Calendarul zilei – 22 mai

Publicat de Codrin RAITA, 22 mai 2021, 05:00 / actualizat: 22 mai 2021, 8:35

EVENIMENTE INTERNE

-Învățământ, Cercetare

* Fundaţia Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu organizează între 14 și 22 mai o serie de evenimente ştiinţifice şi culturale, prin care România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic – dr. ing. Dumitru Prunariu. În cadrul acestora, personalităţi internaţionale şi astronauţi din SUA, Rusia, Japonia şi ţări europene vor transmite mesaje aniversare, inclusiv de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Printre invitaţi, pe lângă cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vor fi şi Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei Române şi Marius-Ioan Piso – preşedintele Agenţiei Spaţiale Române. Evenimentele vor avea loc atât fizic, în Bucureşti, Braşov şi Timişoara cât şi online, pe canalele de social media ale Fundaţiei şi ale partenerilor. Cu ocazia aniversării Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială şi Monetăria Statului a emis o medalie aniversară şi insigne dedicate evenimentului. Programul zilei:

• ora 17:00 – Eveniment cultural la Casa Artelor Dinu Lipatti

-Medicină, Sănătate

* Hunedoara:Turiştii care vor ajunge în acest week-end la Castelul Corvinilor din Hunedoara, dar şi localnicii, se vor putea vaccina împotriva COVID-19 în cadrul unui centru de vaccinare ce va fi amenajat în curtea exterioară a obiectivului istoric, și va funcţiona în zilele de 22 şi 23 mai, urmând ca persoanele care doresc să se vaccineze să poată alege între doze Johnson&Johnson – tip de vaccin care se administrează o singură dată, fără să mai fie nevoie de un rapel, şi Pfizer – tip de vaccin pentru care e nevoie şi de rapel. Vaccinarea nu se va face în baza unor programări stricte, însă, pentru o mai bună organizare a activităţii, este indicat să fie contactat, în prealabil, personalul centrului, la numerele de telefon 0770.472.363 sau 0771.074.262 (în cazul în care linia este ocupată, puteți lăsa un mesaj prin aplicaţia WhatsApp la unul dintre cele două numere şi veţi fi contactat ulterior

– Cultură

* În perioada 12 – 23 mai, are loc Faza a doua a Concursului Internațional „George Enescu” 2020-2021, la Ateneul Român din București. Semifinalele, finalele şi recitalurile extraordinare vor putea fi vizionate în direct, online, pe platforma Concursului Enescu: https://www.festivalenescu.ro/concurs-2020/. Accesul la Semifinale va fi gratuit, iar cel la Finale şi restul concertelor se va face pe bază de bilet sau de abonament plătit. Fiecare concert este disponibil pentru vizionare, în baza codului, 12 ore de la începerea acestuia, dar nu pe mai multe dispozitive simultan.Programul zilei:

• ora 19:00 – Recital Dmitry Sitkovetsky & Iain Burnside, la Ateneul Român

* Începând cu ora 19:00, Opera Naţională Bucureşti transmite online spectacolul coupe de dans contemporan „Tango. Radio & Juliet” de Edward Clug. Bilete disponibile pe https://tickets.operanb.ro/. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Țările de Jos: Are loc finala concursului Eurovision 2021, desfășurat la Rotterdam sub sloganul „Open Up”

-Sport

* Primul eveniment-pilot din sport la care se va permite, în anumite condiții, accesul spectatorilor ar putea fi finala Cupei României, din 22 mai

– S-a întâmplat într-o zi de 22 mai

* Se împlinesc 165 de ani (1856) de când era fondată, de către renumitul colecţionar de artă rus, Pavel Tretiakov (1832-1898), Galeria de artă din Moscova care-i poartă numele

* Acum 142 de ani (1879) Parlamentul maghiar a votat o lege şcolară (numită „Legea Trefort”, după numele iniţiatorului ei) care prevedea obligativitatea predării în limba maghiară în toate şcolile elementare din teritoriile anexate Ungariei, inclusiv în şcolile confesionale române

* Cu 89 de ani în urmă (1932), în România a fost introdusă pentru prima dată ora de vară (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940, când s-a renunţat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea ei s-a produs în 1979. Până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie

* În urmă cu 61 de ani (1960) avea loc cutremurul din Valdivia sau Marele cutremur chilean, cel mai puternic seism înregistrat vreodată. Acesta a avut o magnitudine de moment de 9.5 grade pe scara Richter și s-a înregistrat la ora locală 15:11, având o durată de aproximativ 10 minute. Epicentrul seismului a fost lângă Lumaco, la aproximativ 570 de kilometri de capitala chileană. Tsunamiul generat a afectat regiuni precum Chile, Hawaii, Japonia, Filipine, Noua Zeelandă, Australia și Insulele Aleutine. Bilanţul exact al victimelor este necunoscut, însă estimările sunt cuprinse între 3.000 şi 6.000 de morţi. De asemenea, pagubele materiale s-au ridicat la aproximativ 800 de milioane de dolari (6,3 miliarde de dolari, ajustat la valoarea actuală a dolarului şi la inflaţie)

* Acum 56 de ani (1965) a „debutat”, la Televiziunea Română, emisiunea „TeleEnciclopedia”, una dintre cele mai longevive din programele posturilor de televiziune din România. Emisiunea este difuzată şi astăzi pe TVR1, sâmbăta după-amiază. Sunt prezentate documentare cu subiecte diverse despre natură, tehnologie, sănătate sau artă. Între comentatorii care au lucrat sau lucrează pentru TeleEnciclopedie se numără: Mariana Zaharescu, Adela Mărculescu, Silviu Stănculescu, Traian Stănescu, Ion Caramitru, Sanda Ţăranu, Florian Pittiş, Irina Petrescu, Lucia Mureşan, Petru Mărgineanu ş.a.

* În urmă cu 49 de ani (1972), în Ceylon, era adoptată o nouă Constituţie şi era proclamată republica, sub noua denumire de Sri Lanka

* Cu 23 de ani în urmă (1998) Lisabona a găzduit, între 22.V şi 30.IX, ultima expoziţie mondială a secolului al XX-lea – EXPO ’98, cu tema „Oceanele: o moştenire pentru viitor”, ales parțial pentru a comemora 500 de ani a descoperirilor portugheze. Tema pavilionului României a reprezentat-o un colţ din Delta Dunării

* Acum 9 ani (2012) a fost deschis pentru public Tokyo Skytree, cel mai înalt turn din lume (634 m) şi a doua cea mai înaltă structură din lume, după Burj Khalifa (829,8 m)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Rita din Cascia, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1809: S-a născut Constantin A. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu); preşedinte al Comitetului Central al Unirii (1857); prim-ministru al Ţării Româneşti (martie-septembrie 1859); ministru în mai multe rânduri; a sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost din 1871 (m. 1884)

– 1841, 22.V/3.VI: S-a născut Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (m. 1924) – 180 de ani

– 1865: S-a născut Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (m. 1899)

– 1896: S-a născut medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca un institut modern de patologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1976) – 125 de ani

– 1908: S-a născut I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist; studii de slavistică şi de literatură română veche (m. 1996)

– 1913: S-a născut juristul Tudor R. Popescu; lucrări de drept civil, dreptul familiei şi drept internaţional privat; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti români în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1919: S-a născut istoricul Gheorghe Matei, specialist în istoria modernă şi contemporană a României (m. 1976)

– 1924: S-a născut părintele Nicolae Bordaşiu, paroh al Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti între anii 2003 şi 2010; fost deţinut politic (1955-1964); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (m. 2018)

– 1927: S-a născut Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (m. 2013)

– 1933: S-a născut economistul Emilian Dobrescu; lucrări consacrate problemelor dezvoltării economice: doctrine, metode de analiză şi predicţie; membru titular al Academiei Române din 1990

– 1933: S-a născut Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (m. 1987)

– 1933: A murit Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (n. 1886)

– 1934: S-a născut actorul Constantin Rauţchi (m. 1984)

– 1935: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Nicolae Corjos, regizor de film şi scenarist

– 1939: S-a născut Răzvan Theodorescu, istoric al culturii, critic şi istoric de artă; preşedinte al Radioteleviziunii Române (februarie 1990 – iulie 1992); ministru al culturii şi cultelor în Cabinetul Năstase (2000-2004); senator social-democrat în mai multe legislaturi; membru titular al Academiei Române din 2000, vicepreședinte al acestui for din aprilie 2018

– 1942: S-a născut Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (m. 2016)

– 1944, 22 (sau 24): A murit Nicolae Petraşcu, critic literar, prozator şi publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (n. 1859)

– 1946: S-a născut Andrei Marga, filosof, politolog, om politic, profesor; ministru al educaţiei (1997-2000), ministru de externe (mai-august 2012), rector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj (1993-2004; 2008-2012) – 75 de ani

– 1956: A murit Ion Călugăru, prozator, dramaturg şi gazetar (n. 1902) – 65 de ani

– 1957: A murit poetul George Bacovia (pseudonimul lui Gheorghe Vasiliu); considerat cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai reprezentativi exponenţi ai poeziei române moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1881)

– 1964: S-a născut Marius Oprea, istoric, poet și eseist

– 1978: A murit Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 1985: A murit Ion Lotreanu, poet, prozator şi eseist (n. 1940)

– 2001: A murit graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (n. 1937) – 20 de ani

– 2002: A murit cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

– 2007, 22/23: A murit ziaristul Ralu Filip, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în perioada decembrie 2002 – mai 2007 (n. 1959)

– 2008: A murit Gavril Matei (cunoscut sub pseudonimul de Gavril Matei Albastru), poet, prozator, traducător, editor, romancier şi jurist (n. 1943)

– 2018: A murit prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Teritoriile palestiniene: Alegeri legislative

– Veneția, Italia: Cea de-a 17-a ediție a Bienalei de Arhitectură (22 mai – 21 nov.)

– Paris: Deschiderea pentru public a Muzeului de Artă Contemporană „Bourse de Commerce – Colecția Pinault”

– Pilton, Regatul Unit: Concert „Live At Worthy Farm” difuzat online, organizat de Festivalul Glastonbury

– SUA: Baschet – Începutul play-off-ului campionatului NBA (22 mai – 22 iul.)

– Londra: Finala Cupa Europei la Rugby, între La Rochelle (Franța) – Toulouse (Franța)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Biodiversităţii”; marcată iniţial la 29 decembrie (pe baza unei hotărâri a Adunării Generale a ONU din 1994), reprezenta ziua intrării în vigoare (29 decembrie 1993) a Convenţiei internaţionale a biodiversităţii, semnată la reuniunea la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – Rio ’92; tot Adunarea Generală a ONU a decis, în decembrie 2000, ca ziua să fie marcată la data la care a fost adoptată Convenţia: 22 mai 1992. NOTĂ: România a semnat Convenţia privind diversitatea biologică la 5 iunie 1992 şi a ratificat-o la 13 iulie 1994

– Ziua naţională a Republicii Yemen; aniversarea unirii celor două state yemenite – 1990

– 337: A murit Constantin Cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (n. 272). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1808: S-a născut poetul francez Gérard de Nerval (pe numele său adevărat Gérard Labrunie) (m. 1855)

– 1813: S-a născut Richard Wagner, compozitor, teoretician al artei, poet şi dramaturg german; unul din cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (m. 1883)

– 1844: S-a născut pictoriţa americană Mary Cassatt, influenţată de pictura impresionistă (m. 1926)

– 1859: S-a născut Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, „părintele” unui personaj celebru, detectivul Sherlock Holmes (m. 1930)

– 1868: A murit Julius Plücker, matematician şi fizician german, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în domeniul geometriei analitice; a fost unul din pionierii cercetării în domeniul radiaţiei catodice (care ulterior a condus la descoperirea electronului) (n. 1801)

– 1873: A murit poetul şi nuvelistul italian Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 1785)

– 1885: A murit poetul, dramaturgul și romancierul francez Victor Hugo, unul dintre cei mai importanţi scriitori francezi romantici (n. 1802)

– 1891: S-a născut Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (m. 1958) – 130 de ani

– 1907: S-a născut Sir Laurence Olivier, actor englez de teatru şi film, regizor şi producător; reprezentant de seamă al şcolii britanice de teatru, în primul rând al celei shakespeariene (m. 1989)

– 1910: A murit Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (n. 1864)

– 1912: S-a născut Herbert C. Brown, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Georg Wittig (m. 2004)

– 1924: S-a născut Charles Aznavour (nume real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreţ, compozitor, actor și diplomat francez de origine armeană; numit „zeul muzicii pop franceze” de criticul muzical Stephen Holden (m. 2018)

– 1925: A murit Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1871) (n. 1834)

– 1927: S-a născut Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (m. 2014)

– 1927: S-a născut chimistul american de origine maghiară George Andrew Olah (numele la naștere György Oláh), laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1994 (m. 2017)

– 1930: S-a născut britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (m. 2013)

– 1937: S-a născut cântăreţul argentinian de muzică folk Facundo Cabral (m. 2011)

– 1940: S-a născut actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (m. 2011)

– 1948: A murit scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (n. 1889)

– 1970: S-a născut manechinul britanic (de origine jamaicană) Naomi Campbell, numită şi „Perla neagră” a podiumurilor de modă

– 2010: A murit Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (n. 1914)

– 2013: A murit compozitorul francez Henri Dutilleux (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul american Philip Roth; laureat al premiului Pulitzer (1997) și câștigător a numeroase premii literare (n. 1933)

– 2019: A murit scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (n. 1923 , în Germania)

– 2020: A murit Mory Kanté, cântăreţ din Guineea, care a ajutat la popularizarea muzicii africane; cunoscut ca interpret de kora (harpă vest-africană) (n. 1950) – 1 an

Calendarul zilei – 21 mai

Publicat de Codrin RAITA, 21 mai 2021, 05:00 / actualizat: 22 mai 2021, 8:35

EVENIMENTE INTERNE

-Juridic

*Societatea de Științe Juridice și Administrative împreună cu Facultatea de Drept a Academiei de Studii Economice din București organizează Conferința internațională cu tema “Provocări contemporane în dreptul administrativ din perspectivă interdisciplinară (ed. 4)” – online, pe platforma Zoom. Conferinţa este o platformă de dezbateri care examinează dezvoltările recente şi perspectivele de evoluţie ale dreptului administrativ și ale administrației publice la nivel național, european și internațional. Site-ul Conferinței: http://www.alpaconference.ro

– Cultură

* Walk & Shoot – festivalul de fotografie revine între 21-30 mai cu cea de-a doua ediție la București (parțial la unteatru, parțial on-line). Timp de zece zile vor avea loc ateliere foto ce au ca temă centrală scena, discuții online despre fotografie și provocările din domeniu, o expoziție despre diversitate pe scena artelor performative, precum și un concept store cu printuri de autor semnate de artiştii colaboratori ai programului W-S. Detalii despre evenimente: https://www.facebook.com/walknshoot/events/

* Institutul Cervantes, în colaborare cu Festivalul din Malaga – „Cine en espanol”, difuzează, pe canalul său de Vimeo, în perioada 7-28 mai, ciclul de filme „Zonazine documental en espanol”, cuprinzând patru documentare coproduse de artişti din Europa şi America Latină, o mostră a caracterului internaţional (prin tematică, geografie şi sfere de interes) de care dă dovadă acest gen cinematografic. Aceste filme oferă perspectiva celuilalt, îndepărtată, dar nu străină, un aspect cultivat în ultima vreme de documentarul hispanoamerican. Toate filmele vor fi disponible, cu subtitrare în limba engleză, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes timp de 48 de ore, începând cu ora 21:00 din ziua programată. Programul zilei:

• Filmul ”Baracoa” de Pablo Briones, Sean Clark şi Jace Freeman (Columbia-Elveţia, 2019)

* Teatrul „Stela Popescu” revine în faţa publicului său cu spectacolul „Femeia, eterna poveste”, o poveste interbelică în regia lui Attila Vizauer, pe un scenariu de Ema Stere, scenografia Anca Albani, coregrafia Ioana Macarie, avându-i în distribuţie pe actorii Ana Maria Ivan, Cristian Neacşu, Sorin Aurel Sandu, Viorel Păunescu, soliști vocali Crina Matei şi Daniel Filipescu, instrumentişti Gabriel Stănescu – vioară, Ionuț Preda – acordeon, Alexandru Burcă – pian, Raul Kusak aranjament muzical – ora 19:00 (21 şi 28 mai)

* Are loc premiera – online – a filmului „LUCA”, de Horațiu Mălăele. Filmul va rula și în cinematografele rămase deschise. După terminarea difuzării filmului, va urma o sesiune de Q&A, cu participarea lui Horațiu Mălăele și a actorilor principali. Sesiunea va fi moderată de Irina Margareta Nistor.

* Timișoara: Teatrul Național Timișoara s-a redeschis publicului după mai mult de jumătate de an în care întâlnirea cu spectatorii a avut loc exclusiv în spațiul virtual, prin transmisiuni în direct ale spectacolelor din repertoriul său. Din programul zilei:

• ora 19:00 – Are loc spectacolul „Povestea acelor oameni care într-o seară s-au adunat în jurul unei mese de Radu Iacoban”, spectacol prezentat publicului pentru prima dată în formula live – la Sala 2

– S-a întâmplat într-o zi de 21 mai

* Acum 663 de ani (1358), în Franţa a început marea răscoală ţărănească antifeudală, cunoscută sub numele de „La Jacquerie”, care a durat până pe 10 iunie, același an. Răscoala (condusă de Guillaume Charles şi care s-a desfăşurat în nordul şi nord-vestul ţării) a fost înfrântă de armata regelui Carol al II-lea de Navarra şi a fost urmată de o represiune sângeroasă

* Cu 168 de ani în urmă (1853) era inaugurat primul acvariu public din lume, în incinta Regent’s Park din Londra. A fost deschis la grădina zoologică din Londra şi era denumit „Fish House” („Casa Peştilor”). Prima utilizare a cuvântului acvariu aparţine lui Philip Henry Gosse care a optat pentru acest termen în schimbul lui „vivarium acvatic”. În 1858, Edward Edwards a patentat acvariul cu toate laturile din sticlă şi cu un rezervor dedesubtul acestuia pentru crearea unui curent uşor de circulare a apei în bazin

* Acum 129 de ani (1892), la „Teatro dal Verme” din Milano, a avut loc premiera operei în 2 acte „Paiaţe”, de Ruggiero Leoncavallo, titlul original „Pagliacci”; autorul libretului este chiar compozitorul

* Cu 117 ani în urmă (1904) era fondată, la Paris, Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie – FIFA (peste două zile, la 23 mai, a fost ales primul preşedinte al FIFA, în persoana francezului Robert Guérin). Actualul preşedinte este elveţianul de origine italiană, Gianni Infantino, ales la 26 februarie 2016, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Congresului FIFA, care i-a urmat în funcţie lui Joseph Blatter, acesta prezentându-şi demisia pe 2 iunie 2015, în urma unui scandal de corupţie

* În urmă cu 111 ani (1910) a luat fiinţă „Muzeul Simu”, care conţinea opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini adunate de colecţionarul de artă Anastase Simu (1854-1935). În 1927 acesta a dăruit casa şi întreaga colecţie statului. Odată cu demolarea clădirii în 1960, colecţia de artă a fost dispersată în mai multe muzee (21.V/3.VI)

* Cu 67 de ani în urmă (1954) apărea Decretul nr. 183 privind ratificarea de către România a Convenţiilor internaţionale pentru protecţia victimelor de război (încheiate la Geneva la 12.VIII.1949). Textul, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 21 mai 1954, a intrat în vigoare în aceeași zi

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de la premiera spectacolului „Cum vă place”, de William Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, cu Clody Bertola în rolul Rosalindei, moment de referinţă pentru dezvoltarea teatrului românesc

* În urmă cu 39 de ani (1982) trupele britanice au atacat Insulele Malvine (Falkland), fiind lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie. Pe 21 mai a avut loc o debarcare amfibie a trupelor britanice în Port San Carlos, pe insula principală a arhipelagului. La 2 aprilie trupele argentiniene debarcaseră în Insule, declanşând „Războiul Malvinelor”, fapt ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. Războiul s-a încheiat la 15 iunie, acelaşi an, cu victoria Marii Britanii

* Acum 29 de ani (1992) Parlamentul a adoptat Legea audiovizualului nr. 48/1992, publicată în 25 mai, în Monitorul Oficial nr. 104. Legea a suferit mai multe completări şi modificări ulterioare. Legea a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie 1992 și de Camera Deputaților în ședința din 19 mai 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituția României

* Acum 17 ani (2004) a avut loc, la Moscova, prima reuniune la nivel înalt între Federația Rusă și reprezentanții celor 25 de state membre ale Uniunii Europene, la acea vreme. A fost semnat un protocol prin care se afirma susţinerea Rusiei de către UE pentru aderarea la Organizaţia Mondială a Comerţului

* Într-o zi de 21 mai, acum 16 ani (2005), melodia „Let me try”, interpretată de Luminiţa Anghel şi trupa „Sistem”, a câştigat locul al treilea la Concursul Eurovision de la Kiev (Ucraina), după Grecia şi Malta, melodie românească cel mai bine plasată, până în acel moment, în clasamentul concursului

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

–  Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

–  Sf. Elena, mama împăratului Constantin (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1826: S-a născut (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi , Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (m. 1887) – 195 de ani

– 1836: A murit poetul Barbu Paris Mumuleanu (n. 1794) – 185 de ani

– 1855: S-a născut (în Ucraina) Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1920)

– 1880: S-a născut Tudor Arghezi (pseudonimul lui Ion N. Theodorescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1967)

– 1881: S-a născut pictorul şi graficianul Iosif Iser; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1958) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (m. 1954) – 135 de ani

– 1887: S-a născut Florica Musicescu, pianistă şi profesoară; considerată una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti (m. 1969)

– 1887: S-a născut naturalistul şi preotul greco-catolic Alexandru Borza; întemeietorul geobotanicii în România; fondatorul Grădinii botanice a Universităţii din Cluj; a participat activ la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1918; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1971)

– 1892: A murit Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti cu subiect din geologia României, „Calcarul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1886 (n. 1831)

– 1897: S-a născut Smaranda Brăescu, pilot şi paraşutist; pionieră a aviaţiei sportive româneşti; prima femeie din România care a obţinut brevet internaţional de paraşutism (Berlin, 1928) şi brevet de pilot de aviaţie (Clevlend, SUA, 1933); campioană mondială la paraşutism cu record mondial feminin (6.000 de metri, în 1931) şi record mondial absolut (7.233 de metri, în 1932) (m. 1948)

– 1897: A murit Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1819

– 1899: S-a născut Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (m. 1992)

– 1906: S-a născut scriitoarea Profira Sadoveanu (m. 2003) – 115 ani

– 1914: S-a născut Dumitru Florea-Rarişte poet, publicist şi traducător (m. 1989)

– 1915: S-a născut Mircea Petrescu-Dîmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2013)

– 1923: S-a născut Egon Marc Löwith, sculptor, pictor şi grafician (m. 2009)

– 1925: S-a născut istoricul Lucia Dalia Aramă (m. 2003)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul şi folcloristul Constantin Arvinte (m. 2021) – 95 de ani

– 1927: S-a născut dirijorul Constantin Petrovici (m. 2007)

– 1927: S-a născut medicul Iulian Mincu, profesor doctor, om politic, fost ministru al sănătăţii între anii 1992 şi 1996; a fondat, în 1993, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. C. Paulescu” (m. 2015)

– 1932: S-a născut Ileana Vulpescu, filologă, lexicografă, prozatoare şi traducătoare; cel mai cunoscut roman al său, „Arta conversației”, a reușit să ajungă best-seller înainte de 1989  (m.2021)

– 1932: S-a născut Henri Zalis, istoric şi critic literar, prozator şi traducător (m. 2016)

– 1933: S-a născut poetul şi filologul Horia Zilieru (pseudonimul lui Gheorghe Iancu)

– 1937: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Constantin Eretescu, prozator, eseist, semiotician, etnograf, jurnalist şi professor; stabilit, din 1980, în SUA

– 1953: S-a născut poetul, eseistul, publicistul şi editorul Călin Vlasie

– 1964: A murit Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1897/1898)

– 1973: A murit (la Ottawa, Canada) matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906)

– 1981: A murit Ioan Cuşa, poet şi editor stabilit în Franţa (n. 1925) – 40 de ani

– 1991: A murit (împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia/Italia, unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (n. 1950) – 30 de ani

– 1994: A murit actorul Ştefan Tapalagă (n. 1933)

– 1995: A murit general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 1997: A murit bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (n. 1924)

– 2012, 21/22: A murit Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (n. 1929)

– 2014: A murit compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul constructor Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor; de numele său se leagă câteva construcţii importante din Capitală: Casa Scânteii (Casa Presei Libere de astăzi), Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, hotelul Athenee Palace etc.; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1915)

– 2017: A murit sculptorul Petre Grăjdeanu (n. 1937)

– 2018: A murit Mircea Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Portugalia: Reuniune informală a miniștrilor UE pentru afaceri economice și financiare (21 – 22 mai)

– Washington: Președintele sud-coreean, Moon Jae-in, va efectua o vizită la Casa Albă, pentru discuții cu președintele SUA, Joe Biden

– Roma: Italia găzduiește summitul G20 privind criza mondială a sănătății

– Grecia: Redeschiderea cinematografelor în aer liber

-Polonia: Redeschiderea cinematografelor, teatrelor, grupurilor filarmonice, instituțiilor culturale

-Italia: Începând cu această dată, centrele comerciale vor rămâne deschise şi la sfârşit de săptămână

– Apia, Samoa: Alegeri generale

– Moscova: Termenul limită pentru plecarea diplomaților americani expulzați

– Paris: Carrefour – adunarea generală a acționarilor

– Florența, Italia: Conferința avocaților și magistraților pentru a discuta despre reexaminarea procesului lui Dante

– Istanbul: Reluarea procesului omului de afaceri Osman Kavala pentru implicare în puciul eșuat din 2016

– Durban, Africa de Sud: Procesul unui fost șef de poliție într-un caz de corupție în timpul Cupei Mondiale din 2010

– Riga, Letonia: Campionate Mondiale de hochei pe gheață (21 mai – 6 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Diversitate Culturală, pentru Dialog şi Dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), marchează nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea şi pacea globală şi recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii

– „Ziua Internațională a Ceaiului” a fost stabilită la această dată prin Rezoluția 74/241 a Organizației Națiunilor Unite, adoptată la 21 decembrie 2019, cu scopul de a informa publicul cu privire la importanţa ceaiului pentru dezvoltarea rurală şi a mijloacelor de viaţă durabile, în ţările cultivatoare. Anterior aceasta a fost sărbătorită pe 15 decembrie, din 2005, în țări producătoare de ceai precum India, Sri Lanka, Nepal, Vietnam, Indonezia, Bangladesh, Kenya, Malawi, Malaezia, Uganda și Tanzania

– „Ziua Mondială a Migraţiei Peştilor”; marcată din 2014, la iniţiativa World Fish Migration Foundation, ziua urmăreşte promovarea, la nivel global, a unei mai mari conştientizări a importanţei peştilor migratori de apă dulce şi din râurile cu curgere liberă

– „Food Revolution Day” (Ziua revoluţiei mâncării); sărbătorită la nivel internaţional, în a treia vineri din luna mai, mişcarea a fost iniţiată de bucătarul britanic Jamie Oliver, protagonist a numeroase show-uri TV culinare, precum şi autor al unor cărţi care-şi propun să inspire şi să educe oamenii în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos (renunţarea la mâncarea de tip fast food şi întoarcerea la obiceiul sănătos de a găti)

– 1265, 21.V (sau ~ până la 20.VI): S-a născut poetul italian Dante Alighieri (m. 1321). NOTĂ: Site-ul http://answers.encyclopedia.com/question/dante-alighieri-born-162810.html dă ca dată a naşterii 27 mai 1265, http://reformationanglicanism.ro/2014/05/15-may-1265-ad-dante-alighieri-born.html menţionează 15 mai 1265, iar http://www.divinecomedy.org/notes/chronology.htm şi http://www.lifeinitaly.com/heroes-villains/dante-alighieri.asp data de 29 mai 1265

– 1471: S-a născut Albrecht Dürer, pictor şi gravor german (m. 1528) – 550 de ani

– 1639: A murit Tommaso Campanella, teolog şi filosof italian (n. 1568)

– 1688: S-a născut Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (m. 1744)

– 1792: S-a născut Gaspard-Gustave Coriolis (Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit „efectul Coriolis”; de numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic (m. 1843)

– 1844: S-a născut pictorul post-impresionist francez Henri Rousseau (m. 1910)

– 1849: S-a născut Édouard-Henri Avril, cunoscut şi ca Paul Avril, artist comercial, desenator, ilustrator şi pictor francez (m. 1928)

– 1855: S-a născut poetul belgian de limbă franceză Émile Verhaeren (m. 1916)

– 1858: A murit Charles-Louis Havas, bancher, traducător şi jurnalist francez; creatorul Agenţiei Havas (Paris,1835), prima agenţie de presă din lume (n. 1783)

– 1860: S-a născut medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; contribuţii în domeniul electrofiziologiei; promotor al electrocardiografiei (1906); Premiul Nobel pentru medicină pe 1924 (m. 1927)

– 1873: S-a născut Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (m. 1941)

– 1878: S-a născut Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (m. 1930)

– 1894: A murit fizicianul german August Kundt (n. 1839)

– 1895: A murit Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (n. 1819)

– 1904: S-a născut Robert Montgomery, actor de film, regizor şi producător american (m. 1981)

– 1911: S-a născut editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (m. 2013) – 110 ani

– 1916: S-a născut scriitorul american Harold Robbins (m. 1997) – 105 ani

– 1921: S-a născut fizicianul rus Andrei Saharov; contribuţii în domeniul fizicii particulelor elementare şi al armelor termonucleare; conducător al grupului care a fabricat bomba cu hidrogen sovietică; s-a opus experienţelor nucleare, raliindu-se, în 1966, disidenţei intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului; a fost unul dintre cei mai curajoși critici ai regimului și un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale; exilat în localitatea Gorki, în perioada 1980-1986; Premiul Nobel pentru pace pe 1975 (m. 1989) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Dorothy Hewett, romancieră, poetă, libretistă, dramaturg şi feministă de origine australiană (m. 2002)

– 1928: A murit Hideyo Noguchi, cunoscut şi sub numele de Seisaku Noguchi, medic bacteriolog japonez, care a descoperit agentul etiologic al sifilisului în 1911 (n. 1876)

– 1929: A murit arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (n. 1847)

– 1933: S-a născut trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (numele la naştere: Anthony Esmond Sheridan McGinnity), cunoscut pentru colaborarea lui cu trupa „The Beatles”, în anii de început ai acesteia (m. 2013)

– 1943: S-a născut Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice The Animals; a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame în 1994 și în Hollywood’s Walk of Fame în 2001, împreună cu ceilalți membri ai grupului (m. 2021)

– 1945: S-a născut actorul american Richard Hatch (m. 2017)

– 1948: S-a născut interpretul şi compozitorul britanic de rock şi pop Leo Sayer (numele real: Gerard Sayer)

– 1949: A murit Klaus Mann, scriitor american de origine germană, fiul scriitorului Thomas Mann (n. 1906)

– 1964: A murit James Franck, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1925, pentru descoperirea legilor care guvernează impactul dintre un electron şi un atom (n. 1882)

– 1991: A murit (asasinat) Rajiv Gandhi, om politic indian, prim-ministru al Indiei în perioada 1984-1989 şi preşedinte al partidului aflat la putere, Congresul Naţional Indian; accede la conducerea ţării la 31.X.1984, după uciderea mamei sale, fostul premier Indira Gandhi (n. 1944) – 30 de ani

– 2000: A murit scriitoarea britanică Barbara Cartland; în cei 75 de ani de carieră a scris 723 de romane; în cursul celor 18 ani de apogeu ai carierei, „doamna în roz” (cum era numită din cauza slăbiciunii pentru toaletele roz) a semnat în medie 23 de romane pe an, motiv pentru care figurează în „Cartea recordurilor” ca scriitoarea cea mai prolifică din lume (n. 1901)

– 2000: A murit Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (n. 1904)

– 2002: A murit Niki de Saint Phalle, pictoriţă şi sculptoriţă franceză (n. 1930)

– 2013: A murit Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (n. 1950)

– 2020: A murit Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 20 mai

Publicat de Codrin RAITA, 20 mai 2021, 05:00 / actualizat: 22 mai 2021, 8:34

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

-Uniunea Europeană

*Strasbourg, Franța: Decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la o plângere pentru încălcarea libertăților, împotriva guvernului român, pentru izolarea împotriva Covid-19

-Academie

* Fundația EUROLINK-Casa Europei prin Catedra Internațională Onorifică ”Jean Bart”, proiect fondat în parteneriat cu Academia Română (2012), alături de USH Pro Business – Secretariatul Executiv al Consiliului Consultativ SUERD organizează dezbaterea cu tema “reziliența și societatea civilă”, cu participarea autorităților și a Punctului de Contact SUERD – între orele 10:30 – 13:30. Printre teme se află: “Interdependența dintre redresare și reziliență Uniunea Europeană, prin instituțiile sale cheie – Parlament și Comisie – a conturat un proces etapizat care să refacă în ritm accelerat consecințele economice în urma pandemiei”

– Învățământ, Cercetare

* Are loc proba la Limba maternă din cadrul Evaluării Naționale pentru clasa a IV-a, desfășurate în perioada 18 – 20 mai

* Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, în colaborare cu Universitatea de Stat din Moldova – Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea din Sofia – „Sf. Kliment Odhirski” – Departamentul de Radio şi Televiziune și Universitatea din Niš (Serbia) – Facultatatea de Filosofie, Departamentul de Comunicare şi Jurnalism, organizează Conferinţa Regională (online) „30 de ani de învăţământ jurnalistic şi de comunicare în fostele ţări comuniste din estul Europei – De la cucerirea libertăţii de exprimare, la comunicarea digitală”. Conferinţa se va organiza în sistem Webex, limbile de comunicare fiind româna şi engleza (20 – 21 mai)

– Cultură

* În perioada 12 – 23 mai, are loc Faza a doua a Concursului Internațional „George Enescu” 2020-2021, la Ateneul Român din București. Semifinalele, finalele şi recitalurile extraordinare vor putea fi vizionate în direct, online, pe platforma Concursului Enescu: https://www.festivalenescu.ro/concurs-2020/. Accesul la Semifinale va fi gratuit, iar cel la Finale şi restul concertelor se va face pe bază de bilet sau de abonament plătit. Fiecare concert este disponibil pentru vizionare, în baza codului, 12 ore de la începerea acestuia, dar nu pe mai multe dispozitive simultan.Programul zilei:

• ora 19:00 – Recital Roland Pöntinen, la Ateneul Român

* Oradea: Filarmonica de Stat Oradea  prezintă   “Medalion Beethoven” – concert simfonic sub bagheta dirijorului  Romeo Rîmbu – ora 19:00, la Sala de concerte „Enescu-Bartókˮ. În program:L. v. Beethoven: Uvertura – Coriolan, op. 62, Simfonia a III-a „Eroicaˮ în Mi bemol major, op. 55

* Timișoara: Facultatea de Muzică şi Teatru (FMT) a Universităţii de Vest Timişoara (UVT) organizează, în perioada 8 aprilie – 1 iulie, proiectul „Musicoolt”, care urmăreşte popularizarea muzicii contemporane. Proiectul este organizat de lectorul Gabriel Almaşi, recent câştigător al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru anul 2020, şi conferenţiarul Gabriel Mălăncioiu, ambii compozitori şi cadre didactice ale FMT-UVT. Întâlnirile Musicoolt vor avea loc din două în două săptămâni, joi seara, de la ora 19:00, pe platforma ZOOM, fiind transmise live şi pe pagina de Facebook a proiectului. Partenerii proiectului sunt Universitatea de Vest Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi – Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice. Din program:

• „Curiosul caz al minimalismului muzical: ce auzim şi ce ascultăm” – DanDe Popescu, Bucureşti

* Țările de Jos: Are loc cea de-a doua semnifinală a Eurovision Song Contest 2021, care se desfășoară la Rotterdam, sub sloganul „Open Up”. La ediţia cu numărul 65 a concursului participă – alături de România – alte 40 de ţări. Atât semifinalele, cât şi finala internaţională (22 mai) a ESC 2021 vor fi transmise live pe TVR

– S-a întâmplat într-o zi de 20 mai

* Acum 1696 de ani (325) s-a deschis oficial, la Niceea, Sinodul I Ecumenic, care a durat până la data de 25 august a aceluiaşi an. Atât la deschiderea întrunirii, cât şi la închidere a asistat însuşi împăratul Constantin, lucrările ţinându-se în sala de recepţie a palatului imperial din Niceea, sub conducerea episcopilor Eustaţiu al Antiohiei (324-330) şi Alexandru al Alexandriei (313-328). Acest prim Sinod prezintă o deosebită importanţă, deoarece a fost prima adunare a episcopilor din întreaga Biserică (318 Părinţi, conform Tradiţiei), în cadrul căreia s-au dezbătut probleme doctrinare fundamentale şi s-au luat decizii majore care privesc dreapta credinţă şi unitatea bisericii (a fost respinsă şi condamnată învăţătura lui Arie, s-a stabilit o primă formă a „Crezului” şi o primă regulă pentru calcularea datei Paştilor, s-a instituit şi o regulă pentru toate Sinoadele Ecumenice ce urmau a fi organizate ulterior)

* Acum 523 de ani (1498) expediţia lui Vasco da Gama, navigator şi explorator portughez, a atins ţărmul Indiei. La 8.VII.1497 Vasco da Gama a început prima călătorie pe mare din Europa, de la Belem/Lisabona, până în India, înconjurând Africa, şi deschizând, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia

* În urmă cu 156 de ani (1865) era inaugurată, la Bucureşti, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti, organizată din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui Petre S. Aurelian. În acelaşi an a fost organizată la Iaşi o expoziţie similară (20.V/1.VI)

* Cu 98 de ani în urmă (1923) apărea, la Bucureşti, până la 2.VI.1929, „revista teatrală, plastică, muzicală şi literară” „Clipa”, sub conducerea regizorului și scenaristului Horia Igiroşanu (n. 1896 – m. 1960)

* Cu 94 de ani în urmă (1927), între 20 şi 21 mai, a avut loc prima traversare aeriană fără escală a Oceanului Atlantic (New York-Paris), realizată de pilotul american Charles A. Lindbergh (1902-1974), la bordul monoplanului său „The Spirit of Saint Louis”. În dimineața zilei de vineri, 20 mai 1927, Charles Lindbergh a decolat de pe aerodromul Roosevelt din Mineola, New York, într-o încercare reușită de a zbura fără escală de la New York pe continentul european. În următoarele 33 de ore și 30 de minute, Lindbergh și aeronava Spirit of St. Louis au întâmpinat multe provocări înainte de aterizarea pe aeroportul Le Bourget de lângă Paris, Franța, la ora 22:22 sâmbăta, 21 mai 1927, completând prima traversare a Atlanticului

* Acum 93 de ani (1928) căpitanul Gheorghe Bănciulescu (1898-1935), primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun/Cehoslovacia, în septembrie 1926, şi amputate ulterior), obţinea locul I la concursul internaţional de la Băneasa

* Cu 72 de ani în urmă (1949) apărea Decretul 216 în care erau prevăzute măsurile privind organizarea radioficării şi radiodifuziunii în Republica Populară Română. Societatea Română de Radiodifuziune şi-a schimbat denumirea în Comitetul de Radioficare şi Radiodifuziune. La 11.V.1949 s-a dat în folosinţă prima staţie de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti

* Acum 72 de ani (1949) Marea Adunare Națională emitea Decretul nr. 218 privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT) de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949. Sub această denumire au funcţionat, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (nimic nu putea fi imprimat fără viză, pe fiecare pagină, din partea DGPT)

* Tot acum 72 de ani, prin Decretul nr. 217 (publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949), se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador” (societate constituită la 16.VI.1921); primul director al „Agerpres” – Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. La 15/27.III.1889 a fost înfiinţată, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp, prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă” sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română. Subordonată Ministerului Afacerilor Străine, Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi–a încetat temporar activitatea, datorită primului război mondial. La 16.VI.1921 a fost constituită, la Bucureşti, Societatea „Orient Radio – Rador”, agenţie telegrafică de presă, în cadrul căreia statul român deţinea, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor. Prin Legea din 24.III.1926 devenea „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”

* Cu 63 de ani în urmă (1958), la Consfătuirea de la Moscova a Comitetului Politic Consultativ al statelor membre Tratatului de la Varşovia, desfășurată între 20 şi 24 mai, s-a aprobat (în ultima zi a consfătuirii), hotărârea privind retragerea tuturor trupelor sovietice staţionate în România, justificându-se această măsură prin faptul că ţara noastră nu avea graniţă comună cu nicio ţară nesocialistă şi nu era, deci, ameninţată direct de forţele militare ale NATO. Trupele sovietice staţionate din 1944, fără întrerupere, pe teritoriul României au fost retrase, în urma tratativelor lui Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Nikita Hruşciov, în lunile iunie şi iulie ale aceluiaşi an

* Acum 31 de ani (1990) au avut loc primele alegeri libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional). Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693, alegerile fiind câștigate de Ion Iliescu și FSN

* Într-o zi de 20 mai, acum 16 ani (2005), regizorul Cristi Puiu a obţinut Marele premiu al Festivalului de film de la Cannes la secţiunea „Un certain regard”, consacrată tinerilor regizori, pentru lung-metrajul „Moartea domnului Lăzărescu”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Financiarului Militar”, marcată din anul 2006 (- 15 ani). Înaltul Decret Regal nr.6625/20.05.1891 a consfinţit înfiinţarea în cadrul Ministerului de Război a Direcţiei a 7-a a contabilităţii controlului şi pensiilor. Acest act constituie momentul de referinţă în istoria oştirii române, în dezvoltarea şi afirmarea structurii financiar-contabile

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V-20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 145 de ani

– 1895: S-a născut chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1969)

– 1899: S-a născut matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (m. 1962)

– 1907: S-a născut actorul de teatru şi film Niki Atanasiu (m. 1967)

– 1913, 20.V/2.VI: S-a născut Ion Dumitrescu, compozitor de muzică cultă şi profesor (m. 1996)

– 1914: S-a născut Corneliu Coposu, jurist şi om politic ţărănist; preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1989-1995); membru marcant al Partidului Naţional Ţărănesc şi secretar politic (1937-1947) al lui Iuliu Maniu; arestat şi condamnat la muncă silnică între anii 1947 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România) (m. 1995)

– 1918: S-a născut (la Chişinău) George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător (m. 1987)

– 1929: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut Geo Şerban, istoric şi critic literar, editor

– 1938: S-a născut Dan Mănucă, critic şi istoric literar, traducător şi profesor (m. 2017)

– 1945: S-a născut Mircea Drăgan, compozitor, instrumentist şi orchestrator; fost membru al formaţiilor „Sideral”, „Mondial” şi „Romanticii”

– 1946: S-a născut George Lusztig, unul dintre cei mai importanţi matematicieni ai secolului XX, profesor american, originar din România – 75 de ani

– 1960: S-a născut Valeriu V. Cotea, horticultor, oenolog și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 2019

– 1961: S-a născut Viorel Gavrilă, compozitor şi dirijor – 60 de ani

– 1961: S-a născut soprana Bianca Ionescu – 60 de ani

– 1969: A murit Victor Daimaca, astronom şi matematician; cercetări de astronomie fotografică (a descoperit, în 1943, două comete care-i poartă numele) (n. 1892)

– 1974: A murit Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (n. 1895)

– 1974: A murit silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1978: S-a născut Dan Sociu, poet, prozator şi jurnalist

– 1988: A murit medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, pe care a aplicat-o curent, sub numele de „Gerovital”; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)

– 2013: A murit istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (n. 1939)

– 2016: A murit teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (n. 1951) – 5 ani

– 2017: A murit Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (n. 1944)

– 2020: A murit ÎPS Pimen Zainea (prenumele la botez: Vasile), arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor (din 1991) (n. 1929) – 1 an

– 2020: A murit Alice Mănoiu, critic de film şi jurnalistă (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului UE pentru afaceri externe (Comerț)

– Bruxelles: Dezbatere privind menținerea fluxului de date cu caracter personal între UE și Regatul Unit după Brexit

– Viena: Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva și președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, vor susține discursuri în cadrul conferinței despre „Gen, bani și finanțe” (20 – 21 mai)

– Belgrad: În Serbia începe producția de vaccin rusesc Sputnik V

– Paris: Procesul fostului președinte Nicolas Sarkozy și al altor 13 inculpați în dosarul Bygmalion pentru finanțarea ilegală a alegerilor prezidențiale din 2012 (20 mai – 22 iun.)

