Calendarul zilei – 6 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 6 decembrie 2021, 8:31

S-a întâmplat într-o zi de 6 decembrie

* Acum 487 de ani (1534) era fondat oraşul San Francisco de Quito, de conchistadorii Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro, cunoscut în prezent drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador

* Cu 253 de ani în urmă (1768) era publicată, la Edinburgh, în Scoţia, prima ediţie a „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai cuprinzător dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone

* Într-o zi de 6 decembrie, acum 157 de ani (1864), avea loc prima sesiune a Corpului Ponderator (redenumit ulterior Senat). Sistemul parlamentar bicameral a fost instituit în România la data de 3/15.VII.1864, prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de la întemeierea „Societăţii Politehnice din România” sub preşedinţia colonelului ing. Ştefan Fălcoianu, director general al Căilor Ferate Române. La şedinţa inaugurală au participat 34 de membri, care l-au desemnat ca preşedinte pe inginerul-inspector general Dimitrie Frunză, fostul director al construcţiei liniei ferate Buzău-Mărăşeşti. Prin decret regal, la 25 ianuarie 1882, „Societatea Politehnica” a fost recunoscută de utilitate publică, iar prin legea promulgată la 9 martie 1883, era declarată persoană morală şi juridică (6/18)

* În urmă cu 129 de ani (1892) avea loc premiera, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski (libret Marius Petipa, după versiunea lui Alexandre Dumas a basmului lui E.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov) (6/18)

* Cu 104 ani în urmă (1917), la Halifax, a avut loc cea mai mare explozie non-nucleară din istorie: nava franceză SS Mont Blanc încărcată cu materiale explozive (63 tone de nitrat de celuloză, 200 tone de TNT (trinitrotoluen), 35 tone de benzol şi 2.300 tone de acid picric) a fost acroşată din greşeală de nava norvegiană Imo, în portul Halifax din Canada, ambele pregătindu-se de călătorie pentru participarea la războiul din Europa. Explozia a ras de pe suprafaţa pământului toate clădirile şi copacii pe o suprafaţă de 2 kilometri pătraţi în jurul navei. În această catastrofă şi-au pierdut viaţa aproximativ 2.000 de oameni şi alţi 9.000 au fost răniţi

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la semnarea Tratatului anglo-irlandez, acord între guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pe de-o parte, și reprezentanții Republicii Irlandeze, pe de altă parte, care a încheiat Războiul Irlandez de Independență. Acordul prevedea înființarea în termen de un an a Statului Liber Irlandez, ca dominion autonom în cadrul „comunității națiunilor cunoscute sub numele de Imperiul Britanic”, un statut „similar cu cel al Dominionului Canadei”. De asemenea, a oferit Irlandei de Nord, care fusese creată prin Legea Guvernării Irlandei din 1920⁠, o opțiune de a se separa de Statul Liber Irlandez, opțiune pe care aceasta a exercitat-o imediat. Acordul a fost semnat la Londra la 6 decembrie 1921, de reprezentanți ai guvernului britanic⁠ (inclusiv prim-ministrul David Lloyd George, care era conducea delegația britanică) și de reprezentanți ai Republicii Irlandeze, între care Michael Collins și Arthur Griffith. Reprezentanții irlandezi aveau statutul de plenipotențiar⁠ (negociatori împuterniciți să semneze un tratat fără a se mai consulta cu superiorii lor) acționând în numele Republicii Irlandeze, deși guvernul britanic a refuzat să recunoască acest statut. După cum prevedeau termenii săi, acordul a fost aprobat de „o reuniune” a membrilor aleși în Camera Comunelor din Irlanda de Sud⁠ și [separat] de Parlamentul Britanic. Deși tratatul a fost aprobat la limită, diviziunile pe marginea lui au condus la Războiul Civil Irlandez, care a fost câștigat de partea pro-tratat. Statul Liber Irlandez, așa cum este prevăzut de tratat, a apărut atunci când constituția sa a devenit lege la 6 decembrie 1922 printr-o proclamație regală⁠

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când Marea Britanie declara război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 77 de ani (1944), după demisia celui de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu (2.XII.1944), s-a constituit un guvern prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior

* Cu 23 de ani în urmă (1998) era constituită Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până la apariția Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, sistemul național de sănătate a fost coordonat în mod centralizat de Ministerul Sănătății, prin intermediul direcțiilor sanitare județene. În urma reformelor din domeniul sănătății de după 1990, s-a adoptat Legea nr. 145/1997, care a urmărit modelul de asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarității și încadrat într-un sistem descentralizat. Legea a intrat în vigoare, cu toate prevederile, la 1 ianuarie 1999, cu o perioadă de tranziție în 1998, timp în care direcțiile sanitare județene și Ministerul Sănătății au administrat fondurile de asigurare. De la 1 ianuarie 1999, casele de asigurări, inclusiv CNAS, au funcționat ca instituții publice autonome, conduse de reprezentanții asiguraților și patronatului. Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate a fost primul act normativ care a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate. La 17 noiembrie 2005, a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, CNAS preluând astfel, de la 1 ianuarie 2006, o atribuție care aparținuse Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale

* În urmă cu 16 ani avea loc semnarea, la Bucureşti, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României (denumit în continuare „Acord de cooperare în domeniul apărării”), fiind primul acord de acest gen semnat de Washington cu un fost stat comunist din Europa de Est. Acordul dintre România şi SUA a fost semnat pe data de 6 decembrie 2005 şi ratificat de Senat în 2006, după îndelungi dezbateri. El prevede obligaţiile celor două părţi în sfera politico-militară şi de securitate, în sectorul financiar-bugetar, al serviciilor şi utilităţilor publice şi reglementează coordonatele şi cadrul de interacţiune al autorităţilor române cu Comandamentul forţelor SUA. Potrivit documentului, SUA vor avea în România baze militare şi centre de antrenament la Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), Babadag (jud. Tulcea), Cincu (jud. Braşov) şi Smârdan (jud. Galaţi). Acordul a fost semnat, la Palatul Cotroceni, de secretarul de stat american Condoleezza Rice şi ministrul afacerilor externe de la acea vreme Mihai-Răzvan Ungureanu, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, a premierului Călin Popescu-Tăriceanu şi a ambasadorului SUA la Bucureşti, Nicholas Taubman

* Acum 4 ani (2017) preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că Statele Unite ale Americii recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, anunţ care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu

* Tot cu 4 ani în urmă (2017) Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la Jeju, în Republica Coreea, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii

* Se împlinește 1 an (2020) de la cele mai recente alegeri legislative din România, în care Partidul Social Democrat a fost dat drept câștigător, cu aproximativ 34% din voturi. Campania electorală a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei. Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Nicolae, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară); acesta este o divinitate din categoria Sfinţilor Moşi, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae; conform tradiţiei, Moşul aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei care sunt neascultători, neaducându-le daruri

– 1835: S-a născut medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; a iniţiat, împreună cu Victor Babeş, studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; colaborator apropiat al lui Victor Babeş şi al lui Gheorghe Marinescu, cu care a editat o serie de reviste medicale; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890; frate cu juristul Ioan Kalinderu (m. 1902)

– 1852: S-a născut Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia Teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (m. 1936)

– 1864: S-a născut Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a Bibliei din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; Biblia sinodală din 1944 este, în cea mai mare parte, realizarea sa; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1948). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a marcat anul 2019 ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1893: S-a născut filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1894: S-a născut pictorul Henri Catargi (m. 1976)

– 1897: S-a născut Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (m. 1966)

– 1909: S-a născut preotul ortodox Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998, în cimitirul din Giulești, „neputrezit și răspândind bună mireasmă”, fiind considerat făcător de minuni (m. 1983)

– 1912: A murit arhitectul şi profesorul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1852)

– 1915: A murit Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (n. 1857)

– 1931: S-a născut Alexandru StarK, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (m. 1992, la Paris) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Aurora Cornu, scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare, stabilită în Franța (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Elena – Esther Tacciu, critic şi istoric literar, eminescolog, poetă şi traducătoare; membră a Comitetului Internaţional Byron, inclusă în antologia „Who’s Who of Woman” (Cambridge, 1980)

– 1940: S-a născut criticul literar Nicolae Baltag; fratele poetului Cezar Baltag (m. 1975)

– 1950: S-a născut matematicianul-informatician Gheorghe Păun; cercetări privind teoria limbajelor formale, semiotică, lingvistică computaţională, inteligenţă artificială etc; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1952: A murit Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (n. 1902)

– 1957: S-a născut pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (m. 1977)

– 1963: A murit Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (n. 1900)

– 1976: A murit istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (n. 1919) – 45 de ani

– 1988: A murit operatorul de film, actorul și regizorul Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (n. 1905)

– 1989: A murit Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (n. 1913)

– 1991: A murit Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (n. 1921) – 30 de ani

– 1994: A murit juristul Dragoş Rusu; lucrări de drept internaţional şi administrativ şi privind istoria gândirii juridice româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2007: A murit scriitorul Marius Tupan, redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (n. 1945)

– 2007: A murit artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (n. 1954)

– 2010: A murit Sergiu Luca, violonist american de origine română (n. 1943)

– 2017: A murit biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Românedin 2014 (n. 1928)

– 2018: A murit profesorul și artistul Vasile Adamescu, care suferea de surdocecitate (surdo-mut şi orb), caz rar la nivel mondial; depăşind limitele dizabilităţilor sale, a terminat o facultate, a devenit profesor la şcoala de nevăzători din Cluj-Napoca (1977-2004), fiind şi autorul mai multor cărţi. În lume mai sunt cunoscute două cazuri excepţionale de persoane care au reuşit să-şi depăşească condiţia şi să realizeze lucruri imposibile: Hellen Keller din SUA și Olga Skorohodova din Rusia (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea lunară a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

– Dakar, Senegal: Forumul pentru pace și securitate în Africa de la Dakar (6 – 7 dec.)

– Stockholm: Ceremonia de decernare a Premiilor Nobel laureaților 2021 (6 – 10 dec.)

– Nicosia: Începe procesul a șase persoane suspectate că au planificat un atac asupra unor cetățeni israelieni

– Katowice, Polonia: Reuniunea anuală a Forumului ONU pentru Guvernarea Internetului (6 – 10 dec.)

– Doha: Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan va efectua o vizită oficială în Qatar la

discutați probleme bilaterale și regionale. (Până la 7 decembrie)

-New Delhi: Președintele rus Vladimir Putin va vizita India pentru summitul bilateral anual

– Berlin:Ultima conferință de presă online a ministrului Economiei Peter Altmaier înainte de schimbarea guvernului

– Londra: Sunt marcați 100 de ani de la Tratatul de la Londra, împărțirea Irlandei între Ulster (cele șase comitate din nord), parte integrantă a Regatului Unit și Statul Liber Irlandez care a intrat sub stăpânirea Commonwealth-ului

– Paris: Audiere privind admisibilitatea proceselor de defăimare ale Marocului împotriva ONG-urilor și mass-media care au dezvăluit cazul Pegasus

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Compania Emirates lansează un serviciu zilnic între Dubai și Tel Aviv

– Jeddah, Arabia Saudită: Festivalul Internațional de Film de la Marea Roșie (6 – 15 dec.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Finlanda; aniversarea proclamării independenţei – 1917

– 1550: A fost botezat compozitorul italian Orazio Vecchi (m. 1605)

– 1562: A murit Jan van Scorel, arhitect, inginer şi pictor olandez; a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (n. 1495)

– 1640: S-a născut Claude Fleury, teolog, istoric și pedagog francez (m. 1723)

– 1778: S-a născut Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (m. 1850)

– 1779: A murit Jean-Baptiste-Siméon Chardin, pictor francez; considerat ca unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (n. 1699)

– 1823: S-a născut Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1875 (m. 1900)

– 1892, 6/18: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliŝ, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (m. 1937)

– 1892: A murit Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (n. 1816)

– 1896: S-a născut poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (m. 1983) – 125 de ani

– 1898: S-a născut economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie pe 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (m. 1987)

– 1920: S-a născut pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (m. 2012)

– 1923: S-a născut scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigător a numeroase premii literare (m. 2013)

– 1929: S-a născut Alain Tanner, regizor de film, scenarist şi producător elveţian

– 1929: S-a născut Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, Concentus Musicus Wien (m. 2016)

– 1942: S-a născut Peter Handke, romancier, dramaturg, traducător, poet, eseist, scenarist şi producător austriac de film, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2019, „pentru o operă influentă care, prin ingenuitate lingvistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”

– 1956: S-a născut Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (m. 2011, într-un accident rutier) – 65 de ani

– 1988: A murit compozitorul şi solistul american de muzică pop-rock Roy Orbison (n. 1936)

– 1994: A murit actorul italian de film Gian Maria Volontè (n. 1933)

– 1997: A murit Gilbert Delahaye, scriitor belgian de origine franceză, autorul celebrei serii de albume pentru copii „Martine” (n. 1923)

– 1998: A murit sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (n. 1921)

– 2000: A murit Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian (n. 1910)

– 2013: A murit Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (n. 1926)

– 2014: A murit Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (n. 1922)

– 2016: A murit actorul britanic Peter Vaughan (n. 1923) – 5 ani

– 2017: A murit Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreț, compozitor și actor francez; părintele rock and roll-ului francez și al twistului (n. 1943)

– 2018: A murit cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (n. 1955)

– 2019: A murit actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (n. 1922)

Calendarul zilei – 5 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 5 decembrie 2021, 10:27

S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 529 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 134 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* În urmă cu 116 ani (1905) apărea (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, revista literară „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Acum 111 ani (1910) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910, prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Acum 103 ani (1918) avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din Detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Cu 83 de ani în urmă (1938) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole, prin care se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha

* În urmă cu 31 de ani (1990) apărea primul număr al cotidianului „Curierul naţional”, primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* În zilele de 5 şi 6 decembrie, acum 27 de ani (1994), la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într-o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Se împlinesc 20 de ani de când, în ziua de 5 decembrie 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române. Ceremonia a început în Sala de Prezidiu a Academiei Române, unde acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române (din 1998 până în aprilie 2006), președintele de atunci Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit o placă inaugurală, mărturie a acestui moment ce a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții naționale. În alocuțiunea de deschidere din amfiteatrul care poartă numele lui Ion Heliade Rădulescu, fost președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion a prezentat noul edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 mp, din care 10.450 mp sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în 2000

* Cu 8 ani în urmă (2013) Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944)

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris)

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie (studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine) din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015)

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog şi profesor; realizator de emisiuni radiofonice; preşedinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (din 1990) (m. 2020)

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013) – 80 de ani

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1951: S-a născut Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1; fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București (m. 2020) – 70 de ani

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu – 60 de ani

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1975: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894)

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921)

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (n. 1940)

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931)

– 2017: A murit Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007 (n. 1921)

– 2018: A murit Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Gala anuală a Premiilor decernate de Centrul Artelor „John F. Kennedy”

– Chicago, SUA: Sunt marcați 120 de ani de la nașterea regizorului american de filme de animaţie Walt Disney

– Beverly Hills, SUA: Licitație cu vânzare a unor obiecte și accesorii din timpul filmărilor aparținând actorului Sylvester Stallone

– Jeddah, Arabia Saudită: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Arabiei Saudite

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Solului”; Uniunea Internaţională a Ştiinţei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluţie, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanţa solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural şi ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei şi în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susţinut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conştientizării la nivel mondial a importanţei solului. Conferinţa FAO din iunie 2013 a aprobat marcarea acestei zile şi Adunarea Generală a ONU a declarat-o în decembrie 2013

– „Ziua Internaţională a Voluntarilor” („Ziua Internaţională a Voluntariatului”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927); când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează este considerată tot sărbătoare națională

– 1687: La această dată a fost botezat Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (m. 1762)

– 1791: A murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice (n. 1756) – 230 de ani

– 1868: S-a născut fizicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic imaginat de Niels Bohr (m. 1951)

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl, faimos pentru romanele sale istorice de aventură (n. 1802)

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976)

– 1896: S-a născut biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (m. 1984) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (m. 1966) – 120 de ani

– 1901: S-a născut fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1932; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (m. 1976) – 120 de ani

– 1901: S-a născut Milton Hyland Erickson, psihiatru american specializat în hipnoza medicală și terapia de familie; a ieșit în evidență prin demonstrarea influențelor minții inconștiente, ca factor creativ și generator de soluții; de o deosebită importanță sunt și influențele lui în domeniul terapiei directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop și a programării neurolingvistice (m. 1980) – 120 de ani

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1950 (m. 1969)

– 1905: S-a născut (la Viena) regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986) – 115 ani

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994) – 100 de ani

– 1922: S-a născut compozitorul şi pianistul american Don Robertson (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi nuvelistul polonez Władysław Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură pe 1924 (n. 1867)

– 1926: A murit pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (n. 1840) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (m. 2017)

– 1932: S-a născut fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru studiile efectuate contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare

– 1932: S-a născut Little Richard (Richard Wayne Penniman), interpret şi compozitor american de rock; contribuţie remarcabilă la afirmarea genului muzical rock (m. 2020)

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880)

– 1946: S-a născut celebrul tenor spaniol José Carreras (nume real: Josep Carreras i Coll) – 75 de ani

– 1956: S-a născut pianistul polonez Krystian Zimerman – 65 de ani

– 1963: A murit compozitorul german Karl Hartmann (n. 1905)

– 1965: A murit Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru medicină pe 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (n. 1874)

– 1966: S-a născut Patricia Kaas, cântăreaţă, cantautoare, compozitoare şi actriţă franceză – 55 de ani

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 1989: A murit Sir John (Michael) Pritchard, dirijor englez (n. 1921)

– 1995: A murit geochimistul american Clair Cameron Patterson; în 1953 a realizat prima măsurătoare a vârstei Pământului (4.55 bilioane de ani) (n. 1922)

– 2001: A murit Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (n. 1935) – 20 de ani

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Ridiger), patriarhul Rusiei din 1990; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (n. 1907)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979) (n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini orodocşi arabi)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela

– 2017: A murit scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1925)

– 2019: A murit inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (n. 1925)

– 2019: A murit Gerard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (n. 1946)

– 2020: A murit Viktor Vladimirovici Ponedelnik, fost jucător de fotbal sovietic, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (n. 1937) – 1 an

– 2020: A murit Ildikó Pécsi (Pécsi Ildikó), actriță și regizoare maghiară, laureată a premiilor Kossuth și Jászai Mari, distinsă cu titlurile de artist emerit și maestru al artei (n. 1940) – 1 an

Calendarul zilei – 4 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 4 decembrie 2021, 8:01

S-a întâmplat într-o zi de 4 decembrie

* Acum 166 de ani (1855) avea loc inaugurarea Şcolii de Mică Chirurgie de pe lângă Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă din Bucureşti. Înfiinţarea învăţământului farmaceutic în România este legată de numele doctorului Carol Davila, din a cărui iniţiativă se deschide, la data de 4 decembrie 1855, Şcoala de Mică Chirurgie sau de Felceri în Spitalul Oştirii de la Mihai Vodă, unde erau pregătiţi numai câţiva elevi farmacişti. Interesul pentru acest domeniu îl determină însă, ca la scurtă vreme, mai exact la 16 august 1858, să întemeieze Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, cu 110 elevi, dintre care 20 urmau cursurile de Farmacie. La fel de preocupat de domeniul farmaceutic s-a dovedit şi profesorul Ştefan Minovici, care, în 1898, ridica învăţământul farmaceutic la rang universitar, desprinzându-se astfel de tutela Facultăţii de Medicină (4/16)

* Acum 157 de ani (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a promulgat Codul Civil (în vigoare de la 1/13.I.1866), alcătuit după modelul Codului napoleonian şi al Codului Civil italian, dar având la bază şi unele prevederi ale vechiului drept românesc (4/16)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) avea loc promulgarea, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Legii nr. 1709 pentru constituirea Corpului de Advocaţi, considerată actul de naştere al avocaturii moderne în România

* Acum 133 de ani (1888) apărea, la Bucureşti, până la data de 31.XII.1889/12.I.1890, „foaia literară şi politică săptămânală” „Fântâna Blanduziei”, condusă de un comitet de redacţie printre ai cărui membri se număra şi Mihai Eminescu (4/16)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când, în cadrul Adunării Generale a Societăţii Sportive Politehnica Timişoara, s-a organizat oficial clubul de fotbal Politehnica Timişoara; primul preşedinte a fost profesorul Victor Vlad

* Tot într-o zi de 4 decembrie, în urmă cu 81 de ani (1940), avea loc semnarea, la Berlin, a unui acord de colaborare economică româno-german pe zece ani, prin care economia României era complet subordonată cerinţelor „noii ordini” economice europene instaurate de Reich. „Protocolul asupra colaborării româno–germane la realizarea unui plan de 10 ani pentru refacerea economiei românești” a fost unul din principalele instrumente pentru pătrunderea capitalurilor germane în industria românească. România devenea un important furnizor de materii prime și cel mai mare furnizor de produse agricole al celui de-al treilea Reich

* Acum 66 de ani avea loc concertul inaugural al Filarmonicii de Stat din Cluj, Filarmonica fiind înfiinţată la 1.IX.1955. În data de 4 decembrie 1955 avea loc primul concert al Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta Maestrului Antonin Ciolan, fondatorul acesteia

* Acum 64 de ani, pe 4 decembrie 1957, a avut loc la Vadu Roșca în Vrancea reprimarea unei revolte țărănești împotriva colectivizării, de către trupe de Securitate, reprimarea ulterioară fiind comandată de Nicolae Ceaușescu. Început în 1949, procesul de colectivizare de inspirație sovietică, a întâlnit o dârză rezistență din partea țăranilor. La Vadu Roșca, însă, s-a petrecut cea mai sângeroasă reprimare a unui șir de revolte țărănești împotriva colectivizării care au avut loc în mai multe zone ale țării. În regiunea Galați, care includea județul Vrancea de azi, la sfârșitul lui 1957 și începutul lui 1958 țăranii din comunele Suraia, Vadu Roșca și Răstoaca s-au opus înființării de Gospodării Agricole Colective (GAC), cerând restituirea cererilor de adeziune făcute anterior sub presiunea activiștilor Partidului Muncitoresc Român (PMR), cum se numea atunci Partidul Comunist Român. Au fost uciși 9 cetățeni, iar alți 17 au fost răniți

* Ca parte a programului Mercury, NASA trimitea în spațiu, acum 62 de ani (1959), misiunea Little Joe 2 care transporta maimuța Sam (din rasa Macaca mulatta), pentru a testa funcționalitatea sistemelor și efectele adverse ale spațiului asupra oamenilor. Zborul a durat 11 minute și 6 secunde

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Muceniţă Varvara (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1883: S-a născut istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei specialităţi; membru titular al Academiei Române din 1941 (m. 1944)

– 1890: S-a născut medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1965)

– 1895: S-a născut Octav Dessila, prozator şi dramaturg (m. 1976)

– 1901: S-a născut Alexandru Finţi, actor, regizor şi profesor (m. 1972) – 120 de ani

– 1902: A murit Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (n. 1828)

– 1907: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Suciu; renumit predicator şi autor de lucrări pentru tineret; arestat de autorităţile comuniste instalate în România, la sfârşitul anilor ’40 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1910: S-a născut George Togan, istoric (cercetător al valorilor istorico-culturale de pe meleagurile Târnavelor, a probat primele atestări documentare ale unor aşezări: Mediaş, Luduş, Târnăveni, Sighişoara), traducător (a reactualizat opera umanistului sas din secolul al XVI-lea Christian Schesäus), poet (antologator), editor de reviste (m. 2004)

– 1913: S-a născut Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (m. 1999)

– 1923: S-a născut filologul și profesorul Iancu Fischer; studii de fonologie, lexicologie şi gramatică latină şi română; traduceri din texte clasice; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România (m. 2002)

– 1929: S-a născut compozitorul, muzicologul, violistul şi dirijorul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1933: S-a născut fizicianul Eugeniu Ivanov; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2021)

– 1942: A murit poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (n. 1889)

– 1959: S-a născut interpretul de muzică uşoară Marcel Pavel

– 1967: A murit pictorul Ştefan Szönyi (n. 1913)

– 1970: A murit Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor (n. 1883)

– 1983, 4/5: A murit criticul şi istoricul literar Al.[exandru] Oprea (n. 1931)

– 1987: A murit Constantin Noica, filosof şi eseist; mentor spiritual în cadrul aşa-numitei „Şcoli de la Păltiniş”; deţinut politic între anii 1958 şi 1964; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1909)

– 1996: A murit poetul Nicolae Coban (n. 1915) – 25 de ani

– 1998: A murit soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (n. 1925)

– 2000: A murit artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000); fiul sociologului Ernest Bernea (n. 1938)

– 2004: A murit (într-un accident rutier) instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (n. 1954)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice, unele preluate de radiodifuziuni din Roma, Munchen, Koln, Helsinki, Sarajevo, Belgrad, Bratislava; distins (în anii 1971, 1973 şi 1978) cu Premiul Radiodifuziunii Române (n. 1931)

– 2009: A murit Marin Mincu, poet, prozator, critic şi teoretician literar (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Vizita Papei Francisc în Grecia (4 – 6 dec.)

– Moscova: Inaugurarea Centrului de artă contemporană GES-2 finanțat de șeful Novatek

– Gambia: Alegeri prezidențiale

– Argentina: Eclipsă totală de soare vizibilă din Atlanticul de Sud

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Băncilor”, sărbătorită din 2020 (- 1 an), a fost stabiltă de Adunarea Generală a ONU prin rezoluția 74/245 din 19.XII.2019, pentru a evidenția contribuția băncilor la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și la îmbunătățirea nivelului de trai

– 1131: A murit Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (n. 1048) – 890 de ani

– 1595: S-a născut Jean Chapelain, scriitor francez, unul dintre fondatori şi primii membri ai Academiei Franceze și unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului (m. 1674)

– 1642: A murit cardinalul Richelieu (Armand Jean du Plessis), prelat şi om politic francez; ca prim-ministru (1624-1642) în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea a fost conducătorul de facto al Franţei (n. 1585)

– 1679: A murit filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (n. 1588)

– 1732: A murit John Gay, poet şi dramaturg englez (n. 1685)

– 1777: S-a născut (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Recamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (m. 1849)

– 1795: S-a născut Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof englez (m. 1881)

– 1798: A murit Luigi Galvani, fizician şi medic italian; unul dintre fondatorii electricităţii ca ştiinţă (n. 1737)

– 1799: S-a născut Giovenale Vegezzi-Ruscalla, publicist şi om politic italian; în 1830 a întreprins o călătorie de studii în Transilvania şi Banat, după care, la întoarcerea în Italia, a învăţat limba română şi a declanşat o vastă campanie de apărare a drepturilor românilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1869) (m. 1885)

– 1848: A murit preotul austriac Joseph Mohr, autorul celebrului colind „Stille Nacht, heillige Nacht” (1816) (n. 1792)

– 1866, 4/16: S-a născut pictorul, graficianul şi scriitorul rus Vassily Kandinsky, unul dintre promotorii picturii abstracte nonfigurative (m. 1944) – 155 de ani

– 1875: S-a născut poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (m. 1926)

– 1883: S-a născut scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (m. 1969)

– 1892: S-a născut Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (m. 1975)

– 1893: S-a născut scriitorul croat August Cesarec (m. 1941)

– 1893: A murit John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul Tyndall”) (n. 1820)

– 1898, 4/16: A murit Pavel M. Tretiakov, critic de artă şi umanist rus; fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856) (n. 1832)

– 1908: S-a născut Alfred Day Hershey, biolog şi genetician american; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1969, alături de Max Delbrück şi Salvador Luria (m. 1997)

– 1918: S-a născut profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul ”Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (m. 2011)

– 1921: S-a născut actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (m. 2013) – 100 de ani

– 1922: S-a născut actorul francez de film Gérard Philipe (m. 1959)

– 1924: S-a născut Frank Press, geofizician şi seismolog american; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020)

– 1930: S-a născut chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (nume complet: James Stanley Hall) (m. 2013)

– 1932: A murit Gustav Meyrink, scriitor şi traducător austriac, faimos mai ales pentru romanul „The Golem” (n. 1868)

– 1933: A murit Stefan George, poet, traducător şi editor german (n. 1868)

– 1935: A murit medicul francez Charles Richet; numeroase contribuţii în domeniul fiziologiei (neurochimie, termoreglare, digestie, respiraţie); a studiat şocul anafilactic; Richet s-a ocupat nu numai de medicină, printre lucrările sale s-au găsit şi cărţi de istorie, sociologie, filosofie, psihologie, dar şi piese de teatru şi poezii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1913; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1850)

– 1940: S-a născut muzicianul american Richard Robbins; a compus coloanele sonore pentru aproape toate filmele regizate de James Ivory şi produse de Ismail Merchant (m. 2012)

– 1945: A murit biologul american Thomas Hunt Morgan; unul dintre fondatorii geneticii; a descoperit mecanismul cromozomial de transmitere ereditară (morganismul), ca şi cel al determinării sexului; Premiul Nobel pentru medicină pe 1933 (n. 1866)

– 1949: S-a născut Jeff Bridges, actor american, muzician, producător, fotograf, caricaturist şi narator

– 1954: S-a născut Pál Ács (cel tânăr), scriitor și istoric literar maghiar

– 1975: A murit Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (n. 1906)

– 1976: A murit Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (n. 1913) – 45 de ani

– 1984: A murit actorul american Jack Mercer; şi-a împrumutat „vocea” unor cunoscute personaje din desene animate (Popeye marinarul sau motanul Felix); a fost înscris în „Cartea Recordurilor” pentru perioada cea mai lungă în care vocea sa a interpretat personaje din desene animate (n. 1910)

– 1987: A murit regizorul american de film Rouben Mamoulian (n. 1897, la Tbilisi în Georgia)

– 1993: A murit Frank Zappa, chitarist, compozitor şi dirijor american (n. 1940)

– 1995: A murit Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1916)

– 2008: A murit Forrest J. Ackerman, editor american, supranumit „Domnul Science Fiction”; nu a avut un rol important doar în iniţierea, organizarea şi difuzarea comunităţii science-fiction, ci a reprezentat o figură-cheie şi în receptarea culturală a stiinţifico-fantasticului ca gen respectabil în sfera literaturii, a artei şi a cinematografiei (n. 1916)

– 2009: A murit Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (n. 1928)

– 2011: A murit fotbalistul brazilian Sócrates (numele complet: Sócrates Brasileiro Sampaio da Souza Vieira de Oliveira); considerat unul dintre cei mai buni mijlocași din istoria fotbalului; şi-a atras porecla „Doctorul” după ce a terminat Facultatea de Medicină, devenind unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali din lumea fotbalului (n. 1954) – 10 ani

– 2013: A murit jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (n. 1933)

– 2015: A murit actorul american Robert Loggia (n. 1930)

– 2020: A murit Antonín Jaroslav Liehm, scriitor, editor, traducător și publicist de origine cehă; în 1984, a fondat revista de cultură europeană Lettre Internationale; și-a desfășurat o mare parte a activității la Paris (n. 1924) – 1 an

– 2020: A murit Eugenia Butnaru, actriță de teatru și cinema din Rep. Moldova; declarată Maestru în Artă și Artist al Poporului (n. 1936) – 1 an

Calendarul zilei – 3 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 3 decembrie 2021, 8:12

S-a întâmplat într-o zi de 3 decembrie

* Acum 161 de ani (1860) era încheiată Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o putere străină, intrată în vigoare la 1/13.II.1862 (3/15)

* Se împlinesc 160 de ani (1861), de când, în mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori” (3/15)

* În urmă cu 157 de ani (1864) apărea Decretul nr. 1.703 pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române. Decretul prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872). Patriarhia din Constantinopol a recunoscut oficial autocefalia BOR abia în anul 1885 (3/15)

* În urmă cu 156 de ani (1865) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf. Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului (3/15)

* Se împlinesc 120 de ani (1901) de când era înfiinţată Societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând

* Cu 94 de ani în urmă (1927), avea loc Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate. În Adunarea de constituire s-a ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţii ziarişti sportivi ai vremii Grigore Caracostea (preşedinte) şi Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepreşedinţi)

* Cu 58 de ani în urmă (1963) guvernele român şi belgian hotărau să ridice legaţiile lor, de la Bruxelles şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. În 1838, Belgia înființează la Galați primul său consulat, mutat, în 1842 la Bucureşti şi transformat, în 1870, în agenţie diplomatică. După 1855, sunt înfiinţate consulate şi viceconsulate la Brăila, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Sulina. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite prin Decretul regal din 16/28.II.1880, la rang de legaţie. La 17/29 martie 1880, după recunoaşterea independenţei României, a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legaţie. La 11 februarie 1941, relaţiile diplomatice au fost întrerupte, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă, la 3 decembrie 1963.

* Acum 54 de ani (1967) avea loc realizarea primului transplant reuşit al unei inimi umane, de către medicul sud-african Christiaan Barnard (n. 1922 – m. 2001), la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Africa de Sud)

* În urmă cu 53 de ani (1968) intra în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic (semnat la 22.IV.1968)

* Cu 44 de ani în urmă (1977) era inaugurată începerea execuţiei Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II. În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la data de 19 februarie 1977 la Bucureşti, s-au demarat activităţile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenţiei la Porţile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA. Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizaţiile de execuţie ale fiecărei ţări. Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredinţată organizaţiilor de execuţie ale părţii române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizaţiile iugoslave. Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul Mare

* Tot acum 44 de ani (1977) era înființat Muzeul Județean de Istorie Botoșani, în clădirea construită după planurile arh. Petre Antonescu, astăzi monument istoric (cod LMI BT-II-m-B-01937). Muzeul Judeţean de Istorie, aflat pe Strada Unirii din municipiul Botoşani, este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate

* În urmă cu 29 de ani (1992) avea loc transmiterea primului SMS (Short Message Service) de către programatorul britanic Neil Papworth. Acesta a trimis de la un calculator primul mesaj text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, care era angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conţinutul SMS-ului era: „Crăciun fericit”. SMS-ul a devenit o modă abia după anul 2000

* Acum 28 de ani (1993) a început să emită, la București, „Radio Romantic”, la început purtând numele Radio Antena 1

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Francisc Xaveriu, preot (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1873: S-a născut filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (m. 1945)

– 1879: S-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1965)

– 1888, 3/15: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul Ion Nonna Otescu (m. 1940)

– 1891: S-a născut sculptorul şi scriitorul Oscar Han (m. 1976) – 130 de ani

– 1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1927: S-a născut Demostene Andronescu, poet al închisorilor comuniste, deținut politic vreme de 12 ani, trecut prin reeducarea psihică de la Aiud

– 1933: S-a născut compozitorul Liviu Dandara (m. 1991)

– 1938: S-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002)

– 1944: A murit Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetător al relaţiilor culturale româno-engleze (n. 1881)

– 1947: S-a născut actorul, regizor şi scenaristul Ion Haiduc

– 1948: S-a născut poeta Mara Nicoară

– 1954: A murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1888

– 1966: S-a născut Cătălin Botezatu, designer vestimentar şi fotomodel – 55 de ani

– 1972: S-a născut fostul comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti (CSA) (17 decembrie 2019 – 20 ianuarie 2020), Marius-Cristian Cîrlan; şi-a dedicat cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României, şi a sportului de mare performanţă; corespondent pentru emisiunile radio şi TV „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1 (m. 2020)

– 1976: A murit compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (n. 1906) – 45 de ani

– 1987: A murit Dorin Liviu Zaharia, muzician, compozitor, rocker & folksinger, poet, eseist şi filozof; autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş.a.) (n. 1944)

– 1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (n. 1915)

– 1991: A murit Petre Ţuţea; filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (n. 1902) – 30 de ani

– 1994: S-a născut Crina „Coco” Popescu (numele real: Crina Imola Popescu), cel mai tânăr alpinist din lume şi prima femeie din lume care a încheiat circuitul celor şapte cei mai înalţi vulcani de pe cele 7 continente; în 2013 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor fiind desemnată „cea mai de succes tânără alpinistă din lume” datorită palmaresului ei impresionant de recorduri mondiale de vârstă în alpinism: deţine 7 recorduri mondiale de vârstă; la vârsta de 14 ani a obţinut titlul de Maestru al Sportului; este supranumită de World Record Academy „căprioara din Carpaţi”

– 1997: A murit (la Copenhaga) Eugen Lozovan, poet, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Publicarea unui studiu economic al OCDE pe anul 2021 despre Danemarca

– Rio de Janeiro, Brazilia: Târgul Internațional de Carte (3 – 14 dec.)

– Lansarea celor mai recente episoade din ultimul sezon din „La Casa de Papel” pe Netflix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru Persoanele cu Disabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate

– 1596: S-a născut Nicolo Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (m. 1684) – 425 de ani

– 1729: La această dată a fost botezat Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (m. 1783)

– 1812: S-a născut Hendrik Conscience, scriitor belgian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (m. 1883)

– 1838: S-a născut Cleveland Abbe, astronom şi meteorolog american, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (1891) (m. 1916)

– 1883: S-a născut Anton von Webern (Anton Friedrich Wilhelm von Webern), compozitor şi dirijor austriac (m. 1945)

– 1886: S-a născut fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937, cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1978) – 135 de ani. NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918-2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru fizică

– 1888: A murit Carl Zeiss, optician german, inventatorul renumitului tip de sticlă ce-i poartă numele; a întemeiat, în 1846, cunoscuta firmă de instrumente optice din Jena (n. 1816)

– 1894: A murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850)

– 1900: S-a născut chimistul german Richard Kuhn; studii în domeniul vitaminelor; în 1935 a sintetizat vitamina B; Premiul Nobel pentru chimie pe 1938 (m. 1967)

– 1904: S-a născut ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (m. 2003)

– 1911: S-a născut Nino Rota (pe numele său adevărat Giovanni Rota Rinaldi), compozitor, pianist și dirijor italian (m. 1979) – 110 ani

– 1919: A murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului (n. 1841)

– 1921: S-a născut actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (m. 2018) – 100 de ani

– 1923: S-a născut fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (m. 2013)

– 1927: S-a născut Andy (Howard Andrew) Williams, interpret, compozitor şi actor american de film (m. 2012)

– 1930: S-a născut Jean-Luc Godard, regizor şi critic de film, scenarist franco-elvețian; unul din pionierii curentului „La Nouvelle Vague”

– 1937: A murit poetul maghiar József Attila (n. 1905)

– 1941: A murit Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (n. 1856) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Ozzy Osbourne (numele real: John Michael Osbourne), solistul vocal al formaţiei britanice de heavy metal „Black Sabbath”

– 1949: A murit scriitorul bulgar Elin Pelin (pseudonimul lui Dimitar Ivanov Stoianov) (n. 1877)

– 1952: S-a născut Mel Smith, actor britanic de comedie, regizor, scenarist, producător, scriitor (m. 2013)

– 1960: S-a născut actriţa americană de film Daryl Hannah

– 1965: S-a născut patinatoarea germană Katarina Witt, figură emblematică a patinajului artistic al anilor ’80 ai secolului XX; campioană naţională a RDG şapte ani consecutiv (1981-1988), campioană mondială de patru ori (1984, 1985, 1987 şi 1988) şi campioană olimpică de două ori (Sarajevo-1984 şi Calgary-1988)

– 1970: S-a născut (în Israel) violoncelistul american-canadian Matt Haimovitz

– 1996: A murit istoricul francez Georges Duby, unul dintre cei mai mari medievalişti ai epocii sale (n. 1919) – 25 de ani

– 2012: A murit Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (n. 1921)

– 2018: A murit producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (n. 1938)

Calendarul zilei – 2 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 2 decembrie 2021, 9:29

S-a întâmplat într-o zi de 2 decembrie

* Se împlinesc 2535 ani (514 î.H.) de când avea loc prima atestare documentară a geto-dacilor, de către istoricul grec Herodot din Halicarnas, părintele istoriei, care-i descria pe geto-daci „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, singurii care „luaseră hotărârea îndrăzneaţă” de a-l înfrunta pe temutul rege persan Darius I

* Se împlinesc 320 de ani (1701), de când, printr-un edict imperial, românilor din Transilvania li se lăsa libertatea de a îmbrăţişa una din cele patru religii „recepte” (catolică, luterană, calvină şi unitariană) sau de a păstra credinţa ortodoxă. Diploma din 1701, mai mult decât cea din 1699, leza interesele stărilor privilegiate din Transilvania. În aceste condiții, diploma nu a fost niciodată pusă în aplicare (2/12)

* În urmă cu 217 ani (1804), la Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Franței (1804-1814 și 1815), în prezenţa Papei Pius al VII-lea. Napoleon Bonaparte s-a născut la 15 august 1769 la Ajaccio, în Corsica. În 1802, a fost numit consul pe viață, iar în mai 1804 a fost proclamat împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I, la 2 decembrie 1804 având loc încoronarea sa. Învins, însă, definitiv la Waterloo (1815) de armatele coaliției europene, a fost silit să abdice pentru a doua oară și a fost deportat în Insula Sf. Elena, unde a murit, la 5 mai 1821. În 1840, rămășițele sale pământești au fost aduse cu o fregată în Franța și apoi depuse, la 15 iulie 1840, într-un cadru solemn, în Catedrala Domul Invalizilor din Paris

* Acum 216 ani (1805) a avut loc Bătălia de la Austerlitz, în care armata lui Napoleon, în inferioritate numerică, a învins o armată ruso-austriacă comandată de țarul Alexandru I, desfășurată în estul Cehiei de astăzi, lângă actualul oraș Brno. Victoria de la Austerlitz a dus la forţarea Austriei să semneze Tratatul de la Pressburg cu Franţa şi la retragerea ruşilor în teritoriul lor

* Cu 198 de ani în urmă (1823), în mesajul anual către Congres, James Monroe, preşedinte al SUA între anii 1817-1825, a lansat programul de politică externă a ţării (care-i va purta numele, „Doctrina Monroe”), prin care condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa

* Acum 176 de ani (1845) se înfiinţa, la Paris, „Societatea Studenţilor Români”, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti şi Scarlat Vârnav (secretari). Societatea a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (1846) şi a militat pentru unitatea politică a Ţărilor Române. Acest fapt istoric a stat şi la baza înfiinţării Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în ianuarie 2009, organizaţie care întruneşte astăzi peste 4.000 de tineri români din întreaga lume (2/14)

* Cu 173 de ani în urmă (1848) urca pe tron Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul. În timpul său, în anul 1867, s-a creat statul dualist Austro-Ungaria. A participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei

* Acum 172 de ani (1849) paşoptiştii români refugiaţi la Paris înfiinţau, în capitala Franţei, „Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, care milita pentru împlinirea idealurilor Revoluţiei de la 1848. Asociaţia era condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti şi Dumitru C. Brătianu

* Cu 157 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul Penal (intrat în vigoare la 1.V.1865), alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851). Documentul avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone și a fost în vigoare în perioada 2 decembrie 1864 – 18 martie 1936 (2/14)

* Se împlinesc 120 ani (1901) de când apărea la Bucureşti, (până la 27.VI/10.VII.1910), revista literară săptămânală „Sămănătorul”, avându-l ca promotor şi ideolog principal pe Nicolae Iorga. La conducerea revistei s-au aflat, succesiv, Alexandru Vlahuţă, George Coşbuc, Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel, Şt. O. Iosif, Mihail Sadoveanu ş.a. (2/15)

* În urmă cu 79 de ani (1942) a avut loc prima reacţie nucleară în lanţ controlată, realizată la Universitatea din Chicago (SUA), sub îndrumarea fizicianului italian Enrico Fermi (stabilit din 1939 în S.U.A.). Prima reacție nucleară în lanț artificială, autoîntreținută a fost inițiată de Metallurgical Laboratory, condus de Enrico Fermi și Leo Szilard, sub peluza stadionului Universității din Chicago, la 2 decembrie 1942, în cadrul Proiectului Manhattan. Singura reacție nucleară în lanț autoîntreținută natural a fost descoperită la Oklo (Gabon) în septembrie 1972

* Acum 77 de ani (1944) miniştrii PNŢ şi PNL din cel de-al doilea guvern condus de generalul Constantin Sănătescu şi-au prezentat demisia în semn de protest faţă de încercările de acaparare a puterii de către comunişti, determinând demisia guvernului. Noul guvern a fost format de generalul Nicolae Rădescu, care la 6 decembrie 1944 a obţinut învestitura. Consiliul de miniștri de largă colaborare politică, prezidat de Constantin Sănătescu, a guvernat între 4 noiembrie – 5 decembrie 1944, perioadă în care s-a confruntat permanent cu crizele provocate de comuniști și socialiști. Miniștrii PNȚ și PNL au demisionat în semn de protestat față de încercările de acaparare a puterii de către comuniști. În acest context, Constantin Sănătescu și-a depus mandatul pe 5 decembrie, generalul Nicolae Rădescu fiind desemnat să formeze un nou guvern, de uniune națională

* În noaptea de 2/3 decembrie, acum 37 de ani (1984), la Bhopal, în capitala statului indian Madhya Pradesh, a avut loc o explozie devastatoare prin eliberarea accidentală a 43 de tone de izocianat de metil (MIC) gazos de la fabrica de pesticide a companiei Union Carbide, fiind cel mai mare dezastru industrial din istoria lumii. Evenimentul, etichetat inițial ca „accident”, a atras atenția asupra securității fabricilor chimice din întreaga lume și reprezintă un exemplu de iresponsabilitate managerială, cu efecte devastatoare. Conform surselor medicale din Bhopal, aproximativ 50.000 de persoane au fost expuse chimicalelor periculoase, aproximativ 20.000 murind

* În urmă cu 33 de ani (1988) a avut loc una dintre marile catastrofe navale maritime româneşti, tragedie în care a fost implicat cargoul „Sadu” (pavilion: România, IMO: 7642089, indicativ: YQSC, comandant: căpitanul Sergiu-Lucian Grigorescu), care s-a scufundat în rada exterioară a portului Constanţa, la o adâncime de circa 18 – 24 metri, lovindu-se de stabilopozii Digului de Nord. 15 din cei 22 de membri ai echipajului şi-au pierdut viaţa

* În zilele de 2 şi 3 decembrie, acum 32 de ani (1989), la Summitul de la Malta, avea loc întâlnirea la nivel înalt între liderii SUA, George H. W. Bush, şi URSS, Mihail Gorbaciov, consacrată „noii ordini internaţionale”, cei doi lideri declarând încheierea „Războiului rece”

* Acum 31 de ani (1990) avea loc lansarea navei cosmice sovietice „Soiuz TM-II”, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama – primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos

Aniversări – Comemorări

– 1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (m. 1891)

– 1857: S-a născut Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (m. 1897)

– 1912: S-a născut juristul şi profesorul Tudor Drăganu; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2010)

– 1932: S-a născut hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (m. 2013)

– 1935: S-a născut poetul Nicolae Labiş (m. 1956, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie)

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti – 85 de ani

– 1937: S-a născut graficianul și ilustratorul de carte Done Stan

– 1938: S-a născut Emilia Jivanov, artist plastic şi scenograf; în anul 2000, UNITER i-a acordat Premiul pentru întreaga activitate

– 1939: S-a născut Dumitru Drăgan, actor de teatru și film (m. 2018)

– 1940: S-a născut poetul George Iarin (pseudonimul lui Gheorghe Ionescu)

– 1940: S-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist (m. 2011)

– 1944: S-a născut Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (m. 2016)

– 1950: A murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist, compozitor, muzicolog și pedagog; supranumit „al Doilea Enescu”; „BBC Music Magazine” l-a desemnat, în 2010, ca fiind unul dintre cei mai buni 10 pianişti ai tuturor timpurilor; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917)

– 1951: S-a născut Alexandru Cistelecan, profesor, critic literar, considerat unul dintre cei mai importanți și influenți critici literari români contemporani, redactor-şef adjunct al revistei „Vatra” (Tg. Mureş) – 70 de ani

– 1955: S-a născut scriitoarea basarabeană Iulia Brânză Mihăileanu (m. 2017)

– 1957: S-a născut bateristul Edi Petroşel (membru al formaţiei „Holograf”)

– 1964: S-a născut Leo Iorga, solistul vocal al trupei PACT by Leo Iorga şi Adrian Ordean (m. 2019)

– 1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (n. 1881)

– 1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă (n. 1912)

– 2013: A murit Octavian Sava, scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (n. 1928)

– 2013: A murit sculptorul Ştefan Călărăşanu; autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, „Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia; este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (n. 1947)

– 2014: A murit tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu (n. 1933)

– 2017: A murit Alecu Croitoru (numele real: Alexandru Gheorghe Croitoru), regizor de film, scenarist, actor, profesor universitar şi poet (n. 1933)

– 2020: A murit Augustin Lucici, unul dintre cei mai apreciaţi pictori români contemporani, autor de artă monumentală, grafică, muzeograf; şef al Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna” din Piteşti (n. 1956) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Reuniune ministerială a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și ai Aliaților săi OPEC+, pentru a stabili politica de producție

– Nicosia/Atena: Papa Francisc va vizita Cipru și Grecia (2 – 6 dec.)

