Calendarul zilei – 9 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 9 iulie 2021, 8:02

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Afișarea rezultatelor finale în cadrul examenului de Bacalaureat

* Rezultatele probelor din cadrul  sesiunii speciale a Evaluării Naţionale vor fi afişate astăzi şi, tot în aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile.Rezultatele finale după contestaţii se vor afişa pe 12 iulie.

* Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează admiterea la studii universitare de licență, în mediul online, prin intermediul platformei admitere.snspa.ro. Candidații care vor alege Facultatea de Administrație Publică, Facultatea de Comunicare și Relații Publice sau Facultatea de Management se vor putea înscrie online în perioada 9-16 iulie, completând în contul de candidat media generală a examenului de Bacalaureat, care va reprezenta media de admitere, în corelaţie cu opțiunile candidatului la facultatea la care candidează, în limita locurilor prezentate în oferta educațională pentru anul universitar 2021-2022

– Sport

* Jud. Vâlcea: Prima etapă din acest an a Campionatului Național de Turism Sportiv Ștafeta Munților se va desfășura în perioada 9 – 11 iulie, la Brezoi, în Munții Lotrului. Trofeul Jnepenilor 2021 este organizat de Asociația pentru Tineret, Sport, Turism și Ecologie Jnepenii

– S-a întâmplat într-o zi de 9 iulie

* Acum 501 ani (1520) era menţionată, pentru prima dată, o „hotărnicie”, care se referea la fixarea graniţei dintre Ţara Românească şi Transilvania, în zona din nordul Olteniei

* Se împlinesc 205 ani (1816) de la proclamarea independenţei Provinciilor Unite de la Río de la Plata (în 1810 băştinaşii au început lupta armată antispaniolă). Navigatorul spaniol Juan Diaz de Solis descoperă în 1516 estuarul fluviului Rio de la Plata („Râul Argintului”), iar Fernando Magellan străbate, în 1520, strâmtoarea care de atunci îi poartă numele. Urmând aceste itinerarii, spaniolii colonizează noile ţinuturi, în 1536 fiind întemeiat Santa María del Buen Aire (Buenos Aires). Ulterior, Argentina devine parte a Viceregatului Peru, iar din 1776 a Viceregatului Rio de la Plata. Mişcarea de eliberare naţională izbucnită la 25 mai 1810 („Revoluţia din Mai”), a culminat, la 9 iulie 1816, cu proclamarea independenţei „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” care, prin Constituţia din 1826, au primit denumirea de Republica Federativă Argentina

* Cu 144 de ani în urmă (1877), între 9 și 19 iulie, s-a desfăşurat prima ediţie a Turneului de tenis de la Wimbledon (Marea Britanie). Primul câştigător a fost Spencer Gore, într-o dispută cu numai 22 de jucători, în faţa a 200 de spectatori. Acum, acest turneu se numără printre cele 4 mari turnee de tenis de Grand Slam, alături de cele de la Roland Garros, US Open şi Australian Open. O trăsătură definitorie a Wimbledon-ului este că jocurile se desfăşoară pe gazon

* Se împlinesc 105 ani (1916) de la fondarea Conmebol sau CSF (CONfederación sudaMEricana de FútBOL – Confederaţia Sudamericană de Fotbal), corpul administrativ al fotbalului în majoritatea ţărilor din America de Sud, la iniţiativa uruguayanului Héctor Rivadavia Gómez. Argentina, Uruguay, Brazilia şi Chile au fost ţările fondatoare, mai târziu alăturându-li-se Paraguay (1921), Peru (1925), Bolivia (1926), Ecuador (1927), Columbia (1936) şi Venezuela (1952). Astăzi, Conmebol face parte din FIFA şi se ocupă de organizarea tuturor activităţilor de fotbal la nivel profesionist din ţările menţionate

* În urmă cu 74 de ani (1947) Consiliul de Miniştri al ţării hotăra să remită secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite declaraţia de intrare a României în forul mondial şi de aderare la Carta Naţiunilor Unite. Cererea adresată de Gheorghe Tătărescu, ministrul afacerilor străine, a fost respinsă de Consiliul de Securitate al ONU la data de 1 octombrie a aceluiaşi an. România a fost primită în rândul statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite la 14.XII.1955

* Acum 66 de ani (1955) a fost citit, la Londra, în cadrul unei conferinţe de presă, textul declaraţiei ce punea bazele mişcării Pugwash (mişcare a oamenilor de ştiinţă pentru pace, dezarmare şi securitate). Iniţiatorii mişcării au fost savanţii Bertrand Russel şi Albert Einstein, declaraţia fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri (18 aprilie 1955). Mişcarea Pugwash a fost creată abia în iulie 1957, în cadrul unei conferinţe ţinute în localitatea canadiană care a dat și numele mişcării. În anul 1995, mişcării Pugwash şi preşedintelui ei, britanicul de origine poloneză Joseph (Józef) Rotblat (4.XI.1908 – 31.VIII.2005), le-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Pace. În prezent, președintele Pugwash este brazilianul Sergio Duarte

* Acum 22 de ani (1999) a avut loc atacul asupra căminului Universității din Teheran (Iran). Acțiunea forțelor de ordine a fost urmată de 6 zile de demonstraţii și proteste. Protestele au început în zorii zilei de 9 iulie 1999 printr-o demonstraţie paşnică a studenților de la Universitatea din Teheran faţă de închiderea unui ziar reformist. După demonstraţia studenților, forţele de ordine au intrat în forță în căminul studențesc recurgând la arestări

* Se împlinesc 10 ani (2011), de când Sudanul de Sud a devenit în mod oficial stat independent, după 37 de ani de război civil

Aniversări – Comemorări

– Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1887: S-a născut cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română” din Bucureşti, printre ai cărei membri fondatori se numără (m. 1963)

– 1893: S-a născut Octavian Beu, muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat (m. 1964)

– 1900: S-a născut lingvistul Alexandru Graur; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Tatiana Nicolescu, critic şi istoric literar, traducătoare şi profesoară; studii dedicate scriitorilor ruşi şi sovietici; în prezent locuieşte în Italia, la Milano

– 1924: S-a născut compozitorul Sergiu Sarchizov; între anii 1953 şi 1956 a fost şeful Serviciului de creaţie muzicală din Radiodifuziunea Română (m. 2003)

– 1926: S-a născut acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (m. 1989) – 95 de ani

– 1933: A murit istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1841)

– 1943: S-a născut Margareta Pâslaru, interpretă, compozitoare și textieră de muzică uşoară și populară, actriţă, regizor artistic, producătoare, scenaristă, scriitoare, realizatoare de radio şi TV

– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară Angela Similea – 75 de ani

– 1946: S-a născut pictorul și restauratorul Mircea – Răsvan Ciacâru (m. 2020) – 75 de ani

– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mirabela Dauer

– 1968: S-a născut Daniel Iordăchioaie, solist vocal, compozitor şi autor de versuri

– 1978: A murit compozitorul Zoltán Aladár (n. 1929)

– 1988: A murit lingvistul Alexandru Graur; contribuţii în domeniul lingvisticii generale, al foneticii, gramaticii şi lexicologiei limbii latine şi române; studii de onomastică; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1989: A murit Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969 (n. 1915)

– 2018: A murit Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Veneția, Italia: Miniștrii economiei și finanțelor din cadrul G20 se întâlnesc la Veneția pentru un summit de două zile, acesta fiind unul dintre principalele evenimente ale președinției G20 deținute de Italia (9 – 10 iul.)

– Teheran: Sunt marcați 22 de ani de la atacul asupra căminului Universității din Teheran, în 1999

– Ramallah: Palestina marchează 17 ani de la hotărârea Curții Internaționale de Justiție din 9 iulie 2004, conform căreia zidurile Israelului și gardurile din Cisiordania au fost declarate ilegale

– Moscova: Audierea a două contestații Apple împotriva autorităților ruse

– Londra: Audiere preliminară a ofițerului de poliție, Wayne Couzens, acuzat de crimă, după moartea londonezei Sarah Everard

– Juba: Manifestări de marcare a 10 ani de la independența Sudanului de Sud

– Los Angeles, SUA: Lansarea filmului „Black Widow”, difuzat simultan pe Disney+

– Monaco, Principatul Monaco: Atletism – Liga de Diamant 2021, reuniunea de la Monaco

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Sudanul de Sud; aniversarea proclamării independenţei (2011) – 10 ani

– 1441: A murit pictorul flamand Jan Van Eyck (n. 1395) – 580 de ani

– 1834: S-a născut poetul Jan Neruda, unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai realismului ceh (m. 1891)

– 1850: A murit Zachary Taylor, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în perioada martie 1849 – iulie 1850 (n. 1784)

– 1856, 9/10: S-a născut Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (m. 1943) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 28 iunie 1856

– 1858: S-a născut Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (m. 1942)

– 1879: S-a născut compozitorul italian Ottorino Respighi (m. 1936)

– 1880: A murit Paul Broca, medic și anatomist francez (n. 1824)

– 1894: S-a născut Piotr Leonidovici Kapița, fizician rus de origine basarabeană, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Allan Penzias și Robert Woodrow Wilson; considerat părintele bombei nucleare sovietice (m. 1984)

– 1901: S-a născut scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” pentru cele mai multe romane de autor publicate într-un singur an, în 1977 (m. 2000) – 120 de ani

– 1911: S-a născut fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-al doilea război mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (m. 2008) – 110 ani

– 1924: S-a născut organistul francez Pierre Cochereau (m. 1984)

– 1926: S-a născut Ben Roy Mottelson, fizician danez de origine americană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater, pentru contribuțiile la demonstrarea teoriilor lui Rainwater privind structura nucleilor atomici – 95 de ani

– 1932: A murit King Camp Gillette, inventator şi manufacturier american, cel care a realizat primele lame de ras; în 1901 a înfiinţat, împreună cu W. E. Nickerson, compania „Gillette”, prima producătoare din lume de lame de bărbierit; producţia a început în 1903, patentul invenţiei fiind obţinut în 1904 (n. 1855)

– 1933: S-a născut neurologul şi scriitorul britanic Oliver Sacks (m. 2015)

– 1937: S-a născut David Hockney, pictor, fotograf şi scenograf britanic; în prezent locuiește în California, SUA

– 1938: S-a născut actorul american Brian Dennehy (m. 2020)

– 1956: S-a născut Tom Hanks (nume complet: Thomas Jeffrey Hanks), actor, regizor şi producător american de film – 65 de ani

– 1962: A murit Georges Bataille, antropolog, bibliotecar, critic literar, eseist, filosof și scriitor francez (n. 1897)

– 1974: A murit Earl Warren, jurist şi om politic american; şef al Curţii Supreme (din 1953), a impus (în 1954) votarea unei hotărâri care condamna segregaţia rasială în şcoli; a prezidat, între anii 1963 şi 1964, Comisia care a anchetat asasinarea preşedintelui SUA John F. Kennedy (n. 1891)

– 1990: A murit pianista şi profesoara franco-elvețiană Hélène Boschi (n. 1917)

– 2002: A murit actorul american de film Rod Steiger (n. 1925)

– 2011: A murit cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit jurnalistul american Sydney Schanberg; a câştigat premiul Pulitzer pentru relatările despre căderea regimului din Cambodgia şi Khmerii Roşii (n. 1934) – 5 ani

– 2019: A murit miliardarul filantrop american Ross Perot; unul dintre pionierii industriei de servicii IT; a fondat „Electronic Data Systems” în 1962, a pus bazele companiei „Perot Systems Corp”, în 1988 (n. 1930)

– 2019: A murit Rip Torn (nume real: Elmore Rual Torn, Jr.), actor american de film și teatru; star al serialului „The Larry Sanders Show” (n. 1931)

Calendarul zilei – 8 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 8 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 8 iulie 2021, 9:44

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

*Concertul “Valsuri și peșrevuri  – confluențe muzicale între Orient și Occident” susținut de   Ansamblul “Anton Pann” și „Sttretto String Quartet” , fiind organizat de Ambasada Turciei în România – ora 19:00, la Opera Națională București

*Fundaţia9 prezintă Selecţia de Filme CINEVARA 2021 (08 iulie – 02 septembrie 2021). Din programul de astăzi:

• ora 21:00 – LUCIA/ LUCIA – proiecţie silent cinema (cu căşti wireless). Un film de Humberto Solas (Cuba, 1968), 160 min. Film restaurat în laboratoarele Cineteca di Bologna în parteneriat cu Institutul Cubanez al Artei şi Industriei Cinematografice (ICAIC). Restaurarea a fost finanţată de Turner Classic Movies şi World Cinema Project – Film Foundation. Mulţumiri speciale către Bundesarchiv.

* Festivalul Filmului Francez (FFF) din România celebrează 25 de ani de existenţă cu o ediţie aniversară, de vară, care va avea loc între 1 şi 11 iulie, în 12 oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Târgu-Mureş. Proiecţiile vor avea loc în săli de cinema sau spaţii culturale şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului. Ecuaţia care stă la baza selecţiei de filme este 25 = 5 x 5: 5 secţiuni cu câte 5 filme fiecare, pentru a marca 25 de ediţii ale celui mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale, organizat de Institutul Francez din România, alături de partenerii săi. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internaţional. Din program:

• Sfântu Gheorghe/ Sibiu/ Târgu-Mureș: În perioada 8 – 11 iulie, evenimentul se desfășoară la Cinema Arta by Citiplex din Sfântu Gheorghe, Fabrica de Cultură (Sala Lulu) din Sibiu și la Teatrul de Vară din Târgu-Mureș

– S-a întâmplat într-o zi de 8 iulie

* Acum 629 de ani (1392), în Pera Constantinopolului, era menţionată prezenţa monedelor emise în Ţara Românească – „perperii de Valachia”, fiind atestată, astfel, circulaţia monedei româneşti în comerţul sud-est european

* Cu 524 de ani în urmă (1497) navigatorul şi exploratorul portughez Vasco da Gama (1469-1524) începea, din portul Restelo Lisabona la bordul corăbiei Nau S. Gabriel (120 t), prima călătorie pe mare din Europa (Belem/Lisabona) până în India, înconjurând Africa, şi deschidea, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia. După ce a străbătut Oceanul Indian în numai 23 de zile, navigatorul portughez Vasco da Gama ajungea pe 20 mai 1498 în portul indian Calicut    * În urmă cu 312 ani (1709) a avut loc Bătălia de la Poltava (astăzi, în Ucraina), care a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei într-una dintre cele mai celebre bătălii ale Marelui Război al Nordului. Este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor. NOTĂ: Unele surse menţionează şi stilul vechi – 27 iunie 1709

* Se împlinesc 310 ani (1711), de când, între 8/19 şi 11/22 iulie, a avut loc Bătălia de la Stănileşti pe Prut. Forţele ruso-moldovene au fost încercuite de turci, iar ţarul Petru I a fost constrâns să semneze pacea la Vadu Huşilor. A luat sfârşit domnia lui Dimitrie Cantemir în Moldova, începută la 23.XI.1710. Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilierul apropiat al ţarului

* În urmă cu 152 de ani (1869), la Timişoara, s-a deschis circulației prima linie de tramvai tras de cai, care a unit Cetatea, de la Piața Sf. Gheorghe, de cartierul Fabric. La 30 aprilie 1869, s-au achiziţionat de la Fabrica de Vagoane din Viena primele 5 vagoane de persoane, pentru transportul cu cai, fiecare vagon costând 1755 florini. Tramvaiele cu cai au funcţionat până la 26 iulie 1899, când au circulat s-au introdus tramvaiele cu tracțiune electrică. La sfârşitul anului 1869, Societatea de Tramvaie cu Cai din Timișoara avea un parc de 24 de vagoane. Programul de circulaţie al tramvaielor era între orele 6 – 22, la un interval de 10-12 minute. Astfel, Timişoara devenea primul oraş din ţară şi al treilea din lume care folosea tramvaiele ca mijloc de transport în comun, după New York și Paris. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Primul tramvai urban a fost ideea lui John Stephenson şi a fost dat în funcţiune în 26 noiembrie 1832 în New York, între Manhattan şi Harlem. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, la Paris, în 1854

* Acum 132 de ani (1889) apărea primul număr al prestigiosului cotidian american „The Wall Street Journal”, unul dintre cele mai importante ziare economice şi financiare din lume. A fost fondat de compania Dow, Jones & Company, înfiinţată în 1882, de reporterii financiari Charles Dow şi Edward Jones, cărora li s-a alăturat şi Charles Bergstresser. Împreună au pus bazele unei bănci de date în domeniul afacerilor. Primul buletin cu informaţii financiare a fost editat într-un mic birou din subsolul unui magazin de dulciuri de pe Wall Street nr. 15, din New York şi era destinat, iniţial, unui grup restrâns de abonaţi. Ziarul a apărut prima dată în anul 1883, sub numele de „Customers’ Afternoon Letter”, din 1889, fiind redenumit „The Wall Street Journal”

* Se împlinesc 45 de ani (1976) de când Comitetul Politic (înfiinţat în 1972) al Partidelor Creştin Democrate din ţările Pieţei Comune (azi, Uniunea Europeană) adopta, la Luxemburg, statutul Partidului Popular European (PPE), primul preşedinte ales fiind Leo Tindemans (1922-2014). În 1978, a avut loc primul congres al PPE, în cadrul căruia a fost adoptat programul politic. Şi la Bucureşti a avut loc un Congres al formaţiunii, în perioada 17 – 18 octombrie 2012. Partidul Popular European, în prezent condus de Donald Tusk, este o federaţie a partidelor creştin democrate membre, asociate sau candidate ale Uniunii Europene. Din România sunt afiliate la PPE Partidul Naţional Liberal (PNL), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

* Acum 11 ani (2010) un avion experimental propulsat de energie solară a stabilit un record mondial și a făcut istorie, după ce a zburat încontinuu timp de 26 de ore (inclusiv pe timp de noapte), aterizând în siguranță pe un aerodrom elvețian. Cea mai grea încercare a fost ca avionul cu o persoană la bord să zboare și noaptea, dar s-a dovedit că ziua bateriile au acumulat suficientă energie. Aparatul avea o anvergură a aripilor de 63 metri, o lungime de 22 de metri și o greutate 1.600 de kilograme, dispunea de baterii care cântăreau jumătate de tonă, de patru motoare electrice și de aproximativ 12.000 de celule solare, iar viteza medie de zbor a fost 70 km/h. Pilotul Andre Borschberg a decolat cu avionul Solar Impulse pe 7 iulie și a aterizat la Payerne, în Elveția, joi, 8 iulie. După ce a zburat 14 ore pe lumină, bateriile s-au încărcat suficient încât avionul să poată zbura și noaptea. După câțiva ani, în iulie 2016, o versiune perfecționată, Solar Impulse 2, avea să finalizeze un istoric înconjur al Pământului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Epictet preotul şi Astion monahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Transportului Public Timişorean”, stabilită de Consiliul Local în 2011; la 8 iulie 1869, în Timişoara se deschidea circulaţiei prima linie de tramvai tras de cai, care unea Cetatea (Piaţa Sf. Gheorghe) de cartierul Fabric (6 km); Timişoara devenea astfel primul oraş din Europa sud-estică cu tramvai tras de cai

– 1885, 8/21: A murit (la Atena) Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839)

– 1891: S-a născut Constantin Motăş, zoolog, biolog, ecolog; ca profesor la Facultatea de Agronomie din Iaşi, a ţinut primul curs de hidrobiologie şi piscicultură din România; împreună cu S. Karaman şi P. C. Chapuis, a pus bazele unei noi discipline – freatobiologia, ştiinţa care studiază organismele din apele freatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1980) – 130 de ani

– 1903: S-a născut Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (m. 1978)

– 1907: S-a născut pictorul Petre Abrudan; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai picturii transilvănene (m. 1979)

– 1910: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (m. 1973)

– 1914: S-a născut Elvira Micoş, pictor, gravor și scenograf (m. 2014)

– 1926: S-a născut Constantin Romaşcanu, compozitor, dirijor de cor, organist şi profesor; a înfiinţat şi dirijat orchestra simfonică a studenţilor Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie a Conservatorului „C. Porumbescu” din Bucureşti (1967-1982) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, personalitate a teatrului românesc de păpuşi şi marionete; artist păpuşar la Teatrul „Ţăndărică” între anii 1950 – 1997; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu; a colaborat cu Radiodifuziunea Română la emisiunea „Teatru la microfon” şi la „Teatrul Radiofonic” (1959 – 1985), a avut emisiunea „Povestiri pe degete” la Televiziunea Naţională (seriale cu păpuşi, 1958 – 1980); apreciată profesoară universitară de Arta Teatrului de Păpuşi în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actual UNATC (m. 2019)

– 1941: S-a născut poeta Angela Marinescu (a folosit şi pseudonimul Basaraba Matei; numele real este Basaraba-Angela Marcovici) – 80 de ani

– 1941: S-a născut poeta și prozatoarea Elisabeta Isanos; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar (m. 2018) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Şerban Foarţă, poet, eseist şi traducător (în special din poezia franceză modernă)

– 1948: A murit pictorul şi desenatorul Ştefan Popescu, unul dintre întemeietorii grupării „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1954: S-a născut pictorul Ioan Burlacu

– 1955: S-a născut actriţa de teatru şi film Mihaela Mitrache (m. 2008)

– 1956: A murit prozatorul Damian Stănoiu (prenumele la naştere: Dumitru); în scrierile sale predomină prezentarea vieţii monahale, ecleziastice în general (n. 1893) – 65 de ani

– 1959: A murit (în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea) scriitorul creştin, moralist și naționalist Vasile Militaru, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă, a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (n. 1886)

– 1960: S-a născut dirijorul Ion Marin; stabilit în Austria, din 1986; colaborează, în prezent, cu orchestre renumite din întreaga lume; a creat „Cantus Mundi”, cel mai modern program de integrare şi de luptă împotriva discriminării în rândul copiilor, și programul „Simfonia Mundi”, care se bazează pe instrumente; fiul fondatorului corului de cameră „Madrigal”, Marin Constantin

– 1962: A murit compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu (n. 1899)

– 1968: A murit Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (n. 1904)

– 1984: A murit (la Nisa, Franţa) George Brassaï (pseudonimul lui Gyula Halász), cunoscut fotograf, sculptor şi cineast francez de origine maghiară din România (n. 1899, la Braşov)

– 1994: A murit George Hanganu, istoric literar şi comparatist (n. 1914)

– 2009: A murit etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1921)

– 2011: A murit inginerul Emanuel Diaconescu, întemeietor al şcolii doctorale sucevene în inginerie mecanică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1944) – 10 ani

– 2013: A murit Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (n. 1931)

– 2014: A murit creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (n. 1917)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor belgieni ai mediului și sănătății cu privire la poluarea permanentă a solului cu compuși perfluorinați

– Sofia, Bulgaria: Întâlnirea liderilor Europei Centrale și de Est pentru Summitul inițiativei celor trei mări (8 – 9 iul.)

– Managua, Nicaragua: Termen impus Guvernului de Curtea Interamericană a Drepturilor Omului pentru eliberarea a patru oponenți

– Istanbul, Turcia: Reluarea procesului în lipsă a 26 de persoane pentru asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

– Paris: Este celebrat centenarul nașterii sociologului francez Edgar Morin

– Amsterdam, Țările de Jos: Grupul Stellantis organizează o conferință privind electrificarea

– Novi Sad, Serbia: Exit Music Festival – în Cetatea Petrovaradin (8 – 11 iul.)

– Carhaix-Plouguer, Franța: Se desfășoară 10 seri de concerte, care vor înlocui festivalul de muzică Les Vieilles Charrues – la Château de Kerampuil (8 – 18 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1621: S-a născut fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (m. 1695) – 400 de ani

– 1695: A murit Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a construit primul ceas cu pendul (1657) şi a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (n. 1629)

– 1784: A murit Torbern Olof Bergman, chimist și mineralog suedez, cunoscut pentru lucrarea sa din 1775 “Disertație despre Atracțiile Elective”, conținând cele mai cuprinzătoare tabele despre afinitatea chimică publicate vreodată (n. 1735)

– 1822: A murit poetul englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (n. 1792)

– 1831: S-a născut farmacistul american John Pemberton, inventatorul băuturii răcoritoare „Coca-Cola” (m. 1888) – 190 de ani

– 1838: S-a născut contele german Ferdinand von Zeppelin, inventatorul dirijabilului (în perioada 1900-1917 a construit peste 50 de dirijabile rigide); este primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor (m. 1917)

– 1839: S-a născut John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (m. 1937)

– 1890: S-a născut scriitorul Walter Hasenclever, unul dintre principalii exponenţi ai expresionismului german (m. 1940; s-a sinucis)

– 1892: S-a născut scriitorul englez Richard Aldington; reprezentant de seamă al curentului imagist (m. 1962)

– 1894: S-a născut cineastul italian Carlo Ludovico Bragaglia, prolific realizator în special de comedii (m. 1998)

– 1900: S-a născut George Antheil, compozitor şi pianist american (m. 1959)

– 1902: S-a născut lingvistul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limba şi literatura română; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1996)

– 1903: S-a născut pianistul, dirijorul și profesorul italian Carlo Zecchi (m. 1984)

– 1921: S-a născut Edgar Morin, filosof și sociolog francez, recunoscut la nivel internațional pentru munca sa privind complexitatea și „gândirea complexă” (pensée complexe), și pentru contribuțiile sale științifice în diverse domenii precum studii media, politică, sociologie, antropologie vizuală, ecologie, educație și biologia sistemelor. Deține diplome în istorie, economie și drept – 100 de ani

– 1930: S-a născut Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (m. 2014)

– 1930: A murit filologul german Gustav Weigand; în 1893 a înfiinţat, la Leipzig, Institutul pentru Studiul Limbii Române, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru ştiinţific din străinătate pentru studiul limbii române; Weigand a fost şi primul lingvist care a cercetat, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români; el a impus în lumea ştiinţifică şi folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea limitativă de „macedonean”; membru corespondent străin al Academiei Române (1892) (n. 1860)

– 1938: S-a născut actorul rus Andrei Miagkov (m. 2021)

– 1943: S-a născut Michael Metzeltin, lingvist și profesor austriac, personalitate de prim rang în domeniul filologiei romanice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2004

– 1944: S-a născut poetul palestinian Mourid Barghouti; a publicat numeroase colecţii de poezii, dar a fost recunoscut pe plan internaţional pentru volumul de memorii „I saw Ramallah” (m. 2021)

– 1946: A murit Józef Mehoffer, pictor și grafician austriac de origine poloneză (n. 1869) – 75 de ani

– 1949: A murit Riccardo Pick-Mangiagalli, compozitor şi pianist italian de origine cehă (n. 1882)

– 1951: S-a născut actriţa americană de film şi prezentatoarea de modă Anjelica Huston – 70 de ani

– 1952: S-a născut actriţa americană Mary Ellen Trainor (m. 2015)

– 1956: A murit Giovanni Papini, jurnalist, eseist, critic literar, poet și romancier italian (n. 1881) – 65 de ani

– 1958: S-a născut Kevin Bacon, regizor, actor şi producător american

– 1961: S-a născut Andrew Fletcher, instrumentist britanic (keyboard), DJ și unul dintre membri fondatori ai trupei Depeche Mode – 60 de ani

– 1967: A murit actriţa britanică de film Vivien Leigh (n. 1913)

– 1979: A murit Sin-Itiro Tomonaga, fizician japonez, care a avut o importantă influență în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câștigat, în 1965, Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Richard Feynman și Julian Schwinger (n. 1906)

– 1994: A murit Kim Ir Sen (Kim Il-sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al CC (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al RPD Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” al socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (n. 1912)

– 2012: A murit Ernest Borgnine (născut Ermes Effron Borgnino), actor american de film şi televiziune (n. 1917)

– 2015: A murit poetul, prozatorul şi profesorul american James Tate, recompensat în 1992 cu premiul Pulitzer, pentru volumul „Selected Poems” (n. 1943)

– 2015: A murit actorul american Irwin Keyes (n. 1952)

– 2016: A murit muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (n. 1936) – 5 ani

– 2018: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul italian Carlo Vanzina, unul dintre inventatorii genului „cinepanettone” – un stil cinematografic popular, alcătuit din comedii fără mari pretenţii artistice, ignorate de criticii de specialitate dar adorate de publicul larg (n. 1951)

Calendarul zilei – 7 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 7 iulie 2021, 8:38

EVENIMENTE INTERNE

-Președinție

* Președintele Klaus Iohannis va avea, în perioada 5-7 iulie, o serie de consultări cu mediul politic și cu partenerii sociali pe tema proiectului „România Educată”. Din programul de astăzi:

• ora 16:00 – întrevedere cu partenerii de dialog social din zona educației și cu reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale implicate în Proiectul „România Educată” – la Palatul Cotroceni

-Învățământ, Cercetare

* Astăzi are loc proba la Limba maternă, în cadrul  sesiunii speciale a Evaluării Naţionale

– Cultură

* Festivalul Filmului Francez (FFF) din România celebrează 25 de ani de existenţă cu o ediţie aniversară, de vară, care va avea loc între 1 şi 11 iulie, în 12 oraşe din ţară: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava şi Târgu Mureş. Proiecţiile vor avea loc în săli de cinema sau spaţii culturale şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului. Ecuaţia care stă la baza selecţiei de filme este 25 = 5 x 5: 5 secţiuni cu câte 5 filme fiecare, pentru a marca 25 de ediţii ale celui mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale, organizat de Institutul Francez din România alături de partenerii săi. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Internaţional. Din program:

• Arad: Evenimentul va avea loc în perioada 7 – 11 iulie, la Cinema Arta – Grădina de vară

* Com. Brebu Nou, jud. Caraș-Severin: Festivalul Internaţional de Jazz de la Gărâna se va desfăşura în perioada 7 – 11 iulie. Odată cu relaxarea condiţiilor de desfăşurare a evenimentelor culturale în aer liber, organizatorii au mărit numărul de participanţi la capacitatea maximă admisă de 1.000, cu condiţia să fie vaccinaţi anti-COVID-19, testaţi negativ sau să fii trecut prin boală în ultimele trei luni. La cea de-a XXV-a Ediţie Gărâna Jazz Festival au confirmat participarea muzicienii: multiplu premiat Grammy, pianistul britanic Bill Laurance, care va concerta cu trioul său duminică, 11 iulie. Din Franţa, Instrumental Artist Of The Year la Victoires du Jazz 2020, pianistul Paul Lay va concerta miercuri, 7 iulie. Concertul Dhafer Youssef – Sounds Of Mirrors se va desfăşura vineri, 8 iulie

*Sibiu: Muzeul Naţional Brukenthal prezintă un Duplex expoziţional: Bruno Maria Bradt: Monumental – Drawing inside and out – la Palatul Brukenthal, Cabinetul de Cartografie, Piaţa Mare, nr. 4, Muzeul de Artă Contemporană, Str. Tribunei, nr. 6 (7 iul. – 29 aug.)

• Vernisajul va avea loc astăzi, de la ora 13:00, în grădina Palatului Brukenthal. Curatori: dr. Dana Roxana Hrib, Alexandra Gălăbuţ. Partener: Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu

-Sport

*Clubul de fotbal CSA Steaua București inaugurează stadionul Ghencea, printr-o partidă împotriva echipei OFK Belgrad, această zi specială fiind o ocazie de a sărbători împreună cu suporterii și iubitorii clubului roș-albastru, 74 de ani de istorie dar și 35 de ani de la câștigarea Cupei Campionilor Europeni

– S-a întâmplat într-o zi de 7 iulie

* Acum 164 de ani (1857), în Moldova, au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La data de 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au decis ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri au marcat, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român. La 7/19.IX.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (câştigate de unionişti) (7/19)

* Cu 92 de ani în urmă (1929) a intrat în vigoare Concordatul cu Sfântul Scaun. Primele tratative purtate de statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început, la solicitarea Vaticanului, în anul 1920. La 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului s-a semnat Concordatul dintre România şi Sfântul Scaun, intrat în vigoare la 7 iulie 1929, în care se stipula că religia catolică „se va practica şi exercita liber şi în public în toată România”. Astfel, documentul a permis reorganizarea Bisericii Catolice de rit latin, garantându-se credincioşilor acesteia exprimarea libertăţii religioase, aşa cum fusese recunoscută, în Constituţia din 1923, pentru ortodocşi şi greco-catolici. Reprezentanţa României la Vatican a fost ridicată la rangul de ambasadă la 22 decembrie 1938, pentru ca în 1940 să revină la statutul de legaţie. După cea de-a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. La începutul anului 1946, nunţiul papal, monseniorul Andrea Cassulo, a fost declarat „persona non grata”. Ulterior, prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, act faţă de care Vaticanul a protestat. La 7 iulie 1950, relaţiile diplomatice ale României cu Vaticanul au fost întrerupte. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, emis de Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică) a fost recunoscută oficial. După evenimentele din decembrie 1989, la 15 mai 1990, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice ale Sfântului Scaun cu noua Românie democratică au fost restabilite. La 28 noiembrie 1990, a fost numit nunţiul apostolic la Bucureşti, iar la 5 noiembrie 1992 şi-a deschis din nou porţile Ambasada Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică)

* Acum 91 de ani (1930) a fost aprobată Legea pentru protecţia monumentelor pe baza căreia lua fiinţă, pe lângă Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Comisia Monumentelor Naturii, alcătuită din 6 specialişti, al cărei prim preşedinte a fost Andrei Popovici-Bâznăşanu. În perioada 1930-1943, Comisia a pus sub rezervaţie 36 de teritorii din ţară, printre care şi Parcul Naţional „Retezat”

* Acum 84 de ani (1937) începea cel de-al doilea război chino-japonez, conflict major între Republica China și Imperiul Japonez în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, încheiat cu capitularea Japoniei, în 1945. Înainte de 1937, cele două națiuni s-au confruntat în „incidente” locale, fiecare dintre cele două părți având numeroase motive să nu declanșeze un război pe scară mare. Invadarea Manciuriei de către japonezi, cunoscută și ca „Incidentul Mukden”, a avut loc în 1931. Ultimul dintre aceste incidente a fost „Incidentul de la podul Marco Polo” din 1937, care a fost de altfel considerat momentul oficial de începere a războiului total dintre cele două țări. Din 1937 până în 1941, China a luptat singură împotriva Japoniei. După atacul de la Pearl Harbor, al doilea război chino-japonez a devenit parte a celui de-al Doilea Război Mondial, iar China s-a bucurat de sprijinul Aliaților

* În urmă cu 64 de ani (1957) era încheiată cooperativizarea în Dobrogea, prima regiune colectivizată din România

* În urmă cu 58 de ani (1963) Corul Naţional de Cameră „Madrigal” a debutat în cadrul „Festivalului Muzicii de Cameră” de la Braşov. Înfiinţat la 11.IV.1963, în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la iniţiativa dirijorului Marin Constantin (1925-2011), corul a fost gândit ca o formaţie camerală de tip renascentist, cu timpul dezvoltându-se prin redescoperirea comorilor muzicii bizantine şi vechi româneşti, a colindelor, a lucrărilor de inspiraţie folclorică, a patrimoniului clasic autohton şi contemporan. Astăzi, Corul Național de Cameră Madrigal, la inițiativa dirijorului Ion Marin și sub conducerea artistică a dirijoarei Anna Ungureanu, promovează unul dintre cele mai vizionare programe românești de incluziune socială destinate copiilor, având la bază muzica, prin cântul coral: Proiectul naţional „Cantus Mundi”

* Cu 28 de ani în urmă (1993), în perioada 7 – 11 iulie, a avut loc prima ediţie a Salonului Auto Bucureşti – SAB. De atunci, în fiecare toamnă (cu unele excepții), Romaero Băneasa a găzduit această importantă expoziție cu profil auto care a căpătat de-a lungul timpului o importanță din ce în ce mai mare. Astfel, în 1997 salonul a primit statut internațional, devenind astfel un punct de referință în lumea automobilistică. SIAB este un eveniment major pentru industria auto din România, fiind singurul salon auto internațional, înregistrat în calendarul oficial OICA – Organizația Internațională a Constructorilor de Automobile.

* Acum 16 ani metroul londonez a fost ţinta celui mai grav atentat terorist din istoria capitalei britanice, în dimineaţa zilei de 7 iulie 2005, trei atacatori sinucigaşi aruncându-se în aer, în trei trenuri diferite. În urma exploziilor 52 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar alţi peste 700 au fost răniţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mc. Chiriachi (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1881: S-a născut sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (m. 1952) – 140 de ani

– 1886: S-a născut (la Paris) compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée; fiul sopranei Hariclea Hartulary-Darclée (m. 1969) – 135 de ani

– 1906: S-a născut matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (m. 1981) – 115 ani

– 1923: S-a născut Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect și profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1923: S-a născut sculptorul şi profesorul Constantin Lucaci; celebru, în special pentru fântânile sale cinetice şi sculpturile monumentale în piatră şi oţel (m. 2014)

– 1923: A murit compozitorul Guilelm Şorban (n. 1876)

– 1928: S-a născut inginerul şi profesorul Vasile-Mihai Popov; contribuţii la proiectarea şi execuţia calculatoarelor analitice Mecan I şi II, în cadrul Institutului de Energetică; stabilit (din 1968) în SUA, unde a devenit cunoscut pentru descoperirea unei metode de analiză a stabilităţii sistemelor dinamice neliniare (numită astăzi criteriul Popov); membru corespondent al Academiei Române din 1963

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Borlan (m. 1994) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Nicolae Noica, inginer constructor, profesor universitar; director al Bibliotecii Academiei Române, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului; membru de onoare al Academiei Române din 2019

– 1951: S-a născut Dan Ion Nasta, poet, eseist şi traducător (traduceri în limba franceză din poezia românească) – 70 de ani

– 1951: S-a născut poeta Daniela Caurea (m. 1977) – 70 de ani

– 1951: A murit biologul şi profesorul Dimitrie Voinov; cercetări de histologie şi citologie; are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o şcoală puternică de citologie umană; membru titular al Academiei Române din 1927 (n. 1867) – 70 de ani

– 1986: A murit scenograful Mihai Tofan (n. 1926, la Tigheci/Cahul, azi în R. Moldova) – 35 de ani

– 1987: A murit poetul Virgil Huzum (n. 1905)

– 1988: A murit poetul simbolist și profesorul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (n. 1887)

– 1989, 7/8: A murit Horia Stamatu, poet, eseist şi ziarist; în 1941 pleacă în Germania, unde este internat în lagărul de la Buchenwald (1942-1944); din 1945 se stabileşte la Freiburg; între anii 1948 şi 1951 trăieşte la Paris, fiind unul dintre fondatorii Institutului Român de Cercetări de pe lângă Sorbona (alături de Eugen Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade ş.a.); în perioada 1951-1961 s-a stabilit în Spania, apoi s-a întors la Freiburg, unde a și murit (n. 1912)

– 1998: A murit Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (n. 1926)

– 2000: A murit compozitorul Vinicius Grefiens; a fost redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1942-1944; 1947-1950) (n. 1916)

– 2004: A murit biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru al Academiei Române din 2001 (n. 1930)

– 2008: A murit Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea Română (n. 1930)

– 2015: A murit Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (n. 1955)

– 2020: A murit Florin Mihăilescu, critic, teoretician şi istoric literar, profesor universitar (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană publică previziunile economice pentru Europa

– Londra: Audierea prim-ministruui Boris Johnson de către șefii Comisiilor parlamentare

– Tel Aviv: Ceremonia de învestire a noului președinte israelian, Isaac (sau Itzhak) Herzog

– New York: Marea paradă de pe Broadway pentru a aduce un omagiu tuturor celor care s-au aflat pe „prima linie” în timpul pandemiei

– Londra: Sunt marcați 16 ani de la atacurile asupra rețelei de metrou din Londra, care au ucis peste 50 de persoane, alte 700 de persoane fiind rănite

– Singapore: Sentință în cazul unui adolescent care l-a amenințat cu moartea pe fotbalistul Neal Maupay

– Avignon, Franța: A 56-a ediție a Festivalului OFF d’Avignon (7 – 31 iul.)

– Sydney, Australia: Meci-test amical de rugby, între echipele Australiei și Franței (10H00)

Aniversări – Comemorări

– Insulele Solomon: aniversarea proclamării independenţei – 1978. Ziua naţională

– Japonia: „Sărbătoarea Stelelor”; conform tradiţiei nipone, stelele Vega şi Altair au în fiecare an, la această dată, o „întâlnire romantică” pe Calea Lactee

– 1816: A murit Richard Brinsley Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (n. 1751) – 205 ani

– 1843: S-a născut Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru Medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (m. 1926)

– 1860: S-a născut Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (m. 1911)

– 1884: S-a născut Lion Feuchtwanger, romancier, eseist, poet şi dramaturg german; a emigrat în 1933 în Franţa, Anglia şi apoi, în 1940, în SUA (m. 1958)

– 1887: S-a născut pictorul francez de origine rusă Marc Chagall, stabilit definitiv în Franţa din 1923 (m. 1985)

– 1889: A murit compozitorul, dirijorul și contrabasistul italian Giovanni Bottesini (n. 1821)

– 1893, 7/19: S-a născut poetul şi dramaturgul rus Vladimir Maiakovski (m. 1930)

– 1893: S-a născut Miroslav Krleža, prozator, poet şi dramaturg croat; a pus bazele romanului croat modern (m. 1981)

– 1899: S-a născut regizorul american de film George Cukor (m. 1983)

– 1901: S-a născut Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (m. 1974) – 120 ani

– 1911: S-a născut Gian Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (m. 2007) – 110 ani

– 1913: S-a născut muzicianul afro-american Pinetop Perkins (pe numele său complet Joseph Williams Perkins), un nume de referinţă pentru genul piano-blues (m. 2011)

– 1916: A murit muzicologul francez Jules Combarieu (n. 1859) – 105 ani

– 1930: A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (n. 1859)

– 1932: S-a născut (în Polonia) producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (m. 2012)

– 1939: S-a născut mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (m. 2015)

– 1940: S-a născut Ringo Starr (Sir Richard Starkey, pe numele său adevărat), vocalist, baterist şi compozitor britanic, fost component al formaţiei „The Beatles”

– 1943: S-a născut Toto (Salvatore) Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară

– 1983: A murit Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (n. 1922)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1946) – 15 ani

– 2014: A murit Alfredo Stéfano Di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (n. 1926)

– 2014: A murit actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (n. 1927)

– 2014: A murit Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (n. 1928)

– 2017: A murit pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (n. 1928)

– 2019: A murit Artur Brauner, producător de film și antreprenor german de origine poloneză; are peste 300 de filme la activ, dintre care numeroase mari succese consacrate memoriei Holocaustului, precum „Europa, Europa” (n. 1918)

Calendarul zilei – 6 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 6 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 6 iulie 2021, 9:06

EVENIMENTE INTERNE

-Președinție

* Președintele Klaus Iohannis va avea, în perioada 5-7 iulie, o serie de consultări cu mediul politic și cu partenerii sociali pe tema proiectului „România Educată”. Din programul de astăzi:

• ora 16:00 – întrevedere cu conducerea Parlamentului și cu membri ai Comisiilor de Învățământ din cele două camere – la Palatul Cotroceni

-Senat

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală

– Învățământ, Cercetare

* În perioada 6 – 9 iulie, are loc rezolvarea contestațiilor în cadrul examenului de Bacalaureat, în data de 9 iulie urmând să fie afișate rezultatele finale

*Astăzi are loc proba la Matematică în cadrul  sesiunii speciale a Evaluării Naţionale

– S-a întâmplat într-o zi de 6 iulie

* Cu 236 de ani în urmă (1785) dolarul american era ales în unanimitate ca monedă a Statelor Unite ale Americii de către Congresul Confederațiilor Statelor Unite, fiind prima dată când un stat adopta un sistem de monedă zecimal

* Acum 167 de ani (1854), la periferia orașului Jackson, Michigan, peste 10.000 de persoane s-au prezentat la o întâlnire în masă „Under the Oaks”/ „Sub stejari”, moment considerat drept piatra de temelie a fondării Partidului Republican din Statele Unite ale Americii. Întrucât în ziua adunării era foarte cald, mulțimea numeroasă nu a putut fi găzduită în sala pregătită pentru desfășurarea evenimentului, iar „ședința” s-a ținut într-o pădure de stejari de pe „Morgan’s Forty” la periferia orașului, loc cunoscut astăzi sub numele de „Under the Oaks”. Astăzi, acest parc include o placă pentru a comemora evenimentul. Prima Convenţie de organizare a partidului a avut loc la Pittsburgh pe 22 februarie 1856, iar simbolul acestuia este elefantul. Partidul Republican era, în principal, un partid al diasporei Noii Anglii. Pronunţându-se împotriva sclaviei, pentru drepturile femeilor şi împotriva consumului de alcool, ei dovedeau un zel aproape religios. De-a lungul istoriei Statelor Unite, au existat optsprezece preşedinţi republicani, primul fiind Abraham Lincoln (1861 – 1865)

* Acum 136 de ani (1885) chimistul şi biologul francez, Louis Pasteur (1822-1895), a testat cu succes vaccinul antirabic, pe un copil de 9 ani, pe nume Joseph Meister. Pe 6 iulie 1885, Pasteur a primit o vizită neaşteptată în laboratorul său de la Şcoala Normală Superioară: 3 oameni, veniţi tocmai din regiunea Alsacia a Franţei, cereau cu disperare ajutorul cercetătorului. Theodore Vone era proprietarul unui câine care fusese infectat cu virusul rabiei. Acel câine îl muşcase pe copilul de 9 ani al vecinilor, Joseph Meister. A treia persoană era chiar mama băiatului, distrusă de ideea că unicul ei băiat era pe moarte. Starea lui Joseph era cât se poate de gravă. Fusese muşcat de 14 ori. Louis Pasteur ştia că vaccinul lui salvase cincizeci de câini, dar nu fusese testat încă pe subiecţi umani. Tratamentul a durat 10 zile, pe parcursul cărora pacientului i s-au administrat 12 injecţii: „…pe 6 iulie, la ora 8 seara, la 60 de ore de la muşcăturile de pe 4 iulie, în prezenţa medicului Vulpian şi Granter, i-am injectat o jumătate de seringă de lichid spinal de la un iepure care murise de rabie pe 21 iunie.” Rezultatul a fost miraculos, băiatul supravieţuind şi revenindu-și complet

* Acum 103 ani (1918) era constituit în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană (6/19)

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când SUA a lansat o bombă atomică deasupra lagunei atolului Bikini din Pacific (poligon al SUA pentru experienţe nucleare). În perioada 1946-1958 au avut loc, în zonă, 59 de experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen

* Cu 73 de ani în urmă (1948) era instituit regimul de colectare obligatorie a cerealelor. Cotele au fost astfel fixate încât să preia maximul posibil de la producător. Adesea ţăranii erau nevoiţi să cumpere cereale de la piaţă pentru a putea livra cantităţile solicitate de autorităţi. Regimul cotelor a slăbit sensibil gospodăriile ţărăneşti individuale şi a constituit un instrument foarte eficient pentru „a convinge” ţărănimea să-şi predea pământul şi inventarul pentru a intra în „colectivă”

* Acum 72 de ani (1949), în zilele de 6 şi 7 iulie, a avut loc cel de-al doilea şi cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia şi Nordul Bucovinei (operaţiune denumită conspirativ „IUG”/Sud), făcut în urma Hotărârii Biroului Politic al CC al PC al URSS nr. 1290-467cc din 6 aprilie 1949 „cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi, complicilor ocupanţilor germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliţiei germane şi româneşti, a membrilor partidelor politice, a gardiştilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât şi a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus”. Hotărârea, care prevedea „deportarea în Kazahstan, Asia Centrală şi Siberia a 11.280 de familii cu 40.850 de oameni”, era însoţită de un act adiţional în care se specifica decizia Guvernului Sovietic ca „deportarea categoriilor menţionate să se facă pe vecie”, operaţiunea să înceapă pe 6 iulie 1949, ora 2:00, şi să se încheie pe 7 iulie 1949, ora 20:00. În fapt, au fost deportate 11.293 de familii – 35.796 persoane, cărora li s-au confiscat averile şi li s-a interzis să-şi ia cu ei bunuri materiale

* Cu 64 de ani în urmă (1957) jucătoarea americană de tenis, Althea Gibson (1927 – 2003) devenea prima sportivă de culoare care câştiga Turneul de la Wimbledon la simplu feminin, învingând-o pe Darlene Hard (SUA), cu 6-3, 6-2

* Se împlinesc 50 de ani (1971) de când Comitetul Executiv al CC al PCR a adoptat şi a dat publicităţii faimoasele „Propuneri de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii”, prezentate de Nicolae Ceauşescu. Vădit inspirate din vizitele acestuia în China şi Coreea de Nord, „Propunerile” au marcat sfârşitul perioadei de relativă liberalizare şi începutul instalării treptate a unui regim neostalinist în România. Rezultatul acestei orientări a fost, mai ales în anii ’80, o izolare crescândă a culturii şi ştiinţei româneşti faţă de evoluţiile internaţionale

* Cu 9 ani în urmă (2012) Parlamentul a votat în favoarea suspendării fostului preşedinte Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru şi 114 împotrivă, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea sa din funcţie. Era pentru a doua oară când Traian Băsescu a fost suspendat de Parlament, precedenta suspendare şi referendumul de demitere având loc în 2007. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. În urma prezenței la referendum a 46,24% din populația cu drept de vot, rezultatul a fost invalidat deoarece nu s-a întrunit cvorumul necesar

Aniversări – Comemorări

– 1844: S-a născut I.[oan] A.[lexandru] Lapedatu, poet, prozator şi publicist; reputat profesor de limbi clasice, este considerat unul dintre dascălii străluciţi ai învăţământului transilvănean (m. 1878)

– 1920: S-a născut Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (m. 1981)

– 1920, 6/19: S-a născut (la Tătar Copceac, azi în R. Moldova) inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2014)

– 1923: S-a născut medicul și profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici; cercetări în domeniile neurologiei şi gerontologiei; pionier în domeniul neurociberneticii; membru de onoare al Academiei Române din 1992

– 1927: S-a născut compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (m. 2011)

– 1933: S-a născut matematicianul Aurel Cornea; în urma unui accident suferit în copilărie şi-a pierdut vederea, dar pasiunea pentru matematică, munca şi voinţa l-au ajutat să ajungă un mare matematician, apreciat atât în România, cât şi în străinătate; în 1978 a plecat din ţară şi, după popasuri în Canada şi SUA, s-a stabilit în Germania (m. 2005)

– 1936: A murit Gheorghe Ghibănescu, istoric şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (n. 1864) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Nicolae Dragoș Hâncu, medic nutriționist, profesor și eseist; a desfășurat activitatea științifică în domenii precum lipidologia clinică, managementul clinic al diabetului zaharat de tip 2, riscul cardiovascular global, obezitatea abdominală; președinte de onoare al Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice; membru de onoare al Academiei Române din 2011

– 1943: S-a născut solistul vocal Dorin Anastasiu

– 1944: S-a născut poetul George Alboiu

– 1945: S-a născut locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (m. 1989)

– 1947: S-a născut poeta şi eseista Gabriela Negreanu (m. 1995)

– 1951: S-a născut Adrian Iorgulescu, compozitor, profesor și om politic liberal; preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România – Asociaţia pentru Drepturile de Autor (1992-2005; 2010-prezent); ministrul culturii şi cultelor în Cabinetul Tăriceanu (aug.2005-dec.2008); deputat PNL între anii 1996 şi 2000 – 70 de ani

– 1953: S-a născut caricaturistul Ion Barbu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

– 1953: S-a născut (lângă Chişinău, azi în R. Moldova) interpreta de muzică uşoară Anastasia Lazariuc

– 1958: S-a născut Adrian Alui-Gheorghe, poet, prozator şi publicist; membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Sibiu, din 1990

– 1964: A murit Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (n. 1895)

– 1979: A murit George Lesnea (numele la naştere: Gold), poet şi traducător (a tradus din Esenin, Puşkin, Mihalkov, Lermontov ş.a.) (n. 1902)

– 1989: A murit compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (n. 1920)

– 1998: A murit soprana Arta Florescu; a debutat la Radio Bucureşti (20 martie 1939) într-un recital vocal, acompaniată de pianistul Nicolae Rădulescu, în program figurând lieduri de Duparc, Schumann şi Alfred Alessandrescu, apoi în alt recital public la Ateneul Român din Bucureşti (1941) cu pagini de Hugo Wolf, Duparc, Chausson, Richard Strauss, Joseph Marx, Reynaldo Hahn, Stravinski şi Enescu (n. 1921)

– 2002: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Drăgulescu (n. 1932)

– 2015: A murit sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad (n. 1927)

– 2018: A murit actriţa de teatru și film Marina Procopie (n. 1959)

– 2019: A murit Toma-George Maiorescu, poet, prozator, eseist, filosof, editor, publicist, traducător, profesor și militant ecologist; fondator, în zilele Revoluției decembriste, al Mișcării Ecologiste din România și președinte al Partidului MER; creatorul Ecosofiei (n. 1928)

– 2020: A murit Florin Faifer, istoric și critic literar, teatrolog, lexicograf, publicist și profesor (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, susține o conferință de presă pe tema strategiei reînnoite de finanțare durabilă a blocului comunitar și o comunicare privind instituirea unui standard al UE privind obligațiunile verzi (EU-GBS)

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, susține o conferință de presă pe tema noului pachet legislativ al blocului privind măsurile împotriva spălării banilor

-Minsk, Belarus: Este așteptat verdictul în procesul împotriva adversarului Viktor Babaryko acuzat de corupție

– Londra: Publicarea raportului economic al Biroului de previziuni ale bugetului public (OBR), urmată de un briefing de presă

– Madrid, Spania: Urmează să se încheie restricțiile la sosirile din Brazilia și Africa de Sud

– Viena: Procesul de corupție al fostului vicecancelar de extremă dreapta, Heinz-Christian Strache

– Cannes, Franța: Ediția a 74-a a Festivalului de Film de la Cannes (6 – 17 iul.)

