Calendarul zilei – 30 mai

Publicat de Codrin RAITA, 30 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 30 mai

* Acum 428 de ani (1598), prin semnarea Tratatului dintre împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman şi Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu, domnitorul român recunoştea suzeranitatea împăratului, iar acesta se obliga să-i asigure subsidii pentru întreţinerea armatei și recunoaștea caracterul ereditar al domniei sale (30.V/9.VI)

* Cu 212 ani în urmă (1814) era semnat primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. În aceeași zi, Napoleon I al Franței a fost exilat pe insula Elba. Tratatul de la Paris a pus capăt războiului dintre Franţa şi coaliţia formată din Marea Britanie, Rusia, Austria, Suedia şi Prusia. De asemenea, tratatul l-a silit pe Napoleon I să abdice. Graniţele Franţei au fost readuse la forma pe care o aveau în 1792, însă nu s-au luat prea multe măsuri punitive împotriva Franţei, cu excepţia faptului că Insulele Seychelles au trebuit să fie cedate Marii Britanii

* Acum 199 de ani (1827) iluministul român, Petrache Poenaru, obţinea în Franţa brevetul de invenţie (nr. 3208) pentru „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”, primul toc rezervor din lume, precursorul stiloului de astăzi. Această invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit și în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese

* Cu 98 de ani în urmă (1928) avea loc premiera dramei lirice „Năpasta” de Sabin Drăgoi, la „Opera Română” din Bucureşti. Libretul, după drama cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, este semnat tot de compozitor

* În urmă cu 51 de ani (1975) avea loc fondarea Agenției Spațiale Europene (ESA), considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentală din Europa cu caracter ştiinţific şi tehnologic, cu un deosebit rol în domeniul securităţii (funcționează de facto din 31 mai 1975). În prezent numără 22 de state membre, după ce în anul 2015, Estonia şi Ungaria s-au alăturat organizaţiei. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, ratificat prin Legea nr. 40/1993, urmat de un alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Conform deciziei Consiliului ESA din 16 decembrie 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca al 19-lea membru cu drepturi depline. Ceremonia semnării Acordului dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a avut loc în data de 20 ianuarie 2011, la Ministerul Afacerilor Externe. Acordul a fost semnat de Jean-Jaques Dordain, Director General ESA şi Marius-Ioan Piso, Director General al Agenţiei Spaţiale Române, în prezenţa lui Teodor Baconschi, ministru de externe al României la acea vreme, a cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi a mai multor personalităţi

* Acum 36 de ani (1990) avea loc înființarea Societății Române de Radioprotecție (SRRp), ca o formă de organizare oficială (ONG), continuatoare a acțiunilor întreprinse în perioada 1986 – 1990 în cadrul Seminarului privind Radioactivitatea și Dozimetria Mediului Înconjurător. Inițiatorul și primul președinte al Societății a fost profesorul dr. Mircea Oncescu, iar secretar a fost Petrică Șandru, ambii reprezentând Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN, ulterior IFIN-HH); vicepreședinte a fost ales dr. Constantin Milu, de la Institutul de Sănătate Publică București, în prezent INSP. Dr. Constantin Milu este în prezent președintele Societății

* Se marchează 10 ani (2016) de la inaugurarea Monumentului „Aripi” din Piaţa Presei Libere, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţă anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute. Din el se înalţă spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătuşate ale foştilor deţinuţi politici, deportaţi, azvârliţi în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Inţiativa construirii monumentului a aparţinut Asociaţiei Foştilor Deţinuţi, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei

* Este marcat 1 an (2025) de când Podul Transilvania de pe râul Someş, cel mai lung pod hobanat din România (644 de metri), a fost inaugurat oficial, în municipiul Satu Mare, fiind cea mai mare investiţie publică din ultimii 30 de ani (aprox. 200 de milioane de lei). Podul are un design în formă de harpă, susţinut de doi piloni de 73 de metri înălţime şi 56 de cabluri de oţel de înaltă rezistenţă. Ansamblul suspendat care susţine podul cântăreşte 227 de tone şi este proiectat să suporte o sarcină de peste 12.000 de tone

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta celor adormiți – Moșii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua aniversară a Direcţiei Generale Anticorupţie” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este sărbătorită din 2011 (- 15 ani); DGA a fost înfiinţată prin Legea nr. 161 din 30 mai 2005, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul MAI

– „Ziua Gardianului Public” în România (se sărbătoreşte, anual, pe baza Hotărârii de Guvern 518/27.IX.1993)

– „Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş”, instituită în 2017, la iniţiativa reprezentantului minorităţii ebraice în Parlament, deputatul Silviu Vexler; marcarea acesteia va contribui la „păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională”

– 1840: S-a născut căpitanul (Nicolae) Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877, la Griviţa)

– 1854: S-a născut Constantin Gogu, matematician şi astronom; lucrări privind mişcarea Lunii; studii asupra variaţiei gravitaţiei cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Române de Ştiinţe, al cărei prim preşedinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1897)

– 1901: S-a născut Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991) – 125 de ani

– 1919: A murit Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) (n. 1887)

– 1923: S-a născut generalul Marin Dragnea, veteran de război; a luptat sub drapelul României din prima şi până în ultima zi ale celui de-Al Doilea Război Mondial şi a slujit Armata României timmp de aproape 50 de ani (m. 2020)

– 1929: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (m. 2018)

– 1929: S-a născut traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (m. 2018)

– 1943: A murit Juarez Movilă, compozitor şi critic muzical (n. 1870)

– 1949: A murit Marcu Beza, istoric literar, prozator şi diplomat de origine aromână; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1882, la Vlahoclisura, Macedonia)

– 1964: A murit matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1882)

– 1966: A murit Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (n. 1897) – 60 de ani

– 1968: A murit Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1980: A murit Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1908)

– 1995: A murit Ştefana Velisar Teodoreanu, prozatoare, poetă şi traducătoare; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (n. 1897, la Saint-Moritz, Franţa) – 30 de ani

– 1997: A murit Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (n. 1925)

– 2005: A murit Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României în SUA între anii 1992 şi 1994 (n. 1942, în comuna Buda, azi în R. Moldova) – 20 de ani

– 2013: A murit Radu Paladi, compozitor, dirijor, pianist şi profesor (n. 1927, Storojineţ, astăzi în Ucraina)

– 2017: A murit Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (n. 1944)

– 2020: A murit istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (n. 1934)

EVENIMENTE INTERNE

– Valletta, Malta: Alegeri parlamentare anticipate

– Porto, Portugalia: Conferință despre „re-emigrare” organizată de grupuri europene de extremă dreapta

– Budapesta: Fotbal – Finala Ligii Campionilor: Paris Saint-Germain (Franța) – Arsenal (Anglia) – pe Puskás Aréna

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple”, marcată anual la data de 30 mai; acest demers a fost instituit în anul 2009 de Federaţia Internaţională a Sclerozei Multiple (MSIF), formată din 47 de organizaţii din întreaga lume şi având relaţii de colaborare cu numeroase alte structuri similare. Federaţia, cu sediul în capitala Marii Britanii, desfăşoară programe şi activităţi menite să sprijine prin schimbări pozitive viaţa celor care se confruntă cu acest tip de afecţiune. Furnizează, de asemenea, numeroase resurse gratuite pentru a-i ajuta pe toţi cei care au de înfruntat zi de zi provocările generate de această boală. Anual, sunt organizate la nivel naţional şi internaţional evenimente distincte sau parte a unor campanii dedicate pentru creşterea gradului de conştientizare publică privind scleroza multiplă şi pentru o mai bună implicare socială a factorilor decizionali şi a comunităţii în ansamblu sau la nivel individual pentru sprijinirea celor diagnosticaţi cu scleroză multiplă

– „Ziua Internaţională a Cartofului”, marcată din 2024, a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la cererea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și a Centrului Internațional al Cartofului, din necesitatea de a sublinia rolul semnificativ al acestuia în abordarea problemelor globale predominante, cum ar fi insecuritatea alimentară, sărăcia și amenințările pentru mediu. Descoperit în urmă cu 8.000 de ani în Peru, cartoful s-a răspândit pe tot globul, fiind consumat de două treimi din populația lumii

– Ziua naţională a Republicii Croaţia (Ziua statalităţii); data întrunirii primului Parlament democratic – 1990

– 1431: A fost arsă pe rug Ioana d’Arc (supranumită „fecioara din Orleans”), eroină a poporului francez; în timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), purtat de Franţa împotriva Angliei; aflată în fruntea unei armate, Ioana d’Arc (fiica unui ţăran) a despresurat oraşul Orleans, asediat de englezi, şi l-a însoţit pe regele Carol al VII-lea la încoronarea sa la Reims; trădată şi vândută englezilor, va fi judecată (la Rouen/Franţa) de un tribunal ecleziastic, va fi declarată eretică şi condamnată la moarte; canonizată în 1920 (n. 1412) – 595 de ani

– 1593: A murit scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (n. 1564)

– 1594: A murit Bálint Balassi, poet renascentist maghiar; a pus bazele poeziei maghiare moderne (n. 1554)

– 1640: A murit pictorul flamand Pieter Paul Rubens; unul dintre cei mai importanţi pictori flamanzi, un extraordinar reprezentant al artei secolului al XVII-lea a nordului Europei, care a lăsat o vastă operă artistică; a îndeplinit şi un important rol diplomatic în politica şi diplomaţia europeană a secolului al XVII-lea (n. 1577)

– 1672, 30.V/9.VI: S-a născut Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, a armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (m. 1725)

– 1744: A murit Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (n. 1688)

– 1770: A murit pictorul şi desenatorul francez François Boucher (n. 1703)

– 1778: A murit Voltaire (François Marie Arouet), filosof şi scriitor iluminist francez, creator al aşa numitului „voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat „noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (n. 1694)

– 1811, 30.V./11.VI: S-a născut Vissarion G. Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (m. 1848) – 215 ani

– 1814: S-a născut Eugène Charles Catalan, matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor (m. 1894)

– 1875: S-a născut Giovanni Gentile, filosof şi pedagog italian (m. 1944)

– 1883: S-a născut Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (m. 1944)

– 1896: S-a născut Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1977) – 130 de ani

– 1908: S-a născut actorul american Mel Blanc (pe numele său adevărat Melvin Jerome Blank), vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (iepurele Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, răţoiul Daffy Duck, porcuşorul Porky Pig ş. a.), poreclit şi „omul cu 1000 de voci” (m. 1989)

– 1908: S-a născut fizicianul suedez Hannes Olof Gösta Alfvén, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1970, împreună cu Louis Néel, pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (m. 1995)

– 1909: S-a născut Benny (Benjamin David) Goodman, clarinetist, dirijor şi compozitor de jazz american (m. 1986)

– 1912: S-a născut Julius Axelrod, farmacolog, biochimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1970, împreună cu Sir Bernard Katz, Ulf von Euler; împreună cu farmacologul Bernard Brodie a descoperit rolul analgetic și a contribuit la producerea pe cale industrială a paracetamolului (m. 2004)

– 1912: A murit Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său, Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi Wright au efectuat primul lor zbor în anul 1903, cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (n. 1867)

– 1928: S-a născut Gustav Leonhardt, clavecinist, organist şi dirijor olandez (m. 2012)

– 1928: S-a născut Agnès Varda, regizoare belgiană de film; cunoscută ca „Bunica noului val francez” și una dintre pionierele cinematografiei feministe (m. 2019)

– 1934: S-a născut cosmonautul sovietic Alexei Leonov; a fost primul „pieton spaţial”, la 18 martie 1965 rămânând în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, echipat cu un costum special şi legat cu un cablu de 5,35 metri; a fost, în 1975, comandantul primei misiuni spaţiale comune a URSS şi SUA (m. 2019)

– 1938: S-a născut Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (m. 2014)

– 1952: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul ungar Kocsis Zoltán (m. 2016)

– 1956: S-a născut David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; preşedinte al Parlamentului European (2019-2022) (m. 2022) – 70 de ani

– 1958: S-a născut cântăreaţa de muzică pop şi pianista suedeză Marie Fredriksson (împreună cu Per Gessle a format duetul „Roxette”) (m. 2019)

– 1960: A murit Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; capodopera sa, „Doctor Jivago” (1957), nu a fost admisă spre publicare în URSS decât după moartea sa; publicarea romanului „Doctor Jivago” în străinătate în 1957 şi decernarea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1958 a generat ascuţite critici în presa sovietică, „soldate” cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor şi constrângerea de a renunţa de „bună voie” la Premiul Nobel (n. 1890)

– 1971: A murit Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (n. 1886) – 55 de ani

– 2006: A murit fotograful american Slim (George Allen) Aarons; pentru mai bine de cinci decenii, el a fotografiat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii (n. 1916) – 20 de ani

– 2006: A murit Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (n. 1926) – 20 de ani

– 2009: A murit chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1916, la Kiev/Ucraina)

– 2012: A murit Andrew Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, împreună cu Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (n. 1917)

– 2018: A murit actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (n. 1921)

– 2019: A murit cantautorul, chitaristul și actorul american Leon Redbone; cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949, în Cipru)

– 2020: A murit soprana franceză de coloratură Mady Mesplé (n. 1931)

– 2022: A murit (la vârsta de 108 ani) scriitorul italian de origine slovenă Boris Pahor, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste pe care le-a descris în cărţile sale; a fost un luptător pentru drepturile naționale ale slovenilor care trăiesc în străinătate și un susținător al importanței unei națiuni; a impresionat lumea literară cu romanul său autobiografic „Necropolis”, una dintre capodoperele secolului al XX-lea, în care a relatat ororile războiului şi ale lagărelor de concentare (n. 1913)

– 2025: A murit Étienne-Émile Baulieu (nume la naștere Etienne Blum), renumit endocrinolog și biochimist francez, cunoscut drept „părintele pilulei de avort” (RU-486 / mifepristonă, descoperită în 1982); a fondat Unitatea de Cercetare 33 la INSERM în 1963 pentru a lucra pe hormoni, pe care a condus-o până în 1997 şi unde a lucrat până la sfârşit; cercetările sale asupra DHEA, hormonul a cărui secreţie şi activitate anti-îmbătrânire le-a descoperit, l-au determinat şi să lucreze pe neurosteroizi (steroizi ai sistemului nervos); de asemenea, a dezvoltat un tratament pentru depresie; în 2008, a fondat Institutul Baulieu pentru a înţelege, preveni şi trata bolile neurodegenerative, cum ar fi maladia Alzheimer (n. 1926) – 1 an

– 2025: A murit Mario Primicerio, matematician, profesor și politician italian; primar al orașului Florența (1995–1999) (n. 1940) – 1 an

Calendarul zilei – 29 mai

Publicat de Codrin RAITA, 29 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 29 mai

* Cu 696 de ani în urmă (1329) apărea prima menţiune documentară a localităţii Baia Mare (într-un document aflat în cancelaria regelui Carol Robert). Memoria comunitară consemnează ca primă „carte de identitate” a orașului, documentul din 29 mai 1329, prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479. Prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342-1382), la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu. Prin acest nou privilegiu s-au stabilit hotarele orașului și s-au acordat locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”

* Acum 572 de ani (1453) a fost cucerit de turcii otomani, sub comanda sultanului Mohamed al II-lea Fatih (cunoscut şi ca Mahomed al II lea Cuceritorul), Constantinopolul (oraş fondat de Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, devenit, în anul 395 d. H., capitala Imperiului Roman de Răsărit). Acest eveniment (cunoscut în istorie şi sub numele de „Căderea Constantinopolului”) a însemnat nu numai sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit şi moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea, dar şi o victorie strategică de o importanţă capitală pentru cucerirea estului mediteranean şi a Balcanilor de către otomani

* Acum 136 de ani (1889) era adoptată Legea privind introducerea sistemului monometalist/etalon de aur, intrată în vigoare la 17/29.III.1890 (29.V./10.VI)

* În urmă cu 132 de ani (1893) apărea Legea clerului mirean, care prevedea salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică (29.V/10.VI)

* Acum 113 ani (1912) Congresul de la Alba Iulia al reprezentanţilor populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie, prezidat de Gh. Pop de Băseşti, a adoptat o rezoluţie de protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog, care ar fi făcut din biserică un instrument de deznaţionalizare. Congresul a hotărât, totodată, crearea unei comisii care să ia toate măsurile necesare şi legale pentru apărarea drepturilor autonome ale Bisericii Greco-Catolice Române (29.V/11.VI)

* Cu 111 ani în urmă (1914) nava de linie RMS Empress of Ireland, apaţinând companiei canadiene Pacific Steamship, s-a scufundat după ce s-a ciocnit de vasul norvegian SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu, coliziune în urma căreia 1.012 de oameni din 1.477 şi-au pierdut viaţa (840 de pasageri şi 172 de membri ai echipajului). Având în vedere numărul victimelor, acesta este considerat unul dintre cele mai mari accidente maritime canadiene

* Acum 101 ani (1924) era inaugurat, la Bucureşti, Institutul Francez de Înalte Studii, cu scopul de a face cunoscută cultura franceză în România. A funcţionat până în 1948, fiind închis între anii 1948 şi 1970 şi reluându-şi activitatea, sub diverse denumiri. Înființarea unui centrul cultural francez la București a avut loc la inițiativa de Henry Focillon, critic de artă și teoretician francez, care a manifestat un interes special pentru România; interesul a fost dezvoltat de prietenia lui cu profesorul român George Oprescu. Ceremonia de inaugurare a Institutului francez de înalte studii (Institut français des hautes études) a avut loc în 29 mai 1924, în prezența regelui Carol al II-lea. Institutul a fost instalat într-un imobil (proprietate a Uniunii Franceze) din piața Lahovary. Institutul de atunci era fondat pe același model ca și școlile franceze de la Atena și de la Roma. Începând din 1934 institutul a funcționat într-o clădire de pe Bulevardul Dacia nr. 77, construită în perioada 1909-1910 de arhitectul român de origine germană Oscar Maugsch și cumpărată de statul francez de la familia Olănescu. La data de 1 ianuarie 2012, rețeaua culturală franceză din România s-a unificat în mod oficial sub numele de Institutul Francez

* Cu 72 de ani în urmă (1953) Sir Edmund Hilary (1919-2008), diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez, însoţit de şerpaşul nepalez Tenzing Norgay (1914-1986), a ajuns pe vârful Everest (8.848 m.) din lanţul muntos Himalaya, supranumit şi azi „Acoperişul lumii”. Au fost primii oameni din lume care au reuşit această performanţă (ştirea a devenit publică pe 2.VI.1953, ziua încoronării, la Londra, a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

* Acum 56 de ani (1969), prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1127, lua ființă, la Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, unitate reprezentativă de cultură în cadrul Forțelor Navale Române, unic în țară, și deschis oficial la 3 august 1969. Hotărârea a fost publicată în Buletinul Oficial al R.S.R., Anul V, nr. 63, p. I, din 2 iunie 1969

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de la constituirea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), organizație internațională, care activează în baza Acordului de constituire întocmit la 29 mai 1990 la Paris, intrat în vigoare la 28 martie 1991. Obiectivul BERD este de a susține dezvoltarea economică a țărilor din centrul și estul Europei, sudul și estul Mării Mediterane și Asia Centrală, precum și extinderea principiilor economiei de piață, promovarea inițiativei private și antreprenoriale și aplicarea principiilor democrației pluraliste. România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii Naţionale a României este guvernator supleant. Începând din anul 2011, România face parte din constituenţa condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan, Republica Kârgâză și, din data de 15 iunie 2018, Republica Moldova. Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată în 23 aprilie 2020 şi propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2020-2025: promovarea investițiilor în infrastructura durabilă și dezvoltarea regională; sprijinirea productivității prin expansiunea sectorului corporativ și perfecționarea competențelor și extinderea intermedierii financiare și dezvoltarea piețelor de capital. Până la 31 ianuarie 2021, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă cumulată de aproximativ 8,87 miliarde euro, în cadrul a 462 proiecte, din care 65% s-au îndreptat către sectorul privat

* Acum 32 de ani (1993) era adoptată, la Haga, „Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale”. Parlamentul României a ratificat Convenția prin Legea 84/1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 21 octombrie 1994

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: În memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos şi să fie sărbătoare naţională a poporului român, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 şi prin Broşura Ministerului de Război din 11.V.1923 intitulată „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”. Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului până la Revoluţia din decembrie 1989, când s-a revenit la marcarea ei de ziua Înălţării Domnului

– Înălţarea la cer a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. (Ispasul). Pomenirea Eroilor Neamului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1901: S-a născut Ionel Fernic, compozitor, textier (a compus melodii de succes, reprezentative pentru începuturile muzicii uşoare româneşti, şi romanţe), pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români (m. 1938, într-un accident aviatic)

– 1910: S-a născut chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; cercetări privind chimismul celular, îndeosebi celulele maligne; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989) – 115 ani

– 1925: S-a născut, la Cluj, Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română; activitatea sa de cercetare s-a concentrat îndeosebi asupra metodelor de măsură în tehnica nucleară, precum şi a radiaţiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (m. 2004) – 100 de ani

– 1929: S-a născut istoricul Şerban Rădulescu-Zoner; deţinut politic între anii 1959 şi 1962; deputat în două legislaturi (1992-2000); fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006) (m. 2012)

– 1933: S-a născut Stan Velea, specialist în limba polonă şi comparatist, s-a dedicat, aproape în exclusivitate, studiului literaturii polone, pe care a promovat-o în România prin studii şi traduceri (m. 2007)

– 1945: A murit (într-un accident rutier) Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosef M. Hechter), dramaturg, prozator, eseist, critic literar și publicist (n. 1907) – 80 de ani

– 1955: A murit entomologul Aristide Caradja; s-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici (colecţia sa, foarte valoroasă, se află la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti); membru titular onorific al Academiei Române din 1930 (n. 1861) – 70 de ani

– 1962: A murit actorul Benedict Dabija (n. 1926)

– 1980: S-a născut actriţa Irina Cojar – 45 de ani

– 1992: A murit regizorul de film documentar Ion Bostan (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1995: A murit dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (n. 1921) – 30 de ani

– 2017: A murit Dinu Gheorghe Florian, artist al imaginii fotografice de artă şi de film, regizor şi profesor (n. 1957)

– 2022: A murit Virgil Dridea (cunoscut și sub numele de Dridea II sau Puiu Dridea), fost fotbalist, antrenor și manager de fotbal; legendă a fotbalului prahovean (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Aachen, Germania: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, primește Premiul Carol cel Mare (Karlspreis) 2024

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU pe tema Ucrainei

– New York: Consiliul de Securitate al ONU votează asupra reînnoirii sancțiunilor împotriva Sudanului de Sud

– Astana, Kazakhstan: Vizita secretarului general al Consiliului Europei Alain Berset

• în această zi, oficialul european susţine un discurs în deschiderea sesiunii plenare a Astana International Forum

– Astana, Kazakhstan: Vizita premierului italian Giorgia Meloni (29 – 30 mai)

– Perm, Rusia: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov participă la discuţii asupra securităţii şi cooperării în zona eurasiatică

– Kiev: Vizita şefului diplomaţiei turce Hakan Fidan (29 – 30 mai)

– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Moscova: Conferinţă internaţională pe tema securităţii

– Cambridge, SUA: Ceremonia de remitere a diplomelor la Harvard, în plină ofensivă a preşedintelui Donald Trump împotriva universităţii

– Bruxelles: Manifestări de marcare a 40 de ani de la tragedia de pe stadionul Heysel din timpul finalei Cupei Europene dintre Liverpool și Juventus (39 de morți, aproape 500 de răniți)

– Erin, SUA: Golf – Turneul feminin LPGA, U.S. Women’s Open (29 mai – 1 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Educației Catolice”, marcată în ziua Înălțării Domnului în Biserica romano-catolică, din 2002, pentru a atrage atenția asupra contribuției pe care instituțiile catolice de învățământ o pot oferi la creșterea umană integrală și la promovarea unei culturi a păcii și fraternității

– 1500: A murit (pe mare, lângă Capul Bunei Speranţe) Bartolomeu Diaz, navigator şi explorator portughez; în căutarea drumului maritim spre India (1487-1488), a înconjurat Africa pe la sud şi a descoperit Capul Bunei Speranţe (1487) (n. ~1450) – 525 de ani

– 1829: A murit Sir Humphrey Davy, chimist britanic, unul dintre fondatorii electrochimiei (n. 1778)

– 1860: S-a născut Isaac Albéniz, compozitor şi pianist spaniol (m. 1909) – 160 de ani

– 1880: S-a născut filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (m. 1936) – 145 de ani

– 1910: A murit Mili Balakirev, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1837) – 115 ani

– 1915: S-a născut dirijorul german Karl Münchinger (m. 1990) – 110 ani

– 1917: S-a născut John Fitzgerald Kennedy, om politic democrat american; al 35-lea preşedinte al SUA (1961-1963) (m. 1963, asasinat la Dallas)

– 1920: S-a născut, la Budapesta, economistul american John Charles Harsanyi, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1994, împreună cu John F. Nash Jr. şi Reinhard Selten (m. 2000) – 105 ani

– 1922: S-a născut (la Brăila) Iannis Xenakis, compozitor, matematician şi arhitect de origine greacă, stabilit în Franţa (m. 2001)

– 1929: S-a născut Peter Ware Higgs, fizician englez și profesor universitar; în 2013 a primit Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu François Englert, pentru „descoperirea teoretică a unui mecanism care contribuie la înțelegerea originii masei particulelor subatomice, care a fost recent confirmată prin descoperirea particulei fundamentale prezise, în experimentele ATLAS și CMS, la Large Hadron Collider de la CERN” (m. 2024)

– 1935: A murit compozitorul și violonistul ceh Josef Suk (n. 1874) – 90 de ani

– 1941: S-a născut jurnalistul american Bob Simon, un cunoscut corespondent de război al postului CBS, recompensat cu 27 de premii Emmy (m. 2015)

– 1942: A murit actorul american de film John Barrymore (n. 1882)

– 1944: S-a născut actorul austriac de film Helmut Berger, star de cinema european în anii 1960 și 1970, care a devenit celebru datorită rolurilor din filmele regizorului italian Luchino Visconti (m. 2023)

– 1956: A murit scriitorul danez Johannes Jens Jorgensen (n. 1866)

– 1957: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Jean-Christophe Yoccoz, specializat în teoria sistemelor dinamice (m. 2016)

– 1958: A murit poetul şi eseistul spaniol Juan Ramón Jiménez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1956 (n. 1881)

– 1979: A murit actriţa americană de origine canadiană Mary Pickford, co-fondatoare a United Artists (n. 1892)

– 1982: A murit actriţa franco-germană de film Romy Schneider (nume la naştere: Rosemarie Magdalena Albach) (n. 1938, la Viena)

– 2006: A murit renumitul fotograf american Slim (George Allen) Aarons; pentru mai bine de cinci decenii, el a fotografiat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii (n. 1916)

– 2010: A murit Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (n. 1936) – 15 ani

– 2011: A murit Mádl Ferenc, fost preşedinte al Ungariei în perioada 4 august 2000 – 5 august 2005; jurist de profesie, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din 1987 (n. 1931)

– 2021: A murit Joe Lara, actor, artist marțial și muzician american; cunoscut mai ales pentru interpretarea personajului lui Tarzan în filmul de televiziune CBS „Tarzan in Manhattan” din 1989 şi a serialului „Tarzan: The Epic Adventures”, 1996 -1997 (n. 1962)

– 2023: A murit actorul austriac Peter Simonischek (n. 1946)

– 2024: A murit Thomas Heise, scriitor şi regizor german de filme documentare şi de teatru (n. 1955) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 mai

Publicat de Codrin RAITA, 28 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 28 mai

* Cu 128 de ani în urmă (1898) apărea Legea pentru organizarea Marinei Militare, modificată în anul 1906 cu amendamentele cerute de evoluția de pe scena politică și militară a Europei. Noua Lege înlocuia denumirea de Flotilă de război, dată până atunci acestei arme, cu Marina Militară, mai aproape de misiunea și menirea ei. În această nouă organizare intrau cele două Mari Unități: Divizia de Mare cu reședința la Constanța și Divizia de Dunăre cu baza la Galați, ambele puse sub comanda unui contraamiral cu funcția de comandant al Marinei Militare, având în primă fază reședința la București, iar din 1901 la Galați. Divizia de Mare avea în componență Depozitul echipajelor Marinei cu Școala de cadre și submecanici, Școala de aplicație a sublocotenenților, Școala de torpile (apărarea mobilă), Apărarea porturilor maritime, împreună cu trupele de apărare, precum și toate navele care erau dislocate pentru misiuni specifice pe mare. Divizia de Dunăre cuprindea în organigramă Arsenalul Marinei, Depozitul de muniții și torpile de la Țiglina, Depozitul Marinei, Apărarea porturilor fluviale, Școala de torpile (apărarea fixă) cu trupele de apărare din porturile dunărene, precum și toate navele de Dunăre. În anul 1899 Marile Unități subordonate Comandamentului Marinei Militare s-au reorganizat în Comandamentul Diviziei de Mare cu sediul la Constanța și Comandamentul Diviziei de Dunăre cu sediul la Galați, cu toate structurile subordonate în conformitate cu organizarea stabilită prin Legea din 1898

* Acum 97 de ani (1929) avea loc lansarea, în SUA, la New York, a filmului muzical „On with the Show” (regia: Alan Crosland), prima peliculă color sonorizată

* Acum 78 de ani (1948), prin Decizia Consiliului de Miniştri, a fost retrasă cetăţenia română fostului suveran, regele Mihai I, şi a membrilor familiei regale. La 21.II.1997, regelui Mihai I i s-a redat cetăţenia română. Pe data de 22 mai 1948, în ședința Consiliului de Miniștri, s-a decis retragerea naționalității române Regelui Mihai și Reginei Elena. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122 (partea 1 B), din 28 mai 1948 (facsimil). În anul 1997, premierul de atunci al României, Victor Ciorbea, a abrogat această decizie printr-o Hotărâre de Guvern (29/1997)

* Se marchează 65 de ani (1961) de când a luat fiinţă organizaţia „Amnesty International”, preocupările acesteia fiind axate strict pe problemele persoanelor deţinute în penitenciare. La 28.V.1961, pe o pagină întreagă din ziarul britanic „The Observer”, avocatul Peter Benenson lansa o campanie, de un an, intitulată „Apel pentru Amnistie 1961″, către oamenii din întreaga lume, pentru a începe lupta vizând eliberarea prizonierilor de conştiinţă. Organizaţia acţionează (independent de orice guvern, grupare politică, ideologie, interese economice sau credinţe religioase) pe baza Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi a altor documente internaţionale de profil

* Se împlinesc 55 de ani (1971) de la lansarea staţiei interplanetare sovietice „Marte-3″. A devenit satelit artificial al acestei planete la 2.XII.1971 şi a depus pe suprafaţa ei primul agregat automat care a comunicat date ştiinţifice din mediul marţian

* Cu 51 de ani în urmă (1975) a fost creată, odată cu semnarea Tratatului de la Lagos, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) formată din Benin, Burkina Faso, Capul Verde, Coasta de Fildeş, Republica Gambia, Ghana, Guineea, Guineea – Bissau, Liberia, Mali, Niger, Nigeria, Senegal, Sierra Leone şi Togo

* Cu 49 de ani în urmă (1977) erau inaugurate Muzeul „Tropaeum Traiani” şi replica Monumentului triumfal ridicat de împăratul Traian la Adamclisi (restaurat de un grup de specialişti români). Monumentul Triumfal, înalt de 42 m, a fost inaugurat în anul 109 d.Hr. pe un platou de la Adamclisi, în memoria victoriei obținute aici de legiunile romane ale împăratului Traian în timpul primului război dacic (101-102 d.Hr.). Acesta este cel mai însemnat monument ridicat de romani în regiunea Dunării de Jos, conform volumului „Istoria României în date”

* În urmă cu 36 de ani (1990) primea personalitate juridică Federaţia Etnică a Romilor (FER), constituită la 5 mai 1990 și condusă, la acea vreme, de un secretariat colectiv format din: Nicolae Gheorghe, Gheorghe Ivan, Vasile Ionescu, Vasile Burtea. Sediul provizoriu al FER era în București, Str. Stanislav Cihovschi nr. 10. La Confederație aderă Societatea Romilor din Bucureşti, Uniunea Democrată a Romilor din Iași și Alba Iulia, Uniunea Romilor din Bistrița, Uniunea Liberă Democratică a Romilor din Satu Mare, Partidul Romilor, Lăutarilor şi Rudarilor din zonele Constanța şi Olt, Uniunea Creştină a Romilor Liberi din Baia Mare, Uniunea Sindicatelor Libere ale Romilor din Sf. Gheorghe, Sindicatul particularilor romi din București și Asociația social-culturală a romilor din Timișoara. În 24 mai 1990 membrii fondatori ai FER vor cere recunoașterea FER ca persoană juridică (obținută în 28 mai), dar, în 4 iunie, a fost atacată prin recurs. În 8 august 1990, recursul este respins, FER fiind reconfirmată ca persoană juridică. La începutul anilor 90, FER joaca un rol important în organizarea romilor, fiind cea mai eficientă organizație – umbrelă romă. De asemenea, FER a derulat mai multe programe în comunitățile de romi (dezvoltare locală, sănătate, activități aducătoare de venituri etc), inițial în localitățile unde fuseseră înregistrate conflicte interetnice (Mihail Kogălniceanu – Constanța, Vălenii Lăpușului – Baia Mare, Hădăreni, jud. Mureș). În 1992 a primit premiul Comisiei pentru drepturile omului a Guvernului Franței, înmânat de premierul Franței, Édith Cresson, lui Nicolae Gheorghe

* În urmă cu 34 de ani (1992) România şi Republica Paraguay au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă

* Acum 27 de ani (1999), la Milano (Italia), după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, „Cina cea de Taină” a fost expusă din nou publicului. Vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și pot sta doar pentru 15 minute. Se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie. Artistul a realizat pictura pentru patronul său, ducele Ludovico Sforza din Milano. Opera, realizată în tempera şi ulei, reflectă reacţiile diferite ale apostolilor lui Iisus, la auzul cuvintelor „Unul dintre voi mă va trăda!”

Aniversări – Comemorări

– 1830: S-a născut Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului XIX; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (m. 1845)

– 1864: A murit Simion Bărnuțiu, om politic, istoric, filosof și profesor universitar, unul dintre principalii organizatori ai Revoluției de la 1848 în Transilvania (n. 1808)

– 1896: A murit George Baronzi, poet, prozator şi dramaturg (n. 1828) – 130 de ani

– 1912: S-a născut prozatoarea, poeta şi jurnalista Anişoara Odeanu (pe numele său adevărat Doinei Stella Graţiana Peteanu) (m. 1972)

– 1913: S-a născut George Macovescu, scriitor, ziarist şi diplomat; ministru al afacerilor externe (1972-1978) (m. 2002)

– 1921: S-a născut ÎPS Iustinian Chira (prenumele la naştere: Ioan), arhiepiscop onorific al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului (din 2009); 17 ani a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, apoi 20 ani ca episcop al Maramureşului şi Sătmarului (până în 2009); timp de aproape 30 de ani a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Ana – Rohia (m. 2016) – 105 ani

– 1925: S-a născut legendarul antrenor de volei Tănase Tănase (Nea Tică era cunoscut în lumea voleiului); a condus Steaua Bucureşti la cinci titluri de campioană naţională între 1967 şi 1971; cu Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni (1969) şi alte două semifinale în cea mai importantă competiţie intercluburi (m. 2024)

– 1942: S-a născut Păun Ion Otiman, inginer agronom, economist doctor în economie agrară, profesor universitar, om politic; membru titular al Academiei Române din 1999, secretar general al Academiei (2006-2014)

– 1944: S-a născut schimonahia Siluana Vlad, considerată o adevărată „punte filosofală” între biserica ortodoxă şi tineri; a lăsat o moștenire impresionantă prin numeroasele conferințe și prelegeri susținute, a tămăduit numeroase suflete; coordonatoarea Centrului de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul” din Iași (m. 2021)

– 1946: S-a născut Wanda Mihuleac, artistă vizuală, pictoriță, gravoare și editoare; a avut un rol de pionierat în arta cu mesaj ecologic; stabilită, din 1989, la Paris – 80 de ani

– 1946: S-a născut Delia Budeanu, jurnalistă și prezentatoare de televiziune, cunoscută pentru jurnalele realizate la Televiziunea Română, înainte de 1989; timp de aproape trei decenii a fost crainică a Televiziunii Române; a realizat și o emisiune pe postul Antena 2; s-a implicat în promovarea culturii şi în cauze sociale şi umanitare, primind titlul de „Ambasador al Bunăvoinţei” din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite (m. 2024) – 80 de ani

– 1952: S-a născut dirijorul Radu Ciorei

– 1956: S-a născut George Volceanov, anglist şi traducător; autor al unor dicționare de argou – 70 de ani

– 1963: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Scriitorilor Români (1908); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1882)

– 1968: S-a născut atletul Gheorghe Guşet, multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii (m. 2017)

– 1970: A murit episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cardinal in pectore, doctor în filosofie şi în teologie; a făcut parte din delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 de unire a Transilvaniei cu România; a desfăşurat o intensă activitate culturală în cadrul Asociaţiunii Transilvane pentru Limba Română şi Cultura Poporului Român; membru de onoare al Academiei Române din 1945; la 28.X.1948 a fost arestat şi dus la Dragoslavele; transferat apoi la Căldăruşani, iar în 1950 la penitenciarul din Sighetu Marmaţiei; în 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la mănăstirea Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii (n. 1885). NOTĂ: A fost beatificat de Papa Francisc (1936 – 2025) la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj, împreună cu alți șase episcopi greco-catolici martiri, ziua de pomenire ca „Fericiți” a tuturor fiind 2 iunie. Prin legea 290 din 24 octombrie 2023, Parlamentul României a declarat anul 2025 drept „Anul Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național

– 1970: A murit compozitorul Ion Borgovan (n. 1889)

– 1974: S-a născut Tudor Chirilă, actor, cântăreţ, compozitor și producător; fondator şi solist al trupei Vama Veche, fondând ulterior formația Vama; ca actor, a jucat în numeroase filme de scurt și lung-metraj și a interpretat roluri de referință în spectacolele de teatru ale unora dintre cei mai importanți regizori români; în 2012, a publicat prima sa carte, „Exerciții de echilibru”, care a reunit o selecție a celor mai bune texte de pe blogul personal

– 1974: A murit geologul Alexandru Codarcea; lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1985: A murit fizicianul Şerban Florentin Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, şi-a axat cercetările îndeosebi asupra termodinamicii, mecanicii cuantice, fizicii atomice şi particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (iunie 1975 – martie 1976) al acestui for; fiul matematicianului Şerban Ţiţeica (n. 1908)

– 1988: A murit medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1900)

– 2000: A murit ingierul electroenergetician Vlad Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”-1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1938)

– 2004: A murit Ion Bănulescu, pictor şi gravor (n. 1935)

– 2010: A murit Mihai Drăgănescu, inginer electronist, creatorul şcolii româneşti de informatică; membru titular al Academiei Române din  1990, preşedinte al acestui for (1990-1994) (n. 1929)

– 2011: A murit poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu (n. 1948) – 15 ani

– 2017: A murit Val (Valerian) Gheorghiu, pictor, critic de artă, prozator şi publicist (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Competitivitate (Piața Internă și Industrie) al UE

– Paris: Conferința Internațională cu tema „Limitarea disponibilității substanțelor dopante în Europa: o responsabilitate comună”, organizată de Consiliul Europei cu sprijinul Agenției Mondiale Antidoping (AMA). Evenimentul va avea loc la Stadionul Jean Bouin și va reuni părțile cheie interesate – inclusiv reprezentanți ai autorităților publice, organizațiilor antidoping, sectorului sportiv, organelor de aplicare a legii și industriei farmaceutice – pentru a aborda disponibilitatea pe scară largă și în creștere a substanțelor dopante în Europa și nu numai

– New Delhi: Summitul Forumului India – Africa (28 – 31 mai)

– Astana, Kazahstan: Forumul Uniunii Economice Eurasiatice, la care participă președintele rus Vladimir Putin (28 – 29 mai)

– Monaco: Al doilea Forum privind Finanțarea Oceanică (28 – 29 mai)

– Bangkok, Thailanda: Vizita președintelui vietnamez la Lam (28 – 29 mai)

– Badajoz, Spania: David Sánchez, fratele prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, va fi judecat pentru trafic de influență (28 mai – 4 iun.)

