.2005, cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”

* Acum 14 ani (2007) NASA a lansat sonda Phoenix Mars Lander, care ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte. Phoenix Mars Lander, pe scurt Phoenix, este o navă robot dedicată continuării misiunii explorării spațiului, având ca țintă continuarea explorării planetei Marte a sistemului nostru solar. Misiunea Phoenix a fost lansată cu succes pe 4 august 2007 și a amartizat în ziua de 25 mai 2008. Programul ar fi trebuit să dureze 90 de zile marțiene (aproximativ 92 de zile pământene), dar robotul a depășit așteptările funcționând timp de cinci luni și reușind să transmită date până în ziua de 2 noiembrie 2008. Proiectul a fost declarat oficial încheiat pe 10 noiembrie 2008, întrucât scăderea duratei de expunere la soare și creșterea frecvenței furtunilor de praf în locul în care se află sonda nu i-au mai permis acesteia să-și încarce bateriile solare

* Se împlinește 1 an (2020) de când a avut loc o explozie în zona portuară a orașului Beirut, capitala Libanului. Aceasta a fost urmată de un incendiu, câteva alte mici explozii și, în final, de o detonație masivă, care a fost urmată de un suflu violent. Potrivit premierului libanez, Hasan Diab, au explodat 2.750 de tone de nitrat de amoniu confiscate. Materialul fusese pus la păstrare într-un depozit timp de șase ani, fără a se lua măsuri de precauție. În urma exploziei, cel puțin 204 persoane și-au pierdut viața, peste 6.500 au fost rănite și multe altele au fost date dispărute. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor devastatoare. Autoritățile din Liban au declarat trei zile de doliu național

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Maria Vianney, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1807: S-a născut Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (m. 1887)

– 1857: S-a născut Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1909)

– 1866: S-a născut Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (m. 1938) – 155 de ani

– 1870: S-a născut matematicianul Simion Sanielevici; cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1963, la Klagenfurt/Austria)

– 1876, 4/16: S-a născut Ion I. Nistor, istoric şi om politic; luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei; în toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni; a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii; după 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti; arestat şi închis la Sighet (1950-1955); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962) – 145 de ani

– 1879: A murit Ștefan Micle, revoluționar, pedagog şi fizician, promotor al învățământului universitar (n. 1820)

– 1900: S-a născut (la Costuleni/jud.Lăpuşna, azi în R. Moldova) psihologul Vasile Pavelcu; contribuţii în domenii precum: problema personalităţii şi afectivităţii, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară ş.a; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1904: S-a născut compozitorul de origine maghiară Trózner József (m. 1984)

– 1908: S-a născut Sidonia Drăguşanu, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă; bogată activitate la Radiodifuziunea Română (scenete, scenarii radiofonice, conferinţe) (m. 1971)

– 1910: S-a născut artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă; a fost prima femeie care a făcut parte din grupul expresioniştilor abstracţi cunoscut sub numele de „Irascibilii”, compus din Jackson Pollock, Willem de Kooning, Barnett Newman, Mark Rothko şi alţii (m. 2011, la New York)

– 1927: S-a născut Adina Nanu, profesor, critic și istoric de artă reputat; cel mai important specialist român în costume, autoarea singurei  istorii a costumului publicată în România; a predat peste 50 de ani cursuri de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor şi a Costumului la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; a publicat peste 30 de volume despre artă (m. 2021)

– 1928: S-a născut matematicianul și profesorul Romulus Cristescu; studii de analiză funcţională şi teoria probabilităţilor; membru titular al Academiei Române din 1990

– 1931: S-a născut criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (m. 1987) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul Dorin Varga (m. 1994)

– 1941: S-a născut (la Cernăuți) actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (m. 2018) – 80 de ani

– 1948: S-a născut actriţa Cezara Dafinescu

– 1953: S-a născut Valentin Gruescu, dirijor de cor, compozitor şi profesor

– 1953: A murit Francisc Şirato, pictor, desenator, grafician şi critic de artă; una din personalitățile de seamă ale artei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea (n. 1877)

– 1959: A murit episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mănăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mănăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla (n. 1880)

– 1959: A murit geologul Ştefan Ghika-Budeşti; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)

– 1960: A murit medicul Maximilian Popper; a participat la organizarea luptei anti-tuberculoză din România şi la pregătirea cadrelor de specialitate din reţeaua de ftiziologie (n. 1895)

– 1972: A murit Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (n. 1886)

– 1976: A murit Vasile Ijac, compozitor, dirijor, critic muzical şi profesor; considerat „părintele simfonismului bănăţean” (n. 1899) – 45 de ani

– 2000: A murit criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000); a lucrat la Radioteleviziunea Română (n. 1943)

– 2003: A murit soprana Valentina Creţoiu (n. 1909)

– 2011: A murit cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur (n. 1939) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Minsk, Belarus: Procesul adversarei Maria Kolesnikova

– Vancouver, Canada: Audierile procedurilor de extrădare ale șefului executiv Huawei, Meng Wanzhou (4 – 20 aug.)

– Tokyo, Japonia: Sony – rezultatele primului trimestru 2021

– Frankfurt: Commerzbank – rezultate financiare pe al doilea trimestru 2021

– Honolulu, SUA: Sunt marcați 60 de ani de la nașterea fostului președinte Barack Obama

– Bagdad, Irak: Sfârșitul scutirilor de la sancțiunile împotriva Iranului acordate de Washington Bagdadului

– Beirut: Manifestări de marcare a unui an de la exploziile puternice din capitala Libanului

Aniversări – Comemorări

– 1060: A murit Henric I, rege al Franței din 1031 până la moartea sa; a fost al treilea rege al Dinastiei Capețiene și a devenit moștenitor al coroanei la moartea fratelui său vitreg, Hugues, în 1025; a fost încoronat Rege al Franței la Catedrala din Rheims pe 14 mai 1027, conform tradiției Capețienilor de asociere la domnie (n. 1011)

– 1792: S-a născut poetul romantic englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (m. 1822)

– 1805: S-a născut William Rowan Hamilton, matematician, fizician și astronom anglo-irlandez; cea mai importantă contribuție a sa în domeniul matematicii moderne o constituie introducerea cuaternionului; opera sa a influențat dezvoltarea ulterioară a mecanicii cuantice (m. 1865)

– 1834: S-a născut John Venn, logician şi filosof englez; celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică (m. 1923)

– 1859: S-a născut scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1920 (m. 1952)

– 1870: S-a născut Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (m. 1950)

– 1875: A murit scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (n. 1805). NOTĂ: La 2 aprilie, în ziua de naştere a scriitorului danez, se marchează, din 1967, „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”

– 1884: S-a născut Béla Balázs, om de litere, ziarist, teoretician şi scriitor maghiar (m. 1949)

– 1900: A murit Jean Joseph Étienne Lenoir, inventator şi inginer francez de origine belgiană; a patentat, în anul 1860, primul motor funcţional cu ardere internă (n. 1822)

– 1900: A murit pictorul rus Isaac Levitan; a realizat cu precădere peisaje şi a rămas în istoria picturii ruseşti ca fondator al aşa-numitului „peisaj al dispoziţiei” (n. 1860)

– 1901: S-a născut Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (m. 1971) – 120 de ani. NOTĂ: 4 iulie este data la care îşi marca Armstrong naşterea

– 1904: S-a născut Witold Marian Gombrowicz, romancier și dramaturg polonez; considerat un precursor al teatrului absurdului (m. 1969)

– 1910: S-a născut compozitorul american William H. Schuman (m. 1992)