– Stockholm: Reuniunea miniștrilor de externe din 57 de țări membre ale OSCE (2 – 3 dec.)

– Londra: Alegeri partiale după decesul politicianului britanic, James Brokenshire

– Luxemburg: Aviz al avocatului general al CJUE cu privire la recursul de la Varșovia și Budapesta împotriva unui mecanism care leagă fondurile europene și statul de drept

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul în luna octombrie în zona euro

– Emirate Arabe Unite: Sunt marcați 50 de ani de la crearea federației Emiratelor Arabe Unite

– Rabat, Maroc: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „punerea în pericol a securității statului”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Abolirea Sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om; în această zi se militează pentru eradicarea formelor contemporane de sclavie precum traficul de persoane şi organe umane, exploatarea sexuală, munca forţată, exploatarea copiilor prin muncă, recrutarea forţată a copiilor pentru a-i utiliza în conflictele armate, vânzarea de copii, căsătoria forţată, vânzarea femeilor etc.

– Ziua naţională a Emiratelor Arabe Unite; aniversarea proclamării independenţei faţă de Marea Britanie şi a constituirii statului/1971 – 50 de ani

– Ziua naţională a Republicii Democrate Populare Laos; aniversarea proclamării republicii – 1975

– 1547: A murit conchistadorul spaniol Hernán Cortes; între anii 1519 şi 1521 i-a înfrânt pe azteci şi a cucerit Mexicul (n. 1485)

– 1814: A murit scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade, celebru prin activitatea sa erotică libertină, precum și prin scrierile sale apologetice despre acest subiect (n. 1740)

– 1816: S-a născut (în Malta) graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (m. 1882) – 205 ani

– 1859: S-a născut pictorul francez Georges Seurat; creator și teoretician, împreună cu Paul Signac, al tehnicii divizioniste în pictură (m. 1891)

– 1891: S-a născut Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german; considerat ca unul dintre cei mai importanți artiști plastici germani ai secolului al XX-lea (m. 1969) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Sir John Barbirolli, dirijor englez (m. 1970)

– 1916: A murit Sir Francesco Paolo Tosti, compozitor şi profesor britanic de origine italiană (n. 1846) – 105 ani

– 1918: A murit dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (n. 1868)

– 1923: S-a născut soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (m. 1977)

– 1925: S-a născut actriţa americană de film şi televiziune Julie Harris (m. 2013)

– 1930: S-a născut economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (m. 2014)

– 1930: S-a născut actriţa britanică Natasha Parry (m. 2015)

– 1931: A murit Vincent d’Indy, compozitor şi pedagog francez (n. 1851) – 90 de ani

– 1944: A murit Filippo Tommaso Marinetti, prozator, poet şi dramaturg italian; fondatorul mişcării futuriste („Manifestul futurist”, publicat la 20.II.1909, în ziarul francez „Le Figaro”) (n. 1876)

– 1946: S-a născut creatorul italian de modă Gianni Versace (m. 1997, asasinat, la Miami/SUA) – 75 de ani

– 1978: S-a născut (în Canada, într-o familie de imigranţi portughezi) Nelly Furtado, cântăreaţă, compozitoare, producătoare şi actriţă

– 1980: A murit Romain Gary (nume adevărat: Roman Kacew; alt pseudonim: Émile Ajar), scriitor, regizor, scenarist, aviator și diplomat francez de origine lituaniană (n. 1914)

– 1981: S-a născut Britney (Jean) Spears, cântăreață, dansatoare și compozitoare americană – 40 de ani

– 1987: A murit biochimistul argentinian Luis Leloir; a stabilit mecanismul sintezei multor oligozaharide şi polizaharide; a studiat şi sinteza glicogenului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1970 (n. 1906, la Paris, din părinţi argentinieni)

– 1990: A murit compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (n. 1900)

– 1995: A murit Robertson Davies, romancier canadian de limbă engleză, dramaturg, jurnalist, critic și profesor (n. 1913)

– 1995: A murit Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (n. 1946)

– 2014: A murit saxofonistul american Bobby Keys, membru al trupei „The Rolling Stones” (n. 1943)

– 2019: A murit scenarista şi producătoarea americană D.C. (Dorothy Catherine) Fontana, care şi-a pus semnătura pe mai multe serii şi filme din universul „Star Trek” (n. 1939)

– 2020: A murit Valéry Giscard d’Estaing, una dintre cele mai importante personalităţi politice ale Europei, al treilea preşedinte (1974-1981) al celei de-a Cincea Republici Franceze; a jucat un rol important în adoptarea principalelor proiecte comunitare, precum crearea Consiliului European, sufragiul universal în procesul electoral pentru Parlamentul European şi crearea Sistemului monetar european (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 1 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 decembrie 2021, 05:00 / actualizat: 1 decembrie 2021, 10:47

S-a întâmplat într-o zi de 1 decembrie

* ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Se împlinesc 103 ani de la momentul creării României Mari. La 18.XI/1.XII.1918, Marea Adunare Naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, „adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, decretează Unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”, creându-se un singur stat naţional. Primul pas spre unire a fost făcut la 21.XI./4.XII.1917, când Sfatul Țării din Basarabia proclama Republica Democratică Moldovenească (RDM), urmat de cel din 24.I./6.II.1918, când a fost adoptată declaraţia de independenţă a RDM. Încununarea acestor acțiuni se împlineşte la 27.III./9.IV.1918, când Sfatul Țării de la Chişinău, ales prin vot universal, direct, egal și secret decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenești. Apoi, la 15/28.XI.1918, Congresul General al Bucovinei format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”. Ziua Națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai (începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării), apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august (data când România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei), iar din 1990 este sărbătorită pe 1 decembrie, pe baza Legii 10 din 31.VII.1990

* Acum 477 de ani (1544) cărturarul transilvănean, Ioan Honterus, a întemeiat la Brașov primul liceu bazat pe principii umaniste, după ce, cu un an mai devreme, redactase un regulament școlar, Constitutiones Scholae Coronensis. Regulamentul a stat la baza organizării instituțiilor de învățământ umaniste din Nürnberg

* În urmă cu 221 de ani (1800) Washington devenea capitala Statelor Unite ale Americii. În baza unei Legi adoptate de Congresul SUA la 16 iulie 1790, începea construcţia unui oraş menit să devină capitală a SUA (este pentru prima dată în istorie când un oraş este înălţat cu destinaţia expresă de a fi capitală). În anul 1800, instituţiile guvernamentale au fost mutate de la Philadelphia (capitală a SUA între anii 1790 şi 1800) în noul oraş, care a primit numele primului preşedinte al SUA, George Washington (în funcție între anii 1789 și 1797)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) apărea Decretul privind înfiinţarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, al cărei capital era rezultat din depuneri judiciare şi administrative, din fonduri comunale neutilizate şi cauţiuni, precum şi din depunerile particularilor, primul director fiind Enrik Winterhalder (1/13). La 1 ianuarie 1881 și-a început activitatea Casa de Economie, instituție autonomă financiar, dar aflată sub administrarea C.D.C.E. La 8 iunie 1897, era pusă piatra fundamentală a Palatului Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Palatul a fost inaugurat în anul 1900, prima ședință a Consiliului de Administrație, în noul local, având loc la 15 iunie. Prin Decretul nr. 224 din M.O. nr. 202/1 septembrie 1948, s-a înființat Casa de Economii, Cecuri și Consemnațiuni, prescurtat CEC, patrimoniul noii instituții formându-se prin contopirea patrimoniilor Casei de Depuneri și Consemnațiuni și Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale. Instituției i se încredințează primirea și păstrarea economiilor bănești ale populației din întreaga țară. În decembrie 2006, Guvernul României a stopat privatizarea CEC, iar la 4 martie 2008, prin Ordinul nr. 425/14 februarie, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, se aproba Statutul CEC, iar prin Ordinul nr. 1312/25 aprilie 2008, emis de minister, privind modificarea precedentului ordin, se statua schimbarea imaginii și a denumirii în CEC Bank SA

* Acum 142 de ani (1879) a fost inaugurat învățământul medical superior ieșean, dată la care profesorul de chirurgie dr. Leon Sculy a ținut cursul inaugural (de anatomie) al Facultății de Medicină din Iași

* Se împlinesc 125 de ani, de când la 1 decembrie 1896, a avut loc inaugurarea clădirii Teatrului Naţional ieşean, proiectată de arhitecţii vienezi Fellner şi Helmer, angajaţi de primarul Vasile Pogor. Noul edificiu a fost înălţat pe terenul vechii primării, după ce în noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, după o repetiţie generală, Teatrul din Copou este mistuit de flăcări. Execuţia construcţiei a fost încredinţată unei societăţi bucureştene, iar uzina electrică şi cea termică au fost realizate de o societate berlineză. La uzina electrică s-au alimentat primele instalaţii de iluminat public din Iaşi (iluminatul Pieţii Teatrului cu 12 lămpi electrice cu arc voltaic), moment care constituie începutul electrificării oraşului Iaşi. Lucrările de construcţie au durat doi ani. Programul sărbătorilor de inaugurare s-a derulat în zilele de 1 şi 2 decembrie şi a cuprins „Uvertura Naţională” de Flechtenmacher, vodevilurile „Muza de la Burdujeni” de C. Negruzzi şi „Cinel-cinel” de Vasile Alecsandri şi comedia în versuri „Poetul romantic” de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit, în mod caritabil, persoanelor nevoiașe din Iaşi

* Se împlinesc 115 ani (1906) de când avea loc inaugurarea, la Paris, a primei clădiri din lume destinată cinematografului, „Cinéma Omnia Pathé” (1/14)

* Cu 113 ani în urmă (1908) Liviu Rebreanu debuta cu schiţa „Codrea” („Glasul inimii”), în revista „Luceafărul”

* Acum 109 ani (1912), avea loc Adunarea de constituire a Federaţiei Societăţilor Sportive din România/FSSR (din 1929, Uniunea Federaţiilor de Sport din România/UFSR), primul organ central de conducere şi îndrumare a întregii mişcări sportive; preşedinte, regele Ferdinand I (membru-fondator). FSSR era organizată pe comisii (de atletism, fotbal, rugby, tenis de câmp, tir, gimnastică, scrimă, Comisia Societăţilor de Sporturi de iarnă, Comisia pentru Propagandă, Comisia Şcolară, Comisia pentru  amenajarea terenurilor etc.) (1/14)

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când administraţia militară germană (Militär-Verwaltung in Rumänien) se instala în Bucureşti (în timpul Primului Război Mondial), supunând populaţia din teritoriul ocupat (Dobrogea, Oltenia şi Muntenia) rechiziţiilor şi prestărilor de munci (1/14)

* Cu 102 ani în urmă (1919) era format guvernul de „bloc parlamentar” condus de Alexandru Vaida-Voevod, primul guvern de coaliţie din istoria interbelică a României, grupând reprezentanţi ai partidelor din vechea Românie şi ai noilor provincii româneşti unite cu Ţara (1 decembrie 1919 – 13 decembrie 1920)

* Tot cu 102 ani în urmă avea loc deschiderea primei stagiuni a Teatrului Naţional din Cluj, cu spectacolul „coupé” „Se face ziuă” şi „Poemul Unirii”, semnat de dramaturgul Zaharia Bârsan, primul director al teatrului. Teatrul a luat fiinţă la 18 august 1919, în urma unei hotărâri a Consiliului Dirigent Român de la Sibiu. La data de 1 decembrie, la un an de la înfăptuirea Marii Uniri, pe scena Teatrului Naţional din Cluj avea loc primul spectacol în limba română

* În urmă cu 99 de ani (1922) îşi începea activitatea Uniunea Internaţională a Căilor Ferate, cu sediul la Paris; România, membru fondator

* Se împlinesc 85 de ani (1936) de la inaugurarea Arcului de Triumf din Bucureşti, monument închinat Unirii Tuturor Românilor din 1918, realizat de arhitectul Petre Antonescu. A fost construit în perioada 1921-1922, renovat în perioada 1935-1936, şi din nou renovat începând cu anul 2014. Arcul de Triumf este înscris în Lista monumentelor istorice din Bucureşti, sector 1, din anul 2015, cu cod LMI B-II-m-A-18001

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când Regele Mihai I deschidea personal, printr-un mesaj oficial, lucrările Parlamentului unicameral constituit în urma alegerilor din 19 noiembrie 1946. Opoziţia democrată a refuzat să participe la lucrări (deoarece activitatea politică şi de propagandă electorală a acesteia fusese limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste, care au falsificat alegerile)

* Acum 73 de ani (1948), prin Decretul 358, publicat în Monitorul Oficial 281/1.XII.1948, se dispunea „revenirea comunităţilor locale (parohii) ale cultului greco-catolic la cultul ortodox român”. În fapt, era vorba de desfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (decretul a fost abrogat la 31.XII.1989)

* Cu 72 de ani în urmă (1949) lua fiinţă Orchestra de Muzică Populară Radio; fondator, dirijor și prim-solist violonist a fost Ion Luca-Bănățeanu. Orchestra de Muzică Populară a Comitetului de Radio (cum se numea atunci) era al şaselea ansamblu al instituţiei, creat după Orchestra Simfonică (1930), Corul Radio (1940), Corul de Copii (1945), Orchestra de Studio (1947), şi Orchestra de Estradă (1949). Formaţia, alcătuită iniţial dintr-un număr de 12 membri, selectaţi dintre cei mai valoroşi instrumentişti din întreaga ţară, a ajuns în prezent la 14, având posibilitatea să abordeze un repertoriu foarte larg. Celebritatea acestei formaţii se datorează şi dirijorilor care, de-a lungul timpului, şi-au legat numele de această orchestră, valoroşi profesionişti ai domeniului, care au repurtat succese la pupitrul Orchestrei Populare Radio: George Vancu, Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănăţeanu, Radu Voinescu, Marius Olmazu, Paraschiv Oprea, în prezent fiind dirijată de Adrian Grigoraş

* Acum 62 de ani (1959) avea loc semnarea Tratatului Antarctic. Documentul, intrat în vigoare la 23.VI.1961, reprezintă o înţelegere internaţională care stabileşte drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971

* În urmă cu 61 de ani (1960) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Mali, la nivel de ambasadă. România a recunoscut statul Republica Mali la data de 7 octombrie 1960. Raporturile bilaterale sunt derulate prin intermediul ambasadelor României la Dakar şi, respectiv, a Republicii Mali la Paris. Din iulie 1996, la Bamako funcţionează un consulat onorific al României. Raporturile bilaterale sunt derulate prin intermediul Ambasadei României la Dakar, respectiv al Ambasadei Mali la Roma

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de când Adunarea Generală a ONU alegea România ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate pe termen de un an (1962) (ţara noastră a mai deţinut mandate în Consiliul de Securitate, pe termen de doi ani, în 1976 şi 1977, 1990 şi 1991; 2004 şi 2005). România a fost primită ca membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 14.XII.1955

* Tot 60 de ani se împlinesc și de la crearea Agenţiei guvernamentale de informaţii a Algeriei – Algérie Presse Service (APS)

* Acum 59 de ani (1962) a fost înființată actuala companie Azomureș (Târgu-Mureș), sub denumirea de „Combinatul de îngrășăminte azotoase”. S-au pus atunci bazele uneia dintre cele mai moderne platforme chimice, ce a devenit în scurt timp și unul dintre cei mai mari exportatori de îngrășăminte din România. Platforma tehnologică a fost dezvoltată pe parcursul mai multor etape, una dintre cele mai importante fiind între 1975 – 1985, fiind adăugate pe rând diverse funcționalități și secții de producție, activitatea fiind neîntreruptă, cu excepția unor perioade de timp imediat după 1990. Astăzi, Azomureș este una dintre cele mai importante platforme industriale din sectorul îngrășămintelor pentru agricultură la nivel european, grație unui amplu program de modernizare derulat în perioada 2012 – 2016, imediat ce combinatul a intrat în proprietatea grupului elvețian Ameropa. Noua strategie a grupului Ameropa a vizat și furnizarea către piața românească a unei cantități mult mai mari din nivelul total al producției, astfel că, astăzi, aproximativ 70% din îngrășămintele Azomureș sunt folosite de fermele locale. La Azomureș sunt produse anual 1,6 milioane de tone de îngrășăminte pentru agricultură

* Cu 58 de ani în urmă (1963), guvernele român şi britanic decideau ridicarea legaţiilor lor, de la Londra şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice româno-britanice au fost stabilite la 20 februarie 1880, la rangul de legaţie. Relaţiile au fost întrerupte la 15 februarie 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi reluate la 15 februarie 1946, la nivel de reprezentanţă. La data de 15 februarie 1947 reprezentanţele celor două ţări au fost ridicate la rangul de legaţie

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când avea loc referendumul din Ucraina prin care a fost aprobată Declaraţia de independenţă faţă de URSS. O majoritate covârșitoare de 92,3% dintre alegători a aprobat declarația de independență făcută de Rada Supremă la 24 august 1991

* Acum 26 de ani (1995) începea să emită postul privat de televiziune PRO Tv. Lansarea oficială a postului a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au participat oameni politici români, precum şi investitori din Statele Unite

* În urmă cu 24 de ani, Teatrul LUNI – primul teatru independent din România postdecembristă – a luat ființă, oficial, în clubul de jazz Green Hours, în seara de luni 1 decembrie 1997, odată cu prezentarea premierei „Chantan au Lait” cu Maia Morgenstern și Dorina Crișan Rusu, pe texte de Mircea Dinescu, Ienăchiță Văcărescu și Joshua Sobol

* În urmă cu 12 ani (2009) intra în vigoare Tratatul de la Lisabona (document menit să reformeze instituţiile Uniunii Europene). Cunoscut în faza de proiect ca Tratatul de Reformă, acesta înlocuieşte proiectul de Constituţie Europeană (respins prin referendumuri, în 2005, de electoratele francez şi olandez). Textul Tratatului s-a finalizat pe 19 octombrie 2007, în urma unui summit neoficial desfăşurat la Lisabona (de unde şi numele), şi a fost semnat de către reprezentanţii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie acelaşi an. Tratatul a fost ratificat de Parlamentele statelor membre ale UE (ultima ţară care a ratificat Tratatul a fost Cehia, la 3 noiembrie 2009). Printre cele mai importante prevederi ale Tratatului se numără: UE are responsabilitate juridică, funcţia de preşedinte al Consiliului European devenind una permanentă (nu rotativă). Acesta (numit preşedinte al Uniunii) are un mandat de doi ani şi jumătate. A fost înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, dotat cu un aparat diplomatic propriu

* Acum 11 ani (2010), în Siberia, era creată prima bancă internaţională de combustibil nuclear, în urma unui acord între Rusia şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA)

* Societatea Română de Radiodifuziune relansa, acum 10 ani (2011), de Ziua Naţională a României, postul Radio Chişinău în Republica Moldova. SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova, suma investită fiind de 1.500.000 de lei. Postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune) a fost inaugurat oficial la 8.X.1939, prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi, şi a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) populare a fost înscrisă de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanității. România are înscrise șapte obiceiuri tradiționale pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii: Ritualul Călușului (2008), Doina (2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), Feciorescul de Ticuș (2015), Meșteșugul covoarelor tradiționale de perete (2016) și Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017)

* În urmă cu 8 ani (2013), Televiziunea Română relua transmisia programelor în Republica Moldova. TVR a lansat grila pentru Republica Moldova, după rezolvarea, pe cale amiabilă, a problemelor de natură juridică dintre cele două părţi, prin semnarea, la 12 septembrie 2013, a Acordului de soluţionare amiabilă a Cererii nr. 36398/08; TVR a lansat în data de 1 noiembrie 2014, „Telejurnal Moldova”, un program de știri dedicat exclusiv telespectatorilor din Republica Moldova. Jurnalul de știri este unul generalist și cuprinde informații din România și din Republica Moldova, relevante pentru telespectatorii moldoveni

* Cu 2 ani în urmă (2019) Comisia Europeană, condusă de politiciana germană Ursula von der Leyen, şi-a început mandatul de cinci ani

Aniversări – Comemorări

– Unirea Transilvaniei cu România. Sărbătoare naţională. Te Deum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1869: S-a născut actorul Ion (Iancu) Brezeanu (m. 1940)

– 1880: S-a născut matematiciana Vera Myller, prima femeie profesor universitar din România; a întemeiat, la Iași, alături de soțul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieșean și o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice școli în acest oraș; la 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România într-o disciplină științifică, predând algebra superioară și teoria funcțiilor la Universitatea din Iași (m. 1970)

– 1882: S-a născut Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (m. 1951)

– 1892, 1/13: S-a născut Cezar Petrescu, prozator, gazetar şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1911: S-a născut prozatorul Ieronim Şerbu (pseudonimul lui Afon Herz Erick); împreună cu Dan Petraşincu a fondat revista „Discobolul” (1932) (m. 1972) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse, printre care și Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002), dau naşterea la 2.XII.1911

– 1917: S-a născut dirijorul de cor Ion Vanica; fondatorul şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (m. 1981)

– 1918: S-a născut (la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (m. 1991)

– 1925: S-a născut Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (m. 2000)

– 1927: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Radu Şerban (m. 1984)

– 1930: S-a născut prof. dr. Ioan-Alexandru Oproiu, fost preşedinte de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie și membru al Societății Americane de Gastroenterologie, Societății Franceze de Gastroenterologie, Societății Franceze de Endoscopie Digestivă și al Societății Italiene de Endoscopie digestivă (m. 2020)

– 1931: S-a născut Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (m. 2011) – 90 de ani

– 1934: S-a născut poeta Florenţa Albu (m. 2000)

– 1934: S-a născut Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (m. 2002)

– 1934: S-a născut actorul, scenaristul şi scriitorul Ştefan Radof (m. 2012)

– 1938: S-a născut actorul Valeriu (Doru) Popescu; stabilit în Franţa (în 1970) revine în ţară în 1995 (m. 2005)

– 1945: S-a născut fostul handbalist Ghiţă Licu; a făcut carieră la Dinamo mai întâi ca jucător şi apoi ca antrenor. De la Dinamo a fost convocat în echipa naţională, cu care a câştigat două titluri mondiale în 1970 şi 1974, dar şi medaliile olimpice, de bronz, la Munchen în 1972, şi de argint, la Montreal, în 1976 (m. 2014)

– 1946: S-a născut artista plastică şi bijutiera Marieta Pamfil, membră a Uniunii Artistiștilor Plastici din România, filiala Timișoara (m. 2020) – 75 de ani

– 1948: A murit Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (n. 1913)

– 1960: S-a născut soprana și profesoara Leontina Văduva (numele la naştere: Liliana Ciobanu); stabilită în Franţa, ţară care i-a acordat în 1999 „Legiunea de Onoare pentru Merite Artistice”; fiica Mariei Ciobanu, cunoscuta cântăreaţă de muzică populară

– 1960: A murit compozitorul Ion Vasilescu (n. 1903)

– 1968: A murit compozitorul, dirijorul, regizorul de operă și baritonul Nicolae Bretan (n. 1887)

– 1977: A murit Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine), om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1892)

– 1981: A murit Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1911) – 40 de ani

– 1989: A murit Ion Roman, istoric literar, editor şi traducător (din literatura germană) (n. 1917)

– 1994: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (n. 1919)

– 1995: A murit Meliusz Jószef, poet, traducător şi publicist de limbă maghiară din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909)

– 1997: A murit Ştefan Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (n. 1903)

– 2000: A murit publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (n. 1940)

– 2006: A murit pictorul Petre Achiţenie (n. 1929) – 15 ani

– 2008: A murit Aurel Vernescu, triplu medaliat olimpic la kaiac şi port-drapel al României la ediţiile din 1964, 1968 şi 1972 ale Jocurilor Olimpice;  a obţinut două medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Tokyo (1964), în probele kaiac 1 – 500 m şi kaiac 4 – 1000 m.; s-a clasat pe locul doi la München (1972), în proba de k4 – 1000 m, fiind considerat unul dintre cei mai buni kaiacişti ai României din toate timpurile (n. 1939)

– 2011: A murit regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (n. 1933) – 10 ani

– 2011: A murit Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (n. 1938) – 10 ani

– 2012: A murit Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (n. 1930)

– 2012: A murit cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (n. 1949)

– 2020: A murit Gabriel Ştrempel (prenumele la naștere: Gavril), istoric al culturii, filolog, editor şi bibliograf; ca director adjunct (din 1975) şi apoi ca director general (1993-2006) al Bibliotecii Academiei Române a avut o contribuţie majoră la îmbogăţirea colecţiilor, la repertorizarea întregii producţii de carte şi la apariţia unor volume de mare însemnătate; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Jakarta: Indonezia preia de la Italia preşedinţia anuală a G20

– Italia: Vizita de stat a regelui Philippe al Belgiei și a reginei Mathilde (1 – 3 dec.)

– Australia a anunţat luni, 22 noiembrie, că va primi din nou studenţii străini, muncitorii calificaţi şi deţinătorii de vize turistice/de lucru începând de luna aceasta, relaxând unele din cele mai dure restricţii legate de COVID-19 din lume. La 20 de luni după ce Australia şi-a închis frontierele, unii deţinători de viză, precum şi cetăţenii japonezi, sud-coreeni, vor putea intra în ţară de la 1 decembrie. Cetăţenii australieni, deţinătorii de viză şi cetăţenii din Japonia, Coreea de Sud şi Singapore vor putea să intre în ţară doar cu un test COVID-19 negativ înainte de plecare dacă sunt vaccinaţi. Cu toate acestea, unele state australiene impun în continuare o carantină la intrare.

– Coventry, Regatul Unit: Anunțarea câștigătorului Premiului Turner, prestigioasă distincție britanică pentru artă contemporană

– Pirae, Polinezia Franceză: Inaugurarea celui mai mare sistem de climatizare de apă adâncă din lume, la centrul spitalicesc Taaone

– Washington: Audiere a Curții Supreme privind dreptul la avort în statul Mississippi

– Costa Rica: Intrarea în vigoare a certificatului de vaccinare obligatorie împotriva Covid-19 pentru accesul în restaurante, baruri, magazine, săli de sport și hoteluri

– Dakar, Senegal: Audiere la procesul în apel al lui Barthelemy Dias, candidat municipal, și a altor inculpați pentru moartea în 2011 a lui Ndiaga Diouf

– Los Gatos, California, SUA: Lansarea pe Netflix a filmului „The Power of Dog”, de Jane Campion

– Denpasar, Indonezia: Badminton – finala BWF World Tour 2021 (1 – 5 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva HIV/SIDA” („World AIDS Day”); a fost instituită de ONU în 1988, prin Rezoluţia 43/15, pentru a sensibiliza opinia publică şi a exprima solidaritatea cu persoanele afectate de această maladie

– Ziua naţională a Republicii Centrafricane; aniversarea proclamării republicii – 1958

– 1455: A murit sculptorul florentin Lorenzo Ghiberti, reprezentant de seamă al renascentismului timpuriu (n. 1378)

– 1709: S-a născut Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (m. 1789)

– 1709: A murit Abraham a Sancta Clara, scriitor austriac, precursor al romantismului baroc și unul dintre primii fabuliști de limbă germană (n. 1644)

– 1716: S-a născut sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (m. 1791) – 305 ani

– 1729: S-a născut compozitorul italian Giuseppe Sarti (m. 1802)

– 1743: S-a născut Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (1803) (m. 1817)

– 1761: S-a născut (la Strasbourg, Franţa) Marie Tussaud (pe numele adevărat Marie Grosholtz), fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (m. 1850) – 260 de ani

– 1866: A murit Sir George Everest, inginer militar şi geodez britanic; conducător (din 1823) al Serviciului geodezic al Indiei; numele lui a fost atribuit de britanici celui mai înalt vârf de pe Pământ (azi Chomolungma/8.850 m) din munţii Himalaya (n. 1790) – 155 de ani

– 1867: S-a născut Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române 1937 (m. 1946)

– 1873, 1/13: S-a născut Valeri Iakovlevici Briusov, poet, prozator, dramaturg, translator, critic și istoric rus; a fost unul din principalii reprezentanți au curentului simbolist din literatura rusă (m. 1924)

– 1925: S-a născut biochimistul american Martin Rodbell; Premiul Nobel pentru medicină pe 1994, împreună cu conaţionalul său Alfred Gilman, pentru descoperirea proteinelor G şi rolul jucat de acestea în sistemul de transducţie a semnalelor în comunicarea celulară (m. 1998)

– 1933: S-a născut balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (m. 2016)

– 1934: S-a născut cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Woody Allen (pseudonimul lui Allen Stewart Königsberg), regizor de film, scenarist, actor şi scriitor american

– 1941: S-a născut Federico Faggin, fizician, inginer, inventator și antreprenor italian-american; cunoscut pentru proiectarea primului microprocesor comercial, Intel 4004, împreună cu Ted Hoff și Stanley Mazor – 80 de ani

– 1944: S-a născut scriitorul francez Daniel Pennac (numele adevărat Daniel Pennacchioni)

– 1945: S-a născut actriţa de film, comediana şi cântăreaţa americană Bette Midler

– 1962: A murit Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1879)

– 1971: S-a născut Baek Heena, scriitoare sud-coreeană și ilustratoare de cărți pentru copii – 50 de ani

– 1973: A murit David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); el este cel care a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (n. 1886)

– 1991: A murit economistul american George Joseph Stigler; contribuţii importante în fundamentarea teoriei economiei industriale, în economia informaţiei sau privind funcţionarea pieţelor; Premiul Nobel pentru economie pe 1982 (n. 1911) – 30 de ani

– 1997: A murit violonistul Stéphane Grappelli, figură reprezentativă a jazz-ului francez (n. 1908)

– 2006: A murit Claude Jade, actriță franceză (n. 1948) – 15 ani

– 2011: A murit scriitoarea germană Christa Wolf, cea mai cunoscută romancieră din fosta RDG (n. 1929) – 10 ani

– 2020: A murit Hugh Keays-Byrne, actor britanic-australian și regizor de film (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 30 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 30 noiembrie 2021, 10:15

S-a întâmplat într-o zi de 30 noiembrie

* Acum 777 de ani (1224), într-un document semnat de regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235), apărea prima menţiune documentară a Orăştiei, care confirma înnoirea privilegiilor acordate saşilor stabiliţi în zonă, privilegii acordate de înaintaşul său, Geza al II-lea (1141-1162). Documentul recunoştea prezenţa unei populaţii autohtone româneşti

* În 1928, acum 93 de ani, compozitorul Mihail Jora inaugura şi dirija, la numai o lună de la înfiinţarea postului naţional de radio din România (1 noiembrie), prima stagiune radio „live” pentru concerte simfonice din ţara noastră. Primul concert a fost susţinut de Orchestra Radio şi a avut în program exclusiv Mozart şi Haydn. Astăzi, sala de concerte a Societăţii Române de Radiodifuziune îi poartă numele

* În urmă cu 58 de ani (1963) era semnat, la Belgrad, Acordul româno-iugoslav privind construirea şi exploatarea sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier (publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 8 iunie 1964)

* Cu 48 de ani în urmă (1973) Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia Internaţională asupra eliminării şi reprimării crimei de apartheid, în vigoare de la 17 iulie 1978

* Acum 31 de ani era înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti – structură specializată din Forţele Aeriene cu atribuţii de prognoză, concepţie, planificare, organizare, comandă şi control al întregii activităţi din Trupele de Paraşutişti. La data 30 noiembrie 1990, în urma restructurării a patru regimente şi a secţiei paraşutişti din Comandamentul Aviaţiei Militare, s-a înfiinţat Comandamentul Trupelor de Paraşutişti, având în subordine 3 brigăzi de paraşutişti şi un centru de instrucţie, dislocate astfel Brigada 1 Paraşutişti, la Câmpia Turzii, Brigada 2 Paraşutişti, la Clinceni şi Brigada 3, în Bacău. Fiecare brigadă avea în subordine batalioane de paraşutişti desant şi batalioane de misiuni speciale. În data de 1 decembrie 1990, Comandamentul Trupelor de Paraşutişti şi-a schimbat denumirea în Inspectoratul Trupelor de Paraşutişti, iar la 1 martie 1991, a fost denumit Inspectoratul Central al Trupelor de Paraşutişti. În anul 1992 a intrat în vigoare un nou stat de organizare revenindu-se la vechea denumire. La 15 martie 2001, Trupele de Parașutiști au trecut în subordinea Statului Major al Forțelor Terestre. La începutul anului 2003 trupele aeropurtate româneşti erau reprezentate de o brigadă aeropurtată cu comandamentul la Clinceni, 3 batalioane paraşutişti independente la Buzău, Bacău şi Câmpia Turzii, o şcoală de aplicaţie – Buzău, şi un centru de instrucţie la Câmpia Turzii

* În urmă cu 13 ani (2008), au avut loc primele alegeri parlamentare uninominale din România. În premieră, la aceste alegeri s-a renunţat la votul pe liste, reprezentanţii politici ai cetăţenilor fiind aleşi printr-un sistem mixt, în care candidaturile şi votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporţional

* Acum 6 ani (2015), la Paris, s-a desfăşurat, între 30 noiembrie și 12 decembrie, a 21-a Conferință a Părților Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP21), la care au participat lideri şi decidenţi din peste 190 de state, în încercarea (reuşită) de a cădea de acord asupra unui tratat global obligatoriu pentru prevenirea schimbărilor climatice. Conferinţa internaţională pentru climă COP21, s-a încheiat cu un imens succes diplomatic, un „acord decisiv pentru planetă“. După un „maraton” de 12 zile şi intense tratative, 195 de ţări au adoptat la data de 12 decembrie 2015, Acordul de la Paris, un acord universal care vizează oprirea încălzirii planetare şi marchează o etapă istorică în negocierile climatice, intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016. Concret, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze creşterea temperaturii medii a globului la circa 2 grade şi să „continue eforturile pentru limitarea creşterii temperaturii la 1,5 grade”

* Cu doar 2 ani în urmă (2019) avea loc sfințirea primei biserici românești de pe continentul african. Biserica parohiei românești din Africa de Sud, aflată în cartierul Midrand din Johannesburg, are hramurile „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României” și „Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, ocrotitorul spiritual al ctitorului român Ioan Cuemjiev. Construcția ei a început în 2014, având binecuvântarea Patriarhului Teodor al Alexandriei și al Întregii Africi și a Patriarhului Daniel al României. Parohia din Africa de Sud își are începuturile în anul 2000, când comunitatea credincioşilor români din Johannesburg a întemeiat, împreună cu părintele Mircea Corpodean, Asociația Creştin-ortodoxă Română „Sfântul Andrei” (SARCOA)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; Sf. Ier. Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Apostol Andrei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021; Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Sărbătoarea creştinării poporului român; zi liberă

– 1811: S-a născut (la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina) Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu (m. 1872) – 210 ani

– 1837: S-a născut medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; primul profesor universitar de psihiatrie (1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (m. 1919)

– 1844: S-a născut matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române din 1892 (m. 1926)

– 1860: S-a născut Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (m. 1919)

– 1862: S-a născut medicul şi profesorul Ion Nanu-Muscel; a adus pentru prima dată practica examenului radiologic în diagnostic; cercetări în domeniul semiologiei holerei, pneumoniei, febrei recurente; fondator şi preşedinte al Societăţii Medicale a Spitalelor, înfiinţată în 1919 la Iaşi (m. 1938)

– 1874: S-a născut Paul Zarifopol, eseist, critic literar şi publicist (m. 1934)

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970)

– 1906: S-a născut matematicianul Mendel Haimovici; profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universităţii din Iaşi, unde a predat pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1973) – 115 ani

– 1918: S-a născut Dan Amedeo Lăzărescu, avocat, scriitor şi om politic liberal; închis de regimul comunist între anii 1957 şi 1964; după 1990 s-a numărat printre iniţiatorii reînfiinţării PNL (vicepreşedinte al partidului în perioada 1990-1997, retras din viaţa politică în anul 2000) (m. 2002)

– 1919: S-a născut inginerul şi profesorul universitar Corneliu I. Penescu; a ţinut cel dintâi curs de automatică din România şi printre primele din lume; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)

– 1924: S-a născut istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie-iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1999)

– 1930: S-a născut anglistul Andrei Bantaş; autor de dicţionare; a tradus din literatura engleză (W. Collins, A. J. Cronin, S. Butler, W. S. Maugham; A. Brontë, W. A. Thackeray, J. B. Prestley ş.a.); a tradus din limba română în engleză eseuri, balade populare, poezie contemporană (m. 1997)

– 1930: S-a născut Eustaţiu Ioan Gregorian, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (m. 2019)

– 1934: A murit Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români (SSR), ales la 28.IV.1908 (n. 1872)

– 1936: S-a născut poetul Grişa Gherghei (numele la naştere: Herş Segal) (m. 2014) – 85 de ani

– 1937: A murit Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România (n. 1896)

– 1940: S-a născut Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din istoria boxului românesc; a participat la trei ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice de Vară, 1960, 1964 şi 1968 (m. 2011)

– 1943: S-a născut Paul-Eugen Banciu, prozator, eseist, scenarist, critic de artă, editor și ziarist

– 1945: S-a născut pianistul şi compozitorul Radu Lupu, unul dintre cei mai apreciaţi muzicieni la nivel internaţional; stabilit în Marea Britanie (din 1969) și Elveția

– 1953: A murit prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (n. 1881)

– 1964: S-a născut regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (m. 2017)

– 1982: A murit geograful Tiberiu Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1997, 30.XI/1.XII: A murit regizorul de teatru Emil Mandric (n. 1937)

– 2003: A murit Dana Schőbel Roman, artistă plastică (gravură, desen, ilustraţie) (n. 1952)

– 2008: A murit Arthur Silvestri (pseudonimul lui Gabriel Târnăcop), scriitor, istoric al culturii şi editor; fondator al principalelor organizaţii profesionale şi patronale din domeniul imobiliar (n. 1953)

– 2011: A murit Radu Lupan (prenumele la naştere: Raymond), eseist şi traducător (din literaturile engleză şi germană) (n. 1920) – 10 ani

– 2013: A murit Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (n. 1937)

– 2018: A murit Victor Gyözö Hajdu, jurnalist, scriitor şi traducător român de origine maghiară; a fost redactor-şef, mai bine de 40 de ani, al revistei scriitorilor maghiari din Transilvania „Igaz Szó”, preşedinte, peste 28 de ani, al Asociaţiei culturale româno-maghiare „Egyutt-Împreună” şi redactor-şef al revistei omonime; a urmărit permanent aducerea împreună a celor două culturi, română şi maghiară (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Riga: Letonia va găzdui pentru prima dată o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO, în cadrul căreia vor fi abordate provocările actuale de securitate (30 nov. – 1 dec.)

– Geneva, Elveția: A 12-a Conferință ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului (30 nov. – 3 dec.)

– Londra: Prim-ministrul belgian Alexander De Croo efectuează, în zilele de 29 și 30 noiembrie, o vizită în Marea Britanie, unde, astăzi, se va întâlni cu omologul său britanic, Boris Johnson, pentru discuții bilaterale

– Madrid: A 24-a reuniune a Adunării Generale a Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) (30 nov. – 3 dec.)

– Bridgetown, Barbados: Depunerea jurământului de către președintele Sandra Mason

– Luanda, Angola: Vizita președintelui portughez Marcelo Rebelo de Sousa

– Brasilia, Brazilia: Președintele brazilian Jair Bolsonaro se alătură partidului liberal

– Sihanouk, Cambodgia: Redeschiderea anumitor obiective turistice, inclusiv Angkor Wat, călătorilor internaționali vaccinați împotriva Covid-19

– Noua Zeelandă: Intrarea în vigoare a vaccinării obligatorii împotriva Covid-19 pentru lucrătorii din domeniul sănătății

– Fiji: Redeschiderea granițelor arhipelagului pentru turiști

– Paris: Ceremonia de intrare în Panteon a artistei franco-americane Joséphine Baker

– Copenhaga: Ultima zi a procesului fostului ministru al Integrării Inger Støjberg la Curtea Specială de Justiție, pentru separarea obligatorie a cuplurilor care solicită azil

– Stockholm: Ingka (Ikea) prezintă rezultatele anuale

– Londra: EasyJet – rezultate anuale

– Stockholm: SAS – rezultatele financiare din trimestrul IV

– Villepinte, Franța: WNE (World Nuclear Exhibition), cea mai mare expoziție nucleară civilă din lume (30 nov. – 2 dec.)

