Ascultă Radio România Constanța Live

Codrin RAITA

Calendarul zilei – 10 februarie

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2025, 15:26

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 637 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a Cetății de Scaun a Sucevei drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 159 de ani (1866) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Așadar, puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Cu 158 de ani în urmă (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 87 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 84 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* În urmă cu 83 de ani (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 78 de ani (1947) delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 68 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 67 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* În urmă cu 57 de ani (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* În urmă cu 29 de ani (1996) computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 16 ani (2009) avea loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

 

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898) – 215 ani

 

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882) – 210 ani

 

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

 

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

 

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910) – 175 de ani

 

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

 

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

 

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920)

 

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

 

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960) – 140 de ani

 

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961) – 140 de ani

 

– 1900: S-a născut George (Gheorghe) Racoveanu, teolog ortodox, scriitor, ziarist, publicist, polemist; fidel continuator al lui Nae Ionescu pe linie teologică; stabilit din 1941 în Germania Federală, a devenit un fruntaş al exilului, prin condei şi printr-o susţinută activitate organizatorică (m. 1967) – 125 de ani

 

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

 

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

 

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836) – 115 ani

 

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

 

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

 

– 1919: S-a născut părintele Iustin (sau Justin) Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, prima mănăstire din România dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

 

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007) – 95 de ani

 

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

 

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

 

– 1937: S-a născut scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (m. 2019)

 

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

 

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

 

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (m. 2020)

 

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

 

– 1952: S-a născut Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (m. 2018)

 

– 1954: S-a născut Mihály Ilyés, meșter popular specializat în prelucrarea lutului / olărit; simbol al tradiției olăritului din Corund, județul Harghita; creator și transmițător al artei populare ceramice, parte a patrimoniului cultural imaterial; în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu

 

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892) – 70 de ani

 

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

 

– 1968: S-a născut Ştefan Constantinescu, artist plastic şi regizor

 

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

 

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

 

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

 

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

 

– 2021: A murit Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1942)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

-Strasbourg, Franța: Prezentarea de către președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a Raportului anual 2023 al BCE către Parlamentul European – ora locală 14:00

 

-Halle, Germania: Întâlnirea candidatului Verzilor la funcția de cancelar, Robert Habeck

 

-Berlin: Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, se întâlnește cu comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius

 

– Franța: Summit-ul mondial privind inteligența artificială (10 – 11 feb.)

 

– Bonn, Germania: Termenul limită pentru depunerea planurilor naționale de climă în temeiul Acordului de la Paris

 

– Londra: Procesul a doi bărbați acuzați că au ajutat serviciile de informații din Hong Kong (10 feb. – 10 mar.)

 

– Kiev, Ucraina: Audiere în procesul de corupție al fostului ministru al Infrastructurii, Andrei Pivovarski

 

– Bangalore, India: Expoziția de aviație militară Aero India (10 – 14 feb.)

 

– New York: McDonald’s – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019 (Rezoluţia A/RES/73/251), este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

 

– „Ziua Internațională a Leopardului Arab” – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat data de 10 februarie drept  Ziua Internațională a Leopardului Arab în  Rezoluția 77/295 din 12 iunie 2023. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată la sediul ONU din New York în 2024. Leopardul arab (Panthera pardus nimr) este o subspecie de leopard pe cale critică de dispariție care locuiește în Peninsula Arabică. Amenințările la adresa speciei includ urbanizarea, agricultura, pășunatul excesiv al animalelor, braconajul și comerțul ilegal cu animale sălbatice. Observarea acestei zile internaționale va promova atenția atât de necesară pentru leopardul arab și va stimula implicarea publicului în inițiativele de conservare care vizează restabilirea populațiilor de leoparzi și a altor specii pe cale de dispariție în beneficiul ecosistemelor; prin acțiunile organizate se încearcă să se restaureze leopardul arab ca specie emblematică pentru conservare și durabilitate în regiunea sa natală

 

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

 

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

 

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689) – 270 de ani

 

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855)

 

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924) – 190 de ani

 

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

 

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

 

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

 

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

 

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

 

– 1910: S-a născut soprana din Rep. Moldova Maria Cebotari (m. 1949, la Viena) – 115 ani

 

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

 

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016) – 110 ani

 

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

 

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

 

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012) – 100 de ani

 

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price; prima soprană afro-americană care a primit aprecieri internaționale; a apărut în mod regulat pe scenele marilor teatre de operă din lume, inclusiv Royal Opera House, San Francisco Opera, Lyric Opera of Chicago și La Scala; la Scala, a fost și prima afro-americană care a interpretat un rol principal; este renumită pentru interpretarea rolului principal din „Aida” lui Giuseppe Verdi

 

– 1929: S-a născut Jerry (Jerrald King) Goldsmith, dirijor, muzician, unul dintre cei mai celebri compozitori americani de muzică de film (m. 2004)

 

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

 

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk

 

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

 

– 1941: S-a născut Michael Apted, regizor britanic, în special de televiziune, cunoscut pentru seria documentară „Up” şi pentru filmul din seria James Bond „The World Is Not Enough” (1999) (m. 2021)

 

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing) – 75 de ani

 

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

 

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910) – 50 de ani

 

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915) – 20 de ani

 

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

 

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

 

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

 

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al „diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

 

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

 

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

 

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

 

– 2021: A murit fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), fundaş al echipei „Real Madrid” (n. 1938)

 

– 2023: A murit regizorul spaniol Carlos Saura, reprezentant la superlativ al cinematografiei spaniole din a doua jumătate a secolului al XX-lea; filmele sale au majoritatea trăsături ale curentului neorealist cu caractere mitologice în stilul lui Luis Buñuel (n. 1932)

 

– 2023: A murit regizorul britanic Hugh Hudson, cunoscut pentru filmul „Carele de Foc”; câştigător a patru premii Oscar (n. 1936)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 9 februarie

Calendarul zilei – 9 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2025, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 9 februarie

* Acum 224 de ani (1801) era încheiată Pacea de la Lunéville între Franţa şi Austria, sub domnia lui Francisc I – primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806). Pacea era valabilă şi pentru Sfântul Imperiu Roman şi însemna încetarea conflictelor militare între Austria şi Franţa. Aceasta a fost urmarea pactului semnat la 25 decembrie 1800 în farmacia Löwe (farmacia Leul) din Steyr (Austria). Această pace a încheiat Războaiele de coaliţie pornite contra Franţei şi a confirmat Pacea de la Campo Formio, încheiată în 1797. Franţa a anexat regiunea de pe malul stâng al Rinului (din Germania), regiune preluată oficial la 9 martie 1801 de Napoléon Bonaparte. Prin această pace Franţa a determinat recunoaşterea teritoriilor nou-ocupate ca „République sœur” („Noua republică franceză” sau „Republica soră”), „Republica Batavia” (Provinciile Unite, Ţările de Jos austriece), „République helvétique” (Elveţia) şi „Repubblica Ligure” (Liguria)

* Sunt marcați 125 de ani (1900) de când a avut loc prima ediţie a competiţiei de tenis de câmp „Cupa Davis”. Studentul american Dwight Filley Davis i-a provocat pe jucătorii britanici de tenis (consideraţi drept cea mai mare forţă a tenisului mondial) să traverseze Atlanticul şi să concureze împotriva echipei sale de la Universitatea Harvard, punând în joc trofeul Competiţiei Internaţionale de Tenis pe Iarbă. Meciul va avea loc câteva luni mai târziu, la 8 august, când trofeul de argint masiv, cunoscut în prezent sub denumirea de Cupa Davis, va fi oferit, pentru prima oară, ca premiu, victoria revenind americanilor (3-0)

* Acum 106 ani (1919) România şi Polonia au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de reprezentanţă provizorie. La 31 mai 1919, relaţiile au fost ridicate la nivel de legaţie. La aceeaşi dată, în 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă, iar la 28 octombrie 1940, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945

* Cu 96 de ani în urmă (1929) era încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia, Estonia şi Lituania, un acord (Protocolul de la Moscova) prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele

* Cu 91 de ani în urmă (1934) avea loc, la Atena, semnarea, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei, a Pactului Înţelegerii Balcanice, care stipula, printre altele, ca statele semnatare „să îşi garanteze reciproc securitatea frontierelor balcanice” şi „să îşi ia obligaţia de a nu întreprinde nicio acţiune politică faţă de alt stat balcanic, nesemnatar al Pactului, fără avizul reciproc prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nicio obligaţie faţă de oricare stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi”

* Se împlinesc 65 de ani (1960) de când Joanne Woodward (n. 1930), actriţă şi regizoare americană, primea prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame), inaugurând ceea ce astăzi a devenit o tradiţie

* În urmă cu 58 de ani (1967) avea loc premiera filmului „Dacii”; scenariul – Titus Popovici; regia – Sergiu Nicolaescu; în distribuţie: Amza Pellea, Emil Bota, György Kovács

* Acum 56 de ani (1969) avea loc primul zbor de încercare al aeronavei Boeing 747, cel mai încăpător avion de pasageri timp de 35 de ani, record doborât de Airbus A380 în 2005. Mărimea sa impresionantă a adus cu sine şi două nume de alint: „Jumbo Jet” sau „Regina cerurilor”. Boeing 747 a fost primul widebody din istoria aviaţiei (oferea două culoare în cabină). Avionul cu două etaje este considerat cea mai populară aeronavă de capacitate foarte mare, din punct de vedere al numărului de aparate de zbor produse. Boeing 747 poate transporta până la 524 de pasageri, cu o viteză de peste 1000 de kilometri pe oră

* Se marchează 35 de ani (1990) de când a fost recunoscută ca persoană juridică, prin Sentința Civilă nr. 168 din 09.02.1990, Dosarul 177/ P.J. /1990, a Judecătoriei Sectorului 1 București, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (constituită la 29.XII.1989). Preşedinte al Biroului Executiv al U.D.T.T.M.R. este Gelil Eserghep, iar sediul se află în Constanţa. Sigla Uniunii este o geamie stilizată, având ca fundament simbolul tătăresc „tarak tamga”, o semilună şi o stea cu cinci colţuri

* Cu exact 35 de ani în urmă (1990) era constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale). CPUN a avut atribuţiile unui organ legislativ al puterii de stat (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) şi a funcţionat până la alegerile din 20.V.1990. CPUN era compus din 241 de membri (105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România), preşedinte fiind Ion Iliescu

* Şi tot într-o zi de 9 februarie, acum 33 de ani (1992), s-a desfăşurat turul I al primelor alegeri pentru administraţia publică locală din România postcomunistă (al doilea tur a avut loc la 23 februarie în localităţile unde prima consultare nu a fost concludentă). Primele alegeri generale libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial au avut loc la 20.V.1990. Atunci electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional pe liste)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Limbii Elene”, instituită și în România, din 2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne de către persoanele aparţinând acestei minorităţi etnice; proiectul a fost inițiat de deputatul Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România. Ziua este marcată și la nivel mondial, la data comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857)

 

– 1768: S-a născut Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (m. 1824)

 

– 1775: S-a născut Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (m. 1856) – 250 de ani

 

– 1802, 9/21: S-a născut Emanoil Gojdu, jurist şi om politic, care a reprezentat interesele românilor din Transilvania şi ale comunităţii româneşti din Ungaria; moştenirea sa (imobile în Budapesta şi acţiuni în bănci) a fost lăsată prin testament românilor din Transilvania şi din Ungaria, fiind administrată prin intermediul Fundaţiei ce-i poartă numele, înfiinţate în 1870 (m. 1870, la Budapesta)

 

– 1850: S-a născut Vasile Păun, poet, dar mai ales teoretician şi critic literar de formaţie clasicistă; interesul său mergea de la literatura greco-latină, la literatura, estetica şi arta europeană a perioadei (m. 1908) – 175 de ani

 

– 1908: S-a născut poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (m. 1974)

 

– 1910: S-a născut locotenentul-comandor Dan Valentin Vizanty, pilot militar care a luptat în al Doilea Război Mondial, impunându-se ca unul dintre așii aviației de vânătoare române (m. 1992) – 115 ani

 

– 1917: S-a născut (la Voznesensk, Ucraina) Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; unul dintre fondatorii artei dansului în România (m. 1996)

 

– 1924: S-a născut poetul și traducătorul Teodor Balş (numele real: Emilian Bălăşescu) (m. 1983)

 

– 1940: S-a născut George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (m. 2015) – 85 de ani

 

– 1941: S-a născut sociologul şi profesorul Cătălin Basarab Zamfir; contribuţii privind teoria și metodologia sociologică, politicile sociale, problemele sociale, calitatea vieţii; membru titular al Academiei Române din 2019

 

– 1949: A murit Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (n. 1909)

 

– 1952: S-a născut chitaristul Florin Ochescu

 

– 1953: S-a născut Valeriu Butulescu, dramaturg, poet, prozator, traducător, jurnalist și autor de aforisme

 

– 1957: S-a născut Gavril Ardelean, artist violonist și fost concert-maestru al Filarmonicii de Stat Oradea (m. 2012, în timpul unui concert)

 

– 1975: A murit criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (n. 1902) – 50 de ani

 

– 1977: A murit Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (n. 1897)

 

– 1990: S-a născut pianista Alina Bercu – 35 de ani

 

– 1991: A murit poetul, eseistul şi prozatorul Florin Mugur (n. 1934)

 

– 1994: A murit (s-a sinucis) Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet şi prozator; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (n. 1913)

 

– 2003, 9/10: A murit Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator, publicist şi profesor (n. 1932)

 

– 2008: A murit jurnalista Mădălina Sava, realizator de emisiuni la Radio România Actualităţi, Antena Bucureştilor şi Radio România Tineret (n. 1967)

 

– 2010: A murit Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii, scriitor de literatură științifico-fantastică, actor și scenarist (n. 1925) – 15 ani

 

– 2010: A murit jurnalistul, scriitorul şi omul de radio Sebastian Sârcă, una dintre cele mai cunoscute voci de la microfonul radioului public; de numele lui Sebastian Sârcă au fost legate, încă din anul 1969, emisiuni de mare succes precum „Caruselul iubirii”, difuzată la Radio România Actualităţi, „Manuscris radiofonic” şi „Tezaur”, difuzate la Radio România Cultural, „Telefonul de noapte” şi „Vorbeşte-mi despre tine”, difuzate pe postul de radio România Tineret; membru al Uniunii Scriitorilor şi director executiv al Fundaţiei Radio România, Sebastian Sârcă este autorul mai multor volume (n. 1946) – 15 ani

 

– 2016: A murit Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931)

 

– 2017: A murit Radu Gabrea (nume complet: Radu Bartholomeu Gabrea), regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (n. 1937)

 

– 2018: A murit sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul Dumitru Rădulescu (n. 1942)

 

– 2021: A murit actriţa Valeria Gagealov; a avut o carieră de 36 de ani pe scena Naţionalului din Bucureşti, numeroase roluri la teatrul de televiziune și la Studioul de Teatru la Microfon al Radioului, unde a fost una din cele mai apreciate voci (n. 1931)

 

– 2024: A murit poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu); autoare de literatură pentru copii (n. 1942) – 1 an

 

 

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Berlin: Primul „duel” televizat între cancelarul Olaf Scholz și rivalul său la alegerile legislative, conservatorul Friedrich Merz

 

– Elveția: Cetățenii elvețieni vor decide prin referendum cu privire la inițiativa „responsabilitate față de mediu”. Lansată de Tinerii Verzi și susținută de partidele de stânga și organizațiile de mediu, inițiativa îndeamnă autoritățile să se asigure că economia elvețiană nu folosește mai multe resurse decât poate suporta planeta, și asta într-o perioadă de zece ani

 

– Kosovo: Alegeri legislative

 

– Ecuador: Primul tur al alegerilor prezidențiale și alegeri legislative

 

– Liechtenstein: Sunt programate alegeri legislative

 

– Doha, Qatar: Tenis – turneul WTA de la Doha (9 – 15 feb.)

 

– Edinburgh, Regatul Unit: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni: Scoția – Irlanda

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială a Limbii Elene”, marcată la data comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857)

 

– „Ziua Mondială a Stomatologului”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Societatea Internaţională a Stomatologilor în 1984, este celebrată în ziua comemorării Sfintei Apollonia, care este patroana celor suferinzi de durere de dinți și a stomatologilor

 

– 1817: S-a născut pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (m. 1870)

 

– 1857: A murit poetul național grec Dionysios Solomos (n. 1798)

 

– 1874: A murit Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi unirea Principatelor (n. 1798)

 

– 1881 (stil nou): A murit Feodor (sau Fiodor) Dostoievski, unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filosofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții 23.I/9.II

 

– 1885: S-a născut muzicianul şi compozitorul austriac Alban Berg (m. 1935) – 140 de ani

 

– 1902: S-a născut ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (m. 1941, ucis de hitlerişti)

 

– 1910: S-a născut biochimistul francez Jacques Monod; studiile sale au contribuit substanţial la apariţia şi dezvoltarea biologiei celulare; în 1954 a înfiinţat, în cadrul Institutului Pasteur din Paris, Departamentul de Biologie Celulară; Premiul Nobel pentru medicină în 1965 (m. 1976) – 115 ani

 

– 1922: S-a născut Kathryn Grayson, actriţă de film şi soprană americană (m. 2010)

 

– 1931, 9/10: S-a născut scriitorul austriac Thomas Bernhard (m. 1989)

 

– 1933: S-a născut Amitha Bose, filolog indian, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (m. 1992)

 

– 1940: S-a născut John Maxwell Coetzee, romancier, eseist, critic literar, lingvist, traducător și profesor sud-african; Premiul Nobel pentru literatură în 2003 – 85 de ani

 

– 1943: S-a născut economistul american Joseph (Eugene) Stiglitz; Premiul Nobel pentru Economie în anul 2001, împreună cu George Akerlof și Michael Spence, pentru munca lor pe piețe cu asimetrie informațională

 

– 1943: S-a născut actorul american Joe Pesci

 

– 1944: S-a născut scriitoarea americană Alice Walker; a devenit cunoscută pe plan intenaţional pentru romanul ei „Culoarea purpurie” publicat în anul 1983. Romanul a fost premiat cu American Book Award şi Premiul Pulitzer şi ecranizat de regizorul american Steven Spielberg în anul 1986; alături de scriitorii Toni Morrison, Alex Haley, Maya Angelou şi August Wilson, Alice Walker face parte dintre cei mai renumiţi scriitori afro-americani

 

– 1945: S-a născut Mia Farrow (nume complet: Maria de Lourdes Villiers Farrow), actriță americană, militantă activă a unor inițiative umanitare internaționale – 80 de ani

 

– 1945: S-a născut Yoshinori Ohsumi, biolog japonez; Premiul Nobel pentru Medicină în 2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie – 80 de ani

 

– 1947: S-a născut muzicianul american Major Harris; una dintre cele mai de succes piese ale sale a fost „Love won’t let me wait” (m. 2012)

 

– 1977: A murit Serghei Iliuşin, cunoscut constructor rus de avioane; în 1931 a fondat firma care-i poartă numele, unde a proiectat şi construit peste 50 de modele de avioane militare şi civile (n. 1894)

 

– 1979: A murit Dennis Gabor, fizician şi inventator maghiar; celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971 (n. 1900)

 

– 1981: A murit Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunse în secţiunea pop în Billboard Crazy Man Crazy (n. 1925)

 

– 1988: A murit Kurt Herbert Adler, dirijor american de origine austriacă (n. 1905)

 

– 1994: A murit oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru Medicină în 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (n. 1934)

 

– 1995: A murit politicianul american William Fulbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (n. 1905) – 30 de ani

 

– 2001: A murit Herbert A. Simon, economist, sociolog, psiholog şi profesor american; Premiul Nobel pentru Economie în 1978, pentru investigarea novatoare a proceselor decizionale în cadrul organizaţiilor economice (n. 1916)

 

– 2018: A murit John Gavin, actor de film, diplomat și om de afaceri american (n. 1931)

 

– 2018: A murit Johann Johannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (n. 1969)

 

– 2019: A murit Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez; faimos pentru satira socială incisivă și aforismele sale spirituale (n. 1931)

 

– 2020: A murit Mirella Freni, una dintre cele mai mari soprane italiene (n. 1935) – 5 ani

 

– 2021: A murit Chick Corea, compozitor american și unul dintre cei mai influenţi pianişti ai secolului al XX-lea; pionier al claviaturii electrice şi electronice și legendă a jazz-ului, pe care l-a adus spre o formă mai liberă, jazz fusion (care amestecă influenţe multiple, inclusiv rock, funk şi rhythm and blues); a primit 23 de premii Grammy (n. 1941)

 

– 2022: A murit Betty Davis, model, cântăreaţă şi compozitoare americană, una dintre vocile de pionierat şi cele mai influente ale muzicii funk, care combină ritmuri soul, jazz şi R&B; a fost căsătorită cu legendarul muzician de jazz Miles Davis (n. 1945)

 

– 2024: A murit Robert Badinter, avocat și profesor francez; reprezentant proeminent al culturii juridice franceze și europene; a determinat și influențat, prin soluțiile sale juridice, decizii ale unor organisme și instituții europene în direcția democratizării lor; apărător autentic al drepturilor omului, este considerat părintele abolirii pedepsei cu moartea în Franţa; fost ministru francez al justiției, fost președinte al Consiliului Constituțional francez; a fost implicat activ în crearea Curții Penale Internaționale și a fost președinte al Curții de Conciliere și Arbitraj din cadrul OSCE (1995-2013) (n. 1928) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 8 februarie

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2025, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* În urmă cu 169 de ani (1856) domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Cu 166 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* Acum 156 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Sunt marcați 145 de ani (1880) de când Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Cu 121 de ani în urmă (1904) flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905) (8-9 feb.)

* Acum 118 ani (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Acum 109 ani (1916) apărea Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* În urmă cu 106 ani (1919) avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Ca urmare a eşecurilor înregistrate în urma folosirii scaunului electric, s-au căutat alte metode de executare. O metodă era utilizarea gazului otrăvitor, care fusese eficient în Primul Război Mondial. Maiorul D.A. Turner, din cadrul detaşamentului medical al armatei SUA, a conceput prototipul camerei de gazare moderne. Sub scaunul condamnatului se afla o farfurie întinsă, iar cu ajutorul unor tuburi se puteau introduce tot felul de amestecuri pentru producerea unor vapori cu degajare rapidă. Pe 8 februarie 1924, acum 101 ani, în statul Nevada din SUA, Gee Jon (n. 1895), un chinez condamnat pentru un asasinat în stil mafiot, a fost adus în camera de gazare, fiind primul om supus la această execuţie. I s-a spus să inhaleze adânc de câteva ori şi că va muri rapid. Gazul folosit a fost cianura. A decedat abia după şase minute

* Acum 96 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Tot în urmă cu exact 35 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România (UAR), cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian (vicepreşedinte și deputat UAR), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Cu 19 ani în urmă (2006) egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

 

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

 

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

 

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018) – 100 de ani

 

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006)

 

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada

 

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

 

– 1943: S-a născut Sabin Pautza (sau Păuța), compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American; după Franz Schubert este compozitorul care a scris cele mai multe lieduri

 

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al Radioteleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

 

– 1944: S-a născut Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, ce a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei tehnice a Radiodifuziunii; iniţiator al implementării noilor tehnologii digitale în radioul public; el a fost cel căruia i se datorează retehnologizarea Controlului General Tehnic şi aducerea la zi, din punct de vedere tehnic, a cabinelor de emisie existente în sediul central şi la studiourile teritoriale (m. 2021)

 

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017)

 

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

 

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

 

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

 

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

 

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898) – 40 de ani

 

– 1987: A murit George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător din RSS Moldovenească (n. 1918, la Chişinău)

 

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 25 de ani

 

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924)

 

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

 

– 2016: A murit George Genoiu, dramaturg şi critic de teatru (n. 1933)

 

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931) – 5 ani

 

– 2022: A murit Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (n. 1931)

 

– 2022: A murit actriţa Anca Verești; a jucat pe scena Teatrului Bulandra București, din 1956 până în 1989; fostă soție a actorului Victor Rebengiuc (n. 1933)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Lituania: Cele trei țări baltice se separă de rețeaua electrică din epoca sovietică a Rusiei pentru a se conecta la cea a UE

 

– Cetatea Vaticanului: Între 24 decembrie 2024 și 6 ianuarie 2026, Biserica Romano-Catolică sărbătorește Jubileul de 2025 de ani de la Nașterea lui Isus Cristos.

Anul Sfânt va fi marcat de o serie de 35 de jubilee. Primul care a deschis această serie a fost cel din perioada 24 – 26 ianuarie 2025, denumit „Jubileul lucrătorilor din mass-media”. Acesta este urmat de „Jubileul forțelor armate, poliției și securității”, celebrat pe 8 – 9 februarie. Această serie continuă pe întreg parcursul anului 2025, ultimul jubileu având loc pe 14 decembrie 2025 și fiind destinat prizonierilor. Toate acestea vor fi marcate prin evenimente la Bazilica Sfântului Petru

 

– Amsterdam: AkzoNobel – rezultate anuale 2024

 

– Beverly Hills: Cea de-a 36-a ediție a Premiilor Producers Guild

 

– Los Angeles: Cea de-a 77-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Directors Guild of America (DGA) – la Hotel Beverly Hilton

 

– Roma: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni: Italia – Țara Galilor

 

– Londra: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni: Anglia – Franța

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de persoane”, stabilită de Papa Francisc, în 2015 (- 10 ani), la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marhează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

 

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666)

 

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

 

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (m. 1900)

 

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

 

– 1849: A murit dirijorul și violonistul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

 

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof evreu, austriac, apoi israelian, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existențialism religios; gânditor sionist al Renașterii ebraice, autor care a făcut lumea să redescopere hasidismul, gânditor al dialogului dintre evrei și creștini, filosof al întâlnirii și al alterității („I and Thou”, 1923), traducător al Bibliei în germană, apărător al drepturilor arabilor în Israel (m. 1965)

 

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial) – 145 de ani

 

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

 

– 1902: S-a născut Lyle Talbot, actor american de origine franceză (m. 1996)

 

– 1907: A murit chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (n. 1854)

 

– 1909: A murit Mieczysław Karłowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

 

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995)

 

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001) – 100 de ani

 

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020)

 

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2021)

 

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

 

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

 

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955)

 

– 1932: S-a născut John Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american

 

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847) – 90 de ani

 

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

 

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american

 

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020)

 

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate – 70 de ani

 

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

 

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

 

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886) – 50 de ani

 

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

 

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

 

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

 

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933)

 

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938)

 

– 2017: A murit Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (n. 1933)

 

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

 

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936)

 

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935) – 5 ani

 

– 2021: A murit ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (n. 1926)

 

– 2021: A murit scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere; a colaborat în special cu regizorii Luis Bunuel, Jacques Deray şi Milos Forman; a fost textier pentru Juliette Greco, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau (n. 1931)

 

– 2022: A murit biologul și profesorul francez Luc Montagnier; Premiul Nobel pentru medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi şi Jean-Claude Chermann, pentru descoperirea virusului HIV, care provoacă SIDA (descoperire făcută în 1983); a fost directorul Fundaţiei Mondiale pentru Cercetarea şi Prevenirea SIDA, director emerit al Centrului Național de Cercetări Științifice și al Unității de Oncologie Virală a Institutului Pasteur din Paris; a lucrat cu cele mai mari institute științifice din lume; a făcut descoperiri semnificative cu privire la natura virusurilor şi a contribuit la înţelegerea modului în care virusurile pot altera informaţia genetică a organismelor gazdă (n. 1932)

 

– 2023: A murit Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar; muzica sa combină elemente de jazz, pop, muzică braziliană și rock; de-a lungul carierei sale a compus peste 500 de melodii, dintre care amintim hiturile „I Say a Little Prayer” şi „Raindrops Keep Fallin’ on My Head” (m. 1928)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 7 februarie

Calendarul zilei – 7 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 februarie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie

* În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin Mavrocordat, care prevedea adoptarea unor reforme fiscale şi administrative în Ţara Românească. Textul a fost publicat în „Mercure de France” (iulie 1742) (7/18)

* Acum 194 de ani (1831), în urma revoluţiei antiolandeze din 1830, având drept scop desprinderea provinciilor catolice din sud, a fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată cea mai democratică din Europa acelor vremuri. A fost modificată de mai multe ori: 7 septembrie 1893, 15 noiembrie 1920, 7 februarie 1921, 24 august 1921, 15 octombrie 1921, 1971, 1985, 1992, februarie 1994. Au urmat alte revizuiri în anii 1996, 1997 (de trei ori); 1998 (de patru ori); 1999 (de două ori); 2000, 2001, 2002 (de două ori), 2004, 2005 (de trei ori), 2007 (de trei ori), 2008, 2012 (de cinci ori) și 2014 (în 6 ianuarie 2014, publicată în Belgian Official Gazette din 31 ianuarie 2014)

* Se împlinesc 150 de ani (1875) de când, la Paris, avea loc prima audiţie a „Simfoniei spaniole pentru vioară şi orchestră în re minor”, op. 21, de Édouard Lalo. Compozitorul francez de origine spaniolă a dedicat această lucrare violonistului spaniol Pablo de Sarasate, cel care a şi interpretat-o în primă audiţie

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când comitetul de conducere al Asociaţiei ASTRA hotăra elaborarea şi publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiei. Lucrarea, apărută în trei volume între anii 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică

* Acum 96 de ani (1929) începeau cursurile de limbă germană la Radiodifuziunea Română, predate prin sistemul linguaphon

* Tot cu 96 de ani în urmă, România a ratificat Tratatul pentru renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale (Pactul Briand-Kellogg). Pactul Briand-Kellogg (tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state) a fost semnat la Paris, la 27 august 1928, de oficiali din SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia. România a aderat la Tratat la 4 septembrie 1928

* Se marchează 90 de ani (1935) de la premiera filmului comic muzical „Bing Bang”, scris, regizat şi interpretat de N.[icolae] Stroe şi V.[asile] Vasilache, primul film sonor realizat la Bucureşti (cu aparatură construită de inginerul Iulian Gartenberg-Argani)

* Acum 74 de ani (1951) avea loc premiera, la Bucureşti, a operetei „N-a fost nuntă mai frumoasă”, de Nicolae Kirculescu (pe libretul semnat de H. Negrin şi H. Nicolaide). Din distribuţie făceau parte Ion Dacian, Bimbo Mărculescu, Costache Antoniu, H. Nicolaide, Nae Roman, Silviu Gurău, George Groner, Silly Popescu, Maria Wauvrina, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovski, Elena Zamora. Direcţia de scenă a fost semnată de George Teodorescu, conducerea muzicală i-a fost încredinţată reputatului dirijor Eggizio Massini, iar coregrafia maestrei Elena Penescu-Liciu

* În urmă cu 72 de ani (1953) era autodizolvat Frontul Plugarilor, organizaţie politică a ţărănimii din România, creată în ianuarie 1933, la Deva, şi condusă pe toată durata existenţei ei de dr. Petru Groza (în 1943 a intrat în Frontul Patriotic Antihitlerist). În perioada postbelică şi-a desfăşurat activitatea sub tutela Partidului Comunist

* Cu 33 de ani în urmă (1992) avea loc semnarea, la Maastricht (Țările de Jos), de către Consiliul European, a Tratatului privind Uniunea Europeană (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul marchează trecerea la o nouă etapă în procesul de creare a unei „uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”. În prezent Uniunea Europeană funcţionează după Tratatul de la Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă), document internațional care modifică Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Roma (Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

* Sunt marcați 20 de ani (2005) de când, la Iaşi, apărea pe piaţa media primul cotidian creştin din România şi primul cotidian ortodox din lume – „Lumina”. Publicaţia şi-a propus, încă de la început, să obişnuiască oamenii cu un alt gen de presă, să readucă liniştea şi echilibrul în viaţa de zi cu zi a cititorilor, să reaşeze valorile acolo unde le este locul, să promoveze şi aspectele pozitive ale lumii în care trăim. Cotidianul a avut la început un caracter local şi regional. Începând cu 26 noiembrie 2007, a început să fie difuzat şi în Bucureşti, într-un format îmbunătăţit şi sub titulatura de „Ziarul Lumina“, iar din 2008 face parte din categoria cotidienelor naţionale. „Ziarul Lumina” face parte din Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române, împreună cu: „Trinitas TV”, „Radio Trinitas”, Biroul de Presă și Agenția de știri „Basilica”

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1777: S-a născut Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (m. 1830)

 

– 1862: S-a născut poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (m. 1935)

 

– 1875: S-a născut clericul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică; delegat al Bisericii Ortodoxe Române la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Laussane – 1927) (m. 1935) – 150 de ani

 

– 1885: S-a născut medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningita cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1995 (m. 1963) – 140 de ani

 

– 1897: S-a născut Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (m. 1974)

 

– 1907: S-a născut basul Mircea Buciu (m. 1970)

 

– 1907: S-a născut Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1985)

 

– 1915: S-a născut Teoctist Arăpaşu (numele la botez: Teodor), al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 9 noiembrie 1986, întronizat câteva zile mai târziu, la 16 noiembrie); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2007) – 110 ani

 

– 1917: S-a născut creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (m. 2014)

 

– 1924: S-a născut Lucreția (sau Lucrezia) Pacea, artist plastic; lucrările sale de tapiserie au fost expuse în expoziții personale, dar și la numeroase saloane de artă la care a participat atât în țară, cât și în străinătate (Moscova, Praga, Berlin, Leipzig, Gotteborg, Havana, Paris, Hamburg, Stockholm, Erfurt, Egipt, Statele Unite ale Americii); de-a lungul anilor, ca o recunoaștere a talentului și a artei sale, a fost recompensată cu premii naționale și internaționale (m. 2021)

 

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez de origine română Marius Constant (m. 2004) – 100 de ani

 

– 1926: S-a născut pictorul Vasile Crişan; a lucrat ilustraţie de carte, panouri decorative, pictură murală (m. 2000)

 

– 1927: S-a născut Val Munteanu, ilustrator de carte, grafician (m. 1996)

 

– 1931: A murit Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1863)

 

– 1932: S-a născut Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, ca şi din literaturile europene moderne) (m. 2013)

 

– 1932: S-a născut Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2014)

 

– 1934: S-a născut poetul Florin Mugur; a scris şi proză, eseistică şi publicistică literară (m. 1991)

 

– 1944: S-a născut inginerul Emanuel Diaconescu; a creat şi dezvoltat (la Iaşi şi la Suceava) o puternică şcoală de cercetare în domeniul lubrificaţiei şi al tracţiunii elastohidrodinamice; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

 

– 1946: S-a născut inginerul energetician și profesorul universitar Adrian Alexandru Badea; a avut o contribuție importantă la modernizarea învățământului energetic românesc; cercetări privind centralele electrice, instalaţiile termice, instalaţiile frigorifice, schimbătoarele de căldură cu plăci, sursele regenerabile de energie; expert al Uniunii Europene atât în domeniul energiei, cât şi în cel al schimbărilor climatice; președintele Academiei Oamenilor de Știință din România (2016-2024) și președinte de onoare al AOSR din 2024

 

– 1956: S-a născut scriitorul şi publicistul Nicolae Iliescu (m. 2024)

 

– 1962: S-a născut teologul, preotul, profesorul, eseistul, filosoful și poetul Ioan Chirilă; domenii de competență: vechiul testament, arheologie biblică, limbă ebraică, literatură intertestamentară, istorie modernă universală, bioetică

 

– 1967: S-a născut Nicolae-Ionel Ciucă, general în rezervă și politician, prim-ministrul României (între 25 noiembrie 2021 și 12 iunie 2023); ministru al Apărării Naționale în cadrul guvernelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu; senator (din 2020); președinte al PNL (din apr. 2022); şef al Statului Major General (2015-2019)

 

– 1973: A murit compozitorul Lucian Teodosiu (n. 1897)

 

– 1978: A murit Dimitrie Cuclin, compozitor, muzicolog, violonist, scriitor, traducător şi profesor (n. 1885)

 

– 1982: S-a născut Delia Matache, cunoscută sub numele de scenă Delia, cântăreață, vedetă de televiziune și jurat în cadrul unor competiții muzicale; în perioada 1999-2003 a făcut parte din formația N&D (împreună cu Nicolae Marin alias NiCK), alături de care a scos 4 albume, cunoscând astfel succesul la nivel național

 

– 1982: A murit Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (n. 1901, la Ohrid, Macedonia)

 

– 1983: A murit compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (n. 1897)

 

– 1984: A murit chimistul Constantin Macarovici; lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

 

– 1987: A murit Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (n. 1933)

 

– 1994: A murit Adrian Dimitriu, avocat, om politic social-democrat; membru al Partidului Social Democrat Român (PSDR) din 1927, a activat alături de Constantin Titel Petrescu; preşedinte de onoare al PSDR după 1990 (n. 1905)

 

– 1999: A murit Andrei Giurgea, unul dintre cei mai mari radioamatori din lume (cunoscut sub indicativul YO3AC) (n. 1941)

 

– 2012: A murit solistul instrumentist Dorel Codoban, renumit făuritor de viori cu goarnă din Bihor, inventatorul viorii cu două goarne (n. 1945)

 

– 2017: A murit actorul şi poetul Dinu Ianculescu; crainic la Radio Bucureşti între anii 1945 şi 1948; a colaborat cu Televiziunea Română la emisiunea „Teleenciclopedia”, fiind considerat „vocea de sâmbătă seara”; stabilit, din 1985, în Germania (n. 1925)

 

– 2017: A murit Valeriu Bularca, primul român campion mondial la lupte greco-romane (1961, la Yokohama) (n. 1931)

 

– 2022: A murit violonistul şi profesorul universitar Daniel Podlovschi (n. 1939)

 

 

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

-Adazi, Letonia: Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, ministrul Afacerilor Externe, Maria Malmer Stenergard, și ministrul Apărării, Pål Jonson, participă la o ceremonie de predare la o brigadă NATO din Letonia, unde un batalion suedez îl înlocuiește pe unul danez .

 

– Moscova: Date privind PIB-ul pentru 2024

 

– Insulele Turks și Caicos: Alegeri legislative

 

– New York: Condamnarea fostului reprezentant republican George Santos după ce a pledat vinovat de fraudă

 

– Santiago de Chile: Publicarea de către Institutul Național de Statistică din Chile a indicelui prețurilor de consum pentru ianuarie

 

Aniversări – Comemorări

 

– Ziua naţională a statului Grenada; aniversarea proclamării independenţei – 1974

 

– 1478: S-a născut Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (m. 1535)

 

– 1652: A murit compozitorul italian Gregorio Allegri (n. 1582)

 

– 1736: A murit Stephen Gray, chimist și astronom englez, cunoscut cunoscut mai ales pentru cercetările sale în domeniul electricității (n. 1666)

 

– 1741: S-a născut pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (m. 1825)

 

– 1801: A murit Daniel Chodowiecki, pictor și gravor german de origine poloneză (n. 1726)

 

– 1812: S-a născut scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (m. 1870)

 

– 1870: S-a născut Alfred Adler, medic şi psiholog austriac; fondatorul Şcolii de Psihologie Individuală, a doua şcoală vieneză de psihoterapie (după cea de psihanaliză a lui Sigmund Freud) (m. 1937) – 155 de ani

 

– 1885: S-a născut scriitorul american Sinclair Lewis; primul american care a luat Premiul Nobel pentru literatură în anul 1930 (m. 1951) – 140 de ani

 

– 1887: S-a născut Pat (Patrick Joseph) O’Sullivan, desenator şi producător american de filme de animaţie, autorul motanului Felix (m. 1933)

 

– 1887: S-a născut lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în Statele Unite; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (m. 1960)

 

– 1889: S-a născut Harry Nyquist, inginer electrotehnist şi fizician american de origine suedeză (m. 1976)

 

– 1894: A murit Adolphe [Antoine-Joseph] Sax, interpret şi constructor belgian de instrumente de suflat (inventatorul saxofonului, în 1846) (n. 1814)

 

– 1906: S-a născut inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (m. 1984)

 

– 1919: A murit medicul francez Raphael Blanchard; de numele său se leagă punerea bazelor parazitologiei medicale moderne; a avut strânse legături cu specialiştii români; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (n. 1857)

 

– 1927: S-a născut Juliette Gréco, una dintre cele mai apreciate cântărețe franceze; a preluat statutul de „mare doamnă a cântecului francez” de la Edith Piaf (m. 2020)

 

– 1932: S-a născut Alfred Merrill Worden, astronaut și inginer american; a fost pilotul modulului de comandă pentru misiunea lunară Apollo 15, cea de-a patra misiune cu echipaj uman pe Lună, ce a fost lansată la 26 iulie 1971; a fost primul astronaut care a realizat o misiune extravehiculară în spaţiul cosmic în afara orbitei terestre, la întoarcerea din misiunea de survolare a Lunii din 1971; faptul că a rămas singur pe orbita Lunii, timp de trei zile, i-a adus recordul Guiness de „cel mai izolat om de orice altă persoană” – cei mai apropiaţi oameni de Al Worden fiind cei doi colegi de misiune aflaţi pe suprafaţa Lunii la distanţa de 3.600 de kilometri (m. 2020)

 

– 1942: S-a născut (în Georgia) Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (m. 2020)

 

– 1944: S-a născut Günter Stock, medic german și profesor universitar; fost președinte al Academiilor Europene sau „All European Academies” (ALLEA); promotor al traducerii în germană a operelor complete ale lui Dimitrie Cantemir; membru de onoare străin al Academiei Române din 2017

 

– 1946: S-a născut actorul britanic de film Pete Postlethwaite (m. 2011)

 

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Sammy Johns, cunoscut mai ales pentru hitul din 1975, „Chevy Van” (m. 2013)

 

– 1953: S-a născut Boris Bechet, actor de teatru și film şi regizor din Rep. Moldova (m. 2021)

 

– 1954: S-a născut Dieter Bohlen, compozitor, interpret, producător şi scriitor german; membru al formaţiei „Modern Talking”

 

– 1958: A murit Vladimir Losski, teolog rus; exilat din Rusia în 1922, s-a stabilit la Paris doi ani mai târziu; a fost primul decan al Institutul teologic Sf. Dionisie din Paris, unde a predat teologie dogmatică; cunoscut mai ales pentru lucrarea „Teologia mistică a Bisericii de Răsărit”, prima sinteză patristică de teologie a dogmei (n. 1903)

 

– 1959: S-a născut saxofonistul şi compozitorul britanic Brian Travers, membru fondator al trupei reggae „UB40”, una dintre cele mai de succes din ţară (m. 2021)

 

– 1960: A murit fizicianul rus Igor V. Kurceatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (n. 1903) – 65 de ani

 

– 1966: S-a născut arhitectul japonez Ryue Nishizawa; a fondat firma de arhitectură SANAA, în 1995, împreună cu arhitecta Kazuyo Sejima

 

– 1978: S-a născut actorul american Ashton Kutcher

 

– 1979: S-a născut Tawakkul Karman, om politic yemenit şi activistă pentru drepturile omului; laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2011, împreună cu Ellen Johnson Sirleaf (Liberia) şi Leymah Gbowee (Liberia)

 

– 1979: A murit Josef Mengele, medic german, supranumit „Îngerul Morţii” ca urmare a experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (n. 1911)

 

– 1980: A murit inginerul italian Secondo Campini, unul dintre pionierii motorului cu reacţie (n. 1904) – 45 de ani

 

– 1985: A murit Matt Monro, cântăreţ şi actor britanic (n. 1930) – 40 de ani

 

– 1994: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul polonez Witold Lutoslawski (n. 1913)

 

– 1997: A murit violoncelistul rus Daniil Şafran (n. 1923)

 

– 2016: A murit scriitoarea şi scenarista franceză Juliette Benzoni, supranumită „regina romanului istoric francez” (n. 1920)

 

– 2017: A murit violonistul danez Svend Asmussen, reprezentant marcant al jazz-ului (n. 1916)

 

– 2017: A murit actorul american Richard Hatch (n. 1945)

 

– 2019: A murit Jacques Ferran, ziarist francez; cofondator al Cupei Campionilor Europeni, în 1955, şi al trofeului „Balonul de Aur” (n. 1920)

 

– 2019: A murit Albert Finney, actor britanic de teatru şi film; figură proeminentă a şcolii engleze de actorie (n. 1936)

 

– 2020: A murit actorul, comediantul, scriitorul și producătorul american Orson Bean (nume la naştere Dallas Frederick Burrows) (n. 1928) – 5 ani

 

– 2021: A murit directorul de imagine italian Giuseppe Rotunno, colaborator al regizorilor Federico Fellini, Luchino Visconti şi Sydney Pollack (n. 1923)

 

– 2022: A murit Douglas Trumbull, regizor și producător american de film, creator de efecte speciale pentru unele dintre cele mai îndrăzneţe din punct de vedere vizual filme SF ale tuturor timpurilor, printre care „2001: A Space Odyssey”, „Close Encounters of the Third Kind” şi „Blade Runner”; a inventat şi a patentat zeci de instrumente şi tehnici cinematografice, a contribuit la introducerea IMAX pe piaţa de divertisment (n. 1942)

 

– 2024: A murit istoricul şi politologul franco-german Alfred Grosser, figură importantă a reconcilierii şi cooperării dintre Franţa şi Germania (n. 1925) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 6 februarie

Calendarul zilei – 6 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 6 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 6 februarie 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie

* Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură, cartea „Orânduiala slujbei sfinţilor Constantin şi Elena”, publicată, cu text grecesc şi românesc, de Mihail Iştvanovici, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul şi dedicată lui Constantin Brâncoveanu

* În urmă cu 168 de ani (1857) apărea, la Bucureşti (de două ori pe săptămână, până la 6/18.VIII.1857), jurnalul politic şi literar „Concordia”, oficios al mişcării unioniste, sub redacţia lui C. A. Kretzulescu (6/18)

* Cu 127 de ani în urmă (1898), la Paris, a avut loc prima audiţie a „Poemei Române”, de George Enescu, sub bagheta dirijorului Edouard Colonne. „Poema Română” a fost dedicată, de Enescu, reginei Elisabeta a României

* Acum 106 ani (1919) Adunarea Naţională, rezultată în urma alegerilor din 19 ianuarie 1919, şi-a început lucrările în orăşelul Weimar, urmând să dea Germaniei o Constituţie. După oraşul unde s-au desfăşurat lucrările adunării, au fost denumite ulterior „Republica de la Weimar” (1919-1933) şi constituţia după care se va conduce aceasta – „Constituţia de la Weimar”

* Cu 101 ani în urmă (1924) era adoptată Legea persoanelor juridice, elaborată de Gheorghe Gh. Mârzescu, în calitate de ministru al justiţiei, prin care s-a creat cadrul juridic pentru dizolvarea unor organizaţii politice antinaţionale

* Se marchează 80 de ani (1945) de când apărea Legea nr. 86 privind Statutul Naţionalităţilor Minoritare, potrivit căreia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi se bucură de aceleaşi drepturi civile şi politice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naţionalismului

