Calendarul zilei – 5 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 6 noiembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 5 noiembrie

* Acum 163 de ani (1860) avea loc inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”

* Cu 143 de ani în urmă (1880) Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României (5/17)

* Acum 134 de ani (1889) erau deschise oficial cursurile Şcolii Superioare de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, înfiinţată la 8/20 august acelaşi an, printr-un decret al regelui Carol I

* La Lugoj, avea loc, acum 118 ani (1905), o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti. Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria

* Se împlinesc 90 de ani (1933) de când, între 5 şi 11 noiembrie, la Salonic, s-a desfăşurat a patra Conferinţă balcanică, în cadrul căreia a fost adoptat, în unanimitate, proiectul Pactului balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice. Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți. Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934

* În urmă cu 83 de ani (1940), sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Academic Radio, prima formaţie corală a radioului public. Este cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România şi s-a impus de-a lungul timpului ca o echipă de elită. A ajuns să îşi însuşească neîncetat partituri noi şi are în prezent în repertoriu oratorii, cantate, madrigale, poeme sau balade. Corul Academic Radio este format din aproximativ 70 de muzicieni profesionişti şi este pregătit şi condus în prezent de Ciprian Ţuţu. De-a lungul anilor a fost condus de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia

* Sunt marcați 80 de ani de când a fost creată Agenţia de presă iugoslavă „Tanjug”. Fondată la 5 noiembrie 1943 ca agenție de presă oficială a Iugoslaviei, numele său este un acronim al denumirii originale complete Telegrafska Agencija Nove Jugoslavije („Agenția Telegrafică a Noii Iugoslavii”). La 9 martie 2021, Tanjug a încetat oficial să mai existe. De atunci, compania privată Tanjug Tačno, cu sediul în Belgrad, deținută de „Minacord media” (proprietarul majoritar fiind Željko Joksimović ) și „Radiotelevizija Pančevo”, a achiziționat drepturile de 10 ani de utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală și a mărcilor comerciale ale agenției

* Cu 53 de ani în urmă (1970), la Vatican, a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice

* Acum 31 de ani (1992) avea loc redeschiderea Ambasadei Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989

* Prin Decretul 192, acum exact 30 de ani (1993), se înfiinţa Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008 ( – 15 ani), după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat „Ziua europeană a profesiilor liberale”

– 1836: S-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898)

– 1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1885, la Atena)

– 1854: S-a născut Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1929)

– 1880: S-a născut Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1961)

– 1888: S-a născut Mihail Bârcă, dirijor şi compozitor, prozator şi profesor (m. 1973) – 135 de ani

– 1895: S-a născut sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (m. 1988)

– 1909: S-a născut Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (m. 1949)

– 1911: S-a născut Elena Vianu, critic şi istoric literar, eseist; soţia lui Tudor Vianu (m. 1965)

– 1918: A murit Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (n. 1875) – 105 ani

– 1921: S-a născut părintele arhimandrit Mina Dobzeu; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, când a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt (m. 2018)

– 1921: A murit tenorul Ioan Băjenaru (n. 1863)

– 1933: S-a născut Ilie Purcaru, publicist şi poet (m. 2008) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Radu Selejan, poet şi prozator, reporter (la ziarul „Tribuna” din Sibiu, din 1978) (m. 2000)

– 1937: S-a născut compozitorul Mihai Moldovan; a lucrat, ca redactor, la Radiodifuziunea Română, la Casa de Discuri „Electrecord” şi la revista „Muzica” (m. 1981)

– 1937: A murit Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1876)

– 1939: S-a născut Nicolae Cristache, prozator, scenarist şi jurnalist

– 1939: S-a născut Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2019)

– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Ioan Tomescu, specialist in teoria grafurilor şi combinatorică; a pregătit, o lungă perioadă de timp, lotul olimpic român pentru Olimpiada Internaţională de Matematică şi pentru Balcaniada de Matematică; membru corespondent al Academiei Române din 2000

– 1942: S-a născut Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Tîrgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (m. 2014)

– 1942: S-a născut artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (m. 2017)

– 1943: S-a născut pictoriţa și profesoara Angela Tomaselli – 80 de ani

– 1949: S-a născut Angela Nache-Mamier, poetă, critic literar și profesor, stabilită în Franţa din 1987; membră stagiară a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec

– 1951: A murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879)

– 1952: A murit astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n. 1866)

– 1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, fondator şi toboşar al formaţiei „Iris”

– 1956: A murit actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (n. 1883)

– 1968: S-a născut interpreta Nicola (Nicoleta Alexandru) – 55 de ani

– 1977: S-a născut Mihai Covaliu, scrimer (campion mondial în 2005) și antrenor; președintele Comitetul Olimpic și Sportiv Român (din 2016, reales în 2020)

– 1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (n. 1902) – 45 de ani

– 1979: A murit Lucia Dem.(etriade) Bălăcescu, pictor, grafician și cronicar plastic (n. 1895)

– 1979: A murit Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (n. 1906)

– 1984: A murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1895). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 7 noiembrie 1984

– 1988: A murit lingvistul, foneticianul şi profesorul Dimitrie Macrea; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907) – 35 de ani

– 1995: A murit numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (n. 1909)

– 1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (n. 1954)

– 2007: A murit Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (n. 1927)

– 2009: A murit pictorul Nicolae Spirescu (n. 1921)

– 2010: A murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943)

– 2014: A murit Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (n. 1930)

– 2020: A murit poetul, jurnalistul şi senatorul maghiar Géza Szöcs, preşedinte al filialei PEN Club din Ungaria (n. 1953, la Târgu Mureș)

EVENIMENTE EXTERNE

– São Paulo: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Braziliei, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei. NOTĂ: 16 iunie este „Ziua limbii romani” în România, instituită în 2019, pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” și pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor”

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunami-urilor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU pentru a promova o cultură globală de conștientizare a tsunami, a fost marcată pentru prima oară în 2016

– Marea Britanie: „Ziua Focurilor de Artificii”; una dintre cele mai populare sărbători britanice (marchează eşuarea unui complot din 1605 vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici)

– 1494: S-a născut Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (m. 1576)

– 1714: A murit Bernardino Ramazzini, medic italian, considerat fondatorul medicinei muncii; în anul 1700 a scris prima carte importantă despre bolile profesionale şi industria igienică (n. 1633)

– 1854: S-a născut chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1941)

– 1879: A murit James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană; contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (n. 1831)

– 1883: S-a născut Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (m. 1940) – 140 de ani

– 1895: S-a născut pianistul german Walter Gieseking (m. 1956)

– 1911: S-a născut Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye), cântăreţ de muzică country şi actor american; supranumit „regele cowboy-lor” (m. 1998)

– 1913: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului XX (m. 1967) – 110 ani

– 1914: A murit biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (n. 1834)

– 1920: S-a născut economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (m. 2015)

– 1921: S-a născut pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Czyffra (m. 1994)

– 1923: S-a născut jurnalistul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (m. 2002) – 100 de ani

– 1931: S-a născut muzicianul american Ike Turner (m. 2007)

– 1931: S-a născut „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune, preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1934: S-a născut regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (m. 2018)

– 1937: S-a născut pictorul francez de origine haitiană Hervé Télémaque, asociat cu suprarealismul şi curentul artei figurative narative; a trăit și a lucrat la Paris din 1961 (m. 2022)

– 1938: S-a născut Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), cântăreţ francez (m. 1980) – 85 de ani

– 1938: A murit Georges Urbain, chimist francez şi profesor la Sorbona; studii de chimie termodinamică; în 1907 a descoperit, independent de Auer von Welsbach, luteţiul şi yterbiul (n. 1872) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Art Garfunkel (nume complet: Arthur Ira Garfunkel), cântăreţ, poet și actor american; cunoscut mai ales ca membru al trupei de muzică folk „Simon & Garfunkel”

– 1943: S-a născut actorul și dramaturgul american Sam Shepard (m. 2017) – 80 de ani

– 1944: A murit Alexis Carrel, chirurg și biolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1912 (n. 1873)

– 1948: S-a născut William Daniel Phillips, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1997, împreună cu fizicienii Steven Chu și Claude Cohen-Tannoudji, pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor – 75 de ani

– 1955: A murit pictorul francez Maurice Utrillo (n. 1883)

– 1959: S-a născut Bryan Adams, cântăreţ rock, compozitor şi actor canadian

– 1963: A murit poetul spaniol Luis Cernuda (n. 1902) – 60 de ani

– 1989: A murit pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (n. 1903). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904

– 1991: A murit britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (n. 1923, în Cehia)

– 1997: A murit Sir Isaiah Berlin, istoric şi scriitor britanic, cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică (n. 1909, în Lituania, într-o familie de evrei)

– 2005: A murit scriitorul englez John Fowles (n. 1926)

– 2010: A murit actriţa americană Jill Clayburgh (n. 1944)

– 2012: A murit compozitorul american Elliott Carter (n. 1908)

– 2012: A murit Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, compozitor şi interpret argentinian (n. 1938)

– 2019: A murit Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (n. 1926)

– 2019: A murit actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (n. 1931)

– 2019: A murit romancierul afro-american Ernest J. Gaines (n. 1933)

Calendarul zilei – 4 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 6 noiembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 4 noiembrie

* Acum 154 de ani (1869), în Statele Unite ale Americii, era publicat primul număr al reputatei reviste științifice „Nature”, cel mai influent şi cel mai citat săptămânal din lumea ştiinţifică mondială. Sub sigla „Nature”, în ultimele decenii au mai apărut alte zece jurnale ştiinţifice, iar subredacţii există la New York, Hong Kong, München sau Tokyo

* Cu 144 de ani în urmă (1879) era patentată prima maşină de marcat (care calcula, înregistra şi controla vânzările), inventată de americanul James Ritty (1836 – 1918)

* Cu 104 ani în urmă (1919) au avut loc primele cursuri universitare de jurnalism în România. Profesorul Iordan Radu, specialist în drept, începea la Universitatea Daciei Superioare Cluj, Facultatea de Știinte Juridice și de Stat, seminarul de Ziaristică, după modelul german

* Se împlinesc 95 de ani (1928) de când, la microfonul Radiodifuziunii Române era invitat primul actor, de fapt, o actriţă, şi anume Victoria Mierlescu, care a susţinut un recital de poezie. Emisia inaugurală a Radioului românesc avusese loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie

* În urmă cu 77 de ani (1946) începea să funcţioneze oficial UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Paris. La această dată a intrat în vigoare actul de constituire a Organizaţiei, semnat la 16.XI.1945, la Londra. România este membră a UNESCO din 27.VII.1956

* Acum 73 de ani (1950) a fost semnată, la Roma, Convenţia Europeană privind Drepturile Omului, care a intrat în vigoare la 3.IX.1953. Convenţia a fost semnată și/sau ratificată de peste 30 de state. La 20.VI.1994, România a ratificat, la Strasbourg, Convenţia şi zece protocoale adiţionale

* Se împlinesc 45 de ani (1978) de când avea loc inaugurarea oficială a nodului hidrotehnic de la Stânca-Costeşti de pe râul Prut, construit împreună cu URSS (azi la graniţa cu R. Moldova). Una dintre cele mai frumoase, dar şi mai utile construcţii hidrotehnice din România, Barajul de la Stânca-Costeşti, din judeţul Botoşani, ridicat pe râul Prut, se situează pe locul al doilea în ţară din punct de vedere al volumului de apă, după Porţile de Fier I. Cu o capacitate de 1,4 miliarde de metri cubi de apă, lacul de acumulare de la Stânca-Costeşti atrage atenţia şi prin întinderea sa. El ocupă o suprafaţă de 6.000 de hectare, la nivel normal de retenţie, însă poate ajunge şi la 9.000 de hectare, în situaţia în care coeficientul de umplere este maxim, fiind şi la acest capitol între primele trei din ţară

* Acum 44 de ani (1979) un grup de studenţi iranieni, susţinători ai ayatollahului Khomeini, a atacat şi ocupat Ambasada SUA de la Teheran, luând prizonieri 52 de diplomaţi americani, pe care i-au ţinut în captivitate 444 zile, criză care a provocat ruperea relaţiilor diplomatice dintre Iran şi Statele Unite. În luna iulie a anului 2015, Iranul şi marile puteri au încheiat un acord istoric care îşi propunea să facă imposibilă obţinerea armei nucleare de către Teheran, în schimbul unei ridicări progresive, dar şi reversibile, în cazul nerespectării angajamentelor, a sancţiunilor internaţionale. A fost pentru prima oară când un acord la acest nivel a legat Republica islamică de Statele Unite, de la ruperea relaţiilor diplomatice, deznodământul marcând un succes major pentru preşedintele Hassan Rohani, dar şi pentru omologul său american, Barack Obama

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când democratul Barack Obama a fost ales drept al 44-lea preşedinte al Statelor Unite, primul afro-american ales în această funcţie. A fost învestit la 20 ianuarie 2009, înlocuindu-l pe predecesorul său George W. Bush. În anul 2012 a fost reales, rămânând astfel în funcţie pentru încă 4 ani. A fost succedat în funcţie de republicanul Donald Trump, care a câştigat alegerile din 8 noiembrie 2016. În prezent, această funcție este deținută de Joe Biden, ales în noiembrie 2020

* Acum 8 ani (2015) premierul Victor Ponta a demisionat, în urma unor proteste de stradă care au durat mai multe zile, oamenii fiind nemulţumiţi de modul în care autorităţile au tratat tragedia din clubul bucureştean „Colectiv”, din data de 30 octombrie 2015. În aceeaşi zi, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi-a depus demisia. Ulterior, a fost primar al Sectorului 5, de la alegerile locale din anul 2020 până la condamnarea sa din 12 mai 2022 și executarea acestei condamnări definitive și irevocabile. Din 27 iunie 2023 este iar primar al Sectorului 5 al Capitalei

* Tot acum 8 ani, la Palatul Cotroceni, a avut loc reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est, şefii de delegaţii fiind primiţi de preşedinţii României şi Poloniei, Klaus Iohannis, respectiv Andrzej Duda. La reuniune au participat şi secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, alături de preşedinţii Bulgariei, Rosen Plevneliev, Republicii Estonia, Toomas Hendrik Ilves, Republicii Letonia, Raimonds Vejonis, Republicii Lituania, Dalia Grybauskaite, Republicii Slovace, Andrej Kiska, Ungariei, Ader Janos, şi preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Cehe, Jan Hamacek. Liderii statelor din Europa Centrală şi de Est au adoptat declaraţia comună privind „Solidaritatea aliată şi responsabilitatea comună”, în care este subliniată necesitatea întăririi flancului estic al NATO şi angajamentul alocării a 2% din PIB apărării

* Cu 4 ani în urmă (2019) Guvernul Ludovic Orban (1), al 129-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. După numai un an a fost demis prin moțiune de cenzură la 14 martie 2020, dar a fost reînvestit de Parlament pe fondul răspândirii epidemiei de coronavirus. A fost primul guvern liberal de la cel din 2008, condus de Călin Popescu-Tăriceanu

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moșii de toamnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Pomenirea morților (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Carol Borromeu, episcop (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1818: S-a născut preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1883) – 205 ani

– 1872: S-a născut omul politic Barbu Alexandru Ştirbei; preşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de interne şi ad-interim la Finanţe şi la Externe (în 1927); a fost desemnat, în 1944, să poarte tratative de armistiţiu, la Cairo, cu britanicii şi americanii; în septembrie 1944 a făcut parte din delegaţia română trimisă la Moscova pentru încheierea armistiţiului; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1946)

– 1876: S-a născut Nicolae Lupu, medic şi om politic, iniţial liberal (1907), ulterior membru al PNŢ (1918) sau al disidenţelor din acesta (Partidul Ţărănesc Democrat, pe care l-a creat în 1946); de mai multe ori ministru (m. 1947)

– 1900: S-a născut Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (m. 1954, executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an)

– 1901: S-a născut Henri H. Stahl, sociolog, antropolog cultural, etnograf, memorialist şi jurist; începând cu anul 1925 s-a implicat activ în acţiunile de cercetări monografice iniţiate de Dimitrie Gusti, luând parte, până în 1955, la toate campaniile monografice de studiere a satelor româneşti; fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai acestuia (alături de Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa), Stahl l-a sprijinit pe profesorul Gusti în eforturile de a înfiinţa Muzeul Satului din Bucureşti (1936); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1903: S-a născut compozitorul Ion Vasilescu (m. 1960) – 120 de ani

– 1904: A murit Nicolae I. Basilescu, scriitor, publicist şi traducător (n. 1868)

– 1924: S-a născut medicul şi profesorul Valeriu Popescu, unul dintre oamenii care au marcat şi influenţat medicina pediatrică (m. 2013)

– 1926: S-a născut generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-al Doilea Război Mondial (m. 2017)

– 1928: S-a născut Simina Mezincescu (nume la naștere: Sanda Simina Sonia Caracaș), fostă șefă de protocol a Regelui Mihai, campioană de curse automobilistice din România interbelică; condamnată în „lotul Noica-Pillat”, în 1959, a fost închisă la Jilava, un an, apoi la Miercurea Ciuc, până în 1963; după 1989 a avut un rol fundamental în organizarea Casei Regale a României, a primelor proceduri de retrocedare, dar şi la primele evenimente publice ale Familiei Regale; pentru aceasta a fost numită Şefa Protocolului Regal, funcţie în care şi-a dedicat mai bine de două decenii consolidării poziţiei Coroanei în România (m. 2022) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Horia Aramă, prozator, eseist, scenarist, traducător, critic și poet (m. 2007)

– 1938: S-a născut Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (m. 2019) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Boris Petroff, actor, scenarist, producător şi regizor de teatru (m. 2021)

– 1941: S-a născut Alice Mavrodin, muzicolog; redactor muzical (1965-1992) şi realizator (1992-1999) la Societatea Română de Radiodifuziune

– 1946: S-a născut Maria Antoaneta Ciucă (numită și „Oara lui Purcășel” sau „Oara lui Ciucă”/ „născută Dăncilă”), meșter popular (confecționare de port popular) din Poiana Sibiului, județul Sibiu, desemnată „Tezaur Uman Viu” în 2021; calitatea muncii sale este recunoscută atât pe plan local și național, cât și internațional

– 1947: A murit Alexandru C. Cuza, profesor, publicist şi om politic de extremă dreapta, creatorul doctrinei naţionaliste creştine; în 1923 înfiinţează, împreună cu Corneliu Zelea Codreanu, Liga Apărării Naţionale Creştine (din care, în 1927, Codreanu se desprinde, formând Legiunea Arhanghelului Mihail, devenită, ulterior, Garda de Fier, principala grupare fascistă din România); în 1935 LANC fuzionează cu Partidul Naţional Agrar condus de Octavian Goga, formând Partidul Naţional Creştin; în intervalul decembrie 1937 – februarie 1938 O. Goga şi A. C. Cuza conduc ultimul guvern format de partide înaintea instaurării dictaturii personale a regelui Carol al II-lea; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1857)

– 1951: S-a născut Traian Băsescu, fost preşedinte al României între anii 2004 – 2014; preşedinte al Partidului Democrat (mai 2001-decembrie 2004); primar general al Bucureştiului după alegerile din iunie 2000 (reales în iunie 2004) până în decembrie 2004; fost ministru al transporturilor în mai multe rânduri după 1990; în aprilie 2007, Traian Băsescu a devenit primul preşedinte din istoria României care a fost suspendat din funcţie, dar a fost reinstalat o lună mai târziu după un referendum popular, care a avut loc la 19 mai, unde a fost susţinut de aproape 3/4 din electoratul prezent la vot; în iulie 2012, Parlamentul României l-a suspendat pentru a doua oară; el a rămas în funcţie după referendumul din data de 29 iulie 2012, întrucât nu s-a întrunit rata de participare necesară validării votului – 50% + 1 (46,23 % din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, 87,52 % au votat pentru demitere şi 11,15 % au votat împotrivă), dar a rămas suspendat până pe data de 27 august 2012, atunci când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale cu privire la disputa dintre partidele politice pe tema numărului cetăţenilor cu drept de vot de pe listele electorale din România; în prezent este preşedinte de onoare al Partidului Mişcarea Populară, pe care l-a înfiinţat în anul 2014, şi europarlamentar din partea aceleiaşi formaţiuni pentru un mandat de 5 ani (2019-2024)

– 1965: A murit Elena Vianu, critic, istoric literar şi eseist; soţia esteticianului Tudor Vianu (n. 1911)

– 1966: A murit Traian Chelariu, poet, prozator, eseist şi dramaturg; alături de Mircea Streinul, Iulian Vesper ş.a., a făcut parte din gruparea poeţilor bucovineni constituită la Cernăuţi în deceniul al patrulea al secolului XX; bogată activitate publicistică (a fost redactor şef al revistei „Glasul Bucovinei” şi a făcut parte din colectivele de conducere ale publicaţiilor „Junimea literară”, „Orientări” şi „Universul literar”) (n. 1906)

– 1970: A murit Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet şi publicist (n. 1903)

– 1975: A murit inginerul Plautius Andronescu, unul dintre primii specialişti români în domeniul aparaturii electrotehnice; creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (n. 1893)

– 1979: A murit regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (n. 1905)

– 2006: A murit fizicianul Vladimir Ţopa; studii de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1929, la Hotin, azi în Ucraina)

– 2015: A murit compozitorul şi muzicianul român de origine maghiară Károly Horváth (n. 1950)

– 2021: A murit pictorul și publicistul Petru-Ilie Birău (n. 1966)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Premierul australian Anthony Albanese va vizita China pentru a se întâlni cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang în încercarea de a stabiliza relațiile cu cel mai mare partener comercial al țării (4 – 7 nov.)

– Moscova: Termenele de detenție a regizoarei ruse Evgenia Berkovitch și a autoarei Svetlana Petriïtchouk urmează să expire (4 – 11 nov.)

– Rio de Janeiro, Brazilia: Fotbal – Copa Libertadores, finala primei manșe: Boca Juniors – Fluminense

– Bahrain: Auto – Campionatul mondial de anduranță (WEC), Cele 8 ore de la Bahrain

Aniversări – Comemorări

– În Rusia se sărbătoreşte, începând din 2005, „Ziua Unităţii Poporului” (care marchează sfârşitul intervenţiei poloneze în 1612); ea înlocuieşte ziua de 7 noiembrie, pe baza unei legi adoptate, în decembrie 2004, de Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus). NOTĂ: La 7.XI.1917 revoluţionarii bolşevici au cucerit Palatul de Iarnă al ţarilor ruşi de la Sankt-Petersburg, puterea fiind preluată de către Partidul Bolşevic condus de Lenin, eveniment cunoscut în istorie ca Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie şi considerat începutul unei perioade de peste 70 de ani de comunism; după prăbuşirea URSS, în 1991, sărbătoarea a fost redenumită „Zi a consensului şi reconcilierii”, dar comuniştii şi alţi nostalgici după era sovietică au continuat să marcheze această dată prin marşuri cu drapele roşii

– 1575: S-a născut pictorul italian Guido Reni (m. 1642)

– 1751: La această dată a fost botezat Richard Brinsley Sheridan, autor dramatic şi om politic irlandez (m. 1816)

– 1847: A murit compozitorul şi dirijorul german Felix Mendelssohn-Bartholdy (n. 1809)

– 1856: A murit pictorul academist francez Paul (Hippolyte) Delaroche (n. 1797)

– 1884: S-a născut inginerul irlandez Harry Ferguson, cunoscut mai ales pentru rolul său în dezvoltarea modernă a tractorului agricol; a fost primul irlandez care a construit şi zburat cu propriul său avion (m. 1960)

– 1885: S-a născut scriitorul austriac Felix Braun (m. 1973)

– 1900: S-a născut Luigi Lucioni, pictor peisagist american de origine italiană (m. 1988)

– 1908: S-a născut Sir Joseph Rotblat, fizician britanic de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1995 (m. 2005) – 115 ani

– 1909: S-a născut Ciro Alegría, scriitor, jurnalist şi om politic peruvian (m. 1967)

– 1916: S-a născut Ruth Handler, femeie de afaceri americană; a inventat, în 1959, celebra păpuşă Barbie (m. 2002)

– 1919: S-a născut actorul de film american Martin Balsam (m. 1996)

– 1919: S-a născut cântăreaţa portugheză de fadó Lucilia do Carmo (m. 1998)

– 1921: A murit arheologul suedez Oscar Montelius; fondatorul metodei tipologice în cercetarea arheologică (n. 1843)

– 1922: S-a născut scriitoarea franceză Annick de Souzenelle, antropolog al religiilor, psihoterapeut jungian; s-a dedicat studiului teologiei și s-a convertit de la catolicism la ortodoxie, din perspectiva căreia abordează în lucrările sale dialogul dintre spiritualitatea creştină şi cea ebraică

– 1924: A murit Gabriel Fauré, compozitor francez (n. 1845)

– 1925: S-a născut actriţa americană de comedie Doris Roberts, câștigătoare a mai multor premii Emmy (m. 2016)

– 1929: S-a născut (în Grecia) Preafericitul Părinte Anastasie (Yannoulatos), Arhiepiscop al Tiranei, Durrësului şi al întregii Albanii, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale din Albania (din 1992)

– 1929: S-a născut Shakuntala Devi, femeia supranumită „calculatorul uman”, datorită capacităţii ei extraordinare de a realiza calcule matematice complexe în minte; în 1980 a înmulţit corect două numere a câte 13 cifre (7.686.369.774.870 şi 2.465,099.745.779), în numai 28 de secunde (timp necesar, de altfel, pentru a pronunţa răspunsul calculului, un număr alcătuit din 26 de cifre), în cadrul Imperial College din Londra, performanţa asigurându-i un loc în ediţia din 1982 a Cărţii Recordurilor; a fost, de asemenea, astrolog şi autoare de cărţi (m. 2013)

– 1933: S-a născut Charles Kuen Kao, fizician și inginer electronist britanic de origine chineză; Premiul Nobel pentru fizică în 2009, împreună cu cercetătorii americani Willard S. Boyle şi George E. Smith, pentru descoperirile în domeniul transmiterii luminii prin fibre optice, respectiv pentru inventarea senzorului CCD (charge coupled device) (m. 2018) – 90 de ani

– 1941: S-a născut dirijorul australian Richard Gill, specializat în muzică de operă, de teatru, vocală şi corală; figură populară nu doar în cercurile admiratorilor muzicii clasice, ci şi pentru eforturile sale de popularizare a muzicii clasice în rândul tuturor straturilor sociale (m. 2018)

– 1957: A murit compozitorul, muzicologul şi pianistul francez Joseph Canteloube (n. 1879)

– 1969: S-a născut actorul american Matthew McConaughey

– 1969: A murit compozitorul ungar Szabó Ferenc (n. 1902)

– 1982, 4/5: A murit Jacques Tati (numele real: Jacques Tatischeff), regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (n. 1907)

– 1994: A murit pictorul american Sam Francis (n. 1923)

– 1995: Yitzhak (Ițhak) Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995), a fost asasinat de un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace (n. 1922). NOTĂ: Datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP

– 2008: A murit John Michael Crichton, scriitor de literatură science fiction şi horror, romancier (faima a dobândit-o cu romanul ”Jurassic Park”), medic, producător de film şi regizor american de film şi televiziune; părintele techno-thriller-ului; cărţile sale s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial şi multe dintre ele au fost adaptate pentru film şi televiziune (n. 1942) – 15 ani

– 2011: A murit jurnalistul american Andrew Aitken „Andy” Rooney, prezentatorul popularului program de analiză politică „60 minutes” al postului american de televiziune CBS (n. 1919)

– 2015: A murit René (Noël Théophile) Girard, teoretician literar, filosof al științelor sociale, istoric, antropolog al violenței și religiosului, profesor francez, stabilit în SUA; supranumit „noul Darwin al științelor umaniste”; a scris mult pe subiectul diversității și unității religiilor (n. 1923)

– 2016: A murit compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ’50 ai secolului XX (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul şi criticul literar spaniol José de la Colina, „neobosit povestitor al vieţii culturale a ţării”; fondatorul şi colaboratorul mai multor publicaţii culturale; stabilit în Mexic din 1940 (n. 1934)

– 2019: A murit Ion Dediu, biolog, specialist în ecologie, om politic și profesor din R. Moldova; unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice din R. Moldova, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii științifice de ecologie politică (n. 1934)

– 2020: A murit chitaristul, clăparul şi solistul britanic Ken Hensley, parte din formula originală a trupei britanice „Uriah Heep” (n. 1945)

Calendarul zilei – 3 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 3 noiembrie 2023, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 3 noiembrie

* Acum 234 de ani (1789) au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne, prin promulgarea „Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, votată la 26.VIII.1789, de către Adunarea Stărilor Generale din Franța, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante. Declarația a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite țări din Europa și America Latină

* În urmă cu 189 de ani (1834) era fondat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), prin actul 142 semnat de principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut Marelui Ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului. Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic. Pe parcursul timpului muzeul a fost găzduit în diferite clădiri, sediul actual fiind proiectat şi construit prin strădania dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944

* Acum 179 de ani (1844), la Teatrul Argentina din Roma, avea loc debutul lui Giuseppe Verdi cu „I due Foscari” („Cei doi Foscari”), operă în 3 acte, după un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa „The Two Foscari” a Lordului Byron)