– Stuttgart, Germania: Daimler prezintă un raport de progres privind reorganizarea grupului și IPO a ramurii de vehicule grele

– Londra: Easyjet – rezultate la jumătatea anului

-Paris: Hotărârea Curții de Apel din Paris cu privire la responsabilitatea certificatorului TÜV în cazul implanturilor PIP

– Berlin: Briefing de presă al Biroului Federal de Statistică privind comerțul exterior german în primul trimestru al anului 2021

-Bruxelles: Licitație de opere de artă digitale în NFT, o premieră în Europa

– Paris: Publicarea „Nos Vérités – My American Dream”, ediția franceză a memoriilor vicepreședintelui american, Kamala Harris

– Paris: Hotărârea Curții de Apel din Paris privind responsabilitate certificatorului TÜV în cazul implanturilor PIP

– Beirut: Sirienii din străinătate votează pentru alegerile prezidențiale

– Wenchang, China: Lansarea preconizată a navei-cargo Tianzhou-2 către stația spațială chineză

– Porto, Portugalia: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), Raliul Portugaliei (20 – 23 mai)

Aniversări – Comemorări

– 20-21.V: „Ziua Maritimă Europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării; anul acesta vor avea loc o serie de evenimente în Den Helder, Olanda și on-line

– „Ziua Internaţională a Metrologiei”; la 20.V.1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură (tratat la care România a aderat la 10/22.III.1883). NOTĂ: În România „Ziua metrologiei” este marcată în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001

– „Ziua Mondială a Albinelor” se sărbătoreşte în scopul evidenţierii importanţei albinelor și a altor polenizatoare pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, a rolului crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor şi promovarea siguranţei alimentare şi a alimentaţiei precum şi a necesității conservării albinelor în contextul schimbărilor climatice; data aleasă reprezintă ziua de naştere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier şi un expert important al apiculturii moderne. Ziua a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 2017, la propunerea Asociaţiei Apicultorilor din Republica Slovenia

– Ziua naţională a Republicii Camerun; aniversarea adoptării Constituţiei – 1972

– 1506: A murit navigatorul genovez Cristofor Columb; din 1492 în serviciul Spaniei, a întreprins (până în 1504) patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud; ziua de 12.X.1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă) (n. ~1451) – 515 ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.V.1506

– 1759: S-a născut arhitectul american de origine britanică William Thornton; printre realizările sale se numără proiectul Capitoliului din Washington D. C., sediul Congresului federal, unul dintre simbolurile SUA (m. 1828)

– 1799: S-a născut Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist şi jurnalist francez; considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și al romanului fantastic (m. 1850)

– 1806: S-a născut John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician, publicist şi economist englez; unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului (m. 1873) – 215 ani

– 1822: S-a născut Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (m. 1912)

– 1830: S-a născut Hector Malot, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori francezi; a scris mai multe romane dar este cunoscut mai ales pentru romanul „Singur pe lume” (m. 1907)

– 1834: A murit marchizul de La Fayette (Marie Joseph Motier), general şi om politic francez; conducător militar în războiul de independenţă din America (1775-1783); în timpul Revoluţiei franceze a organizat şi a condus Garda Naţională (iulie 1789); autor al unor „Memorii” (n. 1757)

– 1841: A murit José María Blanco White, cunoscut și ca José María Blanco y Crespo, scriitor și gânditor spaniol; considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți autori ai timpului său (n. 1775) – 180 de ani

– 1851: S-a născut Emile Berliner, inginer şi inventator american de origine germană, inventatorul gramofonului (m. 1929) – 170 de ani

– 1860: S-a născut chimistul german Eduard Büchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1907 (m. 1917, la Focşani, în timpul Primului Război Mondial)

– 1864: A murit poetul romantic englez John Clare (n. 1793)

– 1876, 20.V/1.VI: A murit Hristo Botev, poet şi patriot bulgar (n. 1847/1848) – 145 de ani

– 1882: S-a născut scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1928 (m. 1949)

– 1896: A murit Clara Schumann, pianistă şi compozitoare germană (n. 1819) – 125 de ani

– 1908: S-a născut actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului în anii ’30-’40 ai secolului XX (m. 1997)

– 1913: S-a născut inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (m. 2001)

– 1918: S-a născut Edward B. Lewis, genetician american, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1995, alături de Christiane Nüsslein-Volhard, Eric F. Wieschaus (m. 2004)

– 1920: S-a născut pianista americană Hephzibach Menuhin (m. 1981)

– 1920: A murit Emil Ábrányi, poet, jurnalist, traducător și politician maghiar, fiul compozitorului Kornél Ábrányi (n. 1850)

– 1921: S-a născut scriitorul german Wolfgang Borchert (m. 1947) – 100 de ani

– 1925: S-a născut inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (m. 2001)

– 1935: S-a născut Jacques Salomé, psihosociolog, formator, profesor, scriitor şi poet francez; a creat metoda ESPERE (Energie Specială Pentru o Ecologie Relaţională Esenţială), care oferă oamenilor un mod de a relaţiona viabil, facil şi eficient

– 1940: A murit Verner Von Heidenstam, poet şi prozator suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe 1916 (n. 1859)

– 1943: S-a născut cântăreţul italian de muzică uşoară Al Bano (numele real: Albano Carrisi)

– 1944: S-a născut Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (m. 2014)

– 1946: S-a născut Cher (Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață, actriță, compozitoare, producătoare de filme, designer de modă și autoare americană de origine armeană; supranumită „Zeița muzicii pop” – 75 de ani

– 1946: A murit Jacob Christian Hansen Ellehammer, ceasornicar și inventator danez (n. 1871) – 75 de ani

– 1947: A murit fizicianul german Philipp Lenard; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1905 (n. 1862)

– 1955: S-a născut compozitorul polonez Zbigniew Preisner, unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori de muzică de film

– 1957: A murit Gilbert Murray, filolog şi umanist englez de origine australiană (n. 1866)

– 1989: A murit John Hicks, economist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, alături de Kenneth J. Arrow (n. 1904)

– 2000: A murit flautistul francez Jean-Pierre Rampal (n. 1922)

– 2002, 20/21: A murit Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist, istoric al ştiinţei şi scriitor american; în cărţile sale a popularizat teoria evoluţiei (n. 1941)

– 2005: A murit filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (n. 1913)

– 2009: A murit scriitorul francez Pierre Gamarra (n. 1919)

– 2009: A murit Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (n. 1944)

– 2011: A murit jurnalistul italian Roberto Morricone, fondatorul şi primul director al canalului de ştiri al televiziunii italiene publice RAI (n. 1941) – 10 ani

– 2012: A murit inginerul american Eugene Polley, inventatorul primei telecomenzi fără fir pentru televizoare, în 1955 (n. 1915)

– 2012: A murit Robin Gibb, solist vocal, compozitor şi instrumentist britanic; unul din cei trei fraţi care au fondat formaţia „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit Ray (Raymond Daniel) Manzarek, muzician american, membru fondator, alături de Jim Morrison, al trupei „The Doors” (n. 1939)

– 2016: A murit Kang Sok Ju, diplomat şi politician nord coreean, arhitectul diplomaţiei nucleare nord-coreene (n. 1939) – 5 ani

– 2019: A murit Niki Lauda (nume complet: Andreas Nikolaus Lauda), pilot de Formula 1 (triplu campion mondial) și om de afaceri austriac; a fondat compania aeriană „Lauda Air” (n. 1949)

Calendarul zilei – 19 mai

Publicat de Codrin RAITA, 19 mai 2021, 05:00 / actualizat: 19 mai 2021, 11:43

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

*ora 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online) – Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera deputaților

*ora 830 – Ședinţa în plen (prezență fizică și online)

*ora 12:00 –  Vot final

* la încheierea votului final (prezență fizică și online) – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

-Juridic

*Conferința internațională „Un an de pandemie în lumea juridică europeană / One year of pandemic in the European legal world” are loc online, de la ora 13:00 (ora României).  Partener media: JURIDICE.ro. Moderator: Av. Paul Filip Ciucur, Maier | Ciucur & Asociații. Speakers / Lectori:

• Av. prof. univ. dr. Lucian Bercea, Decanul Facultății de Drept din Timișoara, UVT: „Facilitățile acordate debitorilor din contractele de credit bancar afectați de instituirea stărilor excepționale”;
• Av. Oscar-Heinrich Berning, Frankfurt am Main: „(i) Legal issues connected with home office (general employment law and safety at work); (ii) Short-time work and dismissal of employees”;
• Av. conf. dr. Lucian Bojin, Facultatea de Drept UVT, Partener Valentin & Asociații: „Pandemia și forța majoră în executarea contractelor”;
• Av. dr. Thierry Edmond, Strasbourg: „Prelungirea termenelor în materia supraîndatorării persoanelor fizice”;
• Jud. Jiri Hradek, PhD. LLM, Univerzita Karlova / Charles University Praga, Lawyer at Zeppellin CZ Sro: „State Liabilty for Vaccination in the context of COVID-19”;
• Jud. drd. Flavius Moțu, președinte al Tribunalului Specializat Cluj: „Contractele de închiriere a spațiilor comerciale în perioada pandemiei”.
• Jud. dr. Csaba Nasz, Înalta Curte de Casație și Justiție: „Efectele pandemiei Covid-19 asupra activității instanțelor de judecată. Privire specială asupra Curții de Apel Timișoara”;
• Av. conf. univ. dr. Radu Rizoiu, prodecan Facultatea de Drept, UB: „(Cât de mult) Poate interveni instanța în contracte(le bancare)?”;
• Jud. Iuliana Taloș, Curtea de Apel Timișoara: „Impreviziunea în contextul pandemiei”;
• Av. Stan Tîrnoveanu, Partener Senior în cadrul Societăţii de Avocaţi Zamfirescu, Racoti, Vasile & Partners: „Adaptarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență în perioada pandemiei”.

– Social

* Organizația Salvați Copiii, alături de NEPI Rockcastle, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară, organizează, în perioada aprilie-septembrie, o serie de 5 webinarii și 5 workshop-uri gratuite în cele mai importante centre comerciale din portofoliul companiei: Promenada Mall, City Park Mall Constanța, Promenada Mall Sibiu, Shopping City Târgu Mureș și Ploiești Shopping City. În cadrul dezbaterilor online reunite sub conceptul „Părinte responsabil în era digitală” sunt abordate cinci dintre cele mai importante teme legate de siguranța copiilor pe internet, pe care părinții simt că nu le stăpânesc, având nevoie de informare și ghidaj: cyberbullying-ul, știrile false, rețelele sociale, relaționarea cu copiii și riscurile ascunse ale internetului (de tipul groomingului sau conținutului dăunător). Întâlnirile, care vor fi moderate de Gabriela Alexandrescu, pot fi urmărite live pe pagina de Facebook a Organizației Salvați Copiii. Din program:

• ora 11:00 – Alături de Ioana Chicet Macoveiciuc (Autor de carte și de blog) și Oana Moșoiu (Lector universitar, dr. în Științele Educației), vom aborda tema legată de relaționarea cu copiii în era digitală

– Economic

* Cluj-Napoca: Cluj IT Cluster organizează, în perioada 19 – 21 mai, cea de-a noua ediție a conferinței Cluj Innovation Days, care își propune să analizeze noi modele de sustenabilitate în business și tehnologie, aducând împreună specialiști din industrii diverse și punând bazele unor cooperări importante între parteneri din țară și străinătate. Cea de-a noua ediție a conferinței Cluj Innovation Days este organizată în cadrul programului Future Skills, implementat de Cluj IT Cluster în parteneriat cu Asociația Patronilor și Meseriașilor Cluj și Școala Informală de IT. Anul acesta conferința va avea loc în mediul online. Accesul la activitățile conferinței este gratuit, iar cei interesați să participe se pot înscrie urmând instrucțiunile disponibile de pe website-ul conferinței. Pentru mai multe detalii: https://clujinnovationdays.com/

– Învățământ, Cercetare

* Are loc proba la Matematică din cadrul Evaluării Naționale pentru clasa a IV-a, desfășurate în perioada 18 – 20 mai

* Timişoara: Fundaţia Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu organizează între 14 și 22 mai o serie de evenimente ştiinţifice şi culturale, prin care România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic – dr. ing. Dumitru Prunariu. În cadrul acestora, personalităţi internaţionale şi astronauţi din SUA, Rusia, Japonia şi ţări europene vor transmite mesaje aniversare, inclusiv de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Printre invitaţi, pe lângă cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vor fi şi Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei Române şi Marius-Ioan Piso – preşedintele Agenţiei Spaţiale Române. Evenimentele vor avea loc atât fizic, în Bucureşti, Braşov şi Timişoara cât şi online, pe canalele de social media ale Fundaţiei şi ale partenerilor. Cu ocazia aniversării Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială şi Monetăria Statului a emis o medalie aniversară şi insigne dedicate evenimentului. Programul zilei:

• ora 11:00 – Eveniment în Aula Universităţii de Vest – Timişoara

-Mass-Media, Publicitate

* Iași: A patra ediție a nonconformistului muzeu Made in RO dedicat publicității și brandurilor românești, de care s-au bucurat deja peste 35.000 de vizitatori, va avea un format special anul acesta, fiind organizată ca o caravană expozițională în trei orașe din țara, respectiv la ansamblul Palas, în Iași (19-27 mai), la Iulius Town, Timisoara (1-13 iunie), și la Iulius Mall, în Cluj-Napoca (1-14 octombrie), între orele 10:00-21:00. Intrarea este gratuită. Detali: pe website-ul oficial al muzeului – https://muzeulpublicitatii.ro/, precum și pe pagina de Facebook și Instagram

– Cultură

* Institutul Cultural Maghiar din București organizează un concert de orgă susținut de Erich Türk – ora 18:00, la Biserica reformată Calvineum, Str. Luterană nr. 13b. Biserica din Bucureşti are o orgă nouă achiziţionată cu sprijinul financiar primit din partea Secretariatului pentru Politica Națională din Ungaria prin Fondul Bethlen Gábor. Noul instrument contribuie în mod esenţial la promovarea valorilor muzicale şi de istorie a culturii maghiare către comunitatea maghiară bucureşteană, respectiv publicul românesc din capitală. Concertul de inaugurare a orgii este susţinut de organistul Erich Türk

* În perioada 12 – 23 mai, are loc Faza a doua a Concursului Internațional „George Enescu” 2020-2021, la Ateneul Român din București. Semifinalele, finalele şi recitalurile extraordinare vor putea fi vizionate în direct, online, pe platforma Concursului Enescu: https://www.festivalenescu.ro/concurs-2020/. Accesul la Semifinale va fi gratuit, iar cel la Finale şi restul concertelor se va face pe bază de bilet sau de abonament plătit. Fiecare concert este disponibil pentru vizionare, în baza codului, 12 ore de la începerea acestuia, dar nu pe mai multe dispozitive simultan.Programul zilei:

• ora 19:00 – Finală Secțiunea Vioară, la Ateneul Român

*Expoziția-eveniment “Civilizația Gumelnița. Viața în sud-estul României acum 6500 de ani”,  va fi deschisă astăzi la Palatul Suțu. Pornind de la diversitatea colecțiilor Muzeului Municipiului București și ale Direcţiei de Cultură Olteniţa (Muzeul Civilizației Gumelnița din Oltenița) în ceea ce privește patrimoniul preistoric, expoziția este una monografică asupra uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din România, care reunește cele mai frumoase obiecte gumelnițene din colecțiile celor două muzee mai sus menționate, între care se remarcă Zeița de la Vidra. Curator, Dr. Dan Pîrvulescu

* Giurgiu: Teatrul „Tudor Vianu” îşi redeschide porţile, după o lungă perioadă de restricţii impuse de pandemie. Astăzi, de la ora 18:30, pe scena mare, iubitorii de teatru vor putea urmări spectacolul de comedie „Croitorul de dame”, în regia lui Remus Găină, după un text de Georges Feydeau, cu Gabi Caraconcea, Marian Damian, Sorin Bratu, Antonela Damian, Luminiţa Peia, Adela Popescu, Cătălina Sfetcu şi Remus Găină. Spectacolul face parte din Primăvara Culturală Giurgiuveană, manifestare culturală anuală organizată sub egida Primăriei şi a Consiliului Local Giurgiu

* Târgu Mureş: Teatrul Naţional din Târgu Mureş – Compania „Liviu Rebreanu”,  prezintă, în premieră,  spectacolul “Dostoievski-Trip” de Vladimir Sorokin,  în regia artistică și scenografia lui Horaţiu Mihaiu – ora 18:00, la Sala Mică, iar următoarea reprezentaţie va avea loc joi, 20 mai, de la ora 18:00. Biletele pot fi achiziţionate de pe www.teatrunational.biletmaster.ro

– S-a întâmplat într-o zi de 19 mai

* Cu 284 de ani în urmă (1737) episcopul greco-catolic Ioan Inocenţiu Micu (1692-1768), cel care a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică, şi-a stabilit reşedinţa („a descălecat”) la Blaj, unde a ridicat clădiri şcolare, o mănăstire şi o catedrală

* Acum 219 ani (1802) „Legiunea de onoare” (Légion d’Honneur) a fost fondată de Napoleon Bonaparte pentru a recompensa talente excelente și mari virtuți, cea mai înaltă distincție civilă și militară franceză. Romană prin nume (inspirată de „Legio honoratorum conscripta” din Antichitate), prin simbolismul ei (drapelul) și prin organizare (16 cohorte pentru Franța), „Legiunea de Onoare” se detașează de tradiția ordinelor Regimului vechi, fiind deschisă tuturor, nu numai nobililor, funcționarilor, bogaților și celor cu influență. În data de 14 iulie 1804, a avut loc la Capela Invalizilor prima atribuire a „Legiunii de Onoare”, de către Napoleon Bonaparte, ofițerilor merituoși, în cursul unei ceremonii oficiale fastuoase

* În urmă cu 42 de ani (1979) era publicat Decretul nr. 190 privind stabilirea (reintroducerea) orei oficiale de vară pe teritoriul României, decalată cu o oră în avans față de ora Europei răsăritene. În anul 1979, ora oficială de vară s-a aplicat de la 27 mai, ora 00:00, care devenea ora 01:00, până la 30 septembrie ora 01:00, care redevenea ora 00:00. ¬¬În prezent, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară este stabilit de la ora 03:00 a ultimei zile de duminică din luna martie, care devine ora 04:00, până la ora 04:00, care devine ora 03:00, din ultima duminică din octombrie

* Cu 24 de ani în urmă (1997) Curtea Supremă de Justiţie a reabilitat 21 de intelectuali, printre care Constantin Noica, Alexandru Paleologu, Nicolae Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu, acuzaţi pentru „crimă de uneltire contra ordinii sociale” şi „crimă de trădare de patrie”. Cei 21 au fost condamnaţi (în perioada 24.II-1.III.1960) la pedepse cuprinse între 7 ani de închisoare corecţională şi 25 de ani de muncă silnică, cu confiscarea totală a averii. „Inculpaţii” erau acuzaţi că au citit şi au discutat cărţi şi manuscrise de filosofie ale unor români „de dincolo” sau pentru relaţiile unora dintre ei cu Ambasadele americană, britanică, franceză ş.a.

* Acum 16 ani (2005) Partidul Social Democrat (PSD) devenea membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (PES), după ce în ianuarie 2002, Partidul Social Democrat a dobândit statutul de membru asociat al Partidului Socialiştilor Europeni. PSD face parte din Internaţionala Socialistă (din 28 octombrie 2003) – organizaţie mondială a partidelor social-democrate şi laburiste, reunind 161 de partide şi organizaţii politice de pe toate continentele -, din Partidul Socialist European (de la data de 19 mai 2005) – care reuneşte partidele socialiste, social-democrate şi laburiste din Uniunea Europeană -, dar şi din Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni (S&D). Partidul Social Democrat (PSD), sub denumirea actuală, s-a constituit la data de 16 iunie 2001 prin fuziunea Partidului Democraţiei Sociale din România (PDSR) cu Partidul Social Democrat Român (PSDR). PSD este continuatorul PDSR, acesta din urmă fiind la rândul său urmaşul FDSN

* În urmă cu 14 ani (2007), a avut loc primul referendum naţional privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. 78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot (circa 4 milioane) au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru. La 19.IV.2007, la iniţiativa PSD, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru demitere şi 108 voturi împotrivă), aceasta fiind o premieră pe scena politică românească. În iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară. El a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52% au votat pentru demitere şi 11,15% au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pictorilor”, marcată în ziua naşterii pictorului Ion Ţuculescu (1910-1962), pictor reprezentativ pentru spiritul românesc. NOTĂ: La 18 octombrie este marcată Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România, cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1841: S-a născut mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (m. 1918) – 180 de ani

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947)

– 1887: S-a născut sculptorul Ion Jalea; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1893: S-a născut H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator (m. 1950)

– 1893: S-a născut George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (m. 1976)

– 1901: S-a născut pictorul şi profesorul Nicolae Popa (m. 1962) – 120 de ani

– 1910: S-a născut pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (m. 1962)

– 1914: S-a născut Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (m. 1993)

– 1919: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Mircea Chiriac (m. 1994)

– 1927: S-a născut Patriciu (Patrick) Mateescu, sculptor şi ceramist; stabilit în SUA din 1979

– 1930: S-a născut actorul Cornel Vulpe (m. 2002)

– 1938: S-a născut artistul decorator Dionisie Popa (m. 2000)

– 1939: A murit poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzetti, Radu Stanca ş.a; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (n. 1917)

– 1940: A murit prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost şi redactor la Agenţia de ştiri RADOR (n. 1907)

– 1941: S-a născut Alexandru Bogdan Vițălaru, medic veterinar, inginer zootehnist şi economist; cercetări în domeniul biologiei animale şi al tehnologiei şi patologiei reproducţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 – 80 de ani

– 1943: S-a născut Ion Condiescu, sculptor francez de origine română

– 1962: S-a născut actorul şi prezentatorul tv. Florin Busuioc

– 1975, 19/20: A murit prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (n. 1894)

– 1995: A murit Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (n. 1931)

– 2006: A murit inginerul geofizician Marius Petre Visarion; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Dușanbe: Președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev va face o vizită oficială în Tadjikistan, la invitația președintelui Emomali Rahmon (19 – 20 mai)

– Reykjavik, Islanda: Reuniune ministerială a Consiliului Arctic, cu participarea ministrului rus de externe, Serghei Lavrov și a secretarului american, Anthony Blinken (19 – 20 mai)

– ONU: Ministrul chinez de externe, Wang Yi, va prezida ședința Consiliului de Securitate al ONU  care va analiza cauzele conflictelor și recuperării post-pandemice în Africa

– Londra: Premierul britanic, Boris Johnson, răspunde la întrebările săptămânale ale prim-ministrului din Parlament

– Bruxelles: Dezbatere cu privire la acuzația de conflict de interese de către Bruxelles a prim-ministrului ceh Andrej Babis

-Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană: publicarea raportului semestral privind stabilitatea financiară

-Luxemburg: Decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind trei cazuri de ajutor de stat acordat companiilor aeriene în timpul pandemiei

-Copenhaga, Danemarca: Manifestare în sprijinul sirienilor amenințați cu expulzarea

– Franța: Redeschiderea instituțiilor culturale, a magazinelor nealimentare, a teraselor restaurantelor şi cafenelelor, cu maximum şase persoane la aceeaşi masă, precum şi muzeele, teatrele, cinematografele şi terenurile de sport în aer liber, cu limită de acces însă pentru public, în funcţie de capacitate. Tot de astăzi, interdicţia de a circula pe timpul nopţii va urca la ora 21:00 faţă de 19:00 cât este în prezent.

– Viena: Deschiderea programată a restaurantelor, hotelurilor și a instituțiilor culturale, închise din noiembrie din cauza Covid

– New York: Eliminarea numeroaselor restricții legate de pandemie

– Brasilia: Audierea fostului ministru al Sănătății, Eduardo Pazuello, de Comisia parlamentară care investighează pandemia

– Mogadiscio, Somalia: Întâlnire între guvern și liderii statelor semi-autonome cu privire la organizarea alegerilor

-Oviedo, Spania: Anunțarea câștigătorilor Premiului Prințesa Asturiei pentru Științe Umane

– Roma: Finala Cupa Italiei la fotbal între Atalanta Bergamo – Juventus Torino

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Medicului de Familie”; stabilită în 2010 de organismul profesional internaţional al medicilor de familie – WONCA (The World Organization of Naţional Colleges, Academies and Academic Associations of General Practitioners/Family Physicians), cu ocazia Conferinţei internaţionale de la Cancun. În România ziua a fost marcată pentru prima oară în 2013

– 1593: S-a născut pictorul flamand Jacob Jordaens (m. 1678)

– 1762: S-a născut filosoful german Johann Gottlieb Fichte; rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane, cunoscut ca părinte al idealismului german (m. 1814)

– 1858: S-a născut Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (m. 1924)

– 1861: S-a născut Nellie Melba, soprană australiană de origine scoţiană (m. 1931) – 160 de ani

– 1881: S-a născut Mustafa Kemal Atatürk, general şi om politic turc; primul preşedinte al Republicii Turcia (1923-1938) şi fondatorul statului modern (m. 1938) – 140 de ani

– 1890: S-a născut Ho Şi Min (Hồ Chí Minh), om politic vietnamez; preşedinte al R. D. Vietnam (1945-1969); fondator al Partidului Comunist din Indochina (1930) (m. 1969)

– 1892, 19/31: S-a născut scriitorul rus Konstantin Paustovski (m. 1968)

– 1895: A murit José Marti (nume complet: José Julián Martí Pérez), scriitor şi om politic cubanez; fondator al Partidului Revoluţionar Cubanez (1892); unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei anti-spaniole (n. 1853)

– 1897: S-a născut Enrico Mainardi, violoncelist, dirijor şi compozitor italian (m. 1976)

– 1898: S-a născut Julius Evola, publicist și filosof politic italian, autor pe cât de prolific și strălucit pe atât de controversat (m. 1974)

– 1899, 19/31: S-a născut scriitorul rus Leonid Leonov (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 31 mai 1899

– 1912: A murit scriitorul polonez Boleslaw Prus (pseudonimul lui Aleksandr Głowacki), una dintre cele mai importante figuri ale literaturii poloneze din secolul al XIX-lea (n. 1847)

– 1914: S-a născut Max Perutz, biolog austriaco-englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1962, împreună cu John C. Kendrew (m. 2002)

– 1918: A murit pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (n. 1853)

– 1932: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara mexicană Elena Poniatowska; a scris şi relatat, în cei 60 de ani de jurnalism, despre clasele sociale marginalizate, despre săraci şi discriminarea femeilor, despre revendicările sociale din Mexic şi America Latină; Premiul Cervantes pe 2013

– 1938: S-a născut Herbie Flowers (Brian Keith Flowers), muzician britanic specializat în chitară bas, contrabas şi tubă devenit cunoscut pentru activitatea cu David Bowie şi Elton John iar mai târziu cu Lou Reed

– 1941: S-a născut scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (m. 2012) – 80 de ani

– 1944: S-a născut actorul Peter Mayhew, care a jucat rolul războinicului gigant Wookiee Chewbacca în seria de filme „Star Wars”, din 1977 până în 2015 (m. 2019)

– 1945: S-a născut Pete Townshend, chitarist, multi-instrumentist şi compozitor britanic; membru fondator al formaţiei rock „The Who”

– 1946: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Michele Placido – 75 de ani

– 1954: A murit compozitorul american Charles Ives (n. 1874)

– 1955: S-a născut James Arthur Gosling, specialist canadian în calculatoare, programator; cunoscut ca părintele limbajului de programare Java

– 1964: S-a născut Gitanas Nausėda, economist, bancher și politician lituanian; președinte al Lituaniei (din 2019)

– 1977: S-a născut Natalia Oreiro, actriţă de film şi cântăreaţă uruguayană

– 1994: A murit Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american; soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (n. 1929)

– 2011: A murit fostul premier irlandez Garret FitzGerald, care a condus două guverne în perioada 1981-1987, marcată de o severă criză economică; a jucat un rol important în instaurarea păcii în Irlanda de Nord, iar în 1985 a negociat un tratat cu Marea Britanie care oferea Irlandei, în premieră, un rol în afacerile de pe teritoriul britanic (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit fotojurnalistul american Stanley Greene; unul dintre cei mai respectaţi fotografi de război din lume, care a acoperit din punct de vedere mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda; de cinci ori laureat al World Press Photo (n. 1949)

– 2018: A murit istoricul și profesorul britanico-american Bernard Lewis, specialist în cercetarea islamului (n. 1916)

Calendarul zilei – 18 mai

Publicat de Codrin RAITA, 18 mai 2021, 05:00 / actualizat: 19 mai 2021, 11:43

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 12:00 – Comisia pentru administraţie publică – online și la sediul Senatului
• ora14:00 – Comisia pentru mediu

-Camera Deputaților

*ora 10.00 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 12:00 – şedinţa în plen (prezență fizică și online) – Dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea

*ora 14:30 –  Vot final

*ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• Comisia pentru sănătate şi familie – sala: cam 2 și online

-Ministere

* Fundaţia Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu organizează între 14 și 22 mai o serie de evenimente ştiinţifice şi culturale, prin care România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic – dr. ing. Dumitru Prunariu. În cadrul acestora, personalităţi internaţionale şi astronauţi din SUA, Rusia, Japonia şi ţări europene vor transmite mesaje aniversare, inclusiv de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Printre invitaţi, pe lângă cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vor fi şi Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei Române şi Marius-Ioan Piso – preşedintele Agenţiei Spaţiale Române. Evenimentele vor avea loc atât fizic, în Bucureşti, Braşov şi Timişoara cât şi online, pe canalele de social media ale Fundaţiei şi ale partenerilor. Cu ocazia aniversării Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială şi Monetăria Statului a emis o medalie aniversară şi insigne dedicate evenimentului.  Programul zilei:

• Conferinţă cu reprezentanţi ai corpului diplomatic la sediul MAE, Sala Gafencu, şi recepţie pe bază de invitaţii la Clubul Diplomatic, oferită de MAE cu ocazia evenimentului

* Ministerul Culturii organizează o întâlnire privind dezbaterea publică a Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată. Dezbaterea publică va avea loc, începând cu orele 11:00, și se va desfășura în cadrul unei ședințe online pe Google Meet. Persoanele care sunt interesate să participe în cadrul acestei dezbateri publice, sunt invitate să se înscrie la această întâlnire prin intermediul unui formular, care poate fi accesat pe: https://forms.gle/bDigyvFVYMz3crjC9. Informații suplimentare, privind proiectul de act normativ care urmează a fi supus dezbaterii publice, pot fi regăsite pe site-ul ministerului, www.cultura.ro, la următoarele adrese:          http://www.cultura.ro/anunt-dezbatere-publica-2, http://www.cultura.ro/proiect-de-lege-12

-Juridic

* Dezbaterea cu tema „Suspendarea executării silite în lumina RIL nr. 2/2021” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Jud. Andrei-Radu Dincă, Tribunalul Teleorman, Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, Jud. dr. Ioan Ilieș Neamț, Tribunalul Maramureș, Exec. Dragoș-Theodor Ivanovici, Vicepreședinte UNEJ, Av. lect. univ. dr. Nicolae-Horia Țiț, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Director INPPA-Iași. Moderatori:Jud. drd. Roxana Dan, Președinte Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, Jud. Ioana-Anamaria Filote-Iovu, Judecătoria Rădăuți

– Economic

* Iași/ Londra: Blue Air lansează primul serviciu ultra low-cost direct, între Iaşi şi Londra Heathrow Terminalul 2, introducând trei zboruri pe săptămână

* Cea de-a V-a ediție Bucharest Tech Week, festivalul care transformă de cinci ani Bucureștiul în capitala tehnologiei, se va desfășura anul acesta în perioada 18-23 mai, online, live, pe platforma MyConnector. Adaptarea la mediul online nu a schimbat structura din anii anteriori: Business Summits (Innovation, HR Masters, FinTech, Future Retail, Java și Software Architecture), conferințe online orientate spre teme de actualitate, susținute de experți internaționali și locali și expoziția de tehnologie și inovații ce se adresează publicului larg, Tech Expo. Ediția online a Bucharest Tech Week permite socializarea și networking-ul între toți participanții, organizatorii punând la dispoziția tuturor participanților o serie de instrumente, precum un Chat public, Chat-uri personalizate pentru fiecare stand din expoziție sau camere online private, prin intermediul cărora publicul poate interacționa în mod direct cu reprezentanții companiilor, cu speakerii, se pot face schimb de cărți de vizită, se pot descărca prezentări, imagini și multe altele. Participarea la Business Summits se face pe baza unui bilet de acces ce poate fi achiziționat direct de pe https://www.techweek.ro/bussinesssummits. Din program:

• Unul dintre cei mai cunoscuți speakeri internaționali din domeniul Inovației, de două ori câștigător al titlului Bestseller Author oferit de publicația New York Times, laureat al prestigiosului premiu prezidențial United States Presidential Champion of Change, Josh Linkner, va participa astăzi la cea de-a V-a ediție a Festivalului tehnologiei, Bucharest Tech Week, în cadrul Innovation Summit

– Învățământ, Cercetare

* Are loc proba la Limba română din cadrul Evaluării Naționale pentru clasa a IV-a, desfășurate în perioada 18 – 20 mai

* Bucharest International School of Management – BISM, cunoscut anterior ca Maastricht School of Management Romania, organizează evenimentul online „Întrebări și răspunsuri – Studiază în București un program de licență britanic”, ce va avea ca teme de discuție particularitățile sistemului de învățământ britanic, curricula, profesorii și programul celor 3 ani de studii, partenerii din program – BISM și Abertay University, experiența studenților sau informații organizatorice – ora 19:30, pe Zoom. Detalii: https://www.facebook.com/events/307440194092108 sau https://bism.ro/event/intrebari-si-raspunsuri-studiaza-in-bucuresti-un-program-de-licenta-britanic/. Amfitrioni vor fi Denisa Nuber, Academic Director, si Radu Atanasiu, Associate Dean of Academic Affairs. La eveniment vor participa atât elevii de liceu, cât și părinții lor

– Cultură

* În perioada 12 – 23 mai, are loc Faza a doua a Concursului Internațional „George Enescu” 2020-2021, la Ateneul Român din București. Semifinalele, finalele şi recitalurile extraordinare vor putea fi vizionate în direct, online, pe platforma Concursului Enescu: https://www.festivalenescu.ro/concurs-2020/. Accesul la Semifinale va fi gratuit, iar cel la Finale şi restul concertelor se va face pe bază de bilet sau de abonament plătit. Fiecare concert este disponibil pentru vizionare, în baza codului, 12 ore de la începerea acestuia, dar nu pe mai multe dispozitive simultan.Programul zilei:

• ora 19:00 – Recital Victoria Vassilenko, la Ateneul Român

* Țările de Jos: Piesa „Amnesia”, interpretată de Roxen, va reprezenta România la Eurovision Song Contest 2021, desfășurat sub sloganul „Open Up”, cu semifinalele pe 18 şi 20 mai şi finala pe 22 mai – la Ahoy Rotterdam. La ediţia cu numărul 65 a concursului, alături de România, participă alte 40 de ţări. Atât semifinalele, cât şi finala internaţională a ESC 2021 vor fi transmise live pe TVR. Reprezentanta României la concursul Eurovision va fi cel de-al 13-lea artist care va urca pe scena de la Rotterdam, în prima semifinală a evenimentului. Alături de interpreta din România, în prima semifinală Eurovision 2021, care va avea loc astăzi, vor mai concura soliști din Lituania, Slovenia, Rusia, Suedia, Australia, Macedonia de Nord, Irlanda, Cipru, Norvegia, Croaţia, Belgia, Israel, Azerbaidjan, Ucraina şi Malta. În finala care va avea loc pe 22 mai se vor califica zece concurenţi

– S-a întâmplat într-o zi de 18 mai

* Cu 633 de ani în urmă (1388) era sfinţită biserica mare a Mănăstirii Cozia (Vâlcea), importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti între anii 1368 şi 1418. Cozia (a cărei zidire a început în primăvara anului 1387) a fost principalul model al arhitecturii religioase din Ţara Românească vreme de patru secole

* Acum 217 ani (1804) avea loc proclamarea lui Napoleon Bonaparte (1769-1821) ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). A fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie. De numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice. Politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit

* În urmă cu 98 de ani (1923) Hermann Oberth (1894-1980), fizician german originar din România, susţinea examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare” (editată, în acelaşi an, la München), care avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic. În acelaşi an Oberth proiecta, pentru prima dată în lume, o rachetă meteorologică şi geofizică în două trepte

* Acum 47 de ani (1974), în deșertul Rajahstan (provincie la graniţa cu Pakistanul) din provincia Pokhran, India detona cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă arma nucleară. Înainte de asta, India se numărase printre cele mai importante 10 state neposesoare de arme nucleare care refuzaseră obligaţiile Tratatului de neproliferare şi deciseseră să păstreze deschisă opţiunea atomica militară (acest grup mai includea Pakistanul, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Israelul, Algeria, Arabia Saudită şi Egiptul). Primul test nuclear indian s-a desfăşurat în subteran, în concordanţă cu Tratatul de interzicere a experienţelor nucleare, la care guvernul indian era parte

* Acum 44 de ani (1977), la Geneva, era deschisă spre semnare, Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (a intrat în vigoare la 5.X.1978)

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când reveneau la Palatul Elisabeta Regele Mihai I al României (1921 – 2017) şi Regina Ana (1923 – 2016), reşedinţă pusă la dispoziţia Familiei Regale pentru timpul şederii la Bucureşti, de către Guvernul român. Palatul Elisabeta a fost construit în 1936, pentru Principesa Elisabeta, fostă regină a Greciei şi sora regelui Carol al II-lea. De când palatul a fost dat în folosinţa Regelui Mihai, ca fost şef de stat în 2001, acesta găzduieşte evenimentele publice şi private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audienţele, petrecerile de grădină, recepţii diplomatice şi dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale. Regele Mihai I al României a decis, în martie 2016, să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României