– 1912: S-a născut Raul Wallenberg, diplomatul suedez care a salvat mii de evrei de lagărele de concentrare; a dispărut la 17.I.1945 (se pare că a fost împuşcat la 17.VII.1947 în închisoarea Lubianka din Moscova)

– 1920: S-a născut jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (m. 2013)

– 1924: S-a născut istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (m. 2015)

– 1929: A murit chimistul austriac Carl Auer von Welsbach; a inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele („becul lui Auer”) (n. 1858)

– 1930: S-a născut (în Iran) Marele Ayatollah Sayyid Ali Al-Husayni Al-Sistani (cunoscut în mod obișnuit ca Ayatollah Sistani), cea mai înaltă autoritate religioasă pentru majoritatea musulmanilor şiiţi din Irak şi din lume

– 1943: S-a născut creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (m. 2017)

– 1944: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul american Richard Belzer

– 1961: S-a născut Barack Obama, om politic democrat american, fost preşedinte al SUA în perioada 20 ianuarie 2009 – 20 ianuarie 2017 (reales în 2012, pentru un nou mandat de 4 ani); a fost primul afro-american ales în această funcţie; laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2009 – 60 de ani

– 1961: A murit regizorul francez de film Maurice Tourneur; de formaţie scenograf şi ilustrator de cărţi; a lucrat la Hollywood, fiind unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai filmului mut (n. 1876) – 60 de ani

– 1971: S-a născut Sou Fujimoto, arhitect și profesor japonez, supranumit „campionul transparențelor” – 50 de ani

– 1981: S-a născut Meghan Markle, actriță americană de film, Ducesă de Sussex, soția Prințului Harry; în 2020, cuplul și-a anunțat retragerea din familia Regală Britanică, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar și de a-și împărți timpul între Regatul Unit și America de Nord – 40 de ani

– 1981: A murit actorul american de film Melvyn Douglas; actor de prim-plan al anilor ’30-’40 ai secolului XX, partener al unor mari vedete, precum Greta Garbo, Joan Crawford sau Katherine Hepburn (n. 1901) – 40 de ani

– 1991: A murit dirijorul bulgar Emil Tchakarov (n. 1948) – 30 de ani

Calendarul zilei – 3 august

Publicat de Codrin RAITA, 3 august 2021, 05:00 / actualizat: 4 august 2021, 8:15

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

*Sebeș: Turneul Internaţional Stradivarius, ediţia a XIV-a, va prezenta, într-o serie de 13 concerte, în catedrale şi spaţii inovative din România, în perioada 25 iulie – 11 august, Simfonia a 9-a – „Odă Bucuriei” – compusă de Ludwig van Beethoven, într-o transcripţie pentru vioară şi pian de Hans Sitt. Concertele vor fi susţinute de violonistul Alexandru Tomescu pe vioara Stradivarius Elder-Voicu şi de pianistul spaniol Josu de Solaun. Turneul Internaţional Stradivarius 2021 este dedicat şi în acest an unei cauze de interes public – se lansează Bursa „Adrian Tomescu” (reputat pianist, tatăl violonistului Alexandru Tomescu) şi va fi acordată unui tânăr muzician activ al Fundaţiei Culturale „Remember Enescu”, în urma deciziei unui juriu. Din program:

• ora 19:30 – Concertul de astăzi are loc la Catedrala Evanghelică-Reformată

* Timișoara: Opera Națională Română din Timișoara prezintă, de la ora 20:30, în Piața Libertății, spectacolul „Voievodul țiganilor” de Johann Strauss, operetă în trei acte (libretul: Ignaz Schnitzer), interpretată în limba română, spectacol susținut cu ocazia Zilei Timișoarei, și organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Local al Municipiului Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara

– S-a întâmplat într-o zi de 3 august

* Cu 529 de ani în urmă (1492) începea prima călătorie a navigatorului genovez Cristofor Columb (august 1492 – martie 1493), care-şi propusese să ajungă în Indii. Din 1492 în serviciul Spaniei, Columb a întreprins, între anii 1492 şi 1504, patru călătorii, descoperind majoritatea insulelor din America Centrală şi atingând coastele Americii Centrale şi Americii de Sud. Ziua de 12 octombrie 1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă)

* Acum 243 de ani (1778) a fost inaugurat „Teatrul Scala” din Milano, cu opera „Europa riconosciuta”, de Antonio Salieri, fiind iniţial cunoscut sub numele de „Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala”, unul dintre cele mai renumite teatre de operă și balet din lume. Teatrul are asociată o școală, cunoscută sub numele de Accademia Teatro alla Scala, care oferă formare profesională în muzică, dans, coreografie și scenaristică. Sezonul La Scala se deschide în mod tradițional la 7 decembrie, ziua Sfântului Ambrozie, sfântul patron al orașului Milano

* Cu 226 de ani în urmă (1795) s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică din Paris, prin reorganizarea Şcolii Regale şi a Institutului Naţional de Muzică, sub conducerea muzicologului Bernard Sarrette (1765 – 1858)

* În urmă cu 156 de ani (1865) a fost reprimată de armată mişcarea împotriva domnitorului Alexandru Ioan Cuza (aflat la Ems, în Germania), organizată de cele două grupuri opoziţioniste, conservatorii şi liberalii radicali (care vor sfârşi prin a-l detrona pe domnitor la 23.II.1866) (3/15)

* Cu 92 de ani în urmă (1929), în România, era creată Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor (PTT), care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon

* Acum 73 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române emitea Decretul nr. 175/1948 pentru reforma învățământului în România, prin care întregul învăţământ era unificat şi laicizat, potrivit modelului sovietic, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 3 august 1948. S-a aflat în vigoare de la 3 august 1948 până la 31 august 1968, fiind înlocuit prin Legea 11/1968

* Într-o zi de 3 august, acum 61 de ani (1960), Republica Niger îşi proclama independenţa față de Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Timişoarei”; marcată, din 1999, la iniţiativa municipalităţii de pe Bega; este data la care, în anul 1919, batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, au intrat în oraş şi au instaurat prima administraţie română care a luat locul celei sârbeşti; o săptămână mai târziu, la 10.VIII.1919, bănăţenii votau unirea Banatului cu România

– 1834: S-a născut Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic de ocazie (dar nu lipsit de talent), publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock) (m. 1899)

– 1889: A murit Veronica Micle (numele la naştere: Ana Câmpeanu), poetă şi prozatoare (o mare dragoste o va lega până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (n. 1850)

– 1895: A murit Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891, bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (n. 1846)

– 1905, 3/16.VIII: S-a născut regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (m. 1979)

– 1913: S-a născut medicul Marin Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1926: S-a născut Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”; a condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (m. 2007) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Neculai Alexandru Ursu, filolog, lingvist, editor şi istoric literar; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (m. 2016) – 95 de ani

– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (m. 1995)

– 1932: S-a născut Ion Pascadi, estetician şi traducător (m. 1979)

– 1934: S-a născut pictoriţa Angela Popa-Brădean

– 1937: S-a născut sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (m. 2012)

– 1943: S-a născut Cornel Ungureanu, critic și istoric literar, eseist, publicist și profesor

– 1945: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Luminiţa Vartolomei; a lucrat la Radiodifuziunea Română – Redacţia emisiunilor muzicale, în perioada 1.IX.1968 – 1.I.1972; a continuat să colaboreze la Radio şi după transferul său la Filarmonica „George Enescu”; autoare a unor lucrări de specialitate, unele realizate în colaborare cu Iosif Sava

– 1952: S-a născut pictorul Grigorian Rusu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Craiova (m. 2020)

– 1956: S-a născut pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (m. 2016) – 65 ani