– Tokyo: Summit privind roboții umanoizii (28 – 29 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerelor de Sânge” este marcată cu scopul de a sprijini persoanele care suferă de cancer de sânge și de a promova donarea de celule stem hematopoietice, cu ajutorul cărora este posibil transplantul. Celulele stem hematopoietice sunt celule capabile să se transforme în orice tip de celulă adultă (funcțională) a sângelui și a sistemului imunitar. Aceste celule se găsesc în măduva osoasă și se recoltează de la adulți din sânge periferic sau din măduva osoasă a oaselor mari și late, adică din bazin

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Sănătatea Femeilor”; decizia de a lansa o campanie pe acest subiect, cu accent pe tema mortalităţii materne, a fost luată la 28 mai 1987, în cadrul celei de-a V-a Reuniuni internaţionale pentru sănătatea femeilor, desfăşurată în Costa Rica; de atunci, organizaţiile de femei din întreaga lume desfăşoară, în fiecare an, în ziua de 28 mai, diverse activităţi pentru a scoate în evidenţă probleme majore legate de acest subiect

– Republica Armenia: aniversarea proclamării independenţei – 1918. Sărbătoare naţională

– Sărbătoarea naţională a Republicii Azerbaidjan; aniversarea proclamării republicii – 1918

– Ziua naţională a Republicii Federale Democratice a Etiopiei; aniversarea victoriei asupra dictaturii (înfrângerea lui Hailé Mariam Mengistu) / 1991 – 35 de ani

– Ziua Republicii Federale Democratice Nepal (declararea Republicii – 28 mai 2008)

– 1779: S-a născut Thomas Moore, scriitor, compozitor şi om politic irlandez; a scris biografia poetului englez George Byron (cu care era prieten apropiat) şi i-a editat opera (m. 1852)

– 1787: A murit (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1719)

– 1805: A murit Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor italian (n. 1743)

– 1836: A murit compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (n. 1770) – 190 de ani

– 1843: A murit lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (n. 1758)

– 1849: A murit romanciera engleză Anne Brontë (n. 1820)

– 1853: S-a născut pictorul suedez Carl Larsson (m. 1919)

– 1883: S-a născut Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (m. 1944)

– 1886: A murit John Russell Bartlett, istoric, lingvist și bibliograf american, care și-a adus cea mai mare contribuție la lingvistică cu lucrarea sa de pionierat „Dicționarul americanismelor: un glosar al cuvintelor și frazelor” (n. 1805) – 140 de ani

– 1908: S-a născut scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret 007, James Bond; primul film din seria inspirată de celebrul personaj („Dr. No”), cu Sean Connery în rolul principal, a fost lansat în 1963 (m. 1964)

– 1910: A murit scriitorul, publicistul şi editorul ungar Mikszáth Kálmán (n. 1847)

– 1912: S-a născut (la Londra) scriitorul australian Patrick White; Premiul Nobel pentru literatură în 1973 (m. 1990)

– 1912: A murit chimistul francez Paul Emile Lecoq de Boisbaudran, cunoscut mai ales pentru descoperirile sale importante în domeniul de elemente chimice, cum ar fi galiul, samariul și disprosiul (n. 1838)

– 1915: S-a născut violonistul austriac Wolfgang Schneiderhan (m. 2002)

– 1916: A murit muzicologul francez Albert Lavignac (n. 1846) – 110 ani

– 1916: A murit Ivan Franko, poet scriitor, publicist și om politic ucrainean, considerat a fi, alături de Taras Şevcenko, cel mai important clasic al literaturii ucrainene (n. 1856, Regatul Galiţiei şi Lodomeriei, divizat astăzi între Polonia şi Ucraina) – 110 ani

– 1923: S-a născut (la Târnăveni, România) compozitorul ungar-austriac György Ligeti, câştigătorul Premiului Polar Music în 2004 (echivalentul muzical al Premiului Nobel); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2006)

– 1925: S-a născut bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (m. 2012)

– 1929: S-a născut cercetătorul şi ginecologul australian Carl (Edwin Carlyle) Wood, „părintele” primei sarcini realizate prin fecundare in vitro, în 1973, şi al primului bebeluş creat în eprubetă dintr-un embrion congelat, în 1983 (m. 2011)

– 1933: S-a născut actriţa americană de film Zelda Rubinstein (m. 2010)

– 1938: S-a născut Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, interpret şi compozitor argentinian (m. 2012)

– 1940: S-a născut scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (m. 2012)

– 1944: S-a născut cantautoarea (muzică R&B/soul) afro-americană Gladys Knight; s-a implicat activ în diverse proiecte umanitare (lupta împotriva unor maladii precum cancerul sau SIDA, programe de ajutorare a femeilor şi copiilor abuzaţi în familie sau a persoanelor fără adăpost)

– 1945: S-a născut John Fogerty, compozitor-cântăreț american, chitarist și producător; cunoscut pentru activitatea sa alături de trupa Creedence Clearwater Revival

– 1946: S-a născut Aurelian Gulea, chimist de renume, inventator și profesor universitar din Rep. Moldova; specialist în domeniul chimiei anorganice și fizicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2025 – 80 de ani

– 1959: S-a născut Steve Strange, solist galez al trupei pop „Visage” şi interpret al cunoscutei piese „Fade To Grey”, considerat unul dintre pionierii curentului „new wave” (m. 2015)

– 1966: S-a născut poetul, prozatorul și jurnalistul Miljenko Jergović, unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale – 60 de ani

– 1968: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa australiană Kylie Minogue

– 1971: A murit Jean Vilar, actor şi regizor de teatru francez, organizatorul Festivalului de teatru de la Avignon, începând cu 1947 (n. 1912) – 55 de ani

– 2003: A murit Ilya Prigogine, chimist, fizician şi filosof belgian de origine rusă; s-a dedicat îndeosebi studierii termodinamicii proceselor de neechilibru; în ultimii 25 de ani ai vieţii s-a consacrat editării unor lucrări cu conţinut situat la limita dintre ştiinţele matematice şi cele filosofice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1977 (primul belgian distins cu acest premiu); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1917, la Moscova)

– 2011: A murit pictorul şi sculptorul israelian Uri Lifshitz, considerat unul dintre artiştii cei mai importanţi ai şcolii abstracţilor lirici „Orizonturi noi”, alături de Ygal Tumarkin şi Rafie Lavie (n. 1936) – 15 ani

– 2014: A murit Maya Angelou (numele real: Marguerite Ann Johnson), poetă americană, prozatoare, autoare de piese, actriţă; o figură de prim rang în lupta pentru dobândirea de drepturi civile ale afro-americanilor şi o prietenă apropiată a activistului Martin Luther King (n. 1928)

– 2017: A murit actorul de comedie şi scenaristul francez Jean-Marc Thibault; a format, împreună cu Roger Pierre, unul din cele mai populare cupluri comice ale teatrului francez (n. 1923)

– 2017: A murit Eric Broadley, antreprenor și inginer britanic, unul dintre cei mai mari designeri și producători de mașini de curse din lume; fondatorul companiei „Lola Cars International” (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul danez Jens Christian Skou; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1997, împreună cu Paul D. Boyer şi John E. Walker (n. 1918)

– 2023: A murit medicul german Harald zur Hausen; realizări revoluţionare în domeniul virologiei tumorale; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi și Luc Montagnier, pentru descoperirea faptului că virusurile papiloma uman cauzează cancer cervical; medicul german s-a dedicat, spre sfârșitul vieții, cercetărilor care vizau o posibilă legătură între consumul de lapte şi carne de vită şi dezvoltarea cancerului de sân şi de colon (n. 1936)

– 2025: A murit George Elwood Smith, fizician și inventator american; cercetări privind laserele și dispozitivele semiconductoare; Premiul Nobel pentru fizică (2009), împreună cu fizicianul american Willard S. Boyle, pentru „inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (charge coupled device)” (n. 1930) – 1 an

– 2025: A murit Ngugi Wa Thiong’o, scriitor și profesor universitar kenyan; considerat unul dintre cei mai influenţi scriitori din Africa de Est; a revitalizat limbile africane (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 mai

Publicat de Codrin RAITA, 27 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 27 mai

* Cu 426 de ani în urmă (1600), în hrisovul emis la Iaşi, Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”, atestând astfel prima unire politică a celor trei ţări române. La 21.X/1.XI.1599 Mihai îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. La 6/16.V.1600 Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă şi ocupă Moldova. NOTĂ: Unirea a durat doar câteva luni, până la 18/28.IX.1600, când Mihai Viteazul a fost învins în Bătălia de la Mirăslău, de trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania). Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, ceremoniile anuale urmând a avea loc anual la 27 mai

* Cu 159 de ani în urmă (1867) împăratul Austriei (1848-1916), Franz Joseph I, care se încoronase şi rege al Ungariei (1867-1916), a abrogat Legea despre egala îndreptăţire a naţiunii române cu celelalte naţionalităţi şi religii, precum şi Legea despre caracterul oficial al limbii române în Transilvania şi aproa Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria (27.V/8.VI)

* Se marchează 130 de ani (1896) de când, la sediul ziarului „L’Indépendance Roumaine” din Bucureşti, a avut loc prima „reprezentaţie high-life”, cum o numea presa, a cinematografului Lumière în România, la cinci luni după reprezentaţia pariziană. Clădirea se afla pe Str. Clemenţei nr. 1 (azi C. A. Rosetti), cf. Anuarului Bucurescilor 1883, 1885

* În urmă cu 89 de ani (1937) a fost finalizat și inaugurat Podul Golden Gate din San Francisco, California, fiind la acea vreme cel mai lung și cel mai înalt pod suspendat din lume (record deținut până în 1964). Lungimea totală a podului era de 2.737 de metri, partea suspendată măsurând 2332 m, înălțimea turnurilor atingând aproape 250 m. Podul Golden Gate, realizat de inginerul șef Joseph Baermann Strauss, este un adevărat simbol al orașului, dar și al întregii țări. În 1994, The Golden Gate Bridge a fost numit una dintre minunile ingineriei civile din SUA de către Societatea americană a Inginerilor Civili, alături de Barajul Hoover, Sistemul de autostrăzi Interstate, Centrul Spațial Kennedy, Canalul Panama și Conducta Trans-Alaska

* Cu 87 de ani în urmă (1939) a fost adoptată o nouă Lege pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal în România, care avea printre obiectivele principale creșterea adaptabilității la condițiile locale a activităților didactice desfășurate în cadrul claselor supraprimare

* Acum 86 de ani (1940), sub presiunea evenimentelor militare din Vest, era semnat Acordul economic româno-german (numit „Petrol în schimbul armelor”), care adâncea dependenţa economiei României față de Germania hitleristă. Pactul conţinea obligaţia ca ţara noastră să livreze petrol şi produse petroliere la preţul din 1938 şi să achiziţioneze armament la preţul zilei. În condiţiile existente, România nu avea alternativă

* Acum 32 de ani (1994) revenea în Uniunea Sovietică, după un exil de 20 de ani, scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn (n. 1918 – m. 2008; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1970), simbol al disidenţei faţă de regimul totalitar sovietic (la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat)

* Acum 29 de ani (1997) era încheiat la Paris „Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce”, care a oferit o nouă bază politică pentru dezvoltarea relațiilor NATO-Rusia. Relația NATO-Rusia a început formal în 1991, odată cu sesiunea inaugurală a Consiliului Cooperării Nord-Atlantice (ulterior denumit Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic). Actul Fondator prevede respectarea de către NATO și Rusia a unui set de principii fundamentale ale dreptului internațional, precum respectarea suveranității și integrității teritoriale ale tuturor statelor, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, rezolvarea tuturor diferendelor prin mijloace pașnice

* Cu 19 ani în urmă (2007) filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, al regizorului Cristian Mungiu, a câştigat, în premieră pentru cinematografia românească, Premiul „Palme d’Or”, cea mai importantă distincţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Iuliu Veteranul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 27 – 30.V: Sărbătoarea islamică Eid al-Adha (Kurban Bayrami) – Marea Sărbătoare sau Sărbătoarea Sacrificiului; se celebrează la sfârşitul perioadei de pelerinaj (hajj) la Mecca (Regatul Arabiei Saudite) şi amintește momentul când Profetul Ibrahim (Avraam), ascultând de porunca lui Allah, s-a arătat dispus să-şi sacrifice propriul fiu, dovedindu-și astfel credinţa față de Creator; sărbătoarea începe în seara zilei precedente și durează patru zile

– „Ziua Psihologului” este sărbătorită pentru a celebra profesioniștii ce lucrează cu dăruire și empatie în spitale, clinici, școli, organizații, instituții, cercetare și în numeroase alte domenii, aducând lumină și înțelegere acolo unde există întuneric și confuzie, sprijinind și transformând vieți; ziua amintește de momentul înființării Colegiului Psihologilor din România, în 2004, precum și de promulgarea Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică – repere importante în reglementarea și afirmarea acestei profesii în societatea românească

– Prin Legea 138/21.VII.2020, Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „Martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”. Ceremoniile anuale vor avea loc la această dată şi pot fi marcate de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-ştiinţific

– 1821, 27.V/7.VI: Prin trădarea căpitanilor săi, aflaţi în slujba eteriştilor, Tudor Vladimirescu, organizatorul şi conducătorul Revoluţiei de la 1821 din Muntenia, este ucis lângă Târgovişte, din ordinul lui Alexandru Ipsilanti; înfruntările armate dintre pandurii lui Tudor şi otomani vor înceta spre sfârşitul lunii iulie (n. ~1780) – 205 ani. NOTĂ: În acest an, pentru a marca două secole de la Revoluția condusă de gorjeanul Tudor Vladimirescu, în județul Gorj, a fost declarat, „Anul Tudor Vladimirescu”. Potrivit prevederilor Hotărârii Consiliului Județean Gorj 127 din 2019, sunt organizate o serie de activități cultural-artistice

– 1854: S-a născut Constantin Meissner, pedagog şi om politic; importante contribuţii la dezvoltarea şcolii şi pedagogiei româneşti, prin elaborarea de legi, regulamente, planuri de învăţământ, programe, studii în vederea îmbunătăţirii procesului instructiv-educativ; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1942)

– 1862: S-a născut folcloristul, muzicologul, compozitorul şi dirijorul Alexandru Voevidca (m. 1931)

– 1903: S-a născut inginerul Victor Bunea; a lucrat ca inginer de concepţie şi cercetător în industria maşinilor electrice din România; titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1995)

– 1905: S-a născut Ioan I. Ciorănescu, poet şi traducător (frate cu Alexandru şi George Ciorănescu); a lăsat o operă relativ bogată în ciuda morţii sale timpurii (m. 1926)

– 1905: S-a născut juristul Eugen A. Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1908: S-a născut pictorul şi graficianul Eugen Gâscă (m. 1989)

– 1911: S-a născut compozitorul Alexandru Corfescu (m. 1986) – 115 ani

– 1928: S-a născut Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (m. 2008)

– 1928: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (m. 2008)

– 1929: S-a născut pictorul Petre Achiţenie (m. 2006)

– 1932: S-a născut Constantin Ionescu-Vovu, pianist, profesor şi editor (m. 2023)

– 1941: S-a născut jurnalista Felicia Meleşcanu, cunoscut om de televiziune (m. 2004) – 85 de ani

– 1943: S-a născut scriitoarea Viorica S. Constantinescu, comparatist, teoretician literar, eseist, traducător și profesor universitar doctor (m. 2021)

– 1947: S-a născut Liana Alexandra, compozitoare, pianistă, doctor în muzicologie şi profesoară (m. 2011)

– 1956: S-a născut Şerban Marinescu, regizor de film şi scenarist – 70 de ani

– 1958: A murit matematicianul Anton Davidoglu; contribuţii la studiul analizei matematice şi al ecuaţiilor diferenţiale; a fost primul rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, înfiinţate în 1913 (în prezent, Academia de Studii Economice) (n. 1876)

– 1972: A murit istoricul, filologul şi profesorul Vasile Grecu; s-a preocupat, îndeosebi, de istoria şi literatura Bizanţului, a influenţei exercitate de cultura bizantină asupra celei române; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1973: A murit istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj), a desfăşurat o vastă activitate de teren, conducând şantierele arheologice de la Sarmizegetusa, Veţel (Micia), Miograd (Porolissum) şi la cetăţile din Munţii Orăştiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1898)

– 1974: S-a născut actriţa de teatru și film Medeea Marinescu

– 1978: A murit geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1890)

– 1981: S-a născut Alina Cojocaru, una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii; din 2013 este dansatoare principală la English National Ballet; în 2023 a fost numită Ofiţer Onorific al Ordinului Imperiului Britanic (OBE) pentru servicii aduse baletului – 45 de ani

– 2001: A murit Corneliu Buzinschi, prozator, editor şi gazetar (n. 1937) – 25 de ani

– 2012: A murit Ion Petrică, comparatist, traducător, istoric literar şi profesor; unul dintre cei mai importanţi slavişti români, renumit polonist (n. 1934)

– 2012: A murit Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (n. 1943)

– 2015: A murit prozatorul, dramaturgul şi ziaristul Mircea Cavadia (n. 1950)

– 2019: A murit părintele Nicolae Achimescu, prestigios profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor (n. 1955)

– 2020: A murit Mihai Vintilă, important pictor naiv al Banatului, publicist; a fondat Fundaţia Artiştilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, o adevărată pepinieră de pictură naivă a Banatului montan (n. 1932)

– 2024: A murit Ştefan Birtalan, legendă a handbalului românesc şi mondial, antrenor; desemnat de 3 ori cel mai bun jucător al lumii (1974, 1976, 1977) (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a măsurilor privind „suveranitatea tehnologică”

– Nicosia: Discuții informale ale miniștrilor afacerilor externe din UE – Gymnich (27 – 28 mai)

– Bruxelles: Consiliul Spațiului Economic European își va desfășura reuniunea ministerială internațională la sediul Consiliului Uniunii Europene din clădirea Europa, situată pe Rue de la Loi nr. 175, începând cu ora 9:00. Ședința la nivel înalt se va concentra pe evaluarea cooperării economice internaționale și pe adoptarea de noi documente strategice, ordinea de zi detaliată urmând să fie publicată cu o săptămână înainte. Întâlnirea oficială va fi însoțită de transmisiuni live, materiale video și o secțiune dedicată declarațiilor de presă, iar accesul jurnaliștilor este permis exclusiv pe baza acreditărilor media oficiale eliberate de instituție

– Monaco: A 17-a ediție a Monaco Blue Initiative (MBI), o platformă anuală de discuții la nivel înalt, lansată în 2010 de Alteța Sa Prințul Albert al II-lea de Monaco și co-organizată de Institutul Oceanografic și Fundația Prințul Albert al II-lea de Monaco. Aceasta reunește experți, factori de decizie și lideri din industrie pentru a promova gestionarea durabilă a oceanelor și a reduce decalajul dintre protecția mediului marin și o economie albastră durabilă

– Dharamsala, India: Învestitura șefului guvernului tibetanilor aflați în exil, Penpa Tsering

-Beijing, China: Închiderea Galeriilor Lafayette din Beijing

– Busan, Coreea de Sud: Înmormântarea a doi veterani francezi ai Războiului din Coreea la Cimitirul Națiunilor Unite din Busan

– Los Angeles: Condamnarea asistentului personal care i-a injectat lui Matthew Perry ketamină înainte de moartea sa

– Copenhaga: Lansarea jocului video James Bond „007 First Light”

– Leipzig: Italianul Maurizio Mariani va arbitra finala Conference League la fotbal, care se va disputa între Crystal Palace (Anglia) şi Rayo Vallecano (Spania), pe 27 mai, în oraşul german

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Medicinei de Urgență”, lansată de Societatea Europeană de Medicină de Urgență (EUSEM) în 2018, este marcată cu scopul de a trage un semnal de alarmă și de a conștientiza importanța existenței unor sisteme medicale de urgență bine dezvoltate; EUSEM a fost lansată la 27 mai 1994, la Londra

– „Ziua Mondială a Provocării” („World Challenge Day” – pentru manifestări sportive și culturale) este marcată în mai multe orașe din lume simultan, în ultima zi de miercuri a lunii mai. Ideea unei Zile a provocării s-a născut în anul 1983, în oraşul Saskatoon din Canada, şi s-a răspândit cu succes în întreaga lume, dobândind recunoaştere internaţională şi devenind un important eveniment anual mondial în domeniul „sportului pentru toţi”. Localităţile angrenate în această competiţie trebuie să mobilizeze cât mai mulţi oameni să facă sport. România a participat pentru prima dată la acest eveniment în anul 1993, când Bucureştiul a concurat cu Budapesta iar Sibiul cu oraşul Puket din Thailanda

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple” marcată în ultima zi de miercuri din luna mai; ziua a fost lansată în 2009 şi este coordonată de Federaţia Internaţională de Scleroză Multiplă

– 1525: A murit (executat) reformatorul protestant Thomas Müntzer, conducătorul războiului ţărănesc german din 1524-1525 (n. ~1490)

– 1564: A murit Jean Calvin, reformator religios francez, fondatorul calvinismului (sistem teologic protestant); conducător al republicii teocratice Geneva (1541); Calvin este, alături de germanul Martin Luther, unul dintre iniţiatorii reformei protestante, în opoziţie cu anumite dogme şi rituri ale Bisericii Catolice (n. 1509)

– 1730: A murit compozitorul italian Leonardo Vinci (n. 1690)

– 1766 (stil nou): A murit Ivan Polzunov, inginer şi inventator rus; a realizat primul motor cu aburi din Rusia și primul motor cu doi cilindri din lume (n. 1728) – 260 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii și stilul vechi – 16 mai 1766

– 1797: A fost executat François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (n. 1760)

– 1799: S-a născut Jacques Halévy, compozitor şi pedagog francez (m. 1862)

– 1840: A murit Nicolò Paganini, compozitor şi violonist italian, inovator al tehnicii violonistice; considerat unul din cei mai importanţi virtuozi ai viorii din toate timpurile (n. 1782)

– 1867: S-a născut scriitorul englez Arnold Bennett (m. 1931)

– 1871: S-a născut Georges Rouault, pictor şi gravor francez; considerat un contemporan al cubismului, expresionismului şi fovismului, dar care nu şi-a revendicat însă niciodată apartenenţa la aceste mişcări (m. 1958) – 155 de ani

– 1884: S-a născut Max Brod, scriitor, compozitor, traducător şi jurnalist ceh de limbă germană (m. 1968, la Tel Aviv)

– 1888: S-a născut compozitorul francez Louis Durey (m. 1979)

– 1894: S-a născut Louis-Ferdinand Céline, scriitor francez (m. 1961)

– 1894: S-a născut scriitorul american Dashiell Hammett, renumit autor de cărţi poliţiste (multe dintre ele ecranizate) (m. 1961)

– 1897: S-a născut Sir John Douglas Cockcroft, fizician englez; a realizat în laborator prima reacţie nucleară cu particule accelerate (1932) şi a construit primul accelerator de particule (acceleratorul Cockcroft-Walton); Premiul Nobel pentru fizică pe 1951, împreună cu irlandezul Ernest T.S. Walton (m. 1967)

– 1910: A murit bacteriologul german Robert Koch; se numără printre întemeietorii bacteriologiei moderne; una dintre cele mai importante descoperiri a fost bacilul tuberculozei, care-i poartă numele (1882); studii asupra unor boli tropicale, precum boala somnului; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1905 (n. 1843)

– 1911: S-a născut chimistul american Joseph O. Hirschfelder, figură reprezentativă a chimiei teoretice mondiale; unul dintre „părinţii” bombei atomice (m. 1990) – 115 ani

– 1913: S-a născut pictorul spaniol José Vela Zanetti, creatorul uneia dintre picturile murale închinate drepturilor omului expuse la sediul Naţiunilor Unite din New York (1953); autoexilat, în 1939, în Republica Dominicană, la sfârşitul războiului civil din Spania (m. 1999)

– 1915: S-a născut scriitorul american Herman Wouk, câştigător al Premiului Pulitzer (m. 2019)

– 1918: S-a născut Yasuhiro Nakasone, fost prim-ministru nipon (1982-1987), considerat unul dintre liderii politici cei mai influenţi din Japonia de după război, cunoscut în special pentru că a întărit alianţa de securitate cu Statele Unite, dar şi pentru prietenia cu fostul preşedinte american Ronald Reagan (m. 2019)

– 1922: S-a născut Christopher Lee, actor, regizor, muzician şi cântăreţ britanic de muzică heavy metal; a interpretat mai ales roluri de antagonişti şi personaje din filme de groază; deţine recordul Guinness pentru cele mai multe roluri jucate în cinematografie (a jucat în 275 de filme începând din anul 1946) (m. 2015)

– 1923: S-a născut renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath; a obţinut recunoaşterea internaţională ca pionieră a fotografiei de presă; a fost soţia dramaturgului american Arthur Miller (m. 2002)

– 1923: S-a născut (în Germania) Henry Kissinger, diplomat şi om politic american; în calitate de consilier pe probleme de securitate naţională şi secretar de stat al SUA (1973-1977), a avut o influenţă majoră în politica externă americană între anii 1969 şi 1977, sub preşedinţii Richard Nixon şi Gerald Ford (a reprezentat SUA la tratativele de rezolvare pe cale politică a conflictelor militare din Vietnam şi Orientul Apropiat; rol important în stabilirea relaţiilor diplomatice ale SUA cu China); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1973 (m. 2023)

– 1930: S-a născut John (Simmons) Barth, scriitor, eseist, nuvelist și profesor universitar american; cunoscut mai ales pentru latura postmodernistă și metafictivă a scrierilor sale (m. 2024)

– 1931: S-a născut actorul francez Bernard Fresson (m. 2002) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actriţa egipteană Faten Hamama, un simbol al cinematografiei arabe; fosta soţie a celebrului actor egiptean Omar Sharif (m. 2015) – 95 de ani

– 1934: S-a născut scriitorul american Harlan Ellison (m. 2018)

– 1936: S-a născut Louis Gossett Jr., actor american de culoare care a câştigat un Premiu Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar graţie interpretării sergentului Emil Foley în drama ”An Officer and a Gentleman”; a fost totodată producător, regizor, activist social şi fondatorul Eracism Foundation pentru combaterea rasismului (m. 2024) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Don (Donald Ray) Williams, cântăreţ și compozitor american de muzică country (m. 2017)

– 1943: S-a născut Cilla Black, cântăreaţă britanică şi prezentatoare TV (m. 2015)

– 1958: S-a născut Manfred Spitzer, psihiatru, profesor și scriitor, unul dintre cei mai faimoși specialiști în neuroștiințe din Germania; director al Spitalului Universitar de Psihiatrie din Ulm, profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce, din 1997, Clinica psihiatrică universitară și, din 2004, Centrul pentru neuroștiințe și învățare; este gazda emisiunii TV săptămânale „Minte și creier”; a publicat numeroase cărți, dintre care „Învățarea”, „Atenție, ecran!” și „Demența digitală” au devenit bestselleruri

– 1959: S-a născut Donna Strickland, fiziciană și profesoară canadiană; pionieră în domeniul fizicii laserilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi francezul Gérard Mourou, fiind cea de-a treia femeie din istorie laureată cu acest premiu, după Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer

– 1964: A murit Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (n. 1889)

– 1965: A murit Evgheni Pavlovski, savant rus (n. 1884)

– 1987: A murit John Howard Northrop, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1946, împreună cu James B. Sumner şi Wendell M. Stanley (n. 1891)

– 1988: A murit Ernst (August Friedrich) Ruska, inginer și fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, alături de Gerd Binnig şi Heinrich Rohrer, pentru lucrările lor fundamentale în optica electronică şi pentru construirea primului microscop electronic (n. 1906)

– 2003: A murit compozitorul italian Luciano Berio (n. 1925)

– 2006: A murit (la München) Dieter Acker, compozitor şi profesor german originar din România (n. 1940, la Sibiu) – 20 de ani

– 2007: A murit jurnalistul și scriitorul englez Edward Behr (n. 1926, în Franța)

– 2011: A murit poetul şi muzicianul american Gil Scott-Heron, considerat drept un precursor al dezvoltării curentului rap (n. 1949) – 15 ani

– 2011: A murit actorul american Jeff Conaway, cunoscut pentru rolurile sale din producţiile „Taxi” şi „Grease” (n. 1950) – 15 ani

– 2017: A murit Gregg (Gregory LeNoir) Allman, cântăreţ, compozitor şi clăpar american, pionier al rockului sudist; cofondator al trupei „The Allman Brothers Band” (n. 1947)

– 2019: A murit Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (n. 1923)

– 2021: A murit actorul american Robert Hogan, cunoscut din peste 150 de producţii de film, teatru şi mai ales de televiziune, unde a jucat timp de şase decenii în seriale precum „M*A*S*H” şi „The Wire” (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Carla Fracci, cea mai cunoscută balerină din Italia și una dintre cele mai faimoase din lume; prim-balerină la Scala din Milano din 1958, desemnată de New York Times, în 1981, „prim-balerină absolută”; a condus companiile de balet ale Teatrului San Carlo din Napoli, Arena di Verona şi Teatrului de Operă din Roma (n. 1936) – 5 ani

– 2022: A murit cardinalul italian Angelo Sodano, numărul doi la Vatican în timpul pontificatelor Papei Ioan Paul al II-lea şi al Papei Benedict al XVI-lea (n. 1927)

– 2025: A murit actorul sud-african Presley Chweneyagae; cunoscut pentru rolul principal din filmul „Tsotsi”, recompensat cu Oscarul pentru cel mai bun film străin în 2006 (n. 1984) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 mai

Publicat de Codrin RAITA, 26 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 26 mai

* Cu 538 de ani în urmă (1488) începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei crize într-un război cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie

* Acum 347 de ani (1679) a început construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni (Bucureşti), ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe deteriorări de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009

* În urmă cu 221 de ani (1805) Napoleon I Bonaparte al Franţei a fost încoronat Rege al Italiei în Catedrala din Milano, cu Coroana de Fier a Lombardiei. Regatul Italiei a fost înfiinţat pe 17 martie 1805, atunci când Republica Italiană, al cărei preşedinte era Napoleon, a devenit Regatul Italiei, cu Napoleon ca rege al Italiei şi Eugène de Beauharnais vicerege

* Acum 161 de ani (1865), în America de Nord, a luat sfârşit Războiul Civil, odată cu capitularea ultimei armate a Confederaţiei

* Acum 149 de ani (1877) apărea, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – editat de „Cercul socialist” şi creat de Nicolae Codreanu -, prima gazetă socialistă din România. După apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în „Cuvântul”, suprimat, de asemenea, după scurt timp, de guvern

* Sunt marcați 130 de ani (1896) de când apărea pentru prima oară la bursă indicele Dow Jones, cel mai vechi indice al activităţii bursiere din SUA şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York (creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones)

* Acum 106 ani (1920) Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, alături de André Gide, Paul Valéry, Fernand Léger şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”

* Se marchează 105 ani de când era publicată, în Monitorul Oficial nr. 41 din 26 mai 1921, Legea sindicatelor profesionale. S-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor

* În urmă cu 103 ani (1923) avea loc prima ediție a 24 Heures du Mans – Cele 24 de ore de la Le Mans, ce s-a desfășurat pe 26 și 27 mai. În acea zi, pe circuitul Sarthe, compus din drumuri publice și secțiuni dedicate curselor de mașini, 18 companii mari au intrat într-o competiție care avea să devină legendară. Pe ploaie, 33 de echipaje cu mașini ale epocii au pornit într-o cursă în condiții descurajatoare: 24 de ore pe drumuri înguste, noroioase și alunecoase. Ideea a fost a unui jurnalist, Charles Ernest Faroux, iar Automobile Club de l’Ouest a pus-o în practică. La final, cuplul de piloți André Lagache – René Léonard, cu un model Chenard & Walcker, a câștigat competiția. În 1923, pentru prima ediție, organizatorii au ales un circuit care lega suburbiile din estul Le Mans de Pontlieue, cu o lungime totală de 17,3 kilometri. De-a lungul anilor, au fost făcute multe modificări. Una dintre cele mai notabile este includerea unei părți din circuitul Bugatti, în 1966. Acest circuit permanent este utilizat în timpul competiției pentru boxele sale. Alte modificări au avut loc în 1972 și 1990, din motive de siguranță. În 2007, organizatorii inaugurau al 14-lea circuit de la crearea competiției. Pentru pasionaţii de automobilism, oraşul francez Le Mans este echivalent cu cea mai cunoscută cursă de anduranţă din lume, 24 Heures du Mans. Evenimentul are loc în mod tradițional în luna iunie. Principiul cursei este acela că mașinile trebuie să ruleze 24 de ore continuu, fără avarii mecanice. Piloții trebuie să gestioneze piesele, accesoriile și consumabilele autoturismelor, în principal combustibilul, anvelopele și materialele de frânare. În prezent, regula este ca trei șoferi să împartă o mașină, fiecare dintre ei conducând timp de două ore, înainte de a se opri în boxe special amenajate pentru a face schimbul. La sfârșitul celor 24 de ore, mașina care a parcurs cele mai multe ture ale pistei câștigă cursa. 24 Heures du Mans nu este numai un eveniment sportiv de înalt nivel: în fiecare an, toți marii constructori de automobile sunt acolo. Bentley, Excelsior, Alfa Romeo, Bugatti, Ferrari, Porsche concurează unul cu celălalt. Cursa este un adevărat laborator pentru inginerii constructori de mașini. Încă de la începuturi, echipele concurente au inovat, iar mai multe tehnici au fost testate la Le Mans: sistemul de frânare cu disc, janta, optimizarea aerodinamică, pneul cu carcasă radială etc. De asemenea, au fost folosite diferite tipuri de motoare, pentru a eficientiza viteza și consumul. În septembrie 2012, s-a născut proiectul Mission H24, care are ca obiectiv includerea în cursă, până în 2025, a unei mașini care funcționează pe bază de hidrogen. Astfel, în perioada 10 – 15 iunie 2025, Satul Hidrogenului a primit numeroși actori din acest sector al mobilității cu emisii zero de carbon și vor avea loc prezentări și demonstrații. Pentru a decarboniza cursele auto, în special cursele de anduranță, Automobile Club de l’Ouest a optat pentru hidrogen, cu scopul de a crea o categorie pe bază de hidrogen la Cursa de 24 de ore de la Le Mans și la Campionatul Mondial de Anduranță FIA până în 2028. MissionH24, programul în colaborare dintre ACO și H24Project, Alpine, Ligier-Bosch și Toyota, își va prezenta programele pe bază de hidrogen, cu vehicule spectaculoase. Miercuri, 11 iunie, la ora locală 11:30, a fost inaugurat Satul Hidrogenului în prezența lui Pierre Fillon, președintele ACO și copreședinte al MissionH24, și a tuturor expozanților

* Acum 88 de ani (1938) a fost dezvelită Marea Frescă a Ateneului Român, un proiect al artistului Constantin Petrescu, ce are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri, ilustrând 25 de episoade importante din istoria românilor; a fost începută la 11 septembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie 1937

* Cu 86 de ani în urmă (1940), între 26 mai şi 4 iunie, s-a desfăşurat „Bătălia de la Dunkerque”, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest important port francez la Marea Nordului a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, dar au reuşit evacuarea a 340 mii de oameni în Marea Britanie

* Acum 74 de ani (1952), între 26 şi 27 mai, adepţii liniei comunist-naţionale din PMR, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, reuşesc să înlăture (în cadrul unei plenare a CC al PMR) gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de PCUS şi URSS

* Se împlinesc 60 de ani (1966) de la proclamarea independenţei Republicii Cooperatiste Guyana. Devenită teritoriu britanic în 1815, Guyana şi-a dobândit independenţa la 26 mai 1966, trecând de la statutul de Guyana Britanică la cel de stat suveran independent în cadrul Commonwealth-ului. Țara a devenit ulterior republică pe 23 februarie 1970 și este acum cunoscută oficial sub numele de Republica Cooperatistă Guyana, sărbătorindu-și independența anual pe 26 mai. În 1992 au avut loc primele alegeri (considerate libere şi democratice) de după câştigarea independenţei

* Acum 54 de ani (1972) era semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT I – Strategic Arms Limitation Talks), cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în Uniunea Sovietică

* Cu 42 de ani în urmă (1984) avea loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice. La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). Are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud. Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km

* Sunt marcați 40 de ani (1986) de când drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, a devenit oficial drapelul Comunităţii Europene. Pe 29 mai, drapelul european adoptat de instituţiile comunitare a fost arborat pentru prima dată în faţa clădirii Berlaymont, în acordurile muzicale ale imnului european. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Steagul a fost adoptat inițial de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955, proiectul câștigător aparținându-i lui Arsène Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizații regionale care doreau integrarea europeană. Comunitatea Europeană l-a adoptat la 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a înlocui Comunitatea Europeană și a-i prelua atribuțiile, a adoptat de asemenea acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât și al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12), şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri, aşa că s-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru, însă numărul avea să rămână, din acel moment acelaşi, indiferent de numărul de ţări care ar fi intrat ulterior în UE

* Acum 26 ani (2000) s-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM

* Acum 7 ani (2019) au avut loc alegerile europarlamentare, când au fost aleși noii reprezentanți din partea României în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD – 9, Alianţa 2020 USR-PLUS – 8, PRO România, PMP şi UDMR – câte 2 europarlamentari. Aceasta este a patra oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009 și mai 2014). Odată cu alegerile europarlamentare, a avut loc şi referendumul naţional consultativ pe justiție, convocat de fostul preşedinte Klaus Iohannis: din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile. Cele mai recente alegeri parlamentare din România au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care au fost distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezență la vot din 2004 – de 52,50%

Aniversări – Comemorări

– Sf. Filip Neri, preot (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1875, 26.V./7.VI: S-a născut Stan Golestan, compozitor şi critic muzical român, stabilit, încă din tinereţe, la Paris (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul Aurel Băeșu (m. 1928) – 130 de ani

– 1911: S-a născut istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (m. 1967) – 115 ani

– 1916: S-a născut Vintilă Corbul (numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea (m. 2008) – 110 ani

– 1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (m. 1981)

– 1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München (m. 2011)

– 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 100 de ani

– 1928: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (m. 2019)

– 1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V.[asile] Florian (m. 2002)

– 1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1941: S-a născut regizorul de film, scenaristul, operatorul şi profesorul Iosif Demian; din 1985, lucrează în Australia – 85 de ani

– 1941: S-a născut Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (m. 2019) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Liviu Grăsoiu, critic şi istoric literar, jurnalist; autor de scenarii radiofonice şi de film; între anii 1968 şi 1985 a fost redactor de actualităţi tv. şi realizator de emisiuni culturale la Televiziunea Română, iar din 1985, realizator de emisiuni literare la Radiodifuziune („Scriitori la microfon”, „Revista literară radio”); după 1990 a fost redactor-şef şi redactor-şef adjunct al Redacţiei Emisiunilor Culturale a SRR (m. 2020)

– 1947: S-a născut Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (m. 2015)

– 1971: S-a născut violonista Irina Mureşan – 55 de ani

– 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (n. 1899)

– 1994: A murit poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (n. 1930)

– 1995: A murit actorul și cântărețul Ştefan Bănică (senior) (n. 1933)

– 1996: A murit Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, eseist şi folclorist (n. 1909) – 30 de ani

– 1997: A murit poetul Cezar Baltag (n. 1939)

– 2002: A murit (s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş) balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (n. 1928)

– 2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca (n. 1935)

– 2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), basist şi compozitor de muzică rock, cunoscut ca membru al formaţiei „Roşu şi Negru” (n. 1947)

– 2010: A murit actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 2018: A murit filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Generale al UE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru Agricultură și Pescuit

– Tokyo: Vizită de stat a președintelui filipinez Ferdinand Marcos (26 – 29 mai)

– Bruxelles: Antonio Ferrara și nouă presupuși complici sunt judecați pentru un complot de jaf în Germania dejucat în februarie 2025 (26 mai – 3 iun.)

-Berlin: Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, vorbește cu Asociația Presei Străine din Germania

-Beijing: Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif va vizita China (26 – 27 mai)

– New Delhi, India: Întâlnirea „Cvadripartidei” cu șefii diplomației Statelor Unite, Indiei, Japoniei și Australiei

-Beijing, China: Vizită a ministrului german al economiei, Katherina Reiche (26 – 29 mai)

– Regiunea Moscovei: Forumul Internațional de Securitate, sub auspiciile Consiliului de Securitate al Federației Ruse (26 – 29 mai)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind respectarea principiilor Cartei

– Tirana, Albania: Curtea Constituțională se întrunește pentru a se pronunța asupra numirii unui ministru al inteligenței artificiale în guvernul albanez

– Newry, Regatul Unit: Începe procesul fostului lider unionist nord-irlandez Jeffrey Donaldson

– Berlin: Discuție cu ministrul de finanțe Lars Klingbeil organizată de VAP – Asociația Presei Străine din Germania

– Alton, SUA: Manifestări de marcare a 100 de ani de la nașterea trompetistului american Miles Davis

– Los Angeles: Nouă audiere preliminară pentru cântărețul american D4vd, acuzat de uciderea unei adolescente

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Georgia (Gruzia); aniversarea proclamării independenţei – 1918

– 1535: A murit poetul şi traducătorul italian Francesco Berni; unul din inițiatorii stilului burlesc (n. 1497 sau 1498). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1536

– 1602: S-a născut Philippe de Champaigne, pictor francez (m. 1674)

– 1623: S-a născut Sir William Petty, economist şi statistician englez; întemeietor al economiei politice clasice burgheze, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (m. 1687)

– 1667: S-a născut Abraham de Moivre, matematician francez, cunoscut pentru formula lui Moivre, care stabilește o legătură între numerele complexe și trigonometrie, pentru studiile sale privind distribuția normală și în domeniul teoriei probabilităţilor (m. 1754)

– 1762: A murit filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (n. 1714)

– 1799, 26.V/6.VI: S-a născut poetul rus Aleksandr Puşkin (m. 1837, ucis într-un duel). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 6 iunie 1799

– 1822: S-a născut scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 1896)

– 1848, 26.V/7.VI: A murit Vissarion Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (n. 1811)

– 1877: S-a născut Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (m. 1927)

– 1883: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (m. 1946)

– 1885: S-a născut regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (m. 1952)

– 1886: S-a născut compozitorul şi actorul american Al Jolson (m. 1950) – 140 de ani

– 1893: S-a născut Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (m. 1962)

– 1900: S-a născut poetul ceh Vitězslav Nezval (m. 1958)

– 1904: S-a născut pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (m. 2002)

– 1907: S-a născut actorul american de film John Wayne (născut Marion Morrison) (m. 1979)

– 1908: S-a născut actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (m. 1992)

– 1909: S-a născut fotbalistul şi antrenorul scoţian de fotbal Matt Busby (m. 1994)

– 1915: A murit poetul englez Julian Grenfell (n. 1888)

– 1920: S-a născut Peggy Lee, pe numele real Norma Egstrom, cântăreaţă americană (m. 2002)

– 1923: S-a născut actorul britanic Roy Dotrice (m. 2017)

– 1926: S-a născut Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (m. 1991) – 100 de ani

– 1938: S-a născut soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas

– 1951: S-a născut astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (m. 2012) – 75 de ani

– 1958: S-a născut actriţa americană Margaret Colin

– 1962: S-a născut regizorul polonez Krzysztof Warlikowski; considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic Black (pe numele său adevărat Colin Vearncombe) (m. 2016)

– 1963: S-a născut Simon Armitage, al 21-lea Poet Laureat al Marii Britanii, profesor de poezie la Universitatea din Leeds. NOTĂ: Primul titlu oficial de Poet Laureat al Marii Britanii i-a fost acordat lui John Dryden de către Regele Charles al II-lea al Angliei, în 1668

– 1964: S-a născut Lenny (Leonard Albert) Kravitz, interpret de rock, compozitor şi producător american

– 1968: S-a născut Frederik al X-lea (Frederik André Henrik Christian af Glücksborg), rege al Regatului Danemarcei din 14 ianuarie 2024; i-a suscedat mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie

– 1975: S-a născut Lauryn Hill, interpretă de muzică R&B (considerată un „Bob Marley feminin”), actriță și producătoare americană

– 1976: A murit Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (n. 1889) – 50 de ani

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909) – 40 de ani

– 1995: A murit Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (n. 1905). NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906

– 1999: A murit dirijorul elveţian Paul Sacher (n. 1906)

– 2006: A murit, în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin (n. 1963) – 20 de ani

– 2008: A murit compozitorul american Earle Harry Hagen (n. 1919)

– 2008: A murit Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film, câștigător al premiului Oscar în anul 1985 cu filmul „Departe de Africa” (n. 1934)

– 2013: A murit Jack Vance (nume real: John Holbrook Vance), scriitor american de literatură fantastică şi ştiinţifico-fantastică (n. 1916)

– 2013: A murit pictorul austriac Otto Muehl (n. 1925)

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Angela Paton (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (n. 1931) – 10 ani

– 2017: A murit politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (n. 1928)

– 2017: A murit creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (n. 1943)

– 2018: A murit Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (n. 1929)

– 2020: A murit actorul american Richard Thomas Herd Jr. (n. 1932)

– 2022: A murit bateristul englez Alan White, cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv „Yes” (n. 1949)

– 2022: A murit actorul american de teatru, film şi televiziune Raymond Allen „Ray” Liotta (n. 1954)

– 2022: A murit Andrew John Leonard Fletcher, cunoscut ca „Fletch”, muzician britanic, co-fondator și keyboard-ist al trupei de synthpop „Depeche Mode” (n. 1961)

– 2025: A murit Robert Jarvik, om de știință american, medic, cercetător, inventator și întreprinzător american; cunoscut pentru rolul său în dezvoltarea primei inimi artificiale (Jarvik-7) implantată cu succes la om (1982) (n. 1946) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 mai

Publicat de Codrin RAITA, 25 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 25 mai

* Se împlinesc 505 ani (1521) de când, prin Edictul Dietei imperiale de la Worms (promulgat de împăratul Carol al V-lea), învăţătura reformatorului religios Martin Luther, protestantismul german, era condamnată ca eretică. La data de 31.X.1517 Martin Luther (1483-1546) a bătut pe uşile Domului din Wittenberg documentul cu cele 95 de teze împotriva catolicismului, moment ce a marcat începutul Reformei promovate de teologul german. Dieta de la Worms, desfășurată între 28 ianuarie și 25 mai 1521, la Grădina Heylshof, sub conducerea împăratului Carol al V-lea, a fost o dietă a Sfântului Imperiu Roman, ce a avut loc în orașul Worms din Germania de astăzi, rămasă în istorie pentru Edictul de la Worms, referitor la Martin Luther și la efectele Reformei Protestante. Martin Luther a fost convocat la dietă pentru a renunța sau reafirma opiniile sale ca răspuns la o bulă papală a Papei Leon X. Ca răspuns la întrebări, el a apărat aceste puncte de vedere și a refuzat să le retragă. La sfârșitul dietei, împăratul a emis Edictul viermilor (Wormser Edikt), un decret care îl condamna pe Luther ca „un eretic notoriu” și interzicea cetățenilor Imperiului să-și propage ideile

* Sunt marcați 170 de ani (1856) de când a luat fiinţă la Socola, lângă Iaşi, societatea „Unirea”, care avea ca scop organizarea luptei pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească (25.V/6.VI)

* În urmă cu 164 de ani (1862) Mihail Kogălniceanu a ţinut celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţa pentru împroprietărire şi abolirea clăcii (25.V/12.VI)

* Acum 157 de ani (1869) avea loc inaugurarea Operei de Stat din Viena (Wiener Staatsoper, unul dintre cele mai însemnate teatre lirice din lume). Amplasată în centrul capitalei austriece, Opera de Stat din Viena are o istorie de peste 150 ani, având o reputaţie deosebită în domeniul muzical mondial. Deşi mare parte din clădire a fost distrusă în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, în bombardamentul din martie 1945, anumite segmente au supravieţuit, în special secţiunea frontală (foaierul, frescele semnate de Moritz von Schwind şi scările principale)

* Cu 107 ani în urmă (1919) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a Simfoniei a III-a de George Enescu, sub bagheta compozitorului

* Acum 106 ani (1920), la Opera Naţională Română Cluj-Napoca, avea loc spectacolul inaugural cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, interpretată în limba română, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei – Constantin Pavel, cel care a fost şi primul interpret al rolului „Radames”

* Cu 49 de ani în urmă (1977) avea loc premiera filmului american „Războiul Stelelor”, în regia lui George Lucas, prima parte a unei epopei cinematografice care a marcat istoria celei de-a 7-a arte. A avut unul dintre cele mai răsunătoare succese financiare din istoria cinematografiei universale

* În urmă cu 39 de ani (1987), între 25 şi 27 mai, a avut loc vizita oficială în România a lui Mihail Gorbaciov, secretar general al CC al PCUS. Autorităţile comuniste au luat măsuri speciale ca în presa română să nu apară niciun fel de informaţii privind politica de „glasnost” şi „perestroika” iniţiată de noua conducere din URSS. Nicolae Ceauşescu a afirmat că în România reforme asemănătoare fuseseră făcute încă de la sfârşitul anilor ’60

* Acum 34 de ani (1992) era publicat în Monitorul Oficial nr. 104/25 mai 1992 textul Legii audiovizualului nr. 48 din 21 mai 1992, prin care era înfiinţat Consiliul Naţional al Audiovizualului, organism creat ca unică autoritate publică de reglementare şi garant al interesului public în domeniul audiovizualului

* Cu 14 ani în urmă (2012) a avut loc Masacrul de la Hula, un atac în mijlocul Revoltei Siriene, în două sate controlate de opoziție din regiunea Hula din Siria. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 108 persoane au fost ucise, din care 34 femei şi 49 copii. Guvernul Siriei a afirmat ulterior că grupurile teroriste Al-Qaeda au fost responsabile pentru asasinate, în timp ce rezidenții Hula şi grupurile de opoziţie, au susţinut că Armata Siriană şi miliţiile militare siriene angajate de guvern, cunoscute sub numele de Shabiha, au fost autorii

* Acum 12 ani (2014), între 25 şi 26 mai, a avut loc vizita Papei Francisc (1936 – 2025) la Bethleem şi Ierusalim, o nouă etapă pe drumul unităţii creştine. Cu prilejul acestei vizite, considerate istorice, Papa Francisc şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului au semnat o declaraţie comună la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre Papa Paul al VI-lea şi Patriarhul Athenagoras. La 4-6 ianuarie 1964 a avut loc întrevederea dintre Patriarhul Athenagoras I (1886-1972) şi Papa Paul al VI-lea (1897-1978), care a deschis calea unei colaborări pe linia refacerii unităţii creştine. În acest sens, la 7 decembrie 1965, prin declaraţii citite în Catedrala „Sfântul Petru“ din Roma şi Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fanar (Istanbul) s-au ridicat anatemele din 16 şi 24 iulie 1054 (când s-a produs Marea schismă dintre cele două biserici creştine: Biserica de Răsărit, de la Constantinopol, şi Biserica de Apus, de la Roma)

* În urmă cu 9 ani (2017) avea loc inaugurarea noului sediu al NATO de la Bruxelles. Construcţia, începută în 2010, are o suprafaţă de 254.000 de mp, valoarea totală a costurilor fiind 1,12 miliarde de dolari

* Acum 8 ani (2018) au început să fie aplicabile în mod direct, în toate statele Uniunii Europene, prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE, adoptat de Parlamentul European şi Consiliu în data de 27 aprilie 2016. Efectul punerii în aplicare a Regulamentului constă în uniformizarea principiilor de protecție a datelor personale în toate statele membre ale Uniunii Europene și înlocuirea regimului juridic național existent, emis în temeiul Directivei 95/46/CE. Scopul principal al Regulamentului este acela de a adapta şi actualiza principiile și regulile generale de prelucrare a datelor cu caracter personal, în acord cu evoluţiile tehnologice contemporane

* În urmă cu 6 ani (2020), în Minneapolis, Minnesota (SUA), a avut loc moartea violentă a lui George Perry Floyd Jr., un bărbat afro-american, ucis de Derek Chauvin, un ofițer de poliție alb din Minneapolis, care și-a ținut genunchiul pe gâtul lui Floyd timp de 8 minute și 46 de secunde, din care 2 minute și 53 de secunde au fost după ce Floyd a devenit inconștient, conform plângerii penale depuse împotriva lui Chauvin. Floyd a fost încătușat și culcat pe asfalt în tot acest timp. Incidentul a avut loc în timpul arestării lui Floyd în Powderhorn, un cartier de la sud de centrul orașului Minneapolis, și a fost înregistrat pe telefoanele mobile ale celor care au participat. Arestarea a fost făcută după ce Floyd ar fi încercat să folosească o bancnotă de 20 de dolari într-un magazin, pe care un angajat a identificat-o ca fiind falsificată. Poliția a declarat că Floyd „a opus rezistență” după ce i-a fost ordonat să părăsească vehiculul său. Camerele de supraveghere de la un restaurant din apropiere au părut să contrazică afirmațiile poliției, Floyd căzând de două ori în timp ce a fost escortat de ofițeri. Înregistrarea video a unui martor, în care se vede că Floyd repeta „Vă rog”, „Nu pot respira” și „Nu mă omorâți”, a fost larg difuzată pe platformele de socializare și difuzată de mass-media. Toți cei patru ofițeri au fost concediați a doua zi. Pe 29 mai, Chauvin a fost arestat și acuzat de omor de gradul al treilea și omor de gradul doi pentru moartea lui Floyd. După moartea lui Floyd, au început manifestațiile și protestele din zona Minneapolis – Saint Paul, desfășurate sub sloganul „Black Lives Matter” („Viețile Negrilor Contează”). Inițial pașnice, pe 26 mai, acestea au devenit violente, odată cu distrugerea unei secții de poliție, incendierea a două magazine și jefuirea și avarierea altora, iar poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea furioasă. Manifestații asemănătoare au avut loc în întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Fecioară Maria, Maica Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Limbii Slovace”; propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, Merka Adrian Miroslav