Aniversări – Comemorări

– 1822: S-a născut (la Mamorniţa, azi în Ucraina) Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (m. 1892). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 22.V.1822

– 1886, 18/30: S-a născut Mircea Djuvara, filosof şi jurist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945) – 135 de ani

– 1887: A murit (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi, Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (n. 1826). NOTĂ: Alte surse (Tribuna României 30.III.1987 sau www.answers.com) dau ca dată a morţii 30.III.1887

– 1888: S-a născut poetul şi eseistul Eugeniu Speranţia (m. 1972)

– 1907: S-a născut Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (m. 1971)

– 1911: A murit prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (n. 1875) – 110 ani

– 1916: S-a născut Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1998) – 105 ani

– 1928: S-a născut Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (m. 2007)

– 1936: S-a născut Florin Bucescu, preot, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și profesor; membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei; fondator (1992) și conducător (1992-2008) al Specializării „Muzică religioasă” de la Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru a Universității de „Arte George Enescu” din Iași (m. 2019) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2009)

– 1947: S-a născut regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (m. 2000)

– 1948: S-a născut Dana Tomiţă, actriţă a Teatrului din Bârlad (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (m. 2015)

– 1957: S-a născut Michael Creţu, compozitor, aranjor şi producător român, stabilit din 1975 în Germania

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bickerich (n. 1895)

– 1983: A murit Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (n. 1901)

– 1993: A murit traducătorul Aurel Covaci; cunoscător a 13 limbi, a tradus din William Yeats, Giambattista Basile, Torquato Tasso, John Keats, Marina Ţvetaeva, Corrado Alvaro, John Milton, Ernesto Sábato, José Martì, Carl Sandburg ş.a. (n. 1932)

– 1995: A murit Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (n. 1928)

– 2007: A murit jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (n. 1946)

– 2011: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 1928) – 10 ani

– 2014: A murit Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE

-Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, susține o conferință de presă privind abordarea globală a cercetării și inovării

-Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisar pentru Comerț, Valdis Dombrovskis, susține un discurs cu privire la impozitarea afacerilor pentru secolul 21

-Coimbra, Portugalia: Reuniunea informală a miniștrilor responsabili cu politica de coeziune din cadrul UE

– Bruxelles: Dezbatere privind politica externă a UE: Turcia, politica de migrație

-Dearborn, SUA: Președintele  american, Joe Biden, vizitează o fabrică Ford care are producție de mașini electrice

– Moscova, Rusia: Discurs al ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferințe despre relațiile cu Africa

-Moscova: Prima lectură în Parlamentul rus, referitoare la un proiect de lege care exclude susținătorii lui Aleksei Navalnîi de la alegeri

– Bruxelles: Curtea de Apel de la Bruxelles examinează cadrul legal al restricțiilor anti-Covid impuse de statul belgian

– Lucerna, Elveția: Reuniune anuală a Forumului Economic Mondial (18 – 21 mai)

– Paris: Summit-ul privind finanțarea economiilor africane

– Bombay, India: Tata Motors – rezultate trimestriale

– Hong Kong, China: Baidu – rezultatele primului trimestru 2021

– Frankfurt, Germania: Începerea procesului unui ofițer al armatei germane, Franco Albrecht, suspectat că a planificat un atac, dându-se drept refugiat sirian

– Londra: Royal Dutch Shell – adunare generală

– Londra: Vodafone – rezultate anuale

– Principatul Monaco: Deliberarea Camerei Consiliului sesizată de judecătorii care investighează cazurile în care Dmitri Rybolovlev este acuzat sau citat

– Paris: Société Générale – adunarea generală a acționarilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muzeelor”, stabilită în anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM), având ca obiectiv promovarea și aducerea la cunoștința publicului a rolului acestor instituții de cultură în dezvoltarea societății; tema din acest an este „Viitorul muzeelor: recuperare și recreare”

– 1048: S-a născut Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (m. 1131)

– 1525: A murit filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (n. 1462)

– 1711: S-a născut Rudjer Iosip Bóškovič (cunoscut şi sub numele Roger Joseph Boscovich), matematician, fizician, astronom şi diplomat croat (m. 1787) – 310 ani

– 1781: A murit Tupac Amaru (José Gabriel Condorcanqui), cunoscut ca ultimul „inca”; a condus puternica răscoală a amerindienilor (1780-1781) împotriva dominaţiei spaniole; prins, prin trădare, a fost ucis; descendent al lui „inca” Felipe Tupac Amaru, conducătorul răscoalei incaşilor împotriva coloniştilor spanioli din anul 1571 (n. ~1740) – 240 de ani

– 1799: A murit Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician și politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (n. 1732)

– 1850: S-a născut fizicianul britanic Oliver Heaviside; contribuţii în teoria electricităţii; a descoperit, în 1910, ionosfera (numită „stratul lui H.”), care reflectă undele electromagnetice (m. 1925)

– 1872: S-a născut Bertrand Russell, filosof, logician, matematician, scriitor, critic social şi om politic englez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1950 (m. 1970)

– 1883: S-a născut Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (m. 1969)

– 1889: S-a născut Gunnar Gunnarsson, scriitor islandez; a scris mai mult în daneză, scrierile sale fiind de factură moralistă sau autobiografică, inspirate din vechile saga islandeze sau din realitate (m. 1975)

– 1891: S-a născut filosoful american de origine germană Rudolf Carnap (m. 1970) – 130 de ani

– 1892: S-a născut basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (m. 1957)

– 1897: S-a născut (în Sicilia, Italia) regizorul american de film Frank Capra (m. 1991)

– 1901: S-a născut biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru chimie pe 1955 (m. 1978) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Sir Clifford Curzon, pianist englez (m. 1982)

– 1909: A murit scriitorul englez George Meredith (n. 1828)

– 1909: A murit Isaac Albeniz, compozitor şi pianist spaniol (n. 1860)

– 1910: A murit Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (n. 1821, la Paris)

– 1911: A murit Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (n. 1860) – 110 ani

– 1912: S-a născut Richard Brooks, regizor şi scenarist american (m. 1992)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (m. 2001)

– 1914: S-a născut cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti şi ţigăneşti (m. 2011)

– 1914: S-a născut basul bulgar Boris Christoff (m. 1993)

– 1918: S-a născut actorul italian de film Massimo Girotti (m. 2003)

– 1920: S-a născut Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011(când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (m. 2005)

– 1922: A murit medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran; cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (n. 1845)

– 1924: S-a născut pianistul francez Samson François (m. 1970)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (m. 2011)

– 1939: S-a născut fizicianul german Peter Grünberg; activitatea sa de cercetare a dat startul domeniului spintronicii; Premiul Nobel pentru fizică pe 2007, împreună cu francezul Albert Fert, pentru descoperirea efectului de magnetorezistență gigant, care a dus, printre altele, la dezvoltarea hard disk-urilor cu mare capacitate de stocare (m. 2018)

– 1941: A murit Werner Sombart, economist şi sociolog german; a fost cel care a introdus studiile sociale în universităţile germane; lui îi aparţine cunoscutul „tablou” al evoluţiei societăţii europene de la economia autarhică la cea artizanală şi capitalistă; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1863) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Justus Frantz, muzician, dirijor, pianist și profesor polonez; una dintre cele mai proeminente personalităţi ale vieţii artistice contemporane, fiind totodată şi un neobosit promotor al tinerelor generaţii de muzicieni

– 1962: S-a născut cântăreaţa germană Sandra (Ann Lauer), supranumită regina muzicii pop a anilor ’80

– 1981: A murit William Saroyan, scriitor american de origine armeană (n. 1908) – 40 de ani

– 1995: A murit Aleksander Godunov, balerin şi actor rus; stabilit, din 1979, în SUA (n. 1949)

– 2012: A murit bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (n. 1925)

– 2013: A murit Aleksey Balabanov, regizor de film, scenarist, actor şi producător rus (n. 1959)

– 2014: A murit Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (n. 1930)

– 2017: A murit cineastul sud-coreean Kim Ji-Seok, membru fondator şi director adjunct al festivalului internaţional de film de la Busan (BIFF), cel mai mare din Asia (n. 1960)

Calendarul zilei – 17 mai

Publicat de Codrin RAITA, 17 mai 2021, 05:00 / actualizat: 17 mai 2021, 9:10

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Ședinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online) – Dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi

* ora 17:00 – Vot final

-Camera Deputaților

*ora 13:30     – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 14:00 –  Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 – până la finalizare – Şedinţa în plen (prezență fizică și online) – Ora Guvernului: Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema „Prezentarea Raportului preliminar întocmit de Ministerul Sănătății privind raportarea deceselor de Covid-19 și clarificarea diferențelor dintre sistemele de raportare”. Invitat: Ioana Mihăilă, ministrul sănătății

– Economic

* Conform Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aceasta este data la care se încheie campania de primire a cererii unice de plată în anul 2021, pentru fermieri

-Învățământ, Cercetare

*  Braşov: Fundaţia Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu organizează între 14 și 22 mai o serie de evenimente ştiinţifice şi culturale, prin care România celebrează 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiul cosmic – dr. ing. Dumitru Prunariu. În cadrul acestora, personalităţi internaţionale şi astronauţi din SUA, Rusia, Japonia şi ţări europene vor transmite mesaje aniversare, inclusiv de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Printre invitaţi, pe lângă cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu, vor fi şi Ioan-Aurel Pop – preşedintele Academiei Române şi Marius-Ioan Piso – preşedintele Agenţiei Spaţiale Române. Evenimentele vor avea loc atât fizic, în Bucureşti, Braşov şi Timişoara cât şi online, pe canalele de social media ale Fundaţiei şi ale partenerilor. Cu ocazia aniversării Romfilatelia a emis o emisiune filatelică specială şi Monetăria Statului a emis o medalie aniversară şi insigne dedicate evenimentului.  Programul zilei:

• ora 11:00 – Eveniment în Aula Universităţii Transilvania din Braşov

– S-a întâmplat într-o zi de 17 mai

* Cu 626 de ani în urmă (1395) a avut loc Bătălia de la Rovine, una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Româneşti şi prima mare confruntare armată între români şi otomani, desfăşurată în contextul expansiunii otomane în Balcani. În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine), şi două locaţii posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis

* Cu 379 de ani în urmă (1642) avea loc fondarea oraşului canadian Montréal. Un grup de călugări, maici şi colonişti francezi au fondat, pe locul Pointe-à-Callière, satul Ville-Marie, la ordinul lui Paul Chomedey de Maisonneuve. Pe acel loc se află în prezent Muzeul de arheologie şi istorie a Montréalului

* Acum 229 de ani (1792) se înființa Bursa de pe Wall Street, cel mai important sediu al bursei mondiale. La acea dată, 24 din cei mai puternici comercianţi ai New York-ului s-au întâlnit în secret pentru a discuta modalităţile prin care ar putea să pună în ordine piaţa titlurilor tranzacţionate. Legenda spune că reuniunile lor aveau loc sub un platan. Două luni mai târziu, comercianţii au semnat un document (Button Wood Agreement) prin care cei 24 erau de acord să nu tranzacţioneze titluri de valoare decât între ei, să fixeze preţuri pentru titluri şi să nu participe în alte licitaţii de titluri. Ei au fondat astfel ceea ce a devenit ulterior Bursa de Valori New York (New York Stock Exchange). Prima bursă de valori din America a fost fondată, însă, în 1790 în Philadelphia. La New York, grupul a închiriat o cameră pe Wall Street, la numărul 40, şi în fiecare dimineaţă preşedintele bursei, Anthony Stockhol, citea acţiunile care urmau să fie tranzacţionate. Bursa era o organizaţie exclusivistă, membrii care doreau să adere fiind votaţi de membrii deja existenţi

* În urmă cu 98 de ani (1923) era inaugurat Mormântul Ostaşului Necunoscut în Parcul Carol din Bucureşti, mutat în 1959 la Mausoleul Eroilor din 1916-1918 de la Mărăşeşti, pentru a face loc monumentului dedicat liderilor PCR. La data inaugurării, 17 mai 1923, a fost prezentă familia regală, membrii guvernului, ai corpurilor legiuitoare și un numeros public. A fost readus la locul iniţial la 26.X.1991, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar din 1923

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de la constituirea Blocului Partidelor Democratice (BPD), alianţă electorală alcătuită din PCR, PSD, PNL – Gh. Tătărescu, PNŢ – Anton Alexandrescu, Frontul Plugarilor, fiecare partid păstrându-şi ideologia şi programul propriu. Platforma-program, dată publicităţii la 20 mai, prevedea: asigurarea regimului democratic în cadrul monarhiei constituţionale, respectarea libertăţii individuale, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, libertatea cuvântului şi a scrisului, a întrunirilor şi a dreptului de asociere, libertatea religioasă ş.a.

* Cu 64 de ani în urmă (1957) filmul de desene animate „Scurtă istorie”, realizat de Ion Popescu-Gopo, a obţinut Marele premiu „Palme d’Or” pentru scurt-metraj la Festivalul de la Cannes (Franţa), desfășurat în perioada 2 – 17 mai

* Acum 26 de ani (1995) alpinistul Constantin Lăcătuşu devenea primul român care a atins vârful Everest (el a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”)

Aniversări – Comemorări

– 17-18: Şavuot (Shavuot), sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente, 16 mai) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai)

– „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti” din Bucureşti; la 17.V.1936 a fost deschis pentru public Muzeul, concomitent cu întregul parc Herăstrău (rod al unor ample lucrări peisagistice şi de hidroamelioraţii desfăşurate între anii 1932 şi 1937, care au dus la apariţia unei salbe de lacuri şi a multor spaţii recreative); Muzeul Satului, înfiinţat din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi Victor Ion Popa, Henri H. Stahl, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa, este unul dintre cele mai mari muzee etnografice în aer liber din lume – 85 de ani

– 1855: S-a născut preotul Nicolae Ivan, episcop al Vadului, Feleacului şi Clujului între anii 1921 şi 1936, calitate în care a organizat noua eparhie ortodoxă (putând fi considerat drept unul dintre ctitorii acesteia); până în 1918 a fost unul dintre militanţii pentru drepturile românilor transilvăneni şi pentru realizarea statului naţional unitar român; membru de onoare al Academiei Române din 1934; membru de drept în Senatul României (din 1921) (m. 1936)

– 1886, 17/27: S-a născut Emil Isac, poet (deschizător de drum în lirica transilvăneană la începutul secolului al XX-lea), prozator şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1954) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 27.V.1886

– 1886: A murit Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot; cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (n. 1822) – 135 de ani

– 1888: S-a născut clericul romano-catolic de origine austriacă Anton Durcovici, primul episcop martir din Dieceza de Iaşi, beatificat de Vatican (m. 1951, în temniţa din Sighetul Marmaţiei)

– 1901: S-a născut criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (m. 1946) – 120 de ani

– 1901: S-a născut sculptorul şi profesorul Romulus Ladea (m. 1970) – 120 de ani

– 1906, 17/30: A murit botanistul Florian Porcius; s-a numărat printre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a mers la Viena pentru a susţine drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (n. 1816) – 115 ani

– 1908: S-a născut Sigismund Toduţă, compozitor, muzicolog şi profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1991)

– 1920: S-a născut Geo (Gheorghe) V. Dumitrescu, poet şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2004)

– 1933: S-a născut operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (m. 2004)

– 1935: S-a născut criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (m. 2018)

– 1941: S-a născut graficianul Pompiliu Dumitrescu; a realizat grafică de carte, afişe de film, ilustraţii pentru revistele de copii şi umoristice (m. 1998) – 80 de ani

– 1941: S-a născut sculptorul Şerban Creţoiu (m. 2015) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Ileana Dana Marinescu, pictor, monumentalist, artist decorator, artist metalist

– 1945: S-a născut Nicolae Mecu, critic şi istoric literar, editor

– 1945: S-a născut Anton Dogaru, compozitor, critic muzical şi profesor (m. 1988)

– 1949: S-a născut regizorul de teatru şi film Gelu Colceag, profesor universitar doctor la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București

– 1952: A murit Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; codirector al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1862)

– 1968: A murit Oscar Lemnaru (numele la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (n. 1907)

– 1969: S-a născut violonistul și profesorul Florin Croitoru

– 2000: A murit Ernõ Gáll, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1917)

– 2000: A murit Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); autor al unor volume de istorie bisericească, teologie, istoria culturii şi filosofiei; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927, în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova)

– 2007: A murit (la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniştrilor de finanţe din zona Euro (Eurogrup)

– Bruxelles: Reuniunea informală a Consiliului UE pentru afaceri generale

-Coimbra, Portugalia: Reuniune informală a miniștrilor afacerilor europene din cadrul UE

-Kranj, Slovenia: Reuniunea anuală a șefilor de stat din țările din Balcanii de Vest, cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Procesului Diplomatic Brdo-Brijuni

– Ljubljana, Slovenia: Vot în Parlament cu privire la moțiunea de demitere a guvernului prim-ministrului conservator, Janez Jansa

-Dublin: Prim-ministrul irlandez, Leo Varadkar, susține un discurs la seminarul de analiză  reflecție al UE

– Wellington, Noua Zeelandă: Miniştrii comerţului din ţările Asia-Pacific se întâlnesc înainte de Summitul APEC (17 – 30 mai)

-Regatul Unit: Frontiera engleză se redeschide pentru călătorii din Australia, Israel, Portugalia, Singapore și alte țări

-Italia: Începând cu această dată, izolarea de noapte, care începe oficial de la orele 22:00, se va reduce cu o oră sau chiar două

– Regatul Unit: Posibilă reîntoarcere (limitată) a spectatorilor pe stadioane și reluarea călătoriilor în străinătate, precum și deschiderea restaurantelor în interior, a muzeelor și teatrelor

– Dublin, Irlanda: Ryanair – rezultate anuale

– Moscova: Începerea audierilor în procesul pentru „extremism” care vizează organizațiile opozantului rus, Aleksei Navalnîi

– Washington: Decernarea online a Premiilor Kennedy Center, recompense din domeniul artelor (17 – 22 mai)

– Riad, Arabia Saudită: Reluarea călătoriilor în străinătate pentru cetățenii „imuni” la Covid-19

– Bamako, Mali: Greva la apelul sindicatului UNTM (17 – 21 mai)

Aniversări – Comemorări

– 17-23.V: „Săptămâna Mondială a Siguranței Rutiere”, inițiată la nivel global de ONU, în 2007, va evidenția anul acesta importanța vitezei în reducerea accidentelor rutiere fatale. Ziua este o oportunitate de a lansa planul global pentru noul deceniu proclamat de acțiune pentru siguranța rutieră 2021-2030

– „Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale” are drept scop ridicarea nivelului de conştientizare cu privire la oportunităţile pe care le oferă utilizarea internetului şi a tehnologiilor info-comunicaţionale tuturor societăţilor şi ţărilor lumii. Ziua este marcată, sub această formă, din 2007, ca urmare a hotărârii Adunării Generale a ONU şi Conferinţei Plenipotenţiare a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) din 27 martie 2006. Începând cu anul 1969, UIT marca în fiecare an, la data de 17 mai, „Ziua mondială a telecomunicaţiilor”, în amintirea semnării, în 1865, a primei Convenţii Internaţionale a Telegrafului şi creării, la 17.V.1865, a Asociaţiei Internaţionale a Telecomunicaţiilor (instituţie specializată a ONU din 15.XI.1947)

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hipertensiunii Arteriale”, marcată din 2005 şi promovată anual de Liga Mondială a Hipertensiunii în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune şi cu alte organizaţii

– „Ziua Internaţională împotriva Homofobiei şi Transfobiei” promovează toleranţa faţă de persoanele cu o altă orientare sexuală decât cea heterosexuală. Data a fost aleasă după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a scos, pe 17 mai 1990, homosexualitatea de pe lista oficială a bolilor, acceptându-se, astfel, că aceasta nu este o afecţiune

– „Ziua Internaţională a Telefonului Copilului” este marcată de membri reţelei globale de servicii „Child Helpline International Foundation”, fondată în 2003, o reţea globală care reuneşte serviciile „telefonul copilului” din toată lumea

– Ziua naţională a Norvegiei – Ziua Constituţiei (adoptată în 1814)

– 1510: A murit pictorul italian Sandro Botticelli, unul din cei mai importanţi reprezentanți ai Renașterii italiene (n. 1445)

– 1729: A murit filosoful englez Samuel Clarke, considerat, alături de John Locke şi George Berkeley, una din figurile majore ale filosofiei britanice (n. 1675)

– 1749: S-a născut medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (m. 1823)

– 1838: A murit Charles Maurice de Talleyrand, diplomat şi om politic francez; reprezentând Franţa la Congresul de la Viena (1814-1815), a reuşit să frâneze tendinţele de expansiune teritorială ale Prusiei şi Rusiei pe baza afirmării „principiului legitimităţii” (n. 1754)

– 1845: S-a născut poetul Jacint Verdaguer, unul dintre cei mai de seamă scriitori catalani ai secolului al XIX-lea (m. 1902)

– 1866: S-a născut compozitorul şi pianistul francez Erik Satie (m. 1925) – 155 de ani

– 1873: S-a născut scriitorul francez Henri Barbusse; militant comunist şi pacifist (m. 1935)

– 1873: S-a născut scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (m. 1957)

– 1876, 17/29: A murit Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1872) (n. 1794) – 145 de ani

– 1904: S-a născut Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (m. 1976)

– 1912: S-a născut (la Cluj) violonistul şi dirijorul francez de origine maghiară Végh Sándor (m. 1997)

– 1918: S-a născut soprana suedeză Birgit Nilsson (m. 2005)

– 1924: S-a născut baritonul francez Gabriel Bacquier (m. 2020)

– 1929: A murit soprana germană Lilli Lehmann (n. 1848)

– 1935: S-a născut dramaturgul britanic Dennis Potter (m. 1994)

– 1935: S-a născut Ryke Geerd Hamer, medic german care a inițiat „Noua Medicină Germanică” (m. 2017)

– 1935: A murit Paul Dukas, compozitor şi critic muzical francez (n. 1865)

– 1936: S-a născut Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (m. 2010) – 85 de ani

– 1955: S-a născut actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (m. 2017)

– 1961: S-a născut cântăreața, compozitoarea și instrumentista irlandeză Enya (Eithne Patricia Ní Bhraonáin), artista cu cele mai mari vânzări discografice din Irlanda – 60 de ani

– 1970: S-a născut actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (m. 2017)

– 1987: A murit economistul suedez Gunnar Myrdal; studii în domeniul teoriei economice şi al relaţiilor economice internaţionale, asupra crizelor economice şi a echilibrului monetar; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1974, împreună cu austriacul Friedrich von Hayek (n. 1898)

– 2009: A murit Mario Benedetti, jurnalist, romancier şi poet uruguayan (n. 1920)

– 2010: A murit Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (n. 1924)

– 2012: A murit Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii Disco” (n. 1948)

– 2014: A murit biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (n. 1929)

– 2017: A murit cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (n. 1964)

– 2020: A murit muzicianul american Lucky Peterson (nume real Judge Kenneth Peterson), chitarist de blues, pianist și organist (n. 1964) – 1 an

Calendarul zilei – 16 mai

Publicat de Codrin RAITA, 16 mai 2021, 05:00 / actualizat: 16 mai 2021, 11:18

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Cu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaţiilor Sociale, cu binecuvântarea ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, va fi lansat la Bucureşti proiectul ANGELUS Tv, o nouă platformă audiovizuală sub forma iniţială de televiziune online. Proiectul este o iniţiativă care se adresează persoanelor de toate confesiunile, religiile şi non-afiliate religios, vizând atât publicul catolic de ambele rituri (romano-catolic şi greco-catolic) din ţară şi din diaspora, cât şi publicul general interesat de teme culturale, spirituale, sociale şi de actualitate. Proiectul va debuta iniţial în varianta online pe platforma www.angelustv.ro şi va prezenta conţinut audiovizual oferit de contributori precum: CatedralaOnline (Arhidieceza Romano-Catolică de Bucureşti), Ora Catolică (SIGNIS România), ERCIS Media şi ERCIS FM (Dieceza Romano-Catolică de Iaşi), Sanctus Ladislaus Media (Dieceza Romano-Catolică de Oradea), Serviciul Media al Episcopiei Greco-Catolice de Lugoj, Mănăstirea Sfânta Familie sau platformele Cristofori.ro şi şcoala@iezuiţi

– Cultură

* Timișoara: Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care întâlnirea cu spectatorii a avut loc exclusiv în spațiul virtual, prin transmisiuni în direct ale spectacolelor din repertoriul său. Din program:

• ora 19:00 – La Sala Mare, are loc spectacolul „Mătușa Julia și Condeierul” după Mario Vargas Llosa, regia artistică Sabin Popescu – Mărăşeşti nr. 2

– S-a întâmplat într-o zi de 16 mai

* Acum 817 ani (1204) era menţionată populaţia ortodoxă în Dieceza de Oradea. Papa Inocenţiu al III-lea i-a cerut episcopului de Oradea să supună această populaţie (probabil români) direct Scaunului Apostolic

* Acum 209 ani (1812) avea loc semnarea „Păcii de la Bucureşti” (care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru (asupra căruia administraţia rusă a extins numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud a acestui teritoriu) a fost anexat de Rusia (16/28)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când compania germană Siemens & Halske punea în funcțiune, la Berlin, primul tramvai electric din lume. Primul tramvai electric din lume, una dintre inovațiile majore ale lui Werner von Siemens, a fost inaugurat pe 12 mai 1881 în suburbia din Gross-Lichterfelde din Berlin, intrând în serviciu propriu-zis 4 zile mai târziu, pe 16 mai. Linia lungă de 2,5 kilometri lega gara Lichterfelde de Academia militară. Încă din prima zi de serviciu regulat, tramvaiul a avut un mare succes, transportând 12.000 de pasageri doar în primele trei luni

* Cu 129 de ani în urmă (1892) conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, negustori, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, soseau la Viena pentru a prezenta împăratului Austro-Ungariei Franz Josef „Memorandumul” semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinţi), dr. Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu şi alţii, prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis „Memorandumul”, necitit, Parlamentului de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă (16/28)

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când guvernele Marii Britanii şi Franţei, cu acordul Rusiei, au încheiat, în mod secret, Acordul Sykes – Picot, care stabilea modul de împărţire a sferelor de influenţă din Orientul Mijlociu, în zonele controlate de britanici şi francezi

* În urmă cu 92 de ani (1929), la Hotelul Hollywood Roosevelt, a avut loc prima ceremonie de decernare a Premiilor Academiei Americane de Film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar. La această primă ediţie, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks Sr. şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* Cu 68 de ani în urmă (1953) apărea, la Paris, publicaţia săptămânală „L’Express”, fondată de publicistul Jean-Jacques Servan-Schreiber, împreună cu jurnalista Françoise Giroud

* Se împlinesc 65 de ani (1956) de când România şi Islanda au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie (ridicate la rang de ambasadă la 31.XII.1963)

* Cu 49 de ani în urmă (1972) avea loc inaugurarea oficială şi darea în folosinţă a Sistemului hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă. Lucrările sistemului au început în septembrie 1964

* Acum 46 de ani (1975) alpinista japoneză Junko Tabei (1939-2016) a devenit prima femeie din lume care a escaladat Vârful Everest

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sila, Paisie și Natan de la Shăstria Putnei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională a Familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua familiei române”) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Duminica Femeilor creștine”, stabilită în Duminica a 3-a după Paşti sau a Mironosiţelor (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Fericitul Vladimir Ghika, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2021). NOTĂ: Vladimir Ghika (n.25.XII.1873, la Constantinopol, azi Istanbul – m.16.V.1954, Jilava), prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic martir; nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei (1849-1856), care s-a numărat printre cei care au pregătit Unirea Principatelor. Vladimir Ghika a fost primul ambasador al României moderne la Vatican. Din averea sa a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară. Monseniorul Vladimir Ghika a fost primul preot român biritual: latin şi bizantin; a lucrat toată viaţa în favoarea unităţii Bisericii. A fost beatificat de către Biserica Romano Catolică la 31 august 2013; membru post-mortem al Academiei Române (2013)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai) (17-18 mai)

– 1864, 16/28: A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof (a introdus predarea în limba română a filosofiei în Transilvania), estetician (a predat la Iaşi primul curs universitar de estetică) şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; vicepreşedinte al Adunării de pe Câmpia Libertăţii şi preşedinte al Comitetului Naţional Român) (n. 1808)

– 1865: S-a născut medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1897)

– 1885: S-a născut pictorul Petru Remus Troteanu (m. 1957)

– 1886: S-a născut cântăreaţa de operă (soprană) Florica Cristoforeanu; voce singulară în peisajul liricii româneşti, stăpânind toate registrele de soprană (lirică, coloratură, dramatică, spinto), până la mezzosoprană şi contralto; deşi a fost activă numai 18 ani în operă, a interpretat peste 40 de roluri în cele mai cunoscute opere ale repertoriului internaţional; împreună cu rolurile din operete, totalul performanţelor lirice ajunge la 80 de piese; a realizat creaţii remarcabile în „Manon” de Jules Massenet, „Carmen” de Georges Bizet, „Salomeea” de Richard Strauss şi „Fra Gerardo” de Ildebrando Pizzetti, interpretările sale rămânând în conştiinţa publicului (m. 1960) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1887

– 1888: S-a născut Aurelia Cionca, pianistă şi profesoară (m. 1962)

– 1892: A murit Melchisedec Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor“; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (n. 1823)

– 1898: S-a născut inginerul chimist Theodor D. Ionescu; cercetări privind apele naturale, potabile şi industriale, schimbările de ioni, cu aplicaţii în industria alimentară; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1990)

– 1900: S-a născut pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (m. 1988)

– 1920: S-a născut Mira Simian-Baciu, poetă, prozatoare şi eseistă; căsătorită în 1945 cu poetul Ştefan Baciu (m. 1978, în Statele Unite)

– 1922: S-a născut criticul şi istoricul literar Gavril Scridon (m. 1996)

– 1925: S-a născut Şerban Orescu, economist şi publicist; între anii 1978 şi 1995 a realizat programul „Actualitatea românească” de la postul Radio Europa Liberă; ulterior a fost colaborator extern al postului (m. 2014)

– 1925: S-a născut prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (m. 2015)

– 1926: S-a născut regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (m. 1990) – 95 de ani

– 1930: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Victor Giurgiu; importante contribuţii la dezvoltarea ştiinţei silvice româneşti; de numele său se leagă introducerea în învăţământul superior de profil a biostatisticii forestiere (din 1954) şi a economiei protecţiei mediului natural (din 1990); a creat o şcoală românească de auxologie forestieră, a iniţiat primele cercetări româneşti de dendrocronologie, a elaborat prima zonare economico-socială a pădurilor din România; contribuții la fundamentarea silviculturii ecologice; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1930: S-a născut Titus Popovici, prozator, dramaturg, scenarist, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1938: S-a născut Florin Costinescu, poet, scriitor, ziarist, editor și profesor (m. 2019)

– 1939: S-a născut Constantin Cubleşan, prozator (unul dintre inovatorii SF-ului românesc din anii ’70 ai secolului XX), poet, dramaturg, critic şi istoric literar, profesor; între anii 1959 şi 1962 a fost redactor la Studioul de Radio Cluj

– 1944: A murit poetul şi publicistul Aurel Marin (n. 1909)

– 1948: S-a născut Dan Gabriel Cacuci, fizician, inginer şi profesor american de origine română; studii şi cercetări privind matematica şi fizica aplicată în domeniul energiei nucleare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1954: S-a născut Marian Odangiu, critic literar, poet, eseist, ziarist şi dramaturg

– 1958: S-a născut Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (m. 1977)

– 1971: A murit George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în anii 1953 şi 1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde s-a stabilit cu familia (n. 1901) – 50 de ani

– 1980: A murit scriitorul Marin Preda; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (n. 1922)

– 1982: A murit istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain; specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (n. 1915)

– 1997: A murit actorul Puiu Călinescu (n. 1920)

– 2000: A murit regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (n. 1947)

– 2002: A murit preotul, scriitorul şi ziaristul basarabean Vasile Ţepordei; a editat şi condus revistele „Raza” şi „Basarabia”, a fost lider al basarabenilor refugiaţi în România. A fost arestat în septembrie 1948 şi a executat 8 ani de muncă silnică în mai multe lagăre siberiene, ultimul fiind la Vorcuta, dincolo de Cercul Polar; eliberat în 1956, a fost reintegrat în preoţie, ca paroh în Islaz, jud. Ilfov (1956-1966) şi la biserica „Mărcuţa” din Bucureşti (din 1966) (n. 1908)

– 2010: A murit jurnalistul sportiv Nicolae Soare; după o scurtă perioadă la revista „Fotbal”, a lucrat la Departamentul Sport al Radiodifuziunii Române; reputatul comentator a îndeplinit şi funcţia de director al Departamentului, fiind şi unul dintre pilonii de bază ai emisiunii radiofonice „Fotbal minut cu minut” (n. 1932)

– 2018: A murit regizorul de teatru, operă și film, scenaristul, producătorul și actorul Lucian Pintilie; figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti, s-a remarcat printr-o viziune critică asupra lumii; în 1968 este interzis pentru prima dată de regimul comunist datorită filmului „Reconstituirea”, peliculă desemnată, în 2008, de Asociaţia Criticilor Români de Film ca cel mai bun film românesc din toate timpurile; şi-a petrecut anii 1974-1990 în exil, în Franţa, unde a realizat spectacole de mare succes; a revenit în anii ‘90, revitalizând cinematografia românească (n. 1933)

– 2020: A murit regizoarea de teatru și profesoara Anca Ovanez Doroşenco; stabilită în Franța din 1990 (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Göteborg, Suedia: Finala Ligii Campionilor la fotbal feminin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale”, a 55-a, se marchează anual, din 1967, în duminica anterioară Rusaliilor, la iniţiativa Conciliului Vatican II; prin această zi se încurajează utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru sublinierea cât mai eficientă a mesajului Evangheliei. Tema în acest an este „Vino şi vezi!” (Ioan 1,46), despre care Papa Francisc afirmă că această invitație a apostolului Filip către Natanael, „care a făcut parte din primele întâlniri emoționante ale lui Isus cu ucenicii, este, de asemenea, metoda pentru orice comunicare umană autentică”

– „Ziua Internaţională pentru Convieţuirea Paşnică” a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 72/130 din 8 decembrie 2017, pentru a promova pacea, toleranţa, incluziunea, înţelegerea şi solidaritatea

– „Ziua Internaţională a Lumânărilor Aprinse” este un program lansat, în 1983, de Consiliul Mondial al Sănătăţii din Washington pentru a comemora victimele SIDA; în a treia duminică a lunii mai a fiecărui an, mii de comunităţi din întreaga lume se reunesc pentru a aprinde lumânări în memoria celor care au murit de SIDA

– „Ziua Internaţională a Luminii”, stabilită în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO din 7 noiembrie 2017, reprezintă o iniţiativă globală ce aduce anual în prim plan aprecierea continuă pentru lumină şi rolul pe care îl joacă în ştiinţă, cultură şi artă, educaţie şi dezvoltarea durabilă, precum şi în domenii ca medicina, comunicaţiile şi energia. Ziua de 16 mai a fost aleasă pentru a marca prima operaţiune de succes a laserului realizat de fizicianul şi inginerul Theodore Maiman, în 1960

– 1703: A murit scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (n. 1628)

– 1763: S-a născut farmacistul şi chimistul francez Louis Nicolas Vauquelin; în 1797 a decoperit cromul, iar în 1798, beriliul (m. 1829)

– 1821: S-a născut Pafnuti Lvovici Cebîşev, matematician rus, cu contribuţii în domeniul probabilităţilor, statisticii şi teoriei numerelor; cel mai strălucit reprezentant al Şcolii matematice din Petersburg, este considerat, după Nicolai Ivanovici Lobacevski, ca fiind cel mai mare matematician rus (m. 1894) – 200 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi, 4 mai 1821

– 1823: S-a născut lingvistul şi filosoful german Heymann Steinthal (m. 1899)

– 1830: A murit Joseph Fourier (nume complet: Jean Baptist Joseph Fourier), matematician, fizician și egiptolog francez; este primul care a prevăzut (în 1824) fenomenul numit mai târziu efect de seră (n. 1768)

– 1831: S-a născut David Edward Hughes, fizician, inventator şi muzician american de origine britanică (m. 1900) – 190 de ani

– 1845: S-a născut zoologul şi biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; a avut contribuţii deosebite în domeniile patologiei comparate, a gerontologiei şi medicinei anti-îmbătrânire; Premiul Nobel pentru medicină pe 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; descendent al cărturarului și diplomatului Nicolae Milescu (Spătarul); membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (m. 1916)

– 1887: S-a născut poetul rus Igor Severianin (pe numele său adevărat Igor Vasilievici Lotariov) (m. 1941)

– 1891: S-a născut tenorul austriac Richard Tauber; considerat unul dintre cei mai importanţi cântăreţi de operă ai secolului al XX-lea (m. 1948) – 130 de ani

– 1898: S-a născut regizorul japonez de film Kenji Mizoguchi, prezentat de critici drept un adevărat poet al ecranului (m. 1956)

– 1902: S-a născut tenorul şi actorul polonez Jan Kiepura (m. 1966)

– 1905: S-a născut actorul de film american Henry Fonda (m. 1982)

– 1915: S-a născut scenaristul şi regizorul italian Mario Monicelli, considerat un maestru al comediei italiene (m. 2010, s-a sinucis)

– 1916: S-a născut (la Kiev, Ucraina) chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2009) – 105 ani

– 1917: S-a născut (la Helsinki) actorul american George Gaynes (m. 2016)

– 1921: S-a născut actriţa și cântăreața americană Mildred Joanne Smith; a jucat într-un singur film, „No Way Out”, alături de Sidney Poitier (m. 2015) – 100 de ani

– 1927: S-a născut dirijorul şi compozitorul austriac Paul Angerer (m. 2017)

– 1930: S-a născut muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (m. 2000)

– 1942: S-a născut pianistul francez Jean-Claude Pennetier

– 1947: A murit Sir Frederick Hopkins, fiziolog şi biochimist englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (n. 1861)

– 1950: S-a născut fizicianul german (Johannes) Georg Bednorz; a descoperit fenomenul superconductibilităţii la materialele ceramice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1987, împreună cu fizicianul elveţian K. Alex Müller

– 1951: S-a născut designerul vestimentar francez Christian Lacroix – 70 de ani

– 1953: S-a născut actorul american de origine irlandeză Pierce Brosnan

– 1954: A murit dirijorul austriac Clemens Krauss (n. 1893)

– 1955: S-a născut actriţa americană de film Debra Winger

– 1966: S-a născut cântăreața, compozitoarea și actrița americană Janet Jackson; se află în topul celor mai bine plătiți artiști ai tuturor timpurilor, având în palmares peste 160 de milioane de albume vândute la nivel internațional; sora cea mică a lui Michael Jackson – 55 de ani

– 1970: S-a născut Gabriela Sabatini, jucătoare de tenis de câmp argentiniană (a câştigat 27 de turnee la simplu şi 12 la dublu); după încheierea carierei sportive, în 1996, s-a afirmat în lumea modei

– 1973: S-a născut actriţa americană Tori Spelling

– 1974: S-a născut cântăreaţa italiană Laura Pausini (Laura Alice Rossella Pausini); în 1993, a participat la Festivalul de la Sanremo – categoria Debutanti, cu piesa „La Solitudine” care i-a va adus premiul I

– 1984: A murit scriitorul american Irvin Shaw (n. 1913)

– 1990: A murit Sammy Davis Jr., dansator, cântăreţ, multi-instrumentist, actor de comedie şi entertainer american (n. 1925)

– 1990: A murit Jim Henson (nume complet: James Maury Henson), păpușar, regizor de film, actor, producător de televiziune şi scenarist american; creatorul păpușilor Muppets; a realizat primul spectacol (1969) cu păpuşile Muppets şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981) (n. 1936)

– 1997: A murit regizorul de film şi scenaristul italian Giuseppe de Santis (n. 1917)

– 2010: A murit Ronnie James Dio (Ronaldo Giovanni Padovan), vocalist şi compozitor de heavy metal american care a cântat cu Elf, Rainbow, Black Sabbath şi cu propria sa trupă, Dio (n. 1942)

– 2012: A murit Maria Bieşu, soprană din Republica Moldova (n. 1935)

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul afro-american Chuck Brown, creatorul stilului „Go-Go”, un subcurent al stilului funky, foarte popular în comunitatea de culoare din Washington în anii ‘80 ai secolului XX (n. 1936)

– 2013: A murit fizicianul elvețian Heinrich Rohrer, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986, împreună cu Gerd Binnig pentru proiectarea microscopului electronic cu scanare și tunelare; cei doi au împărțit o jumătate din premiu, cealaltă fiindu-i acordată lui Ernst Ruska, cel care a construit primul microscop electronic (n. 1933)

– 2019: A murit Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (n. 1917)

Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2021, 05:00 / actualizat: 16 mai 2021, 11:18

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Iași: Admiterea în clasa a V-a la liceele şi colegiile din municipiul Iaşi va avea loc în două etape şi va ţine cont de contextul epidemiologic la nivel local. Calendarul testărilor prevede două date, sub rezerva evoluţiei contextului pandemic în municipiu:

• 15 mai – Colegiul Naţional Iaşi, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” Iaşi, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Iaşi, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi
• 29 mai – Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” Iaşi, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi, Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iaşi