* Acum 73 de ani (1952) avea loc instalarea pe tron a reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1926 – 2022). La această dată, Regele George al VI-lea se stinge din viaţă, fiind urmat la tron de fiica sa, Elisabeta. Încoronarea a avut loc la Westminster Abbey, la 2 iunie 1953, ceremonia fiind condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. Întreaga ceremonie a fost transmisă la radio, însă, pentru prima oară, a fost transmisă şi la televizor în întreaga lume. A devenit, la 9 septembrie 2015, monarhul britanic cu cea mai îndelungată domnie, depăşind-o pe cea a reginei Victoria (1837-1901). La 6 februarie 2017, regina Elisabeta a II-a a devenit şi primul monarh britanic care a sărbătorit Jubileul de Safir – un eveniment ce a marcat împlinirea a 65 de ani de când a urcat pe tronul Marii Britanii

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când a avut loc şedinţa de constituire a Uniunii Elene din România (UER). Printre membrii fondatori se numără: Sotiris Fotopolos, Gh. Vitanidis, Eftimie Antoniadis, George Mularidis, Ion Iasonidis, Atena Demetriad, Nicolae Pavlidis, Gheorghe Foroglu, Pagona Georgescu, Anastasia Vitanidis, Anton Antoniadis, Anastasia Cucuritzis, Chiriacos Manusaridis, Dan Manusaridis, Spiros Vanghelatos, Tănase Nasta, Vasilis Zogas şi Ioana Vanghelatos. UER a fost înregistrată în aceeaşi zi la Judecătoria Sectorului 1. Comisia pentru Minorităţile Naţionale din cadrul Frontului Salvării Naţionale a acordat avizul de înfiinţare nr. 39 la 12.02.1990, iar la 26.02.1990, Uniunea Elenă din România a dobândit şi personalitate juridică

* Tot acum exact 35 de ani, era înregistrat oficial ca formaţiune politică Frontul Salvării Naţionale (FSN), la Tribunalul Municipiului Bucureşti, prin Decizia nr. 27/6.II.1990 (la 7 februarie a fost dată publicităţii platforma-program a noii formaţiuni politice)

* În urmă cu 29 de ani (1996) se năștea Daniel, primul copil conceput prin fertilizare in vitro în România, procedură realizată de dr. Ioan Munteanu (1938 – 2018), la Centrul de Fertilizare in Vitro din Timişoara, primul din România (inaugurat oficial la 20 mai 1995 și realizat de Crucea Roşie Rhein Neckard Heidelberg)

* Într-o zi de 6 februarie, acum 26 de ani (1999), începea Conferinţa de la Rambouillet (Franţa), convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Evenimentul s-a încheiat prin acceptarea, în linii mari a proiectului de către cele două părţi. Belgradul a exclus desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu au renunţat la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei (6 – 23 februarie 1999)

* În urmă cu 13 ani (2012) premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia, declarând, în cadrul unei şedinţe de Guvern, convocate de urgenţă, că a decis să depună mandatul Executivului. Preşedintele Traian Băsescu l-a însărcinat pe Mihai Răzvan – Ungureanu, şef al Serviciului de Informaţii Externe, cu formarea noului Cabinet

* Acum 6 ani (2019) statele membre NATO au semnat, la Bruxelles, un protocol de aderare cu Republica Macedonia (Republica Macedonia de Nord, din 12.II.2019). Astfel, țara balcanică a devenit, în martie 2020, al 30-lea membru al alianței militare

* Cu doar 2 ani în urmă (2023) aveau loc devastatoarele cutremure care au lovit Turcia și Siria, considerate cea mai mare catastrofă naturală într-un secol în Europa, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În data de 6 februarie 2023, un cutremur de magnitudine 7,8 a lovit sudul și centrul Turciei și nordul și vestul Siriei. Opt ore mai târziu, a urmat un altul, cu magnitudinea 7,7. Primul a fost cel mai puternic cutremur din Turcia de la seismul devastator din 1939. A fost resimțit până în Egipt, Israel, Liban, Cipru și pe coasta turcă a Mării Negre. În cele trei săptămâni care au urmat au avut loc peste 10.000 de replici. Cele două puternice seisme au afectat o suprafață de aproximativ 350.000 de kilometri pătrați. Se estimează că au fost afectate 14.000.000 de persoane, adică 16% din populația Turciei. Experții Organizației Națiunilor Unite au estimat că aproximativ 1,5 milioane de persoane au rămas fără adăpost. În Turcia au murit 46.000 de oameni, ale căror corpuri au fost găsite, iar în Siria au pierit alți 6.000. Mai mult de 100.000 de persoane au fost rănite și 200.000 de clădiri au fost puse la pământ sau grav afectate. Multe clădiri de locuit pur și simplu s-au prăbușit. Multe altele au fost distruse aproape în totalitate, fiind ulterior demolate. Numai în Turcia, cutremurul devastator şi replicile sale au provocat pagube în valoare de peste 34.000.000.000 de dolari, ceea ce reprezintă 4% din Produsul Intern Brut al țării, după estimările Băncii Mondiale, fără a lua însă în cacul costurile de reconstrucţie a Turciei, potenţial de două ori mai mari, şi nici consecinţele asupra creşterii viitoare a țării

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sfinţii Paul Miki şi însoţitorii, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– „Ziua Roşiei Montane”; Roşia Montană (numele latin: Alburnus Maior), cea mai veche localitate minieră din România, apare pentru prima dată menţionată în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate găsite în galeriile sale subterane în secolul XIX reprezintă unul dintre izvoarele principale ale Dreptului Roman internaţional

 

– 1863: S-a născut tenorul Ion Băjenaru (m. 1921). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 11.II.1863

 

– 1867: S-a născut biologul şi profesorul Dimitrie Voinov; cercetări de histologie şi citologie; are meritul de a fi dezvoltat la Universitatea din Bucureşti o şcoală puternică de citologie umană; membru titular al Academiei Române din 1927 (m. 1951)

 

– 1889: S-a născut Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă de etnie armeană; impresionanta sa colecţie de obiecte de artă modernă românească şi franceză a donat-o, în 1947, statului român, deschizând în Bucureşti, la 19 mai acelaşi an, muzeul ce-i poartă numele şi care, ulterior, a fost încorporat în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1962)

 

– 1891: S-a născut Adrian Maniu, poet, dramaturg, traducător şi publicist; a inaugurat la Radiodifuziunea Română, în anul 1930, „Universitatea Radio”, program pe care l-a condus până în 1933; membru corespondent al Academiei Române din 1933 (m. 1968)

 

– 1893, 6/20: S-a născut Sandu Teleajen (pseudonimul lui Alexandru P. Morcovescu), poet, prozator, dramaturg; artist societar al Teatrului Naţional din Iaşi (din 1918) şi director al aceluiaşi teatru între anii 1937 şi 1939 (m. 1963)

 

– 1896: S-a născut Anastase Dragomir, inginer și inventator din domeniul aviației, care a avut o contribuţie esenţială la securitatea aviaţiei mondiale; este cunoscut pentru invenția unei versiuni timpurii a unui scaun ejectabil, care a fost brevetată la Paris, în 1930 (la care a lucrat împreună cu inventatorul Tănase Dobrescu) (m. 1966)

 

– 1897: S-a născut medicul Constantin T. Nicolau; şi-a legat numele de aşezarea hematologiei româneşti pe baze moderne; a fost primul profesor de hematologie din învăţământul superior românesc, separând această disciplină de histologie şi de medicina internă; a pus bazele (1953) unei reţele de centre de conservare şi transfuzie; a realizat prima puncţie sternală din România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

 

– 1908: S-a născut Geo Bogza, scriitor şi ziarist; considerat părinte al reportajului românesc modern, a creat o formulă unică de reportaj, reportajul poematic; membru titular al Academiei Române din 1955; frate cu scriitorul Radu Tudoran (m. 1993)

 

– 1913: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Sergiu (Serghei) Malagamba, compozitor, dirijor şi instrumentist (baterist) (m. 1978)

 

– 1916: S-a născut Gabriel Ţepelea, filolog, istoric literar, scriitor şi om politic ţărănist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 2012)

 

– 1921: S-a născut Dan Constantinescu, poet şi traducător; a scris şi sub pseudonimul Dan Nicoară (m. 1997)

 

– 1926: S-a născut soprana Zoe Dragotescu (m. 1988)

 

– 1930: S-a născut părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (m. 2015) – 95 de ani

 

– 1933: S-a născut Sorin Holban, prozator, poet, dramaturg şi publicist (m. 2004)

 

– 1935: S-a născut compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu); considerat unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012 (m. 2012) – 90 de ani

 

– 1946: S-a născut artistul plastic Aurel Dan; pictor desăvârșit al satului maramureșean (m. 2019)

 

– 1949: S-a născut soprana și profesoara Mioara Cortez, stabilită în Canada

 

– 1953: S-a născut artistul plastic Victor Dima, autorul actualei steme a României

 

– 1955: A murit (în închisoarea de la Sighet) Constantin Argetoianu, jurist, medic, diplomat şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru în perioada 28.IX.-23.XI.1939; sprijinitor al politicii regelui Carol al II-lea (n. 1871) – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 6.II.1952

 

– 1960: A murit medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (n. 1882) – 65 de ani

 

– 1962: S-a născut poetul și publicistul Sorin Grecu

 

– 1968: S-a născut interpretul de muzică uşoară Cătălin Crişan

 

– 1980: A murit violonistul şi pedagogul Ionel Geantă (n. 1913) – 45 de ani

 

– 1984: A murit inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (n. 1904)

 

– 1984: A murit compozitorul de origine maghiară Trózner József (n. 1904)

 

– 1984: A murit compozitorul de muzică uşoară Radu Şerban (n. 1927)

 

– 1986: A murit arheologul Ion Berciu; contribuţii privind aşezările şi castrele romane de la Drobeta şi Apulum (n. 1904)

 

– 1992: A murit Caius Iacob, matematician, fizician (contribuţii în mecanica fluidelor, mecanica generală, dinamica gazelor, analiza matematică; precursor al aerodinamicii transonice şi al aproximării hidrografice) şi profesor; om politic ţărănist (senator PNŢCD de Bihor în perioada iunie 1990 – februarie 1992); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1912)

 

– 1993: A murit George Ciorănescu, poet, prozator, traducător şi jurnalist; stabilit iniţial la Paris şi apoi la München; redactor şef (1955-1957; 1958-1965) la postul de radio Europa Liberă, unde a deţinut şi funcţia de director adjunct al Departamentului în limba română (1965-1970) (n. 1918)

 

– 1993: A murit (la München, în Germania, unde plecase în anul 1980) Ion Negoiţescu, poet, eseist, critic şi istoric literar; arestat în 1961 (pentru „subminare a bazelor literaturii socialiste”), a fost deţinut politic la Jilava până în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici în România) (n. 1921)

 

– 1993: A murit compozitorul şi profesorul univesitar Dan Constantinescu; a scris muzică îndeosebi instrumentală (orchestrală, concertantă, camerală), dar şi câteva cicluri de lieduri şi coruri (n. 1931)

 

– 1995: A murit medicul Nicolae Simionescu; specialist în biologia şi patologia celulară a sistemului cardiovascular şi în biopatologia glandelor endocrine; împreună cu soţia sa, acad. Maya Simionescu, a fondat Institutul de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care-i poartă numele, punând bazele unei şcoli române în acest domeniu; membru titular al Academiei Române (1991), vicepreşedinte al acestui for (1994-1995) (n. 1926) – 30 de ani

 

– 1998: A murit actorul Constantin Bărbulescu (n. 1917)

 

– 2008: A murit jurnalistul Max Bănuş; şi-a început cariera jurnalistică la „Sportul românesc”; a fost arestat în 1958 şi condamnat la opt ani de închisoare pentru criticile aduse regimului comunist; eliberat, după patru ani, la presiunile Occidentului; din 1966 a fost redactor la postul de radio „Europa Liberă” (n. 1926)

 

– 2014: A murit Elvira Micoş, pictor, gravor și scenograf (n. 1914)

 

– 2015: A murit Mircea Deac, critic și istoric de artă, scriitor, jurnalist și profesor (n. 1921) – 10 ani

 

– 2018: A murit Radion Cucereanu, profesor de biologie, autor de manuale și publicist; autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni” (n. 1927)

 

– 2019: A murit Ion Brad, poet, prozator, dramaturg, memorialist, editor, publicist, traducător şi diplomat (n. 1929)

 

– 2021: A murit pictorul și profesorul universitar doctor Zamfir Dumitrescu; considerat unul dintre reperele științei Perspectivei; fost preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2002-2007) și al Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori (2004); decanul Facultăţii de Arte Plastice Bucureşti (2000-2004); deputat (2004-2008); a înființat Școala de Arte și Meserii „Dimitrie Paciurea” (n. 1946)

 

– 2023: A murit Răzvan Theodorescu, istoric al culturii, critic şi istoric de artă, politician și profesor universitar; specialist în istoria artei şi istoria civilizaţiei, a semnat lucrări privind relaţiile artei şi culturii artei medievale româneşti cu arta şi cultura bizantină şi balcanică; preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992); membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000); ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004); senator social-democrat în mai multe legislaturi; rector al Universității Naționale de Artă din București, al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor și al Universităţii Media; şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); Doctor Honoris Causa al multor universități; membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru titular al Academiei Române din 2000, vicepreşedinte al acestui for (n. 1939)

 

– 2023: A murit poetul George Alboiu (n. 1944)

 

 

 

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Gdansk, Polonia: Reuniunea informală a Comisiei Europene prezidată de Ursula von der Leyen (6 – 7 feb.)

 

– Cape Town, Africa de Sud: Președintele Cyril Ramaphosa susține un discurs despre starea națiunii

 

– Amsterdam: ING – Rezultate anuale 2024

 

– Hatay: Manifestări de marcare a doi ani de la cutremurul din februarie 2023 care a devastat sud-estul Turciei și nordul Siriei

 

– Paris: ArcelorMittal – rezultate din al 4-lea trimestru și rezultate anuale 2024 (pre-Bursă)

 

– Stockholm: Volvo Cars – rezultate din al 4-lea trimestru și rezultate anuale

 

– Londra: AstraZeneca – rezultate anuale

 

– Copenhaga: Maersk – raport anual

 

– Londra: Decizia Băncii Angliei privind politica monetară, cu raport de politică monetară

 

– New York: Săptămâna modei de la New York (6 – 11 feb.)

 

– Nine Miles, Jamaica: Manifestări de marcare a 80 de ani de la nașterea cântărețului de reggae jamaican Bob Marley (1945 – 1981)

 

Aniversări – Comemorări

 

– 6 – 8.II: „Zilele Mondiale fără Telefon mobil”; ziua a fost marcată prima dată la 6 februarie 2001, la iniţiativa scriitorului francez Philip Marso, autorul primului roman scris sub formă de SMS; din anul 2004 campania a fost extinsă pe perioada a trei zile – 6, 7 şi 8 februarie; scopul manifestărilor este de a atrage atenţia utilizatorilor asupra impactului pe care îl are tehnologia în viaţa cotidiană şi asupra dependenţei de telefoanele mobile şi smartphone-uri

 

– „Ziua Mondială a Alegerilor” este sărbătorită la nivel global în prima zi de joi a lunii februarie, în jurul acestei date fiind semnate, de-a lungul timpului, majoritatea acordurilor internaţionale din domeniul electoral; ziua a fost instituită în cadrul Conferinţei Oficialilor Electorali din întreaga lume, desfăşurată în Ungaria, în perioada 14-17 septembrie 2005, la care a fost transmis un mesaj puternic cu privire la necesitatea de a consolida procesul de dezvoltare democratică la nivel global, pilonul principal al democraţiei fiind acela de a avea alegeri libere şi corecte

 

– „Ziua Internaţională de Toleranţă Zero faţă de Mutilarea Genitală a Femeilor” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia A/RES/67/146, adoptată la 20 decembrie 2012, cu scopul de a amplifica și direcționa eforturile de eliminare a acestei practici, recunoscută la nivel internațional ca o încălcare a drepturilor omului, o violare a drepturilor la sănătate, siguranţă şi integritate fizică, a dreptului la libertate în faţa torturii şi a tratamentelor crude, inumane sau degradante şi a dreptului la viaţă atunci când procedura duce la moarte. Concentrată iniţial în 30 de ţări din Africa şi Orientul Mijlociu, mutilarea genitală a femeilor este o problemă universală fiind practicată şi în câteva ţări din Asia şi America Latină

 

– Sărbătoarea naţională a Noii Zeelande; aniversarea semnării Tratatului de la Waitangi, dintre băştinaşi (maori) şi coloniştii britanici, în 1840 (- 185 de ani), Tratat care a stat la baza constituirii statului insular

 

– 1695: S-a născut matematicianul elveţian Nicolaus II Bernoulli (m. 1726) – 330 de ani

 

– 1793: A murit dramaturgul italian Carlo Goldoni; a reînnoit teatrul italian, eliminând din commedia dell’arte miraculosul, improvizaţia şi măştile (n. 1707)

 

– 1804: A murit Joseph Priestley, chimist, fizician şi filosof englez; a descoperit oxigenul (la 1.VIII.1774), fenomenul de respiraţie la vegetale, hidrogenul sulfurat, etilena; studii în domeniul opticii şi al electricităţii; liber cugetător, deist, partizan al Revoluţiei franceze, a emigrat, în 1794, în SUA (n. 1733)

 

– 1873, 6/18: A murit (prins de turci, în 1872, a fost spânzurat la Sofia) Vasil Levski, om politic bulgar; fruntaş al mişcării de eliberare a Bulgariei de sub jugul otoman; participant la organizarea Comitetului Central Revoluţionar Bulgar (creat la Bucureşti, în 1870); s-a pronunţat pentru instaurarea unei republici în Bulgaria (n. 1837)

 

– 1898: S-a născut soprana germană de coloratură Erna Sack (m. 1972)

 

– 1899: S-a născut Ramón Novarro, actor mexican (m. 1968)

 

– 1903: S-a născut pianistul chilian Claudio Arrau (m. 1991)

 

– 1911: S-a născut Ronald Reagan, om politic american republican, al 40-lea preşedinte al SUA (1981-1989); în tinereţe a fost actor de film (1937-1964); ca preşedinte, a propus, în anul 1983, un program de apărare strategică, însoţit de o politică tenace faţă de ţările Tratatului de la Varşovia, determinând, în final, destrămarea URSS şi prăbuşirea comunismului în Europa (m. 2004)

 

– 1913: S-a născut Mary Leakey, arheolog şi paleoantropolog britanic (m. 1996)

 

– 1916: A murit poetul, jurnalistul şi diplomatul nicaraguan Rubén Dario (pe numele său adevărat Félix Rubén García Sarmiento); a fost considerat părintele modernismului hispano-american (n. 1867)

 

– 1917: S-a născut Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (m. 2016)

 

– 1929: S-a născut Pierre Brice, unul dintre cei mai populari actori francezi în Germania, graţie personajului Winnetou, pe care l-a interpretat într-o serie de filme western de mare succes, lansate în anii ’60 ai secolului XX (m. 2015)

 

– 1931: S-a născut Rip Torn (nume real: Elmore Rual Torn, Jr.), actor american de film și teatru; star al serialului „The Larry Sanders Show” (m. 2019)

 

– 1932: S-a născut regizorul şi criticul de film, scenaristul şi actorul francez François Truffaut, figură reprezentativă a Noului Val Francez (m. 1984)

 

– 1939: S-a născut actorul american Mike Farrell (Michael Joseph Farrell Jr.)

 

– 1945: S-a născut Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (m. 1981) – 80 de ani

 

– 1950: S-a născut interpreta (de jazz, soul, blues), compozitoarea și actrița americană Natalie Cole; fiica celebrului muzician Nat King Cole (m. 2015) – 75 de ani

 

– 1954: S-a născut jurnalistul francez Erik Izraelewicz, specialist în economie; director editorial al publicaţiei „Le Monde” din 2011 (m. 2012)

 

– 1961: S-a născut Florence Aubenas, jurnalistă franceză, reporter la cotidianul Libération, care a fost ținută ostatică în Irak din 5 ianuarie până în 11 iunie 2005

 

– 1962: S-a născut Axl Rose, interpret şi compozitor american de muzică rock, component al trupei Guns N’Roses

 

– 1964: S-a născut Gord Downie, cântăreţ și compozitor canadian, liderul trupei rock „Tragically Hip” (m. 2017)

 

– 1984: A murit poetul spaniol Jorge Guillén; unul dintre principalii reprezentanţi ai poeziei pure, a fost influenţat de Juan Ramón Jiménez, Paul Valéry şi Stéphane Mallarmé (n. 1893)

 

– 1989: A murit André Cayatte, regizor, scenarist şi producător francez de film (n. 1909)

 

– 1995: A murit scriitorul american James Merrill, considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi de limbă engleză ai secolului XX (n. 1926) – 30 de ani

 

– 1997: A murit scriitorul vietnamez Duyèn Anh, exilat în Franţa din 1983 (n. 1935)

 

– 1998: A murit Falco (pe numele adevărat Johann Hölzel), interpret austriac de muzică hip-hop şi rock (n. 1957)

 

– 2002: A murit Max (Ferdinand) Perutz, chimist britanic de origine austriacă, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1962, împreună cu John C. Kendrew (n. 1914)

 

– 2005: A murit pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (n. 1930) – 20 de ani

 

– 2009: A murit James Whitmore, actor american (n. 1921)

 

– 2011: A murit romanciera şi poeta franceză de origine libaneză Andrée Chedid (n. 1920, la Cairo)

 

– 2011: A murit Gary Moore, chitaristul legendarei trupe rock irlandeze, Thin Lizzy, pe numele său adevărat Robert William Moore; recunoscut ca  legendă a rockului şi bluesului şi ca unul dintre cei mai valoroşi chitarişti de jazz (n. 1952)

 

– 2012: A murit pictorul şi sculptorul catalan Antoni Tapies; cunoscut datorită pânzelor şi compoziţiilor sale uimitoare, realizate uneori din materiale recuperabile (n. 1923)

 

– 2015: A murit Assia Djebar (numele real: Fatima-Zohra Imalayen), scriitoare, traducătoare, producătoare de film şi profesoară algeriană; militantă pentru democraţie, a condamnat fundamentalismul islamic şi atrocităţile din Algeria, a contribuit la accentuarea încrederii în sine a femeilor din lumea arabă (n. 1936) – 10 ani

 

– 2019: A murit scriitoarea britanică Rosamunde Pilcher (pseudonim Jane Fraser); considerată „regina nuvelelor romantice” (n. 1924)

 

– 2020: A murit dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (n. 1931) – 5 ani

 

– 2021: A murit politicianul american George Shultz, unul dintre cei mai mari strategi ai tuturor timpurilor; fost secretar de stat al preşedintelui american republican Ronald Reagan şi arhitect important al diplomaţiei americane de la sfârşitul Războiului Rece (n. 1920)

 

– 2022: A murit actorul american de film și televiziune Frank Pesce (n. 1946)

 

– 2024: A murit Seiji Ozawa, dirijor și muzician japonez; a fost director muzical al Boston Symphony Orchestra timp de douăzeci şi nouă de ani, director muzical al Toronto Symphony Orchestra, San Francisco Symphony şi al Operei de Stat din Viena; împreună cu Kazuoshi Akiyama, a înfiinţat Orchestra Saito Kinen, fiind, totodată, director al Festivalului Seiji Ozawa din Matsumoto (n. 1935) – 1 an

 

– 2024: A murit Miguel Ángel González, fotbalist spaniol, unul dintre portarii care au marcat istoria echipei de fotbal Real Madrid (n. 1947) – 1 an

 

– 2024: A murit Sebastián Piñera, politician chilian, președinte al statului Chile (2010–2014, 2018–2022) (n. 1949) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 5 februarie

Calendarul zilei – 5 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 5 februarie 2025, 15:10

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie

* Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti, mitropolitul Antim Ivireanul al Ţării Româneşti s-a hotărât să clădească Mănăstirea Tuturor Sfinţilor (cunoscută astăzi ca Mănăstirea Antim), punând toată averea sa pentru ridicarea din temelie a acestui sfânt locaş, pe locul unde era o veche biserică de lemn cu hramul Sfântul Nicolae, în care se păstra Sfântul şi Marele Mir

* Cu 173 de ani în urmă (1852) era deschis publicului Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg (Rusia), unul dintre cele mai mari şi vechi muzee din lume

* Acum 164 de ani (1861) avea loc înfiinţarea, la Sighet, a Asociaţiei Naţionale pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, cu o contribuţie însemnată în emanciparea culturală şi naţională a românilor, în păstrarea, conservarea şi transmiterea elementelor de identitate cultural-naţională locală. La 3 septembrie 1860, s-a constituit o comisie de iniţiativă care a hotărât întocmirea statutelor viitoarei asociaţii, căreia-i revenea misiunea înfiinţării Preparandiei Române. La 5 februarie 1861 era ales comitetul de conducere alcătuit din comitele suprem Iosif Man – preşedinte, Mihail Pavel – vicepreşedinte, Petru Mihalyi – secretar, având printre membrii personalităţi de marcă ale vieţii politice şi spirituale maramureşene, dintre care în timp s-a evidenţiat şi dr. Ioan Mihalyi de Apşa

* În urmă cu 158 de ani (1867) era încheiat Pactul austro-ungar privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, în cadrul căruia Transilvania a rămas încorporată Ungariei, anulându-i-se autonomia. Proclamarea dualismului austro-ungar are urmări negative pentru românii transilvăneni, prin politica de discriminare şi deznaţionalizare promovată de autorităţile ungare. Pactul dualist austro-ungar, în urma căruia a luat naştere Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască, a fost un stat condus de monarhii Habsburgi între 1867 și 1918. Dualismului austro-ungar, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, a rămas în vigoare până în 31 octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune) (5/17)

* Acum 149 de ani (1876) apărea prima revistă românească de medicină din Transilvania „Higiena şi Şcoala” (până în 1882), editată de medicul şi scriitorul Pavel Vasici-Ungureanu (1806-1881)

* Cu 138 de ani în urmă (1887) avea loc premiera operei „Othello”, de Giuseppe Verdi, la Teatrul „Scala” din Milano

* Se împlinesc 120 de ani (1905) de când, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera piesei „Manasse”, de Ronetti Roman, dramă în patru acte având ca temă intoleranţa religioasă pe fundalul unei poveşti de dragoste între un român şi o evreică, cu Constantin Nottara în rolul principal. În decursul a doar două luni până la încheierea stagiunii au fost date 26 de reprezentaţii

* Cu 109 ani în urmă (1916) avea loc inaugurarea Cabaret Voltaire şi naşterea mişcării Dada, la Zürich (Elveţia). A fost fondat de scriitorul german Hugo Ball (1886 – 1927), împreună cu Emmy Hennings (1885 – 1948), pictorul, arhitectul şi eseistul româno-israelian, Marcel Janco (Iancu) (1895 – 1984), scriitorul german Richard Huelsenbeck (1892 – 1974), poetul român Tristan Tzara (1896 – 1963) şi soţii Sophie Taeuber-Arp (1889 – 1943) şi Hans (Jean) Arp (1886 – 1966), ca un spaţiu pentru scopuri artistice şi politice

* Acum 106 ani (1919) Partidul Muncitor (format la Iaşi, în noiembrie 1918, de un grup de intelectuali în frunte cu Paul Bujor şi Constantin I. Parhon) fuziona cu Partidul Ţărănesc (Ion Mihalache), polarizând aripa de stânga (întărită în perioada 1920-1922, prin ralierea lui Nicolae Lupu şi Constantin Stere)

* Tot cu 106 ani în urmă, Charlie Chaplin (1889 – 1977), Mary Pickford (1892 – 1979), Douglas Fairbanks (1883 – 1939) şi D.W. Griffith (1875 – 1948) înfiinţau compania United Artists (UA), unul dintre cele mai mari studiouri cinematografice americane ale secolului trecut. În prezent este filială a casei de producţie Metro-Goldwyn-Mayer (MGM). Pe 17 mai 2021, compania de vânzare cu amănuntul online și tehnologie Amazon a intrat în negocieri pentru achiziționarea MGM. Pe 26 mai 2021, a fost anunțat oficial că studioul va fi achiziționat de Amazon, sub rezerva aprobării de reglementare, și va continua să funcționeze ca etichetă sub noua companie-mamă. Fuziunea a fost finalizată pe 17 martie 2022. Prim vice președintele Amazon Studios și Prime Video Mike Hopkins a subliniat că Amazon va continua să colaboreze cu UAR (United Artists Releasing), care va rămâne în funcțiune după fuziune. În timp ce originalul UA a încetat să mai existe ca etichetă la începutul anului 2020, United Artists este încă activ, fiind folosit de UAR

* România stabilea, cu exact 100 de ani în urmă (1925), relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, cu Chile. Întrerupte în anul 1943 de partea chiliană, relaţiile diplomatice au fost reluate, la nivel de ambasadă, în 1965. Relaţii bilaterale dintre România şi Republica Chile datează din 1911, când s-a deschis primul Consulat Onorific al Chile la Bucureşti, dar relaţiile diplomatice s-au stabilit la 5 februarie 1925, odată cu deschiderea Ambasadei Chile la Bucureşti. La 1 iunie 1921, s-a înfiinţat Consulatul Onorific al României la Santiago de Chile, iar în 1935 este deschisă Ambasada României în R. Chile (Legaţia permananentă a României la Santiago de Chile), la propunerea lui Nicolae Titulescu. Trebuie menţionat faptul că România a fost singura ţară din Europa de Est, alături de fosta Iugoslavie, care nu a întrerupt relaţiile diplomatice şi comerciale cu Chile după Lovitura de Stat din 1973

* În urmă cu 79 de ani (1946) Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii recunoşteau guvernul condus de dr. Petru Groza şi reluau legăturile diplomatice cu România

* Se împlinesc 75 de ani (1950) de la inaugurarea Teatrului de Păpuşi „Puck” din Cluj, ocazie cu care a avut loc premiera la secţia română a unor fragmente din piesa rusească „Banul şi Părăluţa”, de Nina Ghernet, iar la secţia maghiară scenetele „Morcovul”, după povestirea lui L.N. Tolstoi şi „Cozonacul”. Fondatorii instituţiei au fost membrii trupei de păpuşari ai Sindicatului Mixt al Artiştilor, Scriitorilor şi Ziariştilor, înfiinţate în 1948. Teatrul „Puck” organizează cel mai important eveniment din lumea teatrelor de păpuşi şi marionete din estul Europei, „Festivalul Internaţional Puck”, singurul de asemenea amploare din România, care atrage la fiecare ediţie trupe de marcă din ţară şi străinătate

* Acum 54 de ani (1971) a avut loc aselenizarea navetei spaţiale americane Apollo 14. Apollo 14 a fost a opta misiune din programul Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Ea a durat nouă zile, începând cu lansarea de la 31 ianuarie 1971, și continuând cu aselenizarea de la 5 februarie. Modul Lunar a aselenizat în formațiunea Fra Mauro; aceasta era destinația nereușitei misiuni Apollo 13. În timpul celor două activități extravehiculare, s-au adunat peste 45 kg de roci lunare și s-au efectuat mai multe experimente, printre care studii seismice. Comandantul Alan Shepard a lovit două mingi de golf de pe suprafața lunară cu o crosă improvizată adusă de pe Pământ

* Cu 46 de ani în urmă (1979) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Nea Mărin miliardar”, cu Amza Pellea (1931-1983) în rolul principal, regia fiind semnată de Sergiu Nicolaescu (1930-2013)

* Se marchează 35 de ani (1990) de la reînfiinţarea, la Bucureşti, a Muzeului Național al Ţăranului Român, continuatorul Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, înfiinţat în baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor de atunci, l-a numit pe etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş director al muzeului. Numele instituţiei a fost schimbat în Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, iar mai târziu, a devenit Muzeul de Artă Naţională „Carol I”. În 1978, s-a unit cu Muzeul Satului sub denumirea de Muzeul Satului şi de Artă Populară. La 5 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii, reînfiinţa Muzeul Naţional al Ţăranului Român, numindu-l director pe pictorul Horia Bernea. Din 1990 şi până la moartea sa, în 2000, Horia Bernea a fost director al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, contribuind la redefinirea muzeografiei etnografice în România. Patrimoniul Muzeului Naţional al Ţăranului Român este format din aproape 90.000 de piese – un veritabil tezaur de interes naţional şi internaţional – structurate în mai multe colecţii: ceramică (18.000 de piese), port popular (20.000 de piese din toate provinciile româneşti, începând cu prima jumătate a secolului al XIX-lea), ţesături pentru interior confecţionate din in, cânepă, bumbac, borangic (aproape 10.000 de piese), ţesături din lână (peste 7.000 de piese), lemn, mobilier şi feronerie (aproape 8.000 de piese), obiecte religioase (aproape 4.000 de piese – icoane pe sticlă şi pe lemn, izvoade pentru icoane, xilogravuri, veşminte preoţeşti, vase şi alte obiecte cu destinaţii liturgice, troiţe şi cruci), obiceiuri, etc.

* Într-o zi de 5 februarie, acum 21 de ani (2004), România a devenit membră de facto a Alianţei Nord-Atlantice (NATO), toate cele 19 state membre ale Alianţei ratificând protocolul de aderare. La data de 26 februarie 2004, a fost adoptată de către Parlamentul României, cu unanimitate de voturi, legea de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord. România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie

* Cu 14 ani în urmă (2011) intra în vigoare noul Tratat ruso-american de dezarmare nucleară New Start, semnat la 8 aprilie 2010, de președintele SUA, Barack Obama și de cel al Federației Ruse, Dmitri Medvedev. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 29 ianuarie 2021, prelungirea cu cinci ani a tratatului, care urma să expire la 5 februarie 2021. Aceasta intră în vigoare după ce ambele părţi vor face schimb de note diplomatice privind încheierea procedurilor lor interne. Tratatul major de dezarmare New Start reprezintă pilonul principal de menținere a echilibrului armelor nucleare dintre cele două țări

* Acum 8 ani (2017) a fost atins apogeul protestelor desfăşurate în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin intermediul mass-media, în jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezist, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017. Guvernul condus de Sorin Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură de propriul partid

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Agata, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1851, 5/17: S-a născut Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog; organizator al reţelei meteorologice din România (în 1878 a înfiinţat, la Brăila, prima staţie de profil din ţară); membru titular al Academiei Române din 1902, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1919-1921) (m. 1922)

 

– 1859: A murit (la numai câteva zile după Unire) Alecu (Alexandru) Russo, prozator şi memorialist; se numără printre cei mai reprezentativi exponenţi ai paşoptismului; important militant unionist (n. 1819). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 4/5 februarie 1859

 

– 1896: S-a născut filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (m. 1971)

 

– 1905: S-a născut J. N. Manzatti (I. A. Mânzatu), compozitor, interpret, critic muzical, memorialist; considerat în anii ’30-’40 ai secolului XX „prinţul romanţei româneşti”; director al Radiodifuziunii Române în timpul guvernării antonesciene; părăseşte România clandestin, în anul 1947 (m. 1986, la Milano, Italia) – 120 de ani

 

– 1908: S-a născut preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România; a fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (m. 2002)

 

– 1920: S-a născut Irina Eliade, traducătoare din literaturile franceză şi engleză; cadru didactic universitar (m. 1998) – 105 ani

 

– 1922: S-a născut Teodor Boşca, traducător şi dramaturg; a tradus din sonetele Renaşterii italiene şi spaniole, precum şi „Sonetele” lui Shakespeare (m. 1987)

 

– 1926: S-a născut actorul Matei Gheorghiu (m. 2003)

 

– 1926: S-a născut Constantin Vasilică, agronom, personalitate marcantă a învățământului superior agronomic din România; viaţa şi activitatea lui profesională timp de șase decenii s-a confundat cu istoria Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (m. 2018)

 

– 1928: S-a născut (la Babuc/judeţul Durustor, azi în Bulgaria) Hristu Cândroveanu, critic literar, eseist, poet, publicist şi traducător aromân (m. 2013)

 

– 1933: A murit medicul Anibal Theohari; a pus bazele balneologiei moderne în România; fondator al Societăţii de hidrologie medicală şi climatologie (1922) şi al „Revistei de hidrologie medicală şi climatologie” (1924) (n. 1873)

 

– 1935: S-a născut Coleta de Sabata, prozatoare, inginer și profesor universitar emerit la Universitatea Politehnică din Timișoara (m. 2021) – 90 de ani

 

– 1939: A murit matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (n. 1873)

 

– 1942: S-a născut baritonul Eduard Tumagian (Tumageanian) (m. 2024). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1944

 

– 1943: S-a născut Silvia Năstase, una dintre cele mai îndrăgite actrițe ale Teatrului Național din București (m. 2023)

 

– 1947: S-a născut Alexandru Pintescu (numele la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, traducător şi avocat (m. 2003)

 

– 1947: A murit Scarlat Struţeanu, estetician, critic şi istoric literar (n. 1891)

 

– 1952: S-a născut Monica Spiridon (numele la naştere: Monica-Michaela Dumitrescu), eseistă, critic și teoretician literar

 

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet, corpul fiindu-i aruncat într-o groapă comună, în fostul cimitir al săracilor), omul politic ţărănist Iuliu Maniu; preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi, după fuziunea PNR cu Partidul Ţărănesc/Mihalache, preşedinte al PNŢ (1926-1933; 1937-1947); prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930, 1932-1933); membru de onoare al Academiei Române din 1919; după 1944 a încercat să se opună sovietizării ţării; implicat într-un proces de trădare înscenat (1947), devenit şi pretext al desfiinţării PNŢ, a fost condamnat la detenţie pe viaţă (n. 1873)

 

– 1953: A murit chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1878)

 

– 1954: S-a născut Dan Tufiş, inginer, doctor în știința calculatoarelor și profesor universitar; inițiatorul în România al cercetărilor și dezvoltărilor pentru tehnologia/ingineria limbajului natural, creator de școală românească în acest domeniu și unul dintre primii cercetători români în domeniul inteligenței artificiale; a coordonat crearea primelor servicii web publice pentru prelucrarea textelor în limba română; director al Institutului de Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ din București; membru titular al Academiei Române din 2011

 

– 1957: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Mircea Romcescu, soţul cântăreţei Olimpia Panciu; după 23 de ani petrecuţi în Danemarca, s-au întors în România în 2012

 

– 1962: S-a născut actorul Mihai Bisericanu

 

– 1963: A murit (în penitenciarul din Râmnicu Sărat) omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (n. 1882)

 

– 1963: A murit inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (n. 1884)

 

– 1964: A murit Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (n. 1898)

 

– 1965: S-a născut Gheorghe Hagi, unul dintre cei mai valoroşi fotbalişti români din toate timpurile, în prezent antrenor şi om de afaceri – 60 de ani

 

– 1978: A murit pictorul, graficianul, muralistul şi profesorul Catul Bogdan (n. 1897)

 

– 1986: A murit (la Milano, Italia) J. N. Manzatti (I. A. Mânzatu), compozitor, interpret, critic muzical, memorialist; considerat în anii ’30-’40 ai secolului XX „Prinţul romanţei româneşti”; director al Radiodifuziunii Române în timpul guvernării antonesciene; părăseşte România clandestin, în anul 1947 (n. 1905)

 

– 1986: A murit scriitorul Grigore Băjenaru (n. 1907)

 

– 1986: A murit Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani; renumit pentru cartea „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”; biograful lui Valeriu Gafencu („Sfântul închisorilor”, cum a fost numit de părintele Nicolae Steinhardt) (n. 1919)

 

– 1988: A murit entomologul Mihail Andrei Ionescu; contribuţii în cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

 

– 1998: A murit graficianul Pompiliu Dumitrescu (grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice) (n. 1941)

 

– 1994: A murit Marin Bucur, critic, istoric literar, eseist şi prozator (n. 1929)

 

– 2002: A murit (la New York) sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Ivan Meštrovič şi fusese prigonit de Garda de Fier; ulterior s-a stabilit în SUA (n. 1911)

 

– 2009: A murit Dumitru Bălăeţ, poet, eseist şi bibliolog (n. 1935)

 

– 2020: A murit Ilie Constantin, poet, prozator, eseist şi traducător; a trăit o perioadă la Paris (n. 1939) – 5 ani

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

– Beijing: Președintele pakistanez, Asif Ali Zardari, va vizita China în prima săptămână a lunii februarie, unde va susține discuții oficiale cu omologul său chinez, președintele Xi Jinping, concentrându-se pe probleme globale și regionale, inclusiv CPEC-2 (5 – 7 feb.)

 

-Beijing: Prim-ministrul Thailandei, Paetongtarn Shinawatra, vizitează China (5 – 8 feb.)

 

-Santo Domingo: Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, va vizita Republica Dominicană (5 – 6 feb.)