– 1883, 25.V/6.VI: A murit compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (n. 1853). NOTĂ: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu, fiind organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moarte

– 1893: S-a născut Ludovic Feldman, violonist şi compozitor (m. 1987)

– 1898: S-a născut filologul Constantin I. Balmuş; traducător din limbile latină şi greacă; autor al unor interesante cercetări dedicate literaturii elene şi latine; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957)

– 1899: S-a născut fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1908: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) biologul Ludovic Rudescu; studii asupra Deltei Dunării; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1992)

– 1908: S-a născut economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002)

– 1909: S-a născut Dorina Rădulescu (numele la naştere: Dorina Rudich), prozatoare, poetă şi jurnalistă (m. 1982)

– 1917: A murit compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (n. 1857)

– 1927: A murit Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1856)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Radu Penciulescu; considerat unul dintre creatorii de școală în regia de teatru românească; fondator al Teatrului Mic (1964); stabilit în Suedia din anii ’70 (m. 2019)

– 1930: A murit Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (n. 1870)

– 1933: S-a născut Eugen Simion, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; fondator (1983) şi director al revistei „Caiete critice”; ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”, editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecţia „Opere fundamentale”, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1998-2006) (m. 2022)

– 1935: A murit episcopul de Arad, Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe); apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1889)

– 1938: S-a născut soprana şi profesoara Maria Slătinaru-Nistor

– 1941: S-a născut pictoriţa Irina Lișca (m. 2020) – 85 de ani

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (m. 2017)

– 1959: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Tudor Vlad

– 1963: S-a născut Ludovic Orban, om politic și inginer; al 68-lea prim-ministru al României (nov. 2019 – dec 2020); președinte al Camerei Deputaților (dec. 2020 – oct. 2021); vicepreședinte al Camerei Deputaților (2009-2011; 2015-2016); ministru al transporturilor în Guvernul Tăriceanu (2007-2008); președinte al partidului Forța Dreptei (din dec. 2021); președinte al Partidului Național Liberal (2017-2021)

– 1984, 25/26: A murit prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (n. 1900, la St. Avald/Franţa)

– 1993: A murit (în Germania) politicianul Horia Sima, unul dintre liderii Mişcării Legionare din România (n. 1906)

– 1998: A murit scriitorul Ştefan Bănulescu (n. 1926)

– 2002: A murit Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1922)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (pseudonim al lui Laurenţiu Bobleanţă) (n. 1931)

– 2011: A murit pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1929) – 15 ani

– 2019: A murit fotbalistul Nicolae Pescaru; a jucat 311 meciuri pentru echipa fanion a Brașovului în prima ligă (FC Brașov), plus alte câteva sute în eșalonul secund, este deținătorul recordului de goluri marcate pentru „galben-negri” pe prima scenă a fotbalului românesc, 62 la număr; a fost în lotul României pentru Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic 1970 (n. 1943)

– 2020: A murit artista plastică Monica Flămând (sau Flămându), membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1941)

– 2025: A murit Silvia (Elena) Radu, sculptoriță și pictoriță; soția sculptorului Vasile Gorduz (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Abuja, Nigeria: Alegeri primare ale partidului de guvernământ pentru alegerile generale din 2027

– Vatican: Papa Leon al XIV-lea va publica prima sa enciclică intitulată „Magnifica Humanitas”, un document dedicat protejării persoanei umane în era tehnologiei care condamnă utilizarea inteligenței artificiale în războaie și impactul acesteia asupra drepturilor lucrătorilor. Spre deosebire de tradiția papală, suveranul pontif va participa personal la ceremonia de prezentare programată în Aula Sinodului din Piața Sfântul Petru, eveniment la care va lua parte și Christopher Olah, cofondatorul companiei de inteligență artificială Anthropic. Textul, care stabilește prioritățile sociale și morale ale actualului pontificat, a fost semnat oficial pe 15 mai, marcând simbolic 135 de ani de la celebra enciclică socială „Rerum Novarum”

-Sydney, Australia: Începutul celei de-a doua serii de audieri publice ale comisiei de anchetă privind atacul antisemit de la Bondi

– Singapore: Publicarea cifrelor PIB-ului pentru primul trimestru (00H00)

– Roma: Ferrari dezvăluie primul său model electric

– Arabia Saudită: Pelerinajul Hajj de la Mecca (25 – 30 mai)

Aniversări – Comemorări

– 25 – 31.V: „Săptămâna Solidarităţii cu Popoarele aflate sub Administrare Străină” (sau „Săptămâna solidarităţii cu popoarele din teritoriile neautonome”), proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia 54/91 din 6.XII.1999. Potrivit textului Cartei ONU, teritoriu neautonom este acel teritoriu ai cărui locuitori nu au atins măsura autoguvernării depline

– „Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi”; la 25 mai 1979, Etan Patz, în vârstă de şase ani, a dispărut de la domiciliul său din New York şi nu a mai fost găsit; începând din următorul an, cunoscuţii lui Etan au organizat în acea zi diverse manifestări; din 1983, la 25 mai, a început să fie marcată în SUA „Ziua naţională a copiilor dispăruţi”; din 1986 (- 40 de ani), la iniţiativa Crucii Roşii Internaţionale, a început să fie marcată o astfel de zi la nivel internaţional, pe fondul înmulţirii alarmante a cazurilor de dispariţii în rândul copiilor

– „Ziua Mondială a Tiroidei” marcată cu scopul conştientizării problemelor cauzate de bolile glandei tiroide; ziua a fost stabilită în 2008, în timpul congresului Asociaţiei Europene a Tiroidei (ETA – fondată la Roma, la 25 mai 1965)

– „Ziua Eliberării Africii”; la 25.V.1963 a fost creată Organizaţia Unităţii Africane (OUA), când a fost adoptată „Carta Africii”, în cadrul Consiliului şefilor de stat şi de guvern desfăşurat la Addis Abeba (Etiopia); OUA a fost creată cu scopul de a impulsiona lupta pentru totala eliberare a continentului de sistemul colonial şi pentru dezvoltarea statelor africane

– „Ziua Mondială a Fotbalului” este marcată în fiecare an pe 25 mai; ziua a fost stabilită, la 7 mai 2024, de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite, cu prilejul marcării a 100 de ani de la disputarea primului turneu internațional oficial de fotbal, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din anul 1924

– Ziua naţională a Republicii Argentina; aniversarea începutului revoluţiei pentru independenţa naţională din 1810, care a culminat, la 9 iulie 1816, cu proclamarea independenţei „Provinciilor Unite de la Rio de la Plata” care, prin Constituţia din 1826, au primit denumirea de Republica Federativă Argentina

– Ziua naţională a Regatului Haşemit al Iordaniei; aniversarea proclamării independenţei/ 1946 – 80 de ani

– „Ziua Comemorării” (Memorial Day) în SUA; se sărbătoreşte în fiecare an în ultima zi de luni din mai, în amintirea militarilor morţi în războaiele purtate de SUA

– 1681: A murit dramaturgul spaniol Pedro Calderón de la Barca (n. 1600) – 345 de ani

– 1693: A murit scriitoarea franceză Marie-Madeleine Pioche de La Vergne, contesă de La Fayette (Madame de La Fayette), cunoscută în special pentru „La Princesse de Clèves”, primul roman istoric din această ţară şi unul dintre primele romane din literatura universală (n. 1634)

– 1789: A murit botanistul suedez Anders Dahl; după el este denumită floarea de dalie (n. 1751)

– 1801: S-a născut Robert Cock, unul dintre primii exploratori europeni ai regiunii Adelaide din Australia de Sud, după instituirea unei colonii noi în decembrie 1836 (m. 1871) – 225 de ani

– 1803: S-a născut Ralph Waldo Emerson, eseist, poet şi publicist american; cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (curent filosofic iniţiat de acesta în anul 1836, caracterizat prin religiozitate panteistă şi spirit umanitar) (m. 1882)

– 1805: A murit filosoful englez William Paley (n. 1743)

– 1818: S-a născut Jacob Christoph Burckhardt, scriitor şi istoric elveţian, unul dintre cei mai importanţi istorici elveţieni ai culturii, specializat în istoria culturii europene (m. 1897)

– 1841: S-a născut Eugène Samuel Grasset, artist plastic elveţian; a trăit majoritatea vieţii sale artistice la Paris, creația sa fiind ancorată temporal în perioada cunoscută ca Belle Epoque (m. 1917) – 185 de ani. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca an al naşterii 1845

– 1848: S-a născut filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un seminar pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună cu Andrei Bârseanu a editat, în 1885, colecţia de „Doine şi strigături din Ardeal”, la care a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin din 1879 şi membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (m. 1923)

– 1860: S-a născut psihologul american James McKeen Cattell, primul profesor de psihologie din America; importantă activitate în studierea comportamentului uman (m. 1944)

– 1865: S-a născut fizicianul olandez Pieter Zeeman; studii privind efectul câmpurilor magnetice într-o sursă de lumină (cunoscut ca „efectul Zeeman”); Premiul Nobel pentru fizică în 1902 (m. 1943)

– 1865: S-a născut John (Raleigh) Mott, evanghelist american, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1946 pentru activitatea sa de înfiinţare şi de consolidare a organizaţiilor internaţionale creştine-protestante studenţeşti care au activat pentru promovarea păcii (m. 1955)

– 1884: S-a născut Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (m. 1947)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1921: S-a născut Hal David (numele la naştere: Harold Lane David), compozitor şi textier american (m. 2012) – 105 ani

– 1921: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016) – 105 ani

– 1921: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine germană Jack Steinberger; împreună cu colegii săi Leon Lederman şi Melvin Schwartz, a făcut cercetări asupra particulelor subatomice, a forţei nucleare şi a radioactivităţii; cei trei au primit Premiul Nobel pentru fizică în 1988 pentru descoperirea legăturii dintre neutroni (m. 2020) – 105 ani

– 1922: S-a născut cântăreaţa americană Kitty Kallen (m. 2016)

– 1925: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (m. 2012)

– 1927: S-a născut scriitorul american Robert Ludlum (m. 2001)

– 1929: S-a născut soprana americană de origine română Beverly Sills (m. 2007)

– 1930: S-a născut Sonia Rykiel, creatoare de modă și scriitoare franceză (de origine română); a creat puloverul Poor Boy, care a fost prezentat pe coperta revistei franceze „Elle”; supranumită „Regina Tricotajelor” datorită modelelor ei de tricotaje și noile tehnici de modă (m. 2016)

– 1932: S-a născut K. C. Jones, jucător și antrenor american de baschet, legenda echipei Boston Celtics (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa britanică Sarah Marshall (m. 2014)

– 1934: S-a născut actorul englez David Burke (m. 2026)

– 1934: A murit compozitorul englez Gustav Holst (n. 1874)

– 1935: S-a născut scriitorul canadian William Patrick Kinsella (m. 2016)

– 1937: S-a născut tenorul italian Franco Bonisolli (m. 2003)

– 1938: S-a născut Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (m. 2016)

– 1939: S-a născut actorul englez Sir Ian McKellen Murray

– 1939: S-a născut actriţa americană Dixie Carter, nominalizată la Premiile Emmy, în 2007, pentru rolul din serialul TV „Neveste disperate” (m. 2010)

– 1939: A murit Sir Frank Watson Dyson, astronom englez, cunoscut mai ales pentru introducerea semnalelor de timp din Greenwich, Anglia, și pentru rolul pe care l-a jucat în demonstrarea teoriei relativității generale a lui Einstein (n. 1868)

– 1942: S-a născut actorul și regizorul rus Aleksandr Kalyagin

– 1947: S-a născut Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (m. 2020)

– 1948: S-a născut interpretul german Klaus Meine (membru al formaţiei „Scorpions”)

– 1949: S-a născut PF Gheorghe al III-lea, Arhiepiscop de Noua Justiniana și al Întregului Cipru (întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului din 8.I.2023), Mitropolit de Paphos (din 2006)

– 1959: S-a născut romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (m. 2017)

– 1960: S-a născut trompetistul american de jazz Wallace Roney (m. 2020)

– 1970: A murit Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n. 1919)

– 1976: S-a născut Cillian Murphy, actor irlandez de film și teatru – 50 de ani

– 2005: A murit Ruth Laredo, pianistă americană (n. 1937)

– 2014: A murit generalul Wojciech Jaruzelski, ultimul lider comunist al Poloniei; a condus ţara în perioada 1981-1989 (n. 1923)

– 2015: A murit fotografa americană Mary Ellen Mark, cunoscută pentru fotojurnalism, portrete, fotografie documentară şi de publicitate (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 mai

Publicat de Codrin RAITA, 24 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 24 mai

* Cu 689 de ani în urmă (1337) începea „Războiul de 100 de ani” (încheiat în anul 1453), conflict armat între Anglia şi Franţa pentru teritoriile franceze stăpânite de dinastia engleză şi pentru Flandra. În prima parte, Anglia a obţinut importante victorii (Crécy/1346, Poitiers/1356). Spre sfârşit, însă, războiul a căpătat un caracter popular, prin intrarea în acţiune a maselor sub conducerea Ioanei d’Arc. Anglia a început să piardă treptat posesiunile de pe teritoriul Franţei, cu excepţia portului Calais (pe care l-a stăpânit până în 1558)

* Acum 182 de ani (1844) inventatorul american, Samuel Morse, a transmis prima telegramă în codul Morse de la Washington DC, către asistentul său Alfred Vail, în Baltimore, Maryland pentru a inaugura prima linie telegrafică. Conținutul mesajului a fost: „Ce a făcut Dumnezeu?” (un citat biblic, numerele 23:23)

* Cu 151 de ani în urmă (1875) a luat fiinţă, la Bucureşti, Partidul Naţional Liberal, prin unirea diverselor grupări liberale existente. Fondat de Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti, PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864 (după instaurarea dictaturii comuniste şi proclamarea Republicii, la 30.XII.1947, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o, însă, în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi. Prin Decizia civilă nr. 4/15.I.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti se consfinţea reluarea activităţii oficiale a Partidului Naţional Liberal, hotărâtă, în decembrie 1989, de un Comitet de iniţiativă compus din vechi membri ai partidului

* Acum 143 de ani (1883) era inaugurat „Brooklyn Bridge”, celebrul pod suspendat peste East River, care face legătura între insula Manhattan (New York City) şi Brooklyn. Lucrările de construcţie (conduse, iniţial, de John A. Roebling şi, apoi, de fiul acestuia, Washington A. Roebling) au durat 14 ani. Podul era numit, în epocă, „a opta minune a lumii”, fapt datorat atât lungimii sale record, cât şi procedurii de construcţie, novatoare în acea vreme

* Cu 123 de ani în urmă (1903) era inaugurat Castelul Pelişor, reşedinţă princiară şi regală. A fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman. În actul inaugural al castelului, pictat de regină pe pergament se consemnează: “Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă, primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”

* Se împlinesc 120 de ani (1906) de când apărea (până la 18.II/3.III.1907), la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, „Basarabia”, sub direcţia avocatului Emanoil N. Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice şi introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând, în acelaşi timp, o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr a publicat poezia „Deşteaptă-te Române!”. Printre colaboratori s-au numărat: Pan(telimon) Halippa, Ion Inculeţ, Alexei Mateevici ş.a. (24.V/6.VI)

* Acum 118 ani (1908) avea loc inaugurarea noului sediu al Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti (ale cărui origini merg spre anul 1864), în prezenţa Regelui Carol I însoţit de Regina Maria şi a unor importante personalităţi ale lumii ştiinţifice, culturale şi politice de atunci. La 3 noiembrie 1834 a fost fondat „Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi” din Bucureşti, în prezent Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”

* Acum 97 de ani (1929) aveau loc primele cursuri de limbă germană la Radiodifuziunea Română, ţinute de Gh. Maurer, membru al orchestrei. Predate prin sistemul linguaphon, lecţiile au fost ulterior tipărite în broşuri

* Cu 78 de ani în urmă (1948) Justinian Marina (1901-1977), mitropolitul Moldovei şi Sucevei, era ales arhiepiscop al Bucureştilor, mitropolit al Ungrovlahiei şi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 6 iunie acelaşi an, păstorind până la moartea sa, în martie 1977). Noul patriarh a condus Biserica în cea mai agresivă perioadă a ateismului comunist

* Sunt marcați 70 de ani (1956) de când a avut loc prima ediție a concursului muzical Eurovision, la Lugano, Elveția, la Teatro Kursaal, unde au participat reprezentanți din Belgia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Câștigătoarea primei competiții a fost cântăreața elvețiană Lys Assia. În 1955, la inițiativa lui Marcel Bezençon, director al televiziunii elvețiene, Uniunea Europeană de Difuziune (EBU) a avut ideea unui concurs internațional unde țările, reprezentate de televiziunile publice, să participe în cadrul unui spectacol televizat care să fie transmis simultan în toate țările participante. Transmiterea concursului în fiecare an, fără întrerupere, din 1956, i-a conferit acestuia statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume

* În urmă cu 36 de ani (1990) s-a înfiinţat primul teatru de gest, pantomimă şi expresie corporală „Masca”, singurul cu acest profil din România. Teatrul „Masca” reprezintă o experienţă unică în peisajul teatral românesc: a fost cel care a iniţiat primele spectacole de stradă din ţară şi a oferit spectacole de teatru în spitale şi în case de copii

* Acum 32 de ani (1994), între 24 şi 27 mai, s-a desfăşurat, la Sinaia, conferinţa internaţională „România şi românii în ştiinţa mondială”, la care au participat circa 600 de personalităţi din 26 de ţări. Preşedinte al Comitetului de organizare a fost George Emil Palade (1912-2008), medic şi biolog american de origine română, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1974

* Cu 22 de ani în urmă (2004), la ora 5:50, în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău, pe drumul european E85, a avut loc un grav accident rutier în urma căruia un camion, care transporta 20 de tone de azotat de amoniu, s-a răsturnat, provocând o explozie în care şi-au pierdut viaţa 18 persoane (dintre care şapte pompieri, trei localnici şi doi jurnalişti ai postului TV Antena 1)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași. Duminica Sf. Părinți de la Sinodul I Ecumenic (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Blandina Gobjilă, cunoscută ca „Mama Blondina”, a rămas în inimile celor care au cunoscut-o drept o mărturisitoare a lui Hristos din zilele noastre, o pildă vie de bunătate, credință și jertfelnicie. Născută în Basarabia în 24 februarie 1906, de profesie învățătoare, mama Blandina a fost, vreme de 15 ani, deportată în Siberia, unde a făcut experiența vieții dure din închisori și lagăre. Ultima parte a vieții și-a petrecut-o slujind Sfintei Parascheva și semenilor la Catedrala Mitropolitană din Iași. A trecut la cele veșnice pe 24 mai 1971 ( – 55 de ani). A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, solemnitatea proclamării generale (împreună cu alte 15 femei românce cu viață sfântă) având loc la 6 februarie 2026, la Patriarhia Română; proclamarea locală va avea loc la 17 mai 2026, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi

– Coborârea Sf. Duh (Rusaliile). Sf. Fc. Maria, Ajutorul Creștinilor (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Limbii Bulgare”, aleasă pentru faptul că în această zi sunt sărbătoriţi la bulgari Sfinţii Chiril şi Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară. Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul Niculae Mircovici, din partea grupului minorităţilor naţionale — Uniunea Bulgară din Banat. NOTĂ: În Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Ierarh Metodie şi Sfântul Cuvios Chiril sunt prăznuiţi la 11 mai, fiind numiţi „apostolii slavilor”, pentru că au tradus Sfânta Scriptură în limba slavonă

– 1895: S-a născut Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (m. 1984)

– 1908: S-a născut actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (m. 1983)

– 1913: S-a născut Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2008)

– 1914: S-a născut Jules Perahim, pictor şi grafician; stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (m. 2008)

– 1914: A murit Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (n. 1869)

– 1915: S-a născut tenorul Garbis Zobian (m. 2002, în SUA, unde se stabilise)

– 1920: S-a născut sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 1992, la Paris)

– 1923: S-a născut Ion Caraion (numele real: Stelian Diaconescu), poet, eseist şi traducător (din poezia franceză, canadiană, americană) (m. 1986, la Lausanne/Elveţia, unde se stabilise din 1981)

– 1923: S-a născut Victor Felea, poet, eseist şi critic literar (m. 1993)

– 1923: S-a născut inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (m. 2010)

– 1924: S-a născut Antoaneta Ralian, una dintre cele mai prolifice traducătoare din literatura engleză și americană, publicistă (m. 2015)

– 1928: A murit Constantin Hârjeu, general, inginer; lucrări de istorie şi teorie militară; ministru de război (1912-1913); membru corespondent al Academiei Române din 1909 (n. 1856)

– 1929: S-a născut istoricul, editorul și profesorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografie istorică, istoria instituţiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Ţării Româneşti, istoria relaţiilor internaţionale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2018)

– 1930: S-a născut (la Beirut, Liban) Dirayr Mardichian, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (m. 2010)

– 1932: S-a născut Vasile Cândea, medic chirurg și cardiolog, profesor universitar și general de armată; fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înfiinţat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; a implantat, în 2001, primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; este autorul unor brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase) (m. 2020)

– 1937: S-a născut interpretul de muzică populară Benone Sinulescu (m. 2021)

– 1939: S-a născut Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (m. 2010)

– 1940: S-a născut Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (m. 2014)

– 1942: S-a născut Monica Săvulescu Voudouri, sociolog, prozatoare, eseistă, poetă și traducătoare (din literatura olandeză); a trăit, din 1985, în Țările de Jos, stabilindu-se în ultimii ani la Atena

– 1942: S-a născut sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul Dumitru Rădulescu (m. 2018)

– 1943: S-a născut Voicu Enăchescu, unul dintre reperele mişcării corale din România; fondatorul (1972) şi dirijorul Corului de Cameră „Preludiu” al Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”; managerul Centrului Național de Artă Tinerimea Română (1991-2014); preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România (din 1998); membru în Consiliile de Aministrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Televiziune (m. 2022). NOTĂ: Din 26 februarie 2023 ansamblul coral și-a schimbat denumirea în Corul de Cameră „Preludiu-Voicu Enăchescu”

– 1944: A murit Nicolae Petraşcu, critic literar, prozator şi publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (n. 1859)

– 1947: S-a născut Adrian Popescu, poet, prozator, eseist şi traducător; redactor-şef la revista „Steaua” (1999-2020)

– 1953: S-a născut Andrei Grigor (pseudonim al lui Nicolae Ioana), critic literar şi prozator (m. 2014)

– 1954: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Florin Iaru (pseudonimul lui Florin Râpă)

– 1962: S-a născut scriitorul Dan-Bogdan Hanu

– 1964: S-a născut (în Siria) Raed Arafat, medic de origine palestiniană, specializat în anestezie-terapie intensivă, instructor în probleme de medicină de urgenţă; în septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) la Târgu-Mureș, devenit ulterior serviciul medical național de intervenție rapidă; șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), din cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne (din 2014)

– 1966: A murit prozatorul, ziaristul şi editorul Alexandru Cazaban (n. 1872) – 60 de ani

– 1967: S-a născut actorul de teatru și film Ovidiu Cuncea

– 1969: S-a născut pianista Nicoleta Luca-Meiţoiu

– 1985: A murit părintele Mihail Bulacu, unul dintre cei mai de seamă cateheţi şi pedagogi din România; din anul 1929 a fost preot la Biserica „Sfântul Elefterie” din Bucureşti, ridicată cu osteneala sa, unde a slujit ca paroh din anul 1952 până la moartea sa (n. 1898)

– 1987: A murit (la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial) Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (n. 1895, la Iași)

– 2011: A murit Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (n. 1932) – 15 ani

– 2016: A murit dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (n. 1929) – 10 ani

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (n. 1929)

– 2018: A murit Ion Cucu, cel mai reprezentativ artist fotograf al lumii literare românești (n. 1937)

– 2018: A murit omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (n. 1947)

– 2021: A murit Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (n. 1924) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cipru: Alegeri legislative

– Polonia: Referendumul privind demiterea primarului Cracoviei, un test electoral pentru coaliția lui Donald Tusk

– Acerra, Italia: Papa Leon vizitează Acerra, în așa-numita „Țară a Focurilor” din sudul Italiei, o zonă afectată de mult timp de depozitarea și arderea ilegală a deșeurilor toxice

– Cotonou, Benin: Inaugurarea noului președinte Romuald Wadagni

Aniversări – Comemorări

– 24.V – 7.VI: „Săptămâna Geoparcurilor Europene” se sărbătorește în peste 100 de geoparcuri internaționale UNESCO din Europa. Acest eveniment anual, organizat de Rețeaua Europeană de Geoparcuri, prezintă o serie de activități educaționale, culturale și axate pe natură pentru a evidenția patrimoniul geologic și cultural local

– „Ziua Internațională a Markhorului”, stabilită, din 2024, de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în vederea cooperării internaționale și regionale în sprijinul măsurilor de conservare a markhorului, având în vedere rolul pe care acesta îl joacă în ecosistem; capra himalayană sau capra falconeri, cunoscută și sub numele de markhor (capră cu coarne în formă de șurub), ce trăiește în regiunile din vestul Munților Himalaya, în principal în Pakistan, se află pe cale de dispariție

– „Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale”, prin care se doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale; ziua a fost stabilită în 1998, prin decizia Adunării Generale a Federaţiei Parcurilor Naturale şi Naţionale din Europa (Europarc), şi marchează apariţia primelor parcuri naţionale din Europa la 24.V.1909, prin decizia autorităţilor din Suedia de a transforma nouă parcuri în parcuri naţionale. NOTĂ: România este membru al Europarc prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii Europarc sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat

– Bulgaria: „Ziua scrierii slavone, a învăţământului şi culturii bulgare”. Sărbătoare naţională

– Ziua Independenţei Statului Eritreea – 1993

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1543: A murit Nicolaus Copernic (numele latinizat al lui Mikolaj Kopernik), astronom polonez; a elaborat şi a fundamentat ştiinţific concepţia heliocentrică, care o infirma pe cea geocentrică a lui Ptolemeu; adoptată unanim abia în secolul al XVII-lea (n. 1473)

– 1686: S-a născut Daniel Gabriel Fahrenheit, fizician olandez de origine poloneză; unul din fondatorii termometriei; a introdus scara termometrică cunoscută sub numele „scara Fahrenheit“; a fost primul care a utilizat mercurul ca lichid termometric și a fabricat primele termometre de dimensiuni reduse care puteau măsura temperatura umană și temperatura atmosferică până la 96 de grade; a inventat o formă îmbunătățită de hidrometru (m. 1736) – 340 de ani

– 1743: S-a născut Jean Paul Marat, publicist şi om politic francez; ca preşedinte al Clubului iacobinilor a avut un rol important în răscoala din 31.V-2.VI.1793, soldată cu excluderea girondinilor din Convenţia Naţională şi cu instaurarea dictaturii iacobine (m. 1793, asasinat)

– 1794: S-a născut William Whewell, istoric şi filosof englez; una dintre cele mai importante și influente figuri din Marea Britanie a secolului al XIX-lea (m. 1866)

– 1819: S-a născut regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”; îi succede Eduard al VII-lea (m. 1901)

– 1835: S-a născut filologul elveţian Adolf Tobler; specialist în lingvistică romanică; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (m. 1910)

– 1886: S-a născut muzicologul francez Henry Prunières (m. 1942) – 140 de ani

– 1899: S-a născut Henri Michaux, poet francez de origine belgiană (m. 1984)

– 1900: S-a născut Eduardo De Filippo, actor, scriitor, scenarist şi regizor de film italian (m. 1984)

– 1914: S-a născut actriţa germană de film Lilli Palmer (m. 1986)

– 1919: A murit Amado Nervo, poet, jurnalist și pedagog mexican, considerat ca fiind unul dintre cei mai mari poeţi mexicani ai secolului al XIX-lea. (n. 1870)

– 1928: S-a născut William Trevor, romancier irlandez şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1931: S-a născut actorul francez de film și TV (de origine britanică) Michael Lonsdale (nume complet: Michael Edward Lonsdale-Crouch); a obţinut în 2011 premiul César pentru Cel mai bun actor într-un rol secundar pentru interpretarea Fratelui Luc, un călugăr liber asasinat la Tibhirine (Algeria), în „Des hommes et des dieux”, de Xavier Beauvois (Marele Premiu la Cannes în 2010) (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut dramaturgul britanic Arnold Wesker (m. 2016)

– 1932: S-a născut compozitorul şi profesorul ceh Vadim Petrov; s-a dedicat în special artei slavone populare a cântecului (m. 2020)

– 1940: S-a născut Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură în 1987 (m. 1996)

– 1941: S-a născut cântăreţul, compozitorul, poetul şi artistul plastic american Bob Dylan (născut Robert Allen Zimmerman); unul dintre cei mai influenți compozitori americani din secolul al XX-lea; Premiul Nobel pentru literatură în 2016, „pentru crearea de noi forme de exprimare poetică în marea tradiție a muzicii americane”; primul muzician din istorie distins cu Premiul Nobel – 85 de ani

– 1943, 24/25: A murit medicul francez Émile Sergent; fiziolog şi clinician de renume, este considerat reformatorul întregii patologii a aparatului respirator; membru de onoare străin al Academiei Române din 1930 (n. 1867)

– 1945: S-a născut Priscilla Beaulieu Presley, actriţă americană; fosta soție a cântărețului Elvis Presley

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (m. 2012)

– 1946: S-a născut (în Rusia) Irena Szewinska, cea mai mare atletă din istoria Poloniei, supranumită „regina sprintului”; a câştigat şapte medalii olimpice şi a doborât mai multe recorduri mondiale (m. 2018) – 80 de ani

– 1951: S-a născut (în Algeria) actorul şi scenaristul francez Jean-Pierre Bacri (m. 2021) – 75 de ani

– 1959: A murit John Foster Dulles, om politic şi diplomat american; imediat după al doilea război mondial a fost principala autoritate în materie de politică externă a Partidului Republican (adversar consecvent al expansiunii comuniste; a iniţiat sistemul de alianţe americane în Asia – Tratatul Asiei de Sud-Est, 1954) (n. 1888)

– 1960: S-a născut actriţa britanică Kristin Scott Thomas

– 1972: S-a născut Maia Sandu, economistă și politiciană pro-europeană din Republica Moldova, președintă a Republicii Moldova (din dec. 2020); fost prim-ministru al R. Moldova (iun. – nov. 2019)

– 1974: A murit Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (n. 1899)

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909) – 40 de ani

– 1992: A murit Jean Roche, medic şi biochimist francez; cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 2012: A murit producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune „Sybil” (1976) (n. 1918)

– 2013: A murit Piotr Todorovski, regizor de film, scenarist şi compozitor rus (n. 1925)

– 2017: A murit actorul american Jared Martin (n. 1941)

– 2019: A murit Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (n. 1929)

– 2020: A murit legendarul baterist american de jazz Jimmy Cobb (nume complet: Wilbur James Cobb), care a cântat alături de celebrul jazzman Miles Davis, precum și de alte nume mari din jazz (n. 1929)

– 2020: A murit Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier francez (n. 1938)

– 2023: A murit Tina Turner (nume real – Anna Mae Turner, născută Bullock), cântăreață și compozitoare pop-rock, actriță și scriitoare afro-americană; supranumită „Regina Rock and roll-ului”; este unul dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali ai Statelor Unite ale Americii, având peste 100 de milioane de albume vândute în întreaga lume; a câștigat 12 premii competitive Grammy (n. 1939)

– 2024: A murit Doug Ingle, solistul şi organistul trupei rock americane „Iron Butterfly” (n. 1945)

– 2025: A murit Marcel Ophuls, regizor de film, actor și scenarist francez, maestru al documentarului istoric; autorul peliculei „Le Chagrin et la pitié” (1969), despre Regimul de la Vichy; a abordat constant crimele nazismului, cel mai remarcabil documentar fiind „L’Empreinte de la justice” (1976); fiul marelui cineast german Max Ophuls (n. 1927) – 1 an

– 2025: A murit Susan Brownmiller, activistă și jurnalistă americană radical-feministă (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 mai

Publicat de Codrin RAITA, 23 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 23 mai

* Sunt marcațu 255 de ani (1771) de când avea loc a doua Bătălie de la Lanckorona, una dintre cele mai mari ciocniri ale forțelor poloneze și rusești din timpul Confederației Baroului. A avut loc pe 23 mai 1771 în apropiere de Lanckorona, când formația poloneză de 1.300 de oameni cu 18 tunuri, comandată de trimisul francez locotenent-colonel Charles François Dumouriez a fost brusc atacată de 4.000 de ruși comandați de generalul Alexander Suvorov. Forțele poloneze au fost complet distruse și forțate să se retragă

* Cu 162 de ani în urmă (1864), la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, românii s-au pronunţat, printr-un plebiscit, asupra unui document cu valoare constituţională – „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un „corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului) (23-26.V./4-7.VI). NOTĂ: La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au funcţionat şi ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituţie. După elaborarea şi adoptarea ei de către Adunarea Constituantă, noua Constituţie a fost aprobată, la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu imperativele procesului de integrare europeană

* Se marchează 105 ani (1921) de când, în zilele de 23 și 24 mai, au avut loc primele concerte ale lui George Enescu la Timișoara. Concertele lui George Enescu susținute în localități bănățene au o semnificație deosebită în cronologia concertistică a marelui violonist. Primele concerte le-a dat aici încă din timpul când această regiune aparținea Austro-Ungariei. Fără nicio excepție, ziarele germane și maghiare au scris numai la superlativ despre acest „mare violonist român”. Pentru populația română din Banat, aceste concerte însemnau foarte mult, mai ales cele susținute în anii 1912 și 1914 la Lugoj

* În urmă cu 97 de ani (1929) avea loc lansarea primei animaţii Mickey Mouse cu sunet – „Copilul carnavalului”. Este cea de-a noua producție din seria Mickey Mouse şi prima în care şoricelul vorbeşte. Mickey Mouse este un personaj creat de către regizorul și desenatorul american Walt Disney. Debutând în anul 1928 cu filmul de animație Plane Crazy, acest șoricel îmbrăcat în pantaloni roșii a devenit unul dintre simbolurile cinematografiei și culturii americane. Este, de asemenea, protagonistul primului desen animat cu sunet sincronizat cu animația „Steamboat Willie”, care a avut premiera pe 18 noiembrie 1928

* Acum 78 de ani (1948), în virtutea Protocolului sovieto-român încheiat la Moscova, la 4 februarie 1998, s-a semnat, pe Insula Şerpilor, un Proces-verbal de către Nikolai P. Şutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din Bucureşti, şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar al R. P. Române, prin care insula (în suprafaţă de 17 ha), situată în Marea Neagră, a fost cedată Uniunii Sovietice. Procesul-verbal nu a fost ratificat însă niciodată de parlamentele României şi URSS. După destrămarea URSS, Insula Şerpilor a trecut în stăpânirea Republicii Ucraina

* Cu 77 de ani în urmă (1949) Marea Adunare Națională emitea Decretul nr. 218 privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT) de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949. Sub această denumire au funcţionat, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (nimic nu putea fi imprimat fără viză, pe fiecare pagină, din partea DGPT)

* Acum 57 de ani (1969) filmul documentar „Cântecele Renaşterii” (regizor: Mirel Ilieşiu – n.1923 – m.1985), realizat cu concursul corului „Madrigal”, obţinea Marele Premiu pentru scurt metraj, „Palme d’Or”, la Festivalul de la Cannes

* Cu 21 de ani în urmă (2005) cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak la 28 martie 2005 reveneau în ţară, după 55 de zile de captivitate. Marie-Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci (ambii de la postul „Prima TV”) şi Eduard Ovidiu Ohanesian (de la publicația „România liberă”), au sosit la bordul unei aeronave militare Hercules C-130, la ora 14:45, la baza militară aeriană 90 Otopeni, eveniment la care au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, familiile celor trei şi 100 de ziarişti

* Cu doar 3 ani în urmă (2023) România a exercitat, timp de un an, funcția de președinte al Consiliului Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga, fiind pentru prima oară la conducerea forului de coordonare a activității Organizației. OIAC implementează Convenţia privind Interzicerea Armelor Chimice și reuneşte 193 de state membre, reprezentând 98% din populaţia globului. Sub supravegherea OIAC a fost distrus 99% din arsenalul chimic declarat de statele posesoare. Convenţia a fost semnată la 13 ianuarie 1993 și a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997, fiind primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România s-a alăturat Convenţiei la data deschiderii spre semnare şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), iar instrumentele de ratificare au fost depuse la Secretarul General ONU la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru prima dată când România deține funcția de președinte al Consiliului Executiv al OIAC, după ce a mai ocupat funcția de vicepreședinte în perioadele mai 2000 – mai 2001 și mai 2019 – mai 2020

Aniversări – Comemorări

– „Noaptea Muzeelor” este evenimentul cultural european care transformă muzeele într-un spațiu viu, nocturn și deschis tuturor. Inițiat în 2005 sub umbrela Consiliului Europei și coordonat de Rețeaua Europeană a Organizațiilor Muzeale (NEMO), evenimentul ajunge în 2026 la a 22-a ediție în România. În această noapte, muzeele ies din tăcerea obișnuită — sălile se umplu de conversații, ghidaje tematice, proiecții, concerte de cameră și ateliere. Ediția 2026 este coordonată la nivel național de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, cu sprijinul Ministerului Culturii, al primăriilor municipiilor participante și al unei rețele extinse de parteneri media și sponsori. În România această manifestare a avut loc pentru prima dată în 14 mai 2005

– 1871: S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1936) – 155 de ani

– 1883: S-a născut inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (m. 1965)

– 1891, 23.V/5.VI: S-a născut economistul, omul politic şi profesorul Victor Slăvescu; lucrări în domeniul economiei politice, a istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă din secolul al XIX-lea; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1977) – 135 de ani

– 1894: S-a născut Octavian Moșescu, publicist, editor, memorialist, epigramist și colecționar de artă; primar al orașului Balcic (1931-1932; 1938-1940); a înfiinţat, la Balcic, Muzeul de Artă și Universitatea liberă Coasta de Argint; a inițiat înfiinţarea Muzeului Orășenesc la Râmnicu Sărat (m. 1982)

– 1897: S-a născut inginerul şi inventatorul Mihail (sau Mihai) Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii (în 1934 a realizat prima experienţă de teleghidaj din România, la patru ani de la oficializarea pe plan mondial a automaticii şi telemecanicii ca domenii ale ştiinţei şi tehnicii; autor al lucrării „Telemecanica” – 1937, una dintre primele în domeniu); a publicat în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei; una dintre acestea, „Radiofonia”, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925  îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D. Hurmuzescu; experienţa acumulată a fost prezentată în două cărţi: „Actualităţi radiofonice”, publicată la Bucureşti în 1931 şi „Radio pentru toţi” (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 şi premiată de Academia Română; alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenţii din domeniul radioului şi al automobilului; a mai scris încă două cărţi „Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea”, publicată în  1938 şi „Radioelectricitatea”, publicată în 1944, care cuprinde informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician, unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio, dar cuprinde şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW, Băneasa-Otopeni, 1929; Radio România de 150 kW, Bod-Braşov, 1935; Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941; Radio Moldova de 5kW pe 259 m, Iaşi, 1941 (m. 1947)

– 1902: S-a născut Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător; a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski; a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1970)

– 1914: S-a născut părintele protosinghel Petroniu Tănase, mare duhovnic ortodox al secolului XX și stareț al Schitului Prodromu de la Muntele Athos (1984-2011); „un mare iubitor și împlinitor al ordinii, tăcerii și smereniei” (m. 2011, Muntele Athos). NOTĂ: Părintele Petroniu Tănase a fost propus spre canonizare Patriarhiei Ecumenice de către Patriarhia Română, la 27 aprilie 2023 având loc deshumarea osemintelor Cuviosului

– 1916: A fost înregistrată nașterea părintelui protosinghel Petroniu Tănase, unul din marii duhovnici români, stareţ al Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos (m. 2011) – 110 ani

– 1931: S-a născut întâistătătorul Bisericii Române Greco-Catolice, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş; la 18.II.2012 a fost numit cardinal în Colegiul cardinalilor de Papa Benedict al XVI-lea, fiind cel de al treilea cardinal român din istorie; membru de onoare al Academiei Române (2012) (m. 2025) – 95 de ani

– 1933: S-a născut chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2013)

– 1937: S-a născut compozitoarea şi profesoara universitară Irina Odăgescu-Ţuţuianu

– 1941: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Horia Flâmându (Horea Flămând) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Gabriel Liiceanu, filosof, eseist, memorialist, editor, traducător şi profesor universitar; unul dintre cei mai importanţi autori contemporani de „literatură personală”; preşedinte al Editurii „Humanitas” (din 1990)

– 1946: S-a născut pictorul, desenatorul și profesorul universitar Sorin Ilfoveanu – 80 de ani

– 1951: S-a născut Vintilă Mihăilescu, antropolog, autobiograf, psihosociolog, profesor universitar, publicist și scriitor de non-ficțiune; în 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România, al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, domeniile sale de specializare fiind: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor; a fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010 (m. 2020) – 75 de ani

– 1953: S-a născut mezzosoprana Gabriela Drăguşin (m. 2015)

– 2003: A murit Ion Drăgănoiu, poet şi jurnalist (n. 1943)

– 2006: A murit Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (n. 1924) – 20 de ani

– 2017: A murit Viorel Morariu, rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Abuja, Nigeria: Alegeri primare ale partidului de guvernământ pentru alegerile generale din 2027

– Oslo: Finala Ligii Campionilor la fotbal feminin

– Berlin: Fotbal – Cupa Germaniei, finală: Bayern München – Stuttgart

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Aromânilor de Pretutindeni”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM (pe 10/23.V.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios). NOTĂ: La 10 mai este sărbătorită și „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită în România, prin Legea 156/ 7.VI.2021, pentru a aduce în centrul atenției publice necesitatea de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice

– „Ziua Mondială a Broaştelor Ţestoase”, iniţiată în anul 2000 de American Tortoise Rescue

– „Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor”; marcată din 2014, la iniţiativa World Fish Migration Foundation, ziua urmăreşte promovarea, la nivel global, a unei mai mari conştientizări a importanţei peştilor migratori de apă dulce şi din râurile cu curgere liberă. Ziua Mondială a Migrației Peștilor 2026 este marcată pe 23 mai și are ca temă „Suntem oameni ai râurilor” pentru a celebra legătura vitală dintre pești, râuri și comunități. Evenimentul global subliniază necesitatea protejării peștilor migratori prin reducerea presiunilor asupra conectivității râurilor prin educație și acțiune

– „Noaptea Muzeelor” este un eveniment anual cultural patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor, prin care numeroase muzee, în parteneriat cu diverse alte instituții de cultură, își deschid liber porțile, simultan, până târziu în noapte. El este organizat în sâmbăta cea mai apropiată de data de 18 mai, data adoptată de ICOM (Consiliul Internațional al Muzeelor) drept „Ziua internațională a muzeelor”

– 1627: A murit Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând „Secolului de aur” al literaturii spaniole, cel mai de seamă reprezentant al curentului literar cunoscut sub denumirea de „culteranism” (sau chiar „gongorism”, după numele poetului) (n. 1561)

– 1691: A murit Adrien Auzout, astronom francez; a descoperit unele proprietăţi ale cicloidei şi a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (n. 1622) – 335 de ani

– 1707: S-a născut Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (m. 1778)

– 1734: S-a născut medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (m. 1815)

– 1741: S-a născut compozitorul italian Andrea Luchesi (m. 1801) – 285 de ani

– 1795: S-a născut Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (m. 1860)

– 1810: S-a născut Margaret Fuller, scriitoare şi jurnalistă americană; cunoscută militantă pentru drepturile femeilor („Woman in the Nineteenth Century” – 1845) (m. 1850)

– 1834: S-a născut pictorul danez Carl Heinrich Bloch (m. 1890)

– 1848: S-a născut Otto Lilienthal, pionier german al aeronauticii moderne (m. 1896)

– 1855: A murit Charles Robert Malden, explorator britanic, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (n. 1797)

– 1891: S-a născut Pär Fabian Lagerkvist, scriitor suedez; Premiul Nobel pentru literatură în 1951 (m. 1974) – 135 de ani

– 1895: A murit Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (n. 1798)

– 1906: A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen; unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Alexander Lange Kielland, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie); considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială (n. 1828) – 120 de ani

– 1908: S-a născut fizicianul american John Bardeen; contribuţii în fizica solidului şi a temperaturilor joase; a obţinut de două ori Premiul Nobel pentru fizică: în 1956, împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi Walter Brattain, pentru cercetări asupra conductorilor şi inventarea (în 1946) a tranzistorului, şi în 1972, împreună cu conaţionalii săi Leon Cooper şi Robert Schrieffer, pentru elaborarea teoriei cuantice a superconductibilităţii (m. 1991)

– 1908: A murit François (Edouard Joachim) Coppée, poet, prozator şi dramaturg francez (n. 1842)

– 1910: S-a născut Artie Shaw, clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american (m. 2004)

– 1912: S-a născut compozitorul, pianistul şi orchestratorul francez Jean (René Désiré) Françaix (m. 1997)

– 1917: S-a născut Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (m. 2008)

– 1923: S-a născut pianista spaniolă Alicia de Larrocha (m. 2009)

– 1928: S-a născut Rosemary Clooney, cântăreaţă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2002)

– 1930: S-a născut Michel Deguy, renumit poet, eseist, traducător și profesor francez; fondator și redactor-șef al revistei „Po&sie”, una dintre cele mai selecte și mai longevive reviste de poezie din Franța; a fost un prieten al României și al scriitorilor români (m. 2022)

– 1933: S-a născut actriţa de film şi scriitoarea britanică Joan Collins

– 1934: S-a născut Robert Arthur „Bob” Moog, inginer american, pionier în domeniul muzicii electronice; cunoscut pentru inventarea sintetizatorului Moog; a fondat firma Moog Music (m. 2005)

– 1934: Au murit, împuşcaţi de poliţişti, în apropiere de Bienville Parish (Louisiana), gangsterii americani, Bonnie (Elizabeth) Parker (n. 1910) şi Clyde (Chestnut) Barrow (n. 1909); faimosul cuplu de proscrişi era renumit pentru jefuirea de bănci; au fost consideraţi inamici publici între anii 1931 şi 1934, în timpul Marii crize economice