– 1961: A murit George Breazul, muzicolog şi folclorist (n. 1887) – 60 de ani

– 1962: S-a născut antrenoarea Mariana Bitang, care, alături de Octavian Bellu, a condus lotul naţional de gimnastică feminină, fiind considerați unii dintre cei mai de succes antrenori de gimnastică din lume

– 1965: S-a născut artistul plastic Silviu Bârsanu, membru al Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1969: S-a născut Mihaela Rădulescu, realizatoare şi prezentatoare de emisiuni de televiziune

– 1973: A murit geologul Augustin Vancea; s-a remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1892)

– 1976: A murit muzicologul Victor Iusceanu (n. 1905) – 45 de ani

– 1994: A murit Ion Jovin, medic și profesor; întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti; deţinut politic (1947-1952); membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (n. 1899)

– 1999: A murit compozitorul Dinu Petrescu (n. 1939)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (n. 1944)

– 2016: A murit pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit regizoarea și profesoara Cătălina Buzoianu; o mare personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (n. 1938)

– 2020: A murit Sorin Burtea, realizator TVR; timp de peste 40 de ani a realizat şi coordonat emisiuni precum „Reflector“, „Economia încotro?“, „Studioul economic“, „Ziua de mâine“; pe TVR Internaţional a realizat şi moderat emisiunea „Investiţi în România” (n. 1953) – 1 an

– 2020: A murit sculptorul Marius Bacriu, președintele Filialei Lugoj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1968) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Teheran: Ceremonia de învestire a noului președinte iranian, Ebrahim Raïssi (3 – 5 aug.)

-Washington: Alegeri primare speciale în districtele 11 și 15 ale Congresului SUA din Ohio

– Hong Kong, China: Discurs al trimisului Chinei pentru schimbările climatice, Xie Zhenhua, la un webinar

-Madrid: Urmează să se termine restricțiile la sosirile din Brazilia și Africa de Sud

– Singapore: APEC Business Advisory Council – Consiliul consultativ pentru afaceri (reuniune virtuală)

– München: BMW – rezultate pe al doilea trimestru 2021

– Londra: BP – rezultatele trimestrului II și anunțarea dividendelor

Aniversări – Comemorări

– 1784: A murit Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (n. 1706)

– 1805, 3/4: S-a născut Sir William-Rowan Hamilton, matematician şi astronom irlandez; contribuţii în domeniile algebrei, opticii şi mecanicii analitice (m. 1865)

– 1811: S-a născut inventatorul american Elisha Graves Otis; a expus în 1853, în Crystal Palace din New York, primul ascensor destinat transportului persoanelor şi dotat cu un sistem special de siguranţă (m. 1861) – 210 ani

– 1904: S-a născut Clifford D. Simak, scriitorul american de science-fiction (m. 1988)

– 1905: S-a născut Franz König, cardinal austriac, inițiator al reconcilierii dintre Biserica Catolică și bisericile ortodoxe aflate sub regimul socialist (m. 2004)

– 1920: S-a născut scriitoarea britanică P. D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (m. 2014)

– 1923: S-a născut Papa Shenouda al III-lea (născut Nazir Gayed Raphael), cel de-al 117-lea Papă de Alexandria şi Patriarh al Întregii Africi pe Sfântul Scaun Apostolic al Sfântului Marcu Evanghelistul (m. 2012)

– 1924: S-a născut scriitorul american Leon Uris (devenit foarte cunoscut în 1958, pentru best-seller-ul „Exodus”, tradus, imediat după apariţie, în 50 de limbi), scenarist şi producător de film (m. 2003)

– 1924: A murit Joseph Conrad (pseudonimul lui Józef Teodor Konrad), prozator englez de origine poloneză; maestru al prozei scurte (n. 1857)

– 1929: A murit Emil Berliner, inginer şi inventator american de origine germană (n. 1851)

– 1935: S-a născut Maria Bieşu, soprană din R. Moldova (m. 2012)

– 1938: S-a născut prezentatorul irlandez de radio şi televiziune Sir Terry Wogan, care a lucrat la BBC şi a prezentat mulţi ani concursul Eurovision (m. 2016)

– 1940: S-a născut actorul american Martin Sheen (născut Ramón Gerardo Antonio Estévez)

– 1942: A murit Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (n. 1872)

– 1954: A murit Sidonie-Gabrielle Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (n. 1873)

– 1961: A murit Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seamă al prozei artistice, scrierile sale au un caracter evocator, într-o tonalitate melancolică și fantastică (n. 1896) – 60 de ani

– 1977: A murit arhiepiscopul Makarios (numele laic, Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii ortodoxe cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (n. 1913)

– 1994: A murit actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (n. 1925)

– 2003: A murit doctorul american de origine austriacă Peter Safar; este primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii (respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii”), inspirat din tehnica de resuscitare a nou-născuţilor de către moaşe (n. 1924)

– 2004: A murit Henri Cartier-Bresson, fotograf şi pictor francez (n. 1908)

– 2006: A murit soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (n. 1915) – 15 ani

– 2008: A murit scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru literatură pe 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (n. 1918)

– 2011: A murit criticul şi istoricul literar italian Rosa Del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (n. 1907) – 10 ani

– 2011: A murit Charles „Bubba” Smith, fost jucător de fotbal american profesionist în anii ’60 și ’70, devenit actor la finalul anilor ’70 şi cunoscut mai ales pentru rolul din filmele de comedie din seria „Academia de Poliţie” (n. 1945) – 10 ani

– 2011: A murit actriţa americană Annette Charles (n. 1948) – 10 ani

– 2017: A murit actorul britanic Robert Hardy (n. 1925)

– 2017: A murit spaniolul Angel Nieto, multiplu campion mondial la motociclism (avea un palmares de 13 titluri mondiale la clase diferite) (n. 1947)

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2021, 06:00 / actualizat: 2 august 2021, 7:59

EVENIMENTE INTERNE

-Administrație

* Primarul general, Nicuşor Dan, propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să adopte în şedinţa de astăzi un proiect de hotărâre privind înfiinţarea unui centru mobil de vaccinare împotriva COVID-19, potrivit Agerpres. Proiectul “Caravana mobilă de vaccinare” presupune înfiinţarea unui centru mobil pentru cetăţenii municipiului Bucureşti care doresc să fie imunizaţi cu unul dintre vaccinurile existente pe piaţă şi nu prezintă contraindicaţii de vaccinare în urma efectuării triajului medical.

* Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să adopte un proiect de hotărâre privind colaborarea municipalităţii cu Crucea Roşie pentru activităţi pregătire a populaţiei în caz de situaţii de urgență. Proiectul va figura pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Proiectul prevede încheierea unei parteneriat între Municipiul Bucureşti şi Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, în vederea reducerii riscurilor de dezastre în comunitate, iar primarul general este împuternicit să semneze un protocol de colaborare.