 

-Atena: Ministrul cipriot al energiei, George Papanastasiou, și ministrul energiei al Macedoniei de Nord, Sanja Bozinovska, participă la o conferință privind energia

 

-Oslo, Norvegia: Evaluarea anuală de către serviciile de securitate norvegiene a stării amenințărilor care vizează țara

 

-Huntsville, SUA: Steven Nelson urmează să fie executat prin injecție letală pentru uciderea unui pastor în 2011

 

– Flensburg, Germania: Date privind cifrele pieței auto în ianuarie

 

– Paris: TotalEnergies – rezultate anuale (înainte de bursă)

 

– Londra: GSK – rezultate anuale

 

– Burbank, SUA: Disney – rezultate din primul trimestru (an financiar eșalonat)

 

– Washington, DC: Balanța comercială pentru decembrie

 

– New York: Ford – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională a Cititului Împreună” sau „Ziua Internaţională a Cititului cu Voce tare” este un eveniment global inițiat de Asociaţia LitWorld și marcat în peste 100 de țări, în prima miercuri din luna februarie; prin această zi se doreşte să fie atrasă atenţia comunităţii internaţionale asupra importanţei cititului și a alfabetizării ca drept fundamental al omului. În România evenimentul a început să fie marcat din 2015, Asociaţia „Citim Împreună România” organizând acțiuni în acest sens. NOTĂ: Pe 5 februarie 2025, sunt sărbătoriți 15 ani de la înființarea Zilei mondiale a cititului cu voce tare (World Read Aloud Day), ocazie cu care organizatorii vor face din acesta cel mai mare eveniment de marcare de până acum. LitWorld  a fondat  World  Read Aloud Day (WRAD) în 2010 pentru a sărbători puterea lecturii cu voce tare de a crea o comunitate și de a amplifica noi povești și pentru a susține alfabetizarea ca drept fundamental al omului. De atunci, WRAD a evoluat într-o mișcare globală de milioane de cititori, scriitori și ascultători din întreaga lume, reuniți pentru a onora bucuria și puterea lecturii și pentru a continua să extindă definiția și domeniul de aplicare al alfabetizării globale

 

– 1534: S-a născut Giovanni Bardi, muzician şi scriitor florentin (m. 1612)

 

– 1840: S-a născut Sir Hiram Stevens Maxim, american de origine britanică, inventatorul primei arme de foc automate portabile, care-i poartă numele (1883) (m. 1916) – 185 de ani

 

– 1840: S-a născut John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (m. 1921) – 185 de ani

 

– 1866: S-a născut Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (m. 1955)

 

– 1878: S-a născut André Citroën, industriaş şi inginer francez, cunoscut constructor de automobile; în 1919 a fondat societatea care-i poartă numele (m. 1935)

 

– 1881: A murit Thomas Carlyle, eseist, istoric şi filosof britanic (n. 1795)

 

– 1906: S-a născut actorul american de film John Carradine (m. 1988)

 

– 1911: S-a născut tenorul suedez Jussi Björling (m. 1960)

 

– 1914: S-a născut scriitorul american de literatură SF William Burroughs (m. 1997)

 

– 1914: S-a născut biofizicianul britanic Alan Lloyd Hodgkin, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1963, alături de Sir John Eccles, Andrew F. Huxley (m. 1998)

 

– 1915: S-a născut fizicianul american Robert Hofstadter; laureat în 1961 al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu Rudolf Mössbauer, „pentru studiile de pionierat în domeniul împrăștierii electronilor în nucleii atomici și pentru descoperirile privind structura nucleonilor” (m. 1990) – 110 ani

 

– 1919: S-a născut actorul american de comedie Red Buttons; a câștigat un premiu Oscar și un Glob de Aur pentru rolul secundar din filmul Sayonara din 1957 (m. 2006)

 

– 1921: S-a născut Sir John Michael Pritchard, dirijor englez (m. 1989)

 

– 1926: S-a născut editorul american Arthur Ochs Sulzberger, fost director şi preşedinte general al „New York Times”; a condus compania de media „New York Times” timp de 34 de ani, perioadă în care publicaţia a câştigat 31 de premii „Pulitzer” (m. 2012)

 

– 1926: A murit André Gédalge, compozitor şi pedagog francez; printre elevii săi s-a numărat şi George Enescu (n. 1856)

 

– 1932: S-a născut Cesare Maldini, fotbalist şi antrenor italian (m. 2016)

 

– 1937: A murit Lou Andreas-Salomé, romanciera, eseista şi psihanalista germană de origine rusă (n. 1861)

 

– 1940: S-a născut H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (m. 2014) – 85 de ani

 

– 1946: S-a născut Charlotte Rampling, actriță britanică de film

 

– 1947: A murit scriitorul german Hans Fallada (n. 1893)

 

– 1962: A murit compozitorul francez Jacques Ibert (n. 1890)

 

– 1967: S-a născut Alexandre Najjar, romancier, critic literar, jurnalist, om de afaceri și avocat francez de origine libaneză

 

– 1967: A murit Violeta Parra (nume complet: Violeta del Carmen Parra Sandoval), compozitoare, cantautoare, folcloristă, etnomuzicolog, artist vizual și activist social chilian; figură reprezentativă a muzicii folk din America Latină (n. 1917)

 

– 1969: S-a născut cântărețul, compozitorul, dansatorul, actorul și rapperul american Bobby Brown (nume real: Robert Barisford Brown), pionier al noului swing jack, o fuziune de hip-hop și R&B

 

– 1985: S-a născut fotbalistul portugez Cristiano Ronaldo (dos Santos Aveiro), câştigător, de mai multe ori, al Balonului de Aur, distincție anuală acordată în domeniul fotbalului de France Football, premiul fiind înmânat jucătorului considerat a fi cel mai bun pe parcursul anului calendaristic anterior – 40 de ani

 

– 1993: A murit Joseph Leó Mankiewicz, scenarist, regizor şi producător american de film (n. 1909)

 

– 1999: A murit Wassily Leontief, economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1973 (n. 1906)

 

– 2004: A murit John Hench, desenatorul oficial al celebrului personaj animat Mickey Mouse; apropiat colaborator şi asociat al lui Walt Disney, Hench a fost unul dintre artiştii care au avut o contribuţie însemnată la realizarea unor filme de desene animate devenite clasice, dar şi la crearea parcurilor de distracţii care poartă numele celebrelor studiouri cinematografice (n. 1908)

 

– 2011: A murit actriţa americană Peggy Rea, vedeta din serialul „The Dukes of Hazzard” (n. 1921)

 

– 2015: A murit fizicianul american Val Logsdon Fitch; Premiul Nobel pentru fizică în 1980 (n. 1923) – 10 ani

 

– 2016: A murit Ray Colcord, compozitor american de muzică de film (n. 1949)

 

– 2019: A murit cineastul ceh Vaclav Vorlicek; a realizat numeroase comedii şi filme pentru copii, remarcându-se ca regizor al serialelor de televiziune pentru copii „Arabela” (1979-1981) şi „Arabela se întoarce” (1990) (n. 1930)

 

– 2020: A murit actorul, regizorul şi producătorul american Kirk Douglas (nume real: Issur Danielovitch Demsky); tatăl actorului Michael Douglas (n. 1916) – 5 ani

 

– 2021: A murit actorul canadian Christopher Plummer (nume complet: Arthur Christopher Orme Plummer), cunoscut pentru rolul căpitanului Von Trapp din „Sunetul muzicii”; a avut o carieră de 75 de ani (n. 1929)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 4 februarie

Calendarul zilei – 4 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 4 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:18

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie

* Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om de stat american, militant şi factor activ în obţinerea independenţei faţă de Regatul Unit a coloniilor din America de Nord. Alegătorii din 10 state au fost convocaţi la vot. Carolina de Nord, Rhode Island și New York s-au abținut de la acest proces. Din cei 72 de candidaţi, alegătorii au votat doar pentru doi dintre ei. Aproape jumătate dintre cei care şi-au exprimat dreptul de vot au optat pentru John Adams, care a fost ales, în mod corespunzător, vicepreşedinte. George Washington a depus jurământul ca prim-președinte conform Constituției Statelor Unite ale Americii în 30 aprilie 1789, la Federal Hall în New York

* Acum 191 de ani (1834) avea loc înfiinţarea Muzeului de Istorie Naturală din Iaşi, din iniţiativa unui grup restrâns de membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihăil Zotta, Constantin Sturza şi Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principatele Române şi, ca instituţie culturală, avea drept scop să prezinte publicului din Iaşi „bogăţiile pământene şi subpământene ale Moldovei, precum şi curiozităţi din alte părţi ale lumii”

* În urmă cu 116 ani (1909), pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera piesei „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, cu actorul Constantin Nottara în rolul lui Ştefan cel Mare (4/17)

* Acum 102 ani (1923) avea loc inaugurarea oficială a Palatului Cercului Militar, în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria, a altor personalităţi militare şi ecleziastice. Clădirea, amplasată în centrul Capitalei, la intersecţia a două artere principale – Calea Victoriei (odinioară Podul Mogoşoaiei) şi Bulevardul Regina Elisabeta, aminteşte de Opera Naţională din Paris (Palatul Garnier). Edificiul, proiectat în 1899 de arhitectul Dimitrie Maimarolu, a fost construit din iniţiativa şi prin contribuţia financiară a ofiţerilor din garnizoana Bucureşti

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române. Legea pentru înfiinţarea Patriarhiei a fost publicată la 25 februarie 1925 în Monitorul Oficial sub titlul „Lege pentru ridicarea Scaunului arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei ca primat al României la rangul de Scaun patriarhal”. La 1 noiembrie 1925 a avut loc investitura şi înscăunarea primului patriarh Miron Cristea (1925-1939)

* Cu 98 de ani în urmă (1927) în SUA, era lansat filmul „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), de Warner Brothers, prima peliculă sonoră din istoria filmului. Prezentat cu ajutorul unui disc cu diametrul de 400 mm care conţine câteva dialoguri şi muzică, muzicalul l-a avut pe Al Jolson în rolul principal, amplificarea sunetului în sală fiind făcută cu ajutorul unei instalaţii de sunet cu tuburi electronice (un amplificator) cu difuzoare

* Acum 91 de ani (1934) echipajul român de bob de două persoane (Al. Frim – V. Dumitrescu) cucerea medalia de aur la Campionatul Mondial de Bob de la Engelberg (Elveţia). Pentru rezultatele obţinute, sportivilor li s-a decernat „Premiul naţional pentru sport”

* Se împlinesc 80 de ani (1945) de când, în perioada 4 – 11 februarie, a avut loc Conferinţa de la Ialta (Crimeea) a conducătorilor celor trei mari puteri din coaliţia antihitleristă: SUA, Marea Britanie şi URSS. Cele trei state, reprezentate de preşedintele Franklin Roosevelt, premierul Winston Churchill şi liderul URSS Iosif Stalin, au trasat, pe fondul previzibilei victorii asupra statelor Axei, principalele linii de acţiune în perioada postbelică. S-a stabilit drept principală prioritate predarea necondiționată a Germaniei naziste. După război, Germania urma să fie împărțită în patru zone de ocupație. Urma să aibă loc și o divizare a Berlinului în patru sectoare

* Cu 78 de ani în urmă (1947) ministrul de externe al Marii Britanii, Ernest Bevin (1881 – 1951), semna, la Londra, Tratatele de pace cu România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda şi Italia (după a doua conflagraţie mondială)

* Acum 77 de ani (1948) era semnat primul Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România şi Uniunea Sovietică, pe o perioadă de 20 de ani. România a fost prima ţară „democrat-populară” care a semnat un astfel de tratat cu URSS (la 7 iulie 1970 a fost semnat un nou Tratat)

* În urmă cu 58 de ani (1967) a început construcţia primei autostrăzi din România, ce lega Bucureştiul de Piteşti. Aceasta a fost dată în folosinţă în anul 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 şi 2011

* Cu 22 de ani în urmă, între 4 februarie 2003 și 3 iunie 2006, Serbia și Muntenegru au format o uniune statală care a existat în sud-estul Europei, pe o parte a teritoriului fostei Republici Federative Iugoslavia. Capitala uniunii statale a fost Belgradul, fiind totodată capitala Serbiei, care avea (neoficial) o poziție hegemonică. Pe 21 mai 2006 populația Muntenegrului a decis cu 55,4% din voturi separarea de Serbia, uniunea încetând practic să mai existe pe 3 iunie, când Muntenegru și-a proclamat oficial independența

* Mark Zuckerberg, student şi programator american şi antreprenor în domeniul internetului, fonda, acum 21 de ani (2004), reţeaua de socializare „TheFacebook”, pentru a oferi posibilitatea utilizatorilor de a contacta persoane apropiate, dar şi persoane încă necunoscute. Creat iniţial la Harvard, SUA, Facebook era la origine o reţea socială cu circuit închis pentru studenţii acestei universităţi. Ulterior ea s-a deschis şi altor universităţi americane. La început verificarea apartenenţei la universitate se făcea prin adresa de poştă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 reţeaua este deschisă tuturor utilizatorilor de internet. Imediat reţeaua Facebook a devenit foarte populară dar şi controversată, fiind interzisă în câteva ţări din Orientul Mijlociu. Apreciat a fi unul dintre cele mai importante site-uri de socializare din lume, în funcţie de numărul de vizite, Facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0 („web-ul social”). Utilizatorii pot intra în această reţea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite iniţial odată cu completarea formularului de înscriere conţinând o serie de întrebări personale. În ianuarie 2019, în România, Facebook avea aproape 10 milioane de utilizatori, mai exact 9,8, iar la nivel mondial, 2,23 miliarde (care intră măcar o dată pe lună în aplicaţie şi vizitează pagina prin intermediul site-ului web, dintre aceştia mai mult de 65% accesând zilnic reţeaua). În octombrie 2021, Facebook a anunțat un important „corporate rebranding” devenind „Meta”. Mișcarea a fost gândită să dea investitorilor și publicului larg un semnal că gigantul tech intră într-o nouă etapă a existenței sale și că își schimbă radical și business-ul. De reținut este însă faptul că aplicațiile Facebook, Instagram, Messenger și WhatsApp își vor păstra numele, Meta fiind grupul care le cuprinde pe toate. „Meta” înseamnă în greacă „dincolo de”, „după”, iar cei de la Facebook au motivat alegerea acestei denumiri prin faptul că grupul, ce valorează 900 miliarde dolari, vrea să investească miliarde în metavers, ipoteticul univers virtual pe care-l vom putea accesa cu ochelari sau căști VR. Mark Zuckerberg a motivat decizia de a redenumi grupul „Meta” prin faptul că s-a schimbat viziunea Facebook și în câțiva ani ar vrea ca această companie să fie văzută nu ca rețea socială, ci ca o „companie de metavers”

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Luptei împotriva Cancerului”, stabilită, prin Legea nr. 274/2015, în ziua când este marcată şi pe plan internaţional (potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000). În expunerea de motive a legii, se arăta că în România numărul persoanelor bolnave de cancer depăşea 100.000, ţara noastră situându-se atunci pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer uterin. NOTĂ: Tot prin lege, la data de 1 octombrie este marcată „Ziua naţională de luptă împotriva cancerului de sân”

 

– 1809: S-a născut poetul Vasile Cârlova; deşi concentrată doar în câteva poezii, experienţa sa literară este atât de semnificativă, încât se constituie în veritabilul început al liricii române moderne (m. 1831)

 

– 1849: A murit Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii române (n. 1777)

 

– 1872: S-a născut pictorul Octav Băncilă (m. 1944). NOTĂ: Monografia „Octav Băncilă” de Anton Coman menționează ca dată a naşterii 7.I.1872

 

– 1873: S-a născut Theodor Fuchs, compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehă (m. 1953)

 

– 1884: S-a născut medicul veterinar Mihail Fălcoianu; a reorganizat şi modernizat învăţământul clinic veterinar de obstetrică, ginecologie şi medicină operatorie în România (m. 1951)

 

– 1890: S-a născut pictorul şi graficianul Horaţiu Dumitriu (m. 1926) – 135 de ani

 

– 1897: S-a născut Constantin Vişoianu, om politic ţărănist, diplomat (colaboratorul lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor, reprezentantul României la Tribunalul Internaţional de la Haga, ministru de externe în guvernele Sănătescu şi Rădescu); stabilit în SUA a primit statutul de „rezident special” (m. 1994)

 

– 1906: S-a născut scenografa Natalia Bragalia (m. 1972)

 

– 1906: S-a născut Eugen Macovschi, biochimist şi biolog; a contribuit la elaborarea unei noi concepţii, originale, privitoare la structura materiei vii (teoria biostructurală); cercetări în diferite domenii ale biologiei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1985)

 

– 1906: S-a născut Nicholas Georgescu-Roegen, economist, matematician, statistician şi pedagog american de origine română; considerat „economistul mileniului III”, este părintele teoriei bioeconomice, teorie care prezintă un mod revoluţionar de a vedea economia; este primul şi, practic, singurul economist de la Malthus încoace care a pus în mod serios problema economiei speciei umane într-un context ecologic global, adică la scară planetară; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (m. 1994)

 

– 1907: S-a născut Ladmiss N. Andreescu (prenumele la naştere: Nicolae), poet şi prozator (m. 2000)

 

– 1910, 4/17: S-a născut Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor (m. 1966) – 115 ani

 

– 1921: S-a născut scenografa Doris Jurgea (numele real: Theodora Aurelia Jurgea Negrilești) (m. 2018)

 

– 1925: S-a născut Vasile Stănescu, economist, jurist și profesor; activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în peste 25 de volume şi în peste 300 de studii şi articole în domenii precum managementul întreprinderilor, drept şi legislaţie economică, informatică, finanţe şi contabilitate; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2019) – 100 de ani

 

– 1929: S-a născut pictorul Constantin Piliuţă (m. 2003)

 

– 1932: S-a născut lingvista Mioara Avram; specialistă în gramatică, ortografie şi lexicologie; redactor-responsabil la „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” (m. 2004)

 

– 1937: S-a născut regizorul de teatru Emil Mandric (m. 1997)

 

– 1941: S-a născut actorul Şerban Cantacuzino; stabilit după 1990 în Franţa (m. 2011)

 

– 1941: S-a născut actriţa Violeta Popescu; din anul absolvirii, 1964, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (m. 2013)

 

– 1941: A murit matematicianul David Emmanuel, considerat întemeietor al şcolii matematice moderne din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1854)

 

– 1943: S-a născut antrenorul de baschet Constantin Moldovan; a fost antrenor la echipele clubului CSŞ Steaua Bucureşti; după ce a ieşit la pensie, a contribuit substanţial la înfiinţarea echipei de juniori a Colegiului Naţional Aurel Vlaicu Bucureşti, reuşind, în 2010, să acceadă la Turneul Final de juniori după 8 ani de absenţă consecutivă a echipelor din Capitală (m. 2021)

 

– 1945: S-a născut Aureliu Manea, regizor de teatru, actor şi scriitor (m. 2014) – 80 de ani

 

– 1945: A murit profesorul Vasile Tarnavschi, unul dintre teologii de seamă ai Ortodoxiei române, specializat în Vechiul Testament; decan al Facultăţii de Teologie şi rector al Universităţii din Cernăuţi (1918-1920) (n. 1859) – 80 de ani

 

– 1947: S-a născut informaticianul şi profesorul Radu Popescu-Zeletin, specializat în domeniul sistemelor de comunicații; stabilit în Germania din 1974, a participat la realizarea reţelei germane naţionale de calculatoare (DFN) şi la elaborarea modelului ISO-OSI; a realizat numeroase proiecte comunitare (sisteme de fişiere virtuale, reţele locale şi baze de date distribuite); a întemeiat mai multe firme care sunt active în domeniul telecomunicațiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997)

 

– 1954: S-a născut Denisa Comănescu, editoare, poetă şi traducătoare; din august 2007 deține funcția de director general al editurii Humanitas Fiction

 

– 1954: S-a născut ceramistul Vasile Lihor-Laza

 

– 1954: S-a născut artista decoratoare Adriana Popescu; a fost unul din cei mai importanţi artişti români ai sticlei (m. 2007)

 

– 1959: S-a născut actorul Radu Amzulescu

 

– 1962: A murit pictorul şi graficianul Aurel Jiquidi (n. 1896)

 

– 1968: A murit Vasile Jianu, flautist, dirijor, compozitor şi profesor; fondator al şcolii moderne de flaut (n. 1904)

 

– 1975: S-a născut interpreta de muzică uşoară Carmen Trandafir – 50 de ani

 

– 1986: A murit Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20 ai secolului XX, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (n. 1895)

 

– 1988: A murit Al.[exandru] Căprariu, poet, eseist şi publicist (n. 1929)

 

– 1993: A murit Marietta Rareş, actriţă de teatru şi film (n. 1896)

 

– 1994: A murit interpreta de muzică uşoară Dorina Drăghici (n. 1922)

 

– 2011: A murit disidentul anticomunist Vasile Paraschiv (n. 1928)

 

– 2016: A murit Dana Tomiţă, actriţă a Teatrului din Bârlad (n. 1948)

 

– 2019: A murit George Stanca, poet, scriitor şi publicist (pseudonim Ghenadi Strungar) (n. 1947)

 

 

 

 

 

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

-Washington: Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, se va întâlni cu președintele american, Donald Trump, la Casa Albă

 

– Seul, Coreea de Sud: A cincea și ultima audiere în procesul de demitere a președintelui Yoon Suk Yeol

 

– Kathmandu: Ducesa Sophie și Prințul Edward din familia regală britanică vor vizita Nepal (4 – 8 feb.)

 

-Jakarta, Indonezia: Transferul plănuit în Franța a lui Serge Atlaoui, condamnat la moarte în Indonezia în 2007

 

-Bruxelles: Discursul anual al Regelui Belgienilor, Majestatea Sa Filip, în fața autorităților țării

 

– Tokyo: Verdict în apel pentru Greg Kelly, fost director Nissan

 

– Ialta: Manifestări de marcarea a 80 de ani de la începerea conferinței de la Ialta între Roosevelt, Churchill și Stalin (4 – 11 feb.)

 

– Paris: Prima ediție a expo Cyber-IA

 

– Zürich: UBS – rezultate financiare din al IV-lea trimestru și rezultate anuale

 

– Paris: BNP Paribas – rezultate financiare 2024

 

– New York: Pfizer – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

– San Francisco: Snap – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

– Oslo: Începe procesul în apel a lui Zaniar Matapour, condamnat pentru atac mortal, la Gay Pride de la Oslo în 2022 (ora locală 9:00)

 

– Taipei, Taiwan: Se deschide Târgul Internațional de Carte din Taipei

 

– Redwood City, SUA: Sunt marcați 25 de ani de la lansarea jocului video „The Sims” de la studioul Maxis

 

– Saalbach, Austria: Schi Alpin – Campionatele Mondiale de la Courchevel Meribel (4 – 15 feb.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului” este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului. Uniunea Internaţională pentru Controlul Cancerului (UICC) este responsabilă pentru coordonarea manifestărilor din această zi, fiind sprijinită de diverşi parteneri şi organizaţii, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Agenţia Internaţională pentru pentru Cercetarea Cancerului. „Uniți prin Unic” este tema pentru perioada 2025-2027

 

– „Ziua Internațională a Fraternității Umane” (a V-a) a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 21 decembrie 2020, prin Rezoluţia 75/200, în scopul promovării dialogului interreligios şi intercultural; Rezoluţia ONU marchează aniversarea semnării Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială şi convieţuirea comună de către Papa Francisc împreună cu Marele Imam de Al-Azhar, Şeicul Ahmad Al-Tayyeb în 4 februarie 2019, în timpul călătoriei apostolice a Papei Francisc în Emiratele Arabe Unite (3-5 februarie 2019). Rezoluţia „recunoaşte contribuţia valoroasă a oamenilor din toate religiile sau credinţele pentru umanitate şi contribuţia pe care dialogul între toate grupurile religioase o poate aduce la o mai bună conştientizare şi înţelegere a valorilor comune împărtăşite de toată omenirea”. Ziua este marcată în contextul „Săptămânii armoniei interconfesionale”, un eveniment anual organizat din 2011 la nivel mondial, sub auspiciile ONU, în prima săptămână din luna februarie

 

– Ziua naţională a Republicii Socialiste Democratice Sri Lanka (fostă Ceylon); proclamarea independenţei – 1948

 

– 1688: S-a născut scriitorul francez Pierre de Marivaux; unul dintre cei mai importanţi autori francezi de comedii din secolul al XVIII-lea, reprezentant al iluminismului timpuriu (m. 1763)

 

– 1693: S-a născut George Lillo, autor dramatic englez (m. 1739)

 

– 1746: S-a născut generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (m. 1817)

 

– 1799: S-a născut Almeida Garrett, poet, dramaturg, romancier, orator şi om politic liberal portughez; iniţiatorul romantismului în Portugalia (m. 1854)

 

– 1799: A murit Étienne-Louis Boullée, arhitect francez, neoclasicist; a exercitat o puternică influenţă ca profesor şi teoretician (n. 1728)

 

– 1859: S-a născut muzicologul francez Jules Combarieu (m. 1916)

 

– 1879: S-a născut Jacques Copeau producător, actor, dramaturg, critic literar şi director francez de teatru; fondator, în 1913, al Teatrului du Vieux-Colombier din Paris (m. 1949)

 

– 1881: S-a născut Fernand Léger, pictor şi decorator francez, unul dintre promotorii cubismului (m. 1955)

 

– 1900: S-a născut poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (m. 1977) – 125 de ani

 

– 1902: S-a născut pilot american Charles A. Lindbergh, care a realizat primul zbor fără escală New York – Paris (20-21.V.1927, în 33 ore şi 30 min.) (m. 1974)

 

– 1904: S-a născut MacKinlay Kantor, romancier şi ziarist american (m. 1977)

 

– 1906: S-a născut astronomul american Clyde Tombaugh; a descoperit, la 18.II.1930, planeta Pluto (uneori scris și Pluton, cea mai depărtată dintre planetele sistemului nostru solar, care poate fi văzută numai cu instrumente foarte puternice) (m. 1997)

 

– 1915: S-a născut comicul britanic Norman Wisdom; devenit celebru pentru comediile din perioada 1953-1966 (m. 2010) – 110 ani

 

– 1921: A murit scriitorul german Carl Hauptmann (n. 1858)

 

– 1923: S-a născut actorul american de origine canadiană Conrad Bain (m. 2013)

 

– 1925: S-a născut scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (m. 2011) – 100 de ani

 

– 1928: A murit fizicianul olandez Antoon Hendrik Lorentz; a pus bazele teoriei electronice a materiei (1909); a elaborat teoria electrodinamicii mediilor în mişcare, relaţiile noi de transformare a coordonatelor pe care le-a găsit având un rol esenţial în elaborarea teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1902, împreună cu conaţionalul său Pieter Zeeman; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1853)

 

– 1931: S-a născut Isabel Martínez de Perón, om politic argentinian, prima femeie președinte al Argentinei, în perioada 1 iulie 1974 – 24 martie 1976

 

– 1940: S-a născut George A. Romero, regizor american de film, scenarist, producător, compozitor, scriitor şi actor; a devenit cunoscut datorită filmelor sale cu morţi vii (m. 2017) – 85 de ani

 

– 1943: S-a născut Ken (Kenneth Lane) Thompson, informatician american, cunoscut pentru inventarea limbajului de programare B (precedesor al limbajului C) şi pentru munca depusă în proiectele sistemelor de operare Unix şi Plan9

 

– 1948: S-a născut Alice Cooper (pe numele adevărat Vincent Damon Furnier), cântăreţ american de muzică rock, compozitor şi textier

 

– 1974: A murit Satyendra Nath Bose, matematician şi fizician indian; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein (n. 1894)

 

– 1975: S-a născut cântăreaţa australiană de muzică pop Natalie Imbruglia – 50 de ani

 

– 1995: A murit scriitoarea americană Patricia Highsmith, autoare de romane poliţiste şi ecranizări (n. 1921) – 30 de ani

 

– 2001: A murit Iannis Xenakis, compozitor, matematician şi arhitect francez de origine greacă (n. 1922, la Brăila/România)

 

– 2008: A murit Stefan Meller, om politic și diplomat polonez, istoric, profesor de științe umaniste și ministru de externe al Poloniei între anii 2005–2006 (n. 1942)

 

– 2012: Au murit cineastul american Michael deGruy (n. 1951) şi scenaristul şi producătorul TV australian Andrew Wight (n. 1959), după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit în Australia

 

– 2015: A murit Celina González, cântăreaţă şi compozitoare cubaneză (n. 1929) – 10 ani

 

– 2024: A murit Hage Gottfried Geingob, politician namibian, al treilea președinte al Namibiei (2015 – 2024); prim-ministru al Namibiei (1990–2002, 2012–2015) (n. 1941) – 1 an

 

– 2024: A murit Barry John, jucător galez de rugby (n. 1945) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 3 februarie

Calendarul zilei – 3 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 3 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:17

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie

* Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai multor grupări conservatoare: conservatori-moderaţi, conservatori-democraţi, conservatori-progresişti, junimişti. Ca formaţiune politică de sine stătătoare, Partidul Conservator a existat încă din perioada Unirii Principatelor şi a participat la toate evenimentele care au avut loc în perioada modernă din istoria României. Încetarea activităţii partidului coincide cu moartea lui Alexandru Marghiloman, în mai 1925, când s-a hotărât fuziunea Partidului Conservator cu Partidul Poporului (3/15)

* Sunt marcați 135 de ani (1890) de când, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera dramei „Năpasta” de I. L. Caragiale; în distribuţie: Aristizza Romanescu (Anca), Grigore Manolescu (cârciumarul Dragomir), Constantin Nottara (Ion)

* Cu 117 ani în urmă (1908) avea loc constituirea Partidului Conservator-Democrat, în frunte cu Take Ionescu, formaţiune desprinsă din Partidul Conservator, cu un program politic de centru, ce se pronunţa pentru intensificarea ritmului de modernizare a României. A activat până în 21 noiembrie 1922 (3/16)

* În urmă cu 99 de ani (1926) avea loc, la Berna (Elveția), semnarea Tratatului de conciliaţiune, de aranjament judiciar şi de arbitraj obligatoriu româno-elveţian, intrat în vigoare la data de 27.VIII.1926

* Acum 96 de ani (1929) avea loc premiera filmului „Iancu Jianu”, de Horia Igiroşanu, primul film românesc de aventuri pe fundal istoric şi primul film din trilogia cu haiduci a lui Horia Igiroşanu (au urmat „Haiducii” şi „Ciocoii”), cu acţiunea plasată la începutul secolului al XIX-lea în mediu rural – inspirat din literatura „populară” de gen

* Se marchează 75 de ani (1950) de când au fost stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Socialistă Vietnam

* În urmă cu 63 de ani (1962) Statele Unite ale Americii au instituit blocada economică asupra Cubei. Preşedintele american John F. Kennedy a proclamat un embargo pentru aproape toate schimburile comerciale dintre SUA şi Cuba (la originea crizei cubaneze era declanşarea revoluţiei în urma căreia Fidel Castro preluase puterea, în ianuarie 1959; Cuba va reuşi să depăşească această blocadă comercială datorită susţinerii economice directe din partea URSS). În luna iulie a anului 2015 preşedintele american, Barack Obama, şi liderul cubanez, Raul Castro au anunţat oficial restabilirea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări

* Acum 31 de ani (1994) avea loc lansarea navetei spaţiale „Discovery” (STS-60), pentru o misiune de opt zile. La bord s-a aflat cosmonautul Serghei Krikaliov, alături de alţi 5 astronauţi americani. A fost prima misiune comună americano–rusă din 1975, când a avut loc istorica întâlnire în cosmos dintre staţia americană „Apollo” şi cea sovietică „Soiuz”

* Tot cu 31 de ani în urmă, preşedintele de la acea vreme al SUA, Bill Clinton, anunţa ridicarea embargoului vechi de 19 ani impus pe plan comercial Vietnamului. Unul din argumentele aduse în favoarea acestei decizii a fost sprijinul acordat de autorităţile asiatice pentru găsirea celor 2.238 de americani dispăruţi în timpul războiului din Vietnam

* În urmă cu 19 ani (2006) feribotul egiptean Al Salam Boccaccio 98 s-a scufundat în Marea Roşie, la 60 de kilometri de staţiunea Hurghada, în drumul de la Dubai, Emiratele Arabe Unite, la Safaga, în sudul Egiptului. Nava transporta 1312 de pasageri şi 96 membri ai echipajului la momentul dezastrului. Doar 388 de persoane au supravieţuit

* Cu 16 ani în urmă (2009) statul român a obţinut o hotărâre de răsunet la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în procesul de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră. Hotărârea CIJ a recunoscut jurisdicția suverană și drepturile suverane ale României — în principal de exploatare a resurselor — pentru o suprafață de 9.700 km pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă, adică 79,34% din zona de 12.200 km pătrați aflată în dispută cu Ucraina (circa 70 de miliarde de metri cubi de gaz și 12 milioane de tone de petrol din estimările făcute). Cel care a condus echipa de negociere a fost ministrul de externe, Bogdan Aurescu

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1870: A murit (la Budapesta) Emanoil Gojdu, jurist şi om politic, care a reprezentat interesele românilor din Transilvania şi ale comunităţii româneşti din Ungaria; moştenirea sa (imobile în Budapesta şi acţiuni în bănci) a fost lăsată prin testament românilor din Transilvania şi din Ungaria, fiind administrată prin intermediul Fundaţiei ce-i poartă numele, înfiinţate în 1870 (n. 1802) – 155 de ani

 

– 1912: S-a născut Constantin Arseni, medic chirurg, profesor universitar la Bucureşti; lucrări în domeniul neurochirurgiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1994)

 

– 1914: S-a născut compozitorul, violonistul şi profesorul Florin Dimitriu (m. 2000)

 

– 1921: S-a născut poetul Sergiu Filerot; membru al grupării „Albatros”, colaborator, alături de Geo Dumitrescu, Marin Preda, Şt. Popescu ş.a., la placheta colectivă „Sârmă ghimpată”, interzisă de cenzura antonesciană (1942); trimis în faţa Curţii Marţiale din Bucureşti sub acuzaţia de defetism, riscă pedeapsa cu moartea, comutată la zece ani de închisoare datorită intervenţiei unor intelectuali antifascişti (dr. Bagdasar, avocatul Avram Bunaciu); eliberat la 23.VIII.1944 (m. 1989)

 

– 1925: S-a născut actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (m. 1996) – 100 de ani

 

– 1926: S-a născut Tudor George, poet şi traducător (m. 1992)

 

– 1927: S-a născut graficianul Tiberiu Nicorescu (m. 1995)

 

– 1931: S-a născut pictorul şi profesorul Gheorghe Vadana (m. 2019)

 

– 1936: S-a născut prozatorul şi inginerul automatist Constantin Virgil Negoiţă; profesor de informatică şi calculatoare, este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în domeniul teoriei sistemelor vagi (fuzzy systems); stabilit din 1982 în Statele Unite (m. 2023)

 

– 1936: A murit preotul Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului între anii 1921 şi 1936, calitate în care a organizat noua eparhie ortodoxă (putând fi considerat unul dintre ctitorii acesteia); până în 1918 a fost unul dintre militanţii pentru drepturile românilor transilvăneni şi realizarea statului naţional unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1934; membru de drept în Senatul României (din 1921) (n. 1855)

 

– 1941: S-a născut filosoful şi profesorul Vasile Tonoiu; susţinută activitate ştiinţifică, cu precădere în domeniile filosofiei ştiinţei, ontologiei şi hermeneuticii; membru titular al Academiei Române din 2003 (m. 2023)

 

– 1941: S-a născut actorul Ştefan Iordache (m. 2008)

 

– 1944: S-a născut Aneta Stan, interpretă de muzică populară, una dintre reprezentatele de seamă ale folclorului dobrogean

 

– 1944: S-a născut actorul Dan Tufaru (m. 2002)

 

– 1944: S-a născut Petre Anghel, sociolog, teolog, poet, prozator, istoric literar, profesor şi jurnalist; specialist în ştiinţele comunicării (m. 2015)

 

– 1945: S-a născut economistul și politicianul Napoleon Pop; a fost unul din cei mai cunoscuți economiști în anii perioadei de tranziție, fiind parte a unui grup care a avut o anumită influență în privința politicilor economice pe care le-a adoptat România; a fost unul din directorii Institutului de Economie Mondială; membru în CA al BNR (2004-2014); deputat PNL; a publicat cărți legate de integrarea europeană a României, intrarea în NATO și relațiile cu SUA (m. 2023) – 80 de ani

 

– 1946: S-a născut inginerul electronist şi profesorul universitar Adrian Rusu; a adus contribuţii fundamentale la teoria structurilor electronice semiconductoare, a inventat dispozitive electronice şi circuite integrate, realizate în calitate de demonstratori, dintre care unele au fost introduse în circuitul industrial; contribuţii la orientarea învăţământului de microelectronică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1994 (m. 2012)

 

– 1952: A murit Constant Tonegaru, poet din al doilea val al avangardei româneşti; deținut în închisorile comuniste (n. 1919). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10.II.1952

 

– 1953: S-a născut sculptorul Mircea Enache; a fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru fondator al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”) (m. 2020)

 

– 1954: S-a născut Mircea Sevaciuc, luptător anticomunist, participant activ la mişcarea muncitorească anticomunistă din noiembrie 1987 de la Braşov, fost deţinut politic; membru fondator şi lider al Mişcării „15 Noiembrie 87”, iniţiator al primei întruniri a Rezistenţei Române de la Braşov din septembrie 1990 (m. 2019)

 

– 1954: A murit prozatorul Ionel Teodoreanu (nume complet: Ioan-Hipolit Teodoreanu), creatorul celebrului roman pentru adolescenţi „La Medeleni”; fratele scriitorului Al. O. Teodoreanu (Păstorel) şi soţul prozatoarei Ştefana Velisar-Teodoreanu (n. 1897)

 

– 1968: A murit fizicianul Traian Gheorghiu; lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1887)

 

– 1972: A murit Neagu Rădulescu, caricaturist, prozator şi autor de literatură pentru copii (n. 1912)

 

– 1976: S-a născut fotbalistul Cătălin Hîldan; a câştigat cu echipa Dinamo un titlu de campion (1999-2000) şi o cupă a României (2000); a fost căpitanul echipei dinamoviste; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo a primit denumirea de „Peluza Cătălin Hîldan”, iar tricoul cu numărul 11 a fost retras pentru totdeauna (m. 2000)

 

– 2000: A murit poeta Florenţa Albu (n. 1934) – 25 de ani

 

– 2002: A murit, la Zürich, scriitoarea elveţiană de limbă germană, originară din România, Aglaja Veteranyi (n. 1962)

 

– 2005: A murit Ioan Flora, poet de limbă română din Banatul sârbesc şi traducător; a colaborat mai bine de două decenii la cele mai importante reviste literare din România şi din Serbia (n. 1950) – 20 de ani

 

– 2009: A murit pictorul Virgil Almăşanu (n. 1926)

 

– 2013: A murit prozatorul şi traducătorul Eugen Zehan (n. 1938)

 

– 2015: A murit sculptorul monumentalist Mihai Istudor (n. 1944) – 10 ani

 

– 2021: A murit pictorul Viorel Coţoiu (n. 1962)

 

– 2022: A murit juristul și omul politic Ioan Onisei, expert în management cultural, audiovizual, cinematografie și drepturi de autor; director general adjunct al Teatrului Național din București (2014-2021) și director general interimar al TNB (din 2021), vicepreședinte al CNA (2009-2010), deputat (2000-2004) (n. 1954)

 

– 2023: A murit Cornel Meraru, compozitor, aranjor şi saxofonist; fost membru al Big Bandului Radiodifuziunii Române (şef partidă trombon) (n. 1938)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Varșovia: Miniștrii comerțului din UE au o întâlnire informală la Varșovia (3 – 4 feb.)

 

– Liège, Belgia: Liderii Uniunii Europene, Marii Britanii şi secretarul general al NATO se vor întâlni pe 3 februarie în Belgia pentru o reuniune excepţională informală dedicată apărării europene. Întâlnirea între şefii de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre UE, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi premierul britanic, Keir Starmer, are loc la două săptămâni după ce Donald Trump și-a preluat mandatul de preşedinte al SUA, pe 20 ianuarie. Această reuniune informală va avea loc la Château de Limont, aproape de oraşul Liège, în Belgia

 

– Georgia: Congresul Autorităților Locale și Regionale este o instituție a Consiliului Europei, responsabilă de consolidarea democrației locale și regionale în cele 46 de state membre ale sale.Delegația prezidențială a Congresului va vizita Georgia pe 3 și 4 februarie. Scopul misiunii este de a evalua dificultățile cu care se confruntă autoritățile locale în lumina situației politice actuale, în special în contextul viitoarelor alegeri locale din Georgia.Președintele Congresului Marc Cools, președintele Camerei Regiunilor Cecilia Dalman Eek și președintele Camerei Autorităților Locale Bernd Vöhringer, însoțiți de secretarul general Mathieu Mori, se vor întâlni cu autoritățile locale georgiene ale tuturor principalelor partide politice. Această vizită nu trebuie considerată ca un sprijin politic pentru legitimitatea sau punctele de vedere ale interlocutorilor pe care îi întâlnesc.

 

-Oslo: Conferința de securitate de la Oslo la care participă șeful militar al NATO, precum și șeful finlandez al apărării, fostul președinte finlandez Sauli Väinämö Niinistö, prim-ministrul Norvegiei, ministrul de externe și ministrul apărării

 

– Geneva: Comitetul executiv al OMS, format din 34 de membri, se întrunește la Geneva pentru a-și stabili următorul buget și a discuta provocările financiare cu care se confruntă agenția ONU.

 

-Nuuk, Danemarca: Deschiderea sesiunii de iarnă a Parlamentului Groenlandez (video)

 

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Întâlnire globală pentru drepturile copilului

 

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din ianuarie în Zona euro, prima estimare

 

– Paris: Hotărâre cu privire la regizorul Christophe Ruggia, urmărit penal pentru agresiune sexuală asupra unui minor, asupra actriței Adèle Haenel

 

– Madrid: Fostul președinte al Federației Spaniole de Fotbal Luis Rubiales este judecat în dosarul „sărutului forțat” al jucătoarei Jenni Hermoso (3 – 19 feb.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1468: A murit Johann Gutenberg, metalurgist şi inventator german; lui i se atribuie inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, crearea aliajului folosit pentru acest tip de matriţe şi realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri; originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulţi autori considerând presele sale iniţiale drept adaptări ale preselor mai vechi deja existente; combinând aceste elemente într-un sistem de producţie, invenţia sa a permis tipărirea rapidă a materialelor scrise şi o explozie a informaţiei în Europa renascentistă (n. ~1398)

 

– 1809: S-a născut compozitorul german Felix Mendelssohn-Bartholdy (m. 1847)

 

– 1825: S-a născut Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic; între anii 1856 şi 1907 a fost şef al Comisiei Europene a Dunării, perioadă în care a lucrat la modernizarea portului românesc Sulina (1858-1861); a fost şi autorul unor grandioase planuri pentru porturile Trieste, Odessa şi Constanţa, precum şi pentru amenajarea unor fluvii (Don, Gange ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1907) (m. 1915) – 200 de ani

 

– 1842: S-a născut Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (m. 1881)

 

– 1859: S-a născut Hugo Junkers; inventator şi industriaş german; pionier în domeniul construcţiei monoplanelor şi a aparatelor de zbor cu structură în întregime metalică; a proiectat unul dintre primele motoare cu turboreacţie (m. 1935)

 

– 1861: S-a născut Matthias Friedwagner, filolog şi folclorist austriac; profesor de filologie romanică la Universitatea din Viena (1898-1900) şi la Universitatea din Cernăuţi, al cărui rector a fost între 1910 şi 1911; ulterior a devenit profesor la Academia de Ştiinţe Sociale şi de Comerţ din Frankfurt pe Main, unde a înfiinţat (în 1911) un lectorat de limbă română; în 1917 i-a apărut, la Halle, „Dicţionarul limbii române”; interesat şi de folclorul românesc, a întreprins în Bucovina o anchetă folclorică amplă şi sistematică (1905-1911), întocmind cea mai mare colecţie de folclor românesc din perioada antebelică; membru corespondent străin al Academiei Române (1911) (m. 1940)

 

– 1887: S-a născut poetul austriac George Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu (m. 1914)

 

– 1890: S-a născut fizicianul elveţian Paul Scherrer; a avut o influenţă decisivă în dezvoltarea cercetărilor legate de fisiune şi tehnologia nucleară; membru de onoare străin al Academiei Române (1947) (m. 1969) – 135 de ani

 

– 1894: S-a născut Norman Percevel Rockwell, desenator, ilustrator şi pictor american (m. 1978)

 

– 1898: S-a născut Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (m. 1976)

 

– 1901: S-a născut scriitorul spaniol Ramon J. Sender (m. 1982)

 

– 1904: S-a născut compozitorul şi pianistul italian Luigi Dallapiccola (m. 1975)

 

– 1907: S-a născut James Michener, scriitor şi scenarist american (m. 1997)

 

– 1909: S-a născut André Cayatte, regizor, scenarist şi producător francez de film (m. 1989)

 

– 1914: S-a născut actriţa americană Mary Carlisle (nume real: Gwendolyn Witter) (m. 2018)

 

– 1919: A murit astronomul american Edward Charles Pickering; unul dintre pionierii astrofizicii; cercetări fotometrice şi spectroscopice asupra stelelor; a construit aparate şi instrumente de măsură (n. 1846)

 

– 1920: S-a născut medicul american Henry Judah Heimlich; a inventat, în 1974, tehnica salvatoare care utilizează presiunea aplicată pe abdomen pentru a elibera căile respiratorii blocate ale unei persoane (m. 2016) – 105 ani

 

– 1924: A murit Thomas Woodrow Wilson, om politic democrat american, preşedinte al SUA între anii 1913 şi 1921; rol important la elaborarea Tratatului de la Versailles (după prima conflagraţie mondială) şi la crearea Ligii Naţiunilor (1920); Premiul Nobel pentru Pace în 1919 (n. 1856)

 

– 1925: S-a născut Shelley Berman, comic de stand-up, poet și profesor american (m. 2017) – 100 de ani

 

– 1925: A murit Oliver Heaviside, inginer, matematician şi fizician britanic; a adaptat numerele complexe pentru calculul circuitelor electrice; a inventat metode matematice pentru rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale; a reformulat ecuaţiile lui Maxwell şi, independent de Gibbs, a descoperit calculul vectorial (n. 1850) – 100 de ani

 

– 1927: S-a născut soprana americană Claire Watson (m. 1986)

 

– 1930: S-a născut pictoriţa britanică Gillian Ayres (m. 2018) – 95 de ani

 

– 1935: A murit Hugo Junkers; inventator şi industriaş german; pionier în domeniul construcţiei monoplanelor şi al aparatelor de zbor cu structură în întregime metalică; a proiectat unul dintre primele motoare cu turboreacţie (n. 1859) – 90 de ani

 

– 1939: S-a născut regizorul şi scenaristul american Michael Cimino; a marcat cinematografia prin pelicula „The Deer Hunter”, o epopee care evocă războiul din Vietnam (m. 2016)

 

– 1943: S-a născut Dennis Edwards, cântăreț american de muzică soul și R&B; cunoscut îndeosebi ca unul dintre soliștii vocali ai trupei ”The Temptations” (m. 2018)

 

– 1947: S-a născut scriitorul american Paul Auster, prolific autor de romane, poeme şi scenarii de film, propulsat pe scena literară internaţională graţie ”Trilogiei New York-ului” (m. 2024)

 

– 1948: S-a născut regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (m. 2015)

 

– 1950: S-a născut actriţa americană de film Morgan Fairchild (născută Patsy Ann McClenny) – 75 de ani

 

– 1956: A murit matematicianul francez Émile Borel; contribuţii în domeniul analizei matematice, în topologie şi în teoria probabilităţilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n. 1871)

 

– 1985: A murit Frank Oppenheimer, fizician american, profesor de fizică la Universitatea din Colorado și fondatorul Exploratorium din San Francisco; fratele mai mic al fizicianului J. Robert Oppenheimer (n. 1912) – 40 de ani

 

– 1989: A murit regizorul şi actorul american de film John Cassavetes; important reprezentant al cinematografului independent de la sfârşitul anilor ’50 ai secolului XX (n. 1929)

 

– 1997: A murit scriitorul ceh Bohumil Hrabal (n. 1914)

 

– 2005: A murit biologul american Ernst Mayr, considerat drept „un Darwin al secolului XX”; este cel care, în anii ’40, a realizat sinteza între evoluţionism şi genetică (n. 1904) – 20 de ani

 

– 2011: A murit actriţa franceză Maria Schneider (Marie Christine Gélin), fiica cineastului Daniel Gélin şi a unei bibliotecare de origine română, Marie-Christine Schneider; la numai 19 ani a jucat alături de Marlon Brando în filmul „Ultimul tango la Paris” (1972), regizat de Bernardo Bertolucci (n. 1952)

 

– 2012: A murit Ben (Biagio Anthony) Gazzara, actor american de film, regizor şi scenarist (n. 1930)

 

– 2012: A murit regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Zalman King (n. 1942)

 

– 2016: A murit bateristul şi compozitorul american Maurice White, fondatorul trupei de funk R&B „Earth, Wind & Fire” (n. 1941)

 

– 2016: A murit Joe (Joseph Francis) Alaskey III, actor american de comedie, care a asigurat vocea unor personaje animate legendare, precum Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety şi Sylvester the Cat (n. 1952)

 

– 2018: A murit Leon „Ndugu” Chancler, baterist de jazz funk, percuționist, producător muzical și compozitor american (n. 1952)

 

– 2019: A murit actrița americană Julie Adams (nume real Betty May Adams) (n. 1926)

 

– 2020: A murit George Steiner, scriitor, lingvist, eseist, critic literar, filosof și profesor franco-anglo-american; specialist în literatură comparată și teoria traducerii (n. 1929) – 5 ani

 

– 2021: A murit Jim Weatherly, cântăreț și compozitor american, care a scris în principal muzică pop și country; compozitorul piesei de succes „Midnight Train to Georgia” lansată în anii ’70 (n. 1943)

 

– 2022: A murit Antonio Miró, creator de modă, specialist în design şi om de afaceri spaniol; a realizat articole vestimentare şi pentru piese de teatru, filme şi producţii de televiziune şi s-a lansat totodată în sectorul creaţiei de bijuterii şi de parfumuri, explorând în acelaşi timp designul de interior şi domeniul mobilierului de lux (n. 1947)

 

– 2023: A murit creatorul de modă franco-spaniol Paco Rabanne (nume real: Francisco Rabaneda y Cuervo), cunoscut pentru creaţiile sale vestimentare în nuanţe metalice, unele dintre cele mai bine vândute parfumuri din lume şi colecţii inspirate din epoca spaţială a anilor 1960 (n. 1934)

 

– 2024: A murit Vittorio Emanuele de Savoia, duce de Savoia şi principe de Napoli, fiul ultimului rege al Italiei, Umberto al II-lea (n. 1937) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 2 februarie

Calendarul zilei – 2 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 2 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie

* Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului. Primul eveniment deosebit de care se leagă Cetatea Neamţ s-a petrecut la sfârşitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Ştefan I Muşat (cca. 1394-1399), când regele Sigismund de Luxemburg al Ungariei, urmărind politica de expansiune teritorială la răsărit de Carpaţi, întreprinde o expediţie militară asupra Moldovei. Cronica oficială maghiară şi documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au înaintat până la reşedinţa domnească, unde Ştefan I „i-a făcut supunere”. În preajma Cetăţii Neamţului, pe care cu siguranţă regele Ungariei a asediat-o, s-a emis un act de cancelarie, „ante castrum Nempch”, care constituie prima menţiune documentară a cetăţii

* În urmă cu 194 de ani (1831) era înfiinţată Eforia spitalelor civile din Bucureşti (2/14)

* Acum 177 de ani (1848) se încheia războiul mexicano-american, prin semnarea Tratatului de Pace de la Guadalupe Hidalgo. În urma acordului, SUA au obţinut de la Mexic părţi din Arizona, California, Colorado, Nevada, New Mexico, Utah şi Wyoming. Conflictul a început în mai 1846 de la o dispută teritorială care implica Texasul. Mexicul a renunţat la toate pretenţiile asupra Texasului şi a recunoscut fluviul Rio Grande ca graniţă a celor două state

* Cu 172 de ani în urmă (1853) era inaugurată prima linie telefonică din ţara noastră, care făcea legătura între Iaşi şi Bucovina şi, mai departe, cu Viena. Un an mai târziu, s-a realizat legătura Iaşi-Predeal şi, apoi, Iaşi-Bucureşti

* Acum 136 de ani (1889), în faţa Teatrului Naţional din Bucureşti, erau instalate primele două lămpi electrice pentru iluminatul public din România

* Se împlinesc 120 de ani (1905) de când apărea la Bucureşti, până în februarie 1925, „Viaţa nouă” („Vieaţa nouă”), sub direcţia lui Ovid Densusianu, revistă ce devine principalul organ de presă al mişcării simboliste