– New Orleans, SUA: Manifestări organizate cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea muzicianului de jazz Louis Armstrong

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sărutului”; se serbează la iniţiativa Marii Britanii, unde exista deja, în unele regiuni, vechiul obicei al sărutului, practicat într-o anumită zi, între cei apropiaţi şi cei dragi

– Ziua naţională a Republicii Federale Islamice a Comorelor; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– Proclamarea Republicii Malawi (fostul protectorat britanic Nyassaland)/1966 – 55 de ani. Ziua naţională

– 1415: A murit (ars pe rug) Jan Hus, teolog reformator ceh, condamnat ca eretic pentru ideile sale anti-papale; erou naţional al poporului ceh (iniţiatorul şi conducătorul mişcării populare husite); creator al limbii literare cehe („De orthographia boemica”) (n. ~1369)

– 1533: A murit poetul italian Ludovico Ariosto; cunoscut mai ales datorită poemului eroic „Orlando furioso” (n. 1474)

– 1535: A murit Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (n. 1478)

– 1837: S-a născut Vasil Levski, om politic bulgar; fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman; participant la organizarea Comitetului Central Revoluţionar Bulgar (creat la Bucureşti, în 1870); s-a pronunţat pentru instaurarea unei republici în Bulgaria (m. 1873; prins de turci, a fost spânzurat la Sofia)

– 1854: A murit fizicianul și profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (n. 1789). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1787

– 1859: S-a născut Verner von Heidenstam, poet şi romancier suedez; promotor al neoromantismului; Premiul Nobel pentru literatură pe 1916 (m. 1940)

– 1871: A murit poetul și dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves (n. 1847) – 150 de ani

– 1877: S-a născut Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (m. 1949, în Argentina, unde se stabilise)

– 1877: S-a născut scriitorul rus Aleksei Remizov (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 24 iunie 1877 – stilul vechi

– 1878: S-a născut Eino Leino, scriitor, critic literar și jurnalist finlandez; contribuţie decisivă la dezvoltarea poeziei finlandeze de la începutul secolului al XX-lea (m. 1926)

– 1893: A murit scriitorul francez Guy de Maupassant (Henri René Albert Guy de Maupassant), unul dintre precursorii povestirii moderne (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul german Hanns Eisler; muzică de avangardă, muzică de film; colaborator al scriitorului Bertolt Brecht (m. 1962)

– 1903: S-a născut biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru Medicină în 1955 (m. 1982)

– 1907: S-a născut pictoriţa mexicană Frida Kahlo (m. 1954)

– 1914: A murit scriitoarea uruguayană Delmira Agustini; una dintre personalitățile literare feminine însemnate ale continentului sud-american (n. 1886)

– 1916: A murit Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (n. 1840) – 105 ani

– 1919: S-a născut Osvaldo Guayasim, pictor şi sculptor ecuadorian (m. 1999)

– 1921: S-a născut Nancy Reagan, actriță americană, cunoscută sub numele de Nancy Davis, și fosta Prima Doamnă a Statelor Unite în perioada 1981 – 1989, fiind soția președintelui Ronald Reagan (m. 2016) – 100 de ani

– 1923: S-a născut generalul Wojciech Jaruzelski, fost lider comunist al Poloniei în perioada 19 iulie 1989 – 21 decembrie 1990, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai Tratatului de la Varșovia, cunoscut pe plan mondial pentru reprimarea sângeroasă a protestatarilor sindicatului Solidaritatea (m. 2014)

– 1925: S-a născut interpretul american Billy Haley, unul dintre primii muzicieni rock and roll, o adevărată legendă a muzicii rock (m. 1981)

– 1928: S-a născut baritonul englez Peter Glossop (m. 2008)

– 1931: S-a născut, la Beirut (Liban), Antonella Lualdi (nume real Antonietta De Pascale), actriță italiană de film – 90 de ani

– 1935: S-a născut Dalai Lama (pe numele său adevărat Tenzin Gyatso); „Dalai Lama” este titlul conferit conducătorului spiritual al ordinului monahal budist Gelugpa, fiind cel mai înalt grad spiritual în Tibet din secolul XVII-lea şi până în prezent; budiştii tibetani consideră că Dalai Lama este una dintre multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara; actualul Dalai Lama (Tenzin Gyatso), al 14-lea, instalat la Lhasa în 1940, trăieşte în exil în India, din 1959, în urma unei revolte a tibetanilor, pe care a condus-o; laureat al Premiului Nobel pentru pace pe 1989. NOTA 1: În conformitate cu calendarul lunar tibetan ziua sa de naştere este pe 21 iunie. NOTA 2: Tenzin Gyatso a recomandat, în anul 2014, ca după moartea sa să nu mai fie ales alt Dalai Lama, deoarece instituţia şi-a pierdut puterea politică; el consideră că, după 450 de ani de funcţionare a „instituţiei Dalai Lama”, aceasta „şi-a îndeplinit misiunea” şi nu mai este necesară, deoarece budismul tibetan are o organizare foarte bună şi nu mai depinde de un sigur om

– 1937: S-a născut Vladimir Așkenazi, pianist şi dirijor rus; din 1978 locuieşte în Elveţia

– 1937: S-a născut Ned Beatty, actor american de film (m. 2021)

– 1946: S-a născut George Walker Bush, om politic republican american, al 43-lea preşedinte al SUA (20.I.2001 – 20.I.2009) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Sylvester Stallone, actor, regizor, scenarist și producător american – 75 de ani

– 1946: S-a născut filosoful australian Peter Singer – 75 de ani

– 1951: S-a născut actorul australian Geoffrey Rush – 70 de ani

– 1959: A murit George Grosz, pictor, grafician şi scenograf german (n. 1893)

– 1962: A murit scriitorul american William Faulkner; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1949 (n. 1897)

– 1971: A murit Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (n. 1901) – 50 de ani. NOTĂ: 4 iulie este data la care îşi marca Armstrong naşterea

– 1973: A murit Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (n. 1885)

– 1998: A murit cântăreţul de muzică country şi actorul american de film Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye) (n. 1911)

– 1999: A murit compozitorul spaniol Joaquín Rodrigo; în ciuda faptului că era aproape orb de la o vârstă fragedă, a avut un real succes, lucrarea sa „Concierto de Aranjuez”, fiind considerat cel mai popular pasaj din muzica clasică a secolului XX (conţine un adagio central ce se remarcă prin participarea chitarei şi efectul combinat al cornului englezesc) (n. 1901)

– 2000: A murit Władysław Szpilman, pianist, compozitor şi autor polonez; viața sa a constituit subiectul filmului „Pianistul”, din 2002 (n. 1911)

– 2002: A murit regizorul american de film John Frankenheimer (n. 1930)

– 2004: A murit Thomas Klestil, fost preşedinte al Republicii Austria (1992-1998 ; reales în 1998 pentru un nou mandat de şase ani) (n. 1932)

– 2005: A murit scriitorul francez Claude Simon, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1985 (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul rus Vasili Aksionov (n. 1932)

– 2011: A murit violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonin Dvorak (n. 1929) – 10 ani

– 2015: A murit Dumitru Blajinu, violonist, dirijor, aranjator, compozitor și folclorist din R. Moldova (n. 1934)

– 2015: A murit producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (n. 1937)

– 2019: A murit João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (n. 1931)

– 2020: A murit Ennio Morricone, compozitor pentru teatru, radio şi cinema, dirijor şi orchestrator italian (n. 1928) – 1 an

– 2020: A murit Ronald (Ron) Lewis Graham, matematician, informatician și profesor american; „unul dintre principalii arhitecți ai dezvoltării matematicii discrete în întreaga lume”, conform American Mathematical Society (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 5 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 5 iulie 2021, 7:25

EVENIMENTE INTERNE

-Președinție

* Președintele Klaus Iohannis va avea, în perioada 5-7 iulie, o serie de consultări cu mediul politic și cu partenerii sociali pe tema proiectului „România Educată”. Din programul de astăzi:

• ora 17:00 – întrevedere cu liderii coaliției de guvernare – la Palatul Cotroceni

– Economic

* Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” dedicată celor din diaspora, până la această dată, ora 16:00. Alocarea financiară pentru această sesiune continuă este de 20 milioane de euro. Pragul de calitate pentru perioada mai-iulie este de 25 de puncte. Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro, în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/)

– Învățământ, Cercetare

* Afișarea rezultatelor la probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat, până la ora 12:00 și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00-18:00 În perioada 6 – 9 iulie, are loc rezolvarea contestațiilor, iar în data de 9 iulie, afișarea rezultatelor finale

* Astăzi are loc proba la Limba şi literatura română, în cadrul  sesiunii speciale a Evaluării Naţionale

– Cultură

* Cea de-a IX-a ediție a turneului SoNoRo Conac IX – „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”  se va desfășura în perioada iulie-septembrie 2021, când vor avea loc 15 concerte în clădiri cu un istoric remarcabil. Prin existența acestui proiect, SoNoRo și-a propus să revitalizeze opere arhitecturale importante din România, dar și să aducă muzica de cameră în zone de o mare însemnătate culturală.

• Primul concert al turneului va avea loc astăzi, de la ora 20:00, în Templul Coral din București. Programul concertului cuprinde lucrări de Gustav Mahler, Stan Golestan, Max Bruch, Piotr Ilici Ceaikovski și Ernst von Dohnányi în interpretarea muzicienilor Alissa Margulis (vioară), Răzvan Popovici (violă), Kyril Zlotnikov (violoncel) și Cristiana Mihart (pian).

* Timișoara: Ambasada Spaniei la Bucureşti organizează, în colaborare cu Centrul de Artă din Alcobendas (Madrid) şi cu sprijinul Centrului de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca şi al Băncii Naţionale a României – Sucursala regională Timiş, expoziţia în aer liber „Spania, prin obiectivul a patru fotografi clasici spanioli. Câştigători ai Premiului Naţional de Fotografie”. Astfel, în perioada 5 – 18 iulie, lucrările vor fi expuse în jurul clădirii Băncii Naționale a României din Timişoara. Colecţia de fotografii alb-negru aduce în prim-plan lucrări celebre ale unora dintre cei mai importanţi exponenţi ai fotografiei spaniole din a doua jumătate a secolului al XX-lea: Joan Colom, Alberto Schommer, Eugeni Forcano şi Rafael Sanz Lobato

– S-a întâmplat într-o zi de 5 iulie

* Acum 1693 de ani (328) a avut loc inaugurarea podului construit peste Dunăre, probabil de arhitectul roman Theophilus Patricius, între Sucidava (situată în vatra orașului Corabia, sub actualul cartier Celei) şi Oescus (azi Ghighen, Bulgaria), care reflectă importanţa dobândită de ţinuturile nord-dunărene pentru Imperiul Roman. A rămas în uz pentru mai bine de 40 de ani. Având o lungime totală de 2437 m, din care 1137 peste albia Dunării, podul era considerat cel mai lung pod antic peste un curs de apă şi unul din cele mai lungi din toate timpurile

* Cu 537 de ani în urmă (1484), între 5 şi 14 iulie, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484), turcii cucereau cetatea Chilia Nouă (ridicată de Ştefan cel Mare, în 1479, pe malul stâng al braţului Chilia al Dunării). După opt zile (la 14 iulie) cetatea a fost cucerită de invadatori şi a devenit raia turcească. Între 22.VII – 7/8.VIII.1484 turcii au cucerit şi Cetatea Albă. Prin cucerirea celor două cetăţi, precum şi a teritoriului înconjurător, turcii s-au instalat timp de peste patru secole pe teritoriul Moldovei

* Acum 212 ani (1809), în zilele de 5 şi 6 iulie, a avut loc Bătălia de la Wagram, cea mai importantă confruntare militară din cadrul Războiului celei de-a Cincea Coaliții, desfășurată pe câmpia Marchfeld, în apropierea insulei dunărene Lobau și în dreptul localității Deutsch-Wagram, la 10 km nord-est de Viena. Bătălia a opus o armată franco-germano-italiană, condusă de împăratul Napoleon I, unei armate austriece, comandate de arhiducele Carol de Austria-Teschen. Cele două zile de lupte s-au încheiat cu victoria decisivă a armatei franco-aliate

* Se împlinesc 30 de ani (1991), de când, între 5 şi 7 iulie, a avut loc, la Bucureşti, Congresul Alianţei Civice, în cadrul căruia s-a decis crearea unui nou partid politic – Partidul Alianţei Civice/PAC (preşedinte, Nicolae Manolescu). Alianţa Civică nu s-a asociat noului partid şi a desemnat-o în fruntea sa pe Ana Blandiana. PAC şi-a încetat activitatea la 28.III.1998, când a fuzionat, prin absorbţie, cu Partidul Naţional Liberal

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la naşterea primului mamifer clonat din lume, oiţa Dolly, în mass-media din întreaga lume devenind o adevărată vedetă, prezentată ca o „inestimabilă” senzaţie ştiinţifică. În anul 2003, pe când avea doar 6 ani, echipa de cercetători de la Institutul Roslin din Edinburgh, Scoţia, a fost nevoită să o eutanasieze pe Dolly pentru a-i curma durerile, aceasta suferind de o boală gravă a plămânilor şi de artrită. Aceiaşi oameni de ştiinţă din echipa care a clonat-o prima dată pe Dolly, au realizat, ulterior, un nou experiment genetic, creând 4 oi Dolly – copii genetice perfecte ale clonei originale

* Acum 18 ani (2003) avea loc inaugurarea Consulatului General al României la Sankt-Petersburg (Federaţia Rusă)

* Se împlinesc 15 ani (2006) de când a fost organizată, pentru prima dată în România, Conferinţa internaţională „Ziua Agenţiilor de Presă”. Agenţia de ştiri a Radioului naţional – RADOR, în parteneriat cu revista „Săptamâna Financiară”, a realizat prima ediţie a manifestării, la Hotel Marriott, având ca temă „Agenţiile de presă în faţa unei decizii capitale: tabloidizare sau specializare?”. Ultima ediţie a avut loc în luna iunie 2011

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Atanasie Athonitul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1824, 5/15: A murit Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (n. 1768)

– 1832: S-a născut Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1892)

– 1833: S-a născut Visarion Roman, publicist, economist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1885)

– 1852: S-a născut Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (m. 1910)

– 1880: S-a născut actorul Constantin Tănase, personalitate importantă a teatrului de revistă interbelic; în 1919 a înfiinţat Teatrul „Cărăbuş”, unde a obţinut succese răsunătoare; autor de cuplete, comic de mare originalitate şi popularitate; unul dintre primii actori români de film („Visul lui Tănase”, 1932) (m. 1945)

– 1896: S-a născut regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; la prima ediţie a Festivalului internaţional de Film de la Cannes (20 sep. – 5 oct. 1946), Jean Mihail a obţinut un premiu la secţiunea documentare de scurt metraj, cu filmul „Rapsodia rustică” (m. 1963) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (m. 1974)

– 1908, 5/18: S-a născut matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 2000)

– 1920: S-a născut Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (m. 1971)

– 1930: S-a născut Ada Brumaru, muzicolog şi critic muzical; a realizat, începând din 1950, emisiuni muzicale la Radiodifuziunea şi, apoi, şi la Televiziunea  Română precum şi emisiuni dedicate culturii muzicale româneşti la France Musique în perioada 1982-1986 în colaborare cu Michel Godard; în afara numeroaselor articole publicate în presă, a publicat şi volume de muzicologie (m. 2008)

– 1931: S-a născut Al.[exandru] Oprea, editor, istoric şi critic literar; s-a impus ca istoric literar, ca director al Muzeului Literaturii Române, ca director al revistei „Manuscriptum”, ca profesor şi autor de cărţi; în anul 1980 obţine două mari şi importante premii: „Timotei Cipariu” şi „Perpessicius”, pentru contribuţia adusă la editarea „Operelor complete” ale lui M. Eminescu: „Publicistica” (1870-1877) (m. 1983) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (m. 1989)

– 1936: S-a născut profesorul universitar Ion Bitoleanu, unul dintre marii istorici dobrogeni (m. 2020) – 85 de ani

– 1936: A murit Cezar Papacostea, filolog clasicist, scriitor, traducător și profesor de origine aromână; studii asupra filosofiei şi religiei antice greceşti; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886, la Molovişte, Macedonia) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actriţa Melania Cârje; stabilită în SUA din 1981

– 1958: S-a născut Bogdan Ghiu, poet, eseist, critic și teoretician cultural, traducător, jurnalist și realizator radio-tv

– 1958: S-a născut artistul plastic Teodor Vescu

– 1966: S-a născut actriţa Irina Movilă – 55 de ani

– 1994: A murit Constantin N. Arseni, medic neurochirurg, profesor universitar; a creat o şcoală în neurochirurgia românească; a organizat un serviciu modern în cadrul Spitalului de Neurochirurgie Bagdasar din Bucureşti (azi Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar – Arseni”); s-a preocupat de introducerea unor procedee chirurgicale omologate în scurt timp pe plan inernaţional; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1912)

– 1996: A murit Tompa Miklós, regizor maghiar de teatru din România, unul dintre fondatorii Teatrului Secuiesc din Târgu Mureş (n. 1910) – 25 de ani

– 1999: A murit Liviu Petrescu, critic şi istoric literar, eseist (n. 1941)

– 2007: A murit Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (n. 1919)

– 2009: A murit regizorul de film şi scenaristul Mihai Iacob; realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” şi primul film biografic, „Darclée” (1960); „Darclée” a fost şi cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes în anul 1961; din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii (n. 1933)

– 2010: A murit Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

– 2019: A murit Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Vizita regelui Willem Alexander al Țărilor de Jos, însoțit de regina Maxima (5 – 7 iul.)

-Hong Kong, China: Conferință privind legea securității naționale organizată de Ministerul Justiției

-Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe Iranian, Saïd Khatibzadeh

– Flensbourg, Germania: Sunt date publicității cifrele pentru piața auto germană în luna iunie

– Seattle, SUA: Preluarea funcției de patron al Amazon de către Andy Jassy

– Avignon, Franța: Ediția a 75-a a Festivalului Internațional de Teatru de la Avignon (5 – 25 iul.)

– Paris: Licitație a operei „Rubik Dalai Lama” a artistului stradal Invader

– Paris: Prezentări de modă haute couture (5 – 8 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua proclamării independenţei Republicii Capului Verde – 1975. Ziua naţională

– Ziua naţională a Republicii Venezuela; aniversarea proclamării independenţei/1811 – 210 ani

– 1755: S-a născut Sarah Siddons, actriță britanică de teatru (m. 1831)

– 1783: S-a născut Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris, 1835), prima agenţie de presă din lume (m. 1858)

– 1820: S-a născut inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (m. 1872)

– 1833: A murit fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (n. 1765)

– 1857: S-a născut Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (m 1933)

– 1879: S-a născut Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză, naturalizată ulterior cetăţean francez (m. 1959)

– 1880: S-a născut Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (m. 1940)

– 1888: S-a născut Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1944 (m. 1963)

– 1889: S-a născut Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (m. 1963)

– 1891: S-a născut John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (m. 1987) – 130 de ani

– 1894: A murit Sir Austen Henry Layard, arheolog britanic, cunoscut pentru studiile sale privind vechea civilizaţie a Mesopotamiei (n. 1817)

– 1899: S-a născut Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Française” (m. 1986)

– 1904: S-a născut biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (m. 2005)

– 1904: A murit poetul kazah Abai Kunanbaev (n. 1845)

– 1908: A murit Jonas Lie (Jonas Lauritz Idemil Lie), scriitor norvegian, considerat a fi unul dintre cei 4 mari scriitori norvegieni din secolul al XIX-lea, alături de Bjørnstjerne Bjørnson, Henrik Ibsen și Alexander Kielland (n. 1833)

– 1911: S-a născut Georges Pompidou, om politic francez, preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (m. 1974) – 110 ani

– 1914: S-a născut pianista maghiară Annie Fischer (m. 1995)

– 1920: A murit Max Klinger, pictor, sculptor şi gravor german simbolist (n. 1857)

– 1924: S-a născut János Starker, violoncelist american de origine maghiară (m. 2013)

– 1927: A murit medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (n. 1853)

– 1930: S-a născut actorul britanic John Wood (m. 2011)

– 1932: S-a născut Gyula Horn, fost prim-ministru al Ungariei în perioada 15 iulie 1994 – 6 iulie 1998. În 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (m. 2013)

– 1932: A murit poetul rus Sasha Cherny (n. 1880)

– 1935: S-a născut scriitorul american John Gilmore (m. 2016)

– 1945: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Michael Blake, câștigător al unui premiu Oscar pentru adaptarea filmului „Dances with the Wolves” („Dansând cu lupii”) după romanul său cu același nume (m. 2015)

– 1948: A murit Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (n. 1888)

– 1953: A murit baritonul italian Titta Ruffo (n. 1877)

– 1966: A murit, la Freiburg, în Germania, George Charles de Hevesy, chimist maghiar, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (n. 1885) – 55 de ani

– 1969: A murit Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (n. 1883)

– 1969: A murit pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (n. 1884)

– 1969: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (n. 1898)

– 1973: S-a născut cântăreaţa irlandeză Róisín Murphy

– 1980: A murit Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (n. 1905)

– 1991: A murit poetul american Howard Nemerov (n. 1920) – 30 de ani

– 2007: A murit soprana franceză Régine Crespin (n. 1927)

– 2011: A murit Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (n. 1928) – 10 ani

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (n. 1925)

– 2018: A murit scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (n. 1925)

– 2020: A murit actorul canadian Nick Cordero, cunoscut pentru rolurile sale de pe Broadway (n. 1978) – 1 an

Calendarul zilei – 4 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 5 iulie 2021, 7:25

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Afișarea rezultatelor finale, după contestații, ale examenului de Evaluare Națională

-Cultură

*Braşov: Ediţia a III-a a  Turneului naţional “Orgile României” (27 iunie- 4 iulie), continuă incursiunea în istoria acestui fabulous instrument pe teritoriul României, invitând la descoperiri şi redescoperiri ale unui tezaur cultural ascuns, prin recitaluri extraordinare susţinute în catedrale şi biserici catolice şi evanghelice din Bucureşti, Deva, Sibiu şi Braşov, de tânărul organist Eduard Antal. Din programul de astăzi:

• Concertul are loc la Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Paul – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 4 iulie

* Acum 157 de ani (1864) apărea Decretul nr. 765 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Clădirea, considerată monument arhitectonic, a fost construită după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (la vremea aceea arhitectul oraşului Bucureşti), fiind inaugurată oficial la 14.XII.1869; primul rector a fost juristul Gheorghe Costa-Foru (4/16)

* Cu 137 de ani în urmă (1884) poporul francez a dăruit Statelor Unite, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, statuia a fost instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, dominând oraşul New York. Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886 şi a fost declarată monument al SUA la 15.X.1924

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când avea loc Pogromul de la Kielce, act de violenţă extremă a forţelor armate poloneze comuniste (LWP, KBW) îndreptat împotriva evreilor refugiaţi în oraşul polonez, care s-a soldat cu maltratarea a 122 de oameni, din care 42 au fost ucişi. Ulterior, justiţia poloneză a condamat la moarte nouă persoane care au avut legătură cu incidentul. Cunoscut ca cel mai sângeros pogrom împotriva evreilor polonezi după cel de-Al Doilea Război Mondial, masacrul a fost un punct important în istoria postbelică a evreilor din această ţară. A avut loc la numai un an după sfârșitul celei de-a doua conflagraţii mondiale și a Holocaustului, şocând atât comunitatea evreiască din Polonia şi polonezii, cât şi comunitatea internaţională. Acest eveniment a fost considerat un catalizator pentru plecarea din Polonia a ultimilor evrei care au supravieţuit Holocaustului

* În urmă cu 71 de ani (1950) avea loc prima emisie a postului de radio Europa Liberă. Radio Free Europe (RFE) a fost ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele organizației Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Sediul principal a fost stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către Cehoslovacia. În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era, de asemenea, orientat spre emisiuni anticomuniste. Autoritățile din țările comuniste au încercat în mod regulat să bruieze emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964. În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică bugetul pentru RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în 1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de sud

* Cu 64 de ani în urmă (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Arhiva Naţională de Filme – Cinemateca Română, având drept scop conservarea şi prelucrarea filmelor româneşti şi străine. Astăzi, colecţia ANF conţine 765 de titluri de filme lung metraj ficțiune românești, 11.500 de titluri (documentar și animație) de filme de scurt metraj românești, aproximativ 5.100 de titluri de jurnale si actualități românești și cca 10.000 de titluri lung metraj ficțiune și 15.000 de titluri de scurt metraj (documentar, animație) de film străin, lungimea totală a filmelor din colecție ridicându-se la 113.000.000 de metri de peliculă. Arhiva Naţională de Filme, intitulată iniţial Arhiva Naţională de Filme Cinematografice, a fost fondată ca organism în subordinea Ministerului Învăţământului şi Culturii. În 1959, sub noua denumire, Arhiva devine membru provizoriu iar în anul următor, membru efectiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Filme (FIAF), organism de legătură între arhivele lumii. Sediul ANF este în Jilava, Șos. Sabarului nr. 2, unde se află depozitele de filme și laboratoarele de conservare și prelucrare, cât și de restaurare și transpunere digitală a filmelor

* Acum 61 de ani (1960) era adoptat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. Este compus dintr-un câmp dreptunghiular, pe care se găsesc 13 dungi orizontale colorate alternativ, 7 în roşu şi 6 în alb, începând şi terminând cu câte o dungă roşie, şi având un dreptunghi albastru închis. Cele 50 de pentagoane stelate semnifică cele 50 de state ale Statelor Unite ale Americii, iar cele 13 benzi orizontale, 7 roşii şi 6 albe, semnifică cele 13 foste colonii ale Marii Britanii

* Cu 51 de ani în urmă (1970) România şi Costa Rica au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. În mai 2000 Ambasada română la San José s-a închis temporar, după ce s-a închis misiunea diplomatică costaricană la Bucureşti, în 1999. Relaţiile României cu această ţară sunt girate prin Ambasada României la Ciudad de México. Relaţiile Republicii Costa Rica cu România sunt gestionate de Ambasada de la Bruxelles

* În urmă cu 34 de ani (1987) intra în funcţiune pasajul Lujerului, cu o lungime de 800 m, din care 400 m sunt acoperiţi. Pasajul Lujerului din Bucureşti este un pasaj subteran mixt, rutier, cu 2 benzi pe sens şi pentru Metroul uşor din Bucureşti, care desparte cele două sensuri de circulaţie rutieră. Pasajul face legătura între cartierele Drumul Taberei (Str. Braşov) şi Crângaşi (Bd. Virtuţii), subtraversând Bd. Iuliu Maniu. În anul 2002, pasajul a fost închis pe durata lucrărilor de modernizare a liniei de tramvai 41, pe care circulă primul metrou uşor din România. Pasajul s-a aflat în lucrări de renovare şi consolidare între anii 2009-2010

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Banca Naţională a României a emis primele norme privind înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar

* Sunt marcați 30 de ani de când România a aderat, prin Legea nr. 46/4.VII.1991, la Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. Convenţia a fost adoptată la 28.VII.1951, a intrat în vigoare la 21.IV.1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967

* Acum 12 ani (2009) coroana Statuii Libertății s-a redeschis pentru public, după ce timp de opt ani a fost închisă din motive de securitate, în urma atacurilor din 11 septembrie 2001

Aniversări – Comemorări

– Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinților Români) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Crucii Roşii Române”; la 4/16.VII.1876 s-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea „Crucea Roşie” din România, prin hotărârea principelui Ghica de organizare a unei societăţi de ajutor pentru militarii răniţi în război, România fiind printre primele ţări din lume care a aderat la Convenţiile de la Geneva. Actul de înființare a fost semnat de: Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturza, Gr. G. Cantacuzino şi dr. Carol Davila – 145 de ani

– „Ziua Justiţiei” (sărbătorită anual, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, printr-o Hotărâre a Guvernului României)

– „Ziua Medicului de Familie din România”, stabilită, prin Statut, de Societatea de Medicină de Familie/Medicină Generală, începând cu anul 1999. NOTĂ: La 19 mai este marcată „Ziua internaţională a medicului de familie”

– 1886: S-a născut (la Paris) poeta română Alice Călugăru; după 1908 s-a stabilit definitiv la Paris, unde a semnat cu pseudonimul Alice Orinet (m. 1933, probabil în Elveţia) – 135 de ani

– 1898, 4/17: S-a născut Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zooentomolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1903: S-a născut sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (m. 1983)

– 1911: S-a născut, la Chişinău, din părinţi de origine poloneză, prof.univ.dr. Victor Nadolschi, astronom şi matematician; stabilit în Bacău din 1968; rol important în organizarea şi dotarea Observatorului astronomic din Iaşi, unde a lucrat efectiv timp de două decenii, între anii 1946-1966 (m. 1996) – 110 ani

– 1919: S-a născut Nicole Valéry-Grossu (născută: Nicoleta Valeria Bruteanu), scriitoare şi jurnalistă creştină şi anticomunistă; cea mai cunoscută lucrare literară a ei este „Binecuvântată fii, închisoare” (1976), prin care dovedeşte că orice suferinţă acceptată şi oferită lui Dumnezeu este generatoare de imense binecuvântări; cartea a fost ecranizată de Nicolae Mărgineanu în anul 2002 (m. 1996)

– 1920: S-a născut Ladislau (sau László) Roth, compozitor, pianist, dirijor de talie internaţională; stabilit în Israel din 1960; supraviețuitor al Holocaustului în cel mai mai mare lagăr nazist de exterminare, cel de la Auschwitz-Birkenau

– 1923: S-a născut scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (m. 2008)

– 1927: S-a născut graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (m. 2013)

– 1935: A murit ierarhul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică şi liturgică; delegat al BOR la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Lausanne – 1927) (n. 1875)

– 1939: S-a născut Aurel Ardelean, biolog, profesor și om politic; preşedinte fondator al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad (m. 2018)

– 1951: S-a născut istoricul şi politologul Vladimir Tismăneanu (a emigrat în SUA în 1981); specialist în teoria sistemelor politice, politici comparate, analiza ideologiilor şi mişcărilor revoluţionare din secolul al XX-lea; fost preşedinte executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – 70 de ani

– 1952: A murit sculptorul şi medalistul român de origine germană Emil W.[ilhelm] Becker; clădiri din Bucureşti considerate reprezentative pentru arhitectura românească a secolului XX sunt decorate cu basoreliefuri şi sculpturi semnate de acesta (Universitatea, Muzeul George Enescu, Vila Minovici, Primăria Capitalei ş.a.); o altă realizare de excepţie o reprezintă sculpturile din interiorul criptei Mausoleului de la Mărăşeşti (1924) (n. 1881)

– 1960: S-a născut Cristina Țopescu, realizatoare de emisiuni tv., fiica cunoscutului comentator sportiv Cristian Ţopescu (m. 2019)

– 1963: A murit Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (n. 1877)

– 1965: A murit matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1879)

– 1972: S-a născut poeta și jurnalista Clara Mărgineanu, promotoare a muzicii folk din România care a contribuit cu versuri pentru mai mulți interpreți autohtoni (m. 2020)

– 1991: A murit medicul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913) – 30 de ani

– 2011: A murit actorul Şerban Cantacuzino; stabilit, după 1990, în Franţa (n. 1941) – 10 ani

– 2018: A murit criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, apărător şi promotor al culturii şi civilizaţiei româneşti din Bucovina de Nord; membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)

– 2019: A murit Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului şi a experimentelor făcute de doctorul german Mengele pe gemeni; stabilită în SUA din 1960; fondatoare a Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors); a marcat vieţile a sute de mii de oameni, prin mesajul ei de a depăşi greutăţile şi tragediile prin iertare, care eliberează și vindecă: „iertarea nu este pentru cei care au comis răul, ci este pentru cei care au avut de suferit” (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Santiago de Chile: Începutul lucrărilor în vederea unei reforme constituționale (4 – 16 iul.)

– Goma, RD Congo: Finalizarea planificată a stării de asediu în provinciile de est

– Afganistan: Posibil început de retragere a trupelor germane

– Marsilia, Franța: Reluarea croazierelor din Marsilia

– Arles, Franța: Les Rencontres de la photographie – Întâlnirile din domeniul fotografiei de la Arles 2021 (4 iul. – 26 sep.)

– Stockholm, Suedia: Atletism – Liga de Diamant 2021, întâlnirea de la Stockholm

– Spielberg bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei

– Rio de Janeiro, Brazilia: Campionatul panamerican de gimnastică (4 – 11 iul.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a Statelor Unite ale Americii; aniversarea proclamării independenţei; la 4 iulie 1776 a fost adoptată „Declaraţia de Independenţă” (redactată de Thomas Jefferson, Benjamin Franklin şi John Adams) şi votată de reprezentanţii celor 13 colonii engleze din America de Nord; „Declaraţia” făcea un aspru rechizitoriu politicii britanice în colonii şi justifica desprinderea acestora de Marea Britanie (neatârnare recunoscută prin Tratatul de pace de la Paris din 3.IX.1783); 4 iulie 1776 marchează încheierea primei perioade a Războiului de independenţă al coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) – 245 de ani

– 1623: A murit William Byrd, clavecinist, organist şi compozitor englez (n. ~ 1539/1540)

– 1694: S-a născut compozitorul, organistul şi clavecinistul francez Claude Daquin (m. 1772)

– 1715: S-a născut Christian Fürchtegott Gellert, poet și romancier german (m. 1769)

– 1753: S-a născut Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (m. 1809)

– 1790: S-a născut Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (m. 1866)

– 1807: S-a născut Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (m. 1882)

– 1826: S-a născut Stephen Collins Foster, compozitor și textier american, supranumit „părintele muzicii americane” (m. 1864) – 195 de ani

– 1831: A murit James Monroe, fost preşedinte al SUA (1817-1825), autorul „Doctrinei Monroe” (care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (n. 1758) – 190 de ani

– 1842: S-a născut Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (m. 1918)

– 1848: A murit scriitorul francez François René de Chateaubriand (n. 1768)

– 1859: S-a născut istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1944)

– 1870: S-a născut medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (m. 1965)

– 1888: A murit scriitorul german Theodor Storm (n. 1817)

– 1910: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (m. 2010)

– 1911: S-a născut dirijorul italian Francesco Molinari Pradelli (m. 1996) – 110 ani

– 1918: S-a născut scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (m. 2002)

– 1921: S-a născut Tibor Varga, violonist maghiar (m. 2003) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Alfredo Stéfano di Stéfano, fotbalist şi antrenor argentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucători din istoria fotbalului; a făcut parte din „echipa de aur” a clubului Real Madrid în perioada 1953-1963, când spaniolii au cucerit de cinci ori Cupa Campionilor Europeni (m. 2014) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Gina Lollobrigida, actriţă italiană de film şi fotoreporter (din anii ’80 s-a consacrat fotografiei profesioniste)

– 1934: A murit arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1855)

– 1934: A murit Marie Sklodowska-Curie, fiziciană şi chimistă franceză de origine poloneză; împreună cu soţul său, fizicianul şi chimistul francez Pierre Curie, a descoperit şi izolat, în 1898, elementele radiu şi poloniu; contribuţii fundamentale la studiul radioactivităţii; a pus bazele radioterapiei; este prima femeie căreia i-a fost decernat un Premiu Nobel – Premiul Nobel pentru fizică pe 1903 (împreună cu Pierre Curie şi Henri Becquerel) şi primul savant care a primit două Premii Nobel (în două domenii diferite – fizică și chimie – 1911) (n. 1867, la Varşovia)

– 1938: S-a născut cantautorul american de muzică soul Bill Withers, compozitor al unor piese ca „Ain’t No Sunshine“ şi „Lean on Me“; în anul 2015, a fost inclus în Rock and Roll hall of Fame (m. 2020)

– 1948: S-a născut Claudine Bertrand, poetă şi eseistă canadiană

– 1966: S-a născut actorul şi atletul american Lee Reherman (m. 2016) – 55 de ani

– 1992: A murit compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzola; virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit „Tango Nuevo”, replică a tradiționalului tango argentinian (n. 1921)

– 2000: A murit scriitorul polonez Gustaw Herling-Grudzinski, un fervent critic al regimurilor totalitare şi al gulagului sovietic; după al doilea război mondial a trăit în Occident (la Londra, la München, unde a devenit colaborator al postului de radio „Europa Liberă”, şi la Neapole, după căsătoria cu Lidia Croce, fiica filosofului italian Benedetto Croce) (n. 1919)

– 2003: A murit Barry White, cantautor american şi producător muzical, legendă a muzicii soul; câştigător a cinci premii Grammy şi cunoscut pentru romantismul şi vocea sa gravă, White a cunoscut marele succes în anii ’70 ca artist solo lansând o serie de cântece soul, funk şi disco printre care şi două hituri, „You’re the First, the Last, My Everything” şi „Can’t Get Enough of Your Love, Babe” (n. 1944)

– 2014: A murit scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (n. 1950)

– 2016: A murit Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (n. 1940) – 5 ani

– 2018: A murit romancierul, poetul și jurnalistul francez Georges-Emmanuel Clancier; a fost mult timp director de programe la RTF şi apoi la ORTF (n. 1914)

Calendarul zilei – 3 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 3 iulie 2021, 05:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Solistul și compozitorul american, Wynton Marsalis, unul dintre cei mai cunoscuți trompetiști contemporani, și „Jazz at Lincoln Center Orchestra” din New York, formată din 15 dintre cei mai buni instrumentiști ai momentului, vor veni pentru prima dată în România, în perioada 1 – 3 iulie, la cea de-a XXI-a ediție a Întâlnirilor JTI – o ediție specială, în turneu. Producător general: Fundaţia Art Production. Coproducători: Radio România și TVR. Organizatori: Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Filarmonica de Stat din Sibiu. Parteneri principali: Primăria Capitalei, ARCUB, Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu. Parteneri speciali: Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, Teatrul Național Radu Stanca. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• Sibiu: Cel de al treilea concert, de jazz, va avea loc de la ora 21:00, în Piața Mare din Sibiu. Concertul se va desfășura în cadrul Zilelor muzicale româno-americane, organizate de Filarmonica de Stat din Sibiu, fiind totodată o avanpremieră la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, partener special al Întâlnirilor JTI

– S-a întâmplat într-o zi de 3 iulie

* Acum 171 de ani (1850) a apărut, cu întreruperi (până la 30.XII.1858), la Iaşi, de două ori pe săptămână, ziarul „Zimbrul”, sub conducerea lui D. Gusti, Th. Codrescu şi V. A. Urechia. Publicaţia îmbina informaţia şi comentariul politic cu literatura. Din noiembrie 1858, a apărut cu titlul „Zimbrul şi vulturul”

* Cu 158 de ani în urmă (1863) şi-a deschis lucrările, la Sibiu, Dieta Transilvaniei (până la 17/29.X.1864). Era pentru prima dată când românii erau majoritari în Legislativul provinciei. Dieta a votat Legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii române” cu celelalte naţiuni transilvane şi Legea privind întrebuinţarea limbii române ca limbă oficială, alături de maghiară şi germană, în administraţie şi justiţie (3/15)

* Acum 157 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris” (pe temeiul plebiscitului din 23-26 mai 1864, prin care românii se pronunţaseră asupra unei Constituţii „sui generis”, numită atunci statut). Statutul nominaliza două corpuri legiuitoare: Camera cea de Obşte (Camera Deputaţilor de astăzi) şi confirma înfiinţarea Corpului Ponderator (redenumit, ulterior, Senat, ca a doua Cameră a Parlamentului). Astfel se instituia sistemul parlamentar bicameral în România (prima sesiune a Senatului a avut loc pe 6 decembrie 1864) (3/15)

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când a avut loc Bătălia de la Königgrätz, care a dus la slăbirea Imperiului Austriac. Numită şi Bătălia de la Sadova, aceasta s-a desfăşurat între forţele armate ale Prusiei şi cele ale Imperiului Austriac, în cadrul războiului pruso-austriac (cunoscut şi ca Războiul germano-german şi Războiul fratricid). Bătălia a avut loc la Königgrätz, pe teritoriul de astăzi al Cehiei. Înfrângerea Austriei a dus la slăbirea imperiului şi a determinat casa de Habsburg să opteze dualismul austro-ungar, care a fost realizat un an mai târziu, în 1867

* Acum 97 de ani (1924) Parlamentul emitea, prin Decretul nr. 2.294 (publicat în Monitorul Oficial din 4 iulie 1924), noua Lege a minelor (ce abroga Legea din aprilie 1895 şi modificările din 1900), care evidenţia orientarea spre exploatarea bogăţiilor ţării prin colaborarea dintre stat şi capitalul privat autohton (şi care exprima, de fapt, concepţia economică „Prin noi înşine” a burgheziei române grupate în jurul PNL). Actul normativ a fost actualizat prin Legea Minelor nr. 85 din 18 martie 2003 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 350 din 20 mai 2015 privind reactualizarea valorii taxelor pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 359 din 25 mai 2015

* Acum 93 de ani (1928) inventatorul britanic, John Logie Baird (1888-1946), a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori: imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie (prima transmisiune în culori a avut loc în 1929)

* În urmă cu 31 de ani (1990) Adunarea Generală a Academiei Române a hotărât reîncadrarea ca membri a tuturor celor cărora li se retrăsese această calitate în 1948 de către comunişti, precum şi considerarea ca membri a tuturor academicienilor care au părăsit România între anii 1948 şi 1989. Au fost aleşi post-mortem membri ai Academiei: Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Mircea Florian, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Marin Preda şi Ioan Moraru

* Cu 29 de ani în urmă (1992) Hunedoara a devenit primul judeţ al României primit ca membru în Ansamblul Regiunilor Europei (ARE), forum pentru cooperare interregională și rețea de influență politică a regiunilor în cadrul instituțiilor europene și a Consiliului Europei, fondat în 1985

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1759: S-a născut Petrus Sigerus (sau Peter Sigerus), farmacist şi botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania (m. 1831)

– 1866, 3/15: A murit publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1838) – 155 de ani

– 1887: A murit Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf; considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; unul dintre primii fotografi de război (a realizat un reportaj fotografic în timpul Războiului Crimeii); a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români (n. 1812)

– 1893: S-a născut poetul Luca I. Caragiale, fiul mai mic al lui I. L. Caragiale; a fost editat abia în 1972 (la 51 de ani de la timpuria sa moarte), de Barbu Cioculescu, într-un volum purtând titlul ultimelor sale scrieri, „Jocul oglinzilor” (m. 1921)

– 1893: S-a născut botanistul (fitocenolog) Gheorghe Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (m. 1971)

– 1905: S-a născut regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (m. 1979). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 3/16.VIII.1905

– 1914: S-a născut fizicianul Florin Ciorăscu; cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1920: S-a născut scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (m. 1944, pe front)

– 1920: S-a născut organistul Iosif Gerstenengst (m. 1992)

– 1922: S-a născut pictorul Grigore Spirescu (m. 1995)

– 1923: S-a născut Nicolae-Paul Mihail, scenarist (a colaborat cu romancierul Eugen Barbu la scrierea scenariilor filmului „Haiducii” (1966) și a celor șase filme din seria „Mărgelatu”), prozator (autor de literatură pentru copii) şi epigramist (m. 2013)

– 1929: S-a născut actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani (m. 2013)

– 1932: S-a născut actriţa de teatru şi film Coca Andronescu (m. 1998)

– 1933: S-a născut actorul George Oancea, un profesionist al lecturii la microfon (colaborator statornic al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române) (m. 1996)

– 1933: S-a născut istoricul şi arheologul Floricel Marinescu; muzeograf la Muzeul Militar Central din București (1964 – 1990), director în Ministerul Culturii (1990 – 1994), consilier de Stat la Președinția României, Cancelaria Ordinelor (1998 – 2005), specialist în istoria și arheologia dacilor; a fost principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat, astăzi, în vigoare în România (m. 2020)

– 1936: S-a născut tenorul Cornel Rusu – 85 de ani

– 1940: S-a născut fotbalistul Mihai Adam, unicul din istoria României care a cucerit titlul de golgheter în trei rânduri, cu două echipe diferite, „U” şi „CFR” ambele din Cluj (m. 2015)

– 1941: S-a născut Mircia Dumitrescu, grafician, pictor, sculptor şi profesor; considerat un titan al gravurii româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 2013 – 80 de ani

– 1948: S-a născut sculptorul și profesorul Dumitru Şerban

– 1948: S-a născut Mihai Tatulici, jurnalist și scriitor; realizator de emisiuni de televiziune (din 1979)

– 1950: S-a născut cântăreaţa de muzică populară și profesoara Elena Ionescu Cojocaru, una dintre cele mai apreciate din Dobrogea (m. 2018)

– 1950: S-a născut poeta Ioana Dinulescu; redactor și realizator de programe culturale la Radio „Oltenia” Craiova (m. 2019)

– 1952: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Horia Şurianu; din 1983 trăieşte în Franţa

– 1967: A murit Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale (1926-1927) şi al Cultelor şi Artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1880)

– 1972: A murit pictorul Dumitru Ghiaţă (n. 1888)

– 1973: A murit Vasile Popovici, dirijor de cor, compozitor şi profesor (n. 1900)

– 1976: A murit Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (n. 1911) – 45 de ani

– 1987: A murit actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în filme (n. 1920)

– 1991: A murit Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1908) – 30 de ani

– 1991: A murit medicul și profesorul Marin Gh. Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1913) – 30 de ani

– 1994: A murit actorul Vistrian Roman (n. 1941)

– 2002: A murit Irina Nicolau, specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie–folclor; co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român (n. 1946)

– 2012: A murit Valeria Mariana Stoica, fost deputat în legislatura 1996-2000, ales în judeţul Iaşi pe listele partidului USD-PD; fost ambasador al României în Israel vreme de opt ani (n. 1945)

– 2013: A murit Radu Vasile, om politic şi istoric, prim ministru al României între aprilie 1998 şi decembrie 1999, din partea PNŢCD; senator din partea Partidului Democrat (1992-2004) (n. 1942)

– 2015: A murit Mariana Ionescu, poetă, prozatoare şi critic literar (m. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Dreptate și Justiție (PiS), partidul naționalist aflat la guvernare în Polonia, își alege un nou lider

– Monaco, Principatul Monaco: Retrospectivă a sculptorului și prictorului elvețian, Alberto Giacometti (1901 – 1966), intitulată „Minunata realitate” și organizată de Fundația Giacometti, împreună cu Forumul Grimaldi, care prezintă pentru prima dată o retrospectivă excepțională a operei artistului Alberto Giacometti (3 iul. – 29 aug.)