* Cu 163 de ani în urmă avea loc deschiderea oficială a cursurilor la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. În data de 25 noiembrie 1859, Alexandru I. Cuza emitea Decretul domnesc nr. 158 de Înfiinţare a Gimnaziului „Matei Basarab”, ce poartă numele domnitorului „ocrotitor al culturii şi iubitor al artelor, creator al fundamentului culturii limbii naţionale”. Deschiderea oficială a cursurilor Gimnaziului „Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlăţeanu din Calea Craiovei (Rahova), urmând ca în anul 1865, în baza Legii instrucţiunii publice votate în anul 1864, să devină al doilea liceu din capitala ţării, după Colegiul „Sfântul Sava”. Până în 1884 cursurile Liceului „Matei Basarab” s-au desfăşurat în multe clădiri aparţinând proprietarilor Ioan Urlăţeanu şi Tomiţă Atanasovici, precum şi în încăperile din curtea Bisericii Sf. Apostoli. La îndemnul lui Spiru Haret, Ministerul instrucţiunii publice a cumpărat de la moştenitorii lui August Treboniu Laurian locul şi clădirea destinată să adăpostească Liceul şi internatul „Matei Basarab”, în mahalaua Lucaci – Mircea Vodă. Din septembrie 1885, Liceul „Matei Basarab” s-a mutat în clădirea formată iniţial din 4 săli la parter şi 4 săli la etaj – ce constituie azi partea centrală a construcţiei, extinsă mai apoi prin construirea a două aripi: una spre Str. Labirint, alta spre Str. Matei Basarab

* Se împlinesc 160 de ani (1863) de când era lansată, la Bucureşti, prima revistă umoristică, editată de B. P. Hasdeu, „Aghiuţă”, un săptămânal satiric, editat până în mai 1864

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când era pus în aplicare, printr-un Decret-lege, principiul votului universal (numai pentru bărbaţi), egal, direct, obligatoriu, stabilit de Parlament în 1917, la Iaşi. Totodată, numărul membrilor Adunării Deputaţilor se reducea de la 568 la 367, iar numărul membrilor Senatului – de la 236 la 198 (3/16)

* Se împlinesc 105 ani (1918) de la semnarea Armistițiului de la Villa Giusti (lângă Padova, Italia), încheiat între Austro-Ungaria și Antanta / Regatul Italiei. Prin el se puneau capăt luptelor, în special a celor de pe frontul italian al Primului Război Mondial, între trupele italiene și ale Antantei, pe de-o parte și cele ale Austro-Ungariei și ale aliatului ei german, pe de altă parte, precum și luptelor de pe toate celelalte fronturi în care erau implicați militarii K.u.K. În acest document, conform articolului 3, s-a decis evacuarea tuturor teritoriilor invadate de Austro-Ungaria pe diferitele fronturi. Acest acord a fost completat pentru ansamblul fostei monarhii habsburgice cu convenția de armistițiu semnată la 13 noiembrie 1918, la Belgrad

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când era semnată Convenţia de la Geneva privind simplificarea formalităţilor vamale. România a aderat la această Convenţie la 13.I.1926

* Sunt marcați 75 de ani (1948) de când autorităţile comuniste naţionalizau (de fapt, confiscau) instituţiile medico-sanitare şi cinematografele

* Cu 73 de ani în urmă (1950) avea loc, în Mont Blanc, Franța, prăbușirea avionului Air India Flight 245 denumit și Malabar Princess, catastrofă aeriană care s-a soldat cu 58 de morți

* Ziua de 3 noiembrie este una aniversară pentru Opera Naţională Română Iaşi, întrucât la această dată, acum 67 de ani, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric înfiinţat la începutul aceluiași an (1 ianuarie 1956), care avea să poarte, începând din 2003, actuala denumire. Şi pentru că spectacolul inaugural a fost celebra „Tosca”, s-a instaurat tradiţia ca în fiecare an, la 3 noiembrie, opera pucciniană să marcheze evenimentul. Aşadar, inaugurarea a avut loc la 3 noiembrie 1956, cu „Tosca” de Giacomo Puccini, dirijată de Radu Botez, regia artistică aparţinând lui Hero Lupescu

* Cu 66 de ani în urmă (1957) fosta U.R.S.S. lansa prima capsulă spaţială locuită, „Sputnik II”, având la bord un câine pe nume Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu (a supravieţuit 7 zile). Evenimentul avea loc la doar o lună de la lansarea „Sputnik I”

* Tot într-o zi de 3 noiembrie, dar acum 65 de ani (1958), era inaugurat, la Paris, Palatul UNESCO. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură are peste 70 de suboficii active în diverse ţări ale lumii, România fiind membru UNESCO din 27 iulie 1956

* Cu 52 de ani în urmă (1971), între 3 şi 5 noiembrie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR, la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. Plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali. Plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii

* Cu doar 3 ani în urmă (2020) au avut loc alegerile prezidențiale din SUA, scrutin în urma căruia candidatul democrat, Joe Biden, a devenit al 46-lea președinte al Statelor Unite. În cadrul alegerilor din 3 noiembrie, americanii au votat și cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, pe 35 dintre cei 100 de senatori, dar și 13 guvernatori

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Vânătorilor de Munte”; la 3/16.XI.1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte

– „Ziua Ordinului Bărbăţie şi Credinţă”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în anul 1903 (- 120 de ani); se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004

– 1866: S-a născut Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (m. 1896)

– 1900: A murit Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (n. 1821)

– 1909: S-a născut Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (m. 1977)

– 1909: S-a născut istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (m. 1996)

– 1922: S-a născut pictorul Doru Bucur (m. 1969)

– 1923: S-a născut Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (m. 2018) – 100 de ani

– 1923: S-a născut istoricul și profesorul universitar Dan Berindei, descendent al familiei Brâncoveanu; specialist în istoria modernă a României; autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii în care a abordat aspecte referitoare la istoria politică şi socială a secolului al XIX-lea, la istoria economică, istoria culturii, a jurnalismului, a Academiei Române, a oraşului Bucureşti, istoria diplomaţiei şi relaţiile internaţionale; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (m. 2021) – 100 de ani

– 1926: S-a născut regizorul de film Iulian Mihu (m. 1999)

– 1933: S-a născut soprana Mariana Stoica (m. 2009) – 90 de ani

– 1936: S-a născut regizorul de film Mircea-Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (m. 2020)

– 1936: A murit (la Paris) compozitorul şi pianistul Filip Lazăr (n. 1894)

– 1938: S-a născut Nicolae Dragoş (pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel), poet, epigramist şi publicist (funcţii de conducere în presa dinainte de 1989) – 85 de ani

– 1938: S-a născut actorul Radu Panamarenco (m. 2007) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Cornel(iu) Meraru, compozitor şi saxofonist (fost membru al Big Band-ului Radiodifuziunii Române), aranjor şi compozitor, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (m. 2023) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Claudiu Iordache, om politic, poet, prozator, dramaturg, eseist, editor și publicist; a fost membru fondator al Frontului Democratic Român, primul partid antitotalitar din România, înființat în zilele Revoluției Române, în 20 decembrie 1989, în balconul Operei din Timișoara; deputat (1990-1992); director general al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (2004-2018) (m. 2021)

– 1943: S-a născut prozatorul Alexandru Ecovoiu – 80 de ani

– 1953: A murit agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi E. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1880) – 70 de ani

– 1967: S-a născut P. S. Sofronie Drincec (prenumele la naştere, Radu-Ştefan), episcop al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului (din februarie 2007)

– 1970: A murit medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1874)

– 1990: A murit geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (n. 1900)

– 2005: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (n. 1928)

– 2020: A murit părintele ieromonah Varlaam Almăjanu, stareţul și duhovnicul Mănăstirii Partoş (timp de 12 ani) (n. 1978)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Eurostat prezintă date privind șomajul din septembrie în zona euro

– Munchen: BMW – rezultate financiare din trimestrul 3

– Copenhaga: Maersk – raport financiar al celui de-al treilea trimestru

– Anaheim, SUA: Convenția anuală a editorului de jocuri Blizzard, BlizzCon (3 – 4 nov.)

– Hong Kong: A 11-a ediție a Jocurilor Gay (3 – 11 nov.)

– Jeddah, Arabia Saudită: LIV Golf – turneul pe echipe de la Jeddah (3 – 5 nov.)

– São Paulo: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Braziliei (3 – 5 nov.)

– Arcadia, SUA: Curse de cai: Breeders Cup (3 – 4 nov.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a statului insular Dominica (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor, descoperit de Columb la 3.XI.1493, într-o zi de duminică – 525 de ani); aniversarea proclamării independenţei/1978 – 45 de ani

– Ziua naţională a Statelor Federate ale Microneziei; declararea suveranității – 1986

– Ziua naţională a Republicii Panama; aniversarea proclamării independenţei/1903 – 120 de ani

– 1643: A murit Paul Guldin (pe numele adevărat Habakkuk Guldin), astronom şi matematician elveţian (n. 1577) – 380 de ani

– 1718: S-a născut John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792) – 305 ani

– 1793: A murit Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez și activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (n. 1748) – 230 de ani

– 1794: S-a născut William Cullen Bryant, poet și publicist american (m. 1878)

– 1801: S-a născut compozitorul italian Vincenzo Bellini (m. 1835)

– 1864: A murit poetul brazilian Antônio Gonsalves Dias (n. 1823)

– 1892: A murit Florimond Hervé (Louis-Auguste-Florimond Ronger), compozitor, autor dramatic, actor, cântăreț, scenarist și director de trupă teatrală francez (n. 1825)

– 1900: S-a născut filosoful francez Pierre Mesnard; specialist în politologie şi limbi orientale; la începutul carierei a fost lector de limba franceză pe lângă Universitatea din Iaşi; membru corespondent străin al Academiei Române (1939) (m. 1969)

– 1901: S-a născut André Malraux (André Berger), romancier, eseist şi om politic francez (m. 1976)

– 1903: S-a născut fotograful american Walker Evans; a realizat (în alb şi negru) reportaje documentare abordând, în special, efectele crizei economice din 1929; portrete de mare expresivitate (m. 1975) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Lois Mailou Jones, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (m. 1998)

– 1914: A murit poetul austriac George Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu (n. 1887)

– 1917: A murit Léon-Marie Bloy, romancier, eseist, pamfletar și poet francez; scrierile sale se caracterizează prin orientare religioasă, catolică (n. 1846)

– 1921: S-a născut actorul american de film Charles Bronson (pe numele său adevărat Charles Dennis Buchinsky) (m. 2003)

– 1924: S-a născut coregraful şi regizorul american Marc Breaux (m. 2013)

– 1924: S-a născut, la Baku (Azerbaidjan), poetul, dramaturgul și scriitorul rus Leonid Genrikovici Zorin (m. 2020)

– 1925: S-a născut scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă (m. 2018)

– 1927: S-a născut actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (m. 1967)

– 1927: S-a născut chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (m. 2014)

– 1931: S-a născut Monica Vitti, actriţă, regizoare de film și scenaristă italiană (m. 2022)

– 1933: S-a născut John Barry (născut John Barry Prendergast), compozitor britanic de muzică de film şi dirijor; autorul coloanelor sonore a 11 dintre filmele seriei „James Bond”; câştigător a cinci premii Oscar (m. 2011) – 90 de ani

– 1933: A murit bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1853) – 90 de ani

– 1937: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (n. 1892)

– 1938: S-a născut Pupi (Giuseppe) Avati, regizor de film, scenarist, producător și scriitor italian – 85 de ani

– 1938: S-a născut dramaturgul american Terrence McNally, adesea descris drept „bardul teatrului american” (m. 2020) – 85 de ani

– 1949: A murit colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas (n. 1861)

– 1950: S-a născut James E. Rothman, biochimist, biolog celular și profesor american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”

– 1954: A murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului (n. 1869)

– 1957: A murit Wilhelm Reich, psihiatru, psihanalist american de origine austriaco-ebraică (n. 1897)

– 1959: A murit Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (n. 1875)

– 1969: S-a născut (în Elveţia) Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (m. 2017)

– 1972: S-a născut Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (m. 2019)

– 1982: S-a născut patinatorul rus Evgheni Pluşenko; multiplu campion: de patru ori medaliat la campionatele olimpice, de trei ori campion mondial, de șapte ori campion european și de zece ori campion național al Rusiei

– 1983: A murit Alfredo Antonini, compozitor şi dirijor american de origine italiană (n. 1901) – 40 de ani

– 1998: A murit scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creator, alături de Bill Finger, al personajului Batman (n. 1915) – 25 de ani

– 2005: A murit editoarea germană Anne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”); numită şi „regina secretă a modei germane” (n. 1909)

– 2009: A murit Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (n. 1906)

– 2010: A murit Viktor Cernomîrdin, om politic care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Federației Ruse (14 decembrie 1992 – 23 martie 1998) și prim-ministru interimar (23 august – 11 septembrie 1998) (n. 1938)

– 2018: A murit Raymond Chow, producător chinez (a produs de-a lungul carierei sale peste 170 de filme), considerat un mogul al cinematografiei din Hong Kong; cofondator al studiourilor Golden Harvest, în 1971; filmele sale l-au ajutat pe Bruce Lee să devină celebru în această industrie (n. 1927) – 5 ani

– 2019: A murit Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (n. 1916)

Calendarul zilei – 2 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 2 noiembrie 2023, 14:19

S-a întâmplat într-o zi de 2 noiembrie

* Acum 258 de ani (1765) împărăteasa Maria Tereza ridica Transilvania la statutul de „mare principat”, provincie nesupusă altui regat

* În urmă cu 239 de ani (1784) izbucnea Marea Răscoală ţărănească din Transilvania, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. La adunarea de la Curechiu, Crişan i-a chemat pe ţărani să se ridice la lupta pentru lichidarea nobilimii, însă răscoala a fost înfrântă în luna decembrie a aceluiaşi an

* La data de 2/14 noiembrie, acum 159 de ani (1864), apărea Decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza privind înfiinţarea Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, inaugurată la 14/26 decembrie acelaşi an

* Cu 111 ani în urmă (1912) era înfiinţată Comisia de atletism, alergări pe jos şi concursuri, parte din Federaţia Română a Societăţilor Sportive, precursoarea Federaţiei Române de Atletism de astăzi, a 19-a federaţie pe lista mondială, care din 1923 s-a afiliat la Asociaţia Internaţională a Federaţiilor de Atletism (IAAF)

* Acum 106 ani (1917) apărea Declarația Balfour, document oficial de politică externă a guvernului Regatului Unit al Marii Britanii prin care se afirma că: „Guvernul Majestății Sale privește favorabil stabilirea în Palestina a unui Cămin național pentru poporul evreu și își va folosi bunele oficii pentru a facilita atingerea acestui obiectiv; este de înțeles că nu se va face nimic ce ar putea prejudicia drepturile civile și religioase ale comunităților neevreiești existente în Palestina, sau drepturile și statutul politic obținut de evrei în alte țări.” Declarația a fost făcută într-o scrisoare a secretarului pentru afacerile externe Arthur James Balfour către baronul Lionel Walter Rothschild, unul dintre liderii comunității evreiești britanice, declarație care a fost transmisă „Federației Sioniste a Marii Britanii și Irlandei”, o organizație sionistă britanică. Declarația Balfour a fost mai târziu încorporată printre prevederile Tratatului de la Sèvres dintre puterile aliate învingătoare și Imperiul Otoman și în Mandatul britanic pentru Palestina. Originalul documentului este păstrat la British Library. Ziua de 2 noiembrie este comemorată cu fast în Israel și în diaspora evreiască ca „Ziua Balfour”

* Acum 103 ani (1920), la sediul Conservatorului bucureştean, s-a materializat iniţiativa creării unui organism profesional care să apere şi să garanteze priorităţile fundamentale ale creatorilor de muzică – Societatea Compozitorilor Români. Cu aceeaşi ocazie a fost ales primul Comitet de conducere şi a fost adoptat Programul asociaţiei, care prevedea „să ajute dezvoltarea producţiunii muzicale româneşti”, să promoveze tiparul şi execuţia lucrărilor, să apere drepturile de autor ale membrilor ei şi în final „să se ocupe de orice chestiune care ar atinge muzica sau muzicienii români”. Primul preşedinte al Societăţii Compozitorilor Români a fost George Enescu. A urmat, în anii stalinismului, Matei Socor, funcţia supremă fiind re-denumită secretar, iar Societatea Compozitorilor a devenit Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Ulterior a preluat conducerea Ion Dumitrescu, înlocuit de Petre Brîncuşi şi apoi de Nicolae Călinoiu. Primul preşedinte de după 1990 a fost Pascal Bentoiu (1990-1992), urmat de Adrian Iorgulescu (1992-1994, 1994-1998, 1998-2002, 2002-2005) şi de Octavian Lazăr Cosma (2005-2006, 2006-2010). În perioada aprilie 2010 – iunie 2022, preşedinte a fost Adrian Iorgulescu, în prezent instituția fiind condusă de Dan Dediu

* În urmă cu 82 de ani (1941) postul Radio Iaşi a emis pentru prima oară, sub numele de „Radio Moldova”. Radio Iaşi este unul dintre cele mai cunoscute posturi regionale din sistemul radioului public românesc şi se adresează locuitorilor din judeţele: Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui, Vrancea, din Republica Moldova şi Ucraina. Postul „Radio Moldova” de la Iaşi, denumit „Radio Moldoviţa” în 1944, a fost singurul post teritorial care a funcţionat în timpul regimului antonescian, funcţionând ca principal post de propagandă românească şi anti-propagandă sovietică. Din anul 1984 şi până la căderea regimului comunist (22 decembrie 1989), postului de radio i-a fost anulat dreptul de a emite

* În urmă cu 73 de ani (1950) România adera la Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1948 şi intrată în vigoare la 12 ianuarie 1951. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 547  din  29  iulie  1969,  publicat în Buletinul Oficial nr. 83 din 30 iulie 1969

* Cu 28 de ani în urmă (1995) Adunarea Generală a ONU a adoptat, cu o largă majoritate de voturi, Rezoluţia privind asigurarea respectării egalităţii limbilor oficiale la Naţiunile Unite şi combaterea supremaţiei limbii engleze. Rezoluţia, care prevede respectarea multilingvismului la ONU, precizează că engleza, araba, chineza, spaniola, franceza şi rusa sunt atât limbi oficiale, cât şi limbi de lucru ale Adunării Generale şi ale Consiliului de Securitate ale ONU, iar franceza şi engleza sunt limbi de lucru ale Secretariatului Organizaţiei

* Se împlinește 1 an de când Acordul pentru o pace durabilă prin intermediul unei încetări permanente a ostilităților (CoHA) a fost încheiat între Guvernul Etiopiei și Frontul de Eliberare a Poporului din Tigray, la 2 noiembrie 2022, un progres diplomatic crucial după doi ani de război care a ucis mii de oameni, a strămutat milioane, iar sute de mii de oameni s-au confruntat cu foametea. „Cele două părți din conflictul etiopian au convenit în mod oficial asupra încetării ostilităților, precum și asupra dezarmării sistematice, ordonate, fără probleme și coordonate”, a declarat Olusegun Obasanjo, șeful echipei de mediere a Uniunii Africane, la o ceremonie. Obasanjo, fost președinte nigerian, a declarat că acordul include, de asemenea, „restabilirea ordinii publice, restabilirea serviciilor, accesul nestingherit la provizii umanitare, protecția civililor”

Aniversări – Comemorări

– Pomenirea tuturor credincioşilor răposaţi (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– La această dată sunt comemorați Horea, Cloşca şi Crişan (numele populare ale lui Vasile Nicula, Ion Oargă şi Marcu Giurgiu), declaraţi, prin Legea 138/21.VII.2020, martiri şi eroi ai naţiunii române, pentru rolul, curajul, eroismul şi sacrificiul lor din timpul răscoalei ţărăneşti din Transilvania izbucnită la 2.XI.1784, acțiune de revoltă a țărănimii iobage împotriva constrângerilor feudale la care era supusă

– 1816: A murit Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător şi poet; reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene; l-a ajutat pe Samuel Micu la elaborarea lucrării „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, prima gramatică tipărită a limbii române; a militat pentru înlocuirea în scrierile laice a literelor chirilice cu cele latine şi pentru învăţământul în limba română (n. 1754)

– 1854: A murit Anton Pann, poet, compozitor şi culegător de folclor (n. ~1796, la Sliven/Bulgaria)

– 1869, 2/14: S-a născut Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză; fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; a publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (m. 1888). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 noiembrie 1869

– 1898: S-a născut medicul Leon Daniello; cadru didactic la Facultatea de Medicină din Cluj, a fost primul profesor universitar de pneumoftiziologie din învăţământul medical românesc; alături de dr. Iuliu Haţieganu, s-a ocupat de organizarea profilaxiei antituberculoase la studenţi, înfiinţând, la Cluj, primul dispensar studenţesc din România şi unul dintre primele din Europa (1926); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1970) – 125 de ani

– 1908: S-a născut pictorul Dimitrie Berea; a expus în cele mai mari galerii ale lumii, alături de Matisse, Picasso, Bonnard şi alţii; a fost pictorul român cu una dintre cele mai ridicate cote de licitaţie pentru lucrările realizate; a fost un răsfăţat al vedetelor de la Hollywood şi pictorul lor oficial, a fost căutat de capetele încoronate ale lumii, de oamenii politici, de scriitorii de succes şi de alte oficialităţi, pentru a le realiza portretul, şapte mari tablouri ale pictorului, decorând în prezent Consulatul Regatului Unit al Marii Britanii din New York (m. 1975, la Paris) – 115 ani

– 1910, 2/15: S-a născut sculptorul, desenatorul, pictorul și profesorul Ion Lucian Murnu (m. 1984)

– 1912: S-a născut lingvistul şi profesorul Gheorghe Ivănescu; specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1987). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 20.X./2.XI.1912

– 1913: S-a născut Ion Şerfezi, dirijor, compozitor şi pedagog (m. 1992) – 110 ani

– 1916: S-a născut prozatorul Laurenţiu Fulga (pseudonimul lui Laurenţiu Ionescu) (m. 1984)

– 1916: A murit Principele Mircea al României, fiul regelui Ferdinand şi al reginei Maria (n. 1913)

– 1918: S-a născut aviatorul american de origine română Alexander (Alex) Vraciu; fost ofiţer în US Navy (Marina americană), este considerat unul dintre eroii forţelor armate americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2015) – 105 ani

– 1918: A murit N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (n. 1876) – 105 ani

– 1926: S-a născut pictorul şi profesorul Ştefan Sevastre; reprezentant al abstracţionismului geometric (m. 2017)

– 1928: S-a născut Liviu Ionescu, compozitor şi dirijor (m. 2000) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Ferenc Fábian, actor şi regizor la Teatrul Maghiar din Timişoara; roluri importante în cinematografia ungară (m. 1979) – 90 de ani

– 1946: A murit compozitorul Francisc Hubic (n. 1883)

– 1955: S-a născut Răzvan Ionescu, actor, teatrolog, teolog, scriitor şi profesor

– 1964: S-a născut chitaristul Valter Popa, fost membru al formaţiei „Iris”

– 1976: A murit Szilágyi Domokos, poet şi eseist maghiar din România (n. 1938)

– 1998: A murit istoricul Ştefan Pascu; bogată şi variată activitate în domeniul istoriei medievale şi moderne a României; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1914) – 25 de ani

– 2005: A murit Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, cu filosoful Bellu Zilber ş.a.) (n. 1909)

– 2018: A murit antrenorul de handbal Constantin „Pilică” Popescu; în 1956 a adus, cu sportivele antrenate de el, prima medalie de campion mondial din istoria handbalului românesc în 11; a mai câștigat titlul mondial în 1960 și în 1962; a fost primul şi cel mai tânăr tehnician (32 de ani) căruia i-a fost acordat titlul de Antrenor emerit (1960); în 2007 a fost declarat „antrenor internaţional de excelenţă” (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit Leo (Leonard) Iorga, solist și chitarist rock, fost membru al trupelor „Pacific”, „Cargo”, „Compact”, „Schimbul 3”, „Pacifica”, „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean”, „Compact B” (n. 1964)

– 2021: A murit filologa și profesoara Ștefania Popescu, autoarea culegerii „Gramatica practică a limbii române” (1983), ce a fost editată în peste 10 ediții succesive (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Hanoi: Vicepreședintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, prim-ministrul olandez, Mark Rutte și prim-ministrul Vietnamului, Pham Minh Chinh susțin discursuri la Forumul Economiei Verzi de la Hanoi, un eveniment organizat de Camera de Comerț Europeană din Vietnam

– Astana: Președintele turc Tayyip Erdogan vizitează Kazahstanul pentru a participa la summitul Organizației Statelor Turce (OTS) (2 – 3 nov.)

– Addis Abeba, Etiopia: Prima aniversare a acordului de pace dintre Guvernul Etiopiei și Frontul de Eliberare a Poporului din Tigray

– Johannesburg, Africa de Sud: Forumul AGOA (African Growth and Opportunity Act) privind programul american de dezvoltare a relațiilor economice cu Africa (2 – 4 nov.)

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, Raport de politică monetară

– Andøya, Norvegia: Inaugurarea portului spațial norvegian Andøya Spaceport

– Frankfurt: Lufthansa – rezultate din trimestrul 3

– Zürich, Elveția: Adecco – rezultate din trimestrul 3

– Londra: Shell – rezultate din trimestrul 3

– Cupertino, SUA: Apple – rezultate din trimestrul 4

– Montpellier, Franța: Campionatele Europene de Judo (2 – 5 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Încheierii Impunităţii pentru Crime împotriva Jurnaliştilor”; adoptată în 2013 prin rezoluţia A/RES/68/163, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Această dată a fost aleasă pentru a comemora asasinarea celor doi jurnalişti francezi în Mali (Ghislaine Dupont și Claude Verlon), la data de 2 noiembrie 2013 (- 10 ani)

– 1699: S-a născut Jean Baptiste Siméon Chardin, pictor francez, considerat unul din cei mai mari artiști ai secolului al XVIII-lea (m. 1779)

– 1739: S-a născut Carl Ditters von Dittersdorf, compozitor şi violonist austriac (m. 1799)

– 1755: S-a născut (la Viena) regina Maria Antoaneta, soţia regelui francez Ludovic al XVI-lea; fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza; nepopulară în Franţa din cauza frivolităţii şi a respingerii oricăror iniţiative de reformă (m. 1793, ghilotinată, în timpul Revoluţiei franceze, după doi ani de temniţă)

– 1815: S-a născut George Boole, matematician, logician şi filosof britanic; considerat creatorul logicii matematice moderne, al algebrei booleene, care, mai târziu, va sta la baza informaticii și a realizării computerului (m. 1864)

– 1880: S-a născut istoricul american Thad Weed Riker; s-a aplecat asupra istoriei moderne a României: bun cunoscător al perioadei de dinaintea unirii Principatelor Române, precum şi al domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru corespondent străin al Academiei Române (1933) (m. 1952)

– 1885: S-a născut Harlow Shapley, astronom american; a descoperit mărimea şi forma Căii Lactee (m. 1972)

– 1892: S-a născut Paul Abraham (Pál Ábrahám), compozitor ungar (m. 1960)

– 1906: S-a născut regizorul de film şi scenaristul italian Luchino Visconti; s-a afirmat ca un deschizător de drumuri în neorealismul italian; a regizat cu succes şi spectacole de operă (m. 1976)

– 1911: S-a născut poetul grec Odysseas Elytis; Premiul Nobel pentru literatură în 1979; Elytis a fost şi un talentat pictor, el realizând numeroase ilustraţii, în colaje, pentru lumea sa poetică (m. 1996)

– 1913: S-a născut Burt Lancaster (nume real: Burton Stephen Lancaster), actor de film, producător, regizor şi scenarist american (m. 1994) – 110 ani

– 1917: S-a născut actriţa americano-canadiană de film şi televiziune Ann Rutherford, cunoscută pentru rolul personajului Carreen O’Hara (sora eroinei principale, Scarlet O’Hara) din filmul „Pe aripile vântului” (1939) (m. 2012)

– 1923: S-a născut Ida Vitale, poetă, critic literar, eseistă, traducătoare și profesoară uruguayană – 100 de ani

– 1927: S-a născut autorul american de benzi desenate Steve Ditko; cunoscut pentru contribuţia sa la crearea, alături de Stan Lee, a celebrului personaj Spider-Man / Omul-păianjen (în 1962) şi pentru alte aporturi valoroase la universul Marvel Comics (m. 2018)

– 1929: S-a născut Richard Edward Taylor, fizician american de origine canadiană; Premiul Nobel pentru fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Jerome Friedman, pentru cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (m. 2018)

– 1940: S-a născut scenaristul, scriitorul şi jurnalistul italian Vincenzo Cerami, cunoscut la nivel internaţional ca autor al scenariului filmului „Viaţa e frumoasă” de Roberto Benigni (m. 2013)

– 1944: S-a născut Patrice Chereau, actor de film, scenarist, regizor şi producător francez (m. 2013)

– 1946: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Giuseppe Sinopoli (m. 2001)

– 1950: A murit George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1925 (n. 1856)

– 1960: A murit Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist şi compozitor american de origine greacă (n. 1896)

– 1966: A murit Peter Debye, fizician şi chimist olandez stabilit în SUA; contribuţii în fizica cristalelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1936 (n. 1884)

– 1975: A murit Pier Paolo Pasolini, regizor, scenarist, scriitor, ziarist, teoretician şi critic de film italian (n. 1922)

– 1992: A murit Hal Roach, producător, regizor şi scenarist american de film; cunoscut pentru producţia seriilor de comedie „Stan şi Bran” și „Gangul nostru” (n. 1892)

– 2004: A murit, asasinat, Theo van Gogh, cineast şi scriitor olandez, realizatorul mai multor pelicule controversate (documentarul „0605”) (n. 1957)

– 2007: A murit coregraful rus Igor Moiseev, fondatorul companiei de balet care îi poartă numele (n. 1906)

– 2009: A murit actorul spaniol José López Vázquez, considerat un simbol al cinematografiei iberice (n. 1922)

– 2012: A murit americanul Milt Campbell, primul campion olimpic de culoare la decatlon în 1956; este singurul american inclus atât în Hall of Fame-ul atletismului, cât şi în cel al nataţiei (n. 1933)

– 2014: A murit clarinetistul britanic Acker Bilk (numele întreg: Bernard Stanley Bilk), lider al trupei de jazz Paramount (n. 1929)

– 2018: A murit trompetistul american Roy Hargrove; unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (n. 1969) – 5 ani

– 2019: A murit (în Elveţia) cântăreaţa şi actriţa franceză Marie Laforęt (nume real: Maitena Doumenach); celebră exponentă a şansonetei franceze; stabilită în Elveția din 1978 (n. 1939)

– 2020: A murit americanul Baron Wolman, primul fotograf al legendarei reviste „Rolling Stone”, care a surprins momente importante din istoria rockului în instantanee de neuitat cu Jimi Hendrix şi Grace Slick (n. 1937)

– 2020: A murit actorul și comediantul britanic John Sessions (nume real: John Gibb Marshall) (n. 1953)

Calendarul zilei – 1 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 1 noiembrie 2023, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 1 noiembrie  

* „Ziua Națională a Radioului”, instituită prin Legea nr. 255/24.XII.2019 și marcată sub această denumire din 2020 (până la acea dată fiind cunoscută ca Ziua Radioului Național), este sărbătorită pentru recunoaşterea rolului determinant al Radioului în istoria României, fiind un prilej de sărbătoare naţională pentru toţi cei care s-au pus în slujba transmiterii valorilor pe calea undelor.