* Acum 112 ani (1913), la New York, a fost inaugurat Grand Central Terminal, cea mai mare gară feroviară din lume (record consemnat în 2012, de Guinness World Records). În prezent acoperă 19 hectare, având 44 de peroane cu 67 de linii de cale ferată, dispuse pe două niveluri, fiind cel mai tranzitat terminal feroviar

* Cu 106 ani în urmă (1919) apărea săptămânal, la Iaşi (până la 21 decembrie 1919), revista „Însemnări literare”, sub redacţia lui Mihail Sadoveanu şi a lui George Topârceanu. Colaboratori permanenţi au fost, pe lângă cei doi redactori, G. Ibrăileanu, Demostene Botez, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Al. A. Philippide şi Octav Botez

* În urmă cu 104 ani (1921), la Blaj, a fost fondată Congregaţia Surorilor Maicii Domnului, prima Congregaţie feminină din Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, înfiinţată de Mitropolitul dr. Vasile Suciu, cel dintâi mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolică după constituirea României Mari, fiind întâistătător al Provinciei mitropolitane de Alba Iulia și Făgăraș între anii 1920 – 1935

* Tot într-o zi de 2 februarie, acum 97 de ani (1928) apărea, la Bucureşti, până în 1945, cotidian şi apoi săptămânal, cu întreruperi – în mai multe serii, revista „Bilete de papagal”, sub conducerea lui Tudor Arghezi, care impune în paginile acesteia un gen literar nou: „biletul” sau „tableta”

* Cu 82 de ani în urmă (1943), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a avut loc victoria Armatei Sovietice în celebra Bătălie de la Stalingrad (21 august 1942 – 2 februarie 1943), moment de cotitură în desfăşurarea războiului. Considerată cea mai sângeroasă şi mai mare bătălie din istoria omenirii, conflictul a inclus campania de bombardamente a oraşului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul U.R.S.S., atacul terestru german asupra oraşului, luptele din interiorul oraşului însuşi şi contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit şi distrus forţele germane şi ale celorlalţi aliaţi din cadrul Axei din oraş şi din periferiile acestuia. Numărul total al pierderilor a fost estimat la aproximativ 3 milioane. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării patriei, luptă care a dus la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste

* Acum 78 de ani (1947) era publicat, la Bucureşti, textul oficial al Tratatului de pace dintre Naţiunile Unite şi România (după a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 27 de ani (1998) era înfiinţat postul comercial de televiziune „Acasă TV”, canal dedicat în special publicului feminin, care se recepţionează în toate reţelele digitale de cablu şi DTH din România. La 28 august 2017, postul Acasă TV a fost redenumit PRO 2, într-un proces de uniformizare a branding-ului posturilor din portofoliul MediaPro. Din 15 aprilie 2012, a început să emită și Acasă Gold (astăzi PRO Gold), un canal complementar pentru Acasă TV (azi PRO 2) menit să redifuzeze unele din cele mai de succes telenovele sud-americane, românești cât și europene

 

Aniversări – Comemorări

 

– Întâmpinarea Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– Întâmpinarea Domnului şi Dumnezeului nostru (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

 

– „Ziua Ursului”; sărbătoare populară (care deschide Anul nou viticol şi pomicol) dedicată celui mai puternic animal al ţinuturilor carpatice, ursul; cade întotdeauna de sărbătoarea religioasă Întâmpinarea Domnului. Conform tradiţiei, ursul îşi priveşte umbra în zăpadă. Dacă este frig sau ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, joacă, merge la râu şi bea o gură de apă, văzându-și de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, cu soare şi îşi vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile. Oamenii din popor asociază comportamentul ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii. De cele mai multe ori, agricultorii ştiu cum va fi vremea după comportamentul ursului şi pot face prognoza timpului optim al culturilor de peste an. NOTĂ: În zone din Statele Unite ale Americii şi Canada este marcată la aceeaşi dată „Ziua Marmotei”, ambele zile având în comun elementul de predicţie a vremii pentru următoarea perioadă

 

– 1868: S-a născut filosoful, psihologul, pedagogul, omul politic şi dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru; unul dintre puţinii creatori de sistem filosofic din România; a fundamentat sistemul personalismului energetic; în 1910 a întemeiat Societatea de Studii Filosofice, devenită, ulterior, Societatea Română de Filosofie; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte (1935-1938; 1941-1944) şi preşedinte al acestui for (1938-1941) (m. 1957). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 2/15.II.1868

 

– 1876: S-a născut compozitorul Guilelm Şorban (m. 1923)

 

– 1879: S-a născut prozatorul I.[ancu] C.[onstantin] Vissarion (m. 1951)

 

– 1889: S-a născut biologul și botanistul Traian Săvulescu, întemeietorul şcolii naţionale de fitopatologie; iniţiatorul şi conducătorul colectivului care a întocmit monumentala lucrare „Flora R. S. România”; membru titular al Academiei Române din 1936, preşedinte al acestui for (1948-1959) (m. 1963)

 

– 1890: S-a născut Emanoil Ciomac, muzicolog, critic muzical, scriitor și jurist (m. 1962) – 135 de ani. NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 5.II.1890

 

– 1896: A murit Neculai Beldiceanu, poet din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia de monede străvechi; tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu (n. 1844)

 

– 1901: S-a născut geologul Ion N. Băncilă; contribuţii la studiul stratigrafiei şi tectonicii României; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

 

– 1914: S-a născut Nicolae Ţaţomir, poet, prozator, eseist, publicist şi profesor; jurist de profesie, a practicat avocatura (m. 1996)

 

– 1925: S-a născut graficianul şi profesorul Gheorghe Tofan (m. 2006) – 100 de ani

 

– 1933: S-a născut regizorul de film Doru Năstase (m. 1982)

 

– 1935: S-a născut Ion Bănulescu, pictor şi gravor (m. 2004) – 90 de ani

 

– 1938: S-a născut Mihai Nadin, scriitor, filosof şi profesor; a iniţiat în România noua ştiinţă a esteticii informaţionale; s-a stabilit în SUA la sfârşitul celui de-al şaptelea deceniu al secolului trecut, desfăşurând o impresionantă activitate de cercetare în domeniile electronicii, esteticii, semioticii, interacţiunii om-calculator (HCI), computational design, societăţii post-industriale şi sistemelor de anticipare; considerat de către academicianul Solomon Marcus drept „pionier al domeniului cunoscut sub numele computational design (…) privind sistemele anticipative”; în 1994 a înfiinţat primul Institut de Cercetare a Sistemelor de Anticipare – antÉ

 

– 1940: S-a născut Adrian Anghelescu, critic şi istoric literar – 85 de ani

 

– 1947: S-a născut actorul Vladimir Găitan (m. 2020)

 

– 1948: A murit Smaranda Brăescu, aviatoare şi paraşutistă de renume mondial; pionieră a aviaţiei sportive româneşti; prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Cleveland, SUA, 1933); campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932) (n. 1897)

 

– 1952: S-a născut Mircea Petean, poet, prozator, eseist şi publicist; membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca

 

– 1954: A murit compozitorul şi dirijorul Theodor Rogalski (n. 1901)

 

– 1957: S-a născut Elisabeta Lăsconi (nume real: Elisabeta Roşca), eseist, critic literar şi profesor (m. 2016)

 

– 1958: S-a născut George Grigore, scriitor, traducător, filolog, orientalist (arabist) şi profesor

 

– 1963: S-a născut părintele Gheorghe Colțea, protoiereul Protopopiatului Bran-Zărneşti, Arhiepiscopia Sibiului (din 2006); fost paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos timp de 31 de ani; s-a remarcat printr-o bogată activitate misionară şi administrativă, susţinând numeroase proiecte duhovniceşti, culturale şi social-educative ale Arhiepiscopiei Sibiului (m. 2022)

 

– 1964: A murit Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul lui Iancu-Leonte Marinescu), prozator, poet, dramaturg şi cronicar dramatic (n. 1893)

 

– 1980: S-a născut Mihai (Miţă) Georgescu, solistul și unul dintre fondatorii formaţiei de pop-rock „Bere Gratis” – 45 de ani

 

– 2005: A murit Dragoş Morărescu, sculptor, gravor, pictor, arhitect (n. 1923) – 20 de ani

 

– 2009: A murit Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, eseist, poet, romancier, memorialist, traducător şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1916)

 

– 2009: A murit actorul Marius Pepino (n. 1925)

 

– 2016: A murit jurnalistul Constantin Badea, fost director general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în perioada 1997-2000 (n. 1940)

 

– 2022: A murit artistul plastic, profesorul universitar doctor și publicistul Cezar Atodiresei; decan al Facultăţii de Arte Plastice a Universității Naţionale de Arte din Bucureşti (2012-2020) (n. 1954)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Togo: Alegeri legislative

 

-New  Delhi: Prințul Edward, cel mai mic copil al Reginei Elisabeta a II-a și al Prințului Philip al Regatului Unit, va vizita India

 

– Los Angeles: Cea de-a 67-a ceremonie de decernare a Premiilor Grammy – la Crypto.com Arena

 

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Schi alpin – Cupa Mondială masculină

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială a Tineretului Ortodox”; stabilită în iunie 1992, la a XIV-a Adunare Generală a Organizaţiei Mondiale a Tineretului Ortodox/ Syndesmos; ziua coincide în fiecare an cu praznicul Întâmpinării Domnului, ambele sărbători amintindu-ne rolul generaţiei de mâine, în istoria Bisericii Ortodoxe şi a Omenirii; pe treptele Templului din Ierusalim are loc simbolica „întâlnire între generaţii”, în urma căreia Dreptul Simeon, cunoscut și sub numele de Simeon cel Bătrân, vede „Mântuirea”, viitorul poporului său, şi porneşte pe ultimul său drum, împăcat că proorocirea s-a împlinit

 

– „Ziua Mondială a Vieții Consacrate” (a XXIX-a) a fost instituită în anul 1997 de către Sfântul Ioan Paul al II-lea, spre a fi sărbătorită anual, la 2 februarie, în sărbătoarea Prezentării Domnului la Templu. Persoanele consacrate sunt acelea care se dedică total trăirii sfaturilor evanghelice, pentru a putea iradia în lume iubirea lui Cristos prin mărturia personală

 

– „Ziua Mondială a Zonelor Umede”; marchează semnarea, la 2.II.1971, la Ramsar/Iran, a „Convenţiei asupra protecţiei zonelor umede de importanţă internaţională” (principalul ei obiectiv fiind protejarea păsărilor acvatice şi a habitatului lor); Convenţia a fost ratificată şi de România prin Legea 5/1991

 

– 1491: A murit pictorul german Martin Schongauer (n. între anii 1445-1450)

 

– 1529: A murit Baldassare Castiglione, poet, om de curte, diplomat și militar italian din perioada Renașterii (n. 1478)

 

– 1594: A murit Giovanni Pierluigi da Palestrina, compozitor italian (n. ~1525/1526)

 

– 1704: A murit Guillaume François Antoine, marchiz de l’Hôpital, matematician francez; numele său este legat de ceea ce în analiza matematică avea să fie ulterior denumită „regula lui l’Hôpital” (n. 1661)

 

– 1754, 2/13: S-a născut Charles Maurice de Talleyrand, diplomat şi om politic francez; reprezentând Franţa la Congresul de la Viena (1814-1815), a reuşit să frâneze tendinţele de expansiune teritorială ale Prusiei şi Rusiei, pe baza afirmării „principiului legitimităţii” (m. 1838)

 

– 1769, 2/13: S-a născut fabulistul rus Ivan Krîlov (m. 1844)

 

– 1861: S-a născut colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas (m. 1949)

 

– 1871: A murit József Eötvös, scriitor şi om politic ungar (n. 1813)

 

– 1875: S-a născut Fritz Kreisler, violonist şi compozitor austriac, naturalizat american în 1943 (m. 1962) – 150 de ani

 

– 1882: S-a născut James Joyce (James Augustine Aloysius Joyce), scriitor irlandez de limbă engleză; considerat ca fiind un reprezentant de seamă al modernismului anglo-saxon (m. 1941)

 

– 1901: S-a născut violonistul american Jascha Heifetz, considerat unul dintre cei mai mari din toate timpurile (m. 1987)

 

– 1905: S-a născut Ayn Rand (pseudonimul Alisei Rosenbaum), scriitoare americană de origine rusă (autoare controversată pentru opiniile sale despre individualism şi egoism) (m. 1982) – 120 de ani

 

– 1912: S-a născut compozitorul american Burton Lane (m. 1997)

 

– 1919: S-a născut cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa, considerată una dintre cele mai mari interprete, din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, a operei lui W. A. Mozart (m. 2012)

 

– 1922: S-a născut actrița bulgară Stoyanka Mutafova; supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (m. 2019)

 

– 1923: S-a născut şahistul iugoslav şi sârb Svetozar Gligorić; unul dintre cei mai buni jucători de şah din lume din perioada anilor 1950 – 1960 (m. 2012)

 

– 1923: S-a născut Liz Smith, cunoscută autoare de cronici mondene din presa americană, care a contribuit la creşterea interesului manifestat de industria mass-media faţă de ştirile despre celebrităţi (m. 2017)

 

– 1926: S-a născut Valéry Giscard D’Estaing, una dintre cele mai importante personalităţi politice ale Europei; a fost al treilea preşedinte al celei de-a cincea Republici Franceze, în perioada 1974-1981 (m. 2020)

 

– 1929: S-a născut Vêra Chytilová, regizoare de film, scenaristă și actriță cehă (m. 2014)

 

– 1929: S-a născut tenorul austriac Waldemar Kmentt (m. 2015)

 

– 1935: S-a născut Dariush Shayegan, filosof, teoretician cultural și profesor iranian; director fondator al Centrului Iranian pentru Studii ale Civilizațiilor (m. 2018) – 90 de ani

 

– 1937: S-a născut soprana americană Martina Arroyo

 

– 1940: S-a născut Sir David John White (OBE), cunoscut sub numele de scenă David Jason, unul dintre cei mai populari actori de televiziune din Marea Britanie, comediant, scenarist și producător de televiziune – 85 de ani

 

– 1942: S-a născut creatorul de modă indian Satya Paul, al cărui brand, cu numele său, a modernizat sari-ul tradiţional, graţie unor imprimeuri contemporane (m. 2021)

 

– 1947: S-a născut actriţa americană de film Farrah Fawcett (m. 2009)

 

– 1955: S-a născut Leszek Engelking, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor universitar şi traducător polonez (m. 2022) – 70 de ani

 

– 1968: A murit dirijorul italian Tullio Serafin (n. 1878)

 

– 1969: A murit actorul britanic de film Boris Karloff (numele real: William Henry Pratt), vedetă a filmelor americane de groază din anii ’30-’40 ai secolului XX, cel care l-a întruchipat pe monstrul din romanul „Frankenstein” de Mary Shelley (n. 1887)

 

– 1970: A murit Bertrand Russell, filosof, matematician, logician, scriitor, critic social şi om politic englez; Premiul Nobel pentru literatură în 1950 (n. 1872) – 55 de ani

 

– 1974: A murit compozitorul, organistul și profesorul belgian Jean Absil (n. 1893)

 

– 1974: A murit Imre Lakatos, filosof şi matematician maghiar (n. 1922)

 

– 1977: S-a născut cântăreaţa columbiană de muzică pop Shakira (Isabel Mebarak Ripoll), una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică latino

 

– 1995: A murit André Frossard, jurnalist francez şi autor de cărţi cu caracter istoric, memorialistic şi eseistic (n. 1915) – 30 de ani

 

– 1996: A murit Gene Kelly, actor, cântăreţ, regizor, coregraf şi dansator american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (n. 1912)

 

– 1998: A murit Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii (1948) Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (n. 1914)

 

– 2013: A murit arhitectul american Guy Frederick Tozzoli; a condus echipa de construcţie a Turnurilor gemene (World Trade Center) (n. 1922)

 

– 2013: A murit actorul american John Kerr (n. 1931)

 

– 2014: A murit actorul american Philip Seymour Hoffman (n. 1967)

 

– 2015: A murit actorul maghiar Tibor Bitskey (n. 1929) – 10 ani

 

– 2018: A murit Jon Huntsman Sr., om de afaceri și filantrop american (a donat foarte mulți bani pentru studierea cancerului); fondator al companiei de produse chimice „Huntsman Corporation” (n. 1937)

 

– 2020: A murit muzicianul ceh Ivan Kral, chitarist, autor şi producător (n. 1948) – 5 ani

 

– 2022: A murit actriţa şi regizoarea italiană Monica Vitti (numele complet: Maria Luisa Ceciarelli), considerată una dintre reginele cinematografiei italiene (n. 1931)

 

– 2022: A murit actrița mexicană Monica Villasenor (n. 1966)

 

– 2024: A murit Christopher Priest, romancier, jurnalist și editor englez; a scris în general literatură științifico-fantastică (n. 1943) – 1 an

 

– 2024: A murit Carl Weathers, actor american și fost jucător de fotbal american; a devenit celebru după rolul lui Apollo Creed, alături de Sylvester Stallone, în primele patru filme „Rocky” (n. 1948) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 1 februarie

Calendarul zilei – 1 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 februarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie

* Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un „Memoriu”, pentru prima dată în viaţa politică a Ţărilor Române, noţiunea de „conservator”, pentru a desemna tendinţele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri (1/13)

* Cu 178 de ani în urmă (1847) avea loc inaugurarea Teatrului de la Copou din Iaşi, cu lucrarea dramatică „Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg”, tablou vivant de Gheorghe Asachi şi cu „Vicontele de Letorier”, vodevil de Bayard şi Dumanoir (1/13)

* În urmă cu 164 de ani (1861) începeau să funcţioneze, la Bucureşti, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor şi materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armatei. Primul avion militar de concepţie şi construcţie românească a fost proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu şi realizat la Arsenalul Armatei (1/13)

* Sunt marcați 145 de ani (1880) de când Ion Luca Caragiale publica, în „Convorbiri literare”, farsa într-un act „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” (1/13)

* Acum 141 de ani (1884) era publicată prima ediţie a Oxford English Dictionary. Acesta oferea toate definiţiile imaginabile în contexte diferite pentru limba engleză şi cuprindea mai mult de 100.000 de intrări. În prezent este editat de Oxford University Press şi conţine aproximativ 600.000 de cuvinte, fiind astfel cel mai lung dicţionar oficial, fapt notat în Cartea Recordurilor. Este un dicţionar de referinţă al limbii engleze

* Acum 129 de ani (1896), la „Teatrul Regio” din Torino (Italia), avea loc premiera mondială a operei în patru acte „La Bohème” („Boema”), de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. Libretul este semnat de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după romanul „Scènes de la vie de bohème” al scriitorului francez Henri Murger. Opera avea să se impună, totuşi, mai târziu după o reprezentaţie la teatrul din Palermo şi apoi pe scenele principalelor teatre de operă din Italia

* Cu 121 de ani în urmă (1904) apărea, la Bucureşti, cu întreruperi până în 1938, ziarul „Adevărul de dimineaţă”. La 15/28 noiembrie 1904 apare cu titulatura distinctă „Dimineaţa”, iar la 7/20 decembrie 1904 „Dimineaţa” se separă total de „Adevărul”, impunându-se rapid ca unul dintre cele mai importante ziare ale vremii (1/14). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a apariţiei 2/15 februarie 1904

* Acum 111 ani (1914) intra în funcţiune prima instalaţie centralizată feroviară din România, pe linia Bucureşti-Ploieşti

* În urmă cu 106 ani (1919) era desemnată prima Miss America. Pe numele ei Edith Hyde Robbins, aceasta se autointitulase „model al artiştilor”. Evenimentul a avut loc la Hotel des Artistee în Manhattan, iar premiul a constat într-un măr de aur

* Se împlinesc 105 ani (1920) de la înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională din Cluj-Napoca. Fondat din iniţiativa şi cu sprijinul material al regelui Ferdinand I, institutul a funcţionat în cadrul Universităţii din Cluj, fiind condus de Ioan Lupaş şi Alexandru Lapedatu. În 1949 a primit denumirea de „Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj al Academiei Române”, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înființat Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie și Socio-Umane

* Acum 79 de ani (1946) norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devenea primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) (până în 1953). În prezent, forul internațional este condus de António Manuel de Oliveira Guterres, om politic și diplomat portughez. Începând cu 1 ianuarie 2017 este Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, fiind a noua persoană care ocupă această funcție

* Tot 79 de ani se marchează şi de la proclamarea Ungariei ca republică, avându-i ca preşedinte pe Tildy Zoltán (1889 – 1961) şi ca şef al guvernului pe Nagy Ferenc (1903 – 1979)

* În urmă cu 51 de ani (1974) Ilie Năstase (n. 1946) era declarat, la New York, drept cel mai bun jucător de tenis al anului 1973, fiind distins cu „Racheta de aur”. Legat de acest moment tenismenul român declara: „Din 1968 a început să fie decernat anual acest trofeu, dedicat celui mai valoros jucător al lumii. Țin minte că, imediat cum am ajuns la New York, am fost invitat într-un restaurant, unde mi-a fost înmânat acest trofeu. A fost un moment deosebit pentru mine și, cred eu, pentru întreg sportul românesc. Am fost aplaudat în picioare de o sală întreagă plină de personalități”

* Acum 46 de ani (1979) sosea, la Teheran, ayatollahul Khomeini (1902 – 1989), liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris (după plecarea din Iran a şahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, la 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii). Puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeini, care, la 1 aprilie 1979, a proclamat Iranul republică islamică

* Se marchează 35 de ani (1990) de când reprezentanţii partidelor politice şi ai CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) conveneau asupra constituirii CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) prin restructurarea CFSN, ca organ legislativ ce a funcţionat până la alegerile din 20.V.1990 (CPUN s-a constituit efectiv la 9.V.1990) şi asupra transformării FSN (Frontul Salvării Naţionale) în partid politic, urmând să participe la alegerile din 20 mai de pe poziţii egale cu celelalte forţe politice (hotărârea acestei transformări fusese luată de CFSN la 23.I.1990). FSN a fost înregistrat ca partid la Tribunalul Municipiului Bucureşti prin Decizia nr. 27 din 6.II.1990, la 7 februarie fiind dată publicităţii platforma-program a noii formaţiuni politice

* Tot acum 35 de ani (1990) era înființată editura „Humanitas”, prin preluarea patrimoniului Editurii Politice a PCR care și-a încetat activitatea. Director a fost numit filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu. Editura Humanitas a devenit în decurs de douăzeci de ani Grupul Humanitas, un holding cultural care reuneşte firme independente juridic, însă având evidente legături între ele – Editura Humanitas, Editura Humanitas Fiction, Societatea de difuzare Librăriile Humanitas. Împreună, Humanitas și Humanitas Fiction au publicat peste 6000 de titluri

* În urmă cu 34 de ani (1991) România a obţinut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei. La 7.X.1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline

* Acum 34 de ani (1991) preşedintele Republicii Africa de Sud, Frederik de Klerk (1936 – 2021), anunţa abrogarea tuturor legilor legate de regimul de discriminare rasială. În aprilie 1994 au avut loc primele alegeri multirasiale din R. Africa de Sud, iar Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al ţării

* Cu 33 de ani în urmă (1992) România stabilea relaţii diplomatice cu Ucraina. Imediat după aceasta s-a înfiinţat Ambasada României la Kiev, în locul Consulatului General, care funcţiona în capitala ucraineană din 1971

* Acum 32 de ani (1993) era înfiinţată Secţia de Istorie Orală din cadrul Departamentului Ştiinţă, Învăţământ, Educaţie al Radiodifuziunii Române. Pe data de 2 iunie 2000, aceasta s-a transformat în Centrul de Istorie Orală „Gheorghe I. Brătianu”. La Radioul public istoria orală a apărut în formă instituṭionalizată la începutul lui 1993 şi a fost prima formă de acest fel din ṭară. A fost ideea jurnalistului doctor în istorie Eugen Preda, pe atunci vicepreşedinte al Radioteleviziunii Române. Urmarea a fost că la 21 ianuarie 1993, în şedinṭa Consiliului de Administraṭie s-a hotărât înfiinṭarea Secṭiei de istorie orală care urma să funcṭioneze de la 1 februarie. La 19 martie s-a aprobat Regulamentul de funcṭionare a Centrului de istorie orală din cadrul Departamentului Ştiinṭă, Învăṭământ, Educaṭie. Centrul avea un consiliu ştiinṭific care îi coordona activitatea, format din istorici de prestigiu: acad. Dinu C. Giurescu, acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Zoe Petre, dr. Nicolae Fotino, Cristian Popişteanu – directorul revistei Magazin istoric -, prof. univ. Ion Stoica. În prezent, Centrul de Istorie Orală face parte din Agenția de Presă RADOR

* Tot cu 32 de ani în urmă (1993) România a semnat Acordul European, ce instituia o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când intra în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (semnat la 1.II.1993). Pe data de 23 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. De la 1.I.2007 România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. În perioada ianuarie – iunie 2019, România a deținut, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

* Tot 30 de ani sunt marcați de când România semna, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei. Adoptată la 10.XI.1994, Convenţia a intrat în vigoare la 1.II.1998

* În urmă cu 27 de ani (1998) intra în vigoare Convenţia pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (adoptată la 10.XI.1994 şi deschisă spre semnare, la Strasbourg, la 1.II.1995). România a semnat Convenţia chiar în prima zi, alături de reprezentanţii altor 20 de state, fiind primul stat care a ratificat documentul, la data de 29.IV.1995, depunând instrumentul de ratificare la data de 11.V.1995

* Cu 22 de ani în urmă (2003) intra în vigoare Tratatul de la Nisa, care modifica Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele de instituire a Comunităţilor Europene precum şi anumite acte conexe. Actul a fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE la 26 februarie 2001, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franţa)

* Sunt marcați 22 de ani de la dezastrul navetei spațiale Columbia, care a avut loc la 1 februarie 2003, când naveta s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului, toți cei șapte membri ai echipajului pierzându-și viața. Accidentul s-a petrecut cu puțin timp înainte de terminarea celei de-a 28-a misiuni a navetei, STS-107. Pierderea navetei Columbia a fost rezultatul avariilor suferite în timpul lansării, când o parte din izolație, de mărimea unei serviete mici, s-a desprins din rezervorul principal exterior al navetei sub acțiunea forțelor aerodinamice. Resturile au lovit muchia frontală a aripii stângi, avariind sistemul de protecție termică (TPS), care o protejează de căldura generată de frecarea cu atmosfera la reintrarea în aceasta. Columbia a fost prima navetă spaţială a flotei NASA şi se afla la a 28-a misiune. Acesta a fost cel de-al doilea mare dezastru din istoria misiunilor spaţiale americane, după cel al navetei Challenger, de la explozia căreia s-au marcat 37 de ani, cu doar cinci zile în urmă

* Cu 8 ani în urmă (2017) intra în vigoare OUG 13/2017, adoptată de Guvernul Grindeanu, pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate), prin care „independenţa justiţiei a fost încălcată grav”. Ordonanţa a scandalizat România, generând ample proteste de stradă. Camera Deputaţilor a aprobat, la 21.II.2017, Legea de respingere a acestei ordonanţe de urgenţă, lege semnată la 24.II.2017 de preşedintele României, Klaus Iohannis

* Se marchează 5 ani (2020) de la intrarea în vigoare a Legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu”, ca instituţie publică de importanţă naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în imobilul Vila Florica (ansamblul conacului Brătianu-Florica), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş. Prin acest muzeu este făcută cunoscută importanţa familiei Brătianu în dezvoltarea României

* O lovitură de stat în Myanmar a început în dimineața zilei de 1 februarie 2021, acum 4 ani, când membri aleși în mod democratic ai partidului de guvernământ al țării, Liga Națională pentru Democrație (NLD), au fost destituiți de către Tatmadaw – armata Myanmar – care a conferit apoi puterea unei junte militare. Președintele interimar Myint Swe a proclamat starea de urgență de un an și a declarat că puterea a fost transferată comandantului șef al serviciilor de apărare, Min Aung Hlaing. Acesta a declarat invalide rezultatele alegerilor generale din noiembrie 2020 și și-a declarat intenția de a organiza noi alegeri la sfârșitul stării de urgență. Lovitura de stat a avut loc cu o zi înainte ca Parlamentul Myanmar să depună jurământ pe membrii aleși la alegerile din 2020, împiedicând astfel să se întâmple acest lucru. Președintele Win Myint și consilierul de stat Aung San Suu Kyi au fost reținuți, împreună cu miniștri, adjuncții acestora și membri ai Parlamentului. La 3 februarie 2021, Win Myint și Aung San Suu Kyi au fost arestați sub acuzații pe care analiștii independenți le-au considerat parte a unei încercări de a legitima preluarea puterii de către armată. Între 16 februarie și 1 aprilie, cinci acuzații suplimentare au fost formulate împotriva lui Aung San Suu Kyi

* Cu doar 3 ani în urmă (2022), între 1 februarie și 31 iulie, s-a desfășurat Recensământul Populației 2021 (RPL2021), al 13-lea recensământ din istorie, al patrulea după Revoluţia din 1989 și primul recensământ din România organizat integral în format digital. La acest recensământ s-a înregistrat 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. Însă primul recensământ modern din România este considerat cel desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; după această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfășurat în decembrie 1899; al 3-lea, la 19 decembrie 1912; al 4-lea, la 29 decembrie 1930; al 5-lea, la 6 aprilie 1941; al 6-lea, la 25 ianuarie 1948; al 7-lea, la 21 februarie 1956; al 8-lea, la 15 martie 1966; al 9-lea, la 5 ianuarie 1977; al 10-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 11-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 12-lea între 20 şi 31 octombrie 2011

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Intendenţei Militare”; prin Înaltul Ordin nr. 29, emis la 1.II.1861, s-a consfinţit înfiinţarea intendenţei militare; pe baza acestuia s-a format corpul ofiţerilor de intendenţă militară, condus de intendentul general al Armatei (asimilat cu gradul de general de brigadă) şi subordonat Ministerului de Război (Calendar Rompres, februarie 2007; Istoria României în date, 2003)

 

– 1838: S-a născut Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (m. 1916)

 

– 1848: S-a născut Sava Henţia, pictor realist, grafician, muralist, ilustrator de carte şi profesor; participant la Războiul de independenţă (1877-1878), a pictat, ca un veritabil corespondent de război, numeroase scene de campanie (m. 1904)

 

– 1868: S-a născut pictorul Ştefan Luchian; supranumit „poetul plastic al florilor”; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1916)

 

– 1876: S-a născut Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (m. 1942)

 

– 1894: S-a născut pictorul postimpresionist Lucian Grigorescu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1965)

 

– 1897: A murit ofiţerul Pavel Zăgănescu, comandant al detaşamentului de pompieri care a luptat, la 13/25.IX.1848, la cazarma de pe Dealul Spirii din Bucureşti, împotriva trupelor turceşti sosite în Ţara Românească să înfrângă Revoluţia de la 1848 (n. 1815)

 

– 1907: S-a născut prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost, printre altele, redactor la Agenţia de presă RADOR, din cadrul Societății Române de Radiodifuziune (m. 1940)

 

– 1907: S-a născut Oscar Lemnaru (nume la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (m. 1968)

 

– 1907: S-a născut silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

 

– 1912: S-a născut pictorul, sculptorul şi poetul Ion Mirea, stabilit la Paris în 1965 (m. 1987). NOTĂ: Alte surse menționează nașterea la 2.II.1912

 

– 1912: S-a născut Vasile Netea, istoric (specialist în istoria modernă a României – îndeosebi în istoria Transilvaniei, a scris cărţi în care a argumentat ideea de unitate a poporului român, insistând asupra legăturii dintre provinciile locuite de români), critic literar, folclorist, gazetar şi analist politic (m. 1989)

 

– 1913: S-a născut violoncelistul Serafim Antropov – Manu (m. 1988)

 

– 1922: S-a născut I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (m. 1992)

 

– 1926: S-a născut istoricul, arheologul şi profesorul Dumitru Protase; în activitatea de cercetare s-a aplecat îndeosebi asupra istoriei Daciei romane şi postromane; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2022)

 

– 1928: S-a născut Octavian Sava (nume real: Octavian Segall), scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (m. 2013)

 

– 1932: S-a născut lingvistul italian de origine română Sorin Stati; stabilit în Italia din 1971; lucrări de lingvistică generală aplicată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

 

– 1933: S-a născut Victor Mihai Botez, doctor în filosofie, jurnalist și eseist (m. 2018)

 

– 1934: S-a născut Nicolae Breban (nume complet: Nicolae Alexandru Breban), romancier, eseist, dramaturg, publicist, poet şi traducător; membru titular al Academiei Române din 2009

 

– 1935: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Nicolae Motoc (m. 2013) – 90 de ani

 

– 1935: S-a născut juristul şi profesorul Ion Dogaru; studii privind dreptul civil, dreptul comerţului internaţional, dreptul familiei, teoria generală a dreptului şi filosofia dreptului; fondatorul Facultății de Drept din Craiova; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (m. 2018) – 90 de ani

 

– 1938: S-a născut sculptorul Constantin Popovici (m. 1995)

 

– 1938: S-a născut pictorul Niculiţă Secrieru (m. 2002)

 

– 1944: S-a născut Lucian Boia, unul dintre cei mai prolifici istorici români contemporani, preocupat, îndeosebi, de istoria ideilor şi a imaginarului; a revoluţionat, după 1989, istoriografia românească, propunând o perspectivă demitizantă asupra istoriei

 

– 1944: S-a născut Petru Popescu, poet, prozator, scenarist şi regizor de film; stabilit în SUA (din 1975)

 

– 1944: S-a născut Ion-Tudor Berza, geolog; contribuții în domeniile mineralogiei, petrografiei magmatice, petrografiei metamorfice etc; a contribuit la elaborarea de hărţi geologice ale României la scara 1:50.000 în masivele Vulcan, Parâng, Retezat, Ţarcu ceea ce l-a condus la elaborarea unui model structural nou pentru Autohtonul Danubian, unitate redefinită ca Duplexul pânzelor danubiene superioare; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2022)

 

– 1945: S-a născut interpreta de muzică populară Elena Roizen (m. 2007) – 80 de ani

 

– 1949: A murit N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, publicist, dramaturg şi traducător (n. 1880)

 

– 1954: S-a născut prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (m. 2000)

 

– 1955: S-a născut violoncelista Anca Vartolomei – 70 de ani

 

– 1970: S-a născut interpreta de muzică pop Nico (Nicoleta Matei) – 55 de ani

 

– 1970: A murit botanista Alice Săvulescu; cercetări în domeniile microbiologiei şi patologiei vegetale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 55 de ani

 

– 1982: A murit prozatorul Radu Petrescu; considerat unul dintre precursorii şcolii postmoderniste româneşti, precum şi unul dintre cei mai mari autori români de jurnale (n. 1927)

 

– 1996: A murit părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (n. 1914)

 

– 1999: A murit poetul şi prozatorul Dimitrie Rachici (n. 1934)

 

– 2016: A murit sculptorul Sergiu Dumitrescu (n. 1954)

 

– 2017: A murit Alma Redlinger, pictoriţă, desenatoare, graficiană şi gravoare (n. 1924)

 

– 2020: A murit fotbalistul Ilie Bărbulescu, câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua, în 1986 (n. 1957) – 5 ani

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Myanmar (Birmania): Expirarea stării de urgență decretată de junta

 

– Oslo, Norvegia: Intrarea în vigoare planificată a interzicerii creșterii animalelor pentru folosirea blănurilor

 

– Pristina: Kosovo – este marcat primul an de interzicere a tranzacțiilor în dinari

 

– Londra: Manifestație de susținere a activistului de extremă-dreapta Tommy Robinson și contraprotest din partea Stand Up To Racism și a altor organizații

 

– Beverly Hills, SUA: Clive Davis și Academia de Înregistrări vor continua tradiția galei anuale pre-GRAMMY pe 1 februarie la Hotelul Beverly Hilton din Beverly Hills, California, înainte de cea de-a 53-a ediție a premiilor GRAMMY. Această sărbătoare exclusivistă va include spectacole muzicale speciale și va fi prezentă de artiști și VIP-uri din industrie în muzică, film și televiziune

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1 – 7.II: „Săptămâna Mondială a Armoniei Interconfesionale”, eveniment anual organizat, din 2012, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), în prima săptămână din luna februarie, are drept scop principal „recunoaşterea necesităţii imperioase de instaurare a unui dialog între religiile majoritare, în vederea unei înţelegeri mutuale, a armoniei şi cooperării între fiinţele umane”. Propunerea pentru marcarea acestei săptămâni a aparţinut regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, fiind adoptată de Adunarea Generală a ONU la 23 noiembrie 2010

 

– 1690: S-a născut compozitorul italian Francesco Maria Veracini (m. 1768) – 335 de ani

 

– 1851: A murit scriitoarea britanică Mary Shelley, considerată drept precursoarea scrierilor ştiintifico-fantastice moderne; cunoscută mai ales pentru romanul „Frankenstein” (1818) (n. 1797)

 

– 1860: S-a născut filologul german Gustav Weigand; în 1893 a înfiinţat, la Leipzig, Institutul pentru Studiul Limbii Române, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru ştiinţific din străinătate pentru studiul limbii române; Weigand a fost şi primul lingvist care a cercetat, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români; el a impus în lumea ştiinţifică şi folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea limitativă de „macedonean”; membru corespondent străin al Academiei Române (1892) (m. 1930) – 160 de ani

 

– 1901: S-a născut actorul american de film Clark Gable (m. 1960)

 

– 1907: S-a născut Camargo Guarnieri, compozitor brazilian (m. 1993)

 

– 1909: S-a născut (în Canada) George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (m. 2013)

 

– 1913: S-a născut (la Chişinău, Rep. Moldova) violoncelistul, compozitorul şi profesorul Serafim Antropov – Manu (m. 1988)

 

– 1914: S-a născut actorul indian de film A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywoodului” (m. 2012)

 

– 1915: S-a născut actriţa și pictorița americană Alicia Rhett; cunoscută pentru rolul Indiei Wilkes din filmul „Pe aripile vântului” (m. 2014) – 110 ani

 

– 1921, 1/13: S-a născut Zao Wou-Ki, pictor chinez naturalizat francez, maestru al abstracţiei lirice (m. 2013)

 

– 1922: S-a născut cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (m. 2004)

 

– 1925: S-a născut istoricul şi politologul franco-german Alfred Grosser, figură importantă a reconcilierii şi cooperării dintre Franţa şi Germania (m. 2024) – 100 de ani

 

– 1928: S-a născut actorul american de film și televiziune Stuart Maxwell Whitman (m. 2020)

 

– 1931: S-a născut Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991 – 31.XII.1999) şi primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct (m. 2007)

 

– 1935: S-a născut Dieter Kühn, dramaturg şi eseist german (m. 2015) – 90 de ani

 

– 1937: S-a născut muzicianul american Don Everly, unul dintre cei doi membri ai formaţiei rock’n’roll The Everly Brothers (m. 2021)

 

– 1940: A murit Gheorghe Botezatu (cunoscut mai ales sub numele de Georges de Bothezat), inginer mecanic, matematician și om de afaceri american; contribuții de pionierat în domeniul elicopterelor; a făcut primul calcul al traiectoriei pământ-lună (n. 1882, în Basarabia) – 85 de ani

 

– 1942: S-a născut actorul, scenaristul, regizorul şi istoricul galez Terry Jones, membru al grupului umoristic „Monty Python” (m. 2020)

 

– 1944: S-a născut scriitorul, editorul și jurnalistul francez Michel Le Bris; autorul unor cărţi de călătorii de succes; fondator al Festivalului de literatură „Étonnants voyageurs” de la Saint-Malo (m. 2021)

 

– 1944: A murit pictorul olandez Piet Mondrian; unul dintre întemeietorii şi teoreticienii neoplasticismului (n. 1872)

 

– 1945: A murit Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (n. 1872) – 80 de ani

 

– 1946: S-a născut actriţa britanică Elisabeth Sladen (m. 2011)

 

– 1952: S-a născut Roger Tsien, biochimist şi profesor american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Osamu Shimomura (Japonia) şi Martin Chalfie (SUA), pentru cercetările lor asupra proteinelor fluorescente a căror aplicaţie permit detectarea tumorilor canceroase (m. 2016)

 

– 1958: A murit fizicianul american Clinton Joseph Davisson; împreună cu Lester H. Germer, a descoperit, în 1927, fenomenul de difracţie a electronilor în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937, împreună cu englezul George Paget Thomson (n. 1881)

 

– 1965: S-a născut actorul american Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee (m. 1993) – 60 de ani

 

– 1966: A murit actorul american de film Buster Keaton (n. 1895)

 

– 1976: A murit fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică în 1932; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1901)

 

– 1986: A murit Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez; prima suedeză ambasador (India, 1954); a condus delegaţia Suediei la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva (1961-1973); militantă pentru pace, dezarmare şi pentru soluţionarea problemelor Lumii a Treia; Premiul Nobel pentru Pace în 1982 (n. 1902)

 

– 2007: A murit Gian-Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (n. 1911)

 

– 2012: A murit Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1996 (n. 1923)

 

– 2013: A murit muzicianul american Cecil Womack (n. 1947)

 

– 2013: A murit actorul britanic Robin Sachs (n. 1951)

 

– 2014: A murit Maximilian Schell, actor, producător, regizor și scenarist austriac (n. 1930)

 

– 2015: A murit pianistul francez de origine italiană Aldo Ciccolini (n. 1925) – 10 ani

 

– 2018: A murit Dennis Edwards, cântăreț american de muzică soul și R&B; cunoscut îndeosebi ca unul dintre soliștii vocali ai trupei „The Temptations” (n. 1943)

 

– 2020: A murit Leons Briedis poet, eseist, critic literar, publicist și traducător leton (n. 1949) – 5 ani

 

– 2021: A murit Dustin Diamond, actor, regizor, comediant și muzician american (n. 1977)

 

– 2024: A murit legenda atletismului francez Michel Jazy; alergător de fond și fond lung, multiplu recordman mondial, dublu campion european şi vicecampion olimpic în proba de 1.500 m în 1960 (m. 1936) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 31 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie

* Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849), Legea în baza căreia „ţiganii” aparţinând Bisericii şi aşezămintelor monastice deveneau liberi

* Acum 162 de ani era publicat romanul „Cinci săptămâni în balon” (în franceză „Cinq semaines en ballon”), operă scrisă de Jules Verne. Lucrarea a apărut în format in-18 pe 31 ianuarie 1863, iar ediție mare in-8 (octavo) a fost pusă în vânzare pe 5 decembrie 1865. Acesta este unul dintre primele romane ale lui Jules Verne, amestecând cu îndemânare intriga fecundă cu aventurile, întorsăturile de situație și descrierile tehnice, geografice și istorice. Cartea oferă o prezentare bună a explorărilor continentului african, incomplet cunoscut de către europeni la acea dată, dar străbătut de exploratorii care voiau să îi descopere secretele. Succesul cărții este rapid, aducându-i lui Jules Verne liniștea financiară și un contract cu editura lui Jules Hetzel, care avea să publice multe dintre operele sale în următorii ani

* Cu 124 de ani în urmă (1901) avea loc premiera absolută a operei „Trei surori”, scrisă de dramaturgul rus Anton Cehov, la Teatrul de artă din Moscova (regia: K. S. Stanislavski)

* În urmă cu 67 de ani (1958) avea loc prima lansare reuşită a unui satelit artificial al Pământului construit de americani, „Explorer 1”. Satelitul a fost lansat de o rachetă purtătoare tip Juno1, cu patru trepte. Rampa de lansare se afla în apropiere de Cape Canaveral, din statul Florida de pe coasta Atlanticului. „Explorer 1” a fost primul satelit american care a reuşit să detecteze centura de radiaţii Van Allen. „Explorer 1” este primul satelit artificial lansat de SUA, fiind al treilea pe glob după sateliţii sovietici Sputnik 1 şi 2. „Explorer 1” a fost primul satelit integrat într-un program de explorare, fiind dotat cu sonde de explorare spaţială, care au furnizat date cu privire la ionosfera din regiunea polară (31.I/ 1.II.)