– Paris: Manifestări de marcare a 50 de ani de la moartea cântărețului și compozitorului american, Jim Morrison

– Dublin: Meci-test amical de rugby între echipele Irlandei și Japoniei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Cooperaţiei”; se sărbătoreşte în prima sâmbătă din luna iulie, potrivit unei hotărâri adoptate în anul 1922 de Mişcarea Cooperatistă Internaţională (începând din 1995, anul centenarului Alianţei Cooperatiste Internaţionale, această zi a fost înscrisă, potrivit Rezoluţiei 49/155 din 23.XII.1994, în calendarul de acţiuni oficiale ale ONU). Tema de anul acesta este: „Reconstruim mai bine împreună”

– Sărbătoarea naţională a Republicii Belarus (dată hotărâtă prin referendumul din 24.XI.1996); aniversarea eliberării de sub ocupaţia hitleristă – 1944

– 1738: S-a născut pictorul american John Singleton Copley, considerat cel mai bun pictor al Americii coloniale (autor de portrete şi scene istorice) (m. 1815)

– 1854: S-a născut compozitorul, folcloristul, publicistul și profesorul ceh Leos Janáček (m. 1928)

– 1879: S-a născut lingvistul polonez Alfred Korzybski, stabilit (în 1940) în SUA; în lucrarea „Introducere în sistemele nonaristotelice şi semantica generală” (1938) a iniţiat o „semantică generală” potrivit căreia semnificatul unei expresii verbale ar corespunde reacţiei pe care acesta o induce în sistemul nervos (m. 1950)

– 1880: S-a născut Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (m. 1967)

– 1883: S-a născut scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka; devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă a romanelor „Procesul” și „Castelul” (m. 1924)

– 1904: A murit Theodor Herzl, scriitor, jurnalist şi om politic austro-ungar evreu, considerat fondatorul sionismului modern (preconizând întemeierea unui stat evreiesc în Palestina) (n. 1860)

– 1908: A murit scriitorul american Joel Chandler Harris (n. 1845)

– 1920: S-a născut jurnalistul american Daniel Edelman, fondatorul (1957) şi preşedintele uneia dintre cele mai renumite şi influente companii internaţionale în domeniul relaţiilor publice (PR) din lume, agenţie care îi poartă numele; Edelman a avut o contribuție importantă la profesionalizarea industriei de comunicare (numeroase dintre tehnicile specifice dezvoltate de el sunt valabile şi în zilele noastre); a colaborat, de-a lungul timpului, cu multe companii care au devenit branduri celebre; de asemenea, a fost unul dintre pionierii reclamelor cu celebrităţi (m. 2013)

– 1928: S-a născut romancierul francez Georges-Jean Arnaud, care a publicat peste 400 de titluri, inclusiv saga SF „La compagnie des glaces” (m. 2020)

– 1930: S-a născut dirijorul austriac de origine germană german Carlos Kleiber (m. 2004)

– 1935: A murit André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; s-a remarcat şi în alte domenii, cum ar fi marketingul sau publicitatea (n. 1878)

– 1939: S-a născut mezzosoprana germană Brigitte Fassbaender

– 1940: S-a născut (la Smilowitz, azi în Republica Cehă) Jerzy Buzek, om politic polonez; prim-ministru al Poloniei între 1997 și 2001; între 14 iulie 2009 – 17 ianuarie 2012 a deținut funcția de președinte al Parlamentului European (PE), fiind primul european din fostele țări comuniste care a deținut această funcţie

– 1940: S-a născut cântăreaţa americană de muzică soul Fontella Bass, devenită celebră graţie piesei „Rescue Me” din 1965 (m. 2012)

– 1957: S-a născut Laura Branigan, interpretă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2004)

– 1959: A murit scriitorul norvegian Johann Bojer (n. 1872)

– 1962: S-a născut actorul american de film Tom Cruise

– 1969: A murit Brian Jones (Lewis Brian Hopkin Jones), muzician, compozitor și producător englez; membru fondator al trupei The Rolling Stones (n. 1942)

– 1971: A murit Jim Morrison (James Douglas Morrison), cântăreț, compozitor și textier american, solistul trupei „The Doors” (n. 1943) – 50 de ani

– 1973: A murit dirijorul ceh Karel Ančerl (n. 1908)

– 1996: A murit arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (n. 1911) – 25 de ani

– 2011: A murit actriţa britanică de film Anna Massey (n. 1937) – 10 ani

– 2012: A murit Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (n. 1926)

– 2015: A murit istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa americană Noel Neill (n. 1920) – 5 ani

– 2017: A murit artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (n. 1934). NOTĂ: Familia sa a dat asigurări că anul real al nașterii ar fi 1931

– 2017: A murit Paolo Villaggio, actor de comedie, scriitor, scenarist și realizator TV italian (n. 1932)

Calendarul zilei – 2 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 2 iulie 2021, 8:53

EVENIMENTE INTERNE

-Uniunea Europeană

*Bruxelles: Comisia Europeană îi felicită astăzi pe cei 27 de câștigători (câte unul din fiecare stat membru) ai concursului său de traducere Juvenes Translatores  destinat liceenilor. Căștigătoarea din România este Iulia Berciu, elevă în cadrul Liceului Teoretic „Ioan Jebelean” din Sânnicolau-Mare, aflată sub îndrumarea profesoarei Camelia Cucov. Participanții au avut posibilitatea de a alege să traducă din oricare combinație lingvistică alcătuită din 2 limbi oficiale ale UE. Din cele 552 de combinații lingvistice posibile, traducătorii în devenire au utilizat numărul impresionant de 150 de combinații. Cel mai bun tânăr traducător din fiecare țară a UE va fi invitat la o ceremonie online de decernare a premiilor, care va avea loc astăzi, 2 iulie 2021. Câștigătorii și profesorii lor vor avea, de asemenea, ocazia să cunoască un traducător sau o traducătoare profesionist(ă) din cadrul Comisiei Europene pentru a afla mai multe despre traducere și limbi străine.

– Învățământ, Cercetare

* România/ Belgia: Are loc ceremonia online de decernare a premiilor concursului de traducere Juvenes Translatores, destinat liceenilor și organizat de Comisia Europeană. Căștigătoarea din România este Iulia Berciu, elevă în cadrul Liceului Teoretic „Ioan Jebelean” din Sânnicolau-Mare, aflată sub îndrumarea profesoarei Camelia Cucov. Laureații și profesorii lor vor avea, de asemenea, ocazia să cunoască un traducător sau o traducătoare profesionist(ă) din cadrul Comisiei Europene pentru a afla mai multe despre traducere și limbi străine

– Cultură

* Solistul și compozitorul american, Wynton Marsalis, unul dintre cei mai cunoscuți trompetiști contemporani, și „Jazz at Lincoln Center Orchestra” din New York, formată din 15 dintre cei mai buni instrumentiști ai momentului, vor veni pentru prima dată în România, în perioada 1 – 3 iulie, la cea de-a XXI-a ediție a Întâlnirilor JTI – o ediție specială, în turneu. Producător general: Fundaţia Art Production. Coproducători: Radio România și TVR. Organizatori: Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Filarmonica de Stat din Sibiu. Parteneri principali: Primăria Capitalei, ARCUB, Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu. Parteneri speciali: Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, Teatrul Național Radu Stanca. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• Al doilea concert al turneului va fi unul simfonic, de la ora 20:00, la Sala Radio. Wynton Marsalis și „Jazz at Lincoln Center Orchestra” vor interpreta, împreună cu Orchestra Națională Simfonică a României, dirijată de Cristian Măcelaru, simfonia „The Jungle”. Compusă de Wynton Marsalis la comanda Filarmonicii din New York pentru a aniversa 175 de ani de la înfinţarea orchestrei, Simfonia „The Jungle” a avut premiera parțială în decembrie 2016. Interpretarea integrală a lucrării, alături de Orchestra Națională Simfonică a României, condusă de Cristian Măcelaru, a avut loc pentru prima oară chiar la Jazz at Lincoln Center din New York, în ianuarie 2019

* Moroeni, jud. Dâmbovița: În perioada 2 – 4 iulie, are loc prima ediție The Jazz Cave Festival, care se va desfășura la intrarea în Peșterea Ialomiței din Masivul Bucegi. Publicul va avea parte de o experiență acustică aparte întinsă pe trei zile, programul fiind însoțit de proiecții de film, videomapping, expoziții de istorie și artă contemporană, dar și acțiuni de responsabilitate socială pentru promovarea turismului sustenabil. Peștera Ialomiței, una dintre cele mai spectaculoase din patrimoniul speologic, va deveni astfel o scenă naturală pentru un număr de peste 50 de artiști confirmați, programul complet al evenimentului fiind disponibil pe pagina de Facebook The Jazz Cave Festival. Organizatori: Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR). Parteneri principali: Asociația Turistică Peștera – Padina și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”. Evenimentul se va desfășura în acord cu toate preverderile legale, precum prima ediție – pilot, The Jazz Cave Beginnings, care a avut loc în octombrie 2020. Biletele sunt disponibile prin myticket.ro, vizitarea Peșterii fiind inclusă în costul biletului

* Pelicula „Femei obișnuite/ Simple Women”, debutul în lungmetraj al regizoarei italiene Chiara Malta, co-produs de Ada Solomon, cu actrița americană de origine română Elina Löwensohn în distribuție, va fi lansat astăzi în cinematografe. Lungmetrajul, produs de Vivo Film și Rai Cinema Italia în co-producție cu microFILM și Televiziunea Română în colaborare cu nomada.solo, va fi distribuit de microMULTILATERAL, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei

*Sibiu: Ediţia a III-a a Turneului naţional “Orgile României” (27 iunie – 4 iulie), continuă incursiunea în istoria acestui fabulous instrument pe teritoriul României, invitând la descoperiri şi redescoperiri ale unui tezaur cultural ascuns, prin recitaluri extraordinare susţinute în catedrale şi biserici catolice şi evanghelice din Bucureşti, Deva, Sibiu şi Braşov, de tânărul organist Eduard Antal. Coproducători:  Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Din programul de astăzi:

• Concertul are loc la Biserica Evanghelică Sf. Ioan din Sibiu, în cadrul Festivalului Româno-American – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 2 iulie

* Se împlinesc 590 de ani (1431) de la prima atestare documentară a ţinutului Vrancei, sub forma „Varancha”, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, într-o scrisoare „în limba latină prin care voievodul Transilvaniei Ladislau Apor anunţa pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna … ştirea a aflat-o de la câţiva locuitori din Transilvania ce au ieşit pe drumul Vrancei (per viam Varancha)”. De la sfârşitul secolului al XV-lea până în anul 1950, Vrancea de astăzi s-a numit Putna, iar pentru o perioadă scurtă a intrat în componenţa Regiunii Galaţi, pentru ca, din 1968, să se numească judeţul Vrancea. Ţinutul Putnei, atestat documentar la 2 iulie 1431, sub denumirea de „Varancha” şi Ţinutul Adjudului, atestat în 1460, împreună cu părţile dinspre răsărit (Olteni) se contopesc în 1591 sub denumirea de Ţinutul Putnei, condus de un staroste până la 1859. Printre starosti, s-au numărat şi cronicarii moldoveni Miron Costin -1688 şi Ion Neculce – 1732

* Acum 377 de ani (1644), în timpul Primului război civil englez desfăşurat între 1642–1646, a avut loc Bătălia de la Marston Moor. Forţele combinate ale covenantiștilor scoţieni, comandate de Earl of Leven, şi cele ale parlamentului, comandate de Lord Fairfax şi Earl of Manchester i-au înfrânt pe regaliştii comandaţi de Prinţul Rupert de Rhine şi Marchizul de Newcastle. În urma înfrângerii regaliştii au pierdut nordul Angliei iar prinţul Rupert şi-a pierdut reputaţia de invincibil

* Cu 269 de ani în urmă (1752) jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie). Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an”, după cum spun documentele. La data de 1 ianuarie 1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, care avea să devină cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent

* Cu 183 de ani în urmă (1838) apărea (până la 24.II.1865, cu unele întreruperi), la Braşov, revista socială şi culturală „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, ca supliment literar al „Gazetei de Transilvania” (apărută în martie acelaşi an), sub conducerea lui George Bariţiu (iar din 1850, a lui Iacob Mureşianu). Revista a sprijinit lupta de emancipare politică şi culturală a românilor transilvăneni

* Acum 172 de ani (1849) Principatele Române au fost menţionate pentru prima dată, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859). Este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române (2/14)

* În urmă cu 157 de ani (1864) era adoptată o nouă Lege electorală, prin care se mărea numărul electorilor (printr-o mai largă reprezentare a burgheziei industriale şi bancare) (2/14)

* Cu 121 de ani în urmă (1900) avea loc prima ascensiune a unui dirijabil, numit şi „zeppelin”, după numele constructorului, germanul Ferdinand von Zeppelin (1838-1917), cel care a construit, în perioada 1900-1917, peste 50 de dirijabile. Zeppelin a fost primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor

* Acum 113 ani (1908), între 2 iulie şi 2 august, au fost inaugurate Cursurile de vară de la Vălenii de Munte, organizate şi conduse de Nicolae Iorga. În anul 1922 au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii. În iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile au fost reluate după 1990 şi sunt continuate şi astăzi

* Se împlinesc 105 ani (1916), de când, la Buenos Aires, a avut loc primul meci (Uruguay – Chile 4-0) din istoria Copa America, cea mai veche competiţie continentală între echipe naţionale, Argentina dorind astfel să marcheze 100 de ani de independenţă naţională (9 iul. 1816)

* Acum 102 ani (1919) şi-a început activitatea, la Bucureşti, compania „Cărăbuş”, primul teatru de revistă românesc, companie legată de activitatea marelui actor Constantin Tănase. În deschidere s-a jucat piesa de revistă „Pisica de orez”, scrisă de Constantin Solomonescu şi Mircea Rădulescu. Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” este un teatru de comedie din municipiul București, a cărui clădire se află pe Calea Victoriei (Sala Savoy). În epoca interbelică a funcționat sub denumirea Teatrul „Cărăbuș”, oferind spectacole de cabaret și divertisment în compania unor importanți actori, între care și Constantin Tănase, al cărui nume teatrul îl poartă în prezent. În prezent, managerul teatrului este actorul Vasile Muraru, Alexandru Arșinel fiind director adjunct

* Acum 99 de ani (1922) avea loc inaugurarea oficială a Şcolii Române de la Paris (Școala Română de la Fontenay-aux-Roses), fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă. Această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia „Mélanges de l’École Roumaine en France”. Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti

* În urmă cu 84 de ani (1937) americanca Amelia Earhart (n. 1897), prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său, a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”. La puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

* Cu 57 de ani în urmă (1964) apărea Legea drepturilor civile în Statele Unite ale Americii, act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a SUA, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat

* Se împlinesc 45 de ani (1976) de când Adunarea Naţională a proclamat reunificarea Republicii Socialiste Vietnam. La 2 septembrie 1945, Vietnamul şi-a proclamat independenţa de stat. În decembrie 1946 a început lupta de rezistenţă împotriva acţiunilor militare ale forţelor coloniale franceze, care s-a încheiat cu victoria de la Dien Bien Phu, din 7 mai 1954, a forțelor naţionale conduse de Ho Şi Min. Prin Acordurile de la Geneva, care recunoşteau independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a celor trei state indochineze, Vietnamul a fost împărţit temporar în două zone. La data de 26 octombrie 1955, autorităţile provizorii din partea de sud a Vietnamului au proclamat unilateral „Republica Vietnam”, repunând în discuţie termenii Acordurilor de la Geneva. Al doilea război indochinez a luat sfârşit prin semnarea, în ianuarie 1972, a Acordurilor de Pace de la Paris dintre Vietnam şi SUA, iar la 30 aprilie 1975, administraţia „Republicii Vietnam”, lipsită de sprijin pe plan intern şi izolată pe plan internaţional, a capitulat

* Acum 22 de ani (1999) compania „Renault” a preluat „Uzinele Dacia” Piteşti, prin semnarea contractului între reprezentanţii companiei franceze şi cei ai Guvernului român

* Cu 19 ani în urmă (2002) multimiliardarul american Steve Fossett (1944 – 2007) a devenit primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălțimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore și 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri

Aniversări – Comemorări

– Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica Vlaherne; Sf. Voievod Ştefan cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: Sf. Voievod Ştefan cel Mare, personalitate marcantă a Evului Mediu românesc, care a domnit în Moldova, între 1457 şi 1504, se prăznuieşte, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română în 1992, în ziua morţii (2 iulie 1504); în timpul domniei sale (care a durat 47 de ani, din 14 aprilie 1457) a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare al ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mânăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; a fost înmormântat la Putna (una dintre numeroasele sale ctitorii)

– Aşezarea veşmântului Maicii Domnului în Vlaherne (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1868: S-a născut generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul Primului Război Mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (m. 1932)

– 1895: S-a născut Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (m. 1967). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1893

– 1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (n. 1839) – 120 de ani

– 1908: S-a născut juristul şi istoricul Valentin Al. Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1914: A murit Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (n. 1878)

– 1915: S-a născut Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (m. 2005)

– 1919: S-a născut Ștefan J. Fay (Ştefan Vasile Andrei de Fay), scriitor și genealogist român stabilit în Franţa, la Nisa (m. 2009)

– 1926: S-a născut Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (m. 2007) – 95 de ani

– 1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956 (m. 2010)

– 1931: S-a născut pictorul Radu Costinescu (m. 2017) – 90 ani

– 1933: S-a născut Floare Finta, creatoare de costume și podoabe populare din Negrești Oaș, județul Satu Mare, și vindecătoare cu plante; deținătoare, din 2012, a titlului de „Tezaur Uman Viu”

– 1937: S-a născut Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (apărut postum, 2007) (m. 2006)

– 1938: S-a născut Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România (m. 1976)

– 1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (m. 2020)

– 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1890)

– 1950: S-a născut interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (m. 2004)

– 1950: S-a născut interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov, cunoscut publicului pentru şlagărul „Dragoste la prima vedere” (m. 2018)

– 1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu – 70 de ani

– 1953: S-a născut ÎPS Irineu Pop (prenumele la naştere – Ionel), teolog, arhiepiscop ortodox de Alba Iulia (din mai 2011), membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu numele de Bistriţeanul (1990-2011)

– 1954: S-a născut Ioan Holban, critic şi istoric literar

– 1959: S-a născut Cristian Diaconescu, politician și fost diplomat, de formație jurist; fost vicepreședinte al Senatului României, fost ministru al justiției în guvernul Adrian Năstase (10 martie – 28 decembrie 2004) și ministru de externe în guvernul Emil Boc (2008–2009), din partea PSD; în data de 24 ianuarie 2012 a fost numit ministru de externe în guvernul Emil Boc, de această dată din partea UNPR; ministru de externe în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu; consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014; iniţiator al Fundaţiei Mişcarea Populară, devenită ulterior Partidul Mișcarea Populară; în prezent este președintele formațiunii

– 1963: A murit Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu de acest fel din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (n. 1887)

– 1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1893)

– 1970: A murit Alice Cocea, actriță franceză de teatru și de film de origine română (n. 1899)

– 1995: A murit Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (n. 1905)

– 2003: A murit părintele duhovnic Ghelasie de la Frăsinei (nume la naștere: Gheorghe Teodor Popescu) (n. 1944)

– 2007: A murit soprana americană de origine română Beverly Sills (n. 1929)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Dan Tulbure, fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (n. 1944)

– 2016: A murit Elie Wiesel, scriitor american de origine evreiască, ziarist, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului; deportat, în 1944, împreună cu familia, a supravieţuit ororilor din lagărele naziste de la Auschwitz şi Buchenwald; Premiul Nobel pentru pace pe 1986; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2002); cu ocazia vizitei sale în România (iulie 2002) a fost inaugurată, în oraşul natal, o casă memorială care îi poartă numele (n. 1928, la Sighetu Marmaţiei, în România) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Riga, Letonia: Vizita ministrului afacerilor externe al Japoniei, Toshimitsu Motegi

– Geneva: Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține o conferință de presă despre ultimele evoluții ale pandemiei COVID-19

– Elveția: Festivalul Internațional de Jazz de la Montreux (2 – 17 iul.)

– Ketchum, Idaho, SUA: Evenimente de marcare a 60 de ani de la sinuciderea scriitorului Ernest Hemingway

– Africa de Sud: Meci-test amical de rugby între echipele Africii de Sud și Georgiei

– Siena, Toscana, Italia: Cursa anuală de cai din iulie „Palio di Siena”; cea mai veche întrecere cu cai din Italia se desfășoară de două ori pe an, în zilele de 2 iulie și 16 august

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate”, sărbătorită din anul 2001, zi care marchează un eveniment controversat, ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, numit „incidentul Roswell”: presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti

– „Ziua Internaţională a Ziaristului Sportiv” (la 2.VII.1924 a luat fiinţă, la Paris, Asociaţia Internaţională a Presei Sportive/AIPS)

– Republica Moldova: „Ziua Comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Sărbătoare naţională

– 1566: A murit Nostradamus (Michel de Notre-Dame), astrolog şi medic francez; autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene (Centuries) (n. 1503) – 455 de ani

– 1591: A fost înmormântat Vincenzo Galilei, compozitor, teoretician şi matematician italian (n. 1520) – 430 de ani

– 1621: A murit Thomas Harriot, astronom englez, matematician, etnograf și traducător (n. 1560) – 400 de ani

– 1644: S-a născut Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac; precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (m. 1709)

– 1714: S-a născut compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (m. 1787)

– 1724: S-a născut Friedrich Gottlieb Klopstock, poet german; a inițiat genul poeziei trăirilor interioare, ce ulterior avea să aibă o influență covârșitoare asupra liricii germane moderne al cărei creator a fost considerat (m. 1803)

– 1778: A murit Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (n. 1712, la Geneva)

– 1842: S-a născut istoricul francez Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române din 1895 (m. 1905)

– 1862: S-a născut Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (m. 1942)

– 1877: S-a născut scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1946 (m. 1962)

– 1904, 2/15: A murit prozatorul, dramaturg şi medicul rus Anton Cehov (n. 1860)

– 1908: S-a născut juristul afro-american Thurgood Marshall, prima persoană de culoare din Curtea Supremă a SUA (1967-1991) (m. 1993)

– 1911: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (n. 1856) – 110 ani

– 1920: S-a născut Fernando Ayala, regizor, producător de film şi scenarist argentinian (m. 1997)

– 1922: S-a născut Pierre Cardin, renumit creator de modă francez şi om de afaceri (m. 2020)

– 1923: S-a născut Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1996 (m. 2012)

– 1930: S-a născut fostul președinte argentinian, Carlos Menem, care s-a aflat la putere în perioada 1989-1999 (m. 2021)

– 1931: A murit Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne (n. 1843) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Nanni Balestrini, poet (s-a ocupat, încă din 1961, de poezie vizuală, expunând în diferite expoziţii de poezie electronică şi virtuală), romancier, ziarist şi editor italian; ca fondator de reviste și organizator al festivalurilor literare, a jucat un rol cheie în apariția și implementarea neo-avangardei literare (m. 2019)

– 1942: A murit scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (n. 1903)

– 1949: S-a născut actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (m. 2010)

– 1961: A murit (s-a sinucis, împuşcându-se cu arma sa de vânătoare) scriitorul şi ziaristul (reporterul de război) american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru literatură pe 1954 (n. 1899) – 60 de ani

– 1969: S-a născut cântăreaţa americană de origine mexicană Jenni Rivera (numele real: Dolores Janney Rivera), specialistă a muzicii populare mexicane „banda”, actriţă şi producător tv. (m. 2012, într-un accident de avion)

– 1977: A murit scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (n. 1899)

– 1997: A murit actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului anilor ’30-’40 ai secolului al XX-lea (n. 1908)

– 1999: A murit Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (n. 1920)

– 2013: A murit Douglas Engelbart, inginer american care a revoluţionat era informatică: a inventat mouse-ul calculatorului (împreună cu Bill English), a fost lider al echipei care a inventat hipertextul şi calculatoarele în reţea, a fost un precursor al interfeţei grafice şi un promotor al dezvoltării şi utilizării reţelelor de calculatoare (n. 1925)

– 2014: A murit Paul Wild, astronom elvețian care a descoperit mai multe comete, supernove și asteroizi (n. 1925)

– 2016: A murit regizorul şi scenaristul american Michael Cimino; a marcat cinematografia prin pelicula „The Deer Hunter”, o epopee care evocă războiul din Vietnam (n. 1939) – 5 ani

– 2016: A murit scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (n. 1963) – 5 ani

Calendarul zilei – 1 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 1 iulie 2021, 8:59

EVENIMENTE INTERNE

– Guvern

* Conform Hotărârii nr. 29 din 14.05.2021 privind adoptarea unor măsuri de relaxare în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, adopată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, începând cu această dată, dacă la nivel naţional se atinge ţinta de vaccinare pentru luna în curs şi evoluţia situaţiei epidemiologice nu va indica o creştere accentuată a principalilor indicatori, se propune:

• ca activităţile culturale, artistice şi de divertisment să poată fi organizate şi desfăşurate în spaţii deschise cu participarea a cel mult 2.500 de persoane, cu asigurarea unei suprafeţe minime de 2 mp pentru fiecare persoană şi respectarea măsurilor de protecţie sanitară, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• menţinerea portului măştii de protecţie, în spaţiile deschise, doar în următoarele spaţii deschise: pieţe, târguri, staţii pentru transportul în comun, alte zone cu potenţial de aglomerare
• interzicerea circulaţiei în interiorul localităţilor pentru persoanele aflate în grupuri pietonale mai mari de 10 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri
• organizarea şi desfăşurarea competiţiilor sportive în spaţii deschise cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.
• ca organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive, parastase etc.) în spaţii deschise să se realizeze cu participarea a maxim 100 de persoane, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• permiterea desfăşurării activităţii târgurilor, bâlciurilor şi a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice
• ca activităţile culturale, artistice şi de divertisment să poată fi organizate şi desfăşurate în spaţii închise cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu obligativitatea purtării măştii de protecţie
• organizarea de cursuri de instruire şi workshop-uri pentru adulţi, inclusiv cele pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu participarea unui număr de maximum 100 de persoane în interior, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu respectarea măsurilor de distanţare şi portul măştii de protecţie
• permiterea organizării de conferinţe în spaţii închise, cu participarea unui număr de maximum 150 de persoane în interior, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, cu respectarea măsurilor de distanţare şi portul măştii de protecţie
• reluarea activităţii operatorilor economici care gestionează locurile de joacă în spaţii închise cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, cu condiţia ca însoţitorii copiilor să facă dovada vaccinării împotriva virusului SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare
• reluarea activităţii operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori, fără purtarea măştii de protecţie şi cu asigurarea unei suprafeţe de 7 mp/persoană
• permiterea desfăşurării programului cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• eliminarea limitării gradului de ocupare a spaţiilor de cazare din cadrul structurilor de primire turistică astfel cum sunt definite la art. 2 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare
• permiterea desfăşurării activităţii în baruri, cluburi şi discoteci, cu participarea publicului până la 70% din capacitatea maximă a spaţiului, cu condiţia ca acesta să facă dovada vaccinării împotriva SARS-CoV-2 pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare
• organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive, parastase etc.) în spaţii închise cu participarea a maxim 70 de persoane, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori
• permiterea desfăşurării activităţii cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, cu participarea publicului la capacitatea maximă a spaţiului, dacă incidenţa cumulată la 14 zile a cazurilor din judeţ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori

– Economic

* Operatorii de telefonie fixă şi mobilă care activează pe piaţa din România reduc, începând cu 1 iulie, tarifele pentru terminarea apelurilor în propriile reţele ca urmare a stabilirii, la nivel european, a unor tarife maxime în acest sens. Astfel, tariful pentru terminarea apelurilor mobile va scădea cu aproape 8%, în timp ce tariful pentru terminarea apelurilor fixe va avea o scădere de aproximativ 20%

* Electrica Furnizare anunţă acordarea unui discount tuturor clienţilor săi care aleg, până la data de 31 august 2021, un produs din piaţa concurenţială. Valoarea discountului acordat pentru perioada 1 iulie – 31 august este echivalentă cu diferenţa dintre preţul din oferta pentru serviciu universal şi preţul celei mai mici oferte Electrica Furnizare din piaţa liberă – „Stabil 30”, valabile la data de 1 iulie

* Conducătorii și manipulanții de vehicule aparținând Societății de Transport București (STB) vor purta uniforme, începând cu această dată

* 800 din cei 1.370 de angajaţi activi ai Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) intră pe rând în şomaj tehnic, de la 1 iulie. Cei mai mulţi dintre ei vor fi în șomaj tehnic pentru o perioadă de patru săptămâni,  iar o altă parte dintre ei, pentru două săptămâni. Anunțul vine după ce Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti S.A. (CNAB) a aprobat, în şedinţa din 22 iunie, implementarea măsurii şomajului tehnic începând cu data de 1 iulie 2021, pentru o perioadă de 2 luni. Decizia a fost luată având în vedere situaţia financiară a CNAB şi rezultatele pe primele cinci luni ale anului 2021

* Suceava: Compania aeriană low-cost Ryanair va introduce un charter către Rhodos-Grecia de pe Aeroportul „Ştefan cel Mare”, de la 1 iulie şi până pe 28 octombrie, în zilele de joi şi duminică

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, are loc proba scrisă la Limba și literatura maternă – proba E.b). În data de 5 iulie, are loc afișarea rezultatelor la probele scrise, până la ora 12:00 și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12:00-18:00. În perioada 6 – 9 iulie, vor fi rezolvate contestațiile, iar vineri, 9 iulie vor fi afișate rezultatele finale

– Cultură

* Wynton Marsalis și „Jazz at Lincoln Center Orchestra” vor veni pentru prima dată în România, în perioada 1 – 3 iulie, la cea de-a XXI-a ediție a Întâlnirilor JTI – o ediție specială, în turneu. Producător general: Fundaţia Art Production. Coproducători: Radio România și TVR. Organizatori: Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, Filarmonica de Stat din Sibiu. Parteneri principali: Primăria Capitalei, ARCUB, Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu. Parteneri speciali: Festivalul Internațional de Teatru Sibiu, Teatrul Național Radu Stanca. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• Solistul și compozitorul american, Wynton Marsalis, unul dintre cei mai cunoscuți trompetiști contemporani, și „Jazz at Lincoln Center Orchestra” din New York, formată din 15 dintre cei mai buni instrumentiști ai momentului, vor susține un prim Concert de jazz la Sala Mare a Palatului, de la ora 20:00

* Prima parte a celui mai amplu program educațional Animest, ajuns anul acest la cea de-a doua ediție – proiectul Incubatorul de animație -, se va desfășura în perioada 1 iulie – 30 august, sub forma unei serii de întâlniri on-line cu ilustratorul și regizorul Paul Mureșan, împreună cu care participanții vor discuta despre etapele de creație ale unui film animat, vor descoperi tehnici de animație și storytelling, și vor realiza, sub îndrumarea lui, exerciții practice pe o temă dată.

* Festivalul Filmului Francez (FFF) din România celebrează în acest an ediţia cu numărul 25. Între 1 şi 11 iulie, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, dar și în Brașov, Brăila, Constanța, Sfântu Gheorghe, Sibiu și Suceava, cinefilii sunt invitaţi la întâlnirea anuală cu cele mai noi filme franceze, într-o ediţie aniversară, de vară. Proiecţiile vor avea loc în săli de cinema şi în aer liber, cu respectarea normelor sanitare care să garanteze siguranţa spectatorilor, dar şi online, pentru prima dată în istoria festivalului. 5 secţiuni cu câte 5 filme fiecare vor marca 25 de ediţii ale celui mai longeviv festival din România dedicat unei cinematografii naţionale. Pentru prima dată, filmele din competiţie vor fi disponibile şi online, pe platforma Elvire Chez Vous, între 5 şi 9 iulie, astfel încât să poată fi vizionate şi votate de un public cât mai numeros. Competiţiei de lungmetraj i se adaugă în acest an o secţiune nouă, Competiţia Tinerelor Talente – Scurtmetraj, care propune cinci titluri cu un parcurs festivalier deosebit. O altă secţiune nouă este Carte Blanche pentru 5 cineaşti români, în cadrul căreia Adina Pintilie, Radu Jude, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu şi Cristi Puiu ne fac onoarea de a ne propune fiecare câte un film francez, de patrimoniu sau mai recent, care i-a impresionat sau i-a inspirat în mod deosebit

* Cluj-Napoca: Festivalul Internațional de Film Transilvania (23 iulie – 1 august) a lansat o nouă provocare pentru adolescenții pasionați de film, fotografie și editare video. Până la această dată, liceenii cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani se pot înscrie în aventura Let’s Go Digital!, atelierul de creație care le oferă șansa de a explora lumea filmului, sub îndrumarea experților din industrie. Aplicațiile pot fi trimise exclusiv online, prin completarea formularului disponibil pe site-ul TIFF: tiff.ro/lgd/formular-inscriere. Ajuns la ediția cu numărul 19, Let’s Go Digital! reprezintă o rampă de lansare pentru tinerii creativi, interesați să dezvolte o carieră în industria cinematografică. În urma preselecției, 12 liceeni vor primi șansa de a lucra în echipă, în vederea dezvoltării unui proiect de film. Aceștia vor avea la dispoziție 10 zile pentru a parcurge fiecare etapă de producție, timp în care vor primi îndrumarea profesioniștilor din domeniu, vor avea acces la aparatură de filmare profesională și vor fi invitați să participe la evenimentele TIFF. Printre partenerii media locali: Radio România Cluj

* Deva: Ediţia a III-a a Turneului naţional “Orgile României” (27 iunie – 4 iulie), continuă incursiunea în istoria acestui fabulous instrument pe teritoriul României, invitând la descoperiri şi redescoperiri ale unui tezaur cultural ascuns, prin recitaluri extraordinare susţinute în catedrale şi biserici catolice şi evanghelice din Bucureşti, Deva, Sibiu şi Braşov, de tânărul organist Eduard Antal. Coproducători:  Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Din programul de astăzi:

• Concertul are loc la Biserica Reformată din Deva – ora 19:00

* Timișoara: Teatrul Național din Timișoara prezintă, de la ora 19.00, în Sala Mare, spectacolul „Jungla TéVé”, producție a Teatrului Dramaturgilor Români. Gigi Căciuleanu, care semnează coregrafia și textul spectacolului, are alături de el o echipă compusă din: Lari Giorgescu și actrița Alina Petrică, actori binecunoscuți publicului FEST-FDR și nu numai; Adrian Nour semnează muzica spectacolului, iar scenografia aparține Corinei Boboc. Reprezentația spectacolului Jungla Tévé la Timișoara are loc în cadrul programului „Turneu de vară”, program ce reflectă ambiția Teatrul Național de a impulsiona și de a promova circulația și difuzarea unor spectacole pe texte românești, respectiv spectacole ale unor creatori români excepționali

* Timișoara: Facultatea de Muzică şi Teatru (FMT) a Universităţii de Vest Timişoara (UVT) organizează, în perioada 8 aprilie – 1 iulie, proiectul „Musicoolt”, care urmăreşte popularizarea muzicii contemporane. Proiectul este organizat de lectorul Gabriel Almaşi, recent câştigător al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru anul 2020, şi conferenţiarul Gabriel Mălăncioiu, ambii compozitori şi cadre didactice ale FMT-UVT. Întâlnirile Musicoolt vor avea loc din două în două săptămâni, joi seara, de la ora 19:00, pe platforma ZOOM, fiind transmise live şi pe pagina de Facebook a proiectului (facebook.com/MUSICOOLT). Partenerii proiectului sunt Universitatea de Vest Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi – Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice. Din program:

• Muzica religioasă în creaţia compozitorilor contemporani – Ciprian Ion (Iaşi)

– S-a întâmplat într-o zi de 1 iulie

* Cu 199 de ani în urmă (1822) erau restabilite domniile pământene prin numirea, de către Poarta Otomană, a lui Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822-1828), şi a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828) în Ţara Românească. Se punea astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească (1/13)

* Se împlinesc 190 de ani (1831) de când, la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, a fost înfiinţată prima bibliotecă publică naţională – Biblioteca Publică a Colegiului „Sf. Sava”, inaugurarea oficială având loc la 8.VI.1838. La data de 1 iulie 1831, conform Constituţiei ţării, art. 63, pct. 13, supranumită Regulamentul Organic, se stabilea înființarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, cu dublu rol: bibliotecă școlară și bibliotecă publică, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești. Anual se alocă suma de 350.000 lei pentru ţinerea şcolilor publice în Capitală şi în celelalte oraşe ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii (Regulamentul Organic, Bucureşti, 1832, p. 25)

* Se împlinesc 160 de ani (1861), de când, la câteva luni după ce a fost proclamat Regatul Italiei, în timpul pontificatului lui Pius al IX-lea, a apărut la Roma primul număr al ziarului „L’Osservatore Romano”, ca răspuns la necesitatea de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L’Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de la promulgarea primei Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13). NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României

* Acum 143 de ani (1878) se încheia Congresul de la Berlin (început la 1/13.VI.1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (semnat la 19.II/3.III.1878, care punea capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878). Au participat reprezentanţii celor şapte Mari Puteri, România nefiind admisă cu participare oficială. Congresul îi recunoaştea însă independenţa şi drepturile asupra Dobrogei (a cărei frontieră sudică urma să fie trasată de o comisie internaţională), Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării de către România a încorporării sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist (1/13)

* Acum 143 de ani (1878) a fost trimisă o Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt-Petersburg şi Belgrad, prin care diplomaţii români erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate (1/13)

* Cu 141 de ani în urmă (1880) începea să funcţioneze Banca Naţională a României. Actul de naştere al BNR a avut loc la 17/29.IV.1880, când a apărut, în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. Prima Adunare Generală a Acționarilor are loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu (1/13)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când apărea, la Iaşi, până în aprilie-mai 1891, cu întreruperi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară (legată de ideologia socialistă din România), sub conducerea lui Ioan Nădejde (1881-1885) şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1/13)

* Cu 139 de ani în urmă (1882) statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857. La data de 10.XII.1882 s-a format o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa (1/13)

* Acum 119 ani (1902) apărea, la Budapesta (1 iul. 1902 – 1 oct. 1906, bilunar), revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu. Revista a apărut şi la Sibiu (1906-1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar)

* Cu 101 ani în urmă (1920) se înființa, la Sibiu, Școala militară de ofițeri activi de infanterie, din 15 iulie 1995, Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”. Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat) dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia a început să funcţioneze ulterior sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la înființarea Partidului Comunist Chinez, la Shanghai. Biroul Politic al Comitetului Central al PCC este format din 22 de membri, dintre care 9 fac parte din Comitetul Permanent. Secretarul General al Comitetului Central al PCC este Xi Jinping, ales la 15 noiembrie 2012 în tripla funcție de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze și președinte al Comisiei Militare Centrale. Începând cu 14 martie 2013 a fost ales președinte al Republicii Populare Chineze

* Acum 92 de ani (1929) a fost publicată Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare toate liniile de cale ferată din ţară

* Acum 77 de ani (1944), între 1 şi 22 iulie, a avut loc Conferinţa de la Bretton Woods (SUA), unde s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a FMI a început la 1 martie 1947) şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială (a început să funcţioneze la 25 iunie 1946)

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de la fondarea „Teatrului Odeon”, numit iniţial „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”. În anul 1990 Teatrul Giuleşti şi-a schimbat denumirea în Teatrul Odeon

* Se împlinesc 65 de ani de când, prin Hotărârea nr. 1048 a Consiliului de Miniştri din 1 iulie 1956 s-a decis transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi (MNA) al Academiei RPR în Institut de Arheologie: „În vederea dezvoltării studiilor şi cercetărilor din domeniul arheologiei în ţara noastră, se aprobă transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi al Academiei RPR în Institut de Arheologie”, constituit din secţiile comunei primitive, de arheologie clasică, de arheologie feudală şi muzeu, şi din sectoarele paleolitic, de numismatică, de epigrafie, inaugurându-se o perioadă a deplinei maturităţi ştiinţifice şi a unei rodnice recunoaşteri internaţionale. Prin decretul nr. 35/aprilie 1975, Institutul de Arheologie avea drept foruri tutelare Universitatea din Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Sub conducerea directorilor Emil Condurachi (1956-1971), Dionisie M. Pippidi (1971-1981) şi Constantin Preda (1981-1989), cercetătorii Institutului de Arheologie au desfăşurat cercetări sistematice pe întregul teritoriu al ţării, îmbogăţindu-se astfel patrimoniul institutului. Institutul de Arheologie a revenit printre institutele Academiei în urma Hotărârii de Guvern nr. 116/7 februarie 1990, devenind ulterior, din 1992, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. În prezent, directorul Institutului de Arheologie este dr. Eugen Nicolae

* Cu 57 de ani în urmă (1964), prin Hotărârea nr. 482, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm-Bucureşti”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Studiourile cinematografice Sahia Film S.A., Rofilm S.A. şi Animafilm S.A. au fost preluate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Guvernului

* Acum 53 de ani (1968) era deschis spre semnare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970. Tratatul a fost semnat si ratificat de 191 de state-părți. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi ale NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Inițial, s-a stabilit ca durata Tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferința de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată. Conferințele de examinare se desfășoară periodic, la fiecare 5 ani, facilitate de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom). Cea mai recentă Conferință de examinare trebuia să se desfășoare la New York în anul 2020, dar a fost amânată pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Tratatul se bazează pe trei dimensiuni majore, denumite uzual „piloni”: realizarea obiectivului dezarmării nucleare, prevenirea proliferării armelor și tehnologiilor nucleare, promovarea cooperării în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare. Mediul actual de securitate la nivel global și persistența riscului proliferării nucleare din partea unor actori statali sau non-statali determină multe state să se bazeze în continuare pe descurajarea nucleară ca un mijloc legitim și eficient de asigurare a securității lor naționale sau colective. Acestea au respins Tratatul de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017, intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021

* Acum 31 de ani (1990) a intrat în vigoare Tratatul de stat privind uniunea economică, monetară şi socială dintre RFG şi RDG (semnat la 18.V.1990, la Bonn). La data de 9.XI.1989 a căzut Zidul Berlinului şi au fost deschise frontierele intergermane, primul pas al reunificării celor două state, proces desăvârşit la 3.X.1990. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată RFGermania – cu capitala la Bonn, în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 7.X.1949 a fost proclamată RD Germană – cu capitala la Berlin, în zona de ocupaţie sovietică). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când a avut loc, la Praga, ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia (Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit astfel după locul unde a fost semnat). La Praga a fost adoptat comunicatul privind încetarea valabilităţii Tratatului semnat la 14.V.1955 şi a Protocolului cu privire la prelungirea duratei de valabilitate, semnat la 26.IV.1985, tot la Varşovia

* Cu 28 de ani în urmă (1993) era introdusă în România Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu introducea taxa pe valoare adăugată (care înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor) prin Ordonanţa 3/1992 (aprobată prin legea 130/1992). Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea TVA a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor. Noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, a modificat major reglementările aplicabile până acum. Actul normativ a adus modificări importante tuturor zonelor importante ale fiscalităţii, inclusiv sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, în 2016, cota standard de TVA a scăzut de de la 24% la 20%, iar în 2017 aceasta a ajuns la 19%, în timp ce pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii se va aplica o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri

* Acum 27 de ani (1994) Parlamentul a adoptat Legea nr. 45 a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la intrarea în vigoare a Legii care garantează dreptul la eutanasie în teritoriul de nord al Australiei, prima lege de acest fel din lume

* Acum 24 de ani (1997) colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Cu 22 de ani în urmă (1999) era înfiinţată Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA), serviciul de spionaj al Armatei Române

* Acum 21 de ani (2000) România devenea membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente

* Tot acum 21 de ani a fost dat în folosinţă podul Øresund, care leagă Suedia de Danemarca. Cu o lungime totală de peste 16 km, podul (inclusiv un tunel) reprezintă o dublă legătură (cale ferată şi autostradă) între cele două ţări

* Cu 19 ani în urmă (2002) intra în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Sediul CPI se află la Haga (Ţările de Jos). În martie 2019, 124 state sunt părți la statut, care, printre altele, stabilește funcțiile, jurisdicția și structura instanței. România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. În prezent, ţara noastră se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008)

* Cu 16 ani în urmă (2005) avea loc denominarea monedei naţionale, 10.000 lei vechi (simbol bancar ROL) devenind 1 leu nou (simbol bancar RON)

* În urmă cu 14 ani (2007) avea loc debutul emisiei online a postului Radio România Muzical, dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz, primul post de radio românesc cu acest specific care a emis online

* Cu 8 ani în urmă (2013) Croaţia a aderat la Uniunea Europeană, fiind cea de-a 28-a ţară componentă a blocului comunitar. A fost prima ţară care s-a alăturat UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei

* Acum 6 ani (2015) România a preluat, de la Republica Moldova, mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), precum şi pe cea a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. România deţinea coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015) şi protecţia mediului (2014-2016) iar din iulie 2015 va prelua şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile. Ţara noastră a exercitat al cincilea mandat al Preşedinţiei-în-Exerciţiu rotative a OCEMN în semestrul al II-lea al anului 2015

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Muzicilor Militare” în România; după aplicarea Regulamentului Organic din 1/13.VII.1831, în structura noilor batalioane de „miliţii” ale Armatei permanente au intrat, începând slujba sub drapel, şi „ostaşii muzicanţi” (o fanfară era formată, conform prevederilor vremii, dintr-un tambur, 24 de muzicanţi şi opt toboşari) – 190 de ani

– 1858: S-a născut episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1909-1921) (numele de botez: Nicolae) (m. 1923)

– 1877: A murit Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (n. 1802)

– 1925: S-a născut Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (m. 1980)

– 1926: S-a născut (la Soroca, în R. Moldova) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (m. 1985, asasinat din motive politice) – 95 de ani

– 1928: S-a născut regizorul Octavian Fulger (m. 2020)

– 1929: S-a născut scriitorul Costache Olăreanu (m. 2000)

– 1931: S-a născut graficianul Sergiu-August Georgescu, profesor al Universității de Artă București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Grafică București (m. 2020) – 90 de ani

– 1933: S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă; considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, el figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit „500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editat de Institutul Biografic American); este cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%; are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale şi zeci de pionierate în neurochirurgie; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut scriitorul si publicistul Olimpian Ungherea (m. 2012)

– 1938: S-a născut medicul Nicolae Ghilezan; contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului, în special în asocierile cu radioterapia; membru titular al Academiei Române din 2016

– 1941: S-a născut Ion Pop, poet, critic şi istoric literar, publicist, editor, traducător, teoretician al avangardei literare şi profesor; a condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986); membru corespondent al Academiei Române din 2015 – 80 de ani

– 1943: S-a născut Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (m. 2013)

– 1947: S-a născut Dan Verona (numele la naştere: Neculai Creţu), poet, prozator şi traducător; realizator, din 1972, de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (cu o întrerupere în perioada 1988-1990)

– 1951: S-a născut Dragoș Pâslaru, fost actor renumit, în prezent ieromonahul Valerian, unul dintre cei mai căutați duhovnici din zona Olteniei – 70 de ani

– 1954: S-a născut Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (m. 2013)

– 1960: S-a născut bas-baritonul Sever Barnea

– 1960: S-a născut prozatorul, criticul literar, eseistul și jurnalistul Radu Ciobotea (m. 2021)

– 1963: A murit botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (n. 1874)

– 1972: A murit (la Paris) Basil Munteanu, istoric literar şi comparatist; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1897)

– 1984: S-a născut Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (din 5 martie 2014; reales în 2018); a primit, din aprilie 2021, un mandat de 4 ani în Consiliul FIFA; membru în Comitetul Executiv al UEFA; a fondat și condus Federaţia Română de Minifotbal (2012-2014), Federaţia Europeană de Minifotbal (2012-2017), cofondator al Federaţiei Internaţionale de Minifotbal (în 2013)

– 1990: A murit economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Transilvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (n. 1901)

– 1998: A murit Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (n. 1907)

– 2002: A murit medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofia medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2006: A murit Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită în Franţa din 1982 (n. 1930, la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2013: A murit geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2014: A murit actorul Matei Alexandru (n. 1927)

– 2016: A murit Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (n. 1923) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Ljubljana: Slovenia preia, de la Portugalia, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (1 iul. – 31 dec.)