– Cultură

*Spectacolul de teatru „Generaţii – Moştenirea tăcută”, al cărui scenariu este inspirat din mai multe poveşti reale culese de la părinţii, bunicii şi străbunicii aceleaşi familii, va avea premiera în 2 august la Teatrul Apropo Bucureşti, şi alte trei reprezentaţii la Grădina cu Filme (3 şi 5 august) şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (4 august). „Generaţii – Moştenirea tăcută” este un proiect cultural iniţiat de actriţa Cristina Tudor, organizat cu susţinerea Asociaţiei Delazero şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

* Braşov: Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul de Comedie, Teatrul Nottara, Griviţa 53, Teatrul Act şi Teatrul Excelsior sunt doar câteva dintre companiile de teatru de renume din România care vor susține spectacole la „Săptămâna Comediei”. Cea de-a VIII-a ediţie a festivalului va avea loc în perioada 2 – 8 august, şi cuprinde spectacole de excepţie, în premieră, atât la Teatrul Sică Alexandrescu, unde vor fi jucate piesele de teatru, cât şi la Bastionul Artiştilor, unde vor avea loc proiecţii de film

• Societatea de transport public de călători RAT Bv va oferi bilete gratuite la fiecare din cele şapte spectacole ce vor avea loc pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu”, între 2 şi 8 august, la „Săptămâna Comediei”. Sunt câte patru bilete de intrare la fiecare reprezentaţie, iar RAT Bv le oferă gratuit cu o singură condiţie. Călătorii trebuie să cumpere, miercuri, 28 iulie, un abonament pe autobuz, de minim o lună, din terminalele Saturn sau Triaj. Un abonament de o lună pe RAT BV costă 85 de lei, preţ întreg. Biletele la teatru se acordă pe principiul „primul venit, primul servit”

– S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Acum 101 ani (1920) începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Acum 92 de ani (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Acum 68 de ani (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Cu 52 de ani în urmă (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* În urmă cu 46 de ani (1975), în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Acum 41 de ani (1980) a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de la botezul oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Acum 31 de ani (1990) a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Acum 24 de ani (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 22 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* În urmă cu 2 ani (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– Începe Postul Sfintei Marii (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată din 2015 „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montréal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985)

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles)

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017)

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber” – 70 de ani

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921) – 20 de ani

– 2012: A murit pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941)

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939) – 5 ani

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Manifestări de marcare a Zilei europene a comemorării Holocaustului împotriva romilor

-Managua, Nicaragua: Termen limită pentru candidaturile prezidențiale

– Brunei: Reuniunea ASEAN a Înalților oficiali economici (SEOM) (2 – 4 aug.)

– Brunei: A 54-a reuniune a miniștrilor de externe din cadrul ASEAN, a 22-a reuniune a miniștrilor de externe APT (ASEAN Plus Three) și a 11-a reuniune a miniștrilor de externe ai EAS (East Asia Summit) (2 – 7 aug.)

– Londra: HSBC – rezultate semestriale

– Londra: Ridicarea carantinei pentru călătorii vaccinați împotriva Covid-19 care sosesc din UE și Statele Unite, cu excepția Franței

-Indonezia: Sfârșitul restricțiilor împotriva Covid-19

-Cairo, Egipt: Conferința de presă a OMS în Mediterana de Est

-Franța: De astăzi reîncepe anul școlar în Franța, a anunțat ministrul Educației naționale, Jean-Michel Blanquer, elevii nevaccinaţi ai colegiilor și ai liceelor nu vor fi primiți la cursuri dacă sunt detectați pozitiv la testul Covid-19. S-a precizat însă că nu vor fi obligați să se vaccineze, dar cei nevaccinaţi vor urma cursurile online

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Ziua naţională a Insulelor Cook; aniversarea Zilei Constituţiei/1965 (se marchează în prima zi de luni din august). NOTĂ: Insulele Cook (15 insule situate în Pacificul de Sud) reprezintă, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă (N.R.)

– Ziua naţională a statului Jamaica; aniversarea independenţei faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962; este marcată în prima zi de luni din august

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La data de 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715)

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893)

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846) – 140 de ani

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975) – 130 de ani

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993)

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997)

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873) – 100 de ani

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872) – 85 de ani

– 1937: S-a născut soprana lirică austriacă Gundula Janowitz

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină pe 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute – 80 de ani

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863)

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890) – 45 de ani

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920) – 10 ani

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946) – 5 ani

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Calendarul zilei – 1 august

Publicat de Codrin RAITA, 1 august 2021, 05:00 / actualizat: 1 august 2021, 7:33

EVENIMENTE INTERNE

– Guvern

* Conform Hotărârii nr. 29 din 14.05.2021 a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), condus de premierul Florin Cîţu, începând cu această dată urmează să intre în vigoare o nouă serie de măsuri de relaxare în contextul pandemiei de Covid-19. Astfel:

• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activităţile culturale, artistice şi de divertisment să poată fi organizate şi desfăşurate în spaţii deschise cu participarea a cel mult 5.000 de persoane, cu participarea publicului fără limită de persoane, cu asigurarea unei suprafeţe minime de 2 mp pentru fiecare persoană şi respectarea măsurilor de protecţie sanitară şi cu condiţia ca evenimentul să nu aibă o durată mai mare de 1 zi
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs şi evoluţia situaţiei epidemiologice nu va indica o creştere accentuată a principalilor indicatori, se propune menţinerea portului măştii de protecţie doar în următoarele spaţii deschise: staţii pentru transportul în comun şi alte zone cu potenţial de aglomerare, urmând a fi reanalizată necesitatea purtării măştii de protecţie în toate spaţiile deschise
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune interzicerea circulaţiei în interiorul localităţilor pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 10 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive în spaţii deschise cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive, parastase etc.) în spaţii deschise să se realizeze cu participarea a maxim 150 de persoane, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune reevaluarea numărului maxim de persoane care pot participa la mitinguri şi demonstraţii, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs şi evoluţia situaţiei epidemiologice nu va indica o creştere accentuată a principalilor indicatori, se propune reanalizarea necesităţii portului măştii de protecţie în toate spaţiile închise
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea de cursuri de instruire şi workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în interior, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu respectarea măsurilor de distanţare şi portul măştii de protecţie
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune permiterea organizării de conferinţe în spaţii închise, cu participarea unui număr de maximum 300 de persoane în interior, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu respectarea măsurilor de distanţare şi portul măştii de protecţie.
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune reluarea activităţii operatorilor economici care gestionează locurile de joacă în spaţii închise cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, cu condiţia ca însoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune reluarea activităţii operatorilor economici care gestionează piscine în spaţii închise cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune permiterea desfăşurării activităţii în baruri, cluburi şi discoteci, cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, cu condiţia ca acesta să facă dovada vaccinării împotriva SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare
• Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive, parastase etc.) în spaţii închise cu participarea a maxim 100 de persoane, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori

– Cultură

* Jud. Brașov: Ediția a XII-a a Festivalului Musica Barcensis începe în acest an în 17 iulie, oferind 7 concerte care vor avea loc în zilele de duminică, în cetățile fortificate din Țara Bârsei (Ghimbav, Feldioara, Cristian, Prejmer, Hărman, Bod și Vulcan). Concertele festivalului aduc în lunile de vară o viață nouă în bisericile evanghelice fortificate din jurul Brașovului, care își deschid porțile și devin un loc al întâlnirii, un loc de refugiu, un loc în care muzica răsună între zidurile încărcate de istorie. În acest an, peste 70 de artiști vor oferi momente aparte iubitorilor de muzică – de la muzică barocă în curtea Cetății Feldioara, la jazz, în incinta cetății Hărman, de la aniversarea a 125 de ani de la înființarea atelierului de instrumente muzicale „Einschenk” la 30 de ani de existență a Fanfarei „Țara Bârsei”. Printre partenerii media: Radio România Muzical. Din program:

‣ Cristian:

• ora 17:00 – Concert aniversar: 125 de ani – Atelierul de instrumente muzicale Einschenk – Ansamblul Capella Coronensis / Soliști: Roxana Bârsan (vioară), Emin Curtgeafar (oboi), Sigrid și Martin Arvay / Dirijor: Steffen Schlandt

* Sibiu: Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul Stagiunii de vară, în perioada 15 iulie – 26 august, la Grădina BIS. Din program:

• ora 20:00 – „Ţapinarii 20 de ani”, la Grădina BIS – concert eveniment, cu lansare de vinyl. Eveniment în deschiderea proiectului Teatrul din Cartier