– Arhitectură

* Asociaţia De-a Arhitectura, în parteneriat cu UrbanEye Film Festival, prezintă, între orele 18:00 şi 24:00, proiecţia online a filmului documentar „Blocul” (2016), regie şi imagine: Maria Şalaru, editare şi regie montaj: Ileana Szasz, urmată de o discuţie pe tema filmului prezentat, cu ocazia premierii participanţilor la provocarea #DeaArhitecturaAcasa „Case de film”, desfășurată în cerc restrâns

– Cultură

* Rețeaua Națională a Muzeelor (RNMR) lansează un nou proiect muzeal participativ în România – Muzeul „Identități Fragile” (Muzeul Pandemiei) – https://www.identitatifragile.com/, precum și Campania publică de colectare a obiectelor – memorie, care ne-au însoțit pe fiecare dintre noi în pandemie, începând cu luna martie a anului 2020. Oricine poate trimite un obiect care „încorporează” un sentiment ce l-a marcat în pandemie, o stare, un eveniment sau orice lucru cu care asociază experiența trăită în această perioadă. Primul muzeu participativ dedicat pandemiei își așteaptă, așadar, contributorii pentru a ilustra tranzițiile emoționale (re)simțite individual, dar experimentate colectiv de fiecare dintre noi. „Identități Fragile” este un muzeu deschis care își propune să dea voce fiecărei emoții personale generată de Covid-19, prin intermediul obiectelor. Toate obiectele donate vor deveni parte din colecția Muzeului Identităților Fragile. Obiectele selectate vor fi expuse la Rezidența BRD Scena9 din București, în perioada 15 mai – 15 iunie. Parteneri: Administrația Fondului Cultural Național, Rezidența BRD Scena9 – Str. Ion Luca Caragiale nr. 32. Mai multe detalii găsiți pe: pagina web – https://www.identitatifragile.com/, paginile de FB și de Instagram: https://www.instagram.com/identitati_fragile/,  https://www.facebook.com/Identitati-Fragile-101329972029402. Varianta online a expoziției „Identități fragile” este disponibilă pe www.identitatifragile.com unde vor fi expuse toate contribuțiile primite și acceptate în colecție

– S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 144 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian. În 1943, apare ilegal (28 ianuarie 1943 – august 1944), apoi legal din 24 august 1944 până la 21 decembrie 1989, România liberă cotidian al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, în 1945 avându-l ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa. De la nr. 222/1945 până în decembrie 1950, apare cu subtitlul: Cel mai mare ziar de informație și reportaj; din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare; din 1969 până în 1980, Cotidianul Consiliului National al Frontului Unității Socialiste, avându-l pe Octavian Paler ca redactor-șef (nemenționat). În continuarea acestui ziar (din 1943 – 1989), din 23 decembrie 1989 apare, zilnic, ziarul independent de opinie, informație și reportaj, cu același titlu, purtând pe frontispiciul său înscris: „Somnul rațiunii naște monștrii”. În 4 ianuarie 1990, apare pe frontispiciul ziarului: Serie nouă, iar din 1993, apare pentru prima dată mențiunea: Fondat în 1877

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de când era publicată scrisoarea „Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* Acum 58 de ani (1963) era lansată nava cosmică americană „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 31 de ani în urmă (1990) a avut loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice au fost întrerupte. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Echipa de fotbal Oţelul Galaţi a obţinut acum 10 ani (2011), primul titlu de campioană a României din istoria sa şi a reuşit să aducă şi primul titlu Moldovei, după un meci cu principala contracandidată la titlu, FC Timişoara, pe care a învins-o fără drept de apel pe arena din Tiglina III, devenind campioana României. Evenimentul a fost sărbătorit ad-hoc de mii de gălăţeni, care au ieşit în stradă imediat după meci pentru o „noapte albă” de neuitat, petrecerea repetându-se la decernarea trofeului câteva zile mai târziu

* Se împlinește 1 an (2020) de când, începând cu această dată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a hotărât instituirea stării de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că şi în prezent România se află în continuare în stare de alertă, cu unele restricţii impuse de autorităţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2021, la 16 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 (- 150 de ani) a fost înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971 (- 50 de ani); la 15 mai 1991 (- 30 de ani) au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Poliţiştilor Militari”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul, autorul dramatic, traducătorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923) – 140 de ani

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ioan Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut scriitorul maghiar din România Salámon Ernö (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013) – 90 de ani

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016) – 90 de ani

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1940: S-a născut Maria Uca Marinescu, exploratoare, sportivă de performanță și pedagog; prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului (și cei magnetici); prima sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic (2001), cei doi poli ai Pământului; prima româncă explorator ce a ajuns în Antarctica. A vizitat peste 100 de țări de pe toate meridianele Pământului, din Carpați în Caucaz, din Balcani în Alpi, din Himalaia în Kilimanjaro, din Groenlanda și Canada în Patagonia și în Țara de Foc, acolo unde – dintre români – numai inginerul explorator Iuliu Popper și biologul Emil Racoviță, au mai fost până atunci; a ajuns și la Polul Frigului (- 71,2 grade Celsius, Yakutsya-Oymyakon, Rusia, 2015)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Viorel Comănici, actor de teatru și film (m. 2020) – 80 de ani

– 1942: S-a născut pictorul Ştefan Ioan Câlţia

– 1946: S-a născut pictorul și profeorul Eugeniu Barău (m. 2020) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (reales în octombrie 2017, pentru un mandat de 5 ani) – 65 de ani

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926)

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

– 2018: A murit comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul Cristian Ţopescu, una dintre marile figuri ale jurnalismului din România; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Shusha: Posibilă vizită a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în Nagorno Karabakh

– Moscova: Termenul dat de Rusia companiei Twitter de eliminare a conținutului „ilegal”, sub sancțiunea blocării

– Londra: Termenul limită pentru răspunsul Marii Britanii la plângerea UE privind încălcarea acordurilor post-Brexit în Irlanda de Nord

– Chile: Alegeri municipale și legislative (15 – 16 mai)

– Intrarea în vigoare a noilor condiții de utilizare a aplicației Whatsapp

– Londra: Finala Cupei Angliei la fotbal, între echipele Leicester – Chelsea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara, alta toamna (în 2021 este şi pe 9 octombrie)

– „Ziua Internaţională a Familiilor”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua familiei române”

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică pe 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830) – 135 de ani

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940) – 130 de ani

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984) – 120 de ani

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991) – 110 ani

– 1915: S-a născut economistul american Paul Anthony Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1926: S-a născut dramaturgul britanic Peter Shaffer (m. 2016) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Trini Lopez, cântăreț, chitarist și actor american (m. 2020)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1940: S-a născut Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din R. Moldova (m. 2015)

– 1944: S-a născut sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și David Politzer, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari – 70 de ani

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1989: A murit Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (n. 1908)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez André Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942) – 5 ani

– 2020: A murit actorul american Fred Willard (nume complet: Frederick Charles Willard Jr.), unul dintre cei mai prolifici comedianți de la Hollywood, cunoscut pentru abilităţile sale de improvizaţie (n. 1939) – 1 an

– 2020: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (n. 1971) – 1 an

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2021, 05:00 / actualizat: 14 mai 2021, 10:51

EVENIMENTE INTERNE

– Medicină, Sănătate

* În perioada 14 – 16 mai, la nivel naţional, în mod deosebit în Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Iaşi, universităţile de medicină vor organiza campanii de vaccinare, prin care se dorește facilitarea accesului unui număr cât mai mare de persoane pentru imunizare, fără să existe nevoia unei programări directe. Din program:

• Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Instituția Prefectului – Județul Cluj și Primăria Municipiului Cluj-Napoca, organizează, în perioada 14-17 mai, Maratonul Vaccinării – Împreună pentru Cluj!Timp de trei zile, non-stop, locuitorii din Cluj-Napoca cu vârsta de peste 16 ani, dar și cei din alte localități, se vor putea vaccina cu serul Pfizer-BioNTech, fără programare, în cadrul centrului de vaccinare care va fi amenajat la Sala Polivalentă BT Arena.
• Târgu Mureş: Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” organizează o acţiune de vaccinare în masă împotriva virusului SARS-CoV-2, denumită „Maratonul vaccinării – UMFST vaccinează!”. Acţiunea se adresează întregii populaţii care încă nu este vaccinată, cu vârsta peste 16 ani, se va realiza cu vaccinul Pfizer BioNTech, iar de acest maraton vor beneficia toţi doritorii, indiferent de domiciliu, fără a fi nevoie de programare. Personalul medical din judeţ şi studenţii universităţii vor asigura timp de 3 zile fluxurile de vaccinare continuă, la sediul UMFST. Acţiunea este realizată în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, unităţile sanitare din judeţ şi asociaţiile studenţeşti din cadrul UMFST şi cu sprijinul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare împotriva SARS-CoV-2

– Cultură

* Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica revine în 2021, într-o formulă adaptată. Asasinate politice, gentrificare, imigraţie şi poate cel mai mare concert rock împotriva rasismului sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul seriei de proiecţii Cinepolitica Nights. Trei documentare în premieră naţională şi trei lungmetraje de ficţiune, printre care şi două producţii româneşti, sunt difuzate online, în perioada 5 – 14 mai (de miercuri până vineri). Toate filmele din cadrul Cinepolitica Nights vor putea fi vizionate exclusiv online, pe întreg teritoriul României, prin intermediul Elvire chez vous, în platforma Eventbook. Fiecare film este disponibil o singură seară, de la ora 18:00 şi până la miezul nopţii, în platforma Eventbook. Detalii de acces: https://eventbook.ro/elvirepopesco. Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi DACIN SARA. Din program:

• Cinepolitica Nights se încheie cu proiecţia lungmetrajului de ficţiune autohton Berliner (r: Marian Crişan, 2020), câştigător al premiului Keen Eye, la Festivalul de Film de la Moscova. Trailer: https://youtu.be/d0RT8QxpbDk

* Teatrul Naţional din Bucureşti se redeschide pe 14 mai, cu spectacole în patru săli în acelaşi timp, la capacitatea de 30%. TNB participă și la proiectul pilot din 15 mai, cu toate locurile ocupate pentru persoanele vaccinate.Din program:

• 15 mai – Spectacolul „Dineu cu proşti”

* Timișoara: Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care întâlnirea cu spectatorii a avut loc exclusiv în spațiul virtual, prin transmisiuni în direct ale spectacolelor din repertoriul său. Programul zilei:

• ora 19:00 – Are loc spectacolul „Freak show”, un one-man show semnat de Florin Piersic jr. – la Sala 2, Parcul Civic

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Se împlinesc 225 de ani (1796) de când medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 182 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26). Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855

* Cu 173 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 151 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 121 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 73 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 73 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 66 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 53 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 48 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Se împlinesc 40 de ani (1981), de când, între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Cu 32 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Se împlinește 1 an (2020), de când, la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939) – 150 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970) – 120 de ani

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri – 65 de ani

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Wellington, Noua Zeelandă: Conferință a prim-ministrului Jacinda Ardern despre apelul Christchurch împotriva extremismului online

– Grecia: Posibilă redeschidere a țării pentru turiști

– Tokyo, Japonia: Toshiba și Honda anunță rezultatele financiare anuale 2020/2021

– Tokyo: Baschet – probă-test pentru Jocurile Olimpice (14 – 16 mai)

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Franței (14 – 16 mai)

– Freetown, Sierra Leone: Alegerea liderilor Federației de Fotbal Sierra Leone (SLFA) (14 – 15 mai)

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811 – 210 ani

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736) – 335 de ani

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858) – 250 de ani

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017) – 90 de ani

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert L. Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

Calendarul zilei – 13 mai

Publicat de Codrin RAITA, 13 mai 2021, 05:00 / actualizat: 13 mai 2021, 9:44

EVENIMENTE INTERNE

– Președinție

* Aachen, Germania: Ceremonia de decernare a Premiului internaţional „Carol cel Mare” al oraşului Aachen pe anul 2020, Preşedintelui României, Klaus Iohannis

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

-Juridic

* Conferința Internațională de Dreptul Afacerilor „Experiențe, evoluții și perspective în Dreptul afacerilor în epoca post-pandemie”  are loc în perioada 13-15 mai, online – free access. Partener media: JURIDICE.ro. Conferința va conține paneluri dedicate domeniilor circumscrise dreptului afacerilor: societăților comerciale, contractelor și garanțiilor comerciale, litigiilor în afaceri, insolvenței (internă și transfrontalieră), dreptului penal al afacerilor, regimului investițiilor străine, dreptului muncii, achizițiilor publice, problematicilor registrului comerțului, dreptului european. Conferința va fi preluată/transmisă live pe pagina principală a JURIDICE.ro și pe website-urile și pe rețelele sociale ale tuturor organizatorilor și partenerilor evenimentului. Din program:

• ora 9:00 –Deschiderea Conferinței – Mesajul organizatorilor: Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, Președinte al Institutului Român de Drept Comercial, Niculina Șomlea, Co-ordinator to Eastern European Countries’ Committee (EECC) INSOL EUROPE, prof. univ. dr. Costel Negricea, Rector al Universității Româno-Americane, lect. univ. dr. Sergiu Golub – Prodecan al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Mihai Hotca – Rector al Universității Nicolae Titulescu, prof. univ. dr. Smaranda Angheni – Vice-Președinte al Universității Titu Maiorescu

– Cultură

* Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica revine în 2021, într-o formulă adaptată. Asasinate politice, gentrificare, imigraţie şi poate cel mai mare concert rock împotriva rasismului sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul seriei de proiecţii Cinepolitica Nights. Trei documentare în premieră naţională şi trei lungmetraje de ficţiune, printre care şi două producţii româneşti, sunt difuzate online, în perioada 5 – 14 mai (de miercuri până vineri). Toate filmele din cadrul Cinepolitica Nights vor putea fi vizionate exclusiv online, pe întreg teritoriul României, prin intermediul Elvire chez vous, în platforma Eventbook. Fiecare film este disponibil o singură seară, de la ora 18:00 şi până la miezul nopţii, în platforma Eventbook. Detalii de acces: https://eventbook.ro/elvirepopesco. Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi DACIN SARA. Din program:

• Va fi difuzat un nou documentar în premieră naţională, laureat al festivalurilor de film de la Berlin, Cracovia, cât şi la IndieLisboa şi British Independent Film Awards: „White Riot” / „Revolta albă” (r: Rubika Shah, 2019). Documentarul descrie povestea netrunchiată a unei ere uitate, în care muzica a schimbat lumea prin refuzul de a se pleca în faţa unui status-quo profund nedrept. Trailer: https://youtu.be/Fj9WXw_W1dc

– S-a întâmplat într-o zi de 13 mai

* Acum 414 ani (1607) au fost puse bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă, de către căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi pe malul râului James River, la nord-est de Norfolk (azi, statul american Virginia)

* Cu 84 de ani în urmă (1937) România şi fosta Iugoslavie au încheiat, la Bucureşti, un Tratat de stabilire, comerţ şi navigaţie

* Se împlinesc 75 de ani (1946), de când, între 13 şi 20 mai, Yehudi Menuhin (1916 – 1999), violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

* Se împlinesc 40 de ani (1981), de când, la Roma, în Piaţa Sfântul Petru, a avut loc un atentat asupra Papei Ioan Paul al II-lea (1920-2005), comis de teroristul turc Mehmet Ali Ağca, care a tras cu pistolul din apropiere. Acel glonţ aproape l-a costat viaţa pe Suveranul Pontif, care avea să afirme despre atentat: „o mână a tras cu glonţul, alta i-a modificat traiectoria”, făcând referire la Fecioara Maria, pe care papa Ioan Paul al II-lea o venera în mod deosebit. În timpul vizitei sale din 1983 papa l-a iertat în mod public pe agresor. În 1984, înainte de vizita sa în Venezuela, poliţia politică din acea ţară a descoperit şi contracarat un complot de asasinare a papei, pus la cale de o grupare extremistă. Pe 6 ianuarie 1995 poliţia filipineză a reuşit să oprească „Operaţia Bojinka”, care urmărea acelaşi scop

* Acum 17 ani (2004) Parlamentul a aprobat, în şedinţă comună, Carta Albă a securităţii şi apărării naţionale, document ce stabilea obiective, măsuri, acţiuni ale instituţiilor de profil şi în baza căruia a fost elaborată Strategia militară a României

* În urmă cu 16 ani (2005) avea loc reprimarea violentă a demonstraţiilor antiguvernamentale din Uzbekistan, eveniment cunoscut ca „Masacrul de la Andijan”. Incidentele violente din oraşul Andijan s-au soldat cu sute de morţi şi zeci de persoane arestate   * Cu 7 ani în urmă (2014), peste 200 de mineri au murit și alte câteva sute au rămas blocați în subteran după o explozie care a avut loc într-o mină de cărbuni situată în Soma, provincia Manisa, din vestul Turciei, accidentul fiind provocat de un transformator electric care a generat surparea

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului; Sf. Fecioară Maria de la Fatima (Calendarul Romano-Catolic 2021). NOTĂ: La 13.V.1917 trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, un mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut; apariţia luminoasă s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie; copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei; în 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

– Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 12 aprilie); timp de trei zile, în perioada 13 – 15 mai, se sărbătoreşte Ramadan Bayramul. NOTĂ: În America de Nord se sărbătoreşte începând cu o zi mai târziu

– 1806: A murit Samuil Micu, cărturar iluminist, filolog şi traducător; unul dintre reprezentanţii de seamă ai Şcolii Ardelene; autor al primei gramatici tipărite a limbii române („Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, în colaborare cu Gheorghe Şincai); în „Cartea de rogacioni…” (1779) a folosit, pentru prima oară în istoria tipăriturilor româneşti, alfabetul latin; nepot al episcopului Inochentie Micu, prin grija căruia familia a fost înnobilată sub numele germanizat „Klein” (n. 1745) – 215 ani

– 1887: S-a născut Elena Caragiani-Stoenescu, prima femeie din România care a obţinut brevetul internaţional de pilotaj (eliberat la 22 ianuarie 1914 de către Federaţia Aeronautică Internaţională); consemnată, în analele presei mondiale, drept primul corespondent de război care îşi realizeză reportajele din avion; a deschis drumul aviaţiei sanitare (m. 1929)

– 1889: S-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain) (m. 1916, pe front)

– 1889: S-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1935)

– 1904: S-a născut actriţa de teatru și film Elvira Godeanu (m. 1991)

– 1909: S-a născut actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (m. 2005)

– 1919: S-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001)

– 1924: S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (m. 2005)

– 1931: S-a născut Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2008) – 90 de ani

– 1936: S-a născut medicul şi omul politic Francisc Bárányi; fost ministru al sănătăţii, deputat UDMR în trei legislaturi; membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Banat; fondatorul Serviciului de Ajutor Maltez în România (m. 2016) – 85 de ani

– 1938: S-a născut tenorul Ludovic Spiess, fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2006)

– 1940: S-a născut Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (m. 1996)

– 1941: S-a născut Constantin Simirad, fost primar al Iaşiului, în perioada 1992-2003 și fost președinte al Consiliului Județean Iași, ambasador al României în Cuba, timp de trei ani, până în 2006 (m. 2021) – 80 de ani

– 1942: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi actorul Constantin Vaeni

– 1942: S-a născut actorul şi regizorul Bujor Macrin (m. 2013)

– 1945: S-a născut Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, performanţele sale fiind legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele (m. 1996)

– 1946: S-a născut Ileana Popovici, actriţă şi ilustrator muzical, redactor tv. – 75 de ani

– 1947: S-a născut Gigi Căciuleanu, dansator, coregraf şi profesor; considerat creatorul teatrului coregrafic; în 1973 s-a stabilit în Franţa

– 1949: S-a născut actriţa Julieta Szönyi-Ghica

– 1955: S-a născut actorul Dinu Manolache (m. 1998)

– 1959: A murit Emil Haţieganu, jurist şi om politic; membru marcant al PNŢ; membru în Consiliul Dirigent al Transilvaniei; de mai multe ori ministru; arestat şi deţinut la Budapesta şi Györ (1944-1945); deţinut politic (1948-1951); membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1878)

– 1964: A murit geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1895)

– 1968: S-a născut Oana Sârbu, interpretă de muzică uşoară şi actriţă

– 1969: A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok (n. 1883)

– 1974: A murit Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (n. 1903)

– 1997: A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920)

– 1999: A murit Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic (n. 1927)

– 2008: A murit actorul Colea Răutu (nume real: Nikolai Rutkovski) (n. 1912)

– 2008: A murit Costică Toma, fost portar al echipei de fotbal CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României (n. 1928)

– 2009: A murit Adrian Tomescu, pianist şi profesor (n. 1947)

– 2010: A murit Alexandru Sever (pseudonimul lui Solomon Silberman), prozator, dramaturg şi eseist, stabilit în Israel (n. 1921)

– 2010: A murit medicul şi profesorul Ioan Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1924)

– 2011: A murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR; a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933) – 10 ani

– 2012: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1922)

– 2014: A murit Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic, editor şi antologator (n. 1951)

– 2019: A murit traducătoarea Micaela Ghiţescu; între anii 1952 şi 1955 a fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea; a tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, franceză, germană, spaniolă și canadiană; din 2003 a fost redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria (revista gândirii arestate)”, care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc (n. 1931)

– 2020: A murit Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film, autor de cărţi de specialitate şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de scenaristică (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Istanbul, Turcia: Urmează să aibă loc conferința de pace privind Afganistanul, în prezența reprezentanților guvernului și a talibanilor

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Sunt marcați 40 de ani de la atacul asupra Papei Ioan Paul al II-lea în Piața Sf. Petru

– Varșovia, Polonia: Curtea Constituțională se pronunță cu privire la valabilitatea dreptului UE în Polonia

-Johannesburg, Africa de Sud: Convocare ca martor al președintelui Matamela Cyril Ramaphosa în fața unei comisii anticorupție care investighează perioada Jacob Zuma, în calitate de șef al guvernului (13 – 14 mai)

-Mexico City, Mexic: Marcarea a 700 de ani de la crearea Mexicului

– Londra: Rezultate preliminare Burberry 2020/2021

– Los Angeles, SUA: Disney – rezultate pe al doilea trimestru

– Tokyo, Japonia: Nikon și Suzuki – rezultate anuale 2020/2021

– Tokyo: Skateboard – probă-test pentru Jocurile Olimpice (13 – 14 mai)

– Tokyo: Prima ediție a „Seriei virtuale olimpice” organizată de Comitetul Internațional Olimpic (13 mai – 23 iun.)

– Berlin: Finala Cupei Germaniei la fotbal

Aniversări – Comemorări

– 1717: S-a născut împărăteasa Maria-Tereza a Austriei (m. 1780)

– 1835: A murit arhitectul britanic John Nash, considerat cel mai mare urbanist al timpului său (printre realizările lui se numără Regent’s Park din Londra) (n. 1752)

– 1840: S-a născut Alphonse Daudet, romancier, nuvelist şi dramaturg francez (m. 1897)

– 1842: S-a născut Sir Arthur Sullivan, compozitor şi dirijor englez (m. 1900)

– 1857: S-a născut Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (m. 1932)

– 1882: S-a născut pictorul francez Georges Braque, întemeietorul cubismului, alături de Pablo Picasso (m. 1963)

– 1885: A murit Friedrich Gustav Jakob Henle, patolog german, unul dintre cei mai importanţi anatomişti din lume, cu deosebite contribuţii în dezvoltarea histologiei (n. 1809)

– 1907: S-a născut Daphne Du Maurier, scriitoare britanică (m. 1989)

– 1914: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (m. 1998)

– 1916: A murit Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (n. 1859) – 105 ani

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (m. 2001)

– 1928: S-a născut regizorul şi scenaristul francez Edouard Molinaro, realizatorul comediei clasice „Colivia cu nebune/ La cage aux folles” (m. 2013)

– 1930: A murit Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru Pace pe 1922 (n. 1861)

– 1938: S-a născut Eberhard Schoener, pianist şi compozitor, dirijor și aranjor german

– 1938: S-a născut scriitorul japonez de literatură ştiinţifico-fantastică Kazumasa Hirai (m. 2015)

– 1939: S-a născut Harvey Keitel, actor american; mama sa, o evreică pe nume Miriam, s-a născut lângă Brăila emigrând mai apoi în Statele Unite

– 1941: S-a născut Joe Brown (Joseph Roger Brown), vocalist şi chitarist britanic – 80 de ani

– 1941: S-a născut Ritchie Valens (Richard Valenzuela), cântăreţ, chitarist şi compozitor american (m. 1959) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Mary Wells, cântăreaţă şi compozitoare americană (m. 1992)

– 1950: S-a născut cântăreţul, compozitorul, multi-instrumentistul şi producătorul american Stevie Wonder (numele la naştere: Stevland Hardaway Judkins)

– 1950: S-a născut Danny Kirwan, chitarist, vocalist şi compozitor britanic (m. 2018)

– 1954: S-a născut (în Australia) cântărețul și compozitorul irlandez Johnny Logan (numele real: Sean Patrick Michael Sherrard); a câştigat de două ori concursul Eurovision pentru Irlanda

– 1956: A murit scriitorul rus Aleksandr Fadeev (n. 1901) – 65 de ani

– 1959: S-a născut scriitoarea israeliană Zeruya Shalev

– 1961: S-a născut Dennis Rodman, baschetbalist american profesionist; a fost liderul NBA (Liga de baschet din Statele Unite ale Americii și Canada) pentru șapte ani consecutiv, un record neegalat până în prezent – 60 de ani

– 1961: A murit actorul american de film Gary Cooper (pe numele său adevărat Frank James Cooper), laureat al Premiului Oscar (1942 și 1953) (n. 1901) – 60 de ani

– 1975: A murit cantautorul american Bob Wills (James Robert Wills), considerat creatorul curentului muzical „western swing” (n. 1905)

– 1986: S-a născut Robert Pattinson, actor şi muzician britanic – 35 de ani

– 2006: A murit Jaroslav Jan Pelikan, istoric şi teolog ortodox, profesor american; unul dintre cei mai importanţi istorici ai creştinismului. A scris aproape 40 de cărţi, dintre acestea, lucrarea de referinţă în cinci volume „The Christian Tradition: A History of the Development of Doctrine [Tradiţia creştină. O istorie a dezvoltării tradiţiei] (1971-1989)” este recunoscută ca fiind prima istorie de acest gen (n. 1923) – 15 ani

– 2018: A murit actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (n. 1948)

– 2019: A murit Doris Day, actriță și cântăreață americană (n. 1922)

– 2020: A murit Gabriel Bacquier, celebru bariton francez (n. 1924) – 1 an

Calendarul zilei – 12 mai

Publicat de Codrin RAITA, 12 mai 2021, 05:00 / actualizat: 12 mai 2021, 9:55

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, Interpelări (se susțin la sediul Senatului)

* ora 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 8:30 – Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor (prezență fizică și online)

* ora 12:00 -Vot final

* la încheierea votului final – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (prezență fizică și online)

* ora 15:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• ora 13:30 – Comisia pentru tineret și sport – sala: Corp B4, etaj 3, cam. 3150
• ora 13:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: 29, Corp B4, etaj 1 – prezență fizică și online

– Social

* Organizația Salvați Copiii, alături de NEPI Rockcastle, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară, organizează, în perioada aprilie-septembrie, o serie de 5 webinarii și 5 workshop-uri gratuite în cele mai importante centre comerciale din portofoliul companiei: Promenada Mall, City Park Mall Constanța, Promenada Mall Sibiu, Shopping City Târgu Mureș și Ploiești Shopping City. În cadrul dezbaterilor online reunite sub conceptul „Părinte responsabil în era digitală” vor fi abordate cinci dintre cele mai importante teme legate de siguranța copiilor pe internet, pe care părinții simt că nu le stăpânesc, având nevoie de informare și ghidaj: cyberbullying-ul, știrile false, rețelele sociale, relaționarea cu copiii și riscurile ascunse ale internetului (de tipul groomingului sau conținutului dăunător). Întâlnirile, care vor fi moderate de Gabriela Alexandrescu, pot fi urmărite live pe pagina de Facebook a Organizației Salvați Copiii. Din program:

• ora 15:00 – Mimi (Creator de conținut) și Răzvan Deaconescu (Conferențiar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB) vor discuta despre cyberbullying, pe care îl vor defini, pentru a învăța cum să-l recunoaștem și pentru a-l putea preveni și gestiona corect. Prin participarea la aceste conferințe, părinții vor avea oportunitatea de a-și face o imagine clară asupra metodelor prin care pot să transforme tehnologia într-un aspect firesc al vieții lor de familie. Participarea este gratuită, iar mai multe detalii pot fi regăsite la: https://bit.ly/3dA2SiX

– Economic

* Earnings Report este primul eveniment din România dedicat rezultatelor financiare pe Piețele externe. Evenimentul va avea loc începând cu ora 18:00, se va desfășura online și se adresează investitorilor individuali din România și celor interesați să investească pe Piețele externe. Pentru prima ediție Earnings Report de anul acesta organizatorii au pregătit o întâlnire cu 3 profesioniști: Claudiu Cazacu, Analist financiar și Consulting Strategist XTB Romania, Adrian Codirilașu, Vicepreședinte CFA România, și Sergiu Mandis, profesionist în domeniul investițiilor cu o experiență de peste 20 de ani în brokeraj, analiză și asset management și investitor cu 17 ani de experiență pe Piețele externe. Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul XTB Romania

– Cultură

* Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica revine în 2021, într-o formulă adaptată. Asasinate politice, gentrificare, imigraţie şi poate cel mai mare concert rock împotriva rasismului sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul seriei de proiecţii Cinepolitica Nights. Trei documentare în premieră naţională şi trei lungmetraje de ficţiune, printre care şi două producţii româneşti, sunt difuzate online, în perioada 5 – 14 mai (de miercuri până vineri). Toate filmele din cadrul Cinepolitica Nights vor putea fi vizionate exclusiv online, pe întreg teritoriul României, prin intermediul Elvire chez vous, în platforma Eventbook. Fiecare film este disponibil o singură seară, de la ora 18:00 şi până la miezul nopţii, în platforma Eventbook. Detalii de acces: https://eventbook.ro/elvirepopesco. Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi DACIN SARA. Din program:

• Seria Cinepolitica Nights continuă cu proiecţia, în premieră naţională, a documentarului „Photographer of War” / „Fotograf de război” (r: Boris B. Bertram, 2019), nominalizat la Danish Film Awards 2020 la categoria „Cel mai bun documentar”. Trailer: https://youtu.be/nGGvbqjbgUk

– S-a întâmplat într-o zi de 12 mai

* Acum 1908 ani (113 d.H.), la Roma, în forumul nou construit, a fost inaugurată Columna lui Traian. O ilustrare plastică a „Comentariilor lui Traian”, atribuită lui Apollodor din Damasc, Columna constituie un original act de naştere a poporului român

* Se împlinesc 440 de ani (1581) de când era emisă Diploma de fondare a Colegiului Major Iezuit din Cluj (Academia Claudiopolitana Societatis Jesu) de către Ştefan Báthory, la Vilna (Vilnius, azi în Lituania), precursoarea Universităţii Babeş-Bolyai de astăzi. Primul rector al academiei a fost Jakub Wujek. Limba de predare a Academiei a fost latina și au existat în structură două facultăți: Filosofie (3 ani), urmată de Teologie (4 ani). În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, va purta numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” și avea la momentul creării ei şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filozofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu

* În urmă cu 173 de ani (1848) revoluţionarii moldoveni refugiaţi în Transilvania au elaborat, la Braşov, programul-legământ „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”. Documentul sintetiza dezideratele româneşti prin sintagma: „Unirea Moldovei şi a Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc” (12/24)

* Acum 127 de ani (1894), în ziarul francez „La Justice”, a apărut articolul „Lupta raselor” semnat de Georges Clemenceau, în care, după ce face un istoric al luptei de eliberare naţională a românilor din Transilvania, se pune chezaş pentru adevărul luptei lor. Georges Clemenceau (1841-1929), a fost un om politic şi ziarist francez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920) şi unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles (12/24)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la debutul lui Mircea Eliade, cu articolul „Dușmanul viermelui de mătase” în „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”, nr. 21, sub numele Eliade Gh. Mircea

* Acum 99 de ani (1922) avea loc premiera piesei „Suflete tari” de Camil Petrescu, la Teatrul Naţional din Bucureşti, prima piesă scrisă de acesta care a văzut lumina rampei – regia, Paul Gusty. În 1925, piesa apărea în volum

* În urmă cu 79 de ani (1942) a avut loc prima gazare în masă, datată cu exactitate, în lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, 1.500 de evrei polonezi fiind ucişi

* Acum 76 de ani (1945) armata română îşi încheia (după 260 de zile de lupte în Ungaria, Cehoslovacia şi Austria) participarea, alături de Naţiunile Unite, la obţinerea victoriei finale asupra Germaniei naziste (23.VIII.1944 – 12.V.1945)   * Cu 13 ani în urmă (2008) avea loc cutremurul din provincia Sichuan (China), cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, seism care a cauzat moartea a peste 50.000 de persoane. Epicentrul a fost localizat la 90 km (55 de mile) vest-nord-vest de Chengdu

* Acum 8 ani (2013) Societăţii Române de Radiodifuziune i-a fost acordată Înalta decoraţie Nihil Sine Deo (din latină – „Nimic fără Dumnezeu”), în cadrul unei ceremonii oficiale, la Palatul Elisabeta, în prezenţa membrilor Casei Regale. Decoraţia regală Nihil Sine Deo instituită în 2009 prin ordinul Majestăţii Sale Regelui Mihai I şi limitată la un număr de 200 membri, se acordă pentru performanţele de nivel înalt care îmbogăţesc prezentul românesc din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, spiritual, economic, politic şi militar

* Se împlinesc 5 ani (2016) de când capacitatea operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Deveselu a fost certificată printr-o ceremonie desfăşurată la baza militară Deveselu, în prezenţa premierului de la acea vreme, Dacian Cioloş, a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a unor înalţi oficiali români şi străini. Scutul antirachetă respectă prevederile Cartei ONU şi este destinat exclusiv apărării legitime împotriva ameninţării cu rachete balistice, nefiind îndreptat împotriva cuiva anume

* Acum 2 ani (2019) a început mandatul României în Consiliul Executiv al Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care durează doi ani. În calitate de organizaţie de implementare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, OIAC reuneşte 193 de state membre. Consiliul Executiv al OIAC, format din 41 de state membre, supervizează activităţile Secretariatului Tehnic al Organizaţiei şi este responsabil de promovarea implementării eficiente şi a respectării Convenţiei. Convenţia, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997, este primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România a semnat această convenție în prima zi de la deschiderea ei spre semnare, la 13 ianuarie 1993, şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), instrumentele de ratificare fiind depuse la Secretarul general ONU, la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru a cincea oară când România a fost aleasă în forul executiv al Organizaţiei, anterior deţinând această poziţie în perioada 2010-2012

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Ioan Valahul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Începe (la asfinţitul soarelui) Eid al-Fitr, sărbătoarea care încheie Ramadanul, luna postului musulman (început în seara zilei de 12 aprilie); timp de trei zile, în perioada 13 – 15 mai, se sărbătoreşte Ramadan Bayramul

– 1812, 12/24: S-a născut George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Academiei Române din 1866, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VI.1812

– 1870: A murit Eftimie Murgu, avocat, revoluţionar paşoptist, profesor de filosofie, unul dintre întemeietorii învăţământului filosofic românesc, politician; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (n. 1805). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 8 mai 1870

– 1897: S-a născut Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (m. 1977)

– 1909: S-a născut Anton Golopenția, sociolog, geopolitician și statistician, unul din fondatorii școlii românești de geopolitică; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1951, în închisoarea Văcărești)

– 1916: S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, eseist, poet, romancier, memorialist, traducător şi profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2009) – 105 ani

– 1925: S-a născut soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (m. 2003)

– 1933: A murit prozatorul Jean Bart (pseudonimul lui Eugeniu P. Botez); ofiţerul de marină Botez şi-a luat pseudonimul literar după numele unui celebru marinar francez corsar din secolul al XVII-lea; fondator al „Revistei maritime” (1900); membru corespondent al Academiei Române din 1922 (n. 1874)

– 1934: S-a născut Jolt Kerestely, compozitor, instrumentist şi dirijor de muzică uşoară

– 1934: S-a născut criticul literar Lucian Raicu (numele la naştere: Leibovici); în 1986 se exilează în Franţa (m. 2006)

– 1936: S-a născut poeta Stela Rădulescu Viniţchi; stabilită, din 1983, în SUA – 85 de ani

– 1938: S-a născut taragotistul Dumitru Fărcaş (m. 2018)

– 1942: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Andreescu (m. 1986)

– 1949: S-a născut Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (m. 2000)

– 1962: A murit Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (n. 1884)

– 1978: S-a născut pictorul şi graficianul Dragoş Burlacu

– 1993: A murit filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1913)

– 1995: A murit artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (n. 1917)

– 1995: A murit antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (n. 1920)

– 1999: A murit Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (n. 1914)

– 2008: A murit Pop Simion, scriitor, jurnalist şi diplomat; între anii 1955 şi 1958 a lucrat la Radiodifuziunea Română ca reporter la Redacţia Culturală (n. 1930)

– 2009: A murit Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1921)

– 2009: A murit Margareta Bărbuţă, critic de teatru (n. 1922)

– 2011: A murit fosta campioană europeană la tir sportiv Silvia (Dumitrescu) Kaposztai; a participat la participat la cinci ediţii ale Campionatelor Europene, unde a obţinut şapte medalii, dintre care trei de aur, trei de argint şi una de bronz şi a fost maestră emerită a sportului şi a evoluat pentru cluburile UTA Arad şi Steaua Bucureşti (n. 1953) – 10 ani

– 2013: A murit Anghel Dumbrăveanu, poet, prozator şi traducător (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Previziuni economice ale Comisiei Europene

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, susține o conferință de presă pe tema noului pachet legislativ împotriva spălării banilor

– Dublin: Comisarul UE pentru servicii financiare, Mairead McGuiness, vorbește la o conferință despre economia verde

– Helsinki, Finlanda: Parlamentul votează asupra Planului de Redresare al UE

– Kampala, Uganda: Ceremonia de învestire a președintelui Yoweri Museveni

– Tokyo, Japonia: SoftBank Group și Toyota prezintă rezultatele anuale 2020/2021

– München, Germania: BMW – adunarea generală anuală a acționarilor

– München: Allianz – rezultate financiare în primul trimestru din 2021

– Frankfurt, Germania: Commerzbank – rezultate financiare pentru primul trimestru din 2021

– Londra: Compass – rezultate semestriale

– Berlin: Deutsche Telekom – rezultatele primului trimestru din 2021

– Hanovra, Germania: TUI – rezultatele celui de-al doilea trimestru 2021

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate pe primul trimestru 2021

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Panaji, India: Verdict la proces pentru viol al fondatorului revistei Tehelka

– San Francisco, SUA: Un judecător american examinează acordul dintre grupul Bayer și reclamanți cu privire la erbicidul glifosat Roundup

-Fátima, Portugalia: Pelerinaj anual la Altarul Catolic din Fatima (12 – 13 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali”, sărbătorită din 1974 de Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, marchează ziua de naştere a asistentei medicale Florence Nightingale (n.12.V.1820 – m.13.VIII.1910), care a deschis prima şcoală pentru asistentele medicale pe lângă Spitalul „Saint Thomas” din Londra (1860), realizând primul pas în pregătirea profesională şi instituţională a asistentelor medicale

– 1634: A murit George Chapman, dramaturg, poet și traducător englez renascentist din perioada elisabetană (n. 1559)

– 1684: A murit Edme Mariotte, fizician și preot francez (n. 1620)

– 1699: A murit Lucas Achtschellinck, pictor flamand (n. 1626)

– 1700: S-a născut Luigi Vanvitelli, pictor, inginer şi arhitect italian (m. 1773)

– 1700: A murit John Dryden, scriitor englez (n. 1631). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com menţionează ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 1 mai 1700

– 1755: S-a născut Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (m. 1824)

– 1759: A murit Lambert-Sigisbert Adam, sculptor francez (n. 1700)

– 1784: A murit Abraham Trembley, naturalist elvețian (n. 1710)

– 1803: S-a născut chimistul german Justus von Liebig; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (m. 1873)

– 1812: S-a născut Edward Lear, artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick (m. 1888)

– 1820: S-a născut pictorul şi graficianul ceh Josef Mánes; unul dintre iniţiatorii şcolii moderne de pictură cehă (m. 1871)

– 1820: S-a născut (în Italia) asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (m. 1910). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul Internațional al Asistentului Medical și al Moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1829: S-a născut Pavlos Carrer, compozitor grec (m. 1896)

– 1842: S-a născut compozitorul francez Jules Massenet (m. 1912)

– 1845: S-a născut compozitorul francez Gabriel Fauré (m. 1924)

– 1845: A murit János Batsányi, poet maghiar (n. 1763)

– 1845: A murit August Wilhelm Schlegel, scriitor și critic literar german (n. 1767)

– 1859: A murit Serghei Aksakov, prozator rus, exponent al şcolii naturale (n. 1791)

– 1860: A murit Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (n. 1795)

– 1871, 12/13: A murit compozitorul francez François Auber (n. 1782) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Clemens von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (m. 1928)

– 1880: S-a născut Lincoln Ellsworth, explorator, inginer şi om de ştiinţă american, care a condus primele traversări aeriene transarctică (1926) şi transantarctică (1935) (m. 1951)