– Erevan: Armenia preia, de la Albania, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

– Tokyo, Japonia: Punerea în aplicare a deținerii unui pașaport de vaccinare pentru japonezi în vederea călătoriilor în străinătate

– Phuket, Thailanda: Deschiderea insulei pentru turiștii vaccinați împotriva Covid-19

– Hong Kong, China: Manifestări de marcare a aniversării predării Hong Kong-ului către China în 1997

– Varșovia, Polonia: Sunt marcați 30 de ani de la dizolvarea Pactului de la Varșovia

– Monza, Italia: Începe producția italiană a vaccinului rus Sputnik împotriva Covid-19

– Amsterdam, Țările de Jos: Decizie a Agenției Europene pentru Medicamente privind vaccinul împotriva Covid-19 de la Moderna pentru tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani

– Bangkok: A 15-a reuniune a miniștrilor apărării din cadrul ASEAN, plus grupul de lucru al experților în domeniul securității maritime și Conferința de securitate maritimă (videoconferință) (1 – 2 iul.)

– Viena, Austria: A 18-a reuniune ministerială OPEC și non-OPEC prin videoconferință

– Viena: Summitul mondial austriac, conferință privind clima organizată de actorul american, Arnold Schwarzenegger

– Stockholm, Suedia: Intrarea în vigoare a unui sistem bonus-malus pentru avioanele de linie pe baza impactului lor asupra climei

– Viena: Sfârșitul restricțiilor privind numărul de spectatori prezenți la evenimentele culturale și sportive

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Reuniune a șefilor comunităților creștine din Liban, la invitația Papei Francisc

– Austria: Redeschiderea cluburilor de noapte

– Istanbul: Femeile din Turcia manifestă împotriva retragerii din cadrul Convenției de la Istanbul

– Londra: Inaugurarea unei statui a lui Lady Diana, care ar fi împlinit astăzi 60 de ani, în prezența fiilor ei William și Harry

– Luxemburg: Eurostat publică șomajul în luna mai în Zona Euro

– Cosmodromul Vostochny, Rusia: Lansarea a 36 de sateliți OneWeb

– New York: Deschiderea magazinului Google, primul magazin fizic al gigantului de internet

– Canada: Carantina hotelieră obligatorie va fi ridicată pentru cetățenii canadieni vaccinați care se întorc din străinătate

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Intră în vigoare scutirea de viză de intrare între Emiratele Arabe Unite și Israel

– Israel: Redeschiderea granițelor pentru turiștii vaccinați împotriva Covid-19

– Oslo, Norvegia: Atletism – Liga de Diamant 2021, reuniunea de la Oslo

– Omsk, Rusia: Raliul Silk Way Rally 2021 (1 – 11 iul.)

– Villars, Elveția: Alpinism – Etapa Campionatelor Mondiale IFSC (1 – 3 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muzicii Reggae” este celebrată din 1993. Muzica reggae a apărut în Trenchtown, în anii ’60 ai secolului XX. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA, ca R&B şi jazz, cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii ’70, datorită unor artişti ca Bob Marley, care a popularizat mişcarea Rastafari în lume

– Ziua naţională a Republicii Burundi; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Ziua naţională a Canadei; întemeierea Confederaţiei Canadiene – 1867

– Ziua naţională a Republicii Ruandeze; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Aniversarea fondării Republicii Somalia/1960. Ziua naţională

– 1646: S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal; a încercat să creeze o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice; unul din cei mai importanți filosofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea şi unul din întemeietorii iluminismului german (m. 1716) – 375 de ani

– 1742: S-a născut Bohuslav Czernohorsky, compozitor şi organist ceh (m. 1864)

– 1784: A murit compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (n. 1710)

– 1788: S-a născut Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (m. 1867)

– 1804: S-a născut scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (m. 1876)

– 1872: S-a născut Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (m. 1936)

– 1875: S-a născut Mario Roques, lingvist şi filolog francez; printre preocupările sale s-a numărat şi studierea limbii şi literaturii române; a condus Institutul de Filologie Română din cadrul Facultăţii de Litere din Paris şi a fost mai mulţi ani director al revistei „România”; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1961)

– 1879: S-a născut istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1947)

– 1879: S-a născut Léon Jouhaux, lider francez de sindicat, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1951 (m. 1954)

– 1896: A murit Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (n. 1811) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Charles Laughton, regizor de film și actor american de origine britanică (m. 1962)

– 1899: S-a născut Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al R. Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române (1980) (m. 1987)

– 1899: S-a născut Thomas A. Dorsey, compozitor şi pianist afro-american, considerat părintele muzicii gospel; a reprezentat, împreună cu Mahalia Jackson, epoca de aur a acestui gen muzical (m. 1993)

– 1902: S-a născut regizorul american de film William Wyler, clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (m. 1981)

– 1906: S-a născut Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (m. 2004) – 115 ani. NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie; după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 1910, 1/14: A murit Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (n. 1818). NOTĂ: Alte surse (www.balletmet.org. şi Micul dicţionar enciclopedic, 2005) dau ca an al naşterii 1819, respectiv 1822

– 1916: S-a născut (la Tokyo, într-o familie britanică) actriţa americană de film Olivia De Havilland; cunoscută mai ales pentru rolul din filmul „Pe aripile vântului” (m. 2020) – 105 ani

– 1924: S-a născut actriţa americană Florence Stanley (m. 2003)

– 1925: A murit compozitorul francez Erik Satie (n. 1866)

– 1926: S-a născut François-Régie Bastide, scriitor şi diplomat francez (m. 1996) – 95 de ani

– 1926: S-a născut compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut în special pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (m. 2012) – 95 de ani

– 1926: S-a născut economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel, laureat al Premiului Nobel pentru economie pe 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (m. 2013) – 95 de ani

– 1929: S-a născut biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (m. 2014)

– 1931: S-a născut Leslie Caron (nume complet: Leslie Claire Margaret Caron), actriță, dansatoare și scriitoare franco-americană – 90 de ani

– 1931: S-a născut Stanislav Grof, medic psihiatru american de origine cehă, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale şi un pionier în domeniul cercetării stărilor de conştiinţă modificate, folosite cu scopul de a vindeca, a evolua şi a cunoaşte; a arătat spiritualitatea ca pe un domeniu fundamental și legitim al experienței umane; a creat respirația holotropică ca o metodă de auto-investigare si explorare interioară cu implicații terapeutice și ontologice excepționale – 90 de ani

– 1934: S-a născut Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film (m. 2008)

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul francez de film Claude Berri (numele real: Claude Langmann) (m. 2009)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Prowse; culturist și halterofil, acesta a devenit faimos ca omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (m. 2020)

– 1938: S-a născut Aleksandr Kurliandsky, scriitor rus, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii, creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi” (m. 2020)

– 1939: S-a născut Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (m. 2013)

– 1941: S-a născut farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru medicină pe 1994, împreună cu Martin Rodbell (m. 2015) – 80 de ani

– 1942: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (m. 2015)

– 1950: A murit Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (n. 1873)

– 1958: A murit chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (n. 1879)

– 1961: S-a născut atletul american Carl Lewis, multiplu campion olimpic (10 medalii, dintre care 9 de aur, la Olimpiadele din 1984 şi 1996) şi mondial (8 medalii de aur şi una de bronz, între anii 1981 şi 1993) la săritura în lungime – 60 de ani

– 1961: S-a născut Lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului moştenitor Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 1997, într-un accident rutier la Paris) – 60 de ani

– 1964: A murit dirijorul francez Pierre Monteux (n. 1875)

– 1971: A murit Sir William Lawrence Bragg, fizician, matematician și profesor australian-britanic; Premiul Nobel pentru fizică pe 1915, împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg, pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; a pus bazele Uniunii Internaționale de Cristalografie (n. 1890) – 50 de ani

– 1974: A murit Juan Domingo Perón, om de stat argentinian, de două ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974 (n. 1895)

– 1981: A murit Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (n. 1902, în Ungaria) – 40 de ani

– 1996: S-a sinucis, cu o supradoză de medicamente, actriţa americană Margaux Hemingway, nepoata celebrului scriitor american Ernest Hemingway (n. 1954) – 25 de ani

– 1997: A murit actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (n. 1917)

– 1999: A murit Edward Dmytryk, regizor şi producător american de film (n. 1908)

– 1999: A murit Guy Mitchell (numele real: Al Cernick), cântăreţ pop şi actor american de origine croată (n. 1927)

– 2000: A murit actorul american de film Walter Matthau (n. 1920)

– 2001: A murit Nikolai Ghenadievici Basov, fizician sovietic; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1964, împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor (n. 1922) – 20 de ani

– 2001: A murit pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (n. 1922) – 20 de ani

– 2004: A murit Marlon Brando jr., actor şi regizor american de film (n. 1924)

– 2008: A murit Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal Whitesnake (n. 1948)

– 2009: A murit Karl Malden, actor de film şi de televiziune american, de origine sârbo-cehă (n. 1912)

– 2012: A murit Evelyn Lear, soprană americană (n. 1926)

– 2016: A murit Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (n. 1923) – 5 ani

– 2018: A murit balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (n. 1926)

Calendarul zilei – 30 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 30 iunie 2021, 06:00 / actualizat: 30 iunie 2021, 9:18

EVENIMENTE INTERNE

-Parlament

* Pentru prima dată în istoria sa, Parlamentul României va organiza, astăzi, o şedinţă solemnă în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului,  pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, cu invitarea Preşedintelui României, a membrilor Guvernului, a foştilor Şefi de stat, a reprezentanţilor Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, a Şefului Casei Regale a României, a Patriarhului BOR şi a liderilor celorlalte culte religioase, reprezentanţilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a Armatei Române, a Academiei Române, precum şi a supravieţuitorilor sau a urmaşilor victimelor Pogromului.

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

*ora 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

• Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi

*Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* Ședinţa în plen (prezență fizică și online)

• ora 8:30 – Declaraţii politice
• ora 10:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi
• ora 12:00 – Vot final

* la încheierea votului final (prezență fizică și online)     – Şedinţa Biroului permanent și  ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

– Economic

* Termen până la care Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a prelungit perioada în care consumatorii casnici de energie, care până acum erau în regim reglementat, îşi pot alege o ofertă în piaţa concurenţială

-Mediu

* Asociația „Ține de Noi” împreună cu Fundația Hanns Seidel – România și în colaborare cu Fundația Terra Mileniul III organizează o conferință dedicată unei teme cu impact major asupra tuturor locuitorilor orașului București, respectiv tema poluării aerului din București – ora 18:00.  Evenimentul are loc online, prin intermediul aplicației Zoom. Participarea este gratuită

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, are loc proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă

* Depunerea contestațiilor în cadrul examenului de Evaluarea Naţională, rezultatele finale, după contestaţii, urmând să fie afişate în data de 4 iulie

– Cultură

* De la ora 14:30, la Sala Palatului (sala B), are loc conferința de presă în care se va anunța cea de-a XXI-a editie a Intalnirilor JTI – editie specială, aflată în turneu în perioada 1 – 3 iulie. La conferinta de presă vor participa solistul și compozitorul  american Wynton Marsalis, directorul ”Jazz at Lincoln Center Orchestra” din New York; Cristian Măcelaru, care va dirija Orchestra Națională Simfonică a României in cadrul turneului, precum si Gilda Lazăr, Director JTI.

* Timișoara: Opera Națională Română din Timișoara prezintă, de la ora 19:00, „La Serva Padrona”, de Giuseppe Battista Pergolesi, spectacol de operă bufă cântat în limba italiană și titrat în limba română. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Timișoara

* Timișoara: Expoziția World Press Photo, aflată la cea de a 64-a ediție la nivel internațional și la cea de a zecea pentru publicul român, face parte din expoziția anuală internațională World Press Photo, itinerantă în întreaga lume, fiind expusă în peste 100 de spații din peste 45 de țări și vizitată de peste 4,5 milioane de oameni la fiecare ediție. Expoziția va fi deschisă la Timișoara în perioada 30 iunie – 20 iulie, detaliile fiecărui eveniment urmând să fie publicate pe pagina de Facebook a expoziției. În premieră, începând cu acest an, expoziția va fi însoțită și de un proiect de conținut care va analiza rolul și impactul social al jurnalismului responsabil și al dezinformării, urmând a fi anunțate în acest sens o serie de emisiuni, podcasturi și dezbateri care se vor derula pe tot parcursul verii, realizate de co-organizatorii din acest an, Fundaţia Eidos și platforma Upgrade 100

* Roma: Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național București „Ion Luca Caragiale”, prezintă publicului italian cea de-a patra conferință din seria Conferințele Teatrului Național București: filosoful și scriitorul Andrei Pleşu – Despre inimă / Parlare del cuore. Conferințele selectate pentru această primă serie sunt disponibile, în limba română și subtitrate în limba italiană, pe pagina de Facebook Accademia di Romania in Roma și pe canalul YouTube al Teatrului Național București

– S-a întâmplat într-o zi de 30 iunie

* Acum 132 de ani (1889) era creată Uniunea Inter-Parlamentară (UIP), la iniţiativa a doi parlamentari pacifişti, William Randal Cremer (Marea Britanie) şi Frédéric Passy (Franţa). Una dintre cele mai vechi instituţii politice din lume, UIP (cu sediul la Geneva) a reprezentat organizaţia parlamentelor la nivel global. Principalele sale obiective erau promovarea dialogului parlamentar în problemele păcii, coordonarea şi schimbul de experienţă între parlamentele din ţările membre (România a aderat la UIP în 1891)

* În urmă cu 116 ani (1905) Albert Einstein a publicat, în ziarul „Time”, lucrarea „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare”, cunoscută, mai târziu, sub numele de „Teoria Relativităţii”, care a dus la schimbări revoluţionare în conceptele omeneşti despre timp, spaţiu şi gravitaţie

* Cu 113 ani în urmă (1908), în Siberia (în zona râului Podkamennaia Tunguska), o explozie puternică a luminat cerul, culcând la pământ copacii de pe o suprafaţă de 2.000 de kilometri pătraţi și defrișând aproximativ 80 de milioane de pomi. Martorii oculari au descris un obiect uriaş ce a trecut prin atmosferă şi a explodat înainte să ajungă la sol, lansând un val de căldură intensă de-a lungul regiunii. „Fenomenul Tunguska” (cum a fost denumit ulterior) este considerat cel mai mare impact documentat vreodată. Se crede că „mingea” de foc avea o lățime de aproximativ 50-100 m. Puținele date concludente îi fac și astăzi pe mulți cercetători să fie convinși, totuși, că un asteroid sau o cometă ar putea fi responsabile pentru explozie. Dar există foarte puține dovezi ale acestei teorii, lucru care ridică suspiciuni cu privire la cauzele exploziei. Unii au sugerat că Fenomenul Tunguska ar fi fost cauzat de un meteorit de mari dimensiuni sau de un fragment dintr-o cometă și că ar fi rezultatul unei coliziuni a materiei și a antimateriei – când se întâmplă acest lucru, particulele se anihilează și emit explozii de intensitate. O altă concluzie (neelucidată) a fost că o explozie nucleară ar fi provocat nefericitul eveniment

* Acum 87 de ani (1934), între 30 iunie şi 2 iulie, a avut loc „Noaptea cuţitelor lungi” sau „Operațiunea Colibri”, denumire codificată a ordinului prin care Adolf Hitler a declanşat, în acea perioadă, acţiunea de eliminare fizică a lui Ernst Röhm, conducătorul „Batalioanelor de asalt” (SA – Sturmabteilung – organizaţie paramilitară nazistă), a altor conducători ai SA şi duşmani personali ai lui Hitler (în total câteva sute de persoane)

* Acum 29 de ani (1992) şi-a început activitatea Curtea Constituţională a României (la această dată au fost luate primele decizii ale acestei autorităţi). 6 iunie 1992 este data înfiinţării Curţii Constituţionale din România, odată cu depunerea jurământului de credinţă de către cei nouă judecători numiţi în componenţa noii autorităţi, ale cărei organizare şi funcţionare au fost reglementate prin Legea nr. 47 din 18 mai 1992

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când, în China, a fost inaugurat cel mai lung pod (agregat) din lume situat deasupra mării. Podul Jiaozhou Bay măsoară 26 de mile lungime (41,6 kilometri) şi leagă oraşul-port Qingdao, din estul ţării, de insula Huangdao. NOTĂ: Podul de peste lacul Pontchartrain Causeway (Louisiana, SUA) este „cel mai lung pod peste apă (continuu)”

* În urmă cu 8 ani (2013), la prima aniversare a alegerii lui Mohamed Morsi, milioane de protestatari egipteni au cerut demisia imediată a preşedintelui din cauza problemelor politice, economice şi sociale care s-au agravat în timpul mandatului său. Demonstraţiile în masă au fost planificate de Tamarod, o mişcare spontană care susţinea că a colectat peste 22 de milioane de semnături la o petiţie care îi cerea lui Morsi să demisioneze din funcţia de preşedinte. La 1 iulie, armata egipteană a emis un ultimatum de 48 de ore partidelor politice pentru a satisface cererile poporului egiptean, ameninţând că va interveni în cazul în care litigiul nu va fi soluţionat. Preşedinţia a respins ultimatumul înaintat de armată, făgăduind că preşedintele are propriile sale planuri pentru reconcilierea naţională şi rezolvarea crizei politice. Morsi a fost înlăturat de la putere de armată la data de 3 iulie 2013, de un consiliu format din ministrul Apărării, Abdul Fattah al-Sisi, Mohamed ElBaradei, Marele Imam din Al Azhar Ahmed El-Tayeb, şi Papa copt Tawadros al II-lea. Abdel Fattah Saeed Hussein Khalil al-Sisi este cel de-al șaselea președinte al Egiptului, în funcție începând din 8 iunie 2014. NOTĂ: La 30 iunie 2012, Morsi a fost învestit în funcţie, devenind al cincilea preşedinte (primul ales democratic) din istoria Egiptului. El i-a succedat lui Hosni Mubarak, care a lăsat funcţia de preşedinte al Egiptului vacantă după ce a fost forţat să demisioneze la 11 februarie 2011. Un tribunal egiptean l-a condamnat în iunie 2015 pe fostul preşedinte islamist Mohamed Morsi la închisoare pe viaţă pentru spionaj în favoarea mişcării palestiniene Hamas, organizaţiei libaneze Hezbollah şi Iranului, în data de 18 iunie 2016, primind aceeași sentință, într-un caz de spionaj în favoarea Qatarului. Mohamed Morsi a decedat pe 17 iunie 2019

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfinţilor 12 Apostoli; Sf. Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Serbarea celor 12 Apostoli (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1844: S-a născut George Bengescu-Dabija, poet, dramaturg şi traducător; a contribuit la dezvoltarea teatrului liric românesc prin traducerea libretelor unor operete de succes (m. 1916)

– 1876: S-a născut matematicianul Anton Davidoglu; contribuţii la studiul analizei matematice şi al ecuaţiilor diferenţiale (m. 1958) – 145 de ani

– 1900: S-a născut matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1979)

– 1909: S-a născut compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1963)

– 1909: S-a născut (la Budapesta) Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1909: S-a născut Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operă, tenor şi profesor (m. 1996)

– 1933: S-a născut actorul Marin Radu Ene (m. 2013)

– 1935: S-a născut Silvia Elena Radu, sculptor şi pictor

– 1945: S-a născut Dorin Tudoran, poet, eseist, analist politic şi jurnalist; fost disident anticomunist; stabilit, din 1985, în SUA, timp de 35 de ani

– 1946: S-a născut jurnalistul Sebastian Sârcă, una dintre cele mai cunoscute voci de la microfonul radioului public; de numele lui Sebastian Sârcă sunt legate, încă din anul 1969, emisiuni de mare succes precum „Caruselul iubirii”, difuzată la Radio România Actualităţi, „Manuscris radiofonic” şi „Tezaur”, difuzate la Radio România Cultural, „Telefonul de noapte” şi „Vorbeşte-mi despre tine”, difuzate pe postul de radio România Tineret; membru al Uniunii Scriitorilor şi director executiv al Fundaţiei Radio România, Sebastian Sârcă este autorul mai multor volume (m. 2010) – 75 de ani

– 1948: A murit Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (n. 1899)

– 1949: S-a născut pianistul şi compozitorul Remus Manoleanu

– 1975: A murit matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte al acestui for (1966-1975) (n. 1903)

– 1977: A murit istoricul Ştefan Meteş; studii de istorie socială şi în domeniul istoriei Bisericii; director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947); arestat şi deţinut la Sighet (1950-1955); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1886/1887)

– 1981: A murit poetul Alexandru Grigore (n. 1940) – 40 de ani

– 1989: A murit biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1905)

– 2005: A murit jurnalistul Gabi Dobre; a lucrat în echipa de realizare a emisiunii „Enigma”, apoi a fost moderator al Matinalului de la TVR 1, a avut o colaborare ca realizator la Antena 1 Ploieşti, a devenit manager la Alpha TV şi prezentator şi realizator al emisiunii „Prima pagină” la TVR Internaţional (n. 1972)

– 2015: A murit Ludovic Bács, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) şi profesor; între 1958 şi 1991 a fost dirijor şi director artistic al Orchestrei de Studio Radio Bucureşti, devenită, în 1990, Orchestra de Cameră Radio. În 1966 a fondat formaţia de muzică veche Musica Rediviva din Bucureşti (n. 1930)

– 2019: A murit Elena Ion Arnăuţoiu, simbol al rezistenţei anticomuniste; a fost deținută, aproape şapte ani, în închisorile comuniste; sora fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu, cei care au condus cea mai lungă şi puternică rezistenţă anticomunistă din Europa, între 1949 şi 1958, în Nucşoara (n.  1919)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Dubravka Suica, vorbește despre viziunea pe termen lung a UE pentru zonele rurale

– Bruxelles: Comisia Europeană lansează Fondul european de apărare

– Bruxelles: Termen stabilit de UE pentru administrarea dozelor de vaccin Covid-19 comandate de la AstraZeneca

– Ierusalim: Președintele german, Frank-Walter Steinmeier, vizitează Israelul (30 iun. – 2 iul.)

– Paris: Președintele francez, Emmanuel Macron, își întâmpină omologii argentinian și mexican, Alberto Ferndandez și Andres Manuel Lopez Obrador, într-un summit al egalității de gen desfășurat sub egida ONU, în perioada 30 iunie – 2 iulie, cu tema „Forumul pentru egalitatea generațiilor”

– Dallas: Vizita fostului președinte american, Donald Trump, la granița SUA-Mexic, împreună cu guvernatorul Texasului, Greg Abbott

– New York: Pronunțarea sentinței pentru avocatul Michael Avenatti, condamnat pentru extorcare

– Aix-en-Provence, Franța: Festivalul de Artă Lirică (30 iun. – 25 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Parlamentarismului” sărbătoreşte parlamentele şi modurile în care sistemele parlamentare de guvernare îmbunătăţesc viaţa oamenilor din întreaga lume; la 30 iunie 1889 a fost înfiinţată Uniunea Interparlamentară – organizaţia mondială a parlamentelor

– „Ziua Internaţională a Asteroidului”, instituită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin rezoluţia A/RES/71/90 din decembrie 2016, pentru a marca anual, la nivel internaţional, aniversarea impactului din regiunea Tunguska, Siberia, din 30 iunie 1908

– Sărbătoarea naţională a Republicii Democrate Congo (fostul Zair); aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1660: A murit William Oughtred, matematican englez; i se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenție ce a avut la bază logaritmii descoperiți de John Napier și scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter (n. 1575)

– 1722: La această dată a fost botezat compozitorul ceh Jiří Antonín Benda (m. 1795)

– 1825: S-a născut compozitorul francez Florimond Hervé (m. 1892)

– 1884: S-a născut Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (m. 1966)

– 1885: S-a născut Viktor Schauberger, silvicultor, naturalist, filosof, biotehnician și inventator austriac; a construit mai multe canale de flotaj pentru transportul lemnului și baraje în diverse țări europene; a dezvoltat tehnologii bazate pe implozie (implozia are la bază un vortex autoîntreținut care evoluează în mediu fluid); a conceput un motor cu implozie care a stat la baza conceperii aparatelor de zbor (discuri zburătoare) Repulsin și Propulsine, submarine biologice, sisteme de purificare a aerului și aparate de producere neconvențională a energiei electrice; supranumit „Magicianul apei”, datorită unui dispozitiv de purificare a apei pe care l-a realizat (m. 1958)

– 1911: S-a născut Czeslaw Milosz, poet, eseist şi romancier american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură pe 1980 (m. 2004) – 110 ani

– 1917: S-a născut Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (m. 2010)

– 1919: A murit John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică pe 1904; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (n. 1842)

– 1932: S-a născut Mongo Beti (nume real: Alexandre Biyidi Awala), scriitor camerunez anticolonialist de limbă franceză; considerat unul dintre maeştrii romanului african modern (m. 2001)

– 1936: S-a născut Assia Djebar (numele real: Fatima-Zohra Imalayen), scriitoare, traducătoare, producătoare de film şi profesoară algeriană; militantă pentru democraţie, a condamnat fundamentalismul islamic şi atrocităţile din Algeria, a contribuit la accentuarea încrederii în sine a femeilor din lumea arabă (m. 2015) – 85 de ani

– 1939: S-a născut José Emilio Pacheco, poet, romancier şi traducător mexican, laureat al premiului Cervantes pe anul 2009 (m. 2014)

– 1941: S-a născut actorul şi regizorul german Otto Sander (m. 2013) – 80 de ani

– 1953: A murit Vsevolod Pudovkin, regizor, actor şi teoretician rus de film (n. 1893)

– 1966: S-a născut Michael Gerard (Mike) Tyson, fost pugilist profesionist american; a fost campion mondial necontestat și deține recordul pentru cel mai tânăr boxer, care a câștigat un titlu la categoria de greutate supergrea la 20 de ani, 4 luni și 22 de zile – 55 de ani

– 1985: S-a născut înotătorul american Michael Phelps, sportivul care a obţinut cele mai multe medalii de aur – opt – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (Beijing, 2008); este de 14 ori medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară (cel mai mare număr de medalii câştigate de orice sportiv) şi este deţinătorul a şapte recorduri mondiale

– 1986: A murit, la New York, Roman (Borisovici) Gul, scriitor, publicist, memorialist și critic rus (n. 1896) – 35 de ani

– 2009: A murit Pina Bausch, coregrafă şi dansatoare germană; considerată una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (n. 1940)

– 2014: A murit Paul Mazursky, regizor american de film, scenarist şi actor (n. 1930)

– 2017: A murit Simone Veil, politician francez, supravieţuitoare a lagărului nazist de la Auschwitz; prima femeie devenită ministru în Franţa precum şi prima femeie aleasă preşedinte al Parlamentului European (1979-1982); considerată o figură a feminismului după ce a legalizat avortul în Franţa în 1974, în calitate de ministru al sănătăţii (n. 1927)

– 2020: A murit violonista şi profesoara poloneză Ida Haendel (n. 1928) – 1 an

Calendarul zilei – 29 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 29 iunie 2021, 06:00 / actualizat: 29 iunie 2021, 8:21

EVENIMENTE INTERNE

-Parlament

*ora 14:00 – până la finalizare – şedinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului – Dezbaterea și votul asupra Moțiunii de cenzură inițiate de 156 deputați și senatori

-Senat

*ora  9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 12:00 – Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport – etajul 5, cam. 5058 – la sediul Senatului și online

-Camera Deputaților

* Ședinţa în plen (prezență fizică și online)

• ora 8:30 – Declaraţii politice
• ora 10:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi
• ora 12:00 – Vot final

* la încheierea votului final (prezență fizică și online)     – Şedinţa Biroului permanent  și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

-Partide

*Prezentarea în limba maghiară a Proiectului „Prezentul trecut. Maghiarii din România în contextul schimbării de regim din 1989-1990”, care a fost inițiat cu scopul de a prezenta schimbarea de regim din perspectiva maghiarilor din România, evidenţiind din istoria lor trei perioade: comunismul, revoluţia din 1989 şi anul schimbării de regim – ora 19:00, la Institutul Cultural Maghiar București, Str.Gina Patrichi nr.8. În locul unei conferinţe sau mese rotunde iniţiatorii au realizat un proiect cu un vizual puternic, accesibil şi pentru publicul larg: o pagină de internet şi o expoziţie ambulantă.  Aceste două forme de comunicare sunt sintetizate în volumul publicat de Editura Fundației pentru Școală, ale cărui „capitole redau principalele etape ale proiectului: pagina de internet prezentultrecut.ro, temele definitorii din punctul de vedere al maghiarilor din România şi care s-au evidenţiat pe parcursul cercetării şi prelucrării, precum şi expoziția ambulantă Prezentul trecut.” – scrie în prefaţa volumului redactorul publicaţiei, Molnár Beáta. Cu această ocazie la București volumul va fi prezentat de Kelemen Hunor, viceprim-ministru, preşedintele UDMR, Molnár Beáta, redactorul publicaţiei, şi Novák Csaba Zoltán, istoric, senator

– Economic

* Timişoara: A cincea ediţie a campaniei Energynomics “Digitalizare şi Eficienţă energetică”, un nou eveniment din seria dedicată digitalizării şi eficienţei energetice  – ora 10:00, la Hotel Continental

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, are loc proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă

* Afișarea rezultatelor în cadrul examenului de Evaluare Națională. Contestaţiile vor fi depuse pe 30 iunie, iar rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate pe 4 iulie

– Cultură

* Pictor scenograf și designer vestimentar de renume, Doina Levintza va fi omagiată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, oferit de Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte, în cadrul celei de-a 15-a ediții a Galei Premiilor Gopo, și va fi transmis în direct pe VOYO, începând cu ora 19:30, precum și pe platforma TIFF Unlimited și site-ul premiilegopo.ro.

* Teatrul Apollo111 prezintă premiera spectacolului „Cassandra” de Norah Sadava și Amy Nostbakken, în regia Letei Popescu. Moștenirea pe care mamele o lasă fiicelor, dar și ce înseamnă să fii femeie azi sunt două dintre supratemele spectacolului, un tur de forță pentru actrițele Denisa Nicolae și Mihaela Velicu. „Cassandra” este produs de Vanner Collective în parteneriat cu Teatrul Apollo111. Scenografia spectacolului este semnată de Tudor Prodan, muzica de Mihai Dobre, iar mișcarea scenică de Ștefan Lupu. Primele reprezentații vor avea loc pe 29 și 30 iunie, iar biletele pot fi cumpărate online

* Centrul de Teatru Educațional Replika organizează un atelier de spectacol sonor, care va avea loc în perioada 29 iunie – 4 iulie și va fi coordonat de regizoarea Ilinca Stihi. Atelierul este dedicat studenților/ studentelor și absolvenților/ absolventelor din ultimii 5 ani de la Facultățile de Teatru și Film din București și din țară, cu precădere celor care studiază/ au studiat dramaturgie și scenaristică, regie de teatru și multimedia

* Sibiu: În cadrul celui mai nou proiect al Naţionalului sibian, realizat în colaborare cu Asociaţia EXPLOSGC şi cu Multiplexul CineGOLD din Promenada Mall Sibiu – Teatru La Cinema, are loc spectacolul „Orb de mină” – regia Bogdan Sărătean – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 29 iunie

* Acum 1901 ani (120) avea loc prima atestare documentară a Daciei Superior, în diplomele militare descoperite la Căşei şi Porolissum. Primul guvernator cunoscut al Daciei Superior a fost Sex. Iulius Severus (119/120 – 127). Guvernatorul avea rangul de legat pretorian, faţă de cel de legat consular pe care îl avea pe vremea Daciei Augusti. Sediul guvernatorului Daciei Superior era la Apulum (azi Alba Iulia). Ca suprafaţă, Dacia Superior cuprindea Transilvania, Banatul şi vestul Olteniei, moştenind cea mai pare parte a Daciei Augusti. Această organizare teritorială a fost menţinută până în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180), când provinciile dacice vor fi restructurate din nou, ca urmare a noilor nevoi strategice militare

* Se împlinesc 500 de ani (1521) de când era redactat primul text în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat – „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung” către Johannes (Hans) Benkner, judele Braşovului. A fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Braşov unde se păstrează şi astăzi, şi a fost redactată cel mai probabil în 29 sau 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al oraşului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menţionată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise şi a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există şi alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea

* Cu 419 ani în urmă (1602), prin „Convenţia de la Cluj”, principele Sigismund Bathory ceda Transilvania împăratului Rudolf al II-lea (al Boemiei şi al Ungariei) primind în schimb ducatele de Oppeln si Ratibor (în Silezia, astăzi în sudul Poloniei) și o subvenție anuală de 50.000 de florini

* Acum 188 de ani (1833) a fost înființată Societatea de Medici și Naturaliști Iași, cea mai veche societate medicală din România, care a înființat primul Muzeu de Istorie Naturală (1834), o bibliotecă medicală (1836) și Revista Medico-Chirurgicală (1887). Statutele societăţii din 1833-1834 (art. 27) menţionează că ziua de 29 iunie, de Sf. Petru şi Pavel, va fi ziua aniversară a acestei Societăţi, în amintirea primului membru onorific străin, protector şi principal donator, Gen. Pavel Kisseleff, care, alături de domnitorul Mihai Sturza şi Mitropolitul Veniamin Costache, a inaugurat, în 1834, Muzeul Istorico-Natural al SMN, primul din Principate. Primele ședințe ale Societății se țineau o dată pe lună, „seara, pe la șase”, în casa unui alt membru fondator al societății, Gheorghe Asachi

* În urmă cu 166 de ani (1855) a apărut, la Londra, din iniţiativa colonelului Arthur B. Sleigh, primul număr al publicaţiei „The Daily Telegraph”. A fost primul ziar din Marea Britanie disponibil pe Internet

* Acum 137 de ani (1884) era adoptată noua Lege electorală, pe baze cenzitare, prin care corpul electoral era împărţit în trei colegii pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat

* Se împlinesc 50 de ani (1971) de când toți cei trei membri ai echipajului Soyuz-11, prima navă cosmică de transport, Gheorghi Dobrovolski (n. 1928), Viktor Patsayev (n. 1933) și Vladislav Volkov (n. 1935), au murit la aterizare în urma unei depresurizări

* Cu 41 de ani în urmă (1980) avea loc unul dintre cele mai grave accidente rutiere, în care au murit 48 de persoane. Un autobuz s-a prăbușit de pe un pod în apropiere de județul Botoșani, majoritatea victimelor fiind din Suceava. Pe drumul național 29A, pe raza județului Botoșani, un autobuz modelul Roman Diesel A8, cu 40 de locuri, care aparţinea Autobazei Fălticeni (judeţul Suceava), s-a răsturnat într-o mlaștină înainte de satul Huţani, din Botoşani

* În urmă cu 37 de ani (1984) Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România a adoptat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Aplicarea „programului” a afectat serios, în anii imediat următori, starea de sănătate a locuitorilor României

* Cu 31 de ani în urmă (1990) a apărut ziarul „Economistul”, publicaţie editată de Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), actualmente cu apariţie săptămânală

* Acum 26 de ani (1995) nava spaţială Atlantis a NASA a andocat pe staţia spaţială Mir (Rusia), formând astfel cel mai mare satelit artificial care a orbitat până la acea dată în jurul Pământului. Acest moment istoric de cooperare între cele două ţări a însemnat totodată şi cea de-a 100-a misiune umană în spaţiu din istoria SUA

* Acum 4 ani (2017) guvernul Mihai Tudose, al 128-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. Condus de politicianul social-democrat Mihai Tudose, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a fost în funcţie până în 16 ianuarie 2018

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostoli Petru şi Pavel (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021; Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Penitenciarelor” din România; în baza protocolului încheiat la 20.X.1993 între Ministerul Justiţiei şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române s-a decis reluarea activităţii religioase în penitenciarele din ţară, „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel fiind consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România”, în baza unui al doilea protocol încheiat în 1997

– Tot astăzi se serbează „Ziua Personalului din Sistemul Administraţiei Penitenciare”, proclamată conform articolului 77 din Legea 293 din 28 iunie 2004, privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor

– 1819: S-a născut Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (m. 1852, la Palermo/Italia)

– 1873: S-a născut Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a marcat prin personalitatea sa prima jumătate a secolului al XX-lea, în special arhitectura publică; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (m. 1965)

– 1882: S-a născut, la Vlaho-Clisura, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM, Marcu Beza, scriitor şi diplomat; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1949)

– 1891: S-a născut Petre Andrei, sociolog, filosof, profesor şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1940; persecutat de legionari, s-a sinucis) – 130 de ani

– 1900: S-a născut (la Charlottenburg, Germania) sculptorul Mac (Mihail Filip) Constantinescu; artist cu vocaţie pluridisciplinară, s-a afirmat, concomitent, în grafică, artă decorativă, scenografie şi ilustraţie de carte („Divina Comedie”, tradusă de Alexandru Marcu în 1933); a publicat, mai ales între anii 1930 şi 1940, cronici de artă, articole teoretice şi note de călătorie (m. 1979)

– 1904: A murit Gheorghe Ionescu-Gion, profesor, istoric, ziarist, publicist, cronicar literar și teatral; membru corespondent al Academiei Române din 1899 (n. 1857)

– 1923: S-a născut soprana Lella Cincu (m. 2008)

– 1927: S-a născut medicul Mihai Ioan Botez, specialist în neurologie şi neuropsihologie; considerat fondator al neuromuzicologiei; stabilit din 1971 în Canada; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1998)

– 1929: S-a născut preotul şi teologul Dumitru Popescu; profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996); membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2010)

– 1939: S-a născut Victor A. Voicu, general maior, medic şi farmacolog; cercetări de farmacologie experimentală şi clinică privind sistemul nervos vegetativ şi cardio-vascular; profesor de farmacologie, toxicologie şi psihofarmacologie clinică, a înfiinţat prima Catedră de Farmacologie, Toxicologie Clinică (în 1992) și Psihofarmacologie (în 2005) din învăţământul medical românesc, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2001; vicepreședinte al Academiei Române (din 2018); preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale din Academia Română; secretar general al Academiei Române (2002-2006; 2014-2018)

– 1954: S-a născut scriitorul Radu Aldulescu

– 1960: S-a născut poeta, prozatoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran (m. 2017)

– 1969: S-a născut actorul Costin Mărculescu (m. 2020)

– 1987: A murit fizicianul Victor Mercea; cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor; cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1924)

– 2000: A murit pictorul Vasile Crişan; a lucrat ilustraţie de carte, panouri decorative, pictură murală (n. 1926)

– 2009: A murit Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Conferința Forumului Economic de la Bruxelles, printre vorbitori numărându-se cancelarul german Angela Merkel, președintele BCE Christine Lagarde, comisarul european pentru economie Paolo Gentiloni și directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala

– Matera, Italia: Reuniune a miniștrilor Afacerilor Externe și cei ai Dezvoltării din cadrul G20, cu participarea ministrului indian al afacerilor externe, Subrahmanyam Jaishankar

– Madrid: Prim-ministrul spaniol, Pedro Sanchez îl primește pe liderul catalan Pere Aragones

– Valence, Franța: Proces în fața instanței penale a 34 de activiști Greenpeace care au intrat pe locul Centralei nucleare Tricastin

-Pyeongtaek: Coreea de Sud marchează a 19-a aniversare a unui conflict maritim inter-coreean

-Bejing/Taipei: Marcarea celei de-a 11-a aniversare a semnării unui acord comercial de referință între China și Taiwan

– Paris: Forumul financiar internațional Paris Europlace 2021

– Moscova: A 11-a reuniune a miniștrilor apărării din cadrul ASEAN, plus grupul de lucru al experților privind combaterea terorismului (29 iun. – 2 iul.)

– Madrid: Fostul ministru spaniol al apărării, María Dolores de Cospedal, este audiată de instanță într-un caz de presupus spionaj

– Sankt-Petersburg: Audieri vizând postările pe Facebook de către un ONG LGBT

– Vancouver, Canada: Noi audieri în procedura de extrădare a președintelui executiv Huawei, Meng Wanzhou (29 – 30 iun.)

– Paris: Licitație a unei lucrări de Toulouse-Lautrec intitulată „O operație a doctorului Péan la Spitalul Internațional”, la Artcurial

– Los Angeles, SUA: Licitație cu obiecte de film (29 iun. – 1 iul.)

– Bogotá, Columbia: Licitație cu vânzare a unor clădiri confiscate de la membrii crimei organizate

– Europa/ Canada: Baschet – turnee masculine de calificare la Jocurile Olimpice (29 iun. – 4 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dunării”, sărbătorită pentru prima dată în 2004, la propunerea ţărilor riverane; la 29.VI.1994 a fost semnată, la Sofia, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, de către toate ţările din bazinul fluviului

– „Ziua Internaţională a Tropicelor”, marcată din 2016 ( – 5 ani), când Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/70/267. La 29 iunie 2014, omul politic birmanez Aung San Suu Kyi a lansat Raportul Tropicelor, rezultatul unei colaborări între 12 instituţii de cercetare principale tropicale, ce oferă o perspectivă unică asupra acestei regiuni din ce în ce mai importante

– Ziua naţională a Republicii Seychelles (declararea independenței față de Marea Britanie în 1976 – 45 de ani)

– 1798: S-a născut poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii; considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum și unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei țări (m. 1837)

– 1858: S-a născut inginerul american George Goethals; a administrat şi supravegheat construcţia Canalului Panama (m. 1928)

– 1861: A murit poeta engleză Elizabeth Browning (n. 1806) – 160 de ani

– 1868: S-a născut astronomul american George Ellery Hale; unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne; a inventat (1891) spectroheliograful şi a construit (1897) primul telescop-turn din lume; a descoperit existenţa câmpului magnetic al Soarelui (1908) şi a emis o teorie cu privire la originea petelor solare (m. 1938)

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949)

– 1886: S-a născut, la Luxemburg, Robert Schuman, om politic, jurist eminent şi ministru francez al afacerilor externe în perioada 1948-1952; considerat unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene; în colaborare cu Jean Monnet, a elaborat planul Schuman, celebru în lumea întreagă, pe care l-a prezentat la data de 9 mai 1950, considerată astăzi data naşterii Uniunii Europene. Acest plan propunea exercitarea unui control comun asupra producţiei de cărbune şi oţel, materiile prime cele mai importante pentru industria armamentului. Ideea de bază era aceea că o ţară care nu deţine controlul asupra producţiei de cărbune şi oţel nu va avea mijloacele necesare pentru a provoca un război (m. 1963, în Franţa) – 135 de ani

– 1890: A murit chimistul britanic Alexander Parkes; în 1862 a prezentat la Marea Expoziţie Internaţională de la Londra un material durabil denumit „parkesine” (produs din celuloză), de fapt primul material plastic confecţionat de om (n. 1813)

– 1898: S-a născut pianista şi profesoara franceză Yvonne Lefebure (m. 1986)

– 1900: S-a născut Antoine de Saint-Exupéry (Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry), romancier, eseist şi reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist; cunoscut în special datorită povestirii „Le Petit Prince” („Micul Prinţ”, 1943), una din cele mai răspândite cărţi din lume, tradusă în circa 110 limbi (m. 1944; a dispărut în cursul unei misiuni militare)

– 1914: S-a născut Rafael Kubelik, compozitor şi dirijor elveţian de origine cehă (m. 1996)

– 1916: S-a născut Ruth Warrick, actriţă americană de film (m. 2005) – 105 ani

– 1921: S-a născut Frédéric Dard, cunoscut sub pseudonimul San Antonio, scriitor francez de romane polițiste (m. 2000) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Oriana Fallaci, ziaristă şi scriitoare italiană; renumită pentru corespondenţele sale de război (din Vietnam, Orientul Mijlociu sau America de Sud), ca şi pentru interviurile realizate cu o serie de personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2006)

– 1940: A murit Paul Klee, pictor, desenator și teoretician al artei german de origine elvețiană (n. 1879)

– 1941: A murit Ignacy (Jan) Paderewski, pianist, compozitor şi om politic polonez; prim-ministru şi ministru de externe al Poloniei (ianuarie-decembrie 1919); a semnat Tratatul de la Versailles-1919 (n. 1860) – 80 de ani

– 1948: S-a născut dirijorul bulgar Emil Tchakarov (m. 1991)

– 1954: S-a născut dirijorul italian Marcello Viotti (m. 2005)

– 1963: S-a născut violonista germană Anne-Sophie Mutter

– 1990: A murit scriitorul american Irving Wallace (n. 1916)

– 1992: A murit dirijorul italian Mario Rossi (n. 1902)

– 1995: A murit actriţa americană de film Lana Turner (n. 1921)

– 2000: A murit Vittorio Gassman, actor şi regizor de film şi scenarist italian (n. 1922)

– 2002: A murit actriţa de film şi cântăreaţa americană Rosemary Clooney (n. 1928)

– 2003: A murit actriţa americană de film Katharine Hepburn; laureată a patru premii Oscar (n. 1907)

– 2013: A murit astrofiziciana italiană Margherita Hack; profesor de astronomie la Universitatea din Trieste, în perioada 1964-1992, a fost prima femeie care a condus Observatorul astronomic din acelaşi oraş; era supranumită în Italia „Doamna Stelelor” (n. 1922)

– 2013: A murit Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (n. 1922)

– 2018: A murit autorul american de benzi desenate Steve Ditko; cunoscut pentru contribuţia sa la crearea, alături de Stan Lee, a celebrului personaj Spider-Man / Omul-păianjen (în 1962) şi pentru alte aporturi valoroase la universul Marvel Comics (n. 1927)

– 2018: A murit Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (n. 1946, în Rusia)

– 2020: A murit Carl Reiner, unul dintre titanii comediei americane, actor, regizor, producător, scenarist și scriitor; colaborator al lui Mel Brooks; creator şi co-star al sitcomului clasic „The Dick Van Dyke Show” (n. 1922) – 1 an

Calendarul zilei – 28 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iunie 2021, 06:00 / actualizat: 28 iunie 2021, 10:09

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Ședinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

• Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi
• ora 17:00 – Vot final

*Lucrări în Comisiile permanente :

• ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – etaj 3, sala 3047 și online

-Camera Deputaților

*ora 13: 30 (prezență fizică și online) – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor

• ora 16:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi
• ora 17:00 – Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice
• Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului

-Medicină, Sănătate

* În săptămâna 28 iunie – 2 iulie, în cartierul Giuleşti – Sârbi, Institutul Oncologic Bucureşti, prin unitatea mobilă de testare, organizează campania de testare gratuită Babeş Papanicolau, dedicată tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 – 64 ani. Unitatea mobilă va fi parcată pe strada Răsadniţei nr. 59, în intervalul orar 11:00 – 16:00, cu posibilitatea de prelungire, dacă există paciente.

– Învățământ, Cercetare

* În cadrul examenului de Bacalaureat 2021, are loc proba scrisă la Limba și literatura română – proba E.a)

– Cultură

* Criticul de film Magda Mihăilescu și Enache Hărăbor, maestru machetist de arte vizuale și colaborator constant al regizorului Ion Popescu-Gopo, vor fi onorați la cea de-a 15-a ediție a Galei Premiilor Gopo cu Premiul Special, pentru carierele lor excepționale și îndelungate în lumea filmului. De asemenea, actorul Costel Constantin va fi omagiat cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră. Gala Premiilor Gopo 2021 este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc împreună cu Asociația Film și Cultură Urbană, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei și Babel Communications, în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural Expo Arte

* Institutul Cultural Maghiar București din Str.Gina Patrichi nr.8 prezintă o expoziție cu lucrările de diplomă a zece tineri artiști absolvenți ai Universității Naționale de Artă din București, specializarea Pedagogia Artelor Plastice și Decorative, la clasa lect. univ. dr. Nagy Andrea, care va fi vernisată astăzi de artistul vizual Nagy Andrea – ora 19:00. Perioada de vizitare: 28 iun. – 1 sep.