– 1937: A murit John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (n. 1839)

– 1942: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Zalman King (m. 2012)

– 1951: S-a născut Anatoli Evghenevici Karpov, mare maestru internațional rus de șah și fost campion mondial, politician, jurnalist și scriitor rus – 75 de ani

– 1991: A murit Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (n. 1895) – 35 de ani

– 2002: A murit Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (n. 1926)

– 2013: A murit Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (n. 1934, la Alexandria, Egipt)

– 2015: A murit matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru economie în 1994 (n. 1928)

– 2017: A murit actorul britanic Sir Roger Moore (n. 1927)

– 2021: A murit Eric Carle, autor, designer și ilustrator american de cărți pentru copii; autorul bestseller-ului internaţional pentru copii „Omida mâncăcioasă” (n. 1929) – 5 ani

– 2021: A murit Cristóbal Halffter, compozitor şi dirijor spaniol (n. 1930) – 5 ani

– 2024: A murit Morgan Spurlock, regizor, scenarist și actor; cunoscut mai ales pentru documentarul său din 2004 „Super Size Me”, despre efectele nocive ale industriei fast-food asupra sănătății publice (n. 1970)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 mai

Publicat de Codrin RAITA, 22 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 22 mai

* Se marchează 170 de ani (1856) de când era fondată, de către renumitul colecţionar de artă rus, Pavel Tretiakov (1832-1898), Galeria de artă din Moscova care-i poartă numele

* Acum 147 de ani (1879) Parlamentul maghiar a votat o lege şcolară (numită „Legea Trefort”, după numele iniţiatorului ei) care prevedea obligativitatea predării în limba maghiară în toate şcolile elementare din teritoriile anexate Ungariei, inclusiv în şcolile confesionale române

* În urmă cu 94 de ani (1932) în România a fost introdusă pentru prima dată ora de vară (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

* Cu 66 de ani în urmă (1960) avea loc cutremurul din Valdivia sau Marele cutremur chilean, cel mai puternic seism înregistrat vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la ora locală 15:11, având o durată de aproximativ 10 minute. Epicentrul seismului a fost lângă Lumaco, la aproximativ 570 de kilometri de capitala chileană. Tsunamiul generat a afectat regiuni precum Chile, Hawaii, Japonia, Filipine, Noua Zeelandă, Australia și Insulele Aleutine. Bilanţul exact al victimelor este necunoscut, însă estimările sunt cuprinse între 3.000 şi 6.000 de morţi. De asemenea, pagubele materiale s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de dolari (6,3 miliarde de dolari, ajustat la valoarea actuală a dolarului şi la inflaţie)

* Acum 61 de ani (1965) a „debutat”, la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România. Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbăta după-amiază. Sunt prezentate documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă. Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

* În urmă cu 54 de ani (1972) în Ceylon, era adoptată o nouă Constituţie şi era proclamată republica, sub noua denumire de Sri Lanka

* Acum 28 de ani (1998) Lisabona a găzduit, între 22.V şi 30.IX, ultima expoziţie mondială a secolului al XX-lea – EXPO ’98, cu tema „Oceanele: o moştenire pentru viitor”, ales parțial pentru a comemora 500 de ani a descoperirilor portugheze. Tema pavilionului României a reprezentat-o un colţ din Delta Dunării

* Acum 14 ani (2012) a fost deschis pentru public Tokyo Skytree, cel mai înalt turn din lume (634 m) şi a doua cea mai înaltă structură din lume, după Burj Khalifa (829,8 m)

* Tot cu 14 ani în urmă (2012) capsula fără echipaj uman Dragon a atins orbita terestră la zece minute după lansarea sa, în Florida, de către o rachetă Falcon 9, pentru primul zbor privat spre Stația Spațială Internațională (ISS). La zece minute de la decolare, Dragon s-a separat, așa cum era prevăzut, de al doilea etaj al Falcon 9 pentru a atinge orbita terestră, declanșând apauze la centrul de control al SpaceX din Centrul Spațial Kennedy. Elon Musk, 40 de ani, fondatorul și patronul miliardar al SpaceX, a scris pe Twitter: „Falcon a zburat perfect, Dragon este pe orbită și antenele solare funcționeza perfect, simt o enormă ușurare”. Este prima capsulă a unei societăți private care ajunge pe ISS, în condițiile în care, până în prezent, doar patru națiuni sau grupuri de națiuni au realizat acest lucru (Statele Unite, Rusia, Japonia și Europa)

Aniversări – Comemorări

– 22 – 23.V: Şavuot (Shavuot), sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente, 21 mai) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai)

– 1809: S-a născut Constantin A. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu); preşedinte al Comitetului Central al Unirii (1857); prim-ministru al Ţării Româneşti (martie-septembrie 1859); ministru în mai multe rânduri; a sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost din 1871 (m. 1884)

– 1841, 22.V/3.VI: S-a născut Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (m. 1924) – 185 de ani

– 1865: S-a născut Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (m. 1899)

– 1896: S-a născut medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca un institut modern de patologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1976) – 130 de ani

– 1908: S-a născut I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist; studii de slavistică şi de literatură română veche (m. 1996)

– 1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (m. 1976)

– 1924: S-a născut părintele Nicolae-Ioan Bordaşiu, paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti între anii 2003 şi 2010; fost deţinut politic (1955-1964); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (m. 2018)

– 1927: S-a născut Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (m. 2013)

– 1933: S-a născut economistul Emilian Dobrescu; lucrări consacrate problemelor dezvoltării economice: doctrine, metode de analiză şi predicţie; membru titular al Academiei Române din 1990

– 1933: S-a născut Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (m. 1987)

– 1933: A murit Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (n. 1886)

– 1934: S-a născut actorul Constantin Rauţchi (m. 1984)

– 1935: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Nicolae Corjos, regizor de film şi scenarist; autorul celebrelor filme „Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste”; în 1966 a înfiinţat studioul de cinematografie al Conservatorului, activând ca profesor de artă cinematografică până în 1972. Timp de peste un deceniu, începând din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioadă în care a realizat peste 50 de filme documentare; membru al CNA (1995-2001) (m. 2022)

– 1939: S-a născut Răzvan Theodorescu, istoric al culturii, critic şi istoric de artă, politician și profesor universitar; specialist în istoria artei şi istoria civilizaţiei, a semnat lucrări privind relaţiile artei şi culturii artei medievale româneşti cu arta şi cultura bizantină şi balcanică; preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990-1992); membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992-2000); ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004); senator social-democrat în mai multe legislaturi; rector al Universității Naționale de Artă din București, al Academiei pentru Studiul Istoriei Culturii şi al Religiilor și al Universităţii Media; şeful primei catedre umaniste UNESCO din România (studii sud-est europene); Doctor Honoris Causa al multor universități; membru de onoare (din 1996) şi titular (din 2000) al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; membru de onoare al Societăţii Academice din România (din 1997); membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for din aprilie 2018 (m. 2023)

– 1941: S-a născut coregrafa și profesoara Adina Cezar, unul dintre pionierii dansului contemporan românesc ce au introdus o nouă concepţie asupra expresivităţii mişcărilor coregrafice; împreună cu Sergiu Anghel, în 1973, a pus bazele grupului de avangardă „Contemp” (m. 2024) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (m. 2016)

– 1946: S-a născut Andrei Marga, filosof, politolog, om politic, profesor; ministru al educaţiei (1997-2000), ministru de externe (mai-august 2012), rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1993-2004; 2008-2012) – 80 de ani

– 1956: S-a născut Dumitru Gheorghiu, filosof și profesor universitar (m. 2023) – 70 de ani

– 1956: A murit Ion Călugăru, prozator, dramaturg şi gazetar (n. 1902) – 70 de ani

– 1957: A murit poetul George Bacovia (pseudonimul lui Gheorghe Vasiliu); considerat cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai poeziei române moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1881)

– 1964: S-a născut Marius Oprea, istoric, poet și eseist

– 1978: A murit Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1985: A murit Ion Lotreanu, poet, prozator şi eseist (n. 1940)

– 2001: A murit graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (n. 1937) – 25 de ani

– 2002: A murit cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1912)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2007, 22/23: A murit ziaristul Ralu Filip, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în perioada decembrie 2002 – mai 2007 (n. 1959)

– 2008: A murit Gavril Matei (cunoscut sub pseudonimul de Gavril Matei Albastru), poet, prozator, traducător, editor, romancier şi jurist (n. 1943)

– 2018: A murit prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928)

– 2024: A murit actorul de teatru și film și televiziune Costel Constantin (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ciudad de Mexico: Summitul UE – Mexic

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe (Comerț) al UE

– Nicosia: Reuniune informală a Eurogrup – miniștrii de finanțe din zona euro

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor economice și financiare din cadrul UE (22 – 23 mai)

– Așgabat: Prim-ministrul rus Mihail Mișustin va vizita Turkmenistanul pentru a participa la o reuniune a Consiliului Șefilor de Guvern din Comunitatea Statelor Independente

– Paris: Curtea de Casație franceză examinează efectele, în temeiul legislației franceze, ale mamei surogat efectuate în străinătate

– Barcelona: Primul concert european al rapper-ului și cântărețului portorican, Bad Bunny, din turneul său mondial

– Bulgaria: Zeci de rase de animale, demonstraţii de cai şi concursuri între fermieri figurează în programul Festivalului Naţional al Crescătorilor de Oi din Bulgaria, care în acest an va avea loc lângă Mănăstirea Sf. Petru şi Pavel, de lângă Leaskoveţ, în perioada 22-24 mai

– Bilbao, Spania: Rugby – Finala Cupei Challenge

– Montréal: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Canadei (22 – 25 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Biodiversităţii” este marcată pentru a creşte gradul de înţelegere, conştientizare și soluționare a problemelor legate de biodiversitate; tema din acest an este: „Armonie cu natura și dezvoltare durabilă”. Ziua a fost marcată iniţial la 29 decembrie (pe baza unei hotărâri a Adunării Generale a ONU din 1994), ziua intrării în vigoare (29 decembrie 1993) a Convenţiei internaţionale a biodiversităţii, semnată la reuniunea la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – Rio ’92; tot Adunarea Generală a ONU a decis, în decembrie 2000, ca ziua să fie marcată la data la care a fost adoptată Convenţia: 22 mai 1992. NOTĂ: România a semnat Convenţia privind diversitatea biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994

– Ziua naţională a Republicii Yemen; aniversarea unirii celor două state yemenite – 1990

– 337: A murit Constantin Cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (n. 272). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1808: S-a născut poetul francez Gérard de Nerval (pe numele său adevărat Gérard Labrunie) (m. 1855)

– 1813: S-a născut Richard Wagner, compozitor, teoretician al artei, poet şi dramaturg german; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (m. 1883)

– 1844: S-a născut pictoriţa americană Mary Cassatt, influenţată de pictura impresionistă (m. 1926)

– 1859: S-a născut Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (m. 1930)

– 1868: A murit Julius Plücker, matematician şi fizician german, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în domeniul geometriei analitice; a fost unul din pionierii cercetării în domeniul radiaţiei catodice (care ulterior a condus la descoperirea electronului) (n. 1801)

– 1873: A murit poetul şi nuvelistul italian Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 1785)

– 1885: A murit Victor Hugo, poet, dramaturg, teoretician literar și romancier francez; una dintre marile figuri ale culturii universale, reprezentant al romantismului francez (n. 1802)

– 1891: S-a născut Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (m. 1958) – 135 de ani

– 1907: S-a născut Sir Laurence Olivier, actor englez de teatru şi film, regizor şi producător; reprezentant de seamă al şcolii britanice de teatru, în primul rând al celei shakespeariene (m. 1989)

– 1910: A murit Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (n. 1864)

– 1912: S-a născut Herbert C. Brown, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Georg Wittig (m. 2004)

– 1924: S-a născut Charles Aznavour (nume real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreţ, compozitor, actor și diplomat francez de origine armeană; numit „zeul muzicii pop franceze” de criticul muzical Stephen Holden (m. 2018)

– 1925: A murit Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1871) (n. 1834)

– 1927: S-a născut Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (m. 2014)

– 1927: S-a născut chimistul american de origine maghiară George Andrew Olah (numele la naștere György Oláh), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1994 (m. 2017)

– 1927: S-a născut actorul american Michael Constantine (m. 2021)

– 1930: S-a născut britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (m. 2013)

– 1937: S-a născut cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (m. 2011)

– 1937: S-a născut fotbalistul sovietic Viktor Vladimirovici Ponedelnik, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (m. 2020)

– 1940: S-a născut actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (m. 2011)

– 1943: S-a născut activista nord-irlandeză Betty Williams (nume complet: Elizabeth Williams); Premiul Nobel pentru pace în anul 1976 (împreună cu Mairead Corrigan), pentru munca sa de cofondator al Comunității Oamenilor Păcii, o organizație dedicată promovării unei rezolvări pașnice a problemelor din Irlanda de Nord (m. 2020)

– 1948: A murit scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (n. 1889)

– 1954: S-a născut Shuji Nakamura, inginer electronist, profesor universitar și cercetător japonez-american; unul dintre inventatorii LED-ului albastru; Premiul Nobel pentru fizică, împreună cu Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano pentru „invenţia diodelor care emit lumină albastră”

– 1970: S-a născut manechinul britanic (de origine jamaicană) Naomi Campbell, numită şi „Perla neagră” a podiumurilor de modă

– 1987: S-a născut tenismenul sârb Novak Đjoković; a devenit cel mai bătrân nr. 1 mondial din istoria Clasamentului ATP pe 8 aprilie 2024, la vârsta de 36 de ani și 321 de zile, depășind recordul anterior deținut de Roger Federer; cu 24 de titluri de Mare Șlem în palmares, Novak deține primul loc în clasamentul ATP, egalând-o pe australiana Margaret Court, pentru cele mai multe trofee de simplu GS (Grand Slam) din istoria tenisului; cu un triumf cu 7-6, 6-3, 7-5 în fața capului de serie Casper Ruud în finala Openului Francez din 2023, Novak a devenit primul om din Era Open care a câștigat fiecare titlu major de trei ori

– 2010: A murit Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (n. 1914)

– 2013: A murit compozitorul francez Henri Dutilleux (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul american Philip Roth; laureat al Premiului Pulitzer (1997) și câștigător a numeroase premii literare (n. 1933)

– 2019: A murit scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (n. 1923 , în Germania)

– 2020: A murit Mory Kanté, cântăreţ din Guineea, care a ajutat la popularizarea muzicii africane; cunoscut ca interpret de kora (harpă vest-africană) (n. 1950)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 mai

Publicat de Codrin RAITA, 21 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 21 mai

* Cu 668 de ani în urmă (1358), în Franţa a început marea răscoală ţărănească antifeudală, cunoscută sub numele de „La Jacquerie”, care a durat până pe 10 iunie, același an. Răscoala (condusă de Guillaume Charles şi care s-a desfăşurat în nordul şi nord-vestul ţării) a fost înfrântă de armata regelui Carol al II-lea de Navarra şi a fost urmată de o represiune sângeroasă

* Acum 173 de ani (1853) avea loc inaugurarea primului acvariu public din lume, în incinta Regent’s Park din Londra. A fost deschis la grădina zoologică din Londra şi era denumit „Fish House” („Casa Peştilor”). Prima utilizare a cuvântului acvariu aparţine lui Philip Henry Gosse care a optat pentru acest termen în schimbul lui „vivarium acvatic”. În 1858, Edward Edwards a patentat acvariul cu toate laturile din sticlă şi cu un rezervor dedesubtul acestuia pentru crearea unui curent uşor de circulare a apei în bazin

* Acum 134 de ani (1892), la „Teatro dal Verme” din Milano, a avut loc premiera operei în 2 acte „Paiaţe”, de Ruggiero Leoncavallo, titlul original „Pagliacci”; autorul libretului este chiar compozitorul

* Cu 122 de ani în urmă (1904) era fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie – FIFA (peste două zile, la 23 mai, a fost ales primul preşedinte al FIFA, în persoana francezului Robert Guérin). Actualul preşedinte este elveţianul de origine italiană, Gianni Infantino, ales la 26 februarie 2016, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Congresului FIFA, care i-a urmat în funcţie lui Joseph Blatter, acesta prezentându-şi demisia pe 2 iunie 2015, în urma unui scandal de corupţie

* În urmă cu 116 ani (1910) a luat fiinţă „Muzeul Simu”, care conţinea opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini adunate de colecţionarul de artă Anastase Simu (1854-1935). În 1927 acesta a dăruit casa şi întreaga colecţie statului. Odată cu demolarea clădirii în 1960, colecţia de artă a fost dispersată în mai multe muzee (21.V/3.VI)

* În urmă cu 72 de ani (1954) apărea Decretul nr. 183 privind ratificarea de către România a Convenţiilor internaţionale pentru protecţia victimelor de război (încheiate la Geneva la 12.VIII.1949). Textul, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 21 mai 1954, a intrat în vigoare în aceeași zi

* Se împlinesc 65 de ani (1961) de când avea loc premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru dezvoltarea teatrului românesc

* În urmă cu 44 de ani Guvernul Constantin Dăscălescu (1) a fost consiliul de miniştri care a guvernat România începând cu data de 21 mai 1982 până pe 28 martie 1985

* Tot cu 44 de ani în urmă (1982) trupele britanice au atacat Insulele Malvine (Falkland), fiind lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie. Pe 21 mai a avut loc o debarcare amfibie a trupelor britanice în Port San Carlos, pe insula principală a arhipelagului. La 2 aprilie trupele argentiniene debarcaseră în Insule, declanşând „Războiul Malvinelor”, fapt ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Războiul s-a încheiat la 15 iunie, acelaşi an, cu victoria Marii Britanii

* Acum 34 de ani (1992) Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului nr. 48/1992, publicată în 25 mai, în Monitorul Oficial nr. 104. Legea a suferit mai multe completări şi modificări ulterioare. Legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie 1992 și de Camera Deputaților în ședința din 19 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României

* Cu 22 de ani în urmă (2004) a avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Federația Rusă și reprezentanții celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, la acea vreme. A fost semnat un protocol prin care se afirma susţinerea Rusiei de către UE pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului

* Într-o zi de 21 mai, cu 21 de ani în urmă (2005), melodia „Let me try”, interpretată de Luminiţa Anghel şi trupa „Sistem”, a câştigat locul al treilea la Concursul Eurovision de la Kiev (Ucraina), după Grecia şi Malta, melodie românească cel mai bine plasată, până în acel moment, în clasamentul concursului

Aniversări – Comemorări

– Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor). Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: În memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos şi să fie sărbătoare naţională a poporului român, prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 şi prin Broşura Ministerului de Război din 11.V.1923 intitulată „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”. Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României şi a Victoriei asupra Fascismului până la Revoluţia din decembrie 1989, când s-a revenit la marcarea ei de ziua Înălţării Domnului

– Înălțarea la cer a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Ispasul). Sfânta Împărăteasă Elena și fiul ei, Împăratul Constantin. Pomenirea eroilor neamului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot) („Sărbătoarea săptămînilor” reprezintă momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai) (22-23 mai)

– „Ziua Municipiului Constanța” este sărbătorită, în mod tradițional, de Sfinții Constantin și Elena, ocrotitorii spirituali ai orașului; începând din 2002 s-a decis instituirea cu caracter permanent a acestei sărbători prin prin HCL 116 / 28 martie 2002. Anul acesta evenimentele durează trei zile (21-23 mai) și se desfășoară sub conceptul „Constanța – povestea unui oraș care respiră prin diversitate”

– 1826: S-a născut (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi , Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (m. 1887) – 200 de ani

– 1836: A murit poetul Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794) – 190 de ani

– 1855: S-a născut (în Ucraina) Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1920)

– 1880: S-a născut Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1967)

– 1881: S-a născut pictorul şi graficianul Iosif Iser; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1958) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (m. 1954) – 140 de ani

– 1887: S-a născut Florica Musicescu, pianistă şi profesoară; considerată una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti (m. 1969)

– 1887: S-a născut naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1971)

– 1892: A murit Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti cu subiect din geologia României, „Calcarul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (n. 1831)

– 1897: S-a născut Smaranda Brăescu, pilot şi paraşutist; pionieră a aviaţiei sportive româneşti; prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Clevlend, SUA, 1933); campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932) (m. 1948)

– 1897: A murit Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1819

– 1899: S-a născut Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (m. 1992)

– 1906: S-a născut scriitoarea Profira Sadoveanu (m. 2003) – 120 de ani

– 1914: S-a născut Dumitru Florea-Rarişte poet, publicist şi traducător (m. 1989)

– 1915: S-a născut Mircea Petrescu-Dîmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1923: S-a născut Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (m. 2009)

– 1925: S-a născut istoricul Lucia Dalia Aramă (m. 2003)

– 1926: S-a născut Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist; creator a peste 5000 de compoziții: prelucrări folclorice, cantate, poeme coral-simfonice, imnuri, muzică de cor, lieduri, romanțe, cântece și dansuri populare (m. 2021) – 100 de ani

– 1927: S-a născut dirijorul Constantin Petrovici (m. 2007)

– 1927: S-a născut medicul Iulian Mincu, profesor doctor, om politic, fost ministru al sănătăţii între anii 1992 şi 1996; a fondat, în 1993, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. C. Paulescu” (m. 2015)

– 1932: S-a născut H.[enri] Zalis, istoric şi critic literar, prozator şi traducător (m. 2016)

– 1932: S-a născut Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (m. 2021)

– 1933: S-a născut Constantin „Titi” Udrea, jucător de rugby şi arbitru internaţional (m. 2021)

– 1933: S-a născut poetul şi filologul Horia Zilieru (pseudonimul lui Gheorghe Iancu) (m. 2025)

– 1935: S-a născut Constantin Scarlat, cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română, întemeietorului scafandreriei române moderne; a iniţiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă; a pus bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, în 1967, şi ale unui sector de cercetare a acestui domeniu, în 1969; lui i se atribuie meritul realizării primei hărţi a reliefului submarin şi a resurselor platoului continental al Mării Negre (m. 2006)

– 1937: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Constantin Eretescu, prozator, eseist, semiotician, etnograf, etnolog, antropolog, jurnalist şi profesor; stabilit, din 1980, în SUA, este una dintre marile personalităţi ale exilului românesc din America

– 1947: S-a născut omul de radio George Balica, una dintre vocile emblematice ale postului de Radio România Timișoara (m. 2018)

– 1949: S-a născut artistul plastic Constantin Plăviţu (m. 2021)

– 1953: S-a născut poetul, eseistul, publicistul şi editorul Călin Vlasie

– 1964: A murit Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1897/1898)

– 1973: A murit (la Ottawa, Canada) matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906). NOTĂ: Din anul 2022, cu ocazia ziua nașterii matematicianului, pe 10 ianuarie, este marcată „Ziua matematicii, informaticii și științelor naturii”

– 1981: A murit Ioan Cuşa, poet şi editor stabilit în Franţa (n. 1925) – 45 de ani

– 1991: A murit (împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia/Italia, unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (n. 1950) – 35 de ani

– 1994: A murit actorul Ştefan Tapalagă (n. 1933)

– 1995: A murit general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 1997: A murit bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (n. 1924)

– 2012, 21/22: A murit Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (n. 1929)

– 2014: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul constructor Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor; de numele său se leagă câteva construcţii importante din Capitală: Casa Scânteii (Casa Presei Libere de astăzi), Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, hotelul Athenee Palace etc.; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1915)

– 2017: A murit sculptorul Petre Grăjdeanu (n. 1937)

– 2018: A murit Mircea Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Helsingborg, Suedia: Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul NATO (21 – 22 mai)

-Revinge, Suedia: Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și prim-ministrul suedez Ulf Kristersson susțin o conferință de presă în sudul Suediei

– Bruxelles: Zona euro – Comisia Europeană publică previziunile economice de primăvară

-Shenzhen (China): Congresul Mondial al Dronelor (21 – 23 mai)

– Paris: Stellantis – „Ziua Investitorului”, cu anunțarea planului strategic

– Wiener Neustadt, Austria: Se așteaptă verdictul în procesul privind atacul dejucat împotriva concertelor lui Taylor Swift de la Viena în 2024

– Bruxelles: Zona euro – Indicele PMI Flash din mai

– Hong Kong: Tech Fest 2026

– Paris: Verdict împotriva Airbus și Air France pentru omor din culpă în accidentul Rio-Paris din 2009

– Paris: Verdict în procesul unei nepoate a președintelui congolez Sassou-Nguesso pentru spălare de bani

– Coreea de Sud: Angajații Samsung se vor afla în grevă (21 mai – 7 iun.)

– New York: Walmart – rezultate trimestrului I

Aniversări – Comemorări

– 21 – 22.V: „Zilele Maritime Europene”, marcate la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării; anul acesta vor avea loc o serie de evenimente la Limassol, în Cipru, având ca temă: „Bazinul Mării Nordului”. NOTĂ: Pe 18 mai este „Ziua internațională a femeilor din domeniul maritim”, stabilită de Organizația Maritimă Internațională (IMO) în noiembrie 2021. Pe 25 iunie este „Ziua internaţională a navigatorului”, sărbătorită, din 2010, cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu

– „Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, pentru dialog şi dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), marchează nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea spirituală şi pacea globală şi recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii. NOTĂ: La 10 iunie este „Ziua internațională a dialogului între civilizații”, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din 7.VI.2024, marcată pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la importanța diversității civilizației, promovarea dialogului, respectului reciproc, toleranței și solidaritatății globale. Rezoluția arată că toate realizările civilizației sunt patrimoniul colectiv al omenirii, pledează în favoarea respectului față de diversitatea civilizațiilor și evidențiază rolul crucial al dialogului între civilizații în menținerea păcii mondiale, promovarea dezvoltării comune, îmbunătățirea bunăstării omenirii și înregistrarea progresului colectiv. Documentul reflectă pe deplin esența Inițiativei Civilizației Globale. Pe 15 aprilie este marcată „Ziua universală a culturii”, pentru a aminti de Pactul Roerich, ratificat la 15 aprilie 1935, pact internațional prin care se recunoaște necesitatea protejării și conservării operelor culturale şi ştiinţifice împotriva distrugerii în conflictele armate

– „Ziua Internațională a Ceaiului” a fost stabilită la această dată prin Rezoluția 74/241 a Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 21 decembrie 2019, cu scopul de a informa publicul cu privire la importanţa ceaiului pentru dezvoltarea rurală şi a mijloacelor de viaţă durabile, în ţările cultivatoare. Anterior aceasta a fost sărbătorită pe 15 decembrie, din 2005, în țări producătoare de ceai precum India, Sri Lanka, Nepal, Vietnam, Indonezia, Bangladesh, Kenya, Malawi, Malaezia, Uganda și Tanzania

– 1265, 21.V (sau ~ până la 20.VI): S-a născut poetul italian Dante Alighieri (m. 1321). NOTĂ: Site-ul http://answers.encyclopedia.com/question/dante-alighieri-born-162810.html dă ca dată a naşterii 27 mai 1265, http://reformationanglicanism.ro/2014/05/15-may-1265-ad-dante-alighieri-born.html menţionează data de 15 mai 1265, iar http://www.divinecomedy.org/notes/chronology.htm şi http://www.lifeinitaly.com/heroes-villains/dante-alighieri.asp, data de 29 mai 1265

– 1471: S-a născut Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (m. 1528) – 555 de ani

– 1639: A murit Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (n. 1568)

– 1688: S-a născut Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (m. 1744)

– 1792: S-a născut Gaspard-Gustave Coriolis (Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit „efectul Coriolis”; de numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic (m. 1843)

– 1844: S-a născut pictorul post-impresionist francez Henri Rousseau (m. 1910)

– 1849: S-a născut Édouard-Henri Avril, cunoscut şi ca Paul Avril, artist comercial, desenator, ilustrator şi pictor francez (m. 1928)

– 1855: S-a născut poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (m. 1916)

– 1858: A murit Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris,1835), prima agenţie de presă din lume (n. 1783)

– 1860: S-a născut medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; contribuţii în domeniul electrofiziologiei; promotor al electrocardiografiei (1906); Premiul Nobel pentru Medicină în 1924 (m. 1927)

– 1873: S-a născut Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (m. 1941)

– 1878: S-a născut Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (m. 1930)

– 1894: A murit fizicianul german August Kundt (n. 1839)

– 1895: A murit Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (n. 1819)

– 1902: S-a născut (în Ungaria) Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (m. 1981)

– 1904: S-a născut Robert Montgomery, actor de film, regizor şi producător american (m. 1981)

– 1911: S-a născut editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (m. 2013) – 115 ani

– 1916: S-a născut scriitorul american Harold Robbins (m. 1997) – 110 ani

– 1921: S-a născut fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru Pace în 1975 (m. 1989) – 105 ani

– 1923: S-a născut Dorothy Hewett, romancieră, poetă, libretistă, dramaturg şi feministă de origine australiană (m. 2002)

– 1928: A murit Hideyo Noguchi, cunoscut şi sub numele de Seisaku Noguchi, medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911 (n. 1876)

– 1929: A murit arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (n. 1847)

– 1933: S-a născut trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (numele la naştere: Anthony Esmond Sheridan McGinnity), cunoscut pentru colaborarea lui cu trupa „The Beatles”, în anii de început ai acesteia (m. 2013)

– 1943: S-a născut Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice The Animals; a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994 și în Hollywood’s Walk of Fame în 2001, împreună cu ceilalți membri ai grupului (m. 2021)

– 1945: S-a născut actorul american Richard Hatch (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ilber Ortaylı, istoric și profesor turc; recunoscut pentru numeroasele studii și volume publicate despre istoria Imperiului Otoman; fost director al Muzeului Topkapi din Istanbul (m. 2026)

– 1948: S-a născut interpretul şi compozitorul britanic de rock şi pop Leo Sayer (numele real: Gerard Sayer)

– 1949: S-a născut cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 2022)

– 1949: A murit Klaus Mann, scriitor american de origine germană, fiul scriitorului Thomas Mann (n. 1906)

– 1964: A murit James Franck, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron şi un atom (n. 1882)

– 1991: A murit (asasinat) Rajiv Gandhi, om politic indian, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (n. 1944) – 35 de ani

– 2000: A murit scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” ca scriitoarea cea mai prolifică din lume (n. 1901)

– 2000: A murit Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (n. 1904)

– 2002: A murit Niki de Saint Phalle, pictoriţă şi sculptoriţă franceză (n. 1930)

– 2013: A murit Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (n. 1950)

– 2020: A murit Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 mai

Publicat de Codrin RAITA, 20 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 20 mai

* Cu 1671 de ani în urmă (325) s-a deschis oficial, la Niceea, Sinodul I Ecumenic, care a durat până la data de 25 august a aceluiaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul Constantin, lucrările ţinându-se în sala de recepţie a palatului imperial din Niceea, sub conducerea episcopilor Eustaţiu al Antiohiei (324-330) şi Alexandru al Alexandriei (313-328). Acest prim Sinod prezintă o deosebită importanţă, deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică (318 Părinţi, conform Tradiţiei), în cadrul căreia s-au dezbătut probleme doctrinare fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea bisericii (a fost respinsă şi condamnată învăţătura lui Arie, s-a stabilit o primă formă a „Crezului” şi o primă regulă pentru calcularea datei Paştilor, s-a instituit şi o regulă pentru toate Sinoadele Ecumenice ce urmau a fi organizate ulterior)

* Cu 638 de ani în urmă (1388) orașul Râmnicu Vâlcea, aflat la poalele Dealului Capela, a fost atestat documentar prin hrisovul domnitorului Mircea cel Bătrân, care confirma Mănăstirii Cozia stăpânirea la Râmnic a unei mori, dăruită de Dan I, și a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Budu, cu voia lui Radu I. În preajma acestei date Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea organizează „Zilele Municipiului Râmnicu Vâlcea”

* Acum 528 de ani (1498) expediţia lui Vasco da Gama, navigator şi explorator portughez, a atins ţărmul Indiei. La 8.VII.1497 Vasco da Gama a început prima călătorie pe mare din Europa, de la Belem/Lisabona, până în India, înconjurând Africa, şi deschizând, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia

* În urmă cu 161 de ani (1865) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a primei expoziţii naţionale de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian. În acelaşi an a fost organizată la Iaşi o expoziţie similară (20.V/1.VI)

* Acum 103 ani (1923) apărea, la Bucureşti, până la 2.VI.1929, „revista teatrală, plastică, muzicală şi literară” „Clipa”, sub conducerea regizorului și scenaristului Horia Igiroşanu (n. 1896 – m. 1960)

* Cu 99 de ani în urmă (1927), între 20 şi 21 mai, a avut loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic (New York-Paris), realizată de pilotul american Charles A. Lindbergh (1902-1974), la bordul monoplanului său „The Spirit of Saint Louis”. În dimineața zilei de vineri, 20 mai 1927, Charles Lindbergh a decolat de pe aerodromul Roosevelt din Mineola, New York, într-o încercare reușită de a zbura fără escală de la New York pe continentul european. În următoarele 33 de ore și 30 de minute, Lindbergh și aeronava Spirit of St. Louis au întâmpinat multe provocări înainte de aterizarea pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, Franța, la ora 22:22 sâmbăta, 21 mai 1927, completând prima traversare a Atlanticului

* Acum 98 de ani (1928) căpitanul Gheorghe Bănciulescu (1898-1935), primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun/Cehoslovacia, în septembrie 1926, şi amputate ulterior), obţinea locul I la concursul internaţional de la Băneasa

* În urmă cu 94 de ani (1932), în zilele de 20 – 21 mai, Amelia Earhart (n. 1897) devenea prima femeie care traversa în zbor, fără escală, oceanul Atlantic. În aceeași zi ca și Lindberg, pe 20 mai, pilotul american pleca din Newfoundland, Canada. 15 ore mai târziu, ateriza în Londonberry, Irlanda de Nord. Pe 2 iulie 1937, ea și avionul ei dispăreau în oceanul Pacific

* Cu 77 de ani în urmă (1949) apărea Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară Română. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune. La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă prima staţie de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti

* Tot 77 de ani se marchează, de când, prin Decretul nr. 217 (publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949), se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921); primul director al „Agerpres” – Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. La 15/27.III.1889 a fost înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, din cauza Primului Război Mondial. La 16.VI.1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor. Prin Legea din 24.III.1926 devenea „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”

* Acum 68 de ani (1958), la Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre Tratatului de la Varşovia, desfășurată între 20 şi 24 mai, s-a aprobat (în ultima zi a consfătuirii) hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nicio ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO. Trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an

* Sunt marcați 36 de ani (1990) de când au avut loc primele alegeri libere şi democratice în România de după Al II-lea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional). Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693, alegerile fiind câștigate de Ion Iliescu și FSN

* În urmă cu 24 de ani (2002) Secretarul General al ONU, Kofi Annan (1938 – 2018), a declarat oficial Republica Democratică a Timorului de Est ca stat independent, iar Xanana Gusmão a exercitat funcția de președinte al acesteia până în mai 2007. În februarie 2015, și-a dat demisia din funcția de prim-ministru, dorind să lase locul generației de lideri mai tineri, și a ocupat funcția de ministru al planificării și investițiilor strategice. În 2018, Gusmão a finalizat negocierile cu Australia privind delimitarea frontierelor maritime, în calitate de reprezentant al Timorului de Est. Coaliția de partide politice pe care a condus-o a câștigat alegerile din mai 2018. După alegeri, a devenit consilier al noului prim-ministru

* Într-o zi de 20 mai, acum 21 de ani (2005), regizorul Cristi Puiu a obţinut Marele premiu al Festivalului de film de la Cannes la secţiunea „Un certain regard”, consacrată tinerilor regizori, pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”

* Cu 14 ani în urmă (2012) regiunea italiană Emilia Romagna a fost lovită de un cutremur de 5,9 grade pe scara Richter, care a provocat pagube materiale în valoare de milioane de euro, zeci de victime şi în urma căruia peste 15.000 de persoane şi-au pierdut locuinţele. Un al doilea seism, o replică, cu magnitudinea de 2,3 grade pe scara Richter, a fost înregistrat cu câteva minute mai târziu, la ora locală 16:57, cu epicentrul în Valea del Taro, lângă Parma. Cutremurul a fost simţit şi la Roma, Bologna, Genova şi Milano

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Financiarului Militar”, marcată din anul 2006 (- 20 de ani). La 20 mai 1891 (- 135 de ani), regele Carol I promulga noul Regulament al serviciului interior al Ministerului de Război. Structurile centrale militare cu atribuții pe linie finaciar-contabilă erau reunite în cadrul Direcția a 7-a a contabilității, controlului și pensiilor. Evoluția domeniului finaciar-contabil din armata română intra astfel într-o etapă nouă, calitativ superioară a evoluției sale. În amintire acestui eveniment, data de 20 mai a desemnată drept Ziua Financiarului Militar

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V-20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 150 de ani

– 1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1899: S-a născut matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (m. 1962)

– 1907: S-a născut actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (m. 1967)

– 1913, 20.V/2.VI: S-a născut Ion Dumitrescu, compozitor de muzică cultă şi profesor (m. 1996)

– 1914: S-a născut Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (m. 1995)

– 1918: S-a născut (la Chişinău) George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător (m. 1987)

– 1929: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut Geo Şerban, istoric şi critic literar, eseist, editor și jurnalist cultural (m. 2022)

– 1938: S-a născut Dan Mănucă, critic şi istoric literar, traducător şi profesor (m. 2017)

– 1945: S-a născut Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (m. 2023)

– 1946: S-a născut George Lusztig, unul dintre cei mai importanţi matematicieni ai secolului XX, profesor american, originar din România – 80 de ani

– 1946: S-a născut Costion Nicolescu, teolog, etnolog, antropolog și scriitor; cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul teologiei ortodoxe, antropologiei și etnologiei, cu un accent deosebit pe spiritualitatea și cultura românească (m. 2025) – 80 de ani

– 1960: S-a născut Valeriu V. Cotea, horticultor, oenolog și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2019

– 1961: S-a născut soprana Bianca Ionescu – 65 de ani

– 1961: S-a născut Viorel Gavrilă, compozitor şi dirijor – 65 de ani

– 1969: A murit Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică (a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele) (n. 1892)

– 1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (n. 1895)

– 1974: A murit silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1978: S-a născut Dan Sociu, poet, prozator şi jurnalist

– 1982: S-a născut Andrei Muraru, istoric, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii; fost consilier prezidențial și fost președinte executiv al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc

– 1988: A murit medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, pe care a aplicat-o curent, sub numele de „Gerovital”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 2011: A murit Serafim Saka, scriitor, prozator, eseist, dramaturg și traducător român din Republica Moldova; a fost una dintre vocile cele mai puternice ale renașterii naționale din anii 1988-1991 (n. 1935, judeţul interbelic Hotin, România Mare) – 15 ani

– 2013: A murit istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (n. 1939)

– 2016: A murit teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (n. 1951) – 10 ani

– 2017: A murit Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (n. 1944)

– 2020: A murit ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (n. 1929)

– 2020: A murit Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (n. 1931)

– 2021: A murit Ion Dichiseanu, actor de film, teatru, radio, televiziune, voce și scriitor (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Constantin Popa, actor-societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași, poet, dramaturg și profesor doctor al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași (n. 1936) – 5 ani

– 2022: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Aurel Romilă, considerat un „adevărat patriarh” al psihiatriei româneşti; prin modul său original de abordare a revoluţionat psihopatologia şi psihopatia din România; a inițiat și a clădit, în 1994, Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004; a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004) şi conducător de Doctorat; autor a peste 200 de lucrări științifice, cunoscut mai ales pentru tratatele: „Psihiatria” (2004) (considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”), „Psihopatologie și psihologie clinică” (2018) și „Expresia psihopatologică în pictură” (2019); președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (din 1990) (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Santiago, Chile: Președintele El Salvadorului, Nayib Bukele, efectuează o vizită oficială în Chile

– Varșovia, Polonia: Prim-ministrul ungar, Peter Magyar, călătorește în Polonia în prima sa vizită oficială

– Suzhou, Republica Populară Chineză: Reuniunea miniștrilor APEC responsabili de comerț (20 – 23 mai)

-Taipei (Taiwan): A doua aniversare a învestirii în funcția de președinte a lui Lai Ching-te

-New York (SUA): Adunarea Generală a ONU votează un proiect de rezoluție climatică propus de Vanuatu

-Ca parte a Apelului la acțiune UNESCO „Eliminarea decalajului de gen în știință”, echipa UNESCO pentru egalitatea de gen în știință organizează a 3-a serie de Grupuri de acțiune pentru femei în știință. După impulsul puternic al primei sesiuni, care a reunit peste 700 de participante săptămâna trecută, următorul grup de lucru va avea loc miercuri, 20 mai 2026, între orele 15:00 și 16:30 (CEST, ora Parisului), prin Zoom. – Join our LinkedIn group: https://www.linkedin.com/groups/13143426/ –

– Washington, DC: Procesul-verbal al ședinței de politică monetară a Fed

– Wiesbaden, Germania: Commerzbank – Adunarea Generală Anuală a Acționarilor

– Paris: Ubisoft – Rezultate anuale (după închiderea Bursei)

– Santa Clara, Statele Unite: Nvidia – Rezultatele trimestrului I

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Metrologiei”; la 20.V.1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România va adera la 10/22.III.1883). NOTĂ: În România „Ziua metrologiei” este marcată în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001

– „Ziua Mondială a Medicului Ortoped-traumatolog” este dedicată recunoașterii muncii specialiștilor care tratează afecțiunile sistemului musculo-scheletic, intervenind în cazuri de traumatisme și îmbunătățind calitatea vieții pacienților; deși această specialitate are o istorie veche, de secole (se crede că bazele traumatologiei au fost puse de faimosul om de știință și filosof grec antic Hipocrate, care este adesea numit „părintele medicinei”), traumatologia și ortopedia au fost recunoscute ca discipline științifice și practice independente abia la începutul secolului XX

– „Ziua Mondială a Albinelor” se sărbătoreşte, din 2018, în scopul evidenţierii importanţei albinelor și a altor polenizatoare pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, a rolului crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei precum şi a necesității conservării albinelor în contextul schimbărilor climatice; data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773) considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia

– Ziua naţională a Republicii Camerun; aniversarea adoptării Constituţiei – 1972

– 1506: A murit navigatorul genovez Cristofor Columb; din 1492 în serviciul Spaniei, a întreprins (până în 1504) patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud; ziua de 12.X.1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă) (n. ~1451) – 520 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.V.1506

– 1759: S-a născut arhitectul american de origine britanică William Thornton; printre realizările sale se numără proiectul Capitoliului din Washington D. C., sediul Congresului federal, unul dintre simbolurile SUA (m. 1828)

– 1799: S-a născut Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist şi jurnalist francez; considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic (m. 1850)

– 1806: S-a născut John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician, publicist şi economist englez; unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului (m. 1873) – 220 de ani

– 1822: S-a născut Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru Pace în 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (m. 1912)

– 1830: S-a născut Hector Malot, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi; a scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul „Singur pe lume” (m. 1907)

– 1834: A murit marchizul de La Fayette (Marie Joseph Motier), general şi om politic francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (1775-1783); în timpul Revoluţiei franceze a organizat şi a condus Garda Naţională (iulie 1789); autor al unor „Memorii” (n. 1757)

– 1841: A murit José María Blanco White, cunoscut și ca José María Blanco y Crespo, scriitor și gânditor spaniol; considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți autori ai timpului său (n. 1775) – 185 de ani

– 1851: S-a născut Emile Berliner, inginer şi inventator american de origine germană, inventatorul gramofonului (m. 1929) – 175 de ani

– 1860: S-a născut chimistul german Eduard Büchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (m. 1917, la Focşani, în timpul Primului Război Mondial)

– 1864: A murit poetul romantic englez John Clare (n. 1793)

– 1876, 20.V/1.VI: A murit Hristo Botev, poet şi patriot bulgar (n. 1847/1848) – 150 de ani

– 1882: S-a născut scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru Literatură în 1928 (m. 1949)

– 1896: A murit Clara Schumann, pianistă şi compozitoare germană (n. 1819) – 130 de ani

– 1908: S-a născut actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului în anii ’30-’40 ai secolului XX (m. 1997)

– 1913: S-a născut inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (m. 2001)

– 1918: S-a născut Edward B. Lewis, genetician american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1995, alături de Christiane Nüsslein-Volhard, Eric F. Wieschaus (m. 2004)

– 1920: S-a născut pianista americană Hephzibach Menuhin (m. 1981)

– 1920: A murit Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar, fiul compozitorului Kornél Ábrányi (n. 1850)

– 1921: S-a născut scriitorul german Wolfgang Borchert (m. 1947) – 105 ani

– 1925: S-a născut inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (m. 2001)

– 1935: S-a născut Jacques Salomé, psihosociolog, formator, profesor, scriitor şi poet francez; a creat metoda ESPERE (Energie Specială pentru o Ecologie Relaţională Esenţială), care oferă oamenilor un mod de a relaţiona viabil, facil şi eficient

– 1940: A murit Verner Von Heidenstam, poet şi prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1916 (n. 1859)

– 1943: S-a născut cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (numele real: Albano Carrisi)

– 1944: S-a născut Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (m. 2014)

– 1946: S-a născut Cher (Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață, actriță, compozitoare, producătoare de filme, designer de modă și autoare americană de origine armeană; supranumită „Zeița muzicii pop” – 80 de ani

– 1946: A murit Jacob Christian Hansen Ellehammer, ceasornicar și inventator danez (n. 1871) – 80 de ani

– 1947: A murit fizicianul german Philipp Lenard; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru fizică în 1905 (n. 1862)

– 1955: S-a născut compozitorul polonez Zbigniew Preisner, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori de muzică de film

– 1957: A murit Gilbert Murray, filolog şi umanist englez de origine australiană (n. 1866)

– 1989: A murit John Hicks, economist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, alături de Kenneth J. Arrow (n. 1904)

– 2000: A murit flautistul francez Jean-Pierre Rampal (n. 1922)

– 2002, 20/21: A murit Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist, istoric al ştiinţei şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (n. 1941)

– 2005: A murit filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul francez Pierre Gamarra (n. 1919)

– 2009: A murit Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (n. 1944)

– 2011: A murit jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (n. 1941) – 15 ani

– 2012: A murit inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (n. 1915)

– 2012: A murit Robin Gibb, solist vocal, compozitor şi instrumentist britanic; unul din cei trei fraţi care au fondat formaţia „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit Ray (Raymond Daniel) Manzarek, muzician american, membru fondator, alături de Jim Morrison, al trupei „The Doors” (n. 1939)

– 2016: A murit Kang Sok Ju, diplomat şi politician nord coreean, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (n. 1939) – 10 ani

– 2019: A murit Niki Lauda (nume complet: Andreas Nikolaus Lauda), pilot de Formula 1 (triplu campion mondial) și om de afaceri austriac; a fondat compania aeriană „Lauda Air” (n. 1949)

– 2025: A murit Nino Benvenuti, o legendă a boxului italian, actor de film și prezentator de televiziune; campion olimpic în 1960 la Roma; campion mondial la două categorii, semimijlocie şi mijlocie; a fost inclus în International Boxing Hall of Fame în 1992, fiind primul italian care a primit această recunoaștere (n. 1938) – 1 an

– 2025: A murit George Wendt, actor american de film și televiziune; celebru pentru rolul lui Norm Peterson din serialul de comedie „Cheers”, difuzat între 1982 și 1993 (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 mai

Publicat de Codrin RAITA, 19 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 19 mai

* Cu 289 de ani în urmă (1737) episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu-Klein (1692-1768), cel care a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică, şi-a stabilit reşedinţa („a descălecat”) la Blaj, unde a ridicat clădiri şcolare, o mănăstire şi o catedrală

* Acum 224 de ani (1802) „Legiunea de onoare” (Légion d’Honneur) a fost fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți, cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză. Romană prin nume (inspirată de „Legio honoratorum conscripta” din Antichitate), prin simbolismul ei (drapelul) și prin organizare (16 cohorte pentru Franța), „Legiunea de Onoare” se detașează de tradiția ordinelor Regimului vechi, fiind deschisă tuturor, nu numai nobililor, funcționarilor, bogaților și celor cu influență. În data de 14 iulie 1804, a avut loc la Capela Invalizilor prima atribuire a „Legiunii de Onoare”, de către Napoleon Bonaparte, ofițerilor merituoși, în cursul unei ceremonii oficiale fastuoase

* În urmă cu 47 de ani (1979) era publicat în B.Of. nr. 49/19 mai 1979 Decretul nr. 190/18 mai privind stabilirea (reintroducerea) orei oficiale de vară pe teritoriul României, decalată cu o oră în avans față de ora Europei răsăritene. În anul 1979, ora oficială de vară s-a aplicat de la 27 mai, ora 00:00, care devenea ora 01:00, până la 30 septembrie ora 01:00, care redevenea ora 00:00. În prezent, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară este stabilit de la ora 03:00 a ultimei zile de duminică din luna martie, care devine ora 04:00, până la ora 04:00, care devine ora 03:00, din ultima duminică din octombrie

* Acum 29 de ani (1997) Curtea Supremă de Justiţie a reabilitat 21 de intelectuali, printre care Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu, acuzaţi pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnaţi (în perioada 24.II-1.III.1960) la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare corecţională şi 25 de ani de muncă silnică, cu confiscarea totală a averii. „Inculpaţii” erau acuzaţi că au citit şi au discutat cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo” sau pentru relaţiile unora dintre ei cu Ambasadele americană, britanică, franceză ş.a.