– 1884: A murit compozitorul ceh Bedřich Smetana (n. 1824)

– 1907: S-a născut Katharine Hepburn, actriţă americană de film; laureată a patru premii Oscar (m. 2003)

– 1909: S-a născut soprana americană Margaret Harshaw (m. 1997)

– 1910: S-a născut Dorothy Crowfoot Hodgkin, biochimistă britanică, laureată a Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1964 (m. 1994)

– 1910: S-a născut mezzosoprana italiană Giulietta Simionato (m. 2010)

– 1914: S-a născut Bertus Aafjes, poet olandez; a publicat şi sub pseudonimul Jan Oranje (m. 1993)

– 1915: S-a născut Roger Shutz, devenit ulterior Fratele Roger, fondatorul Comunităţii Taizé din Franţa; a militat întreaga viaţă pentru reconcilierea bisericilor creştine. Fratele Roger a rămas în istorie ca principal protagonist al renaşterii religioase în rândul tinerilor din întreaga lume, alături de alte personalităţi, cum ar fi Chiara Lubich, don Giussani sau Maica Tereza de Calcutta, de care era legat printr-o puternică prietenie spirituală (m. 2005)

– 1921: S-a născut sculptorul german Joseph Beuys (m. 1986) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Alexander Sergeyevich Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (m. 2016)

– 1924: S-a născut Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (m. 2018)

– 1925: S-a născut Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american, recompensat cu Premiul Oscar pentru scenariul filmului „După-amiază de câine” (1975) (m. 2012)

– 1925: A murit Amy Lowell, poetă americană (n. 1874)

– 1930: S-a născut Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: A murit Eugène Ysaÿe, violonist, dirijor şi compozitor belgian (n. 1858) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (m. 2010)

– 1935: A murit Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de-a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (n. 1867, în Lituania)

– 1944: A murit Max Brand (pe numele său adevărat Frederick Schiller Faust), scriitor american (n. 1893)

– 1948: S-a născut chitaristul, autorul şi producătorul ceh Ivan Kral, a cărui carieră include colaborări cu Patti Smith, Iggy Pop şi David Bowie (m. 2020)

– 1950: S-a născut Gabriel Byrne, actor, regizor de film, scenarist, producător de film și scriitor irlandez

– 1957: A murit Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (n. 1885)

– 1967: A murit poetul englez John Masefield (n. 1878)

– 1970: A murit poeta germană Nelly Sachs; Premiul Nobel pentru literatură pe 1966, împreună cu Samuel Joseph Agnon (Israel) (n. 1891)

– 1975: S-a născut neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (m. 2015)

– 1985: A murit Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (n. 1901)

– 1992: A murit actorul american Robert Reed (n. 1932)

– 1994: A murit psihologul american Erik H. Erikson (numele real: Erik Homberger), renumit specialist în psihologia copilului (n. 1902, în Germania; tatăl biologic, de origine daneză, l-a părăsit înainte de a se naşte)

– 1994: A murit chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (n. 1910)

– 2001: A murit inginerul rus Alexei Tupolev, creatorul primului avion de pasageri supersonic sovietic, TU-144, supranumit de presa occidentală „Concordski”; lucrări teoretice privind calculul aerodinamic al avioanelor (n. 1925) – 20 de ani

– 2008: A murit Robert Rauschenberg, pictor, sculptor şi compozitor american, iniţiatorul tranziţiei de la expresionismul abstract la curentul pop-art (n. 1925)

– 2009: A murit Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (n. 1931)

– 2014: A murit Jacinto Convit, medic și om de știință venezuelan; este cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva leprei; este autorul unor studii de vindecare la diferite tipuri de cancer; în 1988, a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Medicină pentru vaccinul său anti-lepră (n. 1913)

– 2014: A murit H.[ans] R.[uedi] Giger, pictor, sculptor şi arhitect elveţian; autorul stilului biomecanic; a realizat efectele speciale pentru filmul „Alien” (n. 1940)

– 2020: A murit actorul, regizorul, scenaristul și producătorul Michel Piccoli, simbol al cinematografiei franceze (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 11 mai

Publicat de Codrin RAITA, 11 mai 2021, 05:00 / actualizat: 11 mai 2021, 9:26

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 10:00 – Comisia pentru românii de pretutindeni – la sediul Senatului și online
• ora 10:00 – Comisia pentru sănătate – la sediul Senatului (cam. 5043) și online
• ora 11:00 – Comisia pentru știință, inovare și tehnologie – etaj 3, sala 3073 – la sediul Senatului și online
• ora 12:00 – Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport – etaj 5, la sediul Senatului și online (sala 5058)

-Camera Deputaților

*ora 10:00 –  Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

* ora 12:00 – Ședinţa în plen (prezență fizică și online)

*ora 14:30     – Vot final

*ora 15:00 (sau la încheierea votului final)         – Ședinţa secretă a Camerei Deputaţilor consacrată soluționării contestației depuse de deputatul Dan Tanasă împotriva sancțiunii aplicate de Biroul permanent

*ora 15:30 –  Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• Comisia pentru sănătate şi familie – sala: Corp B4, etaj 3, cam.3150
• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: 29, Corp B4, etaj 1 – prezenta fizică și online
• ora 10:00 – Comisia pentru învăţământ – sala 3150 și online

-Juridic

* Dezbaterea cu tema „Semnătura electronică în domeniul juridic are loc Free Live Online @ homepage juridice.ro, juridice.ro/live, https://www.facebook.com/JURIDICE.ro și youtube.com/c/videojuridice – între orele 14:00-18:00. Invitați: Dr. Costin Burdun, Expert digitalizare, ANSSI, Av. Diana Anda Buzoianu, Deputat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Jud. dr. Cosmin-Răzvan Mihăilă, Președinte Curtea de Apel Galați, Jud. Laura Radu, Președinte Tribunalul București, Av. conf. univ. dr. Răzvan Viorescu, Jud. Virgiliu Flavius Bradin, Vicepreședinte Tribunalul Arad, Natalia Butnaru, Legal manager CertSIGN, Sabin Chiricescu, Consilier al Ministrului Justiției, Jud. dr. Rodica Aida Popa, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secţia penală, Av. Dan-Rareș Răducanu, Senior Partner Stoica & Asociații, Av. conf. univ. dr. Mircea Ursuța, Secretar de stat la Ministerul Justiției. Moderator: Av. dr. Andrei Săvescu, Managing Partner Săvescu & Asociații

– S-a întâmplat într-o zi de 11 mai

* Cu 1691 de ani în urmă (330) avea loc inaugurarea solemnă a oraşului Constantinopol (astăzi Istanbul). Ridicat de împăratul Constantin pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, ca nouă capitală a Imperiului Roman de Răsărit (în 1453 a căzut sub stăpânire turcească)

* Cu 237 de ani în urmă (1784) limba germană era declarată limbă oficială în administraţia de stat a Transilvaniei, în locul limbii latine

* Acum 144 de ani (1877), în urma proclamării independenţei de stat a României (9/21.V.1877), Guvernul anula plata tributului către Turcia (914.000 lei) şi punea suma la dispoziţia Ministerului de Război (11/23)

* Se împlinesc 135 de ani (1886) de la inaugurarea, în faţa Universităţii din Bucureşti, a statuii cărturarului iluminist Gheorghe Lazăr. Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de sculptorul Ion Georgescu din marmură

* Se împlinesc 110 ani (1911) de când o echipă de sportivi români a participat la concursul internaţional de gimnastică de la Torino (până la 14/27.V), cucerind medalii de argint, aceasta fiind prima participare pe plan internaţional a unei echipe româneşti (11/24) * În urmă cu 98 de ani (1923) Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989. La data de 14 mai 1923, după încheierea Te Deum-ului religios în Biserica „Buna Vestire” din Mărăşeşti, elevul Amilcar Săndulescu a ales Eroul (Ostaşul) Necunoscut, oprindu-se în dreptul sicriului nr.4, pe care a pus mâna, exprimându-se cu cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. În ziua de 17 mai, fiind ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, înscrisă în calendarul Creştin Ortodox, pe întreg teritoriul ţării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineaţă, un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se spre Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoţi cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei militare a Micii Înţelegeri (cunoscută şi sub numele de Mica Antantă), cu participarea şefilor de Stat Major, pentru a contracara creşterea activităţii revizioniste a Germaniei, Italiei şi Ungariei. Mica Înţelegere a fost o organizaţie de securitate regională defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe între Cehoslovacia-Iugoslavia (14.VIII.1920), România-Cehoslovacia (23.IV.1921) şi România-Iugoslavia (7.VI.1921). Avea ca obiectiv menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial (şi-a încetat activitatea în 1938)

* Acum 82 de ani (1939) a fost semnat un acord economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizaţii comerciale engleze în România, înfiinţarea de zone libere în porturile româneşti etc.

* Acum 72 de ani (1949) a apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, a apărut un decret privind organizarea radioficării în Republica Populară Română)

* Cu 72 de ani în urmă (1949) Israelul a fost primit în Organizaţia Naţiunilor Unite. La 14.V.1948 a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat, marcarea acestui eveniment variind în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic

* În urmă cu 71 de ani (1950) a avut loc, la Théâtre des Noctambules din Paris, premiera absolută a piesei „Cântăreaţa cheală”, de Eugène Ionesco, în regia lui Nicolas Bataille

* Se împlinesc 65 de ani (1956) de când România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa. Creată la 11.IV.1919, OIM este o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor. Din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva. Între anii 1946 şi 1956 România nu a mai participat, însă, la lucrările OIM

* Cu 31 de ani în urmă (1990) Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai (acelaşi an). CPUN a fost constituit la 9.II.1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. CPUN era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când a fost semnat, la Bucureşti, Acordul între guvernele României şi Ungariei privind stabilirea regimului de „Cer Deschis” între cele două ţări. A fost primul tratat de acest gen din Europa. Textul, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 252 din 17 decembrie 1991, a intrat în vigoare de la 17 decembrie 1991 până la 31 decembrie 2001, fiind abrogat prin Ordin 2483/2016

* Acum 26 de ani (1995) comunitatea internaţională a hotărât, la New York, prelungirea, pe termen nelimitat și fără condiții, a Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNT). Tratatul, deschis spre semnare la 1.VII.1968, a intrat în vigoare la 5.III.1970. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat

Aniversări – Comemorări

– 1845: A murit Carl Filtsch, „copilul minune” al muzicii secolului al XIX-lea; elevul preferat al lui Frédéric Chopin (n. 1830, la Sebeș)

– 1849: A murit (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar) pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania; participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni (n. 1796)

– 1899, 11/23: S-a născut arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (m. 1960). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) dă ca dată a naşterii doar stilul nou, 23.V.1899

– 1903: S-a născut prozatorul şi publicistul Virgil Birou, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (a organizat, de exemplu, în 1941, prima expoziţie a cărţii, artelor plastice şi grafice din Banat) (m. 1968)

– 1905: S-a născut biologul Vasile Jitariu; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii; de numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1989)

– 1913: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) actriţa şi profesoara Beate Fredanov (m. 1997)

– 1914: S-a născut Aurora Gruescu, prima femeie inginer silvic din țară și din lume; prima româncă intrată în Cartea Recordurilor (m. 2005)

– 1921: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (m. 2011) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Aurel Gurghianu, poet şi publicist (m. 1987)

– 1925: S-a născut Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (m. 1997)

– 1926: S-a născut agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2016) – 95 de ani

– 1926: S-a născut inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române din 2010 (m. 2017) – 95 de ani

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (m. 2008)

– 1931: S-a născut prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (m. 2008) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA (m. 2009)

– 1934: A murit Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (n. 1859)

– 1935: S-a născut actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV; timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (m. 2016)

– 1940: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) graficianul și pictorul Victor Vladimir Ciobanu

– 1940: S-a născut Gheorghe Istrate, poet şi publicist (m. 2017)

– 1941: S-a născut Crişu Dascălu, lingvist, poet, critic literar, publicist şi profesor – 80 de ani

– 1946: S-a născut oboistul şi dirijorul Radu Chişu (m. 1989) – 75 de ani

– 1954: S-a născut sculptorul Aurel-Silviu Cucu

– 1958: A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar; cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”), studii de literatură comparată (n. 1901)

– 1980: A murit Vida Géza, sculptor maghiar din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1989: A murit sculptorul Naum Corcescu (n. 1922)

– 1990: A murit dramaturgul Theodor Mănescu (n. 1930)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919)

– 2010: A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare)

– 2010: A murit inginerul Radu Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990) (n. 1923)

– 2010: A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010) (n. 1930, la Beirut, Liban)

– 2011: A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont” (n. 1951) – 10 ani

– 2012: A murit matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (n. 1942)

– 2014: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Bruxelles: Reuniune de guvern, sub conducerea premierului belgian, Alexander De Croo, pentru evaluarea situației din domeniul sănătății și discutarea unor posibile măsuri de relaxare pentru activitățile culturale

– Londra: Discurs al reginei Elisabeta a II-a în fața Parlamentului, subliniind prioritățile guvernului lui Boris Johnson

– Madrid: Este așteptată încheierea tuturor restricțiilor la sosirile din Brazilia și Africa de Sud

– Paris: OPEC – Raport lunar privind petrolul

– Tokyo, Japonia: Mitsubishi Motors – rezultate anuale 2020/2021

– Yokohama, Japonia: Nissan – rezultatele anuale 2020/2021

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – rezultatele trimestrului II 2020/2021

– Paris: Euronext – adunarea generală și conferința analiștilor

– Créteil, Franța: Instanța judecătorească va pronunța o decizie în procesul pentru „dispreț” și „rebeliune” al jurnalistului Taha Bouhafs

– Londra: Ceremonia de decernare a premiilor Brit

– Kingston, Jamaica: Manifestări de comemorare a 40 de ani de la moartea lui Bob Marley

– Teheran, Iran: Depunerea oficială a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale din 18 iunie (11 – 15 mai)

– Africa de Sud: Procesul membrilor ANC, în cazul înmormântării lui Mandela

– Freetown, Sierra Leone: Judecătorii finlandezi organizează audieri cu privire la crimele de război comise pe pământ liberian

-Mbour, Senegal: Procesul a doi presupuși contrabandiști pentru moartea pe mare a copilului Doudou Faye, în timpul unei încercări de a trece în Spania

– Geneva: Vânzarea celui mai mare safir din Kashmir (India) care a fost vreodată licitat

– Paris: Licitație cu vânzare a colecției de artă și mobilier din casa designerului japonez, Kenzo Takada (1939 – 2020)

Aniversări – Comemorări

– 1686: A murit Otto Von Guericke, fizician, filosof şi om politic german; inventatorul pompei de vacum şi a teoriei vidului (n. 1602) – 335 de ani

– 1720: S-a născut Karl Friedrich Hieronymus Freiherr von Münchhausen, nobil şi aventurier german; şi-a „câştigat” renumele de mare mincinos pentru păcălelile şi poveştile sale exagerate, fapt pentru care relatările sale au fost transpuse în colecția de povestiri “Aventurile baronului Münchausen”, scrisă de Rudolph Erich Raspe; la sfârșitul anului 1786, scriitorul german, Gottfried August Bürger, a publicat o traducere liberă și adăugită a cărții, pentru ca în 1988 să apară şi filmul cu acelaşi nume (m. 1797)

– 1824: S-a născut Jean-Léon Gérôme, pictor și sculptor francez (m. 1904)

– 1835: S-a născut Kārlis Baumanis, compozitor leton din Imperiul Rus; este autorul imnului naţional al Letoniei (m. 1905)

– 1849: A murit (Jeanne-Françoise) Julie (Adelaide) Récamier, scriitoare franceză, faimoasă pentru salonul său literar-politic (n. 1777)

– 1849: A murit compozitorul german Otto Nicolai (n. 1810)

– 1854: S-a născut inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (m. 1899)

– 1855: S-a născut compozitorul rus Anatoli Liadov (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi, 29 aprilie 1855

– 1859: S-a născut astronomul american Frank Schlesinger (m. 1943)

– 1875: S-a născut Harriet Quimby, jurnalistă, actriţă şi scenaristă americană; prima femeie din Statele Unite care a primit un brevet de pilot şi prima femeie care a zburat singură deasupra Canalului Mânecii (m. 1912)

– 1884: S-a născut (în România) soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (m. 1938)

– 1889: A murit John Cadbury, întreprinzător englez în domeniul ciocolatei; brandul britanic de ciocolată Cadbury, înfiinţat de antreprenorul căruia îi poartă numele, este astăzi al doilea cel mai mare producător de dulciuri la nivel mondial, cu venituri anuale de miliarde de dolari (n. 1801)

– 1895, 11/12: S-a născut filosoful indian Jiddu Krishnamurti (m. 1986)

– 1899: S-a născut Paulino Masip, scenarist, dramaturg şi romancier spaniol (m. 1963)

– 1904: S-a născut Salvador Dali, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (m. 1989)

– 1905, 11/24: S-a născut scriitorul rus Mihail A. Şolohov; Premiul Nobel pentru literatură pe 1965 (m. 1984)

– 1909: S-a născut Herbert Murrill, compozitor şi organist englez (m. 1952)

– 1914: S-a născut Haroun Tazieff, geolog francez de origine poloneză; studii şi cercetări privind mecanismele erupţiilor şi gazele vulcanice; unul dintre fondatorii Institutului Internaţional de Cercetări Vulcanologice (1948) (m. 1998)

– 1916: S-a născut scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru literatură pe 1989 (m. 2002) – 105 ani

– 1916: A murit Max Reger, compozitor, organist şi pianist german (n. 1873) – 105 ani

– 1920: A murit William Dean Howells, scriitor şi critic literar american (n. 1837)

– 1924: S-a născut Antony Hewish, astrofizician britanic; contribuţii în radioastronomie, la studiul pulsarilor (pe care i-a descoperit în 1967) şi al quasarilor; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1974, împreună cu Sir Martin Ryle (tot britanic), pentru cercetările lor de radioastronautică

– 1924: S-a născut Eugene Dynkin, matematician american de origine rusă (m. 2014)

– 1925: S-a născut Rubem Fonseca, romancier, scenarist şi critic brazilian de film (m. 2020)

– 1927: A murit Juan Gris (pe numele său adevărat José Victoriano Carmelo Carlos González-Pérez), pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris, unul dintre promotorii cubismului (n. 1887)

– 1928: S-a născut Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (m. 1997)

– 1932: S-a născut scriitorul şi ziaristul spaniol Francisco Umbral (m. 2007)

– 1934: A murit fizicianul rus Orest Khvolson (n. 1852)

– 1937: S-a născut juristul şi profesorul german Dieter Grimm, personalitate marcantă a teoriei constituţional-politice, a istoriei dreptului şi a dreptului constituţional german şi comparat

– 1938: S-a născut scriitorul şi arhitectul spaniol Joan Margarit; cea mai mare parte a operei sale este scrisă în limba catalană (m. 2021)

– 1939: S-a născut poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (m. 2014)

– 1963: S-a născut actriţa britanică Natasha Richardson (m. 2009, în urma unui accident de schi suferit în Canada)

– 1976: A murit Alvar Aalto (nume complet Hugo Henrik Alvar Aalto), unul dintre cei mai mari arhitecți finlandezi, urbanist și designer de mobilă; considerat, alături de Le Corbusier, Walter Gropius și Mies van der Rohe, ca unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai modernismului (n. 1898) – 45 de ani

– 1981: A murit Bob Marley, renumit interpret jamaican şi compozitor de muzică reggae (n. 1945) – 40 de ani

– 2001: A murit Douglas Noël Adams, scriitor și dramaturg englez (n. 1952) – 20 de ani

– 2002: A murit Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la „Studiourile Disney”, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (n. 1915)

– 2019: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Peggy Lipton; cunoscută pentru rolurile din „The Mod Squad” şi „Twin Peaks” (n. 1946)

– 2020: A murit actorul și comedianul american Jerry Stiller (n. 1927) – 1 an

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2021, 05:00 / actualizat: 10 mai 2021, 8:47

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Ședinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* ora 17:00 – Vot final

-Camera Deputaților

*ora 13:30 – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 14:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 –  şedinţa în plen (prezență fizică și online)

*ora 16:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

* ora 17:00    – Vot final asupra pct. 1 din ordinea de zi (PL-x 185/2021).

* ora 17:00   – Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice

-Administrație

* Reșița: Terenurile multifuncţionale din municipiu îşi vor redeschide porţile din 10 mai, însă accesul nu va fi liber. Primăria Reşiţa anunţă că, pentru a se evita situaţiile din trecut, când s-a constatat utilizarea improprie şi deteriorarea repetată a suprafeţelor de joacă, folosirea terenurilor se va putea face doar prin închiriere, pe bază de logare cu datele personale ale utilizatorilor. Persoanele ce doresc să închirieze terenurile pot accesa site-ul primăriei pentru a-şi crea un cont de utilizator pe platforma www.agrement.primariaresita.ro. Terenurile vor fi la dispoziţia celor interesaţi zilnic, între orele 09:00 şi 22:00. Între orele 09:00 şi 18:00, tariful va fi de 20 de lei pe oră, iar de la 18:00 la 20:00, 30 de lei pe oră. Suprafeţele de joc disponibile sunt următoarele:

• În Parcul Siderugistului:

– un teren baschet cu suprafaţă de joc modulară;

– un teren pentru fotbal, fotbal american, rugby, tenis cu piciorul sau volei cu suprafaţă de joc din gazon sintetic;

• În Parcul Tricolorului:

– un teren de baschet cu suprafaţă modulară;

• Strada Retezat

– teren de baschet cu suprafaţă modulară.

-Juridic

*Dezbaterea cu tema  “(Mai) greu de prescris: creanțele fiscale” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Consultant fiscal Tanți Anghel, Av. Timeea Ciudin, Partner Voinescu Lawyers, Jud. Cristian Daniel Oana, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Av. Ștefan Vlad, Managing Partner Vlad Cenușe & Asociații. Moderator:Av. prof. univ. dr. Radu Bufan, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara

– Medicină, Sănătate

* În perioada 10-14 mai, Academia Europeană pentru Asistenți Medicali deschide porțile campusului pentru elevii din anii terminali de liceu și oferă acces la o serie de evenimente gratuite, menite să celebreze rolul crucial al asistenților medicali în procesul de îngrijire al pacienților, celebrând Ziua Internațională a Asistentului Medical (12 mai). Astfel, elevii din clasele a XI-a și a XII-a, dar și absolvenții de liceu și persoanele interesate de reconversie profesională se pot înscrie la evenimentele organizate de Academie în campusul localizat în incinta PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL, urmând linkul www.nursing-academy.eu/asistentmedical. Academia Europeană pentru Asistenți Medicali este primul program de studii universitare pentru asistenți medicali din România dezvoltat de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA în colaborare cu Coventry University, care le oferă absolvenților diplome internaționale, acreditate în Marea Britanie. Oferta educațională este unică în țară și se bazează pe 75% experiență medicală practică, conform standardelor NHS (National Health Services, UK), studenții având parte de pregătire într-un centru de simulare dedicat, dotat cu manechine de înaltă fidelitate şi echipamente medicale ce permit învățarea experiențială.

* Craiova: În perioada 10 – 17 mai, se va desfășura o campanie de vaccinare, prin implicarea Universităţii de Medicină şi Farmacie. Va fi o săptămână altfel, în care în toate centrele de vaccinare din municipiul Craiova se va asigura vaccinarea pe o perioadă de 24 de ore din 24, fără programare

– Cultură

* Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește 85 de ani, pe 10 mai 1936, fiind inaugurat oficial „Muzeului Satului Românesc”, în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor guvernului, a oficialităților Bucureștiului precum și a elitei culturale din acea vreme din care făcea parte profesorul Dimitrie Gusti însuși. Cu acest prilej, în perioada 10 – 17 mai, va avea loc o serie de evenimente menite să marcheze împlinirea acestei vârste pentru unul dintre cele mai vizitate muzee din țară. Și pentru că anul acesta se împlinesc și 100 de ani de la nașterea MS Regele Mihai I al României, iar muzeul a fost înființat cu sprijinul Fundației Culturale „Principele Carol” și din 29 septembrie 2020 i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, activitățile dedicate celor 85 de ani de neîntreruptă activitate, se vor desfășura sub titlul generic „Muzeul și Regalitatea”. Din programul manifestării:

• Vor fi deschise pentru public expozițiile Muzeul Satului și Regalitatea și Satul regal, ce vor cuprinde documente, fotografii, obiecte și costume din patrimoniul Casei Regale, Muzeului Satului și Arhivelor Naționale ale României
• În cadrul celor șapte zile dedicate Muzeului, va fi organizată masa rotundă, „Muzeul Satului. Evocări”, la care vor lua parte academicieni, istorici, oameni de cultură. Temele în dezbatere vor aborda istoria începuturilor Muzeului Satului, relația muzeului cu Casa Regală, rolul Fundației Culturale „Principele Carol” în realizarea muzeului
• În ziua de 10 Mai, vor fi acordate două titluri onorifice de „Ambasador al Muzeului Satului” personalităților care au promovat și susținut valorile tradiționale și identitare romanești, acad. Georgeta Stoica și acad. Sabina Ispas
• În 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a donat Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, casa bunicului său din satul Spermezeu, județul Bistrița Năsăud. Anul acesta, în cadrul Zilelor Muzeului și în prezența Preasfințitului Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, casa va fi deschisă pentru public fiind inclusă în circuitul de vizitare al „Satului Nou – zona sud”
• În cele șapte zile, vor putea fi întâlnite în muzeu ansambluri populare care vin din satele de proveniență a caselor transferate în 1936, cântăreți și artiști cunoscuți, meșteri populari etc., și vor putea fi admirate 10 mașini de epocă, de la 1936, expuse în curtea Muzeului de Țiriac Collection și Retromobil Club România
• De asemenea, împreuna cu Romfilatelia, va fi lansat Întreg poștal aniversar „Muzeul Satului -85 de ani (1936-2021 )”

* Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti organizează a XVII-a ediţie a concursului de interpretare Festivalul Muzicii Maghiare, o formă de popularizare a literaturii muzicale clasice maghiare dedicat tinerilor muzicieni din România, care se angajează să interpreteze şi piese semnate de compozitori maghiari. Festivalul se desfăşoară în perioada 10-13 mai, în primele trei seri măsurându-şi talentul tineri artişti (peste 18 ani) prin interpretarea unui program de 20-25 de minute, cuprinzând opusuri din literatura muzicală maghiară în proporţie de minimum o treime din timp, alături de compoziţii din literatura muzicală românească şi/sau universală. Ediţia din acest an este dedicată personalităţii lui Liszt Ferenc, cu ocazia împlinirii a 210 ani de la naştere, şi în acelaşi timp, Anului Cziffra Gyorgy inclus în aniversările internaţionale ale UNESCO, evocând personalitatea acestui pianist virtuoz. Spectacolele-concurs vor avea loc la Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti (Str. Gina Patrichi nr. 8) sau în situaţia unei interdicţii de carantină, online, pe pagina de Facebook a institutului, în zilele de luni, marţi şi miercuri, 10-12 mai, începând cu ora 18:00, iar festivitatea de premiere şi concertul de gală vor avea loc joi, 13 mai

*Sibiu/Deva: Filarmonica Sibiu organizează Summit-ul Muzical European (6 ș- 10 mai), la Sibiu și Deva, o manifestare care reunește muzical valorile culturale europene. Muzicieni celebri au prefațat spațiul comunitar cu ajutorul compozițiilor inspirate din afara țărilor natale. Eveniment realizat cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu. În parteneriat cu Primăria Municipiului Deva. Detalii pe:www.facebook.com/FilarmonicaSibiu,  www.youtube.com/FilarmonicadeStatSibiu, www.instagram.com/filarmonicasibiu, https://filarmonicasibiu.app.link/asCULTa, www.tiktok.com/@FilarmonicaDeStatSibiu.Programul zilei:

• ora 19:00 – Recital Cameral ”Familii muzicale sibiene” (Elena Borz – vioară, Vasile Șulț – vioară, Ioana Șulț – violă, Greluș Claudia – violoncel, Ovidiu Borz – fagot, Florin Greluș – clarinet) – la Sala Thalia Sibiu

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Acum 197 de ani (1824) a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Cu 183 de ani în urmă (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Acum 173 de ani (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 163 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 162 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Cu 157 de ani în urmă (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Se împlinesc 150 de ani (1871) de la semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 144 de ani (1877) se instituia prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Se împlinesc 115 ani (1906) de când apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 114 ani în urmă (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 94 de ani (1927) se semna Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 92 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 85 de ani (1936) de la deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 82 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Acum 74 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Acum 27 de ani (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului motivează stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională”. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara afirmă: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949) – 155 de ani

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 145 de ani

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București; soţul actriței Carmen Stănescu (m. 2019) – 90 de ani. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a – 75 de ani

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului și regizorului Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891) – 50 de ani

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902) – 40 de ani

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume – 15 ani

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

– Atena: Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni și comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, vor rosti discursuri la un forum economic de șase zile desfășurat la Atena (10 – 15 mai)

– Atena: Vizita premierului spaniol Pedro Sanchez (10 – 15 mai)

-Baku: Vizita ministrului rus de externe, Sergei Lavrov, în Azerbaidjan (10 – 11 mai)

– Paris: Summit-ul privind finanțarea economiilor africane (10 – 11 mai)

– Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe Saïd Khatibzadeh

– Moscova, Rusia: Vizita Agenției Europene pentru Medicamente pentru a inspecta locurile de producție a vaccinului Sputnik V împotriva Covid-19 (10 mai – 1 iunie)

– Geneva, Elveția: Posibilă prezentare a concluziilor experților însărcinați de OMS să evalueze acțiunea globală împotriva pandemiei Covid-19

– Cipru: Deschiderea granițelor pentru turiștii vaccinați împotriva Covid-19 din 65 de țări

-Maroc: Termen pentru expirarea stării de urgență medicală (10 – 11 mai)

– Franța: Zi națională de comemorare a sclaviei și traficului de sclavi, și abolirii lor

– Oslo, Norvegia: Depunerea unui raport de expertiză privind vaccinurile anti-Covid de la AstraZeneca și Johnson & Johnson, înainte de o decizie cu privire la soarta lor

– Milano, Italia: Redeschiderea pentru public a Teatro alla Scala din Milano

– Lisabona, Portugalia: Verdict în procesul a trei polițiști judecați pentru moartea ucraineanului Ihor Homeniuk într-un centru de detenție pentru imigranți

– Madrid: Plecarea primului TGV Ouigo low-cost al SNCF pe ruta Madrid-Barcelona

– Tokyo, Japonia: Panasonic – rezultate anuale 2020/21

– Hong Kong, China: Începe ancheta asupra morții activistului Leung Ling-Kit

– Cannes, Franța: Licitație online cu vânzare de mobilier de la hotelul Carlton (10 – 26 mai)

– Budapesta, Ungaria: Campionatele Europene de Natație (10 – 23 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– Iom Ieruşalaim (Ziua Ierusalimului); reprezintă data (28 Iyar) la care oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 (dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania)

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645) – 325 de ani

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 275 de ani

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016) – 90 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920) – 10 ani

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953) – 1 an

Calendarul zilei – 9 mai

Publicat de Codrin RAITA, 9 mai 2021, 05:00 / actualizat: 9 mai 2021, 11:55

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 9 mai

* Acum 144 de ani (1877), în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată Independenţa de Stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”. Acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918) (9/21)

* Cu 116 ani în urmă (1905) sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul Otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22)

* Se împlinesc 110 ani (1911) de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană la nivel de legaţie, ridicate la rang de ambasadă la 24 decembrie 1962. Primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia a fost Nicolae Cantacuzino (care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911)

* În urmă cu 86 de ani (1935), între 9 mai şi 9 iunie, se deschidea, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei, Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, Fântâna Zodiacului. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Festivalul căpătase o adevărată amploare, ce a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor)

* Acum 76 de ani (1945), la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite a reprezentat semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai (pe 8 mai 1945, la ora 15:00, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, din cauza diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată oficial Ziua Victoriei)

* Cu 74 de ani în urmă Ansamblul Artistic al Armatei, sub denumirea de „Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei”, a susţinut, la 9 mai 1947, primul spectacol, pe scena Ateneului Român, cu ocazia Zilei Independenţei de Stat a României şi Zilei Victoriei Europene în Al Doilea Război Mondial

* Acum 42 de ani (1979), la cea de-a XII-a ediţie a Campionatului European de Gimnastică de la Copenhaga (Danemarca), Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut – performanţă unică în istoria competiţiei la acea dată

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când, la Accra, în Ghana, s-a produs cea mai mare tragedie de la un eveniment sportiv din Africa. S-a întâmplat la derby-ul dintre cele mai de succes echipe ghaneze, Hearts of Oak din Accra și Asante Kotoko, meci considerat unul de mare risc, astfel că forțele de ordine au fost prezente în număr foarte mare. Kotoko a condus cu 1-0 până aproape de final, când gazdele au marcat două goluri și au întors rezultatul. Fanii oaspeți dezamăgiți au început să arunce cu scaunele de plastic și cu sticle în teren, iar forțele de ordine au replicat lansând gaze lacrimogene în public. În învălmășeala produsă de spectatorii panicați, nu mai puțin de 127 de oameni au murit sufocați, dar mai ales striviți, iar multe dintre scările de acces au fost acoperite de sânge. Ancheta oficială a concluzionat că reacția exagerată a poliției, prea puțin instruiți pentru astfel de situații, și folosirea fără discernământ a gazelor lacrimogene și a gloanțelor de cauciuc au fost cauzele dezastrului. În plus, stadionul Accra Sports nu îndeplinea, la momentul respectiv, nici pe departe standardele de siguranță care acum sunt obligatorii. Șase ofițeri au fost judecați pentru omor din culpă, însă magistrații au considerat că nu sunt destule dovezi pentru o condamnare

* Acum 18 ani (2003), la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, a avut loc o premieră mondială medicală: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München

* Cu 9 ani în urmă (2012), pe Arena Naţională din Bucureşti, a avut loc Finala Europa League, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid, asistând la eveniment. Scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni

* Acum 2 ani (2019), în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), a avut loc, la Sibiu, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. De Ziua Europei, cei 27 de şefi de stat şi de guvern reuniţi la summit au adoptat Declaraţia de la Sibiu, un document cu 10 puncte pe care statele membre UE şi le-au asumat pentru strategia pe următorii 5 ani

Aniversări – Comemorări

– Sf. Proroc Isaia; Sfântul Mucenic Hristofor; Aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ier. Nicolae (Duminica a doua după Paști, a Sf. Apostol Toma) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Naţională Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua Mamei” (în 2021, la 2 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– „Ziua Transportatorilor din România” este promovată de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România ca zi de sărbătoare și celebrare a profesiei de transportator, în ziua de prăznuire a Sf. Mucenic Hristofor („purtător de Hristos”). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 18.VIII.2014, ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români

– 1877: A murit compozitoarea, pianista şi cântăreaţa română de origine austriacă Elena Asachi (Teyber), soţia cărturarului Gheorghe Asachi (n. 1789, la Viena)

– 1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956)

– 1895: S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1937  (m. 1961)

– 1918: A murit poetul George Coşbuc; membru titular al Academiei Române din 1916 (n. 1866)

– 1927: S-a născut compozitorul Nicolae Beloiu (m. 2003)

– 1928: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (m. 2018)

– 1937: S-a născut chimistul şi profesorul Ionel Haiduc; şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică (chimia ciclurilor anorganice, a compuşilor organometalici, chimia supramoleculară ş.a); membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (apr. 2006 – apr. 2014); vicepreşedinte al Academiei Române (1998-2000) şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-2006)

– 1937: S-a născut Ion Iovan (pseudonimul lui Ion Ivan), poet şi prozator

– 1939: S-a născut Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis, antrenor, promotor al sportului, manager, consultant, organizator de turnee de tenis, influent om de afaceri; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român; este primul român miliardar în euro şi tot primul care a figurat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume

– 1945: S-a născut Marius Ţeicu, compozitor de muzică uşoară, solist vocal, instrumentist orchestrator, dirijor și profesor

– 1946, 9/10: A murit criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (n. 1901) – 70 de ani

– 1953: A murit Theodor Fuchs, compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehă (n. 1873)

– 1956: S-a născut, la Sibiu, Septimiu Roman, jurnalist al Radio România (din 1990); corespondent Radio România Actualităţi la Guvern, Parlament, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării, profesor de limba şi literatura română şi limba franceză, crainic şi redactor la Camera Ştirilor, realizator de emisiuni, expert de limba română la China Radio Internaţional; a fost, de asemenea, corespondent special al RRA în teatrele de operaţiuni din Irak şi Iordania; în 2005 îşi lansează cartea „Prin jertfă pentru Europa – Campania din Vest”, iar în 2006 primeşte, din partea Oficiului pentru Cultul Eroilor „Diploma de Excelenţă” pentru recunoaşterea meritelor în promovarea cultului eroilor (m. 2013) – 65 de ani

– 1958: S-a născut actorul de teatru și film Cristian Şofron, fost director al Teatrului Odeon

– 1966: A murit Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1910) – 55 de ani

– 1970: A murit muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (n. 1884)

– 1998: A murit regizorul de film Lucian Bratu (n. 1924)

– 2007: A murit Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist român de origine evreiască (n. 1914)

– 2007: A murit actorul, regizorul şi profesorul Victor Moldovan (n. 1926)

– 2007: A murit jurnalista Vanda Condurache; a făcut parte din echipa TVR Iaşi, ca redactor de rubrică, încă de la înfiinţarea studioului, în 1991, fiind realizatoarea sau moderatoarea a numeroase emisiuni („Ceasul deşteptător”, „Bună dimineaţa”, „Repere moldave”, „Week-end magazin”), iar din 2003, redactor-şef la Programe (n. 1955)

– 2009: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul israelian de origine română Mendi Rodan (n. 1929)

– 2011: A murit poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 ai sec. XX (n. 1950) – 10 ani

– 2013: A murit regizorul de teatru şi profesorul Cătălin Naum, fondatorul Teatrului studenţesc „Podul” (n. 1939)

– 2016: A murit artistul plastic și profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 5 ani

– 2017: A murit interpreta de muzică populară Florica Duma (n. 1946)

– 2020: A murit colonelul (r) Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români, scriitor de romane polițiste (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Ceremonii de marcare a Zilei Europei

– Moscova: Parada anuală a victoriei asupra Germaniei naziste

– Dar El Beidah, Algeria: Procesul a 46 de membri ai unui grup armat islamist, dintre care 20 sunt în libertate, și a lui Abu Dahdah (Rezkane Ahcène)

– Accra, Ghana: Sunt marcați 20 de ani de la tragedia de pe stadionul Accra Sports, la sfârșitul unui meci de fotbal în care au murit 127 de suporteri

– Tokyo, Japonia: Atletism – eveniment-test pentru Jocurile Olimpice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950, privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO; el propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010

– 1707: A murit compozitorul şi organistul danez-german Dietrich Buxtehude (n. 1637 sau 1639)

– 1740: S-a născut compozitorul italian Giovanni Paisiello (m. 1816)

– 1805: A murit poetul şi dramaturgul german Friedrich von Schiller (n. 1759)

– 1850: A murit Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (n. 1778)

– 1860: S-a născut James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (m. 1937)

– 1883: S-a născut filosoful spaniol José Ortega Y Gasset (m. 1955)

– 1884: S-a născut actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (m. 1917)

– 1909: S-a născut Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (m. 2003)

– 1914: S-a născut dirijorul italian Carlo Maria Giulini (m. 2005)

– 1914: A murit Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (n. 1863)

– 1918: S-a născut Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 Minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitorul britanic Richard (George) Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (m. 2016)

– 1924: S-a născut Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus (m. 1997)

– 1931: A murit Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică pe 1907 (n. 1852) – 90 de ani

– 1932: S-a născut actriţa britanică de teatru, film şi televiziune Geraldine McEwan (m. 2015)

– 1934: S-a născut Alan Bennett, dramaturg, scenarist şi autor britanic

– 1936: S-a născut actriţa britanică de film Glenda Jackson, dublă laureată a Premiului Oscar; din 1980 s-a remarcat şi în viaţa politică – 85 de ani

– 1936: S-a născut Albert Finney, actor britanic de teatru şi film; figură proeminentă a şcolii engleze de actorie (m. 2019) – 85 de ani

– 1936: A murit Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (n. 1878) – 85 de ani

– 1944: S-a născut dramaturgul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (m. 2021)

– 1949: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pianistul american Billy Joel

– 1955: S-a născut mezzosoprana germană Anne-Sofie von Otter

– 1956: S-a născut sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (m. 2018) – 65 de ani

– 1957: A murit basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (n. 1892)

– 1959: S-a născut János Áder, avocat şi politician maghiar, preşedinte al Ungariei (ales în 2012, reales în mai 2017)

– 1962: S-a născut solistul britanic Dave Gahan, membru al trupei „Depeche Mode”

– 1978: A fost asasinat Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat-Creştin), răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (n. 1916)

– 1979: A murit Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii Mişcării Internaţionale PUGWASH (Mişcarea a primit Premiul Nobel pentru Pace pe 1995) (n. 1883)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1998: A murit Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (n. 1915)

– 2010: A murit Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (n. 1917)

– 2013: A murit renumitul creator de modă italian Ottavio Missoni; în tinereţe a fost şi un apreciat atlet, în 1948 reprezentând Italia la Olimpiada de la Londra (n. 1921, în Croaţia)

– 2018: A murit pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby; supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (n. 1938)

– 2019: A murit scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (n. 1927)

– 2020: A murit Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (n. 1932) – 1 an  * * * * * *

Calendarul zilei – 8 mai

Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2021, 05:00 / actualizat: 8 mai 2021, 10:34

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Cluj-Napoca: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca organizează și în acest an cursuri de pregătire şi examen de simulare a admiterii online, pentru tinerii care doresc să studieze la Facultatea de Medicină, Medicină Dentară sau Farmacie. Examenul de simulare a admiterii pentru anul universitar 2021-2022 va avea loc astăzi, pe aceeași platformă online pe care se vor desfășura cursurile de pregătire

-Cultură

* Galeria Anca Poterașu împreună cu Asociația de Română de Artă Contemporană (ARAC) organizează expoziţia ”altundeva, altceva decât mine însămi” semnată de artistă Aurora Király. Vernisajul expoziției va avea loc astăzi,  între orele 12:00 – 18:00, pe Strada Popa Soare nr.26. Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA .

– S-a întâmplat într-o zi de 8 mai

* Cu 169 de ani în urmă (1852), la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)

* Acum 136 de ani (1885) trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)

* Se împlinesc 135 de ani (1886) de la lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, un brand de succes

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când, în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve

* Acum 76 de ani (1945) avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate

* Cu 49 de ani în urmă (1972) era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu

* În urmă cu 31 de ani (1990) Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă

* Acum 18 ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia

* Cu 13 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008

* Acum 3 ani (2018) fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, a anunțat că retrage SUA din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, actuala administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 8/9: Noaptea Revelării Coranului sau Noaptea Puterii (Kadir Gecesi); este noaptea de 26/27 din luna Ramazan

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963)

– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945)

– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)

– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014)

– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978)

– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)

– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010)

– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011)

– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, traducător de limbă spaniolă, eseist şi diplomat (m. 2018)

– 1940: S-a născut Constantin Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română

– 1948: S-a născut poetul Vasile Dan

– 1950: S-a născut scriitorul şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007)

– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European – 65 de ani

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895)

– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)

– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă

– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922)

– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913)

– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926)

– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924) – 10 ani

– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Porto, Portugalia: Reuniune informală a șefilor de stat din UE

– Porto, Portugalia: Summitul UE – India, cu participarea primului ministru indian, Narendra Modi

-Geneva, Elveția: Acordarea „Premiului pentru curaj” opozantului rus, Aleksei Navalnîi, prin intermediul fiicei sale

– Belgia: Deschiderea teraselor de cafenele și restaurante

– Alger, Algeria: Ziua Națională a Comemorării, care comemorează victimele masacrelor din 8 mai 1945

– Kherrata, Algeria: Reuniune de consultare a mișcării Hirak

– Italia: Turul Italiei la ciclism – Giro d’Italia (8 – 30 mai)

– Monaco, Principatul Monaco: Campionatul Mondial de Formula E, Monaco ePrix

– Arlington, Texas, Statele Unite: Meci de box, între francezul Souleymane Cissokho și englezul Kieron Conway – pe AT&T Stadium

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului Ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013

– 8-9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei; a luat sfârşit cel de-al doilea război mondial (început la 1.IX.1939)

– „Ziua Internaţională a Comerţului Echitabil” este marcată la iniţiativa „The World Fair Trade Organization”, în fiecare an, în a doua sâmbătă din luna mai

– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828-30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru pace pe 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”; iniţiată în 2006 ( – 15 ani) de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International, această zi se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna mai, manifestările continuând şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Tema de anul acesta este „Cântă, zboară, înalță – Ca o pasăre!”

– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră

– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597) – 500 de ani

– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801)

– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)

– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743)

– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)

– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert (n. 1821)

– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972)

– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania)

– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor francez de film (m. 1971)

– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)

– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977) – 115 ani

– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris). NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar

– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională – 95 de ani

– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Thomas Pynchon jr., romancier american

– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985)

– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz

– 1947: S-a născut biologul american H. Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston

– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott

– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India)

– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias

– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918)

– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice (n. 1907)

– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924)

– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903) – 30 de ani

– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928)

– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926) – 25 de ani

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1999: A murit actortul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921)

– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931)

– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928)

– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)

– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946)

Calendarul zilei – 7 mai

Publicat de Codrin RAITA, 7 mai 2021, 05:00 / actualizat: 7 mai 2021, 9:14

EVENIMENTE INTERNE

-Ministere

* Ministerului Culturii organizează un maraton de vaccinare anti-COVID, în zilele de 7, 8 şi 9 mai, în parcarea Bibliotecii Naţionale a României și la Sala Palatului. Persoanele care vor dori să se vaccineze trebuie să prezinte doar cartea de identitate

– Cultură

* Lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” regizat de Radu Jude, marele câștigător al celei de-a 71-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, ajunge, de astăzi, pe ecranele din România. Filmul, premiat cu Ursul de Aur, va fi distribuit de microMULTILATERAL. Din distribuție fac parte actorii Katia Pascariu, Claudia Ieremia, Olimpia Mălai, Nicodim Ungureanu, Alexandru Potocean, Andi Vasluianu, Alex Bogdan, Ilinca Manolache, Dana Voicu, Axinte, Adrian Enache și Ilinca Hărnuț. „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” este o producție microFILM în coproducție cu Paul Thiltges Distributions, Endorfilm, Kinorama, realizată cu sprijinul Centrul Național al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Czech Film Fund, Croatian Audiovisual Centre, Artekino International în asociere cu Bord Cadre Films, Sovereign Films și susținută de Televiziunea Română. Pagina oficială de Facebook: https://www.facebook.com/babardealacubucluc

– S-a întâmplat într-o zi de 7 mai

* Se împlinesc 1670 de ani (351), de când, la Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu: „În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”. În fiecare an, la 7 mai, Biserica Ortodoxă pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim

* Acum 246 de ani (1775), în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Aflată sub administraţie militară până în 1786, Bucovina a fost alipită Galiţiei (1790), iar în 1918 s-a unit cu România

* În urmă cu 197 de ani (1824) „Simfonia a IX-a în Re Minor”, de Ludwig van Beethoven, cunoscută şi sub numele de „Corala”, a avut premiera la Viena, aceasta fiind ultima compoziţie finalizată a compozitorului

* Cu 96 de ani în urmă (1925) apărea Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie, promulgată de Regele Fedinand, prin Decretul 1450 și publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 12 mai 1925, care a reformat Sistemul Cameral din România, sporind numărul Camerelor de Comerț și competențelor acestora. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut abia după publicarea „Regulamentului de aplicare a legii” în Monitorul Oficial nr. 118 din 2 iunie 1925, ce stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte. Această lege a Camerelor de Comerț (Legea din 1925, a treia) prevedea înființarea unei organizații naționale, care să reprezinte toate Camerele teritoriale, sub forma Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie. Camerele au funcționat ca instituții publice autonome, cu un comisar guvernamental desemnat pentru fiecare Cameră, până în anul 1938, când au trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Camerele de Comerț și Industrie din România au fost desființate în anul 1949, prin Decretul nr. 74 din 25 februarie, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate și sub control strict al regimului comunist, a fost Camera de Comerț și Industrie din București, reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare Române. Ulterior, instituția a devenit Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, începând cu anul 1971. După Revoluția din 1989, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Decretul Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comerț și Industrie, momentul renașterii Sistemului Camerelor de Comerț. Noilor Camere de Comerț li s-a acordat statutul de organizații non-guvernamentale, asociative ale mediului de afaceri, ca principali piloni ai economiei de piață, dominată de antreprenorii privați. Odată cu reînființarea Camerelor de Comerț tradiționale, a fost creat și sistemul Registrului Comerțului în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie din țară. Actualmente, Sistemul Cameral din România este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comerț din România, completată de Legea nr. 39/2011

* Se împlinesc 75 de ani (1946), de când, între 7 şi 17 mai, s-a desfăşurat, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882-1946), conducător al României în perioada 1940-1944, ca şi procesul altor foşti demnitari români. Ion Antonescu şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu) au fost condamnaţi la moarte pentru crime de război la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava

* Se împlinesc 70 de ani (1951) de când a avut loc primul spectacol pe scena Teatrului de Marionete Arad. Istoria marionetelor arădene se leagă de numele maestrului Cristian Frangopol, fondatorul şi primul director al Teatrului de Marionete Arad. Gongul inaugural a răsunat pentru piesa „Galoşul fermecat”. Nume intrate deja în istoria marionetelor au dat viaţă personajelor acestui spectacol: Elena Gherdan, Olimpia Didilescu, Puica Marin, Florica Mihăilescu, Maria Frangopol, Elena Atanasiu, Elena Caroviţă, Astra Lumcovschi şi Elena Birta, îndrumate de Sanda Diamandescu şi Cristian Frangopol, care au semnat direcţia de scenă, alături de scenografii A. Brătăşanu şi A. Wilke

* Se împlinesc 35 de ani (1986) de când cea de-a 31-a ediţie a „Cupei Campionilor Europeni” la fotbal a fost câştigată de echipa Steaua Bucureşti, care a învins, în finala de la Sevilla, formaţia F.C. Barcelona, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0. Finala Cupei Campionilor Europeni s-a disputat la Sevilia, pe Estadio Ramón Sánchez Pizjuán. Aceasta a fost câștigată de Steaua București, după ce Helmuth Duckadam a reușit să apere patru lovituri de departajare, mai târziu el fiind numit „Eroul de la Sevilia”. Acest trofeu este singura Cupă a Campionilor câștigată de Steaua și singura câștigată de o echipă românească

* Acum 34 de ani (1987) era anunţată oficial extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre

* În urmă cu 31 de ani (1990) apărea Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România. Odată cu promulgarea Legii nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

* Cu 22 de ani în urmă (1999), între 7 şi 9 mai, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist (1915 – 2007), şi a Preşedinţiei, prima vizită a unui Papă într-o ţară în care creştinii erau în majoritate ortodocşi

* Acum 9 ani (2012) guvernul Victor Ponta 1 a fost validat de Parlament şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu, Guvern susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator). Acest Cabinet a fost succesorul Guvernului Mihai Răzvan Ungureau, care a pierdut încrederea Parlamentului în urma aprobării moţiunii de cenzură depuse de USL. Guvernul Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012

* Cu 4 ani în urmă (2017) Emmanuel Macron a fost ales preşedinte al Franţei, candidatul de centru învingând-o detaşat, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, pe reprezentanta extremei drepte, Marine Le Pen. Emmanuel Macron s-a născut pe data de 21 decembrie 1977, fiind cel mai tânăr lider din istoria Franţei. Președinția lui Emmanuel Macron, ales pentru un mandat de cinci ani, a început oficial pe 14 mai 2017, în cadrul ceremoniei de predare a puterii de către predecesorul său François Hollande

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană (m. 1975) – 135 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul Elly Roman (m. 1996)

– 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879)

– 1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan (nume real: Matei Aslan), caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie (m. 1995)

– 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (m. 2008)

– 1931: S-a născut Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (m. 2013) – 90 de ani

– 1933: S-a născut actriţa Silvia Popovici (m. 1993)

– 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit şi „omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza – 85 de ani

– 1937: A murit George Topârceanu, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1938: A murit Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932) (n. 1881)

– 1942: S-a născut ceramista Ioana Stepanov

– 1947: S-a născut poetul şi publicistul George Stanca (m. 2019)

– 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet

– 1961: S-a născut compozitoarea şi profesoara Mihaela Stănculescu-Vosganian – 60 de ani

– 1964: A murit Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (n. 1915)

– 1966: S-a născut actriţa de teatru Carmen Ungureanu – 55 de ani

– 1985: A murit dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (n. 1922)

– 1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (n. 1913)

– 1995: A murit compozitorul Sorin Vulcu (n. 1939)

– 2007: A murit Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (n. 1926)

– 2017: A murit Dan Mănucă, critic şi istoric literar, traducător şi profesor (n. 1938)

– 2018: A murit Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Porto, Portugalia: Summit social, în cadrul deținerii președinției UE de către Portugalia (7 – 8 mai)

-Istanbul, Turcia: Inaugurarea primei moschei din Piața Taksim

-Londra, Marea Britanie:Sunt marcați 20 de ani de la arestarea lui Ronald Biggs, unul dintre autorii Marelui Jaf armat de 2.600.000 de lire sterline (mai ales în bancnote uzate) din istoria Marii Britanii, din trenul poștal Glasgow-Londra, la 8 august 1963

– Taipei, Taiwan: Decizie a Curții Constituționale privind permisele de vânătoare ale aborigenilor

– München, Germania: BMW – rezultate pe primul trimestru 2021

– New York: Sentință în cazul avocatului Michael Avenatti, condamnat pentru extorcare

– Montmeló, Spania: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Spaniei (7 – 9 mai)

– Montmeló, Spania: Auto – cursa F3 cu Juan Manuel Correa, în deschiderea Grand Prix-ului de Formula 1 (7 – 9 mai)

Aniversări – Comemorări

– 399 î.Hr: A murit Socrate, filosof din Grecia antică, numit de oracolul de la Delfi „cel mai înţelept dintre muritori”; gândirea socratică gravitează în jurul cunoaşterii de sine; Socrate spunea „persoana ta este sufletul tău”, punând pe prim plan sufletul iar nu corpul; cu Socrate se începe în istoria filozofiei perioada antropologică, el făcând din om problema centrală a filozofiei (n. cca. 470 î.Hr.) – 2420 ani

– 1667: A murit organistul şi compozitorul german Jochann Froberger (n. 1616)

– 1748: S-a născut Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (m. 1793)

– 1793: A murit Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (n. 1722)

– 1800: A murit compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (n. 1728)

– 1825: A murit Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750)

– 1833: S-a născut Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1897)

– 1840: S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (m. 1893). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 25 aprilie 1840

– 1855: S-a născut inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1903), unul dintre cele mai vechi muzee de acest gen din lume, un adevărat reper şi un model în domeniu (m. 1934)

– 1861: S-a născut scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură pe 1913 (m. 1941) – 160 de ani

– 1867: S-a născut scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1924 (m. 1925)

– 1879: A murit scriitorul belgian Charles de Coster (n. 1827)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1901: S-a născut actorul american de film Gary Cooper (m. 1961) – 120 de ani

– 1909: S-a născut fizicianul american Edwin Herbert Land; cercetări fundamentale şi invenţii în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru (1947), apoi color (1963) (m. 1991)

– 1927: S-a născut scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala, născută în Germania, într-o familie de evrei polonezi, stabilită în 1939 în Marea Britanie, apoi în India, în 1951 (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii; singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Întoarcere la Howards End”/1992 şi „Cameră cu privelişte”/1986), cât şi premiul „Booker” (pentru romanul „Heat and Dust”/1975) (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american John Ingle (m. 2012)

– 1931: S-a născut Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (m. 2019) – 90 ani

– 1939: S-a născut Sidney Altman, biolog american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1989

– 1939: S-a născut José Antonio Abreu, pianist, clavecinist, compozitor, pedagog, dirijor și economist venezuelan; fondatorul mişcării muzicale „El Sistema”, un program de educaţie dedicat tinerilor defavorizaţi care a devenit celebru pe plan mondial (m. 2018)

– 1942: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Felix Weingartner (n. 1863)

– 1943: S-a născut scriitorul australian Peter Carey

– 1946: S-a născut Peter Russell, matematician, fizician, informatician și unul dintre cei mai importanți gânditori ai momentului; fascinat de misterele conștiinței, a studiat psihologia experimentală, meditația și filosofiile orientale; a scris multe cărți pe tema Conștiinței și a Universului, din perspectiva omului de știință care L-a descoperit pe Dumnezeu – 75 de ani

– 1947: S-a născut dirijorul francez Emmanuel Krivine

– 1956: A murit Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (n. 1870) – 65 de ani

– 2000: A murit Douglas Fairbanks jr., scriitor, actor şi producător de filme american (n. 1909)

– 2005: A murit scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (n. 1971)

– 2011: A murit Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică din 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (n. 1924) – 10 ani

– 2011: A murit chitaristul, compozitorul şi vocalistul american John Walker; pe numele real John Joseph Maus, este fondatorul grupului „The Walker Brothers”, care a avut un mare succes în anii ’60-’70; printre hit-urile sale se numără „Make It Easy On Yourself” şi „The Sun Ain’t Gonna Shine (Any More)” (n. 1943) – 10 ani

– 2018: A murit regizorul şi scenaristul italian Ermanno Olmi (n. 1931)

Calendarul zilei – 6 mai

Publicat de Codrin RAITA, 6 mai 2021, 05:00 / actualizat: 6 mai 2021, 9:05

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*Lucrări în Comisiile permanente – la sediul Senatului și online

• ora 11:00 – Comisia economică, industrii şi servicii

-Camera Deputaților

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

– Cultură

* Institutul Cultural Maghiar București (Str.Gina Patrichi nr.8) organizează expoziţia în aer liber “Metropolitanul budapestan 125”. Expoziţia a fost realizată de Institutul Cultural Maghiar Bucureşti şi Muzeul Tehnic şi al Transporturilor din Ungaria, curator fiind Zsigmond Gábor. Cu 125 de ani în urma (2 mai 1896) s-a inaugurat metropolitanul la Budapesta, după ce Franz Josef, sosit la Budapesta la inaugurarea expoziţiei ocazionate de sărbătorile milenare ale Ungariei, a semnat cartea de oaspeţi. Această „ciudăţenie” a transportului în comun din capitala Ungariei era considerat un fenomen epocal în inima Europei, fiind primul mijloc de transport de acest gen pe continent. Calea ferată cu o lungime de 3,7 km s-a construit într-un timp record (21 de luni), timp în care s-au testat noi soluţii tehnice, utilizate ulterior în mai multe oraşe europene în executarea tunelurilor

* Timișoara: Facultatea de Muzică şi Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara (UVT) prezintă un proiect de popularizare a muzicii contemporane – MUSICOOLT, organizat de doi dintre exponenţii ei, lect. univ. Gabriel Almaşi, recent câştigător al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru anul 2020, şi conf. univ. Gabriel Mălăncioiu, ambii compozitori şi cadre didactice ale FMT-UVT (8 apr. – 1 iul.). Întâlnirile MUSICOOLT vor avea loc din două în două săptămâni, joi seara, de la ora 19:00, pe platforma ZOOM, fiind transmise live şi pe pagina de Facebook a proiectului (facebook.com/MUSICOOLT). Parteneri: Universitatea de Vest Timişoara – Facultatea de Muzică şi Teatru, Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi – Facultatea de Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice. Din program:

• Cum prepari un pian: reţete pentru o ureche gurmandă – Diana Rotaru (Bucureşti)

– S-a întâmplat într-o zi de 6 mai

* Cu 421 de ani în urmă (1600) Mihai Viteazul l-a alungat de pe tron pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române. În hrisovul emis la Iaşi, la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”. La 21.X/1.XI.1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. Aceasta a durat doar câteva luni, până în septembrie 1600 (6/16)

* Acum 382 de ani (1639) era încheiată construirea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), monument de o rară frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate într-un decor de piatră sculptată şi aurită

* În urmă cu 363 de ani (1658) avea loc târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au oficiat slujba de sfinţire cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care a devenit în 1668, Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Monument de arhitectură dintre cele mai reușite ale secolului al XVII-lea, Catedrala și-a păstrat până astăzi caracteristicile și aspectul inițial, cu toate modificările suferite de-a lungul timpului

* Se împlinesc 230 de ani (1791), de când, printr-un decret emis la această dată, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu

* Acum 181 de ani (1840) a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, intrat în istorie sub denumirea de „Penny Black”. Pe el figura un portret al reginei Victoria. Penny Black a fost pus în vânzare pentru public la 1 mai 1840, dar nu a fost valabil pentru utilizare până la data de 6 mai. În ciuda acestui fapt, câteva exemplare Penny Black au fost utilizate înainte de această dată (6 mai), astfel de timbre fiind extrem de rare

* Cu 133 de ani în urmă (1888) medicul Victor Babeş a efectuat primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti, înfiinţat în 1887, al treilea din lume la acea dată (6/18)

* Acum 132 de ani (1889) Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză, Turnul Eiffel și-a atras la început critici din partea unor artiști și intelectuali francezi din pricina designului. Construcția este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Ridicarea turnului a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză și definind un moment al erei industriale. Proiectul Turnului Eiffel, aparținând antreprenorului Gustave Eiffel, inginerilor Maurice Koechlin și Emile Nouguier și arhitectului Stephen Sauvestre, a fost câștigător dintr-o listă de 107 proiecte. Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat și readaptat pentru publicul tot mai numeros. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000. Are trei nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice și din 1991 face parte din patrimoniul mondial UNESCO

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de când Paulina Cruceanu (1865-1921), absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima femeie farmacist din România

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de când a fost organizată prima expoziție filatelică din România, având caracter privat. A avut loc în casa lui Dimitrie C. Butculescu, președintele Societății Române de Timbrologie, constituită în luna aprilie a aceluiași an, la București

* Cu 122 de ani în urmă (1899) a început (până la 17/29.VII.1899), la Haga, prima Conferinţă mondială pentru pace, convocată la iniţiativa Rusiei. A fost abordată problema soluţionării paşnice a conflictelor internaţionale şi s-au semnat mai multe convenţii. Au participat 26 de state (printre care şi România) din Europa, America şi Asia. Din delegația română au făcut parte Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, semnează documentele cu rezerve (6/18)

* Acum 37 de ani (1984) a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci (Conner). Cu prilejul retragerii din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic de la acea vreme, Juan Antonio Samaranch. Nadia Comăneci (n. 1961), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montreal/Canada-1976), este stabilită în SUA, din 1989. În 1999 a fost declarată, la Viena, „Sportiva secolului XX”. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montreal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO  * Acum 31 de ani (1990) avea loc prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova – „Podul de flori” de peste Prut. „Podul de Flori” este denumirea a două acțiuni ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. În cadrul primei acţiuni, care a avut loc pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1.200.000 de oameni. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea „Pod de Flori” s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, de data aceasta, locuitorii din Moldova putând să treacă fără acte hotarul în România

* Cu 27 de ani în urmă (1994) era inaugurat oficial tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurotunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Eurotunelul (considerat de experţi ca „lucrarea secolului XX”) are o lungime de 50,3 km şi este situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri

* Într-o zi de 6 mai, acum 18 ani (2003), a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, Park Pobedi (Piaţa Victoriei), care este construită la 90 de metri sub pământ

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Maistrului Militar de Marină”; la 6 mai 1909 Regele Carol I emitea Înaltul Decret nr.1620 prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate”

– 1836: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (m. 1903) – 185 de ani

– 1871: S-a născut compozitorul şi folcloristul Grigore Teodosiu (m. 1941) – 150 de ani

– 1888, 6/18: S-a născut Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, estetician, eseist, memorialist, poet, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii exclusiv stilul nou 18 mai 1888

– 1894: S-a născut Filip Lazăr, compozitor şi pianist (m. 1936, la Paris)

– 1905: S-a născut chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1908: S-a născut istoricul Mihai Roller; colaborator apropiat al lui Iosif Chişinevschi, a îndeplinit funcţii pe linie de propagandă în aparatul Partidului Comunist; scrierile sale reprezintă o grosolană falsificare a trecutului ţării şi istoriei românilor; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1908: S-a născut Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi prozator (m. 1997)

– 1912: S-a născut medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Edouard Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (m. 1994)

– 1922: S-a născut George Lăzărescu, istoric literar şi traducător de limbă italiană; a tradus din Petrarca, Leon Batista Alberti, Edmondo de Amicis, Alberto Moravia, Giulio Carlo Argan; a dat o versiune italiană a poemelor lui Ioan Alexandru (m. 2006)

– 1930: S-a născut Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (m. 2014)

– 1935: S-a născut artistul ceramist George Tiutin (m. 2013)

– 1941: S-a născut poetul, prozatorul şi gazetarul Paul Tutungiu – 80 de ani

– 1943: S-a născut criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2000)

– 1946: A murit juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1874) – 75 de ani

– 1961: A murit Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1895) – 60 de ani

– 1962: A murit Virginia Maria Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat (n. 1894)

– 1978: A murit Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; în paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (n. 1906)

– 1982: A murit baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1898)

– 1991: A murit regizorul de film Virgil Calotescu (n. 1928) – 30 de ani

– 1994: A murit Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator al „Revistei cultului mozaic din România” (1956); a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912)

– 1997: A murit Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (n. 1925)

– 2012: A murit Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (n. 1924)

– 2014: A murit Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (n. 1942)

– 2018: A murit Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (n. 1929)

– 2018: A murit Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afacerilor Externe al UE (Apărare) – privind problemele de actualitate și schimbul de opinii despre  Busola Strategică – o strategie pentru securitatea și apărarea Europei

– Scoția, Regatul Unit: Alegeri legislative

– Țara Galilor: Alegeri legislative

– Tokyo, Japonia: Nintendo – rezultate anuale 2020/21

– Danemarca: Deschiderea cafenelelor, restaurantelor, muzeelor, teatrelor și cinematografelor

– Atena, Grecia: Greva împotriva noii legi a muncii

– Paris: Société Générale – rezultate din primul trimestru 2021 (înainte de bursă)

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, Raport de politică monetară

– Londra, Marea Britanie: Alegeri municipale

– München, Germania: Munich Re – rezultatele financiare din primul trimestru 2021

– Wolfsburg, Germania: Volkswagen – rezultate din primul trimestru 2021

– Ankara, Turcia: Decizia Băncii Centrale cu privire la ratele dobânzii

– Istanbul, Turcia: Reluarea procesului reprezentantului Reporteri fără frontiere în Turcia

-Roma: Fotbal: Europa League, semifinala manșei a doua: AS Rome (ITA) – Manchester United (ENG)

-Londra: Fotbal: Europa League, semifinala manșei a doua: Arsenal (ENG) – Villarreal (ESP)

Aniversări – Comemorări

– 1638: A murit Cornelius Jansen, filosof şi teolog olandez (iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul) (n. 1585)

– 1668: S-a născut scriitorul francez Alain-René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (m. 1747)

– 1758: S-a născut Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (m. 1794)

– 1831: S-a născut (în Lituania) Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (m. 1906) – 190 de ani

– 1856: S-a născut psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (m. 1939) – 165 de ani

– 1859: A murit Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (n. 1769)

– 1862: A murit Henry David Thoreau, poet, eseist şi filosof american (n. 1817)

– 1868, 6/18: S-a născut Nikolai al II-lea, ultimul ţar al Rusiei (m. 1918; a fost executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici, la Ekaterinburg/Ural). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale; pe 4 august 2000 Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1871: S-a născut Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (m. 1914) – 150 de ani

– 1871: S-a născut chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1935) – 150 de ani

– 1880: S-a născut pictorul şi graficianul Ernst Ludwig Kirchner, reprezentant de seamă al expresionismului german; unul dintre fondatorii grupului „Die Brücke” (Podurile) (m. 1938, s-a sinucis)

– 1895: S-a născut Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (m. 1926)

– 1898: S-a născut Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (m. 1973)

– 1902: S-a născut Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (m. 1957)

– 1904: A murit chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (n. 1824)

– 1915: S-a născut (George) Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (m. 1985)

– 1919: A murit Lyman Frank Baum, poet american, dramaturg, actor şi producător independent de film; autorul cunoscutei cărţi pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (n. 1856)

– 1921: S-a născut Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 emigrează şi se stabileşte la Londra; în perioada 1952-1968 este colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (m. 1988) – 100 de ani

– 1924: A murit Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877)

– 1929: S-a născut Paul Christian Lauterbur, chimist și radiolog american; împreună cu Peter Mansfield, a obținut, în 2003, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru contribuțiile în domeniul medicinei care au permis dezvoltarea tehnologiei imaginilor prin rezonanță magnetică nucleară (m. 2007)

– 1932: S-a născut actorul rus Aleksandr Beliavski (m. 2012)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Ghena Dimitrova (m. 2005) – 80 de ani

– 1942: S-a născut baritonul american Richard Stilwell

– 1949: A murit Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1911 (n. 1862)

– 1950: A murit Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (n. 1885). NOTĂ: Arestat la 5/6.V.1950, a murit – potrivit lui C.C. Giurescu – la 6.V.1950, la Turda, în timpul transportării foştilor demnitari spre penitenciarul Sighet; din evidențele securității ar fi murit la 19.V.1950, în închisoarea Sighet

– 1953: S-a născut Tony Blair, om politic laburist britanic; fost premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în perioada mai 1997- iunie 2007 şi lider al Partidului Laburist; a fost singurul premier laburist care a reuşit să câştige trei mandate consecutive (1997, 2001 şi 2005); în prezent este emisar special al cvartetului internaţional (SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU) pentru Orientul Mijlociu

– 1960: A murit Paul Abraham (sau Pál Ábrahám), compozitor ungar de operetă (n. 1892)

– 1961: S-a născut George Clooney, actor, producător, regizor de film şi scenarist american – 60 de ani

– 1963: S-a născut balerina italiană Alessandra Ferri

– 1992: A murit Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (n. 1901)

– 2004: A murit Barney Kessel, chitarist american de jazz (n. 1923)

– 2013: A murit Giulio Andreotti, om politic italian, premier al Italiei în şapte mandate, de 26 de ori ministru, fost lider al democraţilor creştini, membru al parlamentului italian fără întrerupere între 1945 şi 1991, senator pe viaţă (din 1991); personaj controversat, acuzat în mai multe rânduri că a avut legături cu mafia siciliană (n. 1919)

– 2015: A murit (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (n. 1943)

Calendarul zilei – 5 mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2021, 06:00 / actualizat: 5 mai 2021, 9:47

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:30 – Întrebări, interpelări (se susțin la sediul Senatului)

*ora 10:30 – Declarații politice (se susțin la sediul Senatului)

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

• ora 9:30 – Comisia pentru afaceri europene
• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 12:00 – Comisia pentru administraţie publică – online și la sediul Senatului
• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi – Prezența online și la sediul Senatului, etaj VI, sala 6054
• ora13:00 – Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale – online
• ora 14:00 – Comisia economică, industrii şi servicii – etaj 4, online și la sediul Senatului (sala 4044)
• ora 14:00 – Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale – etaj 4, online și la camera 4044
• ora 14:30 – Comisia pentru românii de pretutindeni – etaj 7, cam. 7037/3
• ora 15:00 – Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital – etajul 3, cam.3047

-Camera Deputaților

* Ședinţa în plen – prezență fizică și online

*ora 8:30 –    Declaraţii politice

*ora 10:00 – Dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea

*ora 12:00- Vot final

* la încheierea votului final – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare – prezență fizică și online

* ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – sala: Comisiei
• Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi
• ora 13:00 – – Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic – sala 3046
• ora 13:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: 29, Corp B4, etaj 1 – sedinta online – prezenta online
• ora 13:30 – Comisia pentru tineret și sport – sala: Corp A2, etaj 1M, cam. 7

-Juridic

* Dezbaterea cu tema “Protecția victimelor violenței în familie” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe Homepage Juridice sau în pagina dezbaterii,  de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Av. Diana Negru, Hotca, Neagu, Sitaru & Asociaţii, Av. Alexandru Sitaru, Hotca, Neagu, Sitaru & Asociaţii. Moderator:Av. Carmen Zăbrăuțanu, Founding Partner Zăbrăuțanu Popescu & Asociații

-Cultură

* Institutul Cultural Maghiar București expune pentru al treilea an consecutiv în sălile sale de expoziţie cele mai reuşite creaţii prezentate la Concursul de fotografie de presă Brassaï anunţat de Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România – ora 10:00, în Str.Gina Patrichi nr.8 (6 – 18 mai). La a cincea ediţie a Concursului de fotografie de presă Brassaï au putut participa fotoreporteri şi jurnalişti maghiari din România şi din străinătate, cu fotografii realizate în anul 2019, respectiv fotografi din Ungaria şi din străinătate care au imortalizat imagini din viaţa maghiarilor din lumea largă. Câştigătorul Marelui Premiu Brassaï şi al Categoriei Portret este fotograful Kerekes István (Ungaria), născut la Târgu Mureş

• Vernisajul are loc astăzi, de la ora 19:00, cu respectarea normelor de sănătate publică, precum şi online, pe pagina de facebook a institutului. Expoziția va fi vernisată de către Forró László, președintele teritorial al Uniunii Jurnaliștilor Maghiari din România

– S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Cu 159 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de la inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* În urmă cu 109 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Acum 102 ani (1919) a fost creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 83 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu, maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* Cu 77 de ani în urmă (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Acum 72 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 47 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* În urmă cu 66 de ani (1955) avea loc debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot acum 66 de ani intra în vigoare Convenţia Culturală Europeană emisă de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Cu 64 de ani în urmă (1957), Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* În urmă cu 58 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchează data de 5 mai 1985, când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887) – 185 de ani

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă a muzicii electro-acustice autohtone

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004)

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg din 2016

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920) – 15 ani

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Jakarta, Indonezia: Publicarea datelor privind PIB-ul pe trimestrul I

– Waterloo, Belgia: În cadrul bicentenarului morții lui Napoleon I, Memorialul Bătăliei de la Waterloo 1815 organizează o expoziție majoră în perioada 5 mai – 18 octombrie, intitulată „Napoleon: de la Waterloo la Sfânta Elena, nașterea legendei”. Tema propusă de Memorial se referă la perioada 1815-1821

– Roma: Verdict în procesul a doi studenți americani pentru uciderea unui ofițer de poliție (5 – 6 mai)

– Paris: Apel împotriva lui Rifaat Al-Assad, unchiul președintelui sirian, în cazul „câștigurilor ilegal obținute” (5 – 14 mai)

– Monaco, Principatul Monaco: Expoziția EVER dedicată vehiculelor ecologice și energiilor regenerabile (5 – 7 mai)

– Londra: AG Unilever – votul acționarilor asupra planului de tranziție energetică

– Copenhaga, Danemarca: Novo Nordisk – rezultatele primului trimestru

– Copenhaga: Maersk – rezultatele primului trimestru

– New York: General Motors – rezultatele primului trimestru

– San Francisco, SUA: Uber – rezultatele primului trimestru

-Londra: Liga Campionilor la fotbal, semifinala manșei a doua: Chelsea (ENG) – Real Madrid (ESP)

– Kazan, Federația Rusă: Judo Grand Slam 2021 (5 – 7 mai)

– Sapporo, Japonia: Atletism – maraton de repetiții pe circuitul olimpic Tokyo 2020

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888)

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769) – 200 de ani

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru literatură pe 1905 (m. 1916) – 175 de ani

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997)

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998)

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)

– 1962: S-a născut James Redford, realizator de documentare și activist american; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012) – 45 de ani

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910) – 25 de ani

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932)

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910)

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918) – 10 ani

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901) – 10 ani

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din R. Moldova (n. 1940)

Calendarul zilei – 4 mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2021, 05:00 / actualizat: 4 mai 2021, 10:07

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Ședinţa biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

*ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  – la sediul Senatului și online

* ora 17:00 – Vot final

*Lucrări în Comisiile permanente

-Camera Deputaților

*ora 14:00 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

• Comisia pentru industrii şi servicii
• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale
• Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: studiu individual
• ora 13:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala 6115, cu prezenţă fizică şi online

-Ministere

* Ministerul Apărării organizează un maraton al vaccinării, începând de astăzi, 4 mai – un proiect-pilot de o săptămână – în cele 11 spitale militare din toată țara. Imunizarea cu doze Pfizer și Moderna se poate face la orice oră, fără programare

– Cultură

* În cadrul turneului internațional online JAZZT Vivaldi, organizat de asociația Musica Ricercata, seria concertelor din cadrul turneului internațional online JAZZT Vivaldi susținute de soprana Rodica Vică (România-Austria), alături de ImpRoWien Ensemble (Austria-România): Cristian Spătaru pian și orchestrator, Cristian Ruscior – vioară 1, Gratiela Aranyosi – vioară 2, Hannah Berghofer – violă și Florian Cristian Dragomir – contrabas, se va desfășura, în perioada 20 aprilie – 4 mai, atât pe pagina de Facebook a Asociației Musica Ricercata: https://www.facebook.com/EnsembleMusicaRicercata, a sopranei Rodica Vică: https://www.facebook.com/rodica.vica, cât și pe paginile de Facebook ale partenerilor implicați în organizarea acestui proiect muzical inedit. Printre partenerii media ai turneului: Radio România Cultural, Radio România Internațional Din program:

• Concertul de astăzi va avea loc la ora 18:00 (ora Austriei)/ ora 19:00 (ora României), pe Facebook Musica Ricercata: https://www.facebook.com/EnsembleMusicaRicercata, Facebook ICR Viena: https://www.facebook.com/RKIWien.ICRViena, Facebook Forumul Cultural Austriac: https://www.facebook.com/fca.bucuresti, Facebook Societatea Austro-Română din Viena: https://www.facebook.com/austrom/, Facebook Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura, și Facebook Radio România Muzical: https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990

– S-a întâmplat într-o zi de 4 mai

* Se împlinesc 375 de ani (1646) de când apărea, la Iaşi, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)

* Cu 102 ani în urmă (1919), în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare patriotică studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei

* În urmă cu 94 de ani (1927) se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Șișeşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la constituirea, la Bucureşti, a Partidului Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). Noua formaţiune politică a avut primul congres la 7-8 noiembrie 1933, fiind enunţate principiile fundamentale ale organizaţiei: solidaritatea cu naţiunea română, apărarea drepturilor civile şi politice prevăzute de Constituţie şi asigurarea deplinei egalităţi civice pentru cetăţenii de origine evreiască. Pe 29 ianuarie 1936, Partidul Evreiesc şi Uniunea Evreilor din România au semnat un acord de creare a Consiliului Central al Evreilor din România. Noua formaţiune l-a avut ca preşedinte pe Wilhelm Filderman. În acelaşi an (1936) s-a creat şi Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România

* Acum 72 de ani (1949) era semnat acordul americano-sovietic (Acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele

* Cu 62 de ani în urmă (1959) a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, fiind găzduită de Hotelurile Beverly Hilton din Los Angeles şi New York, în aceeaşi zi. Câştigători au fost Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului

* Cu 56 de ani în urmă (1965) apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian (1924 – 2012). Tot în acest an (1965) a luat fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Acum 42 de ani (1979) Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990

* Cu 19 ani în urmă (2002) NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. „Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți „Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA

* Acum 18 ani (2003) avea loc dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – „Remember Holocaust!”