În 2023, se împlinesc 95 de ani de la inaugurarea postului naţional de radio din România. La data de 1 noiembrie 1928, de la ora 17:00, era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”.

Primele cuvinte au fost rostite de preşedintele Societăţii, Dragomir Hurmuzescu, ctitorul radiofoniei româneşti, după care a urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ca „Un suflet nou”. La început, Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice. Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”)

* La această dată, acum 424 de ani (1599), după victoria asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr (18/28 octombrie 1599), Mihai Viteazul a intrat triumfător în Cetatea Alba Iulia, primind cheile oraşului chiar din partea episcopului Demetrius Napragy. Deşi nu a fost recunoscut de Dieta Transilvaniei decât ca un guvernator imperial, Mihai Viteazul a fost conducătorul de facto al Transilvaniei. Avea încuviinţarea împăratului Rudolf II care dorea să păstreze Transilvania răzvrătită sub control politic

* În urmă cu 419 ani (1604), la Whitehall Palace din Londra, era prezentată pentru prima dată, tragedia „Othello” a lui William Shakespeare

* Acum 268 de ani (1755) avea loc Marele Cutremur din Lisabona, care avea să îngrozească întreaga Europă. Seismologii contemporani estimează că tragicul eveniment ar fi avut între 8,5 și 9 grade pe scara Richter cu epicentrul în Oceanul Atlantic, la 200 de km sud-vest de Capul Sfântului Vincent. Seismul a făcut, potrivit statisticilor, între 50.000 și 100.000 de victime doar în Lisabona, iar în ceea ce privește orașul, acesta a fost distrus în proporție de 85%, ruinându-se nu mai puțin de 12.000 de locuințe și numeroase clădiri publice: Palatul Regal Portughez, Opera, Catedrala şi Biblioteca

* Cu 223 de ani în urmă (1800) erau finalizate lucrările de construcţie la Casa Albă (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Locul clădirii, care se află în Washington D.C., a fost ales de preşedintele George Washington (care a şi pus, la 13.X.1792, piatra de temelie a construcţiei), dar acesta nu a locuit niciodată aici, primul „locatar” al Casei Albe fiind preşedintele John Adams (1735 – 1826). Clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie

* Acum 188 de ani (1835) apărea la Bucureşti (până în decembrie 1836), sub conducerea lui Ion Heliade-Rădulescu, „Gazeta Teatrului Naţional”, revistă lunară de informare şi critică dramatică, prima revistă românească de specialitate. Iniţiată de Societatea Filarmonică, revista îşi propunea sprijinirea activităţii teatrale şi literatura dramatică în limba română, cu precădere repertoriul clasic (drame, tragedii) (1/13)

* La Boston (SUA), era inaugurată, acum 175 de ani (1848), prima şcoală medicală din lume pentru instruirea femeilor, fondată de medicii Samuel Gregory şi Israel T. Talbot. Prima promoţie a acestui colegiu medical număra 12 absolvente

* Cu 173 de ani în urmă (1850) apărea, la Paris (număr unic), revista politică „România viitoare” (datată însă 20 septembrie 1850), sub redacţia lui Nicolae Bălcescu şi a altor revoluţionari români paşoptişti aflaţi în exil. Revista a publicat manifestul „Poporului român”, în care erau formulate scopul şi programul de luptă al viitoarei revoluţii a românilor, sub deviza „Dreptate, Frăţie, Unitate”

* În urmă cu 136 de ani (1887) avea loc înfiinţarea Agenţiei Finlandeze de Presă „Oy Suomen Tietotoimisto” (STT). Este cea mai veche agenţie independentă de presă din Europa, furnizând ştiri 24 de ore din 24, în limbile finlandeză, suedeză şi engleză

* Se împlinesc 110 ani (1913) de când erau inaugurate cursurile Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent – Academia de Studii Economice), înfiinţată, la Bucureşti, prin Legea semnată la 6.IV.1913 de regele Carol I. Academia, care la început a avut trei secţiuni: comerţ – bancă – asigurări, industrie și administraţie economică-consulară, l-a avut ca prim rector pe matematicianul Anton Davidoglu

* Acum 101 ani (1922) era inaugurată oficial Şcoala Română de la Roma, cu două secţii: de istorie (incluzând şi arheologia, filologia şi istoria artelor) şi artistică (arte plastice şi arhitectură). Şcoala asigura un stagiu de perfecţionare de doi ani studenţilor merituoşi din România; primul director, Vasile Pârvan (până în 1927). Funcţionează şi astăzi, ca Accademia di Romania

* În urmă cu 98 de ani (1925) avea loc întronizarea primului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. La data de 25.II.1925, Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei a fost ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, Miron Cristea (1868-1939), episcop de Caransebeş, devenind, în calitatea sa de primat al României, primul patriarh al BOR

* Acum 87 de ani (1936) se încheia Tratatul de colaborare germano-italian (actul de naştere a Axei Roma-Berlin). La 25 noiembrie a aderat la Tratat şi Japonia

* Cu 78 de ani în urmă (1945) a fost înfiinţată Agenţia japoneză de presă „Kyodo”

* Acum 74 de ani (1949) apărea primul număr al publicației germane „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, cu sediul în orașul Frankfurt (am Main). Este ziarul german cu cea mai largă circulație peste hotare, editorii pretinzând că acesta ajunge în 148 de țări în fiecare zi

* În urmă cu 71 de ani (1952), la această dată, Statele Unite ale Americii au testat, în Insulele Marshall, „Ivy Mike”, prima bombă cu hidrogen de pe planetă. Aceasta a produs o explozie de 10.4 megatone şi a fost de aproape 700 de ori mai puternică decât bombele folosite la Hiroshima. A vaporizat Insula Elugelab, lăsând în locul ei un crater

* Tot într-o zi de 1 noiembrie, acum 61 de ani (1962), începea explorarea planetei Marte, prin lansarea, de către fosta U.R.S.S, a unei rachete cosmice la bordul căreia se afla staţia automată interplanetară „Marte-1″

* Sunt marcați 60 de ani (1963) de când apărea săptămânal la Bucureşti (până în septembrie 1993), revista de politică externă „Lumea” (care înlocuia traducerea revistei „Novoe Vremea”/„Timpuri Noi”, tipărită la Moscova), editată de Uniunea Ziariştilor din România; primul redactor-şef, George Ivaşcu (1911 – 1988)

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de la intrarea în vigoare a „Tratatului de la Maastricht” sau „Tratatul privind Uniunea Europeană” (după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE) – actul de naştere al Uniunii Europene (UE). Semnat în oraşul olandez de la care i se trage şi numele, la 7 februarie 1992, acest tratat este rezultatul atât al unor elemente externe, cât şi interne. În prezent Uniunea Europeană funcţionează după Tratatul de la Lisabona (inițial cunoscut ca Tratatul de Reformă), document internațional care modifică Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Roma (Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene). Tratatul de la Lisabona a fost semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Principalele modificări au fost trecerea de la unanimitatea de voturi la votul cu majoritate calificată în mai multe domenii din cadrul Consiliului de Miniștri, o schimbare a calcului majorității, au fost acordate mai multe puteri Parlamentului European formând o legislatură bicamerală, alături de Consiliul de Miniștri în conformitate cu procedura legislativă ordinară, o personalitate juridică consolidată pentru UE și crearea unui președinte permanent al Consiului European precum și un Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate. De asemenea, Tratatul a acordat calitate legală Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

* În urmă cu 27 de ani (1996) era lansată Al Jazeera, cunoscută și ca JSC (Jazeera Satellite Channel), instituție media cu sediul în Doha (Qatar), deținută de „Al Jazeera Media Network”. Lansată inițial ca o platformă TV de știri și actualități din lumea arabă, Al Jazeera s-a transformat într-o rețea care include canale TV de specialitate în mai multe limbi. Al Jazeera este una din cele mai mari agenții de presă, cu 80 de birouri în toată lumea. Televiziunea a devenit renumită ca urmare a izbucnirii războiului din Afganistan (2001), fiind unica rețea care a transmis, în direct, de la fața locului

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când şi-a început activitatea noua Curte Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Curtea, cu sediul la Strasbourg, îşi are originile în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului semnată la 4 noiembrie 1950, la Roma (şi intrată în vigoare în septembrie 1953)

* Acum 22 de ani (2001) a început să emită canalul de ştiri „Realitatea TV”. Pe data de 30 octombrie 2019, Realitatea TV a fost închis și a fost înlocuit de Realitatea Plus. Cu această ocazie a fost schimbat logo-ul cu unul nou

* Cu 18 ani în urmă (2005) a avut loc, la Iaşi, slujba solemnă de consacrare a altarului şi de sfinţire a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină” de către PS Petru Gherghel. La această liturghie solemnă au concelebrat 23 de episcopi (ÎPS Jean-Claude Périsset, nunţiu apostolic în România şi Republica Moldova; toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România, episcopi din Italia, Polonia, Elveţia, Norvegia, Germania, Austria, precum şi ÎPS Daniel Ciobotea, mitropolit ortodox al Moldovei şi Bucovinei) şi au participat peste 200 de preoţi din dieceză şi din afara acesteia şi peste 3.500 de persoane. Cu acest prilej, au fost aşezate relicve ale sfinţilor la piciorul altarului construit în formă de potir

* Acum 16 ani (2007) avea loc inaugurarea oficială a Teatrului Metropolis, înfiinţat la 1 ianuarie 2007, la iniţiativa actorilor George Ivaşcu şi Romeo Pop

* Cu 13 ani în urmă (2010) compania multinațională americană Google a deschis un birou la Bucureşti, echipa din România fiind coordonată, la acea dată, de Dan Bulucea, fostul directorul de marketing şi business al „Microsoft” România. Scopul „Google” este de a oferi utilizatorilor români activi online, şi mai multe instrumente utile şi inovatoare în limba locală, precum şi de a ajuta companiile româneşti să aibă o prezenţă online şi să îşi dezvolte afacerile prin intermediul internetului. Biroul din Bucureşti este responsabil pentru dezvoltarea afacerilor şi implementarea strategiei „Google” în România, stabilirea unor relaţii de afaceri cu partenerii români, comunicarea către companiile locale a beneficiilor prezenţei online şi vânzările directe de publicitate. Până la deschiderea biroului local, „Google” a fost prezent în România cu produse localizate pentru utilizatorii autohtoni

* De la 1 noiembrie 2013 (- 10 ani), Germania a devenit prima ţară din Europa care a emis certificate de naștere cu trei cășuţe în dreptul genului sexual: masculin, feminin și o căsuţă goală, ce poate fi completată mai târziu în viaţă, când copilul este deja adult, proiect adoptat oficial de guvernul german în august 2018. Schimbarea legislativă „le va permite părinţilor să nu stabilească sexul copilului, astfel încât aceia care se nasc cu caracteristici ale ambelor sexe, să poată alege mai târziu în viaţă, genul sexual. Legea le permite indivizilor și să rămână toată viaţa cu un gen sexual nespecificat”, a explicat Deutsche Welle. Germania este prima ţară din Europa care a făcut primi pași legislativi, dar nu este prima ţară din lume. În 2010, Australia a aprobat cererea unui cetăţean de a i se trece în documentele oficiale că are „gen sexual nespecificat”. A fost pentru prima dată în lume când s-a întâmplat așa ceva. Persoana respectivă, Norrie May-Welby, s-a născut ca bărbat, și-a schimbat sexul, dar nu s-a „simţit bine” nici ca femeie și a hotărât să devină „neutră”

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când România a exercitat, pentru o perioadă de un an de zile (1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019), președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). De la 1.I.2018 România a făcut parte din Trio-ul de Președinții ale SUERD, alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

Aniversări – Comemorări

– Toţi Sfinţii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Sf. Cosma şi Damian, doctori fără plată, martiri (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1770: S-a născut Constantin Diaconovici-Loga, cărturar de orientare latinistă; luptător pentru răspândirea culturii naţionale printre românii bănăţeni; cunoscut mai ales prin „Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor” (1822), meritorie încercare de sistematizare a noţiunilor şi de creare a unei terminologii gramaticale româneşti (m. 1850)

– 1823: S-a născut Lascăr Catargiu, om politic conservator; prim-ministru în mai multe rânduri (1866, 1871-1876, 1889, 1891-1895); a fost unul dintre liderii coaliţiei în urma căreia a fost detronat domnitorul Al. I. Cuza; sfetnic al regelui Carol I, a impus Partidul Conservator pe scena politică românească (m. 1899) – 200 de ani

– 1836: S-a născut Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi („Codicele voroneţean”), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1916)

– 1868: S-a născut Ion Poenaru, medic veterinar și profesor; considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (m. 1939) – 155 de ani

– 1873, 1/2: S-a născut Dimitrie Paciurea, sculptor, grafician, acuarelist și profesor; considerat de criticul de artă Luiza Barcan drept „cel mai reprezentativ sculptor al avangardei din România”; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1932) – 150 de ani

– 1886: S-a născut Gheorghe Băgulescu, general al armatei române în cel de-Al Doilea Război Mondial, ambasador în Japonia și China, scriitor și colecționar de artă; una din cărțile sale, „Suflet japonez” (trei volume), a primit premiul Academiei de Ştiinţe din Japonia, fiind considerată cea mai bună lucrare scrisă de un străin despre japonezi, până la momentul apariţiei ei; stabilit la Nisa, a deschis în acest oraş un muzeu de artă japonez; de asemenea, a donat numeroase stampe japoneze şi orientale Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti (m. 1963)

– 1887: S-a născut N.[icolae] Davidescu, poet, prozator şi critic literar (m. 1954). NOTĂ: Anul naşterii lui Nicolae Davidescu a constituit o dată controversată, istoria literară vehiculând până în prezent două date: 1.XI.1887 şi 24.X.1888. Majoritatea istoricilor literari au înclinat către prima dată (1.XI.1887), confirmată de altfel şi de autor într-un interviu realizat de D. Caracostea în „Revista Fundaţiilor Regale” din 1 octombrie 1942: „M-am născut la Bucureşti în ziua de 1 noiembrie 1887”

– 1900: S-a născut entomologul Mihail Andrei Ionescu; contribuţii în cunoaşterea faunei şi a ecologiei insectelor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1988)

– 1903: S-a născut medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi al reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Garabet Avakian, violonist şi profesor (m. 1967) – 115 ani

– 1914: S-a născut pianista Sofia Cosma (numele la naştere: Sonia-Sofia Gurevich); născută într-o familie de evrei la graniţa dintre Letonia şi Lituania, a făcut studii de muzică la Viena; fugind de nazişti, a fost arestată de autorităţile sovietice, dar a supravieţuit gulagului; la începutul anilor ‘50 ai secolului XX a venit în România pentru a se reuni cu tatăl copilului ei, un român pe care-l cunoscuse în lagărele sovietice din Kazahstan; a fost solistă a Filarmonicii române; la începutul anilor ‘80 s-a stabilit în SUA, unde şi-a continuat cariera de pianistă şi profesoară (m. 2011, în California)

– 1918: A murit aviatorul Ionel Nicolae Romanescu; în vara anului 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova; a fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (n. 1895) – 105 ani

– 1923: S-a născut Titus Mocanu (numele real: Titus Vasile), estetician şi critic de artă; stabilit în Germania, a colaborat la emisiunile în limba română ale postului de radio „Europa Liberă” (m. 2004) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Ovidiu Bojor, doctor farmacist, considerat fondator al fitoterapiei moderne în România, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale (m. 2023)

– 1924: S-a născut actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (m. 2008)

– 1925: S-a născut Constantin Preda, arheolog, numismat şi istoric al Antichităţii; contribuţii în domeniul istoriei şi civilizaţiei geto-dacice, greco-romane şi în cel al numismaticii antice (m. 2008)

– 1925: S-a născut jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (m. 2014)

– 1929: S-a născut Vasile Nicolescu, poet, eseist şi traducător (m. 1990)

– 1930: S-a născut Ion Toboşaru, teatrolog, eseist, poet şi profesor (m. 2016)

– 1942: S-a născut soprana de coloratură şi profesorul universitar doctor Silvia Voinea, una din marile vedete ale liricii românești

– 1945: S-a născut sculptorul monumentalist Pavel Bucur (m. 2016)

– 1946: S-a născut prozatorul Eugen Uricaru; între anii 2001-2005 a îndeplinit funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România; în anul 2003 devine, pentru o scurtă vreme, director al postului de Radio România Cultural din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune, iar în perioada 2003 – 2004, a fost secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, relaţii culturale şi cu românii din afara graniţelor în cadrul Ministerului Afacerilor Externe

– 1950: S-a născut tenorul și profesorul universitar Ionel Voineag

– 1955: S-a născut Gabriel Cotabiţă, cântăreţ de muzică uşoară şi pop-rock, producător muzical şi de televiziune; fost solist vocal al formației „VH2” și fost component al grupului rock „Holograf”, în anii ’80

– 1960: A murit arhitectul George Matei Cantacuzino, figură proeminentă a arhitecturii româneşti interbelice; cunoscut şi ca pictor, eseist, estetician şi memorialist (n. 1899, la Viena)

– 1961: A murit (la Long Beach/SUA) Aron Cotruş, poet, jurnalist şi traducător; din 1939 până în 1956 trăieşte în Spania; în 1957 solicită autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa (n. 1891)

– 1963: S-a născut halterofilul și antrenorul Nicu Vlad, triplu medaliat olimpic și triplu campion mondial; fost președinte al Federației Române de Haltere (1997-2023) și vicepreședinte al Federației Internaționale de Haltere (2017-2022) – 60 de ani

– 1970: A murit Dimitrie Marmeliuc, istoric literar, folclorist, publicist şi profesor; opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară, vizând mai ales Antichitatea, la publicistica militantă; a jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România (n. 1886)

– 1987: A murit Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă (n. 1928)

– 1989: A murit interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (n. 1955)

– 1993: A murit criticul şi istoricul literar Mihai Drăgan; domeniul preferat l-a constituit critica criticii şi a istoriei literare (n. 1937) – 30 de ani

– 2000: A murit dramaturgul Nicu Horodniceanu, stabilit în Israel, din 1972 (n. 1929)

– 2016: A murit actorul George Ţoropoc (n. 1953)

– 2019: A murit Ion Arieşanu, scriitor, jurnalist, editor și critic de artă (n. 1930)

– 2021: A murit artistul plastic și profesorul Gheorghe Maftei; lucrările sale sunt realizate prin numeroase tehnici plastice: pictură, grafică, sculptură, metaloplastice, mozaic, vitraliu, artă decorativă; membru fondator al Fundației de Știință și Cultură „Moldova” și al primei Facultăți de Arte din cadrul unei Universități particulare, „Mihail Kogălniceanu” din Iași, unde a activat ca profesor și decan; conferențiar la Secția Patrimoniu Cultural din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași; director (1975-1987) al Liceului de Artă „Octav Băncilă” din Iași (n. 1935)

– 2021: A murit Carmen Veronica Steiciuc, poetă, publicistă, manager cultural şi teatrolog; managerul Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava (din 2015); a organizat şi coordonat Festivalul de teatru „Matei Vişniec”, un amplu festival internațional, care are loc la Suceava în luna mai; președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni; redactor-șef al revistei „Bucovina Literară” (n. 1968)

EVENIMENTE EXTERNE

– Maastricht, Țările de Jos: Sunt marcați 30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht

– Irlanda: Urmează să aibă loc un referendum privind referirea la femei în constituție

– Bletchley, Regatul Unit: Reuniune internațională privind inteligența artificială (1 – 2 nov.)

– Washington DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Derna, Libia: Conferință internațională organizată de autoritățile estice (nerecunoscute) cu privire la reconstrucția Dernei (1 – 2 nov.)

– Rabat: Începerea producției comerciale de canabis de către cooperativa Biocannat

– Cape Town, Africa de Sud: Verdict privind extrădarea lui Fulgence Kayishema, acuzat de genocid în Rwanda

– Kigali, Rwanda: Al 23-lea summit internațional al Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (1 – 3 nov.)

– Tokyo: Toyota – rezultate din al doilea trimestru 2023/24

– Europa: Lansarea ofertei Disney+ cu publicitate în Franța și în Europa

– Paris: Săptămâna Jocurilor de la Paris (1 – 5 nov.)

– Berlin: Sunt marcați 10 ani de la recunoașterea de către Germania a unui al treilea gen, prima țară europeană care a oferit posibilitatea de a înregistra un sex nedeterminat pentru nou-născuți pe certificatul de naștere

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Conștientizare a Acromegaliei” este dedicată creșterii nivelului de informare și de înțelegere publică a unei tulburări hormonale rare, caracterizată prin producția crescută de hormon de creștere (hormon somatotrop) apărută după închiderea cartilajelor de creștere, acest exces de producție fiind în general rezultatul unor tumori benigne, numite adenoame, ale glandei hipofize. Excesul hormonului somatotrop crește producția factorului de creștere de tip insulinic-I în ficat și împreună determină creșterea diverselor țesuturi ale organismului

– „Ziua Internaţională a Veganilor”; sărbătorită din anul 1994 la iniţiativa The Vegan Society organizaţie care şi-a început activitatea pe 1 noiembrie 1944 în Anglia. Veganismul este considerat a fi atât o dietă, cât şi un stil de viaţă care caută excluderea folosirii oricărui produs de origine animală din alimentaţie, din îmbrăcăminte sau în orice alt scop

– Începutul revoluţiei antifranceze din Algeria – 1954, care va culmina cu proclamarea independenţei, la 1.VII.1962. Ziua naţională a Republicii Algeriene Democrate şi Populare

– Ziua naţională a statului insular Antigua şi Barbuda (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1981

– 1500, 1 (sau 3): S-a născut Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (m. 1571)

– 1636: S-a născut poetul şi criticul francez Nicolas Boileau-Despréaux; a sintetizat principiile clasicismului în literatura franceză (m. 1711)

– 1757: S-a născut sculptorul italian Antonio Canova, reprezentant de seamă al neoclasicismului în sculptura europeană (m. 1822)

– 1815: S-a născut medicul american Crawford Long; primul medic care a folosit pentru prima oară eterul ca anestezic (1842) (m. 1878)

– 1848: S-a născut pictorul naturalist francez Jules Bastien-Lepage (m. 1884) – 175 de ani

– 1849: S-a născut pictorul american William Merritt Chase; exponent de valoare al Impresionismului (m. 1916)

– 1871: S-a născut Stephen Crane, prozator, poet şi ziarist american (m. 1900)

– 1878: S-a născut juristul şi omul politic argentinian Carlos Saavedra Lamas, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1936 (m. 1959) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Hermann Broch, prozator şi eseist austriac, emigrat în SUA în 1938 (m. 1951)

– 1889: S-a născut Philip Noel-Baker, politician şi diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1959 (m. 1982)

– 1902: S-a născut dirijorul german Eugen Jochum (m. 1987)

– 1903: S-a născut Jean Tardieu, artist, muzician poet şi autor dramatic francez (m. 1995) – 120 de ani

– 1903: A murit istoricul şi arheologul german Theodor Mommsen, specialist în istoria romană, pe care a studiat-o sub toate aspectele, pe baza datelor oferite de izvoarele epigrafice şi numismatice; Premiul Nobel pentru literatură pe 1902 („pentru cel mai mare maestru în viaţă al timpului nostru în arta redării istoriei, luând în considerare mai cu seamă monumentala <Istorie romană>”); membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (n. 1817) – 120 de ani

– 1907: A murit Alfred Jarry, poet, romancier şi dramaturg francez; prin piesa sa „Ubu roi” (Ubu rege), jucată la 10.XII.1896, se situează printre precursorii „teatrului absurdului” (n. 1873)

– 1921: S-a născut scriitorul italian Mario Rigoni Stern (m. 2008)

– 1923: S-a născut soprana spaniolă Victoria de Los Angeles (m. 2005) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actorul italian Riccardo Garrone; cunoscut în Italia ca unul dintre marii protagonişti ai filmului de comedie (m. 2016)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul rus Dmitri Aleksandrovici Bașkirov (m. 2021)

– 1935: S-a născut Edward Wadie Said, activist politic, teoretician al literaturii, critic literar, profesor palestinian american; unul dintre cei mai vehemenți apărători ai drepturilor poporului palestinian și susținători ai creării unui stat Palestinian independent (m. 2003)

– 1942: S-a născut actriţa americană Marcia Wallace (m. 2013)

– 1943: S-a născut Salvatore Adamo, muzician, compozitor şi interpret belgian – 80 de ani

– 1944: A murit istoricul francez Charles Diehl, fondator al şcolii franceze de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1859)

– 1947: S-a născut compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (m. 2021)

– 1950: S-a născut Robert Betts Laughlin, fizician și profesor american; Premiul Nobel pentru fizică în 1998, împreună cu Horst Störmer și Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic cu sarcină fracționară

– 1951: S-a născut Ronald (Nathan) Bell (cunoscut şi după numele său musulman Khalis Bayyan), compozitor, cântăreț, producător și saxofonist american; membru cofondator al trupei de jazz-funk şi de funk „Kool and the Gang” (m. 2020)

– 1972: A murit Ezra Pound, poet şi critic literar american, fondatorul imagismului (n. 1885)

– 1982: A murit regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (n. 1894)

– 1993: A murit medicul şi biochimistul american de origine spaniolă Severo Ochoa de Albornoz, laureat al Premiului pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1959, împreună cu Arthur Kornberg (n. 1905) – 30 de ani

– 1999: A murit actorul japonez de film Minoru Chiaki (unul dintre interpreţii celebrului film „Cei şapte samurai” al lui Akira Kurosawa) (n. 1917)

– 2006: A murit scriitorul american William Styron (n. 1925)

– 2008: A murit oceanograful şi inginerul elvețian Jacques Piccard, exploratorul adâncurilor marine; a realizat, alături de tatăl său, mai multe tipuri de submersibile, în perioada 1948-1955, pentru explorarea şi cercetarea adâncurilor maritime; au realizat și primul submarin pentru pasageri; la 23 ianuarie 1960 a stabilit, împreună cu Don Walsh, un record de adâncime: 10.916 metri, în Groapa Marianelor; a înfiinţat, în 1970, Fundaţia pentru Studiul şi Protecţia Mărilor şi Lacurilor; a fost un militant pentru protejarea ecosistemului marin (n. 1922, la Bruxelles) – 15 ani

– 2011: A murit compozitorul francez de jazz André Hodéir (n. 1921)

– 2017: A murit Vladimir Makanin, prozator şi scenarist rus, considerat un maestru al literaturii contemporane din țara sa (n. 1937)

– 2020: A murit compozitorul, saxofonistul și profesorul spaniol Pedro Iturralde, una dintre cele mai importante figuri ale jazzului spaniol; a fost pionier al fuziunii jazz-flamenco (n. 1929)

– 2021: A murit psihiatrul, psihoterapeutul și profesorul universitar american Aaron T. Beck; unul dintre „cei mai influenți psihoterapeuți ai tuturor timpurilor”, care se numără între cei 10 profesioniști importanți care au format psihiatria americană modernă; este părintele „Psihoterapiei cognitive“ (cognitiv-comportamentală), o abordare dezvoltată în anii ’60 ai secolului trecut, care a revoluţionat psihiatria, și care este astăzi cea mai practicată formă de psihoterapie din lume; munca sa a transformat înțelegerea și tratamentul multor afecțiuni psihiatrice, inclusiv depresia, comportamentul suicidar, anxietatea generalizată, atacurile de panică și tulburările de alimentație (n. 1921)

– 2021: A murit pianistul brazilian Nelson Freire, unul dintre cei mai mari ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX; colaborator apropiat al pianistei argentiniene Martha Argerich (n. 1944)

Calendarul zilei – 31 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 31 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 31 octombrie 2023, 14:31

S-a întâmplat într-o zi de 31 octombrie

* Cu 506 ani în urmă (1517) începea Reforma promovată de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii Luterano-Protestante. La această dată el a afişat, pe uşa bisericii din Wittenberg, 95 de teze care atacau direct papalitatea. Prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi

* Acum 482 de ani (1541) avea loc dezvelirea, cu mult fast, a picturii de pe peretele altarului din Capela Sixtină cu tema „Judecății de Apoi”, realizarea acesteia fiindu-i comandată lui Michelangelo Buonarroti de Papa Clement al VII-lea în anul 1534. Inaugurarea a trezit sentimente contradictorii în rândul celor prezenți, unii fiind impresionați de tabloul apocaliptic, care îl înfățișează în centru pe Iisus Hristos cu mama sa și toți Sfinții, judecându-i pe morți, alții, rămânând indignați de goliciunea personajelor. Artistul a fost învinuit de imoralitate, obscenitate și blasfemie. S-a organizat chiar o campanie („Campania frunzelor de viță”) pentru acoperirea „goliciunilor”, acțiune care a avut loc după moartea lui Michelangelo (1564) și a fost executată de unul din ajutoarele sale, Daniele da Volterra, în anul 1565. Cu ocazia lucrărilor de restaurare din anii ’90, aspectul original a fost refăcut în cea mai mare parte