– Maroc: Termenul limită pentru expirarea stării de urgență sanitară

– Doha, Qatar: Cupa Arabă la fotbal – FIFA Arab Cup (30 nov. – 18 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „GivingTuesday” sau „Ziua Mondială a Faptelor Bune” este o mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. #GivingTuesday este marcată în ultima marți din luna noiembrie (anul trecut a fost în prima marți din decembrie). Inițiată de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în 2012, în scopul promovării unei zile dedicate altruismului, #GivingTuesday a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări. În România ziua este marcată din 2017

– Ziua Internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, marcată începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea – 235 de ani. NOTĂ: La 10 octombrie este marcată „Ziua mondială şi europeană împotriva pedepsei cu moartea”

– Ziua naţională a statului Barbados; aniversarea proclamării independenţei/1966 – 55 de ani

– 1508: S-a născut arhitectul italian Andrea Palladio, considerat precursor al clasicismului secolului al XVIII-lea; autorul celebrei lucrări „Cele patru cărţi de arhitectură” (m. 1580)

– 1554: S-a născut Sir Philip Sidney, poet şi om de stat englez (m. 1586)

– 1603: A murit William Gilbert, fizician, medic și filosof englez, cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale de pionierat în domeniile electricității și magnetismului (n. 1544)

– 1667: S-a născut scriitorul irlandez Jonathan Swift, unul din cei mai importanți reprezentanți ai realismului din prima perioadă a iluminismului englez (m. 1745)

– 1670: S-a născut John Toland, filosof irlandez (ideile sale evoluează spre panteism) (m. 1722)

– 1796: S-a născut compozitorul german Carl Loewe (m. 1869) – 225 de ani

– 1817: S-a născut istoricul şi arheologul german Theodor Mommsen, specialist în istoria romană, pe care a studiat-o sub toate aspectele, pe baza datelor oferite de izvoarele epigrafice şi numismatice; Premiul Nobel pentru literatură pe 1902 („pentru cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerare mai cu seamă monumentala -Istorie romană-„); membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1903)

– 1835: S-a născut scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (m. 1910)

– 1845: A murit chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic „Vanadium” (n. 1787)

– 1869: S-a născut Nils Gustaf Dalén, inginer suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1912 (m. 1937)

– 1874: S-a născut Lucy Maud Montgomery, scriitoare canadiană (m. 1942)

– 1874: S-a născut Sir Winston Churchill, om politic britanic; ministru în repetate rânduri din 1906; şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-al doilea război mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955; scriitor; Premiul Nobel pentru literatură pe 1953 (m. 1965)

– 1889: S-a născut Edgar Douglas Adrian, fiziolog britanic; în anul 1932, a devenit, împreună cu Charles Scott Sherrington, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pentru descoperirile în domeniul funcților neuronilor. Adrian a fost unul din inițiatorii aplicării electronicii în studiile fiziologice. A făcut cele dintâi experimente pe fibrele nervoase și pe terminațiile nervoase individuale. A reușit să înregistreze activitatea electrică a neuronilor individuali (m. 1977)

– 1900: A murit Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (n. 1854)

– 1903, 30.XI/13.XII: S-a născut scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (m. 1942)

– 1918: S-a născut actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (m. 2014)

– 1920: S-a născut actriţa americană de film Virginia Mayo (m. 2005)

– 1924: S-a născut Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (m. 2005)

– 1925: S-a născut regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (m. 2019)

– 1926: S-a născut actorul american de film Richard Crenna; şi-a început cariera actoricească la 11 ani, în seriale radiofonice (m. 2003) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (m. 2012)

– 1934: S-a născut Aileen Paterson, scriitoare de cărți pentru copii, ilustratoare și profesoară scoțiană (m. 2018)

– 1935: A murit Fernando Pessoa (nume complet: Fernando António Nogueira Pessoa), poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi; reprezentant al modernismului lusitan (n. 1888)

– 1937: S-a născut Sir Ridley Scott, regizor de film şi producător britanic; considerat unul dintre cei mai influenţi şi mai renumiţi regizori contemporani, cunoscut pentru stilul vizual deosebit; pentru meritele sale a fost înobilat de regina Angliei, în anul 2003, cu titlul de „Cavaler” – KBE (Knight Commander of the Most Excellent Order of the British Empire)

– 1942: S-a născut astrofizicianul francez Andre Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (m. 2016)

– 1947: A murit regizorul german de film Ernst Lubitsch (n. 1892)

– 1953: A murit Francis Picabia, pictor francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului şi al artei abstracte; ilustrator de carte (n. 1879)

– 1954: A murit Wilhelm Furtwängler, dirijor şi compozitor german (n. 1886)

– 1955: S-a născut muzicianul britanic de hard rock Billy Idol (numele real: William Michael Albert Broad)

– 1957: A murit tenorul italian Beniamino Gigli (n. 1890)

– 1965: S-a născut Ben Stiller, actor, comedian, scenarist, regizor şi producător american

– 2009: A murit Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (n. 1929)

– 2013: A murit Paul Walker, actor american (n. 1973)

– 2015: A murit Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (n. 1927)

– 2018: A murit George H. W. Bush (George Herbert Walker Bush), om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993); în timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf; tatăl celui de-al 43-lea preşedinte al SUA, George W. Bush (ianuarie 2001 – ianuarie 2009) (n. 1924)

– 2019: A murit dirijorul leton Mariss Jansons, unul dintre cei mai importanţi din lume (n. 1943)

Calendarul zilei – 29 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 29 noiembrie 2021, 8:49

S-a întâmplat într-o zi de 29 noiembrie

* Acum 547 de ani (1474), domnul Moldovei Ștefan Cel Mare, a adresat Papei de la Roma, Sixtus al IV-lea, prima scrisoare cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. „Preasfinte întru Hristos părinte și Doamne, Preamilostive Doamne al nostru. Facem cunoscut Sanctității Voastre, cum că Prealuminatul Principe Assan-Beg și-a trimis la noi soli, cerându-ne ca dimpreună cu ceilalți Principi ai Creștinătății să ne pregătim bărbătește de război împotriva Otomanului și a înfiorătoarei lui puteri. Pentru aceea, o încredințăm pe Sanctitatea Voastră că noi suntem dintotdeauna pregătiți cu toată simțirea, țintind a ne lupta din răsputeri până la izbândă pentru Creștinătate. […] Cum prea bine știm, totul stă în vrerea Sanctității Voastre. O îndemnăm dară, pe Sanctitatea Voastră ca dimpreună cu ceilalți Preaputernici Regi și Principi să lucreze astfel încât să nu fie călcată în picioare Creștinătatea de păgânii cei multperfizi, ca și noi, nu de unii singuri, ci, dimpotrivă, cu ajutorul acestor Principi să fim în stare a-i învinge. Din cetatea noastră Vaslui (ex oppido nostro Vaslui), în ziua de 29 noiembrie 1474. Al Sanctității Voastre preasupus Ștefan Voievod, Domn al pământurilor Moldovei (Stefanus Vaivoda, Dominus Terrarum Moldaviensium). Preasfântului întru Hristos Părinte și Domn, Domnului Papă Sixtus al IV-lea, Domnului nostru Preamilostiv”. Corespondența ulterioară conține câteva scrisori datate 20 martie 1476, 29 martie 1476, 3 aprilie 1476, 9 aprilie 1476 și 13 ianuarie 1477, care ilustrează aspecte de politică internă și externă ale celor două personalități, cu scopul organizării unei coaliții creștine antiotomane. Corespondența a fost fără rezultat, Papa urmărind doar convertirea Domnului Moldovei la catolicism. Moldova și domnul ei Ștefan al III-lea au rămas singuri în fața hoardelor turcești și ale acoliților acestora

* Cu 83 de ani în urmă (1938) relațiile diplomatice între România și Franța au fost ridicate la nivel de ambasadă. După unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1859, sprijinită de Franţa, a fost deschisă calea spre noi relaţii diplomatice între România şi Franţa. România şi Franța au stabilit relații diplomatice la nivel de legație începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotențiar al Franței la București, şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocității, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeași calitate. La 29 noiembrie 1938, relațiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. Raporturile între România si Franţa au cunoscut un avânt deosebit după Primul Război Mondial. Diplomatul român de renume european Nicolae Titulescu a fost, fără îndoială, arhitectul acestor relaţii privilegiate

* Cu 71 de ani în urmă (1950) era difuzată prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă. Prima emisiune de la Radio Europa Liberă a fost transmisă la 4 iulie 1950 și s-a adresat ascultătorilor din fosta Cehoslovacie. Pentru români, prima emisiune avea să se facă auzită câteva luni mai târziu, la 29 noiembrie

* Acum 31 de ani (1990) Consiliul de Securitate al ONU, în încercarea de a aplana pe cale diplomatică criza din Golf, declanşată prin invadarea, la 2 august 1990, a Kuweitului de către Irak, a adoptat Rezoluţia 678 care autoriza folosirea forţei împotriva Irakului, în cazul în care acesta nu va înceta ocupaţia militară până la 15 ianuarie 1991. Saddam Hussein a sfidat Occidentul, astfel încât, la 17 ianuarie 1991, a fost declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” sub comanda generalilor americani. La 28 februarie 1991, „Războiul din Golf” s-a încheiat prin capitularea trupelor irakiene

* În urmă cu 28 de ani (1993) îşi începea transmisia postul de televiziune Antena 1, prima televiziune comercială din România cu capital 100% românesc (aparţinând trustului Intact Media Group)

* Acum 14 ani (2007), în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale, pe terenul din Calea 13 Septembrie din Bucureşti, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s-a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când sute de protestatari iranieni s-au adunat în fața ambasadei Marii Britanii din Teheran, manifestația devenind extrem de violentă odată cu spargerea geamurilor și incendierea drapelului britanic. Manifestanții au intrat cu forța în sediul ambasadei și au distrus un portret al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, fiind furioși pentru faptul că Londra impusese noi sancțiuni Teheranului, după publicarea raportului AIEA, care arăta că Iranul dezvolta arme nucleare. Noile sancțiuni prevedeau, printre altele, oprirea tutruror relațiilor cu băncile iraniene, inclusiv cu Banca Centrală

* În urmă cu 9 ani (2012) Palestina a devenit stat observator nemembru la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale a ONU, în pofida opoziţiei Statelor Unite ale Americii şi a Israelului. Statutul obţinut de teritoriile palestiniene conferă acces la agenţiile ONU şi la tratatele internaţionale

* Acum 8 ani (2013) avea loc parafarea tehnică a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea oficială a documentului şi a actelor conexe a avut loc în data de 27 iunie 2014, la Bruxelles, cu prilejul Consiliului European

Aniversări – Comemorări

– 29.XI.- 6.XII: Sărbătoarea mozaică Hanuca (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Infanteriei Marine”; la data de 29 noiembrie 1971 (- 50 de ani), a fost reînfiinţat Batalionul de Infanterie Marină (desfiinţat în 1958)

– 1836: S-a născut Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; fondatorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politicii economice liberale pentru a scoate țara din criză (m. 1910) – 185 de ani

– 1852: A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu, istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819)

– 1880: S-a născut N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, ziarist, dramaturg şi traducător (m. 1949)

– 1888: A murit (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (în 1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1800, Aschaffenburg)

– 1921: A murit Paulina Cruceanu; absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, ea a devenit, la 6.V.1891, prima farmacistă din România (n. 1865) – 100 de ani

– 1922: A murit Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, scriitor şi om politic; unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (n. 1852)

– 1924: S-a născut actorul Mihai Mereuţă (m. 2003)

– 1929: S-a născut pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu-Mureș (m. 2020)

– 1933: A murit juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1856)

– 1934: S-a născut Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi Tv., scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (m. 2016)

– 1936: S-a născut librarul şi traducătorul sibian Reimar-Alfred Ungar; director al Centrului de librării din judetul Sibiu (1970-1996) (m. 2006) – 85 de ani

– 1938: S-a născut baschetbalistul Dan Popper, fost secretar general al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), între anii 1996-2004, şi al Federaţiei Române de Canotaj (FRC), între anii 1986-1995 (m. 2015)

– 1938, 29/30: „Căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu (n. 1899), conducătorul organizaţiei legionare „Garda de Fier”, şi alţi 13 şefi legionari, arestaţi şi condamnaţi (în mai 1938) la închisoare, au fost executaţi din ordinul regelui Carol al II-lea (comunicatul oficial anunţa că au încercat să fugă de sub escortă, motiv pentru care au fost împuşcaţi); Germania a reacţionat violent, demnitarii şi ofiţerii decoraţi de regele Carol restituind decoraţiile primite; a intervenit o perioadă de tensiune în relaţiile germano-române

– 1947: S-a născut Liviu Tudan (nume real: Dumitru Tunsoiu), compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei de rock „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1949: S-a născut violistul şi compozitorul Vladimir Mendelssohn (m. 2021)

– 1951: A murit medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul ginecologic veterinar din România (n. 1884) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Carmen Firan, poetă, prozatoare și jurnalistă; stabilită la New York din 1997

– 1959: A murit Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1962: S-a născut Eugen Mihăescu, chitarist şi compozitor pop-rock; liderul formaţiei „Krypton” şi al trupei „Nimic întâmplător”

– 1966: A murit poetul Simion Stolnicu (numele real: Alexandru Botez), situat de critica literară în descendenţa liricii lui Ion Barbu (n. 1905) – 55 de ani

– 1968: S-a născut Ramona Bădescu, actriţă și solistă, stabilită în Italia

– 1970: A murit Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (n. 1901)

– 1971: S-a născut Daniela Nane, actriță, câștigătoarea ediției din 1991 a concursului Miss România și prima participantă din partea României la concursul de frumusețe Miss Universe – 50 de ani

– 1973: A murit Gheorghe Cristescu, reprezentant al mişcării muncitoreşti şi socialiste din România; unul dintre fondatorii Partidului Comunist, al cărui prim conducător a fost (1921-1924); exclus din PCR în 1926 (n. 1882)

– 1974: A murit Ion Nestor, arheolog şi istoric al antichităţii; în paralel cu activitatea în domeniul arheologiei, s-a ocupat şi de problemele fundamentale ale procesului de formare a poporului român, întregind rezultatele săpăturilor arheologice cu interpretarea informaţiilor transmise de istoricii bizantini; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1978: A murit Petre Stati, poet, eseist şi traducător; a dat, de-a lungul timpului, versiuni româneşti demne de reţinut pentru o bună parte, şi cea mai semnificativă, a scriitorilor antici, în antologii precum „Literatura latină”, „Satirici şi epigramişti latini”, „Poeţi latini” (n. 1903)

– 1989: A murit Ion Popescu-Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (n. 1923)

– 1993: A murit (a fost ucis) Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (n. 1951)

– 1994, 29/30: A murit Titus Popovici, prozator, scenarist, dramaturg, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930)

– 1996: A murit poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (n. 1918, la Turia, Grecia) – 25 de ani

– 1997: A murit geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, împreună cu Sabba S. Ştefănescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1914)

– 2005: A murit pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (n. 1914)

– 2011: A murit regizorul de teatru şi operă Alexandru Tocilescu (n. 1946) – 10 ani

– 2019: A murit Dumitru Cuc, antrenor de lupte, cu o carieră de patru decenii la Dinamo, dar şi la lotul naţional, descoperind şi pregătind zeci de campioni, între care Nicolae Martinescu, Ion Cernea, Victor Dolipschi, Ştefan Rusu, Nicu Gingă, Nicolae Zamfir (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Comerț)

– Londra: Prim-ministrul belgian Alexander De Croo efectuează o vizită în Marea Britanie, unde va vizita Universitatea Oxford și Oxford Science Enterprises și va susține un discurs despre relațiile UE – Marea Britanie, la Oxford Union Society (29 – 30 nov.)

-Singapore: Singapore și Malaezia își deschid granițele după o închidere îndelungată din cauza Covid

-New Delhi, India: Sesiunea Parlamentului Indian (29 nov. – 23 dec.)

– Geneva: Organizația Mondială a Sănătății organizează o reuniune specială a miniștrilor sănătății pe tema unor reforme și a unui potențial tratat privind pandemia (29 nov. – 1 dec.)

– Teheran, Iran: Sunt marcați 10 ani de la atacul asupra Ambasadei Marii Britanii de către zeci de studenți și protestatari iranieni din cauza sancțiunilor unilaterale ale Marii Britanii

– Yokohama, Japonia: Nissan își dezvăluie planul strategic pe termen lung

– Viena: Reluarea negocierilor privind energia nucleară iraniană

– Istanbul: Termenul limită pentru eliberarea adversarului Osman Kavala aflat sub pedeapsa de sancțiune dată de Consiliul Europei (29 – 30 nov.)

– Paris: Deputații votează o propunere de rezoluție favorabilă participării Taiwanului la lucrările mai multor organizații internaționale

– New York: Deschiderea procesului lui Ghislaine Maxwell, fostă asociată a finanțatorului american Jeffrey Epstein pe care l-a ajutat să exploateze sexual mai mulți minori

– Rabat, Maroc: Manifestații împotriva normalizării relațiilor cu Israelul

– Cairo: Verdict în procesul activistului pentru drepturile omului Hossam Bahgat

– Lusaka, Zambia: Apariția în fața justiției a lui Milingo Lungu, lichidatorul companiei miniere Konkola Copper Mines (KCM), pentru deturnare de fonduri

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Solidaritate cu Poporul Palestinian”, proclamată, în 1977, în cadrul celei de-a 32-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 32/40 B; la 29.XI.1947 Adunarea Generală a adoptat Rezoluţia 181 (II) cu privire la împărţirea Palestinei. NOTĂ: Rezoluţia 181 (II) stipula crearea pe teritoriul Palestinei (regiune istorică din Orientul Apropiat cuprinsă între Marea Mediterană şi deşertul Siriei) a două state – arab şi israelian; oraşul Ierusalim urma să devină o unitate administrativă autonomă sub conducerea ONU; războiul din anii 1948 şi 1949, declanşat împotriva Israelului de către statele arabe vecine, s-a încheiat cu victoria Israelului şi ocuparea de către acesta a unei mari părţi din teritoriul Palestinei

– 1516: A murit pictorul veneţian Giovanni Bellini (numit Giambellino) (n. ~1430) – 505 ani

– 1643: A murit compozitorul italian Claudio Monteverdi (n. 1567)

– 1694: A murit Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (n. 1628)

– 1759: A murit Nicolaus I Bernoulli, matematician elvețian (n. 1687)

– 1797: S-a născut compozitorul italian Gaetano Donizetti (m. 1848)

– 1803: S-a născut Christian Doppler, fizician şi matematician austriac; în 1842 a descoperit efectul care-i poartă numele şi care se referă la modificarea frecvenţei undelor sonore când sursa se deplasează faţă de observator; a prevăzut că un efect similar are loc şi în cazul luminii („efectul Doppler-Fizeau”) (m. 1853)

– 1825: S-a născut medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (m. 1893)

– 1832: S-a născut Louisa May Alcott, scriitoare americană (m. 1888)

– 1839: S-a născut Ludwig Anzengruber, poet, dramaturg și romancier austriac (m. 1889)

– 1849: S-a născut Sir John Fleming, fizician şi inginer britanic; în 1904 a brevetat lampa cu doi electrozi (numită iniţial „valva lui Fleming”), primul model de diodă; numită şi lampa cu tub cu vid sau lampa lui Fleming, această invenţie este considerată adesea ca fiind începutul electronicii (m. 1945)

– 1872: A murit editorul american de ziare Horace Greeley; în 1841 a fondat cotidianul „New York Tribune” (n. 1811)

– 1915: S-a născut inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (m. 2012)

– 1924: A murit compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (n. 1858)

– 1930: S-a născut fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (m. 2018)

– 1931: S-a născut geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (m. 2019) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Jacques Chirac, politician francez, ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1974-1976); primar al Parisului (1977-1995), preşedinte al Franţei între anii 1995 şi 2007 (m. 2019)

– 1949: S-a născut actorul de comedie, scriitorul şi umoristul american Garry Shandling; a fost una din vedetele emisiunii „The Larry Sanders Show” şi a propriului său sitcom „It’s Garry Shandling’s Show” (m. 2016)

– 1951: S-a născut actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, singura femeie recompensată cu premiul César pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (m. 2020) – 70 de ani

– 1973: A murit scriitorul austriac Felix Braun (n. 1885)

– 1976: S-a născut Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune; rolul pentru care a rămas în memoria fanilor este cel al regelui T’Challa, care era, în același timp, războinicul supererou Black Panther; filmul „Black Panther”, lansat în 2018, a fost prima peliculă dedicată unui supererou afro-american (m. 2020) – 45 de ani

– 1981: A murit (în condiţii neelucidate) actriţa americană de film Natalie Wood (născută Natalia Nikolaevna Zakharenko); În noiembrie 2011, investigatorii au decis redeschiderea unuia dintre cele mai misterioase cazuri de deces de la Hollywood, după ce au fost contactaţi de persoane care au susţinut că deţin informaţii suplimentare cu privire la evenimentele petrecute în acea noaptea; chiar dacă autorităţile au închis cazul declarând că moartea actriţei este un „înec accidental”, mărturia lui Dennis Davern, căpitanul iahtului deţinut de actriţă şi de soţul ei, i-a determinat pe anchetatori să reanalizeze cazul din 1981 (n. 1938) – 40 de ani

– 1986: A murit actorul american de film Cary Grant (n. 1904) – 35 de ani

– 2001, 29/30: A murit chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (n. 1943) – 20 de ani

– 2010: A murit (s-a sinucis) scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (n. 1915)

– 2010: A murit poeta rusă Bella Ahmadulina (n. 1937)

– 2014: A murit poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (n. 1934, în Canada)

– 2019: A murit Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (n. 1918)

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (n. 1924)

Calendarul zilei – 28 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 28 noiembrie 2021, 9:13

S-a întâmplat într-o zi de 28 noiembrie

* Se împlinesc 200 de ani (1821) de când Panama şi-a proclamat independenţa şi a intrat în componenţa Republicii Federative Marea Columbie, după a cărei destrămare (1831) a rămas parte a Columbiei. Explorată de spanioli pe parcursul secolului al XVI-lea, Panama a făcut parte din Real Audencia de Panama (1538), din Viceregatele Peru (1718) şi Noua Granada (1751). La 3 noiembrie 1903 se proclama Republica independentă Panama. În 1977 au fost semnate, la Washington, Tratatul privind Canalul Panama şi Tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama. Istoria Republicii Panama a fost, în bună parte, marcată de regimuri militare, în decembrie 1989, generalul Manuel Antonio Noriega fiind înlăturat de la putere. În decembrie 1999, Zona Canalului Panama a trecut în deplina suveranitate a Republicii Panama

* Cu 144 de ani în urmă (1877), după încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cerchez şi a semnat capitularea armatei turce. Căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului (28.XI/10.XII)

* Acum 128 de ani (1893) apărea la Bucureşti, săptămânal (până la 28.I.1896), revista literară „Vieaţa”, sub conducerea lui Al. Vlahuţă şi V. A. Urechia, care a rămas în istoria publicisticii literare româneşti ca una din publicaţiile care a polemizat cel mai intens cu cele de orientare ideologică socialistă, respingând aservirea faţă de un partid politic şi arătând nocivitatea aplicării unor directive în literatură şi artă. Revista a dat la lumină câteva din poeziile lui Vlahuţă, a încurajat debuturile lui Şt. O. Iosif şi ale altor tineri scriitori şi l-a îndemnat pe bătrânul V.A. Urechia să scrie mici nuvele şi schiţe „Viaţa în trecut” bazate pe documente

* Cu 127 de ani în urmă (1894) Adunarea naţională de la Sibiu protesta împotriva deciziei guvernului ungar de a desfiinţa Partidul Naţional Român şi hotăra convocarea Congresului naţionalităţilor, în vederea coordonării programului de luptă naţională şi politică a popoarelor asuprite de Imperiul Austro-Ungar

* Acum 102 ani (1919) România semna, la Washington, o serie de acorduri internaționale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore și a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor și copiilor, munca femeilor înainte și după naștere

* Cu 78 de ani în urmă (1943), în perioada 28.XI – 1.XII, s-a desfăşurat Conferinţa de la Teheran, prima reuniune a şefilor guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS (Roosevelt-Churchill-Stalin), la care s-au luat hotărâri cu privire la mersul războiului şi la unele probleme referitoare la organizarea postbelică a lumii

* Acum 74 de ani (1947) Adunarea Naţională a votat Legea pentru organizarea judecătorească (prezentată de Lucreţiu Pătrăşcanu), care suprima inamovibilitatea magistraţilor şi instituia sistemul asesorilor populari (iniţial aceştia au funcţionat numai în instanţele penale, din 1948 extinzându-se şi la instanţele civile). Legea a intrat în vigoare la 1.III.1948. Justiţia era astfel supusă complet controlului PCR

* Se împlinesc 65 de ani (1956) de la înfiinţarea Asociaţiei Artiştilor Fotografi, prin Ordinul nr. 1657 emis de Ministerul Culturii. În baza Ordinului Ministerului Culturii, probabil în perioada 28 – 30 noiembrie 1956, a avut loc întocmirea Actului oficial de înfiinţare a AAF (pe xerocopia documentului obţinut este trecută doar luna şi anul întocmirii, mai puţin data exactă). Membrii fondatori au fost: Aurel Bauch, ing. T. Silistrarianu, Eugen Iarovici, Hedy Löffler-Weiselberger, Vulpaş Gh, Hananel Ion, Lovinescu Andrei, ing. Comănescu Silviu, dr. Spiru Constantinescu, Löwy Tibor, Gheorghe Şerban, Kauffman Alfred, ing. Mărculescu Herbert, ing Tomescu Nicolae, Marinov Iulian, Spitzer Clara, Grigorescu Dan, Bacal Lidia, Tadeu Cios, Mihai Popescu, Hausleitner Frederic, ing. Bubuleac A. şi Cernescu Sever

* În urmă cu 11 ani (2010) site-ul WikiLeaks a început publicarea a 251.287 de telegrame diplomatice americane, punând într-o situaţie incomodă numeroase ţări. Deşi majoritatea telegramelor se referă la relaţiile diplomatice dintre SUA şi ţările din Orientul Mijlociu, aproape niciun stat nu a scăpat fără să fie pomenit în aceste documente, inclusiv România

Aniversări – Comemorări

– Duminica I din Advent (Începutul Anului Liturgic) (Calendar romano-catolic 2021)

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică Hanuka (29.XI. – 6.XII.)

– „Ziua Bucovinei”, stabilită prin Legea 250/2015. „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, la 15/28 noiembrie 1918, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”

– 1812: S-a născut Iacob Mureşianu, poet, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1887)

– 1863: S-a născut generalul Eremia Grigorescu, erou al Primului Război Mondial în luptele de la Oituz şi Mărăşeşti (1916-1917); a lansat, în prima bătălie de la Oituz, celebra deviză „Pe aici nu se trece” (m. 1919)

– 1870: S-a născut inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (m. 1964)

– 1874: S-a născut prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1933)

– 1876: A murit Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (n. 1820) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Andrei Rădulescu, jurist şi istoric; întemeietorul şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc; membru titular al Academiei Române din 1920, vicepreşedinte (în mai multe rânduri) şi preşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1959). NOTĂ: În memoriile sale, Andrei Rădulescu menționează ca dată a naşterii 21.XI.1880; data din documentele oficiale, 28.XI.1880, este data declarării sale

– 1880, 28.XI/9.XII: A murit Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1829)

– 1884: S-a născut muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (m. 1970)

– 1893: S-a născut teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1967)

– 1893: S-a născut Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1978)

– 1903: S-a născut Tudor Ciortea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1982)

– 1912: S-a născut actorul Colea Răutu (m. 2008)

– 1915: A murit Neculai Culianu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii fondatori ai revistei „Recreaţii ştiinţifice”, prima revistă românească ce s-a preocupat în principal cu răspândirea cunoştinţelor de matematică; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1832)

– 1919: S-a născut Cornel Regman, critic şi istoric literar (m. 1999)

– 1923: S-a născut Dan Tărchilă, medic, dramaturg şi prozator

– 1938: S-a născut Marcel Mureşeanu, poet şi prozator

– 1941: S-a născut Eugen Negrici, critic şi istoric literar, specialist în literatura română veche, stilistician și profesor universitar – 80 de ani

– 1948: S-a născut soprana Mariana Nicolesco; ambasador onorific al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură; în 1995 a creat, la Brăila, Concursul Internațional de Canto „Hariclea Darclée”, aflat sub Înaltul Patronaj al UNESCO, iar în 2003 a creat, la Brașov, primul Festival și Concurs Național al Liedului Românesc; membru de onoare al Academiei Române din 1993

– 1949: S-a născut Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator şi preşedinte al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014); a candidat la alegerile prezidenţiale din anii 1996, 2000, 2004, 2009 şi 2014 din partea PRM (de menţionat că în anul 2000, a ajuns în turul al doilea, fiind învins de Ion Iliescu – obţinând 33,17% din voturi) (m. 2015)

– 1954: S-a născut poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (m. 2014)

– 1957: S-a născut sculptorul Titi Ceară

– 1971: A murit poetul, prozatorul și memorialistul Dimitrie Stelaru (pe numele său adevărat Dumitru Petrescu) (n. 1917) – 50 de ani

– 1973: A murit Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română (n. 1889)

– 1989: A murit ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (n. 1910)

– 2002: A murit actorul Dan Tufaru (n. 1944)

– 2004: A murit prozatoarea Ioana Postelnicu (pseudonimul literar al Eugeniei Banu) (n. 1910)

– 2015: A murit Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (n. 1960)

– 2019: A murit Ion Puică, atlet și antrenor emerit de atletism, specializat în alergările de semifond şi fond (n. 1930)

– 2020: A murit Nicolae M. Manolescu, medic veterinar, cercetător și profesor; creator al şcolii româneşti de hematologie şi citologie veterinară, al celei de oncologie comparată şi al celei de microscopie electronică Scaning; a dezvoltat un nou concept global: „o singură sănătate” pentru oameni, animale și mediu; în 1996 a pus bazele Institutului Naţional de Biotehnologie; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Kârgâzstan: Alegeri legislative

– Elveția: Referendum privind inițiativele populare și introducerea permisului de sănătate împotriva Covid-19 de către guvernul federal

– Marrakech, Maroc: A 4-a ediție a Summit-ului de afaceri UE – Africa (28 – 29 nov.)

– Honduras: Alegeri prezidențiale și legislative

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Albania; ziua constituirii statului albanez independent – 1912

– Ziua naţională a Republicii Islamice Mauritania; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1632: S-a născut Jean Baptiste Lully, compozitor şi dirijor francez de origine italiană (m. 1687)

– 1680: A murit Giovanni Lorenzo Bernini, sculptor, arhitect şi pictor, reprezentant de seamă al barocului italian (n. 1598)

– 1757: S-a născut William Blake, pictor, gravor şi poet englez; reprezentant de seamă al preromantismului englez (m. 1827)

– 1820: S-a născut Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, Manifestul Partidului Comunist (programul mişcării comuniste) (m. 1895)

– 1821, 28.XI/10.XII: S-a născut Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (m. 1877/1878) – 200 de ani

– 1829: S-a născut Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1894)

– 1859: A murit Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (n. 1783)

– 1865: S-a născut atletul american James Connoly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (m. 1957)

– 1881: S-a născut Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist şi biograf austriac (m. 1942) – 140 de ani

– 1907: S-a născut Alberto Moravia (Alberto Pincherle), scriitor şi jurnalist, unul dintre cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului al XX-lea (m. 1990)

– 1908: S-a născut antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (m. 2009)

– 1926: S-a născut actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez; faimos pentru satira socială incisivă și aforismele sale spirituale (m. 2019) – 90 de ani

– 1932: S-a născut saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (m. 2016)

– 1939: A murit James Naismith, profesor canadian de sport, creatorul (1891) jocului de baschet, în prezent unul dintre cele mai populare jocuri sportive din lume (n. 1861)

– 1941: S-a născut actrița italiană Laura Antonelli (m. 2015) – 80 de ani

– 1944: S-a născut actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (m. 2013)

– 1945: A murit Dwight F. Davis, om politic republican american; în tinereţe, jucător de tenis de câmp, creatorul turneului ce-i poartă numele („Cupa Davis”, 1899) (n. 1879)

– 1948: S-a născut Agnieszka Holland, regizoare şi scenaristă de film de origine poloneză

– 1954: A murit Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1938; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (n. 1901)

– 1960: A murit Richard Wright, unul dintre primii scriitori afro-americani renumiţi (n. 1908)

– 1961: S-a născut Serge Joncour, romancier și scenarist francez – 60 de ani

– 1999: A murit actriţa şi scenarista americană Bethel Leslie (n. 1929)

– 2010: A murit fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (n. 1921)

– 2010: A murit Leslie Nielsen, actor canadian de film (n. 1926)

– 2014: A murit actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito”, un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare” (n. 1929)

– 2020: A murit actorul şi culturistul britanic David Prowse; a fost omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 27 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2021, 9:08

S-a întâmplat într-o zi de 27 noiembrie

* Cu 174 de ani în urmă (1847) membri ai Societăţii Studenţilor Români la Paris înfiinţau „Însocierea Lazariană”, ca reacţie la introducerea limbii franceze ca limbă de predare oficială în şcolile din Principate. Asociaţia îşi propunea organizarea învăţământului şi a educaţiei prin cultivarea limbii române şi înfiinţarea de şcoli „unde tinerimea să poată lua o educaţie română”. Printre membrii fondatori figurau: Nicolae Bălcescu, Dinu Brătianu, Ion Ghica, I. C. Brătianu

* În urmă cu 126 de ani (1895), printr-un testament de o pagină, redactat la această dată, Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez, lăsa, în contul unui fond de stimulare, 31,5 milioane coroane suedeze, destinate acordării de premii anuale pentru cele mai însemnate lucrări din domeniile fizicii, chimiei, literaturii şi medicinei, precum şi pentru activitatea de promovare a păcii în lume. Premiul, care poartă numele savantului suedez, este atribuit din anul 1901 (în ziua morţii acestuia – 10 decembrie). Cele cinci discipline alese de Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care acesta le-a ales pentru a le atribui (Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru Fizică şi Chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru Literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru Fiziologie şi Medicină; Parlamentul norvegian – pentru Pace sau fraternitate între popoare). Premiul pentru Pace este singura recompensă decernată la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din 1969 se atribuie şi un premiu pentru Ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Alfred Nobel

* Acum 112 ani (1909) s-a constituit, la Bucureşti, Uniunea Evreilor Pământeni (din 1923, Uniunea Evreilor Români), care milita pentru promovarea drepturilor cetăţenilor evrei şi participarea acestora la viaţa politică din România (desfiinţată oficial în martie 1938) (27.XI/10.XII)

* Cu 108 ani în urmă (1913) se constituia prima societate naţională de navigaţie maritimă, „România”; preşedinte – Anghel Saligny (a început să funcţioneze la 1.III.1914) (27.XI/10.XII)

* În urmă cu 102 ani (1919) Tratatul de pace de la Neuilly sur Seine a fost semnat între Puterile Aliate (inclusiv România), învingătoare în Primul Război Mondial și Bulgaria, țară învinsă în război. Tratatul a impus Bulgariei să cedeze Tracia de Vest Antantei (care a acordat-o Greciei); să cedeze o suprafață suplimentară de 2.563 km2 de la granița de vest Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor; să returneze Dobrogea României, restabilind astfel granița stabilită prin Tratatul de la București (1913); să-și reducă armata la 20.000 de oameni și să plătească despăgubiri de 100 de milioane de lire sterline

* Acum 69 de ani (1952), era dată în folosinţă actuala clădire a Radioului public, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia şi Jean Beral

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de la demolarea Bisericii Doamna Oltea din București, de regimul comunist. Parohia „Doamna Oltea” din București, din cadrul Protopopiatului II Capitală, înființată în 1940, are o istorie împărțită în două perioade: înainte de demolare și după 1990. În 1948 a fost ridicată prima biserică propriu-zisă a parohiei, care a funcționat până la demolarea ei din 27 noiembrie 1986. Lovitura a venit atât de fulgerător, încât oamenii care treceau dimineața spre serviciu pe lângă lăcașul de rugăciune, când s-au întors seara, nu au mai găsit nimic pe locul unde fusese biserica. Totul fusese îndepărtat sistematic. A fost construit în 1997 un altar de sticlă unde se mai slujește și astăzi ocazional Sfânta Liturghie, iar în același an s-a început construcția bisericii mici, actuala capelă a parohiei

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când se înfiinţa Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi (CREDIDAM), primul organism românesc de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor interpreţi şi singurul abilitat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor să colecteze şi să repartizeze drepturile conexe cuvenite artiştilor interpreţi

* În urmă cu 23 de ani (1998) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Terminus Paradis”, în regia lui Lucian Pintilie, care a fost distins cu Marele Premiu Special al Juriului la Festivalul de la Veneţia

Aniversări – Comemorări

– 1764: S-a născut Naum Rîmniceanu, cronicar (al ultimei perioade fanariote) şi traducător (m. ~1838). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1839

– 1818: S-a născut Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, revoluţie la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea profesorului apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (m. 1866)

– 1867, 27.XI/10.XII: S-a născut Grigore Antipa, biolog, oceanolog, zoolog şi ecolog; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; membru titular al Academiei Române din 1910, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938) (m. 1944)

– 1881: S-a născut George Oprescu, istoric, critic și colecţionar de artă, profesor; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1969) – 140 de ani

– 1884: S-a născut V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române (1993) (m. 1963). NOTĂ: Surorile mai mari ale scriitorului au menționat ca dată reală de naştere noaptea de 12 spre 13 octombrie 1884

– 1885: S-a născut Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1944)

– 1885: S-a născut chirurgul şi profesorul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1961)

– 1895: A murit Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (n. 1819)

– 1897: S-a născut compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (m. 1983)

– 1902: S-a născut criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (m. 1975)

– 1912: S-a născut actriţa, profesoara şi publicista Dina Cocea (m. 2008)

– 1913: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1924: S-a născut Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (m. 2014)

– 1926: S-a născut geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (m. 2000)

– 1929: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2006)

– 1929: A murit Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (n. 1881)

– 1935: S-a născut Părintele Serafim Man; la vârsta de numai 17 ani, intră ca frate în Mănăstirea Rohia din judeţul Maramureş, lăcaş al cărui stareţ a devenit în 1973; a condus mănăstirea până în 1984 când, din motive de sănătate, s-a retras; la 6 decembrie 1973 a fost hirotesit Protosinghel, iar la 15 august 1982, a fost ridicat la rangul de Arhimandrit; în 2012, Preasfinţitul Părinte Episcop Justin Sigheteanul i-a acordat în semn de preţuire şi respect „Crucea Voievodală maramureşană” (m. 2013)

– 1939: S-a născut Nicolae Manolescu (născut Nicolae Apolzan), critic şi istoric literar, eseist, editorialist, jurnalist, politician, profesor universitar; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din iunie 2005; reales în mai 2018); director al revistei „România Literară” (din 1990); ambasador al României la UNESCO (2006-2015); fost preşedinte al Partidului Alianţei Civice; senator PAC în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 2013

– 1940: S-a născut istoricul şi profesorul Ioan Scurtu

– 1940, 27/28: Legionarii îl asasinează (la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti) pe Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1871)

– 1940: A murit Virgil Madgearu, economist, sociolog şi om politic ţărănist; contribuţii la elaborarea unei teorii economice privind fundamentarea doctrinei „statului ţărănesc”, pe baza analizei evoluţiei, structurii şi perspectivelor economiei româneşti; de mai multe ori ministru; adversar al Gărzii de Fier (n. 1887)

– 1947: S-a născut Irina Petraş, critic literar, eseistă, traducătoare şi editor; soţia criticului literar Petru Poantă

– 1951: S-a născut poetul Florea Miu – 70 de ani

– 1954: S-a născut sculptorul, artistul decorator și profesorul Bogdan Severin Hojbotă; organizator al Saloanelor „Arta Metalului”

– 1970: A murit Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (n. 1905)

– 1972: A murit Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1889, la Boboştiţa, Albania)

– 1973: A murit medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1897)

– 1986: A murit arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului din Khartum, Sudan) (n. 1923) – 35 de ani

– 1987: A murit criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (n. 1931)

– 2000: A murit Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (n. 1924, la Bairamcea, azi în R. Moldova)

– 2012: A murit jurnalistul, publicistul, scriitorul şi criticul literar Mircea Bunea (n. 1938)

– 2017: A murit actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (n. 1946)

– 2018: A murit Călin Ghibu, director de imagine de film (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Algeria: Alegeri municipale și departamentale

– Montevideo, Uruguay: Fotbal – finala Copa Libertadores, între Flamengo – Palmeiras

– Hobart, Australia: Cricket – primul meci de probă Australia – Afganistan

Aniversări – Comemorări

– 1474: A murit compozitorul francez Guillaume Dufay (n. ~1400)

– 1701: S-a născut Anders Celsius, astronom şi fizician suedez; creatorul termometrului centigrad (m. 1744) – 320 ani

– 1731: S-a născut Gaetano Pugnani, violonist, compozitor şi profesor italian (m. 1798) – 290 de ani

– 1759: S-a născut Franz (František) Krommer, compozitor ceh (m. 1831)

– 1852: A murit Ada Lovelace (numele real: Augusta Ada King, contesă de Lovelace), matematiciană şi scriitoare engleză, considerată primul programator de calculator din lume; cunoscută în principal pentru munca ei la calculatorul mecanic al lui Charles Babbage, „Motorul Analitic” (primul calculator din lume, proiectat în 1837); limbajul de programare Ada îi poartă numele; a fost singurul copil legitim al poetului Lord Byron (n. 1815)

– 1857: S-a născut Sir Charles Scott Sherrington, medic englez, unul dintre fondatorii fiziologiei moderne; Premiul Nobel pentru medicină pe 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (m. 1952)

– 1886: S-a născut (la Tokio) Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita), pictor francez de origine japoneză; a aplicat tehnica franceză la stilul japonez de pictură (m. 1968) – 135 de ani

– 1895: A murit Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (n. 1824)

– 1896: S-a născut Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seamă al prozei artistice (m. 1961) – 125 de ani

– 1908: A murit paleontologul francez Albert Gaudry; în lucrările sale a prezentat numeroase argumente de ordin paleontologic privind doctrina evoluţionistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1904 (n. 1827)

– 1916: A murit poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (n. 1855) – 105 ani

– 1921: S-a născut Alexander Dubček, om politic slovac; ajuns (la 6.I.1968) prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a iniţiat un ambiţios program de reformă a sistemului socialist („socialismul cu faţă umană”); cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”, aceste reforme (a deschis frontierele ţării şi a acordat deplină libertate de exprimare), au provocat invazia (20/21.VIII.1968) Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varşovia, cu excepţia celor române (m. 1992) – 100 de ani

– 1925: S-a născut scriitorul, cineastul și jurnalistul francez Claude Lanzmann; regizor al documentarului „Shoah” (1985), considerat unul dintre cele mai importante filme despre Holocaust din toate timpurile (m. 2018)

– 1925: A murit pictorul cubist francez Roger de La Fresnaye (n. 1885)

– 1928: S-a născut politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (m. 2015)

– 1938: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice (m. 2017)

– 1940: S-a născut (la San Francisco) Bruce Lee, actor de film american, născut din părinţi chinezi; vedetă a filmelor cu arte marţiale, va impune acest gen pe plan mondial (m. 1973, în Hong Kong)

– 1942: S-a născut Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american de muzică hard rock (m. 1970)

– 1951: S-a născut Kathryn Ann Bigelow, regizoare, scenaristă, actriţă și producătoare americană; prima femeie din istorie care a câștigat Oscarul la categoria „Cel mai bun regizor” – 70 de ani

– 1953: A murit Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1936 (n. 1888)

– 1955: A murit Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez; una dintre cele mai importante figuri ale culturii portugheze din secolul al XX-lea (n. 1890)

– 1955: A murit compozitorul elveţian Arthur Honegger (n. 1892)

– 1959: S-a născut violonista rusă Viktoria Mullova

– 1975: A murit (ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză) Ross McWhirter, jurnalist britanic, pasionat de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondator, împreună cu fratele său geamăn, Norris McWhirter (m. 2004), al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (n. 1925). NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guinness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1988: A murit actorul american de film John Carradine (n. 1906)

– 2010: A murit Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (n. 1921)

– 2012: A murit jurnalistul francez Erik Izraelewicz, specialist în economie; director editorial al publicaţiei „Le Monde” din 2011 (n. 1954)

– 2014: A murit scriitoarea britanică P.D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (n. 1920)

– 2014: A murit actorul polonez Stanislaw Mikulski (n. 1929)

– 2019: A murit Sir Jonathan (Wolfe) Miller, scriitor de satiră, regizor de teatru şi operă, actor, prezentator de televiziune și medic britanic; cunoscut pentru emisiunea satirică „Beyond the Fringe” (n. 1934)

Calendarul zilei – 26 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 27 noiembrie 2021, 9:08

S-a întâmplat într-o zi de 26 noiembrie

* Cu 189 de ani în urmă (1832), la New York, era pus în funcțiune primul tramvai din lume care circula în oraş. Tramvaiul a fost inventat în 1775 de englezul John Outram. Acest vehicul destinat transportului în comun circula pe şine din fontă şi era tras de doi cai, dar nu era folosit în oraş. Cel care a construit primul tramvai urban a fost John Stephenson. Acest mijloc de transport în comun făcea legătura între Manhatann şi Harlem. La inaugurare au participat, drept pasageri, primarul oraşului şi cei mai importanţi demnitari din New York. În cele trei vagoane trase de 4 cai încăpeau 30 de pasageri. Tramvaiul a devenit în foarte scurt timp extrem de popular şi de rentabil în New York, iar în 1852 francezul Emil Loubat, solicitat de americani, a avut ideea încastrării şinelor în pavaj. El a construit linia de pe Strada nr. 6 din New York. Prima ţară din Europa unde s-a introdus tramvaiul a fost Franţa, care, în 1854, îi solicită lui Loubat să construiască şi în Paris, de-a lungul Căii Debilly, prima linie de tramvai, cunoscută sub denumirea de „Calea ferată americană”. La Paris, însă, mijlocul de transport a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni apreciat şi folosit

* Acum 147 de ani (1874) Parlamentul ungar a votat o serie de legi electorale care s-au aplicat şi în Transilvania; marea masă a românilor era exclusă de la vot

* Se împlinesc 130 de ani (1891), de când Societatea Română de Timbrologie (preşedinte – Dumitru C. Butculescu), organizată definitiv în luna noiembrie 1891, şi-a schimbat denumirea în Societatea Filatelică Română, prilej cu care s-a adoptat şi „Statutul de funcţionare” (26.XI/10.XII)

* Acum 112 ani (1909) a avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei „Viforul”, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea

* În urmă cu 104 ani (1917) România semna, la Focşani, armistiţiul cu Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk. Începute la 24 noiembrie 1917, în Casa Apostoleanu din Focşani, negocierile au durat până pe 26 noiembrie, când a fost adoptată forma finală a armistiţiului. Între prevederile documentului se aflau obligaţia suspendării ostilităţilor pe întregul front răsăritean şi interdicţia dislocării unor efective militare într-un procent mai mare de 10% din totalul armatelor prezente pe acest front. Armistiţiul a fost prelungit de mai multe ori, până la încheierea Păcii de la Bucureşti, dar ostilităţile au continuat sub o altă formă. A rămas celebră Bătălia de la Galaţi între ruşi şi români (pe atunci încă aliaţi), cu un deznodământ unic în istoria Primului Război Mondial, când ruşii s-au predat armatelor germane; bătălia a fost considerată prima în care s-au folosit, concomitent, trupe terestre, marine şi de aviaţie (26.XI/9.XII)

* Cu 99 de ani în urmă (1922) egiptologul englez, Howard Carter, descoperea, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului), mormântul faraonului egiptean Tutankhamon (1333-1325 î.H)

* Acum 81 de ani (1940), în închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de demnitari ai regimului carlist, participanţi la represiunile antilegionare (între ei, Gheorghe Argeşanu, fost prim-ministru, g-ral Gabriel Marinescu, fost ministru de interne, Victor Iamandi, fost ministru de justiţie, Mihail Moruzov, fostul şef al Serviciului Secret de Informaţii) (26/27)

* În urmă cu 64 de ani (1957), Adunarea Generală a ONU adopta în unanimitate rezoluţia iniţiată de România, intitulată „Bazele cooperării economice internaţionale”. Aceasta este prima rezoluţie iniţiată de România la ONU

* Acum 56 de ani (1965) avea loc lansarea primului satelit artificial francez, „Astérix-1”, de la baza spațială de la Hammaguir, din vestul Algeriei. Denumit inițial A-1, adică primul satelit al Armatei franceze, mai târziu a fost redenumit după popularul personaj de desene animate Astérix

* Cu 53 de ani în urmă (1968) era adoptată Convenţia ONU privind imprescriptibilitatea crimelor de război şi a crimelor împotriva umanităţii, la a 23-a sesiune a Adunării Generale a ONU (a intrat în vigoare la 11.XI.1970), semnată de România, la 17 aprilie 1969

* În urmă cu 33 de ani (1988) avea loc prima ediție a Premiilor Academiei Europene de Film (Berlin), ce răsplătesc, anual, cele mai importante realizări cinematografice europene. Inițial denumite Premiile Felix, li s-a schimbat denumirea în 1997. Începând tot cu acel an, ceremonia este găzduită, la fiecare doi ani, de Berlin, dar și în rest, de diverse orașe europene; cel mai bun film al primei ediții a fost „A Short Film About Killing” (Krotki film o zabijaniu), producție poloneză a regizorului Krzysztof Kieslowski, iar cel mai bun regizor european a fost desemnat germanul Ernst Wilhelm Wenders

* 10 atacuri teroriste simultane au avut loc, în urmă cu 13 ani (2008), în cel mai mare oraș din India, Mumbai. Cel puțin 200 persoane, printre care s-au numărat şi zeci de străini, au murit și alte sute de oameni au fost răniți. Atacurile s-au produs în partea de sud a Mumbai-ului, în gara Chhatrapati Shivaji Terminus, la două hoteluri de 5 stele, la restaurantul turistic Leopold Café, la spitalul Cama și la sediul poliției

Aniversări – Comemorări

– 1826: S-a născut Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1897) – 195 de ani

– 1834: S-a născut Nicolae Predescu, prozator şi eseist (m. 1906)

– 1875: S-a născut prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (m. 1911) – 145 de ani

– 1892: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (m. 1971)

– 1893: S-a născut actorul Nicolae Băltăţeanu (m. 1956)

– 1896: S-a născut Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (m. 1984) – 125 de ani

– 1901: S-a născut (la Ohrida, Macedonia) Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (m. 1982) – 120 de ani

– 1909 (stilul nou): S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist şi eseist francez de origine română; reprezentant de seamă al teatrului absurdului, membru al Academiei Franceze şi membru post-mortem al Academie Române din 2009 (m. 1994). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi 13 noiembrie 1909

– 1914: S-a născut geofizicianul şi profesorul Liviu Constantinescu; considerat, alături de Sabba S. Ştefănescu, fondator al şcolii române de geofizică; contribuţii în seismologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1997)

– 1925: S-a născut Ion Omescu, dramaturg, poet, prozator, eseist, traducător; în perioada 1947-1953 face închisoare pentru încercare de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, va cere azil politic în Franţa (m. 2000, la Paris)

– 1926: S-a născut Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (m. 2015) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actriţa Dorina (Doti) Stanca, soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (m. 2019)

– 1928: S-a născut dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; timp de jumătate de secol maestru dirijor al coralei Operei din Bucureşti (m. 2017)

– 1929: S-a născut Ion Vlad, critic şi teoretician literar, eseist, publicist și profesor

– 1933: S-a născut Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972

– 1944: S-a născut Sorin Alexandru Satmari, cunoscut gazetar de presă sportivă (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic, mondial şi european la kaiac-canoe (cel mai titrat canoist român din toate timpurile); fost antrenor al lotului olimpic român de kaiac-canoe (m. 2021)

– 1955: S-a născut soprana şi profesoara Ioana Bentoiu, stabilită în Elveţia

– 1956: A murit matematicianul şi astronomul Constantin Popovici; organizator (1913) al Observatorului astronomic din Iaşi; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878) – 65 de ani

– 1961: S-a născut Florian Stoica, compozitor, textier, solist vocal, instrumentist, sound designer; solistul trupei rock „Conexiuni” (m. 2019) – 60 de ani

– 1968: S-a născut pianista şi profesoara Dana Ciocârlie, stabilită din 1990 în Franţa