* Cu 21 de ani în urmă (2005) Partidul Social Democrat (PSD) devenea membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), după ce în ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni. PSD face parte din Internaţionala Socialistă (din 28 octombrie 2003) – organizaţie mondială a partidelor social-democrate şi laburiste, reunind 161 de partide şi organizaţii politice de pe toate continentele -, din Partidul Socialist European (de la data de 19 mai 2005) – care reuneşte partidele socialiste, social-democrate şi laburiste din Uniunea Europeană -, dar şi din Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D). Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR, acesta din urmă fiind la rândul său urmaşul FDSN

* Cu 19 ani în urmă (2007) a avut loc primul referendum naţional privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. 78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru. La 19.IV.2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru demitere şi 108 voturi împotrivă), aceasta fiind o premieră pe scena politică românească. În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară. El a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52% au votat pentru demitere şi 11,15% au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România

* În urmă cu 8 ani (2018) actrița americană Meghan Markle s-a căsătorit cu Prințul Harry, Duce de Sussex – fiul cel mic al Regelui Charles al III-lea și al Dianei, Prințesă de Wales, nepot al regretatei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii și al cincilea în linia de succesiune la tronul britanic. Ceremonia a avut loc în Capela St. George din Windsor. În 2020, cuplul și-a anunțat intenția de a se retrage din rolurile superioare din familia Regală, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar și de a-și împărți timpul între Regatul Unit și America de Nord

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pictorilor”, marcată în ziua naşterii pictorului Ion Ţuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ pentru spiritul românesc. NOTĂ: La 18 octombrie este marcată Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România, cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1841: S-a născut mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (m. 1918) – 185 de ani

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947)

– 1887: S-a născut sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1893: S-a născut H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator (m. 1950)

– 1893: S-a născut George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (m. 1976)

– 1901: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Popa (m. 1962) – 125 de ani

– 1910: S-a născut pictorul şi biologul Ion Ţuculescu, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti români (m. 1962)

– 1914: S-a născut Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (m. 1993)

– 1919: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (m. 1994)

– 1927: S-a născut Patriciu (Patrick) Mateescu, sculptor şi ceramist, stabilit în SUA din 1979; considerat de mulți creatorul școlii românești de ceramică (m. 2025)

– 1930: S-a născut actorul Cornel Vulpe (m. 2002)

– 1938: S-a născut artistul decorator Dionisie Popa (m. 2000)

– 1939: A murit poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzetti, Radu Stanca ş.a; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (n. 1917)

– 1940: A murit prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost şi redactor la Agenţia de ştiri RADOR (n. 1907)

– 1941: S-a născut Alexandru Bogdan, medic veterinar, inginer zootehnist şi economist; cercetări în domeniul biologiei animale şi al tehnologiei şi patologiei reproducţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2021) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Ion Condiescu, sculptor francez de origine română; stabilit la Paris din 1977

– 1962: S-a născut Florin Busuioc, actor și prezentator al rubricii „Vremea” din cadrul Știrilor Pro TV

– 1975, 19/20: A murit prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (n. 1894)

– 1995: A murit Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (n. 1931)

– 2006: A murit inginerul geofizician Marius Petre Visarion; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929) – 20 de ani

– 2022: A murit mezzo-soprana și profesoara Mariana Cioromilă; stabilită în Brazilia din 2000 (n. 1952)

– 2023: A murit Mircea Braga, filosof al culturii, critic şi istoric literar, eseist, editor şi profesor universitar; unul dintre cei mai apreciați oameni de cultură ai Sibiului (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Seoul (Coreea de Sud): Vizita prim-ministrului japonez Sanae Takaichi (19 – 20 mai)

-Oslo: Prim-ministrul indian Narendra Modi se întâlnește cu liderii norvegieni, danezi, finlandezi, islandezi și suedezi în timpul unei vizite în Norvegia

– Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz îl va primi pe președintele federal elvețian Guy Parmelin pentru o vizită inaugurală la Cancelaria Federală din Berlin

– Londra: Regatul Unit și Africa de Sud co-găzduiesc o conferință privind provocările globale (19 – 20 mai)

– Paris: A V-a Conferință Ministerială „No Money For Terror”

– Londra: Ceremonia de decernare a Premiului Internațional Booker 2026

– Washington, DC: Anthropic – audiere în fața unei curți de apel din Washington cu privire la interzicerea sa de către Pentagon

– Mountain View, SUA: Conferința anuală a dezvoltatorilor Google privind aplicațiile (19 – 20 mai)

– Londra: Conferința Dezvoltatorilor Antropici „Code with Claude”

– Guyana Franceză: Misiunea spaţială SMILE, concepută pentru a observa vânturile solare care se lovesc de câmpul magnetic al Pământului, va fi lansată pe 19 mai de la Centrul Spaţial Kourou din Guyana Franceză. Vega-C, lansatorul uşor al ESA, trebuia să fie lansat iniţial pe 9 aprilie având la bord satelitul SMILE (Solar wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer) în cadrul unei misiuni elaborate şi realizate de ESA în colaborare cu Academia Chineză de Ştiinţe (CAS), lansarea fiind în cele din urmă amânată din cauza „unei probleme tehnice survenite în lanţul de producţie al unei componente a subsistemului după integrarea lansatorului VV29”

– Londra: Expoziția Florală Chelsea 2025, una dintre cele mai importante expoziții mondiale de flori (19 – 23 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”; stabilită în 2010 de organismul profesional internaţional al medicilor de familie – WONCA (The World Organization of Naţional Colleges, Academies and Academic Associations of General Practitioners/Family Physicians), cu ocazia Conferinţei internaţionale de la Cancun. În România ziua a fost marcată pentru prima oară în 2013. Scopul zilei este de a sublinia rolul esențial pe care aceștia îl au în acordarea serviciilor medicale esențiale pentru populația de toate vârstele. Medicul de familie reprezintă legătura dintre pacienți și sistemul medical

– „Ziua Mondială a Fair Play-ului”, stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului. NOTĂ: Alte zile ale sportului mai sunt: În prima zi de duminică din luna iunie este marcată „Ziua sportului românesc”, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022. La 20 septembrie este marcată, din 2016, „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO. „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar. Pe 6 aprilie este „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă. Pe 10 aprilie – „Ziua sportului curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2013, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state din America Latină, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. Din 2016 ziua este marcată şi în România, din iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping

– 1593: S-a născut pictorul flamand Jacob Jordaens (m. 1678)

– 1762: S-a născut filosoful german Johann Gottlieb Fichte; rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane (m. 1814)

– 1858: S-a născut Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1924)

– 1861: S-a născut Nellie Melba, soprană australiană de origine scoţiană (m. 1931) – 165 de ani

– 1871: S-a născut Walter Bowman Russell, pictor, sculptor, autor impresionist, arhitect și filosof american; împreună cu soția sa, Lao Russell, a înființat Universitatea de Știință și Filosofie la Swannanoa, Virginia, care a servit atât ca reședință, ca centru de predare, cât și ca galerie a operei sale de artă (m. 1963) – 155 de ani

– 1881: S-a născut Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern (m. 1938) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Ho Şi Min (Hồ Chí Minh), om politic vietnamez; preşedinte al R. D. Vietnam (1945-1969); fondator al Partidului Comunist din Indochina (1930) (m. 1969)

– 1892, 19/31: S-a născut scriitorul rus Konstantin Paustovski (m. 1968)

– 1895: A murit José Marti (nume complet: José Julián Martí Pérez), scriitor şi om politic cubanez; fondator al Partidului Revoluţionar Cubanez (1892); unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei anti-spaniole (n. 1853)

– 1897: S-a născut Enrico Mainardi, violoncelist, dirijor şi compozitor italian (m. 1976)

– 1898: S-a născut Julius Evola, publicist și filosof politic italian, autor pe cât de prolific și strălucit pe atât de controversat (m. 1974)

– 1899, 19/31: S-a născut scriitorul rus Leonid Leonov (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 31 mai 1899

– 1912: A murit scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki) (n. 1847)

– 1914: S-a născut Max Perutz, biolog austriaco-englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1962, împreună cu John C. Kendrew (m. 2002)

– 1918: A murit pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (n. 1853)

– 1932: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara mexicană de origine franceză Elena Poniatowska; a scris şi relatat, în cei 60 de ani de jurnalism, despre clasele sociale marginalizate, despre săraci şi discriminarea femeilor, despre revendicările sociale din Mexic şi America Latină; Premiul Cervantes în 2013

– 1938: S-a născut Herbie Flowers (Brian Keith Flowers), muzician britanic specializat în chitară bas, contrabas şi tubă devenit cunoscut pentru activitatea cu David Bowie şi Elton John iar mai târziu cu Lou Reed (m. 2024)

– 1941: S-a născut scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (m. 2012) – 85 de ani

– 1944: S-a născut actorul Peter Mayhew, care a jucat rolul războinicului gigant Wookiee Chewbacca în seria de filme „Star Wars”, din 1977 până în 2015 (m. 2019)

– 1945: S-a născut Pete Townshend, chitarist, multi-instrumentist şi compozitor britanic; membru fondator al formaţiei rock „The Who”

– 1946: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Michele Placido – 80 de ani

– 1949: S-a născut Joseph Michael „Dusty” Hill, fost basist al formației americane de muzică rock, ZZ Top, cu care a cântat timp de peste 50 de ani (m. 2021)

– 1954: A murit compozitorul american Charles Ives (n. 1874)

– 1955: S-a născut James Arthur Gosling, specialist canadian în calculatoare, programator; cunoscut ca părintele limbajului de programare Java

– 1958: A murit Ronald Charles Colman, unul dintre cei mai apreciaţi şi populari actori de la Hollywood în perioada 1930 – 1940 (n. 1891, în Anglia)

– 1963: A murit Walter Bowman Russell, pictor, sculptor, filosof și autor impresionist american; a scris pe larg despre subiecte de filosofie, sociologie și știință (n. 1871). NOTĂ: Vezi mai sus (1871)

– 1964: S-a născut Gitanas Nausėda, economist, bancher și politician lituanian; președinte al Lituaniei (din 2019)

– 1977: S-a născut Natalia Oreiro, actriţă de film şi cântăreaţă uruguayană

– 1994: A murit Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american; soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (n. 1929)

– 2011: A murit fostul premier irlandez Garret FitzGerald, care a condus două guverne în perioada 1981-1987, marcată de o severă criză economică; a jucat un rol important în instaurarea păcii în Irlanda de Nord, iar în 1985 a negociat un tratat cu Marea Britanie care oferea Irlandei, în premieră, un rol în afacerile de pe teritoriul britanic (n. 1926) – 15 ani

– 2017: A murit fotojurnalistul american Stanley Greene; unul dintre cei mai respectaţi fotografi de război din lume, care a acoperit din punct de vedere mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda; de cinci ori laureat al World Press Photo (n. 1949)

– 2018: A murit istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (n. 1916)

– 2021: A murit actriţa și profesoara americană Romy Walthall (n. 1963) – 5 ani

– 2023: A murit Sir Martin Louis Amis, romancier, eseist, memorist și scenarist englez (n. 1949)

– 2023: A murit Dževad Karahasan, scriitor, eseist și filozof bosniac; considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani care au dat o voce ţării Bosnia şi Herţegovina, cu istoria sa complexă (n. 1953)

– 2024: A murit (într-un accident de elicopter) Ebrahim Raisi, cleric, om politic iranian, jurist de formație; a fost ales președinte al Iranului la data de 18 iunie 2021, preluându-și mandatul începând cu data de 3 august 2021 (n. 1960)

– 2025: A murit Iuri Grigorovici, dansator de balet, maestru de balet, coregraf și pedagog rus, care a dominat baletul rus și internațional timp de mai multe decenii; considerat unul dintre cei mai mari coregrafi ai secolului XX (n. 1927) – 1 an

– 2025: A murit Kathleen Hughes, actriță americană de film și televiziune (n. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 mai

Publicat de Codrin RAITA, 18 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 18 mai

* Cu 638 de ani în urmă (1388) avea loc sfinţirea bisericii mari a Mănăstirii Cozia (Vâlcea), importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti între anii 1368 şi 1418. Cozia (a cărei zidire a început în primăvara anului 1387) a fost principalul model al arhitecturii religioase din Ţara Românească vreme de patru secole

* Acum 222 de ani (1804) avea loc proclamarea lui Napoleon Bonaparte (1769-1821) ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). A fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie. De numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice. Politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit

* Acum 103 ani (1923) Hermann Oberth (1894-1980), fizician german originar din România, susţinea examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare” (editată, în acelaşi an, la München), care avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic. În acelaşi an Oberth proiecta, pentru prima dată în lume, o rachetă meteorologică şi geofizică în două trepte

* În urmă cu 52 de ani (1974), în deșertul Rajahstan (provincie la graniţa cu Pakistanul) din provincia Pokhran, India detona cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă arma nucleară. Înainte de asta, India se numărase printre cele mai importante 10 state neposesoare de arme nucleare care refuzaseră obligaţiile Tratatului de neproliferare şi deciseseră să păstreze deschisă opţiunea atomica militară (acest grup mai includea Pakistanul, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Israelul, Algeria, Arabia Saudită şi Egiptul). Primul test nuclear indian s-a desfăşurat în subteran, în concordanţă cu Tratatul de interzicere a experienţelor nucleare, la care guvernul indian era parte

* Cu 49 de ani în urmă (1977), la Geneva, era deschisă spre semnare, Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (a intrat în vigoare la 5.X.1978)

* Se marchează 25 de ani (2001) de când reveneau la Palatul Elisabeta Regele Mihai I al României (1921 – 2017) şi Regina Ana (1923 – 2016), reşedinţă pusă la dispoziţia Familiei Regale pentru timpul şederii la Bucureşti, de către Guvernul român. Palatul Elisabeta a fost construit în 1936, pentru Principesa Elisabeta, fostă regină a Greciei şi sora regelui Carol al II-lea. De când palatul a fost dat în folosinţa Regelui Mihai, ca fost şef de stat în 2001, acesta găzduieşte evenimentele publice şi private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audienţele, petrecerile de grădină, recepţii diplomatice şi dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale. Regele Mihai I al României a decis, în martie 2016, să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României

* Sunt marcați 3 ani de când Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, a intrat pe Lista UNESCO. Pe data de 18 mai 2023, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval aflat în România a fost înscris pe lista UNESCO şi face astfel parte din fondul „Memoria lumii”. Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci-şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat. Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen, în anul 810. Manuscrisul este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany şi ajunge astfel la Alba Iulia. Manuscrisul se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale

Aniversări – Comemorări

– 1822: S-a născut (la Mamorniţa, azi în Ucraina) Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (m. 1892). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.V.1822

– 1886, 18/30: S-a născut Mircea Djuvara, filosof şi jurist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945) – 140 de ani

– 1887: A murit (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi, Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (n. 1826). NOTĂ: Alte surse (Tribuna României 30.III.1987 sau www.answers.com) menționează decesul la 30.III.1887

– 1888: S-a născut poetul şi eseistul Eugeniu Speranţia (m. 1972)

– 1907: S-a născut Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (m. 1971)

– 1911: A murit prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (n. 1875) – 115 ani

– 1916: S-a născut Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1998) – 110 ani

– 1928: S-a născut Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (m. 2007)

– 1936: S-a născut Florin Bucescu, preot, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și profesor; membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei; fondator (1992) și conducător (1992-2008) al Specializării „Muzică religioasă” de la Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru a Universității de „Arte George Enescu” din Iași (m. 2019) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2009)

– 1947: S-a născut regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (m. 2000)

– 1948: S-a născut Dana Tomiţă, actriţă a Teatrului din Bârlad (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (m. 2015)

– 1957: S-a născut Michael Creţu, compozitor, aranjor şi producător; stabilit în 1975 în Germania, apoi în Spania

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bickerich (n. 1895)

– 1979: A murit Petre Abrudan, unul dintre cei mai importanți pictori din Transilvania perioadei sale (n. 1907)

– 1983: A murit Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (n. 1901)

– 1993: A murit traducătorul Aurel Covaci; cunoscător a 13 limbi, a tradus din William Yeats, Giambattista Basile, Torquato Tasso, John Keats, Marina Ţvetaeva, Corrado Alvaro, John Milton, Ernesto Sábato, José Martì, Carl Sandburg ş.a. (n. 1932)

– 1995: A murit Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (n. 1928)

– 2007: A murit jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (n. 1946)

– 2011: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 1928) – 15 ani

– 2014: A murit Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (n. 1925)

– 2022: A murit Henry Mavrodin, pictor şi profesor universitar; decan al Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universitatății Naționale de Arte București (1996-2001) (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Dezvoltare) al UE

– Paris: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a bancherilor centrali din cadrul G7 (18 – 19 mai)

-Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul bulgar pro-rus și eurosceptic, Rumen Radev, discută cu reporterii după întâlnirea lor de la cancelaria Berlinului

– Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, se întâlnește cu omologii săi din Austria, Elveția și Luxemburg – Klaudia Tanner, Martin Pfister și Yuriko Backes – înainte de a discuta cu reporterii

-Vilnius, Lituania: Regele Suediei Carl al XVI-lea Gustaf și Regina Silvia vor vizita Lituania și se vor întâlni cu președintele Lituaniei

-Oslo, Norvegia: Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, vizitează Norvegia. Modi se va întâlni cu prim-ministrul Jonas Gahr Stoere și cu regele Harald, precum și cu reprezentanți ai comunităților de afaceri indiene și norvegiene, la o conferință de afaceri și cercetare. (18 – 19 mai)

– Manila, Filipine: Deschiderea procesului de punere sub acuzare a vicepreședintelui Sara Duterte

– Hong Kong: Se reia procesul organizatorilor din Piața Tiananmen acuzați de punerea în pericol a securității naționale

– Oakland (SUA): Încep deliberările juriului în cadrul procesului OpenAI

– Geneva: A 79-a Adunare Mondială a Sănătății (18 – 23 mai)

– Dublin, Irlanda: Ryanair – rezultate anuale

– Brooklyn, Statele Unite: Verdict pentru baronul drogurilor mexican Ismael Zambada Garcia

– Rio de Janeiro: Fotbal – anunțarea lotului Braziliei pentru Cupa Mondială din 2026

– Paris: Tenis – Turneul de Grand Slam de la Roland Garros (18 mai – 7 iun.)

-Cannes (Franța): Festivalul de la Cannes – Covorul roșu al filmului „Necunoscutul” (ora 13:30)

-Cannes (Franța): Festivalul de Film de la Cannes – Covorul roșu al filmului „Fiord” (ora 17:00)

– Rotterdam (Olanda): Hantavirus: sosirea programată a navei MV Hondius

– Buenos Aires (Argentina): Misiune științifică planificată pentru a căuta o posibilă prezență la fața locului a rozătoarelor purtătoare de hantavirus (datele exacte urmează a fi confirmate) (18 – 23 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Femeilor din Domeniul Maritim”, stabilită de Organizația Maritimă Internațională (IMO) în noiembrie 2021, celebrează femeile din industria maritimă și are scopul de a promova recrutarea, menținerea și promovarea femeilor în sectorul maritim, consolidarea angajamentului IMO față de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5 al Națiunilor Unite (egalitatea de gen) și sprijinirea activității de abordare a dezechilibrului actual de gen în domeniul maritim. NOTĂ: Pe 21-22 mai, la Limassol, în Cipru, este anul acesta „Ziua maritimă europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008. Pe 25 iunie este „Ziua internaţională a navigatorului”, sărbătorită, din 2010, cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu

– „Ziua Internaţională a Muzeelor”, stabilită în anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor/ICOM, cu sediul la Paris. Astfel, în fiecare an, pe 18 mai, Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) organizează Ziua Internațională a Muzeelor (International Museum Day), un eveniment global care evidențiază rolul transformator al muzeelor în societate. Tema din acest an – „Muzeele unesc o lume divizată” – evidențiază rolul muzeelor ca spații publice de încredere care promovează dialogul, incluziunea și pacea în cadrul diviziunilor culturale, sociale și geopolitice

– „Ziua Internațională a Fascinației pentru Plante” este organizată de cercetători din întreaga lume sub egida Organizației Europene pentru Știința Plantelor (EPSO), organizație academică independentă care reunește mai mult de 200 de institute de cercetări, departamente și universități din Europa și din afara ei. Scopul acestui eveniment este de a stimula interesul concetăţenilor cu privire la lumea fascinantă a plantelor, subliniind importanța științei plantelor pentru agricultură, pentru producerea durabilă a alimentelor, a energiei, pentru conservarea mediului, pentru horticultură, silvicultură, precum şi în obţinerea de produse nealimentare sau farmaceutice, cât mai aproape de valorile naturii. Rolul plantelor în conservarea mediului este, de asemenea, mesajul cheie al evenimentului

– 1048: S-a născut Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (m. 1131)

– 1525: A murit filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (n. 1462)

– 1711: S-a născut Rudjer Iosip Bóškovič (cunoscut şi sub numele Roger Joseph Boscovich), matematician, fizician, astronom şi diplomat croat (m. 1787) – 315 ani

– 1781: A murit Tupac Amaru (José Gabriel Condorcanqui), cunoscut ca ultimul „inca”; a condus puternica răscoală a amerindienilor (1780-1781) împotriva dominaţiei spaniole; prins, prin trădare, a fost ucis; descendent al lui „inca” Felipe Tupac Amaru, conducătorul răscoalei incaşilor împotriva coloniştilor spanioli din anul 1571 (n. ~1740) – 245 de ani

– 1799: A murit Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician și politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (n. 1732)

– 1850: S-a născut fizicianul britanic Oliver Heaviside; contribuţii în teoria electricităţii; a descoperit, în 1910, ionosfera (numită „stratul lui H.”), care reflectă undele electromagnetice (m. 1925)

– 1872: S-a născut Bertrand Russell, filosof, logician, matematician, scriitor, critic social şi om politic englez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1950 (m. 1970)

– 1883: S-a născut Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (m. 1969)

– 1889: S-a născut Gunnar Gunnarsson, scriitor islandez; a scris mai mult în daneză, scrierile sale fiind de factură moralistă sau autobiografică, inspirate din vechile saga islandeze sau din realitate (m. 1975)

– 1891: S-a născut filosoful american de origine germană Rudolf Carnap (m. 1970) – 135 de ani

– 1892: S-a născut basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (m. 1957)

– 1897: S-a născut (în Sicilia, Italia) regizorul american de film Frank Capra (m. 1991)

– 1901: S-a născut biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru Chimie în 1955 (m. 1978) – 125 de ani

– 1907: S-a născut Sir Clifford Curzon, pianist englez (m. 1982)

– 1909: A murit scriitorul englez George Meredith (n. 1828)

– 1909: A murit Isaac Albeniz, compozitor şi pianist spaniol (n. 1860)

– 1910: A murit Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (n. 1821, la Paris)

– 1911: A murit Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (n. 1860) – 115 ani

– 1912: S-a născut Richard Brooks, regizor şi scenarist american (m. 1992)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (m. 2001)

– 1914: S-a născut basul bulgar Boris Christoff (m. 1993)

– 1914: S-a născut cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti şi ţigăneşti (m. 2011)

– 1918: S-a născut actorul italian de film Massimo Girotti (m. 2003)

– 1920: S-a născut Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011 (când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (în 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (m. 2005)

– 1922: A murit medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran; cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină în 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (n. 1845)

– 1924: S-a născut pianistul francez Samson François (m. 1970)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (m. 2011)

– 1939: S-a născut fizicianul german Peter Grünberg; activitatea sa de cercetare a dat startul domeniului spintronicii; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu francezul Albert Fert, pentru descoperirea efectului de magnetorezistență gigant, care a dus, printre altele, la dezvoltarea hard disk-urilor cu mare capacitate de stocare (m. 2018)

– 1939: S-a născut Hark Bohm, actor, scenarist, regizor de film, dramaturg, romancier și profesor de studii cinematografice german (m. 2025)

– 1941: A murit Werner Sombart, economist şi sociolog german; a fost cel care a introdus studiile sociale în universităţile germane; lui îi aparţine cunoscutul „tablou” al evoluţiei societăţii europene de la economia autarhică la cea artizanală şi capitalistă; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1863) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Justus Frantz, muzician, dirijor, pianist și profesor polonez; una dintre cele mai proeminente personalităţi ale vieţii artistice contemporane, fiind totodată şi un neobosit promotor al tinerelor generaţii de muzicieni

– 1947: S-a născut Hugh Keays-Byrne, actor și regizor de film britanic-australian (m. 2020)

– 1962: S-a născut cântăreaţa germană Sandra Ann Lauer (supranumită regina muzicii pop a anilor ’80)

– 1981: A murit William Saroyan, scriitor american de origine armeană (n. 1908) – 45 de ani

– 1995: A murit Aleksander Godunov, balerin şi actor rus; stabilit, din 1979, în SUA (n. 1949)

– 2012: A murit bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (n. 1925)

– 2013: A murit Aleksey Balabanov, regizor de film, scenarist, actor şi producător rus (n. 1959)

– 2014: A murit Dobrica Ćosić, romancier, eseist, teoretician politic și politician sârb; a manifestat o influență deosebită asupra politicii sârbe moderne și asupra mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX; primul președinte al Republicii Federale Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) (1992) (m. 1921)

– 2014: A murit Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (n. 1930)

– 2017: A murit cineastul sud-coreean Kim Ji-Seok, membru fondator şi director adjunct al festivalului internaţional de film de la Busan (BIFF), cel mai mare din Asia (n. 1960)

– 2021: A murit Charles Grodin, actor, comedian, autor și prezentator de emisiuni de televiziune, scenarist și producător american; cunoscut pentru rolurile din „Midnight Run”, „The Heartbreak Kid” şi „Beethoven” (n. 1935) – 5 ani

– 2021: A murit Franco Battiato, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi şi compozitori italieni; cunoscut pe plan internaţional pentru stilul său poetic, filosofic şi existenţial (n. 1945) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 mai

Publicat de Codrin RAITA, 17 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 17 mai

* Cu 631 de ani în urmă (1395) a avut loc Bătălia de la Rovine, una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Româneşti şi prima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în contextul expansiunii otomane în Balcani. În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine), şi două locaţii posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis

* Acum 384 de ani (1642) era fondat oraşul canadian Montréal. Un grup de călugări, maici şi colonişti francezi au fondat, pe locul Pointe-à-Callière, satul Ville-Marie, la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Pe acel loc se află în prezent Muzeul de arheologie şi istorie a Montréalului

* În urmă cu 234 de ani (1792) era înființată Bursa de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale. La acea dată, 24 din cei mai puternici comercianţi ai New York-ului s-au întâlnit în secret pentru a discuta modalităţile prin care ar putea să pună în ordine piaţa titlurilor tranzacţionate. Legenda spune că reuniunile lor aveau loc sub un platan. Două luni mai târziu, comercianţii au semnat un document (Button Wood Agreement) prin care cei 24 erau de acord să nu tranzacţioneze titluri de valoare decât între ei, să fixeze preţuri pentru titluri şi să nu participe în alte licitaţii de titluri. Ei au fondat astfel ceea ce a devenit ulterior Bursa de Valori New York (New York Stock Exchange). Prima bursă de valori din America a fost fondată, însă, în 1790 în Philadelphia. La New York, grupul a închiriat o cameră pe Wall Street, la numărul 40, şi în fiecare dimineaţă preşedintele bursei, Anthony Stockhol, citea acţiunile care urmau să fie tranzacţionate. Bursa era o organizaţie exclusivistă, membrii care doreau să adere fiind votaţi de membrii deja existenţi

* Cu 103 ani în urmă (1923) avea loc inaugurarea Mormântului Ostaşului Necunoscut în Parcul Carol din Bucureşti, mutat în 1959 la Mausoleul Eroilor din 1916-

1918 de la Mărăşeşti, pentru a face loc monumentului dedicat liderilor PCR. La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public. A fost readus la locul iniţial la 26.X.1991, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar din 1923

* Se marchează 80 de ani (1946) de când avea loc constituirea Blocului Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL – Gh. Tătărescu, PNŢ – Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu. Platforma-program, dată publicităţii la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic în cadrul monarhiei constituţionale, respectarea libertăţii individuale, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, libertatea cuvântului şi a scrisului, a întrunirilor şi a dreptului de asociere, libertatea religioasă ş.a.

* Cu 69 de ani în urmă (1957) filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or” pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes (Franţa), desfășurat în perioada 2 – 17 mai

* În urmă cu 52 de ani au avut loc atentatele de la Dublin și Monaghan din 17 mai 1974, o serie de bombardamente coordonate în Dublin și Monaghan, Irlanda, efectuate de Ulster Volunteer Force. Trei bombe au explodat la Dublin în timpul orelor de vârf ale serii, iar o a patra a explodat în Monaghan aproape nouăzeci de minute mai târziu. Au ucis 33 de civili și au rănit aproape 300 de oameni. Atentatele au fost printre cele mai mortale atacuri ale conflictului cunoscut sub numele de Troubles și cel mai mortal atac din istoria Republicii. Majoritatea victimelor erau femei tinere, deși vârstele morților variau între 19 și 80 de ani. Ulster Volunteer Force (UVF), un grup paramilitar loial din Irlanda de Nord, și-a revendicat responsabilitatea atentatelor în 1993. Atentatele au avut loc în timpul grevei Consiliului Muncitorilor din Ulster. Aceasta a fost o grevă generală convocată de loialiști și unioniști din Irlanda de Nord care s-au opus Acordului de la Sunningdale. Mai exact, ei s-au opus împărțirii puterii politice cu naționaliștii irlandezi și rolului propus al Republicii în guvernarea Irlandei de Nord. Guvernul Republicii a contribuit la realizarea Acordului. Greva a anulat Acordul și Adunarea Irlandei de Nord pe 28 mai

* Acum 31 de ani (1995) alpinistul Constantin Lăcătuşu devenea primul român care a atins vârful Everest (el a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”)

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională  Familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua familiei române”) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată, 15 mai, cu „Ziua internaţională a familiilor”. Anul 2026 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine”, pentru a reafirma valorile fundamentale ale familiei. Familia creștină nu este doar o unitate socială, ci o biserică mică („căci și casa este o mică biserică”, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur), în care se trăiește și se transmite credința ortodoxă în mod viu și firesc. Familia este nucleul fundamental al comunității creștine. Patriarhia Română propune ca model de viețuire creștină familia Sfântului Vasile cel Mare, o familie care a dăruit Bisericii nu mai puțin de opt sfinți și rămâne o icoană a credinței, iubirii și sfințeniei în viața de familie

– „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti” din Bucureşti; la 17.V.1936 a fost deschis pentru public Muzeul, concomitent cu întregul parc Herăstrău (rod al unor ample lucrări peisagistice şi de hidroamelioraţii desfăşurate între anii 1932 şi 1937, care au dus la apariţia unei salbe de lacuri şi a multor spaţii recreative); Muzeul Satului, înfiinţat din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi Victor Ion Popa, Henri H. Stahl, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa, este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din lume – 90 de ani

– 1855: S-a născut preotul Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului între anii 1921 şi 1936, calitate în care a organizat noua eparhie ortodoxă (putând fi considerat drept unul dintre ctitorii acesteia); până în 1918 a fost unul dintre militanţii pentru drepturile românilor transilvăneni şi pentru realizarea statului naţional unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1934; membru de drept în Senatul României (din 1921) (m. 1936)

– 1886, 17/27: S-a născut Emil Isac, poet (deschizător de drum în lirica transilvăneană la începutul secolului al XX-lea), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1954) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 27.V.1886

– 1886: A murit Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot; cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (n. 1822) – 140 de ani

– 1888: S-a născut clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (m. 1951, în temniţa din Sighetul Marmaţiei)

– 1901: S-a născut criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (m. 1946) – 125 de ani

– 1901: S-a născut sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (m. 1970) – 125 de ani

– 1906, 17/30: A murit botanistul Florian Porcius; s-a numărat printre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a mers la Viena pentru a susţine drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (n. 1816) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1912: S-a născut eroul căpitan aviator Alexandru Şerbănescu; as al aviaţiei de vânătoare române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; numele său este purtat în prezent de Flotila 95 Aeriană (m. 1944)

– 1920: S-a născut Geo (Gheorghe) V. Dumitrescu, poet şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1933: S-a născut operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (m. 2004)

– 1935: S-a născut criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (m. 2018)

– 1941: S-a născut graficianul Pompiliu Dumitrescu; a realizat grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice (m. 1998) – 85 de ani

– 1941: S-a născut sculptorul Şerban Creţoiu (m. 2015) – 85 de ani

– 1944: S-a născut pictorița Ileana Dana Marinescu, artist vizual cu specializarea artă monumentală, artist decorator

– 1945: S-a născut Nicolae Mecu, critic şi istoric literar, editor, cercetător științific

– 1945: S-a născut Anton Dogaru, compozitor, critic muzical şi profesor (m. 1988)

– 1949: S-a născut regizorul de teatru şi film Gelu Colceag, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București; director la Teatrul Mic (2016-2022); Rector UNATC București (2008-2012)

– 1952: A murit Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; codirector al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1862)

– 1954: S-a născut Vasile Macovei, fagotist, prim solist al Orchestrei Operei Naționale din București și profesor asociat al Universității Naționale de Muzică din București

– 1968: A murit Oscar Lemnaru (numele la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (n. 1907)

– 1969: S-a născut violonistul și profesorul Florin Croitoru

– 1975: S-a născut maestra internațională de șah Andreea Bollengier (născută Sasu-Ducșoară), una dintre jucătoarele reprezentative ale României în anii ’90 și apoi ale Franței, unde s-a stabilit prin căsătorie în anul 2005; a fost campioana României la șah când încă nu împlinise vârsta de 16 ani și campioană internațională în 2002, reprezentând România la olimpiada feminină de șah din 2003; în Franța, a adus medalia pentru campionatul feminin în 2010, apoi a fost pe locul trei la campionatul francez de șah din 2011 și pe locul doi (medalie de argint) în 2014, și a reprezentat Franța la olimpiada feminină din 2012 la Istanbul unde a ieșit pe locul 7 (m. 2021)

– 2000: A murit Ernõ Gáll, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1917)

– 2000: A murit Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); autor al unor volume de istorie bisericească, teologie, istoria culturii şi filosofiei; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927, în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2008: A murit părintele arhimandrit Ioan Iovan, mare duhovnic, teolog și mărturisitor al lui Hristos; fiu spiritual al părintelui Arsenie Boca și duhovnic la Mănăstirea Vladimirești, Plumbuita și Recea; a făcut 13 ani de închisoare în pușcăriile comuniste (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sevilla, Spania: Alegeri regionale în Andaluzia, cea mai populată regiune a Spaniei

– Capul Verde: Alegeri legislative

– Rugby: Turneul Turneului celor Șase Națiuni feminin, etapa a 5-a:

• Cardiff: Țara Galilor – Italia
• Dublin: Irlanda – Scoția
• Bordeaux: Franța – Anglia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale”, a 60-a, se marchează anual, din 1967, în duminica anterioară Rusaliilor, la iniţiativa Conciliului Vatican II; prin această zi se încurajează utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru sublinierea cât mai eficientă a mesajului Evangheliei. Tema în acest an este „A avea grijă de glasul și chipul omului”

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii”, marcată din 2005 şi promovată anual de Liga Mondială a Hipertensiunii în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune şi cu alte organizaţii

– „Ziua Internaţională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei” promovează toleranţa faţă de persoanele cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală. Data a fost aleasă după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a scos, pe 17 mai 1990, homosexualitatea de pe lista oficială a bolilor, acceptându-se, astfel, că aceasta nu este o afecţiune

– „Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi a Societăţii informaţionale” are drept scop ridicarea nivelului de conştientizare cu privire la oportunităţile pe care le oferă utilizarea internetului şi a tehnologiilor info-comunicaţionale tuturor societăţilor şi ţărilor lumii. Ziua este marcată sub această formă din 2007, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU şi Conferinţei Plenipotenţiare a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din 27 martie 2006. Începând cu anul 1969, UIT marca în fiecare an, la data de 17 mai, „Ziua mondială a telecomunicaţiilor”, în amintirea semnării, în 1865, a primei Convenţii Internaţionale a Telegrafului şi creării, la 17.V.1865, a Asociaţiei Internaţionale a Telecomunicaţiilor (instituţie specializată a ONU din 15.XI.1947)

– „Ziua Internaţională a Lumânărilor Aprinse” este un program lansat, în 1983, de Consiliul Mondial al Sănătăţii din Washington pentru a comemora victimele SIDA; în a treia duminică a lunii mai a fiecărui an, mii de comunităţi din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânări în memoria celor care au murit de SIDA

– „Ziua Internaţională a Telefonului Copilului” este marcată, din 17 mai 2007, de membri reţelei globale de servicii „Child Helpline International Foundation”, fondată în 2003, o reţea globală care reuneşte serviciile „telefonul copilului” din toată lumea. În România, Telefonul Copilului 116111 este singura organizație non-guvernamentală și non-profit care oferă copiilor și părinților o linie telefonică națională de asistență

– Ziua naţională a Norvegiei – Ziua Constituţiei (adoptată în 1814)

– 1510: A murit pictorul italian Sandro Botticelli, unul din cei mai importanţi reprezentanți ai Renașterii italiene (n. 1445)

– 1729: A murit filosoful englez Samuel Clarke, considerat, alături de John Locke şi George Berkeley, una din figurile majore ale filosofiei britanice (n. 1675)

– 1749: S-a născut medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (m. 1823)

– 1838: A murit Charles Maurice de Talleyrand, diplomat şi om politic francez; reprezentând Franţa la Congresul de la Viena (1814-1815), a reuşit să frâneze tendinţele de expansiune teritorială ale Prusiei şi Rusiei pe baza afirmării „principiului legitimităţii” (n. 1754)

– 1845: S-a născut poetul Jacint Verdaguer, unul dintre cei mai de seamă scriitori catalani ai secolului al XIX-lea (m. 1902)

– 1866: S-a născut compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (m. 1925) – 160 de ani

– 1873: S-a născut scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (m. 1935)

– 1873: S-a născut scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (m. 1957)

– 1876, 17/29: A murit Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1872) (n. 1794) – 150 de ani

– 1904: S-a născut Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (m. 1976)

– 1912: S-a născut (la Cluj) violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Végh Sándor (m. 1997)

– 1918: S-a născut soprana suedeză Birgit Nilsson (m. 2005)

– 1924: S-a născut baritonul francez Gabriel Bacquier (m. 2020)

– 1929: A murit soprana germană Lilli Lehmann (n. 1848)

– 1935: S-a născut dramaturgul britanic Dennis Potter (m. 1994)

– 1935: S-a născut Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (m. 2017)

– 1935: A murit Paul Dukas, compozitor şi critic muzical francez (n. 1865)

– 1936: S-a născut Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (m. 2010) – 90 de ani

– 1955: S-a născut actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (m. 2017)

– 1956: S-a născut actorul, comedianul, regizorul, producătorul și scenaristul american Bob Saget (Robert Lane Saget); cunoscut pentru rolul din serialul „Casa plină”, care a avut opt sezoane şi 192 de episoade, din 1987 până în 1994; în perioada 1989 – 1997, Saget a fost gazda emisiunii „America’s Funniest Home Videos”, în care erau prezentate cele mai amuzante înregistrări video făcute acasă de telespectatori (m. 2022) – 70 de ani

– 1961: S-a născut cântăreața, compozitoarea și instrumentista irlandeză Enya (Eithne Patricia Ní Bhraonáin), artista cu cele mai mari vânzări discografice din Irlanda – 65 de ani

– 1970: S-a născut actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (m. 2017)

– 1987: A murit economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru economie în 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (n. 1898)

– 2009: A murit Mario Benedetti, jurnalist, romancier şi poet uruguayan (n. 1920)

– 2010: A murit Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (n. 1924)

– 2012: A murit Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii Disco” (n. 1948)

– 2014: A murit biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (n. 1929)

– 2017: A murit cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (n. 1964)

– 2020: A murit muzicianul american Lucky Peterson (nume real Judge Kenneth Peterson), chitarist de blues, pianist și organist (n. 1964)

– 2022: A murit compozitorul grec Vangelis (nume real Evangelos Odysseas Papathanassiou), unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai muzicii electronice şi new-age, cu o activitate muzicală de peste 50 de ani, în care a realizat peste 52 de albume (n. 1943)⁠

– 2024: A murit Gordon Bell, inginer electotehnist și manager american; pionier în domeniul informaticii (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 mai

Publicat de Codrin RAITA, 16 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 16 mai

* În urmă cu 822 de ani (1204) era menţionată populaţia ortodoxă în Dieceza de Oradea. Papa Inocenţiu al III-lea i-a cerut episcopului de Oradea să supună această populaţie (probabil români) direct Scaunului Apostolic

* Cu 214 ani în urmă (1812) avea loc semnarea „Păcii de la Bucureşti” (care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (asupra căruia administraţia rusă a extins numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud a acestui teritoriu) a fost anexat de Rusia (16/28)

* Sunt marcați 145 de ani (1881) de când compania germană Siemens & Halske punea în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume. Primul tramvai electric din lume, una dintre inovațiile majore ale lui Werner von Siemens, a fost inaugurat pe 12 mai 1881 în suburbia din Gross-Lichterfelde din Berlin, intrând în serviciu propriu-zis 4 zile mai târziu, pe 16 mai. Linia lungă de 2,5 kilometri lega gara Lichterfelde de Academia militară. Încă din prima zi de serviciu regulat, tramvaiul a avut un mare succes, transportând 12.000 de pasageri doar în primele trei luni

* În urmă cu 134 de ani (1892) conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, soseau la Viena pentru a prezenta împăratului Austro-Ungariei Franz Josef „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii, prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul”, necitit, Parlamentului de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă (16/28)

* Se marchează 110 ani (1916) de când guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, Acordul Sykes – Picot, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu, în zonele controlate de britanici şi francezi

* Acum 97 de ani (1929), la Hotelul Hollywood Roosevelt, a avut loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar. La această primă ediţie, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks Sr. şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* Acum 73 de ani (1953) apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”, fondată de publicistul Jean-Jacques Servan-Schreiber, împreună cu jurnalista Françoise Giroud

* Se împlinesc 70 de ani (1956) de când România şi Islanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie (ridicate la rang de ambasadă la 31.XII.1963)

* Cu 66 de ani în urmă (1960) a fost inventat laserul (acronim pentru Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation – Amplicarea Luminii prin Emisia de Raze Stimulate), devenit omniprezent şi indispensabil în viaţa cotidiană, fiind folosit de reţelele telefonice, playerele DVD, dispozitivele de citire a codurilor de bare, dar şi în medicină şi în industrie. La această dată, Theodore Maiman de la Hughes Research Laboratory din Malibu, California, a produs primul flash de lumină laser roşie cu un cristal sintetic de rubin, ce avea două fețe paralele acoperite cu argint. NOTĂ: De această descoperire este legată și stabilirea, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 7 noiembrie 2017, a „Zilei internaţionale a luminii”, la 16 mai

* Cu 54 de ani în urmă (1972) avea loc inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964

* Acum 51 de ani (1975) alpinista japoneză Junko Tabei (1939-2016) a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest

* Atacurile de la Casablanca (Maroc) au fost o serie de cinci atentate teroriste sinucigașe care au avut loc pe 16 mai 2003, acum 23 de ani, fiind comise de teroriști din Sidi Moumen, membri ai mișcării Salafi, și implicând grupări franco-marocane și franco-turce din Yvelines. Atentatele s-au soldat cu 33 de victime și o sută de răniți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sila, Paisie și Natan de la Shăstria Putnei (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Fericitul Vladimir Ghika, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2026). NOTĂ: Vladimir Ghika (n.25.XII.1873, la Constantinopol, azi Istanbul – m.16.V.1954, Jilava), prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic martir; nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei (1849-1856), care s-a numărat printre cei care au pregătit Unirea Principatelor. Vladimir Ghika a fost primul ambasador al României moderne la Vatican. Din averea sa a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară. Monseniorul Vladimir Ghika a fost primul preot român biritual: latin şi bizantin; a lucrat toată viaţa în favoarea unităţii Bisericii. A fost beatificat de către Biserica Romano Catolică la 31 august 2013; membru post-mortem al Academiei Române (2013)