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– A treia zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale. NOTĂ: „Ziua mondială a inimii” este sărbătorită la 29 septembrie

– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837

– 1840, 4/16: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (http://galeriaportretelor.ro/item/constantin-dimitrescu-severeanu/) menționează nașterea la 7.V.1840

– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929) – 165 de ani

– 1875: S-a născut Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 1945)

– 1888: S-a născut baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (m. 1955)

– 1891, 4/16: A murit omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (n. 1821) – 130 de ani

– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853)

– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995) – 100 de ani

– 1922: S-a născut prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (m. 1999)

– 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică; a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (m. 2018) – 95 de ani

– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconsky, istoric, critic literar şi traducător; frate cu eseistul şi poetul A.[natol] E.[milian] Baconsky (m. 2019)

– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991)

– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2004)

– 1943: S-a născut Daniela Caraman-Fotea, muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, editor şi producător muzical; între anii 1965 și 1980 a fost redactor, redactor principal și șef de secție la Radioteleviziunea Română;  angajată prin repartiție guvernamentală la Radiodifuziune (la data de 1 septembrie 1965) în cadrul Direcției Muzicale, Redacția de Operă-operetă și numită șef de secție la Redacția de muzică ușoară, în 1971; în perioada 1980-1989 a fost redactor-șef și director artistic al Casei de discuri Electrecord (m. 2020)

– 1950: S-a născut Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal, antrenor și politician; fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României

– 1955: S-a născut Mircea Tiberian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz

– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989)

– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris (n. 1881)

– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Darie Dup; Doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești

– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român

– 1974: A murit Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (n. 1893)

– 1976: S-a născut compozitorul şi interpretul Laurenţiu Duţă, component al trupei 3 Sud-Est, care s-a reunit oficial pe 28 februarie 2014 – 45 de ani

– 1977: A murit Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (n. 1907)

– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896) – 40 de ani

– 2018: A murit traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Prim-ministrul malaysian, Muhyiddin Yassin, se va întâlni cu omologul său singaporez, Lee Hsien Loong

-Rusia: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va purta negocieri cu ministrul palestinian de externe Riyad al-Maliki, la Moscova

– Longwood, Regatul Unit: Sunt comemorați 200 de ani de la moartea lui Napoleon I în Sfânta Elena (4 – 6 mai)

– Atena: Tradiționala grevă din mai la apelul sindicatelor

– Madrid, Spania: Alegeri anticipate pentru parlamentul din regiune

– Brasilia, Brazilia: Audierea fostului ministru al Sănătății, Luiz Henrique Mandetta, de către Comisia parlamentară care investighează pandemia Covid-19

– Oslo, Norvegia: Se așteaptă verdictul pentru „repatriații” din Siria în procesul pentru participarea la Statul Islamic

– Zürich, Elveția: LafargeHolcim – adunarea generală online a acționarilor, cu un vot pentru simplificarea numelui în Holcim

– Frankfurt, Germania: Lufthansa – adunarea generală anuală a acționarilor

– New York: Rezultate Pfizer pe primul trimestru

– Riad, Arabia Saudită: Saudi Aramco – rezultatele din primul trimestru

– Manchester, Regatul Unit: Liga Campionilor la fotbal, semifinala manșei a doua: Manchester City (ENG) – Paris SG (FRA)

– Tokyo, Japonia: Gimnastică artistică: eveniment-test înainte de Jocurile Olimpice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual, în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA)

– „Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. NOTĂ: În România „Ziua pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor

– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731)

– 1770: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Gérard, care, prin lirismul său, anunţa romantismul (m. 1837)

– 1825: S-a născut Sir Thomas Henry Huxley, biolog britanic; adept convins al lui Darwin, a fost primul zoolog care a afirmat consecinţa aplicării darwinismului asupra antropogenezei (descendenţa omului din maimuţă) (m. 1895)

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864)

– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941)

– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951)

– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993)

– 1928: S-a născut Maynard Ferguson, renumit trompetist de jazz originar din Canada, stabilit în SUA (m. 2006)

– 1928: S-a născut Mohamed Hosni Mubarak, general şi om politic egiptean; al patrulea preşedinte al Republicii Arabe Egipt; ca vicepreşedinte al Egiptului şi-a asumat preşedinţia ţării după asasinarea lui Anwar Sadat, la 14 octombrie 1981; la 11 februarie 2011, la 18 zile de la declanşarea revoluţiei egiptene (în ianuarie 2011), Mubarak a fost înlăturat de la conducere, puterea fiind preluată de armată; a fost judecat pentru fapte de corupţie şi abuz de putere şi închis din 2014 până în 2017 (m. 2020)

– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993)

– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski, muzician cu o carieră impresionantă întinsă pe aproape șapte decenii, care a fost apropiat de viața muzicală din România; a vizitat pentru prima dată țara noastră în 1953, la vârsta de 22 de ani, cu prilejul unui concurs, a revenit în anul 1961 pentru a concerta în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a II-a și de atunci a devenit un promotor înfocat al creației muzicale românești (m. 2018) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului XX) (m. 2014)

– 1937: S-a născut harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles

– 1938: A murit japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (n. 1860)

– 1939: S-a născut Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (m. 2018)

– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz (Campbell)

– 1956: S-a născut interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (m. 2016) – 65 de ani

– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990)

– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886)

– 1980: A murit Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedintele R.S.F. Iugoslavia în perioada 1945-1980 (n. 1892, în Croaţia)

– 2009: A murit actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (n. 1933)

– 2012: A murit muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului de hip-hop Beastie Boys, celebru pentru hituri precum „Fight for Your Right (To Party)” (n. 1964)

– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René De Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină pe 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917)

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2021, 05:00 / actualizat: 3 mai 2021, 15:24

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Acum 461 de ani (1560), la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă

* Acum 173 de ani (1848) avea loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Se împlinesc 170 de ani (1851) de când Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* Acum 154 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Haşdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de la înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 97 de ani în urmă (1924), echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Acum 91 de ani (1930) era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* În urmă cu 46 de ani (1975), la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 24 de ani în urmă (1997), avea loc la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* Tot acum 24 de ani (1997) avea loc inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Se împlinesc 15 ani (2006) de când, la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti; Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– A II-a zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1873, 3/15: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918) – 145 de ani

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989)

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995) – 100 de ani

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul Mihai Neagu Basarab, de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard – 75 de ani

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018) – 65 de ani

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908) – 50 de ani

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929)

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Reuniunea miniștrilor de externe din cadrul G7, pentru prima dată față în față, după doi ani (3 – 5 mai)

– Roma: Reuniunea miniștrilor culturii și turismului din cadrul G20 (3 – 4 mai)

– Varșovia: Președintele ucrainean, Vladimir Zelenskiy, președintele Letoniei, Egils Levits, președintele din Estonia, Kersti Kaljulaid și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, participă la ceremonii marcând Ziua Constituției în Polonia

– Belfast, Irlanda de Nord: Sunt marcați 100 de ani de la separarea Irlandei și crearea Irlandei de Nord

– Vancouver, Canada: Audieri finale ale procedurilor de extrădare ale președintelui executiv Huawei, Meng Wanzhou (3 – 14 mai)

– San Francisco, SUA: Este programată deschiderea a procesului Epic Games vs Apple (3 – 4 mai)

– Cairo, Egipt: Vizita unei delegații turce pentru a discuta despre „normalizarea” relațiilor dintre cele două țări

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: Deschiderea Muzeelor Vaticanului

-Grecia: Deschiderea teraselor barurilor și restaurantelor

-Franța: Ridicarea restricției de deplasare de 10 km

-Republica Cehă: Deschiderea magazinelor și a piețelor

– Los Angeles, SUA: Concert de caritate pentru vaccinarea împotriva Covid-19 în lume, prezidat de Prințul Harry și soția sa, Meghan Markle

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991 (- 30 de ani), a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791 ( – 230 de ani), a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799)

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803) – 165 de ani

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940)

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971) – 135 de ani

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940) – 130 de ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987) – 115 ani

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989) – 100 de ani

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014)

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019) – 90 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare

– 1933: S-a născut cântăreţul american de soul James Brown, cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian

– 1946: S-a născut Dennis Deletant, filolog, istoric şi profesor britanic; specialist în istoria regimurilor totalitare şi în istoria contemporană a României – 75 de ani

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80 – 65 de ani

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014)

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922) – 10 ani

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934) – 5 ani

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 2 mai

Publicat de Codrin RAITA, 2 mai 2021, 05:00 / actualizat: 3 mai 2021, 15:24

EVENIMENTE INTERNE

– Social

* Constanța: Oraşul Constanța va fi „Capitală a Tineretului din România” în perioada 2 mai 2021 – 1 mai 2022 (amânat din 2020). „Capitala Tineretului din România”, care funcţionează pe principii similare cu „Capitala Europeană a Tineretului” („European Youth Capital”), este un program naţional destinat tinerilor, ce pune accent pe dezvoltarea ecosistemelor de tineret din zonele româneşti, în general, şi pe dezvoltarea ecosistemelor de tineret urbane, în mod special. În cadrul programului, autorităţile locale colaborează cu organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret şi cu mediul privat, şi îi pun pe tineri în centrul procesului de dezvoltare urbană. Primul oraş din România care a purtat acest titlu a fost Timişoara (2 mai 2016 – 1 mai 2017), apoi Bacău, Baia Mare și Iași (2 mai 2019 – 1 mai 2020, prelungit până la 31 oct. 2020)

– S-a întâmplat într-o zi de 2 mai

* În urmă cu 386 de ani (1635), la Paris, se deschidea „Jardin Royal des plantes médicinales”, grădina regală de plante medicinale. Grădina a fost plantată sub instrucțiunile medicilor regelui Ludovic al XIII-lea, Jean Hérouard și Guy de La Brosse. Cinci ani mai târziu, ea a fost pusă la dispoziția publicului

* Acum 162 de ani (1859) Austria recunoştea de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi relua legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi Bucureşti) (2/14)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformelor preconizate de el şi de Guvern (reforma agrară, reforma electorală ş.a); este aşa-numita „lovitură de stat de la 2 mai” (2/14)

* Se împlinesc 125 de ani (1896) de când se deschidea, la Bucureşti, „Expoziţia artiştilor independenţi”, al cărei manifest era semnat de Ştefan Luchian, alături de un grup de prieteni (Constantin Artachino, Al. Bogdan-Piteşti şi Nicolae Vermont) (2/14)

* La această dată, acum 88 de ani (1933), un ziar local din oraşul scoţian Loch Ness, „Iverness Courier”, a publicat pentru prima oară o fotografie a legendarului „monstru acvatic” din lacul Loch Ness (una dintre cele mai renumite creaturi misterioase din lume), însoţită de o ştire explicativă privind un cuplu din orăşel care ar fi văzut la suprafaţa lacului un animal uriaş. Surse istorice pomeneau încă în urmă cu 1500 de ani despre un monstru care ar trăi în apele acestui lac

* Cu 64 de ani în urmă (1957) avea loc, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, premiera poemului coregrafic „Călin” (File de poveste) de Alfred Mendelsohn, pe un libret semnat de Tilde Urseanu, inspirat de poemul eminescian omonim

* Acum 32 de ani (1989) Ungaria şi-a deschis frontiera cu Austria şi a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom, eveniment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier, fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului sovietic şi a provocat un exod a zeci de mii de persoane din est, în special din fosta RDG. Ungaria a deschis o primă breşă în Cortina de Fier, demontând la 2 mai 1989 o alarmă electrică şi un sistem de gard dublu la frontiera cu Austria. Un alt pas a fost făcut pe 27 iunie: miniştrii de externe din Ungaria şi Austria, Gyula Horn şi Alois Mock, au tăiat simbolic sârma ghimpată de la Sopron. Un an mai târziu, pe 10 septembrie, Ungaria le-a permis est-germanilor să treacă liber în Austria, denunţând unilateral un acord din 1969 cu RDG

* Cu 24 de ani în urmă (1997) România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977. La data de 21 februarie 2007 România a ratificat Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului (Sfintele Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Duminica Învierii Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos (Sf. Paști); Aducerea la Constantinopol a moaștelor Sf. Atanasie cel Mare (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Atanasie, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”. NOTĂ: „Ziua mamei” este sărbătorită tot în prima duminică a lunii și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania. În mai multe ţări ale lumii „Ziua internaţională a mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii

– „Ziua Naţională a Tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004; cu prilejul acestei zile sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. NOTĂ: În cea de a doua duminică a lunii mai se marchează „Ziua adolescenţilor” în România (pe baza Legii 197/17.XI.1997); în 2021, la 9 mai

– 1881: S-a născut Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (m. 1949) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1944)

– 1893: A murit George Bariţiu (numele la naştere: Gheorghe Bariţ), istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, întemeietorul presei româneşti din Transilvania (n. 1812)

– 1896: S-a născut (la Atena) Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (m. 1982) – 125 de ani

– 1904: S-a născut chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (m. 2003)

– 1907: S-a născut pictorul Gheorghe (Bob) Bulgaru (m. 1938)

– 1928: A murit George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (n. 1875)

– 1929: S-a născut Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (m. 1977, la Copenhaga)

– 1933: S-a născut pictorul Nicolae G. Iorga

– 1939: A murit Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1844)

– 1940: S-a născut Ion Lotreanu (numele la naştere: Lăbescu), poet, prozator şi eseist (m. 1985)

– 1940: S-a născut handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (m. 2016)

– 1944: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Viorel Munteanu

– 1946: S-a născut Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor-şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (m. 2020) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Teodor Caciora, compozitor, dirijor, interpret și profesor

– 1954: S-a născut pictorul Virgiliu Parghel

– 1979: A murit Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (n. 1912)

– 1991: A murit prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (n. 1898) – 30 de ani

– 2003: A murit poetul şi publicistul George Ţărnea (n. 1945)

– 2010: A murit Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician și fotograf; stabilit în Germania în 1978 (n. 1916, la Brașov)

– 2019: A murit actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Abbottabad, Pakistan: Sunt comemorați 10 ani de la moartea lui Osama Bin Laden, liderul organizației teroriste Al-Qaeda

– Chambéry, Franța: Termen în procesul lui Nordahl Lelandais pentru uciderea caporalului Arthur Noyer, în 2017 (2 – 14 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Podiatrului”, marcată la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor, pentru recunoaşterea aportului îngrijirii medicale asigurate de podiatri pentru persoanele cu probleme de sănătate la nivelul piciorului

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în 1998, în ultimul deceniu al secolului XX, a fost adoptată apoi în întreaga lume. Iniţiativa îi aparţine indianului Madan Kataria, fondatorul mişcării „Laughter Yoga” (Hasyayoga), adică terapia prin râs

– „Ziua Mondială a Tonului” desemnată de ONU prin Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală la 7 decembrie 2016; ziua este marcată pentru a evidenţia importanţa stocurilor de peşte, având în vedere că multe ţări depind foarte mult de resursele de ton pentru siguranţa alimentară şi nutriţie, dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, mijloacele de trai sau recreere

– 1519: A murit Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (n. 1452)

– 1660: S-a născut compozitorul italian Alessandro Scarlatti (m. 1725)

– 1754: S-a născut compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (m. 1806)

– 1772: S-a născut poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg); unul dintre cei mai mari scriitori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena (m. 1801)

– 1802: S-a născut Heinrich Gustav Magnus, chimist şi fizician german, cunoscut mai ales pentru explicarea efectului omonim (fenomen din dinamica fluidelor) (m. 1870)

– 1843: S-a născut Karl Ziehrer, compozitor austriac (m. 1922)

– 1857: A murit Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (n. 1810)

– 1859: S-a născut scriitorul englez Jerome K. Jerome (m. 1927)

– 1864: A murit Giacomo Meyerbeer, compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1791)

– 1886: S-a născut Gottfried Benn, doctor, poet şi eseist german (m. 1956) – 135 de ani

– 1903: S-a născut Benjamin Spock (numit şi Dr. Spock), renumit medic pediatru american şi scriitor (m. 1998)

– 1921: S-a născut Satyajit Ray, regizor indian; recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari autori de filme ai secolului al XX-lea (m. 1992) – 100 de ani

– 1922: S-a născut cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (m. 2004)

– 1922: S-a născut jurnalistul american A.[braham] M.[ichael] Rosenthal; a fost vreme de 17 ani conducătorul cotidianului „New York Times” (m. 2006)

– 1924: S-a născut actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (m. 2015)

– 1930: S-a născut Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (m. 2013)

– 1934: A murit chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (n. 1874)

– 1935: S-a născut actorul american Lance Legault (m. 2012)

– 1936: S-a născut (în India) Engelbert Humperdinck (nume real Arnold George Dorsey), cântăreț de pop tradițional, compozitor de muzică de film și actor britanic; supranumit „Regele Romanțelor” – 85 de ani

– 1942: S-a născut Wojciech Pszoniak, actor de teatru și film, regizor teatral și profesor de actorie polonez (m. 2020)

– 1946: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa Lesley Sue Gore, cunoscută mai ales datorită hitului „It’s My Party”, lansat în 1963 (m. 2015) – 75 de ani

– 1947: S-a născut dirijorul belgian Philippe Herreweghe

– 1951: A murit, în Austria, scriitorul francez Alphonse de Châteaubriant (n. 1877) – 70 de ani

– 1953: S-a născut dirijorul rus Valeri Abisalovici Gherghiev; este director general și director artistic al Teatrului Mariinski din Sankt Petersburg

– 1972: A murit J. Edgar Hoover, directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din 10 mai 1924 până la moartea sa, adică timp de 48 de ani; este până în prezent cel mai longeviv director al agenţiei americane, servind sub opt preşedinţi, de la Calvin Coolidge la Richard Nixon; după el, a fost instaurat un mandat de zece ani pentru funcția de director al FBI (n. 1895)

– 1975: S-a născut David Beckham, fotbalist profesionist englez, în prezent retras din activitate

– 1979: A murit Giulio Natta, chimist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de Karl Ziegler (n. 1903)

– 1997: A murit Sir John Carew Eccles neurofiziolog şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier-minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (n. 1903)

– 1999: A murit actorul britanic de film Oliver Reed (n. 1938)

– 2005: A murit Bob Hunter, jurnalist, autor şi om politic canadian, unul dintre fondatorii organizaţiei ecologiste Greenpeace (n. 1941)

– 2010: A murit actiţa britanică de film Lynn Redgrave (n. 1943)

– 2011: A murit actorul rus Aleksandr Lazarev (n. 1938) – 10 ani

– 2011: Osama Ben Laden, liderul Al-Qaeda, cea mai mare organizaţie teroristă din lume recunoscută la nivel mondial, a fost ucis de forţele speciale americane în Pakistan; timp de zece ani a fost cel mai căutat terorist, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite (n. 1957) – 10 ani

– 2014: A murit actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (n. 1918)

– 2015: A murit scriitorul şi scenaristul american Michael Blake (n. 1945)

– 2015: A murit Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (n. 1925)

– 2015: A murit Ruth Rendell (pseudonim: Barbara Vine), scriitoare britanică de romane poliţiste, considerată continuatoare a scriitoarei Agatha Christie (n. 1930)

Calendarul zilei – 1 mai

Publicat de Codrin RAITA, 1 mai 2021, 05:00 / actualizat: 1 mai 2021, 8:04

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 1 mai

* Acum 662 de ani (1359) era recunoscută Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol. O anumită ierarhie bisericească a existat încă dinaintea întemeierii statelor medievale româneşti, dar o ierarhie recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, autoritatea supremă în cadrul Ortodoxiei, a apărut abia în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364). Dincolo de planul religios, evenimentul marchează independenţa faţă de statele catolice vecine

* Cu 314 ani în urmă (1707) avea loc unirea Angliei cu Scoţia. La această dată mai mulţi parlamentari englezi influenţi i-au convins pe omologii lor scoţieni să voteze actul de unire a celor două Parlamente. Tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

* Se împlinesc 235 de ani (1786) de când, la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (4 acte), de W. A. Mozart. Libretul este scris de Lorenzo da Ponte, după piesa cu acelaşi titlu a lui Pierre Caron de Beaumarchais

* Se împlinesc 190 de ani (1831) de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Arhivelor Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne); primul director – Iordache Rasti (1831-1837)

* Acum 159 de ani (1862), la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijiniţi de preoţimea românească a Bucovinei, au înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, în 1865, care a devenit, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990

* În urmă cu 156 de ani (1865) intra în vigoare Codul Penal promulgat (la 2/14.XII.1864) de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851), avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone. A fost înlocuit la 18.III.1936 de Codul Penal din 1936 (1/13.V)

* Cu 148 de ani în urmă (1873), între 1 mai şi 31 octombrie (după unele surse, 1 sau 2 noiembrie), România a participat la Expoziţia universală de la Viena (Austro-Ungaria). Din juriul internaţional de premiere au făcut parte agronomul şi economistul P. S. Aurelian şi dr. Carol Davila. 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome

* Acum 136 de ani (1885), în şedinţa Sfântului Sinod al BOR a fost adusă la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Constantinopolului, iar câteva zile mai târziu (la 6 mai) a avut loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului” sinodal de autocefalie a BOR. Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat, la 20 aprilie 1885, scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan (1/13.V)

* Acum 103 ani (1918) avea loc reglementarea activităţii contrainformaţiilor militare. Deşi activitatea de contrainformaţii a reprezentat o preocupare constantă a conducerii Armatei încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aceasta a fost reglementată oficial după Primul Război Mondial, prin Ordinul de zi nr. 36 din 1 mai 1918 al Marelui Cartier General

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de când apărea, la Cluj, revista „Gândirea”, revistă de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele, sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga ş.a. Ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic

* Acum 94 de ani (1927) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la inaugurarea, la New York, a Empire State Building, cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme. Empire State Building este un zgârie-nori și se află la intersecția dintre Fifth Avenuee și West Street 34. Clădirea a fost catalogată drept cea mai înaltă clădire din lume pentru mai bine de 40 de ani, între anii 1931 și 1972. A fost terminată în 1931 și a rezistat pe primul loc în top până ce a fost construit World Trade Center. În urma atacurilor teroriste cu bombe și distrugerea World Trade Center în 2001, Empire State Building a devenit din nou cea mai înaltă clădire din New York City. Empire State Building a fost numită de către Societatea Americană a Inginerilor civili ca una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne și este în prezent al doilea cel mai înalt zgârie-nori din New York (după One World Trade Center) și este pe locul 15 în topul internațional

* Acum 89 de ani (1932) intra în vigoare Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A fost înlocuită de Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată la 25.VI.1957, ratificată de România prin Decretul 213/1957

* Acum 62 de ani (1959) se deschidea primul sezon de vizitare al Colțului zoologic Băneasa, care a devenit, în 1962, Grădina Zoologică București. Aceasta a luat ființă în 1955 sub forma unor „colțuri zoologice”, mici efective de animale răspândite în parcurile Cișmigiu, Carol I, Herăstrău și în Pădurea Băneasa. Între anii 1955-1959 efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Colțul zoologic Băneasa

* Acum 42 de ani (1979) Groenlanda a devenit provincie autonomă a Regatului Danemarcei

* Se împlinesc 30 de ani (1991) de când intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), ulterior Uniunea Europeană (UE)

* Cu 22 de ani în urmă (1999) postul Radio Renașterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a fost înființat la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului și a emis de la 1 mai 1999, pe frecvenţa 91 MHz, 24 de ore din 24, în municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi. De la 1 mai 2004 este recepţionat pe internet la adresa www.radiorenasterea.ro, iar de la 1 mai 2005 emite şi la Bistriţa pe frecvenţa 102 MHz. Din anul 2019 programele postului nostru de radio pot fi ascultate și în zona Huedinului și în împrejurimi, până în județul Sălaj, pe frecvența 99.1 MHz

* Tot acum 22 de ani (1999) a intrat în vigoare „Carta OCEMN”, documentul fundamental al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, semnat în iunie 1998, la Yalta. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre. Astfel, la 25 iunie 1992, la Istanbul, unsprezece şefi de stat şi guverne (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina) au semnat „Declarația Summit-ului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declarația Bosforului”

* Acum 18 ani (2003) intra în vigoare noul Cod Poştal Numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Astfel, codificarea devine detaliată până la nivel de stradă

* La această dată, în urmă cu 17 ani (2004), zece noi state, opt din fostul bloc comunist (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), precum şi două state mediteraneene (Cipru şi Malta), au devenit oficial membre ale Uniunii Europene (UE), numărul statelor membre ale UE ridicându-se atunci la 25. Această extindere a UE spre Est marca sfârşitul simbolic al divizării continentului în urma celui de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la Mănăstirea Lainici, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (prăznuirea sa se face pe 3 mai)

* Tot 10 ani se împlinesc de când Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând acum titlul de „Fericit”. Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de fostul Papă Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă, în anul 1978. Pe 27 aprilie 2014, a avut loc, în Piaţa Sf. Petru din Vatican, ceremonia de sanctificare a Papei Ioan Paul al II-lea (precum şi cea a Papei Ioan al XXIII-lea)

* Acum 2 ani (2019) în Japonia a început perioada „Reiwa” (Rei are sensuri legate de ordine, comandă şi dorinţă şi Wa se traduce prin pace şi armonie), în ziua în care prințul Naruhito, fiul și moștenitorul împăratului Akihito, a accedat la tron ca al 126-lea împărat al Japoniei. Împăratul Akihito a abdicat oficial la 30 aprilie 2019, marcând sfârșitul perioadei „Heisei” (a 247-a, care a durat 30 de ani)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Isus în mormânt) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Iosif Muncitorul (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1859: S-a născut Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, întemeietor al şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1900 (m. 1933)

– 1866: S-a născut prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (m. 1931) – 155 de ani

– 1885: S-a născut Nicolae I. Otte scu, prozator şi dramaturg; frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (m. 1950)

– 1886: S-a născut Zenobie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1958, la Aiud) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1948). NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele

– 1895: S-a născut prozatorul Ury Benador (numele la naştere: Simon Moise Schmidt-Grinberg) (m. 1971)

– 1896: S-a născut Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1964) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Paul Sterian, poet, prozator, eseist, economist şi sociolog; soţul pictoriţei Margareta Sterian (m. 1984)

– 1921: S-a născut Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (m. 1991) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Ion Popescu Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (m. 1989). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 30.IV.1923

– 1927: S-a născut poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu (m. 2015)

– 1928: S-a născut Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2016)

– 1929: S-a născut dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (m. 2016)

– 1930: S-a născut lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (m. 2009)

– 1932: S-a născut Cristea Zalu, pianist şi profesor (m. 2008)

– 1933: S-a născut Miron Scorobete, poet, prozator și publicist; redactor şi director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983)

– 1934: A murit Paul Zarifopol, eseist şi critic literar şi publicist (n. 1874)

– 1945: S-a născut Mircea Salomir, fost arbitru de fotbal şi observator federal (m. 2010)

– 1946: S-a născut Nancy Brandes, dirijor, orchestrator, compozitor de muzică uşoară şi actor israelian de origine română; în 1963 a fondat una dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock) „Roşu şi Negru”; emigrat în Israel din 1970 – 75 de ani

– 1949: S-a născut muzicologul Rodica Sava, realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române; activitatea de jurnalist s-a concretizat în mii de emisiuni de analiză muzicologică, de critică muzicală la Radio, numeroase emisiuni la Televiziunea Naţională, articole în presa scrisă. În anul 1993 a lansat la Radio România o emisiune – concert cu public, unică în peisajul muzical naţional, desfăşurată sub genericul „Muzicieni de azi…muzicieni de mâine” (m. 2010)

– 1949: A murit pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1955: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Costin

– 1955: S-a născut meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (m. 2016)

– 1962: S-a născut actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat

– 1997: A murit soprana Steliana Calos (n. 1944)

– 2006: A murit Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (n. 1923) – 15 ani

– 2008: A murit artista plastică Eva Cerbu (pe numele său adevărat Eva Siegler) (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Afganistan: Termen pentru retragerea trupelor americane

– Afganistan: Sfârșitul operațiunilor militare ale Noii Zeelande în Afganistan

– Nicosia, Cipru: Intrarea în vigoare a permisului de ședere pentru turiștii britanici vaccinați împotriva Covid-19

– Berlin: Facebook își lansează platforma de informații în Germania

– Israel: Urmează să înceapă vaccinarea adolescenților cu vaccinul împotriva Covid-19 de la Pfizer / BioNTech

– Burkina Faso: Urmează să aibă loc alegeri municipale

– Milano, Italia: Reluarea croazierelor Costa Cruises

– Tokyo, Japonia: Înot artistic/sincron – turneu de calificare pentru Jocurile Olimpice (1 – 4 mai)

– Rugby: Cupa Europei, semifinala

– Spa-Francorchamps, Belgia: Campionatul Mondial Auto de Anduranță (WEC), Cursa de șase ore de la Spa-Francorchamps

– Verona, Italia: Volei – finala Ligii Campionilor masculin și feminin

– Spațiu: Sosire preconizată pe Marte a robotului fără pilot, lansat de prima sondă chineză Tianwen-1

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muncii”, decretată în anul 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago (pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul; trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti au purtat adevărate lupte cu poliţiştii). Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, sărbătoarea muncii a fost „adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă

– Ziua naţională a Republicii Insulelor Marshall. Aniversarea proclamării Constituţiei /1979

– 1672: S-a născut Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (m. 1719)

– 1824: S-a născut chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (m. 1904)

– 1825: S-a născut Johann Jakob Balmer, matematician elvețian (m. 1898)

– 1829: S-a născut José de Alencar, jurnalist, avocat, om politic, romancier şi dramaturg brazilian (m. 1877)

– 1852: S-a născut Santiago Ramón Y Cajal, biolog şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; fondatorul neuroştiinţelor moderne; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi (m. 1934)

– 1873: A murit David Livingstone, explorator şi misionar scoţian; a întreprins trei expediţii în Africa Centrală şi de Sud; a efectuat prima traversare (1854-1856) a continentului african – din Angola în Mozambic; a descoperit, printre altele, cascada Victoria; a avut o contribuţie decisivă la abolirea sclaviei în Africa de Est (n. 1813)

– 1881: S-a născut Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (m. 1955) – 140 de ani

– 1899: S-a născut Jon Leifs, compozitor, pianist şi dirijor islandez (m. 1968)

– 1903: A murit Luigi Arditti, compozitor, dirijor şi violonist italian (n. 1822)

– 1904: A murit Wilhelm His, anatomist şi antropolog german de origine elveţiană; lucrări privind embrionul uman şi morfologia sistemului nervos (n. 1831)

– 1904: A murit compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (n. 1841)

– 1905: S-a născut (la Berlin) Henry Koster (numele la naştere: Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător de film american de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (m. 1988)

– 1910: A murit Louis Welden Hawkins, pictor francez de naționalitate engleză (n. 1849, la Stuttgart, în Germania)

– 1916: S-a născut (în Quebec, Canada) actorul american de film Glenn Ford (m. 2006) – 105 ani

– 1917: S-a născut actriţa franceză de film Danielle Darrieux (Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux) (m. 2017)

– 1923: S-a născut romancierul american Joseph Heller (m. 1999)

– 1924: S-a născut regizorul ceh de film Karel Kachyňa (m. 2004)

– 1925: S-a născut Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (m. 2013)

– 1925: S-a născut preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (m. 2016)

– 1927: S-a născut dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (m. 2005)

– 1928: S-a născut Sonny James, solist şi compozitor american de country (m. 2016)

– 1929: S-a născut Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul polonez Stanislaw Mikulski (m. 2014)

– 1939: S-a născut cântăreața, chitarista, pianista și compozitoarea americană Judy (Judith Marjorie) Collins, una dintre interpretele reprezentative ale pop-ului anilor ’60

– 1945: S-a născut Rita (Faye) Coolidge, interpretă americană, câştigătoare a mai multor Premii Grammy

– 1946: S-a născut regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” şi „Misiune: Imposibilă 2” – 75 de ani

– 1955: S-a născut Ricky Tognazzi, actor, regizor, scenarist şi producător italian, fiul actorului Ugo Tognazzi

– 1978: A murit Aram Haciaturian, compozitor, dirijor şi profesor armean (n. 1903)

– 1982: A murit violistul american de origine scoţiană William Primrose (n. 1904)

– 1989: A murit Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (n. 1918)

– 1994: A murit pilotul brazilian Ayrton Senna, în timpul unei curse de Formula 1 (a Marelui Premiu de la San Marino – circuitul de la Imola) (n. 1960)

– 2000: A murit Steve Reeves, actor şi culturist profesionist american (n. 1926)

– 2010: A murit actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul „As the World Turns” (n. 1918)

– 2017: A murit muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (n. 1947)

Calendarul zilei – 30 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 30 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 30 aprilie 2021, 10:45

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* În cadrul programului Weekend la MNAC Online – Seri de Lectură pentru cei Mici, de la ora 19:00, Astrid-Isabela Bogdan citește un fragment din „Regele Lear”, preluat de la William Shakespeare de Melania Mazzucco. Înscrierea la atelier se face la adresa educatie@mnac.ro, menționând numele, precum și vârsta participantului/participanților. Înainte de începerea atelierului va fi primit link-ul de Zoom unde se va desfășura acesta

* În luna aprilie, Institutul Cervantes oferă publicului ocazia să cunoască creaţiile a patru cineaşti spanioli excepţionali, selecţionaţi din rândul participanţilor la Alcine, festivalul de film din Alcala de Henares, unul dintre festivalurile de prestigiu din Spania, care în 2020 a sărbătorit cea de-a 50-a ediţie. Seria de filme din cadrul evenimentului “Faţă în faţă: scurtmetraj/lungmetraj’/ ‘Del corto al largo (y viceversa)” va putea fi văzută online, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, pe parcursul lunii aprilie, de la ora 21:00 și reuneşte filmele realizate de regizorii Juanjo Gimenez: Rodilla (2009) şi Nos hacemos falta (2001), Alex Montoya: Lucas (2012) şi Asamblea (2019), Belen Macias: Mala espina (2001) şi Marsella (2013) şi de producătoarea Maria del Puy Alvarado, cu filme regizate de Alvaro Gimenez Sarmiento: Pulse (2013) şi Antonio Munoz Molina, el oficio del escritor (2014). Din program:

• „Antonio Munoz Molina, el oficio del escritor”, în regia lui Alvaro Gimenez Sarmiento

– S-a întâmplat într-o zi de 30 aprilie

* Acum 232 de ani (1789) pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, a avut loc ceremonia de învestire a primului preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1789-1797). George Washington (n. 11/22.II.1732 – m. 14.XII.1799), general şi om politic american, a fost comandantul suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) şi preşedinte al Convenţiei constituţionale de la 1787

* Acum 164 de ani (1857) se introducea, la Bucureşti, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat în acest fel

* În urmă cu 161 de ani (1860) începea guvernarea Cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova (până la 17/29.I.1861) (30.IV/12.V)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când Conferinţa de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (încheiată la 2/14.V.1881) hotăra unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania sub numele acestuia din urmă. Conferinţa l-a însărcinat pe George Bariţiu să redacteze un memoriu care să analizeze din toate punctele de vedere situaţia românilor din monarhia habsburgică (30.IV/12.V)

* Se împlinesc 125 de ani (1896) de când apărea Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”) şi se înfiinţa „Casa şcoalelor”, instituţie ce administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare (desfiinţată în timpul regimului comunist) (30.IV/12.V)

* Acum 119 ani (1902) a avut loc, la Opera Comică din Paris, premiera operei „Pelléas et Mélisande” (dramă lirică în 5 acte şi 19 tablouri), de Claude Debussy, după un libret de Maurice Maeterlinck

* Cu 73 de ani în urmă (1948) avea loc a IX-a Conferinţă panamericană de la Bogotá (Columbia), la care s-a hotărât crearea Organizaţiei Statelor Americane – OSA, cu sediul la Washington, prin transformarea Uniunii Panamericane (Uniunea Republicilor Americane, creată în 1889), organizaţie guvernamentală, cu 35 de state membre şi 24 de țări cu statut de observatori permanenţi, având ca obiective securitatea continentală şi soluţionarea paşnică a conflictelor dintre statele membre

* Se împlinesc 30 de ani (1991), de la ieșirea din fabrică a ultimului autoturism marca Trabant, produs în Republica Democrată Germană în perioada 1957 – 1991. Fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau” s-a închis pe data de 30 aprilie 1991, în Zwickau fiind produse în total 3.051.385 de automobile Trabant. La data de 1 ianuarie 2001 mai erau în Germania înscrise în circulație 33.726 de astfel de automobile. În perioada de fabricație autoturismele erau exportate în fostele țări socialiste, cele mai multe trabanturi fiind exportate în Cehoslovacia, Polonia și Ungaria. În prezent el a devenit un obiect de colecție pentru amatorii de automobile istorice

* Acum 29 de ani (1992), prin decizia Tribunalului Municipal Bucureşti, aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale (la a treia Convenţie a formaţiunii, desfăşurate în perioada 27 – 29.III.1992), era înregistrată ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care în iulie 1993 a devenit Partidul Democraţiei Sociale din România/PDSR

* Se împlinesc 15 ani (2006) de când a avut loc, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră şi a întronizării Arhiepiscopului Major Lucian Mureşan

* Cu 14 ani în urmă (2007) începea aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic. Taxa se aplică produselor IT, televizoarelor, în general electronicelor, fiind ataşată preţului. Taxa verde, care este de fapt un timbru verde, are drept scop asigurarea de fonduri necesare colectării, recuperării şi reciclării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi a materialelor componente, precum şi gestionării componentelor toxice şi periculoase pentru om şi mediu. Totodată, de la această dată, comercianţii de astfel de produse au început să colecteze de la cumpărători aparatele vechi, în vederea reciclării lor

* Acum 8 ani (2013) regina Beatrix a Olandei (n. 1938) a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinţ de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfânta și Marea Vineri (Patimile și moartea Domnului). Prohodul Domnului. Post și ajun. Colecta „Pro Terra Sancta” (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Lag B’Omer (Lag BaOmer) – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Cooperării Civili-Militari”; la această dată a fost înfiinţată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation) din Armata României, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente; CIMIC este un concept NATO, folosit, de regulă, pe timpul operaţiilor de sprijin al păcii, şi reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate

– „Ziua Infanteriei Române” (la 30.IV/11.V.1830 a fost semnat actul de naştere al infanteriei române prin „formarea în Valahia a 6 batalioane de infanterie şi a 6 escadroane de călărimea străjii pământeşti”)

– 1858: S-a născut medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (m. 1933)

– 1906: S-a născut Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (m. 1979) – 115 ani

– 1908: A murit fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1858)

– 1926: S-a născut actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (m. 2017) – 95 de ani

– 1933: A murit Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu); membru de onoare străin al Academiei Române (prima femeie admisă în Academia Română, în 1925) (n. 1876)

– 1936: S-a născut Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (m. 2015) – 85 de ani

– 1944: S-a născut inginerul Andrei P. Silard; studii privind dispozitivele electronice, fizica conductoarelor, circuitele electronice şi optoelectronice; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1947: S-a născut Nicolae Opriţescu, regizor de film documentar şi artistic; în 1988 s-a stabilit în Franţa, deoarece în urma interzicerii filmului „Sezonul pescăruşilor” (1984) nu a mai reuşit să lucreze în cinematografie

– 1948: A murit Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (n. 1897)

– 1955: S-a născut Radu Călin Cristea, scriitor, eseist, jurnalist şi membru al CNA; după 1990 a fost colaborator şi comentator la numeroase posturi de radio şi TV, printre care și Radio România Actualităţi și Radio România Cultural; între anii 2008-2009, a fost director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (m. 2020)

– 1966: A murit Nicolae Gh. Lupu, medic internist, anatomopatolog și profesor; contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc; creator al şcolii româneşti de hematologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1884) – 55 de ani

– 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940, ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927-1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (n. 1883, la Cubolta, azi R. Moldova)

– 2003: A murit Alexandru Pintescu (nume la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, critic literar, traducător şi avocat (n. 1947)

– 2008: A murit criticul şi istoricul literar Fănuş Băileşteanu (n. 1947)

– 2017: A murit artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (n. 1942)

– 2018: A murit cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (n. 1970)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Termenul limită pentru ca statele membre să își prezinte oficial propunerea pentru planul de redresare a Comisiei Europene

– Kiev, Ucraina: Posibil sfârșit al măsurilor restrictive luate pe fondul epidemiei de coronavirus

– Bruxelles: Termen pentru adoptarea de către stat a unei legi care reglementează restricțiile luate împotriva epidemiei Covid-19

– Luxemburg: Eurostat prezintă date cu privire la șomajul în martie în Zona Euro

– Djibouti: Alegeri prezidențiale

– Londra: Barclays – rezultatele primului trimestru

– Zwickau, Germania: Sunt marcați 30 de ani de la ieșirea din fabrică a ultimului Trabant, mașina „națională” a Republicii Democrate Germane (RDG)

– Washington: Sunt marcate 100 de zile de când Joe Biden a devenit președinte al SUA

– Anaheim, SUA: Deschiderea parcurilor californiene Disneyland

-Edinburgh, Regatul Unit: Deschiderea monumentelor istorice

– Italia: Posibil sfârșit al prelungirii restricțiilor împotriva Covid-19

– Jerez de la Frontera, Spania: Motociclism – Campionatul Mondial, Marele Premiu al Spaniei (30 apr. – 2 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Jazzului”, proclamată în noiembrie 2011, în timpul Conferinţei Generale UNESCO şi stabilită la solicitarea artistului american de jazz Herbie Hancock, ambasador al bunăvoinţei pe lângă această organizaţie. Ziua este destinată conştientizării comunităţii internaţionale asupra virtuţilor jazz-ului ca un mijloc de educaţie, precum şi ca o forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni

– Suedia: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30.IV.1946 – 75 de ani)

– În Vietnam este marcată „Ziua Victoriei”; la 30.IV.1975 a luat sfârşit războiul izbucnit cu 30 de ani înainte, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile; va urma reunificarea ţării – Vietnamul de Sud cu R.D. Vietnam, iar la 2.VII.1976 va fi proclamată Republica Socialistă Vietnam

– 1770: S-a născut David Thompson, explorator şi geograf canadian de origine britanică (m. 1857)

– 1792: A murit John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (n. 1718)

– 1796: S-a născut Adolphe Crémieux, avocat și om politic francez (m. 1880) – 225 de ani

– 1864: S-a născut poetul estonian Juhan Liiv, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai ţării (m. 1913)

– 1870: S-a născut compozitorul austriac de origine maghiară Franz Léhar (m. 1948)

– 1883: S-a născut Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (m. 1923)

– 1883: A murit pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (n. 1832)

– 1899, 30.IV./1.V.: A murit Ludwig Büchner, filosof german, adept al materialismului radical (n. 1824)

– 1901: S-a născut, în Belarus, economistul american de origine evreiască, Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1971, pentru interpretarea sa empirică a creşterii economice care a îmbunătăţit înţelegerea structurilor socio-economice şi a dezvoltării economice (m. 1985) – 120 de ani

– 1902: S-a născut Theodore W. Schultz, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979, împreună cu Sir Arthur Lewis (m. 1998)

– 1926: S-a născut actriţa și comediana americană Cloris Leachman (m. 2021) – 95 de ani

– 1932: S-a născut oboistul elveţian Michel Piguet (m. 2004)

– 1938: S-a născut Gary Collins, actor şi prezentator american de televiziune (m. 2012)

– 1941: A murit regizorul american de film, operatorul, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (n. 1870, în Scoţia) – 80 de ani

– 1945: A murit Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1889)

– 1949: S-a născut António Guterres (António Manuel de Oliveira Guterres), om politic şi inginer portughez; a preluat, de la 1 ianuarie 2017, funcţia de secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru un mandat de cinci ani; Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (2005-2015); preşedinte al Internaţionalei Socialiste (1999 – 2005); preşedinte al Consiliului European (ian. – iul. 2000); prim-ministru al Republicii Portugheze (1995–2002); secretar general al Partidului Socialist Portughez (1992 – 2002)

– 1949: A murit Lajos Ágner, scriitor, istoric literar şi orientalist maghiar (n. 1878)

– 1954: S-a născut regizoarea, scenarista, actriţa şi producătoarea neo-zeelandeză de film Jane Campion

– 1970: A murit actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (n. 1934)

– 1983: A murit George Balanchine (pe numele adevărat: Gheorghi Balancivadze), balerin şi coregraf american de origine georgiană; s-a numărat printre fondatorii Şcolii americane de balet (1934); animator al New York City Ballet (n. 1904)

– 1983: A murit muzicianul american Muddy Waters (n. 1915)

– 1989: A murit Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (n. 1929)

– 2006: A murit Jean-François Revel, filosof, scriitor şi jurnalist francez (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (n. 1911) – 10 ani

– 2011: A murit dr. Ronald D. Asmus, director executiv al Biroului de la Bruxelles al „German Marshall Fund” (GMF), fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa (n. 1957) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică R&B şi soul Ben E. King (numele real: Benjamin Earl Nelson) (n. 1938)

– 2015: A murit cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (n. 1918)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru chimie pe 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (n. 1939) – 5 ani

– 2018: A murit cântăreaţa franceză Rose Laurens (nume real: Rose Podwojny) (n. 1953)

– 2019: A murit Peter Mayhew, actor englez-american; a jucat rolul extraterestrului Chewbacca în serialul „Star Wars” (n. 1944)

– 2020: A murit Rishi Kapoor, unul dintre cei mai populari actori indieni, producător și regizor; fiul lui Raj Kapoor (n. 1952) – 1 an

Calendarul zilei – 29 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 29 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 29 aprilie 2021, 9:52

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*Lucrări în Comisiile permanente – la sediul Senatului și online

-Camera Deputaților

*ora 8:00 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

– Economic

* Convocarea Adunărilor generale extraordinară și ordinară ale acționarilor EVERGENT Investments SA (29 – 30 apr.)