* Acum 61 de ani (1964) guvernele român şi suedez hotărau ridicarea legaţiile lor de la Bucureşti şi Stockholm la rangul de ambasade. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite la rang de legaţie la 1 noiembrie 1916, data înfiinţării Legaţiei României la Stockholm şi ridicate la rang de ambasadă la 31 ianuarie 1964

* Acum 58 de ani (1967) România şi Republica Federală Germania stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, ţara noastră fiind, după URSS, primul stat din blocul comunist care a stabilit relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, cu R. F. Germania. În anul 1872 a fost înfiinţată prima Agenţie Diplomatică a României la Berlin, condusă de Theodor Rosetti. Relaţiile diplomatice dintre România şi Germania au fost stabilite la 20 februarie 1880, după recunoaşterea formală, la Congresul de la Berlin, a independenţei de stat a României. Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la 31 ianuarie 1967, la rang de ambasadă

* Tot într-o zi de 31 ianuarie, acum 57 de ani (1968), România a ratificat Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti” (semnat la 27.I.1967, la Washington, Moscova şi Londra)

* Sunt marcați 15 ani (2010) de când filmul „Avatar”, în regia lui James Cameron, devenea primul film din istoria cinematografiei care a trecut de încasări de 2,5 miliarde de dolari, devenind astfel producţia cu cele mai mari încasări pe plan mondial din toate timpurile. Filmul din saga „Star Wars – The Force Awakens” (r. J. J. Abrams), apărut în 2015, a reuşit totuşi să-l detroneze, înregistrând, în al treilea weekend de la lansare, în America de Nord, încasări record de 88,3 milioane de dolari, în timp ce „Avatarul” a totalizat 68,5 milioane în a treia săptămână de difuzare în 2009

* În urmă cu doar 5 ani (2020) Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit oficial din Uniunea Europeană, după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar. 23 iunie 2016 a fost ziua în care britanicii au decis prin referendum că doresc ruperea de blocul comunitar

 

 

 

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Ioan Bosco, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1418: A murit Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti între anii 1386 şi 1418, singurul domn român care nu a fost vasal nimănui; în timpul domniei sale, ţara a cunoscut o puternică dezvoltare economică, o consolidare militară şi o afirmare politică internaţională, îndeosebi în sud-estul Europei; remarcabil comandant militar, abil om politic şi diplomat, a întreţinut bune relaţii cu Ungaria, Polonia şi Moldova; a repurtat importante victorii împotriva turcilor, fiind cel mai activ exponent al luptei antiotomane din vremea sa; a fost înmormântat la Mănăstirea Cozia (ctitoria sa) (n. 1355)

 

– 1854: S-a născut matematicianul David Emmanuel, considerat întemeietor al şcolii matematice moderne din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1941)

 

– 1895: S-a născut soprana Margareta Metaxa (m. 1977) – 130 de ani

 

– 1926: S-a născut Dominic Stanca, poet, prozator, dramaturg, traducător şi actor; soţul regizoarei Sorana Coroamă (m. 1976)

 

– 1929: S-a născut prozatorul,eseistul și profesorul Constantin Mateescu; a publicat peste 50 de volume de povestiri, romane, jurnale, memorialistică, eseu, teatru și critică literară (m. 2021)

 

– 1933: S-a născut filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (m. 2018)

 

– 1934: S-a născut Eva Mozes Kor, supravieţuitoare a Holocaustului şi a experimentelor făcute de doctorul german Mengele pe gemeni; stabilită în SUA din 1960; fondatoare a Muzeului Holocaustului şi Centrului Educaţional CANDLES (Children of Auschwitz Nazi Deadly Lab Experiments Survivors); a marcat vieţile a sute de mii de oameni, prin mesajul ei de a depăşi greutăţile şi tragediile prin iertare, care eliberează și vindecă: „iertarea nu este pentru cei care au comis răul, ci este pentru cei care au avut de suferit” (m. 2019)

 

– 1937: S-a născut Mircea Micu, poet, prozator şi publicist (m. 2010)

 

– 1937: S-a născut actorul de teatru şi film Marin Moraru (m. 2016)

 

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Lucia Mureşan; cunoscută de la emisiunea „Teleencicopedia” pentru timbrul său vocal deosebit (m. 2010)

 

– 1945: S-a născut antrenoarea emerită de atletism Viorica Enescu (m. 2015) – 80 de ani

 

– 1953: S-a născut Ovidiu Lipan „Ţăndărică”, compozitor, instrumentist (baterist) şi orchestrator; a făcut parte din trupele „Roşu şi Negru” şi „Phoenix”, iar apoi şi-a creat propriile formaţii şi proiecte muzicale, abordând genuri muzicale diverse – de la rock la jazz, de la etno la balcano, de la pop la rock simfonic

 

– 1955: S-a născut Virginia Ruzici, jucătoare de tenis de câmp, antrenoare, manager și comentator sportiv; câştigătoare a turneului de la Roland Gaross în 1978; stabilită în Franţa – 70 de ani

 

– 1955: S-a născut Paul Prisada, muzician, jurnalist și publicist; fondatorul trupei de rock alternativ „Accent” – 70 de ani

 

– 1976: S-a născut pianista Ana Mirabela Dina, stabilită în Germania; cadru universitar al „Hochschule für Musik und Tanz” din Köln (2007 – 2017); în octombrie 2017 a fost numită profesor de pian la Hochschule für Musik Würzburg, Bavaria

 

– 1980: A murit poetul Valeriu Bucuroiu (n. 1934) – 45 de ani

 

– 1985: A murit Mihai Zavergiu, medic (a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în domeniul medicinei social-preventive) şi prozator (a debutat în anul 1923, sub pseudonimul Marcel Olin) (n. 1894) – 40 de ani

 

– 1987: A murit prozatorul Nicolae Velea (n. 1936)

 

– 1990: A murit regizorul de film și scenaristul Alexandru Tatos (n. 1937) – 35 de ani

 

– 1993: A murit omul politic liberal şi scriitorul Ionel V. Săndulescu (n. 1919)

 

– 2003: A murit scriitorul Nicolae Fulga (n. 1935)

 

– 2004: A murit Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1913)

 

– 2008: A murit teatrologul şi eseistul Virgil Brădăţeanu (n. 1927)

 

– 2008: A murit regizorul Cristian Munteanu; regizor artistic la Radiodifuziunea Română din 1962; după decembrie 1989, a devenit primul redactor-şef al Redacţiei Teatru, care fusese până atunci secţie a Redacţiei Emisiunilor Culturale; peste o mie de piese de teatru radiofonic aflate în fonoteca Radioului poartă semnătura lui (n. 1936)

 

– 2009: A murit inginerul Virgiliu N. Constantinescu; bogată activitate didactică şi peste 40 de ani de activitate de cercetare în diferite domenii ale mecanicii; membru titular al Academiei Române din 1991 şi preşedintele al acestui for între anii 1994-1998 (n. 1931)

 

– 2009: A murit soprana Mariana Stoica (n. 1933)

 

– 2011: A murit ÎPS Bartolomeu (numele de mirean: Valeriu Anania), fost arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului (din 1993) şi mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului (întronizat la 25.III.2006); teolog, dramaturg, poet şi traducător; membru de onoare al Academiei Române (din noiembrie 2010) (n. 1921)

 

– 2013: A murit filozoful şi profesorul Titus Raveica, primul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-1996) (n. 1935)

 

– 2013: A murit omul de televiziune Anca Fusariu, unul dintre profesioniştii valoroşi ai postului public de televiziune (n. 1942)

 

– 2014: A murit soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (n. 1929)

 

– 2022: A murit jurnalistul Teofil Octavian Cepraga (cunoscut sub numele de Teo Cepraga), realizator și producător de emisiuni la TVR (n. 1946)

 

– 2022: A murit soprana Smaranda Drăghici-Pâslaru, una dintre cele mai talentate şi mai valoroase voci ale scenei constănţene (n. 1986)

 

– 2023: A murit Kadriye Nurmambet, solistă de muzică populară tătărească și turcească și folcloristă de etnie tătară crimeeană, a cărei voce a atras atenția la nivel național, fiind supranumită „Privighetoarea Dobrogei”; a fost prima femeie avocat din comunitatea tătară din România (n. 1933)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Strasbourg: Conferință de presă anuală susținută de președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Marko Bosnjak

 

– Manila, Filipine: Miting prin care se cere demiterea vicepreședintelui Sara Duterte

 

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – Adunarea generală

 

– Londra: Manifestări de marcare a 5 ani de la Brexit, prin care Regatul Unit a devenit prima țară care a părăsit Uniunea Europeană

 

– New York: Chevron – rezultate din primul trimestru

 

– New York: ExxonMobil – rezultate din primul trimestru

 

– Ottawa: Publicarea raportului final al anchetei publice privind ingerința străină în procesele electorale și instituțiile democratice la nivel federal

 

– Santiago de Chile: Publicarea de către Institutul Național de Statistică a Producției Miniere din Chile pentru decembrie

 

– Santiago de Chile:  Publicarea de către Institutul Național de Statistică a cifrelor șomajului în Chile pentru perioada octombrie-decembrie

 

– Nurnberg, Germania: Publicarea de către Agenția de ocupare a forței de muncă a cifrelor șomajului pentru ianuarie

 

– Conakry, Guineea: Termen limită pentru ca părțile să respecte regulile de activitate sau să fie dizolvate

 

– Los Angeles: Trupa The Grateful Dead a fost desemnată ca Persoana Anului 2025 de către MusiCares, membrii originali ai trupei urmând să fie sărbătoriți la concertul anual de gală și cina organizației pe 31 ianuarie, cu două zile înainte de premiile Grammy – la Centrul de Convenții din Los Angeles. În istoria de 33 de ani a evenimentelor MusiCares, aceasta marchează doar a treia oară când un grup de superstaruri a fost selectat pentru primirea premiului, în locul unei  singure personalități. Este prima dată când cineva, care nu mai este printre cei vii, va fi celebrat oficial ca parte a tributului. Jerry Garcia, care a murit în 1995, va primi distincția postumă în cursul serii, împreună cu cei patru membri din grupul original – Mickey Hart, Bill Kreutzmann, Phil Lesh și Bobby Weir

 

– Liévin, Franța: Campionatele Mondiale de ciclo-cross (31 ian. – 2 feb.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– Ziua naţională a Republicii Nauru; proclamarea independenţei – 1968

 

– 1797: S-a născut compozitorul austriac Franz Schubert (m. 1828)

 

– 1868: S-a născut chimistul american Theodore William Richards; lucrări în domeniul metodelor de determinare precisă a greutăţii atomice a elementelor chimice; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1914 (m. 1928)

 

– 1881, 31.I/12.II: S-a născut balerina rusă Anna Pavlova (m. 1931)

 

– 1902: S-a născut Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez; prima suedeză ambasador (India, 1954); a condus delegaţia Suediei la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva (1961-1973); militantă pentru pace, dezarmare şi pentru soluţionarea problemelor Lumii a Treia; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1982 (m. 1986)

 

– 1921: S-a născut Mario Lanza, tenor american de origine italiană (m. 1959)

 

– 1921: S-a născut Carol (Elaine) Channing, actriță, cântăreață și dansatoare americană (m. 2019)

 

– 1923: S-a născut prozatorul american Norman Mailer (m. 2007)

 

– 1924: S-a născut regizorul georgian de film Tenghiz Abuladze (m. 1994)

 

– 1924: S-a născut Alfred Taubman, om de afaceri american, inventator al complexului comercial de tip mall în anii 1950, în SUA (m. 2015)

 

– 1925: S-a născut Guido Jendritzko, sculptor, pictor, grafician şi fotograf german; reprezentant de seamă al culturii abstracte după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 2009) – 100 de ani

 

– 1929: S-a născut Rudolf Ludwig Mössbauer, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pentru descoperirea fenomenului denumit, în onoarea sa, efectul Mossbauer (sau rezonanţa nucleară gama) (m. 2011)

 

– 1933: A murit scriitorul englez John Galsworthy; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1932 (n. 1867)

 

– 1934: S-a născut fostul pilot italian de Formula 1 Ernesto „Tino” Brambilla; a evoluat în Campionatele Mondiale din 1963 și 1969 (m. 2020)

 

– 1935: S-a născut romancierul japonez Kenzaburō Ōe; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1994 (m. 2023) – 90 de ani

 

– 1938: S-a născut fosta regină a Țărilor de Jos, Beatrix (Beatrix Wilhelmina Armgard de Orania-Nassau); pe 30 aprilie 2013, a abdicat în favoarea fiului său cel mare, prinţul moştenitor Willem-Alexander

 

– 1938: S-a născut Ajip Rosidi, prozator și poet indonezian (m. 2020)

 

– 1944: A murit scriitorul francez Jean Giraudoux (n. 1882)

 

– 1974: A murit Samuel Goldwyn (pseudonismul lui Schmuel Gelbfisz), producător american de film; pionier al industriei filmului; fondator al firmei ce-i poartă numele (1918) şi coproprietar la ”Metro Goldwyn Mayer” (1924) (n. 1879, la Varşovia)

 

– 1981: S-a născut Justin Timberlake, cântăreţ american de muzică pop, compozitor, producător, dansator şi actor

 

– 1982: S-a născut Elena (sau Helena) Paparizou, cântăreaţă greacă (născută în Suedia), câştigătoare a concursului Eurovision în anul 2005, cu melodia „My Number One”

 

– 2014: A murit regizorul ungar de film Miklós Jancsó (n. 1921)

 

– 2015: A murit omul politic german Richard Karl Freiherr Von Weizsäcker, fost preşedinte al Germaniei în perioada 1984-1994 (n. 1920) – 10 ani

 

– 2015: A murit actrița americană Lizabeth Scott (pe numele ei adevărat Emma Matzo) (n. 1922) – 10 ani

 

– 2016: A murit prezentatorul irlandez de radio şi televiziune Sir Terry Wogan, care a lucrat la BBC şi a prezentat mulţi ani concursul Eurovision (n. 1938)

 

– 2017: A murit John Kenneth Wetton, cântăreț, basist și chitarist englez (n. 1949)

 

– 2020: A murit scriitoarea americană Mary Higgins Clark, „regina suspansului” şi una dintre cele mai vândute autoare din întreaga lume (n. 1927) – 5 ani

 

– 2023: A murit scriitoarea braziliană, criticul literar și profesoara universitară Cleonice Berardinelli; unul dintre cei mai importanţi specialişti în literatura portugheză la nivel mondial (n. 1916)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei joi, 30 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 30 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie * Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de...

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Calendarul zilei – 30 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 30 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 30 ianuarie

* Cu 464 de ani în urmă (1561) a apărut, la Braşov, prima carte tipărită în limba română de diaconul Coresi – „Tetraevanghelul”, care cuprindea textul integral al celor patru Evanghelii. „Tetraevangheliarul” a fost scris în slavonă, cu 156 de ani înainte, de cuviosul Nicodim de la Tismana, însă Coresi s-a bazat pe vechile traduceri româneşti ale Sfintei Scripturi, cu adaptările făcute de preoţii de la biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului. Primele texte tipărite în limba română au ieşit din tipografia lui Filip Moldoveanu, la Sibiu. Aici s-a tipărit (după Catehismul luteran din 1544) Tetraevanghelul slavo-român (1551-1559)

* Se marchează 185 de ani (1840) de când apărea la Iaşi (până în luna iunie a aceluiaşi an), revista „Dacia literară”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. În „Introducţia program”, datată „30 ghenarie 1840”, Kogălniceanu condamna imitaţiile sterile şi mania traducerilor, arătând că esenţială este promovarea directivei naţionale şi populare în literatură. Revista, care îşi propunea „realizaţia dorinţii ca românii să aibă o limbă şi o literatură comună pentru toţi”, a marcat un moment important în cristalizarea ideologiei paşoptiste, în dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale

* Se împlinesc 105 ani (1920) de când România şi Cehoslovacia au stabilit relaţii diplomatice. La 4 februarie 1920, Bohumil Čermák a devenit primul diplomat acreditat ca ministru cehoslovac la Bucureşti, iar la 15 septembrie, Constantin Hiott a devenit primul diplomat român cu titlul de ministru la Praga. După dezmembrarea Cehoslovaciei şi instituirea protectoratului german asupra actualului teritoriu al R. Cehe, în 1939, relaţiile diplomatice au încetat, fiind reluate la 7 iunie 1945. La 18 decembrie 1992, România a fost printre primele state care au recunoscut Republica Cehă ca stat suveran şi independent, în urma divizării Cehoslovaciei, cu efect începând din 1 ianuarie 1993

* În urmă cu 92 de ani (1933) au avut loc grevele muncitorilor petrolişti de pe Valea Prahovei (30.I – 1.II)

* La data de 30 ianuarie 1933, acum 92 de ani, Adolf Hitler (1889 – 1945) a fost numit în funcţia de cancelar al Germaniei. La scurt timp, naziştii au preluat toate funcţiile de conducere, atât în Parlamentul german, cât şi în economie. Astfel s-a deschis calea spre o dictatură totalitară. După moartea preşedintelui Paul von Hindenburg (1847 – 1934), Adolf Hitler a devenit atât cancelar cât şi conducător absolut al Germaniei („Führer”)

* În urmă cu 34 de ani (1991), „Grupul celor 24” hotăra, la Bruxelles, includerea României între ţările est-europene beneficiare de asistenţă în cadrul programului PHARE, iniţiat în 1989, care are în vedere ajutorarea prin credite şi asistenţă tehnico-economică a fostelor ţări socialiste

* Cu 33 de ani în urmă (1992), la Praga, avea loc reuniunea Consiliului de Miniştri ai CSCE (Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa – din 1994 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, OSCE), în cadrul căreia au fost adoptate „Documentul de la Praga privind dezvoltarea pe viitor a instituţiilor şi structurilor CSCE” şi „Declaraţia Consiliului CSCE cu privire la neproliferarea şi transferul de arme”

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când președintele Republicii Moldova de la acea vreme, Mircea Snegur (1940 – 2023), a dat curs invitației omologului său american Bill Clinton și a întreprins o vizită oficială la Washington, în cadrul căreia șeful statului moldovean a avut mai multe întâlniri importante. Cea mai importantă întâlnire a avut loc pe 30 ianuarie 1995, la Casa Albă, unde Mircea Snegur a fost primit de președintele Bill Clinton. Mircea Snegur a dezvăluit în cartea sa de memorii „Labirintul destinului” că „dialogul Clinton-Snegur a decurs într-o atmosferă extraordinar de binevoitoare, membrii delegației putând și ei să participe la discuții. Partea americană a manifestat un viu interes față de procesele ce aveau loc în Moldova, subsemnatul (M. Snegur – n.r.) fiind cel cu răspunsurile la întrebări, dar și cu punctarea doleanțelor noastre”. Ajutorul american a fost unul concret și foarte consistent pentru Rep. Moldova care de-abia începea tranziția la economia de piață și plătea un tribut foarte greu distrugerii vechiului sistem administrativ de comandă

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

 

– Sfinţii Mari Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

 

– „Ziua Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti”, sărbătorită anual, la 30 ianuarie, data naşterii lui Ion Luca Caragiale (1852-1912); Ziua este marcată din anul 2002, la inţiativa Senatului UNATC

 

– 1808: S-a născut traducătorul şi profesorul Grigore Pleşoianu; a tradus din Fénelon, Voltaire, Marmontel, M-me Cottin, Fournier, Ambrosius, Marlianus ş.a; opera lui – cărţi didactice şi traduceri literare, precedate de interesante prefeţe – trădează în autorul ei un remarcabil pedagog (m. 1857)

 

– 1852: S-a născut Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic și ziarist; considerat de istoricul literar George Călinescu cel mai mare dramaturg român; întemeietorul teatrului comic din România și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1912, la Berlin/Germania)

 

– 1857: A murit traducătorul şi profesorul Grigore Pleşoianu; a tradus din Fénelon, Voltaire, Marmontel, M-me Cottin, Fournier, Ambrosius, Marlianus ş.a.; prin ambele direcţii abordate (cărţi didactice şi traduceri literare precedate de interesante prefeţe, opera lui Pleşoianu trădează în autorul ei un remarcabil pedagog) (n. 1808)

 

– 1867: S-a născut generalul Scarlat Panaitescu; lucrări privind cartografia şi fortificaţiile, precum şi rolul României în Primul Război Mondial; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1938)

 

– 1875: S-a născut economistul Gheorghe Iorgu Taşcă; a contribuit la organizarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, al cărei rector a devenit (1929-1931); membru corespondent al Academiei Române din 1926; deţinut politic din 1950 (m. 1951, în închisoarea de la Sighet) – 150 de ani

 

– 1885: S-a născut episcopul greco-catolic Iuliu Hossu; a făcut parte din delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 de Unire a Transilvaniei cu România; a desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român; membru de onoare al Academiei Române din 1945; la 28.X.1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele; transferat apoi la Căldăruşani, iar în 1950 la penitenciarul din Sighetul Marmaţiei; în 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii (m. 1970) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 31.I.1885. A fost beatificat de Papa Francisc la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj, împreună cu alți șase episcopi greco-catolici martiri, ziua de pomenire ca „Fericiți” a tuturor fiind 2 iunie

 

– 1892: S-a născut Grigore Gafencu, avocat, diplomat, publicist şi om politic naţional-ţărănist; ca ministru de externe (1938-1940), a încercat să contracareze tendinţele revizioniste ale statelor vecine; stabilit în Elveţia, în 1941, a susţinut rezistenţa împotriva regimului comunist; condamnat în contumacie în procesul intentat conducătorilor PNŢ în 1947 (m. 1957)

 

– 1897: A murit Constantin Gogu, matematician şi astronom; s-a numărat printre membrii Societăţii Române de Ştiinţe, al cărei prim preşedinte a fost în 1897; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1854)

 

– 1905: S-a născut Eli Lotar (nume la naștere: Eliazar Lotar Teodorescu), fotograf și cineast francez de origine română; fiul poetului Tudor Arghezi (m. 1969) – 120 de ani

 

– 1915: S-a născut Vera Proca-Ciortea, coregrafă şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (m. 2002) – 110 ani

 

– 1923: S-a născut Tia Peltz, pictoriţă şi graficiană; fiica scriitorului Isac Peltz (m. 1999)

 

– 1926: A murit (la Port Said, Egipt) prozatoarea Bucura Dumbravă (pseudonimul lui Fany Seculici); stabilită cu familia în România la vârsta de cinci ani, se va ataşa de cultura şi tradiţiile noii ţări; pasionată excursionistă (prima femeie care ajunge la Vârful Omu din Bucegi), organizează, împreună cu Simion Mehedinţi, turismul în Carpaţi (n. 1868, la Bratislava/Slovacia)

 

– 1931: S-a născut George Şovu, romancier, autor de proză scurtă, scenarist, autor de manuale de limba şi literatura română, jurnalist (m. 2016)

 

– 1932: S-a născut Dinu (Constantin Grigore) Săraru, romancier, dramaturg, scenarist, om de teatru, eseist, jurnalist (carieră jurnalistică timpurie la Radiodifuziunea Română – între anii 1950 şi 1960 a lucrat ca reporter la Redacţia Culturală; bogată activitate de cronicar teatral); fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani” (1998), al revistei „Renașterea civilizației rurale românești” și al Institutului Național de Cercetare a Civilizației Rurale (m. 2024)

 

– 1936: S-a născut Ştefan Stoenescu, reputat anglist, filolog, critic literar, eseist, traducător şi profesor; în 1987 părăseşte România şi se stabileşte în SUA, unde îşi continuă activitatea în mediile universitare (m. 2025)

 

– 1940: S-a născut actorul Nae Lăzărescu, cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă Vasile Muraru (m. 2013) – 85 de ani

 

– 1941: A murit preotul şi folcloristul Teodor Bălăşel; este considerat cel mai de seamă folclorist din Oltenia; în timpul vieţii a publicat doar o parte neînsemnată din materialul cules, restul apărând postum (n. 1869)

 

– 1942: S-a născut Calistrat Costin (nume la naştere: Costinel Costin), poet, scriitor, traducător, redactor și bibliograf; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău (2006-2018); director al Teatrului de Animaţie din Bacău (1979-1985 şi 1997-2005) şi al Teatrului „Bacovia” din Bacău (1989-1996 şi 2001-2005) (m. 2021)

 

– 1949: S-a născut actorul, regizorul și profesorul universitar Ştefan Velniciuc

 

– 1952: S-a născut Silvia Marcovici, violonistă și profesoară de origine evreiască; în 1976 a emigrat în Israel, în prezent ea locuind în Franţa și Austria

 

– 1956: S-a născut artistul plastic Victor Bratu; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Pictură București (m. 2020)

 

– 1957: A murit Grigore Gafencu, avocat, diplomat, publicist şi om politic naţional-ţărănist; ca ministru de externe (1938-1940), a încercat să contracareze tendinţele revizioniste ale statelor vecine; stabilit în Elveţia, în 1941, a susţinut rezistenţa împotriva regimului comunist; condamnat în contumacie în procesul intentat conducătorilor PNŢ în 1947 (n. 1892)

 

– 1972: A murit Ion Luca, dramaturg (autor de piese cu subiect istoric) şi traducător (n. 1894)

 

– 1978: A murit pianistul Mândru Katz; în 1959 a emigrat în Israel (n. 1925)

 

– 1982: S-a născut medicul Sergiu Paşca, cercetător și profesor asociat în psihiatrie și științe comportamentale la Stanford Center for Sleep Sciences and Medicine „Bonnie Uytengsu”; plecat din România în 2009, deţine propriul laborator („Pașca Lab”) la una dintre cele mai mari şi mai importante universităţi din SUA și conduce, din 2014, propriul său grup de cercetare în domeniul bolilor neuropsihiatrice, în calitate de membru al corpului profesoral al Universităţii Stanford în California, cu scopul de a descifra mecanismele moleculare şi celulare ale tulburărilor neuropsihiatrice, inclusiv ale autismului

 

– 1999: A murit Nicolae Porumbescu, arhitect și urbanist prolific; a lăsat o puternică amprentă în arhitectura românească prin centre urbane și clădiri publice reprezentative în mai multe orașe (n. 1919)

 

– 2005: A murit Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României în SUA între anii 1992 şi 1994 (n. 1942, în comuna Buda, azi în R. Moldova) – 20 de ani

 

– 2007: A murit prozatorul, eseistul, teoreticianul literar şi profesorul Gheorghe Crăciun (n. 1950)

 

– 2008: A murit Vintilă Corbul, romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului XX (n. 1916)

 

– 2014, 30/31: A murit realizatoarea de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc”; cunoscută în special ca realizatoare, timp de aproape trei decenii, a emisiunii tv. „Tezaur folcloric” (n. 1947)

 

– 2015: A murit Aureliu Leca, inginer expert în energie şi profesor; autor şi coautor a 33 de cărţi, monografii şi manuale universitare în domeniul energetic; fost preşedinte şi director general RENEL, senator (2000-2004) (n. 1940) – 10 ani

 

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Varșovia: Reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne (30 – 31 ian.)

 

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din al 4-lea trimestru în zona euro, prima estimare, și șomajul în decembrie în zona euro

 

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

 

– Washington, DC: Șeful OpenAI, Sam Altman, găzduiește un eveniment de lobby AI

 

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate anuale

 

– Espoo, Finlanda: Nokia – rezultate din trimestrul IV

 

– Stockholm: H&M – rezultate din al 4-lea trimestru și cifra de afaceri anuală (decembrie-noiembrie)

 

– Londra: Shell – rezultate anuale

 

– San Francisco: Apple – rezultate din primul trimestru (an financiar eșalonat)

 

– Varșovia: Curtea de apel examinează cazul unui activist condamnat pentru asistență la avort

 

– Los Angeles: Curtea judecă recursul fraților Menendez pentru o pedeapsă redusă (30 – 31 ian.)

 

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din anul 2024 și trimestrul IV (prima estimare) (13:30)

 

– Angoulême, Franța: Festivalul de benzi desenate de la Angoulème (30 ian. – 2 feb.)

 

– Lausanne, Elveția: Prezentarea candidaților la președinția Comitetului Internațional Olimpic

 

– Courchevel, Franța: Schi alpin – Cupa Mondială feminină

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internațională pentru Nonviolenţă în Școli”, a apărut în 1964, ca o iniţiativă de pionierat, mondială, neguvernamentală, neoficială, independentă şi voluntară a educaţiei pentru nonviolenţă şi pace, care se desfăşoară acum în şcoli și centre de educaţie din întreaga lume. Data a fost aleasă ca fiind ziua morţii lui Mahatma Gandhi, supranumit părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente, cel care spunea: „nonviolenţa este arma celor puternici”. NOTĂ: Din 2019 UNESCO a stabilit „Ziua internațională împotriva violenţei şi a bullying-ului în școli, inclusiv a cyberbullying-ului”, în prima zi de joi din luna noiembrie

 

– În India este marcată „Ziua Martirilor” – în amintirea lui Mahatma Gandhi (n.2.X.1869 – m.30.I.1948), lider politic şi spiritual, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”) este considerat părintele Indiei moderne; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei

 

– „Duminica sângeroasă” (Bloody Sunday) în Irlanda de Nord; la 30.I.1972, trupele britanice au ucis 13 persoane la o adunare a naţionaliştilor catolici la Londonderry, în nord-vestul Ulsterului

 

– 1652: A murit Georges de La Tour, desenator şi pictor francez; uitat mai bine de două secole, a fost redescoperit în anul 1915 (n. 1593)

 

– 1697: S-a născut Johann Joachim Quantz, flautist şi compozitor german (m. 1773)

 

– 1720: S-a născut pictorul italian Bernardo Belloto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”) (m. 1780) – 305 ani

 

– 1806, 30.I/11.II: A murit compozitorul spaniol de operă și balet Vicente Martin y Soler (n. 1754)

 

– 1829, 30.I/11.II: A murit Aleksandr Griboedov, dramaturg şi diplomat rus (n. 1795)

 

– 1861: S-a născut Wilhelm Meyer-Lübke, lingvist german de origine elveţiană; specialist în romanistică; în 1904 a pus bazele şi a condus Institutul de Filologie Română de pe lângă Universitatea din Viena; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1936)

 

– 1882: S-a născut Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (m. 1945)

 

– 1899: S-a născut Max Theiler, medic şi virusolog sud-african; specialist în boli tropicale, a descoperit, în 1937, împreună cu colegul său Hugh Smith, vaccinul împotriva febrei galbene; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1951 (m. 1972)

 

– 1900: S-a născut compozitorul rus Isaak Dunaevski (m. 1955) – 125 de ani

 

– 1924: S-a născut (în Cehoslovacia) Tuvya Ruebner poet, redactor, traducător, profesor și fotograf israelian de limbă ebraică și germană (m. 2019)

 

– 1925: S-a născut Douglas Engelbart, inginer american care a revoluţionat era informatică: a inventat mouse-ul calculatorului (împreună cu Bill English), a fost lider al echipei care a inventat hipertextul şi calculatoarele în reţea, a fost un precursor al interfeţei grafice şi un promotor al dezvoltării şi utilizării reţelelor de calculatoare (m. 2013) – 100 de ani

 

– 1927: S-a născut Olof Palme, om politic social-democrat suedez; prim-ministru (1969-1976; 1982-1986); pe plan intern a aplicat măsuri sociale profunde, pe plan extern a dus o politică bazată pe acţiuni pacifiste (m. 1986, asasinat)

 

– 1928: S-a născut Harold Prince (cunoscut ca Hal Prince), regizor de teatru şi producător american; supranumit „prinţul Broadway-ului”; pentru activitatea sa teatrală, care se întinde de-a lungul a şapte decenii, a fost recompensat cu 21 de premii Tony (m. 2019)

 

– 1928: A murit medicul danez Johannes Fibiger, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (n. 1867)

 

– 1929: S-a născut scriitorul ceh Alexandr Kliment, fost disident semnatar al Cartei 77, manifest al drepturilor omului în Cehoslovacia comunistă (m. 2017)

 

– 1929: S-a născut Isamu Akasaki, om de știință japonez; Premiul Nobel pentru Fizică în 2014, împărţit cu fizicianul nipon Hiroshi Amano şi cu fizicianul american de origine niponă Shuji Nakamura, pentru „inventarea diodelor cu emisie de lumină albastră (LED-uri) care au permis dezvoltarea unor surse de lumină albă, puternice şi economice” (m. 2021)

 

– 1930: S-a născut actorul american de film Gene Hackman – 95 de ani

 

– 1937: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vanessa Redgrave

 

– 1942: S-a născut chitaristul american Marty Balin (nume real: Martyn Jerel Buchwald), cofondator al grupului rock psihedelic „Jefferson Airplane”, celebru în anii 1960 ai secolului XX (m. 2018)

 

– 1948: A murit (asasinat) Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (n. 1869). NOTĂ: La această dată este marcată în India, anual, „Ziua martirilor”

 

– 1951: S-a născut Phill Collins (nume real: Philip David Charles Collins), cântăreţ, compozitor, toboşar şi actor britanic

 

– 1962: S-a născut Abdullah al II-lea (Abdullah Ibn al-Hussein al-Hashimi), regele Iordaniei (proclamat la 7.II.1999)

 

– 1963: A murit compozitorul francez Francis Poulenc (n. 1899)

 

– 1968: S-a născut Felipe Al VI-Lea de Bourbon şi Grecia (nume complet: Felipe Juan Pablo Alfonso de Todos los Santos), actualul rege al Spaniei; el a succedat la tron la 19 iunie 2014, după abdicarea tatălui său, regele Juan Carlos I

 

– 1975: A murit compozitorul german Boris Blacher (n. 1903) – 50 de ani

 

– 1991: A murit John Bardeen, fizician şi inginer american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică de două ori: în 1956 pentru tranzistor, împreună cu William Shockley şi Walter Brattain, şi în 1972 pentru o teorie fundamentală a superconductivităţii convenţionale împreună cu Leon Neil Cooper şi John Robert Schrieffer, numită teoria BCS (n. 1908)

 

– 1994: A murit scriitorul francez Pierre Boulle; în 1963 a scris romanul ştiinţifico-fantastic „Planeta maimuţelor”, care i-a adus celebritate, mai ales după ecranizare (n. 1912)

 

– 1995: A murit naturalistul britanic Gerald Durrell; reputat cercetător în domeniul ştiinţelor naturale şi militant pentru protecţia mediului înconjurător şi a speciilor pe cale de dispariţie; autor a numeroase cărţi şi gazda unor emisiuni despre natură realizate de BBC; frate cu scriitorul Durrell Lawrence (n. 1925, în India) – 30 de ani

 

– 2002: A murit renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath; a obţinut recunoaşterea internaţională ca pionieră a fotografiei de presă; soţie a dramaturgului american Arthur Miller (n. 1923)

 

– 2007: A murit scriitorul şi scenaristul american Sidney Sheldon (n. 1917)

 

– 2011: A murit John Barry (născut John Barry Prendergast), compozitor britanic de muzică de film şi dirijor; autorul coloanelor sonore a 11 dintre filmele seriei „James Bond”; câştigător a cinci premii Oscar (n. 1933)

 

– 2015: A murit chimistul, nuvelistul şi dramaturgul austriac Carl Djerassi, unul dintre creatorii pilulei contraceptive (lansată în 1960); a contribuit, de asemenea, la obţinerea prin sinteză a cortizonului (n. 1923) – 10 ani

 

– 2015: A murit actriţa britanică de teatru, film şi televiziune Geraldine McEwan (n. 1932) – 10 ani

 

– 2015: A murit filosoful şi profesorul bulgar Jelio Jelev, primul preşedinte necomunist al Bulgariei (1990-1996); a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov (n. 1935) – 10 ani

 

– 2016: A murit actorul britanic Frank Finlay (n. 1926)

 

– 2020: A murit Jörn Johan Donner, scriitor, regizor de film, actor, producător și politician finlandez; fondator al Arhivei de Film finlandeze; a trăit și a lucrat mult timp în Suedia, printre altele, ocupând funcția de director al Institutului Suedez de Film (n. 1933) – 5 ani

 

– 2021: A murit scriitorul, editorul și jurnalistul francez Michel Le Bris; autorul unor cărţi de călătorii de succes; fondator al Festivalului de literatură „Étonnants voyageurs” de la Saint-Malo (n. 1944)

 

– 2024: A murit Chita Rivera (nume real Dolores Conchita Figueroa del Rivero), actriță, cântăreață și dansatoare americană; vedetă a musicalului „West Side Story” de pe Broadway (n. 1933) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 29 ianuarie

Calendarul zilei – 29 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 29 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 29 ianuarie

* Cu 169 de ani în urmă (1856) Regina Victoria a Regatului Unit a înfiinţat Ordinul Crucea Victoria, iniţial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei. Crucea Victoria (în engleză „Victoria Cross”) este cea mai înaltă decoraţie militară acordată pentru acte de eroism „în faţa duşmanului” militarilor din diverse ţări ale Commonwealth-ului şi ale fostelor teritorii ale Imperiului Britanic. Acesta are prioritate faţă de toate celelalte ordine, decoraţii şi medalii. Ea poate fi acordată unei persoane de orice grad în orice ramură militară, precum şi civililor sub comandă militară. În Regatul Unit, ea se decernează de obicei direct persoanei decorate sau celei mai apropiate rude, de către monarhul britanic în timpul unei ceremonii ţinute la Palatul Buckingham. În ţările din Commonwealth în care monarhul britanic este şef de stat, Guvernatorul General este cel care face aceasta în numele monarhului. Împreună cu Crucea lui George, care este distincţia echivalentă pentru acte de curaj realizate departe de inamic, este cea mai înaltă distincţie acordată pentru curaj în Regatul Unit. Crucea Victoria este, însă, purtată înaintea Crucii George de o persoană care are ambele distincţii (ceea ce nu s-a întâmplat până acum). Ordinul Crucea Victoria a fost înfiinţat la 29 ianuarie 1856 de Regina Victoria pentru a răsplăti faptele de curaj din timpul Războiului Crimeei

* Acum 139 de ani (1886) avea loc patentarea primului automobil de către inginerul german Karl Benz. Acesta a montat pe un triciclu motorul în patru timpi brevetat de Nikolaus Otto, un propulsor pe benzină de 958 cmc care dezvolta 0,75 CP şi dispunea de aprindere electrică şi răcire cu apă

* În urmă cu 129 de ani (1896) medicul american Emile Grubbe a utilizat pentru prima oară radiaţiile pentru a trata cancerul de sân al pacientei sale, Rose Lee, din Chicago. Emile Grubbe era student la medicină, în 1896 şi lucra cu jumătate de normă la o fabrică ce producea tuburi cu vacuum. Realizând că are probleme la pielea mâinilor şi că îi cade părul, după o discuţie cu profesorul său, Richard Ludlum, cei doi au ajuns la ideea că radiaţiile ar putea fi de un real ajutor. Se spune că doctorul Emil Herman Grubbe a devenit prima victimă cunoscută a radiaţiilor. Cu toate că a reuşit să atingă vârsta de 85 de ani, a avut cancer la ambele palme şi la braţul stâng, suferind mai mult de 90 de operaţii

* Acum 78 de ani (1947) ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, semna, la Moscova, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria, Finlanda şi Bulgaria (după a doua conflagraţie mondială)

* Acum 44 de ani (1981) avea loc darea în exploatare a celui mai mare pod de pe Siret destinat circulaţiei rutiere, în zona hidrocentralei Gălbeni (jud. Bacău)

* Cu 13 ani în urmă (2012) tenismenul român, Horia Tecău, şi americanca Bethanie Mattek-Sands au câştigat proba de dublu mixt la Australian Open, după victoria în faţa perechii Elena Vesnina/Leander Paes (Rusia/India). Prezenţa lui Horia Tecău în finala unui turneu de dublu mixt a fost prima a unui român din 1979. Ultimii români ce au disputat o finală de Grand Slam au fost Virginia Ruzici şi Ion Ţiriac, care în 1979 pierdeau în ultimul act al turneului de la Roland Garros. Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda) a câştigat în iulie 2015 turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia)

* În urmă cu 7 ani (2018) Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de învestitură al Parlamentului, fiind cel de-al 128-lea guvern al României, care a condus țara de la 29 ianuarie 2018 până la 10 octombrie 2019, când a fost demis prin moțiune de cenzură, rămânând în funcție ca interimar până la validarea următorului guvern la 4 noiembrie 2019. Vasilica-Viorica Dăncilă a devenit astfel prima femeie prim-ministru din istoria României

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1854, 29.I/9.II: S-a născut Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist; a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900) (m. 1922)

 

– 1857: S-a născut Leon Cosmovici, zoolog, fiziolog şi profesor; autor al primului tratat românesc de fiziologie animală (1903); considerat fondatorul învăţământului fiziologiei animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1921)

 

– 1871: S-a născut scriitorul Gheorghe Brăescu (m. 1949)

 

– 1873: S-a născut chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru titular al Academiei Române din 1926 (m. 1944)

 

– 1874, 29.I/10.II: A murit Eudoxiu Hurmuzaki (Hurmuzachi), istoric şi om politic din Bucovina; luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic; principala sa activitate a constat în adunarea a peste 6.000 de documente latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti); după moartea sa, acestea au intrat în posesia Academiei Române, formând colecţia de documente ce poartă numele generic „Colecţia Hurmuzaki”; membru titular al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1812, la Cernăuţi, azi Ucraina)

 

– 1884: S-a născut lingvistul George Giuglea; s-a ocupat de istoria limbii române şi de raporturile ei cu alte limbi romanice; studii de lexicologie şi de toponimie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1967)

 

– 1893: S-a născut Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (m. 1973)

 

– 1895: S-a născut filosoful Dumitru D. Roşca; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1980) – 130 de ani

 

– 1896: S-a născut poetul şi eseistul Mihai Moşandrei (m. 1994)

 

– 1900: S-a născut compozitorul Iuliu Mureşianu (m. 1956) – 125 de ani

 

– 1909: S-a născut arhimandritul Vasile Vasilachi, teolog, duhovnic și scriitor; fost vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada; a fost deținut 5 ani în temnițele comuniste (m. 2003)

 

– 1913: S-a născut violonistul şi pedagogul Ionel Geantă (m. 1980)

 

– 1925: S-a născut scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (m. 2007) – 100 de ani

 

– 1926: S-a născut Tudor Vornicu, cunoscut ziarist şi om de televiziune (m. 1989)

 

– 1937: A murit istoricul Ioan Boroş, preot şi istoric; studii despre istoria Banatului; lucrări privind istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice; a înfiinţat Muzeul Lugojului (n. 1850)

 

– 1939: S-a născut Mircea Popa, critic şi istoric literar, scriitor şi profesor universitar

 

– 1940: S-a născut Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş din 1962 (m. 2016) – 85 de ani

 

– 1941: S-a născut pictorul şi profesorul clujean Dan Bimbea (m. 1999)

 

– 1946: S-a născut etnologul Irina Nicolau, co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român; specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie-folclor, membru al unor importante organizaţii profesionale din ţară şi străinătate, Irina Nicolau a coordonat seria de cărţi bibliofile a Muzeului Ţăranului Român (m. 2002)

 

– 1948: S-a născut interpreta de muzică uşoară Doina Spătaru

 

– 1953: S-a născut Mihai Lungeanu, regizor de teatru, scenograf, scenarist, publicist, profesor universitar, critic de teatru, realizator de emisiuni radiofonice, formator, inițiator de proiecte şi programe culturale și artistice, naţionale şi internaţionale; din 1994 este regizor artistic al Radiodifuziunii Române, având în palmeres numeroase spectacole în cadrul Teatrului Național Radiofonic și patru premii UNITER

 

– 1956: S-a născut Matei Vişniec, poet, dramaturg, romancier și jurnalist; în perioada studiilor universitare s-a numărat printre membrii fondatori ai „Cenaclului de Luni”; în octombrie 1987 solicită şi obţine azil politic în Franţa; din august 1988 până în octombrie 1989 lucrează ca redactor la Secţia română a BBC, la Londra; revine în Franţa, unde lucrează la Radio France Internationale, Secţia română

 

– 1962: S-a născut actriţa Oana Pellea

 

– 1963: S-a născut Octave, pseudonimul artistic al lui Octav Teodorescu, muzician rock, compozitor, orchestrator, cantautor, multi-instrumentist (chitări, clape, instrumente programabile) şi producător muzical; pionier al muzicii electronice şi utilizării computerelor şi sintetizatoarelor în muzică în România

 

– 1964: S-a născut interpreta de muzică uşoară Carmen Rădulescu

 

– 1969: S-a născut Ovidiu Komornyik, interpret şi compozitor de muzică uşoară

 

– 1973: S-a născut jurnalistul de televiziune Cătălin Radu Tănase, corespondent special al Ştirilor PRO TV

 

– 1974: S-a născut cântăreaţa Mălina Olinescu (m. 2011)

 

– 1976: A murit Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (n. 1903)

 

– 1996: A murit actorul Marian Hudac (n. 1934)

 

– 2003: A murit actorul Matei Gheorghiu (n. 1926)

 

– 2006: A murit tenorul Ludovic Spiess; fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1938)

 

– 2015: A murit aviatorul american de origine română Alexander (Alex) Vraciu; fost ofiţer în US Navy (Marina americană), este considerat unul dintre eroii forţelor armate americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1918) – 10 ani

 

– 2017: A murit dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; a condus 55 de ani Corul Operei Naţionale Bucureşti (n. 1928)

 

– 2020: A murit Laura Loredana Zecheru, violonistă a Orchestrei Naţionale Radio; a fost membră Solaris Quartet (alături de Sabin Penea, Ana Maria Marian şi Andrei Nițescu) şi membră a Silvestri Orchestra (n. 1986) – 5 ani

 

– 2022: A murit pictorul şi graficianul Gedeon Petru Zoltán, lector al Academiei de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (n. 1922)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

 

– Oslo, Norvegia: Raport privind performanța financiară în 2024 a fondului suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare din lume

 

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

 

– Washington, DC: Publicarea deciziei Fed în urma Comitetului de politică monetară

 

– New York: Condamnarea fostului senator Robert Menendez pentru corupție

 

– Manhattan: Tribunalul Penal de Stat din Manhattan – Audierea lui Harvey Weinstein

 

– Peru: Noul aeroport din Lima intră în funcțiune

 

– Los Angeles: Concert de caritate FIREAID, la Intuit Dome (29 – 30 ian.)

 

– Veldhoven, Țările de Jos: ASML – Rezultate anuale 2024

 

– San Francisco: Meta – rezultate din trimestrul IV

 

– San Francisco: Microsoft – rezultate din al doilea trimestru (an financiar eșalonat)

 

– Ottawa: Anunțul ratei cheie de la Banca Canadei

 

– New York: Tesla – rezultate din trimestrul 4

 

-Luxemburg: Cea mai înaltă instanță a UE reglementează litigiul dintre autoritatea irlandeză de reglementare a datelor și Comisia Europeană din cauza plângerii Meta

 

– Nairobi, Kenya: Audiere preliminară pentru suspecții în explozia mortală a locului de depozitare a gazelor

 

-Nairobi, Kenya:  Săptămâna modei din Nairobi (29 ian.- 1 feb.)

 

– Începe Anul Nou chinezesc – Anul Șarpelui de Lemn (29 ian. 2025 – 26 feb. 2026)

 

– Cannes, Franța: Are loc Târgul Midem 2025, loc de întâlnire pentru piața internațională de discuri și ediții muzicale (29 – 31 ian.)

 

– Gérardmer, Franța: Festivalul Internațional de Film Fantastic de la Gérardmer (29 ian. – 2 feb.)

 

– Salisbury, Marea Britanie: Procesul a trei activiști Just Stop Oil pentru că au pulverizat vopsea pe Stonehenge

 

– Tallinn, Estonia: Campionatele europene de patinaj artistic (29 ian. – 2 feb.)