– „Ziua Naţională a Libertăţii Religioase şi a contribuţiei cultelor la viaţa societăţii româneşti” a fost instituită prin lege, la 10 iunie 2025, pentru a celebra libertatea religioasă, relația dintre stat și culte, și rolul valoros al cultelor în societatea românească. Conștient de necesitatea de a pune dinamismul religios al societății românești în slujba edificării binelui comun, statul român acționează pentru aprofundarea relațiilor de parteneriat cu cultele religioase, ca actori importanți ai societății civile, precum și pentru dezvoltarea de relații cu asociațiile religioase sau asociațiile și fundațiile care au și obiective religioase. Data de 16 mai a fost aleasă deoarece, în această zi, în anul 2000, toate cultele religioase recunoscute în România au semnat la Snagov o declarație comună de susținere a aderării României la UE și NATO, amintind astfel angajamentul comun al României și al comunităților religioase de promovare a valorilor europene și transatlantice

– 1864, 16/28: A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (n. 1808)

– 1865: S-a născut medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1897)

– 1885: S-a născut pictorul Petru Remus Troteanu (m. 1957)

– 1886: S-a născut cântăreaţa de operă (soprană) Florica Cristoforeanu; voce singulară în peisajul liricii româneşti, stăpânind toate registrele de soprană (lirică, coloratură, dramatică, spinto), până la mezzosoprană şi contralto; deşi a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internaţional; împreună cu rolurile din operete, totalul performanţelor lirice ajunge la 80 de piese; a realizat creaţii remarcabile în „Manon” de Jules Massenet, „Carmen” de Georges Bizet, „Salomeea” de Richard Strauss şi „Fra Gerardo” de Ildebrando Pizzetti, interpretările sale rămânând în conştiinţa publicului (m. 1960) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (m. 1962)

– 1892: A murit Melchisedec Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (n. 1823)

– 1898: S-a născut inginerul chimist Theodor D. Ionescu; cercetări privind apele naturale, potabile şi industriale, schimbările de ioni, cu aplicaţii în industria alimentară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1990)

– 1900: S-a născut pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (m. 1988)

– 1920: S-a născut Mira Simian-Baciu, poetă, prozatoare şi eseistă; căsătorită în 1945 cu poetul Ştefan Baciu (m. 1978, în Statele Unite)

– 1922: S-a născut criticul şi istoricul literar Gavril Scridon (m. 1996)

– 1925: S-a născut Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (m. 2014)

– 1925: S-a născut prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (m. 2015)

– 1926: S-a născut regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (m. 1990) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Titus Popovici, prozator, dramaturg, scenarist, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1930: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Victor Giurgiu; importante contribuţii la dezvoltarea ştiinţei silvice româneşti; de numele său se leagă introducerea în învăţământul superior de profil a biostatisticii forestiere (din 1954) şi a economiei protecţiei mediului natural (din 1990); a creat o şcoală românească de auxologie forestieră, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România; contribuții la fundamentarea silviculturii ecologice; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2021)

– 1931: S-a născut Lya Benjamin, istoric de etnie evreiască; autoarea sau editoarea a numeroase volume de documente, studii și antologii despre istoria evreilor din România în general şi, în particular, despre perioada Holocaustului (m. 2023) – 95 de ani

– 1938: S-a născut Florin Costinescu, poet, scriitor, ziarist, editor și profesor (m. 2019)

– 1939: S-a născut Constantin Cubleşan, prozator (unul dintre inovatorii SF-ului românesc din anii ’70 ai secolului XX), poet, dramaturg, critic şi istoric literar, profesor; între anii 1959 şi 1962 a fost redactor la Studioul de Radio Cluj

– 1944: A murit poetul şi publicistul Aurel Marin (n. 1909)

– 1948: S-a născut Dan Gabriel Cacuci, fizician, inginer şi profesor american de origine română; studii şi cercetări privind matematica şi fizica aplicată în domeniul energiei nucleare; director al Institutului de Cercetări Fizice în domeniul nuclear din Germania; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1954: S-a născut Marian Odangiu, scriitor, critic literar, poet, eseist, ziarist, dramaturg și realizator de emisiuni radio

– 1958: S-a născut Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (m. 1977)

– 1966: S-a născut Mariana Anghel, interpretă de muzică populară, culegătoare de folclor din zona județului Hunedoara – 60 de ani

– 1971: A murit George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în anii 1953 şi 1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde s-a stabilit cu familia (n. 1901) – 55 de ani

– 1980: A murit scriitorul Marin Preda; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (n. 1922)

– 1982: A murit istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain; specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (n. 1915)

– 1997: A murit actorul Puiu Călinescu (n. 1920)

– 2000: A murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947)

– 2002: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România; a fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (n. 1908)

– 2010: A murit jurnalistul sportiv Nicolae Soare; după o scurtă perioadă la revista „Fotbal”, a lucrat la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; reputatul comentator a îndeplinit şi funcţia de director al Departamentului, fiind şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (n. 1932)

– 2018: A murit regizorul de teatru, operă și film, scenaristul, producătorul și actorul Lucian Pintilie; figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti, s-a remarcat printr-o viziune critică asupra lumii; în 1968 este interzis pentru prima dată de regimul comunist datorită filmului „Reconstituirea”, peliculă desemnată, în 2008, de Asociaţia Criticilor Români de Film ca cel mai bun film românesc din toate timpurile; şi-a petrecut anii 1974-1990 în exil, în Franţa, unde a realizat spectacole de mare succes; a revenit în anii ‘90, revitalizând cinematografia românească (n. 1933)

– 2020: A murit regizoarea de teatru și profesoara Anca Ovanez Doroşenco; stabilită în Franța din 1990 (n. 1946)

– 2023: A murit Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator, unul dintre cei mai importanți din aria pop-muzică ușoară; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii” (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: A 60-a aniversare a începerii oficiale a Revoluției Culturale din China

– Viena: Finala Concursului Muzical Eurovision

– Viena: Demonstrație împotriva participării Israelului la Eurovision

– Amsterdam: Începutul turneului mondial al starului pop Harry Styles

– China: Atletism – întâlnirea de la Shanghai (mixtă)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Convieţuirea Paşnică” a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017, pentru a promova pacea, toleranţa, incluziunea, înţelegerea şi solidaritatea. NOTĂ: Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a stabilit, de-a lungul timpului, și alte zile ale păcii. Pe 21 septembrie este „Ziua internațională a păcii” (Rezoluţia 55/282 din 28.IX.2001, care modifica o rezoluție din 1981). O „Zi mondială a păcii” se sărbătorește și la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de către Papa Paul al VI-lea. Pe 28 ianuarie este „Ziua internațională a coexistenței pașnice”, stabilită prin rezoluția A/RES/79/269 din 4 martie 2025 a Adunării Generale a ONU, pentru a servi ca o platformă pentru creșterea gradului de conștientizare a diferitelor culturi, valori, moduri de viață și credințe, pentru evidențierea rolului educației în promovarea toleranței, pentru recunoașterea faptului că pacea este mai mult decât absența războiului, este capacitatea de a trăi împreună în mijlocul diferențelor de orice fel, este un proces pozitiv, dinamic, continuu și un obiectiv pe termen lung care necesită vigilență și participare activă din partea tuturor, în care dialogul este încurajat și conflictele sunt rezolvate într-un spirit de înţelegere şi cooperare reciprocă. Ziua oferă, de asemenea, o oportunitate comunității internaționale de a-și reafirma angajamentul față de scopurile și principiile fondatoare ale Organizației Națiunilor Unite, față de Carta Națiunilor Unite și Declarația Universală a Drepturilor Omului

– „Ziua Internaţională a Luminii”, stabilită în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 7 noiembrie 2017, reprezintă o iniţiativă globală ce aduce anual în prim plan aprecierea continuă pentru lumină şi rolul pe care îl joacă în ştiinţă, cultură şi artă, educaţie şi dezvoltarea durabilă, precum şi în domenii ca medicina, comunicaţiile şi energia. Ziua de 16 mai a fost aleasă pentru a marca prima operaţiune de succes a laserului realizat de fizicianul şi inginerul Theodore Maiman, în 1960

– „Ziua Europeană împotriva Obezității” (ZEIO) este o platformă de campanie a Asociației Europene pentru Studiul Obezității, cea mai importantă organizație europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezității. Cu ocazia ZEIO, comunitățile din sănătate, cele ale pacienților și cele politice își adună forțele pentru a crește gradul de informare și conștientizare în ceea ce privește obezitatea și multe aIte afecțiuni asupra cărora aceasta are impact. ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfășoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. NOTĂ: La 4 martie este marcată și „Ziua mondială a obezității”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2020 (anterior fiind pe 11 octombrie)

– 1703: A murit scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (n. 1628)

– 1763: S-a născut farmacistul şi chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin; în 1797 a decoperit cromul, iar în 1798, beriliul (m. 1829)

– 1821: S-a născut Pafnuti Lvovici Cebîşev, matematician rus, cu contribuţii în domeniul probabilităţilor, statisticii şi teoriei numerelor; cel mai strălucit reprezentant al Şcolii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus (m. 1894) – 205 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi, 4 mai 1821

– 1823: S-a născut lingvistul şi filosoful german Heymann Steinthal (m. 1899)

– 1830: A murit Joseph Fourier (nume complet: Jean Baptist Joseph Fourier), matematician, fizician și egiptolog francez; este primul care a prevăzut (în 1824) fenomenul numit mai târziu efect de seră (n. 1768)

– 1831: S-a născut David Edward Hughes, fizician, inventator şi muzician american de origine britanică (m. 1900) – 195 de ani

– 1845: S-a născut zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a avut contribuţii deosebite în domeniile patologiei comparate, a gerontologiei şi medicinei anti-îmbătrânire; Premiul Nobel pentru Medicină în 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; descendent al cărturarului și diplomatului Nicolae Milescu (Spătarul); membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (m. 1916). NOTĂ: Unele surse (www.nobelprize.org) menționează nașterea la 15.V.1845

– 1887: S-a născut poetul rus Igor Severianin (pe numele său adevărat Igor Vasilievici Lotariov) (m. 1941)

– 1891: S-a născut tenorul austriac Richard Tauber; considerat unul dintre cei mai importanţi cântăreţi de operă ai secolului al XX-lea (m. 1948) – 135 de ani

– 1898: S-a născut regizorul japonez de film Kenji Mizoguchi, prezentat de critici drept un adevărat poet al ecranului (m. 1956)

– 1902: S-a născut tenorul şi actorul polonez Jan Kiepura (m. 1966)

– 1905: S-a născut actorul de film american Henry Fonda (m. 1982)

– 1915: S-a născut scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (m. 2010, s-a sinucis)

– 1916: S-a născut (la Kiev, Ucraina) chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2009) – 110 ani

– 1917: S-a născut Juan Rulfo, romancier, scriitor de povestiri și fotograf din Mexic, unul dintre cei mai apreciați autori latino-americani (m. 1986)

– 1917: S-a născut (la Helsinki) actorul american George Gaynes (m. 2016)

– 1921: S-a născut actriţa și cântăreața americană Mildred Joanne Smith; a jucat într-un singur film, „No Way Out”, alături de Sidney Poitier (m. 2015) – 105 ani

– 1927: S-a născut Paul Angerer dirijor, compozitor, violist, șef de orchestră, prezentator de radio și profesor austriac (m. 2017)

– 1930: S-a născut muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (m. 2000)

– 1942: S-a născut pianistul francez Jean-Claude Pennetier

– 1947: A murit Sir Frederick Hopkins, fiziolog şi biochimist englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru Medicină în 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (n. 1861)

– 1950: S-a născut fizicianul german (Johannes) Georg Bednorz; a descoperit fenomenul superconductibilităţii la materialele ceramice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1987, împreună cu fizicianul elveţian K. Alex Müller

– 1951: S-a născut designerul vestimentar francez Christian Lacroix – 75 de ani

– 1953: S-a născut actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan

– 1953: A murit Jean Reinhardt, zis Django, chitarist francez de jazz, compozitor și șef de formație; considerat unul din cei mai mari chitariști de jazz ai tuturor timpurilor; Cvintetul înființat împreună cu violonistul Stéphane Grappelli, „Quintette du Hot Club de France”, este considerat unul din cele mai inovative din întreaga istorie a muzicii de jazz (n. 1910, în Belgia)

– 1954: A murit dirijorul austriac Clemens Krauss (n. 1893)

– 1955: S-a născut actriţa americană de film Debra Winger

– 1966: S-a născut cântăreața, compozitoarea și actrița americană Janet Jackson; se află în topul celor mai bine plătiți artiști ai tuturor timpurilor, având în palmares peste 160 de milioane de albume vândute la nivel internațional; sora cea mică a lui Michael Jackson – 60 de ani

– 1970: S-a născut Gabriela Sabatini, jucătoare de tenis de câmp argentiniană (a câştigat 27 de turnee la simplu şi 12 la dublu); după încheierea carierei sportive, în 1996, s-a afirmat în lumea modei

– 1972: S-a născut Andrzej Sebastian Duda politician polonez, președinte al Republicii Polone (din 2015)

– 1973: S-a născut actriţa americană Tori Spelling

– 1974: S-a născut cântăreaţa italiană Laura Pausini (Laura Alice Rossella Pausini); în 1993, a participat la Festivalul de la Sanremo – categoria Debutanti, cu piesa „La Solitudine” care i-a va adus premiul I

– 1984: A murit, la Davos, în Elveția, scriitorul american Irwin Shaw (n. 1913)

– 1990: A murit Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (n. 1925)

– 1990: A murit Jim Henson (nume complet: James Maury Henson), păpușar, regizor de film, actor, producător de televiziune şi scenarist american; creatorul păpușilor Muppets; a realizat primul spectacol (1969) cu păpuşile Muppets şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981) (n. 1936)

– 1997: A murit regizorul de film şi scenaristul italian Giuseppe de Santis (n. 1917)

– 2010: A murit Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (n. 1942)

– 2012: A murit Maria Bieşu, soprană din Republica Moldova (n. 1935)

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului XX (n. 1936)

– 2013: A murit fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, împreună cu Gerd Binnig pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare; cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ernst Ruska, cel care a construit primul microscop electronic (n. 1933)

– 2019: A murit Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (n. 1917)

– 2024: A murit Dabney Coleman, actor american de film (n. 1932)

– 2025: A murit Peter Lax, matematician american de origine maghiară; câștigător al Premiului Abel (2005) (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 149 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian. În 1943, apare ilegal (28 ianuarie 1943 – august 1944), apoi legal din 24 august 1944 până la 21 decembrie 1989, România liberă cotidian al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, în 1945 avându-l ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa. De la nr. 222/1945 până în decembrie 1950, apare cu subtitlul: Cel mai mare ziar de informație și reportaj; din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare; din 1969 până în 1980, Cotidianul Consiliului National al Frontului Unității Socialiste, avându-l pe Octavian Paler ca redactor-șef (nemenționat). În continuarea acestui ziar (din 1943 – 1989), din 23 decembrie 1989 apare, zilnic, ziarul independent de opinie, informație și reportaj, cu același titlu, purtând pe frontispiciul său înscris: „Somnul rațiunii naște monștrii”. În 4 ianuarie 1990, apare pe frontispiciul ziarului: Serie nouă, iar din 1993, apare pentru prima dată mențiunea: Fondat în 1877

* Sunt marcați 135 de ani (1891) de când era publicată scrisoarea „Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* În urmă cu 63 de ani (1963) era lansată nava cosmică americană „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 36 de ani în urmă (1990) erau reluate, după 40 de ani de întrerupere, relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice au fost întrerupte. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Echipa de fotbal Oţelul Galaţi a obţinut acum 15 ani (2011), primul titlu de campioană a României din istoria sa şi a reuşit să aducă şi primul titlu Moldovei, după un meci cu principala contracandidată la titlu, FC Timişoara, pe care a învins-o fără drept de apel pe arena din Tiglina III, devenind campioana României. Evenimentul a fost sărbătorit ad-hoc de mii de gălăţeni, care au ieşit în stradă imediat după meci pentru o „noapte albă” de neuitat, petrecerea repetându-se la decernarea trofeului câteva zile mai târziu

* În urmă cu 6 ani (2020), începând cu această dată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a hotărât instituirea stării de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că România s-a aflat, până la data de 9 martie 2022, în stare de alertă, cu unele restricţii impuse de autorităţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– 15 – 21.V: „Săptămâna Naţională a Siguranţei Rutiere” a fost stabilită, din 2025, în a treia săptămână a lunii mai; în această perioadă se vor desfășura manifestări științifice, educative și cultural-artistice consacrate conștientizării și informării cetățenilor despre provocările și soluțiile privind creșterea siguranței rutiere. Autorităţile şi instituţiile publice implicate în implementarea Strategiei naţionale privind siguranţa rutieră pentru perioada 2022-2030, pot organiza manifestări de prezentare a progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor de siguranţă rutieră. Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Afacerilor Interne vor organiza activităţi practice de educaţie rutieră, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi în spaţiile publice, inclusiv concursuri locale, judeţene şi naţionale de tipul ‘Cea mai bună patrulă şcolară de circulaţie din România’. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii va putea prezenta investiţiile în domeniul infrastructurii rutiere pentru creşterea siguranţei rutiere

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Poliţiei Militare”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2026, la 17 mai. Anul 2026 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine”, pentru a reafirma valorile fundamentale ale familiei. Familia creștină nu este doar o unitate socială, ci o biserică mică („căci și casa este o mică biserică”, după cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur), în care se trăiește și se transmite credința ortodoxă în mod viu și firesc. Familia este nucleul fundamental al comunității creștine. Patriarhia Română propune ca model de viețuire creștină familia Sfântului Vasile cel Mare, o familie care a dăruit Bisericii nu mai puțin de opt sfinți și rămâne o icoană a credinței, iubirii și sfințeniei în viața de familie

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 (- 165 de ani) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 (- 155 de ani) a fost înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971 (- 55 de ani); la 15 mai 1991 (- 35 de ani) au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Națională a pictorului Nicolae Grigorescu”, stabilită prin Legea nr.289/ 9.XII.2021, este o ocazie (asemenea „Zilei Culturii Naționale”, fixată de ziua nașterii poetului național Mihai Eminescu, și a „Zilei naționale Constantin Brâncuși”) prin care comunitatea creatorilor de azi poate celebra mari creații și creatori cu valoare națională din trecut. Nicolae Grigorescu este considerat fondatorul picturii române moderne şi un simbol naţional pentru modul în care a adus în prim-plan valori ale spiritualităţii româneşti. NOTĂ: 15 mai este ziua de naștere a pictorului Nicolae Grigorescu (vezi mai jos, anul 1838)

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mănăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul, autorul dramatic, traducătorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923) – 145 de ani

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ion Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016) – 95 de ani

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1940: S-a născut Maria Uca Marinescu, exploratoare, sportivă de performanță și pedagog; prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului (și cei magnetici); prima sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic (2001), cei doi poli ai Pământului; prima româncă explorator ce a ajuns în Antarctica; a vizitat peste 100 de țări de pe toate meridianele Pământului, din Carpați în Caucaz, din Balcani în Alpi, din Himalaia în Kilimanjaro, din Groenlanda și Canada în Patagonia și în Țara de Foc, acolo unde – dintre români – numai inginerul explorator Iuliu Popper și biologul Emil Racoviță, au mai fost până atunci; a ajuns și la Polul Frigului (- 71,2 grade Celsius, Yakutsya-Oymyakon, Rusia, 2015)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Viorel Comănici, actor de teatru și film (m. 2020) – 85 de ani

– 1942: S-a născut pictorul și profesorul universitar Ştefan Ioan Câlţia

– 1943: S-a născut Luminița Iacobescu (Loumi Jacobesco), actriță de teatru și film

– 1946: S-a născut pictorul și profesorul Eugeniu Barău (m. 2020) – 80 de ani

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal; în data de 24 mai 2022, Gino Iorgulescu a fost reales, cu unanimitate de voturi, președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal – 70 de ani

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926)

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

– 2018: A murit comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul Cristian Ţopescu, una dintre marile figuri ale jurnalismului din România; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene; realizator de emisiuni tv., comentator (1964-2002), redactor-şef al Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2003-2007), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012) (n. 1937)

– 2021: A murit poetul și editorul Aurel Buricea; a scos, împreună cu un grup de scriitori şi ziarişti, primul ziar liber din Brăila: Libertatea (dec. 1989) (n. 1943) – 5 ani

– 2021: A murit poetul, eseistul și profesorul Gheorghe Simon, una dintre marile personalități ale județului Neamț; supranumit „Poetul Agapiei”, a scris poezie pregnant ortodoxă (n. 1950) – 5 ani

– 2022: A murit Șerban Constantin Valeca, fizician și politician; a fost profesor universitar, doctor în științe industriale, având o experiență de peste 40 de ani în industria nucleară; guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena și președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare ICN Pitești; ministru delegat pentru activitatea de cercetare (dec. 2000 – iun. 2003), deputat (1996-2000) și senator (2008-2012) (n. 1956)

– 2025: A murit actriţa Cristina Deleanu, autentică personalitate a teatrului, filmului, televiziunii și radioului din România, cu o carieră artistică prodigioasă și cu o remarcabilă activitate pe scena sonoră a Teatrului Național Radiofonic (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Principatul Monaco preia de la Republica Moldova Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru perioada 15 mai – 10 noiembrie 2026

-Roma/Stockholm/Amsterdam/Oslo: Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, va vizita Europa (15 – 20 mai)

– Washington, DC: Se încheie mandatul lui Jerome Powell ca președinte al Rezervei Federale

– Viena: Concert „de protest” împotriva participării Israelului la Eurovision

– Montmeló, Spania: Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Cataloniei (15 – 17 mai)

Aniversări – Comemorări

– Iom Ieruşalaim (Ziua Ierusalimului); reprezintă data (28 Iyar) la care oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 (dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania)

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global. Organizația Meteorologică Mondială, sursă de informații cu caracter auroritar în sistemul ONU privind problemele vremii și climatice, a proclamat necesitatea protecției climatice  ca resursă pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. NOTĂ: La 12 octombrie este „Ziua tineretului de acțiune pentru adaptarea la climă” (Youth Climate Adaptation Action Day), o mișcare mondială de tineri care sunt preocupați de schimbările climatice și de nedreptatea globală. Din 2012, tinerii din mai multe țări ale lumii au început acțiuni concrete pentru protecția climei și justiția climatică, în jurul datei Conferinței ONU pentru Climă

– „Ziua Internaţională a Familiilor”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua familiei române” și la 18 mai „Ziua naţională a familiei” (marcată de Biserica Ortodoxă Română în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai)

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– „Ziua Internațională a Mucopolizaharidozei” (MPZ) are loc anual la această dată pentru a sensibiliza publicul larg și medicii deopotrivă despre această boală rară și importanța diagnosticării și a tratamentului precoce, pentru a menține sub control afecțiunea. Mucopolizaharidoza este o boală genetică rară care afectează 1 din 25.000 de persoane. Persoanele care suferă de această afecțiune au un deficit sau nu au deloc enzima care descompune zahărul, numită mucopolizaharidă sau glicozaminoglican. Prin urmare, zahărul se acumulează în corpul lor și provoacă leziuni celulare care se manifestă prin probleme ale ficatului, oaselor și articulațiilor, inimii, ochilor, precum și ale sistemului respirator și nervos

– „Food Revolution Day” (Ziua revoluţiei mâncării); sărbătorită la nivel internaţional, în a treia vineri din luna mai, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1720: S-a născut Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (m. 1792)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830) – 140 de ani

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940) – 135 de ani

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984) – 125 de ani

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991) – 115 ani

– 1915: S-a născut economistul american Paul Anthony Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1926: S-a născut dramaturgul britanic Peter Shaffer (m. 2016) – 100 de ani

– 1937: S-a născut Trini Lopez (nume la naștere: Trinidad López III), cântăreț, chitarist şi actor american de origine mexicană; artistul îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (m. 2020)

– 1937: S-a născut Madeleine K. Albright (pe numele real Marie Jana Korbelová), diplomat american de origine cehă, prima femeie care a deținut funcția de secretar de stat al SUA, în perioada 1997 – 2001; reprezentant permanent al Statelor Unite la ONU între anii 1993 – 1997 (m. 2022)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1940: S-a născut Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (m. 2015)

– 1944: S-a născut sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și David Politzer, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari – 75 de ani

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1956: S-a născut Stanislav Groppa, medic și profesor universitar din R. Moldova, unul dintre cei mai apreciați neurologi și cercetători în domeniul neuroștiințelor și accidentului vascular cerebral; director al Institutului Național de Cercetare în Medicină și Sănătate; decan al Facultăţii de Perfecţionare Continuă a Medicilor la USMF „Nicolae Testemițanu”, director al Centrului Naţional de Genetică Medicală; vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei; membru de onoare din străinătate al Academiei Române – 70 de ani

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1987: S-a născut tenismenul britanic Sir Andy (Andrew) Murray, fost lider ATP, de două ori campion olimpic, campion al Cupei Davis și câștigător al mai multor turnee de Grand Slam

– 1989: A murit Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (n. 1908)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez André Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942) – 10 ani

– 2020: A murit actorul american Fred Willard (nume complet: Frederick Charles Willard Jr.), unul dintre cei mai prolifici comedianți de la Hollywood, cunoscut pentru abilităţile sale de improvizaţie (n. 1939)

– 2020: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (n. 1971)

– 2023: A murit Robert Lucas Jr., economist şi profesor universitar american; cunoscut pentru munca sa asupra fundamentelor macroeconomiei; Premiul Nobel pentru economie în 1995 (n. 1937)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Se marchează 230 de ani (1796) de când medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* În urmă cu 187 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Cu 178 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 156 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* În urmă cu 126 de ani (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 78 de ani (1948) avea loc semnarea „actului de naştere” a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 78 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* Cu 71 de ani în urmă (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 58 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle (1890 – 1970), prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 53 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Sunt marcați 45 de ani (1981) de când, între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Acum 37 de ani (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Acum 8 ani (2018) Ambasada Statelor Unite ale Americii era mutată la Ierusalim (Israel). Ambasada Statelor Unite ale Americii la Ierusalim este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în statul Israel, situată în cartierul Talpiot din Ierusalim. La mijlocul lunii octombrie 2018, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a anunțat că ambasada din Ierusalim va fuziona cu Consulatul General al SUA la Ierusalim într-o singură misiune. Ambasada s-a deschis în spațiul din Ierusalim pe 14 mai 2018, la cea de-a 70-a aniversare gregoriană de la crearea statului modern Israel, fiind mutată de la locul său anterior din Tel Aviv de către Administrația Trump. Mutarea a survenit la 23 de ani de la adoptarea Actului Ambasadei Ierusalimului din 23 octombrie 1995, care a stabilit ca termen limită de 31 mai 1999 pentru mutare, administrațiile Clinton, Bush și Obama amânând mișcarea. Decizia de a muta ambasada SUA în această zonă echivalează cu recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra pământului pe care l-au capturat în Războiul de șase zile din 1967

* Cu 6 ani în urmă (2020), la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al preşedintelui Klaus Iohannis (în funcție între anii 2014-2025), în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– Înălțarea Domnului. Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTA 1: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel”, stabilită prin Legea 86/9.IV.2024, coincide cu ziua creării Statului Israel, în anul 1948. România este printre primele ţări care au recunoscut Statul Israel şi singura din fostul bloc comunist care nu a întrerupt niciodată aceste relaţii, indiferent cât de mari au fost tensiunile internaţionale şi provocările diplomatice

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– „Ziua judeţului Teleorman”, stabilită în anul 2019 de Consiliul Judeţean Teleorman, pentru a marca simbolic prima atestare documentară cunoscută sub această denumire a judeţului Teleorman, care datează din 14 mai 1441 (- 585 de ani). Numele a fost precizat într-un act dat la Târgoviște, capitala Țării Românești, denumit „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod” (Vlad Dracul, 1392-1447, este fiu al lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș) prin care se face referire la Mănăstirea Glavacioc prin care i se întărea o ocină (pământ moștenit cu drept ereditar) pe Neajlov și altele în Butești și „Mircești ot Teleorman”. Localitatea din urmă este satul Comoara din comuna Drăgănești Vlașca, situat azi pe teritoriul modern al județului. Denumirea de Teleorman provine de la cuvântul Deliorman („deli” = nebun, „orman” = pădure) și înseamnă pădure nebună (cu sensul de pădure deasă). Se spune că în zona de sud a țării era o pădure foarte întinsă

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1848: S-a născut (la Budapesta) Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (m. 1899)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939) – 155 de ani

– 1881, 14/15: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971) – 145 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970) – 125 ani

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff nr. 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” (m. 2024)

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri – 70 de ani

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930) – 15 ani

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

– 2023: A murit Ana Hompot, poetă, scriitoare, publicistă și profesoară; deși lipsită de vedere din copilărie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1980), a fost profesoară de limba și literatura română în cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din Cluj (1980-2010), a fost președinta Comisiei Naționale de Femei a Asociației Nevăzătorilor din România; a colaborat la Radio Cluj, alături de scriitorul Ion Podosu, între 2006-2013, în realizarea emisiunii Asociației nevăzătorilor „Cuvântul care înflorește”; în perioada comunistă a publicat, sub pseudonimul Ștefania Gorun, un grupaj de poeme în revista Agora, care apărea la Philadelphia, poeme ce au fost difuzate de Radio Vocea Americii și de BBC în limba română; în ultimii ani ai regimului comunist, a reprezentat o voce aparte în lupta pentru libertate, vocea și figura ei regăsindu-se la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (n. 1955)

– 2023: A murit pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Preşedintele american Donald Trump va întreprinde o vizită de stat în China (14 – 15 mai)

– Chişinău: Sesiunea ministerială a Consiliului Europei (14 – 15 mai). Această reuniune va aduce în capitala Republicii Moldova miniştrii de externe din cele 46 de state membre şi va marca încheierea mandatului republicii la preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei

– New Delhi: În zilele de 14 și 15 mai, ministrul de externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, va participa la o sesiune sau consiliu complet al ministerelor de externe ale țărilor BRICS, la New Delhi. Această sesiune, sub președinția indiană, va deveni o bună oportunitate pentru o discuție detaliată și profundă a problemelor relevante ale agendei internaționale, a perspectivelor de îmbunătățire a sistemului de guvernanță globală, concentrându-se pe creșterea rolului majorității statelor lumii, acordându-se o atenție specială pașilor suplimentari pentru dezvoltarea unui parteneriat strategic în contextul pregătirii celui de-al 18-lea summit BRICS, care va avea loc la New Delhi în septembrie anul acesta

-Vilnius: Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și soția sa, Suzanne Innes-Stubb, vor efectua o vizită de stat în Lituania și se vor întâlni cu președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. (14 – 15 mai)

– Beijing: Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va călători la Beijing pentru o întâlnire mult așteptată între liderii celor două țări. (14 – 15 mai)

– New Delhi: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, intenționează să viziteze New Delhi (14 – 15 mai)

– Santiago, Chile: Demonstrație a elevilor de liceu împotriva guvernului Kast

-Londra: Petrecerea în grădina regelui la Palatul Buckingham

– Hong Kong: Cazul de securitate națională Joshua Wong revine în instanță

– Taipei, Taiwan: Foxconn – Rezultate trimestrul I

– Washington, DC: Argumente în fața unei curți de apel americane cu privire la procesele administrației Trump împotriva firmelor de avocatură

– Boulogne-Billancourt, Franța: Fotbal – Selecționerul Franței, Didier Deschamps, anunță jucătorii lotului pentru Cupa Mondială din 2026

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Educației Catolice”, marcată, din 2002, în ziua Înălțării Domnului în Biserica romano-catolică, pentru a atrage atenția asupra contribuției pe care instituțiile catolice de învățământ o pot oferi la creșterea umană integrală și la promovarea unei culturi a păcii și fraternității

– 14 – 15.V: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811 – 215 ani

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736) – 340 de ani

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858) – 255 de ani

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017) – 95 de ani

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1946: S-a născut Claudia Goldin, economistă și profesoară universitară americană; Premiul Nobel pentru științe economice pe 2023, pentru munca sa de dezvăluire a cauzelor inegalității salariale între bărbați și femei – 80 de ani

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump”

– 1954: S-a născut Sir Peter John Ratcliffe, medic, biolog și profesor universitar britanic, specializat în nefrologie; cunoscut pentru cercetările sale asupra reacțiilor celulare la hipoxie; Premiul Nobel  pentru fiziologie sau medicină pe 2019, împreună cu William Kaelin (SUA) și Gregg Semenze (SUA), pentru cercetări despre adaptarea celulelor la niveluri variabile de oxigen în interiorul organismului, deschizând perspective promiţătoare pentru tratarea cancerului şi a anemiei

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; co-fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1991: A murit sportivul maghiar Aladár Gerevich, unul dintre cei mai titrați scrimeri la nivel mondial, cu cele mai multe medalii olimpice de aur (n. 1910) – 35 de ani

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 2011: A murit una dintre cele mai importante scriitoare suedeze ale secolului XX, Birgitta Trotzig, poetă, romancieră, eseistă și critic literar (n. 1929) – 15 ani

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului”; în cei 62 de ani de activitate, a susținut peste 15.000 de concerte pe plan internațional, clasându-se pe poziția cu numărul trei în clasamentul celor mai buni chitariști din istoria modernă, ierarhie întocmită de revista Rolling Stone; a câștigat 15 premii Grammy (n. 1925)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949) – 5 ani

– 2023: A murit Regīna Razuma (născută Regīna Vesere) balerină și actriță letonă de teatru și film (n. 1951)

– 2025: A murit Đoàn Viết Hoạt, jurnalist și profesor universitar vietnamez, luptător pentru drepturile omului; în 2000, International Press Institute l-a numărat printre cei 50 de Eroi pentru Libertatea Presei Mondiale (World Press Freedom Heroes) ai secolului al XX-lea (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 mai

Publicat de Codrin RAITA, 13 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 mai

* Cu 419 ani în urmă (1607) au fost puse bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi pe malul râului James River, la nord-est de Norfolk (azi, statul american Virginia)

* Se împlinesc 120 de ani (1906) de când a avut loc inaugurarea Catedralei Mitropolitane din Sibiu, ce poartă hramul „Sfânta Treime” (pe 30 aprilie stil vechi). Este o copie la scară redusă a Catedralei „Sfânta Sofia” din Constantinopol, construită în secolul al 6-lea de Împăratul Iustinian al Imperiului Roman de Răsărit. Sf. Ier. Andrei Șaguna a avut inițiativa construirii ei și a donat cea mai consistentă sumă pentru edificare (2.000 de florini). Proiectul câștigător s-a intitulat „Constantin și Elena – Aghia Sofia”, realizat de arhitectul austriac Iosif Kommer din Budapesta și Virgil Nagy, profesor la Politehnica din Budapesta. Construcția propriu-zisă a avut loc sub păstorirea Mitropolitului Ioan Mețianu. Catedrala a devenit centrul vieții bisericești ortodoxe din Transilvania și a contribuit la consolidarea conștiinței naționale în această regiune istorică românească

* Acum 89 de ani (1937) România şi fosta Iugoslavie au încheiat, la Bucureşti, un Tratat de stabilire, comerţ şi navigaţie

* Se marchează 80 de ani (1946) de când, între 13 şi 20 mai, Yehudi Menuhin (1916 – 1999), violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

* Sunt marcați 45 de ani (1981) de când, la Roma, în Piaţa Sfântul Petru, a avut loc un atentat asupra Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), comis de teroristul turc Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonţ aproape l-a costat viaţa pe Suveranul Pontif, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliţia politică din acea ţară a descoperit şi contracarat un complot de asasinare a Papei, pus la cale de o grupare extremistă. Pe 6 ianuarie 1995 poliţia filipineză a reuşit să oprească „Operaţia Bojinka”, care urmărea acelaşi scop

* În urmă cu 22 de ani (2004) Parlamentul a aprobat, în şedinţă comună, Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale, document ce stabilea obiective, măsuri, acţiuni ale instituţiilor de profil şi în baza căruia a fost elaborată Strategia militară a României

* Cu 21 de ani în urmă (2005) avea loc reprimarea violentă a demonstraţiilor antiguvernamentale din Uzbekistan, eveniment cunoscut ca „Masacrul de la Andijan”. Incidentele violente din oraşul Andijan s-au soldat cu sute de morţi şi zeci de persoane arestate

* Acum 12 ani (2014) peste 200 de mineri au murit și alte câteva sute au rămas blocați în subteran după o explozie care a avut loc într-o mină de cărbuni situată în Soma, provincia Manisa, din vestul Turciei, accidentul fiind provocat de un transformator electric care a generat surparea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Fecioară Maria de la Fatima (Calendarul Romano-Catolic 2026). NOTĂ: La 13.V.1917 trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, un mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut; apariţia luminoasă s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie; copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei; în 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

– 1806: A murit Samuil Micu, cărturar iluminist, filolog şi traducător; unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Ardelene; autor al primei gramatici tipărite a limbii române („Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, în colaborare cu Gheorghe Şincai); în „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin; nepot al episcopului Inochentie Micu, prin grija căruia familia a fost înnobilată sub numele germanizat „Klein” (n. 1745) – 220 de ani

– 1887: S-a născut Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare (m. 1929)

– 1889: S-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain) (m. 1916, pe front)

– 1889: S-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1935)

– 1904: S-a născut actriţa de teatru și film Elvira Godeanu (m. 1991)

– 1909: S-a născut actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (m. 2005)

– 1919: S-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001)

– 1924: S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (m. 2005)

– 1931: S-a născut Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2008) – 95 de ani

– 1936: S-a născut medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (m. 2016) – 90 de ani

– 1938: S-a născut tenorul Ludovic Spiess, fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2006)

– 1940: S-a născut Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (m. 1996)

– 1941: S-a născut Constantin Simirad, fost primar al Iaşiului, în perioada 1992-2003 și fost președinte al Consiliului Județean Iași, ambasador al României în Cuba, timp de trei ani, până în 2006 (m. 2021) – 85 de ani

– 1942: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi actorul Constantin Vaeni

– 1942: S-a născut actorul şi regizorul Bujor Macrin (m. 2013)

– 1945: S-a născut Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (m. 1996)

– 1946: S-a născut Ileana Popovici, actriţă, interpretă de muzică ușoară, jazz și bossa-nova, ilustrator muzical, realizator și prezentator de emisiuni la Televiziunea Română – 80 de ani

– 1947: S-a născut Gigi Căciuleanu, dansator, coregraf şi profesor; considerat creatorul teatrului coregrafic; în 1973 s-a stabilit în Franţa, însă după ’90, a revenit şi pe scenele din România, realizând numeroase spectacole de anvergură; în 2005, înfiinţează la Bucureşti Gigi Caciuleanu Romania Dance Company, cu sprijinul şi sub egida Fundaţiei Art Production; semnează texte poetice (în franceză, română şi adesea în spaniolă, sau engleză, italiană, rusă), fiind autorul volumelor de poezii şi desene Paroles – Cailloux şi Nom de nom d’un p’tit bon nom, publicate la Paris

– 1949: S-a născut actriţa Julieta Szönyi-Ghiga (m. 2025)

– 1950: S-a născut (la Londra) artistul plastic Vladimir Cioroiu; membru al Filialei de Arte Decorative din Bucureşti; în anul 1988 a iniţiat şi organizat primul Salon Naţional de Artă în Sticlă, „Formă şi Lumină” la Galeria „Orizont” din Bucureşti (m. 2023)

– 1952: S-a născut Constantin Zălinescu, matematician și profesor; activitatea acestuia de cercetare s-a concentrat pe teoria optimizării, scalară şi vectorială, analiza convexă şi cvasi-convexă, teoria convergenţelor de mulţimi şi operatori monotoni; membru corespondent al Academiei Române din 2017

– 1955: S-a născut actorul de testru și film Dinu Manolache (m. 1998)

– 1959: A murit Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1878)

– 1964: A murit geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1895)

– 1968: S-a născut Oana Sârbu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă

– 1969: A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok (n. 1883)

– 1974: A murit Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (n. 1903)

– 1997: A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920)

– 1999: A murit Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic (n. 1927)

– 2008: A murit actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (n. 1912)

– 2008: A murit Costică Toma, fost portar al echipei de fotbal CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României (n. 1928)

– 2009: A murit Adrian Tomescu, pianist şi profesor (n. 1947)

– 2010: A murit Alexandru Sever (pseudonimul lui Solomon Silberman), prozator, dramaturg şi eseist, stabilit în Israel (n. 1921)

– 2010: A murit medicul şi profesorul Ioan Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1924)

– 2011: A murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR; a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933) – 15 ani

– 2012: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1922)

– 2014: A murit Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic, editor şi antologator (n. 1951)

– 2019: A murit traducătoarea Micaela Ghiţescu; între anii 1952 şi 1955 a fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea; a tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, franceză, germană, spaniolă și canadiană; din 2003 a fost redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria (revista gândirii arestate)”, care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc (n. 1931)

– 2020: A murit Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Grupul de state împotriva corupției (GRECO) va publica un raport privind Republica Slovacă, adoptat în cadrul reuniunii sale plenare din martie, care evaluează prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel local și regional.

-Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 47 de hotărâri și/sau decizii privind Armenia, Georgia, Grecia, Ungaria, Italia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Rusia, San Marino, Suedia, Turcia, Ucraina și Regatul Unit.