– 1968: S-a născut Francisc Vaştag, fost boxer amator şi fost antrenor al lotului naţional de box; primul campion mondial din istoria boxului românesc (1989); multiplu campion european şi mondial

– 1970: A murit Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător (a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski); a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1902)

– 1971: S-a născut soprana Mirela Zafiri, solistă a Operei din Braşov (m. 2012) – 50 de ani

– 1984: S-a născut Ana Maria Brânză, scrimeră specializată în spadă; a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic; desemnată, de către Federaţia Română de Scrimă, cea mai bună scrimeră română a anului 2018

– 2008: A murit inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1922, la Leova/Cahul, azi în R. Moldova)

– 2009: A murit scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (n. 1946)

– 2010: A murit pictorul Constantin Dipşe (n. 1917)

– 2013: A murit Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (n. 1921)

– 2014: A murit Sorin Preda, jurnalist, scriitor şi profesor (n. 1951)

– 2015: A murit Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (n. 1924)

– 2015: A murit omul de radio Victor Spirache; printre emisiunile realizate la Radio România au fost: „Matinal”, „Post Meridian”, „Sută la sută country” „Care mai de care”, „Ascultă noaptea”; a fost redactor la Radio Timişoara (1990-1991); în perioada 1991 – 2000 a fost mai întâi redactor acreditat al Radio România Actualităţi la Senatul României, iar mai apoi, realizator de emisiuni la Radio România Actualități; pentru o perioadă a coordonat Bucureşti FM (Antena Bucureştilor în acea vreme) din postura de redactor-şef; din septembrie 2000 a fost realizator la Radio România Actualități; în 24 octombrie 2003, a fost decorat cu ordinul „Meritul cultural” clasa I, Categoria F „Promovarea culturii”, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de radiodifuziune românească (n. 1959)

– 2020: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Mumbai, India: A 13-a aniversare a unei serii de atacuri devastatoare asupra orașului indian de către militanți. Atacurile, care au început pe 26 noiembrie 2008, au durat aproape trei zile și au făcut 174 de victime

– Istanbul: Apariția în fața justiției a omului de afaceri și filantrop Osman Kavala

– Londra: Vernisajul unei expoziții dedicate cântăreței Amy Winehouse (14 sep. 1983 – 23 iul. 2011)

– Statele Unite: Are loc ziua reducerilor de Black Friday

– Soci, Rusia: Patinaj artistic – ISU Grand Prix, Cupa Rostelecom (26 – 28 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Carenţei de Fier”, marcată din 2015, atrage atenția asupra importanței recunoașterii multiplelor simptome asociate carenței de fier, care afectează 30% din populația lumii, conform Organizației Mondiale a Sănătății

– 1855: A murit poetul polonez Adam Mickiewicz (n. 1798)

– 1857: A murit Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (n. 1788)

– 1864: S-a născut astronomul francez Auguste Honoré Charlois, cunoscut mai ales pentru descoperirea a 101 asteroizi (m. 1910)

– 1894: S-a născut Norbert Wiener, matematician american (lucrări în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei cuantelor, teoriei relativităţii şi al electrotehnicii); considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă ştiinţă („Cibernetica”, 1948) (m. 1964). NOTĂ: Lucrarea sa, „Cibernetica”, a apărut, însă, la zece ani după apariţia lucrării „Psihologia consonantistă”, în limba franceză, a medicului român Ştefan Odobleja (autorul primei variante a concepţiei cibernetice generalizate)

– 1898: S-a născut chimistul german Karl Ziegler, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de chimistul italian, Giulio Natta (m. 1973)

– 1918: S-a născut Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (m. 2016)

– 1919: S-a născut scriitorul şi editorul american Frederik (George) Pohl; unul dintre întemeietorii genului SF (m. 2013)

– 1925: S-a născut pianistul american Eugene Istomin (m. 2003)

– 1929: S-a născut Slavko Avsenik, compozitor şi muzician sloven (m. 2015)

– 1931: S-a născut Adolfo Pérez Esquivel, arhitect şi sculptor argentinian; militant pentru drepturile omului în ţara sa; secretar general al organizaţiei „Pace şi justiţie în America Latină” (1974-1986); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1980 – 90 de ani

– 1933: S-a născut Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (m. 2015)

– 1939: S-a născut Tina Turner (numele real: Ann Mae Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; considerată „Regina Rock and Roll”

– 1948: S-a născut Elizabeth Helen Blackburn, biolog american de origine australiană; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2009, împreună cu Jack Szostak și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1963: A murit (în California/SUA) soprana italiană Amelita Galli-Curci (n. 1882)

– 1968: A murit scriitorul german Arnold Zweig (n. 1887)

– 1981: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Natasha Bedingfield – 40 de ani

– 1987: A murit compozitorul francez Emmanuel Bondeville (n. 1898)

– 1999: A murit antropologul american de origine britanică Ashley Montagu, care s-a remarcat prin lucrarea „The Natural Superiority of Women” (n. 1905)

– 2004: A murit cineastul francez Philippe de Broca (n. 1933)

– 2012: A murit chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23 decembrie 1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (n. 1919)

– 2013: A murit fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (n. 1923)

– 2018: A murit Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (n. 1941)

– 2018: A murit Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (n. 1961)

Calendarul zilei – 25 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2021, 6:42

S-a întâmplat într-o zi de 25 noiembrie

* Acum 306 ani, la data de 25 noiembrie 1715, începeau domniile fanariote în Țara Românească, prin înscăunarea lui Nicolae Mavrocordat, fost domn al Moldovei. Domniile fanariote însemnau o prelungire a controlului exercitat de Poarta Otomană asupra Țărilor Române, dar cu autonomie internă sporită

* Acum 162 de ani (1859), prin decret princiar, Facultatea de Drept din București devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La 17 octombrie 1850 a luat fiinţă Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul naţional Sf. Sava, prima promoţie de jurişti fiind consemnată în anul 1854. La 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. în primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani. În anul 1908 a fost decernat primul titlu de doctor în drept

* Acum 157 de ani (1864) apărea Decretul lui Alexandru Ioan Cuza privind aprobarea „Regulamentului pentru administrarea şi organizarea Muzeului de Antichităţi din Bucureşti”, tutelat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi diriguit de un Comitet arheologic. Inaugurarea Muzeului de Antichităţi a avut loc la 29 august 1865. În prezent, Muzeul Naţional de Antichităţi, conform Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei Române din 22 mai 1990, fiinţează ca un sector distinct în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române

* Cu 154 de ani în urmă (1867) intra în vigoare prima Convenţie poştală (cea cu Rusia), prin care, pe teritoriul României, serviciul de poştă era efectuat numai de Poşta Română (25.XI/7.XII)

* În urmă cu 137 de ani (1884) a fost patentat laptele praf, obţinut în urma cercetărilor americanului John (Baptist) Meÿenberg (din St. Louis, Missouri). La 25 noiembrie 1884, brevetele americane 308.421 (Aparatură pentru conservarea laptelui) și 308.422 (Procesul pentru conservarea laptelui) au fost atribuite descoperirilor lui Meÿenberg. Meÿenberg s-a asociat cu diverși negustori locali, printre care John Wildi, Louis Latzer, Dr. Knoebel, George Roth și Fred Kaeser și, la 14 februarie 1885, a organizat „Helvetia Milk Condensing Company”

* Se împlinesc 125 de ani (1896) de când a apărut la București primul număr al revistei „Literatura și arta română. Idei, simțire și formă”. Întemeiată de Dumitru C. Olănescu și Nicolae Petrașcu, a apărut, cu intermitențe, între 25 noiembrie 1896 – 25 decembrie 1910, în condiții grafice excelente, sub conducerea lui Nicolae Petrașcu, care era editor și director; au apărut articole și cronici despre viața muzicală a țării precum și partituri de Gh. Ștefănescu, G. Musicescu, G. Dima

* Acum 101 ani (1920) avea loc semnarea Decretului privind aplicarea în întreaga Românie a legii şi a regulamentului aplicării sistemului metric de măsuri şi greutăţi

* În urmă cu 81 de ani (1940) au început, la Jilava, săpăturile pentru dezgroparea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) și ale celorlalți legionari uciși împreună cu el, în vederea reînhumării. Zelea Codreanu a fost liderul Gărzii de Fier, organizaţie de extremă-drepta naționalist creștină şi „Căpitanul” Legiunii Arhanghelul Mihail din România

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când cercetătorii de la societatea „Advanced Cell Technology” din Worcester, Massachusetts, SUA, au anunțat clonarea cu succes a primului embrion uman din lume, prin transferul nucleelor celulelor aparținând unor celule de piele în ovule denucleate, prelevate de la femei

* Acum 6 ani (2015), în perioada 25 – 27 noiembrie, s-a desfăşurat la Bucureşti, sub patronajul preşedintelui Senatului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele-în-exerciţiu al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), cea de-a 46-a Adunare Generală a APCEMN. Dezbaterea generală a APCEMN a fost consacrată implicării parlamentare în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în spaţiul Mării Negre, având în vedere importanţa participării corpurilor legislative din regiune la atingerea obiectivelor înscrise în Agenda de Dezvoltare post-2015. La iniţiativa Preşedinţiei române a APCEMN a fost organizată pentru prima dată o întâlnire informală a femeilor parlamentar, în vederea iniţierii unui proces de integrare a dimensiunii de gen în alcătuirea, modul de funcţionare şi activităţile APCEMN

* Cu 6 ani în urmă (2005) dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil

* Acum 3 ani (2018) Catedrala Mântuirii Neamului, simbol închinat eroilor neamului românesc din toate timpurile, a fost sfinţită, la împlinirea unui secol de la Marea Unire. Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I, a participat, alături de PF Patriarh Daniel al BOR, la slujba de sfinţire a Catedralei Naţionale, ce va avea hramul principal Înălţarea Domnului (zi în care sunt pomeniţi eroii români din toate timpurile), al doilea ocrotitor fiind Sfântul Apostol Andrei, încreştinătorul şi ocrotitorul poporului român. Sub Sfânta Masă a Altarului a fost aşezată „cu evlavie şi recunoştinţă” lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa pentru neam şi credinţă în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Războiul Balcanic din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial din 1944-1945, precum şi numele făuritorilor României Mari de la 1918

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Mare Muceniţă Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1863: S-a născut medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (m. 1934)

– 1885: A murit poetul, fabulistul, prozatorul și traducătorul Grigore Alexandrescu; considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile; are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810)

– 1892: S-a născut Petre Constantinescu-Iaşi, istoric (specialist în istoria modernă şi contemporană a României; autor de studii în domeniul bizantinologiei, al legăturilor istorice şi culturale dintre români şi popoarele vecine) şi om politic comunist (a ocupat funcţii importante în aparatul de stat); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1977)

– 1896: S-a născut actorul George Vraca (m. 1964) – 125 ani

– 1926: S-a născut criticul de artă Horia Horşia (m. 2006) – 95 de ani

– 1930: S-a născut inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2019)

– 1931: S-a născut Nicu Stan, operator, director de imagine de film, scenarist şi regizor (m. 1990) – 90 de ani

– 1931: S-a născut arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (m. 2015) – 90 de ani

– 1936: A murit chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferenţiar universitar din România (n. 1891) – 85 de ani

– 1937: S-a născut baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (m. 2019)

– 1937: A murit inginerul Gheorghe Emanoil Filipescu; contribuţii originale în domeniul rezistenţei materialelor, statisticii construcţiilor şi teoriei elasticităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1882)

– 1939: S-a născut Vasile Menzel, actor, cântăreţ, instrumentist, compozitor, dirijor, dramaturg, regizor, poet, eseist, coregraf, dansator de step, grafician și profesor universitar

– 1942: S-a născut poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu)

– 1942: A murit Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, estetician, prozator, critic literar şi traducător; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1868)

– 1944: S-a născut Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (m. 2016)

– 1961: S-a născut Vasile Sebastian Dîncu, sociolog, politician (senator, fost ministru), scriitor, traducător şi profesor universitar; fondator şi preşedinte al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES (2009-2015) şi al Institutului de Studii Sociale, Marketing şi Publicitate „Metro Media Transilvania„ (1994-2000); fondator al unor instituţii de presă (Transilvania Media Group, Transilvania Reporter, revista Sinteza); la finele anului 2019 s-a reînscris în PSD, iar din august 2020 este Președinte al Consiliului național al Partidului Social Democrat – 60 de ani

– 1961: A murit Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog, profesor; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887) – 60 de ani

– 1968: S-a născut pianistul și profesorul Csíky Boldizsár jr.

– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (n. 1886)

– 1973: A murit Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, cu specializarea chimie (din anul 1912, prin absolvirea Şcolii de la Charlottenburg din cadrul Academiei Regale Tehnice din Berlin); revenită în ţară, a lucrat la Institutul Geologic, unde a condus, timp de 42 de ani, laboratoarele de analize; a elaborat metode originale şi tehnici noi, precum şi numeroase studii, având ca unic scop cunoaşterea bogăţiilor subsolului României; soră cu inginerul Dimitrie Leonida (n. 1887)

– 1994: A murit regizorul şi scenaristul Gheorghe Vitanidis (n. 1929)

– 1996: A murit Valentin Silvestru, (nume real: Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (n. 1924) – 25 de ani

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991; frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2000: A murit basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (n. 1927)

– 2009: A murit lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Asia – Europa (ASEM), prin videoconferință (25 – 26 nov.)

– Bruxelles: Posibilă luare de poziție a miniștrilor UE în vederea unui acord privind giganții digitali

– Hanovra, Germania: Audierea în procesul civil intentat de Prințul Ernst August de Hanovra împotriva fiului său, privind castelul Marienburg

– San Diego, SUA: Termenul limită pentru decizia guvernatorului privind eliberarea condiționată a lui Sirhan Sirhan, ucigașul lui Robert Kennedy, fratele mai mic al lui John Fitzgerald Kennedy, în timpul campaniei prezidențiale din 1968

– Burbank, SUA: Disney + difuzează „The Beatles: Get Back”, documentar inedit (25 – 27 nov.)

– Casablanca, Maroc: Reluarea procesului jurnalistului Omar Radi, acuzat de „viol” și „spionaj”

-Moscova: Curtea Supremă examinează cererea de dizolvare a ONG-ului Memorial

– Plesetsk, Rusia: Lansarea unui satelit militar

– Havana, Cuba: Marcarea a 5 ani de la moartea lui Fidel Castro, „părintele revoluției cubaneze”

– Argentina: Este comemorat 1 an de la moartea fotbalistului Diego Maradona

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 54/134 din 17.XII.1999; militanţii pentru drepturile femeii marchează această zi încă din anul 1981 (- 40 de ani), pentru a comemora asasinarea, la 25.XI.1916 (- 105 ani), a trei activiste din R. Dominicană, surorile Mirabal

– Ziua naţională a Bosniei şi Herţegovina; marchează independenţa faţă de Croaţia, din 1943

– Statele Unite ale Americii: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); în decembrie 1941, Congresul SUA a aprobat o rezoluţie prin care a patra zi de joi din noiembrie a devenit oficial sărbătoare naţională a SUA; „Ziua Recunoştinţei” aminteşte de miraculoasa recoltă care, în anul 1621, a salvat viaţa primilor imigranţi sosiţi în Lumea Nouă de pe îndepărtatele meleaguri britanice. NOTĂ: Ziua naţională a SUA se marchează la 4 iulie

– Ziua naţională a Republicii Suriname; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1562: S-a născut dramaturgul şi poetul spaniol Lope De Vega, reprezentant de seamă al Renaşterii spaniole (m. 1635)

– 1763: A murit preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (n. 1697)

– 1814: S-a născut Julius Robert von Mayer, naturalist și medic german (m. 1878)

– 1835: S-a născut Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA, cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (m. 1919)

– 1844: S-a născut inginerul şi inventatorul Karl (sau Carl) Friedrich Benz, pionier al automobilismului (m. 1929)

– 1856: S-a născut Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (m. 1915) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată naşterii şi stilul vechi – 13 noiembrie 1856

– 1870: S-a născut Maurice Denis, pictor, decorator și gravor, teoretician și istoric al artei franceze, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (m. 1943)

– 1872: S-a născut marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango, marchiz de), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1881: S-a născut Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (m. 1963) – 140 de ani

– 1895: S-a născut Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (m. 1991)

– 1910: S-a născut Léon Poliakov, istoric şi filosof francez de origine rusă; autor al unei monumentale istorii a antisemitismului (m. 1997, la Paris)

– 1914: S-a născut Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1999)

– 1915: S-a născut Augusto Pinochet (nume complet: Augusto José Ramón Pinochet Ugarte), general şi dictator chilian; preşedinte al Republicii Chile între 1974 şi 1990 (m. 2006)

– 1917: S-a născut Francis Lemarque, compozitor francez, renumit interpret de şansonete şi actor (m. 2002)

– 1920: S-a născut actriţa americană Noel Neill (m. 2016)

– 1936: S-a născut dansatoarea şi coregrafa americană Trisha Brown, una dintre marile personalităţi ale dansului contemporan (m. 2017) – 85 de ani

– 1940: S-a născut cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (m. 2015)

– 1940: S-a născut Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (m. 2018)

– 1950: S-a născut scriitorul, compozitorul, cântăreţul şi actorul italian Giorgio Faletti (m. 2014)

– 1950: A murit Johannes V. Jensen, prozator, poet şi eseist danez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1944 (n. 1873)

– 1954: S-a născut PF Teodor al II-lea (numele la naştere: Nikolaos Choreftakis), Patriarh al Alexandriei şi al întregii Africi (din 2004)

– 1957: A murit pictorul mexican Diego Rivera, figură importantă a culturii latino-americane a secolului al XX-lea (n. 1886)

– 1959: A murit actorul francez de film Gérard Philipe (n. 1922)

– 1968: A murit scriitorul american Upton Sinclair (n. 1878)

– 1970: A murit prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka), activist politic de extremă dreapta (n. 1925)

– 1973: A murit actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (n. 1928, în Lituania). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name dă ca an al naşterii 1927

– 1974: A murit Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (n. 1909)

– 2002: A murit Karel Reisz, regizor britanic de film, de origine cehă (n. 1926)

– 2016: A murit Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (n. 1922)

– 2020: A murit Jacques Secretin, cel mai titrat jucător de tenis de masă francez (n. 1949) – 1 an

– 2020: A murit fotbalistul argentinian Diego Armando Maradona; considerat unul dintre cei mai mari fotbalişti din toate timpurile (n. 1960) – 1 an

Calendarul zilei – 24 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 24 noiembrie 2021, 8:15

S-a întâmplat într-o zi de 24 noiembrie

* Se împlinesc 330 de ani (1691) de când, prin „Diploma leopoldină”, promulgată de împăratul austriac Leopold I, erau stabilite raporturile dintre Imperiul Habsburgic și principatul Transilvaniei, acesta fiind subordonat direct Curții de la Viena și beneficiind de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană). Erau recunoscute vechile privilegii ale nobilimii transilvănene pe plan economic și în planul politicii interne. Diploma Leopoldină a ţinut loc de constituţie a Transilvaniei peste un veac şi jumătate, până la Revoluţia din 1848 (până în martie 1849) (24.XI/4.XII)

* Acum 182 de ani (1839), la Paris, avea loc prima audiţie a simfoniei dramatice „Romeo şi Julieta”, de Hector Berlioz, dedicată lui Paganini şi cântată sub bagheta compozitorului (orchestra şi corul reuneau 200 de interpreţi)

* Acum 178 de ani (1843) Mihail Kogălniceanu, numit profesor la Academia Mihăileană din Iaşi, a ţinut „Cuvântul de deschidere a celui dintâi curs de istorie naţională”, în care a definit istoria şi rolul acesteia în cristalizarea conştiinţei naţionale (24.XI/6.XII)

* În urmă cu 162 de ani (1859) era publicată „Originea Speciilor”, controversată lucrare a naturalistului britanic Charles Robert Darwin. Baza materialului a fost adunată în călătoria efectuată în jurul lumii pe vasul „Beagle” între 27 decembrie 1831 (când corabia, încărcată până la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth) și 2 octombrie 1836, când s-a întors, după aprope 5 ani, din nou în Anglia. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a „Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei

* Cu 156 de ani în urmă (1865), în cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865), s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an). Autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (24.XI/6.XII)

* Acum 144 de ani (1877) Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat ca redactor la cotidianul Timpul, organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. A început efectiv activitatea la Timpul la 24 noiembrie, cu articolul Bălcescu și urmașii lui și a încheiat-o la sfârșitul lui iunie 1883

* Cu 142 de ani în urmă (1879) Italia recunoştea independenţa României şi hotăra numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. La 9 martie 1964, guvernele României şi Italiei au adoptat hotărârea de a ridica misiunile diplomatice de la Roma şi Bucureşti la rang de ambasadă. În perioada postbelică, relaţiile româno-italiene au cunoscut, în ansamblu, o evoluţie pozitivă. Au avut loc vizite la nivel de şefi de stat, de guvern, membri ai guvernului, conduceri ale celor două parlamente. În ultimii ani ai dictaturii comuniste, dialogul la aceste niveluri a fost întrerupt. Oficialităţile italiene au urmărit cu interes şi simpatie evenimentele care au avut loc în decembrie 1989 în România. După Revoluţia din 1989, Guvernul italian a sprijinit procesul de reforme democratice din ţara noastră, precum şi eforturile de integrare a României în organismele europene şi euro-atlantice

* Acum 57 de ani (1964), reprezentanțele diplomatice ale României și Danemarcei au fost ridicate la nivel de ambasadă. Relațiile diplomatice dintre România și Danemarca au fost stabilite la 1 mai 1917, când ambasadorul român cu reședința la Stockholm a fost acreditat și în Danemarca. Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și ocuparea Danemarcei au determinat o întrerupere a relațiilor româno–daneze în anul 1940, care au fost restabilite în 1946. La 24 noiembrie 1964, reprezentanțelor diplomatice ale celor două țări la Copenhaga și București le-a fost ridicat rangul, de la nivel de legație la nivel de ambasadă. În 2017 România și Regatul Danemarcei au sărbătorit 100 de ani de relații diplomatice

* Acum 17 ani (2004) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Costumelor Populare din România. Conform Hotărârii Guvernului nr. 655 din 31/07/2014, privind reorganizarea Muzeului Costumelor Populare din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 19 iulie 2005, instituţia s-a mutat la sediul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sectorul 1

* Cu 8 ani în urmă (2013) era semnat un acord încheiat la Geneva între reprezentanţii ţărilor din Grupul 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) şi Iranului asupra unui plan de acțiune cu privire la controversatul program nuclear iranian

* În urmă cu 6 ani (2015) armata turcă a doborât un bombardier rus (SU-24), la frontiera dintre Turcia şi Siria, pe care Rusia îl trimisese în căutarea piloţilor dispăruţi la graniţa dintre cele două ţări. Cei doi piloţi ai avionului s-au catapultat, unul fiind împuşcat mortal de insurgenţii sirieni de etnie turcă, celălalt fiind salvat într-o operaţiune specială. Potrivit unei înregistrări audio prezentate la reuniunea NATO convocată după incidentul de la graniță, avioanele Turciei au avertizat bombardierul rusesc de 21 de ori în 5 minute înainte să-l doboare, Moscova susţinând, însă, că avionul se afla în spaţiul aerian sirian

* Se împlinesc 5 ani (2016) de la semnarea unui nou acord de pace între guvernul columbian şi rebelii marxişti FARC – Forţele Armate Revoluţionare din Columbia, aducând tot mai aproape sfârşitul războiului civil care răscoleşte ţara de cinci decenii. Documentul revizuit a fost semnat la Bogota, între liderul FARC, Rodrigo Londono şi preşedintele columbian, Juan Manuel Santos (în funcție în perioada 2010 – 2018), care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace, în octombrie 2016, pentru eforturile sale de a pune capăt conflictului cu grupul insurgent. Forţele Armate Revoluţionare din Columbia (FARC) şi guvernul au purtat discuţii în Havana, Cuba, încă din 2012, încercând să ajungă la o înţelegere pentru a pune capăt unui conflict care a ucis mai mult de 220.000 de oameni şi a strămutat milioane în interiorul ţării andine. Guvernul a publicat cu o săptămână înainte, acordul de pace revizuit, într-o încercare de a construi un sprijin după ce proiectul iniţial a fost respins într-un referendum, pe 2 octombrie. Contrar asteptarilor, columbienii au respins, la limită, pacea cu gherila FARC cu prilejul unui referendum asupra acordului vizând încheierea a 52 de ani de conflict

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri din Vietnam (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1796: S-a născut pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (m. 1849, executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) – 225 de ani

– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896)

– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (m. 1854, în exil, la Izmir, Turcia) – 205 ani

– 1878: S-a născut pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (m. 1967)

– 1889: S-a născut Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950)

– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985)

– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.XI.1900 (stilul vechi)

– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978)

– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993)

– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma)

– 1919: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1920

– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1854)

– 1927: A murit Ion (Ionel) I. C. Brătianu, om politic liberal, preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri (între anii 1908 şi 1927); de numele său se leagă Războiul de întregire naţională, Marea Unire de la 1918, Constituţia României din 1923 ş. a.; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864)

– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (m. 2020)

– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Ilie Stepan, cantautor (reprezentant al folkului şi rockului românesc), compozitor, instrumentist şi orchestrator, pionier al muzicii fusion; realizator de emisiuni de radio şi de televiziune; fondatorul grupului „Pro Musica”; compozitorul piesei „Timişoara”, imnul Revoluţiei Române din oraşul de pe malul Begăi

– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886)

– 1967: A murit actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (n. 1907)

– 1967: A murit istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (n. 1911)

– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909)

– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905)

– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936)

– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921)

– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932)

– 2007: A murit actorul Radu Panamarenco (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

-Strasbourg, Franța: Discursul opozantei bieloruse Svetlana Tikhanovskaïa în fața Parlamentului European

– Strasbourg: Grupul PPE își desemnează candidatul la președinția Parlamentului European

– Stockholm, Suedia: Posibil vot al Parlamentului pentru numirea Magdalenei Andersson în funcția de prim-ministru

-Rabat: Ministrul israelian al Apărării, Benny Gantz, va vizita Marocul și va semna un acord cu omologul său privind consolidarea cooperării în materie de securitate (24 – 25 nov.)

– Versailles, Franța: Verdict în procesul fotbalistului francez, Karim Benzema, în „afacerea sextape”

– Londra: Sunt marcați 30 de ani de la moartea lui Freddie Mercury, solistul trupei Queen

– San Francisco, SUA: Lansarea în cinematografe a filmului de animație „Encanto” produs de Disney, înainte de lansarea sa pe platforma video Disney +

– Rabat, Maroc: Proces de extrădare în China a activistului uigur Yidiresi Aishan

– Bogota, Columbia: A 5-a aniversare de la semnarea unui acord de pace între președintele columbian Juan Manuel Santos și liderul gherilei FARC, Rodrigo Londoño

– Paris:În procesul “afacerii sextape”, în care Parchetul a cerut la Versailles 10 luni de închisoare cu suspendare şi o amendă de 75.000 de euro împotriva fotbalistului francez Karim Benzema, se va pronunța verdictul astăzi, 24 noiembrie. Împotriva celorlalţi patru inculpaţi urmăriţi în acest caz pentru tentativă de şantaj, ministerul public a cerut pedepse cuprinse între 18 luni de închisoare cu suspendare şi patru ani de închisoare.

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Campionatul Mondial de șah, desfășurat sub egida FIDE – Federația Internațională de Șah (24 nov. – 16 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 1632: S-a născut Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (m. 1677)

– 1713: S-a născut Laurence Sterne, scriitor englez (m. 1768)

– 1784: S-a născut Zachary Taylor, om politic american, al 12-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, în funcţie între anii 1849 și 1850 (m. 1850)

– 1826: S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (m. 1890) – 195 de ani

– 1848: S-a născut soprana germană Lilli Lehmann (m. 1929)

– 1849: S-a născut (în Marea Britanie) scriitoarea americană de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (m. 1924)

– 1864: S-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez (m. 1901)

– 1864: A murit geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (n. 1779)

– 1874: S-a născut medicul francez Gustave Roussy; o atenţie aparte a acordat studiului cancerului, scop în care a înfiinţat primul Institut de oncologie din Franţa (la Ville-Juif); a fost un apropiat al României, în laboratoarele sale lucrând numeroşi specialişti români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1908: S-a născut regizorul polonez de film Aleksander Ford; în timpul războiului a trăit în URSS, apoi, în Israel, Danemarca şi, după 1968, în SUA (m. 1980)

– 1913: S-a născut Geraldine Fitzgerald, actriţă americană de origine irlandeză (m. 2005)

– 1914: S-a născut sculptorul britanic Lynn Chadwick (m. 2003)

– 1925: S-a născut autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (m. 2008)

– 1929: A murit Georges Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841)

– 1934: S-a născut compozitorul rus Alfred Schnittke (m. 1998)

– 1939: S-a născut soprana italiană Maria Chiara

– 1941: S-a născut Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (m. 2017) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Alexandrina Cernov, filolog de origine română din Ucraina; încă din anii studenţiei s-a dedicat redactării şi regizării emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuţi; membră (din 1971) a Catedrei de Filologie Română a Universităţii din Cernăuţi; angajată în politica de promovare a culturii române în Bucovina de Nord, îndeosebi în cadrul Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi, al cărei membru fondator este; redactor şef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1954: S-a născut Emir Kusturica, regizor de film, actor şi muzician sârb de origine bosniacă

– 1957: A murit pictorul mexican Diego Rivera, figură importantă a culturii latino-americane a secolului al XX-lea (n. 1886)

– 1991: A murit Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), cântăreţ, compozitor şi textier britanic; lider al formaţiei de muzică rock „Queen” (n. 1946, în Zanzibar) – 30 de ani

– 2004: A murit (la Nassau/Bahamas) scriitorul canadian de origine britanică Arthur Hailey (n. 1920)

– 2015: A murit actriţa armeană Varduhi Varderesian (n. 1928, în România)

– 2018: A murit magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (n. 1946)

Calendarul zilei – 23 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 23 noiembrie 2021, 8:59

S-a întâmplat într-o zi de 23 noiembrie

* Se împlinesc 2555 de ani (534 î.Hr) de când Pisistrate (c. 600-527 î.Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentaţii de teatru. Aceasta este, potrivit istoricilor, ziua în care a luat naștere tragedia greacă. Potrivit lui Aristotel, tragedia s-a născut din ditiramb, din cântul liric cântat în cinstea lui Dionysos de un cor ciclic dansând în jurul unui altar al zeului. Numele tragedie (cântecul ţapilor) vine de la cuvântul „tragos” (ţap). Coriştii, purtând măşti în chip de ţap, înfăţişau făpturi legendare, prieteni ai lui Dionysos. Elementul dramatic, dialogul, a apărut în momentul în care unul dintre corişti s-a desprins din grup, răspunzându-i prin cuvinte atribuite zeului, astfel apărând pentru prima dată actorul. Evenimentul este legat de numele poetului Thespis, primul actor care a jucat un personaj pe o scenă. În istoria teatrului, se consideră că Thespis ar fi inventat primul actor, tragedia fiind completată de Eschil şi Sofocle. Tot lui Thespis îi este atribuită şi apariţia turneelor, fiind primul care a pornit la drum prin mai multe oraşe greceşti

* Acum 311 ani (1710), în Moldova, avea loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir, care a durat până la 11.VII.1711. A mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie). Dimitrie Cantemir (26.X.1673 – 21.VIII.1723), prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică. La 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin). Programul său politic ca domnitor al Moldovei s-a bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană. După înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I. După domnia sa a început, în Moldova, epoca fanariotă

* Cu 132 de ani în urmă (1889) era instalat, în clubul Palais Royale Saloon din San Francisco, primul tonomat cu fise din lume, creaţia lui Louis T. Glass, proprietarul companiei Pacific Phonograph, căruia i-a venit năstruşnica idee că un aparat poate încânta clienţii cluburilor cu şlagărele vremii, contra cost. Strămoşul tonomatelor era de fapt un fonograf electric Edison, cu cilindru, căruia i-au fost ataşate iniţial patru tuburi prin care ascultătorii puteau auzi muzica produsă de aparat, numai după ce introduceau fiecare câte o monedă. Aparatul putea reproduce o singură melodie, iar pentru a asculta o nouă piesa melomanii erau nevoiţi să aştepte câteva zile, până când proprietarul schimba cilindrul fonografului. Aparatul a fost numit iniţial „nickel-in-the-slot player”, pentru că melodiile puteau fi ascultate numai după introducerea unei monede (nickel) în fanta aparatului (slot). Cum amplificatorii nu erau încă inventaţi pe vremea aceea, ascultătorii erau nevoiţi să se adune în jurul aparatului şi să-şi asculte melodiile preferate cu ajutorul unor stetoscoape. Mai târziu, tonomatele au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de „juke-box”

* Se împlinesc 105 ani (1916), de când, în timpul Primului Război Mondial, armatele germano-austro-ungare, conduse de feldmareşalul von Mackensen, ocupau Bucureştiul, iar trupele germane ocupau Ploieştiul (23.XI/6.XII)

* Cu 81 de ani în urmă (1940) generalul Ion Antonescu, șeful Statului Român, parafa, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia. Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresiunilor URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state. Pactul a fost considerat în epocă și un avertisment transmis SUA pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura. Cei trei parteneri își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS. Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară. Ultima țară care a semnat Pactul a fost Iugoslavia, pe 25 martie 1941

* Acum 51 de ani (1970) apărea primul număr al revistei franceze „Charlie Hebdo”. Charlie Hebdo este o revistă satirică franceză, cu apariție săptămânală, care publică în mare parte ilustrații (caricaturi și desene), dar și reportaje, articole controversate și glume. Având puternice vederi de stânga și anti-religioase, revista este caracterizată de poziția ei critică față de islamism, catolicism, iudaism și extremismul de dreapta. Revista a fost fondată în 1970, apărând până în 1981. După o întrerupere de peste zece ani, publicarea a fost reluată în 1992. Directorii ei au fost François Cavanna (1969–1981), Philippe Val (1992–2009) și Stéphane Charbonnier (2009-2014). Amenințată în mod repetat de fundamentaliștii islamiști, revista a răspuns la provocări menținându-și tonul satiric și punându-l pe Allah în ipostaze de nedescris. Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011. La 7 ianuarie 2015, în timpul unei ședințe de redacție, a fost atacat și noul sediu din Paris al săptămânalului satiric. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morți și 11 răniți, atacatorii fiind uciși după două zile de către forțele speciale ale poliției

* Cu 24 de ani în urmă (1997) România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Economiştilor din România”; semnifică deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, la 23.XI/5.XII.1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”; marcarea acestei zile a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România/AGER

– 1898: S-a născut inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1905: S-a născut Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (m. 1970)

– 1920: S-a născut (la Cernăuți) Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (m. 1970, la Paris)

– 1921: S-a născut episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 1996) – 100 de ani

– 1923: A murit (s-a sinucis) Urmuz (numele real: Demetru Dem Demetrescu-Buzău), scriitor avangardist din perioada interbelică; proza lui premerge suprarealismului şi literaturii absurdului (n. 1883)

– 1925: S-a născut preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, disident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (m. 2006, la Washington). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc, conform rânduielilor, la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 1933: S-a născut Stancu Ilin, istoric literar şi editor; cercetări consacrate biografiilor și operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale

– 1935: S-a născut Dan Marţian, om politic, membru fondator al FSN (Frontul Salvării Naţionale – decembrie 1989) şi copreşedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – ianuarie 1990); primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după 1989 (1990 -1992) (m. 2002)

– 1935: A murit poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (n. 1862)

– 1939: S-a născut Zaharia Sângeorzan, critic şi istoric literar (m. 2002)

– 1945: S-a născut pictorul bisericesc și restauratorul Grigore Popescu-Muscel, unul dintre cei mai importanți reprezentanți contemporani ai artei iconografice românești și europene; a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Ungaria, Cipru, Franța, Serbia și Grecia

– 1948: S-a născut Grete Tartler, poetă, diplomată și traducătoare (atât din germană, daneză și engleză, cât și din arabă clasică); preocupări de orientalistică concretizate în studii şi traduceri din poezia arabă preislamică, precum şi din proza şi poezia arabă clasică

– 1949: A murit scriitorul Carol Ardeleanu (n. 1883)

– 1951: S-a născut scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (m. 2018) – 70 de ani

– 1953: S-a născut Lucian Perţa, poet şi publicist; considerat de unii critici drept cel mai important parodist român

– 1953: A murit I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de ”Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1888)

– 1956: A murit Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1880) – 65 de ani

– 1971: A murit prozatorul Ury Benador (pseudonimul lui Simon Moise Schmidt-Grinberg) (n. 1895) – 50 de ani

– 1972: S-a născut Daniel David, psiholog, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; unul din cei mai cunoscuţi psihologi/psihoterapeuţi din spaţiul public şi profesional românesc; a fondat, în anul 2004, International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapies and Applied Mental Health, un institut de referinţă la nivel internaţional

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)

– 2004: A murit operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (n. 1933)

– 2012: A murit interpretul de muzică populară Achim Nica (n. 1930)

– 2017: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (n. 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Bruxelles: Comisia Europeană publică opiniile statelor membre cu privire la bugetul 2022

– Strasbourg: UE prezintă proiectul de reformă electorală

– Moscova: Președintele Statului Palestina Mahmoud Abbas va efectua o vizită oficială în Rusia

– Lisabona, Portugalia: Grevă a medicilor pentru a cere condiții mai bune de muncă (23 – 25 nov.)

– Londra: Compass – rezultatele financiare anuale

– Istanbul: Noi audieri în procesul morții jurnalistului Jamal Khashoggi (23 nov. 2021 – 13 ian. 2022)

– Ghent, Belgia: Nouă ședință la Curtea de Apel în cazul rapperului spaniol Valtonyc, reclamat de instanțele spaniole

– New York: Licitație cu vânzare a Constituției Statelor Unite

– Paris: Licitația cu vânzare a unui manuscris al lui Albert Einstein, despre teoria relativității generale, la Casa Christie’s

– Milano: Salonul de motociclism EICMA; primele două zile sunt rezervate presei (23 – 28 nov.)

-Amsterdam:Verdict privind cererea grupurilor pentru drepturile animalelor de a bloca transferul delfinilor într-un parc de distracții chinez

Aniversări – Comemorări

– 1754: S-a născut Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (m. 1807)

– 1760: S-a născut François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (m. 1797, a fost executat)

– 1804: S-a născut Franklin Pierce, militar și politician american, al 14-lea președinte a Statelor Unite ale Americii între anii 1853-1857 (m. 1869)

– 1826: A murit astronomul german Johann Elert Bode; a stabilit o lege empirică pentru calculul distanţelor de la planete la Soare (n. 1747) – 195 de ani

– 1837: S-a născut Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 (m. 1923)

– 1859: S-a născut William H. Bonney (cunoscut sub numele de „Billy the Kid”), renumit bandit american, despre care legenda spune că ar fi ucis prima dată la vârsta de 12 ani şi ar fi împuşcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit 21 de ani (m. 1881)

– 1869: S-a născut Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez; a contribuit la apariția și dezvoltarea cinematografului vorbit, fiind primul care a înregistrat cuvântul pe fir magnetic (1898) (m. 1942)

– 1876: S-a născut Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (m. 1946) – 145 de ani

– 1888: S-a născut actorul american de film Harpo (Adolph) Marx, membru (alături de fraţii săi – Chico, Groucho şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup ”Marx Brothers”; reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1964)

– 1897: S-a născut Nirad Chaudhuri, scriitor indian şi realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune; a trăit mulţi ani în Marea Britanie (m. 1999)

– 1916: S-a născut actorul britanic de film Michael Gough (m. 2011) – 105 ani

– 1928: S-a născut Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (m. 2016)

– 1930: S-a născut poetul portughez Herberto Helder (numele complet: Luís Bernardes de Oliveira) (m. 2015)

– 1933: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul și profesorul polonez Krzysztof Penderecki, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul dintre puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate (m. 2020)

– 1935: S-a născut Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine, Preafericitul Părinte Vladimir (Victor Markianovici Sabodan) (m. 2014). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 10 noiembrie 1935

– 1941: S-a născut Franco Nero (pe numele său adevărat Francesco Sparanero), actor, scenarist, regizor şi producător italian de film – 80 de ani

– 1941: S-a născut Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, un nume important al literaturii irlandeze (m. 2020) – 80 de ani

– 1945: S-a născut pianista sovietică Elisabeth Leonskaja, stabilită la Viena din 1978

– 1957: S-a născut William G. Kaelin Jr., profesor de medicină la Harvard University și cercetător la Dana-Farber Cancer Institute, laureat al Premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie pe 2019, alături de Gregg L. Semenza, Peter J.Ratcliffe, pentru descoperiri majore în domeniul medicinei şi al ştiinţelor naturii

– 1959: S-a născut Maxwell Caulfield, actor britanic

– 1974: A murit Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a) (n. 1920, la Dublin)

– 1976: A murit André Malraux, romancier, eseist şi om politic francez (n. 1901) – 45 de ani

– 1979: A murit actriţa Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1911, la Mumbai/India)

– 1991: A murit actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (n. 1926) – 30 de ani

– 1992: S-a născut Miley Cyrus (pe numele adevărat Destiny Hope Cyrus), cântăreaţă, compozitoare şi actriţă americană; fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus

– 1995: A murit (la Los Angeles, unde se stabilise) Louis Malle, regizor de film, actor, scenarist şi producător francez; şi-a început cariera sub auspiciile Noului Val Francez (n. 1932)

– 2006: A murit actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (n. 1930) – 15 ani

– 2010: A murit Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (n. 1937)

– 2011: A murit soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (n. 1942) – 10 ani

– 2012: A murit José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani, fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (n. 1929)

– 2012: A murit Larry Hagman, actor american, regizor şi producător de film şi televiziune; celebru pentru rolul JR Ewing din serialul „Dallas” (n. 1931)

– 2014: A murit actriţa franceză Hélène Duc (n. 1917)

– 2015: A murit economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (n. 1920)

– 2018: A murit regizorul britanic de film Nicolas Roeg (n. 1928)

Calendarul zilei – 22 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 22 noiembrie 2021, 9:05

S-a întâmplat într-o zi de 22 noiembrie

* Se împlinesc 215 ani (1806) de când începea un nou război ruso-turc desfășurat pe teritoriul Moldovei și Țării Românești. Conflictul s-a încheiat prin Pacea de la București din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia a intrat în componența Rusiei

* Cu 152 de ani în urmă (1869) avea loc deschiderea cursurilor Facultăţii de Medicină din Bucureşti. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti. Cel care a pus bazele învăţământului medical din ţara noastră a fost medicul român de origine franceză Carol Davila (1828-1884) în colaborare cu Nicolae Kretzulescu (care obţinuse, la Paris, în 1839, titlul de doctor în medicină şi deschisese la Spitalul Colţea din Bucureşti, în 1842, o şcoală de mică chirurgie), înfiinţând sub conducerea sa la 29 iulie/10 august 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie. Cu toate greutăţile întâmpinate, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie s-a dezvoltat treptat, astfel încât la 12 noiembrie 1869 a devenit posibilă înfiinţarea Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care şi-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină de pe teritoriul ţării noastre (22.XI/4.XII)

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la deschiderea pentru public a Muzeului de Istorie al Bucureștiului, în Casa Moruzi din Calea Victoriei nr. 117. Inaugurarea propriu-zisă a instituţiei muzeale a avut loc în prezența primului-ministru Nicolae Iorga, a primarului general Dem I. Dobrescu, a foştilor primari Matei Gh. Corbescu şi Emil Petrescu, precum şi a primului director al Muzeului, cunoscutul colecţionar dr. George Severeanu. După anul 1959, colecțiile muzeului vor fi adăpostite în incinta Palatului Suțu (din 1999, poartă denumirea de Muzeul Municipiului București)

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de când Organizaţia Meteorologică Mondială – OMM (fondată în 1947) devenea instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva (printre membrii fondatori figurează şi România)

* În urmă cu 54 de ani (1967), după Războiul de şase zile israeliano-arab (5-10.VI.1967), Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat, în unanimitate, Rezoluţia nr. 242, bază a viitoarelor negocieri menite să conducă la instaurarea păcii în Orientul Mijlociu. Aceasta prevedea retragerea trupelor israeliene din teritoriile ocupate în timpul conflictului, încheierea stării de război şi afirma dreptul tuturor naţiunilor la existenţă în cadrul unor graniţe sigure şi recunoscute

* Acum 31 de ani (1990) premierul britanic Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, demisiona din funcție. În 1975, Thatcher a preluat conducerea Partidului Conservator și patru ani mai târziu i-a învins pe laburiști. Ea a devenit prima femeie premier a țării, instalandu-se la Downing Street numărul 10 până la 22 noiembrie 1990, o guvernare-record pentru secolul al XX-lea. Caracterul său implacabil s-a întors impotriva ei, întrucât respingerea „poll tax”, un impozit local pe care nu a reușit să îl impună, a dus la sfârșitul guvernării sale. Contestată în cadrul propriului partid, ea a demisionat cu lacrimi în ochi în noiembrie 1990

* Cu 18 ani în urmă (2003) mii de opozanţi ai preşedintelui georgian Eduard Şevardnadze au ieşit în stradă, în faţa clădirii Parlamentului de la Tbilisi. „Înarmaţi” cu trandafiri, semn că protestul se dorea a fi unul paşnic, manifestanţii au cerut anularea alegerilor legislative abia încheiate. În paralel, numeroşi observatori internaţionali au denunţat fraudele comise la scrutinul din Georgia. Preşedintele Şevardnadze a declarat starea de urgenţă, dar armata a refuzat să intervină. După o zi de demonstraţii, Şevardnadze a demisionat, alegerile au fost anulate, iar noul scrutin, din ianuarie 2004, l-a adus la putere pe tânărul Mihail Saakaşvili, liderul incontestabil al revoluţiei de la Tbilisi. Mişcarea de stradă din Georgia, care s-a încheiat fără vărsare de sânge, a intrat în istorie drept „Revoluţia trandafirilor”. Din noiembrie 2018, preşedinte al Republicii Georgia este Salome Zurabișvili, prima femeie președinte din istoria acestei țări

* Acum 17 ani (2004) s-a desfăşurat Revoluția Portocalie din Ucraina, în cadrul căreia sute de mii de manifestanți s-au adunat, în Piața Independenței din Kiev, pentru aproximativ trei săptămâni, la apelul candidatului opoziției, Victor Iușcenko, pentru a denunța fraudele comise în alegerile prezidențiale din 21 noiembrie. Au obţinut anularea pentru fraudă electorală a alegerilor care îl prezentau drept câştigător pe candidatul puterii la funcţia de preşedinte, Viktor Ianukovici, permiţând prooccidentalilor Viktor Iuşcenko şi Iulia Timoşenko să ocupe funcţiile de preşedinte, respectiv prim-ministru. În prezent, funcţia de preşedinte al Ucrainei este deținută de Volodimir Zelenski

* În urmă cu 16 ani (2005) Angela Merkel (n. 1954) a fost desemnată cancelar al Germaniei, devenind astfel prima femeie care a ocupat această funcţie. La 30 mai 2005, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a nominalizat-o să candideze la funcția de cancelar, contracandidatul său fiind Gerhard Schroder, de la Partidul Social Democrat (SPD). CDU a câștigat 35,3% din voturi la alegerile din 18 septembrie 2005, iar SPD a luat 34,2%, dar niciunul dintre cele două partide nu a putut forma o majoritate în Bundestag. După trei săptămâni de negocieri, CDU și SPD au ajuns la o înțelegere, conform căreia Merkel devenea cancelar, iar SPD obținea 8 din cele 16 locuri din Cabinet. Merkel a fost aleasă cancelar de majoritatea deputaților din Bundestag (397 la 217). Angela Merkel a fost realeasă, pentru a patra oară, cancelar al Germaniei, în anul 2017, după victoria întregistrată de blocul CDU/CSU, în cadrul alegerilor parlamentare care au avut loc la 24 septembrie. Cancelarul Angela Merkel a primit certificatul de „descărcare de gestiune” în 26 octombrie 2021, la Palatul Prezidențial Bellevue, din Berlin. În cadrul unei ceremonii solemne, președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a „demis” din funcție Cabinetul de miniștri, lăudând-o în special pe Angela Merkel, care se retrage din politică, numind-o „o figură exemplară” în istoria Germaniei. În cei 16 ani în funcție, ea a trecut prin multe crize și a câștigat încrederea cetățenilor. După demitere, guvernul federal rămâne în funcție până când vor fi aleși un nou cancelar și noii miniștri

* Acum 6 ani (2015), pentru prima dată în istoria tenisului din ţara noastră, doi sportivi români au disputat finala de dublu, în echipe diferite, a Turneului Campionilor de la Londra. Horia Tecău (România)/Jean-Julien Rojer (Olanda) i-au învins cu 6-4, 6-3 pe Florin Mergea (România)/Rohan Bopanna (India). Datorită acestui rezultat, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer au încheiat anul 2015 pe prima poziţie în clasamentul probei de dublu din circuitul ATP

* Se împlinește 1 an (2020) de când Statele Unite ale Americii au ieşit oficial din tratatul „Cer deschis”, la aproximativ şase luni după ce preşedintele în exerciţiu Donald Trump a anunţat această decizie, potrivit Departamentului de Stat al SUA. Tratatul, încheiat în 1992, le permite celor 34 de ţări membre să efectueze zboruri de recunoaştere cu preaviz scurt, neînarmate, în spaţiul aerian al celorlalte ţări semnatare. În mai 2021, Statele Unite, aflate acum sub administrația Biden, au informat Rusia cu privire la faptul că Washingtonul nu revine în cadrul Tratatului „Cer deschis” („Open Skies”) de dezarmare, care autorizează o supraveghere aeriană paşnică a ţărilor semnatare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cecilia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1800: S-a născut juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (m. 1847)

– 1870, 22.XI/4.XII: S-a născut Ion Ionescu (Bizeţ), inginer şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din România; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică” (1895); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1946)

– 1878: S-a născut actorul Romald Bulfinski (m. 1953)

– 1884: S-a născut Alexandru Rusu, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureșului și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (m. 1963)

– 1890, 22.XI/4.XII: A murit folcloristul Simeon Mangiuca; studii privind obiceiurile populare româneşti şi colindele; lucrări de etnobotanică; membru de onoare al Academiei Române din 1890 (n. 1831)

– 1901, 22.XI/5.XII: A murit V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (n. 1834) – 120 de ani

– 1909: S-a născut compozitorul Mişu Iancu (m. 1994)

– 1919: S-a născut Petru Sfetca, poet, traducător şi publicist; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (m. 1987)

– 1919: S-a născut muzicologul Romeo Ghircoiaşiu (m. 1995)

– 1928: S-a născut dirijorul Mircea Cristescu (m. 1995)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (m. 2020)

– 1934: S-a născut pictorul şi graficianul Ovidiu Paştina (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitoarea Victoria Comnea

– 1939: S-a născut fostul fotbalist dinamovist Vasile Anghel; a fost atacant şi conducător al secţiei de fotbal din cadrul clubului Dinamo, unde a cunoscut gloria în fotbalul românesc – două titluri de campion şi Cupa României, semifinalele Cupei Campionilor Europeni, trei titluri de campioni şi de două ori Cupa României (m. 2014)

– 1939: A murit actriţa Agatha Bârsescu; a jucat ca primă tragediană la Burgtheater din Viena și pe scenele multor teatre din Europa și din America (n. 1859)

– 1945: S-a născut profesor doctor Mihai Voiculescu, medic primar de medicină internă și nefrologie, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale, a fondat Şcoala de Nefrologie (1995) la Institutul Clinic Fundeni, vicepreședinte al Comisiei de Medicină Internă al Academiei de Științe Medicale, decorat cu Ordinul „Serviciul Credincios” (m. 2016)

– 1949: S-a născut pictoriţa Viorica Călin

– 1963: S-a născut Răzvan Bucuroiu, jurnalist, realizator TV, scriitor, eseist, editorialist și publicist creștin; director fondator al Editurii „Lumea Credinței”

– 1972: A murit fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (n. 1896)

– 1978: A murit Sandu Albu, compozitor şi violonist (n. 1897)

– 1994: A murit Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (n. 1911)

– 2006: A murit criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (n. 1934) – 15 ani

– 2007: A murit părintele Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria din judeţul Neamţ; arhimandrit, duhovnic şi scriitor, autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator (n. 1930)

– 2013: A murit Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1924)

– 2014: A murit fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1943)

– 2014: A murit Cornelia Maria Savu, poetă şi jurnalistă (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (22 – 25 nov.)