– Sport

* Pe Arena Națională are loc ultimul meci găzduit de România, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal desfășurat între 11 iunie și 11 iulie, dintre câştigătoarea Grupei F şi formaţia clasată pe locul al treilea într-una din grupele A, B sau C (optimi de finală) – ora 22:00

– S-a întâmplat într-o zi de 28 iunie

* Acum 663 de ani (1358) era acordat primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească, de Ludovic I de Anjou, regele Ungariei (1342 – 1382), confirmându-se existența unui drum comercial ce pornea din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei”. Astfel, la această dată a fost emis documentul care atesta documentar primul drum comercial românesc: Braşov-Brăila, „supranumit autostrada Evului Mediu”: „să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre rîul numit Ialomiţa (Iloncha) pînă în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre rîul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră”

* Cu 107 ani în urmă (1914), la Sarajevo (Bosnia), a avut loc asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand (1863-1914), moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi a soţiei sale, de către un naţionalist sârb, Gavrilo Princip. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918)

* Acum 102 ani (1919) era semnat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale (28.VII.1914-11.XI.1918). Tratatul a fost ratificat de România la 14.IX.1920

* În urmă cu 101 ani (1920) România stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Finlanda, ridicate la rang de ambasadă la 1 august 1963. România a recunoscut independenţa Finlandei la 8 aprilie 1920

* Acum 98 de ani (1923) era adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale

* Cu 81 de ani în urmă (1940), în urma notelor ultimative din 26 şi 27 iunie 1940 adresate României de către URSS, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2) au fost cedate sovieticilor

* Tot acum 81 de ani generalul Charles de Gaulle, aflat la Londra din data de 17 iunie, a înfiinţat Comitetul Naţional de Eliberare a Franţei. În aceeaşi zi, Marea Britanie l-a recunoscut ca lider al Franţei Libere. În august 1944 generalul De Gaulle s-a reîntors în Parisul eliberat de o divizie franceză, devenind un personaj politic care a influenţat puternic viaţa politică franceză postbelică

* Se împlinesc 80 de ani (1941), de când, între 28 şi 30 iunie, a avut loc Pogromul de la Iaşi – primul masacru antisemit de la declanşarea operaţiunii Barbarossa împotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941), la care România lui Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste

* Acum 73 de ani (1948) era fondată Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA), la Lausanne/Elveţia, prin unificarea Comitetului Internaţional Permanent al Arhitecţilor (creat în 1867) şi a Reuniunilor Internaţionale ale Arhitecţilor (întemeiate în 1931)

* Într-o zi de 28 iunie, tot acum 73 de ani, din iniţiativa UNESCO, a fost înfiinţat, la Praga, Institutul Internaţional de Teatru, cea mai importantă organizaţie internaţională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relaţii oficiale de consultare şi asociere cu UNESCO

* Se împlinesc 45 de ani (1976) de când Arhipelagul Seychelles îşi proclama independenţa ca republică, în cadrul Commonwealth-ului

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de la inaugurarea noului edificiu al Palatului pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti (astăzi, Palatul Copiilor)

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de la inaugurarea, la Bucureşti, a Casei Americii Latine. În prezent, aici se află sediul Institutului Diplomatic Român

* Sunt marcați 30 de ani de la desfăşurarea ultimei sesiuni a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), de la Budapesta, la care au participat Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Mongolia, Polonia, România, Ungaria, URSS şi Vietnam, şi la care s-a adoptat Protocolul privind desfiinţarea organizaţiei, hotărâre care a intrat în vigoare la 90 de zile de la ratificarea acestuia. CAER a fost creat la 25.I.1949, la Varşovia, de către şase ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi URSS; au mai devenit membre ale CAER: RDG – 1950; Mongolia – 1962; Cuba – 1972; RS Vietnam – 1978

* Se împlinesc 5 ani (2016) de la triplul atentat sinucigaş de pe Aeroporul Internaţional „Atatürk” din Istanbul, care s-a soldat cu 47 de morţi și aproximativ 240 de răniți, autoritățile turce decretând data de miercuri, 29 iunie, Zi de doliu național. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri din Turcia, premierul de la acea vreme, Binali Yildirim, făcând responsabilă organizația teroristă „Statul Islamic” pentru acest incident, care a avut loc în momentul în care avionul, la bordul căruia se afla premierul Albaniei, Edi Rama, ateriza pe aeroportul din Istanbul. Oficialul străin a fost transportat în condiții de securitate în afara aeroportului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Irineu, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1837, 28/29: S-a născut Petre P. Carp, publicist, cronicar literar şi dramatic, traducător şi om politic conservator; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare ieşene „Junimea” (m. 1919)

– 1871: S-a născut Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) (m. 1928) – 150 de ani

– 1888: S-a născut generalul Paul Teodorescu; ministru al aerului şi marinei (1937-1940); trecut în rezervă (1940) de generalul Ion Antonescu pentru atitudinea sa de frondă; reprimit în 1944; condamnat, în 1948, la închisoare corecţională; autor al mai multor lucrări de teorie şi tactică militară; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1981)

– 1901: S-a născut compozitorul Grigore Ghidionescu (m. 1968) – 120 de ani

– 1912: S-a născut dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1996)

– 1912: S-a născut Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (m. 2003)

– 1916: A murit pictorul Ştefan Luchian; supranumit „poetul plastic al florilor”; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1868) – 105 ani

– 1919: S-a născut Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (m. 1989)

– 1922: S-a născut sculptorul Marcel Guguianu; atras în special de sculptura monumentală, a realizat ansambluri statuare, busturi în bronz şi marmură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei (m. 2012)

– 1928: S-a născut compozitorul, pianistul, dirijorul, omul de radio şi de televiziune Paul Urmuzescu; a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre; a fost redactor de programe, maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1947-1964), realizator de spectacole şi emisiuni la Televiziunea Română (1964-1979) şi director muzical al primului Festival „Cerbul de Aur” de la Braşov (m. 2018)

– 1928: A murit Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (n. 1898)

– 1940: S-a născut Petru Gherghel, episcop romano-catolic emerit de Iaşi; a condus timp de peste 40 de ani Episcopia Romano-Catolică de Iași mai întâi ca administrator apostolic (1978-1990) și apoi ca episcop (1990-2019)

– 1942: S-a născut Olga Morărescu Mărginean, artist plastic

– 1951: S-a născut Virgil Mihaiu, poet, publicist, jazzolog, diplomat şi profesor – 70 de ani

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Vasile Iova (m. 2020)

– 1959: S-a născut Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (m. 2011)

– 1961: S-a născut Leonard Orban, economist, fost secretar de stat în Ministerul Integrării Europene și comisar european pentru multilingvism între ianuarie 2007 – februarie 2010; între anii 2011-2012 a fost ministru al afacerilor europene; în prezent este Consilier Prezidențial – Departamentul Afaceri Europene – 60 de ani

– 1969: A murit George Fotino, jurist şi istoric; preocupat îndeosebi de istoria dreptului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1896)

– 1975: S-a născut Cătălin Constantin Badiu, medic specializat în chirurgie cardiovasculară de ultimă generație; reîntors din Germania după 20 de ani, s-a implicat în dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare la Spitalul Universitar de Urgență București

– 1992: A murit compozitorul Adalbert Winkler (n. 1930)

– 2006: A murit Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (n. 1930, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2012: A murit arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

-Washington: Președintele israelian, Reuven Rivlin se va afla în vizită la Casa Albă, unde se va întâlni cu omologul său american, Joe Biden

– Roma: Secretarul de stat american, Antony Blinken se alătură ministrului italian de externe, Luigi di Maio și altor participanți la o întâlnire despre Siria și statul islamic

– Matera, Italia: Miniștrii de externe ai G20 se întâlnesc în orașul Matera din sudul Italiei, în cadrul unui summit de 3 zile (28 – 30 iun.)

– Stockholm, Suedia: Termen pentru decizia prim-ministrului de a demisiona sau de a convoca alegeri

-Italia: Ridicarea obligației de a purta o mască în aer liber

-Franța: Ediția a VII-a a Simpozionului Naval din Oceanul Indian (IONS), în cadrul  căruia Franța preia președinția timp de doi ani, de la 1 iulie

– Luxemburg: Combaterea spălării banilor în bănci: conferință de presă virtuală organizată de Curtea de Conturi Europeană – ora locală 11:00. Publicarea Raportului al Curții de Conturi Europene: prevenirea și combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului – abordarea UE – ora locală 17:00

– Istanbul, Turcia: Sunt marcați 5 ani de la triplul atentat sinucigaș la aeroportul Ataturk, în care au murit 45 de persoane

– Paris: Decizia Curții de apel privind acuzațiile contestate de activistul islamist Abdelhakim Sefrioui, în cazul asasinării lui Samuel Paty

– Barcelona, Spania: Târgul Mondial de Telefonie Mobilă – Mobile World Congress 2021 – la Fira Gran Via și Fira Montjuic (28 iun. – 1 iul.)

– Londra: Reuniune a Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) (28 iun. – 2 iul.)

– Varșovia, Polonia: Prezentarea de către episcopatul polonez a datelor privind abuzurile sexuale comise de preoți

– Birmingham, Regatul Unit: Procesul unui bărbat acuzat de atac cu cuțitul, care s-a soldat cu un mort și șapte răniți în septembrie 2020 la Birmingham (28 iun – 23 iul.)

– Las Vegas, SUA: Reprezentație a spectacolului „Mystère”, marcând reluarea turneelor Cirque du Soleil

– Alger: Apel în procesul lui Karim Tabbou, figura centrală a mișcării Hirak, pentru „atac la unitatea națională”

– San Isidro, Argentina: Audierea medicului Leopoldo Luque și a restului echipei medicale a lui Diego Armando Maradona, de către judecătorii care investighează circumstanțele morții fotbalistului

– Santiago de Chile: Învestirea lui Irací Hassler în funcția de primar al orașului Santiago

– Londra: Are loc Turneul de tenis de la Wimbledon, cel mai vechi și mai prestigios dintre cele 4 turnee de Mare Șlem, fiind singurul dintre cele patru care se desfășoară pe aceeași suprafață ca la început, iarba. Este găzduit de All England Lawn Tennis and Croquet Club din Londra, în Marea Britanie (28 iun. – 11 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1577: S-a născut pictorul flamand Peter Paul Rubens (m. 1640)

– 1712: S-a născut Jean-Jacques Rousseau, scriitor, filosof şi muzician francez; unul dintre cei mai iluştri gânditori ai Iluminismului (m. 1778)

– 1831: S-a născut violonistul, compozitorul, dirijorul și pedagogul german Joseph Joachim (m. 1907) – 190 de ani

– 1867: S-a născut Luigi Pirandello, dramaturg, romancier, poet și eseist italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (m. 1936)

– 1870: S-a născut poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (m. 1905)

– 1875: S-a născut matematicianul francez Henri-Léon Lebesque; unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale (m. 1941)

– 1889: A murit Maria Mitchell, prima femeie astronom americană; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (n. 1818)

– 1906: S-a născut Maria Goeppert-Mayer, fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1972) – 115 ani

– 1909: S-a născut autorul britanic de romane poliţiste Eric Ambler (m. 1998)

– 1918: A murit Albert Henry Munsell, pictor american, profesor de artă şi inventator al unuia dintre primele sisteme de culori și anume Sistemul de culori Munsell (n. 1858)

– 1922: A murit Velimir Hlebnikov, poet și prozator rus (n. 1885)

– 1926: S-a născut Mel Brooks, actor de film, scenarist, producător şi regizor american – 95 de ani

– 1927: S-a născut chimistul american Frank Sherwood Rowland; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1995; a demonstrat pericolul substanţelor chimice artificiale pentru stratul de ozon al Terrei (m. 2012)

– 1928: S-a născut Harold Evans, unul dintre cei mai renumiţi ziarişti britanici, figură emblematică a ziarului „Sunday Times” (1967-1981), un inovator al reportajului de investigaţie din Marea Britanie şi din lume (m. 2020)

– 1930: S-a născut William C. Campbell, biochimist, biolog și profesor irlandez-american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2015, împreună cu Satoshi Omura, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici)

– 1930: S-a născut regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (m. 2015)

– 1937: S-a născut Juan José Saer, unul dintre cei mai importanţi scriitori argentinieni ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2005)

– 1943: S-a născut poetul, traducătorul şi editorul polonez Ryszard Krynicki

– 1943: S-a născut Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1985, pentru descoperirea efectului Hall cuantic

– 1946: A murit Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (n. 1888) – 75 de ani

– 1952: S-a născut atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic la Moscova, în 1980, în proba de 200 de metri şi deţinător timp de 17 ani al recordului mondial pe această distanţă (m. 2013)

– 1966: S-a născut John Cusack, actor, producător de film, scriitor şi scenarist american – 55 de ani

– 1989: A murit regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (n. 1898)

– 1992: A murit campionul mondial rus de şah Mihail Tal (n. 1936)

– 1993: A murit basul bulgar Boris Christoff (n. 1914)

– 2001: A murit filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1917) – 20 de ani

– 2016: A murit chitaristul american Scotty Moore, cunoscut îndeosebi pentru că l-a acompaniat pe Elvis Presley în anii ’50 ai secolului XX; pionier al muzicii rock’n’roll (n. 1931) – 5 ani

Calendarul zilei – 27 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 28 iunie 2021, 10:02

EVENIMENTE INTERNE

– Juridic

* România va avea 15 procurori europeni delegați la Parchetul European (EPPO), doar 6 fiind acceptați până acum, astfel că pentru 9 posturi are loc o nouă procedură de selecție, anunțată de Ministerul Justiției. Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi și-a început activitatea în 1 iunie. Conform anunțului de selecție, persoanele care vor să ocupe un post de procuror european delegat în România își pot depune candidaturile până la această dată, inclusiv. Dosarele depuse vor fi analizate de Comisia de selecție, iar rezultatele verificării vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justiției. Interviul va avea loc în perioada 7-9 iulie, perioadă care poate suferi modificări în funcție de numărul candidaților și de modalitatea de desfășurare a interviului

– Cultură

* Bistriţa: Recital în cadrul turneului naţional al pianistului Horia Mihail – ediţia a 11-a (28 mai – 27 iun.), Pianul călător – Encore – ora 19:00, la Sinagogă, Str. General Grigore Bălan nr. 10. Producător: Pro Contemporania. Coproducători:  Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

* Timișoara: Opera Națională Română din Timișoara prezintă, de la ora 19:00, la Grădina de vară „Capitol” a Filarmonicii „Banatul” Timisoara, Gala de Operă

– S-a întâmplat într-o zi de 27 iunie

* Acum 108 ani (1913) România declara război Bulgariei, intrând în cel de-al doilea război balcanic (declanşat la 16/29.VI.1913). Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al Armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia (27.VI/10.VII)

* Cu 78 de ani în urmă (1943), din inițiativa filosofului Ion Petrovici (1882 – 1972), ministrul instrucțiunii în acea vreme, a fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau „Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române

* Se împlinesc 65 de ani (1956) de la premiera, la Opera de Stat din Cluj, a dramei muzicale „Pană Lesnea Rusalim” de Paul Constantinescu; libretul, Victor Eftimiu

* Cu 54 de ani în urmă (1967), în Enfield, o zonă din nordul Londrei, a fost instalat primul ATM (bancomat) din lume. Creat de scoţianul John Shepherd-Barron, acesta nu primea carduri bancare, ci funcţiona în baza unor cecuri imprimate cu substanțe radioactive şi elibera doar o contravaloare de 10 lire sterline. Codurile PIN folosite de aparat erau compuse din 6 cifre, însă după o perioadă de timp, John Shepherd-Barron a realizat că majoritatea utilizatorilor memorează doar 4 dintre ele. Astfel, de atunci, structura codului PIN a fost schimbată şi a rămas aceeaşi până în ziua de azi

* Cu 53 de ani în urmă (1968) era dat publicității de la Praga, „Manifestul celor 2000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, compus din Milan Kundera, Ludvik Vaculik, Pavel Kohout, Ivan Klima și Josef Skvorecki, care cereau instituirea unui regim liberal

* Acum 41 de ani (1980) avea loc dezastrul aerian de la Ustica (provincia Palermo, Sicilia din sudul Italiei) când avionul DC-9 Itavia a fost lovit de o rachetă lansată de un aparat al marinei militare franceze. Avionul civil italian s-a prăbușit în Marea Tireniană, în apropierea insulei Ustica (la nord de Sicilia), provocând moartea a 81 de persoane. Accidentul este cunoscut sub numele de „măcelul de la Ustica”. Fostul președinte al Italiei, Francesco Cossiga, a atribuit cauza prăbușirii avionului unei rachete trase de marina franceză, în ciuda dovezilor contrare care au fost prezentate în raportul elaborat de Frank Taylor în 1994. Pe 23 ianuarie 2013, Curtea supremă de justiție italiană a stabilit că sunt dovezi clare care au arătat că aeronava a fost doborâtă de o rachetă, fără să precizeze cine ar fi tras racheta respectivă. Până acum, acesta a fost cel mai grav incident aerian de acest gen din Italia

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la dezvelirea bustului omului politic ţărănist Corneliu Coposu (1914-1995), amplasat lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti (sculptor Mihai Buculei)

* Cu 16 ani în urmă (2005) a început să emită postul tv. de ştiri Antena 3. Antena 3 este singurul post de televiziune din România afiliat la CNN International, ceea ce permite fiecăreia dintre cele două televiziuni să preia transmisiuni ale celeilalte cu costuri reduse

Aniversări – Comemorări

– Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1812: S-a născut (la Budapesta) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (m. 1880, la Foeni/Timiş)

– 1840: S-a născut Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (m. 1902)

– 1887: S-a născut Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi publicist; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1946)

– 1894: S-a născut chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1902: S-a născut medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1986)

– 1908: S-a născut Liviu Rusu, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1991)

– 1921: S-a născut etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2009) – 100 de ani

– 1923: A murit omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (n. 1855)

– 1926: S-a născut medicul Nicolae Simionescu; specialist în biologia şi patologia celulară a sistemului cardiovascular şi în biopatologia glandelor endocrine; împreună cu soţia sa, acad. Maya Simionescu, a fondat Institutul de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care-i poartă numele, punând bazele unei şcoli române în acest domeniu; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1994-1995) (m. 1995) – 95 de ani

– 1936: S-a născut Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist şi traducător; fiul prozatorului Pavel Dan – 85 de ani

– 1936: S-a născut Cristian Petru Bălan, prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte – 85 de ani

– 1940: S-a născut pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (m. 1997)

– 1948: S-a născut scenaristul şi regizorul de film Ioan Cărmăzan

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Ion Grosu; membru corespondent al Academiei Române din 2014

– 1976: A murit Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (n. 1914) – 45 de ani

– 1992: A murit Corneliu Sturzu, poet, prozator şi eseist; între anii 1953 şi 1957 a fost reporter la Studioul de Radio Iaşi (n. 1935)

– 1993: A murit baritonul Octav Enigărescu, care a ocupat şi funcţia de director al Operei Române din Bucureşti. Totodată, a făcut parte, ca membru sau ca preşedinte, din juriile unor importante concursuri de muzică vocală. În prezent, Şcoala de Arte din Târgovişte îi poartă numele (n. 1924)

– 1994: A murit poetul Ion Rahoveanu (pseudonimul lui Ion Bâscă); redactor la Studioul de Radio Cluj, între anii 1957 şi 1970 (n. 1928)

– 2002: A murit Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2007: A murit Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară din România, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (n. 1928)

– 2008: A murit boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956), deşi era accidentat la o mână (n. 1929)

– 2014: A murit jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (n. 1925)

– 2020: A murit fostul fotbalist Mihai Romilă, care a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Port-au-Prince, Haiti: Referendumul constituțional

– Valencia, Spania: Finala Campionatului European de Baschet Feminin – Eurobaschet, competiție care se desfășoară din doi în doi ani și este organizată de FIBA Europe

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/279. Conform unor statistici ale Comitetului Internaţional pentru Afaceri Mici, aceste întreprinderi reprezintă peste 90% din totalul firmelor din lume, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 60-70% din numărul total de angajaţi şi contribuind cu aproximativ 50% din PIB

– „Ziua Mondială a Pescuitului”; se marchează din anul 1985 (prin hotărârea Conferinţei mondiale privind pescuitul, desfăşurate în 1984)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Djibouti; aniversarea proclamării independenţei – 1977

– 1574: A murit Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric de artă italian (n. 1511)

– 1793: A murit zoologul german Johann August Ephraim Goeze (n. 1731)

– 1829: A murit James Smithson, chimist şi geolog britanic; a lăsat, prin testament, Statelor Unite o importantă sumă de bani în vederea creării, la Washington, a unui institut pentru răspândirea culturii; aşa s-a născut National Mall, un parc de formă dreptunghiulară (nu mai mare decât Cişmigiul bucureştean), străjuit de clădirile a nouăsprezece muzee şi a nouă institute de cercetare, complex ce poartă numele britanicului (Smithsonian Institution); în acest parc se organizează, anual, Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” (n. 1765)

– 1831: A murit matematiciana franceză Sophie Germain, care, alături de Carl Friedrich Gauss, este considerată unul dintre pionierii teoriei elasticității (n. 1776) – 90 de ani

– 1850: S-a născut Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (m. 1921)

– 1869: S-a născut biologul german Hans Spemann; studii originale asupra embrionului şi evoluţiei ulterioare a acestuia; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1935 (m. 1941)

– 1880: S-a născut Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (m. 1968)

– 1881: S-a născut istoricul francez Jérôme Carcopino, un fervent susţinător al apropierii dintre Franţa şi România; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1970) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (m. 1946)

– 1893: S-a născut soprana italiană Toti Dal Monte (m. 1975)

– 1921: S-a născut pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (m. 2012) – 100 de ani

– 1931: S-a născut fizicianul olandez Martinus J. G. Veltman, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999, împreună cu Gerardus ‘t Hooft, pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică (m. 2021) – 90 de ani

– 1932: S-a născut soprana americană de origine italiană Anna Moffo (m. 2006)

– 1941: S-a născut cineastul polonez Krzysztof Kieślowski (m. 1996) – 80 de ani

– 1955: S-a născut actriţa franceză de film şi cântăreaţa Isabelle Adjani

– 1975: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Robert Stolz (n. 1880)

– 1998: A murit ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (n. 1906)

– 2001: A murit Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (n. 1925) – 20 de ani

– 2011: A murit actriţa americană Elaine Stewart (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit basistul britanic Chris Squire, membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (n. 1948)

– 2016: A murit viitorologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume („Şocul viitorului”/1970, „Al treilea val”/1970, „Puterea în mişcare”/1990) (n. 1928) – 5 ani

– 2016: A murit actorul şi producătorul italian Bud Spencer (nume real: Carlo Pedersoli), celebru pentru rolul personajului Piedone; în tinereţe a fost înotător profesionist de succes (n. 1929) – 5 ani

– 2017: A murit scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (n. 1926)

– 2017: A murit actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (n. 1960)

Calendarul zilei – 26 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 26 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 28 iunie 2021, 10:02

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 26 iunie

* Acum 422 de ani (1599) era semnat un nou tratat între Țara Românească și Transilvania, în urma căruia Mihai Viteazul accepta suzeranitatea lui Andrei Báthory, iar acesta recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul. În data de 26 iunie 1599 domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, care în decembrie 1596 (după bătălia de la Keresztes) făcuse pace cu turcii și primise steag de domnie de la Înalta Poartă, a încheiat la Târgoviște un tratat cu Andrei Báthory, prin care recunoștea suzeranitatea acestuia și-i promitea că-l va anunța asupra oricărei primejdii. În schimb, Andrei Báthory a recunoscut domnia ereditară asupra Țării Românești în familia lui Mihai Viteazul. În octombrie 1599 Mihai Viteazul l-a învins la Șelimbăr pe Andrei Báthory, intrând în Alba Iulia și proclamându-se domn al Transilvaniei

* Cu 202 ani în urmă (1819) a fost patentată bicicleta. Primul brevet a fost acordat în Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja în Europa. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, există foarte puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson

* Acum 173 de ani (1848) guvernul revoluţionar de la Bucureşti decreta eliberarea robilor ţigani aparţinând boierilor (începând cu data de 10/22 iulie). În anul 1856 au fost eliberați din robie ultimii țigani aflați în „proprietatea” boierilor din România (26.VI/8.VII)

* În urmă cu 76 de ani (1945) avea loc semnarea, la San Francisco, a Cartei Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la data de 24.X.1945. Carta a fost semnată la încheierea Conferinţei organizate în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite (25.IV-26.VI.1945)

* Cu 73 de ani în urmă (1948) începea să funcţioneze (până la 30.IX.1949) podul aerian umanitar instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru oraşul Berlin, pe care sovieticii îl supuseseră unei blocade (au fost efectuate 277.500 de zboruri şi s-au transportat 2,1 milioane tone de ajutoare)

* Acum 67 de ani (1954), la ora locală 5:30, a început să genereze curent electric prima centrală nucleară sovietică, la Obninsk, Kaluga Oblast. Aceasta a produs 5 MW, asigurând electricitate pentru 2.000 de case

* În urmă cu 47 de ani (1974) avea loc prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american din Ohio, produsul scanat fiind un pachet de gumă de mestecat. UPC (Universal Product Code) este unul dintre cele mai utilizate coduri de bare de pe planetă şi serveşte la identificarea unui anumit produs şi a producătorului său. A fost creat de organizaţia GS1 care şi în prezent se ocupă de standardizarea în domeniul codurilor de bare, pentru a uşura procesul de înregistrare la casă a bunurilor vândute în supermarketuri

* Cu 44 de ani în urmă (1977) „regele rock and roll-ului”, Elvis Presley (1935-1977), a susţinut, la Indianapolis, ultimul său concert, murind după numai două luni

* Se împlinesc 40 de ani (1981) de când a fost adoptată, la Nairobi (Kenya), „Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor”, care a intrat în vigoare la data de 21 octombrie 1986. Carta prevedea crearea unei „Comisii africane a drepturilor omului şi popoarelor”, care să funcţioneze în cadrul Organizaţiei Unităţii Africane

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Drapelului Naţional”, marcată din anul 1998, la iniţiativa Senatului României; drapelul naţional (albastru, galben, roşu – de la lance) a fost decretat ca simbol naţional de către Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26.VI.1848

– 1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (n. 1812)

– 1903: S-a născut zoologul Vasile Gh. Radu; de numele său se leagă promovarea cercetărilor faunistice şi de ecologie terestră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1982)

– 1904: S-a născut Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (m. 1968)

– 1909: S-a născut fizicianul Valeriu Novacu; contribuţii teoretice în fizica particulelor elementare; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1992)

– 1921: S-a născut Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (m. 2013) – 100 de ani

– 1927: A murit Vasile Pârvan, istoric şi arheolog; specialist în preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane; rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie; a scris şi numeroase eseuri de filosofia culturii şi estetică; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1920-1923) (n. 1882)

– 1936: A murit Constantin Stere, jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (n. 1865, la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) – 85 de ani

– 1941: A murit medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (n. 1868) – 80 de ani

– 1947: A murit compozitorul, flautistul şi profesorul Petre Elinescu (n. 1869)

– 1949: S-a născut Decebal Traian Remeș, fost ministru de finanțe (în perioada 23 septembrie 1998 – 28 decembrie 2000) și al agriculturii şi dezvoltării rurale (în perioada 4 aprilie 2007 – 11 octombrie 2007) (m. 2020)

– 1954: A murit Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886)

– 1971: A murit Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (n. 1901) – 50 de ani

– 1982: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1907)

– 1985: S-a născut actrița Ana Ularu

– 1992: A murit arhitectul Grigore Ionescu; important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1904)

– 1994: A murit Idel Ianchelevici, sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1909, la Leova, azi în R. Moldova)

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu (n. 1911)

– 1997: A murit (în Germania) mezzosoprana Zenaida Pally (n. 1919, la Soroca, astăzi în R. Moldova)

– 2000: A murit Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (n. 1916)

– 2002: A murit Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (n. 1945)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg şi publicist; unul dintre marii poeţi din R. Moldova, apărător al limbii şi literaturii române, un adevărat simbol al Mişcării de renaştere naţională din această ţară (n. 1939, Soroca, azi în R. Moldova)

– 2020: A murit regizorul Octavian Fulger (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bamako, Mali: Sfârșitul stării de urgență

– St. Petersburg, Florida, SUA: Concert al trupei Teenage Bottlerocket, ale cărui bilete vor avea prețuri diferențiate, în funcție de vaccinarea împotriva Covid-19

– Brest, Franța: Începe Turul ciclist al Franței 2021 (26 iun. – 18 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Colaborare în Favoarea Păcii şi Democraţiei”, marchează ziua semnării Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, 26 iunie 1945 (la San Francisco); se aniversează anual din 1995

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri”; hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 42/112 din 1987

– „Ziua Internaţională a Naţiunilor Unite în sprijinul Victimelor Torturii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997 (Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, semnată în 1984, a intrat în vigoare la 26.VI.1987)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Madagascar; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1541: A fost ucis conchistadorul spaniol Francisco Pizarro; participant la expediţia din Columbia; împreună cu Vasco Nunez de Balboa, a descoperit Oceanul Pacific (1513); i-a înfrânt pe incaşi (1532-1533) şi l-a suprimat pe împăratul Atahualpa, instituind dominaţia spaniolă în Peru şi într-o parte a Boliviei; a întemeiat oraşul Lima (1535) (n. 1471 sau 1475) – 480 de ani

– 1730: S-a născut astronomul francez Charles Messier; a descoperit nu mai puţin de 20 de comete, 13 dintre ele purtându-i numele (m. 1817)

– 1810: A murit inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald; cei doi fraţi au fost primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri (n. 1740)

– 1824: S-a născut Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (m. 1907)

– 1836: A murit Claude Joseph Rouget De L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (n. 1760) – 185 de ani

– 1841: S-a născut arhitectul german Paul Wallot, care îşi datorează faima proiectării giganticei clădiri a Reichstag-ului din Berlin (m. 1912) – 180 de ani

– 1869: S-a născut scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (m. 1954)

– 1892: S-a născut scriitoarea americană Pearl Buck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1938 (m. 1973)

– 1894, 26.VI/8.VII: S-a născut fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (m. 1984)

– 1910: S-a născut chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (m. 1994)

– 1911: S-a născut poeta niponă Toyo Shibata (m. 2013) – 110 ani

– 1913: S-a născut (în Martinica) Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (m. 2008)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (m. 1997)

– 1916: S-a născut baritonul italian Giuseppe Taddei (m. 2010) – 105 ani

– 1922: S-a născut actriţa americană Eleanor Parker (m. 2013)

– 1929: S-a născut graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (m. 2020)

– 1933: S-a născut dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (m. 2014)

– 1937: S-a născut Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1996, împreună cu David Lee și Douglas Osheroff pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3 (m. 2013)

– 1942: A murit episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1943: A murit medicul austriac Karl Landsteiner; stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1930 (n. 1868). NOTĂ: La 14 iunie, ziua sa de naştere, se marchează „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”; în România, această zi se marchează din 2004

– 1946: S-a născut magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (m. 2018) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Chris Isaak, solist vocal american, instrumentist, compozitor (inclusiv muzică de film), actor şi gazdă a unor show-uri tv. – 65 de ani

– 1957: A murit Alfred Döblin, scriitor german; considerat a fi unul din principalii reprezentanți ai expresionismului în literatură; lucrarea ce i-a adus notorietate mondială este romanul „Berlin Alexanderplatz” (n. 1878)

– 1987: A murit compozitorul olandez Henk Badings (n. 1907)

– 1990: A murit informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford; în următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (n. 1915). NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acestui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”

– 2012: A murit scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (n. 1941)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, academician și dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei; este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia (n. 1939)

– 2020: A murit graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (n. 1929) – 1 an

– 2020: A murit Stuart Cornfeld, producător de film și actor american (n. 1952) – 1 an

Calendarul zilei – 25 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 25 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 25 iunie 2021, 7:14

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Nuclearelectrica începe din această dată plata dividendelor pentru 2020, dividendul brut fiind de 1,56 lei pentru o acţiune

– Învățământ, Cercetare

* Elevii aparținând minorităţilor naţionale vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă, în cadrul examenului de Evaluare Națională. Rezultatele vor fi afişate pe 29 iunie iar contestaţiile vor fi depuse pe 30 iunie. Rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate pe 4 iulie

– Cultură

* Baia Mare: MândrIE maramureşeană organizează în perioada 25-27 iunie, concertul “Clasicul între Muzică şi Tradiţional” la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară – Muzeul Satului din Baia Mare. Din program:

• Cvartetul Euroart, Marinel Petreuş alături de Taraful tradiţional şi etnologul Măriuca Verdeş
• Proiecţia specială a filmului “Pup-o mă, 2! : Mireasa nebună !” cu prezenţa actorilor: Cosmin Seleşi, Andreea Samson și Alin Panc
• Concertul SUBCARPAŢI, Zdob şi Zdub
• Concurs “Poartă o IE cu MândrIE!” , artizani atent selecţionaţi la târgul „Făurit cu MăiestrIE „
• Și ateliere gratuite pentru copii realizate în parteneriat cu ASCOR

*Timișoara: Spectacolul “Cânt și Cuvânt în Romantism II“ va fi transmis online din Arhiva Operei Naționale Române din Timișoara. Recital susținut la Muzeul Național de Artă din Timișoara la data de 9 mai 2021, de soliștii: Gabriella Varvari, Cosmin Ifrim, Alexandru Moisiuc – ora 19:00. Din program fac parte lucrări din creația compozitorilor: Erich Wolfgang Korngold, Wolfgang Amadeus Mozart, Franz Schubert, Robert Schumann, Richard Strauss și Richard Wagner.La pian: Angela Balici, Traian Moldovan. Eveniment în colaborare cu Consiliul Județean Timiș și Muzeul Național de Artă Timișoara. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Timișoara. Pagina de YouTube a Operei Naționale Române din Timişoara:

https://www.youtube.com/channel/UCj_56KoEWNy_i0YCSM8inbg

Pagina de Facebook a Operei Naționale Române din Timişoara:

https://m.facebook.com/operanationalaromanatimisoara/?locale2=ro_RO

Site-ul oficial al Operei Naționale Române din Timişoara: http://www.ort.ro

* Timișoara: Institutul Francez din Timișoara organizează Noaptea Filosofiei – un eveniment de amploare internațională, care a cunoscut un enorm succes la Paris, Londra, Berlin sau New York, ajungând astfel pentru prima oară și în România, în viitoarea Capitală Europeană a Culturii 2023. Inițiativa îi aparține noii directoare a Institutului Francez din Timișoara, Tilla Rudel, care a organizat anterior cinci ediții ale evenimentului la Tel Aviv. Întregul eveniment este gândit ca un parcurs nocturn, filosofic și festiv, care pornește de la Institutul Francez spre alte trei locuri din oraș: Faber, La Două Bufnițe și Facultatea de Arte, unde, cu participarea extraordinară a unor filosofi și intelectuali din România, Franța, Belgia și Germania, se vor desfășura dezbateri, conferințe, proiecții, spectacole și performance-uri. Printre cei peste 30 de invitați selectați de curatorii evenimentului – Joseph Cohen, Raphael Zagury-Orly și Cornel-Florin Moraru – se numără: Monique Canto-Sperber, Jean-Luc Marion, Barbara Cassin, Alain Fleischer, Gisèle Sapiro,  Edwige Chirouter, Nicolas de Warren, Manon Garcia, Emanuele Coccia, Jochen Hörisch, Susan Neiman, Jochen Hörisch, Susan Neiman, Ciprian Mihali, Cristian Iftode, Doru Căstăian, Florin Lobonț, Claudiu Mesaroș, Oana Camelia Șerban, Ruxandra Demetrescu. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Franța: Regizorul și scenaristul Radu Jude va fi omagiat la Festivalul La Rochelle Cinéma (Fema), care va avea loc între 25 iunie și 4 iulie. La cea de-a 49-a ediție a evenimentului, Radu Jude va fi omagiat alături de Xavier Beauvois (cineast, Franța), Joanna Hadjithomas & Khalil Joreige (cineaști, Liban) și Gabriel Yared (compozitor, Franța)

– S-a întâmplat într-o zi de 25 iunie

* Se împlinesc 580 de ani (1441) de la prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova. În Ţara Românească a fost menţionată pentru prima oară în 1522. Despre atribuţiile acestei instituţii se cunosc puţine amănunte din documente, însă izvoarele narative oferă ceva mai multe informaţii. Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ popular, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covârşitoare pentru destinele ţării Moldovei. În Ţara Moldovei adunarea stărilor sociale, numită în documentele epocii „sobor”, „mare sobor”, „sfat de obşte”, „adunare obştească” sau „adunare a toată ţara”, adică Mare adunare a ţării, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alături de domnie şi de sfatul domnesc. Când „toată ţara” privilegiată, fără ţărani, şi de cele mai multe ori fără orăşeni, se aduna împreună cu marii boieri, cu clerul şi sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanţă deosebită, se putea vorbi despre Marea adunare a ţării. Privilegiul moldovenesc din 1441, unul dintre cele mai vechi privitoare la această instituţie, poartă menţiunea că a fost întocmit în cadrul unui „seim” ce a avut loc într-un sat din apropierea unei curţi domneşti

* Cu 122 de ani în urmă (1899) se deschidea Muzeul de Istorie din Sighişoara. Fondatorul, un colecţionar pasionat, medicul Josef Bacon, l-a denumit „Alt Schässburg” (Sighişoara Veche). Este singurul muzeu din țară organizat pe verticală și nu pe orizontală, accesul făcându-se prin urcarea dintr-o sală în alta. Funcţionează în Turnul cu Ceas, turn care constituie un adevărat simbol al oraşului

* Cu 111 ani în urmă (1910) a avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc”, al compozitorului Igor Fiodorovici Stravinski

* Acum 98 de ani (1923) era fondat Fotbal Clubul Rapid Bucureşti, de un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa, sub numele de „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”. Echipa are la activ două titluri naționale (1999, 2003), două Cupe ale României (1998, 2002), trei Supercupe ale României (1999, 2002, 2003), șapte plasări pe podiumul primului eșalon (de trei ori – locul II / 1998, 2000 şi 2006, de patru ori – locul III / 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006). Societatea s-a transformat în vara lui 2006, înfiinţându-se SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal. Echipa a intrat într-un declin accentuat și, în 2013, a fost trimisă de TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) în Liga a II-a, pe criterii financiare, după ce disputase, totuși, un baraj (câștigat cu 2-1 în fața Concordiei Chiajna) și primele două runde ale Ligii I. A revenit imediat în prima divizie, dar, în 2015, a retrogradat pentru a șaptea oară în eșalonul secund. În mai 2016, Rapid a putut sărbători promovarea în Liga I, dar la 14 iunie, justiția a pronunțat falimentul clubului, în primă instanță. În cele din urmă, falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016. După faliment, au demarat patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul : Mișcarea CFR, devenit Academia Rapid și mai apoi Fotbal Club Rapid (Liga a II-a în sezonul 2019-2020). În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de Federația Română de Fotbal. În prezent, echipa a reușit să promoveze în Liga I

* Acum 71 de ani (1950) începea „Războiul Coreei”, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene (încheiat prin semnarea, la Panmunjon – 27.VII.1953, a armistiţiului dintre R. P. D. Coreeană şi Coreea de Sud) (25 iun. 1950 – 27 iul. 1953)

* În urmă cu 66 de ani (1955) a fost înfiinţată (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) Biblioteca Centrală de Stat, azi Biblioteca Naţională a României, ca principală bibliotecă publică a ţării, instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO

* Cu 64 de ani în urmă (1957) era adoptată Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, ratificată de România prin Decretul 213/1957. A intrat în vigoare la 17.I.1959, ea înlocuind Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, intrată în vigoare la 1.V.1932

* Acum 37 de ani (1984) erau inaugurate oficial lucrările de construcţie a „Casei Poporului” (Palatul Parlamentului de astăzi) şi a Bulevardului „Victoria Socialismului” (astăzi, Bulevardul Unirii) din cadrul noului Centru civic al Capitalei. Pentru aceasta, în perioada 1980-1983, într-o arie reprezentativă pentru arhitectura tradiţională bucureşteană, câteva mii de case au fost dărâmate şi lăcaşuri de cult au fost demolate sau deplasate. Lucrările la „Casa Poporului” au continuat până în anul 1997, când a devenit sediul Parlamentului României. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume

* Acum 29 de ani (1992), șefii de stat și de guvern din unsprezece țări, au semnat la Istanbul (Turcia), o declarație care a dat naștere Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Ea a luat ființă ca un model unic și promițător de inițiative multilaterale politice și economice care au ca scop stimularea interacțiunii și armoniei între statele membre, precum și de asigurare a păcii, stabilității și prosperității, dar și relațiilor de bună vecinătate în regiunea Mării Negre. Odată cu intrarea în vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobândit identitate juridic internațională și a fost transformată intr-o organizație economică regională: Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Odată cu aderarea Serbiei (apoi Serbia și Muntenegru) în aprilie 2004, numărul de membri a crescut la doisprezece. Documentele fundamentale ale organizației sunt Declaraţia de la Istanbul şi Declaraţia Bosforului, semnate la 25 iunie 1992, la Istanbul, de cei unsprezece şefi de stat şi guverne

* Cu 23 de ani în urmă (1998) era instituit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 25 iunie 1998, Ordinul „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român

Aniversări – Comemorări

– 1875, 25.VI./7.VII: A murit Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (n. 1819)

– 1894: S-a născut (la Sibiu) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1989, la Feucht, Germania)

– 1901: A murit Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (n. 1841) – 120 de ani

– 1925: S-a născut pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (m. 2016)

– 1928: S-a născut Şerban Papacostea, reputat istoric, cu o îndelungată carieră în cercetare, mentor al nenumărator generații de istorici români; lucrări privind istoria Evului Mediu în România; membru titular al Academiei Românei din 2016 (m. 2018)

– 1931: S-a născut (la Tighina, Basarabia) mezzosoprana Iulia Buciuceanu; sora actriței Tamara Buciuceanu – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul şi poetul Dorel Vişan

– 1938: S-a născut poetul, traducătorul şi diplomatul Stelian Oancea

– 1938: S-a născut interpretul de muzică populară Simion Pop (m. 2021)

– 1940: S-a născut Aureliu Leca, inginer expert în energie şi profesor; autor şi coautor a 33 de cărţi, monografii şi manuale universitare în domeniul energetic; fost preşedinte şi director general RENEL, senator (2000-2004) (m. 2015)

– 1950: S-a născut Doru Stănculescu, cantautor de muzică folk, instrumentist

– 1952: S-a născut Octavian Ştireanu, jurnalist, politician şi scriitor

– 1954: S-a născut George Şerban, scriitor, ziarist, om politic; a iniţiat Proclamaţia de la Timişoara (11 martie 1990); membru fondator al Alianţei Civice, vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Timişoara (1990-1994), deputat PNŢCD (m. 1999)

– 1968: S-a născut fotbalistul internaţional şi antrenorul Dorinel Munteanu; este cel mai selecţionat jucător din echipa naţională a ţării pentru care a jucat de 134 de ori și a marcat 16 goluri

– 1980: A murit G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (n. 1911)

– 1982: A murit actorul Nicolae Gărdescu (n. 1903)

– 1988: A murit criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; editor şi comentator al lui I. L. Caragiale; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1988: A murit Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1909, la Budapesta)

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu – Ţurcanu (n. 1911)

– 1996: A murit muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (n. 1929) – 25 de ani

– 2015: A murit Ioan Chindriș, istoric literar, redactor cultural la studioul Radio Cluj (1962-1985) (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Slovenia: Manifestări de marcare a 30 de ani de la proclamarea independenței Sloveniei și Croației

– Wellington, Noua Zeelandă: Reuniune informală a miniștrilor de finanțe ai APAC (Asia – Pacific), cu Consiliul consultativ pentru afaceri al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC)

– Sankt-Petersburg, Rusia: Gazprom – adunarea generală anuală a acționarilor

– Krimml, Austria: Prima „drumeție teatrală” care urmărește să refacă exodul evreilor în Palestina în 1947

– Minneapolis, SUA: Curtea va anunța sentința fostului polițist Derek Chauvin, pentru asasinarea lui George Floyd în 2020

– Iran: Urmează să aibă loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Aruba: Alegeri legislative

– Los Angeles: Sunt marcați 12 ani de la moartea starului pop american, Michael Jackson

– Assen, Olanda: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Olandei (25 – 27 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Navigatorului”, sărbătorită cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu; decizia marcării acestei zile a fost luată la conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) de la Manila (Filipine) din 2010

– Ziua naţională a Republicii Croaţia (ziua declarării independenţei faţă de RSF Iugoslavia/1991 – 30 de ani)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Mozambic; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovenia (ziua declarării independenţei faţă de RSF Iugoslavia/1991 – 30 de ani)

– 1767: A murit Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor şi organist german (n. 1681)

– 1822: A murit E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (n. 1776)

– 1852: S-a născut Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona, cea mai cunoscută lucrare a sa fiind Sagrada Familia (Sfânta Familie) (m. 1926)

– 1858: S-a născut Georges Courteline (pe numele său adevărat Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez, care a aparținut celei de-a doua generații de naturaliști (m. 1929)

– 1860: S-a născut compozitorul francez Gustave Charpentier (m. 1956)

– 1864: S-a născut Walther H. Nernst, chimist şi fizician german; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; a enunţat principiul al treilea al termodinamicii (1906); Premiul Nobel pentru Chimie pe 1920 (m. 1941)

– 1903: S-a născut scriitorul englez George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) (m. 1950)

– 1907: S-a născut Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1973)

– 1908: S-a născut Willard Van Orman Quine, filosof şi logician american, considerat una dintre cele mai proeminente figuri din filosofia anglo-americană din ultima jumătate a secolului al XX-lea (m. 2000)

– 1911: S-a născut biochimistul american William Howard Stein; împreună cu Stanford Moore şi Christian B. Anfinsen, a obţinut Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, pentru studiile despre compoziţia şi funcţionarea enzimei pancreatice (m. 1980) – 110 ani

– 1912: A murit Lawrence Alma-Tadema (născut Lourens), pictor britanic de origine olandeză (n. 1836)

– 1918: S-a născut compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (m. 2015)

– 1924: S-a născut regizorul american de film Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (m. 2011)

– 1926: S-a născut scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann; opera scriitoarei (lirică, teatru radiofonic şi proză) este marcată de dorinţa de evadare dintr–o existenţă adversă şi năzuinţa către o existenţă plenară („Timpul amânat”, „Bunul Dumnezeu din Manhattan”, „Malina”) (m. 1973) – 95 de ani

– 1928: S-a născut desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (m. 1992)

– 1928: S-a născut Alexei Abrikosov, fizician şi profesor rus; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Anthony Leggett pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (m. 2017)

– 1929: S-a născut Eric Carle, autor american de orgine germană, designer și ilustrator de cărți pentru copii; cartea sa ilustrată The Very Hungry Caterpillar / Omida mâncăcioasă, publicată pentru prima dată în 1969, a fost tradusă în peste 66 de limbi și vândută în peste 50 de milioane de exemplare (m. 2021)

– 1929: A murit Georges Courteline (nume real: Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez (n. 1858)

– 1940: S-a născut A. J. Quinnell, scriitor britanic (pe numele adevărat Philip Nicholson); este cunoscut mai ales pentru romanul “Man on Fire” (m. 2005)

– 1944: S-a născut Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (m. 2013)

– 1963: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (m. 2016)

– 1963: S-a născut, în Spania, scriitorul canadian Yann Martel, cunoscut mai ales pentru romanul pentru care a fost recompensat cu un Premiu Man Booker pentru ficţiune în anul 2002 – „Life of Pi” – ecranizat în anul 2012 de Ang Lee şi câştigător a patru statuete – pentru regie, imagine, coloană sonoră originală şi efecte speciale – la cea de-a 85-a ediţie a premiilor Academiei Americane de Film, cel mai mare număr de Oscaruri obţinut de un film la ceremonia din anul 2013

– 1983: A murit compozitorul argentinian Alberto Ginastera (n. 1916)

– 1984, 25/26: A murit Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (n. 1926)

– 1986: S-a născut Wong Kah Chun (cunoscut și sub numele de Kahchun Wong), dirijor și compozitor din Singapore – 35 ani

– 1995: A murit fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi amândoi cu Premiul Nobel pentru fizică pe 1951 (n. 1903)

– 1997: A murit oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1910)

– 2009: A murit actriţa americană de film Farrah Fawcett, fost sex-simbol al anilor 70 și 80 ai secolului XX (n. 1947)

– 2009: A murit cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „Regele muzicii pop” (n. 1958)

– 2010: A murit artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (n. 1919)

– 2014: A murit scriitoarea spaniolă Ana María Matute (n. 1925)

– 2016: A murit Bill Cunningham, fotograf american de modă; a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (n. 1929) – 5 ani

– 2018: A murit fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (n. 1930)

Calendarul zilei – 24 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 24 iunie 2021, 7:31

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare – (prezență fizică și online)

-Juridice

*Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, prin Center for Business Law & Information Technology, în colaborare cu Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, prin Centrul pentru Dreptul Afacerilor Timișoara, organizează online ediția a XI-a a Conferinței Naționale de Drept Comercial „Impactul avansului tehnologic asupra dreptului afacerilor”.Partener media: JURIDICE.ro. Conferința va trata problemele complexe privind efectele pe care evoluția tehnologiei (nu numai digitalizarea) le are asupra diverselor forme de exprimare a raporturilor economice. La eveniment sunt invitați să participe profesori și cercetători de la universități de prestigiu din România, magistrați, avocați, practicieni în insolvență și alți specialiști ai dreptului afacerilor. Din program:

• ora 9:00 – Deschiderea conferinței – Prof. univ. dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest din Timișoara, Prof. univ. dr. Radu N. Catană, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Radu Bufan, Universitatea de Vest din Timișoara, Conf. univ. dr. Șerban Diaconescu, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

– Economic

* Gala Business Magazin Tineri Manageri 2021 – Work Hard, Play Harder, organizată de Business Magazin, cu prilejul lansării catalogului 100 Tineri Manageri de top, ajuns la a 16-a ediţie, în cadrul unui eveniment care va îmbina networkingul clasic, cu cel virtual – ora 19:00

– Învățământ, Cercetare

* Proba la Matematică în cadrul examenului de Evaluare Națională

– Cultură

* Sorin Zlat, cunoscutul pianist și compozitor de jazz român, deținător a numeroase premii naționale și internaționale, este invitat special, împreună cu trio-ul său – Mike Alex (contrabas) și Iulian Nicolau (tobe) – în ultimul concert prezentat în această stagiune de Big Band-ul Radio, sub bagheta apreciatului dirijor și compozitor Ionel Tudor – 19:00, la Sala Radio

* Un eveniment dedicat Sărbătorii de Sânziene intitulat „La porţile soarelui. De Sânziene la Muzeul Satului”, se va desfăşura astăzi, între orele 9:00 – 19:00, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Acţiunea doreşte să readucă în atenţie tradiţiile şi obiceiurile acestei zile: de la împletirea coroniţei din flori de Sânziene, la aruncarea ei pe casă, de la portul unei cămeşi, până la descifrarea simbolurilor cusute pe ea şi participarea la târgul de Sânziene. Cu acest prilej, vizitatorii mari şi mici vor învăţa despre proprietăţile plantelor de leac cu ing. Petre Biolan (cu participare pe bază de înscriere – la adresa de e-mail relatii.publice@muzeul-satului.ro) şi vor asista la reconstituirea obiceiurilor de odinioară – pe care oamenii le practicau în ziua de Sânziene – de către Ansamblul Vatra Hărmanului din Braşov.Din program:

• ora 14:00 – este vernisată expoziţia „Arta cămăşii cu altiţă”, organizată în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România şi cu Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, în contextul susţinerii şi promovării dosarului „Cămaşa cu altiţă” cu scopul înscrierii lui în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO.
• ora 15:00 – Programul se va încheia cu un recital de muzică clasică susţinut de soprana Stephanie Radu şi tenorul Alin Stoica

* Teatrul de Comedie prezintă premiera spectacolului “Forma Lucrurilor” de Neil LaBute, regia Silviu Debu, scenografia Clara Pop – ora 19:30, la Sala Studio. Această comedie amară readuce în atenția publică o temă extrem de actuală, pusă în slujba echipei foarte tinere a Teatrului. Din distribuția spectacolului fac parte actorii Anca Dumitra (Evelyn), Lucian Ionescu (Adam), Andreea Alexandrescu (Jenny), Anghel Damian (Phillip).