-Belgrad și Novi Sad (Serbia): O serie de evenimente care marchează Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Lesbofobiei, Bifobiei, Transfobiei și Intersexfobiei (IDAHOT) 2026 vor fi organizate în cadrul programului comun al UE și al Consiliului Europei „Echitate Orizontală” în Turcia de Vest și în cooperarea statelor baltice cu Comisarul pentru Protecția Egalității, organizații ale societății civile și parteneri internaționali. Programul va reuni autorități publice, parteneri internaționali, organizații ale societății civile și publicul larg pentru a reflecta asupra stării drepturilor LGBTI în Serbia, sub tema „În inima democrației”. Principalul eveniment al conferinței va avea loc la Biblioteca Universitară Svetozar Marković, Bulevardul Kings Aleksandra 71, Belgrad, pe 14 mai, începând cu ora 10:00. Declarațiile de presă vor fi emise la ora 12:15. (13-15 mai)

-Islanda: O delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale va efectua o misiune de observare a alegerilor pentru a observa alegerile municipale care vor avea loc pe 16 mai 2026 în Islanda. În ziua alegerilor, echipe vor fi desfășurate în toată țara pentru a observa procedurile electorale în secțiile de votare. Delegația se va întâlni cu membrii delegației naționale a Islandei la Congres, reprezentanți ai Asociației Islandeze a Autorităților Locale, ai Comisiei Electorale Naționale și cu corpul diplomatic al țărilor reprezentate în delegația Congresului. De asemenea, va organiza discuții în grup cu reprezentanți ai ONG-urilor, ai societății civile și ai mass-media. În plus, delegația va organiza informări cu reprezentanții și candidații partidelor politice care participă la aceste alegeri. O declarație cu concluziile preliminare va fi publicată pe site-ul Congresului pe 17 mai 2026, după-amiaza. (13-17 mai)

– Londra: Deschiderea oficială a noului an parlamentar din Marea Britanie și mult așteptatul Discurs al Tronului (The King’s Speech) susținut de Regele Charles al III-lea

– Kabul, Afganistan: PNUD publică Raportul socio-economic privind Afganistanul 2024-2025

-Londra: Conferință de presă a Secretarului General al Organizației Maritime Internaționale (OMI)

– Luxemburg: Eurostat publică date privind a doua estimare a PIB-ului din trimestrul I în Zona euro

– Tokyo: SoftBank Group – Rezultate anuale

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Geneva: Reuniune a Comitetului Executiv pentru Program, Buget și Administrație – organ consultativ extrem de important din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) (13 – 15 mai)

– München: Allianz – Rezultate trimestrul I

– München: Siemens – Rezultate trimestrul al II-lea

– Hanovra, Germania: TUI – Rezultate trimestrul al II-lea

– Los Angeles: Condamnarea lui Erik Fleming, intermediar în moartea actorului Matthew Perry din cauza unei supradoze de ketamină

Aniversări – Comemorări

– 1717: S-a născut împărăteasa Maria-Tereza a Austriei (m. 1780)

– 1835: A murit arhitectul britanic John Nash, considerat cel mai mare urbanist al timpului său (printre realizările lui se numără Regent’s Park din Londra) (n. 1752)

– 1840: S-a născut Alphonse Daudet, romancier, nuvelist şi dramaturg francez (m. 1897)

– 1842: S-a născut Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor englez (m. 1900)

– 1857: S-a născut Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină în 1902 (m. 1932)

– 1882: S-a născut pictorul francez Georges Braque, întemeietorul cubismului, alături de Pablo Picasso (m. 1963)

– 1885: A murit Friedrich Gustav Jakob Henle, patolog german, unul dintre cei mai importanţi anatomişti din lume, cu deosebite contribuţii în dezvoltarea histologiei (n. 1809)

– 1907: S-a născut scriitoarea britanică Daphne du Maurier (m. 1989)

– 1914: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (m. 1998)

– 1916: A murit Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (n. 1859) – 110 ani

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (m. 2001)

– 1928: S-a născut regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice „Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (m. 2013)

– 1930: A murit Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1922 (n. 1861)

– 1937: S-a născut inventatorul britanic Trevor Baylis (nume complet: Trevor Graham Baylis); a creat aparatul de radio cu manivelă și lanterna ce se încarcă prin intermediul unei manivele (m. 2018)

– 1938: S-a născut Eberhard Schoener, pianist şi compozitor, dirijor și aranjor german

– 1938: S-a născut scriitorul japonez de literatură ştiinţifico-fantastică Kazumasa Hirai (m. 2015)

– 1939: S-a născut Harvey Keitel, actor american; mama sa, o evreică pe nume Miriam, s-a născut lângă Brăila, emigrând mai apoi în Statele Unite

– 1941: S-a născut Ritchie Valens (Richard Valenzuela), cântăreţ, chitarist şi compozitor american (m. 1959) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Mary Wells, cântăreaţă şi compozitoare americană (m. 1992)

– 1950: S-a născut cântăreţul, compozitorul, multi-instrumentistul şi producătorul american Stevie Wonder (numele la naştere: Stevland Hardaway Judkins)

– 1950: S-a născut Danny Kirwan, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (m. 2018)

– 1954: S-a născut (în Australia) cântărețul și compozitorul irlandez Johnny Logan (numele real: Sean Patrick Michael Sherrard); a câştigat de două ori concursul Eurovision pentru Irlanda

– 1956: A murit scriitorul rus Aleksandr Fadeev (n. 1901) – 70 de ani

– 1957: S-a născut scriitorul şi dramaturgul italian Luca Di Fulvio, autorul bestsellerului „La gang dei sogni” (m. 2023)

– 1961: S-a născut Dennis Rodman, baschetbalist american profesionist; a fost liderul NBA (Liga de baschet din Statele Unite ale Americii și Canada) pentru șapte ani consecutiv, un record neegalat până în prezent – 65 de ani

– 1961: A murit actorul american de film Gary Cooper (pe numele său adevărat Frank James Cooper), laureat al Premiului Oscar (1942 și 1953) (n. 1901) – 65 de ani

– 1975: A murit cantautorul american Bob Wills (James Robert Wills), considerat creatorul curentului muzical „western swing” (n. 1905)

– 1986: S-a născut Robert Pattinson, actor şi muzician britanic; cunoscut mai ales pentru rolurile sale din „Harry Potter și Pocalul de Foc” și „Twilight” – 40 de ani

– 2006: A murit Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (n. 1923) – 20 de ani

– 2018: A murit actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (n. 1948)

– 2019: A murit Doris Day, actriță și cântăreață americană (n. 1922)

– 2020: A murit Gabriel Bacquier, celebru bariton francez (n. 1924)

– 2022: A murit Ben Roy Mottelson, fizician și profesor universitar danez de origine americană; Premiul Nobel pentru fizică în 1975, împreună cu Aage Niels Bohr și James Rainwater, pentru contribuțiile lui Mottelson și Aage Niels Bohr la demonstrarea teoriilor lui Rainwater privind structura nucleilor atomici (n. 1926)

– 2022: A murit mezzosoprana spaniolă Teresa Berganza, una dintre cele mai mari voci feminine din lume; a fost specializată în repertoriile lui Rossini şi Mozart, precum şi în interpretarea personajului Carmen din opera lui Bizet; a fost prima femeie primită în Academia Regală de Arte din Spania şi, de asemenea, doctor onorific al Universităţii Complutense din Madrid (n. 1933)

– 2024: A murit scriitoarea canadiană Alice (Ann) Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013; pentru întreaga sa activitate literară, a fost distinsă în 2009, cu Premiul Internațional Man Booker; de asemenea, a obținut de trei ori premiul pentru ficțiune din partea guvernatorului Canadei (n. 1931)

– 2025: A murit Gheorghe Paladi, medic specialist în obstetrică și ginecologie și profesor universitar din Republica Moldova; considerat fondatorul serviciului de obstetrică și ginecologie din R. Moldova; preşedinte al Societăţii medicilor obstetricieni-ginecologi din R. Moldova (1971-1993); fondatorul Centrului de probleme medico-sociale şi demografice ale familiei în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AȘM); membru titular al AȘM (n. 1929) – 1 an

– 2025: A murit José Mujica, politician din Uruguay, simbol al stângii latino-americane; președinte al Uruguayului (2010–2015); supranumit „cel mai sărac preşedinte din lume” pentru că şi-a donat aproape toate veniturile prezidenţiale unui program de locuinţe sociale (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 mai

Publicat de Codrin RAITA, 12 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 12 mai

* Cu 1913 ani în urmă (113 d.H.), la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, atribuită lui Apollodor din Damasc, Columna constituie un original act de naştere a poporului român

* Se împlinesc 445 de ani (1581) de când era emisă Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) de către Ştefan Báthory, la Vilna (Vilnius, azi în Lituania), precursoarea Universităţii Babeş-Bolyai de astăzi. Primul rector al academiei a fost Jakub Wujek. Limba de predare a Academiei a fost latina și au existat în structură două facultăți: Filosofie (3 ani), urmată de Teologie (4 ani). În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” și avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu

* Acum 178 de ani (1848) revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Documentul sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc” (12/24)

* În urmă cu 132 de ani (1894), în ziarul francez „La Justice”, a apărut articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24)

* Sunt marcați 105 ani (1921) de la debutul lui Mircea Eliade, cu articolul „Dușmanul viermelui de mătase” în „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”, nr. 21, sub numele Eliade Gh. Mircea

* Cu 104 ani în urmă (1922) avea loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum

* În urmă cu 97 de ani (1929) era înfiinţat Radio–Clubul Român, din iniţiativa unor pionieri ai radiofoniei româneşti, care contribuiseră esenţial şi la înfiinţarea Radiodifuziunii: Dragomir Hurmuzescu, Gheron Netta, C. Muller şi alţii. Printre obiective, Radio-Clubul îşi propunea să militeze pentru răspândirea şi organizarea radiofoniei în ţară

* În urmă cu 84 de ani (1942) a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, 1.500 de evrei polonezi fiind ucişi

* Acum 81 de ani (1945) armata română îşi încheia (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945)

* În urmă cu 18 ani (2008) avea loc cutremurul din provincia Sichuan (China), cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu

* Acum 13 ani (2013) Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată Înalta decoraţie Nihil Sine Deo (din latină – „Nimic fără Dumnezeu”), în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale. Decoraţia regală Nihil Sine Deo instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar

* Se marchează 10 ani (2016) de când capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului de la acea vreme, Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume

* Cu 7 ani în urmă (2019) a început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a durat doi ani. În calitate de organizaţie de implementare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state membre, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei. Convenţia, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România a semnat această convenție în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru a cincea oară când România a fost aleasă în forul executiv al Organizaţiei, anterior deţinând această poziţie în perioada 2010-2012

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Ioan Valahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– 1812, 12/24: S-a născut George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812

– 1870: A murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 8.V.1870, iar altele, 30.IV

– 1897: S-a născut Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (m. 1977)

– 1909: S-a născut Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1951, în închisoarea Văcărești)

– 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, eseist, poet, romancier, memorialist, traducător şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2009) – 110 ani

– 1925: S-a născut soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (m. 2003)

– 1928: S-a născut Florica Holban, prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar (m. 1996)

– 1933: A murit prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1922 (n. 1874)

– 1934: S-a născut criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (m. 2006)

– 1934: S-a născut Jolt Kerestely, compozitor, instrumentist și dirijor de muzică uşoară (m. 2026)

– 1936: S-a născut poeta Stela Rădulescu Viniţchi; stabilită, din 1983, în SUA – 90 de ani

– 1938: S-a născut taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (m. 2018)

– 1942: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu (m. 1986)

– 1944: S-a născut Mioara Apolzan, critic și istoric literar, prozatoare (m. 2019)

– 1947: S-a născut Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (m. 2019)

– 1949: S-a născut Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (m. 2000)

– 1958: S-a născut Valeriu Mladin, unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români contemporani, ce abordează instalația, video-instalația, mixt-media, sculptura și performance-ul; multe dintre lucrările sale se concentrează asupra relaţiei dintre pictură, fotografie şi expresia figurii umane

– 1962: A murit Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (n. 1884)

– 1966: S-a născut pictorul și publicistul Petru-Ilie Birău (m. 2021) – 60 de ani

– 1978: S-a născut pictorul şi graficianul Dragoş Burlacu

– 1993: A murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913)

– 1995: A murit artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (n. 1917)

– 1995: A murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (n. 1920)

– 1999: A murit Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (n. 1914)

– 2008: A murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930)

– 2009: A murit Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1921)

– 2009: A murit Margareta Bărbuţă, critic de teatru (n. 1922)

– 2011: A murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953) – 15 ani

– 2013: A murit Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (n. 1933)

– 2017: A murit compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România (n. 1928)

– 2021: A murit Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România; a scris proză şi teatru, a fost lexicograf, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească; romanul care a consacrat-o a fost „Arta conversaţiei” (1980); soția poetului, traducătorului şi publicistului Romulus Vulpescu (n. 1932) – 5 ani

– 2021: A murit artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Filialei Arte Decorative București a Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1943) – 5 ani

– 2022: A murit Leonida Constantin Brezeanu, compozitor, etno-muzicolog şi dirijor (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Apărare) al UE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor energiei din UE (12 – 13 mai)

– Bahamas: Alegeri legislative

– Copenhaga: Președintele Taiwanului, Lai-Ching-te, vorbește prin legătură video în timpul unui summit pentru democrație de la Copenhaga.

-Bratislava: Președintele slovac Peter Pellegrini îi va găzdui pe președintele ceh Petr Pavel și pe președintele austriac Alexander Van der Bellen în cadrul formatului Slavkov.

– Kazan, Rusia: Forumul Economic Internațional Rusia-Lumea Islamică: Kazanforum (12 – 17 mai)

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 12 hotărâri privind Bulgaria, Franța, Ungaria, Lituania, Macedonia de Nord, Serbia, Spania, Elveția și Turcia.

-Valletta, Malta: Vicepreședintele Congresului, Konstantinos Koukas (Grecia, PPE/CCE), va susține discursul de deschidere la Adunarea Generală a Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA), subliniind contribuția Congresului la Noul Pact Democratic pentru Europa și angajamentul său de a consolida participarea la democrație la nivel local. Evenimentul va reuni autoritățile locale, societatea civilă și partenerii instituționali pentru a discuta prioritățile cheie pentru democrația locală sub tema „Democrație locală care produce rezultate”.( 12-14 mai)

– Bruxelles: Apel la grevă națională al sindicatelor belgiene împotriva reducerilor bugetare guvernamentale la schemele de pensii

– Kampala, Uganda: Învestirea președintelui Yoweri Museveni, reales în ianuarie pentru un al 7-lea mandat

– Paris: BNP Paribas – Adunarea Generală Anuală

– Leverkusen, Germania: Bayer – Rezultate trimestrul I

– München: Munich Re – Rezultate trimestrul I

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – Rezultate trimestrul al II-lea

– Frankfurt: Lufthansa – Adunarea Generală Anuală

– Fatima, Portugalia: Pelerinajul anual la altarul catolic de la Fatima (12 – 13 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, sărbătorită din 1974 de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (n. 12.V.1820 – m. 13.VIII.1910), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale. NOTĂ: Pe 5 mai este marcată și „Ziua internaţională a moaşelor”

– „Ziua Sănătății Gingivale” este o inițiativă a Federației Internaționale de Parodontologie (EFP), menită să crească gradul de conștientizare cu privire la importanța diagnosticării timpurii și tratării afecțiunilor parodontale. NOTĂ: „Ziua mondială a sănătății orale” este marcată anual pe 20 martie, pentru a promova la nivel mondial importanța igienei orale pentru întregul organism

– „Ziua Internațională a Sănătății Plantelor” a fost desemnată, în 2022, de Organizația Națiunilor Unite, pentru a crește gradul de conștientizare globală cu privire la modul în care protejarea sănătății plantelor poate ajuta la eliminarea foametei, la reducerea sărăciei, la protejarea biodiversității și a mediului și la stimularea dezvoltării economice. Plantele sănătoase constituie fundamentul întregii vieți de pe Pământ, al bunei funcționări a ecosistemelor, a securității alimentare. Plantele se află într-o continuă amenințare, anual până la 40% din pierderile produselor alimentare fiind cauzate de dăunătorii și bolile plantelor. Acest lucru afectează atât securitatea alimentară, cât și agricultura – principala sursă de venit pentru comunitățile rurale vulnerabile

– 1634: A murit George Chapman, dramaturg, poet și traducător englez renascentist din perioada elisabetană (n. 1559)

– 1684: A murit Edme Mariotte, fizician și preot francez (n. 1620)

– 1699: A murit Lucas Achtschellinck, pictor flamand (n. 1626)

– 1700: S-a născut Luigi Vanvitelli, pictor, inginer şi arhitect italian (m. 1773)

– 1700: A murit John Dryden, scriitor englez (n. 1631). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com menţionează ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 1 mai 1700

– 1755: S-a născut Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (m. 1824)

– 1759: A murit Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez (n. 1700)

– 1784: A murit Abraham Trembley, naturalist elvețian (n. 1710)

– 1803: S-a născut chimistul german Justus von Liebig; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (m. 1873)

– 1812: S-a născut Edward Lear, artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick (m. 1888)

– 1820: S-a născut pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes; unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (m. 1871)

– 1820: S-a născut (în Italia) asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (m. 1910). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul Internațional al Asistentului Medical și al Moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1829: S-a născut Pavlos Carrer, compozitor grec (m. 1896)

– 1842: S-a născut compozitorul francez Jules Massenet (m. 1912)

– 1845: S-a născut compozitorul francez Gabriel Fauré (m. 1924)

– 1845: A murit János Batsányi, poet maghiar (n. 1763)

– 1845: A murit August Wilhelm Schlegel, scriitor și critic literar german (n. 1767)

– 1859: A murit Serghei Aksakov, prozator rus, exponent al şcolii naturale (n. 1791)

– 1860: A murit Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (n. 1795)

– 1871, 12/13: A murit compozitorul francez François Auber (n. 1782) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Clemens von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (m. 1928)

– 1880: S-a născut Lincoln Ellsworth, explorator, inginer şi om de ştiinţă american, care a condus primele traversări aeriene transarctică (1926) şi transantarctică (1935) (m. 1951)

– 1884: A murit compozitorul ceh Bedřich Smetana (n. 1824)

– 1907: S-a născut Katharine Hepburn, actriţă americană de film; laureată a patru premii Oscar (m. 2003)

– 1909: S-a născut soprana americană Margaret Harshaw (m. 1997)

– 1910: S-a născut Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1964 (m. 1994)

– 1910: S-a născut mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (m. 2010)

– 1914: S-a născut Bertus Aafjes, poet olandez; a publicat şi sub pseudonimul Jan Oranje (m. 1993)

– 1915: S-a născut Roger Shutz, devenit ulterior Fratele Roger, fondatorul Comunităţii Taizé din Franţa; a militat întreaga viaţă pentru reconcilierea bisericilor creştine. Fratele Roger a rămas în istorie ca principal protagonist al renaşterii religioase în rândul tinerilor din întreaga lume, alături de alte personalităţi, cum ar fi Chiara Lubich, don Giussani sau Maica Tereza de Calcutta, de care era legat printr-o puternică prietenie spirituală (m. 2005)

– 1921: S-a născut sculptorul german Joseph Beuys (m. 1986) – 105 ani

– 1924: S-a născut Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (m. 2016)

– 1924: S-a născut Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (m. 2018)

– 1925: S-a născut Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american, recompensat cu Premiul Oscar pentru scenariul filmului „După-amiază de câine” (1975) (m. 2012)

– 1925: A murit Amy Lowell, poetă americană (n. 1874)

– 1928: S-a născut Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar (m. 2023)

– 1929: S-a născut Ágnes Heller, gânditoare umanistă și profesoară maghiară; „supraviețuitoare a Holocaustului, un critic deschis al totalitarismului, sufletul Școlii de la Budapesta dedicată marxismului critic și întruchiparea celor mai nobile tradiții ale spiritului european” (m. 2019)

– 1930: S-a născut Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: A murit Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (n. 1858) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (m. 2010)

– 1935: A murit Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de-a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (n. 1867, în Lituania)

– 1944: A murit Max Brand (pe numele său adevărat Frederick Schiller Faust), scriitor american (n. 1893)

– 1948: S-a născut chitaristul, autorul şi producătorul ceh Ivan Kral, a cărui carieră include colaborări cu Patti Smith, Iggy Pop şi David Bowie (m. 2020)

– 1949: S-a născut Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german; a lucrat ca dramaturg pentru celebra coregrafă Pina Bausch (m. 2021)

– 1950: S-a născut Gabriel Byrne, actor, regizor de film, scenarist, producător de film, scenarist, ambasador cultural, narator de cărți audio și scriitor irlandez

– 1957: A murit Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (n. 1885)

– 1961: S-a născut actrița americană Lar Park Lincoln; a interpretat rolurile principale în serialele „Knot’s Landing” și în „Friday the 13th Part VII: The New Blood”; a fondat în anii 1990 compania Actors Audition Studios, care pregătea tinerii pentru cariera de film și teatru; în 2008, a publicat un memoriu, intitulat „Spuneți tot, nu ne înșelați”, în care dezvăluia informații șocante despre industria actoriei, modelingului și concursurilor de Miss (m. 2025) – 65 de ani

– 1967: A murit poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (n. 1878)

– 1970: A murit poeta germană Nelly Sachs; Premiul Nobel pentru Literatură în 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (n. 1891)

– 1975: S-a născut neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (m. 2015)

– 1985: A murit Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (n. 1901)

– 1992: A murit actorul american Robert Reed (n. 1932)

– 1994: A murit psihologul american Erik H. Erikson (numele real: Erik Homberger), renumit specialist în psihologia copilului (n. 1902, în Germania; tatăl biologic, de origine daneză, l-a părăsit înainte de a se naşte)

– 1994: A murit chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (n. 1910)

– 2001: A murit inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (n. 1925) – 25 de ani

– 2008: A murit Robert Rauschenberg, pictor, sculptor şi compozitor american, iniţiatorul tranziţiei de la expresionismul abstract la curentul pop-art (n. 1925)

– 2009: A murit Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (n. 1931)

– 2014: A murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913)

– 2014: A murit H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (n. 1940)

– 2020: A murit actorul, regizorul, scenaristul și producătorul Michel Piccoli, simbol al cinematografiei franceze (n. 1925)

– 2024: A murit David William Sanborn, saxofonist alto american; nume mare al jazzului, care a experimentat însă o mare varietate de genuri muzicale: jazz fusion, latin jazz, disco, funk, pop, rock, soul şi blues; într-o carieră prolifică de şase decenii, el a lansat 25 de albume şi a fost recompensat cu şase premii Grammy (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 mai

Publicat de Codrin RAITA, 11 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 11 mai

* Acum 1696 de ani (330) avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). A fost fondat de împăratul Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion (Bizanț, ce data din secolul al VII-lea î. Hr.). Împăratul a stabilit aici noua capitală a Imperiului Roman. Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma (Noua Romă), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”)

* Cu 242 de ani în urmă (1784) limba germană era declarată limbă oficială în administraţia de stat a Transilvaniei, în locul limbii latine

* În urmă cu 149 de ani (1877), în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anula plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi punea suma la dispoziţia Ministerului de Război (11/23)

* Sunt marcați 140 de ani (1886) de la inaugurarea, în faţa Universităţii din Bucureşti, a statuii cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr. Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de sculptorul Ion Georgescu din marmură

* Se împlinesc 115 ani (1911) de când o echipă de sportivi români a participat la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (până la 14/27.V), cucerind medalii de argint, aceasta fiind prima participare pe plan internaţional a unei echipe româneşti (11/24)

* Cu 103 ani în urmă (1923) Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. În ziua de 17 mai, fiind ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, înscrisă în calendarul Creştin Ortodox, pe întreg teritoriul ţării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineaţă, un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se spre Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoţi cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”

* Se marchează 95 de ani (1931) de când avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921). Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938)

* Cu 87 de ani în urmă (1939) avea loc semnarea unui acord economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în România, înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti etc.

* Acum 77 de ani (1949) a apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, a apărut un decret privind organizarea radioficării în Republica Populară Română)

* Tot cu 77 de ani în urmă (1949) Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic

* În urmă cu 76 de ani (1950) a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille

* Sunt marcați 70 de ani (1956) de când România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11.IV.1919, OIM este o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor. Din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva. Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM

* Acum 36 de ani (1990) Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

* Se marchează 35 de ani (1991) de când a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „Cer Deschis” între cele două ţări. A fost primul tratat de acest gen din Europa. Textul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 17 decembrie 1991, a intrat în vigoare de la 17 decembrie 1991 până la 31 decembrie 2001, fiind abrogat prin Ordin 2483/2016

* Cu 31 de ani în urmă (1995) comunitatea internaţională a hotărât, la New York, prelungirea, pe termen nelimitat și fără condiții, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT). Tratatul, deschis spre semnare la 1.VII.1968, a intrat în vigoare la 5.III.1970. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat

* Se împlinesc 15 ani (2011) de când Consiliul Europei adopta Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor. Convenția de la Istanbul sau Convenția Internațională pentru Combaterea Violenței împotriva Femeii și a Violenței Domestice stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Femeile au dreptul de a trăi în siguranță atât în spațiul public cât și în cel privat, pe stradă sau la serviciu, cât și acasă. Tratatul a intrat în vigoare pe 1 august 2014. România a semnat Convenția de la Istanbul în iunie 2014, și a ratificat-o în data de 23 martie 2016, Convenția intrând în vigoare în septembrie 2016. În martie 2019, 46 state au semnat-o și 34 de state (Albania, Andora, Austria, Belgia, Bosnia-Herțegovina, Cipru, Croația, Danemarca, Finlanda, Elveția, Estonia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Islanda, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia) au ratificat-o. Este primul tratat internațional care conține o definiție a genului, ceea ce înseamnă că acum se recunoaște faptul că femeile și bărbații nu sunt doar diferențiați din punct de vedere biologic, dar că există o categorie a genului, definită social, care le conferă femeilor și bărbaților roluri și comportamente specifice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Cuviosul Dionisie Ignat s-a născut la 22 septembrie 1909, în comuna Vorniceni din judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani, cu opt copii. În 1926 a intrat în Sf. Munte Atos, împreuă cu fratele său Gheorghie. Cuviosul Dionisie a fost un mare sihastru și a devenit unul dintre cei mai experimentaţi părinţi duhovniceşti din Sfântul Munte, deopotrivă pentru monahii români, greci sau de alte neamuri, dar şi pentru miile de pelerini veniţi din întreaga lume ca să găsească la Colciu linişte sufletească şi sfat duhovnicesc. Bătrânul Dionisie a trecut la cele veşnice în 28 aprilie/ 11 mai 2004, la vârsta de 95 de ani, dintre care 78 de ani petrecuţi în Sfântul Munte. A fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 31 august 2025

– 1845: A murit Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului al XIX-lea; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (n. 1830, la Sebeș)

– 1849: A murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796)

– 1899, 11/23: S-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează ca dată a naşterii doar stilul nou, 23.V.1899

– 1903: S-a născut prozatorul şi publicistul Virgil Birou, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (a organizat, de exemplu, în 1941, prima expoziţie a cărţii, artelor plastice şi grafice din Banat) (m. 1968)

– 1905: S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1989)

– 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) actriţa şi profesoara Beate Fredanov (m. 1997)

– 1914: S-a născut Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume; prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (m. 2005)

– 1921: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (m. 2011) – 105 ani

– 1924: S-a născut Aurel Gurghianu, poet şi publicist (m. 1987)

– 1925: S-a născut Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (m. 1997)

– 1926: S-a născut agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2016) – 100 de ani

– 1926: S-a născut inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (m. 2017) – 100 de ani

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (m. 2008)

– 1931: S-a născut prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (m. 2008) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA (m. 2009)

– 1934: A murit Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (n. 1859)

– 1935: S-a născut actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV; timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (m. 2016)

– 1940: S-a născut Gheorghe Istrate, poet şi publicist (m. 2017)

– 1940: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) graficianul și pictorul Victor Vladimir Ciobanu (m. 2024)

– 1941: S-a născut Crişu Dascălu, lingvist, poet, critic literar, publicist şi profesor – 85 de ani

– 1946: S-a născut oboistul şi dirijorul Radu Chişu (m. 1989) – 80 de ani

– 1954: S-a născut sculptorul Aurel-Silviu Cucu

– 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar; cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”), studii de literatură comparată (n. 1901)

– 1963: S-a născut Cornel Mihalache, jurnalist și regizor de film documentar

– 1980: A murit Vida Géza, sculptor maghiar din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1989: A murit sculptorul Naum Corcescu (n. 1922)

– 1990: A murit dramaturgul Theodor Mănescu (n. 1930)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919)

– 2010: A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare)

– 2010: A murit inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (n. 1923)

– 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (n. 1930, la Beirut, Liban)

– 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont” (n. 1951) – 5 ani

– 2012: A murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942)

– 2014: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport al UE (11 – 12 mai)

-Vilnius, Lituania: Secretarul General, Alain Berset, va efectua o vizită oficială la Vilnius. Acesta se va întâlni cu președintele Gitanas Nausėda, președintele Parlamentului (Seimas) Juozas Olekas, Ombudsmanul Seimas, Erika Leonaitė, Ombudsmanul Seimas și Ombudsmanul pentru Egalitate în Drepturi Jolita Miliuvienė, Ombudsmanul pentru Protecția Drepturilor Copilului, Ministerul Educației de Externe Keștetutis Budrys, viceministrul Afacerilor Externe Audra Plepytė și ministrul Justiției Rita Tamašunienė. Discuțiile sunt așteptate să se concentreze pe importanța securității democratice în fața provocărilor semnificative la adresa statului de drept internațional, pe sprijinul acordat societății civile și forțelor democratice din Belarus și pe activitatea prioritară a Consiliului Europei în sprijinul Ucrainei. În plus, Secretarul General se va întâlni cu Birutė Vėsaitė, președinta delegației naționale lituaniene la Adunarea Parlamentară, cu reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale lituaniene, precum și cu Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național de Gestionare a Crizelor. (11-12 mai)

• În timpul vizitei, Secretarul General va susține, de asemenea, o prelegere la Universitatea din Vilnius (luni, 11 mai, ora 15:00) despre importanța securității democratice în abordarea amenințărilor tot mai mari la adresa ordinii juridice internaționale.

-Armenia: O delegație APCE formată din șapte membri, condusă de Damien Cottier (Elveția, PPE/CD), va efectua o vizită preelectorală în Armenia pentru a evalua campania electorală și climatul politic dinaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie. (11-12 mai)

-Cascais, Portugalia: Secretarul General al Congresului, Mathieu Mori, va deschide Conferința Primarilor ACT NOW, organizată de Capitala Europeană a Democrației (ECoD), în timp ce Raportorul permanent al Congresului pentru Drepturile Omului, Peter Drenth (Țările de Jos, PPE/CCE), va participa la o discuție în grup pe tema „Reimaginarea Drepturilor Omului: Valorile Democratice în Era Digitală”. Congresul va organiza, de asemenea, o discuție în cadrul unui panel pe tema „Acțiunea Europeană pentru Democrație Locală (ELDA): dreptul de a participa la afacerile locale”, moderată de purtătorul de cuvânt al Congresului pentru ELDA, Marcin Golaszewski (Polonia, PPE/CCE), cu participarea secretarului general Mori, precum și a primarului orașului Koekelberg (Belton) și a congresmanei Olivia P’, delegată din Norvegia, Sigrun Myrveng. (11-12 mai)

• Pe 12 mai, Congresul va organiza ultima reuniune anuală de coordonare a Săptămânii Europene a Democrației Locale, care a fost transformată în inițiativa Acțiunea Europeană pentru Democrație Locală, deschisă participării tuturor autorităților locale și regionale și care va include un nou Premiu ELDA, înființat în cooperare cu ECoD.
• Pe 12 mai (ora 19:00), Punctul de Informare al Consiliului Europei pentru Poporul Belarus va fi inaugurat la Biblioteca Națională Martynas Mažvydas din Lituania, la Vilnius (acreditare la Ministerul Afacerilor Externe). Declarațiile vor fi rostite de ministrul de externe Keștetutis Budrys, secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și Sviatlana Tsikhanouskaya, șefa Cabinetului Unit de Tranziție din Belarus. Secretarul General se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanți ai societății civile din Belarus înainte de inaugurare.

– Nairobi: Secretarul General al Națiunilor Unite, António Guterres, va vizita Kenya

-Tokyo: Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, se va întâlni cu prim-ministrul japonez, guvernatorul Băncii Centrale și ministrul Finanțelor în timpul unei vizite la Tokyo.

-Manila: Președintele Ferdinand „Bongbong” Marcos Jr. îl va găzdui pe președintele paraguayan Santiago Peña într-o vizită oficială în Filipine.

-Nairobi: Kenya și Franța găzduiesc summitul „Africa Forward”, fiind pentru prima dată când întâlnirea va avea loc în afara unei țări africane francofone. În cadrul întâlnirii se vor discuta reforma arhitecturii financiare internaționale, tranziția energetică, industrializarea verde, economia albastră, inteligența artificială, agricultura durabilă și sănătatea. (11-12 mai)

– Bangkok, Thailanda: Se așteaptă eliberarea fostului prim-ministru Thaksin Shinawatra

– Dakar, Senegal:  Institutul Pasteur organizează o conferință de presă privind situația epidemiologică legată de hantavirus

– Hiroshima, Japonia: Cea de-a 48-a Reuniune consultativă a Tratatului Antarctic și a 28-a reuniune a Comitetului pentru protecția mediului (ATCM 48 – CEP 28) (11 – 21 mai)

– Oslo, Norvegia: Audierea miniștrilor de externe în legătură cu cazul Epstein (11 – 12 mai)

– Paris: Procesul a patru presupuși membri ai Mafiei DZ pentru trafic de droguri și arme (11 – 13 mai)

– Casablanca, Maroc: Procesul unui activist GenZ 212 urmărit penal pentru „incitare la comiterea de infracțiuni sau delicte” online

– Paris: Fotbal – Ceremonia de decernare a premiilor UNFP – Uniunea Națională a Fotbaliștilor Profesioniști, principalul sindicat al jucătorilor profesioniști de fotbal din Franța

Aniversări – Comemorări

– 1686: A murit Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (n. 1602) – 340 de ani

– 1720: S-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri “Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797)

– 1824: S-a născut Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (m. 1904)

– 1835: S-a născut Kārlis Baumanis, compozitor leton din Imperiul Rus; este autorul imnului naţional al Letoniei (m. 1905)

– 1849: A murit (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Récamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (n. 1777)

– 1849: A murit compozitorul german Otto Nicolai (n. 1810)

– 1854: S-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899)

– 1855: S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi, 29 aprilie 1855

– 1859: S-a născut astronomul american Frank Schlesinger (m. 1943)

– 1875: S-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912)

– 1884: S-a născut (în România) soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (m. 1938)

– 1888: S-a născut Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine belaruso-evreiească, considerat unul dintre cei mai mari creatori de cântece din istoria SUA (m. 1989)

– 1889: A murit John Cadbury, întreprinzător englez în domeniul ciocolatei; brandul britanic de ciocolată Cadbury, înfiinţat de antreprenorul căruia îi poartă numele, este astăzi al doilea cel mai mare producător de dulciuri la nivel mondial, cu venituri anuale de miliarde de dolari (n. 1801)

– 1895, 11/12: S-a născut filosoful indian Jiddu Krishnamurti (m. 1986)

– 1899: S-a născut Paulino Masip, scenarist, dramaturg şi romancier spaniol (m. 1963)

– 1904: S-a născut Salvador Dalí, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (m. 1989)

– 1905, 11/24: S-a născut scriitorul rus Mihail A. Şolohov; Premiul Nobel pentru Literatură în 1965 (m. 1984)

– 1909: S-a născut Herbert Murrill, compozitor şi organist englez (m. 1952)

– 1914: S-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998)

– 1916: S-a născut scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru Literatură în 1989 (m. 2002) – 110 ani

– 1916: A murit Max Reger, compozitor, organist şi pianist german (n. 1873) – 110 ani

– 1918: S-a născut Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel pentru Fizică (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (m. 1988)

– 1920: A murit William Dean Howells, scriitor şi critic literar american (n. 1837)

– 1924: S-a născut Eugene Dynkin, matematician american de origine rusă (m. 2014)

– 1924: S-a născut Antony Hewish, astrofizician britanic; contribuţii în radioastronomie, la studiul pulsarilor (pe care i-a descoperit în 1967) şi al quasarilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, împreună cu Sir Martin Ryle (tot britanic), pentru cercetările lor de radioastronautică (m. 2021)

– 1925: S-a născut Rubem Fonseca, romancier, scenarist şi critic brazilian de film (m. 2020)

– 1927: A murit Juan Gris (pe numele său adevărat José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez), pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris, unul dintre promotorii cubismului (n. 1887)

– 1928: S-a născut Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (m. 1997)

– 1932: S-a născut scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (m. 2007)

– 1932: S-a născut Valentino Clemente Ludovico Garavani, cunoscut mai ales ca Valentino, creator de modă italian, fondator al brandului și companiei Valentino SpA (m. 2026)

– 1934: A murit fizicianul rus Orest Danilovici Khvolson (sau Chwolson); membru de onoare al Academiei Sovietice de Științe; remarcat pentru faptul că a fost unul dintre primii care au studiat efectul lentilelor gravitaționale (n. 1852)

– 1937: S-a născut juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat

– 1938: S-a născut scriitorul şi arhitectul spaniol Joan Margarit (i Consarnau); cea mai mare parte a operei sale este scrisă în limba catalană; câștigător al Premiului Miguel de Cervantes în 2019 (m. 2021)

– 1939: S-a născut poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (m. 2014)

– 1946: S-a născut Robert Jarvik, om de știință american, medic, cercetător, inventator și întreprinzător american; cunoscut pentru rolul său în dezvoltarea primei inimi artificiale (Jarvik-7) implantată cu succes la om (1982) (m. 2025) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Marc-Antoine Costa de Beauregard, preot ortodox, doctor în teologie și profesor francez; protopop al protopopiatului Franței, în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

– 1953: S-a născut Gordana Siljanovska-Davkova, avocată, profesoară universitară și politiciană macedoneană; președinte al Macedoniei de Nord din 2024

– 1963: S-a născut actriţa britanică Natasha Richardson; fiica actriţei Vanessa Redgrave şi soţia actorului Liam Neeson (m. 2009, în urma unui accident de schi suferit în Canada)

– 1976: A murit Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (n. 1898) – 50 de ani

– 1981: A murit Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (n. 1945) – 45 de ani

– 1982: S-a născut Jonathan Stevens Jackson, actor, cântăreț, compozitor și scriitor american

– 2001: A murit Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez (n. 1952) – 25 de ani

– 2002: A murit Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la „Studiourile Disney”, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 Dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (n. 1915)

– 2019: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (n. 1946)

– 2020: A murit actorul și comedianul american Jerry Stiller (n. 1927)

– 2021: A murit Haralambie Corbu, critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, profesor universitar din Republica Moldova; vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei (1989-1995) (n. 1930) – 5 ani

– 2022: A murit (împușcată în timpul unui raid al Forțelor de Apărare din Israel) Shireen Abu Akleh, jurnalistă palestiniano-americană care a lucrat ca reporter pentru canalul în limba arabă Al Jazeera timp de 25 de ani, unul dintre cele mai proeminente nume din Orientul Mijlociu pentru reportajele sale în Teritoriile palestiniene ocupate de Israel; de-a lungul carierei, a relatat despre numeroase evenimente majore care i-au afectat pe palestinieni, analizând în același timp și politica israeliană; datorită reportajelor ei televizate a devenit cunoscută și, ca jurnalist de top în lumea arabă, a fost o sursă de inspirație pentru mulți palestinieni și arabi, în special un model pentru femeile arabe ce intenționau să urmeze o carieră în jurnalism (n. 1971)

– 2025: A murit Robert Benton (numele complet Robert Douglas Benton), una din figurile emblematice ale cinematografiei americane din a doua jumătate a secolului XX; regizor, premiat cu Oscar pentru „Kramer vs. Kramer” şi scenarist al filmului „Bonnie and Clyde”; a câștigat trei premii Oscar, a regizat doar 11 filme, dar toate au fost profund umane (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 202 ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 188 de ani (1838), sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Cu 178 de ani în urmă (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 168 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 167 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Acum 162 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* Se împlinesc 160 de ani (1866) de când Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Se marchează 155 de ani (1871) de la semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 149 de ani (1877) era instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Sunt marcați 145 de ani (1881) de când au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Se împlinesc 120 de ani (1906) de când apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* În urmă cu 119 ani (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 99 de ani (1927) avea loc semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 97 de ani (1929) la Radioul naţional era difuzat primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se marchează 90 de ani (1936) de la deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 87 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Se marchează 85 de ani (1941) de la celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 79 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie americană de război, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 32 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Se împlinesc 15 ani (2011) de când Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Simon Zilotul; Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Părintele protosinghel Calistrat Bobu (n.15.III.1900 – m.10.V.1975), preot misionar și duhovnic în Banat, era căutat pentru darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate din oameni; în 1945 a înființat Mănăstirea de maici Timișeni, îngrijindu-se în același timp de povățuirea duhovnicească a viețuitorilor din mănăstirile Săraca, Partoș și Vasiova. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 2024; proclamarea generală a canonizării a fost făcută la 4 februarie 2025, împreună cu alți 15 sfinți români, iar proclamarea canonizării locale a avut loc de sărbătoarea Sf. Ilie Tesviteanul în anul 2025, la Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Vasiova

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara (1916-2018) a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– „Ziua Naţională Portului Tradiţional din România” este sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional. NOTA 1: „Ziua universală a iei” marcată la 24 iunie, de Sânziene, este o iniţiativă care a luat naştere pe facebook, în 2013, prin care comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), și-a propus să consacre ia tradiţională drept brand de ţară al României. Prin Legea 184/21.VI.2022, „Ziua iei” a fost stabilită la nivel național. NOTA 2: La 1 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care a avut loc la Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2021, la 2 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de-a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997) (Monitorul Oficial al României 331/26.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck (prenumele de botez Johann Ludwig Carl), fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949) – 160 de ani

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 150 de ani

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1925: A murit Alexandru Marghiloman, jurist şi om politic, preşedinte al Partidului Conservator (din 1918, Partidul Conservator Progresist), în perioada 4 iunie 1914-10 mai 1925; preşedinte al Consiliului de Miniştri (5 martie – 24 octombrie 1918), (n. 1854)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (m. 2019) – 95 de ani. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1945: S-a născut Sorin Postelnicu, actor și arhitect; stabilit în Germania după 1990

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a – 80 de ani

– 1949: S-a născut Gelu Nițu, actor de teatru și film

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc (1936 – 2025), în anul 2019, și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în data de 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891) – 55 de ani

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902) – 45 de ani

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume – 20 de ani

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor europene din cadrul UE (10 – 11 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor. NOTĂ: La 1 aprilie este „Ziua internaţională a păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române. În a doua sâmbătă din luna mai (9 mai anul acesta) este marcată „Ziua mondială a păsărilor migratoare”, iniţiată în 2006 (- 20 de ani) de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International; manifestările pot continua şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010. Tot în prima duminică a lunii mai este sărbătorită și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645) – 330 de ani

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 280 de ani

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1878: S-a născut Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (m. 1929)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1909: A murit Félix-Henri Giacomotti, pictor și muralist francez de origine italiană, specializat în lucrări istorice și religioase (n. 1828)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016) – 95 de ani

– 1933: S-a născut romanciera britanică Barbara Taylor Bradford, autoarea unor bestselleruri traduse în lumea întreagă, precum „A Woman of Substance” (m. 2024, la New York)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021)

– 1938: S-a născut Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legendă a tenisului, primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (m. 2021)

– 1940: S-a născut Wayne Dyer, psiholog, profesor și scriitor american; considerat „părintele motivației” și totodată inițiatorul mișcării de „self-development” sau „self-empowerment” (autodezvoltare psihologică) din SUA (m. 2015)

– 1950: A murit Belle da Costa Greene, una dintre cele mai importante bibliotecare din istoria Americii; a fost prima femeie de culoare bibliotecară la John Pierpont Morgan, bancher și colecționar de artă american (n. 1879)

– 1952: S-a născut bateristul jamaican Sly Dunbar (pe numele său întreg Lowell Fillmore „Sly” Dunbar); împreună cu basistul Robbie Shakespeare, a format un duo legendar ce a modelat sunetul reggae (m. 2026)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920) – 15 ani

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953)

– 2022: A murit Leonid Kravciuk, politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei (sep. 1991 – iul. 1994), „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (n. 1934, în Polonia)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 mai

Publicat de Codrin RAITA, 9 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 9 mai

* Acum 149 de ani (1877), în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată Independenţa de Stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”. Acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918) (9/21)

* Cu 121 de ani în urmă (1905) sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul Otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22)

* Se marchează 115 ani (1911) de când erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană la nivel de legaţie, ridicate la rang de ambasadă la 24 decembrie 1962. Primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia a fost Nicolae Cantacuzino (care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911)

* În urmă cu 91 de ani (1935), între 9 mai şi 9 iunie, se deschidea, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei, Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, Fântâna Zodiacului. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Festivalul căpătase o adevărată amploare, ce a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor)

* Acum 81 de ani (1945), la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite a reprezentat semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai (pe 8 mai 1945, la ora 15:00, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, din cauza diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată oficial Ziua Victoriei)

* În urmă cu 79 de ani, Ansamblul Artistic al Armatei, sub denumirea de „Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei”, a susţinut, la 9 mai 1947, primul spectacol, pe scena Ateneului Român, cu ocazia Zilei Independenţei de Stat a României şi Zilei Victoriei Europene în Al Doilea Război Mondial

* Acum 47 de ani (1979), la cea de-a XII-a ediţie a Campionatului European de Gimnastică de la Copenhaga (Danemarca), Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut – performanţă unică în istoria competiţiei la acea dată

* Se marchează 25 de ani (2001) de când, la Accra, în Ghana, s-a produs cea mai mare tragedie de la un eveniment sportiv din Africa. S-a întâmplat la derby-ul dintre cele mai de succes echipe ghaneze, Hearts of Oak din Accra și Asante Kotoko, meci considerat unul de mare risc, astfel că forțele de ordine au fost prezente în număr foarte mare. Kotoko a condus cu 1-0 până aproape de final, când gazdele au marcat două goluri și au întors rezultatul. Fanii oaspeți dezamăgiți au început să arunce cu scaunele de plastic și cu sticle în teren, iar forțele de ordine au replicat lansând gaze lacrimogene în public. În învălmășeala produsă de spectatorii panicați, nu mai puțin de 127 de oameni au murit sufocați, dar mai ales striviți, iar multe dintre scările de acces au fost acoperite de sânge. Ancheta oficială a concluzionat că reacția exagerată a poliției, prea puțin instruiți pentru astfel de situații, și folosirea fără discernământ a gazelor lacrimogene și a gloanțelor de cauciuc au fost cauzele dezastrului. În plus, stadionul Accra Sports nu îndeplinea, la momentul respectiv, nici pe departe standardele de siguranță care acum sunt obligatorii. Șase ofițeri au fost judecați pentru omor din culpă, însă magistrații au considerat că nu sunt destule dovezi pentru o condamnare

* Acum 23 de ani (2003), la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, a avut loc o premieră mondială medicală: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München

* Cu 14 ani în urmă (2012), pe Arena Naţională din Bucureşti, a avut loc Finala Europa League, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid, asistând la eveniment. Scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni

* În urmă cu 7 ani (2019), în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), a avut loc, la Sibiu, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. De Ziua Europei, cei 27 de şefi de stat şi de guvern reuniţi la summit au adoptat Declaraţia de la Sibiu, un document cu 10 puncte pe care statele membre UE şi le-au asumat pentru strategia pe următorii 5 ani

* Acum 3 ani (2023) avea loc lansarea „Anului European al Competențelor” (9 mai 2023 – 8 mai 2024), de către Comisia Europeană, cu scopul de a sprijini piața muncii în timpul tranziției ecologice și digitale, prin promovarea unei mentalități privind  recalificarea și actualizarea competențelor în rândul forței de muncă

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Independenței României – 1877, a Victoriei antinaziste – 1945 și a Europei – 1950” (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua Transportatorilor din România” este promovată de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România ca zi de sărbătoare și celebrare a profesiei de transportator, în ziua de prăznuire a Sf. Mucenic Hristofor („purtător de Hristos”). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 18.VIII.2014, ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români

– „Ziua Naţională a Oinei”; în data de 11 aprilie 2023 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis (în funcție între anii 2014 – 2025) legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, Legea nr. 87/2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 12 aprilie 2023 și intrând în vigoare la data de 15 aprilie 2023. Se instituie astfel ziua de 9 mai – Ziua Naţională a Oinei, care va fi marcată de Federaţia Română de Oină şi de membrii afiliaţi la aceasta, de cluburi/asociaţii sportive, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei. La 9 mai 1899, la București, s-a ținut primul campionat național de oină, câștigătoare fiind echipa liceului Nicolae Bălcescu din Brăila

– 1877: A murit compozitoarea, pianista şi cântăreaţa română de origine austriacă Elena Asachi (Teyber), soţia cărturarului Gheorghe Asachi (n. 1789, la Viena)

– 1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956)

– 1895: S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1937  (m. 1961)

– 1918: A murit George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător; membru titular al Academiei Române din 1916 (n. 1866)

– 1927: S-a născut compozitorul şi profesorul Nicolae Beloiu (m. 2003)

– 1928: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (m. 2018)

– 1937: S-a născut chimistul şi profesorul Ionel Haiduc; şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică (chimia ciclurilor anorganice, a compuşilor organometalici, chimia supramoleculară ş.a); membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (apr. 2006 – apr. 2014); vicepreşedinte al Academiei Române (1998-2000) şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-2006)

– 1937: S-a născut Ion Iovan (pseudonimul lui Ion Ivan), poet şi prozator

– 1939: S-a născut Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis, antrenor, promotor al sportului, manager, consultant, organizator de turnee de tenis, influent om de afaceri; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român; este primul român miliardar în euro şi tot primul care a figurat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume

– 1945: S-a născut Marius Ţeicu, compozitor de muzică uşoară, solist vocal, instrumentist orchestrator, dirijor și profesor

– 1946, 9/10: A murit criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (n. 1901) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Ilie Bădescu, sociolog, geopolitician, cercetător și profesor universitar; directorul Institutului de Sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Române din 2018

– 1953: A murit Theodor Fuchs, compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehă (n. 1873)

– 1956: S-a născut, la Sibiu, Septimiu Roman, jurnalist al Radio România (din 1990); corespondent Radio România Actualităţi la Guvern, Parlament, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării, profesor de limba şi literatura română şi limba franceză, crainic şi redactor la Camera Ştirilor, realizator de emisiuni, expert de limba română la China Radio Internaţional; a fost, de asemenea, corespondent special al RRA în teatrele de operaţiuni din Irak şi Iordania; în 2005 îşi lansează cartea „Prin jertfă pentru Europa – Campania din Vest”, iar în 2006 primeşte, din partea Oficiului pentru Cultul Eroilor „Diploma de Excelenţă” pentru recunoaşterea meritelor în promovarea cultului eroilor (m. 2013) – 70 de ani

– 1958: S-a născut actorul de teatru și film Cristian Şofron, fost director al Teatrului Odeon

– 1966: A murit Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1910) – 60 de ani

– 1970: A murit muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (n. 1884)

– 1998: A murit regizorul de film Lucian Bratu (n. 1924)

– 2007: A murit Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist român de origine evreiască (n. 1914)

– 2007: A murit jurnalista Vanda Condurache; a făcut parte din echipa TVR Iaşi, ca redactor de rubrică, încă de la înfiinţarea studioului, în 1991, fiind realizatoarea sau moderatoarea a numeroase emisiuni („Ceasul deşteptător”, „Bună dimineaţa”, „Repere moldave”, „Week-end magazin”), iar din 2003, redactor-şef la Programe (n. 1955)

– 2009: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul israelian de origine română Mendi Rodan (n. 1929)

– 2011: A murit poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 ai sec. XX (n. 1950) – 15 ani

– 2013: A murit regizorul de teatru şi profesorul Cătălin Naum, fondatorul Teatrului studenţesc „Podul” (n. 1939)

– 2016: A murit artistul plastic și profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 10 ani

– 2017: A murit interpreta de muzică populară Florica Duma (n. 1946)

– 2020: A murit colonelul (r) Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români, scriitor de romane polițiste (n. 1945)

– 2023: A murit Ileana Corbea Florescu, jurnalist de radio, editor și istoric literar; a fost realizator de emisiuni istorico-literare la Radio România Cultural încă din anii ’60 ai secolului XX; destinul scriitorilor români din exil a făcut obiectul cercetărilor sale, alături de criticul și istoricul literar Nicolae Florescu, soțul său; a editat volume de istorie literară și a tipărit pe cont propriu revista „Jurnalul literar”, reînființată în 1990 de Nicolae Florescu, ultimul număr apărînd în aprilie 2023 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Manila: Președintele Filipinelor, Ferdinand Marcos, susține o conferință de presă la încheierea celui de-al 48-lea Summit ASEAN

– Moscova: Paradă militară pentru a celebra victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial

– Beijing: Sunt date publicității cifrele comerciale pentru luna aprilie

– Italia: Bienala de Artă de la Veneția (9 mai – 22 nov.)