– Bruxelles: Securitate, terorism: vizita prim-ministrului francez Jean Castex la întâlnirea cu omologul său Alexander De Croo

-Berlin: Forumul de politică externă de la Berlin va începe cu discursul de deschidere al ministrului de externe  german, Heiko Maas (22 – 23 nov.)

-Berlin: Președintele german Frank-Walter Steinmeier îl primește pe președintele Finlandei Sauli Niinisto la Palatul Bellevue din Berlin

– Geneva: Reuniunea Consiliului General al Organizației Mondiale a Comerțului

-Dușanbe, Tadjikistan: Reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor din Asia Centrală și ai Uniunii Europene

-Madrid: Ministrul spaniol al economiei Nadia Calviño va susține un discurs la reuniunea Forum Europe organizată de Nueva Economia

– Boston, SUA: Termen limită pentru răspunsul fabricanților de arme în cazul acționării în justiție a Mexicului, care îi acuză că încurajează violența narcotraficanților mexicani

-Budapesta: Conferință de presă susținută de Irene Khan, raportor special al Națiunilor Unite pentru libertatea de opinie și exprimare

– Washington: Ridicarea purtării obligatorii a măștii de interior în capitală

– Ottawa, Canada: Intrarea în vigoare a vaccinării obligatorii împotriva Covid-19 pentru membrii Camerei Comunelor

– Madrid: Faza finală a Cupei Davis la tenis (22 – 28 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Libaneze; aniversarea proclamării independenţei – 1943

– Statele Unite ale Americii: „Zi Naţională Comemorativă” marcată în ziua asasinării (22.XI.1963), la Dallas, a preşedintelui John F. Kennedy (1917-1963)

– 1710: S-a născut compozitorul Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor german Johann Sebastian Bach (m. 1784)

– 1819: S-a născut scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (m. 1880)

– 1840: S-a născut Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (m. 1912)

– 1842: S-a născut José María de Heredia, poet francez de origine cubaneză, maestrul modern al sonetului francez (m. 1905)

– 1849: S-a născut Fritz Mauthner, scriitor, critic de teatru și filozof german (m. 1923)

– 1852: S-a născut Paul Henri d’Estournelles de Constant, diplomat și scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1909, alături de Auguste Beernaert (m. 1924)

– 1857: S-a născut scriitorul englez George Gissing (m. 1903)

– 1869: S-a născut scriitorul, umanistul și eseistul francez André Gide; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1947 (m. 1951)

– 1873: S-a născut lingvistul italian Matteo Bartoli; specialist în limbile romanice, descoperitor al limbii dalmate, unul dintre creatorii şcolii neolingvistice; studii privind dialectul istroromân; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1946)

– 1877: S-a născut poetul ungar Ady Endre; considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului al XX-lea, și ai literaturii maghiare (m. 1919)

– 1890: S-a născut Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (m. 1970)

– 1891: S-a născut Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (m. 1995) – 130 de ani

– 1900: A murit Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor britanic (n. 1842)

– 1901: S-a născut compozitorul spaniol Joaquin Rodrigo (m. 1999) – 120 de ani

– 1904: S-a născut fizicianul francez Louis Néel, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu fizicianul suedez Hannes Olof Gosta Alfven (m. 2000)

– 1913: S-a născut Benjamin Britten, compozitor, pianist şi dirijor englez (m. 1976)

– 1916: S-a născut Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (m. 1998) – 105 ani

– 1916: A murit scriitorul american Jack London (pe numele său adevărat John Griffith Chaney); este cunoscut pentru romanele sale mai importante: „Chemarea străbunilor” („The Call of the Wild”), 1903 şi „Colț Alb” („White Fang”), 1906 (n. 1876) – 105 ani

– 1917: S-a născut Andrew F. Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, alături de Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (m. 2012)

– 1923: S-a născut regizorul de film și televiziune, producătorul și actorul canadian-american Arthur Hiller (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de film americană Geraldine Page (m. 1987)

– 1932: S-a născut actorul american Robert Vaughn (m. 2016)

– 1940: S-a născut Terry Gilliam, regizor de film, scenarist, producător, animator şi actor britanic de origine americană; membru al trupei britanice de comedie „Monty Python”

– 1940: S-a născut regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (m. 2016)

– 1946: S-a născut violonistul rus Oleg Kagan (m. 1990) – 75 de ani

– 1947: S-a născut Alain Pâris, dirijor, producător de emisiuni muzicale, pedagog şi muzicolog francez

– 1951: S-a născut dirijorul american de origine japoneză Kent Nagano – 70 de ani

– 1951: A murit istoricul Václav Chaloupecký, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai istoriografiei slovace; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1882) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Jamie Lee Curtis, actriţă americană de film şi autoare de cărţi pentru copii; fiica actorului Tony Curtis

– 1963: A murit scriitorul englez Aldous Huxley (n. 1894)

– 1966: S-a născut actorul american Michael Kenneth Williams (m. 2021) – 55 de ani

– 1967: S-a născut jucătorul german de tenis Boris Becker; a câştigat 49 de Turnee la simplu şi 6 Grand-Slam, medaliat cu aurul olimpic şi cel mai tânăr câştigător al turneului de la Wimbledon

– 1981: A murit Sir Hans Adolf Krebs, biochimist englez de origine germană; a descoperit „ciclul K” (ansamblul fenomenelor de oxidare care au loc în metabolismul glucidelor); Premiul Nobel pentru medicină pe 1953, împreună cu americanul Fritz Albert Lipmann (n. 1900) – 40 de ani

– 1984: S-a născut actriţa americană Scarlett Johansson

– 1988: A murit Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 a emigrat şi s-a stabilit la Londra; în perioada 1952-1968 a fost colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (n. 1921)

– 1993: A murit pianista rusă Tatiana Nikolaeva (n 1924)

– 1996: A murit actriţa franceză de film de origine spaniolă María Casares (n. 1922) – 25 de ani

– 2000: A murit atletul ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (n. 1922)

– 2007: A murit Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (n. 1927)

– 2011: A murit soprana croato-austriacă Srebrenka „Sena” Jurinac (n. 1921) – 10 ani

– 2012: A murit Melvin „Mell” Shaw (născut: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (n. 1914)

– 2012: A murit scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay (n. 1933)

– 2013: A murit Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (n. 1926)

– 2017: A murit cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (n. 1921)

– 2017: A murit baritonul rus Dmitri Hvorostovski, supranumit „Elvis al operei” (n. 1962)

Calendarul zilei – 21 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 21 noiembrie 2021, 9:28

S-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie

* Acum 238 de ani (1783), la Paris, Jean-François de Rozier și François Laurent d’Arlandes au realizat primul zbor uman din lume într-un balon cu aer cald, construit de frații Montgolfier. Zborul a durat 25 de minute, pe o distanță de 9 km iar altitudinea maximă atinsă a fost de 900 de metri. Jean-François de Rozier a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației

* Acum 144 de ani (1877), Thomas Edison anunţa inventarea fonografului, care a constituit primul aparat de înregistrare şi de redare a sunetelor. Dorinţa şi căutarea unui astfel de aparat era ceva mai veche. În anul 1857, Édouard-Léon Scott de Martinville, constatând că timpanul urechii în urma oscilaţiilor aerului, produse de o sursă sonoră, oscilează şi el, a construit un aparat constând dintr-o pâlnie care la capătul îngust avea o membrană pe care a fixat un ac îndoit în unghi drept. De aici şi până la descoperirea inventatorului Thomas Alva Edison (1847-1931) nu a fost mult, deoarece în 1877 el a inventat fonograful. Pentru aceasta a folosit pâlnia de la fonoautograf, membrana a confecţionat-o din metal, iar acul l-a aşezat astfel încât să vibreze pe verticală. Acul, iniţial din safir, vibra vertical pe un cilindru acoperit cu o foiţă de staniol cu canale trasate. Ulterior, a înlocuit acest tip de cilindru cu cilindrul de ceară. Fonograful n-a avut însă viaţă lungă, deoarece la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, a realizat gramofonul

* În urmă cu 141 de ani (1880), după decesul unicei sale fiice, Maria, Carol de Hohenzollern, domnitor al României în perioada 1866-1881 şi rege între anii 1881 şi 1914, semna, la Sigmaringen (Germania), actul de familie prin care prinţul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul său de frate, devine prinţ moştenitor prezumtiv al Coroanei României. Urcarea pe tron a regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1865-1927) a avut loc la 28.IX/11.X.1914, în timpul domniei sale desăvârşindu-se unitatea statului român

* Se împlinesc 100 de ani (1921), de când, la Bucureşti, a avut loc un congres al Partidului Naţional Liberal la care s-au adoptat noul statut şi noul program ale partidului. Programul se baza, în ceea ce priveşte prevederile economice, pe principiul „prin noi înşine”, care urmărea consolidarea poziţiilor capitalului industrial şi financiar autohton

* În urmă cu 89 de ani (1932) avea loc premiera piesei „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti; în distribuţie: George Calboreanu, Sonia Cluceru, Ion Finteşteanu, Niki Atanasiu

* Cu 88 de ani în urmă (1933) Alexandru Vaida-Voevod a demisionat din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc, noul şef al partidului devenind Ion Mihalache

* Acum 34 de ani (1987) era inaugurat oficial ansamblul feroviar şi rutier de poduri dunărene din zona Feteşti-Cernavodă (în lungime de 1.600 m, din care 270 m deasupra apei), a tronsonului de autostradă Feteşti-Cernavodă, precum şi a Canalului Poarta Albă-Midia-Năvodari (în lungime de 26,6 km)

* În urmă cu 31 de ani (1990), în ultima zi a reuniunii la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (19-21.XI.1990), avea loc semnarea Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România)

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când Parlamentul a decis (cu 414 voturi pentru şi 95 contra) adoptarea noii Constituţii postcomuniste a României (dezbaterile pentru elaborarea ei au început, în Adunarea Constituantă, la 13.II.1991. La data de 8.XII.1991 avea loc referendumul naţional în urma căruia intra în vigoare noua Constituţie. Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003). În data de 8 decembrie se marchează „Ziua Constituţiei României”, sărbătorită pentru prima dată în anul 1995

* Acum 26 de ani (1995) avea loc parafarea Acordului-Cadru General pentru Pace în Bosnia şi Herţegovina (Acordul de pace global de la Dayton-Ohio/SUA), care a pus capăt războiului civil dintre armatele sârbilor, musulmanilor şi croaţilor (1.III.1992 – 14.XII.1995). Acordul, parafat de preşedinţii (de la acea vreme) sârb, Slobodan Miloşevici, croat, Franjo Tudjman, şi bosniac, Alija Izetbegovici, sub egidă americană, a fost semnat la 14.XII.1995, la Paris, de cei trei preşedinţi şi de reprezentanţi ai Uniunii Europene (Franţa, Germania, Marea Britanie), Federaţiei Ruse şi ai SUA

* În urmă cu 19 ani (2002), la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice (NATO) de la Praga, din 21 şi 22 noiembrie, România a fost invitată oficial să adere la NATO, alături de alte şase state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Ceremonia oficială de primire a ţării noastre (alături de celelalte şase state foste comuniste) ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice s-a desfăşurat la 29.III.2003, la Washington (în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state). Evenimentul s-a petrecut după ce decizia de la Praga a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri (astfel, în 2004, numărul ţărilor membre ale Alianţei, fondate în 1949, a ajuns la 26, în prezent el fiind de 30 prin aderarea, la 1 aprilie 2009, a Albaniei şi Croaţiei, la data de 5 iunie 2017, a Republicii Muntenegru și la 27 martie 2020, a Macedoniei de Nord)

Aniversări – Comemorări

– Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Intrarea în Templu a Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Christos, Regele Universului (sfârşitul Anului Liturgic). Prezentarea la Templu a Sfintei Fecioare Maria (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Limbii Sârbe” este marcată, începând din 2016 (- 5 ani), la inițiativa lui Gvozdenovici Slavomir, deputat din partea Uniunii Sârbilor din România

– 1853: S-a născut zoologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1902)

– 1887, 21 (sau 27): A murit Petre Ispirescu, folclorist, povestitor, editor şi tipograf; culegător de basme populare româneşti pe care le-a repovestit cu un har remarcabil (n. 1830)

– 1895: S-a născut tenorul Traian Grozăvescu (m. 1927)

– 1910: S-a născut Theodor Constantin, prozator dedicat aproape exclusiv literaturii poliţiste şi de aventuri (m. 1975)

– 1918: S-a născut istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran; a făcut parte din cercul literar de la Sibiu (m. 1997)

– 1918: S-a născut părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori de regimul comunist în anii 1950 şi 1952-1953 (m. 2003)

– 1921: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ionel Brătianu (n. 1885) – 100 de ani

– 1922: S-a născut sculptorul Naum Corcescu (m. 1989)

– 1923: S-a născut Î.P.S. Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului din anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1992; pe 25 mai 2008, ÎPS Nicolae a fost în centrul unui eveniment mai puţin obişnuit: s-a împărtăşit cu catolicii, la o liturghie oficiată de Monseniorul Francisco Javier Lozano, nunţiul papal în România (m. 2014)

– 1930: S-a născut Ion Gheţie, lingvist, filolog şi prozator; studii privind istoria limbii literare române, dialectologia istorică, filologia română; a iniţiat şi coordonat, împreună cu Alexandru Mareş, colecţia „Cele mai vechi cărţi populare în literatura română” (m. 2004)

– 1930: S-a născut matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2009)

– 1933: S-a născut Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut Constantin Crişan, critic şi istoric literar (m. 1996)

– 1943: S-a născut Nicolae Cabel, regizor de film documentar, scenarist, scriitor şi publicist

– 1954: S-a născut actriţa Adriana Şchiopu

– 1955: S-a născut Cristian Florea, violoncelist, dirijor, manager artistic, profesor şi impresar

– 1955: S-a născut (în comuna Borca, judeţul Neamţ) poetul Aurel Dumitraşcu; la Piatra Neamţ se organizează din 1994, în luna noiembrie, un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (m. 1990)

– 1957: S-a născut actorul George Alexandru (m. 2016)

– 1994: A murit poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (n. 1908)

– 1999: A murit gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (n. 1925, la Cairaclia, azi în Ucraina)

– 2001: A murit Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (n. 1942) – 20 de ani

– 2006: A murit (la Washington) preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, dizident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 (anul eliberării oficiale a marii majorităţi a deţinuţilor politici din România) pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (n. 1925) – 15 ani. NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc conform rânduielilor la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 2007, 21/22: A murit părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (n. 1930)

– 2008: A murit Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducatoare şi profesoară (n. 1959)

– 2010: A murit Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (n. 1929)

– 2010: A murit Gabriel Stănescu, poet, eseist, editor şi publicist (n. 1951)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (n. 1950)

– 2015: A murit chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (n. 1935)

– 2016: A murit pianstul, organistul şi clavecinistul Nicolae Licareţ, director artistic al Filarmonicii „George Enescu” (din 1991) (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Chile: Alegeri prezidențiale și legislative

– Venezuela: Alegeri municipale și regionale

– Beaune, Franța: Licitaţie de vinuri Hospices de Beaune, una din cele mai vechi licitaţii de vinuri cu scop caritabil din lume care are loc în mod tradiţional în a treia duminică din noiembrie

– Paris: Procesul unui fost șofer franco-rwandez pentru complicitate la genocid (21 nov. – 17 dec.)

– Doha, Qatar: Turneul panarab de fotbal (21 nov. – 18 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tineretului” (ZMT, ediţia XXXVI), ce are loc în plan local, are tema: „Ridică-te! Te pun martor al celor pe care le-ai văzut!” (cf. Fap 26,16). În Anul Sfânt al Răscumpărării (1983/1984), Papa Ioan Paul al II-lea a convocat pentru prima dată pe tinerii din toată lumea pentru Duminica Floriilor. Tinerii au răspuns cu un entuziasm care a depăşit toate aşteptările şi astfel a început obiceiul „Zilei mondiale a tineretului”, din 1985. ZMT se celebrează în fiecare an în cadrul Bisericilor locale în ultima duminică a anului liturgic, solemnitatea „Cristos, regele universului”, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale. Atât pentru celebrările ordinare cât şi pentru cele extraordinare (la date variabile), Sfântul Părinte adresează un mesaj tinerilor, pe baza căruia se realizează pregătirea şi desfăşurarea evenimentului. NOTĂ: La 12 august se marchează, începând din anul 2000, şi „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, la 17.XII.1999, la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Londra, între 8 şi 12.VIII.1998

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– „Ziua Mondială a Televiziunii”; marchează data la care, în 1996 ( – 25 de ani), a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii (această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr.51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996)

– „Ziua Mondială a Salutului” (World Hello Day), iniţiată în anul 1973 de fraţii Brian şi Michael McCormack din statul Nebraska/SUA, pe considerentul că salutul este o formă elementară de acţiune interumană şi un pas important spre realizarea păcii şi înţelegerii între oamenii de rase, naţionalităţi şi religii diferite. Serbată prima dată în contextul conflictului dintre Egipt şi Israel, din octombrie 1973, a constituit, iniţial, o formă de protest nonviolent la adresa războiului. Astăzi, această zi este celebrată în aproximativ 180 de ţări, prilej cu care oricine poate adresa scrisori liderilor politici pentru a-i încuraja în acţiunile pe care le întreprind în soluţionarea paşnică a unor conflicte

– 1555: A murit omul de ştiinţă german Georgius Agricola (numele real: Georg Bauer); contribuţii importante în domeniul ştiinţelor miniere (fiind supranumit „părintele” mineralogiei), dar şi în alte domenii: medicină, farmacie, alchimie, filologie, istorie (n. 1494)

– 1694: S-a născut Voltaire (François-Marie Arouet), filosof, istoric, dramaturg şi prozator francez (m. 1778)

– 1695: A murit compozitorul englez Henry Purcell (n. 1659)

– 1811: A murit scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (n. 1777) – 210 ani

– 1818: S-a născut Lewis Henry Morgan, etnolog american (m. 1881)

– 1824: S-a născut chimistul german Theodor Richter, care a descoperit elementul chimic indiu, împreună cu Ferdinand Reich, în 1863 (m. 1898)

– 1844: A murit fabulistul rus Ivan Krîlov (n. 1769)

– 1849: S-a născut Paul Rée, filosof şi scriitor german (m. 1901)

– 1854: S-a născut Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (m. 1922)

– 1898: S-a născut pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (m. 1967)

– 1902: S-a nascut Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1978 (m. 1991)

– 1916: A murit Franz-Joseph I de Habsburg, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916); a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei (n. 1830) – 105 ani

– 1922: S-a născut actriţa franceză de origine spaniolă María Casares (m. 1996)

– 1929: S-a născut scriitoarea americană Marilyn French (m. 2009)

– 1935: S-a născut Michael Crawford Chapman, director de imagine și regizor de film american, cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese și Ivan Reitman (m. 2020)

– 1937: S-a născut Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (m. 2010)

– 1944: S-a născut Harold Ramis, actor, regizor şi scenarist american, specializat în comedie (m. 2014)

– 1945: S-a născut actriţa americană de film, regizoarea şi producătoarea Goldie Hawn

– 1963: S-a născut Nicollette Sheridan, actriţă americană

– 1965: S-a născut Björk (Björk Guthmundsdottir), cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi producătoare islandeză de muzică

– 1970: A murit Sir Venkata Raman, fizician indian; contribuţii în domeniile opticii şi acusticii; în 1928 a descoperit fenomenul luminii monocromatice (numit ulterior „efectul Raman”); Premiul Nobel pentru fizică pe 1930 (n. 1888)

– 1974: A murit compozitorul elveţian Frank Martin (n. 1890)

– 1996: A murit Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică pe 1979, împreună cu americanii Sheldon Glashow şi Steven Weinberg (n. 1926) – 25 de ani

– 1999: A murit Quentin Crisp, scriitor englez, scenarist şi actor de film (n. 1908)

– 2009: A murit Konstantin Feoktistov, unul dintre primii cosmonauţi sovietici şi inginer spaţial de marcă (n. 1926)

– 2017: A murit Peter Berling, actor, producător şi scriitor german (n. 1934)

– 2017: A murit actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (n. 1950)

Calendarul zilei – 20 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 20 noiembrie 2021, 8:56

S-a întâmplat într-o zi de 20 noiembrie

* Acum 797 de ani (1224) era menţionată pentru prima dată biserica „Sf. Mihail” din Cisnădioara (jud. Sibiu), monument istoric şi de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu considerat drept cel mai vechi monument de arhitectură în stil romanic pur din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de inspiraţie renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Guşteriţa etc. Ceea ce este demn de remarcat este faptul că monumentul ecleziastic nu a fost modificat de-a lungul timpului, aşa cum s-a întâmplat cu majoritatea bisericilor din Transilvania. Unele modificări au fost făcute după invazia tătarilor din 1241, modificări care relevă influenţa şantierelor din Ungaria vestică, influenţe ce sunt vizibile şi în zona Sibiului şi a Sebeşului începând din anul 1260

* Cu 169 de ani în urmă (1852) avea loc deschiderea oficială a Școlii Centrale din București, care s-a numit ulterior „Pensionatul Domnesc de fete”. La data de 19 martie 1851, domnitorul Barbu Ştirbey a aprobat prin edict regal înfiinţarea unui „Pensionat Domnesc de Demoazele”, şcoală destinată fiicelor unor demnitari, care se distinseseră în serviciul public şi cărora, statul, drept recunoaştere şi recompensă, le asigura în mod gratuit buna educaţie a odraslelor. Din 1864 este transformată în şcoală secundară de cinci ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, de origine din Rusia. Astfel este pusă piatră de temelie a actualei Şcoli Centrale, şcoală ce va deveni în timp echivalenta feminină a liceului Sf. Sava, întemeiat cu trei decenii mai devreme. Până la 1890, când părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu, construieşte actualul edificiu al Şcolii Centrale, aceasta îşi schimbă sediul în mai multe locuri: Casa lui Manuc, Casa Turnescu, unul dintre palatele familiei Ghica sau pe strada numită „a Pensionatului/Pensionului”, de lângă Colţea. După 1948 și până în 1993 instituția s-a numit „Liceul Zoia Kosmodemianskaia”. În 1990, în urma schimbărilor politice ce au înlăturat regimul comunist, liceul îşi recapătă numele şi redevine Şcoala Centrală

* Se împlinesc 160 de ani (1861) de când Poarta otomană emitea „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, înfăptuită de facto la 24 ianuarie 1859 (unirea era recunoscută, însă, numai pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza). În ciuda prevederilor restrictive, documentul marchează un pas important pe calea unirii depline a Principatelor (20.XI/2.XII)

* Acum 112 ani (1909) era înfiinţată, la Chitila (lângă Bucureşti), din iniţiativa lui Mihail Cerchez, prima Şcoală de pilotaj din România (şi din sud-estul Europei). A funcţionat între anii 1909 şi 1911 şi a pregătit primii piloţi militari români. Complexul Aeronautic de la Chitila a fost înființat prin strădaniile avocatului român Mihail Cerchez. La 20 noiembrie 1909 s-a înregistrat la Tribunalul Ilfov Actul Constitutiv nr. 2931/1909 al firmei particulare Cerchez Co., încheiat între Mihail Cerchez împreună cu alte 29 de persoane, prieteni de-ai avocatului (Gigi Petcu, Iancu Mavrodin, Ștefan Cerchez ș.a.), și statul român, act prin care primii s-au obligat să contribuie cu sume de bani în vederea atigerii țelului societății: „exploatarea locomoțiunei aeriene subt toate formele”, iar statul să pună la dispoziție terenul (20.XI/3.XII)

* Cu 104 ani în urmă (1917) a avut loc Bătălia de la Cambrai (în timpul Primului Război Mondial). Cu prilejul ofensivei engleze asupra oraşului francez au fost folosite pentru prima oară, într-o luptă, tancurile (20.XI – 8.XII)

* La data de 20 noiembrie 1919, cu 102 ani în urmă, la Ateneul Român (Palatul Adunării Deputaţilor aflându-se în renovare), îşi începea lucrările primul Parlament al României după Marea Unire. Mulţi dintre membrii acestuia erau personalităţi istorice cu merite deosebite în pregătirea şi înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, precum Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Mihai Popovici, Sever Dan, Sever Bocu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu şi mulţi alţii. „Lucrările legislativului au debutat, conform cutumei încetățenite, în prezența regelui Ferdinand, care a citit obișnuitul mesaj. De data aceasta, se înțelege, cu conotații speciale. În primul Parlament al României au ajuns 169 de deputați și senatori din Ardeal. Președinte al Adunării Deputaților a fost ales Vasile Stroescu, cel mai vârstnic deputat

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când s-a desfășurat primul Congres General al Partidului Țărănesc. La Congresul general al partidului de la București, din 20–21 noiembrie 1921, Partidul Țărănesc a întrunit reprezentanți de pe tot întinsul țării (cu excepția Bucovinei, a cărei organizație s-a format în iunie 1922). Partidul a aprobat fuziunea cu succesorul de drept al Partidul Țărănesc din fosta Basarabie țaristă, uniune care a fost realizată la 18 iulie 1821, precum și proiectul de program de revendicări social-politice și economice, al cărui proiect fusese pregătit de Constantin Stere

* Acum 99 de ani (1922) România participa la Conferinţa internaţională de la Lausanne (Elveţia), în problema strâmtorilor Bosfor şi Dardanele. În cadrul conferinţei s-a discutat şi s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia, care recunoştea drepturile României asupra insulei Ada-Kaleh de pe Dunăre (conferinţa s-a încheiat la 24.VII.1923)

* La Tiraspol (Transnistria de astăzi), se semna la 20 noiembrie 1923 (acum 98 de ani) primul acord între România și URSS, acord care prevedea mijloacele și procedeele ce trebuiau urmate în vederea soluționării conflictelor de pe Nistru

* În urmă cu 89 de ani (1932), la Opera Română din București, avea loc premiera românească a baletului „Iris” de Constantin C. Nottara, după premiera absolută a spectacolului la Opera din Moravska-Ostrava din Cehoslovacia, din 12 noiembrie 1931

* În urmă cu 76 de ani (1945) începeau dezbaterile în procesul principalilor criminali de război nazişti, judecat la Curtea Internaţională Militară de Justiţie de la Nürnberg (Germania) și încheiat la 1.X.1946. Tribunalul de la Nürnberg a tras la răspundere nazişti de prim rang. A fost un proces-mamut, ca răspuns la crime abominabile, care influenţează până astăzi dreptul penal internaţional

* Acum 72 de ani (1949) era înființată Uniunea Federală a Naționalităților Europene (Federal Union of European Nationalities – FUEN), la Paris, la primul Congres al Naționalităților. FUEN este cea mai mare organizație umbrelă a minorităților naționale autohtone/grupuri etnice din Europa, având în jur de 100 de organizații membre din 35 de țări. În 2019, existau 103 organizații membre reprezentând minorități etnice, lingvistice și naționale din Europa

* Cu 62 de ani în urmă (1959), la Opera Română din Bucureşti, avea loc premiera operei „Răscoala” de Gheorghe Dumitrescu, pe un libret al compozitorului după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu

* Cu 58 de ani în urmă (1963) Adunarea Generală a ONU adopta Declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la lichidarea tuturor formelor de discriminare rasială

* În urmă cu 32 de ani (1989), între 20 și 24 noiembrie, la Sala Palatului, a avut loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ultimul Congres al PCR și-a deschis lucrările pe 20 noiembrie 1989, în prezența a 3.308 delegați. A fost ultimul congres în care Ceaușescu a fost ales în unanimitate secretarul general al PCR și ovaționat la scenă deschisă. Peste numai o lună, la Timișoara, începea Revoluția și, odată cu ea, sfârșitul regimului comunist în România, prin executarea soților Ceaușescu (pe 25.XII.1989). În cadrul Congresului, timp de șase ore, Nicolae Ceaușescu a prezentat Raportul în fața Congresului. În discursul său, Nicolae Ceaușescu promitea, printre altele, că, în cincinalul următor, producția-marfă industrială va crește cu 30-50%, însă este necesar să se considere aceste procente ca fiind minime și că trebuie să se acționeze pentru o creștere mai accentuată.

* Acum 32 de ani (1989) Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prima Convenție cu privire la drepturile copilului. Convenția a fost adoptată de 196 de țări, membre ale Națiunilor Unite (cu excepția SUA). Orice stat care semnează și ratifică Convenția se obligă să aplice integral și corespunzător standardele juridice în domeniul promovării și protecției drepturilor copilului. Două Protocoale Opționale adiționale la Convenția pentru Drepturile Copilului au fost adoptate la 25 mai 2000. Primul Protocol interzice implicarea copiilor în conflicte militare, iar cel de-al doilea interzice vânzarea acestora, prostituția și pornografia infantilă. Ambele protocoale au fost ratificate de peste 150 de state. Un al treilea Protocol Opțional a fost adoptat la New York, în decembrie 2011, privind procedura comunicărilor, care va permite copiilor sau reprezentanților acestora să depună plângeri individuale pentru încălcarea drepturilor copiilor. Documentul a intrat în vigoare la 14 aprilie 2014. România a semnat Protocolul în data de 13 iunie 2012

* Acum 29 de ani (1992) era deschisă oficial Bursa Română de Mărfuri, prima şedinţă de tranzacţionare având loc în 10 decembrie 1992. Dacă în 1992, BRM dispunea doar de ringul central din Bucureşti, la finele anului 2007, reţeaua teritorială cuprinde 33 terminale bursiere, prin intermediul cărora se realizează o bună acoperire teritorială a tuturor zonelor geografice ale ţării: Alba, Alexandria, Arad, Bacău, Bistriţa, Braşov, Buzău, Cluj-Napoca, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Reşiţa, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea

* În urmă cu 26 de ani (1995) Agenția Spațială Română (ROSA) a dobândit statutul de instituție publică cu personalitate juridică, statut legiferat prin HG nr. 923/20.11.1995. ROSA este o organizaţie ştiinţifică şi tehnologică având recunoaștere internațională, îndeplinind un rol esențial în coordonarea activităţilor naţionale de cercetare şi aplicaţii spaţiale şi de securitate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasius din Durostorum (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (n. 1775) – 165 de ani

– 1869: S-a născut Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (m. 1913)

– 1872, 20.XI/2.XII: S-a născut pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1949)

– 1872: S-a născut poetul George Tutoveanu, afirmat în publicaţii sămănătoriste (m. 1957)

– 1874: S-a născut (la Cruşevo, Macedonia) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (m. 1952, în lagărul de la Ghencea, Bucureşti)

– 1892: S-a născut Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar; director de studii la Universitatea populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (m. 1950, la Düsseldorf, R.F.G.)

– 1901: S-a născut Alexandru Şahighian, poet, prozator, traducător şi publicist (m. 1965) – 120 de ani

– 1906: S-a născut compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (m. 1976) – 115 ani

– 1907: S-a născut Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător; psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1911: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) fizicianul Radu Grigorovici; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2008) – 110 ani

– 1912: S-a născut Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (m. 1979)

– 1912: S-a născut biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1982)

– 1932: S-a născut Tudorel Postolache, economist (specialist în programe de dezvoltare), profesor universitar şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2020)

– 1938: A murit baritonul Jean Athanasiu (n. 1885)

– 1939: S-a născut prozatorul Stelian Tăbăraș (m. 2009)

– 1940: A murit Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (n. 1868)

– 1943: S-a născut Grigore Ilisei, scriitor, publicist, om de radio și televiziune; între anii 1966 şi 1983 a lucrat la Radio Iaşi şi Radio Bucureşti (disponibilizat în 1983 din cauza dosarului de cadre); la 22 decembrie 1989 redeschide, alături de alţi colegi, Studioul din Iaşi (închis de autorităţile comuniste în ianuarie 1985), iar în noiembrie 1991 contribuie la deschiderea Studioului TVR Iaşi

– 1948: S-a născut scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (m. 2015)

– 1950: S-a născut pictorul Viorel Nimigeanu (m. 2021)

– 1950: A murit (la Düsseldorf, RFG) Ion Sân-Giorgiu, germanist, comparatist şi istoric literar, dramaturg şi poet; director de studii la Universitatea Populară din Vălenii de Munte între anii 1922 şi 1929 (n. 1892)

– 1964: A murit (la New York) Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist român stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1894)

– 1980: A murit I.[onescu] Valerian, poet şi prozator (n. 1895)

– 2010: A murit soprana Roxana Briban; solistă a Operei Naționale București și colaboratoare a Operei de Stat din Viena (n. 1971)

– 2019: A murit pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (n. 1931)

– 2019: A murit inginerul geofizician și profesorul Gheorghe-Dorel Zugrăvescu; pionierul geodinamicii instrumentale din România; a înființat Observatorul Geodinamic Căldărușani, iar în 1990 Institutul de Geodinamică „Sabba Ștefănescu” ca institut multidisciplinar al Academiei Române; membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România, membru fondator și Președinte al Secției Științe Geonomice a Academiei Oamenilor de Știință din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Phu Quoc, Vietnam: Redeschiderea insulei pentru turiștii străini vaccinați împotriva Covid-19

– Bangkok, Thailanda: Festivalul Lanternelor (20 – 28 nov.)

– Havana, Cuba: Ziua Apărării Naționale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Universală a Copiilor”; se sărbătoreşte pe baza unei decizii a UNICEF din 1992 (la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului). NOTĂ: Pe 1 iunie este „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor”, menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului

– „Ziua Industrializării Africii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 44/237 din 22.XII.1989, în cadrul celui de-al doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare Industrială a Africii; scopul acestei zile este mobilizarea eforturilor comunităţii internaţionale pentru dezvoltarea ţărilor continentului african

– „Ziua Europeană a Spectatorului” este un eveniment dedicat spectatorilor din Europa şi organizat de „Be SpectACTive!”, un proiect european ce se axează pe artele spectacolului şi implicarea activă a publicului; prima ediție a avut loc în 2015, ziua marcându-se în a treia sâmbătă din luna noiembrie

– 1602: S-a născut Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (m. 1686)

– 1752: S-a născut poetul britanic Thomas Chatterton, unul dintre precursorii romantismului (m. 1770)

– 1792, 20.XI/1.XII: S-a născut matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (m. 1856)

– 1813: S-a născut Franz Miklošič, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave (”Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general (”Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (m. 1891)

– 1858: S-a născut scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură (în anul 1909) și prima femeie membră a Academiei Suedeze (m. 1940)

– 1869: S-a născut Zinaida Gippius, scriitoare, editoare şi critic literar rus; fondatoare, alături de Valeri Briusov, a Simbolismului în literatura rusă (m. 1945)

– 1889: S-a născut astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit primul că universul se extinde (m. 1953)

– 1894: A murit Anton Rubinstein, pianist, compozitor şi dirijor rus (n. 1829)

– 1907: S-a născut regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (m. 1977)

– 1908: S-a născut Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (m. 2004)

– 1910 (stil nou): A murit scriitorul rus Lev Tolstoi, unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828)

– 1923: S-a născut Nadine Gordimer, prozatoare sudafricană, figură marcantă a luptei împotriva apartheidului; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1991 (m. 2014)

– 1924: S-a născut, la Varşovia, Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (m. 2010)

– 1925: S-a născut Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (n. 1864)

– 1926: S-a născut antreprenorul Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (m. 2012) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (m. 2017)

– 1936: S-a născut Donald Richard DeLillo, romancier, scenarist, dramaturg și eseist american – 85 de ani

– 1938: A murit Edwin Hall, fizician american, care a descoperit efectul „Hall” (efect galvanomagnetic) (n. 1855)

– 1940: S-a născut Arieh Warshel, chimist și profesor american de origine israeliană; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2013, alături de Martin Karplus şi Michael Levitt, „pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”

– 1942: S-a născut Joe Biden (nume complet: Joseph Robinette Biden, Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 20.I.2021)

– 1945: A murit fizicianul britanic Francis Aston; a descoperit existenţa izotopilor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1922 (n. 1877)

– 1946: S-a născut PF Părinte Kirill (numele la botez: Vladimir Mihailovici Gundeav), Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii (din 2009) – 75 de ani

– 1947: A murit Wolfgang Borchert, scriitor şi dramaturg german (n. 1921)

– 1948: S-a născut soprana afro-americană Barbara Hendricks

– 1950: A murit compozitorul italian Francesco Cilea (n. 1866)

– 1952: A murit Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române din 1921 (n. 1866)

– 1956: S-a născut actrița americană Bo Derek – 65 de ani

– 1975: A murit Francisco Franco, general şi om politic spaniol; comandant şef al forţelor naţionaliste în timpul războiului civil, s-a proclamat conducător (El Caudillo) al statului şi al armatei (1936-1975) şi a instaurat un regim autoritar, bazat pe un partid unic; şef al guvernului (1938-1973); în 1969, în urma unui referendum, l-a desemnat pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa (n. 1892)

– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carrà şi Giorgio Morandi, a pus bazele stilului numit ”pictura metafizică” (n. 1888, în Grecia)

– 1984: A murit poetul şi jurnalistul pakistanez Faiz Ahmas Faiz; alături de Muhammad Iqbal, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi pakistanezi (n. 1911)

– 2006: A murit Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925) – 15 ani

– 2016: A murit William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (n. 1928) – 5 ani

– 2018: A murit Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (n. 1926)

– 2020: A murit Patriarhul Irineu (nume la naștere: Miroslav Gavrilović), al 45-lea întâistătător al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2010), arhiepiscop de Peć și mitropolit de Belgrad și Karloviț (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 19 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 19 noiembrie 2021, 8:16

S-a întâmplat într-o zi de 19 noiembrie

* Acum 644 de ani (1377) avea loc prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”

* În urmă cu 202 ani (1819) avea loc inaugurarea muzeului Prado din Madrid, Spania. Fiind unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee din lume, găzduieşte cea mai importantă colecţie de pictură spaniolă din lume, dar şi alte lucrări europene. Construit în 1818 din ordinul lui Ferdinand al VII-lea, a fost deschis publicului sub numele de Muzeul Regal de Pictură. Exponatele aparţin unei perioade îndelungate: secolul al XII-lea – secolul al XIX-lea, făcând parte, iniţial, din diversele colecţii regale ale monarhilor spanioli din casa de Habsburg şi de Bourbon. În 1868, după exilarea Isabelei a II-a, a devenit Muzeul Naţional Prado

* Acum 103 ani (1918) avea loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia. „Comisia de candidare” propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu. Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort. Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu (19.XI./2.XII)

* Cu 96 de ani în urmă (1925), în cadrul expoziţiei „Luna Bucureştilor”, la ora 15:00, a fost realizată prima emisiune în limba română, cu un program de divertisment, cu un aparat de tip Levy de 50 de waţi, autorul acestei premiere tehnice fiind inginerul C. Cottescu

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste. În ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului. La sugestia sovieticilor, guvernanţii au recurs la forţă şi la falsificarea alegerilor. PCR şi acoliţii lor au obţinut prin intimidări, ameninţări și grave încălcări ale legislaţiei nu mai mult de 47%

* Cu 44 de ani în urmă (1977), între 19 şi 20 noiembrie, președintele egiptean Anwar El Sadat (1918-1981) devenea primul lider arab al Orientului Mijlociu care efectua o vizită oficială în Israel, în cadrul căreia a avut întâlniri cu premierul israelian Menachem Begin și a susţinut un discurs în Knesset, la Ierusalim. Vizita, care a revoltat lumea arabă, a avut loc la invitaţia premierului Begin, care dorea începerea unor negocieri de pace. În 1978, a fost semnat acordul de pace la Camp David, ulterior cei doi oficiali primind Premiul Nobel Pentru Pace

* Cu 42 de ani în urmă, în data de 19 noiembrie 1979, din Depoul Ciurel a plecat spre staţia Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, acesta a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care în perioada de probe a funcționat cu călători. Primul tronson de metrou al Magistralei I, cu o lungime de 8,1 Km, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune pe 16 noiembrie 1979. Trei zile mai târziu, din Depoul Ciurel pleca primul tren de metrou care a primit călători. Primele şase staţii de metrou construite au fost Semănătoarea (actuala Petrache Poenaru), Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi. În 2019, prin proiectul „Îmbunătăţirea serviciilor de transport public de călători cu metroul pe Magistrala 2 Berceni – Pipera” a fost deschisă o nouă cale de acces la staţia de metrou Tineretului. Linia M5 a Metroului din București este o magistrală nouă, dată în folosință în data de 15 septembrie 2020 de Metrorex pentru a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei și Piața Iancului. Aceasta are ca stații finale Râul Doamnei și Valea Ialomiței, în cartierul Drumul Taberei și stația Pantelimon, în cartierul Pantelimon

* Tot acum 42 de ani (1979) Constantin Pârvulescu, unul dintre fondatorii Partidului Comunist din România, a protestat împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea partidului, dar şi faţă de exacerbarea cultului personalităţii din jurul familiei Ceauşescu. Discursul său de protest a avut loc la Congresul al XII-lea al PCR, desfăşurat între 19 şi 23 noiembrie. În urma acestui gest fără precedent la adresa lui Ceauşescu, Constantin Pârvulescu a fost criticat aspru de o parte dintre cei prezenţi şi dat afară din sală, fiind catalogat drept trădător şi pro-sovietic. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia. Constantin Pârvulescu s-a născut la 10 noiembrie 1895 în Olănești, județul Vâlcea, şi s-a stins din viaţă la data de 11 iulie 1992

* Cu 31 de ani în urmă (1990), în perioada 19 – 21 noiembrie, avea loc la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE). În ultima zi a Conferinţei (21 nov.) a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România). Au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.). De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994

* Acum 31 de ani, tot la Paris, avea loc semnarea Tratatului privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul „Războiului Rece” (a intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995), considerat fundamentul securităţii europene. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat unilateral implementarea Tratatului în decembrie 2007, iar în martie 2015, invocând încălcarea de facto a Tratatului de către NATO, Rusia a oprit complet participarea la el

* China lansa cu succes, în urmă cu 22 de ani (1999), prima sa navă spațială, Shenzhou 1, marcând astfel startul propriului ei program spaţial. Naveta nu avea nici încărcătură şi nici oameni la bord. După doar 4 ani, în 2003, asiaticii reuşeau să trimită în spaţiu primul lor astronaut, Yang Liwei, alăturându-se astfel celorlalte două ţări cu performanţe similare, Rusia şi SUA. De atunci, alte 4 misiuni chineze cu echipaj uman au fost lansate pe orbita terestră

* Cu 19 ani în urmă (2002), la Giessen, în Germania, se deschidea primul muzeu interactiv din lume dedicat matematicii – „Mathematikum”

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când Iisus Hristos a fost declarat Regele Poloniei, în cadrul unei ceremonii simbolice, la care a participat președintele Poloniei, Andrzej Duda. Ceremonia, care a avut loc la Biserica Milostivirii Divine în Cracovia, a coincis cu sfârșitul Jubileului Anul Mercy (Anul Îndurării) a Bisericii Catolice și a 1050-a aniversare a creștinismului polonez. Acest act are la bază învăţătura Papei Pius al XI-lea, care, în enciclica sa Quas Primas, sublinia necesitatea ca în timpurile noastre „Iisus Hristos să împărăţească”. Potrivit Conferinţei Episcopilor Polonezi, actul încoronării lui Iisus este doar începutul lucrării de întronizare a lui Iisus Hristos în naţiunea poloneză. Episcopii au accentuat că evenimentul subliniază o recunoaștere naţională a suveranităţii Lui peste univers și o supunere față de legea și voința Lui

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Bărbatului”, stabilită prin decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 3 martie 2016; potrivit iniţiatorilor, actul normativ are drept scop eliminarea discriminării dintre femei şi bărbaţi şi creşterea gradului de conştientizare privind concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională

– „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade. NOTĂ: George Emil Palade (n.19.XI.1912 – m. 8.X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; a fost laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975)

– 1799: A murit poetul Alecu Văcărescu (n. 1767 sau 1769)

– 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)

– 1898: S-a născut Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor (m. 1981)

– 1908, 19.XI/2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1913: S-a născut Mihail Chirnoagă, prozator şi critic literar (m. 1948)

– 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1858)

– 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (m. 1975) – 100 de ani

– 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872)

– 1923: S-a născut (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio ”Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile ”Teze şi antiteze la Paris” şi ”Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (m. 2008)

– 1930: S-a născut Nicolae Niţescu, interpret de romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (m. 2012)

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru corespondent al Academiei Române din 1992. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 1.IV.1932

– 1933: S-a născut Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (m. 2015)

– 1935: S-a născut botanistul-morfolog şi profesorul Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, eseist şi traducător (în special din literatura spaniolă, dar şi din cea engleză, franceză sau germană) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Ioan Tugearu, unul dintre cei mai mari balerini români, coregraf cu preocupări atât în sfera baletului clasic cât şi în cea a dansului contemporan, regizor și profesor

– 1937: S-a născut actorul Ion Fiscuteanu (m. 2007)

– 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog, profesor şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000; membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Academiei Civice (1991-1994), preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie (din 1992), preşedinte al Convenţiei Democrate Române (1992-2000), preşedinte al partidului Alianţa Populară (din 2003 până în 2008 când Alianţa Populară a fuzionat cu PNL); rector al Universităţii Bucureşti (1992-1996); a creat Fundaţiile Forumul Academic Român

– 1947: S-a născut Liviu Tudan, compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei „Roşu şi Negru” (m. 2005)

– 1960: S-a născut Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon din București de peste 30 de ani (m. 2021)

– 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă

– 1979: A murit medicul Gheorghe Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908)

– 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897) – 40 de ani

– 1999: A murit Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg) şi traducător, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu scriitorii Ioan şi George Ciorănescu (n. 1911)

– 2012: A murit Paul D. Popescu, istoric (istoriograf al municipiului Ploieşti şi al judeţului Prahova), scriitor, publicist (n. 1927)

– 2018: A murit sculptorul Liviu Vladimir Russu (n. 1951)

– 2019: A murit Victor (Filip) Eskenasy, arheolog medievist, istoric (specializat în istoria evreilor din România), critic muzical, jurnalist, redactor la Radio Europa Liberă (din 1988); stabilit în Elveția din 1983 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Dezvoltare)

– Singapore: Declarațiile trimisului american pentru climă, John Kerry, la Bloomberg New Economic Forum

– Manama, Bahrain: Conferința anuală de securitate Manama Dialogue (19 – 21 nov.)