– S-a întâmplat într-o zi de 1 august

* Acum 548 de ani (1473) Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declara Zalăul pentru prima dată oraş-târg, „Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara, oferindu-i independenţă economică. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: Ziloc – în anul 1220, Oppidum Zilah – în 1473, Zila – în 1601, Zilahu şi Zalahu – în secolul al XIX-lea. Zalăul a fost întotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968 a devenit reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca din anul 1979 să devină municipiu

* Cu 307 ani în urmă (1714), în şedinţa Consiliului Academiei de Ştiinţă din Berlin, constatându-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), s-a confirmat primirea lui Dimitrie Cantemir în Academie, devenind astfel primul român cu acest merit şi primul român membru al unui înalt for științific internațional. Acceptarea cererii lui Dimitrie Cantemir, datată 11 iulie 1714, s-a concretizat prin acordarea Diplomei de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin cu textul următor: „Pe vremea când Marte stăpânea mai cu putere decât Palas, o astfel de întâlnire se arăta a fi mai mult o dorinţă decât o speranţă. Dar iată că faptul şi-a găsit împlinirea acum, că prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului Rusesc, Domn ereditar al Moldovei, dând o pildă, pe cât de demnă, pe atât de rară, şi-a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută. Ne închinăm cu smerenie în faţa bunei voinţe ce ne-o acordă Principele nouă şi lucrărilor noastre”

* Acum 247 de ani (1774) britanicul Joseph Priestley anunţa descoperirea oxigenului, element chimic din tabelul periodic având simbolul O şi numărul atomic 8. Oxigenul a fost descoperit de suedezul Carl Wilhelm Scheele (1772) şi englezul Joseph Priestley (1774), independent unul de altul. Joseph Priestley a introdus o cantitate de oxid roşu de mercur într-o capsulă aşezată sub un clopot de sticlă din care a fost scos aerul şi a fost scufundat parţial în mercur. După încălzirea capsulei, focalizând cu ajutorul unei lentile solare, el a constatat prezenţa unui gaz, chimistul numind noua prezenţă gazoasă „aer deflogisticat”. Antoine Lavoisier dă „aerului deflogisticat” o nouă denumire – oxigen (oxus = acid, genae = a produce)

* Se împlinesc 190 de ani (1831) de la inaugurarea oficială a noului London Bridge, când a fost înlocuit vechiul Pod al Londrei construit cu mai bine de 600 de ani înainte. Lucrările au început în 1824, iar piatra de temelie a fost pusă în batardoul de sud pe 15 iunie 1825. Vechiul pod a fost demolat după inaugurarea celui nou în 1831. Costul total al construcţiei a fost de 2,5 milioane de lire sterline şi a fost plătit de Corporaţia Londrei şi de guvern. Un fragment din vechiul pod a fost pus în arcada turnului din biserica St. Katharine din Merstham

* Acum 187 de ani (1834) intra în vigoare Legea de Abolire a Sclaviei din 1833, prin care se anula în mod legal sclavia în Imperiul Britanic (exceptând „Teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale”, „Insula Ceylon”, și „Insula Sfânta Elena”). Legea includea și un drept de compensație pentru proprietarii de sclavi care urmau să-și piardă proprietatea. Suma de bani ce urma să fie cheltuită pe compensații a fost stabilită la „douăzeci de milioane de lire sterline”. Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 a fost abrogată în întregime în 1998, fiind considerată redundantă, rămânând totuşi în vigoare alte legi care interziceau sclavia, și anume diverse secțiuni din legile traficului de sclavi din 1824, 1843 și 1873. În plus față de acestea, Legea Drepturilor Omului din 1998 include în legislația britanică articolul 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului care interzice deținerea de persoane ca sclavi

* În urmă cu 156 de ani (1865) a apărut la Bucureşti, până în 1867 (cu o reapariţie scurtă în 1870), „Tipograful român”, prima gazetă muncitorească din ţară, sub conducerea lui Petre Ispirescu şi G. Walter (1/13)

* Cu 154 de ani în urmă (1867) avea loc prima sesiune a Societăţii Literare Române, în cadrul căreia s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, în persoana lui Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879, Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor (1/13)

* Cu 148 de ani în urmă (1873) inventatorul britanic, Andrew Smith Hallidie (1836-1900), stabilit din 1852 în SUA, a testat cu succes cabina de funicular, pe care a proiectat-o ca o soluţie la problema transportului în zona deluroasă a oraşului San Francisco

* Acum 147 de ani (1874) intra în exploatare calea ferată Iaşi-Ungheni (construită de un antreprenor român, Grigore Heliad), prin care se făcea joncţiunea cu reţeaua de căi ferate a Rusiei

* În urmă cu 114 ani (1907), pe insula Brownsea din sudul Angliei, se deschidea prima tabără de cercetaşi (în jur de 20 de tineri), organizată de ofiţerul britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării. De atunci, la data de 22 februarie, ziua de naştere a lordului Baden-Powell (22.II.1857 –  8.I.1941), se marchează, anual, în peste 170 de ţări de pe toate continentele, „Ziua Mondială a Cercetaşilor”

* Acum 112 ani (1909) era înfiinţată oficial prima companie particulară de teatru „Compania Davila” (care a funcţionat până în 1912). Activitatea companiei demonstra necesitatea şi posibilitatea existenţei altor teatre în afara Naţionalului bucureştean

* În urmă cu 109 ani (1912) intra în funcţiune, la Bucureşti, aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj. La 5.V.1912 se înfiinţase societatea Liga Naţională Aeriană, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”. La 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu înființa, la Băneasa, o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport, adăugându-se o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român

* Acum 78 de ani (1943) a avut loc un puternic bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra oraşului Ploieşti (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale), vizând, în mod deosebit, rafinăriile de petrol

* Acum 77 de ani (1944) izbucnea insurecţia din Varşovia (Polonia), importantă operaţiune din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a mișcării poloneze de rezistență Armata Teritorială al cărei scop a fost eliberarea Varșoviei de sub ocupația Germaniei naziste înaintea avansului Armatei Roșii. Revolta a durat 63 de zile şi a fost cea mai mare acțiune armată organizată de rezistența antihitleristă din timpul celei de-a doua deflagraţii mondiale pe teritoriile ocupate de Cel de-al Treilea Reich. Deși numărul exact al victimelor rămâne încă necunoscut, aproximativ 16.000 de membri ai rezistenței poloneze au fost uciși și aproape 6.000 au fost răniți. În plus, între 150.000 și 200.000 de civili au murit, majoritatea fiind victimele crimelor în masă săvârșite de forțele Axei. În timpul luptelor din oraș, aproximativ 25% din clădirile Varșoviei au fost distruse. După predarea forțelor poloneze, trupele germane au demolat sistematic 35% din oraș, clădire cu clădire

* Cu 63 de ani în urmă (1958), între 1 şi 5 august, submarinul american cu propulsie nucleară „Nautilus” efectua prima traversare în imersiune a Polului Nord, de la Point Barrow/Alaska, în Marea Groenlandei („Nautilus” este primul submarin atomic lansat de SUA, la 21.I.1954)

* Acum 46 de ani (1975) şefii de stat şi de guvern ai celor 35 de ţări participante la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), între care şi România, au semnat, la Helsinki, Actul final al Conferinţei (în prezent CSCE se numeşte Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE)

* Cu 44 de ani în urmă (1977), între 1 şi 3 august, a avut loc o grevă a minerilor din Valea Jiului (circa 35.000 de participanţi), la care s-a revendicat îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă este considerată cea mai mare acţiune revendicativă organizată de muncitori în timpul regimului comunist din România