 

 

 

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1688: S-a născut Emanuel Swedenborg, om de știință, om politic, filosof și teosof suedez, inginer de mine, militar, astronom, medic, zoolog, anatomist, economist și deputat; supranumit de Balzac „Buddha al Nordului”, Emanuel Swedenborg a fost una dintre cele mai misterioase și complexe personalități ale Scandinaviei (m. 1772)

 

– 1782: S-a născut compozitorul francez Daniel Auber (m. 1871)

 

– 1837, 29.I/10.II: A murit poetul Aleksandr Puşkin; considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne (n. 1799)

 

– 1838: S-a născut Edward Williams Morley, chimist și fizician american, cunoscut în primul rând pentru colaborarea cu Albert Michelson și ulterior cu Dayton Miller în realizarea experienței Michelson-Morley, experiență care a infirmat teoria eterului universal și a condus la elaborarea teoriei relativității de către Albert Einstein (m. 1923)

 

– 1862: S-a născut Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (m. 1934)

 

– 1866: S-a născut scriitorul francez Romain Rolland; Premiul Nobel pentru Literatură în 1915 (m. 1944)

 

– 1867: S-a născut Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (m. 1928)

 

– 1890, 29.I./10.II: S-a născut Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; Premiul Nobel pentru Literatură în 1958 (m. 1960) – 135 de ani

 

– 1892: S-a născut Ernst Lubitsch, regizor de film, actor, scenarist şi producător german (m. 1947)

 

– 1899: A murit pictorul francez de origine engleză Alfred Sisley, unul dintre creatorii impresionismului francez (n. 1839)

 

– 1910: S-a născut scriitorul francez Henri Queffélec; a făcut parte din „grupul naturaliştilor” (m. 1992) – 115 ani

 

– 1915: S-a născut Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la Studiourile Disney, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (m. 2002) – 110 ani

 

– 1918: S-a născut actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (m. 2010)

 

– 1924: S-a născut compozitorul italian Luigi Nono (m. 1990)

 

– 1924: S-a născut Dorothy Malone, actriță americană de film (m. 2018)

 

– 1926: S-a născut Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1979, împreună cu americanii Steven Weinberg şi Sheldon Glashow (m. 1996)

 

– 1929: S-a născut regizorul italian de film Elio Petri (m. 1982)

 

– 1930: S-a născut omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (m. 2011) – 95 de ani

 

– 1933: S-a născut cântăreţul francez Sacha Distel (m. 2004)

 

– 1934: A murit chimistul german Fritz Haber, stabilit în Elveţia (1933); a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică şi a realizat, împreună cu Carl Bosch, aplicarea industrială a acestuia; Premiul Nobel pentru Chimie în 1918 (n. 1868)

 

– 1935: S-a născut astronomul ceh Luboš Kohoutek; cunoscut la nivel mondial, în principal prin descoperirea cometei de lungă durată C/1973 E1 în 1973, cunoscută și sub numele de cometa Kohoutek, a încă patru comete și 76 de asteroizi (m. 2023) – 90 de ani

 

– 1939: S-a născut interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (m. 2000)

 

– 1945: S-a născut Tom Selleck, actor și producător american de film – 80 de ani

 

– 1948: S-a născut actriţa americană Kathryn Kates (m. 2022)

 

– 1954: S-a născut vedeta tv. afro-americană Oprah Winfrey, cunoscută moderatoare de talk show-uri

 

– 1962: S-a născut Olga Nawoja Tokarczuk, scriitoare, eseistă, scenaristă, poetă și psihologă poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în anul 2018

 

– 1962: A murit Fritz Kreisler, violonist şi compozitor austriac (n. 1875)

 

– 1968: A murit, la Zürich, în Elveţia, pictorul şi graficianul japonez Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita) (n. 1886)

 

– 1970: A murit pictorul canadian Lawren Stewart Harris (n. 1885) – 55 de ani

 

– 1985: A murit poetul peruan Martín Adán (pseudonimul lui Rafael de la Fuente Benavides) (n. 1908) – 40 de ani

 

– 2012: A murit soprana americană Camilla Williams (n. 1919)

 

– 2012: A murit Oscar Luigi Scalfaro, om politic şi magistrat italian, preşedinte al Italiei (1992-1999) (n. 1918)

 

– 2013: A murit actorul britanic Bernard Horsfall (n. 1930)

 

– 2015: A murit poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (n. 1933) – 10 ani

 

– 2015: A murit scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a romanului ecranizat „Pasărea spin” (n. 1937) – 10 ani

 

– 2016: A murit Jacques Rivette, scenarist, regizor şi critic francez de film; considerat unul dintre ”Părinţii Noului Val” al cinematografiei franceze, alături de Jean-Luc Godard, François Truffaut şi Claude Chabrol (n. 1928)

 

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul, producătorul de înregistrări și instrumentistul american James Ingram, o figură importantă a R&B-ului din anii ’80 ai secolului trecut (n. 1952)

 

– 2020: A murit Frank Press, geofizician și seismolog american; a avut o influență puternică asupra interfeței americane știință-politică la sfârșitul secolului al XX-lea; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare al Academiei Române din 1991 (n. 1924) – 5 ani

 

– 2021: A murit muzicianul britanic Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice „The Animals” (n. 1943)

 

– 2022: A murit Sveatoslav Moscalenco, fizician din Rep. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1928)

 

– 2024: A murit Sandra Milo (pe numele adevărat Alessandra Marini), actriță italiană de film, teatru și televiziune; cu apariția în filme precum Generalul della Rovere, Julietta spiritelor și, mai presus de toate, 8½, premiată cu un Oscar, a fost printre „protagoniștii” cinematografiei italiene din anii ’60 (n. 1933, la Tunis) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 28 ianuarie

Calendarul zilei – 28 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 28 ianuarie 2025, 14:40

S-a întâmplat într-o zi de 28 ianuarie

* Sunt marcați 160 de ani (1865) de când era înfiinţată, la Bucureşti, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, a dr. Nicolae Kretzulescu şi a lui V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia,  societatea culturală „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. Societatea a desfăşurat o susţinută activitate culturală (conferinţe, expoziţii, concerte), continuată de universităţile populare (28.I/9.II)

* Acum 154 de ani (1871) Parisul capitula în faţa armatelor prusace, în timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena. În momentul declanşării Războiului franco-prusac, Franţa era măcinată de disensiunile interne dintre republicani şi monarhişti, având o situaţie economică precară. Armata franceză se afla sub comanda directă a împăratului Napoleon al III-lea, a mareşalilor François Achille Bazaine, Patrice MacMahon şi a multor alţi generali

* În urmă cu 107 ani (1918) România a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă (28.I./10.II)

* În urmă cu 39 de ani (1986) avea loc catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, considerat, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord

* Se marchează 35 de ani (1990) de când, în zilele de 28 şi 29 ianuarie, a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii (însoţit de busculade între adversarii şi adepţii FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. A doua zi (la 29 ianuarie) a avut loc (tot în Bucureşti) o demonstraţie favorabilă FSN, însoţită de blocarea, de către manifestanţi, inclusiv mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD. Premierul Petre Roman a intervenit pentru potolirea demonstranţilor

* Tot într-o zi de 28 ianuarie şi tot cu 35 de ani în urmă, era înregistrată oficial (la Tribunalul Sectorului 1 din Bucureşti) Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR. Constituită la 25.XII.1989, primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza. În prezent, formaţiunea este condusă de Kelemen Hunor, fiind membră a Partidului Popular European (PPE), a Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO)

* În urmă cu 26 de ani (1999) era înfiinţată, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1834: S-a născut generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878 (m. 1893)

 

– 1874: S-a născut George G. Moronescu, jurist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1949)

 

– 1880: S-a născut pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1962) – 145 de ani

 

– 1882: S-a născut Eugen-Dimitrie Petit, jurist, magistrat, publicist, autor de lucrări de drept, consilier la Înalta Curte de Casație din București (m. 1959)

 

– 1885: S-a născut baritonul Jean Athanasiu; a contribuit la întemeirea Operei Române din Bucureşti (m. 1938) – 140 de ani

 

– 1887: S-a născut Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (m. 1963)

 

– 1889: S-a născut Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română; memoriile, însemnările de călătorie şi eseurile sale reprezintă o frescă a societăţii europene pe durata a şase decenii (m. 1973)

 

– 1898: S-a născut Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească), om politic liberal şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

 

– 1898: A murit Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (n. 1823)

 

– 1903: S-a născut Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.VI.1903

 

– 1908: S-a născut inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

 

– 1912: S-a născut inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

 

– 1923: S-a născut Mircea Carp, jurnalist, om politic și memoralist; realizator de emisiuni, timp de aproape 50 de ani, la Vocea Americii și Radio Europa Liberă ale căror servicii românești le-a și condus (m. 2024)

 

– 1931: S-a născut compozitoarea, scenarista și regizoarea Felicia Donceanu; a scris articole şi cronici muzicale, a realizat emisiuni radiofonice, ilustraţii de cărţi pentru copii (m. 2022)

 

– 1937: S-a născut pictorul, graficianul și profesorul Corneliu Brudaşcu

 

– 1942: S-a născut Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (m. 2005)

 

– 1943: S-a născut actriţa Florina Cercel; a jucat peste 100 de roluri în peste 50 de ani de carieră, cele mai multe fiind create pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 2019)

 

– 1943: S-a născut Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (m. 2023)

 

– 1945: S-a născut Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (m. 2004) – 80 de ani

 

– 1947: A murit publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1859)

 

– 1950: A murit Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1875) – 75 de ani

 

– 1952: S-a născut Angela Marinescu, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România (m. 2018)

 

– 1952: A murit (în lagărul de la Ghencea) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (n. 1874)

 

– 1958: S-a născut interpreta de muzică uşoară Natalia Guberna

 

– 1959: A murit (la Paris) Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu); poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (n. 1902)

 

– 1960: S-a născut Adriana Grand, scenograf de teatru, operă, film și televiziune, grafician și designer publicitar – 65 de ani

 

– 1974: S-a născut Liviu Apetroaie, poet, publicist şi muzeograf literar

 

– 1977: A murit medicul veterinar Virgil Gligor, membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1918)

 

– 1992: A murit sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1920)

 

– 2000: A murit dirijorul de cor Aurel Grigoraş; în perioada 1953-1965, a fost dirijorul corului Teatrului de operetă din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române; în anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia) (n. 1932) – 25 de ani

 

– 2017: A murit Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (n. 1935)

 

– 2022: A murit Vladimir (Doru) Şetran, artist vizual (pictură, grafică, sculptură, artă monumentală, design, tapiserie, vitralii); unul dintre primii şi cei mai influenţi profesori ai design-ului românesc (n. 1935)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

 

-Lombok, Indonezia: Sosirea portavionului francez Charles de Gaulle (video)

 

-Luxemburg: Cea mai înaltă instanță a UE examinează recursul Google împotriva unei amenzi de peste 4 miliarde EUR pentru Android

 

– Ottawa, Canada: Publicarea raportului final al anchetei publice privind ingerința străină în procesele electorale federale și instituțiile democratice – ora locală 14:00

 

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică studiul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

 

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară a Fed (28 – 29 ian.)

 

– New York: General Motors – rezultatele trimestrului IV

 

– New York: Boeing – rezultate din trimestrul 4

 

– Hong Kong, China: Date privind PIB-ul din trimestrul IV și întregul an 2024 (estimare preliminară)

 

– Paris: LVMH – rezultate anuale 2024 (după tranzacționare)

 

– Madrid: Publicarea cifrelor șomajului în 2024

 

– Schladming, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (28 – 29 ian.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională de Mobilizare împotriva Războiului Nuclear”; în 1985 (- 40 de ani) a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear. NOTĂ: Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022. Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esenţiale ale păcii şi securităţii internaţionale. La 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice. Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume, iar pe 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013

 

– „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor” a fost stabilită în 2006 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei; la această dată, în 1981, a fost semnată Convenţia 108 a Consiliului Europei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor. Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare

 

– 814: A murit Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); la 25 decembrie 800, el a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (n. 742)

 

– 1547: A murit Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547); a continuat politica de întărire a absolutismului promovată de predecesorii săi; s-a aflat în conflict cu Papalitatea şi s-a separat de Biserica Catolică, provocând schisma în urma căreia s-a născut Biserica Anglicană, al cărei şef a devenit, în anul 1535 (n. 1491)

 

– 1606: A murit compozitorul francez Guillaume Costeley (n. ~1530)

 

– 1611: S-a născut astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii, publicat în anul 1647) (m. 1687)

 

– 1622: S-a născut Adrien Auzout, astronom și fizician francez; a descoperit unele proprietăți ale cicloidei și a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (m. 1691)

 

– 1687: A murit astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii) (n. 1611)

 

– 1725, 28.I./8.II: A murit Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, al armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, în 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (n. 1672) – 300 de ani

 

– 1754: A murit Ludvig Holberg, dramaturg, istoric şi filozof danez de origine norvegiană; adept al iluminismului şi umanismului, a influenţat considerabil literaturile norvegiană şi daneză (n. 1684)

 

– 1841: S-a născut Sir Henry Morton Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (m. 1904)

 

– 1853: S-a născut José Marti, scriitor şi om politic cubanez; unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei antispaniole (m. 1895)

 

– 1868: A murit Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (n. 1805)

 

– 1873: S-a născut Gabrielle-Sidonie Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (m. 1954)

 

– 1881, 28.I/9.II: A murit scriitorul rus Feodor Dostoievski; considerat precursor al existenţialismului (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 9.II.1881

 

– 1884: S-a născut fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, cunoscut pentru explorarea stratosferei superioare și a adâncurilor mării cu nave de concepție proprie; în 1930 a construit un balon pentru a studia razele cosmice; inventatorul stratostatului (1932) şi al batiscafului (m. 1962)

 

– 1887: S-a născut Arthur Rubinstein, pianist american de origine poloneză (m. 1982)

 

– 1903: A murit compozitorul francez de operetă Robert Planquette (n. 1848)

 

– 1912: S-a născut pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (m. 1956)

 

– 1922: S-a născut biochimistul american Robert W. Holley; lucrări privind codul genetic; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Marshall W. Nirenberg (m. 1993)

 

– 1925: S-a născut actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (m. 2018) – 100 de ani

 

– 1927: S-a născut regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (m. 2001)

 

– 1928: A murit Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (n. 1867)

 

– 1929: S-a născut clarinetistul britanic Acker Bilk (numele întreg: Bernard Stanley Bilk), lider al trupei de jazz Paramount (m. 2014)

 

– 1930: S-a născut cântăreţul clasic de muzică indiană Pandit Jasraj, a cărui carieră se întinde pe o perioadă de opt decenii; a contribuit la popularizarea muzicii indiene în întreaga lume, datorită stilului său inovator (m. 2020) – 95 de ani

 

– 1931: A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1861)

 

– 1935: S-a născut David Lodge, romancier, teoretician, critic literar, profesor, dramaturg şi scenarist britanic; se numără printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice; cunoscut pentru o trilogie de romane în care descrie cu ironie mediul universitar: ”Changing Places” (1975), ”Small World” (1984) şi ”Nice Work” (1988) (m. 2025) – 90 de ani

 

– 1936: S-a născut Alan Alda, actor de film, scenarist şi regizor american

 

– 1936: S-a născut poetul, romancierul și eseistul albanez Ismail Kadaré, stabilit, din 1990, în Franţa; în 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca, iar în 2005 a devenit câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker (m. 2024)

 

– 1937: S-a născut istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (m. 2013)

 

– 1938: S-a născut Tomas Lindahl, biochimist britanic de origine suedeză, specializat în cercetări asupra cancerului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (împreună cu Paul Modrich şi Aziz Sancar), „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

 

– 1938: S-a născut halterofilul ucrainean Leonid Ivanovici Zhabotinski, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (m. 2016)

 

– 1939: A murit William Butler Yeats, dramaturg irlandez, una dintre cele mai importante figuri al literaturii secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923 (n. 1865)

 

– 1940: S-a născut Miguel Barnet, scriitor şi etnolog cubanez – 85 de ani

 

– 1944: S-a născut Rosalía Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (m. 2013)

 

– 1944: S-a născut compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (m. 2013)

 

– 1944: S-a născut actorul britanic Andrew Jack (pe numele său adevărat Andrew Hutchinson), cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (m. 2020)

 

– 1947: A murit Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1874

 

– 1972: A murit Dino Buzzati (Traverso) jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul „Deșertul Tătarilor” (n. 1906)

 

– 1979: A murit Hans Scherfig, scriitor şi pictor danez (n. 1905)

 

– 1994: A murit scriitorul australian Frank Hardy (n. 1917)

 

– 1996: A murit Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură pe 1987 (n. 1940)

 

– 2002: A murit Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (n. 1907)

 

– 2008: A murit Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Greciei (n. 1939)

 

– 2013: A murit scriitorul, jurnalistul şi traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (n. 1921)

 

– 2013: A murit pictorul ceh Oldrich Kulhanek (n. 1940)

 

– 2014: A murit Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (n. 1945)

 

– 2015: A murit chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru Chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (n. 1930) – 10 ani

 

– 2017: A murit Lennart Nilsson, fotograf, fotoreporter de război, documentarist şi portretist suedez; pionierul fotografiei medicale, primul care a documentat „universul interior” al fiinţei umane, până la nivelul celulei; a devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuşi umani (n. 1922)

 

– 2017: A murit inginerul american de sunet Richard Portman; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (n. 1934)

 

– 2021: A murit actriţa afro-americană Cicely Tyson (n. 1924)

 

– 2021: A murit, în Germania, Paul J. Crutzen, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1995 (n. 1933)

 

– 2021: A murit actorul de teatru și film și profesorul rus Vasili Lanovoi (n. 1934)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 27 ianuarie

Calendarul zilei – 27 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 27 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 16:10

S-a întâmplat într-o zi de 27 ianuarie

* Acum 1927 de ani (98 d.H.), în urma morţii împăratului Cocceius Nerva, pe tronul Imperiului Roman a urcat fiul adoptiv al acestuia, Traian (Marcus Ulpius; 53-117 d.H.). În timpul domniei lui Traian, Imperiul a căpătat cea mai mare extindere teritorială, în anul 106 intrând în componenţa sa şi Dacia. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a acestui eveniment 28 ianuarie

* Cu 122 de ani în urmă (1903) era înfiinţată, la Bucureşti, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), organizaţie a marelui capital industrial, având ca obiective principale dezvoltarea economică şi modernizarea societăţii. În 1948 Uniunea a fost dizolvată de autorităţile comuniste, reluându-şi activitatea, în 1993, sub numele de UGIR-1903

* Acum 84 de ani (1941), după rebeliunea legionară din 21 – 23.I.1941, s-a format un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, compus exclusiv din militari şi tehnicieni

* Cu 58 de ani în urmă (1967) avea loc semnarea (la Washington, Moscova şi Londra) a Tratatului privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti” (ratificat de România la 31.I.1968)

* Tot cu 58 de ani în urmă avea loc accidentul navetei spaţiale americane „Apollo-1” (în timpul simulării lansării acesteia de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida), în urma căruia au murit astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee. „Apollo-1” făcea parte din programul spaţial american de explorare a Lunii cu ajutorul unor nave cosmice cu echipaj (programul s-a desfăşurat între anii 1969 şi 1972)

* Acum 52 de ani era semnat Acordul de Pace de la Paris, care a dus la încheierea Războiului din Vietnam. Discuţiile de pace de la Paris s-au încheiat cu semnarea unui acord, în data de 27 ianuarie 1973, de cele 4 părţi (Vietnamul de Nord, NLF – National Liberation Front – organizaţie politică vietnameză, Vietnamul de Sud şi SUA). Armistiţiul a intrat în vigoare în cursul următoarei dimineţi, când toate forţele americane au fost nevoite să se retragă din ţară, toate bazele lor au fost dislocate şi toţi prizonierii au fost redaţi de toate părţile, forţele internaţionale de pace urmând să controleze procesele de pace. Vietnamul de Sud a avut dreptul la autodeterminare, forţele nord-vietnameze putând să rămână în Sud, fără posibilitatea de a fi reînnoite. La sfârşitul anului 1973, militarii americani au început să părăsească treptat Sudul Vietnamului

* Acum 43 de ani (1982) a fost difuzată prima emisiune de SF radiofonic din Europa – „Radiobiblioteca SF”, pe programul III al Radiodifuziunii Române, avându-l ca redactor-realizator pe Dan Ursuleanu (1943-2013). Emisiunea şi-a schimbat pe parcurs numele în „Exploratorii lumii de mâine”, dar a rămas cea mai longevivă emisiune de radio dedicată SF-ului. Programul III a devenit Radio România Tineret, actualmente – Radio 3 Net Florian Pittiş

* Cu 33 de ani în urmă (1992) avea loc semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Bulgaria

 

 

 

 

Aniversări – Comemorări

 

– Aducerea moaştelor Sfântului Ier. Ioan Gură de Aur (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

 

– Aducerea moaştelor Sfântului Ier. Ioan Gură de Aur la Constantinopol (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

 

– „Ziua Sveti Sava” („Sfântul Sava”), sărbătoare a minorităţii sârbe din România, este marcată din 2020, la iniţiativa deputatului Slavoliub Adnagi; Sfântul Sava (1175-1235) a fost prinț sârb (fiul domnitorului Ştefan Nemania), călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale (1219) și un mare diplomat; este considerat întemeietorul bisericii şi statalităţii sârbe, creatorul literaturii şi legislaţiei sârbe, precum şi patronul spiritual al instituţiilor de învăţământ sârbeşti; a desfăşurat o activitate misionară în Serbia, înfiinţând şcoli, mănăstiri, spitale; este întemeietorul mănăstirii Hilandar de pe Muntele Athos; a trecut la cele veşnice în ziua de 14/27 ianuarie 1235

 

– 1836: S-a născut Grigore Silaşi, preot greco-catolic, filolog, folclorist şi profesor; lucrări de limbă şi literatură română, de teorie literară şi estetică; editor de manuscrise vechi; unul dintre întemeietorii Societăţii „România jună” de la Viena; a militat pentru afirmarea naţiunii române; membru de onoare al Academiei Române din 1877 (m. 1897)

 

– 1860: A murit Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (n. 1802) – 165 de ani

 

– 1861: S-a născut mareşalul Constantin Prezan; a participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919); a elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie-august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1943)

 

– 1886: S-a născut medicul Dumitru Negulescu, unul dintre cei mai mari specialişti în otorinolaringologie (ORL) (m. 1969)

 

– 1896, 27.I./10.II: S-a născut Dimitrie Ionescu-Berechet, „arhitectul Patriarhiei Române”; în răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane; printre acestea se numără: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinții Împărați din Constanța (m. 1969)

 

– 1902: S-a născut chimistul Ilie G. Murgulescu; lucrări fundamentale în domeniul chimiei fizice; membru titular al Academiei Române din 1952, preşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1991)

 

– 1903, 27.I./9.II: S-a născut pianista Silvia Şerbescu (m. 1965)

 

– 1907: S-a născut Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (m. 1998)

 

– 1909: S-a născut Petre Pascu, poet şi traducător (a tradus şi prefaţat din poezia maghiară) (m. 1994)

 

– 1919: S-a născut Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani; renumit pentru cartea „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”; biograful lui Valeriu Gafencu (”Sfântul închisorilor”, cum a fost numit de părintele Nicolae Steinhardt) (m. 1986)

 

– 1925: S-a născut geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2006) – 100 de ani

 

– 1928: A murit Adolf Schullerus, istoric, etnolog, filolog, profesor şi preot sas din Transilvania; încercări de elucidare a începuturilor saşilor din această provincie, bazându-se pe documente istorice şi elemente de lingvistică; a iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc; deputat în primul parlament al României reîntregite (n. 1864). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 28.I.1928

 

– 1933: S-a născut Marin Petrişor, lingvist și profesor; contribuții deosebite în cercetarea graiurilor insulare și a graiurilor românești de tranziție (m. 2018)

 

– 1935: S-a născut pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (m. 2012) – 90 de ani

 

– 1936: S-a născut Florin Piersic, unul dintre cei mai mari actori ai României

 

– 1936: S-a născut sculptorul Nicăpetre (Petrică Bălănică), stabilit, după 1981, în Canada; după 1989 a revenit adesea în România (m. 2008)

 

– 1937: S-a născut soprana Margareta Fănăţeanu-Dragnea (m. 1993)

 

– 1939: S-a născut arhitectul și profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003 (m. 2017)

 

– 1942: S-a născut (la Vertujeni-Soroca, azi în R. Moldova) Alexandru Mironov, jurnalist, scriitor, politician, matematician şi sportiv; unul dintre cei mai activi promotori ai genului Science Fiction în România; colaborator la Radio-Televiziunea Română (realizator de emisiuni de ştiinţă şi SF); senior editor al revistei „Știință și tehnică”; fost membru în Consiliul de Administraţie al TVR; ministru al tineretului şi sportului între anii 1993 şi 1996; fost secretar general al Comisiei Naţionale UNESCO

 

– 1945: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ulpiu Vlad – 80 de ani

 

– 1947: S-a născut muzicianul Ion Ivan-Roncea, supranumit „Lipatti al harpei”; director fondator al Festivalului de Harpă București și președinte de onoare al Asociației Harpiștilor din România

 

– 1947: S-a născut prozatorul Vasile Sălăjan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj

 

– 1949: S-a născut inventatorul Ioan Davidoni; are peste 900 de invenţii, inovaţii şi soluţii tehnice, 10 din ele fiind medaliate cu aur şi argint la Geneva, Bruxelles şi Bucureşti (câteva dintre acestea sunt: platformă ecologică pentru recuperarea ţiţeiului de pe suprafaţa apei, schimbător de căldură cu funcţionare autonomă, ventuză magneto-vibratoare, pantofi magnetici antistres, ecran de protecţie pentru telefoane, calculator, tv, mănuşă magnetică modernizată, rotor eolian cu ax vertical, îngrăşământ magnetic cristalin)

 

– 1950: S-a născut sociologul, juristul şi omul politic Vasile Gherasim; fost primar al Sectorului 1 al Capitalei (2000-2004), deputat (2008-2012) şi consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României (din 2017) (m. 2020) – 75 de ani

 

– 1951: S-a născut George Cușnarencu, prozator și publicist (m. 2023)

 

– 1967: A murit Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga) folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării (n. 1887, Brânzenii Vechi, județul Bălți)

 

– 1968: S-a născut Bianca Brad, actriţă, cântăreaţă, fostă Miss România; fondatoarea Organizaţiei E.M.M.A. (Eternul Miracol Materna Alinare), care sprijină familiile care trec prin drama pierderii unui copil

 

– 1972: S-a născut Berti Barbera, interpret vocal şi instrumentist, compozitor, actor, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune

 

– 1973: A murit istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; profesor la Universităţile din Cluj şi Cernăuţi; membru corespondent al Academiei Române din 1929 (n. 1886)

 

– 1974: S-a născut Andrei Pavel, jucător şi antrenor de tenis; în palmaresul său se află trei titluri ATP câştigate la simplu: Tokyo 1998, Sankt Poelten 2000 şi Montréal 2001 şi şase la dublu: Bucureşti 1998, Kitzbuhel 2005, Auckland 2006, Munchen 2006, Gstaad 2006, Barcelona 2007; şi-a încheiat cariera la simplu în anul 2009, la turneul BCR OPEN România, fiind învins în ultimul meci de Pablo Cuevas cu scorul de 6-3, 7-6, cea mai bună poziţie în clasamentul ATP fiind în anul 2004 când a ocupat locul 13

 

– 1975: S-a născut interpreta Narcisa Suciu, stabilită în Finlanda – 50 de ani

 

– 1978: S-a născut realizatorul TV Cătălin Măruţă

 

– 1984: A murit scenograful Radu Călinescu (n. 1938)

 

– 1985: A murit Ioan Massoff, teatrolog şi prozator (n. 1904) – 40 de ani

 

– 1992: A murit pedologul Grigore Obrejanu; studii privind valorificarea unor terenuri slab productive, sărături, nisipuri, soluri aluviale etc.; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1911)

 

– 2000: A murit Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon), poet şi eseist; colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931, va deveni director adjunct la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944); judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967; în ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală (n. 1903) – 25 de ani

 

– 2011: A murit deputata Liana Dumitrescu; aleasă deputat în 2004, ca reprezentantă a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deţinând, totodată, încă din 2003, funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Macedonenilor din România; în 2008, Liana Dumitrescu a fost realeasă deputat, activând în cadrul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru regulament; în mai 2009, a fost aleasă preşedinte al Subcomisiei pentru spaţiu din cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, reprezentând Parlamentul României în Grupul pentru spaţiu al Parlamentului European (n. 1973)

 

– 2014: A murit Mihai Horea, unul dintre cei mai proeminenți pictori abstracți români (n. 1926)

 

– 2014: A murit Mircea Constantinescu, prozator, critic literar şi jurnalist (n. 1945)

 

– 2016: A murit Constantin M. Popa, critic şi istoric literar, poet şi publicist (n. 1943)

 

– 2023: A murit actorul Mihai Bica, cea mai reprezentativă voce a Teatrului Național Radiofonic în ultimele două decenii; este cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor părintelui Arsenie Boca – în serialul radiofonic dedicat părintelui Arsenie, realizat după scenarii de Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu; a fost Daniil Sandu Tudor (scenariu – Costin Manoliu, regia – Dan Puric), Părintele Zosim Oancea (scenariu – Costin Manoliu, regia – Gavriil Pinte), Constantin Brâncoveanu (scenariu – Iuliana Mateescu și Costin Manoliu, regia – Nicolae Mărgineanu), Monseniorul Ghika (scenariu – Raisa Radu, regia – Maria Agnesa Pușcașu) – pe care i-a întruchipat convingător, cu emoție și vibrație creștină; din 2002 a fost actor al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov; actor colaborator al Teatrului Mic din București (2000 – 2002); în perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, în ultimii șase ani ai acestei perioade fiind și directorul acestui teatru; a contribuit la înființarea Festivalului de Teatru din Sibiu (n. 1963)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

 

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor agriculturii și pescuitului din cadrul UE

 

– Polonia: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii va participa la comemorările ce marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, aceasta fiind prima vizită a suveranului britanic la lagărul de la Auschwitz-Birkenau. În timpul vizitei sale în Polonia, regele se va întâlni şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda. Regele va asista la comemorările de la Muzeul şi Memorialul Auschwitz-Birkenau din Polonia, care vor marca 80 de ani de la eliberarea fostului lagăr de concentrare. Înaintea participării la comemorări, Charles al III-lea se va întâlni cu locuitori ai oraşului Cracovia

 

– New York: Ceremonie cu ocazia Zilei Mondiale de Comemorare a Holocaustului

 

– New York: Raportul procurorului CPI către Consiliul de Securitate al ONU privind Darfur

 

– Dar es Salaam, Tanzania: Summit-ul Energiei Africane (27 – 28 ian.)

 

– Monrovia, Liberia: Președintele Joseph Boakai susține discursul său despre starea națiunii

 

– Kuala Lumpur: Președintele indonezian Prabowo Subianto întreprinde o vizită oficială în Malaezia

 

– Manama, Bahrain: Vizita premierului italian Giorgia Meloni

 

– Londra: Ryanair – rezultate din al treilea trimestru

 

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

– Lyon: Prezentarea Bocuse d’or pentru cea de-a 20-a ediție a competiției

 

-Cotonou, Benin: Procesul lui Steve Amoussou, alias fratele Hounvi, un utilizator de internet arestat în august pentru că a criticat guvernul (video)

 

-Tegucigalpa, Honduras: Prima audiere a generalilor acuzați de reprimarea sângeroasă a demonstrațiilor din timpul tentativei de lovitură de stat din 2009

 

-Baku, Azerbaijan: Audiere în procesul fostului lider separatist Karabakh Ruben Vardanyan (video)

 

– Tromsoe, Norvegia: Conferința anuală a frontierelor arctice (27 – 30 ian.)

 

– Paris: Avanpremiera filmului „Bridget Jones – Mad about Him”, avându-i în rolurile principale pe Hugh Grant, Renée Zellweger, Chiwetel Ejiofor, iar regia semnată de Michael Morris

 

– Paris: Prezentări de modă Haute couture primăvară/vară 2025 (27 – 30 ian.)

 

– Rabat, Maroc: Tragere la sorți pentru Cupa Africii de fotbal CAN Maroc-2025 (video)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională de Comemorare a celor 6 milioane de Evrei şi alte Victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz – 80 de ani). NOTĂ: În această zi, în Germania se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

 

– 1756: S-a născut compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1791)

 

– 1775: S-a născut filosoful german Friedrich von Schelling (m. 1854) – 250 de ani

 

– 1814: S-a născut Eugène Viollet-le-Duc, arhitect francez renumit mai ales pentru restaurarea edificiilor medievale; este unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne, lucrarea sa „Entretiens sur l’architecture” (1863) influenţând direct pe mulţi dintre arhitecţii curentului „Art Nouveau” (m. 1879)

 

– 1814: A murit filosoful german Johann Gottlieb Fichte; a avut un rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane (n. 1762)

 

– 1823: S-a născut Edouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (m. 1892)

 

– 1829: S-a născut astronomul britanic Isaac Roberts; a contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei astro-fotografiei (m. 1904)

 

– 1832: S-a născut Lewis Carroll (numele real: Charles Lutwidge Dodgson), scriitor, matematician, logician, cleric şi fotograf englez; autorul celebrelor „Aventuri ale lui Alice în Ţara Minunilor” (m. 1898)

 

– 1834, 27.I /8.II: S-a născut chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (m. 1907). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii doar stilul nou – 8 februarie 1834

 

– 1859: S-a născut Wilhelm al II-lea, ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei (1888-1918); considerat unul dintre principalii responsabili pentru izbucnirea Primului Război Mondial (m. 1941)

 

– 1901: A murit Giuseppe Verdi, unul dintre cei mai de seamă compozitori italieni de operă din secolul al XIX-lea (n. 1813)

 

– 1903: S-a născut Sir John Carew Eccles neurofiziolog australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (m. 1997)

 

– 1919: A murit Ady Endre, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX și ai literaturii maghiare, în special (n. 1877)

 

– 1921: S-a născut pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (m. 2012)

 

– 1922: A murit scriitorul italian Giovanni Verga (n. 1840)

 

– 1922: A murit compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (n. 1846)

 

– 1924: S-a născut fostul lider cipriot-turc Rauf Denktaş; fost preşedinte al Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Turcia, Rauf Denktaş s-a retras din viaţa politică în 2005 (m. 2012)

 

– 1924: S-a născut poetul şi ziaristul american Harvey Shapiro (m. 2013)

 

– 1926: S-a născut actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (m. 2004)

 

– 1927: S-a născut Heinrich Pfeiffer, filosof, istoric şi pedagog german; cercetări de analiză comparativă a instrucţiei şi a carierei ştiinţifice; ca director executiv (din 1964) al Fundaţiei „Humboldt”, a contribuit mult la impulsionarea activităţii acestei instituţii unice în Europa şi în lume; ştiinţa şi cultura românească îi datorează mult Fundaţiei „Humboldt”, numeroşi profesori şi cercetători (peste 270, din 1929 şi până în 1991) beneficiind de burse de studii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2016)

 

– 1929: S-a născut William „Bill” English, unul dintre pionierii interfeţei moderne a computerelor, fiind cel care, alături de Douglas Englebart, a reuşit să dezvolte primul mouse pentru calculator la Institutul de Cercetare de la Stanford (m. 2020)

 

– 1930: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (m. 2013) – 95 de ani

 

– 1934: S-a născut Federico Mayor Zaragoza, biochimist, om politic, diplomat şi poet spaniol; importante contribuţii în domeniul biochimiei moleculare; director al UNESCO între anii 1987 şi 1999; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2024)

 

– 1937: S-a născut pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (m. 1989)

 

– 1942: S-a născut Tasuku Honjo, imunolog japonez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2018, împreună cu James P. Allison, „pentru descoperirea terapiei cancerului prin inhibarea reglării imune negative”; a descoperit receptorul inhibitor PD-1 de pe suprafața limfocitelor T și anticorpii monoclonali care blochează acest receptor și astfel permite limfocitelor T să atace celulele canceroase

 

– 1948: S-a născut pianistul francez Jean-Philippe Collard

 

– 1948: S-a născut Mihail Nikolaevici Barîșnikov, dansator, coregraf, regizor de dans și actor rus-american de origine letonă; considerat unul dintre cei mai buni dansatori de balet din toate timpurile

 

– 1949: A murit compozitorul rus Boris Asafiev (n. 1884)

 

– 1956: A murit dirijorul austriac Erich Kleiber (n. 1890)

 

– 1957: A murit mineralogul ceh František Slavick; bun cunoscător al zăcămintelor din Transilvania şi Banat; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (n. 1876)

 

– 1964: S-a născut actriţa americană de film Bridget Fonda (nepoata actorului Henry Fonda)

 

– 1972: A murit cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Máhalia Jackson (n. 1911)

 

– 1974: S-a născut Ole Einar Bjørndalen, biatlonist profesionist norvegian; până în aprilie 2018, când s-a retras, era cel mai titrat sportiv din istoria jocurilor olimpice de iarnă (a câștigat 13 medalii olimpice, a obținut de șase ori marele Glob de Cristal și 20 de titluri de campion mondial)

 

– 1980: S-a născut Marat Safin, jucător rus de tenis; a câştigat 15 titluri la simplu, printre care unul la U.S. Open şi altul la Australian Open şi 2 titluri la dublu; de asemenea, a câştigat de două ori Cupa Davis în 2002 şi 2006 cu echipa Rusiei; s-a retras din activitate pe 11 noiembrie 2009, după o înfrângere suferită în fața lui Juan Martín Del Potro, în turul 2 la turneul de la Paris-Bercy – 45 de ani

 

– 1983: A murit actorul francez de film Louis de Funès (Louis Germain de Funès de Galarza) (n. 1914)

 

– 1986: A murit actriţa germană de film Lilli Palmer (n. 1914)

 

– 1987: A murit regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (n. 1914)

 

– 2000: A murit muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (n. 1930) – 25 de ani

 

– 2009: A murit John (Hoyer) Updike, prozator, poet şi eseist american (n. 1932)

 

– 2010: A murit scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-al doilea război mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (n. 1919) – 15 ani

 

– 2010: A murit Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920) – 15 ani

 

– 2013: A murit actriţa americană Sally Starr (n. 1923)

 

– 2013: A murit jurnalistul şi istoricul american Stanley Karnow (n. 1925)

 

– 2014: A murit cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (n. 1919)

 

– 2015: A murit fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiului Nobel pentru Fizică în 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (n. 1915) – 10 ani

 

– 2016: A murit Artur Fischer, inventator german; a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie, printre care: primul bliţ sincronizat pentru o cameră foto, diblul din plastic pentru prinderea holţşuruburilor în perete, kiturile de modelism Fischertechnik, duzele de ventilaţie etc; în 1948 şi-a înfiinţat propria companie, Fischer Group, care are acum 42 de subsidiare internaţionale (n. 1919)

 

– 2017: A murit Magda Ádám, istoric, filolog și scriitoare maghiară (n. 1925)

 

– 2017: A murit actriţa franceză Emmanuelle Riva (nume real: Paulette Germaine Riva) (n. 1927)

 

– 2018: A murit Ingvar Kamprad, om de afaceri suedez; a fondat, la 17 ani, compania IKEA, ca o casă de comenzi prin poștă, care a ajuns astăzi unul dintre cele mai mari retailere de mobilă din lume (n. 1926)

 

– 2020: A murit Edvardas Gudavičius, unul dintre cei mai cunoscuți istorici lituanieni, specializat în istoria timpurie a Marelui Ducat al Lituaniei (n. 1929) – 5 ani

 

– 2021: A murit actriţa americană Cloris Leachman (n. 1926)

 

– 2022: A murit poetul şi dramaturgul francez René de Obaldia (n. 1918, la Hong Kong)

 

– 2023: A murit Sylvia (May Laura) Syms, actriță britanică de film, teatru și televiziune (n. 1934)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 26 ianuarie

Calendarul zilei – 26 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 26 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 26 ianuarie

* Cu 414 ani în urmă (1611) Gabriel Bathory ocupa Târgoviştea şi se intitula „principe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine”. Poarta a refuzat să-l recunoască drept domn şi l-a numit din nou pe Radu Mihnea. În faţa acestei situaţii, la 16 martie, Gabriel Bathory s-a retras din Ţara Românească

* Acum 326 de ani (1699), prin Tratatul de Pace de la Karlowitz (azi în Serbia), dintre Sfântul Imperiu Roman şi Imperiul Otoman, Principatul Transilvaniei intra sub stăpânirea Curţii de la Viena. Tratatul de la Karlowitz a fost semnat în localitatea cu același nume din Voivodina, la sfârșitul războiului austriaco-otoman (1683-1697), în care otomanii au fost învinși. După două luni de negocieri între Imperiul Otoman pe de o parte și, pe de altă parte, Liga Sfântă, o coaliție formată din mai multe puteri europene, tratatul de pace a fost semnat la 26 ianuarie 1699. Otomanii au cedat Austriei cea mai mare parte a teritoriului Ungariei (care fusese transformată în pașalâc în urma bătăliei de la Mohacs, 29 august 1526 conduse de către Suleiman Magnificul) și Slavonia. Simultan au renunțat la vasalitatea Transilvaniei, transferată Habsburgilor. Tratatul de la Karlowitz a marcat începutul declinului Imperiului Otoman în Europa de Est și a stabilit monarhia habsburgică ca putere dominantă în Europa centrală

* Cu 156 de ani în urmă (1869), la Conferinţa de la Timişoara a fruntaşilor politici ai românilor din Banat şi din Ungaria, se puneau bazele Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria, sub conducerea lui Alexandru Mocioni (26.I/7.II)

* Acum 107 ani (1918) guvernul de coaliţie I. I. C. Brătianu – Take Ionescu a demisionat, întrucât a considerat inacceptabilă încheierea unei păci separate (după prima conflagraţie mondială). I-a urmat (la 29.I.1918) un Guvern condus de generalul Alexandru Averescu. Noua formulă guvernamentală, sugerată de Brătianu, avea ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale şi crearea unor premise favorabile obţinerii unei păci onorabile (26.I./8.II)

* În urmă cu 81 de ani (1944) Înaltul Comandament german începea elaborarea operațiunii Margarethe II, de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich. La 26 – 27.II.1944, a avut loc o întrevedere între Hitler şi Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II

* Acum 73 de ani (1952) Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române adopta Hotărârea nr. 147/1952 cu privire la efectuarea reformei băneşti vechi (la un raport de 1 leu nou=20 lei) şi la reducerile de preţuri, text publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 26 ianuarie 1952 și aflat în vigoare până la 23 noiembrie 1997, fiind abrogat prin Hotărâre 735/1997

* Cu 49 de ani în urmă (1976), la cea de-a treia reuniune la nivel ministerial de la Manila (Filipine), desfăşurată între 26 ianuarie şi 7 februarie, România era primită în unanimitate ca membru al „Grupului celor 77”, organizaţie formată din ţări în curs de dezvoltare. România nu mai face parte de pe lista membrilor oficiali după aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007. Grupul 77 cuprinde, din noiembrie 2013, 134 de ţări membre, în mare parte în curs de dezvoltare

* În urmă cu 37 de ani (1988) era reînfiinţată Biblioteca Română de la Paris. La origine constituită sub îndrumarea lui Nicolae Iorga, Biblioteca Română din Paris a dispărut în 1945. La reînfiinţare, sub aspiciile Ambasadei României în Franţa, ea a fost dotată cu un fond de câteva mii de volume, astăzi biblioteca ICR Paris numărând circa 12000 de volume în limbile română şi franceză. Primul ei director a fost diplomatul Nicolae Mareş, urmat de profesorul universitar din Iaşi Constantin Pavel. În ianuarie 1990, biblioteca a fost integrată în cadrul nou-înfiinţatului Centru Cultural Român, devenit ulterior Institutul Cultural Român din Paris

* Acum 31 de ani (1994) ministrul român al afacerilor externe de la acea vreme, Teodor Meleşcanu, a semnat, la Bruxelles, Documentul-cadru privind Parteneriatul pentru Pace, gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară est-europeană care a semnat documentul. Parteneriatul pentru Pace a fost lansat la Bruxelles, la iniţiativa SUA, pe baza unei declaraţii adoptate la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO din 10-11.I.1994

* Acum 24 de ani (2001) a avut loc cutremurul din statul Gujarat, aflat în nord-vestul Indiei, cunoscut și sub numele de cutremurul Bhuj, cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter, în urma căruia aproximativ 25.000 de persoane (inclusiv din sud-estul Pakistanului) și-au pierdut viața, 167.000 au fost rănite și aproape 340.000 de clădiri au fost distruse

* Cu 13 ani în urmă (2012), la această dată, 22 de state ale UE, printre care şi România, au semnat, la Tokyo, documentul internaţional ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement (Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii), Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia. Acordul comercial de combatere a contrafacerii a fost respins în data de 4 iulie 2012, de Parlamentul European cu 478 de voturi împotrivă, 39 de voturi pentru şi 165 de abţineri

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Hotărârea de canonizare a fost luată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5.X.2017. Iosif Naniescu (15/27.VII.1818 – 26.I.1902) a fost mitropolit al Moldovei timp de 27 de ani (1875 – 1902)

 

– Sfinţii Timotei şi Tit, episcopi (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– Duminica Bibliei (a VI-a) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1874: S-a născut botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (m. 1963)

 

– 1902: A murit Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române din 1888 (n. 1820). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 5 octombrie 2017, l-a trecut în rândul sfinţilor pentru sfinţenia vieţii lui, pentru blândeţea şi înţelepciunea sa, dar mai ales pentru faptele lui de milostenie – cu numele „Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv – Mitropolitul Moldovei”, având ca zi de pomenire la 26 ianuarie

 

– 1918: S-a născut Nicolae Ceauşescu, om politic comunist; secretar general al CC al PCR (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974); preşedinte al RSR (1974-1989); în primii ani după instalarea sa la putere a continuat politica lui Gh. Gheorghiu-Dej de deschidere în politica internă şi internaţională; din 1971, a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist, bazată pe un cult al personalităţii fără precedent în istoria României; deteriorarea continuă, pe toate planurile, a situaţiei interne a determinat nemulţumirea crescândă a populaţiei, care a culminat cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte şi executat (m. 1989)

 

– 1920: S-a născut Marcel Aderca, un foarte bun traducător din literatura franceză; în afara traducerii a numeroase romane contemporane, Aderca s-a orientat spre literatura dramatică, facilitând la noi (alături de alţii) dialogul scenic cu Eugen Ionesco, Albert Camus, Emmanuel Roblès ş. a.; a tradus, de asemenea, texte la albume de artă plastică (Cézanne, Rodin, Gauguin, Klee etc.); este fiul scriitorului Felix Aderca (m. 2008) – 105 ani

 

– 1921: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (m. 2004)

 

– 1925: S-a născut Nicolae Balotă, eseist, critic literar, memorialist şi traducător; arestat în 1948 (pentru deţinere de cărţi interzise), este eliberat în 1964 prin decretul de amnistiere a tuturor deţinuţilor politici din România; stabilit în Franţa din 1985 (unde va obţine cetăţenia, în 1990) (m. 2014) – 100 de ani

 

– 1935: S-a născut Corneliu Sturzu, poet, prozator şi eseist; între anii 1953 şi 1957 a fost reporter la Studioul de Radio Iaşi (m. 1992) – 90 de ani

 

– 1936: S-a născut sculptorul Constantin Platon (m. 2012)

 

– 1940: S-a născut Grigore Zanc, filosof, prozator şi autor de scenarii radiofonice şi cinematografice; membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2004-2010); senator PSD (2000-2004); ministru al culturii (august-decembrie 1996); prefect al judeţului Cluj (1990-1996) – 85 de ani

 

– 1941: S-a născut (la Gliwyce, în Polonia) poetul Adi Cusin (m. 2008)

 

– 1942: S-a născut Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (m. 2001)

 

– 1943: S-a născut istoricul Constantin Rezachevici, specializat în istorie medievală; a lucrat, timp de 41 de ani, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (m. 2021)

 

– 1944: S-a născut Constantin Parascan, scriitor şi critic literar, muzeograf şi profesor universitar

 

– 1944: A murit Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (n. 1857)

 

– 1946: S-a născut artistul vizual și profesorul Ion Nedelcu; activitate în multiple domenii: scenografie, desen, grafică, pictură, sculptură, design vestimentar, design interior, design arhitectural, restaurare

 

– 1948: S-a născut Iuliu Merca, compozitor, chiarist, basist şi vocalist de blues şi rock; împreună cu Ştefan Boldijar a înfiinţat formaţia „Semnal M” în anul 1977 (m. 1999)

 

– 1954: S-a născut istoricul şi profesorul Dumitru Ţeicu; cunoscut pentru numeroasele studii și cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului; director al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa (din 1990) (m. 2018)

 

– 1965: A murit compozitorul George Enacovici (n. 1891) – 60 de ani

 

– 1996: A murit pianista Maria Fotino (n. 1913)

 

– 1996: A murit Nicolae Ţaţomir, poet, prozator, eseist, publicist, jurist şi profesor (n. 1914)

 

– 2014: A murit Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România; după 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (n. 1924)

 

– 2015: A murit economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (n. 1936) – 10 ani

 

– 2015: A murit prozatorul Mircea Constantinescu (n. 1945) – 10 ani

 

– 2016: A murit Elena Negreanu, regizoare de mare talent a teatrului la microfon, actriţă şi profesoară de actorie care a modelat carierele marilor actori ai teatrului şi filmului românesc; regizor artistic în redacţia Teatru a Radiodifuziunii Române (1956-1980) (n. 1918)

 

– 2020: A murit Ionel Iacob-Bencei, epigramist, umorist, pamfletar, poet, prozator, publicist, realizator de emisiuni radio în grai bănățean (co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara); unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru fondator (1990) și președinte al Asociației Umoriștilor din Banat, membru fondator al Cenaclului radiofonic „Gura Satului” (1991) (n. 1940) – 5 ani

 

– 2021: A murit Georgeta Luchian Tudor, actriţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova; soţia rapsodului Tudor Gheorghe (n. 1934)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Belarus: Alegeri prezidențiale

 

– Berlin: Congresul Partidului Verzilor, înainte de alegeri

 

– Lyon, Franța: Inaugurarea Memorialului Shoah

 

– Santa Monica: Are loc cea de-a 30-a ediţie a premiilor criticii, Critics Choice Awards – la Barker Hangar din Santa Monica, California (amânată din data de 12 ianuarie din cauza ‘incendiilor catastrofale care au afectat California de Sud’)

 

– Lyon: Prezentarea Bocuse d’or pentru cea de-a 20-a ediție a competiției (26 – 27 ian.)