– Strasbourg: În Parcul Orangerie, are loc o ceremonie de plantare a copacilor cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a aderării Croației la Consiliul Europei, în prezența secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

– Londra: Redeschiderea galeriei Courtauld, după renovare

– Los Angeles: Are loc lansarea albumului „30” al solistei Adele

– Grenoble, Franța: Patinaj artistic – French Open, Marele Premiu ISU (19 – 21 nov.)

– Lombok, Indonezia: Motociclism – World Superbike Race (WSBK) (19 – 21 nov.)

-Cel mai recent album al muzicianului englez Sting, „The Bridge”, va fi lansat la nivel mondial astăzi reprezentând prolificitatea şi diversitatea sa în materie de compoziţie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Prevenire a Abuzului asupra Copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation” (WWSF), pentru a mobiliza şi îndemna guvernele şi societăţile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor

– „Ziua Internaţională a Bărbatului”, este marcată cu scopul de a promova sănătatea bărbaților și a băieților, îmbunătățirea relațiilor și egalitatea dintre sexe și prezentarea de modele masculine de urmat; a fost fondată în 1999 de către dr. Jerome Teelucksingh, în prezent sărbătorindu-se în peste 70 de ţări din întreaga lume. NOTĂ: Ziua este marcată și în România din 2016 (- 5 ani)

– ONU a desemnat (în iulie 2013) data de 19 noiembrie ca „Ziua Mondială a Toaletelor”, în urma unei propuneri făcute de reprezentantul statului Singapore; în cadrul Adunării Generale a ONU, diplomatul singaporez a precizat că peste 2,5 miliarde de persoane din lume nu au acces la instalaţii sanitre corespunzătoare; această zi a fost definită, încă din 2001, de „World Toilet Organization” şi este sărbătorită anual pentru a sublinia importanţa instalaţiilor sanitare şi a canalizării

– 19 – 28.IX: „Săptămâna Europeană a Roboticii”, este o inițiativă a EURobotics, începută în 2011 (- 10 ani), ce are drept scop promovarea industriei roboticii în țările Uniunii Europene; se desfăşoară în ultima săptămână completă din noiembrie (ambele weekenduri inclusiv)

– Ziua naţională a Principatului Monaco; sărbătoarea Prinţului (Ziua instaurării actualei dinastii – Grimaldi, în 1949)

– 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)

– 1799: S-a născut René Caillié, cercetător şi călător francez, care la început de secol XIX a reuşit să traverseze Sahara şi să se şi întoarcă din „Africa Neagră” (o adevarată victorie în acele timpuri) pentru a povesti cele trăite în locurile din inima continentului rămase încă necunoscute europenilor. Cea mai mare reuşită a călătoriei lui Caillié a fost considerată în lumea ştiinţifică ”descoperirea” oraşului Tombouctou, situat ”undeva” la sud de deşertul Sahara. René Caillié a fost primul european care a reuşit să pătrundă în oraşul interzis creştinilor şi să-l observe timp de câteva zile (m. 1838)

– 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)

– 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797)

– 1883: A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist şi inventator britanic de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul sau de corodare electrochimică; tot el este şi inventatorul pirometrului şi al apometrului (n. 1823)

– 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983)

– 1913: S-a născut dirijorul şi pianistul spaniol Ataulfo Argenta (m. 1958)

– 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1971 (m. 1974)

– 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinată de extremiştii sikh)

– 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006)

– 1921: S-a născut pianistul elveţian de origine maghiară Anda Géza (m. 1976) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (m. 2017)

– 1933: S-a născut Larry King, cunoscut realizator american de talk-show-uri de radio şi televiziune (m. 2021)

– 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, ”să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui”; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856)

– 1936: S-a născut (în Taiwan) chimistul american Yuan (Tseh) Lee; colaborator al conaţionalului său Dudley (Robert) Herschbach, şi-a concentrat cercetările asupra cineticii chimice (ramură a chimiei care se ocupă de viteza reacţiilor); împreună cu acesta şi cu canadianul John C. Polanyi, primeşte, în 1986, Premiul Nobel pentru chimie, pentru lucrările lor care au pus bazele studiului proceselor în interiorul materiei – 85 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 29.XI.1936

– 1942: S-a născut Calvin Klein, designer vestimentar american de origine maghiară

– 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892)

– 1944: S-a născut mezzosoprana greacă Agnes Baltsa

– 1949: S-a născut Nigel Bennett, actor, regizor și scriitor britanic de origine canadiană

– 1957: S-a născut cântăreaţa israeliană Ofra Haza (m. 2000)

– 1961: S-a născut actriţa de film şi producătoarea americană Meg Ryan (Margaret Mary Emily Anne Hyra) – 60 de ani

– 1962: S-a născut Jodie Foster (nume real: Alicia Christian Foster), actriţă, regizoare şi producătoare americană

– 1976: S-a născut Jack Dorsey, programator american şi antreprenor cunoscut ca un co-fondator şi CEO al Twitter şi ca fondator şi CEO al Square, o companie de plăţi mobile – 45 de ani

– 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (n. 1919)

– 1998: A murit Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (n. 1928)

– 2004: A murit Sir John Robert Vane, farmacist englez, Laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1982, împreună cu Sune K. Bergstrom şi Bengt Ingemar Samuelsson (n. 1927)

– 2012: A murit scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (n. 1933)

– 2014: A murit Mike Nichols (născut Mikhail Igor Peschkowsky), regizor de film, televiziune şi teatru, scenarist, producător şi comediant american; multiplu laureat al premiilor Oscar, Tony, Emmy şi Grammy (n. 1931)

– 2017: A murit Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (n. 1932)

Calendarul zilei – 18 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2021, 8:50

S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie

* Cu 719 ani în urmă (1302), prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), Papa Bonifaciu al VIII-lea proclama supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată de istoricii una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. Documentul original s-a pierdut, dar o versiune a textului se poate găsi în registrele Papei Bonifaciu al VIII-lea, în Arhivele de la Vatican

* Acum 628 de ani (1393) avea loc prima mențiune documentară a stolnicului în Moldova. În Evul Mediu, stolnicul (din slavonă „stolu” – masă) era un dregător care se îngrijea de masa domnului și se ocupa de aprovizionarea curții domnești cu produsele alimentare necesare. În împrejurări deosebite, sau la sărbători, stolnicul îl servea pe domn și gusta mâncarea acestuia, pentru a se asigura că nu era otrăvită. Aproviziona curtea cu pește și era mai mare peste bucătărie. Stolnicii au dispărut odată cu reformele introduse de Alexandru Ioan Cuza

* Se împlinesc 460 de ani (1561) de când a început domnia lui Despot Vodă (Ioan Iacob Heraclid) în Moldova. Ioan Iacob Heraclid sau Iacob Eraclide (1511 – 15.XI.1563) a fost domnul Moldovei în perioada 18 noiembrie 1561 – 9 noiembrie 1563. De origine greacă, s-a născut pe insula Creta sau Samos, unde tatăl său era marinar. Ajuns pe tron, a luat numele de Ioan-vodă și și-a asigurat grația sultanului prin urcarea tributului la 50.000 de scuzi, precum și protecția ambasadorului Franței. Lui i se datorează emiterea primului taler moldovenesc, după sistemul monetar occidental. Încercările lui, de altfel foarte lăudabile, de a reforma moravurile decăzute ale țării, marginalizarea boierilor prin aducerea de consilieri străini, dar și împovărarea poporului cu noi impozite, i-au grăbit căderea, fiind asasinat

* Se împlinesc 395 de ani (1626) de când avea loc sfinţirea Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, de către Papa Urban al VIII-lea. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde apostolul Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 şi 329, împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, cea mai mare biserică din lume, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612, în timpul Papei Paul al V-lea

* Acum 201 ani (1820) vânătorul (în special de balene și foci), exploratorul şi căpitanul american de marină, Nathaniel Brown Palmer (1799 – 1877), din Stonington, Connecticut, navigator cu experiență și căpitan al micului vas Hero, a descoperit Antarctica, unul dintre cele șapte continente. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Pentru a onora realizarea căpitanului din Stonington, Palmer Land, o parte a Peninsulei Antarctice și Arhipelagul Palmer îi poartă numele. Deși Palmer nu este singurul navigator care a câștigat renume pentru descoperirea Antarcticii, isprava sa este și o mărturie a teritoriului larg acoperit de comerțul cu foci din Connecticut

* Cu 181 de ani în urmă (1840) avea loc, la Teatrul Național din Iași, premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali (18/30)

* Acum 161 de ani (1860) Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)

* În urmă cu 167 de ani (1864) era discutată și aprobată, în Consiliul orașului Bucureşti, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială

* Tot într-o zi de 18 noiembrie, acum 147 de ani (1874), România adera la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22.VIII.1864, la Geneva (18/30)

* Acum 118 ani (1903) era semnat primul Tratat americano-panamez ce stabilea instituirea jurisdicţiei „a perpetuidad” (pentru totdeauna) a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1432 kmp. La 7.IX.1977 a fost semnat un nou Tratat, în care erau prevăzute modalităţile de transfer către Panama, până la 31.XII.1999, a tuturor drepturilor de administrare a acestei căi navigabile şi de refacere a suveranităţii R. Panama asupra fâşiei de pământ denumite Zona Canalului. În zona Canalului Panama se derulează, în prezent, un contract de operare a porturilor, pe o perioadă de 25 ani, încheiat de guvernul panamez cu firma chineză Hutchinson Whampoa (cu sediul la Hong Kong)

* Cu 103 ani în urmă (1918) avea loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, cu participarea a 1228 de delegați (deputați). În numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adunării, format din Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan I. Pop și Dimitrie Radu – președinți, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Ioan Flueraș – vicepreședinți, precum și a unui Secretariat. Vasile Goldiș a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începea cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție propus de V. Goldiș a fost adoptat de cei prezenți la Marea Adunare Națională cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei până la constituirea Constituantei, Adunarea Națională a procedat la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membri. Acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent. După săvârșirea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, au aprobat cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului național unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea cu România a Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918 (18.XI/1.XII)

* Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 93 de ani (1928), la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene

* Acum 84 de ani (1937) era inaugurată clădirea Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, a purtat între anii 1957 – 1982 numele de Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”

* În urmă cu 58 de ani (1963) avea loc premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referinţă în istoria cinematografului românesc care evocă mişcarea istorică de la 1821

* Tot acum 58 de ani, compania Bell Telephone a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc. A fost instalat pentru prima dată în Carnegie și Greensburg, Pennsylvania

* Acum 43 de ani (1978) avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, care s-a desfăşurat în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa. Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956 în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când a avut loc „Masacrul de la Vukovar”. La acea dată, armata iugoslavă şi unităţile paramilitare au pus stăpânire pe oraşul Vukovar din estul Croaţiei, după un asediu de aproape trei luni. Aproape 300 de bărbaţi care s-au refugiat într-un spital au fost transportaţi sub pază armată la ferma Ovcara din afara oraşului, unde au fost bătuţi de soldaţi mai multe ore. Câţiva dintre ei au fost eliberaţi, dar peste 200 au fost ucişi, iar corpurile lor au fost aruncate în gropi comune. Asediul oraşului Vukovar a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfăşurată în oraşul din estul Croaţiei. Asedierea oraşului s-a făcut de Armata Populară Iugoslavă, sprijinită de diverse forţe paramilitare sârbe, cu intenţia de a desprinde localitatea de Croaţia şi de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia şi Muntenegru. Asediul s-a desfăşurat între august şi noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independenţă. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a cel puţin 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. A fost primul oraş european ras de pe faţa pământului de la Al Doilea Război Mondial încoace

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională fără Tutun”; marcată, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, pe baza unei hotărâri a Guvernului României din 13.XI.2002

– 1856: S-a născut Ioan Iacov Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1931) – 165 de ani

– 1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (m. 1944) – 145 de ani

– 1879: S-a născut medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (m. 1959)

– 1898: A murit Ion Georgescu, sculptor şi desenator, elev al lui Karl Storck (n. 1856)

– 1905: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) medicul Grigore Benetato, medic şi fiziolog; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972)

– 1906: S-a născut Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (m. 1997) – 115 ani

– 1907: S-a născut Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (m. 2000)

– 1916: S-a născut Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (m. 1997) – 105 ani

– 1924: S-a născut Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (m. 2006)

– 1924: S-a născut Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (m. 2012)

– 1935: S-a născut Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (m. 2012)

– 1940: A murit Ion Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1884, la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Dan Cezar Buciu; unul dintre primii teoreticieni în zona modalismului muzical românesc

– 1947: S-a născut Bedros Horasangian, prozator, publicist şi jurnalist de origine armeană

– 1950: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Cornel Groza; din 1986 este dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărui membru fondator a fost în 1972

– 1952: S-a născut Vlad Rădescu, actor, regizor şi profesor

– 1957: S-a născut ÎPS Calinic Botoşăneanul (pe numele de mirean Constantin Dumitriu), arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (din 2020); fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1991-2020)

– 1961: S-a născut sculptorul și profesorul Paul Popescu, președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (m. 2021) – 60 de ani

– 1967: S-a născut regizorul Felix Alexa

– 1969: S-a născut poeta Nina Vasile

– 1980: A murit chimistul Mircea Ionescu; specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1992: A murit prozatorul Radu Tudoran (numele la naștere Nicolae Bogza); frate cu scriitorul Geo Bogza (n. 1910)

– 2000: A murit Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (n. 1949)

– 2002: A murit scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (n. 1934)

– 2005: A murit actorul Valeriu Doru Popescu; stabilit în Franţa între anii 1970 şi 1995 (n. 1938)

– 2006: A murit chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1937) – 15 ani

– 2013: A murit Eugenia Văcărescu-Necula, dirijor al Corului de Copii Radio timp de 20 de ani și profesoară de muzică (n. 1938)

– 2018: A murit diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (n. 1961)

– 2020: A murit actorul Alexandru Mitea; membru fondator al secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare (n. 1932) – 1 an

– 2020: A murit Draga Olteanu Matei, una dintre cele mai cunoscute și apreciate actrițe ale teatrului și filmului românesc, considerată „marea doamnă a comediei” (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE (Coeziune)

– Cairo: Charles, Prințul de Wales și soția sa Camilla, Ducesă de Cornwall, vizitează Egiptul pentru a se întâlni cu Abdel Fattah Al-Sisi, președintele Egiptului (18 – 19 nov.)

-Strasbourg: Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić se va întâlni cu Zdravko Krivokapić, prim-ministrul Muntenegrului.

-Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 121 de hotărâri și/sau decizii privind Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Malta, Republica Moldova, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia și Ucraina.

– Tunisia: Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) va organiza cea de-a treia sesiune a seminarului „Avocatul și procedurile electronice: perspective asupra experiențelor europene comparate” pentru avocații tunisieni, organizat în cadrul reuniunii europene comune. Programul Uniunii / Consiliul Europei care vizează îmbunătățirea funcționării, performanței și accesului la justiție în Tunisia (AP-JUST) este cofinanțat de Uniunea Europeană și Consiliul Europei și implementat de acesta din urmă.

-Strasbourg: Ziua europeană pentru protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual va fi marcată de statele membre ale Consiliului Europei și de organizațiile societății civile prin diverse inițiative. Scopul Zilei, instituită în 2015, este de a sensibiliza publicul cu privire la exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor și necesitatea de a preveni astfel de acte. Tema ediției din 2021 este „A face parte din cercul de încredere cu adevărat sigur pentru copii”. Marea majoritate a abuzurilor sexuale asupra copiilor au loc în cercul de încredere al copilului, de către persoane pe care le cunosc, le admiră, au încredere și le iubesc. Acest lucru face ca identificarea, raportarea și investigarea crimei, precum și protejarea victimelor să fie deosebit de dificile. Ca o contribuție la Ziua Europeană, pe 22 noiembrie, Comitetul Director al Consiliului Europei pentru Drepturile Copilului (CDENF) va organiza un webinar „Covid-19 și Drepturile Copilului: Violența în cadrul familiei” reunind membri, participanți și observatori CDENF. , precum și alți experți pentru un schimb aprofundat de opinii cu privire la protecția copiilor împotriva violenței în familie, cu accent pe copiii expuși riscului în timpul pandemiei de Covid-19. Evenimentul va fi deschis presei la înregistrarea preliminară.

– Podgorița: Părțile interesate locale, naționale și internaționale se vor reuni pentru a lansa Programul comun UE/CoE ROMACTED 2 în Muntenegru și vor participa la ceremonia de semnare a Memorandumurilor de Înțelegere între Ministerul Justiției, Drepturilor Omului și Minorităților, Consiliu ai Europei și reprezentanți ai opt autorități locale.

-Chișinău, Rep.Moldova: Centrul de Resurse Juridice din Moldova organizează a treia ediție a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției. Iată principalele subiecte abordate în cadrul evenimentului. Principalii actori din sectorul justiției, clasa politică, societatea civilă, alături de experți și oficiali europeni vor dezbate actualele soluții de reformă.(18 și 19 nov.)

– Varsovia, Polonia: Vizita comisarului european pentru justiție, Didier Reynders (18 – 19 nov.)

– Washington: Președintele american Joe Biden îl primește pe omologul său mexican Andrés Manuel Lopez Obrador și pe premierul canadian Justin Trudeau

– Vukovar, Croația: Sunt marcați 30 de ani de la masacrul din Vukovar. Pe 18 noiembrie 1991, miliția sârbă și trupele armatei iugoslave care au refuzat să accepte independența Croației au capturat orașul cândva prosper, de pe malul Dunării, într-un asediu brutal de trei luni

– Dubai: A 15-a Conferință internațională privind securitatea alimentară (18 – 23 nov.)

– Istanbul, Turcia: Audierea a doi jurnalişti Bloomberg, alături de alţi 36 de jurnalişti, în legătură cu un articol din 2018 despre prăbuşirea lirei

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (18 – 19 nov.)

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – rezultatele anuale 2020/2021

– New York: Cea de-a 72-a ceremonie de acordare a Premiilor National Book, desfășurată virtual

– Oklahoma City, SUA: Executarea lui Julius Jones, în vârstă de 41 de ani, condamnat la moarte pentru omucidere, a cărui vinovăție ridică îndoieli

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cancerului Pancreatic”, marcată în a treia joi din noiembrie, de către Coaliția Mondială a Cancerului Pancreatic, ce reunește peste 80 de organizații din peste 30 de țări și șase continente, pentru a sensibiliza cu privire la simptomele și riscurile bolii și la nevoia urgentă de detectare mai timpurie

– „Ziua Internaţională a Filosofiei” este marcată la iniţiativa UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), din anul 2002, în a treia zi de joi din noiembrie; manifestările legate de această zi (mese rotunde, conferinţe, olimpiade de filosofie, expoziţii etc.) sunt organizate prin Comisiile naţionale pentru UNESCO şi prin Birourile regionale

– „Ziua Internaţională fără Fumat”; se marchează, anual, în a treia zi de joi a lunii noiembrie, la iniţiativa şi sub auspiciile „Uniunii Internaţionale contra Cancerului”; la 18.XI.1976 (- 45 de ani), Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur; un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel naţional ca zi fără tutun. În România este marcată din 2002. NOTĂ: O „Zi mondială fără tutun” este marcată şi la 31 mai, din anul 1988, la iniţiativa şi sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

– „Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat din 2008 sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor, urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a frâna dezvolarea naturală a rezistenței la antibiotice. NOTĂ: „Săptămâna mondială de conștientizare a rezistenței la antimicrobiene” are loc anul acesta între 18-24 noiembrie, sub egida Naţiunilor Unite, tema fiind: „Antimicrobiene: manipulați cu grijă” (antimicrobienele includ medicamentele antibiotice, antivirale, antifungice și antiprotozoare)

– Ziua naţională a Republicii Letonia; aniversarea proclamării republicii – 1918

– Ziua naţională a Sultanatului Oman; aniversarea zilei de naştere a Sultanului Qabus bin Said al-Said (n.18.XI.1940 – m.10.I.2020)

– 1647: S-a născut Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (m. 1706)

– 1680: La această dată a fost botezat compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (m. 1730)

– 1714: S-a născut poetul englez William Shenstone (m. 1763)

– 1768: S-a născut Friedrich Ludwig Zacharias Werner, poet, dramaturg şi preot german (m. 1823)

– 1786: S-a născut compozitorul german Carl Maria von Weber; creatorul operei romantice germane (m. 1826) – 235 de ani

– 1787: S-a născut Louis (Jacques Mandé) Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (m. 1851)

– 1814: A murit Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. cca. 1738)

– 1839: S-a născut fizicianul german August Kundt (m. 1894)

– 1863: S-a născut Richard Dehmel, poet german (m. 1920)

– 1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci (m. 1963)

– 1897: S-a născut Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1948 (m. 1974)

– 1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (m. 1989)

– 1899: S-a născut dirijorul şi violonistul american de origine ungară Eugene Ormandy (m. 1985)

– 1901: S-a născut George Gallup, sociolog şi ziarist american; fondatorul unui cunoscut institut de sondare a opiniei publice, care-i poartă numele, cu sediul la Princetown (New Jersey) (m. 1984) – 120 de ani

– 1906: S-a născut biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (m. 1997) – 115 ani

– 1906: S-a născut ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (m. 1998) – 115 ani

– 1912: S-a născut Walter Schulz, filosof german (m. 2000)

– 1922: A murit Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (n. 1871)

– 1923: S-a născut Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei ”Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (m. 1998)

– 1927: S-a născut Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (m. 2015)

– 1928: A murit cineastul suedez Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (n. 1883)

– 1935: S-a născut cântărețul francez Alain Barrière (m. 2019)

– 1939: S-a născut Margaret Eleanor Atwood, scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză

– 1939: S-a născut John O’Keefe, neurolog și profesor american-britanic; cercetări asupra hipocampului şi rolului acestuia în memoria spaţială şi în orientare; Premiul Nobel pentru pentru fiziologie sau medicină pe 2014, împreună cu norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, pentru descoperirea „GPS-ul intern” care face posibilă orientarea în spaţiu

– 1941: A murit fizicianul, chimistul și profesorul german Walther Hermann Nernst; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1920, pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (n. 1864) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Wolfgang Joop, creator și designer german, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „Joop!”

– 1952: A murit poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel), unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (n. 1895)

– 1960: S-a născut Kim Wilde (numele la naştere: Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop și prezentatoare de televiziune

– 1962: A murit fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1922 pentru teoria sa privind structura atomului (n. 1885)

– 1970: S-a născut actriţa australiană de film Peta Wilson (cunoscută din serialul tv. „Nikita”)

– 1973: A murit Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (n. 1893)

– 1976: A murit Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (n. 1890) – 45 de ani

– 1999: A murit scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (n. 1910)

– 2002: A murit James Coburn, actor american de film (n. 1928)

– 2010: A murit astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (n. 1937)

– 2015: A murit neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (n. 1975)

– 2016: A murit interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (n. 1956) – 5 ani

– 2017: A murit Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (n. 1953)

Calendarul zilei – 17 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 17 noiembrie 2021, 10:25

S-a întâmplat într-o zi de 17 noiembrie

* Acum 483 de ani (1538), avea loc prima atestare documentară a așezării Caracal. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Prima atestare este conținută în hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie (1535–1545), fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui document Radu Vodă Paisie arăta că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele [Radu vel Clucer (vistier)] pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă [două moșii cumpărate de la] jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri”

* Cu 182 de ani în urmă (1839), la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi, după un libret de Antonio Piazza și Temistocle Solera

* Acum 157 de ani (1864) era înfiinţată Episcopia Dunării de Jos, prin Decretul nr. 1617 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care i s-a recunoscut acestei eparhii jurisdicţia asupra judeţelor Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila. Primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos a fost episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823-1892), ctitor al acestei eparhii, pe care a condus-o vreme de 15 ani. După încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa (1879). Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Constanţei, în 1923, teritoriul canonic se reducea la zonele Galaţi şi Tulcea. După 1950, jurisdicţia eparhiei se va întinde din nou asupra judeţelor Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila. În anul 2009, eparhia a fost ridicată la rang de arhiepiscopie

* În urmă cu 152 de ani (1869) avea loc inaugurarea Canalului Suez care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps (lucrările au început la 25.IV.1859). La fastuoasa ceremonie de deschidere au participat înalţi demnitari, printre care şi împărăteasa Eugénie, soţia împăratului Franţei, Napoleon al III-lea. Construcţia canalului, care are acum lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, a durat 10 ani

* Prin Decizia Ministerului de Război nr. 15 din 17 noiembrie 1872, era înfiinţată, acum 149 de ani, Şcoala Flotilei, cu sediul la Galaţi, actuala Academie Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanţa. Ulterior, învăţământul superior de marină a evoluat sub diferite denumiri conform organizărilor şi reorganizărilor învăţământului militar. La 29 august 1973, Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină a fuzionat, prin Decretul Consiliului de Stat, cu Institutul de Marină Civilă creat în 1972, noii instituţii de învăţământ superior atribuindu-i-se numele de Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”. Prin Hotărârile de Guvern nr. 406 din 23 aprilie şi 551 din 17 mai 1990, Institutul de Marină a fost reorganizat ca urmare a consecinţelor Revoluţiei din decembrie 1989, înfiinţându-se Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, instituţie militară de învăţământ superior de specialitate

* La 17 noiembrie 1892, acum 129 de ani, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice și se va compune din trei membri numiți de minister „dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau arheologice” – din care doi vor fi membrii Academiei Române -, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existență (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) și-a mărit numărul de membri la 9 și a avut membrii corespondenți în județele țării. Principalele atribuții ale Comisiunii au fost inventariere, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor

* Cu 51 de ani în urmă (1970) inventatorul american Douglas Engelbart (n. 1925 – m. 2013) primea patentul pentru primul mouse de calculator. Denumit iniţial ca „Poziţia indicator X-Y pentru un sistem de afişare”, acesta a fost folosit prima dată la sistemul calculatorului Xerox Alto în 1973. Cu toate acestea, din cauza lipsei sale de succes, prima utilizare pe scară largă a mouse-ului aparţine companiei Apple

* Acum 32 de ani (1989) au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în Cehoslovacia, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. Data a coincis cu ziua în care, în urmă cu 50 de ani (la 17.XI.1939), ocupanţii fascişti înăbuşiseră în sânge o manifestaţie a studenţilor patrioţi cehoslovaci. NOTĂ: A se vedea articolul de mai jos referitor la „Ziua Internaţională a Studenţilor”

* Acum 28 de ani (1993) era instalat la Haga (Olanda) Tribunalul Penal Internaţional (constituit, pe baza Rezoluţiei 808 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată, în unanimitate, la 22.II.1993) pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991). NOTĂ: A nu se confunda cu o altă instanţă cu sediul tot la Haga, Curtea Penală Internaţională

* Acum 24 de ani (1997) era adoptată Legea 199/1997 privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale. Carta a fost adoptată la 15.X.1985, la Strasbourg

* Cu 24 de ani în urmă (1997) avea loc inaugurarea Zonei Libere Giurgiu. Înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 788/11 septembrie 1996 privind înființarea Zonei Libere Giurgiu și a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Giurgiu, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/14 octombrie 1996, dată la care a intrat în vigoare

* Se împlinesc 15 ani (2006) de la inaugurarea lucrărilor de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, în prezenţa oficialilor de la acea vreme, preşedintele Traian Băsescu şi primarul general Adriean Videanu. Pasajul, care are o lungime de 1450 m, deţine două recorduri europene şi anume faptul că podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajată o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). Inaugurarea lui a avut loc pe 18.VI.2011, fiind deschis traficului auto a doua zi

* Cu 4 ani în urmă (2017) liderii UE au proclamat și semnat, la Göteborg (Suedia), Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia primului summit social al UE organizat în ultimii 20 de ani. Acesta stabilește 20 de principii și drepturi esențiale menite să asigure piețe ale forței de muncă și sisteme de asistență socială echitabile și funcționale. Guvernul României a aprobat, la 18.X.2017, Memorandumul cu tema Elemente generale de poziţionare a României cu privire la „Proclamația interinstituțională privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”

* În urmă cu 3 ani (2018) au început protestele așa-numitelor „Veste galbene” (sau „Gilets jaunes”), o mișcare politică populistă, pentru justiție economică. După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său. Creșterea prețurilor la combustibili a fost motivul care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”. Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil, unele proteste transformându-se în revolte majore. Întrucât Vestele galbene au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare, alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene

Aniversări – Comemorări

– Sf. Elisabeta a Ungariei, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”; prima structură de învăţământ românească destinată formării cadrelor de marină – Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei, cu sediul la Galaţi – a fost înfiinţată prin Decizia Ministerului de Război nr.15 din 17 noiembrie 1872

– „Ziua Națională a Copilului Prematur din România”, stabilită prin Legea nr. 189/21.VIII.2020, la inițiativa deputatului PSD Cristina Elena Dinu, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acţiunilor concertate ale factorilor de decizie în vederea scăderii fenomenului copiilor prematuri. Legea prevede ca în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătății să prezinte în fața comisiilor de sănătate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților un raport privind situația copiilor prematuri din România, precum și progresele înregistrate în acest domeniu

– 1844: S-a născut Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (m. 1893)

– 1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană; se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea (m. 1930)

– 1888: A murit Dora D’Istria (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), scriitoare, pictoriţă, muziciană, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (n. 1828)

– 1899: S-a născut fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1955)

– 1902: S-a născut sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1907: S-a născut istoricul de naţionalitate maghiară Ladislau Banyai; şi-a orientat cercetarea îndeosebi asupra unor momente ale istoriei moderne şi contemporane, precum şi asupra istoriei minorităţilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1909: S-a născut baritonul Şerban Tassian (m. 1983)

– 1909, 17/30: A murit Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1857)

– 1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu; mama actriţei Ioana Pavelescu (m. 2008)

– 1922: S-a născut artista decoratoare Florica Vasilescu (m. 2002)

– 1926: S-a născut soprana Teodora Lucaciu (m. 1986) – 95 de ani

– 1926: S-a născut ÎPS Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis în temniţele comuniste la începutul anilor ‘50 ai secolului XX; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005) – 95 de ani

– 1932: S-a născut George Muntean, istoric şi critic literar, editor, jurnalist şi om politic (m. 2004)

– 1939: A murit basul George Folescu (n. 1884)

– 1941: S-a născut George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (m. 2000) – 80 de ani

– 1944: A murit poeta Magda Isanos (n. 1916)

– 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 19.XI.1947

– 1957: A murit George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (n. 1868)

– 1962: A murit ieroschimonahul Daniil Teodorescu („Sandu Tudor”), gazetar, poet, teolog; a fost iniţiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, martir în temniţele comuniste (n. 1896)

– 1984: A murit actorul Constantin Rauţchi (n. 1934)

– 1985: A murit (asasinat din motive politice) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (n. 1926, la Soroca, în R. Moldova)

– 1987: A murit Paul Erdös, artist plastic de naţionalitate maghiară; a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste (n. 1916)

– 1991: A murit Anton Cosma, critic şi istoric literar (n. 1940) – 30 de ani

– 1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911) – 25 de ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Eurostat publică date despre inflația din octombrie în zona euro (a doua estimare)

– Strasbourg: Italia va prelua de la Ungaria președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru următoarele șase luni. Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, va face un bilanț al președinției Ungariei și va preda președinția lui Luigi di Maio, ministrul italian pentru Afaceri Externe și Cooperare Internațională, care va prezenta prioritățile președinției țării sale. La acest eveniment va participa secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.

-Sydney, Australia: Summit anual Cyber Tech, Sydney Dialogue, online (17 – 19 nov.)

-Singapore: Bloomberg New Economy Forum Conference (17 – 19 nov.)

– Tonga: Alegeri generale

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Audiere în procesul cardinalului Angelo Becciu și al altor 9 persoane, pentru fraudă financiară

– Las Vegas: Ceremonia de decernare a Premiilor Latin Grammy (17 – 18 nov.)

– Cairo, Egipt: Procesul fostului deputat Ziad el-Elaimi și al altor cinci persoane, pentru „difuzare de știri false”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)”, este marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă

– „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011 (- 10 ani), la iniţiativa mai multor fundaţii şi organizaţii internaţionale; la nivel mondial se înregistrează, în fiecare an, 15 milioane de naşteri premature; aceasta (naşterea prematură) este cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor, determinând, la nivel mondial, mai mult de un milion de decese anual

– „Ziua Internaţională a Studenţilor”; marcată în amintirea zilei de 17.XI.1939, când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre; a fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941 (- 80 de ani)

– 1494: A murit filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola; prefaţa culegerii sale filosofice publicate în 1486, prefaţă intitulată „Elogiu demnităţii umane”, a devenit o lucrare de bază a umanismului renascentist (n. 1463)

– 1503: S-a născut Agnolo Bronzino, pictor manierist italian (m. 1572)

– 1558: A murit Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de ”Maria cea sângeroasă” (1553-1558) (n. 1516)

– 1624: A murit filosoful german Jakob Böhme; important reprezentant al filosofiei mistice germane după Meister Eckhart (n. 1575)

– 1747: A murit scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (n. 1668)

– 1749: S-a născut Nicolas Appert, bucătar şi cofetar francez; a inventat procedeul de conservare a alimentelor prin tratare termică în recipiente ermetic închise (m. 1841)

– 1790: S-a născut Ferdinand Möbius, matematician şi astronom german; unul dintre precursorii topologiei (a inventat modelul unei suprafeţe cu o singură faţă – „banda lui M”); contribuţii în domeniile teoriei numerelor, a mecanicii cereşti şi a opticii; a iniţiat geometria conformă şi a dezvoltat grafica statică (m. 1868)

– 1858: A murit Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (n. 1771)

– 1902: S-a născut Eugene Wigner, fizician maghiar de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1995)

– 1906: S-a născut industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX, Honda a început să producă şi autoturisme (m. 1991) – 115 ani

– 1917: A murit Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (n. 1840)

– 1921: S-a născut teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (m. 2009) – 100 de ani

– 1923: S-a născut cântăreaţa austro-suedeză de operă Margareta Sjöstedt (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rock Hudson (m. 1985)

– 1925: S-a născut Sir Charles Mackerras, dirijor și muzicolog de origine australiană; s-a numărat printre pionierii reevaluării aşa-numitei „muzici vechi” (m. 2010)

– 1929: A murit statisticianul american de origine germană Herman Hollerith; în 1889 a realizat prima maşină de calculat (un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor) (n. 1860)

– 1940: A murit zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (n. 1879)

– 1942: S-a născut Martin Scorsese, regizor, scenarist, producător, actor şi istoric american de film

– 1944: S-a născut Danny DeVito (Daniel Michael DeVito, Jr.), actor, regizor şi producător american de film

– 1959: A murit Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (n. 1887)

– 1966: S-a născut Sophie Marceau, actriță, regizoare de film, scenaristă și scriitoare franceză – 55 de ani

– 2000: A murit fizicianul francez Louis Néel (nume complet: Louis Eugène Félix Néel); laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu astrofizicianul suedez Hannes Alfvén, pentru studiile sale de pionierat privind proprietățile magnetice ale solidelor (n. 1904)

– 2003: A murit Don (Donald Eugene) Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country, supranumit şi ”poetul trist” (n. 1928)

– 2006: A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (n. 1927) – 15 ani

– 2012: A murit cântăreţul american de R&B Billy Scott (n. 1942)

– 2013: A murit Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2007 (n. 1919, în Iranul de azi, pe atunci Persia)

– 2017, 17/18: A murit Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture franco-tunisian (n. 1940)

Calendarul zilei – 16 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 16 noiembrie 2021, 8:19

S-a întâmplat într-o zi de 16 noiembrie

* Acum 378 de ani (1643) era încheiat Tratatul de alianţă antihabsburgic de la Alba Iulia între Transilvania, Suedia şi Franţa. Transilvania primea, conform termenilor tratatului, subsidii pentru întreţinerea armatei în vederea luptei împotriva Imperiului Habsburgic (16/26)

* Cu 121 de ani în urmă (1900), în Philadelphia (SUA), avea loc primul concert al orchestrei „Philadelphia Symphonic Orchestra”; iniţiatorul şi primul ei dirijor a fost (până la moartea sa, în 1907) Fritz Scheel

* Se împlinesc 105 ani în urmă (1916) de când a avut loc Bătălia de la Neajlov şi Argeş („Bătălia pentru Bucureşti”), cea mai amplă operaţiune militară de pe frontul românesc în acel an, ultima încercare a Armatei române, comandate de generalul Prezan, de a apăra Bucureştii. Copleşită numeric şi tehnic, Armata română este nevoită să se retragă, lăsând Capitala în mâna armatelor inamice (16/29.XI – 20.XI/3.XII)

* La această dată, acum 103 ani (1918), după proclamarea independenţei, la 29.X.1918, şi abdicarea regelui Carol al IV-lea, la 13.XI.1918, a fost abolită monarhia şi proclamată Republica Ungară. Mihály Károlyi a devenit preşedintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru

* În urmă cu 76 de ani (1945) avea loc semnarea, la Londra, a actului de constituire a UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris, intrat în vigoare la 4.XI.1946. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Acum 64 de ani (1957), între 16 şi 19 noiembrie, consfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din 64 de ţări ale lumii, desfăşurată la Moscova, consacra rolul de hegemon al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) în mişcarea comunistă şi muncitorească internaţională, fapt acceptat, iniţial, şi de Partidul Muncitoresc Român

* Cu 54 de ani în urmă (1967) erau stabilite relaţiile diplomatice la rang de ambasadă între România şi Columbia. Ambasada Republicii Columbia la Bucureşti a fost închisă în noiembrie 2002. Reprezentarea diplomatică este asigurată de Ambasada R. Columbia la Varșovia

* Cu 33 de ani în urmă (1988) era adoptată Declaraţia de suveranitate a Republicii Estonia, prin care se recunoştea supremaţia legilor estoniene asupra celor unionale. Independenţa a fost declarată oficial la 20 august 1991

* În urmă cu 22 de ani (1998) era lansat primul număr al Ziarului Financiar, publicaţie a informaţiilor de afaceri, care apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Astăzi, Ziarul Financiar publică zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale

* Acum 17 ani (2004) avea loc lansarea oficială a „Radio3net”, primul radio public din țară și din Europa care emite exclusiv pe internet. A luat naştere, prin strădania lui Florian Pittiş, la 1 octombrie 2004, ca şi continuator al programului 3 al Societăţii Române de Radiodifuziune – „Radio România Tineret” (înfiinţat în 12 martie 1973 şi desfiinţat din FM la 1 octombrie 2004). Drept omagiu, postul poartă numele lui Florian Pittiş (1943-2007), din luna august 2007 – Radio 3 Net „Florian Pittiş”

* În urmă cu 16 ani (2005) era realizat primul transplant de celule stem pentru o afecţiune hepatică din România, de către o echipă de medici de la Clinica Fundeni din Bucureşti, condusă de dr. Irinel Popescu

* Cu 7 ani în urmă (2014), în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din România (primul având loc la data de 2 noiembrie), Klaus Iohannis a fost ales în funcţia de preşedinte (cu 54,43 % din voturi). La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat al doilea tur de scrutin, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Matei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”; cu această ocazie sunt organizate activităţi culturale şi artistice şi sunt difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România; la 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (17-21.XI.1972), statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural (acceptată de România prin Decretul 187/30.III.1990); la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”. NOTĂ: Pe 18 aprilie este marcată „Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor”, stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO

– „Ziua Transporturilor Militare”; la 16.XI.1880, odată cu înfiinţarea celui de-al doilea batalion de geniu (printr-un Înalt Decret al regelui Carol I) s-a constituit şi câte o companie de căi ferate, primele subunităţi de acest fel din Armata română

– 1364: A murit Nicolae Alexandru, domnitor al Țării Românești; înfiinţarea Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359, este actul cel mai semnificativ al domniei lui, care stabileşte clar apartenenţa confesională a Ţării Româneşti la ortodoxie (n. 1352)

– 1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autor al poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române”), poezie inspirată de entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, din 3/15.V.1848; poezia a devenit ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann (1850) (după descoperiri recente ale unui muzeograf braşovean, muzica ar aparţine lui George Ucenescu) (m. 1863) – 205 ani. NOTĂ: După Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române” a devenit Imnul Naţional al României

– 1894: S-a născut Nutzi Acontz, pictoriță română de etnie armeană (m. 1957)

– 1897: S-a născut regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (m. 1965)

– 1903: S-a născut părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1919: A murit Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (n. 1857). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10/16.XI.1919

– 1933: S-a născut Petre Codreanu, muzicolog şi critic muzical

– 1934: S-a născut inginerul și profesorul universitar Dolphi Drimer, fondator al învăţământului privat post-revoluţionar din România, primul rector al Universităţii Ecologice din Bucureşti (m. 2014)

– 1935: S-a născut Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (m. 2017)

– 1941: S-a născut economistul, jurnalistul și disidentul anticomunist Neculai Constantin Munteanu; a lucrat la Televiziunea Română; în 1977 a părăsit România, stabilindu-se în Occident; din 1980 a lucrat la postul de radio „Europa Liberă” (până în 1994, când revine în ţară), fiind una dintre cele mai ascultate voci ale rubricii „Actualitatea românească” – 80 de ani

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina)

– 1943: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexandru Vilmanyi (m. 2021)

– 1948: S-a născut Ion Cristoiu, publicist, scriitor şi analist politic

– 1957: S-a născut ÎPS Irineu Popa (prenumele la naştere, Ioan), mitropolit al Olteniei şi arhiepiscop al Craiovei (din 2008); membru de onoare al Academiei Române din 2010

– 1970: A murit tenorul Mihail Ştirbei (n. 1909)

– 1978: A murit Olga Greceanu, scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc; singura femeie acceptată în grupul ortodox creştin ”Rugul Aprins” și singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a Patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară; alături de duhovnicul ei, Arhimandritul Sofian Boghiu de la Antim, a pictat şi a restaurat zeci de biserici; cununa scrierilor sale religioase este „Dicționarul Biblic Ortodox”, descoperit în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod și publicat, în 2011, cu titlul „Mărturie în cuvânt și chip – Vocabular al credinței și vieții spirituale” (n. 1890)

– 1984: A murit prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu) (n. 1916)

– 2000: A murit criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1943)

– 2004, 16/17: A murit Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1940)

– 2013: A murit jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (n. 1939)

– 2014: A murit filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (n. 1925)

– 2017: A murit Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (n. 1940)

– 2020: A murit medicul și profesorul universitar Alexandru Oproiu, formatorul școlii moderne de gastroenterologie și hepatologie din România; preşedintele de onoare al Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie; a fost director al Institutului Clinic Fundeni timp de 22 de ani (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

-Bruxelles: Reuniunea Consiliului de Cooperare UE-Uzbekistan

– Are loc conferința online “Octopus 2021: Cooperare împotriva criminalității cibernetice”  care va oferi experților în criminalitate cibernetică din sectoarele public și privat, precum și organizațiilor internaționale și neguvernamentale din întreaga lume o oportunitate de a împărtăși propria experiență. Un eveniment special cu intervenții la nivel înalt va fi organizat astăzi, în cooperare cu Președinția maghiară a Comitetului de Miniștri, cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Convenției de la Budapesta privind criminalitatea cibernetică și viitorul al 2-lea Protocol adițional privind cooperarea consolidată și divulgarea informațiilor ca probe electronice.La deschidere va vorbi secretarul general  al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.(16-18 nov.)