* Finalul stagiunii simfonice a FGE – 2020-2021, se încheie cu concertul simfonic cu public de astăzi și vineri, 25 iunie 2021,  sub bagheta maestrului Christian Badea și alături de violoncelistul Denis Shapovalov, care a câștigat în 1998 cel de-al XI-lea Concurs Internațional Ceaikovski, fiind distins cu premiul I și Medalia de Aur. Programul  include Uvertura operei Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart, Variaţiunile rococo pentru violoncel şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski și Simfonia nr. 4, în la major, op. 90, Italiana de Felix Mendelssohn.  Biletele se pun în vânzare online pe site-ul instituției, începând de luni, 14 iunie 2021, ora 12:00. Pentru a evita aglomerația și formarea de grupuri, accesul se face cu o oră înainte de începerea spectacolului. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical

* Pentru Noaptea de Sânziene (24 iunie), o sărbătoare a iubirii şi a fertilităţii, coregraful şi dansatorul Răzvan Mazilu, a creat un spectacol unic în Sala Majestic a Teatrului Odeon, „Tango de amor”, care va începe astăzi, de la ora 19:00. Va fi o seară de tango, muzică şi poezie alături de actorii Teatrului Odeon, Alina Berzunţeanu, Ioana Mărcoiu, Simona Popescu, Meda Victor, Vlad Bîrzanu, Mihai Smarandache, Andi Vasluianu, Silvian Vâlcu; Clubul TangoTangent şi cu participarea extraordinară a acordeonistului Emy Drăgoi, acompaniat de Alessia şi Bianca Drăgoi.

* Cluj-Napoca: Jazz in the Park – În Tot Orașul și Jazz in the Park – În Parcul Etnografic vor avea loc în perioada 24 – 27 iunie, respectiv 3 – 5 septembrie, în diferite locuri din Cluj-Napoca. Pentru a nu pune în pericol sănătatea participanților, fiecare festival va fi astfel organizat încât să permită accesul unui număr limitat de oameni la concerte. Din programul evenimentelor:

• În intervalul 24-27 iunie, va avea loc Jazz in the Park – În Tot Orașul, festival ce marchează a opta ediție a Jazz in the Park și care se va desfășura în Iulius Parc, Muzeul de Artă, Aleea Stadionului sau Parcul Central. Vor exista scene pentru peste 40 de concerte și evenimente speciale din festival. Conceptual, festivalul din iunie va fi orientat prin proiectele sale spre comunitatea locală și spre dezvoltarea pieței de jazz, așa cum s-a întâmplat la toate edițiile Jazz in the Park
• Jazz in the Park – În Parcul Etnografic, în schimb, va fi un festival al cărui punct central va fi zona experimentală a jazzului – în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca (3-5 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 24 iunie

* Acum 304 ani (1717) avea loc constituirea, la Londra, a primei Mari Loji a Francmasoneriei Speculative (numită şi Albastră, datorită culorii predominante a colanelor şi şorţurilor masonice). Actul normativ fundamental care a reglementat activitatea acestei prime Mari Loji (denumită „Marea Loja Mamă”) a fost „Cartea Constituţiilor”. Constituţiile, cu titlul complet „The Constitutions of the Free-Masons, containing the History, Charges, Regulations of that Most Ancient and Right Worshipful Fraternity”, au fost redactate în anul 1723 de James Anderson, ajutat de Jean-Théophile Désaguliers, apoi revizuite tot de el în 1738

* Se împlinesc 200 de ani (1821) de când a avut loc Bătălia de la Carabobo (azi, stat în Venezuela). Aici s-a desfăşurat conflictul în urma căruia patrioţii sud-americani conduşi de Bolivar au obţinut victoria în faţa trupelor spaniole, consfinţind independenţa Venezuelei

* Acum 162 de ani (1859), în urma bătăliei de la Solferino-Italia (ultima mare bătălie din istorie în care armatele s-au aflat sub conducerea monarhilor lor – soldată cu victoria armatei franco-sarde, conduse de Napoleon al III-lea şi Victor Emmanuel al II-lea, împotriva armatei austriece, conduse de împăratul Franz Joseph I), omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910), îngrozit de suferinţele soldaţilor răniţi, a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă, pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 103 ani (1918) era inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montréal şi Toronto. Pe o placă modernă aşezată în dreptul Aerodromului Leaside se poate citi şi astăzi: „La ora 10:12, pe 24 iunie 1918, căpitanul Brian Peck de la Royal Air Force și mecanicul caporal C.W. Mathers au decolat de la Bois Franc Polo Grounds din Montréal într-un avion JN- 4 Curtiss cu două locuri. Aceştia aveau asupra lor primul sac cu corespondenţe care urmau să fie livrate pe calea aerului în Canada. Vântul și ploaia au lovit din plin micul avionul, pilotul fiind forţat să facă două escale de realimentare la Kingston și Deseronto. În cele din urmă, la ora locală 4:55, Peck și Mathers au aterizat pe aerodromul Leaside (imediat la sud-vest de aici). Zborul a fost pus la punct de o organizație civilă, Liga Aeriană a Imperiului Britanic, pentru a demonstra că aviația reprezintă calea viitorului”. Un serviciu regulat expres pe calea aerului a început în anul 1928

* Se împlinesc 95 de ani (1926) de când avea loc inaugurarea primei linii aeriene naţionale civile, pe ruta Bucureşti-Galaţi, cu avioane italiene de transport civil de tip „Ansaldo” şi a primului serviciu poştal aerian intern

* Acum 94 de ani (1927) era creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia Legiunea Arhanghelului Mihail, care a fost nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreaptă Garda de Fier (1930). Militanţii organizaţiei au început să se numească din acest moment legionari. Zelea Codreanu a fost proclamat căpitan al mişcării legionare. Într-o condică, Zelea Codreanu scria următorul ordin de zi, numerorat cu No. 1: „Astăzi, vineri, 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), ora zece seara, se înființează: Legiunea Arhanghelului Mihail, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli”

* Cu 73 de ani în urmă (1948) începea Blocada Berlinului, una din primele crize majore internaționale ale Războiului Rece. Reforma monetară, care urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă. De la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american. Blocada Berlinului, una dintre cele mai mari blocade din istorie, a fost ridicată la 12 mai 1949, când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze, care erau trimise pe calea aerului în Berlinul de Vest, operațiune cunoscută sub numele de „Operațiunea Vittles”

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Parlamentul României, întrunit în şedinţă solemnă, a declarat nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Tratatul de neagresiune germano-sovietic, aşa-numitul „Pact Ribbentrop-Molotov”, semnat în august 1939, prevedea, într-un protocol adiţional secret, împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a acestui pact, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa

* În urmă cu 26 de ani (1995) a fost adoptată, la Roma, Convenţia privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. România a depus instrumentele de ratificare la 21.I.1998, iar Convenţia a intrat în vigoare la 22.VII.1998

* Acum 22 de ani a fost deschis primul Centru de informare al Comisiei Europene în România, în prezent Centrul Infoeuropa. Centrul Infoeuropa a fost deschis de Delegaţia Comisiei Europene în România (acum, Reprezentanţa Comisiei Europene în România) pentru a facilita publicului românesc informarea necesară unei dezbateri pertinente privind pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din momentul inaugurării sale, pe 24 iunie 1999, Centrul a devenit interfaţa Delegaţiei cu publicul larg, capabilă să transmită informaţia europeană direct cetăţenilor. Centrul este organizat pe principiul că orice persoană care doreşte să se informeze poate accesa gratuit documentele oficiale, datele şi informaţiile despre procesele din interiorul Uniunii Europene * Cu 16 ani în urmă (2005) a fost inaugurat, la Piatra Neamţ, „Muzeul de Artă Neolitică Cucuteni”, acesta fiind singurul muzeu din România dedicat în întregime uneia dintre cele mai importante civilizaţii ale Europei preistorice. La baza înfiinţării sale a stat Hotărârea Guvernului României, nr. 109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când rectorii celor mai mari universităţi cu profil tehnic din ţară – Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti – au semnat, la Universitatea Politehnica din București, protocolul de înfiinţare a Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT). Alianța și-a propus să reprezinte atât o platformă de colaborare pentru cele mai prestigioase universități cu profil tehnic din țară, cât și o voce comună, puternică și permanent implicată în optimizarea politicilor din educație și cercetare

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ier. Niceta de Remesiana (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021; Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Universală a Iei”, celebrată de Sânziene, este o iniţiativă care a luat naştere pe facebook, în 2013, prin care comunitatea online „La Blouse Roumaine” și-a propus să consacre ia tradiţională drept brand de ţară al României. NOTĂ: În a doua duminică din mai este sărbătorită și „Ziua naţională a portului tradiţional din România”

– „Ziua Avocatului din România”, patronul zilei fiind Sf. Ioan Botezătorul; hotărârea de a marca această zi a fost luată la Congresul avocaţilor din România din 1998 şi reprezintă data înfiinţării primului Consiliu al unui Barou român. NOTĂ: La 10 decembrie este marcată „Ziua europeană a avocaţilor”, alegerea acestei date de către Consiliul Barourilor Europene, în 2014, fiind legată de „Ziua internațională a drepturilor omului” care se serbează în această zi, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora

– 1818: S-a născut Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (m. 1891)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1933)

– 1927: S-a născut actriţa de teatru și film Ileana Predescu (m. 1996)

– 1927: S-a născut, la Chişinău, Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (m. 2007, la Iaşi)

– 1932: S-a născut Alexandru Ionescu, biolog, specialist recunoscut pe plan internaţional în algologie şi fiziologia plantelor, ecologie şi protecţia mediului, cercetător ştiinţific principal, profesor universitar, doctor în biologie; a devenit membru al Academiei de Ştiinte din Illinois-USA (1980), al Academiei de Ştiinte din New York (1990) şi al Academiei Naţionale de Ştiinţe Ecologice din Republica Moldova (2003) şi a fost ales în colegiile de redacţie ale revistelor Academiei „Revue Roumaine de Biologie” şi „Studii şi Cercetări de biologie” (m. 2020)

– 1939: S-a născut prozatoarea şi publicista Sânziana Pop; director fondator al revistei „Formula AS”

– 1945: S-a născut Bujor Voinea (numele complet Constantin-Bujor Voinea), poet şi inginer hidrotehnist; membru al Uniunii Scriitorilor din 1981

– 1947: S-a născut Dinu Flămând, poet, critic literar, eseist, diplomat, jurnalist, comentator politic şi traducător; a locuit în Franţa, din 1989 până în 2010, fiind ziarist la Secţia română a Radio France Internationale

– 1948: S-a născut Dumitru Mihalache, fizician şi profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2014

– 1957: S-a născut Ilie Bărbulescu, fost fundaş stânga și câştigător al Cupei Campionilor Europeni la fotbal cu echipa Steaua București, în 1986; a jucat în prima ligă fotbalistică în total 357 de meciuri şi a marcat 22 de goluri (m. 2020)

– 1959: S-a născut Tania Filip, actriţă, regizoare și profesoară

– 1975: S-a născut violonista Corina Belcea

– 1987: A murit Virgil Teodorescu, poet, prozator, eseist şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909)

– 1988: A murit Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător (a tradus din Appolinaire şi Puşkin); psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (n. 1908)

– 2003: A murit inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2005: A murit Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (n. 1924)

– 2008: A murit Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor şi grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (n. 1924, la Cetatea Albă, azi în Ucraina)

– 2009: A murit criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (n. 1934)

– 2009: A murit numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (n. 1919)

– 2018: A murit Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul Consiliului European despre pandemie, migrație și Rusia (24 – 25 iun.)

– Luxemburg: Audiere la Curtea de Justiție a UE privind prestațiile sociale din Regatul Unit pentru resortisanții uniunii

– Viena: Cea de-a 181-a reuniune a Conferinței OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol)

– Gibraltar, Regatul Unit al Marii Britanii: Referendum privind o ușoară relaxare a legii avortului, una dintre cele mai dure din lume

– Paris: Hotărârea în apel a rusului Alexander Vinnik, acuzat de spălare de bani într-un grup organizat

– Beijing: Conferință lunară de presă a Ministerului Apărării din China

– Berlin: Sunt marcați 73 de ani de la începutul Blocadei Berlinului

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Teheran: Expirarea „acordului tehnic bilateral” între Teheran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, privind supravegherea instalațiilor nucleare iraniene

– New York: Rezultate Nike pe trimestrul 4 (20:30)

-Ottawa, Canada: Sfârșitul licitației online a unui tablou al cântărețului britanic David Bowie

– Roskilde, Danemarca: Festivalul de muzică Roskilde 2021 se va desfășura în două perioade, 24 – 27 iunie și 1 – 4 iullie, pentru evitarea aglomerației

– Cuzco, Peru: Inti Raymi, festival anual organizat în cinstea zeului Soarelui

– Naivasha, Kenya: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), Raliul din Kenya (24 – 27 iun.)

Aniversări – Comemorări

– 1400: S-a născut Johann Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal; este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrițe și cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri (m. 1468). NOTĂ: 24 iunie 1400 este data „oficială” a nașterii inventatorului, conform unor vechi înregistrări germane, care atestă faptul că în anul 1419, la moartea tatălui său, Johann era un tânăr adult de „aproape 20 de ani”. Nu s-a putut stabili exact când s-a născut, evenimentul producându-se undeva între anii 1394 – 1404, cele mai multe surse menţionând anul 1398. Stabilirea datei aniversare de 24 iunie 1400 a fost ideea primarului orașului Mainz, Karl Dziatzko, care, în anul 1900 a organizat sărbătorirea a 500 de ani de la nașterea lui Gutenberg, „cel mai iubit fiu” al localității. Ziua a fost aleasă pentru a coincide cu festivitățile dedicate Sfântului Ioan Baptistul. Abia în anul 1504 numele lui Gutenberg a fost menționat ca inventator al tiparului, într-o carte a profesorului Ivo Wittig

– 1883: S-a născut fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (m. 1964)

– 1906: S-a născut violoncelistul francez Pierre Fournier (m. 1986) – 115 ani

– 1911: S-a născut Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (m. 2011) – 110 ani

– 1915: A murit Matilda Coxe Evans, etnolog american (n. 1849)

– 1923: S-a născut Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (m. 2016)

– 1923: S-a născut fotoreporterul francez Marc Riboud (m. 2016)

– 1927: S-a născut Martin Lewis Perl, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1995, împreună cu Frederick Reines, pentru descoperirea leptonului „tau” (m. 2014)

– 1930: S-a născut Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (m. 2010)

– 1947: S-a născut muzicianul britanic Mick Fleetwood, baterist, cofondator și lider al formației rock Fleetwood Mac

– 1949: S-a născut Constantin Tănase, jurnalist, publicist şi scriitor din Republica Moldova; luptător neobosit pentru cauza naţională în Republica Moldova, pentru limba română şi pentru adevărul istoric (m. 2014)

– 1953: S-a născut William E. Moerner, fizician şi chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2014, împărţit cu Eric Betzig şi Stefan W. Hell pentru pentru „dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluţie”

– 1958: S-a născut Thomas Lister Jr., actor american de film și televiziune (m. 2020)

– 1970: S-a născut interpretul american de origine portugheză Glenn Medeiros

– 2002: A murit Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2008: A murit Leonid „Leo” Hurwicz, matematician și economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2007 (n. 1917)

– 2011: A murit fostul antrenor croat Tomislav Ivici, considerat unul dintre antrenorii care au contribuit la dezvoltarea fotbalului modern (n. 1933) – 10 ani

– 2014: A murit actorul american Eli Wallach (n. 1915)

Calendarul zilei – 23 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2021, 6:46

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

* 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online):

• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 14:00 – Comisia pentru mediu – Corp E3, etaj 2, cam. 323
• ora14:00 – Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – cam.3063 și online

-Camera Deputaților

* Şedinţa în Plen – (prezență fizică și online)

*ora 8:30 –    Declaraţii politice

* ora 10:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

*ora 12:00     – Vot final

* la încheierea votului final (prezență fizică și online)     – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* Activitate în Comisiile parlamentare – (prezență fizică și online)

• Comisia pentru învăţământ

-Uniunea Europeană

*Dezbaterea “România inegală. Disparități regionale  în România – cum arată și cum le putem depăși” – ora 11:00, online.Link pentru înregistrare eveniment: https://us02web.zoom.us/meeting/register/tZModuCqpzgqHNxtT8K5jqZRsBcfnjr2xhZy. Evenimentul va avea loc în limba română și limba engleză, cu traducere simultană.  Din program:

• ora 11:00 – Cuvânt de bun venit, Juliane Schulte, reprezentantă FES România
• ora 11:05 – Prezentarea raportului „România inegală. Disparităţi socio-economice 2020”, Cristina Raț, Bastian Heider, autori
• ora 11:20 -„Cum reducem inegalitățile regionale de dezvoltare? Soluții naționale și bune practici europene”, Victor Negrescu, membru al Parlamentului European, fost Ministru delegat pentru Afaceri Europene (2017-2018)
• ora 11:30 – Politica europeană de coeziune – cum putem combate disparitățile regionale din România?, Corina Crețu, Membru al Parlamentului European, fost Comisar European pentru Politică Regională (2014-2019)
• ora 11:40 – Discuții
• ora 12:30 – Concluzii de încheiere. Laszlo Andor, Secretar General FEPS, fost Comisar European pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune

-Juridice

*Dezbaterea cu tema „Infrastructura – baza civilizației. Stabilimente legale într-o realitate fugitivă” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora: 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Dezbaterile sunt transmise LIVE online gratuit pe homepage JURIDICE. Invitați: Av. Lucian Danilescu, Danilescu Hulub & Partners, Av. Andreea Hulub, Danilescu Hulub & Partners, Av. drd. Cristina Olariu, Business Manager Oglindă & Partners, Ing. Ionuț Șerban, Consultant, expert tehnic în litigii și arbitraj, Ing. Cătălin Șomode, Director General DRDP București.Moderator: Av. conf. univ. dr. Bazil Oglindă, Oglindă & Partners

– Economic

* Videoconferinţa Ziarul Financiar „Cei mai mari jucători din economie. Timpul acţiunii 2021” – ora 9:00, pe www.zf.ro,  https://www.facebook.com/ZIARULFINANCIAR/

– S-a întâmplat într-o zi de 23 iunie

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de la stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de legaţie, între România şi Spania (întrerupte la 4.IV.1946 şi restabilite, la nivel de ambasadă, la 21.I.1977). Spania a recunoscut independenţa de stat a României la data de 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite în 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar (23.VI/5.VII)

* Acum 98 de ani (1923) era înfiinţată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3201 din 19 iunie 1923, o societate anonimă sub denumirea de Societatea Naţională de Credit Industrial, cu un capital de 500.000.000 lei, la care Statul participa cu 20%, iar Banca Naţională cu 30%, restul fiind deţinut de particulari. Scopul Societăţii privea trei obiective principale: acordarea de credite pentru industrie, înlesnirea mobilizării creanţelor industriale şi încurajarea dezvoltării industriale în România. În urma adoptării Legii nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, prin Decretul nr. 225 din 1 septembrie 1948 Societatea Naţională de Credit Industrial cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj s-a transformat în Banca de Credit pentru Investiţii, cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj. În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD

* Cu 97 de ani în urmă (1924) era votată Legea privind organizarea armatei (reglementa, între altele, durata serviciului militar), care stă la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică

* Acum 66 de ani (1955), prin Hotărârea nr. 1160 a Consiliului de miniştri al Republicii Populare Române, Catedrala romano-catolică Sf. Iosif – monument de arhitectură – a fost declarată monument de cultură şi înscrisă astfel în patrimoniul naţional al României. Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 după planurile arhitectului vienez Friedrich von Schmidt, în stil romanic combinat cu elemente gotice. Ctitorul Catedralei este călugărul pasionist Ignatius Paoli, primul arhiepiscop al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, lucrările de construcţie fiind coordonate de olandezul Alfons Zegers, călugăr şi arhitect

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de când intra în vigoare Tratatul asupra Antarcticii. Documentul, semnat la 1.XII.1959 la Washington în urma negocierilor purtate de 12 state participante la programul de cercetări antarctice din cadrul Anului Geofizic Internaţional, reprezenta o înţelegere internaţională care stabilea drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971. Tratatul priveşte regiunea polară de sud (Antarctica), asupra căreia unele state ridicau pretenţii teritoriale. Scopul principal al tratatului este de a se rezerva continentul antarctic activităţilor paşnice, pentru a nu deveni teatrul sau obiectul unor diferende internaţionale, şi de a se asigura totodată cadrul favorabil cooperării internaţionale pe acest teritoriu

* Acum 26 de ani (1995), după o perioadă de întrerupere de 50 de ani, s-a redeschis Bursa de Valori Bucureşti, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. Şi-a început efectiv activitatea, realizând primele tranzacţii, la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziţie de Banca Naţională a României

* Acum 22 de ani (1999), România a participat în perioada 23.VI – 4.VII, ca invitat de onoare, la Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” din SUA, festival ce se desfăşoară în fiecare an (cu mici excepții) la Washington D.C. Cu această ocazie, a fost construită o biserică maramureşeană, au participat ansambluri folclorice şi trupe de jazz româneşti și a fost organizat un Congres al românilor stabiliţi în Statele Unite

* Cu 8 ani în urmă (2013), la ora locală 17:00, cel puțin 18 români au murit și alți 29 au fost răniți într-un accident de autocar în defileul râului Morača, la Grlo, în apropiere de Podgorica, capitala statului Muntenegru. Autocarul, un Neoplan Tourliner, aparținând companiei Gregory Tour, a derapat de pe drum, prăbușindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului. Accidentul a avut loc la 48 km nord de Podgorica, toate cele 47 de persoane de la bordul autobuzului fiind cetățeni români

* Se împlinesc 5 ani (2016) de la referendumul, cunoscut de asemenea sub numele de „Brexit”, prin care Marea Britanie a decis cu 51.9% să părăsească Uniunea Europeană, după 43 de ani. După anunţarea rezultatelor, primul ministru şi şeful Partidului Conservator, David Cameron, şi-a anunţat demisia, fiind înlocuit de Theresa May. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit oficial din Uniunea Europeană la 31.I.2020 (la ora locală 23:00, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 1:00), după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Funcţionarului Public”; Guvernul, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, sindicatele şi asociaţiile profesionale, precum şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru organizarea în bune condiţii a unor manifestări cu caracter simbolic, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici, în particular

– 1834: S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1895)

– 1867: S-a născut istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1937)

– 1881, 23.VI/3.VII: A murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1806) – 140 de ani

– 1897: S-a născut Alexandru Giugaru, unul dintre cei mai mari actori români de comedie (m. 1986)

– 1905: S-a născut muzicologul Victor Iusceanu (m. 1976)

– 1909: S-a născut Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, folclorist; deţinut politic între anii 1952 şi 1956; dreptul de a publica l-a obţinut abia în 1963 (m. 1996)

– 1912: S-a născut Iosif Prunner, pianist şi profesor (m. 1970)

– 1913: A murit (s-a sinucis) criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (n. 1871)

– 1938: S-a născut profesor doctor Ioan Munteanu, cel care a realizat prima fertiilizare in vitro în România, în anul 1995, şi care în anul 2001 a asistat la naşterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani, membru de onoare (din 2004) al Academiei Române (m. 2018)

– 1944: A murit (la Londra, unde se stabilise) pictorul român Arthur Segal (n. 1875, la Iaşi)

– 1946: S-a născut actrița Aimée Iacobescu (nume complet: Gabriela-Aimée Iacobescu) (m. 2018) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 1.VII.1946, data la care a fost înregistrată nașterea la starea civilă

– 1954: S-a născut artistul plastic (sticlar) Ioan Tămâian

– 1968: S-a născut soprana Iulia Isaev

– 1972: A murit Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901)

– 2013: A murit Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, dar şi din literaturile europene moderne) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședinții Comisiei Europene, Margrether Vestager și Margaritis Schinas, prezintă Recomandarea UE pentru o unitate cibernetică comună

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, vorbește despre o comunicare pe tema unui nou cadru de strategie de securitate și sănătate în muncă

– Ierusalim: Președintele Republicii Honduras, Juan Orlando Hernandez, vizitează Israelul (23 – 25 iun.)

– Berlin: Ministrul german de externe, Heiko Maas, și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, găzduiesc cea de-a doua conferință privind pacea în Libia, de la Berlin

– Bangkok, Thailanda: Reluarea procesului a doi cetățeni uighuri suspectați de atacul asupra altarului Erawan în 2015 (23 iun. – 2 iul.)

– Regatul Unit al Marii Britanii: A 5-a aniversare a referendumului pentru Brexit

– Sankt-Petersburg, Rusia: Expoziția internațională a forțelor navale (23 – 27 iun.)

– Montreal, Canada: Zborul Ryanair a fost deturnat: agenția de aviație civilă ONU ICAO emite un raport intermediar

-Maputo, Mozambic: Summitul țărilor din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud privind Mozambicul

– Viena: A 40-a ediție a Festivalului internațional de Jazz (23 iun. – 10 iul.)

– Roma: „Iubirea familială: vocaţie şi cale de sfinţenie” este tema aleasă de Papa Francisc pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor, care se va desfăşura în perioada 23 – 27 iunie. La a cincea aniversare a Exortaţiei apostolice Amoris laetitia şi la trei ani de la promulgarea lui Gaudete et exsultate, această ediție vrea să evidenţieze iubirea familială ca vocaţie şi cale de sfinţenie, pentru a înţelege şi a împărtăşi sensul profund şi mântuitor al relaţiilor familiale în viaţa zilnică

– Londra: Licitație cu vânzare a unor rachete de tenis, tricouri și încălțăminte folosite de tenismenul Roger Federer, organizată de Casa Christie’s

– Los Angeles: Audierea cântăreței americane Britney Spears în fața instanței care examinează cazul tutelei sale

– Tunisia: Expirarea sau extinderea stării de urgență în vigoare din 2015 în Tunisia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Administraţiei Publice în cadrul ONU”; stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 57/277 din 20 decembrie 2002, pentru a sărbători valoarea şi virtutea administraţiei publice în slujba comunităţii, precum şi recunoaşterea activităţii funcţionarilor publici

– „Ziua Mondială Olimpică”; marchează crearea Comitetului Internaţional Olimpic, la Paris, la 23.VI.1894 şi hotărârea forului olimpic mondial de a relua, în variantă modernă, Jocurile Olimpice; celebrată pentru prima oară la 23 iunie 1948

– „Ziua Internaţională a Sindromului Dravet” (o formă foarte rară şi incurabilă de epilepsie); marcată pentru prima dată în 2014, la iniţitiva a şapte organizaţii internaţionale, printre care şi Dravet România; prin unirea acestor forţe se încearcă sporirea gradului de cunoaştere a acestei boli, precum şi atragerea de fonduri, cu ajutorul cărora să se îmbunătăţească viaţa familiilor afectate

– „Ziua Internaţională a Văduvelor” este marcată pentru a evidenţia nedreptăţile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume şi pentru a sensibiliza populaţia în vederea ajutării acestora şi a copiilor lor; adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 21 decembrie 2010, cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale, după ce fusese lansată, în anul 2005, de Fundaţia Loomba din Marea Britanie; data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundaţiei, a rămas văduvă. NOTĂ: Din anul 2011, în România a luat fiinţă Asociaţia „Există viaţă după doliu!”, o asociaţie caritabilă care oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare şi terapie pentru adulţi şi copii

– Ziua naţională a Marelui Ducat de Luxemburg

– Ziua Suveranităţii Republicii Moldova – Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la 23 iunie 1990

– 1668: S-a născut Giovanni Battista (Giambatista) Vico, filosof şi jurist italian; unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei (m. 1744)

– 1824: S-a născut Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (m. 1910)

– 1889: S-a născut poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (m. 1966)

– 1907: S-a născut James Meade, economist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1977 (m. 1995)

– 1910: S-a născut dramaturgul francez Jean Anouilh (m. 1987)

– 1912: S-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al doilea război mondial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez (m. 1954)

– 1923: S-a născut George Russell, pianist, compozitor şi teoretician de jazz american (m. 2009)

– 1925: S-a născut cercetătorul american de origine britanică Oliver Smithies, care, împreună cu Mario Capecchi şi Sir Martin Evans, a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2007, pentru descoperirea celulelor stem (m. 2017)

– 1927: S-a născut regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (m. 1987)

– 1927: S-a născut, în România, la Romuli, jud. Bistrița-Năsăud, scriitorul și dramaturgul uruguayan Jacobo Langsner (m. 2020)

– 1929: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (m. 2019)

– 1937: S-a născut Martti Ahtisaari, fost preşedinte al Finlandei (1994 – 2000); câştigător al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2008

– 1940: S-a născut Adam Faith, interpret pop, actor şi jurnalist englez (m. 2003)

– 1943: S-a născut James Levine, dirijor şi pianist american (m. 2021)

– 1956: A murit Reinhold Gliér (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (n. 1875) – 65 de ani

– 1957: S-a născut Frances Louise McDormand, actriţă americană de teatru, film şi televiziune, laureată a 4 Premii Oscar

– 1959: A murit Boris Vian, trompetist de jazz şi comentator muzical francez, regizor şi scriitor (poet, dramaturg, romancier, traducător), oscilând între suprarealism şi existenţialism; inginer şi inventator (n. 1920)

– 1995: A murit virusologul american Jonas Salk; a preparat vaccinul antipoliomelitic şi l-a utilizat în profilaxia bolii, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (n. 1914)

– 2006: A murit producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (n. 1923) – 15 ani

– 2011: A murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (n. 1927) – 10 ani

– 2012: A murit pianista franceză Brigitte Engerer (n. 1952, la Tunis)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (n. 1930)

– 2013: A murit Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (n. 1926)

Calendarul zilei – 22 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 22 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 22 iunie 2021, 7:12

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Şedinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online) – Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi

* ora 17:00 – Vot final

*Lucrări în Comisiile permanente :

• ora 12:00 – Comisia pentru sănătate – la sediul Senatului (etaj 5, cam.5043) și online
• ora 12:00 – Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport – etajul 5, cam. 5058 – la sediul Senatului și online

-Camera Deputaților

* ora 13:30    – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare – (prezență fizică și online)

*ora 14:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 –  Ședinţa în plen:Ora Guvernului – Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR cu tema „Lămurirea viitorului mineritului de cărbune și uraniu în România și apariția de companii private în Planul Național de Reziliență și Redresare trimis Comisiei Europene”. Ministrul invitat – Virgil – Daniel Popescu, ministrul energiei.

*ora 17:00 – Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului

-Juridic

*Dezbaterea cu tema “Transpunerea Directivei Europene 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării în legislația națională. Prezentarea modificărilor după finalizarea cu succes a etapei de dezbatere publică” organizată de CITR împreună cu JURIDICE.ro este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii precum și pe https://www.facebook.com/JURIDICE.ro și youtube.com/c/videojuridice,  de la ora: 18:30. Speakerii invitați intră în dezbatere remote. Invitați:Lect. univ. dr. Sergiu Golub, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Av. Cristina Ienciu, Practician în insolvență, formator INPPI, Country Coordinator INSOL Europe, Jud. drd. Flavius Moțu, Tribunalul Specializat Cluj, Av. Alina Popa, Practician în insolvență, Jud. dr. Mihaela Sărăcuț, Curtea de Apel Cluj, Av. Stan Tîrnoveanu, Senior Partner Zamfirescu Racoți Vasile & PARTNERS

– Economic

* Ziarul Financiar organizează videoconferința „Economia verde. Reciclare” – ora 9:30

* Aerostar începe plata dividendelor distribuite din profitul realizat în 2020, valoarea unui dividend brut pe acţiune fiind de 0,12 lei

– Învățământ, Cercetare

* Proba scrisă la Limba şi literatura română în cadrul examenului de Evaluarea Naţională

– Cultură

* Recital în cadrul turneului naţional al pianistului Horia Mihail – ediţia a 11-a (28 mai – 27 iun.), Pianul călător – Encore – ora 20:30, la Grădina cu Filme – Cinema & More (CREART) – în aer liber. Producător: Pro Contemporania. Coproducători:  Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

* Sibiu: După succesul Scenei Digitale, care a atras abonaţi din întreaga lume şi vizualizări record, are loc cel mai nou proiect al Naţionalului sibian, Teatru la Cinema, realizat în colaborare cu Asociaţia EXPLOSGC şi cu Multiplexul CineGOLD. Începând cu luna iunie, iubitorii teatrului şi filmului se pot bucura de producţiile Scenei Digitale în sălile CineGOLD din Promenada Mall Sibiu. Din program:

• ora 19:00 – „Mici crime conjugale” – de Mariana Cămărăşan şi Amalia Florina Iorgoiu

– S-a întâmplat într-o zi de 22 iunie

* Acum 542 de ani (1479), între 22 iunie şi 16 iulie, Ştefan cel Mare a construit, pe malul stâng al Dunării, cetatea Chilia Nouă. Autorii unor cronici moldo-germane relatează că, la 20 iunie 1479, marele domnitor (al Moldovei) a început construirea Chiliei, terminând-o în acelaşi an cu ajutorul a 8.000 meşteri şi 17.000 lucrători auxiliari. Grigore Ureche aduce, însă, unele amănunte: „Vă leato 6987 (1479) iunie 22 au început Ştefan-Vodă a zidi cetatea Chiliei şi au sfârşit-o într-acelaşi an, iulie 16”

* Cu 103 ani în urmă (1918) era înfiinţată, la Washington, din iniţiativa lui Vasile Stoica, „Liga Naţională Română”, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei româneşti. La data de 13 septembrie a aceluiaşi an a fuzionat cu „Comitetul naţional român” (22.VI/5.VII)

* Acum 102 ani (1919) apărea (până la 1.VII.1928), la Bucureşti, săptămânal şi apoi lunar, publicaţia „Ideea europeană” (Critică artistică şi socială), sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru şi a lui Emanoil Bucuţa. Revista îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc”

* În urmă cu 81 de ani (1940) a fost creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea supremă a regelui. A reprezentat o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reich-ului (dizolvat la 11 septembrie, în acelaşi an). La data de 16.XII.1938 se înfiinţase, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FRN era regele. Totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Acum 81 de ani (1940) a fost semnat al doilea armistițiu de la Compiègne de Germania Nazistă și Franța, la ora locală 18:50, lângă Compiègne din departamentul Oise. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai – 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța – întregul nordul țării, cu coasta Atlanticului și toate porturile sale și cu coasta Canalului Mânecii. Restul teritoriului „liber” a rămas sub controlul guvernului de la Vichy. Adolf Hitler a ales în mod deliberat pădurea Compiègne pentru semnarea armistițiului datorită simbolisticii sale: tot aici a fost semnat și armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest și a marcat înfrângerea Imperiului German

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când România intra în război, alături de Germania, împotriva URSS. Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică. Eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când Germania hitleristă ataca pe un front larg, fără declaraţie de război, Uniunea Sovietică (printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al Rusiei din 13.VII.1992). Această dată este marcată în Rusia ca „Zi în memoria apărătorilor patriei”

* Acum 31 de ani (1990) unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale divizării Germaniei și ale Războiului Rece, Checkpoint Charlie din Berlin, a fost demolat în cadrul unei ceremonii festive, în prezența miniștrilor de externe ai celor patru puteri aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial și ai celor două state germane. Acesta a constituit punct de trecere între Berlinul de Vest, ocupat de aliații occidentali, și Berlinul ocupat de sovietici

* Cu 29 de ani în urmă (1992) apărea, sub conducerea redacţională a publicistului Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului „Evenimentul zilei”, un „cotidian de informaţie” (cum scria pe sigla ca o bulină roşie)

* Acum 27 de ani (1994) a fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehia, cu prilejul vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui ceh Vaclav Havel (21 – 22.VI.1994) și publicat în Monitorul Oficial nr. 79 din 2 mai 1995

* Acum 26 de ani (1995) România a depus, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. Demersul a fost precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care a semnat, cu o zi în urmă, „Declaraţia de la Snagov” (la 1.II.1995 a intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, Acord semnat la 1.II.1993). La data de 25.IV.2005, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor ce consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru cele două ţări. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene, după ce Parlamentele tuturor ţărilor UE au ratificat cele două Tratate semnate la 25.IV 2005

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti (Începutul Postului Sf. Ap. Petru și Pavel) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1874: S-a născut Constantin C. Orghidan, inginer şi pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1944)

– 1902: S-a născut matematicianul Alexandru Ghika, fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1905: S-a născut psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1980)

– 1913: A murit Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (n. 1875)

– 1913: S-a născut Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (m. 1995)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Vlad Mugur; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în Germania; după 1990 şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (m. 2001, la München)

– 1928: S-a născut biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2017)

– 1934: S-a născut Ion Taloş, etnolog, folclorist, traducător şi profesor; în 1987 a solicitat azil politic în Germania, unde a devenit profesor de literaturi populare romanice la Universitatea din Köln

– 1938: S-a născut (la Iaşi) Izu Vaisman, matematician şi profesor israelian; în 1976 a emigrat în Israel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015

– 1943: S-a născut criticul de teatru, eseistul şi profesorul universitar George Banu; stabilit la Paris în 1974; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2013)

– 1947: S-a născut actriţa Paula Sorescu-Lucian; membru fondator al Teatrului Excelsior alături de soţul ei, actorul Ion Lucian (1924-2012); a interpretat numeroase roluri pe scena teatrului pentru copii, precum şi în teatrul şi filmul românesc (m. 2016)

– 1950: S-a născut Adrian Năstase, profesor de drept public internațional şi om politic social-democrat; între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României; candidat al Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului, la alegerile prezidențiale din 2004, fiind învins, în al doilea tur de scrutin, de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu; în prezent este preşedinte membru-fondator al Fundaţiei Europene „Nicolae Titulescu”

– 1952: S-a născut violonistul şi profesorul de origine română Sherban Lupu, stabilit în SUA

– 1958: S-a născut soprana şi profesoara Bianca Luigia Manoleanu; promotoare a liedului şi a muzicii vocale contemporane româneşti

– 1958: S-a născut actorul şi regizorul Marian Ciripan

– 1958: S-a născut Rodion (Gorun) Cămătaru, fost fotbalist internaţional

– 1960: S-a născut Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii „Nemira”, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (m. 2015)

– 1963: A murit Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate cântăreţe de muzică populară românească (n. 1913)

– 1964: S-a născut diplomatul Sorin Dumitru Ducaru; fost şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul NATO; ambasador la Reprezentanţa Permanentă a României la NATO (2006-2013); ambasador al României în SUA (2001-2006); reprezentant permanent al României pe lângă ONU (2000-2001); în iunie 2019 a preluat funcția de director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SatCen), fiind selectat de Consiliul SatCen, format din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE, și ulterior numit de fostul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, în această funcție

– 1966: S-a născut Alexandru Solomon, regizor și producător de film, operator de imagine și scenarist – 60 de ani

– 1971: A murit botanistul George Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (n. 1893) – 50 de ani

– 1974: A murit Ion Conea, unul dintre cei mai importanţi geografi, figură marcantă a a şcolii geopolitice româneşti şi omul cu cea mai mare contribuţie în domeniul toponimiei (n. 1902)

– 1975: A murit artista decoratoare Mimi Podeanu (n. 1927)

– 1992: A murit Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (n. 1916)

– 2009: A murit pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE: Statul de drept (Polonia, Ungaria) și pregătirea summitului UE

– Singapore: Reuniune virtuală a Înalților oficiali financiari ai APEC (22 – 23 iun.)

– Catania, Italia: Reuniunea miniștrilor Muncii și Educației din cadrul G20 (22 – 23 iun.)

-Rusia: Sunt marcați 80 de ani de la invazia URSS de către Germania nazistă, în timpul Operațiunii Barbarossa

-Luxemburg: Decizie a Curții de Justiție a UE privind gestionarea de către Youtube a încălcărilor drepturilor de autor

-Luxemburg: Decizia Curții de Justiție a UE privind sancțiunile împotriva Venezuelei

– Washington: Președintele Fed, Jerome Powell, este audiat cu privire la pandemie

– Madrid: Se așteaptă ca restricțiile pentru sosirile din Brazilia și Africa de Sud să fie ridicate

– New York: Alegeri primare democratice pentru a desemna viitorul primar al New York-ului

– New York: Data condamnării pentru Brendan Hunt, găsit vinovat de amenințarea cu moartea a membrilor aleși ai Congresului

– Paris: Prezentări de modă masculină (22 – 27 iun.)

Aniversări – Comemorări

– 1763: S-a născut compozitorul francez Étienne Nicolas Méhul (m. 1817)

– 1767: S-a născut Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (m. 1835)

– 1805: S-a născut Giuseppe Mazzini, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (m. 1872)

– 1864: S-a născut Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (m. 1909)

– 1887: S-a născut Sir Julian (Sorell) Huxley, biolog (a influenţat dezvoltarea embriologiei moderne) şi filosof englez; primul director al UNESCO (1946-1948) (m. 1975)

– 1898: S-a născut scriitorul german Erich Maria Remarque; unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea (m. 1970)

– 1906: S-a născut (în Austria) Billy Wilder (nume real: Samuel Wilder), scenarist, regizor, producător şi actor american de film; considerat un maestru al comediei americane (m. 2002) – 115 ani

– 1910: S-a născut inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (m. 1995)

– 1926: S-a născut scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (m. 2015) – 95 de ani

– 1936: S-a născut actorul american de film Kris Kristofferson – 85 de ani

– 1940: S-a născut Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (m. 2016)

– 1943: S-a născut actorul, regizorul de film și profesorul austriac Klaus Maria Brandauer

– 1944: S-a născut Gérard Mourou, cercetător francez, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018; în 2019 a fost ales membru de onoare al Academiei Române

– 1945: S-a născut Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (m. 2014)

– 1949: S-a născut Meryl Streep (numele real: Mary Louise Streep), actriţă americană de teatru, film şi televiziune; multiplu laureată a premiului Oscar

– 1953: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa americană Cindy Lauper

– 1961: S-a născut Jimmy Somerville, vocalist şi compozitor scoţian – 60 de ani

– 1964: S-a născut Dan Brown, romancier american; cunoscut mai ales datorită best-seller-ului „Codul lui Da Vinci”

– 1965: A murit producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (n. 1902)

– 1969: A murit actriţa americană de film Judy Garland (n. 1922)

– 1974: A murit Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (n. 1892)

– 1984: A murit regizorul britanic de film Joseph Losey (n. 1909)

– 1987: A murit Fred Astaire (născut Frederick Austerlitz), actor de film, dansator şi coregraf american (n. 1899)

– 1989: A murit tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (n. 1910)

– 1990: A murit fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică pe 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1908)

– 2002: A murit scriitoarea americană Ann Landers (n. 1918)

– 2008: A murit scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (n. 1917)

– 2015: A murit James Roy Horner, compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (n. 1953)

– 2019: A murit scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (n. 1928)

– 2020: A murit Joel Schumacher, regizor, producător de filme și scenarist american (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 21 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 21 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 21 iunie 2021, 6:16

EVENIMENTE INTERNE

-Sport

* Arena Naţională  găzduiește ultimul meci din Grupa C, Ucraina – Austria, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal  2020 (11 iunie – 11 iulie) – ora 19:00

-Cultură

*Craiova: Începând cu ora 19:00, la Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova se va desfăşura probabil cel mai lung spectacol de teatru din istorie: „Ziua Hektomeron”. Data nu a fost aleasă întâmplător, căci pe 21 iunie este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, numită şi Ziua Soarelui. Inspirat din Decameronul lui Giovanni Boccaccio, proiectul Hektomeron a început la jumătatea lunii ianuarie a acestui an iar timp de 100 de zile, pe website-ul www.hektomeron.com a fost difuzat în regim de livestreaming din Sala Studio a teatrului câte un episod al Hektomeronului. Astfel, publicul va putea să urmărească direct din Sala Mare „Amza Pellea” a teatrului toate cele 100 de episoade ale Hektomeronului.

Puse cap la cap, toate cele 100 de episoade ale Hektomronului însumează 25 de ore şi 30 de minute de spectacol, ceea ce face ca HEKTOMERON să devină, probabil, cel mai lung spectacol de teatru din istorie. Intrarea la eveniment va fi liberă, în limita locurilor disponibile. HEKTOMERON se va încheia, aşadar, marţi, 22 iunie 2021, la ora 20:30, cu performance-ul lui Marius Manole (singurul actor invitat din afara trupei, care va prezenta povestea 10 din ziua 10 a Decameronului, în regia lui Radu Afrim.