– Rugby – Turneul celor șase națiuni (feminin), runda a IV-a:

• Parma: Italia – Anglia
• Edinburgh: Scoția – Franța
• Belfast: Irlanda – Țara Galilora

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO; el propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

– „Ziua Internaţională a Comerţului Echitabil” este marcată la iniţiativa „The World Fair Trade Organization”, în fiecare an, în a doua sâmbătă din luna mai

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”; iniţiată în 2006 (- 20 de ani) de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International, această zi se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna mai, manifestările continuând şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. NOTĂ: Pe 10 mai este „Ziua păsărilor şi arborilor”, iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor. La 1 aprilie este „Ziua internaţională a păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române

– 1707: A murit compozitorul şi organistul danez de origine germană Dietrich Buxtehude (n. ~1637)

– 1740: S-a născut compozitorul italian Giovanni Paisiello (m. 1816)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 280 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 10.V.1746

– 1805: A murit poetul şi dramaturgul german Friedrich von Schiller (n. 1759)

– 1850: A murit Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (n. 1778)

– 1860: S-a născut James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (m. 1937)

– 1883: S-a născut filosoful spaniol José Ortega Y Gasset (m. 1955)

– 1884: S-a născut actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (m. 1917)

– 1909: S-a născut Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (m. 2003)

– 1914: S-a născut dirijorul italian Carlo Maria Giulini (m. 2005)

– 1914: A murit Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (n. 1863)

– 1918: S-a născut Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 Minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitorul britanic Richard (George) Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (m. 2016)

– 1924: S-a născut Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus (m. 1997)

– 1931: A murit Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1907 (n. 1852) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actriţa britanică de teatru, film şi televiziune Geraldine McEwan (m. 2015)

– 1934: S-a născut Alan Bennett, dramaturg, scenarist şi autor britanic

– 1936: S-a născut Albert Finney, actor britanic de teatru şi film; figură proeminentă a şcolii engleze de actorie (m. 2019) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actriţa britanică de film Glenda (May) Jackson, dublă laureată a Premiului Oscar; din 1980 s-a remarcat şi în viaţa politică; dublă laureată a premiului Oscar și laureată a triplei recunoașteri filmice numită Triple Crown of Acting, o categorie aparte pentru actorii și actrițele care sunt câștigători ai premiilor Oscar, Tony și Emmy; deputat, ministru al Transporturilor (1997-1999), membră a Partidului Laburist din Anglia (m. 2023) – 90 de ani

– 1936: A murit Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (n. 1878) – 90 de ani

– 1944: S-a născut dramaturgul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (m. 2021)

– 1949: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pianistul american Billy Joel

– 1955: S-a născut mezzosoprana germană Anne-Sofie von Otter

– 1956: S-a născut sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (m. 2018) – 70 de ani

– 1957: A murit basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (n. 1892)

– 1962: S-a născut solistul britanic Dave Gahan, membru al trupei „Depeche Mode”

– 1978: A fost asasinat Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat-Creştin), răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (n. 1916)

– 1979: A murit Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii Mişcării Internaţionale PUGWASH (Mişcarea a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1995) (n. 1883)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1998: A murit Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (n. 1915)

– 2010: A murit Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (n. 1917)

– 2013: A murit renumitul creator de modă italian Ottavio Missoni; în tinereţe a fost şi un apreciat atlet, în 1948 reprezentând Italia la Olimpiada de la Londra (n. 1921, în Croaţia)

– 2018: A murit pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby; supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (n. 1938)

– 2019: A murit scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (n. 1927)

– 2020: A murit Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (n. 1932)

– 2024: A murit prolificul producător și regizor american de filme Roger Corman, personalitate a cinematografiei independente americane, supranumit „regele filmelor de categorie B” (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 mai

Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 8 mai

* Cu 174 de ani în urmă (1852), la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)

* Acum 141 de ani (1885) trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)

* Sunt marcați 140 de ani (1886) de când avea loc lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, unul dintre cele mai de succes brand-uri de băuturi răcoritoare

* Se împlinesc 105 ani (1921) de când, în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve

* Acum 81 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate

* Cu 54 de ani în urmă (1972) era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu

* În urmă cu 36 de ani (1990) Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă

* Acum 23 de ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia

* Cu 18 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008

* În urmă cu 8 ani (2018) preşedintele SUA, Donald Trump (reales în nov. 2024), a anunțat că retrage Statele Unite din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, fosta administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear

* Se împlinește 1 an (2025) de când Cardinalul de origine americană Robert Francis Prevost a fost ales ca episcop al Romei, cu numele de Leon al XIV-lea. Este al 267-lea papă din istoria Bisericii catolice, primul papă din Ordinul Sfântului Augustin și al doilea Suveran Pontif american, după Papa Francisc. Născut la 14 septembrie 1955, la Chicago, a fost fost episcop titular de Sufar din 2014, episcop de Chiclayo din 2015, al doilea vicepreședinte al Conferinței episcopale din Peru din 2018, administrator apostolic al diecezei peruane de Callao din 2020, prefect al Departamentului pentru episcopi din 2023, și președinte al Comisiei Pontificale pentru America Latină, fiind promovat ca arhiepiscop, apoi cardinal. La ora 20:15 (ora României) – în data de 8 mai 2025 -, cardinalul protodiacon Dominique Mamberti a rostit de la balconul Bazilicii Sfântul Petru anunţul tradiţional „Habemus Papam!”, vestind lumii întregi faptul că a fost ales noul Papă al Bisericii Catolice, Cardinalul Robert Francis Prevost

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

– „Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial” marchează semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. România sărbătorește Ziua Victoriei, începând de anul acesta, 2026, pe 8 mai, în loc de 9 mai (potrivit Legii 128/2025, semnată de preşedintele Nicuşor Dan), odată cu țările occidentale: Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice, Germania. Statele din fosta sferă de influenţă sovietică, precum Armenia, Bulgaria, Lituania, R. Moldova, împreună cu Federaţia Rusă, sărbătoresc evenimentul pe 9 mai (motivul: la data de 7 mai 1945, Germania a semnat actul de capitulare necondiţionată la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Aliate din Franţa, Reims; în conformitate cu acest act, ostilităţile s-au încheiat oficial la data de 8 mai 1945, ora 23:01, dar în Uniunea Sovietică, datorită diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată acolo Ziua Victoriei)

– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963)

– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945)

– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)

– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014)

– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978)

– 1933: S-a născut Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)

– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)

– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010)

– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011)

– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (m. 2018)

– 1940: S-a născut Constantin Ionescu-Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (m. 2023)

– 1948: S-a născut Vasile Dan, poet, eseist, critic literar și publicist; preşedinte al Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor din România; redactor-șef fondator al revistei „Arca” (din 1990)

– 1950: S-a născut prozatorul, eseistul, teoreticianul literar şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007)

– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European – 70 de ani

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895)

– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)

– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă

– 1975: S-a născut jurnalistul Liviu Iancu; a lucrat în special pe jurnalism economic şi de turism, în redacţii precum Mediafax, Naţional, Business Magazin, Capital şi Profit (m. 2020)

– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922)

– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913)

– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926)

– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924) – 15 ani

– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Mactan, Filipine: Summitul anual ASEAN al blocului regional (8 – 9 mai)

– Italia: Papa Leon al XIV-lea marchează prima aniversare a alegerii sale, cu vizite la Pompei și Napoli, începându-și turneul în Italia la sanctuarul de pelerinaj din Pompei

– Londra: Manifestări de aniversare a 100 de ani de la nașterea redactorului științific și cercetătorului naturalist britanic David Attenborough

– Frankfurt: Commerzbank – rezultatele trimestrului I

– Qatar: Atletism – reuniunea de la Doha

– Le Mans: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Franței (8 – 10 mai)

– Italia: Ciclism – cursa Giro d’Italia (8 – 31 mai)

Aniversări – Comemorări

– 8 – 9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939)

– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828 – 30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru Pace în 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” („Suntem cu toţii fraţi”) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013

– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră. Talasemia este o afecțiune hematologică ereditară (genetică) în care organismul produce o formă anormală sau o cantitate insuficientă de hemoglobină, determinând distrugerea rapidă a globulelor roșii și anemie. Aceasta este transmisă de la părinți și se manifestă prin oboseală, paloare și, în forme severe, necesită transfuzii de sânge

– Sărbătoarea naţională a statului Vatican; marchează urcarea în Scaunul Pontifical (la 8.V.2025) a Papei Leon al XIV-lea (născut Robert Francis Prevost, la data de 14 septembrie 1955), cel de-al 267-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice. NOTĂ: Papa Leon al XIV-lea este primul Papă din Ordinul Sfântului Augustin și al doilea Suveran Pontif american, după Papa Francisc

– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597) – 505 ani

– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801)

– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)

– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743)

– 1828: S-a născut omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă – în bătăliile de la Magenta şi Solferino (1859); în 1901 a fost primul laureat al Premiul Nobel pentru pace, împreună cu francezul Frédéric Passy (m. 1910). NOTĂ: La 8 mai se marchează, anual, „Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”

– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)

– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert; romancier considerat principalul motor al şcolii realiste a literaturii franceze (n. 1821)

– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972)

– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania)

– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), unul dintre reprezentații de seamă ai comediei franceze (m. 1971)

– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)

– 1904: A murit Eadweard J. Muybridge, fotograf anglo – american, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea tehnicii fotografierii cu aparate de fotografiat multiple, menite a capta mișcarea și apoi a o prezenta sub formă animată, cu un aparat inventat de el însuși, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu bandă de celuloid (n. 1830)

– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977) – 120 de ani

– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris). NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar

– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională – 100 de ani

– 1927: S-a născut Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (m. 2017)

– 1935: S-a născut fotbalistul, antrenorul și managerul Jack Charlton (nume real: John Charlton), unul dintre cele mai populare personaje din istoria fotbalului englez (m. 2020)

– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Thomas Ruggles Pynchon Jr., scriitor postmodern american

– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985)

– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz

– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott

– 1947: S-a născut biologul american Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru Medicină în 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston, pentru descoperirea reglării genetice a dezvoltării organelor și moartea celulară programată

– 1949: S-a născut Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (m. 2020)

– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India)

– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias

– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918)

– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1907)

– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924)

– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903) – 35 de ani

– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928)

– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926) – 30 de ani

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1999: A murit actorul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921)

– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931)

– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928)

– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)

– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946)

– 2021: A murit chimistul și pictorul american Spencer Silver; specializat în adezivi, inventatorul notiţelor adezive Post-it, alături de Art Fry (n. 1941) – 5 ani

– 2022: A murit Fred Ward, actor şi producător american de film (n. 1942)

– 2023: A murit Rita Lee (nume complet: Rita Lee Jones), cântăreață rock, muziciană și compozitoare braziliană; considerată în timpul vieții „Regina” rock-ului brazilian (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 mai

Publicat de Codrin RAITA, 7 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 7 mai

* Se împlinesc 1675 de ani (351) de când, la Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu: „În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”. În fiecare an, la 7 mai, Biserica Ortodoxă pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim

* Acum 251 de ani (1775), în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Aflată sub administraţie militară până în 1786, Bucovina a fost alipită Galiţiei (1790), iar în 1918 s-a unit cu România

* În urmă cu 202 ani (1824) „Simfonia a IX-a în Re Minor”, de Ludwig van Beethoven, cunoscută şi sub numele de „Corala”, a avut premiera la Viena, aceasta fiind ultima compoziţie finalizată a compozitorului

* Cu 101 ani în urmă (1925) apărea Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie, promulgată de Regele Fedinand, prin Decretul 1450 și publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 12 mai 1925, care a reformat Sistemul Cameral din România, sporind numărul Camerelor de Comerț și competențelor acestora. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut abia după publicarea „Regulamentului de aplicare a legii” în Monitorul Oficial nr. 118 din 2 iunie 1925, ce stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte. Această lege a Camerelor de Comerț (Legea din 1925, a treia) prevedea înființarea unei organizații naționale, care să reprezinte toate Camerele teritoriale, sub forma Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie. Camerele au funcționat ca instituții publice autonome, cu un comisar guvernamental desemnat pentru fiecare Cameră, până în anul 1938, când au trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Camerele de Comerț și Industrie din România au fost desființate în anul 1949, prin Decretul nr. 74 din 25 februarie, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate și sub control strict al regimului comunist, a fost Camera de Comerț și Industrie din București, reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare Române. Ulterior, instituția a devenit Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, începând cu anul 1971. După Revoluția din 1989, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Decretul Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comerț și Industrie, momentul renașterii Sistemului Camerelor de Comerț. Noilor Camere de Comerț li s-a acordat statutul de organizații non-guvernamentale, asociative ale mediului de afaceri, ca principali piloni ai economiei de piață, dominată de antreprenorii privați. Odată cu reînființarea Camerelor de Comerț tradiționale, a fost creat și sistemul Registrului Comerțului în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie din țară. Actualmente, Sistemul Cameral din România este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comerț din România, completată de Legea nr. 39/2011

* Sunt marcați 80 de ani (1946) de când, între 7 şi 17 mai, s-a desfăşurat, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882-1946), conducător al României în perioada 1940-1944, ca şi procesul altor foşti demnitari români. Ion Antonescu şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu) au fost condamnaţi la moarte pentru crime de război la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava

* Se împlinesc 75 de ani (1951) de când a avut loc primul spectacol pe scena Teatrului de Marionete Arad. Istoria marionetelor arădene se leagă de numele maestrului Cristian Frangopol, fondatorul şi primul director al Teatrului de Marionete Arad. Gongul inaugural a răsunat pentru piesa „Galoşul fermecat”. Nume intrate deja în istoria marionetelor au dat viaţă personajelor acestui spectacol: Elena Gherdan, Olimpia Didilescu, Puica Marin, Florica Mihăilescu, Maria Frangopol, Elena Atanasiu, Elena Caroviţă, Astra Lumcovschi şi Elena Birta, îndrumate de Sanda Diamandescu şi Cristian Frangopol, care au semnat direcţia de scenă, alături de scenografii A. Brătăşanu şi A. Wilke

* Se marchează 40 de ani (1986) de când cea de-a 31-a ediţie a „Cupei Campionilor Europeni” la fotbal a fost câştigată de echipa Steaua Bucureşti, care a învins, în finala de la Sevilla, formaţia F.C. Barcelona, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0. Finala Cupei Campionilor Europeni s-a disputat la Sevilia, pe Estadio Ramón Sánchez Pizjuán. Aceasta a fost câștigată de Steaua București, după ce Helmuth Duckadam a reușit să apere patru lovituri de departajare, mai târziu el fiind numit „Eroul de la Sevilia”. Acest trofeu este singura Cupă a Campionilor câștigată de Steaua și singura câștigată de o echipă românească

* Acum 39 de ani (1987) era anunţată oficial extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre

* În urmă cu 36 de ani (1990) apărea Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România. Odată cu promulgarea Legii nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

* Cu 27 de ani în urmă (1999), între 7 şi 9 mai, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist (1915 – 2007), şi a Preşedinţiei, prima vizită a unui Papă într-o ţară în care creştinii erau în majoritate ortodocşi

* Acum 14 ani (2012) guvernul Victor Ponta 1 a fost validat de Parlament şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu, Guvern susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator). Acest Cabinet a fost succesorul Guvernului Mihai Răzvan Ungureau, care a pierdut încrederea Parlamentului în urma aprobării moţiunii de cenzură depuse de USL. Guvernul Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 3 din 5 martie 2014 şi de Guvernul Victor Ponta 4 din 17 decembrie 2014 până pe 4 noiembrie 2015

* Este marcat 1 an (2025) de când Curtea Constituţională a României, pentru prima dată în istoria sa instituţională, a preluat preşedinţia Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone – ACCF, de la Consiliul Constituţional al Senegalului, pentru un mandat de 3 ani (2025-2028). Fondată în 1997, la inițiativa Consiliului Constituțional al Franței, ACCF (cunoscută inițial sub denumirea ACCPUF – Association des Cours Constitutionnelles ayant en Partage l’Usage du Français) are misiunea de a întări democrația și justiția independentă în țările francofone, în spiritul Declarației de la Cairo din 1995. ACCF reuneşte 51 de curţi constituţionale şi instituţii echivalente din Africa, Europa, America şi Asia. Sediul său este la Consiliul Constituţional francez, care găzduieşte Secretariatul General al ACCF. România este membră a organizației din 1998, în baza Legii nr. 59/1998, și a ocupat funcția de vicepreședinte între 2022 și 2025. În 2025, CCR a găzduit la București primul congres trienal al ACCF organizat în România, care a reunit peste 100 de președinți și judecători ai curților constituționale francofone

Aniversări – Comemorări

– 1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană (m. 1975) – 140 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul Elly Roman (m. 1996)

– 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879)

– 1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan (nume real: Matei Aslan), caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie (m. 1995)

– 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (m. 2008)

– 1931: S-a născut Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (m. 2013) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actriţa Silvia Popovici (m. 1993)

– 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit şi „Omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza – 90 de ani

– 1937: A murit George Topârceanu, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1938: A murit Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932) (n. 1881)

– 1942: S-a născut ceramista Ioana Stepanov

– 1947: S-a născut poetul şi jurnalistul George Stanca (m. 2019)

– 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet

– 1964: A murit Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (n. 1915)

– 1961: S-a născut compozitoarea şi prof. univ. dr. Mihaela Stănculescu-Vosganian; promotoarea trans-realismului arhetipal în artele spectacolului, o nouă orientare estetico-spirituală – 65 de ani

– 1966: S-a născut actriţa de teatru Carmen Ungureanu – 60 de ani

– 1977: S-a născut muzicianul Răzvan Suma, violoncelist și profesor; solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, este cunoscut publicului din întreaga ţară graţie turneelor sale naţionale, prezentate începând cu anul 2012: „Vă place Bach?”, „Vă place Brahms?”, „Vă place Tango?”, „Vă place Cello? și altele; la acestea se adaugă turneele „Seară Spaniolă” şi „Seară Britanică” şi turneele grupului „ArgEnTango”: „Piazzolla – O poveste autentică” şi „Tango La Cetate”

– 1985: A murit dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (n. 1922)

– 1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (n. 1913)

– 1995: A murit compozitorul Sorin Vulcu (n. 1939)

– 2007: A murit Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (n. 1926)

– 2017: A murit Dan Mănucă, critic şi istoric literar, eminescolog, traducător şi profesor (n. 1938)

– 2018: A murit Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (n. 1937)

– 2021: A murit sculptorul și profesorul gorjean Paul Popescu; a fost implicat în dezvoltarea vieții culturale și a învățământului de artă din Târgu Jiu; președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (n. 1961) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Scoția: Alegeri legislative

– Țara Galilor: Alegeri legislative

– Londra: Alegeri locale în mare parte a Regatului Unit, inclusiv în toate cartierele londoneze

-Helsinki: Președintele german Frank-Walter Steinmeier îl va vizita pe președintele finlandez, Alexander Stubb.

– Tașkent, Uzbekistan: Semnarea unui acord privind migrația cu Austria

– Düsseldorf, Germania: Rheinmetall – rezultatele trimestrului I

– Copenhaga: Maersk – rezultatele trimestrului I

– New York: McDonald’s – rezultatele trimestrului I

– Franța: Va fi lansat documentarul lui James Cameron despre turneul cântăreței americane Billie Eilish

-Kiev, Ucraina: Târgul de Artă Contemporană Art Kyiv (7 – 10 mai)

Aniversări – Comemorări

– 399 î.Hr: A murit Socrate, filosof din Grecia antică, numit de oracolul de la Delfi „cel mai înţelept dintre muritori”; gândirea socratică gravitează în jurul cunoaşterii de sine; Socrate spunea „persoana ta este sufletul tău”, punând pe prim plan sufletul iar nu corpul; cu Socrate se începe în istoria filozofiei perioada antropologică, el făcând din om problema centrală a filozofiei (n. cca. 470 î.Hr.) – 2425 de ani

– 1667: A murit organistul şi compozitorul german Jochann Froberger (n. 1616)

– 1748: S-a născut Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (m. 1793)

– 1793: A murit Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (n. 1722)

– 1800: A murit compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (n. 1728)

– 1825: A murit Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750)

– 1833: S-a născut Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1897)

– 1840: S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 25 aprilie 1840

– 1841: S-a născut Gustave Le Bon, medic, sociolog, psiholog, erudit francez, unul dintre pionierii antropologiei; autor de numeroase lucrări în diverse domenii, de la tratate de medicină şi studii asupra istoriei civilizaţiei diferitelor popoare, până la cercetări de psihologie socială şi analize ale teoriilor fizice cu privire la natura materiei şi a energiei; cea mai cunoscută lucrare a sa este „Psychologie des Foules” („Psihologia mulţimilor”), publicată în 1895 (m. 1931) – 185 de ani

– 1855: S-a născut inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1903), unul dintre cele mai vechi muzee de acest gen din lume, un adevărat reper şi un model în domeniu (m. 1934)

– 1861: S-a născut scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1913 (m. 1941) – 165 de ani

– 1867: S-a născut scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură în 1924 (m. 1925)

– 1879: A murit scriitorul belgian Charles de Coster (n. 1827)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1901: S-a născut actorul american de film Gary Cooper (m. 1961) – 125 de ani

– 1909: S-a născut fizicianul american Edwin Herbert Land; cercetări fundamentale şi invenţii în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru (1947), apoi color (1963) (m. 1991)

– 1926: S-a născut (în Franța) jurnalistul și scriitorul englez Edward Behr (m. 2007) – 100 de ani

– 1927: S-a născut (în Germania, într-o familie de evrei polonezi) scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala; singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Intoarcere la Howards End”/1992 şi „Cameră cu privelişte”/1986), cât şi cu premiul „Booker” (pentru romanul „Heat and Dust”/1975); stabilită în 1939 în Marea Britanie, în 1951 – în India (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american John Ingle (m. 2012)

– 1931: S-a născut Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (m. 2019) – 95 de ani

– 1935: S-a născut fotbalistul și antrenorul argentinian Jorge Griffa (nume complet Jorge Bernardo Griffa Monferoni), jucător de legendă al clubului spaniol Atletico Madrid (m. 2024)

– 1939: S-a născut José Antonio Abreu, pianist, clavecinist, compozitor, pedagog, dirijor și economist venezuelan; fondatorul mişcării muzicale „El Sistema”, un program de educaţie dedicat tinerilor defavorizaţi care a devenit celebru pe plan mondial (m. 2018)

– 1939: S-a născut Sidney Altman, biolog american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1989 (m. 2022)

– 1942: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Felix Weingartner (n. 1863)

– 1943: S-a născut scriitorul australian Peter Carey

– 1943: A murit actorul american Wade Boteler (n. 1888)

– 1946: S-a născut Peter Russell, matematician, fizician, informatician și unul dintre cei mai importanți gânditori ai momentului; fascinat de misterele conștiinței, a studiat psihologia experimentală, meditația și filosofiile orientale; a scris multe cărți pe tema Conștiinței și a Universului, din perspectiva omului de știință care L-a descoperit pe Dumnezeu – 80 de ani

– 1947: S-a născut dirijorul francez Emmanuel Krivine

– 1956: A murit Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (n. 1870) – 70 de ani

– 2000: A murit Douglas Fairbanks jr., scriitor, actor şi producător de filme american (n. 1909)

– 2005: A murit scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (n. 1971)

– 2011: A murit Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit chitaristul, compozitorul şi vocalistul american John Walker; pe numele real John Joseph Maus, este fondatorul grupului „The Walker Brothers”, care a avut un mare succes în anii ’60-’70; printre hit-urile sale se numără „Make It Easy On Yourself” şi „The Sun Ain’t Gonna Shine (Any More)” (n. 1943) – 15 ani

– 2018: A murit regizorul, scenaristul și producătorul italian Ermanno Olmi (n. 1931)

– 2022: A murit Iuri Lvovici Averbah, mare maestru și autor de șah rus; a fost președinte al Federației Sovietice de Șah din 1973 până în 1978 și primul mare maestru centenar al FIDE; în ciuda faptului că în ultima parte a vieții vederea și auzul i s-au înrăutățit, el a continuat să dedice timp activităților legate de șah (n. 1922)

– 2023: A murit Grace Melzia Bumbry, cântăreață americană de operă, considerată una dintre mezzosopranele de frunte ale generației sale; deschizătoare de drumuri pentru alte femei de culoare din domeniul operei (n. 1937)

– 2025: A murit Joe Don Baker, actor american, cunoscut din seria de filme cu James Bond (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 mai

Publicat de Codrin RAITA, 6 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 6 mai

* Cu 426 de ani în urmă (1600) Mihai Viteazul l-a alungat de pe tron pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române. În hrisovul emis la Iaşi, la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”. La 21.X/1.XI.1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. Aceasta a durat doar câteva luni, până în septembrie 1600 (6/16). NOTĂ: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, ceremoniile anuale având loc anual la 27 mai (Legea 138/21.VII.2020)

* Cu 387 de ani în urmă (1639) era încheiată construirea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), monument de o rară frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate într-un decor de piatră sculptată şi aurită

* Acum 368 de ani (1658) avea loc târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au oficiat slujba de sfinţire cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care a devenit în 1668, Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Monument de arhitectură dintre cele mai reușite ale secolului al XVII-lea, Catedrala și-a păstrat până astăzi caracteristicile și aspectul inițial, cu toate modificările suferite de-a lungul timpului

* Sunt marcați 235 de ani (1791) de când, printr-un decret emis la această dată, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu

* Cu 186 de ani în urmă (1840) a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, intrat în istorie sub denumirea de „Penny Black”. Pe el figura un portret al reginei Victoria. Penny Black a fost pus în vânzare pentru public la 1 mai 1840, dar nu a fost valabil pentru utilizare până la data de 6 mai. În ciuda acestui fapt, câteva exemplare Penny Black au fost utilizate înainte de această dată (6 mai), astfel de timbre fiind extrem de rare

* În urmă cu 138 de ani (1888) medicul Victor Babeş a efectuat primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti, înfiinţat în 1887, al treilea din lume la acea dată (6/18)

* Acum 137 de ani (1889) Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză, Turnul Eiffel și-a atras la început critici din partea unor artiști și intelectuali francezi din pricina designului. Construcția este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Ridicarea turnului a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză și definind un moment al erei industriale. Proiectul Turnului Eiffel, aparținând antreprenorului Gustave Eiffel, inginerilor Maurice Koechlin și Emile Nouguier și arhitectului Stephen Sauvestre, a fost câștigător dintr-o listă de 107 proiecte. Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat și readaptat pentru publicul tot mai numeros. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000. Are trei nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice și din 1991 face parte din Patrimoniul mondial UNESCO

* Sunt marcați 135 de ani (1891) de când Paulina Cruceanu (1865-1921), absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima femeie farmacist din România

* Tot cu exact 135 de ani în urmă (1891) a fost organizată prima expoziție filatelică din România, având caracter privat. A avut loc în casa lui Dimitrie C. Butculescu, președintele Societății Române de Timbrologie, constituită în luna aprilie a aceluiași an, la București

* În urmă cu 127 de ani (1899) a început (până la 17/29.VII.1899), la Haga, prima Conferinţă Mondială pentru Pace, convocată la iniţiativa Rusiei. A fost abordată problema soluţionării paşnice a conflictelor internaţionale şi s-au semnat mai multe convenţii. Au participat 26 de state (printre care şi România) din Europa, America şi Asia. Din delegația română au făcut parte Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, semnează documentele cu rezerve (6/18)

* Se marchează 50 de ani (1976) de la cutremurul violent din regiunea Friuli, situată în nord-estul Italiei, unul dintre cele mai distrugătoare evenimente seismice din istoria recentă a țării. Seismul major a avut loc pe 6 mai 1976 și a înregistrat o magnitudine de 6,5 grade pe scara Richter. Dezastrul a provocat moartea a peste 976 de persoane, provocând distrugeri masive în regiune

* Acum 42 de ani (1984) a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci (Conner). Cu prilejul retragerii din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic de la acea vreme, Juan Antonio Samaranch. Nadia Comăneci (n. 1961), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montréal/ Canada – 1976), este stabilită în SUA, din 1989. În 1999 a fost declarată, la Viena, „Sportiva secolului XX”. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montréal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

* Cu 36 de ani în urmă (1990) avea loc prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova – „Podul de flori” de peste Prut. „Podul de Flori” este denumirea a două acțiuni ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. În cadrul primei acţiuni, care a avut loc pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1.200.000 de oameni. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea „Pod de Flori” s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, de data aceasta, locuitorii din Moldova putând să treacă fără acte hotarul în România. NOTĂ: Sâmbătă, 26 aprilie 2025, au început lucrările la „Podul de Flori“, primul pod construit peste râul Prut în ultimii 60 de ani. Oficialităţi din România şi Republica Moldova au fost prezente la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul „Podul de Flori”. „Podul de Flori” va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, şi comuna Golăeşti din judeţul Iaşi din România, şi este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două reţele rutiere naţionale – Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni şi viitoarea Autostradă Ungheni – Chişinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030

* Cu 32 de ani în urmă (1994) avea loc inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii (Eurotunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Eurotunelul (considerat de experţi ca „lucrarea secolului XX”) are o lungime de 50,3 km şi este situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri

* Într-o zi de 6 mai, acum 23 de ani (2003), a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, Park Pobedi (Piaţa Victoriei), care este construită la 90 de metri sub pământ

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Maistrului Militar de Marină”; la 6 mai 1909 Regele Carol I emitea Înaltul Decret nr.1620 prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate”

– 1836: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (m. 1903) – 190 de ani

– 1871: S-a născut compozitorul şi folcloristul Grigore Teodosiu (m. 1941) – 155 de ani

– 1888, 6/18: S-a născut Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, estetician, eseist, memorialist, poet, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii exclusiv stilul nou 18 mai 1888

– 1894: S-a născut Filip Lazăr, compozitor şi pianist (m. 1936, la Paris)

– 1905: S-a născut chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908: S-a născut istoricul Mihai Roller; colaborator apropiat al lui Iosif Chişinevschi, a îndeplinit funcţii pe linie de propagandă în aparatul Partidului Comunist; scrierile sale reprezintă o grosolană falsificare a trecutului ţării şi istoriei românilor; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1908: S-a născut Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi prozator (m. 1997)

– 1912: S-a născut medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard (scris și Edouard) Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (m. 1994)

– 1922: S-a născut George Lăzărescu, istoric literar şi traducător de limbă italiană; a tradus din Petrarca, Leon Batista Alberti, Edmondo de Amicis, Alberto Moravia, Giulio Carlo Argan; a dat o versiune italiană a poemelor lui Ioan Alexandru (m. 2006)

– 1930: S-a născut Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (m. 2014)

– 1935: S-a născut artistul ceramist George Tiutin (m. 2013)

– 1938: S-a născut Mihail Mihailide, medic, ziarist și scriitor; director general și fondator al săptămânalului „Viața Medicală” și al Editurii „Viața Medicală Românească” (1990-2017)

– 1941: S-a născut poetul, prozatorul şi gazetarul Paul Tutungiu – 85 de ani

– 1943: S-a născut criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2000)

– 1943: S-a născut Octavian Iordăchescu, scenarist de televiziune, co-director al festivalului Cerbul de Aur şi fondator al Radio Vacanţa și unul dintre cei mai apreciați directori ai Televiziunii Române; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța, ce difuza o serie de emisiuni cu profil turistic, timp de 5 luni, în 5 limbi, pe tot litoralul românesc; în 1973 a fondat Programul III, Radio pentru Tineret; a fost scenarist al primului film de divertisment realizat după 1989, „Castelele lui Dracula”, film care a fost selecționat și apreciat în mod deosebit la Festivalul Internațional de la Montreux; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994, producător la „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, dar și co-producătorul emisiunilor „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″; a publicat volumul de proză scurtă „Aici, Radio – Vacanța, în 1977 și volumul de amintiri „Ion Vova cel cumplit”, în 2007 (m. 2021)

– 1945: S-a născut Constantin Cojocaru, actor de teatru și film; activitate îndelungată și în teatrul de televiziune și radiofonic (m. 2024)

– 1946: A murit juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1874) – 80 de ani

– 1961: A murit Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1895) – 65 de ani

– 1962: A murit Virginia Maria Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (n. 1894)

– 1968: S-a născut artistul plastic și profesorul de istorie Gigel Bîrliba (m. 2020)

– 1978: A murit Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; în paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (n. 1906)

– 1982: A murit baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1898)

– 1991: A murit regizorul de film Virgil Calotescu (n. 1928) – 35 de ani

– 1994: A murit Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator al „Revistei cultului mozaic din România” (1956); a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912)

– 1997: A murit Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (n. 1925)

– 2012: A murit Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (n. 1924)

– 2014: A murit Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (n. 1942)

– 2018: A murit Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (n. 1929)

– 2018: A murit Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1938)

– 2023: A murit Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021 (n. 1944)

– 2024: A murit Ion Gheorghe Arcudeanu, actor al „Teatrului Ion Creangă” (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Leipzig, Germania: Cea mai mare reuniune mondială privind politica de transport – Summitul anual al Forumului Internațional al Transporturilor – va avea loc între 6 și 8 mai, la Centrul de Congrese din Leipzig (CCL). Sub președinția Azerbaidjanului, Forumul Mondial al Transporturilor se va concentra pe tema „Finanțarea transportului rezilient”, abordând provocările pe care geopolitica, schimbările climatice și o lume din ce în ce mai digitalizată le reprezintă pentru transportul global

– Udine, Italia: Manifestări de marcare a 50 de ani de la cutremurul violent din regiunea Friuli din Italia, care a ucis peste o mie de oameni

– Jakarta, Indonezia: A doua apariție a soldaților acuzați în cazul atacului cu acid împotriva activistului Andrie Yunus

– Istanbul, Turcia: Deschiderea procesului pentru uciderea jurnalistului ecologist turc, Hakan Tosun

-Paris: Genocidul tutsiilor din Rwanda: Justiția franceză se pronunță asupra locului de judecată pronunțat pentru Agathe Habyarimana

– Flensburg, Germania: Date privind cifrele pieței auto din aprilie

– Paris: Genocidul ruandez – instanța franceză decide asupra respingerii acuzațiilor împotriva Agathei Habyarimana

– Copenhaga, Danemarca: Novo Nordisk – rezultatee trimestrului I

– München: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a semifinalelor:

• Bayern München (Ger) – Paris SG (Fra)

– Roma: Tenis – Turneul ATP Masters de la Roma 2026 (6 – 17 mai)

Aniversări – Comemorări

– 1638: A murit Cornelius Jansen, filosof şi teolog olandez (iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul) (n. 1585)

– 1668: S-a născut scriitorul francez Alain-René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (m. 1747)

– 1758: S-a născut Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (m. 1794)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1831: S-a născut (în Lituania) Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (m. 1906) – 195 de ani

– 1856: S-a născut psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (m. 1939) – 170 de ani

– 1859: A murit Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (n. 1769)

– 1862: A murit Henry David Thoreau, poet, eseist şi filosof american (n. 1817)

– 1868, 6/18: S-a născut Nikolai al II-lea, ultimul ţar al Rusiei (m. 1918; a fost executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici, la Ekaterinburg/Ural). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale; pe 4 august 2000 Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1871: S-a născut Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (m. 1914) – 155 de ani

– 1871: S-a născut chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1935) – 155 de ani

– 1880: S-a născut pictorul şi graficianul Ernst Ludwig Kirchner, reprezentant de seamă al expresionismului german; unul dintre fondatorii grupului „Die Brücke” (Podurile) (m. 1938, s-a sinucis)

– 1895: S-a născut Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (m. 1926)

– 1898: S-a născut Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (m. 1973)

– 1902: S-a născut Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (m. 1957)

– 1904: A murit chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (n. 1824)

– 1915: S-a născut (George) Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (m. 1985)

– 1919: A murit Lyman Frank Baum, poet american, dramaturg, actor şi producător independent de film; autorul cunoscutei cărţi pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (n. 1856)

– 1921: S-a născut Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 emigrează şi se stabileşte la Londra; în perioada 1952-1968 este colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (m. 1988) – 105 ani

– 1924: A murit Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877)

– 1929: S-a născut Paul Christian Lauterbur, chimist și radiolog american; împreună cu Peter Mansfield, a obținut, în 2003, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru contribuțiile în domeniul medicinei care au permis dezvoltarea tehnologiei imaginilor prin rezonanță magnetică nucleară (m. 2007)

– 1932: S-a născut actorul rus Aleksandr Beliavski; în 1988 a fost desemnat artist meritoriu al Rusiei, iar în 2003, a fost numit Artist al Poporului din Rusia (m. 2012)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Ghena Dimitrova (m. 2005) – 85 de ani

– 1942: S-a născut baritonul american Richard Stilwell

– 1949: A murit Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (n. 1862)

– 1950: A murit Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (n. 1885). NOTĂ: Arestat la 5/6.V.1950, a murit – potrivit lui C.C. Giurescu – la 6.V.1950, la Turda, în timpul transportării foştilor demnitari spre penitenciarul Sighet; din evidențele securității ar fi murit la 19.V.1950, în închisoarea Sighet

– 1952: A murit (în Olanda) medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (n. 1870)

– 1953: S-a născut Tony Blair, om politic laburist britanic; fost premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în perioada mai 1997 – iunie 2007 şi lider al Partidului Laburist; a fost singurul premier laburist care a reuşit să câştige trei mandate consecutive (1997, 2001 şi 2005); în prezent este emisar special al cvartetului internaţional (SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU) pentru Orientul Mijlociu

– 1960: A murit Paul Abraham (sau Pál Ábrahám), compozitor ungar de operetă (n. 1892)

– 1961: S-a născut George Clooney, actor, producător, regizor de film şi scenarist american – 65 de ani

– 1963: S-a născut balerina italiană Alessandra Ferri

– 1992: A murit Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (n. 1901)

– 2004: A murit Barney Kessel, chitarist american de jazz (n. 1923)

– 2013: A murit Giulio Andreotti, om politic italian, premier al Italiei în şapte mandate, de 26 de ori ministru, fost lider al democraţilor creştini, membru al parlamentului italian fără întrerupere între 1945 şi 1991, senator pe viaţă (din 1991); personaj controversat, acuzat în mai multe rânduri că a avut legături cu mafia siciliană (n. 1919)

– 2014: A murit Farley McGill Mowat, scriitor canadian (n. 1921)

– 2014: A murit William Harvey „Bill” Dana, inginer aeronautic și aerospațial american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, pilot de testare al NASA și astronaut (n. 1930)

– 2015: A murit (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (n. 1943)

– 2022: A murit Patricia Anne McKillip, scriitoare americană de fantezie și științifico-fantastic (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Cu 164 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Sunt marcați 135 de ani (1891) de la inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* În urmă cu 114 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Cu 107 ani în urmă (1919) era creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 88 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* În urmă cu 82 de ani (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Acum 77 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* În urmă cu 76 de ani, în data de 5/6 mai 1950, a avut loc „Noaptea demnitarilor”. Regimul comunist a arestat în cadrul acestei operațiuni concertate un lot de foști înalți demnitari români (aprox. 80 de persoane), printre care prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației și generali ai armatei, persoane care deținuseră demnități în perioada 1918-1945, printre ei numărându-se și părinții Unirii Basarabiei cu România; au fost închiși în temnițele comuniste de la Sighet, unde au îndurat condiții inumane și au murit în uitare și suferință, fără procese echitabile; moartea lor în închisoare a fost nu doar o crimă politică ci și o tentativă de ștergere a memoriei naționale

* Cu 71 de ani în urmă (1955) avea loc debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot 71 de ani sunt marcați de la intrarea în vigoare a Convenţiei Culturale Europene emise de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Cu 69 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* Acum 63 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Monahia Matrona Ciupelea (n.2.VIII.1852, nume la botez: Maria) a fost o stareță de seamă a Mănăstirii Hurezi (1922-1935), fiind mătușa ieroschimonahului Teodosie Domnariu – starețul Chiliei Sfântului Ipatie de pe teritoriul Mănăstirii Vatoped. Tatăl ei, Nicolae, a intrat în monahism la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, cu numele de Nicodim, fata fiind crescută de la vârsta de cinci ani la Mănăstirea Sărăcinești-Vâlcea, apoi, din 1868, la Mănăstirea Hurezi. Este cunoscută ca o mare nevoitoare și povățuitoare a obștii monahale, ajungând stareță în 1922. Îmbolnăvindu-se grav, în 1926 a fost vindecată prin rugăciune către Maica Domnului. În vara anului 1935, simțindu-și sfârșitul apropiat, și-a chemat ucenicele pentru a le îndemna la iubire, smerenie și ascultare, iar a doua zi, în timp ce recita acatistul Bunei Vestiri, și-a dat duhul cu chip senin. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 1 iulie 2025, având ca zi de prăznuire 5 mai

– Lag B’Omer (Lag BaOmer) – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchează data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887) – 190 de ani

– 1875: A murit primul mitropolit primat al României, Nifon Rusailă (numele de mirean Nicolae Rusailă); mitropolit al Ungrovlahiei (din 1850) și mitropolit primat din 1865; a redeschis, în anul 1851, seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, și a deschis în 1872 un seminar în București; în 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă; a refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare: Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea, a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă; a îndeplinit funcția de Președinte al Divanului Ad-hoc din București (1857) și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859; în 1872 s-a promulgat „Legea organică pentru alegerea de mitropoliți și episcopi și pentru constituirea Sf. Sinod”, de o importanță crucială pentru consolidarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (n. 1789)

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004)

– 1956: S-a născut Ștefan Mitroi, poet, prozator, dramaturg și publicist; după 1990, a fost redactor-șef al ziarului „Tineretul liber” și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – 70 de ani

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)

– 1996: S-a născut Florica Holban, prima femeie operator de imagine din România și regizor de film documentar (n. 1928) – 30 de ani

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920) – 20 de ani

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923)

– 2023: A murit artista decoratoare Sanda (Alexandra) Şărămăt Popescu (n. 1927)

– 2024, 5/6: A murit omul de radio Lucia (Popescu) Moraru, jurnalistă la Radio România Actualități, a fost timp de 41 de ani una dintre cele mai cunoscute voci ale aRadio România, prezentând mai multe emisiuni; soția actorului Marin Moraru (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (ECOFIN)

– Erevan: Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, îi va primi pe președintele Consiliului European, António Costa, și pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dialogul dintre cei trei oficiali concentrându-se pe consolidarea legăturilor bilaterale dintre Armenia și Bruxelles

– Baku: Vizita prim-ministrului italian, Giorgia Meloni

– Berlin: Conferință de presă a cancelarului german Friedrich Merz și a prim-ministrului portughez, Luis Montenegro

– Maroc: Transportatorii rutieri marocani intră în grevă pentru a protesta împotriva dificultăților în obținerea vizelor Schengen

– Kuala Lumpur (Malaysia): Târgul de semiconductori SEMICON SouthEast Asia – SEMICON SEA (5 – 7 mai)

– New York: Pfizer – rezultate trimestrului I

– Londra: Fotbal: Liga Campionilor, manșa secundă a semifinalelor:

• Arsenal (Anglia) – Atlético Madrid (Spania)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual, în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută, care afectează inima și plămânii; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012

– „Ziua Mondială a Limbii Portugheze” a fost stabilită oficial în 2009 de Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (înființată în 1996) și proclamată în 2019 de UNESCO, pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone. Limba portugheză este o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră, una dintre cele mai răspândite din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori aflați pe toate continentele, şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică. Portugheza este limba oficială a nouă state: Angola, Brazilia, Capul Verde, Guineea Ecuatorială, Guineea-Bissau, Mozambic, Portugalia, Sao Tome și Principe și Timorul de Est și este, de asemenea, o limbă oficială a Regiunii Administrative Speciale Macao din China; este una dintre limbile oficiale ale organizațiilor continentale Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane, Uniunea Europeană și ale mai multor organizații regionale, precum și limba oficială a Conferinței Generale a UNESCO

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai. Tema de anul acesta este: „Cu un milion mai multe moașe”. NOTĂ: Pe 12 mai este marcată, din 1974, „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”

– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009, cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, pentru a pune accent pe conștientizarea importanței acestei simple acțiuni; aproape 70% din infecțiile asociate asistenței medicale, aproape 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea corectă a mâinilor. „Acțiunea salvează vieți” este tema de anul acesta. În acest al 18-lea an al marcării acestei zile mondiale, OMS face apel la cei care oferă și sprijină asistența medicală pentru a-și reîmprospăta acțiunea privind igiena mâinilor și prevenirea şi controlul infecţiilor pentru a asigura siguranța pacienților și a lucrătorilor din domeniul sănătății

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi. Anul acesta accentul este pus pe noi impulsuri pentru reforme privind dreptul la capacitate juridică la nivel naţional, european şi internaţional

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769) – 205 ani

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (m. 1916) – 180 de ani

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997)

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998)

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999) – 105 ani

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)

– 1946: S-a născut Svein Jarvoll, poet, romancier, povestitor, eseist și traducător norvegian (m. 2026) – 80 de ani

– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012) – 50 de ani

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910) – 30 de ani

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910)

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932)

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901) – 15 ani

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918) – 15 ani

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (n. 1940)

– 2023: A murit scriitorul Philippe Sollers, personalitate a scenei literare franceze şi a „Tout-Parisului” (expresie care se referă la elita pariziană) timp de peste o jumătate de secol; autor a peste 80 de romane, eseuri şi monografii, director de reviste şi mult timp un obişnuit al televiziunii, asociat cu mișcarea artistică a postmodernismului; a cunoscut notorietatea cu romanul său „Femmes” în 1983; fondator al revistei și al colecției „Tel Quel” (n. 1936)

– 2024: A murit Cesar Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian; a format echipa care a adus Argentinei primul titlu mondial, în 1978 (n. 1938)

– 2025: A murit fotbalistul argentinian Luis Galvan, component al selecţionatei de fotbal a Argentinei care a cucerit titlul mondial în 1978 şi legenda clubului Talleres Cordoba; a făcut parte din lotul care a participat la Cupa Mondială din Spania, în 1982, şi a disputat în total 34 de meciuri pentru naţionala ‘albiceleste’ (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2026, 05:00 / actualizat: 4 mai 2026, 10:24