– Strasbourg: Consiliul Europei va lansa online o publicație cu titlul  „Diversitatea la locul de muncă – O abordare privind orientarea sexuală, identitatea sau expresia de gen și caracteristicile sexuale”, care se concentrează pe ce autorități, companii, sindicate, camerele de comerț, organizațiile internaționale și instituțiile financiare pot face ca locurile de muncă să fie incluzive și sigure pentru toți – orele 15:00 – 17:00

-Copenhaga: O delegație a Congresului autorităților locale și regionale, condusă de Gunn Marit Helgesen, Vladimir Prebilic, Marc Cools și Jana Fischerova, va observa derularea alegerilor locale și regionale din Danemarca. Înainte de ziua alegerilor, delegația Congresului va efectua o vizită la fața locului într-o municipalitate fuzionată și va organiza întâlniri cu reprezentanții Comitetului Electoral Districtual din Copenhaga, Asociația Națională a Municipiilor (Kommunernes Landsforening – KL), asociația națională a autorităților regionale (daneză). Regions), delegația daneză la Congres, precum și reprezentanți din mediul academic, mass-media și ONG-uri. De asemenea, sunt planificate întâlniri cu reprezentanții partidelor politice, Institutul Danez pentru Drepturile Omului și Ministerul Afacerilor Economice și Internelor.

– Astăzi va fi lansată online (orele 9:00 -13:00)  Rețeaua Europeană de Justiție Cibernetică (ECN) a Comisiei Europene pentru eficiența justiției (CEPEJ). Această rețea este compusă din peste 100 de membri numiți de guvernul lor sau de asociații profesionale paneuropene sau globale, instituții de cercetare și academice, pentru a face schimb de bune practici și idei pentru posibile evoluții viitoare între statele membre și observatoare ale Consiliului Europei în domeniul justiției cibernetice. și inteligența artificială.

-Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 22 de hotărâri privind Bulgaria, Estonia, Georgia, România, Rusia și Turcia.

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov poartă discuții cu omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu

-Manama, Bahrain: Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, vizitează Bahrain

-Kampala: Președintele Ugandei, Yoweri Museveni va găzdui o întâlnire a șefilor de state din Africa de Est pentru a discuta despre războiul din Etiopia

– Tianjin, China: Forumul Economic Mondial de la Tianjin (16 – 18 nov.)

– Amman/Cairo: Prințul Charles al Marii Britanii și soția sa, Camilla, efectuează un turneu în Iordania și Egipt (16 – 19 nov.)

-Columbia: Intrarea în vigoare a certificatului de vaccinare obligatorie pentru accesul la baruri, restaurante, evenimente sportive și culturale

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul pentru trimestrul 3 în zona euro (a doua estimare)

– Danemarca: Alegeri municipale și regionale

– Londra: Vodafone prezintă rezultatele financiare semestriale

– Montréal, Canada: Intrarea în vigoare a vaccinării obligatorii împotriva Covid-19 pentru lucrătorii sanitari din Quebec

– New York: Walmart – rezultatele din al treilea trimestru

– Dubai: Campionatele Mondiale de Karate 2020 (16 – 21 nov.)

– Denpasar: Badminton – Masters-ul Indoneziei (16 – 21 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Toleranţă”, sărbătorită la solicitarea Adunării Generale a ONU (din 12.XII.1996); marchează data la care a fost semnată „Declaraţia principiilor toleranţei” (16 noiembrie), la încheierea Conferinţei generale a UNESCO de la Paris din 25.X-16.XI.1995

– 1717: S-a născut Jean le Rond D’Alembert, filosof iluminist francez şi matematician (unele dintre teoremele sale şi-au găsit aplicaţii imediate în astronomie şi fizică); coeditor, împreună cu Denis Diderot, al „Enciclopediei franceze” (m. 1783)

– 1745: A murit Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (n. 1668)

– 1766: S-a născut Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (m. 1831) – 255 de ani

– 1829, 16/28: S-a născut Anton Rubinstein, compozitor rus şi unul dintre dei mai importanţi pianişti ai secolului al XIX-lea (m. 1894)

– 1880, 16/28: S-a născut poetul rus Aleksandr Blok (m. 1921)

– 1889: S-a născut George Simon Kaufman, dramaturg (Premiul Pulitzer pe anii 1931 şi 1936), regizor şi critic teatral american (m. 1961)

– 1894: S-a născut contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (m. 1972)

– 1895: S-a născut Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (m. 1963)

– 1922: S-a născut scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (m. 2010)

– 1924: S-a născut fostul sprinter american Mel Patton, dublu campion olimpic în 1948; a fost deţinător al recordurilor mondiale la 100 şi 200 de yarzi, fiind considerat cel mai rapid om din lume, în anii ’40 (m. 2014)

– 1930: S-a născut Chinua Achebe (nume complet: Albert Chinualumogu Achebe), scriitor şi profesor nigerian de limbă engleză, cunoscut ca fiind „părintele literaturii africane moderne”; a scris romane prezentând dezagregarea societăţilor africane tradiţionale în contact cu civilizaţia europeană, în special cu misionarismul şi colonialismul englez (m. 2013)

– 1960: A murit actorul american de film Clark Gable (n. 1901)

– 1977: S-a născut patinatoarea ucraineană Oksana Baiul, campioană mondială şi olimpică (1994) la patinaj artistic, actriţă de film; stabilită în SUA

– 1993: A murit soprana cehă Lucia Popp (n. 1939)

– 1997: A murit Georges Marchais, om politic comunist francez, secretar general al Partidului Comunist Francez între anii 1972 şi 1994 (n. 1920)

– 1999: A murit Daniel Nathans, microbiolog american de origine rusă; Premiul Nobel pentru medicină pe 1978, împreună cu Hamilton O. Smith (tot din SUA) şi cu elveţianul Werner Arber, pentru cercetările în domeniul ADN-ului (n. 1928)

– 2001: A murit Tommy Flanagan (nume complet: Thomas Lee Flanagan), pianist și compozitor american de jazz (n. 1930) – 20 de ani

– 2006: A murit Milton Friedman, economist, comentator politic, eseist şi profesor american; contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru economie pe 1976 (n. 1912) – 15 ani

– 2017: A murit comediantul Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (n. 1925)

– 2018: A murit romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (n. 1931)

Calendarul zilei – 15 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 15 noiembrie 2021, 8:40

S-a întâmplat într-o zi de 15 noiembrie

* Acum 208 ani (1813), Gheorghe Asachi a deschis, la Academia domnească din Iaşi, o clasă specială în limba română, pentru a preda, în limba naţională, un curs de pregătire a inginerilor hotarnici (a funcţionat până în 1818)

* Se împlinesc 185 de ani (1836) de când se înfiinţa Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, a spătarului Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi a vornicului Ştefan Catargiu (în noiembrie 1840 îşi va înceta activitatea) (15/27)

* Acum 166 de ani (1855) avea loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Tehnice de Telegrafie din Bucureşti. În anul 1855 s-au înfiinţat şcoli de telegrafie la Bucureşti şi la Iaşi, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice. În anii 1858-1859 liniile telegrafice române au fost preluate de la austrieci (15/27)

* Se împlinesc 105 ani (1916) de la înfiinţarea Serviciului Foto-Cinematografic al Armatei Române (SFCAR) – cea dintâi instituţie de profil din ţară şi una dintre primele case de filme militare din lume, a cărei producţie era realizată cu mijloace materiale şi financiare exclusiv statale, la conducerea sa fiind numit sublocotenentul Ion Oliva, student la Facultatea de arhitectură din Paris (trimis în țară de către șeful misiunii militare române din Franța, în scopul organizării acestui serviciu)

* Cu 103 ani în urmă (1918) „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât în unanimitate „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României”. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România. Acest Consiliu, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România, s-a constituit la 14/27.X.1918. Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775. „Ziua Bucovinei” a fost stabilită pe 28 noiembrie prin Legea 250/2015 (15/28)

* În urmă cu 101 ani (1920) era înfiinţată Şcoala Politehnică din Timişoara, conform Decretului Regal nr. 4822 din 11 noiembrie 1920. În 1948, Școala Politehnica şi-a schimbat denumirea în „Institutul Politehnic din Timişoara”, devenit ulterior, Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, și mai apoi (1991), Universitatea Tehnică din Timişoara. În anul 1995, în baza Hotărârii de Guvern nr. 568 publicată în Monitorul Oficial în data de 16.VIII.1995, s-a schimbat denumirea Universităţii Tehnice din Timişoara în Universitatea „Politehnica” din Timişoara (din 2013, Universitatea „Politehnica” Timişoara)

* Acum 78 de ani (1943) se constituia, pe teritoriul URSS, din iniţiativa Guvernului sovietic, divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est, cu scopul de a lupta împotriva Germaniei. Îndoctrinaţi de emigranţi comunişti români şi de propagandişti sovietici, ei trebuiau să activeze în procesul de comunizare a României

* Cu 74 de ani în urmă (1947) Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii devenea instituţie specializată a ONU. Înfiinţată în 1865, la Paris, sub denumirea de Uniunea Internaţională a Telegrafului, denumirea actuală a fost adoptată de Convenţia din 1932

* Acum 64 de ani (1957) România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă, la nivel de legaţie fiind stabilite la 14.XII.1948. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. România are un Birou Comercial în cadrul Ambasadei la New Delhi și Consulate Onorifice la Kolkata şi Chennai. Consulate onorifice ale României au fost deschise la Kolkata (jurisdicţie consulară în statele: West Bengal, Bihar, Jharkhand, Odisha, Chattisgarh, Sikkim, Meghalaya, Tripura, Mizoram, Nagaland, Assam, Manipur şi Arunachal Pradesh) și Chennai (jurisdicţie consulară în statele: Tamil Nadu şi Kerala)

* În urmă cu 53 de ani (1968) erau stabilite relaţiile consulare între România şi Republica San Marino. Ulterior, la 6 februarie 1974, acestea au fost ridicate la nivel de consulat general, iar la 20 iunie 1995 au fost ridicate la nivel de ambasadă (ambasador nerezident). În anul 2001 a fost deschis Consulatul onorific al României la San Marino, iar în 2002 a fost deschis Consulatul Republicii San Marino la Bucureşti

* În urmă cu 51 de ani (1970) a ajuns pe suprafaţa Lunii (în zona Mării Ploilor) primul vehicul cu deplasare autonomă, „Lunohod 1”, transportat de naveta spaţială sovietică „Luna-17” (îşi va începe activitatea două zile mai târziu)

* Se împlinesc 50 de ani de când compania Intel a lansat primul procesor comercial denumit Intel 4004, pe data de 15 noiembrie 1971, fiind vândut la un preț de 60 de dolari. Proiectul a început, de fapt, în 1969, când compania japoneză producătoare de calculatoare Busicom a apelat la Intel pentru producția unor procesoare pentru calculatoare performante. Ted Hoff a fost omul responsabil pentru producția procesorului, dar după o scurtă perioadă, Hoff împreună cu Stanley Mazor, inginerul de software și inginerul Busicom, Masatoshi Shima, au fost însărcinați cu alte proiecte. În aprilie 1970, Intel l-a angajat pe Federico Faggin ca lider de proiect, iar acesta a reușit să finalizeze proiectul. Primele unități 4004 au fost trimise către Busicom în martie 1971, iar la sfârșitul anului au fost trimise și altor clienți. Așadar, în noiembrie 1971, compania Intel a introdus public primul microprocesor cu un singur cip din lume, Intel 4004 (brevetul SUA nr. 3.821.715), inventat de inginerii Intel Federico Faggin, Ted Hoff și Stanley Mazor. După ce invenția circuitelor integrate a revoluționat designul computerelor, dimensiunea s-au tot micșorat. Cipul Intel 4004 a dus circuitul integrat cu un pas mai departe, plasând toate părțile unui computer (adică unitatea centrală de procesare, memorie, controale de intrare și ieșire) pe un cip mic. Programarea inteligenței în obiecte neînsuflețite devenise acum posibilă

* Cu 34 de ani în urmă (1987) avea loc revolta muncitorilor şi locuitorilor din municipiul Braşov împotriva condiţiilor grele de muncă şi viaţă, de fapt, o revoltă împotriva regimului comunist, a dictaturii. Revolta s-a declanşat la Întreprinderea de Autocamioane Braşov, printr-o grevă începută în noaptea de 14 noiembrie, la schimbul 3, şi continuată a doua zi dimineaţa cu un marş până în centrul oraşului, în faţa Consiliului judeţean al PCR. NOTĂ: La 15 noiembrie va fi marcată anual „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”, stabilită prin Legea 215 din 22 iulie 2021

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Paisie de la Neamţ; Începutul Postului Nașterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: La 15.XI.1794 a murit cuviosul Paisie Velicikovski, stareţ al Mănăstirii Neamţ din 1779, cunoscut reformator al vieţii monahale ortodoxe prin centralizarea vetrelor de sihăstrie românească (n. 1722, la Poltava/Ucraina)

– Începe Postul Crăciunului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987″, stabilită prin Legea 215 din 22 iulie 2021, amintește de una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist; proiectul, iniţiat de parlamentari de la PNL, susţinut de cei de la USR PLUS şi de un deputat PSD, este argumentat prin faptul că „fără revolta din 15 noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste”. NOTĂ: În 15 noiembrie 1990, a avut loc, simultan la Braşov şi la Bucureşti, un miting uriaş organizat de Alianţa Civică, în colaborare cu Asociaţia 15 noiembrie, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi alte organizaţii; cu acea ocazie a fost lansată „Proclamaţia de la Brașov” (ce conține 22 angajamente) a celor care au spus NU comunismului, a celor care nu au trădat niciodată, a celor care continuau lupta pentru liberate, prin care ziua de 15 noiembrie a fost declarată „Ziua națională de luptă împotriva comunismului”. Prin lege au mai fost stabilite următoarele zile de cinstire a victimelor comunismului: la 21 decembrie „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” și la 23 august „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” (Legea nr. 198/7.XI.2011) iar la 14 mai „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” (Legea 127/30.V.2017)

– 1845: S-a născut filosoful, avocatul, omul politic şi profesorul Vasile Conta; adept al determinismului universal (m. 1882)

– 1868: S-a născut biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (m. 1947)

– 1876: S-a născut Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu), contesă De Mathieu, a fost prima femeie numită membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură din Belgia (ian. 1922); prima femeie comandor al Legiunii de Onoare; prima femeie admisă în Academia Română ca membru de onoare (1925) (m. 1933) – 145 de ani

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1896: S-a născut fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (m. 1972) – 125 de ani

– 1906, 15/28: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991) – 115 ani

– 1911: S-a născut Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, lingvist, etimolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg, eseist), traducător, profesor şi diplomat, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu Ioan şi George Ciorănescu (m. 1999) – 110 ani

– 1911: S-a născut inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.), membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2008) – 110 ani

– 1928: S-a născut economistul Iulian Văcărel; contribuţii în domeniul finanţelor; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2019)

– 1938: S-a născut Anton Uncu, gazetar, redactor-şef la „România liberă” și la cotidianul „Curentul” (m. 1998)

– 1939: S-a născut Ştefan Sileanu, actor şi artist plastic (m. 2020)

– 1945: S-a născut actorul Ovidiu Moldovan

– 1945: A murit pictorul și gravorul Ion Diaconescu (n. 1915)

– 1953: S-a născut Mircea Ardeleanu, maestru internațional al țambalului, unul dintre cei mai cunoscuți virtuozi ai Banatului; primul artist român care a introdus țambalul autohton la mari evenimente de jazz (m. 2020)

– 1956: A murit (la Paris, unde era în exil) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (n. 1894, la Sinaia) – 65 de ani

– 1976: A murit matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902) – 45 de ani

– 1988: A murit Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (n. 1896)

– 1991: A murit Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (n. 1902) – 30 de ani

– 1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu; specialist în artă medievală românească şi în istoria artei europene; s-a impus ca unul dintre cei mai prestigioşi istorici de artă din Europa; unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 2008: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Ioan Lăcustă (n. 1948)

– 2020: A murit Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor agriculturii din UE

– Bruxelles: Ministrul elvețian de externe, Ignazio Cassis, se întâlnește cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič

-Are loc Săptămâna globală a educației (GEW) – o campanie anuală de conștientizare globală care utilizează „educația globală” pentru a aborda provocările globale și pentru a promova solidaritatea și schimbarea pentru o lume mai durabilă și mai echitabilă, atât dintr-o perspectivă individuală, cât și colectivă. . Pagina web GEW specifică Centrului Nord-Sud oferă linii directoare, un set de instrumente și resurse utile pentru implementarea evenimentelor sau acțiunilor de sensibilizare planificate până acum în 26 de țări. O hartă interactivă afișează activitățile planificate în prezent, pentru a împărtăși bunele practici și a încuraja crearea de rețele. GEW este orchestrat de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei în cooperare cu coordonatorii naționali ai Rețelei Globale de Educație (GEN) din 40 de state membre ale Consiliului Europei și din Maroc (statul membru Centrul Nord-Sud).( 15-21 nov.)

– Bangkok: Ministrul thailandez de finanțe, Arkhom Termpittayapaisith, susține discursul principal la un forum de investiții

– Sydney: Termen limită pentru vaccinarea împotriva Covid-19 pentru tot personalul companiei aeriene Qantas

– Singapore: Restricțiile vor fi ridicate pentru călătorii vaccinați împotriva Covid-19 din Coreea de Sud

– Beijing: Conferință de presă a autorităților privind rezultatele economice din octombrie

– Cebu, Filipine: Redeschidere parțială a școlilor

-Paris: Reuniunea mondială a Forumului Femeilor (15 – 19 nov.)

– Paris: Congresul sindicatului GNI Synhorcat al industriei independente de hoteluri și catering (15 – 16 nov.)

– Paris: Apel împotriva fostului prim-ministru François Fillon în cazul suspiciunii de locuri de muncă fictive (15 – 30 nov.)

– Madrid: Sfârșitul procesului a doi lideri ai Escal UGS, judecați pentru o stocare controversată de gaze în Marea Mediterană, în cadrul proiectului Castor

– Paris: Cea de-a 83-a ediție a decernării Premiului Albert Londres, cea mai prestigioasă recompensă pentru jurnalismul de limbă franceză

– Santa Clara, SUA: Sunt marcați 50 de ani de la comercializarea de către firma Intel a primului microprocesor proiectat de inginerul Ted Hoff

– Santiago du Chile: Dezbaterea candidaților la președinție

– Cuba: Redeschiderea granițelor țării pentru turismul internațional

– Havana, Cuba: Apel al opoziţiei cubaneze pentru a demonstra „împotriva violenţei” şi pentru „schimbare”

– Havana: Publicarea rezultatelor testelor pentru vaccinul Abdala împotriva Covid-19 la copii cu vârsta cuprinsă între 3 și 18 ani

– New York: Începe sezonul de licitații de toamnă la Sotheby’s

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Scriitorilor Întemniţaţi”, instituită din iniţiativa Federaţiei Mondiale a PEN-clubului, pentru a atrage atenția asupra cazurilor scriitorilor închiși sau persecutați, de asemenea pentru a comemora scriitorii care au fost uciși pentru că și-au exprimat părerea

– În Brazilia se marchează „Ziua Republicii” (la 15.XI.1889 împăratul Pedro al II-lea este detronat, iar Brazilia se proclamă republică federativă, sub numele de Statele Unite ale Braziliei)

– Autoritatea Palestiniană: Sărbătorirea Declaraţiei simbolice de la Alger (15.XI.1988) de întemeiere a statului palestinian independent. Sărbătoare naţională

– 1630: A murit Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (n. 1571)

– 1670: A murit Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (n. 1592)

– 1738: S-a născut Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (m. 1822)

– 1787: A murit compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (n. 1714)

– 1839: A murit inventatorul scoţian William Murdock; este primul care a produs gaz pentru iluminat prin încălzirea cărbunelui într-o retortă (1772); este şi unul dintre pionierii folosirii forţei aburului (în 1784 a construit primul model al unei „trăsuri cu aburi”) (n. 1754)

– 1862: S-a născut Gerhart Hauptmann, dramaturg şi romancier german; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1912 (m. 1946)

– 1874: S-a născut soprana germană Selma Kurz-Halban (m. 1933)

– 1874: S-a născut August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru medicină pe 1920 (m. 1949)

– 1887: S-a născut Georgia O’Keeffe, pictor american (m. 1986)

– 1890: S-a născut Claude McKay, scriitor american de origine jamaicană (m. 1948)

– 1891: S-a născut Averell Harriman, finanţist şi omul politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „războiului rece” (m. 1986) – 130 de ani

– 1910: A murit scriitorul german Wilhelm Raabe (n. 1831)

– 1916: A murit scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru literatură pe 1905 (n. 1846) – 105 ani

– 1919: A murit chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie pe 1913 (n. 1866)

– 1922: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi, cunoscut pentru operele sale legate de crima organizată, mafia sau problemele sociale (m. 2015)

– 1924: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1929: S-a născut Ed Asner, actor american de film, televiziune, teatru și actor de voce (m. 2021)

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009)

– 1932: S-a născut Petula Clark, cântăreaţă, compozitoare şi actriţă britanică de film

– 1938: A murit fizicianul francez André-Eugène Blondel; a inventat oscilograful electromagnetic (1893) şi aparatul de fotometrie (n. 1863)

– 1942: S-a născut Daniel Barenboïm, pianist şi dirijor de naţionalitate argentiniană şi israeliană

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (n. 1873)

– 1958: S-a născut Doina Aldea Teodorovici, cantautoare din R. Moldova; împreună cu soţul său, Ion Aldea Teodorovici, au militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier în România, împreună cu soţul său)

– 1958: A murit actorul american de film Tyrone Power (n. 1914)

– 1959: S-a născut Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (m. 2013)

– 1959: A murit Charles T. R. Wilson, fizician scoţian; a inventat (1912) camera cu ceaţă care-i poartă numele, important procedeu experimental de cercetare în fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1927, împreună cu americanul Arthur H. Compton (n. 1869)

– 1960: S-a născut actriţa germană Susanne Lothar (m. 2012)

– 1976: A murit Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (n. 1904) – 45 de ani

– 1978: A murit Margaret Mead, renumit antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (n. 1901)

– 2016: A murit Mose Allison, pianist, compozitor şi interpret american de jazz şi blues (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (n. 1925)

– 2019: A murit Vladimir Hotineanu, medic-chirurg, doctor habilitat în științe medicale, academician, profesor universitar și politician din R. Moldova (n. 1950)

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2021, 8:17

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 787 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 524 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* În urmă cu 189 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 111 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (1886 – 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Cu 99 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 81 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 57 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 52 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 52 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la data de 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis) – 150 de ani

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937) – 145 de ani

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz)

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994) – 110 ani

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000) – 105 ani

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008) – 100 de ani

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002) – 95 de ani

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu Hariga

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017 – 70 de ani

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru – 65 de ani

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925) – 30 de ani

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930) – 20 de ani

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bulgaria: Alegeri parlamentare și prezidențiale

– Argentina: Alegeri parlamentare

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Salonul Aeronautic de la Dubai (14 – 18 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991 (- 30 de ani), anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– „Ziua Mondială a Săracilor”, marcată pentru prima oară în 2017, a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an (penultima duminică a anului liturgic); mesajul pentru anul 2021 este: „Pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi” (cf. Marcu 14,7)

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646) – 305 ani

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770) – 190 de ani

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932) – 160 de ani

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941) – 130 de ani. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869-19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985) – 115 ani

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzo-soprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998) – 95 de ani

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876) – 75 de ani

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 13 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 13 noiembrie 2021, 8:50

S-a întâmplat într-o zi de 13 noiembrie

* Acum 427 de ani (1594) avea loc uciderea creditorilor turci (chemaţi la Bucureşti şi Iaşi sub pretextul de a fi plătiţi) din porunca lui Mihai Viteazul, fapt ce a reprezentat semnalul pentru începerea războiului antiotoman din Moldova şi Ţara Românească

* Cu 216 ani în urmă (1805) Johann George Lehner, un măcelar din Viena, inventa un produs alimentar pe care l-a numit „frankfurter”, o reţetă mai veche a hot-dog-ului de astăzi

* Acum 137 de ani (1884) la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera piesei „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale (în distribuţie: Aristizza Romanescu, Constantin Nottara, I. Panu, I. Petrescu) (13/25)

* În urmă cu 114 ani (1907) inginerul francez Paul Cornu reușea primul zbor din lume cu un elicopter. El s-a ridicat 30 de centimetri de la sol la bordul primei „maşini zburătoare cu decolare verticală”. Zborul nu a durat decât 20 de secunde, dar acestea au fost suficiente ca Paul Cornu să intre în istorie drept primul pilot al unei aeronave cu aripă rotativă, categoria vehiculelor aeriene motorizate din care face parte elicopterul

* Acum 67 de ani (1954) prima Cupă Mondială de Rugby era câștigată de Marea Britanie, care a învins Franța în finala disputată la Parc des Princes din Paris, cu scorul de 16 la 12

* În urmă cu 61 de ani (1960) România stabilea relaţii diplomatice cu Cipru, la nivel de ambasadă. România a stabilit relații diplomatice cu Cipru imediat după proclamarea independenței de stat a acestei țări, în anul 1960

* Acum 51 de ani (1970) ciclonul tropical devastator Bhola a lovit Pakistanul de Est (în prezent Bangladesh) și Bengalul de Vest din India. A fost cel mai distrugător ciclon tropical înregistrat vreodată și unul dintre cele mai mortale dezastre naturale ale timpurilor moderne. Până la 500.000 de persoane și-au pierdut viața în timpul furtunii, în principal din cauza valurilor care au inundat insulele din delta râului Gange. Ciclonul Bhola a fost cel de-al șaselea și cel mai puternic din sezonul ciclonic al anului 1970, în Oceanul Indian de Nord, atingând o forță echivalentă cu cea a unui uragan de Categoria 3. Ciclonul s-a format deasupra Golfului Bengal la data de 8 noiembrie și a călătorit spre nord, intensificându-se în tot acest timp. Și-a atins apogeul cu vânturi de 185 km/h la 12 noiembrie 1970, aterizând chiar în acea noapte pe coasta Pakistanului de Est. Furtuna a devastat multe dintre insulele de coastă, anihilând sate și distrugând culturile agricole din regiune. Cel mai rău afectat a fost subdistrictul Thana, din Tazumuddin (Bangladesh), unde peste 45% din populația de 167.000 de persoane de aici a fost decimată de furtună

* Cu 6 ani în urmă (2015), în seara zilei de 13 spre 14 noiembrie, a avut loc un şir de atacuri armate la Paris şi în arondismentele 10 şi 11, în apropierea stadionului Stade de France, situat în Saint-Denis, care a lăsat în urmă aproape 130 de morţi şi peste 350 de răniţi, fiind considerat de autorităţile franceze drept cel mai sângeros din istoria ţării. Atentatele au fost revendicate de Statul Islamic. Printre decedaţi s-au aflat şi doi români, Mariana Lăcrămioara Pop, din Maramureş, şi Ionuţ Ciprian Calciu, din Tulcea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Bibliei”, instituită prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (din 15.XI.2006), pentru a marca rolul Sfintei Scripturi în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor; coincide cu ziua de sărbătorire a Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (www.biserici.org/index; Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, şi mama sa, Sf. Antuza (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Dramaturgiei Româneşti”, instituită prin Legea nr.96/ 7 mai 2019, se celebrează anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti; iniţiatorii proiectului au fost deputaţii Varujan Vosganian şi Ion Hadârcă

– „Ziua Limbii Maghiare”, iniţiată de senatorii şi deputaţii UDMR şi stabilită prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis la 11 noiembrie 2015; cu acest prilej vor fi prezentate valorile minorităţii maghiare, tradiţiile şi obiceiurile ungureşti. NOTĂ: La 22 ianuarie este sărbătorită şi „Ziua Culturii Maghiare”, în multe locuri ale lumii, începând cu anul 1989

– 1888, 13/25: A murit politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (n. 1841)

– 1893: S-a născut (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici), stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (m. 1974)

– 1909, 13/26: S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco), dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; pionier al literaturii şi teatrului absurdului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1994). NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou 26.XI.1909

– 1914: A murit Dimitrie Anghel, poet, prozator, publicist şi traducător; reprezentant al simbolismului român; considerat un „Luchian al literaturii”, datorită volumului său de debut, „În grădină” (n. 1872)

– 1930: S-a născut (la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova) Georgeta Horodincă, critic şi istoric literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită, din 1982, în Franţa (m. 2006)

– 1931: S-a născut arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (m. 2003) – 90 de ani

– 1936: S-a născut baschetbalistul Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA (ulterior echipa a devenit Steaua), dar și ai reprezentativei naționale în perioada de aur a baschetului românesc, între anii 1953-1967; stabilit în Germania din 1975, unde s-a dedicat profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă (m. 2019) – 85 de ani

– 1950: S-a născut Ioana Crăciunescu, actriţă şi poetă

– 1955: A murit Romulus Cioflec, prozator şi publicist (n. 1882)

– 1960: A murit Gheorghe T. Kirileanu, istoric literar, folclorist, memorialist şi editor; sub conducerea lui A. D. Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1872)

– 1964: S-a născut Christian Tămaş, scriitor, filosof, orientalist şi traducător

– 1977: A murit istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; autor al unor lucrări monografice şi de sinteză privind istoria românilor; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1931); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1901)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1984: A murit Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (n. 1923)

– 1988: A murit Vlad Georgescu, istoric şi jurnalist; din 1978 a trăit în exil, ca refugiat politic, iniţial în SUA şi apoi în RFG; între anii 1982 şi 1988 a fost director al Departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” (cu sediul la München) (n. 1937)

– 1997: A murit Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului FSN; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (n. 1911, la Comrat, azi în R. Moldova)

– 2000: A murit Liviu Ionescu, compozitor şi dirijor (n. 1928)

– 2002: A murit filosoful Alexandru Dragomir; după 1948, datorită conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin; abia după moartea sa ies la iveală „caietele Dragomir”, publicate de Editura „Humanitas” (n. 1916)

– 2015: A murit arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

-Wellington: Reuniunea liderilor economici APEC 2021, la care face declarații de deschidere prim-ministrul neozeelandez, Jacinda Ardern

– Aachen, Germania: Ceremonia de decernare a Premiului Aachen pentru Pace Consiliului Interconfesional al Femeilor (WIC) din Nigeria

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: A 10-a Conferință internațională a Șefilor de stat major ai forțelor aeriene (DIACC)

– Brescia, Italia: Expoziția cu lucrări ale artistului chinez disident Badiucao, intitulată „China (nest) near” (13 nov. 2021 – 13 feb. 2022)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”; se marchează, din anul 1946 ( – 75 de ani), în ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Hauy (1745-1822), cel care a întemeiat prima şcoală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784. NOTĂ: O „Zi a nevăzătorilor” mai este marcată la 15 octombrie

– „Ziua Internaţională a Mimului”, instituită la iniţiativa Institutului Internaţional de Teatru, începând din 1998, declarat „Anul internaţional al mimului”, cu ocazia centenarului naşterii francezului Étienne Decroux (1898-1991), fondatorul artei „mimului corporal” sau a „mimului pur”

– 354 d.H.: S-a născut Sf. Augustin (Aurelius Augustinus), filosof şi scriitor roman, unul dintre teologii renumiţi ai bisericii creştine timpurii occidentale (m. 430 d.H.). NOTĂ: Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte pe Sf. Augustin la 28 august (ziua morţii sale)

– 1619, 13/14: A murit pictorul italian Ludovico Carracci (n. 1555)

– 1699: S-a născut Jan Zach, compozitor și violonist ceh (m. 1773)

– 1710: S-a născut Charles Simon Favart, dramaturg francez (m. 1792)

– 1718: S-a născut John Montagu conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1745: S-a născut pedagogul francez Valentin Häuy, fondatorul primei şcoli pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784 (m. 1822)

– 1782: S-a născut poetul suedez Esaias Tegnér (m. 1846)

– 1834: S-a născut poetul, romancierul, jurnalistul, omul politic şi pedagogul Ignacio Manuel Altamirano, figură reprezentativă a culturii mexicane (m. 1893)

– 1850: S-a născut scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (m. 1894)

– 1868: A murit compozitorul italian Gioacchino Rossini (n. 1792)

– 1873: S-a născut dirijorul italian Egisto Tango; a fost un timp dirijor la Opera Română din Cluj (m. 1951)

– 1874: S-a născut pianista franceză Marguerite Long (m. 1966)

– 1903: A murit Camille Pissarro, pictor şi grafician francez, reprezentant al impresionismului (n. 1830)

– 1904: S-a născut H. C. (Henry Codman) Potter jr., regizor american de teatru și film (m. 1977)

– 1909: S-a născut actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (m. 1986)

– 1923: S-a născut actriţa de film americană de origine mexicană Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (m. 2011)

– 1929: S-a născut (în Bulgaria, a crescut şi a studiat în România) Jean-Jacques Askenasy, medic neurolog, cercetător în domeniul neuroștiinței și profesor din Israel; pionier al studiului terapiilor somnului; membru de onoare al Academiei Române din 2016

– 1934: S-a născut Jimmy Fontana, actor, muzician și compozitor italian (m. 2013)

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american Garry Marshall, cunoscut pentru filme ca ”Frumuşica/ Pretty Woman” (1990) sau „Frankie and Johnny” (1991) (m. 2016)

– 1935: S-a născut actorul american Tom Atkins

– 1940: S-a născut Saul Aaron Kripke, filosof, logician și profesor american; considerat printre cei mai importanți 10 filosofi din ultimii 200 de ani; lucrări în domeniile legate de logica matematică, filosofia matematicii, metafizică, epistemologie și teoria mulțimilor

– 1943: A murit pictorul francez Maurice Denis, unul dintre conducătorii şi teoreticienii mişcării simboliste (n. 1870)

– 1947: S-a născut actorul american Joe Mantegna

– 1952: S-a născut Stuart Cornfeld, producător și actor american de film; a produs, alături de Ben Stiller, pelicule de succes precum „Zoolander”, „Dodgeball” şi „Tropic Thunder” (m. 2020)

– 1953: S-a născut Andrés Manuel López Obrador, om politic mexican, președinte al Mexicului (din 2018)

– 1955: S-a născut actriţa americană Whoopi Goldberg (pe numele său adevărat Caryn Elaine Johnson)

– 1973: A murit Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (n. 1920)

– 1974: A murit Vittorio De Sica, regizor şi actor italian de film (n. 1901). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1902

– 1983: A murit Shisō Kanaguri, atlet japonez; alături de sprinterul Yahiko Mishima, a fost primul atlet japonez care a participat la Jocurile Olimpice, anume la cele din 1912 din Stockholm (Suedia) (n. 1891)

– 1988: A murit Antal Doráti, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2001: A murit actriţa britanică Peggy Mount (n. 1915) – 20 de ani

– 2010: A murit regizorul spaniol de film Luis García Berlanga, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei spaniole a secolului XX (n. 1921)

– 2014: A murit matematicianul şi profesorul francez Alexandre Grothendieck, unul dintre cei mai talentaţi matematicieni ai secolului XX; a reformat geometria algebrică şi a pus bazele unei versiuni radicale a ecologiei politice (n. 1928)

– 2016: A murit muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit actriţa americană Katherine MacGregor; cunoscută pentru rolul d-nei Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” („Căsuţa din prerie”) (n. 1925)

– 2019: A murit Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (n. 1936)

– 2020: A murit Ken Spears, scriitor, editor și producător american de televiziune; creator al serialului animat „Scooby-Doo” şi co-fondator al Ruby-Spears Productions, împreună cu Joe Ruby (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 12 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 12 noiembrie 2021, 9:03

S-a întâmplat într-o zi de 12 noiembrie

* Cu 164 de ani în urmă (1857), o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe teritoriul Moldovei. Au fost tipărite cu o presă manuală, bucată cu bucată, patru valori ale primei emisiuni „Cap de bour”, pusă în vânzare pe data de 22 iulie 1858. Primele timbre poștale au fost făcute la Tipografia „Atelia Timbrului” în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac, folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui. Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale

* Se împlinesc 160 de ani (1861) de când apărea la Bucureşti, (până la 17/23.III.1863, cu o întrerupere în lunile iunie-august 1862), gazeta economică, politică, literară şi comercială „Ţeranul român”, sub conducerea agronomului Ion Ionescu de la Brad; în paginile sale erau susţinute reforme în favoarea ţărănimii

* În urmă cu 152 de ani (1869) era înființată Facultatea de Medicină din București, în prezent Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, ca urmare a dezvoltării treptate a Școlii naționale de medicină și farmacie care ființa din 1857. Și-a deschis cursurile în ziua de 22 noiembrie 1869. A fost prima facultate de medicină în cadrul Universității din București. Primul decan a fost medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti

* Acum 144 de ani (1877) Ion Luca Caragiale citea, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă” (12/24)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de la deschiderea oficială a cursurilor Facultăţii de Teologie din Bucureşti, prelegerile începând la 16 noiembrie. Primul decan (1881-1882) a fost profesorul de teologie Barbu Constantinescu (1839-1891). Abia în anul 1890, Legea privind Facultatea de Teologie din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial nr. 74 din 3/15 iulie 1890, recunoştea înfiinţarea acestei Facultăţi

* Timişoara devenea, în urmă cu 137 de ani (1884), primul oraş din Europa iluminat public cu electricitate. Sistemul de iluminat în întregime electric, compus dintr-o reţea de 59 de kilometri de cabluri care alimentau 731 de lămpi cu filament de carbon incandescent, a fost realizat în mai puţin de doi ani de către societatea Anglo Austrian Brush Electrical Company, cu sediul la Viena

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când autorităţile de stat părăseau Bucureştiul şi se mutau la Iaşi, oraş care devenea, astfel, temporar, Capitala României, redusă la o treime din teritoriul ei, ca urmare a evoluţiilor din timpul Primului Război Mondial (12/25)

* Cu 103 ani în urmă (1918) Austria a fost proclamată republică, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar. În 1938 a fost anexată de Germania nazistă, iar în 1945 şi-a redobândit statalitatea odată cu proclamarea celei de-a doua Republici Austriece la 27 aprilie, sub ocupaţia trupelor sovietice, americane, britanice şi franceze. La 26 octombrie 1955 (Ziua Naţională a Austriei), ţara şi-a câştigat independenţa deplină, sub condiţia păstrării neutralităţii. În aceeaşi zi, Consiliul Naţional (Parlamentul) austriac a adoptat Legea constituţională a „neutralităţii permanente”, componentă esenţială a identităţii de stat a Republicii Austria

* Tot acum 103 ani (1918) Rusia sovietică a denunţat Tratatul de pace de la Brest-Litovsk (din 18.II/3.III.1918), încheiat cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia)

* În urmă cu 102 ani (1919) avea loc primul zbor din Anglia spre Australia, realizat de Ross și Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat în localitatea Darwin)

* Acum 99 de ani (1922), într-o zi de 12 noiembrie, avea loc prima cursă aeriană transcontinentală de pasageri din istorie: Paris – Strasbourg – Praga – Varşovia – Viena – Budapesta – Belgrad – Bucureşti (Băneasa) – Istanbul, realizată de Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană. Simbol al cooperării franco-române în domeniul aviaţiei, Compania Franco-Română de Navigație Aeriană a inaugurat pe 12 noiembrie 1922 prima rută aeriană transcontinentală de pasageri. Tradiția Companiei Franco-Române de Navigație Aeriană, transformată în 1925 în Compania Internațională de Navigație Aeriană, este continuată în zilele noastre de companiile Air France și TAROM, partenere și astăzi în cadrul Alianței SkyTeam. Un zbor de la Paris la Bucureşti dura, la vremea respectivă, 24 de ore. Primul zbor de noapte a fost făcut pe 10 septembrie 1924, pe ruta Belgrad – Bucureşti (Băneasa), tot de Compania Franco-Română de Navigație Aeriană

* Cu 62 de ani în urmă (1959) era deschisă, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României

* Se împlinesc 55 de ani (1966) de când România şi Republica Federală Nigeria au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă. În 1968 s-a deschis Ambasada României la Lagos şi a fost acreditat primul ambasador rezident. Din 2001, aceasta funcţionează la Abuja (actuala capitală federală). Ambasada R. F. Nigeria la Bucureşti a fost deschisă în 1974

* În urmă cu 53 de ani (1968), România stabilea relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, cu Ecuador. Primele contacte oficiale datează din 8 aprilie 1880, după ce guvernul român a notificat proclamarea independenţei de stat a României, la care Ecuador a răspuns la 8 iulie 1881. În iulie 1973 şi, respectiv, aprilie 1974 România şi Ecuador au deschis ambasade în capitalele celor două ţări, conduse la nivel de însărcinat cu afaceri a.i. România a închis temporar ambasada sa la Quito, în mai 2000. Guvernul Republicii Ecuador a închis temporar ambasada sa la Bucureşti, la 31 mai 1999. După închiderea ambasadelor celor două ţări, relaţiile bilaterale se află într-un proces de stagnare

* Acum 31 de ani (1990) apărea prima pagină web. Evenimentul a revoluţionat comunicarea, internetul fiind printre cele mai mari descoperiri ale omenirii. După ce la data de 12 martie 1989, fizicianul Tim Berners-Lee a venit cu propunerea dezvoltării unui sistem electronic care să permită accesul la informaţie din orice parte a globului, un an mai târziu proiectul a început să prindă contur. Iniţial, Tim Berners-Lee s-a gândit să găsească o soluţie simplă pentru ca echipele de cercetare în domeniul fizicii nucleare să poată comunica mai uşor cu specialiştii CERN (Centrul European pentru Fizică Nucleară), cu sediul la Geneva. Ideea lui Berners-Lee a fost aceea de a face legătura între mai multe documente prin „hipertext”, astfel că au apărut primele pagini web. La 12 noiembrie 1990, Berners-Lee și colegul Robert Cailliau, au publicat o propunere intitulată „WorldWideWeb: Propunere pentru un proiect HyperText”, care stabilea un plan în două faze pentru realizarea web-ului. Prima etapă presupunea „implementarea browserelor simple”, extinsă apoi prin „permiterea utilizatorilor de a adăuga noi materiale”. La data de 13 noiembrie 1990, la o zi după publicarea lui Tim Berners-Lee și a lui Robert Cailliau a conceptului de sistem de hipertext la nivel mondial, a fost creată prima pagină web. Primul server web a fost nxoc01.cern.ch, denumit ulterior info.cern.ch, iar prima pagină web http://nxoc01.cern.ch/hypertext/WWW/TheProject.html. Tot în acea perioadă s-a început lucrul la primul browser care să ajute la navigare pe internet. Spre sfârşitul anului 1990 s-au făcut și primele demonstraţii de navigare, în primă fază afişarea făcându-se în format text. Primul navigator performant – MOSAIC – a apărut în 1993, când a început cu adevărat răspândirea internetului pentru uz civil

* Cu 31 de ani în urmă (1990) avea loc ceremonia oficială de încoronare a celui de-al 125-lea împărat al „Ţării Soarelui Răsare”, împăratul japonez Akihito, inaugurându-se, cu acest prilej, era imperială „Heisei”. La data de 7 ianuarie 1989, la încetarea din viaţă a Împăratului Hirohito (denumit postum Împăratul Showa), Majestatea Sa Împăratul Akihito a urcat pe tron, ca al 125-lea Împărat al Japoniei. Ceremonia de încoronare s-a defăşurat la Palatul Imperial, la aceasta participând reprezentanţii a 158 de ţări, printre care s-au numărat monarhi şi şefi de stat, precum şi preşedinţii a două organizaţii internaţionale. Japonia a organizat, la data de 22 octombrie 2019, ceremonia oficială ce marchează urcarea pe Tronul Crizantemei a lui Naruhito, cel de-al 126-lea împărat din istoria ţării, un eveniment prin care succesorul lui Akihito şi-a proclamat mandatul în faţa poporului nipon şi a demnitarilor din 194 de ţări. La 1 mai 2019, prinţul moştenitor Naruhito al Japoniei a fost încoronat ca împărat după abdicarea tatălui său, Akihito, care a devenit primul monarh japonez ce a abdicat în ultimii 200 de ani. Odată cu încoronarea sa, în istoria japoneză se sfârşeşte era Heisei şi începe era Reiwa

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de la Masacrul din Santa Cruz (cunoscut și sub numele de Masacrul de la Dili), când cel puțin 250 de oameni din Timorul de Est manifestanți independenți în cimitirul Santa Cruz din capitala Dili, au fost împușcați, în timpul ocupației indoneziene a Timorului de Est, eveniment ce face parte din Genocidul din Timorul de Est

* Acum 22 de ani (1999) Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) adopta „Declaraţia universală asupra genomului uman şi drepturilor omului”

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când un avion Airbus A-300 al American Airlines care zbura spre Republica Dominicană s-a prăbuşit după decolarea de pe Aeroporul din New York, într-o zonă rezidenţială din cartierul Queens. 260 de pasageri şi 5 oameni de la sol şi-au pierdut viaţa

Aniversări – Comemorări

– Sf. Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Iosafat, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Cercetaşilor Militari”; prin Ordinul 83/12.XI.1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat actul de constituire a Secţiei a II-a din cadrul Corpului de Stat Major General (ca prim element al cercetării în Armata română)

– „Ziua Geodezilor Militari” în România; bazele Serviciului Topografic al Armatei Române au fost puse prin semnarea, de către domnitorul Al.I. Cuza (1859-1866), a Înaltului Ordin de Zi nr. 83 din 12 noiembrie 1859, prin care se înființa „Corpul (Korpu) de Stat Major General”, care avea în compunerea sa o structură de specialitate care să execute „tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice și statistice, precum și ridicarea și lucrarea planurilor de acest fel și aplicarea acestor lucrări la facerea hărței cadastrale a Principatelor Unite”

– „Ziua Statului Major al Apărării”; după Unirea din 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât, prin Înaltul Ordin nr. 83 din 12/24 noiembrie 1859, constituirea Corpului de Stat Major General al Armatei Principatelor Unite, care avea ca principală menire crearea unei structuri militare cu o concepţie şi organizare unică

– 1850: A murit Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (n. 1770)

– 1862, 12/24: S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1934)

– 1869: A murit Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (n. 1788, la Herţa, azi în Ucraina)

– 1900: S-a născut Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1903: A murit Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (n. 1869)

– 1922: S-a născut Titus Moisescu, muzicolog, bizantinolog şi editor (m. 2002)

– 1929: S-a născut Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (m. 2013)

– 1934: A murit Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul Primului Război Mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1853)

– 1937: S-a născut fostul atlet, antrenor şi om politic Nicolae Mărăşescu (m. 2016)

– 1938: S-a născut geologul şi profesorul Nicolae Panin; specialist în domeniul geo-ştiinţelor mării; membru titular al Academiei Române din 2015

– 1940: S-a născut violoncelistul şi profesorul Cătălin Ilea; stabilit, din 1977, în Germania

– 1946: S-a născut sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (m. 2013) – 75 de ani

– 1950: S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (m. 1999)

– 1957: S-a născut sculptorul Dan Drăghici, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020)

– 1960: A murit juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1885)

– 1961: S-a născut Nadia Comăneci (Conner), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montreal/Canada din 1976), numită şi „Zâna de la Montreal”; stabilită din 1989 în SUA; preşedinte de onoare al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi al Federaţiei Române de Gimnastică; în 1999 a fost declarată, la Viena, „sportiva secolului XX”; World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO – 60 de ani

– 1987: A murit Petru Sfetca, poet şi traducător; s-a impus ca un remarcabil traducător, fiind, la noi, primul tălmăcitor al unor poeţi italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo (n. 1919)

– 2000: A murit Henry Mălineanu, compozitor (de muzică ușoară, romanțe, operetă, muzică de film și de teatru), dirijor, textier și om de teatru (n. 1920)

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, şi publicat abia în 1993, care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922)

– 2013: A murit hocheistul Czáka Zoltán, multiplu campion naţional (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (Buget)

– Ankara: Președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, se va întâlni cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan

– Paris: Președintele francez, Emmanuel Macron, găzduiește summitul internațional despre Libia. Organizată împreună cu Germania şi Italia, conferinţa va avea loc cu scopul de a se asigura că este respectat calendarul electoral, dar şi de a discuta despre plecarea luptătorilor străini de pe teritoriul ţării producătoare de petrol din nordul Africii

– Tokyo: Toshiba – rezultatele trimestrului 2 și prezentarea noului plan strategic

– Wolfsburg, Germania: Volkswagen – reuniunea consiliului de supraveghere pentru validarea planului multianual de investiții

– Bonn, Germania: Deutsche Telekom – rezultate din trimestrul 3

– Londra: AstraZeneca – rezultate din trimestrul 3

– Dili, Timorul de Est: Sunt marcați 30 de ani de la masacrul din Santa Cruz, în care forțele indoneziene au ucis aproximativ 270 de timorezi

– New York: Sunt marcați 20 de ani de la prăbușirea unui Airbus American Airlines într-un cartier din New York, care a ucis 265 de persoane

– Hong Kong: Deschiderea Muzeului de Artă Modernă M+

– Tunisia: A 36-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Tunis (12 – 21 nov.)