* Se împlinesc 40 de ani (1981) de la inaugurarea canalului de televiziune MTV, primul canal tv. din lume specializat în muzică (transmite 24 de ore din 24). MTV Networks este parte a corporaţiei Viacom, care include numeroase societăţi media, printre care celebrele CBS, Paramount, Infinity, Simon & Schuster şi Blockbuster

* Acum 31 de ani (1990) România a preluat, conform principiului rotației, președinția Consiliului de Securitate al ONU. La doar o zi după ce a trecut la conducere, ţara noastră a avut de gestionat invadarea Kuweitului de către armata irakiană. România, membru al Organizației Națiunilor Unite din 1955, devenise membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 1990, în baza unei hotărâri a celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Acesta era cel de-al treilea mandat de membru nepermanent deținut de România, primele două fiind în 1962, pentru un an, și în octombrie 1975, pentru doi ani. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005. În momentul preluării președinției Consiliului de Securitate al ONU de către România, la 1 august 1990, ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunțau: avansarea unor noi soluții pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situației din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depășirea impasului în chestiunea cipriotă, situația din America Centrală, dar și modalitățile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menținerea păcii și stabilității mondiale, în contextul creșterii contribuției și prestigiului Organizației Națiunilor Unite pe plan internațional. La 14 decembrie 1955 România, alături de alte 15 state, a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite. Momentul a reprezentant un important succes de politică externă al României postbelice. România a fost aleasă pentru prima dată în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite în 1962, la mai puţin de un deceniu de la admiterea ţării noastre în organizaţie

* Acum 28 de ani (1993) se deschidea Ambasada României în Slovenia, la Ljubljana. După proclamarea independenţei Sloveniei (la 25 iunie 1991), România a recunoscut acest stat la 18 ianuarie 1992, iar relaţiile diplomatice au fost stabilite la 28 august 1992

* Cu 27 de ani în urmă (1994) Parlamentul României a promulgat Legea nr. 77 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează, în vigoare de la 11 august 1994

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de la intrarea în vigoare a textului Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei, prezentat spre semnare statelor membre ale CE la 5.XI.1992, la Strasbourg. România a semnat Carta la 17.VII.1995, a fost ratificată prin Legea nr. 282 din 2007 şi a intrat în vigoare la 1 mai 2008

* Acum 13 ani (2008) şi-a încetat activitatea Serviciul BBC în limba română. „Radio Londra” a transmis prima sa emisiune în limba română la 15.IX.1939 (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română. Anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău

* Cu 13 ani în urmă, Radio Europa Liberă a încetat să emită în România, continuându-şi transmisia în Republica Moldova şi regiunea Transnistria. Înfiinţate la doar câţiva ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1949), Radio Europa Liberă (REL) şi Radio Libertatea (RL) au fost concepute de George F. Kennan (Departamentul de Stat al SUA) şi Frank G. Wisner (Biroul pentru Coordonarea Politicii, devenită apoi CIA), cu scopul de a pune energia şi aptitudinile emigranţilor est-europeni şi ruşi în slujba politicii externe americane. REL a început să emită în 1950 spre Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi România

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Alfons Maria de Liguori, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Tanchiştilor” (la 1 august 1919, în oraşul Giurgiu, se înfiinţa, prin ordin al regelui Ferdinand I, prima subunitate de tancuri din Armata română)

– 1860: S-a născut Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (m. 1918, Montreux/Elveţia)

– 1883: S-a născut (la Cubolta, azi în R. Moldova) Pan (Pantelimon) Halippa, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940; ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927 – 1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (m. 1979)

– 1891: S-a născut Grigore Brezeanu, regizor, scenarist şi actor de film; fiul actorului Iancu Brezeanu (m. 1919) – 130 de ani

– 1899: A murit Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic de ocazie (dar nu lipsit de talent), publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock) (n. 1834)

– 1908: A murit istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1825)

– 1912: S-a născut compozitorul Ion Totan (m. 1983)

– 1913: S-a născut Coca Farago (prenumele la naştere: Ana-Virginia), fiica poetei Elena Farago; poetă, prozatoare şi autoare dramatică; actriţă la teatrele din Craiova şi Cernăuţi; pictor scenograf la Teatrul Naţional din Craiova (m. 1974)

– 1915: S-a născut Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător; considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european (m. 2001)

– 1923: S-a născut sculptoriţa Iulia Oniţă (m. 1987)

– 1938: S-a născut Constantin Rîpă, muzicolog, compozitor, dirijor de cor, pianist și profesor. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 3 august 1938

– 1939: S-a născut, la Chişinău, Anatol Grinţescu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Polo între anii 2008 – 2014; a făcut parte din naţionala României, cu care a participat la Jocurile Olimpice din 1960 şi 1964, încheind cu un bilanţ de 85 de goluri în 176 de meciuri jucate, iar în calitate de antrenor al reprezentativei a bifat şi ediţiile din 1972, 1976 şi 1980 (m. 2014)

– 1943: A murit arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); promotor al arhitecturii moderne în România, a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (n. 1892)

– 1945: S-a născut Tudor Gheorghe, cântăreţ, compozitor şi actor; unul dintre cei mai mari artiști ai tradiției românești

– 1947: S-a născut Adina Popescu, actriţă de teatru şi film

– 1948: S-a născut Titus Vîjeu (nume real: Constantin Vîjeu), poet, istoric și critic de film, publicist, traducător, realizator de emisiuni radiofonice și profesor; din 1972 a lucrat la Radiodifuziunea Română; director al Departamentului de Relații Internaționale (1991-1997)

– 1948: S-a născut actriţa Emilia Dobrin

– 1948: S-a născut prozatorul şi eseistul Horia Ursu

– 1948: S-a născut pictorul Constantin Daradici (m. 2017)

– 1949: S-a născut economistul Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României din anul 1990; fost prim-ministru în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1952: S-a născut Horaţiu Mălăele (Horaţiu-Valentin Mălăele), actor, regizor, scenarist, pictor, grafician, caricaturist şi scriitor

– 1953: S-a născut scenograful Puiu Antemir

– 1953: S-a născut actriţa Dana Dogaru

– 1999: A murit actriţa Silvia Dumitrescu-Timică (n. 1902)

– 2008: A murit fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit S. Damian (pseudonimul lui Samuel Druckmann), eseist, critic şi istoric literar, stabilit în Germania (n. 1930)

– 2014: A murit Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (n. 1942)

– 2016: A murit principesa Ana De Bourbon-Parma (prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte), fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei; cunoscută în cercurile monarhiste şi în familia regală a României sub titlul Regina Ana, este căsătorită cu Regele Mihai I al României (din 10 iunie 1948, la Atena), cu care are împreună cinci fiice: principesele Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Ana de Bourbon-Parma nu a urcat niciodată pe tron, deoarece s-a căsătorit cu Regele Mihai I al României după ce acesta a abdicat (n. 1923, la Paris) – 5 ani

– 2016: A murit jurnalistul Ion Stănică; a lucrat la Radiodifuziunea Română, apoi la RFI (1984-2010) (n. 1950) – 5 ani

– 2017: A murit Ana-Maria Avram, compozitoare, pianistă, dirijoare și muzicolog; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hiperspectral în muzica actuală; împreună au iniţiat şi realizat importante festivaluri internaţionale dedicate muzicii electronice şi muzicii spectrale, în România şi în Europa (n. 1961)

– 2019: A murit Dumitru (Puşi) Dinulescu, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română în perioadele 1968-1970, 1990-1997 și redactor la Radio București între 1975-1977), prozator, poet și publicist (n. 1942)

– 2019: A murit Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (n. 1947)

– 2020: A murit jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (n. 1941) – 1 an

– 2020: A murit pictorul și fotograful Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Arabia Saudită: Intrarea în vigoare a obligației de a fi vaccinat împotriva Covid-19 pentru a intra în orice loc public sau privat