* Cu 152 de ani în urmă (1871) avea loc inaugurarea Uzinei de gaz aerian de la Filaret, din Bucureşti, construită sub conducerea arhitectului francez Paul Gottreau (cel care a construit şi Biblioteca Centrală Universitară, ca şi clădirea CEC-ului din Bucureşti). Uzina de Gaz Filaret a asigurat introducerea sistemului de iluminat stradal, prin intermediul felinarelor cu gaz aerian (785 de felinare în 1871). În 1880, uzina a devenit „Compagnie du gaz de Bucarest“, care în 1906 s-a transformat în „Societatea generală de gaz şi electricitate din Bucureşti“ funcţionând astfel până în anul 1946 (31.X./12.XI)

* Acum 103 ani (1920) apărea Legea privind înfiinţarea Şcolilor Române de Studii Superioare la Paris şi Roma, cu trei Secţii: cea a studiilor de istorie şi filologie, Secţia pentru continuarea studiilor universitare de specialitate, pentru acele discipline care nu se predau în România şi Secţia pentru cultivarea artelor. Stagiul era de un an, cu posibilitatea de prelungire în funcţie de rezultate. Prin Decretul din 14.XII.1921, Nicolae Iorga a fost numit director al Şcolii Române din Paris, iar Vasile Pârvan, al Şcolii Române din Roma

* În urmă cu 12 ani (2011), într-o zi de 31 octombrie, se atingea pragul de 7 miliarde de oameni pe Pământ, în Filipine. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804. În următorii 38 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011. În anul 2021 populația globului pământesc a fost estimată la aproximativ 8 miliarde de oameni, mai exact 7.899.935.770, însă numărul populației crește în fiecare secundă, numai în acest an având loc peste 110 milioane de nașteri

* În urmă cu 8 ani (2015) a avut loc prăbuşirea, în peninsula Sinai din Egipt, a unui avion Airbus A321-200, aparținând companiei ruse Metrojet, accident în urma căruia au murit 224 de persoane. Președintele rus Vladimir Putin a decretat ziua de 1 noiembrie 2015 zi de doliu național, administrația aeroportului din Sharm el-Sheikh precizând că toți pasagerii și membrii echipajului avionului prăbușit erau cetățeni ruşi

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Arhivelor Naţionale”; domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Arhivele Statului din Ţara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), au fost înfiinţate la Bucureşti, la 1/13 mai 1831, iar la 1/13 ianuarie 1832 au fost înfiinţate, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, aflate în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei). NOTĂ: La 9 iunie este „Ziua internaţională a arhivelor” (constituirea, în 1948, a Consiliului Internaţional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestei organizaţii cu prilejul congresului de la Florenţa din 1956. Arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând, alături de muzee şi biblioteci, la conservarea memoriei colective

– 1828: A murit Constantin Caracaş, medic, tipograf şi editor; a contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinei româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Muntenia; este unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Bucureşti; tot aici a înfiinţat şi prima tipografie laică din Ţara Românească, în 1817 (n. 1773) – 195 de ani

– 1881: S-a născut Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist; fondator al revistei „Sburătorul” (1919) şi al cenaclului cu acelaşi nume; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1943)

– 1908: S-a născut Ilariu Dobridor (pseudonimul lui Constantin Iliescu Cioroianu), poet şi ziarist (a făcut publicistică pe teme culturale şi politice de extremă dreaptă) (m. 1968) – 115 ani

– 1910: S-a născut pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (m. 2014)

– 1920: S-a născut Henri Wald, filosof şi eseist; studii şi lucrări de logică, teoria cunoaşterii şi semantică (m. 2002)

– 1926: S-a născut Dan Hatmanu, pictor, grafician și profesor (m. 2018)

– 1936: S-a născut artistul, acrobatul şi comicul de circ Siminică (numele real Simion Avram); considerat cel mai celebru comic al artei Circului românesc (m. 2018)

– 1953: A murit scriitorul Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; autor al „Isprăvilor lui Păcală” (1894), operă care îl consacră în literatura română (n. 1856) – 70 de ani

– 1960: A murit filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1888)

– 1961: S-a născut Bogdan Chirieac, ziarist, analist politic, om de afaceri

– 1972: A murit Onisifor Ghibu, pedagog (considerat unul dintre fondatorii pedagogiei româneşti), memorialist, publicist şi om politic transilvănean (intensă activitate pentru înfăptuirea statului unitar român; a înfiinţat „România nouă”, primul ziar de propagandă pentru unirea politică a tuturor românilor); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1883)

– 2005: A murit jurnalista Mihaela Cristea, realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română timp de peste trei decenii (n. 1946)

– 2006: A murit Dan Beizadea, instrumentist, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (n. 1933)

– 2012: A murit Gheorghe Mincă, profesor, poet, ziarist, traducător, eseist, epigramist (n. 1942)

– 2014: A murit poetul Grişa Gherghei (numele la naştere: Herş Segal) (n. 1936)

– 2019: A murit soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (n. 1936)

– 2021: A murit Aurel Vainer, doctor în economie, fost președinte al Federației Comunităților Evreiești din România (2005-2020) și președinte de onoare din 2020, ce a avut o contribuție esențială la dezvoltarea vieții evreiești din România, la conservarea moştenirii iudaice, la îmbunătăţirea dialogului interreligios și consolidarea legăturilor româno-israeliene; a fost deputat (2004-2016); a făcut parte din conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (1990-2005); a fost membru în Comitetul Director al Asociaţiei Române de Marketing (1996-2004); a publicat numeroase studii şi articole pe teme economice, precum şi cărţi de comerţ interior şi de marketing (n. 1932)

– 2021: A murit jurnalistul Doru Dinu Glăvan, corespondent o viaţă al Radioului public pentru Caraş-Severin, cronicar sportiv şi președinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 2012); din iniţiativa sa a luat fiinţă, în 1995, la Reşiţa, Fundaţia Radio Caraş-Severin, devenită, din 8 august 1996, Radio România Reşiţa, post public local al Societăţii Române de Radiodifuziune, al cărui director a fost 17 ani (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nairobi: Regele Charles și Regina Camilla ai Marii Britanii vor călători în Kenya pentru o vizită de stat (31 oct. – 3 nov.)

– Madrid: Moştenitoarea tronului Spaniei, prinţesa Leonor, va jura credinţă Constituţiei ţării sale în cadrul unei ceremonii organizate cu ocazia majoratului ei în faţa celor două camere ale Parlamentului din Madrid. Începând de la această dată, prinţesa de Asturia va avea, din punct de vedere constituţional, capacitatea de a-şi exercita atribuţiunile în fruntea statului spaniol şi a armatelor acestuia, atunci când va trebui să îi succeadă tatălui ei, regele Felipe al VI-lea

– Pretoria, Africa de Sud: Vizita președintelui iranian Ebrahim Raisi

– Oslo, Norvegia: Reuniunea prim-miniștrilor nord-europeni în cadrul Consiliului Nordic pentru a discuta despre securitate, durabilitate și cooperare regională (31 oct. – 1 nov.)

• Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, susține un discurs la Consiliul Nordic

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la PIB-ul din zona euro al treilea trimestru (prima estimare) și inflația din octombrie în zona euro, prima estimare

– Washington DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (31 oct. – 1 nov.)

– Londra: BP – rezultate din trimestrul 3

– Rio de Janeiro, Brazilia: Petrobras – rezultate din trimestrul 3

Aniversări – Comemorări

– „Sărbătoarea de Halloween”; în Marea Britanie şi în Irlanda, obiceiurile populare legate de sărbătoarea religioasă catolică „Toţi Sfinţii” (care se prăznuieşte la 1 noiembrie) şi de seara din ajunul acesteia „All Hallows Eve” (Ajunul tuturor sfinţilor), au fost influenţate de o veche sărbătoare celtică – ajunul Anului Nou celtic şi anglo-saxon (31 octombrie); sărbătoare laică mai ales pentru copii, populară în SUA şi ţările anglo-saxone (în această „seară a vrăjitoarelor”, copii mascaţi în personaje „horror” colindă pe la casele oamenilor şi sunt răsplătiţi cu bomboane, covrigi sau nuci, pentru a alunga spiritele rele ale fantomelor; adulţii se întâlnesc în diverse localuri sau cluburi, care, pentru o noapte, se transformă în adevărate spaţii ale magiei); de câţiva ani „Halloween” se sărbătoreşte şi în România

– „Ziua Mondială a Economisirii”, eveniment creat pentru a crește nivelul de conștientizare și educare a publicului în legătură cu importanța economisirii atât individual, cât și din perspectiva asigurării stabilității sistemului financiar în ansamblu. Această zi a fost marcată pentru prima dată la 31 octombrie 1924, fiind instituită de participanții la primul Congres Internațional de Economii, organizat de Asociația Băncilor de Economii la Milano, Italia

– „Ziua Internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996 (miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre)

– „Ziua Mondială a Oraşelor”, stabilită la 31.X.2014 de Programul Naţiunilor Unite pentru Aşezări Umane (ONU-Habitat); se sărbătoreşte pentru a promova urbanizarea sustenabilă. NOTĂ: Există şi „Ziua mondială a oraşelor înfrăţite”, care se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii aprilie

– 1291: S-a născut compozitorul francez Philippe de Vitry (m. 1361)

– 1632: A fost botezat pictorul olandez Jan Vermeer (m. 1675)

– 1760: S-a născut pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (m. 1849)

– 1768: A murit compozitorul italian Francesco Maria Veracini (n. 1690) – 255 de ani

– 1795: S-a născut poetul romantic englez John Keats (m. 1821)

– 1815: S-a născut Karl Weierstrass, matematician german, unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor analitice de variabilă complexă (m. 1897)

– 1835: S-a născut chimistul german Adolf von Baeyer; a realizat sinteza acidului barbituric (1864); Premiul Nobel pentru chimie în 1905 (m. 1917)

– 1896: S-a născut dirijorul portughez Pedro de Freitas Branco (m. 1963)

– 1902: S-a născut Carlos Drummond de Andrade, poet, traducător şi jurnalist brazilian; considerat cel mai important poet al secolului al XX-lea din Brazilia (m. 1987)

– 1920: S-a născut (la Berlin) Helmut Newton, renumit fotograf australian (de origine evreiască), considerat unul dintre pionierii fotografiei mondiale; este cunoscut, în special, pentru imaginile sale alb-negru, reprezentând nuduri de femei (m. 2004)

– 1920: S-a născut scriitorul britanic Dick Francis, autor de romane poliţiste (m. 2010)

– 1922: S-a născut Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil; a deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (m. 2012)

– 1925: S-a născut Sir John Anthony Pople, matematician şi chimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie în 1998, împreună cu Walter Kohn, pentru dezvoltarea unor metode computaționale în chimia cuantică (m. 2004)

– 1925: A murit Max Linder (nume real: Gabriel-Maximilien Leuvielle), actor şi regizor de film francez (n. 1883)

– 1926: A murit Harry Houdini (născut Ehrich Weiss), magician american de origine evreo-ungară, actor şi producător de film (n. 1874)

– 1929: S-a născut actorul şi producătorul italian Bud Spencer (nume real: Carlo Pedersoli), celebru pentru rolul personajului Piedone; în tinereţe a fost înotător profesionist de succes (m. 2016)

– 1935: S-a născut Ronald (Ron) Lewis Graham, matematician și profesor american; „unul dintre principalii arhitecți ai dezvoltării matematicii discrete în întreaga lume”, conform American Mathematical Society (m. 2020)

– 1939: S-a născut Serge Fauchereau, critic literar și de artă, curator și profesor francez, cunoscut pentru studiile sale despre cei mai importanți pictori și sculptori ai modernității

– 1939: A murit psihanalistul, scriitorul, profesorul și terapeutul austriac Otto Rank (n. 1884)

– 1942: S-a născut actorul american David Ogden Stiers (m. 2018)

– 1943: A murit (la New York) regizorul german de teatru Max Reinhardt; animator şi conducător al mai multor teatre din Berlin şi Viena; unul dintre fondatorii Festivalului de la Salzburg (n. 1873) – 80 de ani

– 1950: S-a născut John Candy, comic și actor canadian (m. 1994)

– 1950: S-a născut arhitecta britanică de origine irakiană Zaha Hadid; prima femeie care a primit în 2004 premiul Pritzker (considerat drept Nobel-ul pentru arhitectură) şi prima femeie care a câştigat prestigioasa medalie de aur regală pentru arhitectură în 2015; a fost supranumită „regina curbei” întrucât prefera utilizarea contururilor sinuoase în multe dintre clădirile sale (m. 2016)

– 1961: S-a născut Peter Jackson, regizor, producător şi scenarist neo-zeelandez

– 1963: S-a născut actorul american Rob Schneider – 60 de ani

– 1967: S-a născut Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (m. 2020)

– 1984: A murit (asasinată, de către extremiştii sikh) Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (n. 1917)

– 1989: A murit compozitorul elveţian Conrad Beck (n. 1901)

– 1993: A murit regizorul italian de film Federico Fellini, unul dintre maeştrii cinematografiei mondiale (n. 1920) – 30 de ani

– 1995: A murit Alan Bush, compozitor, dirijor şi pianist britanic (n. 1900)

– 1996: A murit Marcel Carné, regizor, scenarist şi actor francez de film (n. 1906)

– 2002: A murit actorul italian de film Raf Valone (n. 1916)

– 2016: A murit actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (n. 1915)

– 2016: A murit sculptorul italian Silvio Gazzaniga, cel care a realizat trofeul Cupei Mondiale la fotbal (n. 1921)

– 2020: A murit actorul, regizorul şi producătorul scoţian Sir Sean Connery (nume real: Thomas Connery), o legendă a cinematografiei mondiale, erou inegalabil al unor filme nemuritoare (n. 1930)

Calendarul zilei – 30 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 30 octombrie 2023, 13:41

S-a întâmplat într-o zi de 30 octombrie

* Acum 299 de ani (1724) era încheiată construcţia Bisericii Stavropoleos din Bucureşti, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din perioada fanariotă. Aşezământul a fost construit de arhimandritul grec Ioanichie Stavropoleanul, în timpul celei de-a doua domnii în Ţara Românească a lui Nicolae Mavrocordat (1719-1730). Din construcţia iniţială a incintei mănăstirii s-a păstrat numai biserica, celelalte clădiri fiind rezultatul unui vast proiect de restaurare şi construcţie început, în 1897, după planurile arhitectului Ion Mincu

* La data de 30 octombrie 1863, în urmă cu exact 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite, semna actul de înfiinţare a Şcolii Superioare de Litere, care a devenit, în anul imediat următor, Facultatea de Litere şi Filozofie, unul dintre primele nuclee ale Universităţii din Bucureşti (1864). Instituţia, al cărei prim decan a fost latinistul August Treboniu Laurian, preşedinte al Academiei Române, a adus laolaltă principalele domenii umaniste: filologia, filozofia şi istoria. Din anul 1874, facultatea îşi diversifică oferta de cursuri (arheologie, filologie comparată, psihologie), iar începând cu 1877 se formează catedrele corespondente, coordonate de personalităţi ale timpului, printre care Alexandru Odobescu, Grigore Tocilescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lor li se adaugă în timp, cu contribuţii majore la dezvoltarea facultăţii şi a ofertei de conferinţe şi de cursuri, Mihail Dragomirescu, Ovid Densusianu, Tache Papahagi, Titu Maiorescu, Constantin Dimitrescu-Iaşi, Ioan Bogdan, Lazăr Şăineanu, Nicolae Iorga, Vasile Pîrvan, Simion Mehedinţi, Ioan Bianu (preşedinte al Academiei Române), Alexandru Rosetti, Nicolae Cartojan, Ştefan Ciobanu, I. A. Candrea, Petre P. Negulescu, Constantin C. Giurescu, Ramiro Ortiz şi numeroşi alţii. Începând cu 1899, sunt înfiinţate seminarele specializate, apoi institute de cercetare şi reviste ştiinţifice, pentru ca, din 1905, facultatea să acorde şi doctorate. În anul 1892, se pun bazele primei biblioteci specializate, iar în 1907, se deschide biblioteca facultăţii, cu un fond bogat de carte

* Cu 93 de ani în urmă (1930) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Ciuleandra”, prima ecranizare după Liviu Rebreanu, realizată în două versiuni de regizorul german Martin Berger; primul film sonor vorbit în limba română

* Cu celebra replică „Marţienii au invadat Pământul”, rostită, într-o zi de 30 octombrie 1938, acum 85 de ani, în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării

* În urmă cu 76 de ani (1947) reprezentanţi din 23 de state semnau, la Geneva, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), intrat în vigoare la 11.I.1948. La data de 12.XII.1995, GATT şi-a încetat existenţa, funcţiile sale fiind preluate în întregime de OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului, intrată în funcţiune la 1.I.1996

* În urmă cu 69 de ani (1954) avea loc premiera, la Bucureşti, a operetei „Lăsaţi-mă să cânt”, de Gherase Dendrino

* Acum 62 de ani (1961) URSS a detonat cea mai puternică bombă nucleară din istorie – „Bomba Ţarului”, aşa cum este cunoscut testul nuclear sovietic efectuat deasupra arhipeleagului Novaia Zemlea, aflat în Oceanul Arctic, care a produs o explozie de 50-58 megatone, de 3300 de ori mai puternică decât cea produsă de bomba de la Hiroshima, a spart ferestre la o distanţă de 560 de mile (peste 900 de kilometri)

* Cu 52 de ani în urmă (1971) avea loc accidentul ecologic de la Certej, judeţul Hunedoara, când digul iazului de decantare aflat la marginea localităţii s-a rupt, iar nămolul toxic s-a revărsat peste un cartier întreg. Nămolul cu cianuri şi steril s-a prăvălit peste cartierul muncitoresc şi a distrus şase blocuri, un cămin de nefamilişti, peste 20 de gospodării, o popicărie şi alte construcţii care urmau să facă din Certej unul dintre orăşelele de seamă ale epocii comuniste. Avalanşa de steril toxic a ucis 89 de oameni şi a rănit alţi 76, potrivit Procuraturii judeţene, care a anchetat timp de doi ani împrejurările dezastrului

* Se împlinesc 40 de ani (1983) de când se încheiau lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973) a avut loc la 26 mai 1984. Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a.). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice; la data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama)

* Sunt marcaţi 40 de ani de când, în cadrul unei ceremonii solemne, care a avut loc în Piaţa „Sf. Petru” din Roma, a fost beatificat, de Papa Ioan Paul al II-lea, călugărul franciscan Ieremia Valahul (n. 1556 – m. 1625), primul fericit român ridicat la „cinstea altarelor”. În Calendarul Romano-Catolic Fericitul Ieremia Valahul este sărbătorit la data de 8 mai. Papa Ioan Paul al II-lea îl descria pe Fericitul Ieremia ca fiind „un fiu al României, a acelei nobile naţiuni care poartă în limbă şi în nume amprenta Romei”

* Acum 32 de ani (1991), în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie, a avut loc Conferința de la Madrid, prima conferință pe tema păcii din Orientul Mijlociu, găzduită de Spania și co-sponsorizată de Statele Unite și Uniunea Sovietică. A fost o încercare a comunității internaționale de a reînvia procesul de pace israeliano-palestinian prin negocieri, implicând Israelul și palestinienii, precum și țările arabe, inclusiv Iordania, Libanul și Siria. La 3 noiembrie, conferința a fost urmată de negocieri bilaterale între Israel și, respectiv, delegația comună iordaniană-palestiniană, Liban și Siria. Întâlnirile bilaterale ulterioare au avut loc la Washington din 9 decembrie 1991. La 28 ianuarie 1992, la Moscova au început negocieri multilaterale privind cooperarea regională, la care au participat Israel, delegația iordaniană-palestiniană și comunitatea internațională, dar fără Liban și Siria

* Acum 29 de ani (1994) la Casa Radio, s-a desfăşurat, între 30 octombrie şi 6 noiembrie, prima ediţie a Târgului „Gaudeamus – Carte de învăţătură”, cel dintâi târg specializat pe carte educaţională din România. Organizatori: Societatea Română de Radiodifuziune, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării, Societatea Euromedia (între anii 1994 şi 1997) şi editurile All (între anii 1994 şi 2000). Din 1998 printre organizatori se numără şi Romexpo S.A.. În anul 2000, Caravana Gaudeamus a debutat la Cluj-Napoca. S-au adăugat în 2002 – Craiova, în 2003 – Târgu Mureş şi în 2007 – Sibiu. Începând cu anul 2009 Caravana cuprinde patru târguri organizate la Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa-Mamaia, iar din 2014 s-a adăugat şi Oradea. Din 2001, Târgul Gaudeamus a devenit internaţional

* În urmă cu 12 ani (2011) avea loc proclamarea canonizării Sf. Ierarh Simeon Ştefan, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 24 aprilie). Aceasta a avut loc la Catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia, la eveniment fiind prezenţi, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Simion Ştefan a fost Arhiepiscop şi Mitropolit al Bălgradului, al Vadului şi al Maramuraşului, precum şi peste toată ţara Ardealului din 1643 până în 1656. În timpul păstoririi sale s-a tipărit Noul Testament zis „de la Bălgrad”, prima traducere românească integrală (1648)

* Acum 8 ani (2015) avea loc tragedia din clubul bucureştean Colectiv, unde, în urma unui incendiu izbucnit la sediul din Str. Tăbăcarilor nr. 7, într-o fostă hală a fabricii Pionierul, 64 de persoane au decedat. Incendiul s-a declanşat în timpul unui concert gratuit al trupei „Goodbye to Gravity”, care lansa un nou album, numit „Mantras of War”. În afară de cele 26 de persoane decedate în incinta clubului şi de una care a murit în drum spre spital, în faza iniţială au fost identificate alte 186 de persoane rănite, din care 146 au fost spitalizate. În săptămânile de după incendiu au decedat alte 37 de persoane. A fost cel mai grav incendiu dintr-un club din România şi cel mai grav accident din ţară după anul 1989, depăşind, după numărul de decese, accidentul aviatic de la Baloteşti din 1995, în care au murit 60 de persoane. Amploarea evenimentului a determinat Ministerul de Interne să instituie Planul roşu de intervenţie, iar Guvernul României a decretat trei zile de doliu naţional. De asemenea, au avut loc ample manifestaţii de protest în Bucureşti şi în ţară, în urma cărora premierul Victor Ponta şi-a prezentat demisia. NOTĂ: Începând din 2019 în această zi este marcată „Ziua pacientului cu arsuri”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pacientului cu Arsuri”, marcată, începând din 2019, pentru conștientizarea problemelor «marilor arși», încă nerezolvate în România; proiectul a fost iniţiat de Asociația Colectiv GTG 3010, formată din răniţi şi din rude ale celor decedaţi în urma tragediei de la Clubul Colectiv din 30 octombrie 2015, în urma căreia 64 de persoane au murit și alte 163 au fost rănite – „cel mai grav incendiu din România dintr-un club de noapte și cel mai grav accident din țară după anul 1989”

– „Ziua Relaţiilor Publice Militare”; la 30 octombrie 1993 ( – 30 de ani), în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, Secţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), înfiinţată la sfârşitul lunii octombrie 1991, s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia Informare şi Relaţii Publice

– 1789: S-a născut (la Viena) compozitoarea, pianista şi cântăreaţa Elena Asachi (născută Teyber), soţia cărturarului moldovean Gheorghe Asachi (m. 1877)

– 1858: S-a născut scriitorul Duiliu Zamfirescu, unul dintre întemeietorii romanului românesc modern; a fost și diplomat și om de stat; membru titular al Academiei Române din 1908 (m. 1922) – 165 de ani

– 1902: S-a născut (la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova) medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1921: S-a născut juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 2006)

– 1922: S-a născut Iancu Ţucărman, inginer agronom, supravieţuitor al „trenurilor morţii” din timpul Pogromului de la Iaşi din al Doilea Război Mondial (m. 2021)

– 1943: S-a născut fizicianul Horia Scutaru-Ungureanu; contribuţii în fizica teoretică, mecanica cuantică, teoria sistemelor cu simetrii dinamice şi a particulelor elementare; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 2014) – 80 de ani

– 1944: S-a născut compozitorul și profesorul Marcel Dragomir; redactor principal la Secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române între anii 1984 şi 1994 (m. 2015). NOTĂ: Conform spuselor compozitorului, data reală de naştere este 28 octombrie („Data mea de naştere este 28 octombrie, dar am fost înregistrat pe 30; 28 era sâmbătă şi mai era şi vreme de război, în 1944. Primăria nu lucra decât atunci când se putea”)

– 1954: S-a născut Mihai Măniuţiu, regizor de teatru, scenarist, prozator şi eseist, manager al Teatrului Național Cluj-Napoca

– 1955: A murit Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician; fondatorul şcolii sociologice din Bucureşti; a conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului satului” din Bucureşti; a făcut parte din primul Consiliu de Administraţie al Radiodifuziunii (1928) prezidat de prof. Dragomir Hurmuzescu, în anii următori (1929 – 1932) fiind preşedinte al Consiliului şi al Comitetului de Direcţie; în această calitate, s-a implicat direct în realizarea „Universităţii Radio” pe care a susţinut-o cu autoritatea sa intelectuală şi administrativă, aceasta urmând să devină o veritabilă tribună a marilor idei ale vremii; membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte (1923-1925; 1943-1944) şi preşedinte (1944-1946) al acestui for (n. 1880)

– 1955: A murit Agricola Cardaş, biolog, agronom şi publicist; este creatorul învăţământului mediu de zootehnie şi al Centrului Universitar de Zootehnie în Moldova, la Iaşi (n. 1883)

– 1959: S-a născut cantautorul Marius Baţu; s-a remarcat în lumea muzicii folk româneşti în 1977, când a înfiinţat, alături de Eugen Baboi, grupul „Poesis”

– 1971: A murit medicul şi profesorul Valeriu (Lucian) Bologa; contribuţii la istoria medicinii româneşti şi universale; fondatorul şcolii de istoria medicinii din Cluj-Napoca (n. 1892)

– 1974: A murit Elena Piru, istoric literar; experimentată cercetătoare a arhivelor şi colecţiilor de manuscrise, a contribuit substanţial la alcătuirea fondului arhivistic al Institutului de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti (n. 1919)

– 1976: S-a născut interpretul de muzică uşoară Călin Geambaşu

– 1976: A murit Barbu Solacolu; poet, dramaturg, memorialist şi traducător (n. 1897)

– 1978: A murit medicul Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România; fondator şi director al Centrului de asistenţă a cardiacilor (ASCAR) din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892) – 45 de ani

– 1989: A murit traducătoarea Frida Papadache; remarcată pentru versiunile româneşti ale unor scriitori americani clasici şi moderni (Twain, Dreiser, Steinbeck), şi, mai ales, pentru primele traduceri româneşti din Joyce (n. 1905)

– 1991: A murit Ionel Budişteanu, violonist, dirijor şi compozitor de muzică populară (n. 1919)

– 1994: A murit Nicholas Georgescu-Roegen, economist, matematician, statistician şi pedagog american de origine română; considerat „economistul mileniului III”; părintele teoriei bioeconomice, teorie care prezintă un mod revoluţionar de a vedea economia; este primul şi practic singurul economist de la Malthus încoace care a pus în mod serios problema economiei speciei umane într-un context ecologic global, adică la scară planetară; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1906)

– 2013: A murit arhitecta Anca Petrescu, cea care a proiectat „Casa Republicii” (actualmente Palatul Parlamentului) din Bucureşti, cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume (ca suprafaţă) (n. 1949) – 10 ani

– 2016: A murit ÎPS Iustinian Chira (prenumele la naştere: Ioan), arhiepiscopul onorific al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului (din 2009); 17 ani a slujit ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, apoi 20 ani ca episcop al Maramureşului şi Sătmarului (până în 2009); timp de aproape 30 de ani a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Ana – Rohia (n. 1921)

– 2016: A murit actriţa Iosefina Stoia, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova (n. 1935)

– 2017: A murit Mircea Drăgan, regizor de film şi scenarist (n. 1932)

– 2020: A murit medicul Dan Gabriel Mogoş, unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi din Oltenia şi nu numai, profesor la Facultatea de Medicină din Craiova, fost director al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, în perioada 2005-2008; a practicat peste 15000 de intervenții chirurgicale; a avut competențe în chirurgie laparoscopică, chirurgie oncologică, chirurgie vasculară, management medical; în 2003, împreună cu soţia şi cei doi băieţi ai săi, medici, a înfiinţat Societatea Mogoş Med, prima Clinică Privată de Chirurgie din Oltenia cu spitalizare continuă (n. 1948)

– 2021: A murit Petre Sbârcea, unul dintre cei mai importanți dirijori români din a doua jumătate a secolului XX, profesor universitar; a fost dirijor (1957-1976) și director (1991-2000) al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca și director (1976-1990) și dirijor principal (1976-2012) al Filarmonicii de Stat din Sibiu (n. 1931, înregistrat în 14.I.1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Vizita oficială a președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola (30 – 31 oct.)

– New York: Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, susține un discurs în fața Consiliului de Securitate

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Orientul Mijlociu

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Reuniune ministerială premergătoare conferinței COP28 (30 – 31 oct.)

– Singapore: Prim-ministrul malaysian Anwar bin Ibrahim se va afla într-o vizită la Singapore, cu ocazia organizării evenimentului Leaders’ Retreat, pentru a discuta și a finaliza detaliile operaționale pentru o zonă economică specială (SEZ) Johor-Singapore

– Moscova: Opozanții ruși întemnițați fac greva foamei de o zi

– Lyngby, Danemarca: Începe procesul pentru fostul șef al serviciilor de informații militare daneze Lars Findsen, acuzat de scurgere de informații clasificate

– Londra: Rezultatele trimestrului 3 ale HSBC

– New York: McDonald’s – rezultate din al treilea trimestru

– Los Angeles: Judecătorul din California, Jeffrey Ferguson, se prezintă în instanță sub acuzația că și-a împușcat în stare de ebrietate soția cu unul dintre cele 47 de pistoale ale sale

– Cape Town, Africa de Sud: Ediția a 30-a a competiției Operalia creată de Placido Domingo în 1993 pentru a descoperi noi talente în operă (30 oct. – 5 nov.)