– Valencia: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu de la Valencia (12 – 14 nov.)

– Tokyo: Patinaj artistic – Marele Premiu ISU, trofeul NHK (12 – 14 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, este marcată, din 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu scopul de a conştientiza gravitatea acestei boli, precum şi impactul ei asupra societăţii

– 1833: S-a născut compozitorul şi chimistul rus Alexandr Borodin (m. 1887)

– 1840: S-a născut Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (m. 1917)

– 1842: S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor („Legea lui R.”) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon; a dat o valoare numărului lui Avogadro; Premiul Nobel pentru fizică pe 1904; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1919)

– 1915: S-a născut Roland Barthes, eseist şi critic literar francez (m. 1980)

– 1929: S-a născut actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (m. 1982)

– 1929: S-a născut Michael Ende, scriitor german, cunoscut mai ales datorită romanelor sale așa-zise „pentru copii”; a fost de asemenea actor, critic de film (la radiodifuziunea bavareză) şi autor dramatic (m. 1995)

– 1935: S-a născut actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-’80 (m. 2011)

– 1939: S-a născut soprana cehă Lucia Popp (Lucia Poppová) (m. 1993)

– 1943: S-a născut (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (m. 2015)

– 1943: S-a născut actorul spaniol Ernesto Chao (m. 2018)

– 1945: S-a născut Neil Young, interpret rock şi compozitor canadian; unul dintre cei mai faimoşi chitarişti contemporani

– 1948: A murit compozitorul italian Umberto Giordano (n. 1867)

– 1964: S-a născut economistul american Michael Robert Kremer, profesor la Universitatea Harvard, laureat al Premiului Nobel pentru Economie 2019, împreună cu Abhijit Banerjee şi Esther Duflo, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale”

– 1976: A murit compozitorul american Walter Piston (n. 1894) – 45 de ani

– 1980: S-a născut Ryan Gosling, actor, scenarist, regizor și muzician canadian

– 1984: A murit scriitorul afro-american Chester Himes (n. 1909)

– 1988: A murit Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (n. 1906)

– 2013: A murit actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (n. 1924)

– 2013: A murit compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (n. 1944)

– 2017: A murit Liz Smith, cunoscută autoare de cronici mondene din presa americană, care a contribuit la creşterea interesului manifestat de industria mass-media faţă de ştirile despre celebrităţi (n. 1923)

– 2018: A murit scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (n. 1922)

– 2020: A murit fizicianul japonez Masatoshi Koshiba; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2002, împreună cu fizicianul american Raymond Davis, Jr., pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici; ei au împărţit premiul cu fizicianul american Riccardo Giacconi (n. 1926) – 1 an

Calendarul zilei – 11 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 11 noiembrie 2021, 8:25

S-a întâmplat într-o zi de 11 noiembrie

* Acum 103 ani (1918) Imperiul German şi puterile Antantei semnau Armistiţiul de la Compiègne (Franţa) dintre Aliaţi şi Germania (în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a), acord ce a pus capăt Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918), pe Frontul de Vest. Tratatul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11:00. Principalii semnatari au fost mareşalul Ferdinand Foch, comandantul forţelor Antantei, şi Matthias Erzberger din partea Germaniei. Cu acest prilej, anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”

* Cu 88 de ani în urmă (1933) apărea la Bucureşti, până la 3.X.1936, „Cuvântul liber”, revistă săptămânală de politică-literatură-teatru-artă, sub conducerea lui Tudor Teodorescu-Branişte

* Administraţia română din teritoriul eliberat al nordului Transilvaniei era înlăturată, acum 77 de ani (1944), de sovietici, care au introdus o administraţie militară proprie. Măsura era destinată să ofere URSS un mijloc de presiune pentru a favoriza instituirea controlului Partidului Comunist Român asupra ţării (revenirea administraţiei române a avut loc în martie 1945)

* Cu 51 de ani în urmă (1970) intra în vigoare Convenţia ONU privind Imprescriptibilitatea Crimelor de Război şi a Crimelor împotriva Umanităţii, adoptată şi deschisă spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 2391 (XXIII) din 26 noiembrie 1968. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 547, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 83 din 30 iulie 1969

* Cu 32 de ani în urmă (1989) Todor Jivkov (1911 – 1998), liderul comunist al Bulgariei între anii 1954 şi 1989, era înlăturat (paşnic) de la putere şi înlocuit cu Petăr Mladenov (1936 – 2000), fost ministru de externe. Ca preşedinte, Mladenov a susţinut mai multe reforme, inclusiv pe cea a excluderii politicii antiturceşti a lui Jivkov şi pe cea a desfăşurării alegerilor în sistem de coaliţie a partidelor din iunie 1990, dar a fost forţat să demisioneze la puţin timp după acest scrutin

* Acum 31 de ani (1990) intra în vigoare Convenţia ONU privind Combaterea Traficului Ilegal de Stupefiante şi de Substanţe Psihotrope (adoptată în decembrie 1988)

* Acum 21 de ani (2000) avea loc dezastrul din Tunelul Kaprun, când, într-un tunel lung de 3 km din stațiunea austriacă Kaprun a luat foc instalația electrică de încălzire de la un vagon, s-au topit țevile de la instalația hidraulică, blocându-se ușile și trenul propriu-zis. Până la spargerea geamurilor care erau dintr-un plastic rezistent, focul s-a întețit și au murit arși 155 de tineri, toți schiori, care se îndreptau către Kitzsteinhorn. Totuși, din numărul total de persoane care au fost în acel funicular au scăpat un număr de 12 persoane, 10 germani și doi austrieci. Funicularul nu a mai fost redeschis niciodată după incendiu și a fost înlocuit cu o telegondolă. Stațiile au fost abandonate, iar tunelul sigilat, rămânând nefolosit și astăzi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Mina, Sf. Mucenici Victor, Vichentie şi Ştefanida (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Martin din Tours, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii”, instituită prin Legea nr. 150 din 22.10.2014 privind modificarea şi completarea OUG nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. Această zi a fost aleasă pentru simbolistica ei: intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11:00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918; semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar decedat în teatrul de operaţii din Afganistan. România a sărbătorit pentru prima oară această zi în 2014, alăturându-se astfel Australiei, Canadei, Statelor Unite ale Americii şi altor state din Europa, care la 11 noiembrie îşi arată recunoştinţa pentru militarii întorşi din misiuni şi îşi comemorează eroii

– 1845: S-a născut (la Trinca/jud. Hotin, azi în Ucraina) Vasile Stroescu, jurist, cărturar, filantrop (a construit numeroase biserici, şcoli şi spitale în toate provinciile româneşti, a asigurat burse pentru mulţi tineri), om politic (primul preşedinte al Parlamentului României Mari, 1919); membru onorific al Academiei Române din 1919 (m. 1926)

– 1874: S-a născut Constanţa Erbiceanu, pianistă şi profesoară; una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti, creatoarea „metodei Erbiceanu” (m. 1961)

– 1883, 11/24: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) istoricul literar Ştefan Ciobanu; a depus o intensă activitate politică şi culturală pentru unirea Basarabiei cu România; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1944-1948) (m. 1950)

– 1886: S-a născut Cezar Papacostea, scriitor, traducător şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 1936) – 135 de ani

– 1904: S-a născut Benedict Menkeş, medic şi biolog; cercetări multilaterale de embriologie; a participat la punerea bazelor şi la dezvoltarea învăţământului medical preclinic timişorean; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1987)

– 1910: S-a născut dramaturgul Mihail Davidoglu (numele la naştere: Moise Davidson) (m. 1987)

– 1914: S-a născut muzicologul şi profesorul Victor Giuleanu (m. 2006)

– 1923: S-a născut istoricul literar Dumitru Velciu; de profesie economist, şi-a consacrat tot timpul liber cercetării cronicilor şi cronicarilor (m. 1994)

– 1924: S-a născut Vasile Ilica, publicist, scriitor, cercetător asupra masacrelor antiromâneşti din nordul Bucovinei, veteran de război (m. 2015)

– 1928: S-a născut Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (m. 2010)

– 1928: S-a născut Mircea Mureşan, regizor de film şi scenarist; a scris şi publicistică de cinema (m. 2020)

– 1928: S-a născut chimistul, farmacistul şi profesorul american de origine română Gheorghe D. Mateescu; lucrări fundamentale privind spectroscopia în infraroşu; contribuţii în domeniul rezonanţei magnetice nucleare; pionier în cercetari biomedicale cu izotopi de oxigen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2021)

– 1933: S-a născut actorul Ştefan Bănică (m. 1995)

– 1934: S-a născut Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (m. 2006)

– 1937: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Târgovişte, expert în diabetologie; contribuţii importante la ridicarea nivelului asistenţei diabetului şi a bolilor metabolice din România; membru titular al Academiei Române din 2015

– 1940: S-a născut Virgil Enătescu, psihiatru, informatician, inventator şi profesor; inventatorul psihiatriei cibernetice; americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului al XXI-lea (m. 2020)

– 1942: S-a născut Pavel Alaszu, pictor și grafician (m. 1995)

– 1945: S-a născut sculptorul monumentalist Pavel Bucur (m. 2016)

– 1948: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Anca Florea (m. 2017)

– 1950: S-a născut Mircea Dinescu, poet, publicist şi editor

– 1951: S-a născut Christian W. Schenk, medic chirurg, poet, eseist, editor și traducător bilingv româno-german; în anul 1976 a părăsit România, stabilindu-se definitiv în Germania; membru al Uniunii Scriitorilor din România și Germania

– 1951: S-a născut sculptorul Liviu Vladimir Russu (m. 2018) – 70 de ani

– 1962: A murit Ion I. Nistor, istoric şi om politic; luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei; în toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni; a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii; după 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti; arestat şi închis la Sighet (1950-1955); membru titular al Academiei Române din 1915 (n. 1876)

– 1967: S-a născut Romulus Cristea, jurnalist, revoluționar și fost redactor la ziarul „România liberă”; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru un număr de cărți publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (m. 2020)

– 1973: S-a născut tenorul Marius Brenciu

– 1995: A murit Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (n. 1914)

– 2004: A murit David Davidescu, inginer agrochimist şi profesor universitar; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2005: A murit interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (n. 1930)

– 2012: A murit inginerul electronist şi profesorul universitar Adrian Rusu; a adus contribuţii fundamentale la teoria structurilor electronice semiconductoare, a inventat dispozitive electronice şi circuite integrate, realizate în calitate de demonstratori, dintre care unele au fost introduse în circuitul industrial; contribuţii la orientarea învăţământului de microelectronică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1994 (n. 1946)

– 2013: A murit actorul Geo Costiniu (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor comerțului din UE

– Paris: Vizita vicepreședintelui american Kamala Harris (11 – 12 nov.)

– Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov poartă discuții cu omologul său malian

Abdoulaye Diop

– Paris: A 24-a ediție a Paris Photo, târg internațional dedicat fotografiei (11 – 14 nov.)

– München: Siemens – rezultatele financiare pe trimestrul al IV-lea

– Tokyo: Rakuten prezintă rezultatele financiare pe trimestrul al III-lea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988); în România se sărbătoreşte din anul 1990

– Ziua naţională a Republicii Angola; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– Ziua independenţei Poloniei – 1918. Sărbătoare naţională (este aniversată din nou începând cu anul 1989)

– „Ziua Veteranilor” în SUA; iniţial, ziua era consacrată veteranilor din Primul Război Mondial şi se numea „Ziua armistiţiului”, recunoscută ca sărbătoare naţională în Statele Unite în 1938; din 1954, după sfârşitul celui de-al doilea război mondial şi după războiul din Coreea, a devenit o zi a veteranilor americani din toate războaiele şi pentru toate armele

– Anual în Marea Britanie şi Franţa se marchează „Ziua Amintirii”; la 11.XI.1918 s-a semnat armistiţiul de la Compiègne/Franţa dintre Aliaţi şi Germania (în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a), armistiţiu ce a pus capăt Primului Război Mondial (28.VII.1914-11.XI.1918)

– 1493: S-a născut elveţianul Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic (a introdus în tratament medicamente chimice, devenind precursorul iatrochimiei), „magician” şi filosof al naturii; una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii (m. 1541). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 17 decembrie 1493

– 1579: La această dată a fost botezat pictorul flamand Frans Snyders (m. 1657)

– 1729: S-a născut Louis Antoine de Bougainville, amiral și explorator francez (m. 1811)

– 1791: S-a născut scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (m. 1830) – 230 de ani

– 1855: A murit Sören (Aabye) Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (n. 1813)

– 1863: S-a născut Paul Signac, pictor francez; discipol al lui Georges Seurat şi, împreună cu el, teoretician al tehnicei divizioniste în pictură (m. 1935)

– 1866: S-a născut lingvistul francez Antoine Meillet; contribuţii fundamentale la gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; a perfecţionat metoda comparativ-istorică; a condus, împreună cu conaţionalul său Marcel Cohen, elaborarea lucrării „Limbile lumii”; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (m. 1936) – 155 de ani

– 1868: S-a născut pictorul francez Jean Edouard Vuillard (m. 1940)

– 1883: S-a născut dirijorul elveţian Ernest Ansermet (m. 1969)

– 1898: S-a născut regizorul francez de film René Clair (m. 1981)

– 1904: S-a născut, în India, matematicianul englez J.H.C. (John Henry Constantine) Whitehead (m. 1960)

– 1914: A murit arhitectul francez Émile Lecomte De Nouy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (n. 1844)

– 1915: S-a născut sculptorul german Bernhard Heiliger (m. 1995)

– 1919: S-a născut Kaarlo (Kalle) Alvar Päätalo, romancier finlandez; unul dintre cei mai populari scriitori ai ţării din secolul al XX-lea (m. 2000)

– 1922: S-a născut Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (m. 2007)

– 1925: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (m. 2013)

– 1925: S-a născut John Guillermin, regizor, scriitor și producător britanic; a cunoscut succesul cu filme precum „Infernul din zgârie-nori” (1974) şi „King Kong” (1976) (m. 2015, în California, SUA)

– 1926: S-a născut italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (m. 2016) – 95 de ani

– 1927: S-a născut Mose Allison, pianist, compozitor şi interpret american de jazz şi blues (m. 2016)

– 1928: S-a născut scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (m. 2012)

– 1929: S-a născut actriţa egipteană de film Hind Rostom, considerată o „Marilyn Monroe a lumii arabe” (m. 2011)

– 1935: S-a născut actriţa suedeză de film Bibi Andersson (nume real: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (m. 2019)

– 1936: S-a născut actorul american John Reilly, un star al telenovelelor nord-americane (m. 2021) – 85 de ani

– 1951: S-a născut Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise o adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (m. 2009) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actorul american Stephen Lee (m. 2014)

– 1962: S-a născut actriţa americană Demi Moore (pe numele său adevărat Demi Guynes)

– 1964: S-a născut actriţa de film americană Calista Flockhart

– 1973: A murit Artturi Ilmari Virtanen, chimist finlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1945 (n. 1895)

– 1974: S-a născut actorul și producătorul american de film Leonardo DiCaprio

– 1976: A murit sculptorul american Alexander Calder, unul dintre cei mai prolifici artiști importanți ai secolului XX; pionier al sculpturii cinetice (n. 1898) – 45 de ani

– 1999: A murit Sir Vivian Ernest Fuchs, geolog şi explorator britanic; este cel care a realizat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, trecând prin Polul Sud (expediţia s-a desfăşurat în perioada 24.XI.1957-2.III.1958) (n. 1908)

– 2004: A murit Yasser Arafat, om politic palestinian; ales, în 1968, preşedinte al Organizaţie pentru Eliberarea Palestinei, iar în 1994, preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene; Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu premierul israelian Yitzhak Rabin şi cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian, pentru progresul (din acea perioadă) în negocierile de pace din Orientul Mijlociu (n. 1929)

– 2016: A murit actorul american Robert Vaughn (n. 1932) – 5 ani

Calendarul zilei – 10 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 noiembrie 2021, 05:06 / actualizat: 10 noiembrie 2021, 8:47

S-a întâmplat într-o zi de 10 noiembrie

* În urmă cu 577 de ani (1444) avea loc Bătălia de la Varna (Bulgaria), cruciadă antiotomană promovată de papa Eugen al IV-lea (1431 – 1447) şi condusă de Vladislav (1440 – 1444), regele Ungariei şi al Poloniei, şi de Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievodul Transilvaniei. Conform datelor istorice armata lui Vladislav era inferioară armatei otomane, aceasta numărând 15-16 mii de ostaşi, în timp ce armata Sultanului era de 80-120 mii de soldaţi. Deşi Iancu de Hunedoara l-a sfătuit pe Vladislav să-i atace rapid pe turci pentru a nu le da posibilitatea de a descoperi inferioritatea lor numerică, regele Vladislav, lipsit de experienţă şi neascultând de sfatul lui Iancu, a dat ordinul de a-i ataca pe turci chiar în miezul nopţii. Acest lucru a dus la moartea regelui Ungariei, iar acest lucru a lovit ca un fulger moralul armatei producându-se panică în rândul ostaşilor. Iancu de Hunedoara a fost nevoit să părăsească câmpul de luptă. Sultanul a sărbătorit triumful în tot imperiul, în schimb Occidentul a refuzat, un timp, să creadă că şansa de a-i alunga pe otomani definitiv din Europa a fost pierdută. „Bătălia de la Varna” a însemnat pierderea speranţei obţinerii independenţei de către popoarele balcanice şi ascensiunea otomană fără precedent

* Acum 513 ani (1508), din iniţiativa lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti (1495-1508), apărea „Liturghierul” slavon, ieşit de sub teascurile călugărului sârb Macarie, de la Mănăstirea Dealu, prima carte tipărită în Muntenia. „Liturghierul” lui Macarie nu este doar prima tipăritură imprimată vreodată în Ţările Române, ci şi primul Liturghier ortodox tipărit

* Cu 333 de ani în urmă (1688) era terminată tipărirea primei traduceri a Bibliei în limba română („Biblia de la Bucureşti”). Textul (o sinteză a eforturilor depuse, timp de trei veacuri, de către cărturarii români din toate ţările româneşti şi considerat cel dintâi document de limbă literară, pe înţelesul tuturor românilor) a fost definitivat, din iniţiativa domnitorului muntean Şerban Cantacuzino (1678-1688), de către un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu (10/20)

* Acum 149 de ani (1872) era inaugurată Universitatea din Cluj – Universitatea Franz Joseph (înfiinţată pe baza unui decret imperial din 12.X.1872), cu patru facultăţi: Filosofie şi Litere, Matematici şi Ştiinţele Naturii, Drept şi Medicină (clădirea a fost construită după planurile arhitecţilor Ferdinand Fellner şi Herman Helmer). Și-a încetat activitatea în 1945

* Cu 93 de ani în urmă (1928) era difuzată prima emisiune pentru copii la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928). Se transmiteau zilnic lecturi din operele scriitorilor noştri clasici şi contemporani

* Tot acum 93 de ani se forma primul guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu preşedintele PNŢ, Iuliu Maniu (1928-1933)

* În dimineaţa zilei de 10 noiembrie, acum 81 de ani (1940), la ora locală 3:39, a avut loc cel mai puternic cutremur vrâncean din secolul al XX-lea, eveniment care a atins pe arii largi intensităţi care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrâncean catastrofal din 23 ianuarie 1838. Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul în partea de nord-est a Munţilor Vrancei, iar adâncimea focarului a fost estimată la cca. 145-150 km. A avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Intensitatea maximă a cutremurului a atins 9-10 grade pe scara Mercalli în mai multe localităţi din judeţul Vrancea (în special la Panciu şi Corod). De asemenea, pe o arie largă din Moldova (în special partea centrală şi de sud) şi Muntenia (în special în zona subcarpatică din nord-estul Munteniei, dar şi în alte localităţi din sud-estul ţării), cutremurul a atins intensităţi mari, de cca. 8 grade pe scara Mercalli şi chiar 8-9 grade în nord-estul Munteniei (judeţele Prahova şi Buzău), inclusiv la Bucureşti

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de când primarul M. Leslie Downing din Englewood, New Jersey, forma un număr de telefon de 10 cifre, iar 18 secunde mai târziu, îi răspundea primarul Frank Osborne în Alameda, California, fiind efectuată astfel, prima convorbire telefonică la distanță (de pe coasta de Vest pe cea de Est), fără să fie nevoie de asistenţa unui operator

* În urmă cu 41 de ani (1980) Tribunalul Suprem al R. P. Polone recunoştea legalitatea constituirii sindicatului liber „Solidaritatea”, creat, sub conducerea lui Lech Wałęsa, în urma mişcărilor greviste de la şantierele navale din Gdansk, din vara aceluiaşi an (între anii 1981 şi 1989 sindicatul a fost interzis). Federaţia sindicală, fondată în septembrie 1980 la Gdańsk în Polonia, a consituit în anii ′80 o importantă mişcare anticomunistă, adunând de la persoane asociate cu Biserica Catolică până la membri ai stângii anticomuniste. Solidaritatea sugera nonviolenţa în activitatea membrilor săi. Supravieţuirea Solidarităţii a reprezentat un eveniment fără precedent nu doar pentru Polonia, ci şi pentru întregul bloc estic

* Cu 27 de ani în urmă (1994) România a adoptat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (semnată la 1.II.1995, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state). Convenţia a intrat în vigoare la 1.II.1998. România a semnat Convenţia în ziua adoptării acesteia (1 februarie 1995), alături de alte 20 de state europene. Din partea României a semnat Teodor Meleșcanu, ministrul afacerilor externe de la acea vreme. România a fost primul stat care a ratificat documentul, la data de 29 aprilie 1995, depunând instrumentul de ratificare la data de 11 mai 1995

* Acum 6 ani (2015) preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe fostul comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş, să formeze un nou guvern, ca urmare a demisiei lui Victor Ponta. Premierul desemnat a prezentat, la data de 15 noiembrie, lista persoanelor propuse a ocupa funcţii în viitorul Guvern. La 17 noiembrie Parlamentul a votat noul cabinet cu 389 de voturi pentru, 115 împotrivă şi 2 voturi nule. În seara aceleiaşi zile, membrii cabinetului au depus jurământul în faţa preşedintelui Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, iar în data de 19 noiembrie, executivul condus de premierul Dacian Cioloş se reunea în prima şedinţă de la învestire. Guvernul Cioloș, în funcție până la data de 4 ianuarie 2017, a fost unul apolitic, de tehnocrați, și a fost învestit atât cu voturile majorității parlamentare, cât și cu cele ale opoziției

Aniversări – Comemorări

– Sf. Leon cel Mare, papă învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Artileriei Române”; la 10/22.XI.1843, prin Porunca Domnească 198 a domnitorului Gheorghe Bibescu, s-a înfiinţat prima baterie de artilerie a Ţării Româneşti, act ce simbolizează constituirea artileriei ca armă de sine stătătoare

– 1887: S-a născut Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din Europa (m. 1973)

– 1892: S-a născut Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (m. 1986)

– 1895: A murit Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru al Societăţii Academice Române din 1870 (n. 1834)

– 1911: S-a născut Emil Turdeanu, istoric literar român stabilit în Franţa din 1945; contribuţii de referinţă la istoria literaturii române vechi; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2001) – 110 ani

– 1920: S-a născut actorul de teatru Val Săndulescu; apariţii episodice în film (m. 1987)

– 1927: S-a născut basul, dirijorul şi profesorul Nicolae Florei (m. 2000)

– 1927: S-a născut József Birtalan, compozitor, dirijor şi profesor (m. 2017)

– 1928: S-a născut pictoriţa şi graficiana de origine aromână Sultana Maitec; soţia sculptorului Ovidiu Maitec (m. 2016)

– 1932: S-a născut Ştefan Cazimir, critic şi istoric literar, eseist, profesor; om politic, fondator al Partidului Liber Schimbist (1990-1992); ulterior deputat PDSR/PSDR în mai multe legislaturi (m. 2021)

– 1933: S-a născut Oana (Onica) Busuioceanu, critic literar, traducătoare (din literaturile italiană, spaniolă) şi prozatoare (m. 2007)

– 1934: S-a născut Ovidiu Genaru (pseudonim al lui Ovidiu Bibire), poet, prozator şi dramaturg

– 1937: S-a născut poeta Ioana Bantaş (pseudonimul Elenei Mustaţă), soţia poetului Cezar Baltag (m. 1987)

– 1939: S-a născut Ioan Neacșu, publicist, eseist şi critic literar

– 1940: S-a născut regizorul Tudor Mărăscu; personalitate a regiei de teatru şi film, fie el de televiziune sau lungmetraj cinematografic s-a impus cu montări de anvergură pe scena teatrelor importante; a semnat regia a zeci de spectacole la Teatrul Odeon, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie, Teatrul Naţional din Bucureşti, precum şi la teatre din ţară (m. 2012)

– 1942: S-a născut criticul și teoreticianul literar Dan Cristea

– 1945: S-a născut poetul George Ţărnea (m. 2003)

– 1949: S-a născut poetul Vasile Chiru

– 1951: S-a născut Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică (m. 2013) – 70 de ani

– 1953: S-a născut Laurenţiu Eleodor Mihăileanu, poet şi prozator (m. 2013)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător şi eseist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1898)

– 1981: A murit Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (n. 1922) – 40 de ani

– 1988: A murit poetul şi prozatorul Alexandru Jar (pseudonimul literar al lui Alexandru Avram) (n. 1911)

– 1994: A murit actorul de circ Iosefini (numele real: Aurel Iozif), timp de două decenii director al Circului de Stat din Bucureşti (n. 1916)

– 1995: A murit Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1902)

– 2009: A murit actorul Gheorghe Dinică (n. 1934). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 2020: A murit pictorița Doina Herivan Moisescu (n. 1944) – 1 an

– 2020: A murit actorul Vladimir Găitan (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Discurs al Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, în fața Parlamentului European

– Berlin: Regina Margrethe a II-a a Danemarcei și prințul moștenitor Frederik vizitează Germania (10 – 13 nov.)

– Luxemburg: Decizia Curții Europene de Justiție cu privire la recursul Google împotriva hotărârii antitrust a UE

– Paris: Fostul președinte francez, François Hollande depune mărturie în procesul atacurilor din 13 noiembrie 2015

– Guatemala: Adunarea Generală a Organizației Statelor Americane (OEA) (10 – 12 nov.)

– Paris: Audierea denunțătoarei Facebook, Frances Haugen, de către Comisia pentru afaceri economice împreună cu Comisia pentru lege

– München: Allianz – rezultate financiare pe al treilea trimestru

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate pe al treilea trimestru

– Varșovia: Apel împotriva a trei activiști pentru difuzarea imaginilor Madonei cu aureola curcubeu, acuzați de blasfemie

– Cotonou, Benin: Ceremonia de întâmpinare a comorilor naționale returnate de Franța (10 – 15 nov.)

– Puno, Peru: Înotătorul francez cu dizabilități Théo Curin va încerca să traverseze lacul Titicaca

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvoltare”; proclamată la a 31-a Conferinţă generală a UNESCO, la 2.XI.2001 (- 20 de ani); se marchează anual, având ca scop o mai bună informare a publicului asupra importanţei ştiinţei şi, totodată, construirea unei punţi între ştiinţă şi societate

– „Ziua Mondială de Conștientizare a Tumorilor Neuroendocrine” („World NET Cancer Day”), coordonată de Alianța Internațională pentru Cancer Neuroendocrin (INCA), este marcată pentru a crește gradul de conștientizare a cancerului neuroendocrin și pentru a oferi o voce comunității NET pentru diagnostic îmbunătățit, tratamente, informații, îngrijire și cercetare

– 1483: S-a născut Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (m. 1546)

– 1668: S-a născut François Couperin (Le Grand), compozitor francez (m. 1733)

– 1697: S-a născut William Hogarth, pictor şi grafician englez (m. 1764)

– 1728: S-a născut scriitorul irlandez Oliver Goldsmith; a fost, alături de Laurence Sterne, un reprezentant de seamă al sentimentalismului (m. 1774). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1730

– 1759: S-a născut Friedrich von Schiller, poet şi dramaturg german; considerat unul din „prinții poeziei germane” (m. 1805)

– 1834: S-a născut poetul argentinian José Hernández (m. 1886)

– 1869: S-a născut filosoful francez León Brunschvicg; a examinat progresul conştiinţei în lumina istoriei ştiinţei şi filosofiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1935) (m. 1944)

– 1873: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez Henri Rabaud (m. 1949)

– 1887: S-a născut scriitorul german Arnold Zweig (m. 1968)

– 1889: S-a născut Claude Rains, actor englez (m. 1967)

– 1891: A murit poetul francez Arthur Rimbaud (nume complet: Jean Nicolas Arthur Rimbaud), precursor al simbolismului (n. 1854) – 130 de ani

– 1905: S-a născut fizicianul şi radiologul britanic Louis Harold Gray; pionier în radiobiologie (m. 1965)

– 1905: A murit istoricul francez Nicolas Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; a cunoscut istoriografia română a vremii; a prefaţat, între altele, „Histoire des Roumains de la Dacie Trajane” de A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (n. 1842)

– 1918: S-a născut chimistul german Ernst Otto Fischer; cercetări în domeniul chimiei compuşilor organometalici ai metalelor tranziţionale; a descoperit, independent de britanicul Geoffrey Wilkinson, complecşii ”pi”; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1973, împreună cu Sir G. Wilkinson (m. 2007)

– 1919: S-a născut ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă „AK-47” („kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (m. 2013)

– 1920: S-a născut Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (m. 1979)

– 1925: S-a născut actorul britanic de film Richard Burton (numele real: Richard Walter Jenkins, Jr.) (m. 1984)

– 1928: S-a născut muzicianul italian Ennio Morricone, considerat unul dintre cei mai influenți şi prolifici compozitori de muzică de film; a revoluţionat muzica de film, a creat coloana sonoră a peste 500 de filme şi a compus peste 100 de melodii devenite clasice (m. 2020)

– 1932: S-a născut actorul american Roy Scheider (m. 2008)

– 1938: A murit Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern; a participat la revoluţia ”junilor turci” (1908), apoi a condus războiul de eliberare naţională (”revoluţia kemalistă”, 1919-1922) (n. 1881)

– 1939: S-a născut actorul de film şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (m. 2012)

– 1947: S-a născut Greg Lake (nume complet: Gregory Stuart Lake) muzician englez: basist, chitarist, vocalist, compozitor şi producător; pionier al rockului progresiv; cunoscut ca unul dintre membrii fondatori ai trupelor „King Crimson”, „Emerson” şi „Lake and Palmer” (m. 2016)

– 1977: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Brittany Murphy (m. 2009)

– 1981: A murit Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (n. 1889) – 40 de ani

– 1982: A murit Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS.; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (n. 1906, în Ucraina)

– 1982: A murit cineastul italian Elio Petri (n. 1929)

– 1984: A murit scriitorul australian Xavier Herbert, cunoscut mai ales pentru romanul „Poor Fellow My Country” (n. 1901)

– 2001: A murit Ken Kesey (nume complet: Ken Elton Kesey), scriitor american, cunoscut pentru celebrul său roman „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (1962), care a devenit un clasic al contraculturii americane şi a inspirat o celebră ecranizare (n. 1935) – 20 de ani

– 2007: A murit Norman Mailer, prozator, jurnalist, eseist şi dramaturg american (n. 1923)

– 2010: A murit producătorul italian de film Dino (Agostino) De Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”. În 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (n. 1919)

– 2014: A murit actorul japonez Ken Takakura (numele real: Goichi Oda), supranumit „Clint Eastwood al Japoniei”, pentru rolurile sale de tip dur sau de mafiot (n. 1931)

– 2015: A murit Helmut Schmidt (nume complet: Helmut Heinrich Waldemar Schmidt), om politic social-democrat german; ministru al apărării (1969-1972) şi de finanţe (1972-1974), cancelar al RFG (1974-1982); editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (n. 1918)

– 2015: A murit filosoful francez André Glucksmann (n. 1937)

– 2015: A murit Allen Toussaint, pianist, muzician, compozitor şi producător american; legendă a genului rhythm and blues din New Orleans (n. 1938)

Calendarul zilei – 9 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 noiembrie 2021, 05:03 / actualizat: 9 noiembrie 2021, 8:10

S-a întâmplat într-o zi de 9 noiembrie

* Acum 691 de ani (1330), între 9 şi 12 noiembrie, a avut loc lupta de la locul numit „Posada” (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I (1310-1352), care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, de-a lungul culoarului Timiş-Cerna, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă. Basarab I înfrânge armata lui Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei. Victoria domnitorului muntean a însemnat consfinţirea independenţei Ţării Româneşti

* Se împlinesc 645 de ani (1376) de când au fost datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, statute care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, precum şi în localităţile Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti organizate în 19 bresle (fraternitates)

* Acum 164 de ani (1857) deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depuneau o jalbă la biroul Adunării, cerând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii) (9/21)

* În urmă cu 126 de ani (1895) Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, înfiinţat la 5 octombrie 1895, în vremea regelui Carol I, şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, în casele Atanasovici din Calea Rahovei nr. 46, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare. Şcoala de Aplicaţie, destinată pregătirii practice a viitorilor învăţători şi profesori, s-a născut, la iniţiativa lui Alexandru Odobescu, director al Şcolii Normale Superioare, din necesitatea concretizării conceptului de şcoală activă, opus conceptului de şcoală de carte

* Acum 103 ani (1918) Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cerea, ultimativ, Guvernului ungar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei. Consiliul Naţional Român Central s-a întrunit la 9/22 noiembrie 1918 şi a adoptat o Notă Ultimativă care cerea guvernului maghiar „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie. Tratativele între delegaţia Consiliul Naţional Român Central şi cea a Consiliului Naţional Maghiar au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat

* Cu 93 de ani în urmă (1928) apărea primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie)

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de când România devenea membră a FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), înfiinţată în 16 octombrie 1945, la Quebec City (Canada). Washington D.C. a fost desemnată în 1945 ca sediu temporar al FAO. În 1951, sediul FAO a fost mutat la Roma, Italia. Organizaţia are în componenţă 194 de state

* În 1968, cu 53 de ani în urmă, erau restabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Peru. Relaţiile diplomatice dintre România şi Peru au fost stabilite la 10 octombrie 1939, la nivel de legaţie, fiind întrerupte în martie 1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial şi restabilite ulterior, la această dată, la nivel de ambasadă. Guvernul Republicii Peru a închis ambasada sa la Bucureşti, în septembrie 1992, cu caracter temporar, redeschizând-o la 16 noiembrie 1995. Reprezentanţa diplomatică a României la Lima a funcţionat neîntrerupt

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de când Teoctist Arăpaşu (fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de patriarh în perioada august-noiembrie 1986) a fost ales cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 16.XI.1986). Prea Fericitul Părinte Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu) s-a născut 7.II.1915 şi a murit la 30.VII.2007

* Acum 32 de ani (1989) avea loc căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane (construcţia acestuia a început la 13.VIII.1961). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă dincolo de Zid, iar peste 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina; Sf. Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfinţirea Bazilicii din Lateran (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Limbii Ucrainene”, instituită prin Legea nr. 213/27.VII.2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne ale persoanelor aparţinând acestei minorităţi etnice. În expunerea de motive, iniţiatorul acestei legi, deputatul Uniunii Ucrainenilor din România Miroslav Nicolai Petretki, a susţinut: „În România ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate documentar de peste şapte secole”. Ucrainenii din toată lumea sărbătoresc, din 1997, „Ziua scrierii şi limbii ucrainene”, în ziua de pomenire (27.X./9.XI.) a Sfântului Cuvios Nestor Cronicarul, adept al creatorilor scrierii slave Chiril și Metodiu

– „Ziua Naţională a Persoanelor cu Deficienţe de Auz din România”; marcarea acestei zile a fost stabilită în 1995, la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România (la 9.XI.1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unui grup de persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria)

– 1818: S-a născut scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1884)

– 1872: A murit Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu (n. 1811, la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina)

– 1883: S-a născut Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1964)

– 1897: S-a născut Basil (Vasile) Munteanu, comparatist, critic şi istoric literar; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1972)

– 1899: S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog; specialist în istoria veche şi arheologia României; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980)

– 1901: S-a născut Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (m. 1985) – 120 de ani

– 1911: S-a născut Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (m. 1971, la Lisabona, unde se stabilise) – 110 ani

– 1908: S-a născut Lucian Boz, critic literar, eseist, poet, traducător şi ziarist; în 1939 a fost corespondent la Paris al „Jurnalului” lui Teodorescu-Branişte şi face, totodată, cronică diplomatică şi pentru agenţia americană United Press în Franţa; membru activ al Rezistenţei franceze, a fost internat, în 1944, în lagărul de la Drancy (Paris); în 1945 a revenit în România, iar în 1951 a plecat în Australia şi s-a stabilit la Sydney (m. 2003)

– 1914: S-a născut ÎPS Eftimie Luca, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului (m. 2014)

– 1918: S-a născut (la Turia, Grecia) poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (m. 1996)

– 1930: S-a născut Aurel Rău, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător

– 1933: S-a născut (la Tarutino, azi în Ucraina) regizorul de teatru şi film, scenaristul şi producătorul Lucian Pintilie; considerat unul dintre cei mai mari regizori români (m. 2018)

– 1937: S-a născut prof. univ. dr. Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific, director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (m. 2021)

– 1942: S-a născut teatrologul Michaela Tonitza Iordache; profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999); nepoata pictorului Nicolae Toniza şi soţia actorului Ştefan Iordache (m. 2010)

– 1943: S-a născut Corneliu-Mihail Lungu, istoric, arhivist și profesor

– 1943: S-a născut istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (m. 2017)

– 1961: S-a născut artistul plastic Mihail Gavril – 60 de ani

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovács (n. 1910)

– 1981: A murit Paul Constant (pseudonimul lui Paul Constantinescu); militar de profesie, a fost un prozator cunoscut şi apreciat în perioada interbelică (n. 1895) – 40 de ani

– 1983: A murit geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1986: A murit soprana Teodora Lucaciu (n. 1928) – 35 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1926

– 1990: A murit Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (n. 1914)

– 1999, 9/10: A murit Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1912)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Iurie Darie (n. 1929, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (n. 1963)

– 2018: A murit preotul ortodox Nicolae Ioan Bordaşiu, mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste (1955-1964); a făcut parte din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim; paroh al Bisericii Sf. Silvestru (2003-2010); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul, profesorul și diplomatul Ion Bulei; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată Istoriei moderne a românilor (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

– Paris: Conferința Generală UNESCO (a 41-a sesiune) (9 – 24 nov.)

– Washington: Discurs al președintelui Fed, Jerome Powell, în deschiderea unei conferințe a Fed, intitulată „Gen și economie”

– New York: Discurs al președintelui mexican Andrés Manuel López, despre corupție, în cadrul ONU

– Ciudad de Mexico: Mexic preia președinția Consiliului de Securitate al ONU

– Cape Town, Africa de Sud: Conferința anuală privind energia Săptămâna africană a energiei (AEW) (9 – 12 nov.)

– Praia, Capul Verde: Depunerea jurământului de către președintele José Maria Neves

– Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu ministrul de externe din Belarus, Vladimir Makei

-Atena, Grecia: Reluarea procesului a 6 bărbați, inclusiv 4 polițiști, pentru moartea activistului LGBTQ Zacharias Kostopoulos

– Leverkusen, Germania: Bayer prezintă rezultatele fianaciare din trimestrul al treilea

– München: Munich Re – rezultate financiare din trimestrul III

– Mainz, Germania: BioNTech – rezultate financiare pentru trimestrul III

– Frankfurt: Forum al Băncii Centrale Europene privind supravegherea bancară, cu un discurs de deschidere al președintelui Christine Lagarde (9 – 10 nov.)

– Washington: Discurs al președintelui Fed, Jerome Powell, la deschiderea unei conferințe a Fed, „Gender and Economy”

– Paris: Licitația unei replici a Giocondei lui Leonardo da Vinci, la Artcurial

– Geneva: Licitație a Casei Christie’s care include două brățări ce i-au aparținut reginei Marie-Antoinette a Franței

– Royal Leamington Spa, Anglia: Lansarea jocului Forza Horizon 5, din Playground Games

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Fascismului şi Antisemitismului”; comemorează victimele „Nopţii de cristal” (9.XI.1938), moment ce marchează începutul simbolic al Holocaustului; această zi este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului; la nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit jumătate de secol de la tragicele evenimente. NOTĂ: În noaptea de 9/10.XI.1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Acest prim pogrom a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de cristal” sau „Noaptea geamurilor sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Biserica Persecutată”, iniţiată de Comitetul pentru Libertate Religioasă din cadrul Alianţei Evanghelice Mondiale; este o zi de solidaritate cu cei persecutaţi pentru convingerile lor religioase în diverse părţi ale lumii, în ţări dominate de intoleranţă religioasă, fanatism, fundamentalism şi/sau ateism

– Sărbătoarea naţională a Regatului Cambodgiei; Ziua Independenţei – 1953

– 1778: A murit Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, gravor şi arhitect veneţian (n. 1720)

– 1801: A murit Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (n. 1745) – 220 de ani

– 1844, 9/21: A murit fabulistul rus Ivan A. Krîlov (n. 1769)

– 1885: S-a născut poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov), unul din fondatorii futurismului literar rus (m. 1922)

– 1885: S-a născut tenorul italian Aureliano Pertile (m. 1952)

– 1888: S-a născut Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 aug. 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (m. 1979)

– 1918: A murit Guillaume Apollinaire, poet şi critic de artă francez; precursor al suprarealismului şi promotor al cubismului; poezia lui a influenţat lirica modernă europeană (n. 1880)

– 1922: S-a născut comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (m. 2006)

– 1926: S-a născut regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (m. 2015) – 95 de ani

– 1929: S-a născut romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Imre Kertész; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2002 (m. 2016)

– 1934: S-a născut astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (m. 1996)

– 1934: S-a născut dramaturgul britanic de origine sud-africană Ronald Harwood, premiat cu Oscar pentru scenariul „The Pianist”; este considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici (m. 2020)

– 1934: A murit Ivy Ledbetter Lee jurnalist american, expert în publicitate și unul din fondatorii relațiilor publice moderne; a dezvoltat majoritatea tehnicilor de comunicare şi a definit cele mai multe din principiile folosite astăzi de specialiştii din domeniu (n. 1877)

– 1936: S-a născut campionul mondial rus de şah Mihail Tal (m. 1992) – 85 de ani

– 1940: S-a născut scriitorul şi poetul american Sam Savage; autorul celebrului roman „Firmin. Aventurile unei vieţi subterane” (m. 2019)

– 1940: A murit omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (n. 1869)

– 1952: S-a născut biologul canadian, de origine britanico-poloneză, Jack W. Szostak, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2009, împreună cu Elizabeth Blackburn și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1953: A murit poetul britanic Dylan Thomas (n. 1914)

– 1970: A murit Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (n. 1890)

– 1974: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (n. 1885)

– 1991: A murit actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (n. 1921) – 30 de ani

– 2000: A murit impresarul britanic Eric Morley; în 1951 a venit cu ideea ambiţioasă de a descoperi cea mai frumoasă femeie din lume şi a iniţiat acest gen de concurs în Marea Britanie; astfel s-a născut concursul anual „Miss World”; începând din 1961, tot datorită lui Morley, acest festival al frumuseţii a devenit unul dintre evenimentele cele mai generatoare de bani pentru acţiuni caritabile (n. 1918)

– 2004: A murit Stieg Larsson, jurnalist și scriitor suedez de romane polițiste (n. 1954)

– 2008, 9/10: A murit (lângă Napoli, în timpul unui concert de susţinere a scriitorului italian Roberto Saviano, ameninţat cu moartea de mafia italiană pentru best-seller-ul „Gomorra”) cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam Makeba (supranumită „Mama Africa”), prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy (1965) (n. 1932)

– 2011: A murit Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleotidelor şi a abordat studiul codului genetic; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1968, împreună cu M.W. Nirenberg şi R.W. Holley (n. 1922) – 10 ani

– 2012: A murit muzicianul american Major Harris (n. 1947)

– 2015: A murit bateristul scoţian Andy White, fost component al trupei The Beatles (n. 1930)

– 2017: A murit actorul american John Hillerman (n. 1932)

– 2020: A murit dramaturgul, scenaristul, regizorul și actorul american Israel Horovitz; considerat de critici fiul spiritual al dramaturgului american Arthur Miller (n. 1939) – 1 an

Calendarul zilei – 8 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 8 noiembrie 2021, 8:18

S-a întâmplat într-o zi de 8 noiembrie

* Cu 228 de ani în urmă (1793) era deschis, pentru public, Muzeul Luvru din Paris (Musée du Louvre), cu toate că evenimentul fusese prevăzut iniţial pentru 10 august a aceluiaşi an, în baza unei legi date la 23 iulie 1793. Iniţial palat al regilor Franţei, astăzi este unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, care la început conţinea picturi din colecţiile regale (cea mai veche a aparţinut lui Francisc I), pentru ca ulterior să se îmbogăţească prin achiziţionarea de obiecte antice

* Acum 156 de ani (1865) se deschidea, la Cluj, Dieta Transilvaniei. Potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an, s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (la 24.XI/6.XII.1865). Autonomia principatului a fost desfiinţată, interesele acestui teritoriu locuit de români urmând a fi discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta (8/20)