– Varșovia: Polonia marchează 77 de ani de la răscoala împotriva ocupaţiei naziștilor

– Israel: Deschiderea granițelor pentru vizitatorii vaccinați împotriva Covid-19

– Helsinki, Finlanda: Liderul partidului Adevărații Finlandezi, Jussi Halla-aho, urmează să părăsească această funcție

– Bangui, Republica Centrafricană: Sfârșitul stării de urgență prelungite

– Tel Aviv, Israel: Trofeul Campionilor la fotbal, disputat între campioana Franței și câștigătoarea Cupei Franței

– Budapesta, Ungaria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Ungariei

Aniversări – Comemorări

– 1-7.VIII: „Săptămâna Mondială a Alăptării” este celebrată pentru a încuraja alăptarea și a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din întreaga lume; ea marchează adoptarea, la 1 august 1990, la Florența, a „Declaraţiei Innocenti pentru protecţia, promovarea şi sprijinul alăptării”, semnată de către factorii de decizie guvernamentali, OMS, UNICEF și alte organizații pentru a proteja, a promova și sprijini alăptarea. OMS recomandă: inițierea alăptării în prima oră de viață, alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării în paralel cu alimentația complementară, până la 2 ani și peste. Sloganul de anul acesta este: „Protejarea alăptării: o responsabilitate comună”

– Ziua naţională a Republicii Benin; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– Ziua naţională a Confederaţiei Elveţiene; aniversarea întemeierii Confederaţiei/1291 – 730 de ani

– Ziua naţională a statului Jamaica; aniversarea independenţei faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962 (se sărbatoreşte în prima zi de luni din august)

– 1464: A murit Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea Republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii „Laurenziana” (n. 1389)

– 1495: S-a născut pictorul Jan van Scorel; a fost primul pictor olandez important care a studiat şi lucrat în Italia, fiind cel care a introdus principiile Renaşterii italiene în arta Ţărilor de Jos (m. 1562)

– 1686: S-a născut Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (m. 1739) – 335 de ani

– 1733: S-a născut Richard Kirwan, chimist şi mineralog irlandez; a pus bazele noilor metode ale chimiei analitice şi a clasificat (1784) mineralele după compoziţia lor chimică („Elements of Mineralogy”) (m. 1812)

– 1744: S-a născut Jean Baptiste de Monet, naturalist francez; este cel care inventat cuvântul biologie pentru a desemna știința ființelor vii și apoi a elaborat prima ipoteza despre teoria evoluționistă (m. 1829)

– 1770: S-a născut William Clark, călător şi explorator american, care a condus, împreună cu Meriwether Lewis, între 1804 și 1806, expediția numită Expediția Lewis și Clark, inițiată de președintele Statelor Unite, Thomas Jefferson, și finanțată de Congresul SUA pentru a obține informații amănunțite despre imensul teritoriu Louisiana, care fusese cumpărat de la Imperul Francez al lui Napoleon conform tratatului numit Louisiana Purchase, în anul 1803 (m. 1838)

– 1779: S-a născut Lorenz Oken, naturalist, botanist, biolog şi ornitolog german (m. 1851)

– 1818: S-a născut prima femeie astronom, americanca Maria Mitchell; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (m. 1889)

– 1819: S-a născut scriitorul american Herman Melville (m. 1891)

– 1870: S-a născut biologul rus Ilia Ivanovici Ivanov (m. 1932)

– 1884: A murit scriitor german Heinrich Laube (n. 1884)

– 1885: S-a născut George de Hevesy, chimist german de naţionalitate maghiară, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (m. 1966)

– 1914: S-a născut regizorul englez J. Lee Thompson (m. 2002)

– 1924: S-a născut (în Ucraina, într-o familie de origine poloneză) fizicianul francez Georges Charpak; a inventat numeroase detectoare de particule (camerele proporţionale multiple, camerele de derivă); Premiul Nobel pentru fizică pe 1992 (m. 2010)

– 1924: S-a născut Abdullah bin Abdulaziz al-Saud, rege al Arabiei Saudite între anii 2005-2015; i-a succedat la tron fratelui său, regele Fahd, la moartea acestuia (1 august 2005); prinț moștenitor încă din 1982, a condus efectiv regatul de la 1 ianuarie 1996, când, din motive de sănătate, Fahd nu mai era apt să-și exercite prerogativele regale (m. 2015)

– 1926: S-a născut bas-baritonul german Theo Adam (m. 2019) – 95 de ani

– 1927: S-a născut (în judeţul Bălţi) Nicolae Testemiţanu, chirurg, profesor şi om politic moldovean; considerat autorul conceptului de organizare a asistenţei medicale la nivel rural şi a strategiei de pregătire a cadrelor înalt calificate în acest domeniu; anul 2017 a fost declarat „Anul Nicolae Testemiţanu” în R. Moldova (m. 1986)

– 1930: S-a născut Lionel Bart (Lionel Begleiter), scriitor şi compozitor britanic (m. 1999)

– 1930: S-a născut Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (m. 2014)

– 1933: S-a născut Dom DeLuise, actor de comedie american de origine italiană (m. 2009)

– 1936: S-a născut (la Oran, Algeria) Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (m. 2008) – 85 de ani

– 1939: S-a născut scriitorul american Robert James Waller; cunoscut şi pentru munca sa ca fotograf şi muzician (m. 2017)

– 1941: S-a născut dirijorul, violoncelistul și compozitorul spaniol Jordi Savall, supranumit „regele muzicii vechi” – 80 de ani

– 1941: S-a născut actriţa și regizoarea franceză de origine marocană Nathalie Delon (m. 2021) – 80 de ani

– 1944: S-a născut producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (m. 2019)

– 1944: A murit Jean Prévost, scriitor, publicist şi critic literar francez (n. 1901)

– 1949: S-a născut Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (m. 2009)

– 1965: S-a născut regizorul, producătorul și scenaristul englez Sam (Samuel Alexander) Mendes

– 1970: A murit Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic şi fiziolog german; în 1926 a descoperit natura şi acţiunea enzimelor respiratorii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1931; a descoperit că principala și cea mai importantă cauză a cancerului este cantitatea prea mică de oxigen care intră în celulă (n. 1883)

– 1973: A murit Gian Francesco Malipiero, compozitor, muzicolog şi critic muzical italian (n. 1882)

– 1987: A murit actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (n. 1897)

– 1989: A murit pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (n. 1937)

– 1996: A murit Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină pe 1950 (n. 1897) – 25 de ani

– 1996: A murit (asasinat, într-un atac cu bombă) episcopul catolic de Oran (Algeria), Pierre Claverie; în 1987 a fost numit în Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, în acelaşi an, solicitând cetăţenia algeriană, care nu i-a fost acordată niciodată (n. 1938) – 25 de ani

– 1997: A murit pianistul rus Sviatoslav Richter; unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea (n. 1915, în Ucraina)

– 1998: A murit actriţa britanică de origine maghiară Eva Bartok (Éva Ivanova Márta Szők) (n. 1927)

– 1999: A murit Nirad C. Chaudhuri, scriitor britanic de origine din Bengal (fostă provincie din India Britanică) (n. 1897)

– 2003: A murit actriţa franceză de film Marie Trintignant (n. 1962)

– 2005: A murit geograful francez Robert Ficheux, discipol al renumitului geograf Emmanuel de Martonne, puternic ataşat de România; sub îndrumarea acestuia, Ficheux şi-a pregătit teza de doctorat cu un subiect privind geomorfologia întregului masiv al Munţilor Apuseni; în 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace; între anii 1935 şi 1938 a fost numit, la recomandarea lui Emil Racoviţă, succesor al lui George Vâlsan la Catedra de geografie fizică a Universităţii din Cluj; membru corespondent străin (1948) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1898)