– Los Angeles: Premiera mondială a filmului lui Bradley Cooper, „Maestro”, la AFI Fest

– Paris: Fotbal – Gala de decernare a Balonului de Aur 2023 – la Théâtre du Châtelet

– Paris: Tenis – Turneul ATP Masters 1000 de la Paris (30 oct. – 5 nov.)

– Franța: Tenis – Turneul WTA Masters WTA de final de sezon (30 oct. – 6 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Prevenire a Gripei”, marcată din 2013 (- 10 ani), a fost stabilită la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia asupra riscurilor pe care le implică infestarea cu virusul gripal şi importanţa vaccinării

– 1624: S-a născut scriitorul francez Paul Pellisson (m. 1693)

– 1751: S-a născut Richard (Brinsley) Sheridan, dramaturg şi om politic englez de origine irlandeză (m. 1816)

– 1821, 30.X/11.XI: S-a născut Feodor Dostoievski, unul din cei mai importanţi scriitori ruşi (m. 1881)

– 1823: A murit Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (n. 1743) – 200 de ani

– 1839: S-a născut pictorul francez de origine engleză Alfred Sisley, unul dintre creatorii impresionismului francez (m. 1899)

– 1861: S-a născut sculptorul francez Émile Antoine Bourdelle (m. 1929)

– 1871: S-a născut Paul (Ambroise) Valéry, poet şi eseist francez (m. 1945)

– 1885: S-a născut Ezra Pound, poet şi critic literar american; reprezentant de marcă al modernismului literar al secolului al XX-lea (m. 1972, în Italia)

– 1894: S-a născut Peter Warlock (pseudonimul lui Philip Arnold Heseltine), compozitor, critic muzical și editor britanic (m. 1930)

– 1894: S-a născut Jean Rostand, biolog și filosof francez (m. 1977)

– 1895: S-a născut bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină în 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); la presiunile guvernului nazist, doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul (m. 1964)

– 1910: A murit omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în bătăliile de la Magenta şi Solferino – 1859); Premiul Nobel pentru pace în 1901, împreună cu francezul Frédéric Passy (n. 1828). NOTĂ: La 8 mai (ziua de naştere a lui Henry Dunant) se marchează, anual, „Ziua mondială a Crucii Roşii”

– 1914: S-a născut actriţa britanică Anna Wing (m. 2013)

– 1919: S-a născut (în Polonia) David Werdyger, cântăreţ american; considerat unul dintre pionierii muzicii evreiești din secolul al XX-lea (m. 2014)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi scenarista franceză Juliette Benzoni, supranumită „regina romanului istoric” (m. 2016)

– 1928: S-a născut Daniel Nathans, microbiolog american de origine rusă; Premiul Nobel pentru Medicină în 1978, împreună cu Hamilton O. Smith (tot din SUA) şi cu elveţianul Werner Arber, pentru cercetările în domeniul ADN-ului (m. 1999) – 95 de ani

– 1929: S-a născut actriţa argentiniană Olga Zubarry (m. 2012)

– 1930: S-a născut Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (m. 2002)

– 1932: S-a născut regizorul francez de film Louis Malle, care şi-a început cariera sub auspiciile „Noului val francez” (m. 1995)

– 1937: S-a născut Claude Lelouch, regizor de film, scenarist, actor şi producător francez

– 1938: S-a născut actorul american de film Ed Lauter (Edward Matthew Lauter) (m. 2013) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Leland H. Hartwell, om de știință american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2001, împreună cu Sir Paul M. Nurse și R. Timothy Hunt, pentru descoperirea regulatorilor cheie a ciclului celular

– 1941: S-a născut fizicianul german Theodor Wolfgang Hänsch; laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2005, împreună cu John Lewis Hall, pentru contribuţiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica „pieptenele de frecvenţă optică” (instrument cu care se pot face măsurări precise la diferite frecvenţe ale luminii vizibile şi arată ca un pieptene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012

– 1953: A murit compozitorul ungar Imre (Emmerich) Kálmán (n. 1882) – 70 de ani

– 1960: S-a născut fotbalistul şi antrenorul argentinian Diego Armando Maradona; considerat de mulți specialişti ca fiind cel mai mare fotbalist al tuturor timpurilor, împărţind cu Pele titlul de „Jucătorul Secolului XX”, decernat de F.I.F.A. – Federația Internațională de Fotbal Asociație (m. 2020)

– 1966: S-a născut politicianul croat Zoran Milanović, președinte al Croației (din 19 februarie 2020); fost premier între anii 2011-2016

– 1975: A murit fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru fizică pe 1925; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1887)

– 1992: Au murit (într-un accident rutier în România) Doina Aldea Teodorovici (n. 1958) şi Ion Aldea Teodorovici (n. 1954), cantautori din Republica Moldova; au militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România

– 2002: A murit Juan Antonio Bardem, regizor de film şi scenarist spaniol (n. 1922)

– 2003: A murit tenorul italian Franco Bonisolli (n. 1937) – 20 de ani

– 2009: A murit antropologul francez de origine belgiană Claude Lévi-Strauss; a analizat miturile, raporturile de rudenie din societăţile primitive, a explicat formarea şi evoluţia deprinderilor în cadrul relaţiilor sociale; reprezentant al structuralismului (n. 1908)

– 2010: A murit scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (n. 1927)

– 2014: A murit Constantin Tănase, jurnalist, publicist şi scriitor din Republica Moldova; luptător neobosit pentru cauza naţională în Republica Moldova, pentru limba română şi pentru adevărul istoric (n. 1949)

– 2017: A murit sculptorița franceză Clara Halter (n. 1942)

Calendarul zilei – 29 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 30 octombrie 2023, 13:41

S-a întâmplat într-o zi de 29 octombrie

* Se împlinesc 335 de ani (1688) de când urca în scaunul Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu (după moartea lui Şerban Cantacuzino). Timp de un sfert de veac el a reuşit, pe plan extern, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic. Domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei: s-au zidit biserici şi mănăstiri, creându-se şi dezvoltându-se aşa-numitul „stil brâncovenesc”, s-au deschis şcoli de toate gradele, s-au tipărit cărţi în diferite limbi, au fost sprijiniţi şi încurajaţi oamenii de carte, s-au acordat ajutoare materiale multor aşezăminte bisericeşti ortodoxe căzute sub dominaţie otomană. A fost ucis de turci, la 15/26 august 1714, la Constantinopol (împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache). Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Martiri Brâncoveni fiind prăznuiţi la 16 august. NOTĂ: Site-ul http://basilica.ro/domnul-martir-ctitor-de-cultura-romaneasca-13812.html menţionează ca dată a urcării pe tron 28 octombrie 1688

* Acum 209 ani (1814), era lansat, la New York, „USS Fulton”, primul vas de război cu aburi, proiectat de Robert Fulton

* Sunt marcați 160 de ani (1863) de când era creat Comitetul Internaţional de Ajutor al Răniţilor, precursor al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii de astăzi. În perioada 26-29 octombrie 1863, s-a desfăşurat la Geneva, din iniţiativa omului de afaceri elveţian Henry Dunant (1828 – 1910), o conferinţă internaţională, cu scopul de a dezvolta măsurile pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale de pe câmpurile de luptă, printre rezoluţiile finale ale conferinţei adoptate la 29 octombrie 1863, numărându-se şi fondarea Comitetului mai sus menţionat, cu sediul la Geneva, instituţie umanitară independentă care a pus bazele Mişcării de Cruce Roşie. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Pace în anii 1917, 1944 şi 1963

* Acum 76 de ani (1947) a avut loc, la Bucureşti, procesul înscenat conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc – Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi principalilor lor colaboratori, arestaţi în vara aceluiaşi an, odată cu înscenarea de la Tămădău (din 14 iulie), care a constituit pretextul dizolvării PNŢ (la 29 iulie). Iuliu Maniu, în vârstă de 75 de ani, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, comutată la temniţă grea pe viaţă, iar Ion Mihalache, la temniţă grea pe viaţă (deţinut izolat într-o celulă până la sfârşitul vieţii) (29.X – 11.XI)

* Cu 67 de ani în urmă (1956) Israelul, alături de Franţa şi Marea Britanie, a declanşat războiul (eşuat) împotriva Egiptului. Motivul a fost naţionalizarea Canalului de Suez (la 26 iulie acelaşi an) de către Egipt (conflictul a durat până la 26 noiembrie 1956)

* În urmă cu 54 de ani (1969), la această dată, era stabilită prima legătură între două computere aflate la distanță unul de altul, prin ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net), predecesorul Internetului. Transmiterea trunchiată a „călătorit” cu aproximativ 400 km (643 kilometri) între Universitatea din California, Los Angeles, şi Institutul de cercetare Stanford. ARPAnet-ul era o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce lucrau pentru ARPA, un departament de cercetare din cadrul Pentagonului. Şi mai important, aceasta a fost una dintre primele mari teste ale unei idei radicale pe atunci: conexiunea bilaterală a reţelei între două computere

* Se împlinesc 20 de ani (2003) de când intra în vigoare Legea 429/2003 de revizuire a Constituţiei din 1991, odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului din 18-19 octombrie 2003. Prima Constituţie de după Revoluţia din decembrie 1989 a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendumul naţional de la 8 decembrie 1991

* Cu 19 ani în urmă (2004) era semnat, la Roma, Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, adoptat de Consiliul European la Bruxelles, la 17-18 iunie 2004. Uniunea Europeană a păşit, astfel, spre un nou statut, depăşind formal încadrarea în categoria organizaţiilor internaţionale, deoarece noul Tratat conferă construcţiei comunitare cadrul juridic unitar pentru exercitarea unor competenţe ce ţin mai degrabă de esenţa statului federal: monedă unică, buget provenit şi din resurse proprii (există, însă, şi contribuţii naţionale), control integrat la frontiere, o serie de politici comune decise şi gestionate direct de la Bruxelles, o politică externă comună (cu limitele ei), înfiinţarea parchetului european, a jandarmeriei europene, a poliţiei europene de frontieră, precum şi atribuţii, deocamdată embrionare, în domenii ca apărarea şi securitatea. Numit de unii «Constituţie», iar de alţii «Tratat constituţional», documentul semnat la 29 octombrie 2004 este rezultatul unui lung proces care a început cu Declaraţia de la Laeken, din decembrie 2001, a continuat în cadrul Convenţiei privind viitorul Europei (28 februarie 2002 – 10 iulie 2003) şi a fost finalizat de Conferinţa interguvernamentală a statelor membre UE (4 octombrie 2003 – 18 iunie 2004)

* Acum 12 ani (2011) avea loc proclamarea canonizării Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei (cu zi de pomenire la 30 noiembrie). Aceasta a avut loc în Catedrala Mitropolitană din Sibiu, eveniment la care, alături de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au fost prezenţi şi Preafericitul Teodoros al II-lea, Patriarhul Alexandriei şi al întregii Africi, şi Înalt Preasfinţitul Hrisostom, Mitropolit de Patras. Andrei Şaguna (de origine aromână) s-a născut la 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809 stil nou) în Mişcolţ, Ungaria şi a trecut la Domnul la 16/28 iunie 1873, în Sibiu. A fost mitropolit al Ardealului între 1864 şi 1873. A fost un militant al restaurării vechii Mitropolii a Transilvaniei, a organizat învăţământul elementar şi mediu din Transilvania şi l-a pus sub îndrumarea Bisericii. El a fost preşedintele Marii Adunări Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împaratului şi, apoi, guvernului din Pesta

* În urmă cu 11 ani (2012) uraganul Sandy, considerat cel mai periculos din ultimii 100 de ani în SUA, a lovit Coasta de Est a Statelor Unite ale Americii. Cel puţin 200 de persoane din Caraibe, Bahamas, SUA şi Canada au fost ucise de devastatorul fenomen, iar aproximativ 8 milioane de americani au fost afectaţi, pagubele materiale totale ridicându-se la circa 50 de miliarde de dolari. Sandy s-a dezvoltat dintr-un val tropical alungit din Marea Caraibelor de vest la 22 octombrie 2012, depăşind pagubele provocate de uraganele Katrina din 2005 şi Irene din 2011. În septembrie 2017, SUA a fost lovită de un alt uragan, Irma, un ciclon tropical apărut deasupra Atlanticului, considerat cel mai intens din ultimii 10 ani. A ajuns pe coasta Floridei ca uragan de categoria 3. În total, în țările afectate, uraganul a produs pagube de peste 30 de miliarde de dolari

* Cu doar 3 ani în urmă (2020) a avut loc atacul terorist cu armă albă de la biserica Notre-Dame din orașul francez Nisa. Trei oameni au murit, dintre care unul decapitat, după ce un bărbat înarmat cu un cuțit i-a atacat în catedrala din centrul orașului. Autorul atacului, un tunisian de 21 de ani, a fost rănit de polițiști și transportat la spital, cazul fiind preluat de Parchetul antiterorism. Atacul a avut loc într-un context tensionat pentru Franța, după decapitarea profesorului de istorie Samuel Paty și după valul de proteste pe care l-a stârnit președintele Emmanuel Macron în unele state musulmane prin angajamentul său de a lupta pentru valorile laice ale republicii și împotriva „separatismului islamist”

Aniversări – Comemorări

– Se revine la timpul legal român (GMT+2); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României orarul de vară, corelat cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2023 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 26 martie. NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei, dar nu toate statele membre au luat o decizie în acest sens

– „Ziua Autorității Electorale Permanente”, instituită prin Ordinul 993/2019 al Autorității Electorale Permanente; la 29 octombrie 2003 a fost adoptată în Parlament Legea de revizuire a Constituţiei din 1991, prin care s-a stabilit înfiinţarea acestei instituţii administrative autonome, cu personalitate juridică şi cu competenţă generală în materie electorală, care are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie – 20 de ani

– „Ziua Ceferiştilor” în România (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii octombrie)

– 1727: A murit Ioan Giurgiu Patachi, episcop, între anii 1723 şi 1727, al Episcopiei Române Unite de Făgăraş (n. 1681)

– 1875: S-a născut (la Eastwell Park, Anglia) regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915 (m. 1938, la Sinaia)

– 1875: S-a născut botanistul Iuliu Prodan; importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1880: S-a născut Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1956)

– 1880: S-a născut Augustin Bena, compozitor, dirijor, preot şi profesor; preocupări privind recuperarea folclorului muzical românesc (m. 1962)

– 1902: S-a născut actriţa Silvia Dumitrescu-Timică (m. 1999)

– 1905: S-a născut botanista Alice Săvulescu; cercetări în domeniile microbiologiei şi patologiei vegetale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1970)

– 1918: S-a născut Ştefan Baciu, poet, eseist, ziarist, memorialist, traducător, profesor, diplomat şi critic de artă român din diaspora (după peregrinările în Europa şi America Latină s-a stabilit în Hawaii) (m. 1993) – 105 ani

– 1924: S-a născut medicul şi profesorul Ioan Haulică; majoritatea cercetărilor sale, cuprinse în peste 250 de lucrări, se referă la sistemul nervos vegetativ; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2010)

– 1930: S-a născut Radu Cosaşu (pseudonimul lui Oscar Rohrlich), prozator, scenarist, critic de film şi publicist; unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele (m. 2023)

– 1939: S-a născut Petru Stoianov, compozitor, muzicolog şi profesor universitar doctor

– 1942: S-a născut sculptorul, plasticianul și fotograful Doru Covrig; stabilit în Franţa, din 1982 (m. 2022)

– 1947: S-a născut artistul plastic Alexandru Chira; a realizat ansamblul monumental „De-semne spre cer, pentru ploaie şi curcubeu”, de la Tăuşeni, judeţul Cluj, considerat de critica de specialitate ca fiind cea mai importantă lucrare contemporană de această factură din România (m. 2011)

– 1956: S-a născut Iulian-Gabriel Bîrsan, inginer, cercetător științific și profesor universitar, fost rector al Universității „Dunărea de Jos” din Galați (m. 2022)

– 1959: A murit medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (n. 1879)

– 1969: A murit pictoriţa și profesoara Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa; una dintre promotoarele artei feminine românești; a scris şi memorii; soţia sculptorului Frederic Storck (n. 1879)

– 1975: A murit Nicholas (Nicolae) Pillat, diplomat de carieră (aflat la post în Franţa în anii celui de-al doilea război mondial), memorialist, animator cinematografic, stabilit în Franţa imediat după război; frate cu poetul Ion Pillat (n. 1893)

– 1985: A murit inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei; lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare; a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1992: A murit (la Paris) Alexandru Stark, reporter radio şi tv., scenarist şi publicist (n. 1931)

– 1996: A murit Constantin Crişan, critic şi istoric literar (n. 1939)

– 2000: A murit artistul decorator Dionisie Popa (n. 1938)

– 2003: A murit inginerul Virgil Petrovici, specialist în problemele iluminării pentru film şi televiziune; doctor în istoria şi teoria teatrului şi filmului; a lucrat la TVR (n. 1935) – 20 de ani

– 2009: A murit părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici români contemporani (n. 1929)

– 2018: A murit Nicolae Dumitru Vlădulescu, artist plastic și poet; lider al mişcării revoluţionare din 21 şi 22 Decembrie 1989 de la Reşiţa (n. 1949) – 5 ani

– 2018: A murit István Bessenyei, actor, regizor și director de teatru maghiar din România (n. 1955) – 5 ani

– 2019: A murit Mihai Constantinescu, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți și compozitori de muzică ușoară; autor a zeci de șlagăre care au rămas în memoria mai multor generații; a apărut în numeroase emisiuni de divertisment și spectacole de televiziune (n. 1946)

– 2019: A murit Maşa Dinescu, traducătoare de literatură și dramaturgie rusă; soţia poetului Mircea Dinescu (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sultanatul Oman: Alegeri legislative

– Columbia: Alegeri regionale și locale

– Istanbul: Manifestări de marcare a 100 de ani de la proclamarea Republicii Turcia, al cărei președinte a devenit reformatorul Kemal Ataturk

– Madrid: Manifestație de protest la apelul extremei drepte împotriva amnistiei cerute de separatiștii catalani

– Buriram, Thailanda: MotoGP – Marele Premiu al Thailandei, cursa finală

– Ciudad de Mexico: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Mexicului, cursa finală

– Manchester, Regatul Unit: Fotbal – Campionatul Angliei: Manchester United – Manchester City

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Accidentului Vascular cerebral” („Stroke-ului”); pe 29 octombrie 2010, Organizaţia Mondială de Stroke (WSO) şi membrii din întreaga lume au lansat campania „1 din 6” (în lume 1 din 6 oameni va suferi un „stroke” pe parcursul vieţii); potrivit unei informări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, accidentul vascular cerebral este o boală care afectează anual peste 15 milioane de oameni în întreaga lume şi răpeşte câte o viaţă la fiecare 6 secunde

– „Ziua Internaţională a Internetului”, celebrată pentru prima dată în 1999, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a lansării acestui „instrument” de comunicare (la 29.X.1969 un grup de cercetători americani în domeniul computerelor reuşea să transmită un mesaj de pe un ordinator pe altul) (Jurnalul Naţional 29.X.2003). NOTĂ: România a intrat în era internetului în 1999, domeniul „.ro” fiind pentru prima dată alocat unui computer din cadrul ICI – Institutul pentru Cercetări în Informatică

– „Ziua Mondială a Psoriazisului”, se marchează anual începând din 2004, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Psoriazis; la nivel mondial, peste 125 milioane de persoane suferă de psoriazis/artrită psoriazică. Psoriazisul reprezintă o afecţiune cronică severă, inflamatorie şi proliferativă, determinată genetic. Cauzele nu sunt pe deplin elucidate, dar se cunosc o serie de factori declanşatori implicaţi precum: stresul (stările conflictuale, depresia), traumatismele, factori ambientali, infecţiile, anumite medicamente

– „Duminica Reformei” (sau „Festivalul Reformei”, „Ziua Reformei”) este o sărbătoare religioasă ţinută în mod particular de Lutherani şi de cîteva comunităţi de Biserici Reformate în amintirea zilei de 31 octombrie 1517 (zi care marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii luterano-protestante). Până în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 octombrie, indiferent de ziua săptămînii în care se întîmpla să fie. Astăzi data festivalului a fost modificată astfel încît să fie în duminica din sau înainte de 31 octombrie şi Ziua Tuturor Sfinţilor a fost mutată în duminica din sau după 1 noiembrie

– Turcia se proclamă republică/1923 (- 100 de ani); Mustafa Kemal Atatürk (1881-1938) devine primul preşedinte al Republicii Turcia. Ziua naţională

– 1783: A murit Jean le Rond D’Alembert, filosof iluminist francez şi matematician (unele dintre teoremele sale şi-au găsit aplicaţii imediate în astronomie şi fizică); coeditor, împreună cu Denis Diderot, al ”Enciclopediei franceze” (n. 1717) – 240 de ani

– 1880: S-a născut (în Ucraina) fizicianul și profesorul rus Abram Fiodorovici Ioffe; considerat „părintele fizicii sovietice”; cercetări în domeniile electromagnetismului, cristalografiei și a radiației; a inițiat crearea institutelor fizico-tehnice, în special la Harkov și Dnipro, a creat școala științifică recunoscută în întreaga lume (m. 1960)

– 1882: S-a născut scriitorul francez Jean Giraudoux (m. 1944)

– 1898: S-a născut compozitorul francez Emmanuel Bondeville (m. 1987) – 125 de ani

– 1910: S-a născut Sir Alfred Julius Ayer, filosof britanic; a dezvoltat, în scrierile sale, trăsăturile fundamentale ale pozitivismului (m. 1989)

– 1911: A murit Joseph Pulitzer, jurnalist şi editor american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; a revoluţionat jurnalismul american; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (n. 1847, în Ungaria)

– 1914: S-a născut Preafericitul Părinte Maxim (numele la naștere: Marin Naidenov Minkov), fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare, mitropolit al Sofiei (4 iulie 1971 – 6 noiembrie 2012) (m. 2012)

– 1916: S-a născut fotograful american (George Allen) Slim Aarons; pentru mai bine de cinci decenii, el a fotografiat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii (m. 2006)

– 1920: S-a născut Baruj Benacerraf, medic și profesor american de origine venezueleană; specializat în imunogenetică, a descoperit și inaugurat studiul factorilor genetici în reglarea activității celulelor imunitare; Premiul Nobel pentru medicină în 1980, împreună cu Jean Dausset și George D. Snell (m. 2011)

– 1923: S-a născut chimistul, nuvelistul şi dramaturgul austriac Carl Djerassi, unul dintre creatorii pilulei contraceptive (lansată în 1960); a contribuit, de asemenea, la obţinerea prin sinteză a cortizonului (m. 2015) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (m. 1998)

– 1924: A murit scriitoarea americană de literatură pentru copii Frances Eliza Burnett (n. 1849, în Marea Britanie)

– 1925: S-a născut actorul britanic Robert Hardy (m. 2017)

– 1926: S-a născut tenorul canadian Jon Vickers (m. 2015)

– 1933: A murit pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (n. 1867) – 90 de ani

– 1935: S-a născut fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară; studii privind prezicerea/semnalarea unor noi moduri de dezintegrare radioactivă naturală a nucleelor grele; a jucat un rol de seamă în cooperarea ştiinţifică germano-română; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (m. 2016)

– 1935: S-a născut regizorul de filme de animaţie, producătorul şi scenaristul japonez Isao Takahata; cofondator al studioului de animaţie „Ghibli” (în 1985); cunoscut în special pentru pelicula „The Grave of the Fireflies” (m. 2018)

– 1937: A murit Élie Faure, istoric de artă şi eseist francez (n. 1873). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 31.X.1937

– 1938: S-a născut Ellen Johnson Sirleaf, om politic liberian, fost preşedinte al ţării în perioada 2006-2018; laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2011, pentru „lupta nonviolentă pentru siguranţa femeilor şi pentru dreptul femeilor de a participa deplin la făurirea păcii” – 85 de ani

– 1943: S-a născut actriţa britanică Margaret Nolan (m. 2020) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Peter Green, chitarist și co-fondator (împreună cu bateristul Mick Fleetwood, la Londra, în 1967) al grupului britanic Fleetwood Mac (m. 2020)

– 1947: S-a născut Richard (Stephen) Dreyfuss, actor, producător, scenarist și regizor american

– 1949: A murit Georg Iwanowitsch Gurdjieff, autor, filosof, coregraf şi compozitor greco-armean, stabilit în Franţa (n. 1866)

– 1956: S-a născut Kazuyo Sejima, arhitecta japoneză; a creat unele dintre cele mai memorabile muzee și clădiri publice din Japonia, Europa și America de Nord, împreună cu arhitectul Ryue Nishizawa, în calitate de parteneri fondatori ai firmei SANAA

– 1971: S-a născut actriţa americană Winona Ryder

– 1971: A murit biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru chimie pe 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1965) (n. 1902)

– 1981: A murit Georges Brassens, poet, cântăreț și compozitor francez (n. 1921)

– 2003: A murit tenorul italian Franco Corelli (n. 1921) – 20 de ani

– 2009: A murit Bei Shizhang, biofizician și educator chinez (n. 1903)

– 2011: A murit Robert Lamoureux, actor, regizor, scenarist, dramaturg, poet şi compozitor francez; considerat timp de o jumătate de secol „regele comediei franceze” (n. 1920)

– 2012: A murit Valentin Mândâcanu, traducător, publicist şi lingvist din Republica Moldova; rămas în memorie drept unul dintre promotorii limbii române şi autor al eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în 1988, care a impulsionat lupta pentru revenirea la alfabetul latin în Basarabia; participant activ al Mişcării de Eliberare Naţionale din Basarabia (n. 1930)

– 2013: A murit Graham William Stark actor, comediant, regizor și fotograf englez (n. 1922) – 10 ani

Calendarul zilei – 28 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 30 octombrie 2023, 13:41

S-a întâmplat într-o zi de 28 octombrie

* Cu 1711 ani în urmă (312) a avut loc Bătălia de la Podul Milvius (Podul şoimului) (azi Ponte Milvio, lângă Roma), între împăraţii romani Constantin I şi Maxentius. Atunci împăratul Constantin a avut celebra viziune relatată de istoricul Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa „Vita Constantini”, precum şi de apologetul creştin Lactantius: „în ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o Cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: in hoc signo vinces = prin acest semn vei învinge” (Lactantius, „De mortibus persecutorum”, 48, 5). Noaptea, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte. Evenimentul relatat în cele două lucrări constituie actul prin care s-a explicat convertirea lui Constantin cel Mare la creştinism. Constantin a câştigat bătălia, a pus capăt Tetrarhiei şi a devenit conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul bătăliei

* În urmă cu 531 de ani (1492) avea loc sfinţirea Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău, ridicată în incinta Curţii domneşti, de Ştefan cel Mare şi Sfânt. Este primul monument moldovenesc cu pictură exterioară datând din vremea lui Petru Rareş

* Acum 137 de ani (1886) avea loc dezvelirea statuii „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Dăruită naţiunii americane (la 4.VII.1884) de Franţa, ca semn de preţuire, statuia, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, este instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York (la 15.X.1924 Miss Liberty a fost declarată monument al SUA)

* Congresul american vota, în urmă cu 104 ani (1919), fără a ţine seama de veto-ul preşedintelui Woodrow Wilson (n. 1856 – m. 1924), în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de „Legea Volstead” care, împreună cu cel de-al 28-lea amendament al Constituţiei SUA şi legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată şi agitată epocă a istoriei SUA cunoscută drept „Perioada Prohibiţiei”. Se interzicea cetăţenilor americani fabricarea, vinderea, schimbarea pe alte mărfuri, transportul şi furnizarea de băuturi cu conţinut de alcool mai mare de 0,5%. Prohibiţia a avut, însă, efecte pe care nimeni nu le anticipase. Legea a rămas în vigoare până la 16 ianuarie 1920

* Cu 103 ani în urmă (1920) s-a încheiat, la Paris, un Tratat între România, pe de-o parte, şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de cealaltă parte, privind recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. Tratatul a fost ratificat de toţi semnatarii, cu excepţia Japoniei. La data de 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritate absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă)

* Acum 101 ani, în urma Marșului asupra Romei (22 – 29 oct.) organizat de Benito Mussolini (n. 1883 – m. 1945), împreună cu adepții săi, regele Italiei, Victor-Emmanuel al III-lea, a acceptat să-i încredințeze liderului fascist formarea unui guvern de coaliție, la 28 octombrie 1922. Procesul de acaparare a puterii de către fascism era practic încheiat. Italia a devenit un stat totalitar, în care mijloacele de comunicare în masă erau cenzurate, partidele și sindicatele erau interzise, întreaga viață politică gravitând în jurul Partidului Fascist, proclamat partid unic, și a conducătorului său, „Il Duce”. În teritoriu, partidul era susținut de organizațiile paramilitare ale Cămășilor Negre și Balillas (ale adolescenților)

* Acum 97 de ani (1926) era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 94 de ani (1929), într-o zi de 28 octombrie, la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisie de la Ateneul Român, de la Festivalul cehoslovac, organizat cu prilejul Zilei naţionale a Cehoslovaciei

* Cu 64 de ani în urmă (1959) apărea Decretul nr. 410, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, care prevedea desfiinţarea unor mănăstiri şi a asociaţiilor religioase, precum şi scoaterea din monahism a mai multor călugări. Aplicarea acestui decret, între anii 1959 şi 1964, prin forţă şi ameninţări, a constituit o perioadă de doliu pentru monahismul românesc şi pentru Biserică: 92 de mănăstiri au fost desfiinţate, închise ori folosite în scopuri sociale şi în jur de 4.700 de călugări şi monahi au fost scoşi din mănăstiri. La începutul anului 1958 ministrul de interne Alexandru Drăghici propunea desfiinţarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar, interzicerea înfiinţării de noi mănăstiri, ca şi limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Drăghici s-au regăsit şi în Decretul nr. 410/1959

* În urmă cu 61 de ani (1962) liderul sovietic, Nikita Hruşciov, ordona retragerea rachetelor din Cuba, încheindu-se astfel criza dintre URSS şi SUA