 

– Rabat, Maroc: Tragerea la sorți pentru Cupa Africană a Națiunilor la fotbal CAN Maroc-2025

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internațională a Energiei Verzi” (sau „Ziua Internațională a Energiei Curate”), a fost declarată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (UNGA), la 25.VIII.2023, amintind de data înființării, în 2009, a Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA); prin această alegere, cele 193 de state membre ale UNGA recunosc rolul esențial al IRENA în accelerarea tranziției globale către sursele de energie regenerabilă și importanța angajamentului global pentru acces universal la energie curată și pentru realizarea obiectivelor stabilite în cadrul Acordului de la Paris privind climatul; tranziția energetică a devenit o prioritate în lupta împotriva schimbărilor climatice. NOTĂ: La 5 martie este marcată „Ziua mondială a eficienţei energetice”, pentru a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră; pe 5 martie 1998, în Austria, a vut loc prima reuniune a experţilor din lume pentru a discuta despre criza energetică şi soluţiile sale posibile

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Leprei”, marcată în fiecare an, din 1954, în ultima duminică din luna ianuarie, la iniţiativa filantropului şi scriitorului francez Raoul Follereau. Deşi, în prezent, există tratament pentru această boală gravă, este nevoie în continuare de marcarea unei zile, pentru a lupta împotriva prejudiciilor cauzate de discriminare, dar şi pentru a oferi informaţii în sensul accederii mult mai rapide a celor afectaţi la diagnoză şi tratament, împiedicându-se în acest sens ajungerea la dizabilităţi. NOTĂ: Și în calendarul romano-catolic este marcată „Ziua mondială a bolnavilor de lepră”, a LXXII-a anul acesta

 

– „Ziua Mondială a Vămilor”; se marchează, anual, din 1983, sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Vămilor

 

– Ziua naţională a Australiei; marchează întemeierea primei colonii engleze (în New South Wales), în 1788

 

– Sărbătoarea naţională a Indiei; aniversarea proclamării republicii/1950 – 75 de ani

 

– 1715: S-a născut filosoful francez Claude-Adrien Helvétius (m. 1771) – 310 ani

 

– 1795: A murit compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (n. 1732) – 230 de ani

 

– 1804: S-a născut scriitorul francez Eugène Sue (pseudonimul lui Joseph-Marie Sue) (m. 1857)

 

– 1823: A murit medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (n. 1749)

 

– 1824: A murit Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului (n. 1791)

 

– 1842: S-a născut François Coppée, poet şi romancier francez (m. 1908)

 

– 1870: A murit compozitorul italian Cesare Pugni (n. 1802) – 155 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 14 ianuarie 1870

 

– 1878: A murit Théophile Schuler, pictor și ilustrator francez în stil romantic (n. 1821)

 

– 1908: S-a născut violonistul Stéphane Grappelli, figură reprezentativă a jazz-ului francez (m. 1997)

 

– 1921: S-a născut Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (m. 1999)

 

– 1924: S-a născut actriţa şi cântăreaţa suedeză Alice Babs (m. 2014)

 

– 1925: S-a născut Paul Newman, actor şi regizor american de film (m. 2008) – 100 de ani

 

– 1928: S-a născut Roger Vadim (numele real: Roger Vladimir Plémiannikov), regizor, scenarist şi romancier francez (m. 2000)

 

– 1941: S-a născut sculptorul american de origine italiană Arturo Di Modica, creatorul faimoasei sculpturi „Charging Bull”, un important reper turistic din cartierul financiar al New York-ului şi un simbol al Wall Street (m. 2021)

 

– 1945: S-a născut violoncelista britanică Jacqueline Du Pré (m. 1987) – 80 de ani

 

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi scriitorul francez Michel Delpech (Jean Michel Bertrand Delpech) (m. 2016)

 

– 1948: S-a născut Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (m. 2017)

 

– 1955: S-a născut Eddie Van Halen (nume complet: Edward Lodewijk Van Halen), chitarist, cântăreţ, compozitor, textier şi producător muzical american de origine neerlandeză; considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria rockului; conducătorul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex Van Halen, al grupului hard rock „Van Halen” (m. 2020) – 70 de ani

 

– 1973: A murit actorul american de origine română Edward G. Robinson (pe numele său real Emanuel Goldenberg) (n. 1893, la Bucureşti)

 

– 1975: A murit soprana italiană Toti Dal Monte (pe numeşle său real Antonietta Meneghel) (n. 1893) – 50 de ani

 

– 1993: A murit Robert Jacobsen, sculptor şi pictor danez (n. 1912)

 

– 1998: A murit Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (n. 1898)

 

– 2000: A murit scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (n. 1912) – 25 de ani

 

– 2000: A murit scriitorul francez Jean-Claude Izzo (n. 1945) – 25 de ani

 

– 2004: A murit Eva Behring, profesoară universitară, istoric literar şi specialistă germană în domeniul literaturii române; absolventă a Facultăţii de Limba Română, Universitatea Bucureşti (1961), unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, şi-a luat doctoratul cu lucrarea „Lirica de dragoste a lui Mihai Eminescu în lumina imaginilor şi metaforelor sale”; unul dintre cei mai buni specialişti străini în domeniul literaturii române (n. 1937, în Polonia)

 

– 2012: A murit actorul britanic Ian Abercrombie (n. 1934)

 

– 2013: A murit scriitorul japonez Shotaro Yasuoka (n. 1920)

 

– 2014: A murit José Emilio Pacheco, poet, romancier şi traducător mexican, laureat al premiului Cervantes în anul 2009 (n. 1939)

 

– 2016: A murit actorul american Abe Vigoda (n. 1921)

 

– 2016: A murit actorul american Tommy Kelly, devenit celebru pentru rolul principal în filmul „Aventurile lui Tom Sawyer” din 1938 (n. 1925)

 

– 2016: A murit (într-un accident de maşină) cântăreţul britanic Black (pe numele real Colin Vearncombe), interpretul celebrei melodii „Wonderful Life” (n. 1962)

 

– 2017: A murit actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (n. 1925)

 

– 2019: A murit organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (n. 1930)

 

– 2019: A murit Michel Legrand, compozitor, aranjor, dirijor, jazzman și pianist francez de origine armeană; a compus muzica pentru peste 200 de filme şi seriale de televiziune (n. 1932)

 

– 2020: A murit scriitorul francez Hubert Mingarelli (n. 1956) – 5 ani

 

– 2020: A murit (în urma unui accident aviatic) Kobe Bean Bryant, unul dintre cei mai mari baschetbalişti americani din istorie; a deținut locul 3 în topul marcatorilor din toate timpurile (n. 1978) – 5 ani

 

– 2021: A murit dramaturgul și poetul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (n. 1944)

 

– 2022: A murit Philippe Contamine, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii de la finele Evului Mediu (n. 1932)

 

– 2022: A murit Morgan Stevens, unul dintre cei mai apreciați actori de la Hollywood (n. 1951)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 25 ianuarie

Calendarul zilei – 25 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 25 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 25 ianuarie

* Sunt marcați 550 de ani (1475), de când, după victoria zdrobitoare de la Podul Înalt (Vaslui) împotriva turcilor, obţinută cu câteva zile în urmă, la 10 ianuarie, Ştefan cel Mare (domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504) trimite o scrisoare-circulară monarhilor creştini ai Europei, anunţându-le victoria şi chemându-i la crearea unui front antiotoman; mesajul domnului român nu a avut rezultatul scontat, neputându-se organiza o coaliţie antiotomană

* Se împlinesc 270 de ani (1755) de când, la sugestia savantului, poetului şi filologului rus Mihail Vasilievici Lomonosov, printr-un decret al împărătesei Elisabeta I s-a înființat Universitatea Lomonosov din Moscova, prima universitate rusă, fapt pentru care la această dată, în Rusia, este marcată „Ziua studenţilor”

* Cu 167 de ani în urmă (1858) „Marşul nupţial” de Felix Mendelssohn Bartholdy a devenit marşul popular al nunţilor, după ce a fost cântat la nunta regală a prinţesei Victoria a Marii Britanii cu prinţul Frederick William al Prusiei. Compozitorul german compusese acest marş în 1842, ca parte a muzicii de scenă pentru piesa „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare

* Acum 166 de ani (1859) Alexandru Ioan Cuza adresa Puterilor garante o Notă diplomatică în care prezenta alegerea sa ca domn şi în Ţara Românească ca o expresie a voinţei politice a românilor pentru înfăptuirea unirii complete a Principatelor, declarând, în acelaşi timp, că împărtăşeşte dorinţa ţării de unire sub un prinţ străin, fiind gata să se retragă, dacă se găseşte o soluţie convenabilă ţării şi agreată de Marile Puteri (25.I/6.II)

* Cu 161 de ani în urmă (1864) era dat în folosinţă Spitalul Colentina din Bucureşti (construcţia a început în anul 1858, din iniţiativa Epitropiei Spitalului Pantelimon) (25.I/6.II)

* Acum 116 ani (1909), la Opera de Stat din Dresda, avea loc premiera operei într-un act „Electra”, de Richard Strauss (libretul de Hugo von Hofmanstahl, după piesa lui Sofocle)

* În urmă cu 106 ani (1919) Conferinţa de Pace de la Paris (18.I.1919 – 21.I.1920) accepta, la propunerea preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, ca prim punct al ordinii de zi, crearea Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care s-a produs în şedinţa plenară din aceeaşi zi. Statutul Ligii Naţiunilor, semnat de 31 de state fondatoare, printre care şi România, a fost adoptat în şedinţa plenară din 28.IV.1919, data oficială a înfiinţării Ligii fiind 10.I.1920. Ultima întrunire a Societății Națiunilor a avut loc în 12 aprilie 1946, la Geneva, cu participarea unor delegații din 34 de țări. La această ședință s-a discutat despre lichidarea Societății: bunurile valorau aproximativ 22.000.000 de dolari în 1946, inclusiv Palatul Păcii și arhivele Societății au fost dat Organizației Națiunilor Unite, fondurile de rezervă au fost înapoiate națiunilor care le-au furnizat, și datoriile Societății au fost rezolvate

* Acum 101 ani (1924) orașul Chamonix (Franța) a găzduit ediţia inaugurală a Jocurilor Olimpice de iarnă, sub genericul „Săptămâna Internaţională a Sporturilor de Iarnă”, ea fiind recunoscută doi ani mai târziu ca prima Olimpiadă de iarnă (25.I.– 5.II)

* Cu 76 de ani în urmă (1949) era creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la Varşovia, de către şase ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi URSS. Au mai devenit membre ale CAER: RDG – 1950, Mongolia – 1962, Cuba – 1972 şi RS Vietnam – 1978. CAER şi-a încetat oficial activitatea prin documentele semnate de statele membre la 28.VI.1991, la a 46-a sesiune, desfăşurată la Budapesta

* Tot 76 de ani se marchează (1949) de când, la Los Angeles, erau acordate primele Premii Emmy, pentru producţiile de televiziune, echivalentele Premiilor Oscar din cinematografie

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când era înfiinţată, la Bucureşti, Confederaţia sindicală „Frăţia” (Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – CNSLR-FRĂŢIA)

* Acum 32 de ani (1993) apărea primul număr al cotidianului „Cronica română”; director-fondator, Horia Alexandrescu (1947-2021)

* În urmă cu 32 de ani (1993) era semnat, la Bucureşti, Tratatul privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Polonia

* Acum 14 ani (2011) începea revolta egipteană care a culminat cu răsturnarea regimului lui Hosni Mubarak (1928 – 2020), la data de 11 februarie. Primele alegeri de după demisia lui Mubarak, care au fost organizate prin două tururi de scrutin pe 23 şi 24 mai şi pe 16 şi 17 iunie, au fost câştigate de islamişti. Hosni Mubarak, în vârstă de 83 de ani, a fost judecat, fiind acuzat că a ordonat uciderea demonstranţilor, în timpul revoltelor

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

 

– Sf. Grigore din Nazianz, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Bretanion episcop din Tomis (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

 

– Convertirea Sf. Apostol Paul; Sf. Bretanion, episcop de Tomis (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1802: S-a născut Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (m. 1877)

 

– 1828: S-a născut Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (m. 1914)

 

– 1844: S-a născut (la Apşa, azi în Ucraina) istoricul Ioan Mihaly (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (m. 1914)

 

– 1888: S-a născut A.[braham] L.[eib] Zissu, prozator, eseist şi publicist; în timpul regimului legionar şi antonescian (1937-1944) este interzis ca publicist şi scriitor şi este închis, o vreme, la Târgu Jiu, de unde va fi eliberat în 1944; reînfiinţează Partidul Evreiesc, al cărui preşedinte de onoare fusese înainte de război; reactivează secţia din România a Congresului Mondial Evreiesc şi conduce Executiva Sionistă din ţară; pentru activitatea sionistă, este condamnat, în 1950, la închisoare pe viaţă şi eliberat după şase ani, beneficiind de graţierile ce au avut loc după moartea lui Stalin; emigrează, în 1956, în Israel, unde va muri câteva luni mai târziu (m. 1956, la Tel Aviv)

 

– 1897: S-a născut pictorul, graficianul, muralistul şi profesorul Catul Bogdan (m. 1978)

 

– 1898: S-a născut Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

 

– 1911: S-a născut G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (m. 1980)

 

– 1911: S-a născut (la Comrat, azi în R. Moldova) Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului FSN; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (m. 1997)

 

– 1911: S-a născut medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofie a medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2002)

 

– 1923: S-a născut soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (m. 1998). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 26 ianuarie 1925

 

– 1931: S-a născut eseistul, prozatorul, ziaristul şi editorul Ion Hobana (pseudonimul lui Aurelian Manta Roşie); după mai multe cărţi pentru copii, publică povestiri şi exegeză SF, exegeză ufologică, numeroase antologii comentate de science fiction românesc şi străin (m. 2011)

 

– 1934: S-a născut Val (Valerian) Gheorghiu, pictor, critic de artă, prozator şi publicist (m. 2017)

 

– 1935: S-a născut fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2002) – 90 de ani

 

– 1935: A murit mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu; datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1873) – 90 de ani

 

– 1936: S-a născut Gabriel Dimisianu, critic literar, eseist, istoric literar şi publicist

 

– 1938: S-a născut Şerban Stati, eseist şi traducător din literatura italiană; după 1990, membru al corpului diplomatic: ataşat cultural (1991-1997) şi apoi ambasador (1997-2002) al României la Roma (m. 2018)

 

– 1944: S-a născut artistul plastic Victor Foca

 

– 1944: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Dolănescu; deputat PRM în legislatura 2000-2004 (m. 2009)

 

– 1946: S-a născut scriitorul Radu Ulmeanu

 

– 1953: S-a născut Nicolae Botgros, dirijor din Republica Moldova; în 2014, a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria B – „Muzică”, în calitatea sa de director artistic și prim dirijor al Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, iar în data de 29 martie 2021, a fost decorat, alături de alte personalități, cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, de către președintele României Klaus Iohannis

 

– 1954: A murit (în închisoarea Sighet) Ioan Gh. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (n. 1876, în satul Răzeni, jud. Lăpușna, R.S.S. Moldovenească)

 

– 1956: S-a născut Laurenţiu Damian, regizor de film documentar şi de ficţiune, scenarist de ficţiune, critic de film şi profesor; preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 2013), reales la data de 8 mai 2017

 

– 1962: S-a născut interpreta de muzică uşoară Marina Florea

 

– 1964: S-a născut scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (m. 2018)

 

– 1974: S-a născut înotătoarea Carla Negrea-Troner; a reprezentat România la Jocurile Olimpice de vară din 1992 și la cele din 1996 şi a câştigat, de-a lungul carierei, peste 400 de medalii naţionale şi internaţionale; din 1997 este antrenor

 

– 1977: A murit scriitorul Ion Istrati (n. 1921)

 

– 1992: A murit fizicianul Aretin Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930)

 

– 1996: A murit pianista Maria Fotino (n. 1913)

 

– 2012: A murit actorul Emil Hossu (n. 1941)

 

– 2013: A murit Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (n. 1921)

 

– 2017: A murit Nicolae Lupan, scriitor, realizator emisiuni radio, jurnalist, luptător anti-comunist şi anti-sovietic; fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), primul preşedinte al acestei asociaţii înfiinţată la Bucureşti în ianuarie 1990 (n. 1921, Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României)

 

– 2018: A murit Neagu Djuvara, memorialist, jurist, diplomat, filolog, filosof al istoriei, jurnalist, romancier şi profesor; stabilit din 1947 în exil, a militat în diverse organizaţii ale diasporei româneşti; în 1990 s-a întors în ţară (n. 1916, într-o familie de origine aromână)

 

– 2018: A murit Horia Davidescu, regizor, personalitate a teatrului românesc de animație; cel dintâi director al Teatrului pentru copii și tineret „Colibri” Craiova (1955-1984) (n. 1921)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Halle (Saale), Germania: Întâlnire de campanie a partidului AFD cu candidata la funcția de cancelar Alice Weidel

 

– Egipt: Manifestări de marcare a 14 ani de la începutul revoluției egiptene, o serie de proteste populare în masă care au dus la demisia președintelui Hosni Mubarak

 

– Roma: Scriitorul german Michael Krüger, fost director al editurii Carl Hanser Verlag din München, va primi prestigiosul Premiu internaţional de literatură Nonino, acordat în Italia, premiu care urmează să fie decernat pe data de 25 ianuarie

 

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Schi alpin – Cupa Mondială feminină (25 – 26 ian.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1586: A murit pictorul şi graficianul german Lucas Cranach „cel Tânăr” (n. 1515)

 

– 1627: S-a născut Robert Boyle, fizician, chimist şi filosof irlandez; unul dintre întemeietorii chimiei moderne; a dat prima definiţie a elementului chimic (1661) şi a pus bazele analizei chimice calitative (m. 1691)

 

– 1736: S-a născut Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice şi ale calculului variaţiilor (m. 1813)

 

– 1759: S-a născut poetul scoţian Robert Burns (m. 1796)

 

– 1837: S-a născut Tomioka Tessai, pictor și caligraf din Japonia imperială; este considerat ultimul artist important din tradiția Bunjinga și unul dintre primii artiști majori ai stilului Nihonga (m. 1924)

 

– 1874: S-a născut William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg englez (m. 1965)

 

– 1882: S-a născut Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (m. 1941)

 

– 1886: S-a născut Wilhelm Furtwängler, dirijor şi compozitor german (m. 1954)

 

– 1911: S-a născut regizorul de film german Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (m. 2012)

 

– 1913: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul polonez Witold Lutoslawski (m. 1994)

 

– 1917: S-a născut (la Moscova) Ilya Prigogine, chimist, fizician şi filosof belgian de origine rusă; s-a consacrat îndeosebi studierii termodinamicii proceselor de neechilibru; în ultimii 25 de ani ai vieţii s-a consacrat editării unor lucrări cu conţinut situat la limita dintre ştiinţele matematice şi cele filosofice; Premiul Nobel pentru fizică în 1977 (primul belgian distins cu acest premiu); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2003)

 

– 1921: S-a născut fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (m. 2010)

 

– 1926: S-a născut Youssef Chahine, regizor de film, producător, actor şi scenarist egiptean; considerat una dintre figurile cele mai importante ale cinematografiei arabe (m. 2008)

 

– 1928: S-a născut Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (m. 2014)

 

– 1931: S-a născut actorul american Dean Carroll Jones (m. 2015)

 

– 1938: S-a născut Vladimir Vîsoţki, actor, poet şi muzician rus; considerat cel mai celebru bard rus al secolului XX (m. 1980)

 

– 1938: S-a născut Etta James (nume real: Jamesetta Hawkins), cântăreaţă americană de blues şi jazz şi R&B (m. 2012)

 

– 1942: S-a născut (în Mozambic) Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (m. 2014)

 

– 1943: S-a născut Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (m. 2017)

 

– 1947: S-a născut spaniolul Angel Nieto, multiplu campion mondial la motociclism (are un palmares de 13 titluri mondiale la clase diferite) (m. 2017)

 

– 1947: A murit mafiotul american de origine italiană Al[phonse Gabriel] Capone (care a inspirat numeroase filme artistice) (n. 1899)

 

– 1949: S-a născut Sir Paul M. Nurse, genetician și biolog britanic; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2001, pentru descoperirea, împreună cu omul de știință american Leland H. Hartwell și cu biochimistul britanic Tim Hunt, a reglatorilor cheie ai ciclului celular

 

– 1954: S-a născut scriitorul israelian David Grossman; cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea Palestinei ca stat

 

– 1958: S-a născut scriitorul şi regizorul italian Alessandro Baricco

 

– 1959: S-a născut actorul și regizorul italian Toni Servillo, de patru ori câștigător al Premiului David di Donatello pentru cel mai bun actor principal și de două ori al Premiului Academiei Europene de Film, pentru cel mai bun actor

 

– 1963: S-a născut tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii; a înființat Fundația „Marcello Giordani” pentru a sprijini tinerii cântăreți (m. 2019)

 

– 1967: A murit baritonul italian Ettore Bastianini (n. 1922)

 

– 1978: S-a născut politicianul Volodîmîr (sau Volodimir) Oleksandrovici Zelenski, președintele Ucrainei (din mai 2019), fost comediant, scenarist, producător de filme; fondator, director artistic și lider al Studiîa Kvartal-95, companie de producție de emisiuni de televiziune și concerte

 

– 1978: S-a născut Preafericitul Părinte Rastislav (numele de mirean: Ondrej Gont), Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia (din 2014)

 

– 1990: A murit Damaso Alonso y Fernandez de las Redondas, filolog, poet, critic literar și profesor universitar spaniol ; acaemician (din 1945) și director al Academiei Regale Spaniole în perioada 1968-1982 (n. 1898) – 35 de ani

 

– 1990: A murit Ava Gardner, actriţă de film americană (n. 1922) – 35 de ani

 

– 2009: A murit Eleanor Francis „Glo” Helin, astronom american, investigator principal al programului de urmărire a asteroizilor din apropierea Pământului (NEAT) al Laboratorului de propulsie cu reacție al NASA; descoperitoare prolifică a unor planete minore, asteroizi (903 la număr) și a mai multor comete; este creditată drept descoperitoarea obiectului cunoscut acum deopotrivă ca asteroidul 4015 Wilson–Harrington, și cometa 107P/Wilson–Harrington; asteroidul 3267 Glo a fost denumit în onoarea sa (n. 1932)

 

– 2013: A murit producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (n. 1949, în Africa de Sud)

 

– 2015: A murit cântăreţul grec Demis Roussos (nume real: Artemios Ventouris-Roussos); faimos pentru cântecele de dragoste, era supranumit „doctorul inimilor” (n. 1946) – 10 ani

 

– 2016: A murit soprana franceză Denise Duval (n. 1921)

 

– 2017: A murit actriţa americană de televiziune Mary Tyler Moore; a fost o deschizătoare de drumuri cu producţia de televiziune „Mary Tyler Moore” din anii 1970-1977, show-ul fiind primul în care personajul principal a fost o „femeie de carieră” şi unul dintre primele care a avut ca scenarişti mai multe femei (n. 1936)

 

– 2017: A murit actorul britanic John Hurt (nume complet: Sir John Vincent Hurt) (n. 1940)

 

– 2018: A murit Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (n. 1924)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 24 ianuarie

Calendarul zilei – 24 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 24 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 24 ianuarie

* Cu 567 de ani în urmă (1458) Matei Corvin, al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, era ales rege al Ungariei, cu sprijinul nobilimii mici şi mijlocii şi al trupelor de mercenari conduse de Mihail Szilágyi. Domnia sa (32 de ani) a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei

* Acum 163 de ani (1862) se deschidea, la Bucureşti, primul Parlament al Principatelor Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) proclama în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti era desemnat capitala ţării (24.I/5.II)

* În urmă cu 161 de ani (1864) apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi, instituţie pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici. La cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, „voind a da o garanţie mai mult Țării despre dorinţa Noastră, ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipulația bugetului”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înființarea Curții de Compturi. Actul normativ a fost publicat, în aceeași zi, de 24 ianuarie, în Monitorul Oficial nr. 18 și poartă semnătura  Ministrului Secretar de Stat / Președinte al Consiliului de Miniștri, Mihail Kogălniceanu. Ca și astăzi, misiunea instituției privea exercitarea funcției de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și unităților sale administrativ-teritoriale (24.I/5.II)

* În urmă cu 143 de ani (1882) avea loc  înființarea, la București, a societății „Iridența Română”, care, din 1883, s-a numit „Carpați”. Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni

* Acum 134 de ani (1891) îşi începea activitatea în mod oficial Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), înfiinţată la 17/29.XII.1890, la Bucureşti. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. (24.I/5.II)

* În urmă cu 132 de ani (1893) apărea (bisăptămânal, până la 12/24.V.1902, cu întreruperi), la Bucureşti, revista umoristică şi literară „Moftul român”, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale (director) şi Anton Bacalbaşa (prim-redactor) (24.I/5.II)

* Acum 112 ani (1913) apărea (lunar, până în iulie 1917), la Vălenii de Munte, iar din 1915, la Craiova, revista literară „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga

* Cu 107 ani în urmă (1918), la Chişinău, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă, a votat, în unanimitate, independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, etapă importantă în calea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă. Consiliul Directorilor s-a dizolvat, puterea executivă fiind încredinţată unui Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia lui Daniel Ciugureanu (24.I./6.II)

* În urmă cu 79 de ani (1946) Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat prima sa Rezoluţie, privind crearea Comisiei pentru energie atomică, care avea drept scop prezentarea unor propuneri referitoare la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă

* Sunt marcați 76 de ani (1949) de când Filiala Iași a Academiei Române şi-a început efectiv activitatea. Înfiinţarea a avut loc prin Decretul nr. 198 din 13 august 1948. Legea învăţământului din 1948 şi crearea noii Academii, a R.P.R., în acelaşi an, au determinat scoaterea din sistemul universităţilor a institutelor de cercetare ştiinţifică, înfiinţate în perioada interbelică în cadrul celor patru universităţi existente în România (Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi) şi organizarea lor ca institute independente, ele primind exclusiv sarcini de cercetare științifică. Dacă în Bucureşti, unde funcţiona sediul Academiei Române, institutele respective au devenit de sine stătătoare, având personalitate juridică până astăzi, în centrele universitare din Iaşi şi Cluj s-au înfiinţat Filiale ale Academiei Române, cărora le-au fost subordonate institutele de cercetare ştiinţifică, aflate până atunci în componenţa universităţilor din centrele respective

* Acum 41 de ani (1984) antreprenorul şi inventatorul american, Steve Jobs (1955-2011) şi inginerul american de origine poloneză, Steve Wozniak au cucerit piaţa prin lansarea unui model revoluţionar Macintosh, primul computer comercial din lume. Carcasa acestuia conţinea un monitor de 9 inch (23 cm) şi venea împreună cu o tastatură şi un mouse. „Debutul” Machintosh a fost anunţat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane $, regizată de Ridley Scott. Această reclamă este considerată un eveniment crucial pentru succesul Apple

* Acum 39 de ani (1986) avea loc inaugurarea oficială a primei părţi a celei de-a doua magistrale a metroului bucureştean (IMGB-Piaţa Unirii)

* Se marchează 35 de ani (1990) de când apărea Decretul-lege 40/24.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind adoptarea noului imn de stat al României, „Deşteaptă-te, române” („Un răsunet”), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann. Conform Constituţiei României, imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, începând din 1998, la 29 iulie se sărbătoreşte, anual, „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!” (la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te române”)

* Se împlinesc 15 ani (2010) de când râșnoveanca în vârstă de 15 ani, Crina Coco Popescu, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei, Carstensz Pyramid (4884 m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care a urcat acest munte. Recordul anterior era deținut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest vârf în 2007, la vărsta de 18 ani

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Francisc de Sales, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025). NOTĂ: La 26 ianuarie 1923, Papa Pius al XI-lea l-a proclamat pe Francisc de Sales (n.21.VIII.1567 – m.28.XII.1622) patronul jurnaliştilor şi al scriitorilor, „al tuturor catolicilor care, prin publicaţii sau ziare ori alte scrieri ilustrează, promovează sau apără învăţătura creştină”

 

– „Ziua Unirii Principatelor Române” – sărbătoare naţională; Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau „Unirea Mică” este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. După ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, de către Adunarea Electivă a Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Ţării Româneşti, de către Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Ţelul comun a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. NOTĂ: Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat

 

– „Ziua Academiei de Poliţie” (stabilită de Senatul Academiei de Poliţie la 24 ianuarie 1996); a fost aleasă această dată deoarece Academia poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care are şi meritul de a fi înfiinţat primele formaţiuni de poliţie modernă şi primele formaţiuni de pompieri

 

– 1847: S-a născut actorul Ioan Anestin (m. 1919)

 

– 1849: S-a născut Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului, care a luptat întrega sa viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat; a răspândit cărţi româneşti în satele transilvănene; a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (m. 1911)

 

– 1874: S-a născut filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1952)

 

– 1889: S-a născut (la Boboştiţa, Albania) Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1972)

 

– 1901: S-a născut (într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia) medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (m. 1978)

 

– 1904: S-a născut violoncelistul şi profesorul George Cocea (m. 1989)

 

– 1905: S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic (la naştere a fost înregistrat ca Grigore Vasiliu; porecla de Birlic a căpătat-o după succesul considerabil obţinut cu rolul principal dintr-o piesă veselă ce purta acest titlu) (m. 1970) – 120 de ani

 

– 1905: A murit Nicolae Ionescu, publicist (redactor la ziarul „Étoile du Danube”, care apărea la Bruxelles, şi la „Tribuna României”) şi om politic liberal (deputat şi senator; ministru al afacerilor străine între anii 1876 şi 1877); s-a distins şi ca un remarcabil orator; membru fondator al Societăţii Academice Române, vicepreşedinte al acestui for între anii 1889 şi 1892 (n. 1820) – 120 de ani

 

– 1907: S-a născut Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (m. 1992, în Germania)

 

– 1909: A murit mitropolitul ortodox Iosif Gheorghian; a tradus numeroase lucrări teologice din limba franceză şi din literatura patristică; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1829)

 

– 1909: A murit Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896-1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (n. 1833)

 

– 1916: S-a născut pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (m. 2008)

 

– 1921: S-a născut Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (m. 2007)

 

– 1928: A murit Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (n. 1842). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 24.I.1926

 

– 1932: S-a născut Georgeta Stoica, etnolog, muzeolog, cercetătoare și profesoară; fostă directoare a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; membru de onoare al Academiei Române din 2016

 

– 1932: S-a născut actorul Silviu Stănculescu (m. 1998)

 

– 1932: S-a născut actriţa Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România; vreme de 67 de ani a slujit Teatrul Evreiesc de Stat (m. 2015)

 

– 1935: S-a născut József Haller, grafician, sculptor, pictor şi scenograf; timp de 40 de ani a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret şi de Păpuşi Ariel, unde a conceput decorurile, costumele şi păpuşile a peste 120 de piese (m. 2017) – 90 de ani

 

– 1937: S-a născut Sofia Şincan, om de radio și televiziune; creatoarea Programului 3 al Radiodifuziunii Române, pe care l-a condus timp de aproape 20 de ani

 

– 1942: S-a născut pictorul Marcel Seralio

 

– 1942: S-a născut jurnalistul şi profesorul Ferenc Vasas; coautor al primului manual de jurnalism din România (m. 2015)

 

– 1944: S-a născut interpretul de muzică uşoară şi actorul Cristian Popescu; a dat voce multor personaje, datorită talentului deosebit de a reproduce voci

 

– 1945: S-a născut Silviu Angelescu, critic literar, romancier, folclorist, profesor universitar de etnologie şi folclor – 80 de ani

 

– 1946: S-a născut Daniela Gruşevschi, artist decorator și tapiser

 

– 1946: S-a născut muzicologul şi promotorul de jazz Alexandru Şipa; pe lângă numeroase concerte şi turnee, începând din 2003, Alexandru Şipa a organizat anual Gala Premiilor de jazz, dedicată scenei autohtone, ultima ediţie având loc în 2022 (m. 2023)

 

– 1949: S-a născut ÎPS Andrei Andreicuţ (prenumele la naştere: Ioan), arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului; membru de onoare al Academiei Române din 2021

 

– 1950: S-a născut interpreta de muzică uşoară Stela Enache (nume real: Steriana Aurelia Bogardo); soția compozitorului Florin Bogardo, cu care a alcătuit unul dintre cele mai de succes și longevive cupluri din muzica românească – 75 de ani

 

– 1953: S-a născut matematicianul și profesorul universitar Dan-Grigore Timotin; membru corespondent al Academiei Române din 2022

 

– 1968: S-a născut ÎPS Varsanufie (numele de mirean: Valentin Gogescu), arhiepiscopul Râmnicului (din 8.VI.2014); fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (2001-2014)

 

– 1976: A murit Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (n. 1904)

 

– 1990: A murit Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist de origine armeană; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (n. 1908) – 35 de ani

 

– 2006: A murit istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

 

– 2010: A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu (n. 1925) – 15 ani

 

– 2013: A murit umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu; realizator de emisiuni de divertisment, a lucrat aproape 30 de ani în Televiziunea Română (n. 1933)

 

– 2018: A murit matematicianul și profesorul Ion D. Ion; cercetări în domeniile: algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor (n. 1935)

 

– 2021: A murit violonista Angela Gavrilă-Dieterle; în 1978 părăsește țara și, până în 1983 (când s-a retras din activitatea artistică), este prima femeie, din lume, concert maestru al unei orchestre („Maggio Musicale Fiorentino”, condusă de Riccardo Mutti) (n. 1947)

 

– 2021: A murit pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1953)

 

– 2022: A murit artista plastică și profesoara universitară Teodora Stendl; opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, tapiserie, desen, colaj, grafică, adeseori răsplătite cu importante premii naționale și internaționale; soția pictorului Ion Stendl (n. 1938)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Geneva: Elveția organizează o „mini-ministrială” a Organizației Mondiale a Comerțului la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, care va fi urmată de o conferință de presă

 

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, primul eveniment este Jubileul jurnaliștilor. Această primă manifestare jubiliară de amploare este programată în perioada 24 – 26 ianuarie, evenimentul fiind prilejuit de comemorarea liturgică, în 24 ianuarie, a Sfântului Francisc de Sales (1567-1622), patronul ceresc al jurnaliștilor

 

– Antakya, Turcia: Audiere în procesul privind blocul-turn de lux „Ronesans Residence”, care s-a prăbușit în timpul cutremurului din 2023

 

– Praga: Deschiderea Muzeului Alphonse Mucha, artist vizual, pictor și artist decorator ceh, care a excelat în stilul Art Nouveau

 

– Lome, Togo: Manifestări de marcare a Zilei Mondială a Culturii Africane

 

– Tokyo: Japonezul Naoya Inoue, campionul unificat al categoriei super-cocoş (WBC, WBA, IBF şi WBO), va lupta, pe 24 ianuarie, cu sud-coreeanul Kim Ye-joon, după ce challengerul iniţial, australianul Sam Goodman, a suferit o nouă accidentare la ochi şi a anunţat că nu va putea disputa meciul

 

– Kitzbühel, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (24 – 26 ian.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională a Educaţiei” este marcată din 2019, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia (3-5 dec. 2018). Adoptarea Rezoluţiei 73/25 „a demonstrat voinţa politică neclintită de a sprijini acţiunile eficiente pentru educaţie incluzivă, echitabilă şi de calitate pentru toţi, fără de care ţările nu ar reuşi să atingă obiectivul egalităţii de gen şi să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri şi adulţi neşcolarizaţi”. NOTĂ: „Ziua internaţională a educaţiei”, proclamată de UNESCO, a fost marcată, începând cu anul 1994, odată cu „Ziua profesorului”, la 5 octombrie, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”. În ţara noastră se sărbătoreşte și „Ziua învăţătorului” la 5 iunie, pe baza Legii nr. 289/2007, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823), întemeietorul învăţământului modern românesc

 

– „Ziua Mondială a Culturii Africane și Afrodescendenților”; desfășurată în fiecare an la 24 ianuarie, această zi celebrează numeroasele culturi vibrante ale continentului african și ale diasporei africane din întreaga lume și le promovează ca o pârghie eficientă pentru dezvoltare durabilă, dialog și pace. Ca o sursă bogată a moștenirii comune a lumii, promovarea culturii africane și a afrodescendenților este esențială pentru dezvoltarea continentului și pentru umanitate în ansamblu. UNESCO a adoptat data de 24 ianuarie drept Ziua Mondială a Culturii Africane și a Afrodescendenților la cea de-a 40-a sesiune a Conferinței Generale UNESCO din 2019. Această dată coincide cu adoptarea Cartei pentru Renașterea Culturală Africană în 2006 de către șefii de stat și de guvern din Uniunea Africană. Sărbătorirea acestei zile urmărește, de asemenea, să promoveze ratificarea și punerea într-o aplicare cât mai largă a acestei Carte de către statele africane, întărind astfel rolul culturii în promovarea păcii pe continent

 

– 41 d.H: A fost asasinat împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), proverbial pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale (n. 12 î.H.)

 

– 1679: S-a născut filosoful german Christian Wolff (m. 1754)

 

– 1705: S-a născut cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (numele real: Carlo Broschi) (m. 1782) – 320 de ani

 

– 1732: S-a născut Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician, politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (m. 1799)

 

– 1776: S-a născut E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (m. 1822)

 

– 1791: A murit sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (n. 1716)

 

– 1848: S-a născut Vasili Ivanovici Surikov, pictor rus cunoscut pentru picturile sale istorice prezentând episoade din secolul al XVII-lea și din perioada medievală a Rusiei (m. 1916)

 

– 1851: A murit compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (n. 1774)

 

– 1852: A murit Ján Kollár, poet, arheolog, om politic şi om de ştiinţă slovac (n. 1793)

 

– 1883: A murit compozitorul german de operă Friedrich von Flotow (n. 1812)

 

– 1888: S-a născut Hedwig (Vicki) Baum, prozatoare austriacă, stabilită în SUA din 1931 (m. 1960)

 

– 1901: S-a născut Jean Roche, medic şi biochimist francez; cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1992)

 

– 1902: S-a născut Jean Fayard, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1931 (m. 1978)

 

– 1917: S-a născut Ernest Borgnine (nume la naştere: Ermes Effron Borgnino), actor american de film şi televiziune (m. 2012)

 

– 1920: A murit Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian (n. 1884) – 105 ani

 

– 1926: S-a născut Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (m. 2013)

 

– 1928: S-a născut actorul francez de film Michel Serrault (m. 2007)

 

– 1933: S-a născut Claude Préfontaine, comediant canadian (m. 2013)

 

– 1939: S-a născut compozitorul american Bill Dees (cel care a compus piesa, devenită celebră, „Oh, Pretty Woman”) (m. 2012)

 

– 1941: S-a născut Neil (Leslie) Diamond, cântăreț, compozitor, muzician și actor american; cu 38 de melodii în Top 10 al celebrului Billboard (topul oficial al industriei muzicale din SUA), Diamond a vândut peste 100 de milioane de discuri la nivel mondial, făcându-l unul dintre cel mai bine vânduți muzicieni ai tuturor timpurilor

 

– 1945: S-a născut pictorul suprarealist elveţian Rudolf Hasler (m. 1999, la Barcelona, unde locuia din 1969) – 80 de ani

 

– 1950: S-a născut (în Alger) actorul francez de film Daniel Auteuil – 75 de ani

 

– 1953: S-a născut violistul, violonistul şi dirijorul rus Yuri Abramovici Başmet

 

– 1960: A murit pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer; unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai secolului al XX-lea (n. 1886) – 65 de ani

 

– 1961: S-a născut Nastassja Kinski, actriţă de film și fost model de origine germană

 

– 1962: A murit pictorul, sculptorul, scriitorul și pedagogul francez André Lhote (n. 1885)

 

– 1965: A murit Sir Winston Churchill, om politic britanic; ministru în repetate rânduri din 1906; şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955; scriitor; Premiul Nobel pentru literatură în 1953 (n. 1874) – 60 de ani

 

– 1983: A murit regizorul american de film George Cukor (n. 1899)

 

– 2003: A murit industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului „Fiat”, considerat un adevărat „monarh” al industriei de automobile italieneşti (n. 1921)

 

– 2011: A murit Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (n. 1949)

 

– 2012: A murit Theo Angelopoulos regizor, scenarist, producător şi actor grec de film (n. 1935)

 

– 2012: A murit actorul american James Farentino (n. 1938)

 

– 2013: A murit scriitorul american Richard G. Stern (n. 1928)

 

– 2015: A murit prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, considerat inventatorul formatului TV de tip talk-show; a fost inclus în Cartea Recordurilor Guiness pentru talk-show-ul cu cea mai mare perioadă de difuzare (43 de ani) (n. 1926) – 10 ani

 

– 2016: A murit matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (n. 1927)

 

– 2018: A murit cântărețul şi compozitorul britanic Mark E. Smith; membru al trupei post-punk britanice „The Fall” (n. 1957)

 

– 2021: A murit actorul american de televiziune Bruce Kirby (numele real Giovanni Bruno Quidaciolu) (n. 1925)

 

– 2021: A murit Arik Brauer, cântăreţ, compozitor, pictor, grafician, dansator, scenograf și profesor austriac; reprezentant al Şcolii Vieneze de Realism Fantastic (n. 1929)

 

– 2021: A murit actriţa, regizoarea, scenarista şi producătoarea suedeză Gunnel Lindblom (n. 1931)

 

– 2022: A murit, în SUA, Olavo Luiz Pimentel de Carvalho, cunoscut sub numele de Olavo de Carvalho, jurnalist și eseist brazilian, care a activat în domeniile istoriei filosofiei, religiei comparate și istoriei revoluțiilor (n. 1947)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 23 ianuarie

Calendarul zilei – 23 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 23 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 23 ianuarie

* Se împlinesc 560 de ani (1465) de când, între 23 şi 25 ianuarie, Ştefan cel Mare (domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504) asedia şi cucerea (după eşecul încercării din 22.VI.1462) cetatea Chilia (şi fortăreaţa Licostomo de pe insula din faţă), ocupată de o garnizoană ungară încă din vremea lui Iancu de Hunedoara. Chilia şi Cetatea Albă erau puncte-cheie în apărarea contra turcilor

* Cu 513 ani în urmă (1512), în Ţara Românească, începea domnia lui Neagoe Basarab (până la 15.IX.1521). Pe plan intern a dus o politică de întărire a autorităţii centrale. În bune relaţii cu Ungaria, Polonia şi Veneţia, s-a bucurat şi de încrederea turcilor. A avut însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii, fiind autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, şi ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517). Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab la 26 septembrie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti

* În urmă cu 204 ani (1821) începea revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. Acesta a adresat o Proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti prin care îi chema la luptă. „Proclamația de la Padeș” (Gorj, aproape de Tismana) din 23 ianuarie/4 februarie 1821 este un document programatic al revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din București (în fapt al Ţării Româneşti) care cuprindea o serie de revendicări în conformitate cu dorința generală de modernizare a societății românești. Deşi înfrântă, mişcarea a inaugurat revoluţiile româneşti moderne şi a determinat înlăturarea regimului fanariot şi restabilirea domniilor pământene

* Acum 197 de ani (1828) începea istoria Liceului Naţional din Iaşi (actualul Colegiu Naţional Iaşi), cel mai vechi liceu din Moldova. Cărturarul Gheorghe Asachi înfiinţa, la această dată, „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” cu clase gimnaziale, având ca limbă de predare româna

* Cu 147 de ani în urmă (1878) avea loc semnarea, la Adrianopol (azi Edirne/Turcia), între Rusia şi Imperiul Otoman, a armistiţiului în războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878. Reprezentantul României, colonelul Eraclie Arion, nu a fost acceptat de cele două puteri să participe la negocieri şi la semnarea armistiţiului (23.I/4.II)

* În urmă cu 107 ani (1918) era adresat României ultimatumul din partea Puterilor Centrale, prin care era somată ca, în termen de patru zile, să-şi facă cunoscute intenţiile în vederea încheierii păcii (23.I./5.II)

* Acum 76 de ani (1949) apărea Decretul pentru înfiinţarea Miliţiei (cu circa 40.000 de angajaţi), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în sarcinile ei intrând şi paza frontierelor. Prin acelaşi decret s-au desfiinţat Poliţia şi Jandarmeria. Prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 s-a reînfiinţat Poliţia Română, ale cărei competenţe au fost reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002

* Sunt marcați 70 de ani (1955) de când avea loc, la Paris, prima audiţie a „Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente soliste”, de George Enescu (compusă în 1954)

* Tot 70 de ani se împlinesc de când avea loc prima audiţie integrală a oratoriului „Tudor Vladimirescu”, de Gh. Dumitrescu

* Cu 52 de ani în urmă (1973) preşedintele american, Richard Nixon, anunţa încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilităţilor din Vietnam. Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam a fost semnat la Paris, câteva zile mai târziu, la 27 ianuarie

* Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) hotăra, în urmă cu exact 35 de ani (1990), participarea FSN la alegeri şi stabilirea datei acestora pentru 20 mai 1990. Doina Cornea a demisionat din CFSN, precizând că nu doreşte să ia parte la lupta pentru putere în situaţia în care FSN porneşte în campania electorală net avantajat. La 30 ianuarie se retrage din CFSN şi Ana Blandiana. La 6.II.1990, FSN a fost înregistrat la Tribunal ca partid politic, avându-l ca preşedinte pe Ion Iliescu

* Acum 34 de ani (1991) avea loc semnarea Acordului standard de bază de cooperare între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

* Cu doar 5 ani în urmă (2020) cei peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei (China), în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Țările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China, iar frontierele au început să se închidă

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1549: A murit Johannes Honterus (născut Holler), învăţat umanist sas din Transilvania; adept al luteranismului, a reformat biserica săsească din Braşov (1542) şi a înfiinţat, tot aici, prima tipografie transilvăneană (1535) şi un gimnaziu pe baze umaniste, gimnaziul săsesc din curtea Bisericii Negre, azi liceul ce-i poartă numele; tot la insistenţele lui se înfiinţează, la Braşov, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie şi în Ţara Românească şi Moldova; Honterus este înmormântat în Biserica Neagră (n. 1498)

 

– 1819: S-a născut Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (m. 1895)

 

– 1899: S-a născut medicul Eugen Aburel; inovator al unor tehnici chirurgicale recunoscute în întreaga lume (m. 1975)

 

– 1901: A murit Matei Vlădescu, om politic și general, erou al Războiului de Independență al României și ministru al apărării naționale (n. 1835)

 

– 1922: S-a născut Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului; la 20 august 1970, stabilește un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m (m. 1983)

 

– 1928: S-a născut Mircea Horia Simionescu, prozator, publicist şi eseist (m. 2011)

 

– 1938: S-a născut Grigore Gonța, actor, regizor, director de teatru și profesor universitar

 

– 1938: S-a născut compozitorul şi pianistul Constantin Simionescu (m. 2014)

 

– 1940: S-a născut poeta, eseista şi publicista Ileana Mălăncioiu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 – 85 de ani

 

– 1945: S-a născut Gelu Negrea, critic și istoric literar, romancier, regizor de teatru și jurnalist – 80 de ani

 

– 1958: S-a născut Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (m. 2004)

 

– 1970: S-a născut maratonista Constantina Diţă-Tomescu, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing 2008; în 2009 a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie – 55 de ani

 

– 1989: S-a născut exploratorul Radu Păltineanu; s-a dedicat explorării celor mai sălbatice colțuri ale Terrei prin mijloace non-motorizate, fie pe bicicletă, pe jos, în caiac/canoe sau pe schiuri; pentru expediția sa, în premieră națională, de traversare a celor două Americi pe bicicletă a fost numit „Aventurierul European al anului 2018” (din Alaska – SUA până în Ţara de Foc – Argentina, a făcut peste 34.554 de kilometri pedalând și 4100 km navigând, într-o expediţie care a durat peste 3 ani); în prezent explorează Oceania

 

– 1989: A murit geograful Nicolae Al. Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1905)

 

– 1996: A murit Ion Vicol, dirijor, pedagog şi teoretician (n. 1898)

 

– 2000: A murit chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1909) – 25 de ani

 

– 2014: A murit Alexandru Andriescu, critic şi istoric literar, filolog (n. 1926)

 

– 2015: A murit Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (n. 1926) – 10 ani

 

– 2016: A murit prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (n. 1931)

 

– 2016: A murit Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (n. 1935)

 

– 2018: A murit Aspazia Oţel Petrescu, memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (n. 1923)

 

– 2020: A murit artistul plastic Victor Bratu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Pictură București (n. 1956) – 5 ani

 

– 2021: A murit Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon (n. 1960)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Washington, DC/ Davos: Președintele SUA, Donald Trump va participa, prin videoconferinţă, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos (20 – 24 ian.), la doar câteva zile după ce și-a preluat al doilea său mandat de preşedinte al Statelor Unite

 

– Davos, Elveția: Forumul Economic Mondial (20 – 24 ian.) va găzdui următoarele evenimente:

  • Discurs al președintelui argentinian Javier Milei
  • Masă rotundă privind taxele vamale, cu comisarul european Valdis Dombrovskis și directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala
  • Dialog cu Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel și lider interimar al Bangladeshului (14:00)

 

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea cu Liga Arabă

 

– Seul, Coreea de Sud: A patra audiere în procesul de punere sub acuzare a președintelui Yoon Suk Yeol

 

– Bangkok, Thailanda: Intrarea în vigoare a legii care legalizează căsătoriile între persoane de același sex

 

– Wuhan, China: Sunt marcați 5 ani de la declararea primei carantine pentru combaterea Covid-19

 

– SUA: Audiere în privința sentinței pentru soldatul Korbein Schultz, care a pledat vinovat pentru vânzarea secretelor apărării Chinei

 

– New York: American Airlines – rezultate din trimestrul al IV-lea

 

– Nairobi: Audiere privind procedura de demitere a vicepreședintelui Rigathi Gachagua

 

– Los Angeles: Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice (AMPAS) din Statele Unite a decis să anuleze tradiţionalul dineu al nominalizaţilor la premiile Oscar, în contextul în care oraşul Los Angeles, principalul centru al industriei cinematografice americane, este în continuare afectat de incendii devastatoare. Astfel, nominalizările la premiile Oscar din 2025 vor fi anunţate în format online pe 23 ianuarie de AMPAS, instituţia care decernează aceste trofee importante, dineul tradiţional al nominalizaţilor, programat iniţial să se desfăşoare în Beverly Hills pe 10 februarie, fiind anulat

 

– Park City, SUA: Festivalul de Film Sundance 2025 (23 ian. – 2 feb.)