– S-a întâmplat într-o zi de 21 iunie

* Acum 173 de ani (1848), în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură” a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta)

* Cu 149 de ani în urmă (1872) fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială în administraţia locală, o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române etc. (21.VI/3.VII)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când a avut loc la Bucureşti premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”. Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei Române. Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când ultimul eşalon cu militari sovietici a părăsit Cehoslovacia, încheind astfel acţiunea de repatriere a trupelor sovietice staţionate din 1968 pe teritoriul acestei ţări

* Acum 29 de ani (1992) avea loc proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie)

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de vară (ziua cea mai lungă, noaptea cea mai scurtă), începutul verii astronomice – ora 6:32 (ora oficială a României, este inclusă și ora de vară)

– Sfânta Treime (Lăsatul secului pentru Postul Sf. Ap. Petru și Pavel) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Preasfânta Treime (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Alois Gonzaga, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor; ulterior a fost realizator şi director de programe la SRR (m. 1952)

– 1894: S-a născut Virginia Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (m. 1962)

– 1909: A murit Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti, „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) fiind o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina)

– 1915: S-a născut prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (m. 1984)

– 1920: S-a născut actorul Puiu Călinescu (m. 1997)

– 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară şi a fost corespondent al ziarului londonez „Times” (n. 1858)

– 1923: S-a născut criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Eugen Luca (nume real: Jean Leibovici) (m. 1997, la Haifa/Israel)

– 1928: S-a născut pictoriţa Elena Greculesi (m. 2016)

– 1930: S-a născut geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2012)

– 1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (n. 1860, la Eperjes/Ungaria)

– 1942: S-a născut Geo Vasile (numele real: Vasile Gheorghe), italienist, critic literar, scriitor, poet şi traducător

– 1943: S-a născut regizorul de teatru şi operă, scriitorul şi profesorul Andrei Şerban; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în peste 40 de ţări; în 1990 s-a întors în România şi a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993)

– 1951: S-a născut Doru Tufiş, solist vocal, chitarist şi compozitor – 70 de ani

– 1970: A murit matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1885)

– 1974: S-a născut Răzvan Mazilu, coregraf şi dansator

– 1976: A murit compozitorul Alexandru Zavulovici (n. 1889) – 45 de ani

– 1982: A murit N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (n. 1897)

– 1988: A murit George Ivaşcu, critic şi istoric literar, publicist şi profesor; director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988) (n. 1911)

– 1994: A murit inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1999, 21/22: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926)

– 2008: A murit Victor Iancu, lingvist şi scriitor; a publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, cu privire la Rusia și Belarus

– Qatar: Forumul Economic de la Doha, eveniment virtual de trei zile cu participarea ministrului de finanțe din Qatar (21 – 23 iun.)

– Geneva: A 47-a sesiune ordinară a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (21 iun. – 15 iul.)

– Bruxelles: Ultima audiere procedurală în cazul atacurilor jihadiste din 2016, pentru a stabili viitorul proces

– Etiopia: Alegeri legislative și regionale

-Moscova: Președintele rus Vladimir Putin primește deputați ai Dumei

-Berlin: Cancelarul german Angela Merkel îl primește pe omologul său italian Mario Draghi

– Washington: Discurs al secretarului de stat american, Antony Blinken, cu privire la drepturile persoanelor LGBTQ în grupul de reflecție al Consiliului Atlantic

-Cracovia, Polonia: Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, se întâlnește cu omologii săi din V4

– Praga: Guvernul ceh urmează să redeschidă frontierele pentru cetăţenii din UE şi Serbia, în contextul în care ţara îşi revine treptat după pandemia de coronavirus. Călătorii vor trebui să prezinte un test negativ, o adeverinţă de vaccinare sau un certificat de recuperare post-Covid-19 pentru a trece frontierele cehe

– Italia: Expiră interdicția de intrare pe teritoriul acestei țări pentru călătorii străini din India, Bangladesh și Sri Lanka

– Regatul Unit al Marii Britanii: Majoritatea restricțiilor împotriva Covid-19 vor fi ridicate începând cu această dată

– Paris: Procesul lui Abdalla El-Hamahmi pentru atacul asupra soldaților de la Luvru în 2017 (21 – 24 iun.)

-Tokyo, Japonia: Prezentarea unui proiect despre jocul Pokémon cu o companie aeriană

-Ankara, Turcia: Decizia Înaltei Curți de Justiție cu privire la cererea de interzicere a partidului pro-kurd HDP

– Franța: Sărbătoarea muzicii

– Milano, Italia: Prezentarea colecției Giorgio Armani, cu public

Aniversări – Comemorări

– 21 – 25.VI.: „Zilele Mondiale ale Energiei Durabile”, organizate în Wels (Austria) și online, urmăresc stimularea redresării economice odată cu tranziția energetică

– „Ziua Mondială a Hidrografiei”, instituită de Organizaţia Hidrografică Internaţională şi adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 29 noiembrie 2005, prin Rezoluţia nr. 60/30. Scopul marcării acestei zile este de a promova o navigaţie în siguranţă pe ape şi în porturi şi de a proteja rezervele marine. Tema pentru acest an este: „100 de ani de cooperare internațională în hidrografie”

– „Ziua Mondială a Umanismului”, sărbătorită, în ultimii ani, exclusiv pe data de 21 iunie; a fost inţiată de Asociţia Umanistă din America încă de la mijlocul anilor ’80 ai secolului XX, fiind sărbătorită în preajma solstiţiului de vară, pentru a marca importanţa răspândirii valorilor pozitive ale umanismului

– „Ziua Mondială a Soarelui” coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice; lansată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, ziua are drept scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare; a fost marcată pentru prima oară în România în anul 1997

– „Ziua Internaţională a Skateboarding-ului”, instituită în 2004 de Asociaţia Internaţională a Companiilor de Skateboarding

– „Ziua Internaţională Yoga”, declarată de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluţie adoptată la 11 decembrie 2014; cererea de stabilire a unei zile pentru celebrarea acestei practici străvechi, care combină exerciţiile fizice cu meditaţia, a fost iniţiată de premierul indian Narendra Modi, fiind aleasă data solstiţiului de vară, o sărbătoare cu o semnificaţie deosebită în multe culturi

– „Ziua Europeană a Muzicii” promovează toate genurile muzicale, precum şi variate forme de expresivitate muzicală. Conceptul de sărbătorire a muzicii, pe parcursul unei zile întregi, a fost iniţiat de muzicianul american Joel Cohen, care a petrecut două sezoane ca producător de programe de radio muzicale pentru Radioul Naţional francez; ideea a fost preluată mai târziu, „Fête de la musique” fiind declarată, în 1982, sărbătoare oficială de ministrul francez al culturii Jack Lang; evenimentul a fost exportat în 1985, ajungând din Franţa în Grecia, la Atena, cu ocazia primei ediţii a Capitalei Culturale Europene; de atunci festivalul s-a extins, devenind un fenomen internaţional

– 1527: A murit Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (n. 1469)

– 1621: A murit Jan Jessenius, medic, om politic, filosof slovac; cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile anatomiei și chirurgiei (n. 1566) – 400 de ani

– 1732: S-a născut compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (m. 1795)

– 1850: S-a născut Enrico Cecchetti balerin şi mim italian; considerat unul dintre marii profesori din istoria dansului (m. 1928)

– 1882: S-a născut Rockwell Kent, pictor şi grafician american (m. 1971)

– 1884: S-a născut inginerul francez Marcel Schlumberger; promotor al aplicațiilor industriale ale prospecțiunii electrice; a fondat, împreună cu fratele său, François Conrad Schlumberger, Société de Prospection Électrique, din care s-a dezvoltat Schlumberger Limited, cea mai mare companie de prospecțiune petrolieră de pe glob (m. 1953)

– 1891: S-a născut dirijorul german Hermann Scherchen (m. 1966) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (m. 1973)

– 1905: S-a născut Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură pe 1964, pe care a refuzat să-l ridice (m. 1980)

– 1908: A murit compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 8 iunie 1908

– 1914: A murit scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace pe 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu (n. 1843)

– 1921: S-a născut actriţa americană Jane Russell (m. 2011) – 100 de ani

– 1922: S-a născut actriţa americană Judy Holliday (m. 1965)

– 1926: S-a născut Lou (Lodewijk Frederik) Ottens, inginer și inventator olandez, cunoscut ca inventator al casetei audio, și pentru munca sa în dezvoltarea compact discului – CD (m. 2021) – 95 de ani

– 1935: S-a născut scriitoarea franceză Françoise Sagan (m. 2004)

– 1940: A murit Jean Vuillard, pictor post-impresionist şi desenator francez (n. 1868)

– 1944: S-a născut Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (m. 2012, s-a aruncat de pe podul Vincent Thomas din San Pedro)

– 1945: S-a născut poetul, romancierul, traducătorul şi eseistul polonez Adam Zagajewski; i-au fost decernate Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în anul 2004, Premiul Griffin pentru Poezie pentru întreaga operă poetică în 2016 și Premiul Prințesa Asturiei în anul 2017 (m. 2021)

– 1957: S-a născut interpretul italian de muzică uşoară Nino D’Angelo

– 1957: A murit fizicianul german Johannes Stark, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (n. 1874)

– 1961: S-a născut Manu Chao (n. José-Manuel Thomas Arthur Chao), cântăreț francez de origine spaniolă – 60 de ani

– 2003: A murit George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (n. 1922)

– 2003: A murit scriitorul american Leon Uris (devenit foarte cunoscut în 1958, pentru best-seller-ul „Exodus”, tradus, imediat după apariţie, în 50 de limbi), scenarist şi producător de film (n. 1924)

– 2017: A murit Iuri Drozdov, legendar spion sovietic, care i-a coordonat multă vreme pe agenţii clandestini de care KGB-ul dispunea în Occident (n. 1925)

– 2018: A murit bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (n. 1941)

Calendarul zilei – 20 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2021, 8:19

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* România/ Bulgaria: Blue Air lansează primul zbor direct pe ruta Cluj-Napoca – Burgas

-Învățământ

* Jud.Covasna:A 31-a Universitate de Vară de la Bálványos va fi organizată în perioada 20 – 25 iunie 2021

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iunie

* Cu 81 de ani în urmă (1940) a fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române). După 1944, Institutul de Antropologie şi-a încetat oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică s-a continuat sub conducerea profesorului Alexandru Tudor. Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, a înfiinţat un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963). Abia după 1990, Institutul şi-a redobândit personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990-2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”

* Acum 67 de ani (1954) a fost inaugurat podul peste Dunăre dintre Giurgiu şi Ruse (numit „Podul prieteniei”), pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa. La 14 iunie 2013, a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română, era în funcţiune un singur pod, cel dintre Giurgiu şi Ruse

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de la înfiinţarea Partidului România Mare, prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015). Președinte: Victor Iovici (din noiembrie 2017)

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când, imediat după unificare, deputaţii Bundestagului acordau Berlinului statutul de capitală a Germaniei reunificate. După unificare, Parlamentul german, Bundestag, a început inițial să se întâlnească la Bonn. Cu toate acestea, în condițiile inițiale ale Tratatului de unificare dintre cele două țări, orașul Berlin a fost și el reunificat și a devenit, cel puțin cu numele, capitala Germaniei reunificate. Un vot restrâns al Bundestagului din 20 iunie 1991, cu 337 voturi pentru Berlin și 320 voturi pentru Bonn, a decis ca Bundestagul și multe oficii guvernamentale să se mute în cele din urmă și oficial de la Bonn la Berlin. Votul a fost împărțit în mod restrâns, iar majoritatea membrilor parlamentului au votat după linii geografice

* Cu 29 de ani în urmă (1992) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”

* Acum 24 ani (1997) era inaugurat oficial, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialul Sighet”)

* Se împlinesc 20 de ani (2001), de când, pe raza comunei Rapoltu Mare, judeţul Hunedoara, au fost descoperite două aşezări suprapuse datând din epoca bronzului şi perioada dacică

Aniversări – Comemorări

– Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Duminica Coborârii Sântului Spirit (Rusaliile) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1891, 20.VI/2.VII: A murit (la Paris) Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor şi publicist; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române (1868), preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (n. 1817) – 130 de ani

– 1913: S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (m. 1979)

– 1917: S-a născut Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri (considerat unul dintre cei mai bogaţi români, potrivit Topului celor mai bogaţi 300 de români), publicist şi eseist; stabilit de mai multe decenii în Italia; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (m. 2008)

– 1929: S-a născut actorul Petre Gheorghiu (m. 2000)

– 1934: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul şi profesorul Cornel Ţăranu; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1937: S-a născut Radu Gabrea, regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (m. 2017)

– 1942: S-a născut soprana Daniela Diaconescu

– 1955: S-a născut fosta handbalistă Viorica Doina Reta Ionică, care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar (m. 2020)

– 1962: A murit istoricul de origine aromână Victor Papacostea; specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (n. 1900)

– 1972: S-a născut Tudor Giurgiu, producător şi regizor de film; președinte-director general al TVR între anii 2005 – 2007, fondatorul şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania

– 1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910) – 45 de ani

– 1989: A murit Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (n. 1914)

– 1995: A murit eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (n. 1911)

– 1999: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926)

– 2014: A murit scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (n. 1945)

– 2015: A murit Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor de fotbal; a contribuit decisiv la renaşterea fotbalului românesc după Al Doilea Război Mondial; inventatorul stilului tiki-taka (n. 1921)

– 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului UE pentru afaceri externe (Comerț)

– Franța: Alegeri regionale și departamentale, al doilea tur

– Armenia: Alegeri legislative anticipate

– Berlin: Manifestări de marcare a 30 de ani de la alegerea Berlinului drept capitală a Germaniei reunificate

– Moscova: Ministerul Sănătății inaugurează un monument – omagiu dedicat personalului medical care a îngrijit pacienții infectați cu Sars-Cov-2

– Ierusalim: Conferință internațională privind cercetările legate de canabis (20 – 25 iun.)

– Oslo, Norvegia: Federația norvegiană de fotbal examinează problema boicotului Cupei Mondiale din Qatar

– Le Castellet, Franța: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Franței

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Refugiaţilor”; marcată din 2001 ( – 20 de ani), la iniţiativa ONU (Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000); în acel an, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenţiei din 20.VI.1951 referitoare la Statutul Refugiaţilor, Organizaţia pentru Unitatea ţărilor africane (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea „Zilei mondiale a refugiaţilor” concomitent cu „Ziua refugiaţilor din Africa” (20 iunie)

– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972, această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai

– 1819: S-a născut Jacques Offenbach, compozitor, dirijor şi violoncelist francez de origine germană (m. 1880)

– 1837: A murit William al IV-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei (1830-1837) (n. 1765) şi a fost încoronată regina Victoria. NOTĂ: În timpul domniei reginei Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiilor (1876-1901), Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi comerciale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „Epoca victoriană”

– 1861: S-a născut Sir Frederick Hopkins, biochimist şi fiziolog englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (m. 1947) – 160 de ani

– 1870: A murit scriitorul francez Jules de Goncourt, reprezentant al naturalismului (n. 1830)

– 1887: S-a născut Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (m. 1948)

– 1909: S-a născut Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (m. 1959)

– 1917: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (m. 2008)

– 1928: S-a născut Martin Landau, actor american de film şi televiziune, premiat cu Oscar pentru rolul din „Ed Wood” (m. 2017)

– 1931: S-a născut Olympia Dukakis, actriţa americană premiată cu Oscar, regizoare, producătoare, profesoară și activistă (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: A murit Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (n. 1857)

– 1934: S-a născut Iuri Vizbor, celebru cantautor, om de litere şi poet rus, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (m. 1984)

– 1940: S-a născut (la Sevastopol, Crimeea) artistul popular rus Vladimir Korenev, renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (m. 2021)

– 1941: S-a născut regizorul de film și producătorul britanic Stephen Frears, considerat, la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut, „rebelul cinematografului englez” – 80 de ani

– 1942: S-a născut compozitorul şi interpretul american de muzică pop Brian Wilson, fost membru al trupei „The Beach Boys”, pe care a și fondat-o

– 1945: S-a născut scriitorul francez Jean-Claude Izzo (m. 2000)

– 1946: S-a născut Ömer Zülfü Livaneli, una dintre figurile remarcabile din viața culturală și artistică din Turcia; cântăreț, compozitor, dirijor, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist, om politic și activist pentru drepturile omului – 75 de ani

– 1949: S-a născut Lionel Richie, interpret, compozitor, producător şi actor american de film

– 1967: S-a născut Nicole Kidman, actriţă de film, care are dublă cetăţenie, australiană şi americană

– 1992: A murit Sir Charles Groves, dirijor englez (n. 1915)

– 2002: A murit Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (n. 1930)

– 2005: A murit Jack (St. Clair) Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000; inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei utilizate la casele de marcat (n. 1923)

– 2013: A murit creatorul francez de modă Jean-Louis Scherrer (n. 1935)

Calendarul zilei – 19 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2021, 8:18

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Asociația CREAS, în parteneriat cu Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, prezintă premiera națională a musicalului „Next to Normal – (A)normal”, de la ora 18:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* În perioada 19 iunie – 19 septembrie, timp de 7 weekenduri, Weekend Sessions Botanica va aduce împreună producători locali din platforma roditorfoodmarket.ro și sesiuni acustice de muzică clasică, jazz, alternative&indie, precum și sesiuni de poezie și lectură într-unul dintre cele mai frumoase spații verzi din București.Weekend Sessions Botanica își propune să creeze un moment care să ridice spiritul tuturor celor care au dus dorul evenimentelor muzicale și culturale în timpul pandemiei și să le ofere ocazia socializării în condiții de siguranță.Aproape 5000 de metri pătrați din Gradina Botanica vor fi transformați într-un spatiu alternativ de întâlnire, cu 2 scene speciale pentru muzică și alte 4 zone distincte pentru socializare, audiții, picnic în pădure sau degustări de produse gourmet, de la 16:00 la 21:00.În primul weekend sunt programate concerte în iarbă cu We singing colors (19 iunie), Aida și Noi (20 iunie), Paul Ballo & Adam Popa (20 iunie), Alma Nicole (19 iunie), Raisa Mihai (19&20 iunie) și sesiuni de poezie cu Svetlana Cârstean și tineri actori pe 19&20 iunie, timp de o oră de la 19:30.Biletele se pot cumpăra de pe eventbook (https://eventbook.ro/music/bilete-weekend-sessions-la-gradina-botanica), fiecare bilet este valabil o singură zi și pentru o singură persoană: bilet access general – 60 lei de persoană (la care se adaugă 10 lei access la Grădina Botanică). Cu misiunea de promova mai mulți artiști independenți și producători locali, Weekend Sessions Botanica va avea o frecvență de două weekenduri în fiecare luna, iar la fiecare ediție locurile sunt limitate la 500 de persoane pe zi. Calendarul verii are următoarele date: 19-20 iunie, 26-27 iunie, 3-4 iulie, 28-29 august, 4-5 septembrie, 11-12 septembrie,18-19 septembrie.Pentru întrebări, idei, solicitări, puteți scrie pe adresa  contact@weekendsessions.ro

– S-a întâmplat într-o zi de 19 iunie

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când apărea Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. Prima lege vamală modernă şi sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875 (19/31)

* Cu 143 de ani în urmă (1878) România prezenta, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII)

* Acum 48 de ani (1983) avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod. Astfel, pe lângă podul din 1983, se circulă pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant

* Acum 34 de ani (1987), între 19 şi 20 iunie, Biserica „Sfânta Vineri – Herasca” din Bucureşti, datând din 1645, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Prin grija preotului paroh Gelu Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. La data de 11 noiembrie 2018, a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici „Sfânta Vineri-Herasca”, situată în apropierea Tribunalului Bucureşti, pe fosta moşie a generalului Constantin Herescu-Năsturel, ctitorul primei biserici cu acest hram din Capitală

* Cu 29 de ani în urmă (1992) România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, reprezentanţa diplomatică a României la Baku fiind deschisă la 3 noiembrie 1998. România a fost al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991

* Se împlinesc 20 de ani (2001), de când la Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la deschiderea Pasajului Basarab pentru traficul auto. Pasajul Basarab este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moşii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, binecunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia)

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist, filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (m. 1934)

– 1899: S-a născut George Călinescu (numele la naştere Gheorghe Vişan), critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965)

– 1900: S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol, prima femeie ofițer din Marina Comercială Română (1930) (m. 1979)

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003)

– 1919: A murit Petre Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare „Junimea”; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837)

– 1926: S-a născut Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România; şi-a petrecut prima parte a vieții în Bucovina (unde s-a născut), în Moldova, la Sibiu şi la Bucureşti; a lucrat ca ziarist, cronicar de artă, redactor şi critic literar; din 1977 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde a continuat să scrie (m. 2015) – 95 de ani

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (m. 2015)

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu (m. 2013) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Neculai Păduraru, sculptor, desenator, pictor şi profesor – 75 de ani

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926)

– 1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2011) – 65 de ani

– 1962: A murit matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale (n. 1899)

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor (n. 1911)

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927)

– 2013: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (n. 1954)

– 2016: A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (n. 1948) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Congres pre-electoral al partidului de la Kremlin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de fiinţe umane; rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (m. 1662)

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757)

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873)

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898)

– 1844: A murit Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (n. 1772)

– 1884: A murit Juan Bautista Alberdi, prozator, jurist și om politic argentinian (n. 1810)

– 1891: S-a născut John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (m. 1968) – 130 de ani

– 1897: A murit Charles (Cunningham) Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832)

– 1909: S-a născut scriitorul japonez Osamu Dazai (pseudonimul lui Tsushima Shuji) (m. 1948)

– 1909: A murit Lajos Abafi (născut Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar şi entomolog maghiar de origine germană (n. 1840)

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856). NOTĂ: Unele surse, printre care şi Britannica online, dau ca dată a morții și stilul vechi – 6 iunie 1915

– 1921: S-a născut actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (m. 2015) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 împreună cu Ben R. Mottelson şi James Rainwater (m. 2009)

– 1928: S-a născut Gaetano „Tommy” DeVito, muzician și cântăreț american, cunoscut ca membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock The Four Seasons (m. 2020)

– 1937: S-a născut filosoful francez André Glucksmann (m. 2015)

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (n. 1860)

– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), liderul de facto al țării; fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San; Premiul Nobel pentru Pace în 1991; liderul Myanmar a fost înlăturat de la putere, împreună cu guvernul său, prin lovitura de stat a armatei din februarie 2021, confruntându-se cu acuzații de la posesia ilegală a unor stații radio walkie-talkie la încălcarea legii privind secretele de stat și riscând o condamnare de până la 14 ani de închisoare

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului, fiind acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși circa 8000 de musulmani; judecătorii Națiunilor Unite l-au condamnat, în martie 2019, la închisoare pe viață, încheind definitiv unul dintre cele mai semnificative procese pentru genocid, care datează din timpul războiului din Balcani și care a marcat anii ’90; Karadžić fusese inițial condamnat, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru masacrul căruia i-au căzut victime 8.000 de musulmani, printre care s-au aflat și copii, în 1995, la Srebrenica, judecătorii considerând, în cadrul apelului, că sentința preliminară a fost prea ușoară pentru dimensiunea crimelor aflate în discuție

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic de origine indiană; între 1981 și 1999, Rushdie a primit nu mai puțin de 22 de premii literare; pe 14 februarie 1989, o „fatwa” promițând execuția sa a fost citită la postul de radio din Teheran de ayatolahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, care a caracterizat lucrarea sa, „Versetele satanice”, drept „o blasfemie la adresa Islamului”. Deși a scris o carte în 1990 în care îşi exprimă respectul pentru Islam, Iranul nu și-a retras condamnarea, ba chiar în 1999 a pus pe capul lui Rushdie o recompensă record de 2.8 milioane de dolari, care se pare că este valabilă și în prezent; Serviciile Secrete Britanice și FBI au reușit să-l protejeze pe romancier

– 1950: S-a născut interpreta și compozitoarea americană Ann Wilson, membră a formaţiei de rock „Heart”

– 1953: Soţii Julius (n. 1918) şi Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost executaţi în SUA (în ciuda protestelor internaţionale) sub acuzaţia că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice (în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost achitaţi)

– 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner

– 1954: A murit Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1943 (n. 1868)

– 1961: S-a născut Bidhya Devi Bhandari, om politic nepalez, prima femeie președinte al Republicii Democrate Nepal (din 2015, realeasă în 2018) – 60 de ani

– 1961: S-a născut Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (m. 2019) – 60 de ani

– 1962: S-a născut Paula (Julie) Abdul, coregrafă, dansatoare, cântăreaţă, compozitoare, actriţă de film, designer şi producătoare americană

– 1962: A murit regizorul american de film Frank Borzage (n. 1893). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1894

– 1986: A murit Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (n. 1944) – 35 de ani

– 1988: A murit Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (n. 1922)

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911)

– 2013: A murit James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (n. 1961)

– 2013: A murit Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei între anii 1994 – 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (n. 1932)

– 2017: A murit Carla Fendi, considerată marea doamnă a modei italiene; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (n. 1937)

– 2019: A murit producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit ZDAR, component al duo-ului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (n. 1967)

– 2020: A murit actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (n. 1931) – 1 an

– 2020: A murit Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai de succes scriitorii spanioli din ultimii 20 de ani (n. 1964) – 1 an

Calendarul zilei – 18 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 18 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 18 iunie 2021, 7:02

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Etapa a treia de achiziţii din cadrul Programului Naţional Rabla pentru Electrocasnice se va derula în intervalul 18 iunie – 1 iulie şi va viza achiziţionarea de aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare

– Arheologie

* Institutul Național al Patrimoniului (INP), în calitatea sa de coordonator național, invită și în acest an specialiștii în programul european Zilele Europene ale Arheologiei (ZEA) și anunță zilele de 18, 19 și 20 iunie ca perioadă dedicată în mod special întâlnirilor dintre cercetători și publicul larg. Organizatorii de cercetări arheologice din țara noastră – institute de cercetare, universități, muzee naționale, regionale, județene, locale și cele de sit, laboratoare, organizații neguvernamentale, centre de cercetare și autoritățile publice locale care au în subordine departamente de specialitate – alături de toți actorii implicați direct sau indirect în cercetări arheologice sunt astfel, încurajați să inițieze activități care promovează Arheologia punând-o în valoare în fața unui public cât mai larg și divers. Detalii pe platforma web: https://journees-archeologie.fr/fru-2016/c-2021/lg-en/activities. Înscrierea ca organizator de eveniment(e) în cadrul Zilelor Europene ale Arheologiei presupune completarea unui formular disponibil pe: https://journees-archeologie.fr/c-2021/lg-en/romania/Home

– Cultură

* Asociația CREAS, în parteneriat cu Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, prezintă premiera națională a musicalului „Next to Normal – (A)normal”, în zilele de 18 iunie, de la ora 19:00, și pe 19 iunie, de la ora 18:00. Din distribuția celor două reprezentații „Next to Normal – (A)normal” fac parte: Anca Florescu (Diana Goodman), Adrian Nour (Dan Goodman), Sidonia Doica (Natalie Goodman), Lucian Ionescu (Gabe Goodman), Cătălin Petrescu (Doctor Madden), Victor Ion/ Andrei Miercure (Henry). Spectacolul beneficiază de participarea specială a orchestrei Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Printre partenerii media: Radio România Cultural

* Lungmetrajul documentar „Ieșirea trenurilor din gară”, regizat de Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă, va avea premiera în cinematografele din România. Documentarul, care a avut premiera mondială anul trecut în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost selectat în secțiunea competițională Forum, va fi distribuit de microMULTILATERAL cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei

* Cluj-Napoca: Prima ediție a festivalului Cluj Folk Fest va avea loc în perioada 18-20 iunie, pe scena Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

* Olteni, comuna Bodoc, jud. Covasna: În perioada 18 – 20 iunie, are loc diMANSIONS Hit Music Festival – festivalul hiturilor din inima țării – la Castelul Mikó

* Sibiu: Începând de astăzi, ora 13:00, în Cabinetul de Stampe din Palatul Brukenthal, Piaţa Mare nr. 4, se va deschide expoziția intitulată “3 secole Brukenthal, Arta europeană 1500-1800, colecția av. George Șerban”, expoziție în premieră națională la Muzeul Național Brukenthal în onoarea Baronului Brukenthal. Curator: dr. Alexandru Constantin Chituță.Co-organizator: Colecția av. George Șerban. Parteneri: Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Ramada Sibiu. Acțiunea este co-finanțată de Primăria Municipiului Sibiu. Perioada de vizitare: 18 iun. -31 aug.2021

* Timișoara: Opera Națională Română din Timișoara prezintă spectacolul „Văduva Veselă”, de Franz Lehar, operetă în concert (fragmente) interpretat în limba română – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 18 iunie

* Cu 206 ani în urmă (1815) a avut loc Bătălia de la Waterloo (localitate în Belgia), în timpul căreia împăratul francez Napoleon I Bonaparte (1804-1814 şi 1815), unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie, este definitiv învins de coaliţia anglo-prusacă. Politica externă a lui Napoleon I s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814), a revenit în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar a fost înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (la 5.V.1821)

* Acum 111 ani (1910), între 18.VI şi 7.VII, a avut loc primul concurs aviatic european, constând într-un circuit între 19 oraşe din Franţa, Olanda, Belgia şi Anglia

* În urmă cu 96 de ani (1925) era votată Legea pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale, prin care patronii tuturor întreprinderilor erau obligaţi să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale, inclusiv pentru cele religioase şi pentru ziua de 1 Mai (unde era foc continuu se acorda repaus ehivalent în alte zile ale săptămânii)

* Se împlinesc 95 de ani (1926) de când s-a înființat, la Zürich, în Elveția, Federația Internațională de Filatelie (FIF), pentru a promova colectarea de timbre și filatelia, pentru a stabili și menține relații strânse cu comerțul filatelic și administrațiile poștale și pentru a promova expozițiile filatelice

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de când a avut loc deportarea în Bărăgan (începută în noaptea de Rusalii – 17/18 iunie) efectuată de regimul comunist, cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în fosta Uniune Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. Pe fondul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, exclusă în 1948 din Cominform, populaţia din zona de frontieră reprezenta pentru guvernul comunist de la București „un factor ridicat de risc”. Pentru a securiza zona, conducerea de partid a hotărât ca pe o rază de aproximativ 25 de km. populaţia să fie „dislocată”; un număr de 12.791 de familii, respectiv 40.230 de persoane, din care 33.000 au fost bănăţeni, din 258 de localităţi, din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi, au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Câmpia Bărăganului. Au fost vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii. În perioada 1951-1956, cât a durat domiciliul forţat în Bărăgan, au murit peste 1.700 de oameni, dintre care 174 de copii

* Acum 68 de ani (1953) Egiptul s-a proclamat republică, monarhia fiind abolită. La data de 23.VII.1952 a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, peste câteva zile (la 26 iulie), a regelui Faruk, în favoarea fiului său minor, Ahmad Fuad al II-lea

* Cu 21 de ani în urmă (2000) era fondat postul de radio „Vocea Basarabiei”, sursă de referinţă în arealul mass-media românesc din R. Moldova şi de peste hotare; fondator şi director Valeriu Saharneanu. În prezent, Vocea Basarabiei emite pe 8 frecvenţe, dislocate în Chişinău, Nisporeni, Glodeni, Drochia, Soroca, Ştefan Vodă, Taraclia, Căuşeni. Cea mai mare parte a grilei o constituie emisiunile de ştiri, dezbaterile și analizele

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Constructorilor Militari”; în anul 1920 s-a înfiinţat, la această dată, Direcţia Construcţii şi Domenii Militare

– „Ziua Victimelor Deportării în timpul Regimului Comunist”, inițiată în 2020 de senatorul PNL Ion Marcel Vela, este marcată pentru a arăta dramele și pierderile suferite de victimele deportate de regimul comunist, amintind de Deportarea în Bărăgan din 18 iunie 1951, una din cele mai ample acțiuni de acest gen din România comunistă. NOTĂ: Vezi „S-a întâmplat într-o zi” – 18 iunie 1951

– 1855: S-a născut omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe – 1918); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (m. 1923)

– 1882: S-a născut Ştefania Mărăcineanu chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii; în 1930 înfiinţează primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (m. 1944)

– 1898, 18/30: A murit Alexandru Papadopol-Calimah, istoric (lucrări privind istoria românilor), publicist şi om politic (militant pentru unirea Principatelor; ministru de externe în perioada 1865-1866); membru titular al Academiei Române din 1876, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (n. 1833)

– 1914: S-a născut Alexandru Raicu, poet, prozator, traducător şi jurnalist (m. 1991)

– 1916, 18.VI/1.VII: S-a născut Ligia Macovei, graficiană (ilustraţii de carte) şi pictoriţă (m. 1998) – 105 ani

– 1917, 18.VI/1.VII: A murit Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (n. 1840). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morții 1.VII.1917

– 1930: S-a născut pictorul și profesorul Leon Vreme (m. 2017). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1930

– 1948: S-a născut poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu (m. 2011)

– 1958: S-a născut cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (m. 2017)

– 1978: A murit Iulian Gavăţ, inginer şi geolog; a desfăşurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecţiune (împreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1990: S-a născut Sandra Raluca Izbașa, gimnastă de talie mondială și antrenoare

– 2002: A murit Sorin Postolache, publicist, caricaturist şi fotograf (n. 1947)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu (n. 1915) – 15 ani

– 2016: A murit Nae Cosmescu, regizor de teatru şi televiziune, jurnalist şi pamfletar (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (n. 1922)

– 2019: A murit inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1940)

– 2020: A murit graficianul Sergiu-August Georgescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București și profesor al Universității de Artă București (n. 1931) –  1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

– Barcelona: Primul ministru al Spaniei, Pedro Sanchez, și prim-ministrul italian, Mario Draghi, vor închide lucrările conferinței Cercle D’Economia

– Hong Kong, China: Verdict în procesul a opt bărbați acuzați de atacuri împotriva activiștilor pro-democrație în Yuen Long

– Londra: Tesco – rezultatele primului trimestru

– Monaco, Principatul Monaco: A 60-a ediție a Festivalului de televiziune de la Monte-Carlo (18 – 22 iun.)

– Quebec, Canada: Înfățișare în fața justiției a lui Carl Girouard, acuzat pentru atac cu sabie din noaptea de Halloween (2 morți, 5 răniți, inclusiv doi francezi)

– Teheran, Iran: Alegeri prezidențiale, municipale și pentru Adunarea experților

– Leicestershire: Ediţia din 2021 a festivalului muzical Download, prevăzută iniţial pentru vara acestui an şi anulată apoi în luna martie, va avea loc în cele din urmă sub forma unui eveniment-pilot la care vor putea să participe 10.000 de spectatori, fără măşti sanitare şi fără distanţare socială. Download Festival va avea loc în Donington Park din Leicestershire în perioada 18-20 iunie

– Le Castellet, Franța: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Franței (18 – 20 iun.)

– Sachsenring, Germania: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Germaniei (18 – 20 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Gastronomiei Sustenabile”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 21 decembrie 2016. Statele membre au convenit că o gastronomie sustenabilă poate juca un rol datorită interconexiunilor sale cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: promovarea dezvoltării agricole, securităţii alimentare, nutriţiei, producţiei durabile de alimente şi conservarea biodiversităţii

– 1464: A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400)

– 1757: S-a născut Ignace Joseph Pleyel, compozitor austriac, editor muzical şi constructor de piane (m. 1831)

– 1799: S-a născut astronomul englez William Lassel, descoperitorul sateliților planetelor Uranus (Ariel, Umbriel) și Neptun (Triton, Hyperion) (m. 1880)

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1845: S-a născut medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran, cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină pe 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1922)

– 1903: S-a născut Carlo Tagliavini, lingvist şi filolog italian; autor al unei valoroase lucrări despre limbile romanice; numeroase studii privind limba, literatura şi folclorul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928, reconfirmat în 1965) (m. 1982)

– 1913: S-a născut Sylvia Field Porter, economistă americană şi renumită autoare de editoriale în domeniul financiar (m. 1991)

– 1918: S-a născut Jerome Karle, chimist şi fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1985, împreună cu matematicianul american H. A. Hauptman; a studiat şi dezvoltat metodele de determinare prin difracţie a structurii cristaline (m. 2013)

– 1921: A murit Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan, unul dintre creatorii romanului istoric în ţara sa (n. 1851) – 100 de ani

– 1936: A murit Maxim Gorki, romancier, dramaturg și activist politic rus, fondator al realismului socialist în literatură (n. 1868) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Mirjam Pressler, scriitoare și traducătoare germană (m. 2019)

– 1942: S-a născut Sir Paul McCartney, solist vocal, instrumentist şi compozitor britanic; membru al celebrului grup „The Beatles”

– 1942: S-a născut criticul de film, jurnalistul şi scenaristul american Roger (Joseph) Ebert; primul critic de film care a primit premiul „Pulitzer” (în 1975) şi primul care care a fost recompensat (în 2005) cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame (Bulevardul Hollywood din Los Angeles) (m. 2013)

– 1943: S-a născut Raffaella Carrà, cântăreaţă, dansatoare, prezentatoare de televiziune şi actriţă italiană

– 1949: S-a născut Lech Kaczyński, fostul preşedinte al Poloniei între anii 2005 – 2010 (m. 2010, într-un accident aviatic, la Smolensk, în Rusia)

– 1952: S-a născut actriţa italiană de film Isabella Rossellini (fiica actriţei Ingrid Bergman şi a regizorului Roberto Rossellini)

– 1955: A murit compozitorul elveţian Willy Burkhardt (n. 1900)

– 1963: S-a născut generalul-maior în rezervă Rumen Georgiev Radev, om politic bulgar, preşedinte al Bulgariei din 22 ian 2017; fost comandant al Forţelor Armate Aeriene ale Bulgariei (2014-2016)

– 1963: A murit actorul mexican de film Pedro Armendáriz (n. 1912)

– 1964: A murit pictorul italian Giorgio Morandi (n. 1890)

– 1982: A murit actorul german de film Curd Jürgens (n. 1915)

– 1989: A murit I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (n. 1907)

– 1997: A murit (la Köln, Germania) scriitorul disident rus Lev Kopelev (urna funerară a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997) (n. 1912)

– 2000: A murit Nancy Marchand, actriță americană (n. 1928)

– 2006: A murit Vincent Sherman, regizor, scenarist, producător şi actor american (n. 1906) – 15 ani

– 2008: A murit Jean Delannoy, regizor, scenarist, actor şi producător francez de film (n. 1908)

– 2010: A murit scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru literatură pe 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (n. 1922)

– 2011: A murit Clarence Clemons, saxofonist american (n. 1942) – 10 ani

– 2014: A murit pianistul şi compozitorul american de jazz Horace Silver, pionier al curentului hard bop din anii ’50 ai secolului XX (n. 1928)

Calendarul zilei – 17 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 17 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 17 iunie 2021, 9:12

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

-Juridic

*Dezbaterea cu tema „Dreptul familiei după un an și jumătate de pandemie” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii,  de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați: Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, mediator Mirela Dragu, Proc. Daniel-Doru Nedela, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București. Moderator:Av. Cătălina Dicu, Senior Partner Stoica & Asociații

– Economic

* A VII-a ediţie a „Energy Strategy Summit 2021 – Integrare”, eveniment pentru industria energetică din România organizat de Energynomics – ora 9:00, la Clubul Diplomatic Bucureşti – Sala Ballroom Ambasador, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 2B

– Cultură

*Craiova: Între 17 și 20 iunie, are loc prima ediţie a Festivalului de Dans Contemporan Connect, organizat de Asociaţia Delazero, un grup de tineri artişti, fondat în Bucureşti, care activează în domeniile artelor performative, film şi muzică. Publicul craiovean va avea prilejul de a întâlni, astfel, coregrafi, performeri şi muzicieni inovatori, a căror scenă va fi strada. Fiecare zi de festival va include momente de dans şi muzică live, spectacole de dans contemporan pe scena Teatrului de Vară, proiecţii de filme de dans naţionale şi internaţionale, ateliere de dans pentru copii şi adolescenţi. Accesul la toate evenimentele din festival este gratuit, în limita locurilor disponibile, cu respectarea măsurilor de prevenţie şi protecţie, impuse de pandemie.

* Timișoara: Facultatea de Muzică şi Teatru (FMT) a Universităţii de Vest Timişoara (UVT) organizează, în perioada 8 aprilie – 1 iulie, proiectul „Musicoolt”, care urmăreşte popularizarea muzicii contemporane. Proiectul este organizat de lectorul Gabriel Almaşi, recent câştigător al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru anul 2020, şi conferenţiarul Gabriel Mălăncioiu, ambii compozitori şi cadre didactice ale FMT-UVT. Întâlnirile Musicoolt vor avea loc din două în două săptămâni, joi seara, de la ora 19:00, pe platforma ZOOM, fiind transmise live şi pe pagina de Facebook a proiectului. Partenerii proiectului sunt Universitatea de Vest Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi – Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice. Din program:

• „Intertextualitatea – povestea din spatele muzicii secolelor XX şi XXI” – Cristian Bence-Muk (Cluj-Napoca)

* Florența, Italia: Regizorul român Radu Jude, câştigătorul Ursului de Aur la cea de-a 71-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, este invitat de onoare la o ediţie specială a Festivalului Internaţional de Film Documentar de la Florenţa, care are loc în perioada 15-18 iunie 2021.

• Prezența regizorului român la Festival Dei Popoli se va încheia cu un masterclass susținut astăzi, de la ora 18:00, la cinematograful La Compagnia din Florența.

Mai multe informații despre participarea regizorului Radu Jude la ediția specială a Festival Dei Popoli pot fi găsite pe site-ul oficial al festivalului: https://www.festivaldeipopoli.org/radu-jude-a-firenze-con-il-festival-dei-popoli-popoli-reloaded/.

– S-a întâmplat într-o zi de 17 iunie

* Acum 548 de ani (1473) ieromonahul Nicodim de la Mănăstirea Putna, renumit miniaturist, a terminat de scris şi de decorat vestitul „Tetraevanghel de la Humor”, lucrare de mare valoare artistică, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Copistul ducea la bun sfârşit porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt: termina de copiat Tetraevanghelul pe care domnitorul îl făgăduise Mănăstirii Humor. De o rară frumuseţe artistică, prin miniaturile pe care le conţine, prin coloritul viu al ornamentelor şi prin calitatea caligrafiei, manuscrisul a rămas valoros şi pentru că păstrează faimosul portret votiv al binecredinciosului Voievod Ştefan, considerat drept cea mai veridică imagine a sa. Tetraevanghelul a fost legat în 1487 în ferecături de argint aurit, decorate cu reliefuri realizate prin ciocănire. Pe prima copertă este înfăţişată „Pogorârea Mântuitorului la Iad”. Pe cea de-a doua copertă este reprezentată Adormirea Maicii Domnului. Cele două coperte se încheie la cotor printr-un sistem de împletituri metalice, străbătute de vergele, ornamentate cu numeroase butonaşe, asemănătoare unor flori de nituri

* Cu 112 ani în urmă (1909) era fondat, la Viena, „Grupul de Artă Nouă” (Neuekunstgruppe), reprezentativ pentru mişcarea artistică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Mişcarea, cunoscută sub denumirea de „Art Nouveau”, a reprezentat un nou stil, manifestat (relativ sincron în majoritatea culturilor europene, dar şi în SUA şi Canada) în artele vizuale, design şi arhitectură. Art Nouveau-ul a reprezentat o mişcare artistică de tranziţie, reprezentând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului al XX-lea

* Acum 111 ani (1910) a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu (1882-1913). Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti. Aeroplanul, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor. În amintirea acestui eveniment, la această dată, s-a marcat, până în anul 2004, „Ziua aripilor româneşti”. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin din 1994, sărbătorirea „Zilei Aviaţiei” la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie, Ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră, în 1913, ca „patron” al aviaţiei; în anul 2004 MApN a indicat data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători aviaţia militară şi civilă

* În urmă cu 96 de ani (1925) era publicată Legea pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară. A fost înfiinţată Administraţia CFR, cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil. La data de 11/23.IV.1880, s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR

* Acum 96 de ani (1925) era semnat, la Geneva, de către reprezentanţii a 37 de state, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice

* Cu 87 de ani în urmă (1934), la Radiodifuziunea Română debuta „Ora soliştilor”, emisiune muzicală la cererea ascultătorilor

* În urmă cu 71 de ani (1950) medicul american, Richard Lawler, a efectuat cu succes primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago. Cea care a primit organul a fost Ruth Tucker, o femeie în vârstă de 44 de ani, care avea o boală renală polichistică (PKD)

* Cu 68 de ani în urmă (1953), la Berlin avea loc protestul muncitorilor din construcţii împotriva durelor condiţii de muncă din fosta Republică Democrată Germană. Prima mare revoltă muncitorească împotriva Germaniei comuniste, înăbuşită de armata sovietică, a fost considerată începutul a ceea ce a fost un lung drum până la reunificarea Germaniei

* Acum 27 de ani (1994) apărea Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române) (Legea a fost republicată şi actualizată)

* Acum 24 de ani (1997) era adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam a fost aprobat de Consiliul European de la Amsterdam la 16-17 iunie 1997 și semnat la 2 octombrie 1997 de miniștrii de externe din cele cincisprezece țări membre ale Uniunii Europene. La 1 mai 1999, a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de toate statele membre, în conformitate cu propriile reguli constituționale

Aniversări – Comemorări

– 1825: S-a născut Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (m. 1909)

– 1857, 17/29.VI: S-a născut compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (m. 1917)

– 1888: S-a născut I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de „Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1953)

– 1888: S-a născut Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic (în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România), violoncelist (în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române/1934-1936/ şi al Teatrului Naţional/1936-1940/ din acelaşi oraş), prozator, dramaturg, eseist şi memorialist (m. 1956)

– 1901, 17/30: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1984) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (m. 1976)

– 1903: S-a născut inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei; lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare; a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1985)

– 1908: S-a născut Ion Th. Ilea, poet şi prozator (m. 1983)

– 1909, 17/18: S-a născut Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, filosoful Bellu Zilber ş.a) (m. 2005)

– 1913: S-a născut Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens, Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (m. 2001)

– 1925: A murit inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume. S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (n. 1854)

– 1927: S-a născut prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară Sütö András; membru-fondator, la 25.XII.1989, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (m. 2006)

– 1932: S-a născut Sabin Bălaşa, pictor (autorul unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (m. 2008)

– 1940: S-a născut actorul şi profesorul Virgil Ogăşanu

– 1951: S-a născut Ioan Fernbach, violonist, concert-maestru şi pedagog, fost director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, timp de 26 de ani; președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara (FDGT) – 70 de ani

– 1975: S-a născut Lucian Dan Teodorovici, prozator, dramaturg, regizor de teatru, scenarist și editor

– 2003: A murit Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor al Corului Radio din Bucureşti (1950-1952) şi al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii (1952-1983) (n. 1911)

– 2015: A murit prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (n. 1925)

– 2018: A murit Dumitru Micu, istoric și critic literar marcant al generației postbelice, profesor (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

-Lisabona: Sesiunea plenară inaugurală a conferinței care va avea loc la 19 iunie 2021 la Strasbourg, cu o participare atât la distanță, cât și fizică, în deplină conformitate cu situația sanitară, va include prezentări privind grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și platforma digitală multilingvă. Sesiunea va fi precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care va avea loc astăzi la Lisabona, în Portugalia și va fi difuzat online în direct. Vor participa 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. Evenimentul, organizat, de asemenea, în format hibrid, le va oferi participanților ocazia de a discuta cu cei trei copreședinți așteptările lor cu privire la conferință. Reprezentații vor participa și la sesiunea plenară inaugurală de la Strasbourg.

– Haga: Briefing de presă al Agenției Europene a Medicamentului asupra vaccinurilor Covid-19

– Varsovia, Polonia: Vizita președintelui german, Frank-Walter Steinmeier

– Vilnius: Conferința și atelierul cu tema „CfP Transformation Narratives Beyond Winners and Losers: Deep Stories in Central and Eastern Europe”/ „Povestiri despre transformarea CfP dincolo de învingători și învinși: povești profunde în Europa Centrală și de Est”, în format hibrid, la Institutul de Relații Internaționale și Științe Politice (IIRPS), Universitatea din Vilnius (17 – 18 iun.)

– Ottawa, Canada: Conferința internațională a donatorilor pentru refugiații și migranții venezueleni, organizată de ONU

– Paris: Salonul VivaTech pentru start-up-uri și tehnologii (17 – 19 iun.)