* Acum 46 de ani (1977) Marea Adunare Naţională adoptă o lege prin care li se interzicea românilor folosirea apelativelor de „domnule”, „doamnă”, „domnişoară” în relaţiile de muncă şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşă” sau „cetăţean”, „cetăţeană”

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de când Parlamentul European ratifica în sesiune plenară, la Strasbourg, Acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene

* În urmă cu 23 de ani (2000) s-au desfăşurat primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de ONU. În februarie 2008 Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, iar la 10 octombrie 2008, 52 din 192 de state membre a Naţiunilor Unite au recunoscut oficial Republica Kosovo. La data de 2 martie 2020: 97 din 193 (50%) de state membre ONU, 22 din 27 (81%) de state membre Uniunii Europene și 24 din 28 (86%) de state membre NATO au recunoscut Republica Kosovo. Serbia refuză să-i recunoască independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfinţii Simon şi Iuda (Tadeu), Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1688: A murit Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti (1678-1688); partizan al politicii antiotomane; cu toate că a participat, alături de turci, la asediul Vienei (1683), a acordat sprijin asediaţilor, cărora le erau furnizate informaţii despre armata otomană; a iniţiat tipărirea „Bibliei” în limba română (1688) (n. 1640) – 335 de ani. NOTĂ: Textul acestei prime traduceri, numită şi „Biblia de la Bucureşti”, a fost definitivat de un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu, la 10/20.XI.1688

– 1867: S-a născut George N. Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); creatorul unei importante şcoli veterinare româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1958)

– 1913: S-a născut compozitorul, pianistul şi pedagogul Radu Negreanu (m. 2003) – 110 ani

– 1920: S-a născut (la Cahul, azi în R. Moldova, într-o familie de colonişti germani) Andrei Ciurunga (pseudonimul lui Robert Eisenbraun, cunoscut și ca Robert Cahuleanu), unul din marii poeţi ai temniţelor comuniste; deţinut politic între anii 1950 şi 1964 (m. 2004)

– 1923: S-a născut criticul şi istoricul literar Mihail Petroveanu; între anii 1948 şi 1952 a fost redactor la Redacţia literară a Radiodifuziunii Române; soţul poetei Veronica Porumbacu (m. 1977) – 100 de ani

– 1924: A murit actorul francez de origine română Eduard de Max (numele real: Eduard Alexandru Max); a lucrat exclusiv în cinematografia franceză; considerat unul dintre cei mai de seamă tragedieni ai timpului său (n. 1869, la Iaşi)

– 1928: S-a născut Ion Mihai Pacepa, fost general în Securitate și jurnalist; fost prim-adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a României comuniste şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică; în 1978 a dezertat, a cerut azil politic în SUA şi a colaborat cu serviciile secrete din SUA în diferite operaţiuni legate de blocul estic, jucând un rol excepțional „în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii”, contribuind la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu; a devenit cunoscut mai ales datorită cărţii „Orizonturi Roşii: Cronicile unui spion comunist”, publicată în 1987 (m. 2021) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (m. 2012)

– 1931: S-a născut actorul Ilarion Ciobanu (m. 2008)

– 1938: S-a născut Mircea Nicolae Rusu, critic, cercetător şi istoric literar – 85 de ani

– 1938: S-a născut Leonida Constantin Brezeanu, compozitor, etno-muzicolog şi dirijor (m. 2022) – 85 de ani

– 1952: A murit (în închisoarea de la Aiud) Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (n. 1904)

– 1960: A murit (la Kingston, SUA) Peter Neagoe, prozator şi pictor; stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913 (n. 1881)

– 1965: A murit pictorul Lucian Grigorescu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1967: S-a născut actriţa Alice Caracostea (m. 2017)

– 1971: S-a născut soprana Roxana Briban (m. 2010)

– 1974: A murit inginerul geolog Ion Panu-Huber; a elaborat teoria generală a proceselor de clasare şi concentrare gravitaţională a mineralelor; are meritul de a fi creat primul laborator din România de preparare a substanţelor minerale utile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)

– 1981: A murit Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf (a participat, în 1962, la o expediţie în Oceanul Indian); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1909)

– 1988: A murit Viaceslav Harnaj, inginer, profesor, fondatorul apiculturii moderne românești; a înființat primul combinat apicol din lume (n. 1917) – 35 de ani

– 1991: A murit chimistul Ilie G. Murgulescu; lucrări fundamentale în domeniul chimiei fizice; membru titular al Academiei Române din 1952, preşedinte al acestui for (1963-1966) (n. 1902)

– 2001: A murit pictorul Ion Popescu-Negreni (n. 1907)

– 2003: A murit soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (n. 1925) – 20 de ani

– 2005: A murit Ion Irimescu, cel mai important sculptor român al ultimei jumătăți de secol, profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1992; în 1975, „sculptorul de suflete”, cum a fost supranumit, a făcut oraşului Fălticeni o impresionantă donaţie (lucrări de sculptură, desene, schiţe, studii, o bibliotecă cu albume de artă românească şi universală), îmbogăţită mereu cu noi piese – găzduită în casa ce fusese cândva a boierului Alecu Botez Forăscu – constituindu-se Muzeul Ion Irimescu, care reprezintă cea mai bogată colecţie de autor din România (n. 1903)

– 2008: A murit Dina Cocea, actriţă, scriitoare, pedagog, unul dintre iniţiatorii modernizării teatrului românesc (n. 1912) – 15 ani

– 2021: A murit scriitorul Pavel Coruţ, fost ofițer de informații și contrainformații; a publicat peste 170 de cărți, romane de ficțiune, de istorie, de dragoste, motivaționale și poezii (n. 1949)

– 2021: A murit artistul plastic Marian Voinea (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Osaka, Japonia: Reuniunea miniștrilor comerțului din țările G7 (28 – 29 oct.)

– Provincia Chonburi, Thailanda: Festivalul de curse cu bivoli

– Taipei, Taiwan: Parada anuală Gay Pride

– Saint-Denis, Franţa: Finala Cupei Mondiale de Rugby

– Riad: Box – Tyson Fury luptă împotriva starului MMA, Francis Ngannou

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Animaţiei”, proclamată în 2002 de Asociaţia Internaţională a Filmului de Animaţie (ASIFA); această sărbătoare marchează prima proiecţie animată prezentată la 28 octombrie 1892, de Teatrul Optique la Muzeul Grevin din Paris; inventatorul francez Charles Émile Reynaud a şocat audienţa cu imagini desenate mişcătoare

– „Ziua Mondială a Judo-ului”; Federaţia Internaţională de Judo (IJF), organizaţie al cărei preşedinte este românul Marius Vizer, a ales ziua de 28 octombrie, data de naştere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sărbători judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative

– Republica Cehă: Sărbătoare naţională; proclamarea statului cehoslovac independent /1918 ( – 105 ani), la care se va alipi şi Slovacia, la 30.X.1918. Cehia şi Slovacia s-au separat, de comun acord, la 1.I.1993

– Sărbătoare Naţională în Grecia – „Ziua Demnităţii” sau „Ziua Marelui NU”, zi în care, în anul 1940, Benito Mussolini i-a dat un ultimatum premierului grec, Ioaniss Metaxas, de a permite trecerea trupelor italiene prin Grecia, altfel avea de înfruntat războiul. Premierul grec a răspuns printr-un categoric „Okhi” (NU). La nici două ore, Grecia era atacată, intrând astfel în cel de-Al Doilea Război Mondial. În următorul an, în luna mai, poporul s-a eliberat. De atunci, toată Grecia sărbătoreşte această zi, comemorând eroii căzuţi în lupta antifascistă. Se organizează parade militare şi manifestări cultural-artistice. Grecia mai sărbătoreşte şi o altă zi de însemnătate naţională, pe 25 martie, rememorând declanşarea războiului de independenţă din 1821 pentru eliberarea de sub dominaţia otomană

– 1585: S-a născut Cornelius Jansen, filosof şi teolog romano-catolic olandez, fondatorul jansenism-ului (curent social-religios catolic care exprima opoziţia unei părţi a burgheziei olandeze şi franceze faţă de iezuitism, preluând concepţia despre predestinare şi propovăduind o morală austeră) (m. 1638)

– 1703: A murit John Wallis, matematician şi teolog englez (n. 1616) – 320 de ani

– 1704: A murit John Locke, filosof şi om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate şi epistemologie (n. 1632)

– 1740: A murit Anna Ivanova Romanova, împărăteasa Rusiei (1730-1740) (n. 1693)

– 1818, 28.X/9.XI: S-a născut scriitorul rus Ivan Turgheniev (m. 1883) – 205 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 9 noiembrie 1818

– 1860: S-a născut japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (m. 1938)

– 1887: S-a născut filologul german Ernst Gamillscheg, specialist în filologie română; a întemeiat, la Berlin, Institutul de Filologie Română; membru corespondent străin al Academiei Române (1929) (m. 1971)

– 1899: A murit inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (n. 1854)

– 1900: A murit Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1823)

– 1909: S-a născut pictorul englez de origine irlandeză Francis Bacon (m. 1992)

– 1914: S-a născut Richard Laurence Millington Synge, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1952, împreună cu Archer J. P. Martin (m. 1994)

– 1914: S-a născut virusologul american Jonas Edward Salk; a preparat şi utilizat vaccinul antipoliomelitic, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (m. 1995)

– 1915: A murit fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1837)

– 1929: S-a născut actriţa britanică Joan Plowright (cunoscută și ca Baroneasa Olivier)

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul britanic de origine americană Carl Davis; Davis, ale cărui credite muzicale includ drama BBC „Pride and Prejudice” (Mândrie şi prejudecată) din 1995, a câştigat un BAFTA şi un premiu Ivor Novello pentru muzica sa pentru clasicul „The French Lieutenant’s Wife” (Iubita locotenentului francez) din 1981 (m. 2023)

– 1938: S-a născut Bernadette Lafont, actriţa franceză de teatru şi film (m. 2013) – 85 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 26.X.1938, iar altele la 25.X.1938

– 1938: S-a născut scriitoarea britanică de romane poliţiste Anne Perry (m. 2023) – 85 de ani

– 1939: S-a născut solistul şi pianistul american de jazz Andy Bey

– 1944: S-a născut actorul american Dennis Franz

– 1944: S-a născut Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (m. 1986)

– 1944: S-a născut actorul slovac Marian Labuda (m. 2018)

– 1949: A murit (într-un accident de avion) violonista franceză Ginette Neveu (n. 1919)

– 1955: S-a născut Bill Gates (William Henry Gates al III-lea), om de afaceri şi filantrop american, co-fondator (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation, producător mondial de computere şi componente soft (compania şi-a început activitatea în 1975)

– 1963: S-a născut Eros (Luciano Walter) Ramazzotti, interpret italian de muzică uşoară, compozitor şi textier – 60 de ani

– 1967: S-a născut actriţa şi producătoarea americană de film Julia Roberts

– 1969: S-a născut Ben Harper, cântăreţ, compozitor şi chitarist american

– 1969: A murit poetul rus Kornei Ciukovski (pseudonimul lui Nikolai Vasilievici Korneiciukov) (n. 1882)

– 1974: S-a născut, în San Juan – Puerto Rico, actorul american Joaquin Phoenix

– 1987: A murit scriitorul britanic John Braine; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (n. 1922)

– 1998: A murit James Goldman, dramaturg, scenarist şi libretist american (n. 1927) – 25 de ani

– 1998: A murit poetul britanic Ted Hughes (n. 1930) – 25 de ani

– 1999: A murit poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (n. 1902)

– 2005: A murit chimistul şi fizicianul american Richard E. Smalley; Premiul Nobel pentru chimie în 1996, alături de Robert F. Curl Jr. şi Sir Harold Kroto (n. 1943)

– 2013: A murit Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (n. 1927) – 10 ani

– 2018: A murit dirijorul australian Richard Gill, specializat în muzică de operă, de teatru, vocală şi corală; figură populară nu doar în cercurile admiratorilor muzicii clasice ci şi pentru eforturile sale de popularizare a muzicii clasice în rândul tuturor straturilor sociale (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit lingvistul şi lexicograful francez Alain Rey, unul dintre creatorii dicţionarelor „Le Robert” (n. 1928)

– 2022: A murit muzicianul american Jerry Lee Lewis, unul dintre pionierii stilului rock-and-roll; cunoscut pentru piese de mare succes, precum „Great Balls Of Fire”, „Breathless” şi „High School Confidential” (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 27 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 octombrie 2023, 05:05 / actualizat: 27 octombrie 2023, 10:10

S-a întâmplat într-o zi de 27 octombrie

* Cu 336 de ani în urmă (1687) avea loc semnarea Tratatului de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe și cetăți transilvănene să primească la iernat trupele imperiale, acesta fiind începutul pătrunderii austriece în Principatul Transilvaniei. În perioada următoare, în Transilvania au avut loc conflicte militare între armata habsburgică şi locuitorii celor 12 cetăţi. Prin Tratatul de la Blaj era recunoscută domnia ereditară a lui Mihai Apafi în Transilvania

* În urmă cu 228 de ani (1795) Spania și Statele Unite ale Americii au semnat Tratatul de la San Lorenzo, în virtutea căruia erau stabilite granițele de sud ale SUA la paralela 31, fapt ce a dat americanilor dreptul de a expedia mărfuri pe fluviul Mississippi fără a plăti taxe Spaniei. Tratatul lui Pinckney, cunoscut și ca Tratatul de la San Lorenzo, Tratatul de la Madrid sau Tratatul de prietenie, limite și navigație dintre Spania și Statele Unite stabilea, astfel, granițele dintre Statele Unite ale Americii și coloniile spaniole

* Cu 119 ani în urmă (1904) intra în funcţiune prima linie de metrou din New York. Primarul metropolei americane, George McClellan, a fost cel care a inaugurat linia de metrou, el aflându-se în prima garnitură de tren care a plecat din staţia City Hall. În timp, reţeaua de linii a devenit cea mai mare din SUA şi una dintre cele mai mari din lume

* Sunt marcaţi 105 ani (1918) de când Guvernul român adresa un ultimatum trupelor de ocupaţie, prin care le cerea să părăsească teritoriul României în 24 de ore (în timpul primei conflagraţii mondiale). În noaptea de 28 octombrie/10 noiembrie spre 29 octombrie /11 noiembrie, Armata română reîncepea operaţiunile militare împotriva Puterilor Centrale (27.X./9.XI)

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când era inaugurată, la Târgu Jiu, „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, celebră sculptură a lui Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii concepute şi executate de sculptorul român. Coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Denumirea ei originală a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când Gerhard Schröder (n. 1944) (până atunci prim-ministru al landului Saxonia Inferioară) era ales pentru prima dată cancelar al Germaniei, funcție pe care a deținut-o din 27 octombrie 1998 până în 22 noiembrie 2005. A fost precedat de Helmut Kohl (n. 1930 – m. 2017) și succedat de Angela Merkel (n. 1954). La data de 22 octombrie 2002, a fost reales cancelar de către Bundestag. La 21 martie 2004, a demisionat din fruntea partidului SPD, iar în noiembrie 2005, şi-a încheiat mandatul de cancelar al Germaniei, anunţând că nu doreşte să ocupe funcţia de vicecancelar, ca adjunct al Angelei Merkel

* În urmă cu 16 ani (2007) un sobor de înalţi ierarhi, în frunte cu PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat, în ziua sărbătoririi Cuviosului Dimitrie cel Nou, slujba de sfinţire a studiourilor „Trinitas TV” (primul post de televiziune al Bisericii Ortodoxe Române) şi „Radio Trinitas” din Bucureşti. Cele două studiouri, alături de studioul „Radio Trinitas” din Iaşi (inaugurat în aprilie 1998), fac parte din Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române care include, în prezent, cotidianul „Ziarul Lumina”, săptămânalul „Lumina de Duminică”, revista lunară „Vestitorul Ortodoxiei”, Agenţia de ştiri „Basilica” (din 16 iunie 2008) și Biroul de Presă și Relații Publice

* Sunt marcați 5 ani (2018) de la atacul armat asupra unei sinagogi din Pittsburgh, cel mai sângeros împotriva evreilor din istoria SUA, în urma căruia cel puțin 11 persoane au fost ucise şi altele rănite. Suspectul, un bărbat alb identificat sub numele de Robert Bowers, 46 de ani, s-a predat ulterior autorităţilor. Autorul atacului a fost condamnat la moarte în august 2023, de un juriu federal. Cei doisprezece membri ai juriului au votat în unanimitate în favoarea pedepsei capitale împotriva lui Robert Bowers. Acest şofer alb de camion a fost găsit vinovat de comiterea a 11 crime cu circumstanţe agravante pe 27 octombrie 2018 în sinagoga Tree of Life (Copacul Vieții) din Pittsburgh, în nord-estul Statelor Unite. Această condamnare ar trebui apoi să fie pronunţată oficial de un judecător federal. Cu toate acestea, întrucât Departamentul Justiţiei a instituit un moratoriu privind execuţiile federale, este posibil ca această pedeapsă să nu poată fi aplicată

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală din iulie 1774) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– „Ziua Sustenabilităţii în România” a fost stabilită prin Legea nr. 157/30.V.2023; conceptul de sustenabilitate are la bază faptul că resursele sunt finite și ar trebui utilizate în mod conservator și înțelept. Conform Declarației asupra Mediului și Dezvoltării de la Rio de Janeiro (1992), dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi; pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare. Inițiatorii acestei zile – Ambasada Sustenabilității în România – au ales marcarea ei în 27 octombrie, deoarece atunci a fost inaugurată celebra sculptură „Coloana fără de sfârșit” sau „Coloana infinitului” a lui Constantin Brâncuși, în care ei au văzut „un simbol puternic pentru gândirea românească sustenabilă”

– 1902: S-a născut arhitectul Ştefan Balş-Lupu, important reprezentant al şcolii româneşti de restaurare; la comanda Patriarhiei române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a.; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1910: S-a născut istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 1998)

– 1919: S-a născut Costin Murgescu, economist, jurist, gazetar, cercetător, diplomat; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1989)

– 1924: S-a născut interpreta de muzică populară Lucreția Ciobanu; supranumită „Doamna munților“, datorită abordării repertoriului păstoresc (m. 2015)

– 1925: S-a născut Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii, scriitor de literatură științifico-fantastică, actor și scenarist (m. 2010)

– 1927: S-a născut antrenorul de handbal Oprea Vlase, considerat unul dintre creatorii handbalului în 7; cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo Bucureşti a cucerit, printre altele, opt titluri naţionale şi Cupa Campionilor Europeni (1965); ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naţionale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 şi 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972 (m. 2011)

– 1934: S-a născut actriţa Sanda Toma (m. 2022)

– 1936: S-a născut soprana Niculina Cârstea

– 1936: S-a născut actorul Dumitru Furdui (m. 1998, la Paris, unde se stabilise)

– 1936: A murit Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (n. 1907)

– 1943: S-a născut poetul și matematicianul Aurel Buricea, membru al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (m. 2014)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi actriţa Mihaela Mihai (nume adevărat: Mihaela-Maria Neagu)

– 1962: S-a născut actriţa Teodora Mareş

– 1985: A murit prozatoarea Alice Botez (n. 1914)

– 1990: A murit regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (n. 1926)

– 1999: A murit compozitorul de muzică uşoară Dinu Giurgiu (n. 1943)

– 2014: A murit Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (n. 1955)

– 2015: A murit actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (n. 1924)

– 2016: A murit Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător şi muzicolog (n. 1936)

– 2021: A murit Daniela Sălăjan, expertă în conservare-restaurare pictură (n. 1967)

– 2022: A murit sculptorul şi scriitorul de limba germană Ingo Glass, șvab originar din Banat, stabilit la München, Germania; unul dintre „reprezentanții artei concrete și avangardist printre transavangardiști“ (n. 1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizia privind ratele

– Milano: Eni – rezultate din trimestrul 3

– Londra: IAG (British Airways, Iberia…) – rezultate din trimestrul 3

– Stockholm: Grevă în cadrul companiei Tesla

– Amagansett, SUA: Sunt comemorați 10 ani de la moartea lui Lou Reed, legendă rock americană

– Pittsburgh, SUA: Sunt marcați 5 ani de la atacul dintr-o sinagogă care a făcut 11 morți, cel mai grav atac antisemit din istoria Americii

– Buriram, Thailanda: MotoGP – Marele Premiu al Thailandei (27 – 29 oct.)

– Ciudad de Mexico: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Mexicului (27 – 29 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Patrimoniul Audiovizual” este marcată, la iniţiativa din 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), pentru aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale, pentru sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu şi pentru creşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual. La această dată, în 1980, cea de-a 21-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO a adoptat „Recomandarea pentru salvgardarea şi conservarea imaginilor în mişcare

– Ziua naţională a statului insular Sfântul Vincenţiu și Grenadine (Situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor; insulele au fost descoperite de Cristofor Columb în anul 1493 (- 530 de ani), de ziua Sf. Vincenţiu); aniversarea proclamării independenţei – 1979

– Sărbătoarea naţională a Republicii Turkmenistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– 1466: S-a născut Erasmus (Desiderius) din Rotterdam, teolog şi erudit olandez, unul din cei mai însemnaţi umanişti din perioada Renaşterii şi Reformei din secolele al XV-lea şi al XVI-lea (m. 1536). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1467 sau 1469

– 1728: S-a născut navigatorul şi exploratorul britanic James Cook; a întreprins trei expediţii succesive (între 1768 şi 1779) în jurul Pământului, în timpul cărora a cercetat Noua Zeelandă şi a descoperit ţărmul oriental al Australiei, Noua Guinee, arhipelagul Sandwich de Sud etc. (m. 1779) – 295 de ani

– 1744: S-a născut pictorița britanică Mary Moser; una dintre cele mai cunoscute artiste ale secolului al XVIII-lea din Marea Britanie (m. 1819)

– 1782: S-a născut Nicolo Paganini, compozitor şi violonist italian, inovator al tehnicii violonistice (m. 1840)

– 1858: S-a născut Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru Pace pe 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (m. 1919) – 165 de ani

– 1867: A murit astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (n. 1798)

– 1907: S-a născut organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (m. 1991)

– 1913: S-a născut chimistul ceh Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact (1961); autor al unui număr impresionant de lucrări ştiinţifice şi de manuale în domeniul chimiei (m. 1998) – 110 ani

– 1914: S-a născut poetul galez Dylan (Marlais) Thomas (m. 1953)

– 1920: S-a născut actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Nanette Fabray (m. 2018)

– 1922: S-a născut Ruby Dee (nume la naştere: Ruby Ann Wallace), actriţă americană de teatru şi film, poetă, scenaristă şi jurnalistă; luptătoare pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare în perioada de segregare rasială (m. 2014)

– 1922: S-a născut comedianul francez de origine marocană Michel Galabru (m. 2016)

– 1923: S-a născut pictorul american Roy Lichtenstein, reprezentant important al „pop art” (m. 1997) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Warren Christopher, fost secretar de stat american; de profesie avocat, democratul Warren Christopher a fost, pe rând, ministru adjunct al Justiţiei în timpul mandatului de preşedinte al lui Lyndon Johnson (în 1967) şi secretar de stat adjunct după alegerea lui Jimmy Carter la Casa Albă (în 1976); apogeul carierei sale politice şi diplomatice a fost atins în timpul primului mandat de preşedinte al lui Bill Clinton, când a ocupat funcţia de secretar de stat al SUA (între ianuarie 1993 şi ianuarie 1997); în această calitate, el a fost printre artizanii semnării acordului de pace israeliano-palestinian de la Oslo (1993) şi al negocierilor de la Dayton (1995) care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (m. 2011)

– 1931: S-a născut Nawal El-Saadawi, scriitoare egipteană, medic psihiatru, activistă, una dintre principalele voci care au susţinut drepturile femeilor înlumea arabă şi a fost închisă pentru vederile ei (m. 2021)

– 1934: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul grec Giorgos Konstadinou (Konstantinou)

– 1935: S-a născut actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (nume real: Frank Testaverde Scioscia) (m. 2018)

– 1938: A murit soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (n. 1884, în România) – 85 de ani

– 1939: S-a născut John Cleese, comic, actor de film, scenarist și producător britanic

– 1952: S-a născut Roberto Benigni, actor de film, regizor şi scenarist italian; cu cel mai cunoscut film al său „Viața e frumoasă”, realizat în 1997, Roberto Benigni convinge întreaga lume a cinematografiei internaționale, fiind răsplătit în 1998 cu două Premii ale Academiei Europene de Film, dar și cu Marele premiu al juriului la Festivalul Filmului de la Cannes, iar în 1999 triumful continuă cu alte onorante nominalizări, cu trei Premii Oscar și cu Premiul BAFTA pentru cel mai bun actor, care i-a revenit lui Roberto Benigni însuși

– 1952: S-a născut Frederica Mathewes-Green, unul dintre cei mai renumiţi teologi ortodocşi din Statele Unite; autoare a numeroase cărți despre spiritualitatea creștină timpurie și răsăriteană și despre Biserica Ortodoxă

– 1952: S-a născut (la Tunis) pianista franceză Brigitte Engerer (m. 2012)

– 1954: A murit compozitorul şi pianistul italian Franco Alfano (n. 1875)

– 1968: A murit Lise Meitner, fiziciană suedeză de origine austriacă; a emis, în ianuarie 1939, împreună cu Otto Frisch, prima explicaţie fizică a fisiunii nucleare, iar împreună cu chimistul german Otto Hahn şi asistentul său Fritz Straßmann a descoperit, prin metode radiochimice, reacţia de fisiune nucleară; din cauza faptului că era femeie şi evreică, în perioada interbelică nu a fost recunoscută ca unul dintre descoperitorii fisiunii nucleare (n. 1878) – 55 de ani

– 1985: A murit fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (n. 1905)

– 1990: A murit actorul, regizorul şi scenaristul italian Ugo Tognazzi (n. 1922)

– 1990: A murit Jacques Démy, regizor şi scenarist francez, reprezentant al „Noului val” francez de la începutul anilor ’60 ai secolului XX (n. 1931)

– 2012: A murit compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut, în special, pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (n. 1926)

– 2012: A murit cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (n. 1945)

– 2013: A murit Lou Reed, muzician, cântăreț, textier și cantautor american de origine evreiască, cunoscut la început, mai ales, ca fiind chitaristul și vocalistul formației The Velvet Underground (n. 1942) – 10 ani

– 2019: A murit Vladimir (Konstantinovici) Bukovski, fost disident sovietic și prizonier politic (12 ani în închisori, lagăre şi aziluri de psihiatrie); a ajutat la consolidarea mișcării sovietice pentru drepturile omului și a denunţat, în anii ’70 ai secolului trecut, detenţia psihiatrică la care erau supuşi prizonierii politici din Uniunea Sovietică; din 1976 a locuit în Marea Britanie, unde a fost trimis după eliberare (n. 1942)

Calendarul zilei – 26 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 27 octombrie 2023, 10:06

S-a întâmplat într-o zi de 26 octombrie 

* Cu 526 de ani în urmă (1497) a avut loc Lupta de la Codrii Cosminului (pădure la sud de Cernăuţi), care a avut drept combatanţi pe Ştefan cel Mare, domnitor moldovean şi regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui şi Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuţi, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor

* Acum 163 de ani (1860) era inaugurată, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, prima universitate modernă din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ce a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie; primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat (1860-1861) (26.X/7.XI)

* Tot cu 163 de ani în urmă lua fiinţă, la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gh. Panaitescu-Bardasare, Şcoala de Arte Frumoase şi Muzeul de Artă (cea mai veche pinacotecă de stat din România) (26.X/7.XI)

* Sunt marcați 160 de ani (1863) de când împăratul Franz Joseph I sancţiona Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei (Lege promulgată de Dietă la 30.V.1864), prin care aceasta şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăseau pe picior de egalitate cu cele trei naţiuni regnicolare (ungurii, secuii şi saşii) şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană) (26.X/7.XI)

* Acum 114 ani (1909) pilotul francez Marie Marvingt (n. 1875 – m. 1963) devenea prima femeie care zbura cu balonul peste Marea Nordului, din Franţa în Anglia. Balonul, numit „Stea căzătoare”, a decolat din Nancy Park

* În urmă cu 63 de ani (1960) erau restabilite, la nivel de ambasadă, relaţiile diplomatice între România şi Cuba. Relaţiile între cele două ţări au fost stabilite la 13.IV.1927, la nivel de legaţie, şi au fost întrerupte la 27.IX.1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 32 de ani în urmă (1991), în Parcul Carol din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia de reînhumare a osemintelor Eroului Necunoscut, pe vechiul amplasament al Mormântului Eroului Necunoscut. Acest edificiu comemorativ, similar celor realizate de majoritatea ţărilor europene după prima conflagraţie mondială, a fost inaugurat în 1923. În anul 1957 osemintele au fost mutate de la Bucureşti în Mausoleul de la Mărăşeşti, pentru a face loc panteonului comunist

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Martir Dumitru, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Naţională a Auditorului financiar din România” se sărbătoreşte, potrivit Hotărârii nr. 53/26 octombrie 2005 adoptată de Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, în ziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, considerat a fi protector al auditorilor din România

– 1624: S-a născut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barilă), mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (m. 1693). NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, a fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sf. Ierarh Dosoftei fiind prăznuit la 13 decembrie, ziua morţii sale

– 1673: S-a născut Dimitrie Cantemir, prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); ca domnitor al Moldovei (martie-aprilie 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (m. 1723) – 350 de ani

– 1807: S-a născut Barbu Catargiu, om politic conservator, primul lider al Partidului Conservator; şeful primului Guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie – iunie 1862) (m. 1862, asasinat lângă clopotniţa Mitropoliei, când ieşea de la lucrările Adunării Legislative)

– 1820: S-a născut Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (m. 1876)

– 1844: S-a născut Neculai Beldiceanu, poet din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia de monede străvechi; tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu (m. 1896)