– 2015: A murit Cilla Black, cântăreaţă britanică şi prezentatoare TV (n. 1943)

– 2018: A murit actriţa și cântăreața americană Mary Carlisle (nume real: Gwendolyn Witter) (n. 1914)

– 2019: A murit regizorul american Donn Alan Pennebaker; realizator de documentare, pionier al generaţiei de cineaşti din anii 1960, care au profitat de inovaţii precum camere video de mână şi care au adoptat un stil spontan şi intim cunoscut ca cinéma vérité; a contribuit la inventarea documentarului politic modern; printre contribuţiile sale la cultura şi politica americană se numără documentarele „Don’t Look Back”, despre Bob Dylan, şi „The War Room”, despre campania prezidenţială din 1992 a lui Bill Clinton (n. 1925)

– 2020: A murit actorul american Wilford Brimley (n. 1934) – 1 an

– 2020: A murit actorul american Reni Santoni (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 31 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 31 iulie 2021, 05:00 / actualizat: 31 iulie 2021, 9:36

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cluj-Napoca: Actriţa Cezara Dafinescu va primi Premiul pentru întreaga carieră la ediţia din 2021 a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc la Cluj, în perioada 23 iulie – 1 august. Nume sonor în cinematografia română, îndrăgită şi apreciată pentru apariţiile sale pe micul şi marele ecran, dar şi în teatru, actriţa Cezara Dafinescu va fi celebrată la cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania. Artista va fi astăzi, distinsă cu Premiul pentru întreaga carieră la Gala de închidere TIFF 2021. În prezenţa sa, la Cluj, va fi proiectată în aceeaşi zi comedia muzicală „Cucoana Chiriţa”, regizată de Mircea Drăgan, în care actriţa interpretează un rol memorabil

* Sibiu: Unsprezece evenimente, spectacole de teatru, concerte, proiecţii de film, atât producţii proprii BIS Teatru, cât şi evenimente invitate, sunt oferite publicului în cadrul Stagiunii de vară, în perioada 15 iulie – 26 august, la Grădina BIS. Din program:

• ora 20:00 – „Născut în 2000”, la Grădina BIS, eveniment în cadrul proiectului Vaccinart – Interakt Arts. Scenariul şi regia: Bogdan Sărătean. Scenografia: Alexandra Budianu. Intrarea este liberă exclusiv pe bază de rezervare prin sms sau email (rezervari.bisteatru@gmail.com)

– S-a întâmplat într-o zi de 31 iulie

* Se împlinesc 590 de ani de când oraşul Piatra-Neamţ a fost menţionat pentru prima oară, în documentele interne, în actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. Aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit „Piatra”, până în anul 1859, când s-a adăugat cuvântul „Neamţ”, devenind astfel Piatra-Neamţ, completarea fiind necesară, pentru a deosebi oraşul de alte localităţi – numeroase la vremea respectivă – care purtau numele de „Piatra”. Prima atestare documentară a viitorului târg Piatra-Neamţ se găseşte în documentul emis de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în data de 30 ianuarie 1395, în contextul campaniei militare împotriva domnului Moldovei, Ştefan I

* Cu 102 ani în urmă (1919) Adunarea Națională Constituantă germană a adoptat Constituția de la Weimar, intrată în vigoare la 11 august. Potrivit prevederilor ei, Germania republicană a fost denumită „Reich” („Imperiu”). Actele legislative erau pregătite şi votate de Reichstag, ales pe patru ani, prin vot universal. Pe lângă parlament, a mai luat fiinţă un Consiliu al Reich-ului (Reichsrath), care era alcătuit din reprezentanţi ai landurilor. Acestea din urmă, 17 la număr, păstrau totuşi propriile lor adunări, propriul lor guvern, a cărui competenţă se limita la chestiunile regionale de referinţă. În fruntea Reich-ului se afla un preşedinte, ales direct de popor pe o perioadă de şapte ani care era şi comandantul suprem al forţelor armate ale ţării. Constituţia garanta, de asemenea, inviolabilitatea proprietăţii private şi consfinţea drepturile şi libertăţile democratice

* Cu 64 de ani în urmă (1957) intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, primul reactor atomic românesc de cercetare. Între anii 1955-1957, o echipă mixtă româno-sovietică, utilizând un proiect tehnic furnizat de Uniunea Sovietică, a construit la Măgurele primul reactor nuclear de cercetare din sud-estul Europei: VVR-S-60. La 31 iulie 1957, reactorul a pornit, utilizând inițial combustibil nuclear din Uniunea Sovietică, de tip EK-10. După anul 1980, s-a folosit și combustibil nuclear înalt îmbogățit de tip S-36. La jumătatea anilor ’50 România și Uniunea Sovietică (de atunci) au convenit construcția lângă București (la Măgurele) a unui reactor nuclear de cercetare tip VVR-2000kW. Era primul reactor de cercertare nucleară pe care URSS îl aproba, în afara granițelor sale de stat, pentru o țară din blocul est European

* Acum 42 de ani (1979) apărea decretul privind gospodărirea „judicioasă” şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. A fost momentul inaugurării scumpirilor şi a restricţiilor impuse de regimul comunist populaţiei României, restricţii ce au marcat deceniul următor, până în 1989

* În urmă cu 31 de ani (1990) Parlamentul României a adoptat Legea nr. 10 (apărută în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990), privind proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României, sărbătorită pentru prima dată la 1.XII.1990. La 18.XI/1.XII.1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România. În timpul dictaturii comuniste, Ziua Naţională era marcată la 23 august, ziua când România a întors armele, în 1944, şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când preşedintele SUA, George W. Bush, şi omologul său rus, Mihail Gorbaciov, au semnat, la Moscova, Tratatul privind reducerea armelor strategice – START 1, intrat în vigoare pe 5 decembrie 1994. Acesta înlocuia Acordul SALT (Strategic Arms Limitation Talks) semnat în 1972 şi prelungit în 1979 de SUA şi URSS prin care se prevedea limitarea dezvoltării armamentului. În timpul anilor ′90, SUA şi Rusia au dus o serie de tratative pentru a înlocui START I, cu un nou tratat care ar fi adus schimbări profunde. START II din 1993 nu a intrat, însă, niciodată în vigoare. Consultările asupra unui alt tratat, denumit adesea START III, care au avut loc între 1997 – 2000, s-au încheiat fără niciun rezultat. Tratatul START I a rămas în vigoare până la data de 5 decembrie 2009, şi deşi conţinea opţiunea extinderii din cinci în cinci ani, Washingtonul şi Moscova au decis să pună capăt negocierilor de prelungire aflate deja în curs de desfăşurare în privinţa unui nou tratat de înlocuire, astfel că START I a expirat de la sine

Aniversări – Comemorări

– Înainteprăznuirea scoaterii Sfintei Cruci. Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Ignaţiu de Loyola, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021). NOTĂ: La 31.VII.1556 a murit (la Roma) călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola, întemeietor (15.VIII.1534) al „Companiei lui Isus”, ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale (Ordinul Iezuiţilor), confirmat de Papă în 1540; Ignaţiu de Loyola a fost beatificat în 1609 şi canonizat în 1622; declarat patron al reculegerilor spirituale (n. 1491, la Loyola, în Ţara Bascilor) – 465 de ani

– 1866: S-a născut astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (m. 1952) – 155 de ani

– 1885: S-a născut istoricul, filologul şi profesorul Vasile Grecu; s-a preocupat, îndeosebi, de istoria şi literatura Bizanţului, a influenţei exercitate de cultura bizantină asupra celei române; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1972)