– Ankara: Decizia Băncii Centrale a Turciei cu privire la ratele dobânzii

– Monaco, Principatul Monaco: Marele Bal al prinților și prințeselor, eveniment caritabil și monden, la Hôtel de Paris

– Coupvray, Franța: Redeschiderea Disneyland Paris

– San Diego, Statele Unite: Turneul american de golf – PGA Tour – US Open (17 – 20 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei”, marcată din anul 1995 (la 17.VI.1994 a fost semnată, la Paris, Convenţia internaţională de luptă împotriva deşertificării)

– Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca şi se proclamă republică – 1944. Ziua naţională

– 1719: A murit Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg iluminist englez (n. 1672)

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1832: S-a născut Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1919)

– 1867: S-a născut Henry Lawson, scriitor clasic australian (m. 1922)

– 1882: S-a născut compozitorul rus Igor Stravinski (m. 1971)

– 1920: S-a născut biologul și profesorul francez François Jacob; cercetări privind reglarea genetică a sintezei enzimelor bacteriene; a descoperit acidul ribonucleic mesager; Premiul Nobel pentru medicină pe 1965, împreună cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (m. 2013)

– 1920: S-a născut Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (m. 2015)

– 1929: S-a născut James Shigeta, actor și cântăreț american de origine japoneză (m. 2014)

– 1933: S-a născut violonistul francez Christian Ferras (m. 1982)

– 1936: S-a născut Ken (Kenneth Charles) Loach, regizor britanic; operele sale sunt considerate repere ale realismului social – 85 de ani

– 1936: S-a născut muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (m. 2016) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Krzysztof Zanussi, regizor de film, producător şi scenarist polonez

– 1940: A murit Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (n. 1865)

– 1943: S-a născut Barry Manilow (numele real: Barry Alan Pincus), cântăreț, aranjor, muzician, producător și actor american

– 1996: A murit filosoful american Thomas Samuel Kuhn (n. 1922) – 25 de ani

– 2001: A murit Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1987, împreună cu Jean-Marie Lehn, Charles J. Pedersen (n. 1919) – 20 de ani

– 2007: A murit Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (n. 1944)

– 2008: A murit Cyd Charisse, actriţă şi dansatoare americană; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50 ai secolului XX; considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (n. 1922)

– 2009: A murit Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (n. 1929)

– 2014: A murit actriţa britanică de film Patsy Byrne (n. 1933)

Calendarul zilei – 16 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 16 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 16 iunie 2021, 6:27

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

*ora  10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 8:30 – Ședinţa în plen  – prezență fizică și online

*ora 10:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

*ora 12:00     – Vot final

* la încheierea votului final – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare – (prezență fizică și online)

*Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

-Juridic

*Dezbaterea cu tema „Delimitarea confiscării speciale față de confiscarea extinsă” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii,  de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați: Proc. Elena Hach, Direcția Națională Anticorupție, Av. conf. univ. dr. Norel Neagu, Hotca, Neagu, Sitaru & Asociații Sparl. Moderator:Av. Augustin Zăbrăuțanu, Managing Partner Zăbrăuțanu Popescu & Asociații

– Cultură

*De la ora 19:00, la Sala Radio are loc un regal muzical ce va debuta cu Fr. Couperin: Les Nations (selecţiuni): Chaconne ou Passacaille (La Françoise), Bourée (L’Espagnole), Passacaille (L’Espagnole) și va continua cu lucrarea lui Ravel: Le Tombeau de Couperin (Mormântul lui Couperin). Gabriel Bebeșelea, unul dintre cei mai bine cotați dirijori români peste hotare va dirija ultimul concert din această stagiune (2020-2021) propus de Orchestra de Cameră Radio

* Roman: Recital în cadrul turneului naţional al pianistului Horia Mihail – ediţia a 11-a (mai-iunie), Pianul Călător – ENCORE – ora 19:00, la Casa de Cultură. Producător: Pro Contemporania. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional

– S-a întâmplat într-o zi de 16 iunie

* Acum 206 ani (1815) a avut loc Bătălia de la Ligny, în care armata franceză, condusă de împăratul Napoleon I, a învins armata prusacă condusă de mareşalul von Blücher

* Cu 186 de ani în urmă (1835) era inaugurată, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură. În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare (16/28)

* Cu 147 de ani în urmă (1874) apărea Legea pentru organizarea în România a serviciului sanitar (16/28)

* Cu 118 ani în urmă (1903) era fondată, la Detroit, compania „Ford Motor Company” de industriaşul american Henry Ford (1863-1947), care a lansat, în 1908, faimosul model „T”

* Acum 108 ani (1913) izbucnea cel de-al doilea Război balcanic între foştii aliaţi din primul război balcanic (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei şi Muntenegrului), cărora li se vor alătura România şi Turcia (la 27.VI/10.VII.1913) (16/29)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la constituirea, la Bucureşti, a Societății „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României. Prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”. După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. NOTA 1: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp. Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. NOTA 2: „Ziua Agenției RADOR a Radiodifuziunii Române”; „Radio Observator”, pentru a-i traduce numele – este una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, ca şi ale instituţiilor importante ale statului român. Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a RADOR) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar RADOR a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993. Numele său şi data de naştere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenţiei de presă interbelice româneşti RADOR (prescurtare de la „Orient Radio”), prima agenţie naţională modernă, constituită la 16 iunie 1921

* Cu 58 de ani în urmă (1963), între 16 şi 19 iunie, a avut loc zborul navei cosmice sovietice „Vostok-6″, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie care s-a aflat în spaţiu. Misiunea cosmică a avut ca obiectiv efectuarea unui zbor în grup, cu nava „Vostok-5″ (pilotată de Valeri Bîkovski) şi a durat 70 de ore şi 50 de minute, nava efectuând 48 de rotaţii în jurul Pământului. Participarea la zbor a unei femei a făcut posibilă o analiză comparativă a influenţei factorilor specifici asupra organismului uman de ambele sexe

* Cu 81 de ani în urmă (1940) a fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune militară „Ora Ostaşului”, printr-un acord cu Marele Stat Major al Armatei. Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 77 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989)

* Acum 22 de ani (1999), pentru a marca atingerea statistică, în anul 1999, a şase miliarde de locuitori pe Terra, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat acea dată drept „Ziua celor şase miliarde”. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804. În ultimii 40 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD) prin fuziunea dintre (PDSR) şi (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni. Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat Român (PSDR) a ratificat protocolul de fuziune cu Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), semnat la 25 februarie 2000

* Acum 17 ani (2004) o echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”. Experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nicio cale de comunicare între cele două particule de lumină

* Cu 16 ani în urmă (2005), între 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare

* Acum 13 ani (2008) şi-a început activitatea „Agenţia de ştiri Basilica” a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi. Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, care mai cuprinde: Televiziunea Trinitas TV, postul de radio Trinitas, publicaţiile „Lumina” şi „Vestitorul Ortodoxiei” şi Biroul de presă al Patriarhiei Române

* Se împlinesc 5 ani (2016), de când, între 16 – 26 iunie, în insula Creta din Grecia, a avut loc Sfântul și Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe (a reunit zece din cele paisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, sub președinția Sanctității sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu). Sinodul nu a formulat dogme sau canoane noi și nu a adus modificări în viața liturgică. Ierarhii participanți la Sinod s-au aplecat asupra unor teme de actualitate și au căutat soluții la problemele pe care le întâmpină omul contemporan (au fost discutate teme precum: diaspora, autonomia bisericească, Taina Căsătoriei, postul, misiunea Bisericii în lumea contemporană și relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Romani”, instituită în 2019, pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România”, pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor” și pe 5 noiembrie este marcată „Ziua mondială a limbii romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei

– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959)

– 1873, 16/28: A murit cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873. NOTA 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1890: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940)

– 1913: S-a născut filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1918: A murit (la Montreux, Elveţia) Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (n. 1860)

– 1925: S-a născut A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1926: S-a născut soprana de talie internațională Lucia Stănescu, solistă a Operei Române din Cluj-Napoca (m. 2020) – 95 de ani

– 1928: S-a născut dirijorul Sergiu Comissiona, stabilit în SUA; în anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda); foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra; în 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin (m. 2005)

– 1930: S-a născut actorul de teatru și film Ion Siminie

– 1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016) – 90 de ani

– 1932: S-a născut şahista şi medicul pediatru Maria Albuleţ; prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională în 1957 (m. 2005)

– 1936: S-a născut (în Ismail, Regatul României) creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (m. 2019) – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa şi profesoara Melania Ursu (m. 2016)

– 1947: S-a născut prozatorul şi publicistul Ştefan Agopian, de origine armeană

– 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă

– 1954: S-a născut Marian Constandache, poet, romancier și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1976: A murit Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1900) – 45 de ani

– 1979: A murit actorul de teatru şi film Costache Antoniu (n. 1900)

– 2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (n. 1938)

– 2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1920)

– 2013: A murit părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (n. 1919)

– 2020: A murit Vladimir Jurăscu, actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit premiul pentru întreaga activitate (n. 1927) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva, Elveția: Președintele rus, Vladimir Putin și președintele SUA, Joe Biden, se vor întâlni în cadrul unui summit desfășurat la Geneva

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, vorbește despre lecțiile învățate în criza COVID-19

– Wellington, Noua Zeelandă: Reuniune a miniștrilor APEC pe tema reformei structurale

– Haga, Olanda: Procurorul Curții Penale Internaționale Karim Khan își va prelua funcția

– Barcelona: Ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvino, va susține un discurs la un eveniment economic din Barcelona

– Viena, Austria: Discuții între semnatarii Acordului nuclear iranian din 2015

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– Haga: Procesul lui Salim Ayyash, presupus membru al Hezbollah, se deschide în fața Tribunalului special pentru Liban, pentru atacuri împotriva politicienilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului African”; se marchează din anul 1991 ( – 30 dea ani), la iniţiativa Organizaţiei Unităţii Africane şi a UNICEF; comemorează evenimentele tragice care s-au petrecut în 16.VI.1976 ( – 45 de ani), în localitatea Soweto, din Africa de Sud, când, mii de copii şi de elevi au protestat şi au cerut dreptul la o educaţie de calitate şi dreptul de a învăţa în limba lor maternă. Din păcate, autorităţile au deschis focul împotriva manifestanţilor, fapt ce a dus la rănirea a peste o mie de persoane, alte aproape o sută fiind ucise

– „Ziua Internaţională a Remiterilor Familiale” este marcată, din 2015, cu scopul de a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a lucrătorilor migranţi pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine și, totodată, pentru a încuraja atât sectorul public şi privat, dar şi societatea civilă, să-şi intensifice eforturile pentru a maximiza impactul acestor fonduri în ţările în curs de dezvoltare. Ziua a fost proclamată de Consiliul de Guvernare al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă, la cea de-a 38-a sesiune a acestui for, care a avut loc în februarie 2015, fiind ratificată de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia asupra migraţiei internaţionale şi a dezvoltării, adoptată la 21 decembrie 2016

– „Ziua Soweto – Ziua Internaţională de Solidaritate cu Popoarele Luptătoare din Africa de Sud”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto (Africa de Sud), din 16.VI.1976 – 45 de ani

– 1313: S-a născut scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio (m. 1375)

– 1464, 16 (sau 18): A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400)

– 1613: S-a născut poetul englez John Cleveland (m. 1658)

– 1843: S-a născut David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (m. 1913)

– 1875: S-a născut Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (m. 1964)

– 1878: A murit medicul american Crawford Long; a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic (1842) (n. 1815)

– 1890: S-a născut Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (m. 1965)

– 1897: S-a născut chimistul german Georg Wittig, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Herbert C. Brown (m. 1987)

– 1901: S-a născut compozitorul elveţian Conrad Beck (m. 1989) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Barbara McClintock, om de ştiinţă şi genetician american, laureată, în 1983, a Premiului Nobel pentru Medicină (m. 1992)

– 1909: S-a născut zoologul american Archie F. Carr; studii asupra faunei marine (m. 1987)

– 1909: S-a născut Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (m. 1991)

– 1925: S-a născut scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul american de origine maghiară Vilmos Zsigmond (m. 2016)

– 1937: S-a născut Erich Segal, scriitor american (autorul popularului roman „Love Story”, ecranizat); specialist în filologie clasică; autor sau coautor de scenarii de film (m. 2010)

– 1944: A murit (împuşcat de nazişti, pentru participarea la Rezistenţă) Marc Bloch, istoric medievist francez; a fondat, în 1929, la Strasbourg, revista „Annales d’histoire économique et sociale”, în jurul căreia s-a născut un nou curent istoriografic, care a dominat secolul al XX-lea (n. 1886)

– 1952: S-a născut cantautorul canadian Gino Vannelli

– 1958: În noaptea de 16/17 iunie au fost condamnaţi la moarte şi executaţi organizatorii revoluţiei populare anticomuniste din Ungaria din 23 octombrie 1956: Imre Nagy (n. 1896), Pál Maléter (n. 1917), Miklós Gimes (n. 1917); reabilitaţi juridic în iunie 1989; la 16.VI.1989 au avut loc funeraliile naţionale ale lui Imre Nagy, reînhumat în Cimitirul civil din Budapesta

– 1959: A murit actorul american de film George Reeves; a întruchipat, în anii ‘50 ai secolului XX, eroul din serialul tv. „Aventurile lui Superman” (n. 1914)

– 1971: S-a născut Tupac Shakur, rapper și actor american (m. 1996) – 50 de ani

– 1977: A murit Werner von Braun, inginer german, constructorul rachetelor „V-1″ şi V-2” (considerate primele rachete balistice sol-sol teleghidate), pe care Germania le-a folosit în cel de-Al Doilea Război Mondial; stabilit în 1945 în SUA, a contribuit la construirea primului satelit artificial american (n. 1912)

– 2008: A murit Mario Rigoni Stern, unul dintre cei mai mari autori italieni, celebru mai ales pentru romanul „Sergentul în zăpadă” (n. 1921)

– 2013: A murit editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (n. 1911)

– 2017: A murit politicianul german Helmut Kohl, cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane şi al configurării unei noi arhitecturi europene (n. 1930)

– 2017: A murit regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (n. 1935)

– 2020: A murit scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 15 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 16 iunie 2021, 6:26

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 9:30 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 10:00 – Comisia pentru mediu – (la sediul Senatului și online) – Corp B1, sala 3046 – Belvedere
• ora 10:00 – Comisia pentru sănătate – la sediul Senatului (etaj 5, cam.5043) și online
• ora 10:00 – Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic – etaj 6, sala 3046, Belvedere (ora 10:00); etaj 6, sala 3046, Belvedere (ora 12:00); nivel P1 , sala Avram Iancu (ora 15:00)
• ora 11:00 – Comisia pentru românii de pretutindeni – online și la sediul Senatului
• ora 12:00 – Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport – etajul 5, cam. 5058 -la sediul Senatului și online
• ora 12:00 – Comisia pentru mediu – la sediul Senatului și online – Corp B1, sala 3046 – Belvedere
• ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital

– etaj 3, cam.3047 și online

• ora 15:00 – Comisia pentru mediu – Strategia Forestieră Naţională – Sala Avram Iancu, nivel P1

-Camera Deputaților

* ora 9:00 – Activitate în comisiile parlamentare – prezență fizică și online

*ora 10:30 – Ședinţa în plen – prezență fizică și online

*ora 12:00 –  Dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea

*ora 14:30- Vot final

*Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

-Ministere

* Video-conferința transmisă  live online „Un an de marș al digitalizării: Administrația – de la basic la nivelul următor” are loc  între orele 15:00 – 17:30. Participă: Ciprian Sergiu Teleman, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Octavian Oprea, vicepreședintele Autoritatății pentru Digitalizarea României (ADR), Dan Cîmpean, director general al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și alții.

– Cultură

* Casa de Licitații Artmark anunță deschiderea celui mai mare și așteptat eveniment al sezonului – Licitația de Vară. Peste 200 de opere de artă semnate de marii maeștri ai artei românești vor fi scoase la licitație astăzi, de la ora 18:30, la Palatul Cesianu-Racoviță, între care Grigorescu, Aman, Tonitza, Pallady, Ciucurencu sau Corneliu Baba

* Stagiunea de marți seara 2020-2021 se încheie astăzi cu un recital de pian cu public – ora 19:00, la Ateneul Român, Sala mică. Protagonistul serii de muzică de cameră, Daniel Dascălu, absolvent al Universității de Muzică din Viena (MDW) clasa prof. Martin Hughes, promoția 2018, urmează în prezent, tot la MDW, cursuri postuniversitare de muzică de cameră la clasa prof. Stefan Mendl. În paralel, este înscris și în programul Post – Graduate Master pentru pian, la Talent Music School Brescia, Italia, cls. prof. Andreas Frӧlich. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical

* Sibiu: Echipa Teatrului Național Radu Stanca propune, în perioada 8 – 29 iunie, în fiecare zi de marți, o nouă provocare „Teatru la cinema”, cel mai nou proiect al Naţionalului sibian, realizat în colaborare cu Asociaţia EXPLOSGC şi cu Multiplexul CineGOLD. Astfel, în această lună, iubitorii teatrului şi filmului se pot bucura de producţiile Scenei Digitale în confortul sălilor CineGOLD din Promenada Mall Sibiu. Din program:

• ora 19:00 – „Femei”, concept semnat Raluca Iani

– S-a întâmplat într-o zi de 15 iunie

* Acum 806 ani (1215), la această dată, regele Ioan al Angliei (cunoscut sub numele de Ioan Fără de Ţară) semna Magna Charta Libertatum (Marea Cartă a Libertăţilor), sub presiunea nobilimii răsculate care dorea limitarea arbitrariului regal. Prin această Cartă (The Great Charter) se urmărea îngrădirea puterii regelui în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi direcţi, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. Document fundamental al Angliei medievale, în timp, Marea Cartă s-a afirmat ca un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi ca sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (cum ar fi Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia Statelor Unite din 1789 sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948)

* În urmă cu 802 ani se năştea legenda drapelului danez numit Dannebrog („haina roşie” sau „haina daneză”). Este un drapel roşu cu o cruce albă, apărut cu certitudine în timpul Cruciadelor nordice. Legenda spune că acest drapel a apărut desenat pe cer la data de 15 iunie 1219, în timpul bătăliei de la Reval (azi Tallin, în Estonia), care s-a purtat între armatele regelui danez Valdemar al II-lea şi estonieni. Apariţia miraculoasă a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au câştigat bătălia. O altă legendă spune că în cursul luptei, tunica albă a regelui Valdemar a devenit roşie de la sângele duşmanilor

* În urmă cu 632 de ani (1389) a avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei) care s-a încheiat cu înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)

* La această dată, acum 354 de ani (1667), a fost realizată prima transfuzie de sânge (de oaie), cu efect negativ, însă, asupra pacientului. Transfuzia a fost realizată de Jean-Baptiste Denis (1640-1704), medicul personal al regelui francez Ludovic al XIV-lea

* Acum 173 de ani (1848) locuitorii Bucureştiului (circa 30.000 de oameni), adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci prin decret „Câmpia Libertăţii”), depuneau jurământul asupra programului Revoluţiei şi aclamau Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte (15/27)

* Într-o zi de 15 iunie, acum 173 de ani (1848), a doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat hotăra înfiinţarea armatei române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acesteia, înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica română, introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române (15/27)

* Cu 146 de ani în urmă (1875) era înfiinţată, în Palatul Academiei din Bucureşti, Societatea de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I. Printre membrii fondatori s-au numărat Ioan Cantacuzino, Emanoil Bacaloglu, Gheorghe Lahovari, Petre S. Aurelian, Alexandru Odobescu, V. A. Urechia ş. a. Societatea a editat, între anii 1898 şi 1901, „Marele dicţionar geografic al României” (15/27)

* Acum 83 de ani (1938) avea loc transmisia primei emisiuni „Ora românească pentru străinătate”, difuzată de Radiodifuziunea Română, adresată Angliei

* Cu 44 de ani în urmă (1977) avea loc inaugurarea, la Paris, a atelierului lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin

* În urmă cu 36 de ani (1985) a avut loc, la Ploiești, pe Stadionul „Petrolul”, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de autoritățile comuniste. Înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu (1943 – 2010), cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului. Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra

* Acum 29 de ani (1992) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Kârgâzstan, la nivel de ambasadă. România a recunoscut independenţa de stat a R. Kârgâzstan la 20 decembrie 1991. Pe 25 mai 2006, a fost inaugurat Consulatul Onorific al României în Republica Kârgâzstan. În România, consul onorific al Republicii Kârgâze a fost acreditat în anul 2020

* Cu 27 de ani în urmă (1994) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Ziua”, sub conducerea lui Sorin Roşca Stănescu. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul „Ziua” și-a încetat apariția, însă un grup de foști jurnaliști ai cotidianului au înființat, în aceeaşi lună, publicația online „Ziua Veche”

* Tot acum 27 de ani, Israelul şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură, în urma unui acord istoric de recunoaştere reciprocă (semnat la 30.XII.1993, la Ierusalim)

* Cu 19 ani în urmă (2002) avea loc lansarea postului de televiziune MTV România, luând locul postului MCM România. Invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost interpretul de muzică latino Enrique Iglesias, iar primul viceoclip difuzat a fost „Love To See You Cry”

* Acum 13 ani (2008) intra în vigoare prima Constituţie a statului Kosovo, adoptată de Parlamentul de la Pristina la data de 9 aprilie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Isihie (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1839: S-a născut Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare (m. 1861)

– 1841: S-a născut botanistul şi medicul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (m. 1910) – 180 de ani

– 1882: S-a născut Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (m. 1957)

– 1889: A murit poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1893, 15/27: S-a născut Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul lui Iancu-Leonte Marinescu), prozator, poet, dramaturg şi cronicar dramatic (m. 1964)

– 1903: S-a născut pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (m. 1966, la Paris)

– 1909: S-a născut Virgil Teodorescu, poet, prozator, eseist şi traducător; a făcut parte din grupul suprarealiştilor români, alături de Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1911: S-a născut pictorul şi graficianul Viorel Huși (pe numele său adevărat Viorel Herşcovici) (m. 1972) – 110 ani

– 1911: S-a născut actriţa Eliza Petrăchescu (m. 1977) – 110 ani

– 1914: S-a născut Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (m. 1999)

– 1924: S-a născut scriitoarea suedeză de origine română Hédi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme pe 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi”

– 1926: S-a născut Savel Stiopul, regizor de film, scenarist, actor şi profesor; activitate publicistică şi de cultură cinematografică (m. 2007) – 95 de ani

– 1929: A murit matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, al cărei prim rector a fost (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1882)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru Lucian Giurchescu, stabilit la Copenhaga din 1979; între montările din Danemarca şi din alte ţări vest-europene, revine şi lucrează şi în România

– 1931: S-a născut pictorul Octavian Vişan (m. 2002) – 90 de ani

– 1934: S-a născut criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (m. 2009)

– 1939: A murit Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, iar în perioada 1933 – 1937 este numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radioului (n. 1880)

– 1941: S-a născut Dan Culcer, critic literar, eseist, traducător şi jurnalist; stabilit, din 1987, în Franţa – 80 de ani

– 1942: S-a născut flautistul Ioan Caţianis; membru al Orchestrei Naţionale Radio (m. 2021)

– 1954: S-a născut pictorul Mircea Stănescu

– 1956: S-a născut pictorul şi graficianul Marcel Aciocoiţei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București, conservator la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2020) – 65 de ani

– 1959: S-a născut saxofonistul, compozitorul de jazz, producătorul și șeful de formație Nicolas Simion; unul dintre principalii reprezentanţi ai jazz-ului românesc

– 1959: S-a născut Alexandru (Ducu) Darie, regizor de teatru; fost director al Teatrului Bulandra (m. 2019)

– 1974: A murit Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (n. 1908)

– 1981: A murit Ben.[edict] Corlaciu, poet şi prozator; membru al grupării din jurul revistei „Albatros”, alături de Geo Dumitrescu; în anii ’70 ai secolului XX s-a stabilit la Paris (n. 1924) – 40 de ani

– 1998: A murit pianista şi profesoara Martha Joja (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul UE – SUA, cu ocazia vizitei președintelui american, Joe Biden, care va discuta aspecte precum schimbările climatice, comerțul în domeniul sănătății și geopolitica

– Geneva: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, va participa împreună cu președintele american, Joe Biden, la o întâlnire bilaterală cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

-Bruxelles: Regele belgian Philippe și premierul belgian, Alexander De Croo se întâlnesc cu președintele SUA, Joe Biden

– Bruxelles: Reluarea negocierilor dintre liderii sârbi și kosovari, sub egida UE

– Madrid, Spania: Vizita președintelui sud-coreean Moon Jae-in (15 – 17 iun.)

– Bratislava, Slovacia: Conferința Globsec privind securitatea în Europa Centrală (15 – 17 iun.)

– Ierusalim: Marș al activiștilor israelieni de extremă dreapta

-Paris: Audierea fostului președinte francez, Nicolas Sarkozy, la procesul „Bygmalion” pentru „finanțare ilegală” a campaniei sale prezidențiale din 2012

-Oslo, Norvegia: Începerea vaccinării împotriva Covid-19 cu Johnson & Johnson pentru voluntari

-Franța: Începerea vaccinării împotriva Covid-19 pentru copiii de 12-17 ani

– Varșovia, Polonia: Curtea Constituțională se pronunță cu privire la validitatea dreptului UE în Polonia

– Bratislava: Curtea Supremă se pronunță asupra achitării suspecților în asasinarea unui jurnalist în 2018

– Versailles, Franța: Deliberare în procesul Ikea France, filială acuzată că a spionat ilegal angajații și clienții

– Paris: Fostul șef al organizației separatiste basce ETA, Josu Ternera, este rejudecat la Curtea Penală din Paris (15 – 16 iun.)

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (15 – 16 iun.)

– Los Angeles, SUA: California urmează să relaxeze măsurile de izolare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Combatere a Relelor Tratamente asupra Persoanelor Vârstnice”; a fost desemnată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţia 66/127 din 19 decembrie 2011; ziua a fost făcută cunoscută în România din 2012 de către Comitetul de Bioetică al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO

– „Ziua Internaţională a Energiei Eoliene” (Global Wind Day); prima dată a fost sărbătorită în 2007, în Europa, doi ani mai târziu fiind adoptată la nivel internaţional. De organizarea ei se ocupă EWEA (European Wind Energy Association) şi GWEC (Global Wind Energy Council). În asociere cu EWEA şi GWEC, asociaţiile naţionale de energie eoliană şi societăţile implicate în producţia de energie eoliană organizează diferite evenimente, cu scopul de a promova şi informa despre puterea şi potenţialul vântului

– 1594: S-a născut pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (m. 1665)

– 1772: A murit compozitorul francez Claude Daquin (n. 1694)

– 1843: S-a născut Edvard Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian; întemeietorul şcolii muzicale naţionale norvegiene (m. 1907)

– 1879: S-a născut Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (m. 1962)

– 1893: A murit Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog ungar (n. 1810)

– 1916: S-a născut compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (m. 1995) – 105 ani

– 1916: S-a născut Herbert A. Simon, economist, sociolog, psiholog şi profesor american; Premiul Nobel pentru economie pe 1978 pentru investigarea novatoare a proceselor decizionale în cadrul organizaţiilor economice (m. 2001) – 105 ani

– 1920: S-a născut actorul italian de film Alberto Sordi (m. 2003)

– 1924: S-a născut Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul încheiat în 1979 (m. 2005)

– 1926: S-a născut François Michelin, om de afaceri francez; director executiv (1955 – 1999) al „Michelin”, gigantul mondial al industriei anvelopelor (m. 2015) – 95 de ani

– 1938: A murit, la Davos, în Elveţia, pictorul german Ernst Ludwig Kirchner, unul dintre liderii unui grup de artisţi expresionişti cunoscut sub numele de “Die Brücke” („Podul”) şi reprezentant de seamă al expresionismului (n. 1880)

– 1943: S-a născut Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreţ, compozitor şi actor francez de film; considerat părintele rock and rollului francez (m. 2017)

– 1946: S-a născut cântăreţul grec Demis Roussos (nume real: Artemios Ventouris-Roussos); faimos pentru cântecele de dragoste, era supranumit „doctorul inimilor” (m. 2015) – 75 de ani

– 1953: S-a născut politicianul chinez Xi Jinping, preşedinte al Republicii Populare Chineze din 14 martie 2013 (reales în 2018); la 15 noiembrie 2012 a fost ales în tripla funcţie de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vice-preşedinte al Republicii Populare Chineze şi preşedinte al Comisiei Militare Centrale; este primul lider născut după instaurarea regimului fondat de către Mao Zedong (1949); graţie eliminării din Constituţie a termenului limită de candidaturi la funcţia supremă a ţării, China i-a permis lui Xi Jinping să rămână președinte pe viață, acesta confirmându-şi statutul de cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 1.VI.1953

– 1954: S-a născut Terri Gibbs, cântăreaţă de muzică country şi pianistă americană

– 1962: A murit Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (n. 1877)

– 1963: S-a născut actriţa, producătoarea, regizoarea şi scenarista americană Helen Hunt; câștigătoare a patru Premii Emmy, un Oscar și patru Globuri de Aur

– 1971: A murit biochimistul american Wendell M. Stanley; cercetări în domeniul structurii virusurilor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1946 (n. 1904) – 50 de ani

– 1996: A murit Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Prima doamnă a muzicii”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (n. 1917) – 25 de ani

– 2006: A murit comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (n. 1922) – 15 ani

– 2013: A murit fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare (n. 1936)

– 2017: A murit actorul rus Aleksei Batalov (n. 1928)

– 2019: A murit Franco Zeffirelli (numele adevărat: Gianfranco Corsi Zeffirelli), regizor, producător de film, teatru şi operă, scenarist și actor italian; considerat unul dintre cele mai mari nume din istoria cinematografiei; cunoscut pentru filme ca: „Iisus din Nazareth”, „Romeo şi Julieta”, „Îmblânzirea Scorpiei”, „Otello”, „Hamlet”, „Callas Forever” (n. 1923)

– 2019: A murit arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, celebru pentru sala de concerte Festspielhaus Baden Baden, din sud-vestul Germaniei (n. 1930)

Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 14 iunie 2021, 8:35

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 13:30 – Ședinţa biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*ora 17:00 –  Vot final

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 13:00 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – P1, Salonul Alb – Dimitrie Cantemir

-Camera Deputaților

*ora 13:30 – Şedinţa Biroului permanent și Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare – prezență fizică și online

*ora 14:00 –  Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 –  Şedinţa în plen – Dezbaterea moţiunii simple a PSD la adresa ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene Cristian Ghinea, intitulată “Cristian Ghinea, de la zero la abis!”, iar votul va avea loc marţi, 15 iunie.

-Uniunea Europeană

* Reprezentanţa Comisiei Europene în România împreună cu echipa de la Spaţiul Publicul European vin în sprijinul elevilor care susțin Evaluarea Națională și Bacalaureatul cu o serie de 8 filme ce conţin recomandări pentru probele scrise la Limba și Literatura Română și Matematică. Pentru absolvenții de liceu – săptămâna 14-20 iunie:

• Algebra la Bac – sfaturi și modele de rezolvare a unor exerciții
• #BACDE10 – Puncte importante la Română și greșeli frecvente
• Geometria nu e de speriat
• Cum redactăm cea mai bună lucrare la Limba Română

Primele materiale pot fi vizionate acum pe paginile de Facebook ale Spaţiului Public European şi ale Reprezentanţei Comisiei Europene în România, accesând hyperlink-urile.

-Juridic

*Dezbaterea cu tema ”Exprimarea automată a consimțământului” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii,  de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Av. Diana Ghinculov, Av. drd. Sandra Olănescu, Lect. univ. dr. Andreea Verteș-Olteanu, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, Av. Radu Voloagă, VOLOAGĂ Law Firm. Moderator: Marius Dumitrescu, Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD)

-Social

* Asociația A.R.T. Fusion organizează o dezbatere pe tematica violenței domestice și de gen “(NE)Convenția de la Istanbul” – un eveniment conex în cadrul festivalului One World Romania la care vor participa actori din mediul non-guvernamental, guvernamental și academic – ora 17:00, în Sala Atrium a Institutului Francez, Bulevardul Dacia nr.77

– Economic

* Prima ediţie a târgului digital de agricultură ExpoFerma, eveniment organizat de LiveExpo.ro, împreună cu Grupul Agrointeligenţa-BTvideo, pe o platformă online interactivă dedicată, realizată de LiveExpo.ro (14 – 17 iun.)

– Cultură

* În perioada 14 – 17 iunie, Opera Comică pentru Copii organizează, la sediul din Calea Giulești nr. 16, Sector 6, cea de-a doua ediție a concursului „Bucharest Dance Competition”. Acesta se adresează copiilor care frecventează cercurile de coregrafie din cluburi şi palate ale copiilor, şcoli particulare de dans, precum şi şcoli/licee vocaţionale din România și din străinătate. Dansatorii, profesioniști sau amatori, pot consulta Regulamentul competiției și pot completa formularul de înscriere: http://bit.ly/BDC_OCC_2021. Anul acesta, competiția se desfășoară în Sala Mare a Operei Comice pentru Copii, iar Gala Bucharest Dance Competition este programată pe 17 iunie. În cadrul Galei, Președintele Juriului, soprana Felicia Filip va înmâna Marele Trofeu câștigătorului ales de Juriu, în urma evaluării tuturor competitorilor

*Jud. Constanţa: Turiştii sunt aşteptaţi la Grădina de vară din Eforie Sud, deschisă zilnic în perioada 14 iunie – 12 septembrie, cu filme, expoziţii, ateliere creative şi educative, concerte şi multe altele, evenimente organizate în cadrul proiectului artistic şi cultural Eforie Colorat. Organizatorii au pregătit filme scurte din cadrul Festivalului Short Film Breaks (14 – 15 iunie şi 30 august – 12 septembrie), o colaborare cu cel mai mare festival de film din România, TIFF (26 – 31 iulie), animaţii de la Anim’est (23-24 iulie), filme europene din partea EUNIC România, iar serile de miercuri sunt dedicate filmelor româneşti, oferite de Caravana Filmului Românesc. Proiecţiile din zilele de luni, marţi şi miercuri sunt gratuite. RADEF RomâniaFilm continuă programul cinematografic în restul zilelor săptămânii, cu filme româneşti şi internaţionale, pentru care biletele vor fi disponibile prin platforma Eventbook şi în locaţie. Pe lângă filme, vizitatorii se vor bucura de expoziţii de fotografie şi de artă, de ateliere creative, de o bibliotecă pop-up, o zonă de realitate virtuală, concerte şi alte elemente artistice şi culturale. În plus, vor fi organizate şi tururi ghidate prin Eforie Sud, menite să le ofere participanţilor o imagine de ansamblu asupra arhitecturii şi istoriei locale. Grădina de vară va fi deschisă zilnic, între 14 iunie şi 12 septembrie, începând cu ora 18:00, iar programul va fi publicat săptămânal, pe pagina de Facebook, Instagram şi pe site-ul Eforie Colorat. Evenimentul se va desfăşura în conformitate cu regulile impuse de prevenirea răspândirii şi contaminării cu Covid-19.

* Târgu Mureş: Zilele Filmului Maghiar, ediţia a X-a, revine între 14 și 20 iunie la Cinema Arta, Teatrul de Vară şi Camera K’ARTE, cu o paletă diversă de filme, începând cu o proiecţie in memoriam Torocsik Mari, trecând prin filme de scurtmetraj, filme documentare şi de ficţiune, prezentate în două locaţii – Cinema Arta (Sala Arta) şi Teatrul de Vară. Cele două proiecţii în aer liber de la Teatrul de Vară – “Curtiz”, film ce va fi precedat de un mini-concert Vizi, şi comedia romantică „O altă ligă”, film prezentat în avanpremieră atât pentru România cât şi pentru Ungaria, se vor desfăşura în condiţii speciale, impuse de reglementările sanitare.

*Italia: Accademia di Romania in Roma, în parteneriat cuIstituto Italiano per il Film di Documentazione Sociale, susține prezența regizorului român Radu Jude la ediția specială a FESTIVAL DEI POPOLI, unde vor fi prezentate, în perioada 14-17 iunie 2021, următoarele filme: Aferim! (2015), Țara moartă (2017), Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari (2018), Cele două execuții ale Mareșalului (2018), Ieșirea trenurilor din gară (2020) și Tipografic Majuscul (2020). Regizor și scenarist, Radu Jude este câștigătorul Ursului de Aur la cea de-a 71-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin cu lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”

– S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Acum 221 de ani (1800) avea loc victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Cu 173 de ani în urmă (1848) a avut loc unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* În urmă cu 141 de ani (1880) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Acum 81 de ani (1940) a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu 36 de ani în urmă (1985) avea loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Punerea în aplicare a Acordului Schengen, implicând inițial 7 țări UE, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, eliminând controalele la frontierele interne. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată a fost posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, membre ale spațiului Schengen. În același timp, Irlanda (țară membră a Uniunii Europene) și Regatul Unit (fost membru al UE până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen. Bulgaria, Cipru și România sunt, de asemenea, țări Schengen, dar nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen

* Acum 31 de ani (1990) era fondată Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR), cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice

* În urmă cu 8 ani (2013) avea loc inaugurarea podului Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

Aniversări – Comemorări

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928)

– 1878: S-a născut muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (m. 1949)

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941), preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941 (m. 1972)

– 1883: S-a născut G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (m. 1968)

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956)

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983) – 120 de ani

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005)

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014)

– 1927: S-a născut Alexandru Mereuţă, unul dintre cei mai longevivi actori ai Teatrului de Stat din Constanţa (m. 2020)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866)

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981) – 85 de ani

– 1936: S-a născut soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (m. 2019) – 85 de ani

– 1937: S-a născut artistul ceramist Eugen Petru Cioancă; fondator al Filialei Alba a UAPR și președinte al Filialei până în 1990 (m. 2020)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul Viorel Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012) – 80 de ani

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991) – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul de film și scenaristul Şerban Creangă (m. 2012)

– 1949: S-a născut matematicianul și profesorul Dan-Virgil Voiculescu; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; stabilit în SUA; fiul renumitului medic neurolog Vlad Voiculescu

– 1958: A murit inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885)

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 – 60 de ani

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889)

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914)

– 2002: A murit prozatoarea şi eseista Maria Luiza Cristescu (n. 1943)

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929)

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (n. 1940)

– 2020: A murit omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Liderii NATO se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta agenda NATO 2030 orientată spre viitor: acțiunile Rusiei, amenințarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente și perturbatoare, impactul asupra securității al schimbărilor climatice și creșterea Chinei

• Vizita președintelui american, Joe Biden și a Secretarul de stat american, Antony J. Blinken, pentru a participa la summit-ul NATO

– Baku: Vizita președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în Azerbaidjan (14 – 15 iun.)

-Bruxelles: Video-conferință informală a miniștrilor afacerilor externe (Dezvoltare) din cadrul  UE

– Bruxelles: Comisia Europeană începe să aprobe primele planuri naționale de redresare ale țărilor din UE

-Belfast, Regatul Unit: Învestitura noului premier al Irlandei de Nord, Paul Givan

-Geneva:Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), susține o conferință de presă despre ultimele evoluții ale pandemiei COVID-19

– Palermo, Italia: Inaugurarea primului institut cultural franco-german

– Londra: Anunț guvernamental privind ridicarea restricțiilor împotriva Covid-19

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”, marcată, din 2004, în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14.VI.1868); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe 1930

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806) – 285 de ani

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896) – 210 ani

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798)

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis D’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988)

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976)

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840) – 110 ani

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T. M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010)

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919), considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864)

– 1923: S-a născut scriitoarea germană Judith Kerr, autoarea seriei de cărți pentru copii „Mog” (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844) – 95 de ani

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859)

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia)

– 1939: S-a născut Peter Mayle, scriitor britanic; cunoscut mai ales pentru seria de cărți despre Provența (m. 2018)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, fost preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, 2017 – 2021) – 75 de ani

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888) – 75 de ani

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875)

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry Turtledove, autor de lucrări SF

– 1949: S-a născut cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (m. 2016)

– 1956: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1954

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic – 60 de ani

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901)

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921) – 45 de ani

– 1986: A murit la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899) – 35 de ani

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900)

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948)

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914)

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918)

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964)

– 2018: A murit actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (n. 1936)

– 2020: A murit pianistul și compozitorul britanic de jazz Keith Tippett (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 13 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iunie 2021, 05:00 / actualizat: 13 iunie 2021, 11:25

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Iaşi: Opera Naţională Iaşi organizează şi prezintă o Gală de Operă, reprezentaţie în aer liber – în Parcul Teatru Cub

* Mogoşoaia, jud.Ilfov: Se desfăşoară cea de-a zecea ediţie a Mogoşoaia ClasicFest, în perioada 12 – 13 iunie – la Palatul Brâncovenesc. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical. Programul zilei:

• ora 12:00 – Olesea Savvateeva îi aşteaptă pe cei mici, la nou atelier desfăşurat sub genericul „Pictăm pe lemn”
• ora 14:00 – recital al proaspătului laureat al Concursului Internaţional George Enescu şi unul dintre primii câştigători ai Concursului Drumul spre celebritate – violoncelistul Ştefan Cazacu, el fiind acompaniat de pianistul Gabriel Gîţan
• ora 14:40 – expoziţia de artă fotografică, intitulată „Instantanee muzicale” şi realizată de Virgil Oprina
• ora 15:00 – Conferinţa „Bursa antreprenoriatului social şi cultural” la care vor participa: Alin C.Pop – preşedintele Institutului Arbitrar Român, Cezar Iulian Armaşu – directorul Revistei Patronatului Român, Oltea Şerban Pârâu – jurnalist şi manager cultural, Oana Pastramă – doctor în economie şi Florin Negreanu – instrumentist şi antreprenor cultural

– Sport

* Meciul de fotbal Austria – Macedonia de Nord, în cadrul Grupei C a Campionatului European de fotbal – UEFA Euro 2020, Faza grupelor – ora 19:00, pe Arena Națională

– S-a întâmplat într-o zi de 13 iunie

* Se împlinesc 565 de ani (1456) de când era menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, termenul de „sluger”, dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curții domnești şi a armatei şi era şeful măcelarilor. Iniţial, a făcut parte din sfatul domnesc, pentru ca mai apoi să decadă treptat ca importanţă

* Se împlinesc 380 de ani (1641) de când au fost aduse la Iași moaștele Sf. Paraschiva. După ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” (Țara Moldovei), după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși

* Se împlinesc 220 de ani (1801) de la inaugurarea, la Viena, a „Theater an der Wien”

* Se împlinesc 95 de ani (1926) de la desfăşurarea primului congres al radiofoniştilor români, în cadrul căruia au fost prezentate rapoarte de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu şi ing. Emil Petraşcu

* Cu 89 de ani în urmă (1932) Grigore Antipa punea bazele Institutului de Biooceanografie din Constanţa. Cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există), institutul a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine

* Cu 56 de ani în urmă (1965), în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerea pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent

* Acum 31 de ani (1990), între 13 şi 15 iunie, a avut loc o încercare de forţă între Guvern şi Opoziţie în legătură cu evacuarea Pieţei Universităţii din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi la Bucureşti în sprijinul Guvernului, minerii din Valea Jiului au curmat aceste acţiuni, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi împotriva unor persoane (prima mineriadă). Evenimentele aveau să intre în cronica social-politică românească sub denumirea de „Evenimentele din 13-15 iunie” şi au afectat grav percepţia României în lume. La data de 22.IV.1990, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-au baricadat în Piaţa Universităţii (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei. Acţiunea a căpătat denumirea de „Fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 6 ani (2015) intra în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, anul 325 d.H.) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Anton din Padova, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1833: S-a născut Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (m. 1915)

– 1883: S-a născut prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (m. 1939)

– 1909: A murit Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1838)

– 1909: S-a născut Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1924: S-a născut Justin Liuba, personalitate marcantă a exilului românesc, jurnalist şi politolog; stabilit peste Ocean din anul 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; fost director al postului Europa Liberă din New York (m. 2020, la New York)

– 1926: S-a născut Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Koln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumanische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (m. 2008) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (m. 2011) – 95 de ani

– 1942: S-a născut economistul şi profesorul Gheorghe Zaman, specialist în probleme de eficienţă economică; membru corespondent al Academiei Române din 2001

– 1954: S-a născut sculptorul Ion Mândrescu

– 1959: S-a născut Klaus Werner Iohannis, politician de etnie germană; preşedinte al României (din 21 dec. 2014, reales în nov. 2019); primar al municipiului Sibiu (2000-2014); preşedintele PNL (iun. – dec. 2014); prim-vicepreşedinte al PNL (feb. 2013 – mai 2014); preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (2002-2013)

– 1959: S-a născut Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducătoare şi profesoară (m. 2008)

– 1962: A murit Emanoil Ciomac, muzicolog, critic muzical şi scriitor (n. 1890)

– 1972: A murit Nicolae Tăutu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1919)

– 1977: A murit Lazăr Iliescu, poet şi traducător (n. 1887)

– 1980: A murit psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1905)

– 1984: A murit (la Roma) chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (n. 1912)

– 1997: A murit compozitorul Claudiu Negulescu (n. 1929)

– 2002: A murit Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; este arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2002: A murit Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare şi istoric literar (n. 1920)

– 2013: A murit pictoriţa Elena Uţă Chelaru (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Finlanda: Alegeri municipale

– Franța: Alegeri regionale și departamentale – primul tur

– Madrid: Partidul radical de stânga își va alege noul secretar general, în locul lui Pablo Iglesias

– Elveția: Vot federal, inclusiv privind utilizarea pesticidelor, măsurile antiteroriste și legea Covid – 19

– Londra: Lansarea noului canal de știri „GB News”

– Santiago du Chile: Al doilea tur al alegerii guvernatorilor

– Omaha, Nebraska, SUA: Campionatele SUA la înot, calificări pentru Jocurile Olimpice-2020 (13 – 20 iun.)

– Brazilia: Se desfăşoară Copa América la Fotbal, campionatul internațional de fotbal masculin organizat de organul de conducere al fotbalului din America de Sud CONMEBOL (13 iun. – 10 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Conștientizare a Albinismului”, instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2014. Tulburare genetică, albinismul se caracterizează printr-o producție scăzută de melanină, pigment care determină culoarea pielii, părului și a ochilor

– 1831: S-a născut James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană, contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (m. 1879) – 190 de ani

– 1865: S-a născut William Butler Yeats, poet şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1923 (m. 1939)

– 1866: S-a născut Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (m. 1929) – 155 de ani

– 1870: S-a născut Jules Jean-Baptiste Vincent Bordet, imunolog şi microbiolog belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1919 (m. 1961)

– 1884: S-a născut Étienne Gilson, filosof francez (m. 1978)

– 1885: S-a născut Elisabeth Schumann, soprană americană de origine germană (m. 1952)

– 1888: S-a născut Fernando (António Nogueira) Pessoa, poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi (m. 1935)

– 1899: S-a născut Carlos Chavez, compozitor, muzicolog şi dirijor mexican (m. 1978)

– 1901: S-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist şi critic literar francez (m. 1944) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Gonzalo Torrente Ballester, romancier, eseist, dramaturg şi critic literar spaniol (m. 1999)

– 1911: S-a născut fizicianul american Luis Walter Alvarez; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru fizică pe 1968 (m. 1988) – 110 ani

– 1926: S-a născut Jérôme Lejeune, pediatru și genetician francez; considerat părintele geneticii moderne; în 1959 a descoperit anomalia cromozomică ce provoacă sindromul Down (m. 1994) – 95 de ani. NOTĂ: Papa Francisc a inițiat un prim pas spre canonizare, aprobând, la 21.I.2021, un decret ce recunoaşte „virtuţile eroice” ale „slujitorului lui Dumnezeu” Jérôme Lejeune, un cunoscut militant antiavort, care este numit astfel „venerabil”. Arhiepiscopul de Paris, mons. André Vingt-Trois a declarat că motivul pentru acest demers „nu este acela al descoperirilor sale, oricât ar fi de importante, ci exercitarea eroică a virtuților creștine: speranța, credința și iubirea, care constituie temeiul unei canonizări

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1994 (m. 2015)

– 1929: A murit chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (n. 1863)

– 1935: S-a născut artistul plastic american (de origine bulgară) Christo (Vladimirov Javacheff), renumit pentru realizările sale constând, printre altele, în împachetarea în ţesătură a clădirii Reichstagului la Berlin sau a podului Pont-Neuf de la Paris (m. 2020)

– 1940: A murit George Fitzmaurice, regizor de film american de origine franceză (n. 1885)

– 1943: S-a născut actorul columbian Carlos Munoz Sanchez (m. 2016)

– 1944: S-a născut Ban Ki-moon, om politic sud-coreean; fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada 2007-2016; i-a succedat diplomatului ghanez Kofi Annan (care a condus ONU de la 1.I.1997) şi a fost urmat în funcţie, de la 1.I.2017, de Antonio Manuel de Oliveira Guterres, fost premier al Portugaliei

– 1946: S-a născut Paul Modrich, biochimist şi genetician american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (alături de Thomas Lindahl şi Aziz Sancar), cu motivarea „pentru studiile privind mecanismele de reparare a ADN-ului” – 75 de ani

– 1948: A murit Dazai Osamu (pseudonim al lui Tsushima Shuji), scriitor japonez (n. 1909)

– 1951: S-a născut saxofonistul francez Daniel Kientzy; considerat „inventatorul” saxofonului contemporan – 70 de ani

– 1962: A murit Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (n. 1893)

– 1965: A murit filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber (n. 1878)

– 1979: A murit scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (n. 1929)

– 1986: A murit clarinetistul american Benny Goodman, cunoscut interpret de jazz (n. 1909) – 35 de ani

– 1987: A murit actriţa americană de film Geraldine Page (n. 1924)

– 1989: A murit Scott Ross, clavecinist şi organist american (n. 1951)

– 1998: A murit Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (n. 1931)

– 2005: A murit poetul portughez Eugenio de Andrade (numele real: José Fontinhas Rato) (n. 1923)

– 2006: A murit dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (n. 1932) – 15 ani

– 2012: A murit chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de Ryoji Noyori şi K. Barry Sharpless  (n. 1917)

– 2019: A murit actriţa mexicană Edith González; una din cele mai cunoscute vedete de telenovele (n. 1964)

Calendarul zilei – 12 iunie