– 1850: S-a născut Grigore Tocilescu, istoric, arheolog (s-a ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României) şi folclorist; întemeitor al Şcolii româneşti de arheologie; membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for între anii 1896-1898 şi 1907-1909 (m. 1909)

– 1850: S-a născut pictorul Emanoil Panaiteanu-Bardasare (m. 1935)

– 1856, 26.X/7.XI: S-a născut istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice; conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923); membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for (1920-1923) (m. 1923)

– 1875: S-a născut istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1925)

– 1884: S-a născut Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (m. 1962)

– 1884: A murit scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1818)

– 1892: S-a născut geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1949)

– 1895: S-a născut Maxy (Herman Max), pictor, scenograf şi profesor (m. 1971)

– 1907: S-a născut Vasile Vasilache, compozitor şi actor de revistă; împreună cu N. Stroe au format un cuplu rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (m. 1944)

– 1912: S-a născut medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2013)

– 1920: S-a născut folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (m. 1985)

– 1928: S-a născut Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul Dumitru Rucăreanu (m. 2013)

– 1937: A murit istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1867)

– 1941: S-a născut arheologul şi profesorul Marin Cârciumaru; unul dintre fondatorii Universităţii „Valahia” din Târgovişte; iniţiatorul Muzeului Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, aflat la Târgovişte

– 1943: S-a născut (la Lozova-Lăpuşna, azi în R. Moldova) Victor Spinei, istoric, arheolog și profesor; cercetări asupra perioadei de început a epocii medievale în spaţiul românesc şi cel sud-est european; membru titular al Academiei Române din 2015, vicepreședinte al acestui for (2015-2022) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Dinu Tănase, regizor de film, scenarist, producător şi director de imagine

– 1947: A murit Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (n. 1900)

– 1949: S-a născut Corina Chiriac, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune şi actriţă

– 1949: S-a născut Dumitru Radu Popa, prozator, critic literar, eseist, traducător şi profesor; părăseşte România în toamna anului 1985 şi, după un an petrecut în Franţa, se stabileşte în SUA, la New York

– 1949: S-a născut Nicolae Dumitru Vlădulescu, artist plastic și poet; lider al mişcării revoluţionare din 21 şi 22 Decembrie 1989 de la Reşiţa (m. 2018)

– 1954: S-a născut Marius Ghica (pseudonimul lui Marius Viorel-Jan Ghiţă), critic literar, eseist, jurnalist şi traducător

– 1954: S-a născut Victor Ciorbea, avocat şi om politic; fost avocat al poporului (2014-2019), senator liberal (2012-2014); preşedinte al PNŢCD (august 2001-iulie 2004); prim-ministru al României (decembrie 1996-martie 1998); primar general al Bucureştiului în anii 1996 şi 1997, ales din partea CDR; în 1990 a devenit lider al sindicatului CNSLR; în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România

– 1955: S-a născut Nicolae Furdui-Iancu, unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți de muzică populară; simbol al munților Apuseni și al județului Alba

– 1955: S-a născut Alexandru Sassu, om politic (deputat și ministru) și fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune în perioada 2007-2010 (m. 2021)

– 1964: S-a născut canotoarea Elisabeta Lipă, campioană olimpică (5 medalii de aur), mondială și de 25 ori campioană a României; în anul 2000 a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj şi a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului XX; preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj (2009-2015 și din 2017), ministru al tineretului și sportului (2015-2016), președinte al Clubului Sportiv Dinamo București (2009-2015), chestor de poliţie

– 1979: S-a născut dirijorul Ciprian Ţuţu, dirijorul Corului Academic Radio din 2016

– 1999: A murit Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (n. 1917)

– 2005: A murit actriţa franceză de origine română Jany Holt (Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (n. 1909)

– 2007: A murit Nicolae Dobrin, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal, o legendă a fotbalului românesc (n. 1947)

– 2008: A murit Jakó Zsigmond (Sigismund) Páal, istoric de naţionalitate maghiară din România; specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene, în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; membru de onoare al Academiei Române din 1996 (n. 1926) – 15 ani

– 2017: A murit Liviu Dănceanu, compozitor, muzicolog, dirijor, publicist și profesor; fondatorul și conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus” (n. 1954)

– 2018: A murit medicul pediatru și profesorul Marin Burlea; contribuții deosebite în gastroenterologia pediatrică; președinte al Societății Române de Pediatrie (2009-2018); fondatorul Școlii de Vară de Pediatrie (n. 1949) – 5 ani

– 2021: A murit actorul de teatru și film Papil Panduru; soţul regizoarei Cătălina Buzoianu (n. 1934)

– 2022: A murit Simina Mezincescu (nume la naștere: Sanda Simina Sonia Caracaș), fostă șefă de protocol a Regelui Mihai, campioană de curse automobilistice din România interbelică; condamnată în „lotul Noica-Pillat”, în 1959, a fost închisă la Jilava, un an, apoi la Miercurea Ciuc, până în 1963; după 1989 a avut un rol fundamental în organizarea Casei Regale a României, a primelor proceduri de retrocedare, dar şi la primele evenimente publice ale Familiei Regale; pentru aceasta a fost numită Şefa Protocolului Regal, funcţie în care şi-a dedicat mai bine de două decenii consolidării poziţiei Coroanei în România (n. 1928) – 1 an

– 2022: A murit Klara Tompa, actriţă a Teatrului Naţional Târgu Mureş (din 1998) și profesoară universitară (n. 1973) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (26 – 27 oct.)

• Vizita președintelui francez Emmanuel Macron pentru a participa la summitul Consiliului European

– Atena: Conferința de presă online a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Moscova: Prima lectură în Duma de stat a bugetului Rusiei pentru 2024-2026

– Geneva: Reuniune a Organismului de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC)

– Stockholm: Verdict așteptat în procesul omului de afaceri ruso-suedez Serghei Skvortsov, acuzat de spionaj pentru Rusia

– Washington DC: Publicarea datelor privind PIB-ul din al treilea trimestru (prima estimare)

– Paris: Lansarea celui de-al 40-lea album Asterix, „L’Iris blanc”, de Fabcaro și Didier Conrad

– Paris: Proces pentru piratarea masivă a platformei financiare americane Platypus

– Germania: Mercedes – rezultate financiare trimestrului 3

– Paris: BNP Paribas – rezultate din trimestrul 3 (înainte de Bursă)

– Paris: Ubisoft – rezultate din primul trimestru (după tranzacționarea la Bursă)

– Paris: TotalEnergies – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Danone – cifra de vânzări din trimestrul 3 2023 (înainte de deschiderea Bursei)

– New York: Rezultate trimestriale Amazon

– Milano: UniCredit – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Repsol – rezultate trimestriale

– Wolfsburg, Germania: Volkswagen – rezultate financiare pe al treilea trimestru

– Londra: Unilever – rezultate din al treilea trimestru

– Santa Clara, SUA: Rezultate Intel din trimestrul 3

– Passau, Germania: Auto – Campionatul Mondial (WRC) – Raliul Europei Centrale (26 – 29 oct.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Austria; adoptarea Legii constituţionale asupra neutralităţii permanente a Austriei – 1955

– 1564: A fost botezat compozitorul german Hans Leo Hassler (m. 1612)

– 1685: S-a născut Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (m. 1757)

– 1759: S-a născut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de către robespierişti)

– 1764: A murit William Hogarth, pictor şi grafician englez, autor de gravuri şi stampe satirice şi ilustrator de cărţi, precursor al caricaturii moderne (n. 1697)

– 1879, 26.X/7.XI: S-a născut Leon Troţki (numele real: Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiilor din 1905-1907 şi 1917; adversar al liderilor bolşevici Lenin şi, ulterior, Stalin, a fost exclus din cercurile puterii, exilat şi apoi expulzat din URSS; s-a stabilit în Mexic (m. 1940, asasinat, după mai multe tentative nereuşite)

– 1890: A murit scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (n. 1826)

– 1911: S-a născut cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Mahalia Jackson (m. 1972)

– 1914: S-a născut actorul de film american Jackie Coogan; copil-vedetă a anilor ’20 ai secolului XX, a rămas în istoria cinematografului ca partener al lui Chaplin şi ca factor determinant în apariţia Legii pentru protecţia actorilor copii, cunoscută şi sub numele de „Legea Coogan” (m. 1984)

– 1916: S-a născut François Mitterrand, om politic socialist francez, preşedinte al Franţei (mai 1981 – mai 1995); autor de eseuri şi memorii politice (m. 1996)

– 1926: S-a născut (în Belgia) Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (m. 2015)

– 1928: S-a născut Aureliu Busuioc, poet, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, jurnalist şi traducător din Rep. Moldova (m. 2012) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (m. 2012)

– 1929: A murit Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (n. 1866)

– 1942: S-a născut Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător şi scenarist britanic (m. 2014)

– 1942: S-a născut regizorul egiptean Mohamed Khan, considerat de critici unul dintre fondatorii cinematografiei realiste egiptene (m. 2016)

– 1945: S-a născut romancierul american Pat (Donald Patrick) Conroy; cunoscut mai ales pentru cartea „Prinţul Mareelor” (m. 2016)

– 1949: S-a născut (în RSS Moldovenească, URSS) Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (m. 2011)

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Lars Peter Hansen; Premiul Nobel pentru economie în 2013, împreună cu profesorii americani Eugene Fama şi Robert Shiller pentru lucrările în domeniul analizei preţurilor pe pieţele financiare

– 1956: A murit pianistul german Walter Gieseking (n. 1895)

– 1957: A murit Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (n. 1883)

– 1959: S-a născut Paul E. Farmer, antropolog şi epidemiolog american (m. 2022)

– 1972: A murit inginerul american de origine ucraineană Igor I. Skorsky; a construit, în 1939, primul elicopter utilizabil (VS-300) (n. 1889)

– 1983: A murit Alfred Tarski, unul dintre cei mai mari logicieni din toate timpurile, filozof al limbajului și matematician polonez-american; lucrările sale asupra conceptelor de adevăr şi consecinţă logică sunt pietrele de temelie ale logicii moderne, influenţând evoluţiile în matematică, filosofie, lingvistică şi informatică (n. 1901) – 40 de ani. NOTĂ: Pe 14 ianuarie – ziua sa de naștere și ziua dispariției altui mare logician Kurt Gödel (n.28.IV.1906 – m.14.I.1978) – a fost stabilită „Ziua internațională a logicii”, de către UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, marcată pentru prima dată în 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica

– 1989: A murit Charles John Pedersen, chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu Donald J. Cram şi Jean-Marie Lehn (n. 1904)

– 1999: A murit Hoyt Axton, cântăreţ, compozitor şi actor de film american (n. 1938)

– 2002: A murit generalul francez Jacques Massu, comandantul paraşutiştilor în timpul bătăliei din Alger (1957), figură reprezentativă pentru Franţa liberă (n. 1923)

– 2007: A murit Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (n. 1918)

– 2018: A murit Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (n. 1943) – 5 ani

– 2019: A murit Robert Evans, un faimos producător american de la Hollywood din anii ’70, căruia i se datorează filme legendare precum „The Godfather” şi „Chinatown” (n. 1930)

Calendarul zilei – 25 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 25 octombrie 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 25 octombrie

* Cu 391 de ani în urmă (1632), în lupta de lângă Mănăstirea Plumbuita, Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti, înfrângea oastea lui Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Poartă, silind Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură (la 23.II.1633)

* Cu 169 de ani în urmă (1854) avea loc principala bătălie din timpul Războiului Crimeei, Bătălia de la Balaclava, conflict armat între Regatul Unit, Franța și Imperiul Otoman, pe de-o parte, și Imperiul Rus, pe de altă parte. A fost prima dintre cele două încercări ale rușilor de spargere a încercuirii Sevastopolului

* În urmă cu 148 de ani (1875) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră de Piotr Ceaikovski

* Acum 138 de ani (1885) avea loc, la Meiningen, în Germania, prima audiţie a Simfoniei a IV-a de Johannes Brahms

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie s-a format Statul Major al acestor gărzi) (25.X/7.XI)

* Cu 88 de ani în urmă (1935) avea loc premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei bufe în două acte „O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea (libretul – după piesa omonimă a lui Ion Luca Caragiale)

* Acum 68 de ani (1955) apărea pe piaţă primul cuptor cu microunde, în Mansfield, Ohio (SUA). Cuptorul cu microunde a fost, însă, inventat ceva mai devreme. În anul 1947, Percy Spencer făcea un tur prin laboratoarele companiei sale – Raytheon Company, specializată în produse electronice. Oprindu-se pentru câteva momente în faţa unui magnetron (tub electronic, folosit ca generator de oscilaţii de înaltă frecvenţă), el a simţit o senzaţie ciudată şi a observat cu surprindere că o ciocolată pe care o avea în buzunar a început să se topească. De aici până la apariţia primului cuptor cu microunde n-a mai fost decât un pas. Aparatul rezultat cântărea cca 300 kg, avea peste 1,70 m înălţime şi era folosit exclusiv în restaurante, vagoane-restaurant sau pe vasele de croazieră. De-abia după câteva zeci de ani, perfecţionările succesive au permis ca aparatul să poată fi oferit şi consumatorilor casnici

* Premiul Nobel pentru Pace era decernat, acum 58 de ani (1965), Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF

* Deşi a existat o iniţiativă încă din anul 1932, abia la data de 25 octombrie 1965 (- 58 de ani), lua fiinţă primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească, rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu. Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină

* Se împlinesc 5 ani (2018) de când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), una dintre cele mai marcante personalități ecleziastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, luptător pentru realizarea statului național unitar român. Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018; ziua de pomenire este la 17 septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Armatei Române”, instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Trupele româno-sovietice au eliberat, la 25.X.1944, ultimele teritorii româneşti – oraşele Satu Mare şi Carei – de sub ocupaţia horthystă, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor fasciste de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri)

– 1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (m. 1916)

– 1858: S-a născut fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1908) – 165 de ani

– 1858: A murit Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet; membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856) (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol) – 165 de ani

– 1890: S-a născut Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (m. 1975)

– 1894: S-a născut chimistul Constantin V. Gheorghiu; contribuţii la dezvoltarea şcolii de chimie organică din Iaşi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1956)

– 1896: S-a născut Aurel Jiquidi, pictor şi grafician, fiul graficianului Constantin Jiquidi (m. 1962)

– 1902: S-a născut Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (m. 1952)

– 1906: A murit Dimitrie August Laurian, publicist (ca preşedinte al Societăţii Presei a militat pentru o presă naţională corectă şi diversă), critic literar şi pedagog (contribuţii la reforma învăţământului din 1898; autor al mai multor manuale); membru corespondent al Academiei Române din 1877 (n. 1846)

– 1921: S-a născut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007; în data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai I a semnat noul Statut al Casei Regale a României, document prin care Principesa Margareta a fost desemnată succesoarea dinastică şi moştenitoarea Familiei Regale române cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României; la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de Casa princiară renunţând totodată la legăturile cu familia Hohenzollern-Sigmaringen; începând cu data de 1 martie 2016, la cererea Majestăţii Sale Regelui, şi în urma Consiliului Regal desfăşurat la Morges în Elveţia, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, îl va reprezenta şi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice ale Regelui Mihai, decizie luată în urma stării de sănătate a Majestăţii Sale, tot mai precare (m. 2017)

– 1925: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (m. 1999)

– 1925: S-a născut Vasile Parizescu (nume complet: Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu), pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic (manager pentru înzestrarea armatei cu blindate și autotractoare), general de brigadă și scriitor (a publicat numeroase cărți de ştiință şi tehnică şi de artă); a fost fondatorul şi președintele Societății Colecționarilor de Artă din România, președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975 – 1991), fondator (1990) și director al Revistei ProArte (m. 2019)

– 1926: S-a născut Christine Valmy (născută Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA); de la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume (m. 2015)

– 1928: A murit (într-un accident feroviar) Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (n. 1902) – 95 de ani

– 1936: S-a născut pianistul şi profesorul Gabriel Amiraş; stabilit din 1993 în Germania

– 1936: S-a născut criticul de artă Dumitru Chirilă, jurnalist la revista orădeană „Familia” (m. 2005)

– 1943. S-a născut Mircea Opriţă, prozator, poet, eseist, editor, critic și istoric al literaturii science-fiction şi traducător – 80 de ani

– 1948: S-a născut Dumitru Munteanu, prozator, poet, eseist, istoric literar, publicist și editor (m. 2021) – 75 de ani

– 1949: S-a născut Sabina Ivaşcu, graficiană, pictoriţă şi poetă; membră a Uniunii Artiştilor Plastici, doctor în arte vizuale la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti

– 1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu, liderul formaţiei „Direcţia 5”

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Nicolae Popa (n. 1901)

– 1968: S-a născut poeta Carmen Veronica Steiciuc, teatrolog și fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava (din 2015), fiind şi cea care a organizat şi a coordonat, încă de la înfiinţare, Festivalul de teatru „Matei Vişniec” organizat la Suceava; membră a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021) – 55 de ani

– 1968, 25/26: A murit naistul Fănică Luca (n. 1894) – 55 de ani

– 1975: A murit inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (n. 1897)

– 1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (n. 1893)

– 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2018: A murit Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit profesorul universitar dr. George Voicu, politolog, sociolog și eseist; membru al Senatului Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative; prodecan (1999-2002) și decan (2002-2004) al Facultăţii de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București; a călăuzit în viaţa profesională generaţii de specialişti în științe politice și relații internaționale, a publicat numeroase lucrări; redactor-şef al revistei „Holocaust. Studii şi cercetări” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul social tripartit al UE

– Washington DC: Președintele SUA Joe Biden îl primește pe Anthony Albanese, prim-ministrul Australiei, pentru o vizită, care va include cina de stat

– Tokyo: Japan Mobility Show, succesorul „Tokyo Motor Show”, eveniment organizat de Asociația producătorilor de automobile din Japonia; deschiderea oficială

va avea loc joi, 26 octombrie; zile pentru public 28 oct. – 5 nov. – la Tokyo Big Sight (25 oct. – 5 nov.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Banco Santander – rezultate din trimestrul 3

– Madrid: Iberdrola – rezultate trimestriale

– Ottawa: Anunțul ratei cheie de la Banca Canadei

– New York: Boeing – rezultate din trimestrul 3

– Menlo Park, SUA: Meta – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Înmormântarea celebrului astrofizician franco-canadian Hubert Reeves, care a decedat vineri,13 octombrie, la vârsta de 91 de ani, va avea loc pe 25 octombrie la Paris. Ceremonia publică este programată să aibă loc în cimitirul Pere-Lachaise

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Operei” este sărbătorită în ziua de naștere a lui Georges Bizet și Johann Strauss al II-lea, compozitori ai unora din cele mai faimoase opere și operete din lume. Recunoașterea unei nevoi comune și a dorinței de advocacy pentru arte în general și pentru operă în special, a determinat cele trei organizații mari – OPERA America, Ópera Latinoamérica și Opera Europa – împreună cu numeroșii parteneri să își unească forțele, pentru a lansa prima „Zi mondială a operei” în 2019. Până la această dată a fost marcată la 8 februarie o zi a operei, amintind de ziua de 8 februarie 1735, când în Statele Unite a avut loc prima reprezentaţie de operă baladescă, în oraşul Charleston din Carolina de Sud

– „Ziua Europeană a Avocaților” are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept; Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a decis, în 2014, ca prima sărbătorire a acestei zile să aibă loc la data 10 decembrie, prin raportare la „Ziua mondială a drepturilor omului”, celebrată tot la această dată. În 2017, CCBE a decis sărbătorirea „Zilei europene a avocaţilor” la data de 25 octombrie, când se celebrează „Ziua europeană a justiţiei civile”. Tema de anul acesta este: „Confidențialitatea comunicărilor client-avocat: o necesitate pentru a vă proteja drepturile”

– „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”, instituită de Comisia Europeană şi Consiliul Europei la 5 iunie 2003 (- 20 de ani) și sărbătorită începând cu același an (2003); această zi urmăreşte să faciliteze cetăţenilor europeni mai buna înţelegere a modului în care funcţionează în practică sistemul juridic şi să sprijine dezvoltarea unui spaţiu judiciar comun european

– Sărbătoare naţională a Republicii Kazahstan (Ziua Republicii); aniversarea adoptării Declaraţiei de suveranitate/1990. NOTĂ: Ziua naţională a Kazahstan-ului este marcată la 16 decembrie, când este aniversată Ziua Independenţei (la 16.12.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan)

– 1400: A murit poetul englez Geoffrey Chaucer, unul dintre părinţii literaturii anglo-saxone (n. 1342 sau 1343)

– 1647: A murit Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (n. 1608)

– 1767: S-a născut (la Lausanne, Elveţia) Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (m. 1830)

– 1789: S-a născut astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (m. 1875)

– 1811: S-a născut matematicianul francez Évariste Galois; a pus bazele algebrei (m. 1832)

– 1825: S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (m. 1899)

– 1827: S-a născut chimistul şi omul politic francez Marcellin (Pierre Eugène) Berthelot; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1907)

– 1838: S-a născut compozitorul francez Georges Bizet (m. 1875) – 185 de ani

– 1881: S-a născut Pablo Picasso (Pablo Ruiz y Picasso), pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (m. 1973)

– 1888: S-a născut Richard Byrd, aviator şi explorator american; primul care a survolat Polul Nord (1926); a condus patru expediţii în Antarctica; în prima expediţie (aviatică) din 1928-1930, survolează Polul Sud (1929) şi fundează staţiunea de cercetări Little America (m. 1957) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (m. 1981)

– 1889: A murit Émile Augier, poet şi dramaturg francez (n. 1820)

– 1902: A murit scriitorul american Franck Norris (n. 1870)

– 1914: S-a născut poetul american John Berryman (m. 1972)

– 1925: S-a născut sculptorul grec Takis (nume real: Panayiotis Vassilakis); considerat, alături de sculptorul american Alexandre Calder, drept unul dintre părinţii artei cinetice, lucrările sale având adesea incluse elemente electromagnetice; a fost totodată pionier în scenografie şi aranjamente muzicale pentru piese de teatru (m. 2019)

– 1926: S-a născut soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (m. 2012)

– 1927: S-a născut Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (m. 2017)

– 1931: S-a născut actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (m. 2011)

– 1941: S-a născut cântăreaţa australiană Helen Reddy; autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (m. 2020)

– 1944: S-a născut Jon Anderson, cântăreţ britanic; cunoscut mai ales ca interpret al formaţiei de progressive-rock „Yes”

– 1950: S-a născut interpretul şi compozitorul englez de muzică rock Chris Norman

– 1972: S-a născut Esther Duflo, economistă americană de origine franceză, co-fondator și director al Laboratorului de acțiune al sărăciei „Abdul Latif Jameel” și profesor de economie pentru reducerea sărăciei și dezvoltare la Institutul de Tehnologie din Massachusetts; Premiul Nobel pentru economie în 2019, alături de indianul Abhijit Banerjee și americanul Michael Kremer, pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale

– 1973: A murit renumitul atlet etiopian Bikila Abebe, campion olimpic la maraton, în 1960 (la Roma, unde a alergat desculţ) şi în 1964 (la Tokyo, unde a câştigat medalia de aur, la o lună după ce fusese operat de apendicită) (n. 1932) – 50 de ani

– 1984: S-a născut cântăreața americană Katy Perry

– 1989: A murit Mary McCarthy, scriitoare şi critic literar american (n. 1912)

– 1995: A murit sculptorul german Bernhard Heiliger (n. 1915)

– 2000: A murit interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (n. 1939)

– 2013: A murit actriţa americană Marcia Wallace (n. 1942) – 10 ani

– 2014: A murit muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (n. 1943)

– 2022: A murit pictorul francez Pierre Soulages, considerat creatorul conceptului de „ultra-negru”; a marcat istoria artei timp de peste 75 de ani (n. 1919) – 1 an

Calendarul zilei – 24 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 24 octombrie 2023, 12:36

S-a întâmplat într-o zi de 24 octombrie  

* Se împlinesc 375 de ani (1648) de când avea loc semnarea „Păcii de la Westfalia”, care consfinţea sfârşitul Războiului de 30 de ani (1618-1648), ultimul război religios important din Europa, şi deschidea în diplomaţie istoria congreselor europene. Una din consecinţele acestui război a fost divizarea Germaniei în mai multe teritorii şi limitarea puterii Sfântului Imperiu Roman. Pacea de la Westfalia reprezintă o serie de tratate încheiate între mai şi octombrie 1648 la Osnabrück şi Münster şi, pe lângă Războiul de 30 ani, a pus capăt şi Războiului de 80 de ani (1568-1648) dintre Spania şi Olanda. Pacea de la Westphalia a fost încheiată între Sfântul Imperiu Roman (Ferdinand al III-lea), Regatul Spaniei, Regatul Franţei, Suedia şi Olanda. La 24 octombrie 1648 au fost semnate încă două tratate complementare: Tratatul de la Münster dintre Sfântul Imperiu Roman şi Franţa, tratat ce viza statele europene catolice şi Tratatul de la Osnabrück, dintre Sfântul Imperiu Roman şi Suedia, tratat ce viza statele protestante. „Pacea de la Westfalia” a reprezentat prima întâlnire diplomatică la nivel european, în urma căreia au fost consacrate principiile echilibrului politic şi al raţiunii de stat

* Cu 166 de ani în urmă (1857) era înființat primul club de fotbal din lume. Nathaniel Creswick şi William Prest au pus bazele unei echipe de fotbal, pe care au denumit-o sugestiv, Sheffield FC. Cum nu prea exista concurenţă la acea vreme, meciurile se desfăşurau doar între membrii clubului. Regulile jocului erau stabilite chiar de către fondatori, însă acest lucru a durat doar până când a luat fiinţă celebra Football Association (în 1863). Deşi încă există şi în zilele noastre, Sheffield FC şi-a încheiat foarte repede perioada de glorie, în 1885, când cluburile au trecut la statut profesionist

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, adresa un mesaj privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea. La 24.X/6.XI, secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, publica mesajul său în care, între altele, se afirma că: „Statele Unite se interesează de aspiraţiile poporului român, atât ale aceluia din exterior, cât şi ale aceluia din limitele regatului. Guvernul Statelor Unite simpatizează profund aceste idei şi nu va neglija de a-şi exercita influenţa la un moment oportun, astfel ca justele drepturi politice şi teritoriale ale poporului român să fie obţinute şi asigurate împotriva oricărei agresiuni străine”

* În urmă cu 94 de ani (1929) avea loc Marele crah al Bursei de Valori din New York (Joia neagră), care a reprezentat începutul marii crize economice mondiale (1929-1933) şi care a cuprins şi România. Evenimentul marchează ceea ce numim „Marea Depresiune”, respectiv zguduitoarea criză economică a secolului al XX-lea, care avea să lovească marile finanţe, băncile, afacerile de orice fel, dar şi micile economii ale populaţiei, reduse peste noapte la nimic, într-o perioadă în care statele nu organizaseră încă actualele fonduri de garanţie bancară. Acea zi de joi a rămas marcată cu sinistrul calificativ de „Joia neagră”, deşi unda şocului s-a propagat în lume timp de cinci zile calendaristice, fapt pentru care, în diferite locuri, a fost marcată ca „lunea neagră” sau „marţea neagră”

* Cu 83 de ani în urmă (1940) avea loc întrevederea din gara Montoire-sur-le-Loir (Franța) dintre mareșalul Philippe Pétain și Adolf Hitler, desfășurată în mașina personală a liderului nazist, care a pus bazele colaborării dintre guvernul de la Vichy și Germania, după înfrângerea armatei franceze. Conform procesului verbal german, Pétain ceruse ca armata franceză să nu fie obligată să poarte un război contra Marii Britanii, ci doar să își apere coloniile din Africa în fața atacurilor britanice, și să obțină măcar parțial suveranitatea asupra teritoriului francez. Întâlnirea de la Montoire, deși a fost pregătită de Pierre Laval (politician ce a servit, în timpul celei de-a Treia Republici, ca premier al Franței între 1931- 1932 și 1935 – 1936) prin întâlniri cu lideri naziști (inclusiv cu Hitler însuși, cu două zile înainte, în același loc), a avut un bilanț destul de slab: niciun angajament concret nu a fost făcut de nicio parte, doar principiul colaborării a fost declarat, cu o neînțelegere, întreținută cu grijă de germani, cu privire la sensul real al acestui angajament

* Se împlinesc 45 de ani (1978) de la inaugurarea Spitalului Clinic al Municipiului Bucureşti (din 1984, Spitalul Universitar Bucureşti, iar din 2000, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti) (24 – 25 oct.)