– Cultură

* Opera Naţională Bucureşti în parteneriat cu DS Projects Lab transmite online documentarul „Moşteniri Coregrafice: Începuturi” dedicat explorării evoluţiei artei coregrafice româneşti la începuturile ei, în anii 1900, în perioada celor două războaie mondiale, cu ocazia Zilei Internaţionale a Dansului (29 apr.) – ora 19:00, pe pagina de Facebook a Operei Naţionale Bucureşti, în link-ul https://www.facebook.com/operanb.ro. Documentarul a câştigat în 2020 premiul special pentru cel mai bun Film Istoric de Dans în cadrul Divulge Dancer’s Film Festival (DF2), Hollywood, California.

https://www.youtube.com/watch?v=6SwVqIMwm3Q&feature=emb_title – (trailer Moşteniri Coregrafice: Începuturi)

Documentar este realizat cu sprijinul: Cinema Muzeul Ţăranului Român, MNAC – Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”, Cărtureşti Verona.Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Printre artenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

*Sibiu: Teatrul de Balet Sibiu prezintă spectacolul ”Amurg, 304 zile de lămâie”  un poem coregrafic despre perioada cuprinsă între 16 martie 2020, momentul instituirii stării de urgență pe teritoriul României și data începerii repetițiilor pentru spectacol – ora 19:00, livestream la Centrul Cultural , stream.entertix.ro. Coregrafia: Sandra Mavhima. Asistent coregrafie: Antonin Faraut. Dansatori: Adonis Corveas, Antonin Faraut, Camille Texier, Ellie Hennequin, Gabriela Checo, Gabriella Delgado, Joao Gomes. Johan Mancebo, Marco Palamone, Natalie Barbis, Remi Nakano, Tereza Dragomir.Bilete:

https://www.myticket.ro/bilete/7502/amurg-304-zile-de-lamaie-29-aprilie-2021-live-stream-de-la-centrul-cultural-sibiu.html

* Roma: Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Teatrul Național București „Ion Luca Caragiale”, prezintă publicului italian proiectul Conferințele Teatrului Național București. Conferințele selectate pentru această primă serie vor fi disponibile, în limba română și subtitrate în limba italiană, pe pagina de Facebook Accademia di Romania in Roma și pe canalul YouTube al Teatrului Național București. Din program:

• Gigi Căciuleanu – L’Om Gigi: Linii_Trasee_Semne_Sensuri / L’Om Gigi: Linee_Percorsi_Segni_Sensi

– S-a întâmplat într-o zi de 29 aprilie

* Cu 153 de ani în urmă (1868) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea Filarmonică Română (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955), prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906). Primul concert a avut loc la 15/27.XII.1868 (29.IV/11.V)

* Acum 144 de ani (1877) Adunarea Deputaţilor adopta o moţiune prin care era declarată starea de război a României cu Imperiul Otoman. O zi mai târziu (30.IV/12.V), aceeaşi moţiune era adoptată şi de Senat (29.IV/11.V)

* În urmă cu 186 de ani (1835), în timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, a fost descoperit un obiect conic, așa-numita „pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care au ieșit la lumină în timp: conul de aur din Avanton (1844), vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch (1935), lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin)

* Acum 76 de ani (1945), la Caserte (Italia), a fost semnată capitularea trupelor germane din această ţară (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 71 de ani în urmă (1950) România şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Misiunea diplomatică română la Ulan Bator a fost închisă temporar în 1995, iar cea mongolă la Bucureşti în 1997

* Acum 63 de ani (1958), la Geneva, avea loc încheierea Convenţiei asupra platoului continental. România a aderat la această Convenţie la 31.VIII.1961

* Tot acum 63 de ani era creată Comisia Economică ONU pentru Africa (UNECA), de către Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite (ONU), fiind una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU. Începând cu anul 1963, UNECA este reprezentată pe continentul african cu câte un birou în fiecare din cele 5 subregiuni: Africa de Nord, Africa de Vest, Africa Centrală, Africa de Est şi Africa de Sud. Mandatul UNECA este de a promova dezvoltarea economică și socială a celor 54 de state membre, de a încuraja integrarea intra-regională și de a promova cooperarea internaţională în scopul dezvoltării Africii

* Cu 26 de ani în urmă (1995) România a devenit primul stat care a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de către Consiliul Europei, la Strasbourg, la 1.II.1995 (a intrat în vigoare la 1.II.1998). Convenţia-cadru reprezintă primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale

* Acum 24 de ani (1997) intra în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* Se împlinesc 10 ani (2011) de la căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge (nepotul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit), cu Kate Middleton, la catedrala Westminster din Londra. Nunta secolului sau chiar a mileniului – așa cum a fost considerată de britanici – a fost urmărită la televizor de 2 de miliarde de oameni din întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sfânta și Marea Joi (Cina cea de taină, Spălarea picioarelor). Cele 12 Evanghelii ale Patimilor Domnului. (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Ecaterina din Siena, fecioară învăţătoare a Bisericii, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Lag B’Omer (Lag BaOmer) (30.IV.)

– „Ziua Naţională a Veteranilor de Război”; prin Hotărârea de Guvern nr.1222/10.10.2007 această zi este marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României; s-a hotărât această dată deoarece titlul de „veteran de război” a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprile 1902, printr-un decret al regelui Carol I

– 1830, 29.IV/11.V: S-a născut Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1891)

– 1878: A murit Dimitrie Petrino, poet elegiac, jurnalist şi traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo şi Lenau); reţinut de istoria literaturii mai ales ca inamic şi detractor al lui Mihai Eminescu; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1838)

– 1885, 29.IV/11.V: A murit Visarion Roman, publicist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1833)

– 1918: A murit Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de ai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (n. 1858)

– 1925: S-a născut inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007)

– 1927: S-a născut Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (m. 2007)

– 1931: S-a născut prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache – 90 de ani

– 1936: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (m. 1997) – 85 de ani

– 1939: A murit (s-a sinucis) pictorul Petre Iorgulescu-Yor (n. 1890)

– 1940: S-a născut inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2019)

– 1941: S-a născut regizorul de film Mircea Veroiu (m. 1997) – 80 de ani

– 1951: S-a născut teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (m. 2016) – 70 de ani

– 1955: A murit Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1884)

– 1956: S-a născut actorul Florin Călinescu, fost director al Teatrului Mic din Bucureşti, realizator de emisiuni tv., om de afaceri – 65 de ani

– 1960: A murit dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (n. 1881)

– 1975: A murit Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu), poet, gazetar, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (n. 1905)

– 1976: A murit Emanuil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (n. 1882) – 45 de ani

– 1982: A murit regizorul de film Doru Năstase (n. 1933)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (n. 1912)

– 2004: A murit violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (n. 1955)

– 2005: A murit inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1941)

– 2007: A murit Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”. A condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (n. 1926)

– 2010: A murit (la Paris) Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă evreu născut în România; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (n. 1929)

– 2014: A murit Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (n. 1921)

– 2015: A murit arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (n. 1922, în Basarabia)

– 2015: A murit Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei”, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (n. 1919)

– 2020: A murit Romulus Cristea, jurnalist, scriitor și revoluționar; și-a petrecut cea mai mare parte din carieră ca redactor la ziarul România liberă; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru cărțile publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (n. 1967) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Helsinki, Finlanda: Nokia – rezultatele primului trimestru

– Roma: Audiere preliminară în procesul cetățenilor egipteni acuzați de uciderea studentului Giulio Regeni

– Paris: Danone – adunarea generală a acționarilor

– Paris: Airbus – rezultatele primului trimestru 2021

– Frankfurt: Lufthansa – rezultatele primului trimestru 2021

– Londra: Natwest – rezultatele primului trimestru

– Viena: OMV publică rezultatele pe primul trimestru din 2021

– Lausanne, Elveția: Logitech – rezultatele pe al patrulea trimestru 2020 și rezultatele anuale

– Zgorzelec, Polonia: Festival în onoarea compozitorului Olivier Messiaen (n. 10 dec. 1908 – m. 27 apr. 1992), pe locul lagărului nazist unde a fost ținut prizonier

– Londra: Sunt marcați 10 ani de la nunta prințului William cu Kate Middleton

– Dakar, Senegal: Verdictul tribunalului special împotriva unui tânăr francez acuzat că dorește să adere la Jihad

-Manchester, Regatul Unit: Fotbal: Semifinalele Europa League, în dublă manșă: Manchester United (ENG) – AS Roma (ITA)

-Villarreal, Spania) – Fotbal: Semifinalele Europa League, în dublă manșă: Villarreal (ESP) – Arsenal (ENG)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dansului”; marchează naşterea coregrafului şi dansatorului francez Jean Georges Noverre (1727-1810), creator al baletului modern; se celebrează din anul 1982, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– „Ziua Internaţională de Comemorare a tuturor Victimelor Războiului Chimic” a fost instituită de Conferinţa Statelor Părţi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) la cea de-a zecea sesiune (din 11 noiembrie 2005) şi marchează ziua când, în 1997, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice

– „Ziua Europeană a Solidarităţii între Generaţii”, sărbătorită din 2009, îşi propune să contribuie la promovarea înţelegerii între tineri şi persoanele în vârstă prin asigurarea unei oportunităţi pentru cele două grupuri de a se reuni în vederea schimbului de experienţe şi competenţe

– „Ziua Internaţională a Dorinţei” („World Wish Day”); în 29 aprilie 1980, unui copil de 7 ani bolnav de leucemie îi era împlinită simbolic dorinţa de a deveni poliţist. Povestea lui Chris Greicius a inspirat o adevărată mişcare la nivel global, care este celebrată an de an. Organizaţia internaţională „Make-A-Wish”, implicată în acţiuni caritabile în sprijinul copiilor greu încercaţi din diverse colţuri ale lumii, şi-a lansat filiala din România la 29 aprilie 2015

– 1630: A murit Agrippa d’Aubigné, poet şi cronicar francez (n. 1552)

– 1727: S-a născut coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (m. 1810)

– 1842: S-a născut Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (m. 1899)

– 1854: S-a născut Henri Poincaré, matematician, astronom şi filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (m. 1912)

– 1863: S-a născut publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (m. 1951)

– 1863: S-a născut poetul grec Konstantinos Petrou Kavafis, una dintre figurile literare cele mai importante din secolul al XX-lea şi unul dintre ce mai mari exponenţi ai renaşterii limbii greceşti moderne (m. 1933)

– 1875: S-a născut Rafael Sabatini, scriitor britanic de origine italiană (m. 1950)

– 1879: S-a născut Sir Thomas Beecham, dirijor englez (m. 1961)

– 1885: S-a născut Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (m. 1948)

– 1893: S-a născut Harold C. Urey, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1934 (m. 1981)

– 1895: S-a născut Sir Malcolm Sargent, dirijor și compozitor englez (m. 1967)

– 1899: S-a născut Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (m. 1974)

– 1907: S-a născut Fred Zinnemann, regizor şi producător american de film, de origine austriacă (m. 1997)

– 1917: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (m. 2012)

– 1919: S-a născut Gérard Oury (pe numele său real Max-Gérard Houry Tannenbaum), regizor şi actor francez de film (m. 2006)

– 1923: S-a născut Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (m. 2010)

– 1926: S-a născut Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (m. 2011) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (m. 2017)

– 1933: S-a născut Willie Nelson, cântăreţ şi chitarist american de muzică country, actor de film şi producător

– 1933: S-a născut poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (m. 2015)

– 1935: S-a născut Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (m. 2018)

– 1936: S-a născut dirijorul şi muzicianul indian Zubin Mehta; director muzical pe viaţă al Filarmonicii din Israel (din 1981), dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Viena, Orchestrei Filarmonice din München, Los Angeles Philharmonic, Staatskapelle Berlin şi al Orchestrei de Stat din Bavaria – 85 de ani

– 1951: A murit filosoful austriac-britanic Ludwig Wittgenstein (nume complet: Ludwig Josef Johann Wittgenstein), unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului (n. 1889) – 70 de ani

– 1954: S-a născut Jerry (Jerome) Seinfeld, actor de comedie, scenograf şi producător american de film

– 1957: S-a născut Daniel Day-Lewis, actor britanic de teatru şi film; singurul actor premiat cu 3 Oscaruri pentru rol principal

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Michelle Pfeiffer

– 1970: S-a născut André Agassi, fost jucător american de tenis, câştigător a 8 titluri de Grand Slam şi a medaliei olimpice de aur; a câştigat 17 turnee ATP Masters Series

– 1970: S-a născut Uma Thurman, actriţă americană de film și fotomodel

– 1980: A murit Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspansului (n. 1899)

– 2006: A murit economistul american John Kenneth Galbraith; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură; teoretician al fenomenului managementului (n. 1908, în Canada) – 15 ani

– 2008: A murit chimistul elveţian Albert Hofmann, cel care a descoperit accidental drogul halucinogen LSD (n. 1906)

– 2011: A murit pianistul rus Vladimir Krainev (n. 1944) – 10 ani

– 2012: A murit inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (n. 1945)

– 2014: A murit Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător și scenarist britanic (n. 1942)

– 2015: A murit François Michelin, directorul grupului cu același nume din ultimii 47 de ani; a fost cel care a transformat Michelin în gigantul mondial al industriei anvelopelor de astăzi şi care a revoluţionat procesul de producţie (n. 1926)

– 2020: A murit actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă consecventă în cinematografia occidentală (n. 1967) – 1 an

Calendarul zilei – 28 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 28 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2021, 9:08

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  – la sediul Senatului și online

* Lucrări în Comisiile permanente – la sediul Senatului și online

-Camera Deputaților

*ora 8:00 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

-Juridic

* Dezbaterea cu tema “Spălarea banilor în poziție de Regină” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote  sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați: Jud. dr. Cristian Bălan, Judecătoria Sectorului 4, Av. Mădălin Enache, Senior Partner Enache Pirtea & Associates, Av. Doru Cosmin Ursu, Managing Associate Zamfirescu Racoți Vasile & Partners. Moderator:Proc. Elena Hach, Direcția Națională Anticorupție

– S-a întâmplat într-o zi de 28 aprilie

* Cu 519 ani în urmă (1502) avea loc încheierea traducerii în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo-germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare şi cuprinde intervalul 1457-1502

* Cu 162 de ani în urmă (1859) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 117 pentru înfiinţarea Biroului de statistică al Ţării Româneşti şi numea ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian (28.IV/10.V)

* Acum 134 de ani (1887) apărea Legea pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. Institutul a intrat ulterior în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”. În prezent, poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” (28.IV/10.V)

* Cu 113 ani în urmă (1908) a avut loc, la Bucureşti, adunarea de constituire a Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). Alături de scriitori bucureşteni au participat şi reprezentanţi din provincie ai breslei. Preşedinte al Societăţii a fost ales poetul şi publicistul Cincinat Pavelescu. A funcţionat sub această denumire până în martie 1949. Uniunea Scriitorilor din România a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici (28.IV/11.V)

* Acum 69 de ani (1952) intra în vigoare Tratatul de la San Francisco, semnat la 8 septembrie 1951, între Japonia şi o parte a Puterilor Aliate, care a pus capăt oficial celui de-Al Doilea Război Mondial şi a alocat despăgubiri civililor şi foştilor prizonieri de război din ţările aliate, care suferiseră din cauza crimelor de război comise de japonezi. Japonia şi-a recâştigat independenţa, pierdută la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost ocupată militar de Puterile Aliate conduse de Statele Unite

* Cu 64 de ani în urmă (1957) avea loc constituirea, la Aix-les-Bains (Franţa), a Federaţiei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite (FMOI), cu sediul la Paris. Legat de acest eveniment, începând din 1985, se sărbătoreşte, în ultima duminică a lunii aprilie, „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (25 aprilie 2021)

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de la Masacrul din Port Arthur (Tasmania, Australia), în care 35 de persoane au fost ucise și alte 23 rănite. Criminalul, Martin Bryant, a fost condamnat pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată. În urma incidentului au fost aduse schimbări fundamentale unor legi pentru controlul armelor de foc în Australia, cazul fiind considerat printre cele mai sângeroase masacre din istoria continentului (28 – 29)

* Acum 24 de ani (1997) avea loc semnarea Protocolului de înfrăţire a oraşelor Suceava şi Chişinău

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când milionarul american Dennis Tito (n. 1940) devenea primul om care a plecat în spațiu ca turist, însoţind doi cosmonauţi ruşi, în misiunea Soyuz TM-32, şi rămânând împreună cu aceştia pe orbită, timp de 7 zile, 22 de ore şi 4 minute

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Miercuri; Sfinţii Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1764: S-a născut Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (m. 1808, la Vârşeţ, în Serbia de azi)

– 1861: S-a născut Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1946) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1936)

– 1882: S-a născut matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1964). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 29 aprilie 1882

– 1887: S-a născut basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (m. 1967)

– 1893: A murit omul politic Emilian Pache-Protopopescu; membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (n. 1845)

– 1923: S-a născut general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1928: S-a născut Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (m. 2010)

– 1931: S-a născut Radu Iftimovici cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (m. 2020) – 90 de ani

– 1939: S-a născut compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (m. 1997)

– 1940: S-a născut pianista şi profesoara Elena Cosma (m. 2001)

– 1943: S-a născut pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (m. 2021)

– 1947: S-a născut actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (m. 2014)

– 1948: A fost arestat (sub acuzaţia falsă de complot) juristul Lucreţiu Pătrăşcanu (n. 1900), reprezentant al comunismului naţional, unul dintre liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944 și ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; executat la 16/17.IV.1954, în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an; împreună cu el au mai fost arestaţi soţia sa, Elena Pătrăşcanu, pictoriţa Lena Constante, soţul acesteia, folcloristul Harry Brauner, şi scriitorul Bellu Zilber

– 1948: S-a născut Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă

– 1953: S-a născut Sorin Burtea, jurnalist și realizator de emisiuni în cadrul TVR (m. 2020)

– 1965: A murit pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (n. 1913)

– 1972: A murit regizorul de film documentar Gabriel Barta (n. 1923)

– 1987: A murit sculptoriţa Iulia Oniţă (n. 1923)

– 1995: A murit actorul Nicolae Dinică (n. 1934)

– 1996: A murit poetul timişorean Alexandru Jebeleanu (n. 1923) – 25 de ani

– 2006: A murit Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (n. 1934) – 15 ani

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (n. 1931)

– 2009: A murit interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (n. 1947)

– 2010: A murit Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1916)

– 2011: A murit Margareta Giurgea, fizician cu cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1915) – 10 ani

– 2013: A murit „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989; fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (n. 1951)

– 2018, 28/29: A murit Ilie Gheorghe, actor de teatru și film, regizor; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Naţional din Craiova (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vot al Parlamentului European privind reglementarea conținutului online care promovează terorismul

– Teheran, Iran: Discurs al președintelui iranian, Hassan Rohani, în cadrul Consiliului de Miniștri

-Conakry, Guineea: Este așteptat verdictul în procesul jurnalistului Abdoul Malick Diallo, care l-a criticat pe președintele țării, Alpha Condé

-Țările de Jos: Ridicarea stării de  alertă și redeschiderea teraselor

– Viena: A 16-a reuniune ministerială a țărilor OPEC și non-OPEC prin videoconferință

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– Tokyo, Japonia: Hitachi și Sony prezintă rezultatele anuale 2020/21

– Paris: Sanofi publică rezultatele primului trimestru 2021 (înainte de bursă)

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate financiare în primul trimestru din 2021

– Stockholm, Suedia: Spotify – rezultatele primului trimestru

– San Francisco: Apple și Facebook prezintă rezultatele financiare din cel de-al doilea, respectiv primul trimestru din 2021

– Bogota, Columbia: Nou apel pentru demonstrații în Columbia

– Baikonur, Kazahstan: Sunt marcați 20 de ani de la zborul primului „turist spațial” la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS)

– Port Arthur, Tasmania: Sunt marcați 25 de ani de la masacrul de la Port Arthur din Tasmania

-Paris: Prezentare virtuală a colecției Saint Laurent pentru femei toamnă-iarnă 2021

-Paris: Fotbal: Liga Campionilor, prima etapă în semi-finală: Paris SG (FRA) – Manchester City (ENG)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la Locul de Muncă”; această zi îşi are originile în Canada, unde mişcarea sindicală a determinat guvernul să proclame, în 1989, ziua de de 28 aprilie „Zi de doliu naţional”; din anul 1996 devine „zi internaţională” în cadrul Naţiunilor Unite, iar în 2005 această zi a fost oficial adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sindicaliştii din întreaga lume reamintesc importanţa aplicării proiectelor de strategie în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă şi ale Bolilor Profesionale”; la 28 aprilie 1996 ( – 25 de ani), delegaţii sindicatului „Global Union” au comemorat, la sediul Națiunilor Unite, pentru prima dată, victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. Organizaţia Internaţională a Muncii s-a implicat în această campanie în 2003, recunoscând astăzi atât ziua de comemorare, cât şi organizarea de campanii tematice anuale pentru prevenirea rănirilor şi a deceselor la locul de muncă

– 1710: A murit Mihály Ács (fiul) (Aachs sau Aács), scriitor eclesiastic evanghelic maghiar (n. 1672)

– 1758: S-a născut James Monroe, om politic american, preşedinte al SUA între anii 1817 şi 1825, autorul doctrinei purtându-i numele (doctrină ce condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (m. 1831)

– 1853: A murit Ludwig Tieck, poet, prozator şi dramaturg romantic german (n. 1773)

– 1868: S-a născut Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1954)

– 1874: S-a născut (în Boemia de nord, azi în Cehia) Klaus Kraus, scriitor satiric, eseist, aforist, poet şi jurnalist austriac (m. 1936)

– 1889, 28.IV/10.V: A murit scriitorul rus Mihail Saltîkov-Şcedrin (n. 1826)

– 1906: S-a născut Kurt Gödel, logician, matematician și filosof austriac-american; considerat „matematicianul filosofiei” și „gigant al logicii secolului XX”; numele său este legat de descoperirea celebrei teoreme de incompletitudine (m. 1978) – 115 ani. NOTĂ: Din 2020, la 14 ianuarie este marcată „Ziua internațională a logicii”, stabilită de UNESCO în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski (n. 1901 – m. 1983)

– 1906: S-a născut dirijorul elveţian Paul Sacher (m. 1999) – 115 ani

– 1926: S-a născut scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (m. 2016) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictorul francez Yves Klein, considerat părintele picturii monocrome (m. 1962)

– 1929: S-a născut Evangelina Elizondo, actriţă mexicană de film şi televiziune (m. 2017)

– 1930: S-a născut Richard Sarafian, regizor, scenarist şi actor american care a avut o influenţă majoră asupra unei generaţii întregi de regizori şi actori, supranumită „Easy Riders, Raging Bulls”, care a dominat Hollywood-ul în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013)

– 1933: S-a născut fotograful german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru Associated Press (m. 2012)

– 1937: S-a născut Saddam Hussein, fost preşedinte irakian, care a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003; condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi (m. 2006, executat prin spânzurare)

– 1941: S-a născut Karl Barry Sharpless, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de William S. Knowles şi Ryoji Noyori – 80 de ani

– 1944: S-a născut Günter Verheugen, om politic german, fost comisar european pentru extindere între 1999 – 2004, şi comisar european pentru industrie şi antreprenoriat din 2004 până în 2010; după retragerea din activitate a fost numit profesor onorific al Universităţii Europene Viadrina din Frankfurt

– 1945: A murit, executat de membrii mişcării de rezistenţă italiene în timp ce încerca să părăsească ţara, dictatorul Benito Mussolini, conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943 (n. 1883)

– 1948: S-a născut scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett, cunoscut pentru scrierile sale umoristice în domeniul fantasy (m. 2015)

– 1949: S-a născut actorul american Bruno Kirby (m. 2006)

– 1974: S-a născut actriţa spaniolă Penélope Cruz

– 1981: S-a născut actriţa americană de film Jessica Alba – 40 de ani

– 1992: A murit pictorul englez Francis Bacon, unul din cei mai importanţi pictori ai secolului al XX-lea (n. 1909)

– 1999: A murit fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus, împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului (1958); Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (n. 1921)

– 2000: A murit basul finlandez Kim Borg (n. 1919)

– 2010: A murit scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (n. 1919)

– 2012: A murit Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (n. 1919)

– 2019: A murit rabinul Menachem Mendel Taub, supravieţuitor al lagărului nazist de la Auschwitz; şi-a dedicat viaţa mărturiilor despre Holocaust, subiect căruia i-a consacrat o enciclopedie în mai multe volume (n. 1923, în Transilvania)

– 2019: A murit fostul senator republican Richard Lugar, personalitate marcantă a politicii externe americane şi a dezarmării nucleare, vreme de 30 de ani (n. 1932)

– 2019: A murit Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (n. 1937)

– 2020: A murit Robert Herbin, fotbalist și unul dintre cei mai importanți antrenori francezi; supranumit „Sfinxul” (n. 1939) – 1 an

– 2020: A murit Michael Robinson, fotbalist englez, devenit în Spania, unde s-a stabilit după retragerea din activitate, unul dintre cei mai importanţi comentatori de fotbal din lume (n. 1958) – 1 an

Calendarul zilei – 27 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 27 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2021, 9:08

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente – la sediul Senatului și online

• ora 12:00 – Comisia pentru administraţie publică – online și la sediul Senatului
• ora 12:00 – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională – Sala 9, Corp B3 – la sediul Senatului și online
• ora 12:00 – Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport – la sediul Senatului și online

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Ședinţa în plen – prezență fizică și online

* ora 12:00    – Vot final

* ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare – prezență fizică și online

• Comisia pentru învăţământ
• ora 15:30 – Comisia pentru știință și tehnologie – Cam .3150, etaj 3, Corp B4

-Juridic

* Dezbaterea “Îmbunătăţirea soluţiilor de restructurare pentru companii” privind transpunerea Directivei Europene 2019/1023 în legislația națională” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 18:30.

Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Av. prof. univ. dr. Radu Bufan, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, Av. Andreea Deli-Diaconescu, Deli & Asociații, Lect. univ. dr. Sergiu Golub, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Av. Simona Miloș, Președinte Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență, Jud. drd. Flavius Moțu, Tribunalul Specializat Cluj, Av. prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, Facultatea de Drept, Universitatea București, Managing Partner Piperea & Asociații, Jud. dr. Mihaela Sărăcuț, Curtea de Apel Cluj, Jud. dr. Nicoleta Țăndăreanu. Moderator:Av. dr. Andrei Săvescu, Coordonator JURIDICE.ro

* Fostul lider al PSD Liviu Dragnea a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 să fie eliberat condiţionat din închisoare, unde execută o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Potrivit portalului instanţelor, Dragnea a depus cererea de eliberare condiţionată pe 12 aprilie, iar instanţa a stabilit termen pentru soluţionare, data de astăzi, 27 aprilie

– Social

* În perioada 2-27 aprilie, Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Asociația Help Autism, Centrul InfoEuropa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Kaufland România și Radio România Muzical, prezintă publicului o serie de întâlniri virtuale ce se desfășoară sub genericul „Dialogurile sufletului. Alice Năstase Buciuta în dialog cu…” – ediție specială dedicată proiectului „Suflet în culori” în beneficiul copiilor cu autism. Jurnalista Alice Năstase Buciuta, ambasador Help Autism 2019, se întâlnește atât pe calea undelor, cât și în studioul Canalului 33 România – partener al evenimentului, cu o parte dintre muzicienii români și străini care au susținut – prin arta și talentul lor – cauza copiilor cu minți aparte de-a lungul celor șase ediții ale proiectului „Suflet în culori. Concert caritabil în beneficiul copiilor cu autism”. Toate aceste întâlniri virtuale prilejuiesc publicului privitor nu doar bucuria reîntâlnirii cu unii dintre cei mai talentați muzicieni, ci și posibilitatea de a susține copiii și adolescenții cu autism prin donații pe platforma Galantom, fondurile obținute fiind direcționate către programele de terapie prin care Help Autism sprijină anual 600 de copii și adolescenți să-și atingă potențialul. Donațiile pot fi făcute, în cadrul campaniei dedicate Lunii Conștientizării Autismului – Un Dar Necesar pe: https://helpautism.galantom.ro/p/Dialogurile-Sufletului. Întâlnirile se desfășoară atât pe pagina de Facebook a Asociației pentru Muzică, Artă și Cultură: https://www.facebook.com/asociatia.muzicaartacultura/ și pe canalul YouTube al asociației, cât și pe pagina de Facebook a: asociației Help Autism: https://www.facebook.com/helpautism.ro/, Radio România Muzical: https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990/ și a revistei Marea Dragoste: https://www.facebook.com/MareaDragoste, iar întâlnirile din data de 6 aprilie, respectiv 27 aprilie, pe pagina de Youtube a postului Canal 33 România: https://www.youtube.com/channel/UChXVCKn5sa-e-bNXjX47lJw. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• ora 18:00 – Invitați: soprana Laura Tătulescu (România), mezzosoprana Roxana Constantinescu (Franța), violoncelistul Marin Cazacu (România) și pianista Luminița Berariu (România) – studioul Canal 33 România

– Economic

* De la ora 18:00, timp de 2 ore, în cadrul unui eveniment LIVE, transmis online, tinerii vor avea ocazia să învețe din experiențele antreprenorilor de succes din România și să își prezinte ideile de business pentru a primi sprijin de la aceștia. „Tinerii în Arenă” este proiectul care ajută antreprenorii la început de drum să ajungă la investitori cu multă experiență în a recunoaște și ghida idei de afaceri inovatoare cu mare potențial, pentru a le transforma în realitate. Informații suplimentare pot fi obținute de pe pagina evenimentului: https://fb.me/e/14LODVbGM

– Cultură

* În luna aprilie, Institutul Cervantes oferă publicului ocazia să cunoască creaţiile a patru cineaşti spanioli excepţionali, selecţionaţi din rândul participanţilor la Alcine, festivalul de film din Alcala de Henares, unul dintre festivalurile de prestigiu din Spania, care în 2020 a sărbătorit cea de-a 50-a ediţie. Seria de filme din cadrul evenimentului „Faţă în faţă: scurtmetraj/lungmetraj’/ ‘Del corto al largo (y viceversa)” va putea fi văzută online, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, pe parcursul lunii aprilie, de la ora 21:00 și reuneşte filmele realizate de regizorii Juanjo Gimenez: Rodilla (2009) şi Nos hacemos falta (2001), Alex Montoya: Lucas (2012) şi Asamblea (2019), Belen Macias: Mala espina (2001) şi Marsella (2013) şi de producătoarea Maria del Puy Alvarado, cu filme regizate de Alvaro Gimenez Sarmiento: Pulse (2013) şi Antonio Munoz Molina, el oficio del escritor (2014). Din program:

• „Pulse”, în regia lui Alvaro Gimenez Sarmiento

* Prima variantă a Constituţiei americane, cea din perioada Confederaţiei celor 13 state americane şi urmând Declaraţiei de Independenţă din 1776, este scoasă la licitaţie, astăzi, în cadrul Licitaţiei de Artă Sacră, pe platforma Artmark Live, la un preţ de pornire de 1.500 de euro.

• Licitaţia de Artă Sacră, inclusiv selecţia de Carte Veche, numără aproximativ 200 de icoane rare şi cărţi vechi. Piesele de colecţie pot fi admirate la Palatul Cesianu-Racoviţă de luni până joi, în intervalul orar 10:00-20:00, iar de vineri până duminică, de la 10:00 la 18:00. Expoziţia este deschisă publicului larg în regim gratuit până pe 27 aprilie.

* În seria de concerte Tineri muzicieni lansaţi de Asociaţia Culturală Ecaterina Stan, astăzi, este invitată în concert clasa de fagot a conf. univ. dr. Gödri Orbán, din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti de la ora 19:00, online, pe paginile de Facebook și Youtube ale Institutului Cultural Maghiar. La pian: Gabriela Streche şi Sofia de la Hoz Bello. Prezintă criticul muzical Ecaterina Stan

* Italia/România: Seria concertelor din cadrul turneului internațional online JAZZT Vivaldi susținute de renumita soprană Rodica VICĂ (România-Austria), alături de ImpRoWien Ensemble (Austria-România): Cristian Spătaru pian și orchestrator, Cristian Ruscior – vioară 1, Gratiela Aranyosi – vioară 2, Hannah BERGHOFER – violă și Florian Cristian Dragomir – contrabas, se va desfășura, în perioada 20 aprilie – 4 mai 2021, atât pe pagina de Facebook a Asociației Musica Ricercata: https://www.facebook.com/EnsembleMusicaRicercata, a sopranei Rodica Vică: https://www.facebook.com/rodica.vica, cât și pe paginile de Facebook ale partenerilor implicați în organizarea acestui proiect muzical inedit.Din program:

• Concertul de astăzi are loc de la ora 18:00 (ora Austriei), respectiv ora 19:00 (ora României) pe paginile:

Facebook Musica Ricercata: https://www.facebook.com/EnsembleMusicaRicercata

Facebook UCIMR: https://www.facebook.com/UCIMR

Facebook Centrul Național de Artă Tinerimea Română: https://www.facebook.com/CentrulNationalTinerimeaRomana

– S-a întâmplat într-o zi de 27 aprilie

* Cu 156 de ani în urmă (1865) nava cu aburi SS Sultana, purtând 2.300 de pasageri a explodat și s-a scufundat în apropiere de oraşul american Memphis, omorând aproximativ 1.700 de oameni. Este considerat unul dintre cele mai mari dezastre maritime din istoria SUA

* Acum 154 de ani (1867) avea loc premiera, la Teatrul Liric din Paris, a operei „Romeo şi Julieta” de Charles Gounod. Libretul, semnat de J. Barbier şi M. Carré, a fost inspirat de tragedia omonimă a lui William Shakespeare

* Cu 138 de ani în urmă (1883) Papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea apostolică „Praecipuum munus”, ridica Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de arhiepiscopie cu reşedinţa la Bucureşti şi-l numea ca prim titular pe Episcopul Ignatius Paoli din Congregaţia Pasioniştilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881. La 8 decembrie 1984, Mons. Ioan Robu a fost consacrat Episcop la Roma, în Capela Paulină din Vatican, de E.S. Card. Agostino Casaroli, iar în 14 martie 1990 a fost numit Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Instalarea solemnă în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti a avut loc în ziua de 29 aprilie 1990, în prezenţa Arhiepiscopului Angelo Sodano, delegat al Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. După ce a împlinit vârsta de 75 de ani, Papa Francisc a acceptat, pe 21 noiembrie 2019, renunțarea sa la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Ioan Robu rămânând la conducerea Arhidiecezei ca administrator apostolic, până pe 11 ianuarie 2020, data luării în posesie canonică a Arhidiecezei de către noul Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Aurel Percă

* Acum 81 de ani (1940) era înfiinţat, la Auschwitz (numele german al localităţii poloneze Oświęcim, la vest de Cracovia), cel mai mare lagăr nazist de exterminare. Primul transport de prizonieri politici polonezi a fost adus la 14.VI.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Acum 74 de ani (1947) avea loc primul spectacol pe scena Operei Române din Timişoara – „Aida” de G. Verdi, regizat de Aca de Barbu

* În urmă cu 28 de ani (1993) avea loc inaugurarea oficială a activităţii Consulatului onorific al României la Anvers (Belgia), prima instituţie de acest fel deschisă de România într-o ţară europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 16 ani în urmă (2005) cel mai mare avion de pasageri din lume, Airbus A380, a efectuat primul său zbor care a durat 3 ore și 45 de minute, de pe aeroportul din Toulouse, Franța. Primul zbor comercial A380 a avut loc pe 25 octombrie 2007, Singapore Airlines fiind clientul de lansare. Emirates este cel mai mare client de A380 pe plan mondial, în timp ce Air France a fost primul operator european. Airbus a primit, până în martie 2013, 262 de comenzi pentru A380 și a livrat 101 unități. În prezent (2020), avioanele A380 rămase în serviciul operațional înregistrează între 80 și 110 zboruri săptămânale, majoritatea dintre ele fiind operate de A380 Emirates. Potrivit site-ului airlinerwatch.com, în anul 2019 oficialii Airbus au luat decizia de a stopa producția de avioane A380

* Cu 9 ani în urmă (2012) cabinetul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis, ca urmare a adoptării, de către Parlament, a moţiunii de cenzură iniţiate de PSD şi PNL, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”. Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat, de preşedintele Traian Băsescu, candidat la funcţia de prim-ministru, fiind numit prim-ministru la 7 mai 2012

* Acum 7 ani (2014) foştii Suverani Pontifi Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyła) şi Ioan al XXIII-lea (Angelo Roncalli) au fost declaraţi sfinţi de Papa Francisc, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrată în Piaţa Sf. Petru din Vatican. Aceasta a fost prima canonizare a unor papi din anul 1954. La ceremonie a participat şi Papa emerit Benedict al XVI-lea

* Acum 3 ani (2018) preşedintele sud-coreean, Moon Jae In şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un au convenit, în cadrul unui summit istoric, ca ţările lor să conlucreze pentru a obţine o denuclearizare „completă” a Peninsulei Coreene. Cele două Corei au stabilit să atragă sprijin şi cooperare din partea comunităţii internaţionale în favoarea denuclearizării Peninsulei Coreene. Moon Jae In şi Kim Jong Un au participat la un summit istoric, după o strângere de mână cu un puternic caracter simbolic la Linia de demarcaţie militară care divizează Peninsula Coreeană. După ce a trecut linia de demarcație, Kim Jong Un, a devenit primul lider nord-coreean care a călcat pe teritoriul sud-coreean de la Războiul din Coreea (1950-1953). Ulterior, cei doi şefi de stat s-au deplasat pe jos la Casa Păcii, în partea de sud a satului Panmunjom, locul unde a fost semnat armistiţiul

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Marţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– „Ziua Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale”, marcată din 2018, prin Ordinul nr. 35 din 5 aprilie 2018 pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– 1867: S-a născut Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (m. 1935)

– 1868: S-a născut Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar, unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1926)

– 1872: A murit Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii (1827) Societăţii Literare şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească: „Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară, „Muzeu naţional” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare; ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi primul preşedinte al acesteia (1867-1870) (n. 1802)

– 1882: S-a născut mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); fondator şi redactor al „Revistei Teologice”, editată la Sibiu, între anii 1907-1916; a depus eforturi pentru înfiinţarea unui seminar pentru preoţi (1926), pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române din 1920 (m. 1955)

– 1886: S-a născut Radu I. Vlădescu, profesor universitar, medic şi biochimist, membru titular al Academiei Române din 1955 şi al academiilor de medicină şi medicină veterinară din Paris (m. 1963) – 135 de ani

– 1897, 27.IV/10.V: S-a născut George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (m. 1964)

– 1906: S-a născut juristul Eugen A. Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987) – 115 ani

– 1908: S-a născut actorul Toma Dimitriu (m. 1984)

– 1918: A murit Constantin Moroiu, fondatorul Marii Loji Naţionale din România (1880) (n. 1837)

– 1936: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Gheorghe Al. Cazan (m. 2009) – 85 de ani

– 1950: A murit H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator de avangardă al perioadei interbelice (n. 1893)

– 1965: S-a născut Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov (m. 2014)

– 1968: S-a născut Cristian Mungiu, regizor de film, scenarist şi producător. NOTĂ: Distins, în anul 2007, cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes („Palme d’Or”) pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”; tot la Festivalul de la Cannes a obţinut, în anul 2012, premiul pentru cel mai bun scenariu pentru filmul „După dealuri”, iar în 2016 premiul pentru regie pentru filmul „Bacalaureat”

– 1977: A murit Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (n. 1902)

– 1979: A murit matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2000: A murit (la Berlin) Ovid S. Crohmălniceanu (numele real: Moise Cahn), critic şi istoric literar, scriitor (n. 1921). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 28 aprilie 2000, iar altele, 30 aprilie 2000

– 2010: A murit Cristina Tacoi, actriţă şi scriitoare (n. 1933)

– 2014: A murit George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru buget, Johannes Hahn susțin o conferință de presă cu privire la strategia de finanțare UE a generației viitoare