 

– Valencia, Venezuela: Fotbal – Campionatul Sud-American Under-20 (23 ian. – 16 feb.)

 

– Monte Carlo: Auto – Raliul Monte Carlo (WRC) (23 – 26 ian.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Mondială a Scrisului de Mână” (Handwriting Day) a fost instituită cu scopul de a aminti despre frumusețea și unicitatea scrisului de mână și despre necesitatea folosirii semnăturii de mână. Inițiatoarea acestei zile este Asociația producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept sărbătoarea „scrisului de mână”. Coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock (1737 – 1793), unul din cei mai proeminenți oameni de stat americani, care și-a pus primul semnătura pe Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii

 

– 1598: S-a născut arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (m. 1666)

 

– 1737: S-a născut John Hancock, comerciant, om de stat și unul dintre cei mai proeminenți patrioți ai Revoluției americane; a servit ca de om de stat în funcțiile de primul președinte al celui de-al doilea Congres Continental, respectiv ca întâiul guvernator al statului Massachusetts (m. 1793)

 

– 1744: A murit Giovanni Battista Vico (sau Vigo), filosof, retorician, istoric și jurist italian (n. 1668)

 

– 1752: S-a născut Muzio Clementi, pianist, profesor, dirijor şi compozitor italian (m. 1832)

 

– 1783: S-a născut Stendhal (psudonimul lui Henri-Marie Beyle), scriitor francez, unul dintre creatorii romanului realist francez; ofiţer în războaiele napoleoniene; diplomat (m. 1842)

 

– 1832: S-a născut pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (m. 1883)

 

– 1840: S-a născut Ernst Karl Abbe, fizician german; a elaborat teoria formării imaginilor în microscop şi a adus contribuţii fundamentale la teoria şi la construcţia instrumentelor optice; împreună cu Otto Schott şi Carl Zeiss, a pus bazele opticii moderne (m. 1905) – 185 de ani

 

– 1862: S-a născut matematicianul german David Hilbert, creatorul geometriei axiomatice şi al formalismului logic (m. 1943)

 

– 1872: S-a născut fizicianul francez Paul Langevin; autor al teoriei magnetismului; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (m. 1946)

 

– 1883: A murit Gustave Doré, pictor, desenator şi litograf francez (n. 1832)

 

– 1888: A murit dramaturgul francez Eugène Labiche (n. 1815)

 

– 1898: S-a născut (la Riga, Letonia) Serghei Eisenstein, regizor, scenarist, scenograf şi teoretician rus de film; a revoluţionat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului; inventatorul filmului politic sovietic (m. 1948)

 

– 1907: S-a născut fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1949; renumit pentru descoperirea mezonului – particulă elementară instabilă, neutră sau cu sarcină electrică, având masa cuprinsă între masa electronului și cea a protonului (m. 1981)

 

– 1908: A murit Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (n. 1860)

 

– 1910: S-a născut (în Belgia) Jean Reinhardt, zis Django, chitarist francez de jazz, compozitor și șef de formație; considerat unul din cei mai mari chitariști de jazz ai tuturor timpurilor; Cvintetul înființat împreună cu violonistul Stéphane Grappelli, „Quintette du Hot Club de France”, este considerat unul din cele mai inovative din întreaga istorie a muzicii de jazz (m. 1953) – 115 ani

 

– 1915: S-a născut Arthur Lewis, economist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979 (m. 1991) – 110 ani

 

– 1916: S-a născut fotojurnalistul american David Douglas Duncan; faimos pentru fotografiile sale din războiul din Coreea şi pentru portretele realizate lui Pablo Picasso (m. 2018)

 

– 1918: S-a născut Gertrude B. Elion, om de ştiinţă american, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1988 (m. 1999)

 

– 1918: A murit Eugenio Lucas Villaamil, pictor spaniol (n. 1858)

 

– 1921: S-a născut sculptorul italian Silvio Gazzaniga, cel care a realizat trofeul Cupei Mondiale la fotbal (m. 2016)

 

– 1922: A murit Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (n. 1855)

 

– 1928: S-a născut Jeanne Moreau, actriţă de film şi regizoare franceză; legendă a cinematografiei franceze și simbol al libertății femeilor (m. 2017)

 

– 1929: S-a născut chimistul canadian de origine maghiară John Charles Polanyi, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1986, împreună cu Dudley R. Herschbach şi Yuan T. Lee

 

– 1930: S-a născut (în Insula Santa Lucia din arhipelagul Antilelor) Derek Walcott, poet, dramaturg, ziarist şi pictor antilez de limbă engleză; a contribuit la aducerea literaturii caraibiene în atenţia lumii; Premiul Nobel pentru literatură în 1992 (m. 2017) – 95 de ani

 

– 1931: S-a născut actriţa și pictorița italiană Lucía Bosé; stabilită în Spania (m. 2020)

 

– 1931: A murit balerina rusă Anna Pavlova (n. 1881). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1885

 

– 1944: S-a născut actorul olandez Rutger Hauer, devenit cunoscut după apariţia în filmul „Blade Runner” (1982) (m. 2019)

 

– 1944: A murit pictorul norvegian Edvard Munch (n. 1863)

 

– 1947: A murit Pierre Bonnard, pictor, ilustrator de carte şi litograf francez (n. 1867)

 

– 1948: S-a născut Anita Pointer, una dintre membrele The Pointer Sisters, formaţie premiată cu mai multe trofee Grammy, cunoscută pentru hituri pop, country şi R&B din anii ’70 şi ’80 precum „I’m So Excited”, „Jump (For My Love)” şi „Fire” (m. 2022)

 

– 1956: S-a născut Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (m. 2017)

 

– 1956: A murit Sir Alexander Korda, regizor de film şi producător britanic de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (n. 1893)

 

– 1976: A murit Paul Robeson, cântăreţ afro-american; actor de teatru şi film (n. 1898)

 

– 1981: A murit compozitorul american Samuel Barber (n. 1910)

 

– 1986: A murit pianista şi profesoara franceză Yvonne Lefebure (n. 1898)

 

– 1986: A murit sculptorul german Joseph Beuys (n. 1921)

 

– 1989: A murit Salvador Dali, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (n. 1904)

 

– 2002: A murit Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi sociologi francezi; opera sa, tradusă în zeci de limbi în toată lumea, a exercitat o influenţă considerabilă asupra ştiinţelor sociale contemporane (n. 1930)

 

– 2004: A murit Helmut Newton (numele la naștere Helmut Neustädter), artist fotograf german de origine australiană (n. 1920)

 

– 2005: A murit actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (n. 1925) – 20 de ani

 

– 2007: A murit Ryszard Kapuściński, jurnalist, scriitor și profesor polonez; maestru al reportajului; a întruchipat ideea clasică a reporterului care își riscă propria viață pentru a obține informații de primă mână; a căutat și a raportat despre modul în care evenimentele istorice ale lumii au afectat chiar inima societăților în care s-au întâmplat; de-a lungul vieții sale, a asistat la 27 de revoluții, a fost în prima linie a 12 războaie, a supraviețuit patru condamnări la moarte, malarie și tuberculoză (n. 1932)

 

– 2013: A murit actriţa americană Janice Knickrehm (n. 1925)

 

– 2013: A murit scriitorul ceh Alex Koenigsmark (n. 1944)

 

– 2013: A murit scenaristul american Tom Anthony Jankiewicz (n. 1963)

 

– 2014: A murit compozitorul italian de muzică de film Riz Ortolani (n. 1926)

 

– 2015: A murit Abdallah Bin Abdulaziz, Rege al Arabiei Saudite între anii 2005-2015 (n. 1924) – 10 ani

 

– 2018: A murit Nicanor Parra, poet, fizician, matematician și profesor chilian; definitoriu pentru întreaga creaţie a lui este volumul „Poeme şi antipoeme” (1954), care marchează trecerea de la poem la antipoem; a câștigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (n. 1914)

 

– 2018: A murit muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (n. 1939)

 

– 2020: A murit economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (n. 1952) – 5 ani

 

– 2021: A murit actorul american Hal Holbrook; celebru pentru portretizarea scriitorului Mark Twain (n. 1925)

 

– 2021: A murit Larry King (nume real Lawrence Harvey Zeiger), celebru jurnalist de televiziune și radio, producător și editorialist american; recunoscut în SUA ca unul dintre cei mai mari intervievatori; realizatorul primului program naţional de radio cu invitaţi în direct, „The Larry King Live Show”, preluat, în 1985, de postul de televiziune Cable News Network (CNN), devenind astfel primul program din lume cu telefoane şi invitaţi în direct, program care a durat până în 2010; cofondator al companiei de producţie „Ora TV”; a înfiinţat „Larry King Cardiac Foundation” (n. 1933)

 

– 2022: A murit designerul francez Manfred Thierry Mugler, care a dominat lumea modei în anii ’80 (n. 1948)

 

– 2022: A murit Renato Cecchetto, actor italian (n. 1951)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 22 ianuarie

Calendarul zilei – 22 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 22 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 22 ianuarie

* Acum 199 de ani (1826) fortăreaţa Callao din Peru, ultimul centru de rezistenţă al colonialiştilor spanioli din America de Sud, a capitulat în faţa mişcărilor de eliberare naţională izbucnite pe acest continent

* Cu 166 de ani în urmă (1859) la Hanovra (Germania), avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră, op. 15 de Johannes Brahms, autorul interpretând la pian

* În urmă cu 163 de ani (1862) avea loc formarea primului guvern unitar al Principatelor Române, în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu (22.I/3.II – 8/20.VI.1862)

* Se marchează 120 de ani (1905) de când în Rusia izbucnea prima revoluţie cu caracter democratic (revoluţia burghezo-democratică din 1905-1907), îndreptată împotriva autocratismului ţarului Nicolae al II-lea, reprimată de autorităţi

* Acum 73 de ani (1952) era înfiinţat Institutul de Gerontologie şi Geriatrie, primul de acest fel din lume, conducerea fiind încredinţată de la început marii doamne a geriatriei şi gerontologiei româneşti şi internaţionale, prof. dr. Ana Aslan. A devenit Institut Naţional în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”

* Cu 62 de ani în urmă (1963) preşedintele Franţei, Charles de Gaulle şi cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, au semnat Tratatul franco-german de prietenie – Tratatul de la Élysée – care punea bazele reconcilierii dintre cei doi foşti inamici din al Doilea Război Mondial. Acordul obliga ambele guverne să se consulte cu privire la toate aspectele importante ale politicii externe, politicii de securitate, activităţilor care au ca public predilect tinerii şi politica culturală. De asemenea, au fost stabilite la nivel guvernamental întâlniri la intervale regulate. De la acea dată, şefii statelor francez şi german au păstrat o relaţie puternică, de multe ori considerată ca fiind motorul Uniunii Europene

* Acum 26 de ani (1999) avea loc semnarea, la București, a Convenției dintre guvernul român și cel bulgar privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ și a titlurilor știintifice din cele două state

* Tot 26 de ani se marchează (1999) de la marşul celor 10.000 de mineri din Valea Jiului spre Capitală era oprit în urma „Acordului de la Cozia”, semnat între Guvernul României şi reprezentanţi ai minerilor. Minerii au plecat spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă. Ei au reuşit să străpungă barajele şi dispozitivele forţelor de ordine, instalate la Lainici, Târgu Jiu şi Costeşti, neputând fi opriţi din drumul lor

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1828, 22.I./3.II: S-a născut Elena Ghika (pseudonim literar: Dora d’Istria), scriitoare, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (m. 1888)

 

– 1869: S-a născut (la Peristeri/Grecia) Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1938)

 

– 1879: S-a născut Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor excelente manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (m. 1940)

 

– 1885: S-a născut Gheorghe Demetrescu, matematician, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969) – 140 de ani

 

– 1888: S-a născut prozatoarea Cora Irineu (Elene D. Friedman); comentariul său despre „Marcel Proust şi romanul subconştientului” (1922) se înscrie printre primele ecouri româneşti ale novatoarei opere proustiene (m. 1924; s-a sinucis)

 

– 1904: A murit I.[on] C.[onstantin] Fundescu, folclorist, gazetar şi poet (n. 1836)

 

– 1905: A murit Ştefan Fălcoianu, general (şef al Statului Major în Războiul de independenţă de la 1877-1878), matematician şi istoric; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române între anii 1886-1888, 1891-1892 şi 1898-1899 (n. 1835) – 120 de ani

 

– 1907: S-a născut scriitoarea Valeria Sadoveanu, soția lui Mihail Sadoveanu (m. 1985)

 

– 1907, 22.I/3.II: A murit Vincenţiu Babeş, jurist, publicist, om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni; fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani; tatăl lui Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1821)

 

– 1921: S-a născut Alexandru Sever (pseudonimul lui Solomon Silberman), prozator, dramaturg şi eseist, stabilit în Israel (m. 2010)

 

– 1921: S-a născut Camelia Dăscălescu, compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă; producător muzical şi pedagog (m. 2016)

 

– 1922: S-a născut Paul Sava, actor şi poet (m. 1995, la Paris, unde emigrase)

 

– 1922: A murit Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist; a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900) (n. 1854)

 

– 1936: S-a născut poetul şi prozatorul Mihai Negulescu

 

– 1936: S-a născut actorul de teatru şi film, regizorul şi scriitorul George Motoi (m. 2015)

 

– 1957: A murit medicul dermatolog și profesorul universitar Coriolan Tătaru; este considerat fondatorul școlii clujene de dermatologie; s-a numărat printre primii medici din lume care a preconizat tratamentul intensiv și precoce în sifilis; primul dermatolog din România care s-a ocupat de problema dermatozelor profesionale și a bolilor alergice cutanate (n. 1889)

 

– 1958: S-a născut actorul Bogdan Stanoevici, fost ministru pentru românii de pretutindeni în Guvernul Ponta, în perioada martie – decembrie 2014 și fost manager al Circului Metropolitan din Bucureşti în perioada 2017-2020 (m. 2021)

 

– 1966: S-a născut Caius Dobrescu, poet, eseist şi romancier

 

– 2001: A murit editorul francez de origine aromână Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române (n. 1921, în Grecia)

 

– 2004: A murit Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română; emigrat în SUA din 1975 (n. 1925)

 

– 2008: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ştefan Niculescu; preocupat de studiul muzicilor arhaice (europene şi extra-europene); director-fondator al festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (1991); membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1927)

 

– 2012: A murit Tudor Mărăscu, regizor de teatru şi film, profesor (n. 1940)

 

– 2013: A murit şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (n. 1932)

 

– 2016: A murit Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (n. 1945)

 

– 2019: A murit Leon Baconsky, traducător, critic şi istoric literar; frate cu poetul A.[natol] E.[milian] Baconski (n. 1928, la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina)

 

– 2020: A murit mineralogul Constantin Gruescu; a întemeiat, în 1945, Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului, în localitatea Ocna de Fier, primul muzeu particular de mineralogie estetică din România (n. 1924) – 5 ani

 

– 2021: A murit prof. dr. Gheorghe D. Mateescu, chimist; cercetări în domeniile: chimie analitică, chimie fizică, bioenergetică, rezonanță magnetică a metabolismului mitocondrial; a acordat o atenție specială promovării rezonanței magnetice atât în țara sa natală cât și SUA (unde a emigrat în 1967), fondând în 1965 primul Laborator de Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) din România și organizând aici, timp de 19 ani, Școala Internațională de Vară în domeniul NMR/MRI și MRS (1995-2014) pentru specializarea în rezonanță magnetică a radiologilor și oamenilor de știință din diferite domenii conexe; aceasta a condus la crearea Societății de Rezonanță Magnetică în România (SRMMR) și a ISMRM, Romanian Chapter, sub egida ISMRM (International Society for Magnetic Resonance in Medicine); în SUA a fost Profesor Emeritus al Case Western Reserve University, unde a predat Cursuri de RMN, a condus lucrări de masterat și doctorat și a fost fondator și director al MAIF, Centrul de Instrumentație Analitică Majoră (1970-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1928, la Pitești)

 

– 2022: A murit Corneliu „Bibi” Ionescu, membru fondator şi basistul trupei de rock „Sfinx” (din 1962 până în 1994, când trupa s-a desfiinţat); constructor de instrumente şi dispozitive muzicale; membru fondator al companiei de producţie Stage Expert, reputată în mediul profesioniştilor din industria spectacolelor şi mass-media vizuală (n. 1945)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Davos, Elveția: În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (20-24 ian.), vor avea loc următoarele evenimente:

  • Discursul secretarului general al ONU Antonio Guterres
  • Dialog cu premierul palestinian Mohammed Mustafa
  • Discurs al premierului spaniol Pedro Sanchez
  • Dialog cu prim-ministrul malaysian Anwar Ibrahim
  • Dialog cu vicepreședintele iranian pentru afaceri strategice Javad Zarif

 

– New York: Reuniuni ale Consiliului de Securitate al ONU privind situaţiile din Columbia şi Haiti

 

– San Jose, California: Samsung urmează să dezvăluie cele mai recente experiențe mobile de inteligență artificială cu lansarea noii sale serii Galaxy S. Compania a anunțat că următorul său eveniment „Unpacked” este programat pentru 22 ianuarie, când publicul va avea ocazia să vadă mai îndeaproape cum noua generație de smartphone-uri își propune să facă tehnologia de zi cu zi mai inteligentă, mai simplă și mai conectată. Evenimentul va fi transmis în direct la nivel global, astfel încât oricine poate urmări pentru a vedea ce pregătește Samsung. Evenimentul Unpacked va avea loc în San Jose, California, începând cu ora 20:00, ora României

 

– Madrid: Târgul Internațional de Turism de la Madrid (FITUR) (22 – 26 ian.)

 

– Paris: Ziua consultării sociale la Ubisoft

 

– New York: Halliburton – rezultate financiare din al IV-lea trimestru și rezultate anuale

 

– New York: Procter & Gamble – rezultate din al doilea trimestru

 

– New York: Tesla – rezultate din trimestrul IV

 

– Londra: Licitație a Casei Christie’s pentru colecția de chitare a lui Jeff Beck (n. 1944 – m. 2023)

 

– Paris: Interzicerea pescuitului pentru anumite nave din Golful Biscaya pentru conservarea cetaceelor ​​(22 ian. – 20 feb.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Culturii Maghiare” este sărbătorită începând cu anul 1989 în multe locuri ale lumii; a fost aleasă această zi pentru că atunci, în 1823, a finalizat poetul maghiar Kölcsey Ferenc manuscrisul poeziei intitulate „Himnusz”, care a devenit, din 1844, textul Imnului Ungariei. NOTĂ: Ziua de 13 noiembrie a devenit oficial, din 2015, „Ziua limbii maghiare” în România

 

– 1561: S-a născut Francis Bacon, om politic şi filosof englez (m. 1626)

 

– 1592: S-a născut Pierre Gassendi, fizician, matematician, astronom, filozof și călugăr iezuit francez (m. 1655)

 

– 1729: S-a născut Gotthold Ephraim Lessing, scriitor, critic de artă şi filosof iluminist german (m. 1781)

 

– 1744, 22/23: A murit Giambatista (Giovanni Battista) Vico, filosof şi jurist italian; unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei (n. 1668)

 

– 1775: S-a născut André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului (m. 1836) – 250 de ani

 

– 1788: S-a născut poetul englez George Gordon Byron (m. 1824)

 

– 1849: S-a născut August Strindberg, romancier şi dramaturg suedez (m. 1912)

 

– 1875, 22/23: S-a născut unul dintre pionierii cinematografiei americane, regizorul David Wark Griffith; creator al unui limbaj modern şi al montajului în film, a fost considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale” (m. 1948) – 150 de ani

 

– 1879: S-a născut Francis Picabia, pictorul, desenatorul şi poetul francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului şi al artei abstracte; ilustrator de carte (m. 1953)

 

– 1882: S-a născut Louis Pergaud, scriitor francez, poet de război și soldat care a câștigat Premiul Goncourt în 1910; cea mai importantă lucrare a sa a fost romanul „La Guerre des boutons” (m. 1915)

 

– 1888: A murit dramaturgul francez Eugène Labiche (n. 1815)

 

– 1889: S-a născut medicul ungar István Ruszenyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1974)

 

– 1892: S-a născut industriaşul francez Marcel Dassault; constructor de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Bréguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage IIIC, V, 50, F-1 ş.a. (m. 1986)

 

– 1897: S-a născut soprana americană Rosa Ponselle (m. 1981)

 

– 1901: A murit regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”, îi succede Eduard al VII-lea (n. 1819)

 

– 1909: S-a născut Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (m. 1974)

 

– 1911: S-a născut Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (m. 1990)

 

– 1916: S-a născut compozitorul francez Henri Dutilleux (m. 2013)

 

– 1919: A murit pictorul suedez Carl Larsson (n. 1853)

 

– 1920: S-a născut filosoful american Irving Kristol; fondator al curentului cultural şi politic neoconservator (m. 2009) – 105 ani

 

– 1921: S-a născut compozitorul francez de jazz André Hodéir (m. 2011)

 

– 1922: A murit Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru Pace în 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (n. 1837)

 

– 1922: A murit Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (n. 1854)

 

– 1924: S-a născut (în Ungaria) producătorul american de televiziune Robert Halmi Sr. (m. 2014)

 

– 1931: S-a născut Sam Cooke, cântăreț, compozitor, producător și antreprenor american, una dintre cele mai importante figuri din istoria muzicii afro-americane, alături de Ray Charles, și unul dintre cei mai influenți vocaliști de culoare de după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1964)

 

– 1936: S-a născut Alan Heeger, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2000, alături de Alan G. MacDiarmid şi Hideki Shirakawa

 

– 1937: S-a născut compozitorul american Al Kasha (m. 2020)

 

– 1940: S-a născut actorul britanic John Hurt (nume complet: Sir John Vincent Hurt) (m. 2017) – 85 de ani

 

– 1943: S-a născut jurnalistul, scriitorul și editorul german Wilhelm Genazino (m. 2018)

 

– 1953: S-a născut Myung-Whun Chung, pianist şi dirijor american de origine coreeană

 

– 1960: S-a născut Michael Hutchence, liderul formaţiei australiene INXS (m. 1997) – 65 de ani

 

– 1963: S-a născut regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (m. 2017)

 

– 1973: A murit Lyndon B.[aines] Johnson, om politic democrat american; vicepreşedinte (1961-1963) şi preşedinte al SUA între anii 1963 (după asasinarea preşedintelui John Kennedy) şi 1969 (n. 1908)

 

– 1975: S-a născut compozitorul şi violoncelistul ucrainean Zoltan Almashi – 50 de ani

 

– 1994: A murit Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (n. 1910)

 

– 1994: A murit americanul Irving B. Kahn, un pionier al televiziunii prin cablu, inventatorul teleprompterului (n. 1917)

 

– 1994: A murit Telly Savalas, actor de film şi cântăreţ american de origine greacă (n. 1922)

 

– 2005: A murit Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (n. 1916) – 20 de ani

 

– 2007: A murit Abatele Pierre (pe numele adevărat: Henry Grouès), cunoscut preot francez, cel care a fondat (în 1949) prima comunitate Emmaüs din lume (la Neuilly-Plaisance, Franţa), un grup activ acum în 42 de ţări, care-i ajută pe cei săraci şi pe refugiaţi (n. 1912)

 

– 2008: A murit actorul american de film Heath Ledger; una dintre cele mai mediatizate vedete ale industriei filmului în anul 2008: Premiul Oscar post-mortem pentru cel mai bun actor în rol secundar, în filmul „The Dark Knight” (n. 1979)

 

– 2017: A murit Masaya Nakamura, om de afaceri japonez, pionier al jocurilor pe calculator şi al parcurilor de distracţie; cunoscut ca „părintele Pac-Man”, celebrul joc al anilor 1980; fondator al companiei japoneze de jocuri video „Namco” (n. 1925)

 

– 2018: A murit Ursula K. Le Guin (nume la naștere: Ursula Kroeber), scriitoare americană, considerată una dintre cele mai bune autoare de science fiction și fantasy modern (n. 1929)

 

– 2020: A murit Sonny Grosso, legendarul detectiv al Departamentului de Poliţie din New York (NYPD), ale cărui misiuni, alături de colegul său Eddie Egan, au constituit sursa de inspiraţie pentru filmul cult din 1971 „The French Connection”; a devenit producător la Hollywood după spectaculoasa transpunere pe ecrane a dezarticulării unei reţele de traficanţi de heroină (n. 1930, în Germania) – 5 ani

 

– 2021: A murit Juan Salvador Guzmán Tapia, avocat, judecător, profesor de drept, apărător al drepturilor omului şi scriitor chilian; cunoscut pentru procesul intentat dictatorului chilian Augusto Pinochet, privind încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale între 1973 și 1990 (n. 1939)

 

– 2022: A murit actriţa americană Kathryn Kates (n. 1948)

 

– 2023: A murit Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol (n. 1953)

 

– 2023: A murit Hossein Shahabi, regizor de film, scenarist și producător iranian de film (n. 1967)

 

– 2024: A murit Arno Allan Penzias, fizician și astronom american de origine germană; Premiul Nobel pentru fizică pe 1978 pentru studiile efectuate asupra radiației cosmice de fond (n. 1933, în Germania) – 1 an

 

– 2024: A murit Luigi Riva, cunoscut ca Gigi Riva sau după porecla lui Rombo di Tuono (Fulgerul), fost jucător italian de fotbal și cel mai bun marcator din istoria Italiei; jucător emblematic pentru echipa Cagliari (n. 1944) – 1 an

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei vineri, 7 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 7 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie * În urmă cu 284 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin...

Calendarul zilei – 7 februarie
Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei joi, 6 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 6 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 6 februarie * Acum 329 de ani (1696) apărea, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagov, prima tipăritură,...

Calendarul zilei – 6 februarie
Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei miercuri, 5 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 5 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 5 februarie * Acum 312 ani (1713), în ziua prăznuirii Sfintei Agata, în urma unei descoperiri dumnezeieşti,...

Calendarul zilei – 5 februarie
Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei marți, 4 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 4 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 4 februarie * Cu 236 de ani în urmă (1789) era ales primul preşedinte al S.U.A., George Washington, general şi om...

Calendarul zilei – 4 februarie
Calendarul zilei luni, 3 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 3 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 3 februarie * Se împlinesc 145 de ani (1880) de la constituirea oficială a Partidului Conservator, prin fuziunea mai...

Calendarul zilei – 3 februarie
Calendarul zilei duminică, 2 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 2 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 2 februarie * Se împlinesc 630 de ani (1395) de când apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Neamţului....

Calendarul zilei – 2 februarie
Calendarul zilei sâmbătă, 1 februarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 1 februarie

S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie * Acum 202 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un...

Calendarul zilei – 1 februarie
Calendarul zilei vineri, 31 ianuarie 2025, 05:00

Calendarul zilei – 31 ianuarie

S-a întâmplat într-o zi de 31 ianuarie * Cu 181 de ani în urmă (1844) Adunarea Obştească a Moldovei vota, la propunerea domnitorului Mihail...

Calendarul zilei – 31 ianuarie

Calendarul zilei – 21 ianuarie

Calendarul zilei – 21 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 21 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 21 ianuarie 2025, 14:57

S-a întâmplat într-o zi de 21 ianuarie

* În urmă cu 377 de ani (1648) apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan

* Acum 119 ani (1906) avea loc prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne

* Cu 106 ani în urmă (1919) membrii mişcării Sinn Fein („Noi înşine”) au boicotat Parlamentul britanic şi au constituit un Parlament irlandez la Dublin (nerecunoscut de englezi), care proclama, la această dată, independenţa Irlandei. Eamon de Valera era ales prim-ministru al Irlandei (1919-1922)

* Se împlinesc 105 ani (1920) de la încheierea lucrărilor Conferinţei de Pace de la Paris (începute la 18.I.1919), la care a participat şi o delegaţie română (Ion I. C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu ş.a.). Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa a avut o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

* În urmă cu 84 de ani (1941), între 21 şi 23 ianuarie, mişcarea legionară a organizat o rebeliune armată, prin care urmărea înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat, ocazie cu care au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu

* Acum 71 de ani (1954) a fost lansat la apă primul submarin atomic american, „USS Nautilus”, numit astfel după celebrul submarin din romanul lui Jules Verne „20.000 de leghe sub mări”. Construcţia submarinului a început în iunie 1952, la Groton, statul Connecticut. A fost retras din serviciu la 3 martie 1980 şi este expus la Muzeul Submarinelor din Groton. A fost primul submarin operațional din lume care a funcționat cu energie nucleară și primul submarin care a finalizat un tranzit scufundat al Polului Nord la 3 august 1958

* Se marchează 60 de ani (1965) de când Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi a intrat în vigoare la 4 ianuarie 1969. România a aderat la Convenţie la 15 septembrie 1970

* Acum 53 de ani (1972) se deschidea, la Bucureşti, Reprezentanţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

* În urmă cu 48 de ani (1977) avea loc restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania, la nivel de ambasadă. Spania a recunoscut independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie / 5 iulie 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. La 4 aprilie 1946, guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil. În data de 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari, iar la 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când studioul teritorial Radio Constanţa al Radiodifuziunii Române a fost cel dintâi post de radio care a început să emită după Revoluţia din 1989. Lansat sub devizele „Inima care bate pentru toată Dobrogea!” şi „Căldura glasului unui prieten”, postul emite pe frecvenţele de 909 KHz Constanţa şi 1530 KHz Tulcea, precum şi pe 100,1 MHz şi 90,8 MHz, în banda de unde ultrascurte, pentru ascultătorii din judeţele Constanţa şi Tulcea, însă este recepţionat şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi. Din septembrie 2002, Radio Constanţa, alături de Radio Bucureşti, au început să emită program propriu 24 de ore din 24. În perioada mai – septembrie, pe frecvenţele de 100,1 FM şi 90,8 FM, Radio Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, având ca arie de acoperire întreg litoralul românesc

* Cu 34 de ani în urmă (1991) avea loc deschiderea Oficiului Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) la Bucureşti

 

Aniversări – Comemorări

 

– Sf. Agneza, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2025)

 

– 1725: S-a născut poetul Matei Milu, precursor, în literatura română, al poeziei satirice (m. 1801) – 300 de ani

 

– 1805: S-a născut Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (m. 1887) – 220 de ani

 

– 1821: S-a născut Vincenţiu Babeş, jurist, publicist, om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni; fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani; tatăl lui Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1907)

 

– 1852, 21/22: S-a născut preotul greco-catolic, omul politic și publicistul Vasile Lucaciu (supranumit „Leul din Şişeşti”), una dintre cele mai importante personalități politice, culturale şi istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului austro-ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania şi înfăptuitor al Marii Uniri, declarat, în 2022, „Erou al Națiunii Române”; a fost unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (m. 1922)

 

– 1871, 21.I/2.II: S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, personalitate politică ce s-a implicat activ în acţiunile de realizare a statului naţional unitar român (1918) (m. 1938, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

 

– 1885: S-a născut geograful, etnograful şi profesorul George Vâlsan; a pus bazele geomorfologiei moderne în România; s-a ocupat şi de geografia umană şi de toponimie; la Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română; membru titular al Academiei Române din 1920 (m. 1935) – 140 de ani

 

– 1900: S-a născut istoricul Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (m. 1962) – 125 de ani

 

– 1900: S-a născut compozitorul Vasile Popovici (m. 1973) – 125 de ani

 

– 1900: S-a născut Tiberiu Vornic, prozator, dramaturg şi publicist de notorietate în perioada interbelică (m. 1975) – 125 de ani

 

– 1912: S-a născut arhim. Gherasim Iscu (nume de botez Grigore), stareț al Mănăstirilor Arnota și Tismana, unul dintre martirii născuți de temnițele comuniste și apologet al iubirii creștine (m. 1951)

 

– 1917: S-a născut Silvian Iosifescu, critic literar, pedagog și traducător, profesor de literatură română la Facultatea de Litere a Universității din București (m. 2006)

 

– 1918: A murit mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (n. 1841)

 

– 1920: S-a născut basul Viorel Ban (m. 2003) – 105 ani

 

– 1926: S-a născut graficiana Clarette Wachtel (m. 2011)

 

– 1927: S-a născut Petru Creţia, poet, eminescolog, filosof, eseist, editor, traducător şi profesor (m. 1997)

 

– 1936: A murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (n. 1852)

 

– 1941: A murit compozitorul Simeon Nicolescu, fondator şi dirijor al Societăţii „Muzica” din Bucureşti (n. 1888)

 

– 1943: S-a născut părintele Jean Boboc, teolog ortodox, bioetician, medic (specializat în farmacologie și toxicologie), profesor și traducător; în lucrările sale a avut o abordare profundă a problemelor antropologice și bioetice actuale (m. 2019)

 

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Dan Tulbure; fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (m. 2015)

 

– 1966: A murit Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (n. 1876)

 

– 1973: S-a născut actriţa Dorina Chiriac

 

– 1976: A murit Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (n. 1902)

 

– 1991: A murit Principesa Ileana a României, fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României; în 1931, în urma mariajului cu arhiducele Anton de Austria, a primit titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana; alegând calea monahismului, și-a luat numele monastic „Maica Alexandra” și a fondat Mănăstirea ortodoxă „Schimbarea la Față” din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte; după căderea comunismului, a vizitat România o singură dată, în septembrie 1990 (n. 1909)

 

– 2004: A murit arheologul italian de origine română Dinu Adameşteanu; studii privind colonizarea greacă din sudul Italiei şi Sicilia; studii privind utilizarea aerofotoarheologiei; fondator şi director, între 1958-1964, al Aerofototecii Arheologice Naţionale din Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1913)

 

– 2007: A murit, într-un accident de maşină, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 (n. 1977)

 

– 2013: A murit Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (n. 1926, Cluj)

 

– 2017: A murit marea maestră internaţională de şah Cristina Adela Foişor (n. 1967)

 

– 2020: A murit Alexandru Nichici, inginer electromecanic și profesor universitar; principalul său domeniu de cercetare a fost prelucrarea materialelor cu tehnologii neconvenționale, în particular prin eroziune electrică și cu laser; rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1992–1996; membru fondator al Uniunii Democratice a Sârbilor din România (1989) și unul dintre primii săi conducători, formație politică precursoare Uniunii Sârbilor din România (1992) (n. 1935) – 5 ani

 

– 2020: A murit filologul, scriitorul și profesorul universitar Gheorghe C. Moldoveanu, un reper pentru învăţământul filologic sucevean (n. 1937) – 5 ani

 

– 2020: A murit Grigore Constantinescu, distins muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune; a fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, director general al Corului Național de Cameră „Madrigal” (n. 1938) – 5 ani

 

– 2021: A murit artista plastică Lucrezia Pacea (n. 1924, în Albania)

 

– 2022: A murit Felicia Donceanu, compozitoare, scenaristă, regizoare, poetă, publicistă şi pictoriţă (n. 1931)

 

– 2022: A murit Speranța Rădulescu, una dintre cele mai proeminente figuri ale etnomuzicologiei actuale, antropolog și profesoară; distinsă cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzicile de metisaj; a coordonat seria de discuri Ethnophonie, pe care a fondat-o alături de Horia Bernea, Costin Moisil și Florin Iordan (25 de CD-uri, dintre care 11 au fost distinse cu premii în Franța și Germania) (n. 1949)

 

– 2023: A murit Mircea Nicolau, scenograf, pictor și grafician; a activat, între anii 1964-1986, la Galați, ca pictor scenograf al celor trei teatre; în 1987 a emigrat în Germania, unde s-a dedicat pe deplin picturii de șevalet (n. 1932)

 

– 2023: A murit prozatorul şi inginerul automatist Constantin Virgil Negoiţă, profesor de informatică şi calculatoare, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în domeniul teoriei sistemelor vagi (fuzzy systems) în cibernetică; autor a 9 volume publicate în domeniul științific, între 1970 și 1987, și a 12 volume de proză literară; stabilit din 1982 în Statele Unite (n. 1936)

 

– 2023: A murit George Banu, teatrolog, critic de teatru și profesor universitar; personalitate de anvergură universală în teatrul contemporan; stabilit la Paris din 1973; președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (1994-2001) și apoi președinte de onoare; director al Academiei Experimentale de Teatru (1991-2000); doctor honoris causa al mai multor universități din Franța, România și din alte țări ale Europei și Americii; a lăsat o vastă operă, totalizând peste 50 de cărți de autor, monografii, analize generale și tematice, referitoare la dramaturgie, arta regiei și arta actoricească, dar și la pictură; a inițiat, proiectat, executat și coordonat opere colective de amploare acoperind creația teatrală universală de la începuturi până în prezent și definirea celor mai importante concepte teatrologice; a inițiat și condus importante reviste de teatru de reputație internațională; a condus, prin sistemul doctoral, formarea, îndrumarea și impulsionarea unor cercetători de înaltă calificare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1943)

 

– 2024: A murit sculptorul și profesorul universitar Vlad Ciobanu; monumente importante realizate de el se regăsesc, printre altele, la: Alexandria – „Eroul Necunoscut”, Alba Iulia – „Regele Ferdinand” și Onești – „Dimitrie Cantemir”; a fost coordonator şi curator al Simpozionului Internaţional de Sculptură „Atelierele Brâncuşi” de la Târgu Jiu, ediţiile 2005, 2015 – 2021 (n. 1948) – 1 an

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (Ecofin)

 

– Davos, Elveția: În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (20-24 ian.) vor avea loc următoarele evenimente:

  • Discurs al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
  • Discurs al vicepremierului chinez Ding Xuexiang
  • Discurs al cancelarului german Olaf Scholz
  • Discurs al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski
  • Discurs al președintelui sud-african Cyril Ramaphosa
  • Dialog cu prim-ministrul vietnamez Pham Minh Chinh
  • Dialog cu președintele israelian Isaac Herzog
  • Dialog cu prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe al Qatarului, Mohammed ben Abdelrahmane al-Thani
  • Dialog cu liderul opoziției germane Friedrich Merz
  • Dialog cu David Beckham

 

– Berlin: Verzii germani își lansează campania electorală alături de ministrul Annalena Baerbock și Robert Habeck, candidat la funcția de cancelar

 

– Seul, Coreea de Sud: A treia audiere în procesul de demitere a președintelui Yoon Suk Yeol

 

– Washington, DC: Preşedintele SUA, Donald Trump, va participa, în data de 21 ianuarie, a doua zi după ceremonia de învestire în funcție, la o slujbă la Catedrala Naţională din Washington

 

– Italia: Reuniune a miniștrilor energiei pe tema hidrogenului cu oficiali din Germania, Austria, Africa de Nord

 

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului în Africa

 

– Bruxelles: Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile perzintă cifrele de vânzări europene pentru mașini noi pentru anul 2024

 

– Londra: Cifrele șomajului pentru ianuarie

 

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

 

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul IV

 

– Los Gatos, SUA: Netflix – rezultate din trimestrul 4

 

– Geneva: Lansarea oficială a Anului Internațional al Ghețarilor

 

– Paris: Prezentări de modă bărbătească toamna/iarna 2025-2026 (21 – 26 ian.)

 

– Plan de Corones, Italia: Schi Alpin – Cupa Mondială Feminină

 

– Austria: Schi alpin – etapa de Cupă Mondială de la Kitzbuehel (21 – 26 ian.)

 

– Australia: Ciclism – Turul Down Under (21 – 26 ian.)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Internaţională a Îmbrăţişărilor”; sărbătoarea a apărut în SUA, fiind creată de pastorul Kevin Zaborney din Michigan în anul 1986, dar s-a răspândit repede în toată lumea. Scopul ei este de a ne face să ne îmbrăţişăm familia şi prietenii mai des, ştiind că îmbrăţisarea este un medicament universal. A fost aleasă luna ianuarie deoarece studiile arată că aceasta este una dintre cele mai deprimante perioade ale anului

 

– 1793: A murit Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (n. 1754)

 

– 1814: A murit scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre, precursor al romantismului (n. 1737)

 

– 1846: S-a născut Albert Lavignac, muzicolog francez (m. 1916)

 

– 1848: S-a născut compozitorul francez Henri Duparc (m. 1933)

 

– 1851: A murit compozitorul german Albert Lortzing (n. 1801)

 

– 1872: A murit Franz Grillparzer, poet şi dramaturg austriac (n. 1791)

 

– 1892: A murit John Conch Adams, matematician şi astronom englez, unul dintre descoperitorii planetei Neptun (n. 1819)

 

– 1894: A murit compozitorul belgian Guillaume Lekeu (n. 1870)

 

– 1895: S-a născut Cristóbal Balenciaga Eizaguirre, designer de modă spaniol, considerat unul dintre cei mai importanți creatori de haute couture; fondatorul casei de modă Balenciaga (m. 1972) – 130 de ani

 

– 1901: A murit inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a.; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (n. 1835)

 

– 1905: S-a născut creatorul francez de modă Christian Dior; a exercitat o influenţă deosebită în lumea modei anilor ’40 şi ’50 ai secolului XX (m. 1957) – 120 de ani

 

– 1906, 21.I/7.II: S-a născut inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (m. 1984)

 

– 1907: A murit filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1877) (n. 1829)

 

– 1918: S-a născut Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (m. 1989)

 

– 1922: S-a născut Telly Savalas, actor de film şi cântăreţ american de origine greacă (m. 1994)

 

– 1924: S-a născut comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (m. 1992)

 

– 1924: A murit Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (1919) (n. 1870)

 

– 1926: S-a născut regizorul britanic Clive (Stanley) Donner (m. 2010)

 

– 1926: A murit Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (n. 1843)

 

– 1932: A murit Giles Lytton Strachey, biograf şi critic literar britanic (n. 1880)

 

– 1936: S-a născut Koji Hashimoto, regizor japonez de film (m. 2005)

 

– 1940: A murit istoricul croat Ferdo (Ferdinand) Sisič; specialist în istoria slavilor meridionali; colaborator la publicaţii româneşti de spec