* În urmă cu 36 de ani (1987) era inaugurată noua linie a metroului bucureştean Piaţa Unirii – Pipera (8,4 km), încheindu-se, astfel, lucrările la magistrala a II-a, Nord-Sud (în lungime de 18,7 km)

* Acum 27 de ani (1996) intra în vigoare Convenţia cu privire la siguranţa centralelor nucleare, semnată la 20.IX.1994, la cea de-a 38-a Conferinţă Generală a AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică – de la Viena

* În urmă cu 24 de ani (1999), o echipă de medici chirurgi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, condusă de dr. Şerban Brădişteanu și profesorul Radu Deac, a realizat primul transplant de cord din România

* Sunt marcați 15 ani (2008) de când avea loc aderarea strict formală a României la Asia-Europe Meeting (ASEM), cu ocazia Summit-ului ASEM 7, de la Beijing (24 – 25 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 1818: S-a născut Dimitrie Gusti, poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice, fondator al ziarului „Zimbrul” (1850); prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 15.VIII.1864, Gusti devine cel dintâi primar al Iaşiului (m. 1887) – 205 ani

– 1853: S-a născut Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul Primului Război Mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1934) – 170 de ani

– 1854: A murit (în exil, la Izmir, Turcia) pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (n. 1816)

– 1894: A murit pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neo-clasicismului şi al picturii în ulei; întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; a fost considerat cel mai mare pictor religios al timpului său (a pictat 52 de biserici) (n. 1820)

– 1916: A murit generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (n. 1860)

– 1921: S-a născut Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicăi Schwefelberg), poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Mihail Petroveanu (m. 1977)

– 1922: S-a născut inginerul chimist Vasile Cocheci; cercetări privind protecţia calităţii apelor; din 1971, prin grija sa, a funcţionat pentru prima dată în România, la Facultatea de Chimie Industrială de la Timişoara, o grupă specializată în domeniul protecţiei calităţii apelor şi epurării celor reziduale; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1929: S-a născut artista plastică Ileana Balotă (m. 1996)

– 1933: S-a născut Draga Olteanu-Matei, una dintre cele mai mari actrițe ale teatrului și filmului românesc (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele „Viaţa medicală” şi „Revista Radio”; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române. De asemenea, a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU, dar şi co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio (m. 2013)

– 1938: S-a născut artistul plastic şi profesorul Victor Tiberiu Ciato (m. 2021) – 85 de ani

– 1940: S-a născut criticul, istoricul literar și poetul George Gibescu

– 1940: S-a născut sculptoriţa Valentina Boştină (m. 1994)

– 1940: S-a născut Eugen-Sandu Cucerzan, scriitor, eseist, istoric al filosofiei, istoric literar și profesor (m. 2020)

– 1943: S-a născut Cornel Moraru, critic şi istoric literar – 80 de ani

– 1943: S-a născut Theodor Stolojan, economist, om politic democrat-liberal, profesor universitar; europarlamentar (2007-2019); prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat-Liberal (2008-2011); preşedinte al Partidului Liberal Democrat (2006-2007); consilier prezidenţial (ianuarie 2005-octombrie 2006); preşedinte al Partidului Naţional Liberal (2002-2004); fost prim-ministru al României (octombrie 1991-noiembrie 1992); ministru al finanţelor (1990-1991) – 80 de ani

– 1945: S-a născut jurnalista şi prozatoarea Tia Şerbănescu (pseudonimul Ecaterinei Teodorescu); a lucrat la publicațiile „România Liberă”, „Cotidianul” și „Curentul”

– 1946: S-a născut ÎPS Petru Păduraru (prenumele la naştere Ion), arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei şi exarh al Plaiurilor (din 24 octombrie 1995). NOTA 1: La 19.XII.1992 Patriarhia Română a emis un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). NOTA 2: În urma „Păcii de la Bucureşti” (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse

– 1946: S-a născut cântăreaţa şi actriţa de origine armeană Anda Călugăreanu (numele adevărat: Anca Miranda Călugăreanu) (m. 1992)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (m. 2009)

– 1949: A murit muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (n. 1878)

– 1958: S-a născut actriţa Magda (Magdalena-Marta) Catone – 65 de ani

– 1961: A murit compozitorul şi pianistul Ion Filionescu (n. 1903)

– 1971: A murit Anton Balotă, filolog şi eseist; specialist în slavistică şi albaneză; filolog cu deschidere spre eseu, îşi încheie cariera prin cercetări în domeniul baladei româneşti şi sud-dunărene (n. 1901)

– 1983: A murit inginerul Elie Carafoli, fondator al şcolii aerodinamice româneşti; a realizat, printre altele, în 1928, profilurile aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite ”profilurile Carafoli”; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1901, la Veria/Grecia) – 40 de ani

– 1994: A murit inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1996: A murit Romica Puceanu, interpretă de muzică lăutărească (n. 1927)

– 2011, 24/25: A murit Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect şi profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 2014: A murit inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1920, la Tătar Copceac-Cahul, azi în R. Moldova)

– 2019: A murit gimnasta olimpică și antrenoarea Iuliana Simonfi; stabilită în Namibia, unde a deschis Academia de Gimnastică „Simonfi” (n. 1956)

– 2020: A murit medicul şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc, cel mai cunoscut chirurg din Constanța (n. 1957)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale UE

– Stockholm: Prima zi a vizitei de stat a președintelui francez Emanuel Macron în Suedia (24 – 25 oct.)

– Stockholm: Spotify – rezultate din trimestrul 3

– Basel, Elveția: Novartis – rezultate din trimestrul 3

– Londra: Barclays – rezultate din trimestrul 3

– Riad: Conferința FII – The Future Investment Initiative (24 – 26 oct.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică sondajul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Luxemburg: Zona euro – indicele PMI compozit rapid din octombrie – S&P Global

– New York: Publicarea memoriilor lui Britney Spears

– New York: Coca-Cola – rezultate din trimestrul 3

– Zhuhai, China: Tenis – Turneul WTA de la Zhuhai (24 – 29 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţiunilor Unite”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 31.X.1947, pentru a marca aniversarea intrării în vigoare a Cartei ONU, la 24.X.1945. Carta Naţiunilor Unite a fost semnată la 26.VI.1945, la încheierea Conferiţei organizate în vederea creării ONU (25.IV-26.VI.1945, San Francisco). Oficial, ONU a luat fiinţă la 24.X.1945, când Carta ONU a fost ratificată de China, Franţa, Uniunea Sovietică, Regatul Unit, SUA şi de o majoritate de alţi semnatari. NOTĂ: Creată iniţial de 51 de ţări care se angajau să menţină pacea prin cooperare internaţională şi securitate colectivă, ONU cuprinde astăzi aproape toate naţiunile lumii: în total 193 de state. România a fost primită în ONU la 14 decembrie 1955, alături de alte 15 state

– „Ziua Internaţională a Dezvoltării Informaţionale”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038/XXVII, pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor legate de dezvoltare şi asupra nevoii de a facilita comunicarea internaţională pentru rezolvarea acestor probleme; Adunarea Generală a stabilit că această zi trebuie să coincidă cu „Ziua Naţiunilor Unite” (24 octombrie), dar şi cu data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru cel de-al doilea Deceniu a ONU de Dezvoltare; s-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, ca şi prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, se vor înţelege mai bine problemele legate de dezvoltare, promovându-se, astfel, cooperarea internaţională pentru dezvoltare

– „Ziua Internațională împotriva Schimbărilor Climatice” – în fiecare an, pe 24 octombrie este marcată Ziua Internațională împotriva Schimbărilor Climatice, o dată stabilită de Națiunile Unite pentru a mobiliza și a sensibiliza milioane de oameni din întreaga lume cu privire la efectele schimbărilor climatice și la pericolul grav reprezentat de încălzirea globală

– 24 – 30.X: „Săptămâna Dezarmării”; începe în ziua intrării în vigoare a Cartei ONU, se sărbătoreşte anual şi a fost instituită prin hotărârea primei sesiuni speciale a Adunării Generale a ONU consacrate dezarmării, din 1978 ( – 45 de ani)

– Ziua naţională a Republicii Zambia; aniversarea proclamării independenţei şi a republicii – 1964

– 1601: A murit astronomul şi matematicianul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor; constructor de instrumente astronomice (n. 1546)

– 1632: S-a născut biologul olandez Antonie Van Leeuwenhoek, considerat părintele microbiologiei; primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv (m. 1723)

– 1655: A murit Pierre Gassendi, fizician, matematician, astronom, filosof și călugăr iezuit francez; reprezentant important al materialismului atomist (n. 1592)

– 1788: S-a născut Sarah Josepha Hale, scriitoare americană, autoarea cântecului pentru copii „Mary had a little lamb” (m. 1879) – 235 de ani

– 1799: A murit Carl Ditters von Dittersdorf, compozitor şi violonist austriac (n. 1739)

– 1804: S-a născut fizicianul german Wilhelm Eduard Weber, care, împreună cu Carl Friedrich Gauss, a creat primul telegraf electric; a adus contribuții de pionierat în domeniul electrodinamicii teoretice (m. 1891)

– 1854: S-a născut chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (m. 1907)

– 1882: S-a născut compozitorul maghiar Imre (Emmerich) Kálmán (m. 1953)

– 1887, 24.X/5.XI: A murit Wilhelm von Kotzebue, scriitor şi diplomat german; în 1840 a venit prima oară în Moldova, unde fratele său, Karl, era consul al Rusiei la Iaşi; s-a căsătorit cu românca Aspazia Cantacuzino şi s-a stabilit lângă Roman; a scris şi proză inspirată de realităţile româneşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1884) (n. 1813)

– 1898: A murit pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (n. 1824) – 125 de ani

– 1899: S-a născut pictorul bolivian Cecilio Guzman de Rojas (m. 1950)

– 1904: S-a născut Moss Hart, dramaturg, scenarist şi regizor american de teatru (m. 1961)

– 1904: S-a născut politologul german Theodor Eschenburg; a jucat un rol-cheie în constituirea Republicii Federale Germania după înfrângerea nazismului în 1945 (m. 1999)

– 1913: S-a născut baritonul italian Tito Gobbi (m. 1984) – 110 ani

– 1915: S-a născut scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creatorul personajului Batman (m. 1998)

– 1918: A murit compozitorul francez Charles Lecocq (n. 1832) – 105 ani

– 1921: S-a născut soprana croato-austriacă Sena Jurinac (m. 2011)

– 1923: S-a născut poeta americană de origine britanică Denise Levertov (m. 1997) – 100 de ani

– 1925: S-a născut compozitorul italian Luciano Berio (m. 2003)

– 1927: S-a născut Gilbert Bécaud (François Gilbert Léopold Silly), cantautor, pianist şi actor francez (m. 2001)

– 1929: S-a născut Hubert Aquin, scriitor, eseist, regizor, redactor şi activist politic canadian (m. 1977)

– 1929: S-a născut Ĭordan Dimitrov Radichkov, scriitor și dramaturg bulgar; considerat de unii critici „cea mai semnificativă voce a literaturii bulgare în ultima treime a secolului XX” (m. 2004)

– 1929: S-a născut George Crumb, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (m. 2022)

– 1931: S-a născut compozitoarea rusă Sofia Gubaidulina; este considerată unul dintre cei mai importanți compozitori ruși din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Robert Alexander Mundell, economist și profesor canadian; considerat părintele monedei euro; Premiul Nobel pentru economie în anul 1999 (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul american Norman Rush – 90 de ani

– 1933: S-a născut fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din R. Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (m. 2012) – 90 de ani

– 1935: A murit istoricul belgian Henri Pirenne; specialist în istoria Evului Mediu; s-a făcut cunoscut, îndeosebi, prin lucrări de istorie economică şi socială; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1862)

– 1938: A murit Ernst Barlach, artist expresionist german, sculptor, desenator şi scriitor (n. 1870) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul american F. Murray Abraham

– 1943: A murit poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (n. 1912) – 80 de ani

– 1944: A murit Louis Renault, industriaș francez, fondatorul companiei cu același nume (1899), pilot de curse și pionier al automobilismului (n. 1877)

– 1947: S-a născut actorul american Kevin Kline

– 1948: A murit compozitorul austriac de origine ungară Franz Lehar (n. 1870) – 75 de ani

– 1957: A murit creatorul francez de modă Christian Dior (n. 1905)

– 1974: A murit, la Amsterdam, David Oistrah, violonist (unul din cei mai mari ai secolului al XX-lea) şi pedagog rus (n. 1908)

– 1992: A murit Amitha Bhose, filolog indian, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (n. 1933)

– 2001: A murit editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (n. 1915)

– 2012: A murit compozitorul american Bill Dees (cel care a compus piesa, devenită celebră, „Oh, Pretty Woman”) (n. 1939)

– 2013: A murit Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (n. 1931) – 10 ani

– 2015: A murit actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (n. 1920)

– 2017: A murit actorul american Robert Guillaume (n. 1927)

– 2017: A murit Fats Domino (Antoine Dominique Domino Jr.), muzician american, unul dintre pionerii muzicii rock-and-roll (n. 1928)

– 2021: A murit actorul american James Michael Tyler (n. 1962)

– 2022: A murit comediantul şi actorul american Leslie Jordan; s-a remarcat prin rolurile din serialele „Will & Grace” şi „American Horror Story” (n. 1955) – 1 an

Calendarul zilei – 23 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 23 octombrie

* Acum 162 de ani (1861) se înfiinţa, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna (23.X/4.XI)

* Se împlinesc 115 ani (1908) de când guvernul I. C. Brătianu adresa Vienei un Memoriu în care preciza poziţia României în „problema Dunării”, ridicată de cercurile guvernamentale austro-ungare în condiţiile anexării Bosniei şi Herţegovinei. Guvernul român cerea: permanentizarea „Comisiei Dunării”, constituirea unei „Comisii a statelor riverane” pentru aplicarea regulamentului de navigaţie pe cursul fluviului în amonte de Brăila, participarea ţării noastre cu vot deliberativ. Ca urmare a poziţiei ferme a Guvernului român, Austro-Ungaria a renunţat la intenţiile de redeschidere a „problemei Dunării” (23.X/5.XI)

* În perioada 23 – 26 octombrie, acum 79 de ani (1944), a avut loc Bătălia din Golful Leyte, operaţiune de recucerire de către forţele americane a arhipelagului Filipinelor, considerată cea mai mare bătălie navală din cel de-Al Doilea Război Mondial şi poate chiar din întreaga istorie a războaielor navale. Bătălia din Golful Leyte, denumită şi „A Doua Bătălie din Marea Filipinelor”, s-a desfăşurat lângă insulele Leyte şi Samar din Arhipelagul Filipinelor. Înfrângerea în bătălia din Golful Leyte a afectat grav capacitatea japonezilor de a transfera resursele din Asia de Sud-Est către Arhipelagul Japonez. Un moment important este că în timpul bătăliei, pe 25 octombrie, a avut loc primul atac al unui luptător „kamikaze” japonez, prima ţintă lovită de un A6M Zero fiind portavionul de escortă USS St. Lo, care s-a scufundat, ucigând peste 100 de marinari americani. În total, până la sfârşitul războiului, peste 1.320 de avioane japoneze au lovit navele aliate, şi peste 3.000 de militari americani şi britanici şi-au pierdut viaţa

* În urmă cu 69 de ani (1954), la Paris, avea loc semnarea Acordului privind crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), intrat în vigoare la 5 mai 1995. În urma semnării Acordului de la Paris, care modifica Tratatul de la Bruxelles pentru a permite Germaniei Federale să participe la Alianţa Nord-Atlantică în condiţii acceptabile pentru vecinii săi, celor cinci ţări semnatare ale Tratatului de la Bruxelles li s-au adăugat două state vest-europene, foste inamice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Italia şi Germania, noua organizaţie primind denumirea de Uniunea Europei Occidentale. Uniunea Europei Occidentale a fost însă eclipsată, un an mai târziu, de crearea Alianţei Atlantice, dar a continuat să funcţioneze şi să primească noi membri. Într-o declaraţie comună, ţările care au dizolvat Uniunea Europei Occidentale subliniau faptul că Uniunea Europeană prelua misiunile legate de securitatea comună. Multă vreme, această structură a fost totuşi considerată un embrion al unei apărări europene, pe care unele capitale, precum Parisul ar fi vrut să o dezvolte în paralel cu Alianţa Atlantică. Uniunea Europei Occidentale devenise însă redundantă, iar apărarea europeană rămâne legată, deocamdată, organic de NATO. Pe 30 iunie 2011 UEO a fost declarată oficial desființată

* Acum 67 de ani (1956), în perioada 23 – 26 octombrie, a avut loc o conferinţă internaţională sub egida ONU care a aprobat statutul noii Agenţii Internaţionale pentru Energie Atomică – AIEA. Statutul a intrat în vigoare la 29 iulie 1957, iar la 14 noiembrie acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Tot cu 67 de ani în urmă, în contextul procesului de destalinizare a ţărilor din blocul sovietic, la Budapesta izbucnea o revoltă populară anticomunistă, cea mai importantă dintre mișcările anticomuniste izbucnite în Europa de Est după moartea lui Stalin. Nagy Imre, care preia conducerea noului guvern, promite respectarea libertăţilor democratice şi părăsirea Tratatului de la Varşovia. La începutul lunii noiembrie trupe sovietice au înnăbuşit în sânge tentativa ungară de respingere a sistemului comunist. Circa 200.000 de locuitori au părăsit în acele zile ţara. La 4.XI.1956, János Kádár a format un nou guvern, care, după o perioadă iniţială dogmatică, vădeşte, de la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea, tendinţe liberale în domeniul politicii economice. NOTĂ: Această dată este marcată în Republica Ungară ca sărbătoare naţională

* Etiopia devenea, acum 39 de ani (1984), centrul de interes al întregii lumi. În urma rapoartelor făcute de organizaţiile Oxfam, Salvaţi Copiii, Christian Aid şi Crucea Roşie, care susţineau că peste 10 milioane de oameni se confruntă cu foametea în Etiopia, în această ţară au fost trimise ajutoare umanitare în valoare de 1.8 milioane de lire sterline. Deşi nu există date foarte precise, se crede că numai în anul 1984, în Etiopia au murit de foame peste 1 milion de oameni. Din cauza acestei catastrofe Etiopia a fost cunoscută în lume ca „Ţara foamei”

* În urmă cu 32 de ani (1991), la Paris, a avut loc semnarea unui Acord de pace de către cele patru facţiuni angajate în războiul civil din Cambodgia. Peste o lună (la 22.XI.1991), regele Norodom Sihanouk (n. 1922 – m. 2012), înlăturat de la putere în 1970 şi revenit din exil, devenea preşedintele Consiliului Naţional Suprem (un guvern provizoriu, creat în iunie 1991), fiind recunoscut oficial şef al statului

* Acum 22 de ani compania americană Apple lansa iPod-ul. Pe 23 octombrie 2001, Steve Jobs (cofondatorul și CEO-ul al firmei Apple Computer; n. 1955 – m. 2011), îmbrăcat în clasica helancă neagră, urca pe scenă pentru a prezenta iPod-ul, dispozitivul de culoare albă care urma să revoluționeze lumea player-elor MP3, dar și pe cea a telefoanelor de mai târziu, fiind o sursă de inspirație pentru iPhone. Linia de produse constă în iPod clasic, iPod touch cu touch screen, compactul iPod nano și ultra compactul iPod shuffle. Modelele clasice stochează conținut media pe un hard drive intern, în timp ce restul modelelor utilizează memorie flash potrivită dimensiunilor mai mici ale acestora. Ca și alte dispozitive media, iPod-urile pot servi ca sursă externă de depozitare a datelor. Capacitatea de stocare poate varia în funcție de model între 2GB la iPod shuffle până la 160GB la iPod clasic. Gama iPod a fost anunțată de Apple în 23 octombrie 2001 și s-a lansat în 10 noiembrie 2001. Toate modelele au fost îmbunătățite de mai multe ori de la lansarea lor. Cele mai recente îmbunătățiri la iPod au fost introduse pe 1 septembrie 2010. Softul iTunes de la Apple poate fi folosit pentru a transfera muzică din computer către alte dispozitive utilizând diferite versiuni de sisteme de operare Apple Macintosh sau Microsoft Windows. Pentru cei care nu doresc sau nu pot utiliza iTunes sunt disponibile mai multe surse alternative. ITunes și alternativele sale pot de asemenea transfera poze, videoclipuri, jocuri, date de contact, setări de e-mail, semne de carte și calendare dacă modelul de iPod suportă aceste caracteristici. În 2015, Apple a luat decizia de a nu mai oferi publicului informații cu privire la vânzările de iPod. Dacă pe vremuri gadget-ul era unul din motivele de mândrie ale companiei, acum se pare că a fost introdus într-un con de umbră

* Cu 12 ani în urmă (2011) un cutremur cu magnitudinea 7,2 pe scara Richter a zguduit Provincia Van, Turcia, la o adâncime de 10 km. Cel puțin 604 persoane au fost ucise, 2.608 rănite, 5.739 de clădiri distruse și 4.882 avariate în zona Erciș-Tabanlı-Van

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1868: S-a născut medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (m. 1941) – 155 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (m. 1970)

– 1908: S-a născut poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (m. 1994) – 115 ani

– 1909: S-a născut numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (m. 1995)

– 1925: S-a născut Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor 90 ai secolului XX; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (m. 2014)

– 1930: S-a născut pictoriţa Georgeta Năpăruş (m. 1997)

– 1934: S-a născut Corneliu Vasilescu, pictor, grafician și profesor, reprezentant al expresionismului abstract; supranumit de criticii de artă „maestrul gestualismului românesc” (m. 2023)

– 1944: S-a născut criticul de teatru Ileana Lucaciu

– 1945: A murit geograful, etnograful şi pedagogul Constantin Brătescu; a susţinut concepţia geografiei regionale complexe, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii; poate fi pe drept socotit geograful Dobrogei; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1882)

– 1957: A murit poetul Mihai Codreanu, unul dintre cei mai de seamă autori de sonete din literatura română; traducător de teatru în versuri; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (n. 1876)

– 1961: S-a născut Virgil Păunescu, cercetător, imunolog și profesor; vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale și coordonatorul Centrului OncoGen din Timișoara

– 1975: S-a născut Luminiţa Gliga, artist vizual

– 1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu

– 1980: A murit tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (n. 1904)

– 1982: A murit Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (n. 1898)

– 1998: A murit actorul Silviu Stănculescu (n. 1932) – 25 de ani

– 2001: A murit pictorul Vasile Savonea (n. 1932)

– 2006: A murit inginerul agronom Mircea Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2011: A murit pictorul Virgil Preda (n. 1923)

– 2013, 23/24: A murit poetul şi eseistul Ilarie Hinoveanu (n. 1934) – 10 ani

– 2019: A murit baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit al UE (23 – 24 oct.)

– León, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor telecomunicațiilor din cadrul UE (23 – 24 oct.)

– Luxemburg: A 20-a reuniune a Consiliului de Cooperare UE – Kazahstan

– Washington DC: Premierul Australiei, Anthony Albanese, va efectua o vizită în Statele Unite (23 – 26 oct.)

– Geneva, Elveția: Organizația Mondială a Comerțului (OMC) va organiza o întâlnire cu miniștri și miniștri adjuncți

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Haiti

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Kosovo

– Tokyo, Japonia: Conferință de presă a AIEA privind evacuările de apă de la Fukushima

– Azerbaidjanul va găzdui exerciţii militare cu aliatul său apropiat Turcia, care vor marca o sută de ani de la întemeierea Republicii Turcia și se vor desfăşura în perioada 23-25 octombrie în câteva regiuni. Zona de desfăşurare a manevrelor va include capitala Baku, regiunea Nahicevan şi teritoriile azere preluate din 2020 de sub controlul armean, în urma unei ofensive salutate de Turcia

– Tokyo: Festivalul Internațional de Film de la Tokyo (23 oct. – 1 nov.)

– Libia: Manifestări de marcare a 11 ani de la declararea eliberării Libiei

– Van, Turcia: Sunt marcați 12 ani de la cutremurul care a ucis peste 600 de persoane și a rănit peste 4.000 de oameni

– Atlanta, SUA: Deschiderea procesului a doi dintre cei 18 inculpați pentru alegerile din 2020

– Iten, Kenya: Nouă audiere pentru alergătorul din Noua Zeelandă, Zane Robertson, acuzat de tentativă de viol

Aniversări – Comemorări

– 23 – 25.X: „Săptămâna Mondială a Educației în domeniul Mass-media și al Informațiilor” (Global Media and Information Literacy (MIL) Week) a fost inițiată de UNESCO din 2012; manifestările vor fi găzduite de Iordania și tema de anul acesta este: „Educația în domeniul mass-media și al informațiilor în spațiile digitale: o agendă globală colectivă“

– Republica Ungară: Marcarea începutului revoluţiei anticomuniste şi al luptei de eliberare, în 1956 – sărbătoare naţională, precum şi Ziua proclamării Republicii Ungare, în 1989

– Libia: Ziua eliberării țării de forțele și structurile fostului regim – sărbătoare națională. La 15 februarie 2011, în Benghazi şi alte oraşe libiene au izbucnit revolte populare împotriva regimului Ghaddafi, soldate cu pierderi umane şi materiale semnificative. Pe acest fond, la 27 martie 2011, la Benghazi, s-a anunţat formarea unui Consiliu Naţional de Tranziţie (CNT), iar la mijlocul lunii martie 2011, Consiliul de Securitate a adoptat rezoluţia 1970 (impunerea unui embargo de arme şi de sancţiuni împotriva regimului Ghaddafi) şi, respectiv, rezoluţia 1973, prin care se instituia o zonă de interdicţie aeriană deasupra Libiei şi măsuri de protejare a civililor. La 23 octombrie 2011, ca urmare a capturării şi uciderii lui Ghaddafi, CNT a declarat eliberarea întregului teritoriu naţional de forţele şi structurile fostului regim

– 1698: S-a născut arhitectul francez Jacques Ange Gabriel; prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea; considerat unul dintre cei mai mari exponenți ai clasicismului francez (m. 1782) – 325 de ani

– 1801: S-a născut compozitorul german Albert Lortzing (m. 1851)

– 1805: S-a născut Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (m. 1868)

– 1805: S-a născut John Russell Bartlett, istoric, lingvist și bibliograf american, care și-a adus cea mai mare contribuție la lingvistică cu lucrarea sa de pionierat „Dicționarul americanismelor: un glosar al cuvintelor și frazelor” (m. 1886)

– 1813: S-a născut geologul, exploratorul şi naturalistul german Ludwig Leichhardt (m. 1848) – 210 de ani

– 1817: S-a născut lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (m. 1875)

– 1844: S-a născut poetul britanic Robert Seymour Bridges (m. 1930)

– 1872: A murit scriitorul francez Théophile Gautier (n. 1811)

– 1873: S-a născut William David Coolidge, inginer american, care a contribuit la dezvoltarea filamentului din tungsten; în 1913 a inventat tubul de raze X cu catod încălzit (m. 1975) – 150 de ani

– 1875: S-a născut Gilbert N. Lewis, chimist și fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni; este cel care a denumit „foton” unitatea de bază care formează lumina (m. 1946)

– 1885: S-a născut pictorul canadian Lawren Stewart Harris (m. 1970)

– 1893: S-a născut compozitorul, organistul și profesorul belgian Jean Absil (m. 1974) – 130 de ani

– 1906: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)

– 1908: S-a născut fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit ”radiaţia Cerenkov” (m. 1990) – 115 ani

– 1921: S-a născut soprana franceză Denise Duval (m. 2016)

– 1921: A murit John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (n. 1840)

– 1925: S-a născut Manos Hadjidakis, compozitor grec (m. 1994)

– 1925: S-a născut actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (m. 2005)

– 1927: S-a născut Leszek Kolakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (m. 2009)

– 1930: A murit geologul francez Pierre-Marie Termier; contribuţii importante în studierea Alpilor Orientali; unul dintre cei mai importanţi geologi europeni ai secolului al XIX-lea; membru de onoare străin al Academiei Române (1928) (n. 1859)

– 1939: A murit Zane Grey, scriitor american; cunoscut pentru romanele sale populare de aventuri și alte povestiri care prezintă o imagine idealizată a Vechiului Vest American; cea mai vândută carte a sa este “Riders of the Purple Sage” (n. 1872)

– 1940: S-a născut renumitul jucător brazilian de fotbal Pelé (Edson Arantes do Nascimento); considerat cel mai mare jucător de fotbal din istorie (m. 2022)

– 1941: S-a născut (din părinţi evrei originari din România) dirijorul american Lawrence Foster; a înregistrat integrala lucrărilor simfonice ale lui George Enescu şi opera „Oedip”

– 1942: S-a născut John Michael Crichton, scriitor de literatură science fiction şi horror, romancier (faima a dobândit-o cu romanul „Jurassic Park”), medic, producător de film şi regizor american de film şi televiziune; părintele techno-thriller-ului; cărţile sale s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial şi multe dintre ele au fost adaptate pentru film şi televiziune (m. 2008)

– 1944: A murit fizicianul britanic Charles Glover Barkla, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1917 (n. 1877)

– 1945: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul danez Kim Larsen (nume complet: Kim Melius Flyvholm Larsen), o legendă a muzicii rock daneze, considerat un erou naţional în ţara sa (m. 2018)

– 1954: S-a născut regizorul, scenaristul și producătorul american de origine taiwaneză Ang Lee; primul regizor de origine asiatică recompensat cu un Oscar (în 2006, pentru filmul „Brokeback Mountain”); filmul „Life of Pi” i-a adus cel de-al doilea Oscar în 2013

– 1965: S-a născut scriitorul american Augusten Burroughs, cunoscut mai ales pentru cele două volume autobiografice: „Running with Scissors” („Alergând ca apucaţii”, 2002) şi „Dry” (2003)

– 1969: S-a născut Trudi Canavan, scriitoare australiană de romane fantastice; cunoscută mai ales pentru trilogia fantasy „Magicianul Negru”

– 1976: S-a născut actorul canadian Ryan Reynolds

– 1984: A murit actorul austriac de film Oskar Werner (n. 1922)

– 1986: A murit biochimistul american Edward Adelbert Doisy; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (n. 1893)

– 1994: A murit actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (n. 1928)

– 1998: A murit filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei ”Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1913) – 25 de ani

– 2001: A murit arbitrul britanic Ken Aston, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii în fotbal; cartonaşele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era preşedintele Comisiei de Arbitri a FIFA; Aston a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri şi al patrulea oficial în teren şi a colorat steguleţele asistenţilor în roşu şi galben, pentru a fi vizibile (n. 1915)

– 2004: A murit Robert Merrill, bariton şi actor american (n. 1917)

– 2005: A murit actorul american William (Michael) Hootkins (n. 1948)

– 2013: A murit Sir Anthony Alfred Caro, sculptor abstract britanic (n. 1924) – 10 ani

– 2017: A murit regizorul de imagine britanic Walter Lassally (n. 1926, în Germania)

– 2018: A murit actorul american James Karen (n. 1923) – 5 ani

Calendarul zilei – 22 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:19

S-a întâmplat într-o zi de 22 octombrie

* Cu 316 ani în urmă (1707) avea loc dezastrul naval din Sicilia, când navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei. Patru nave s-au scufundat și aproximativ 2.000 de oameni și-au pierdut viața

* Acum 226 de ani (1797), în premieră mondială, francezul Andre-Jacques Garnerin a sărit cu parașuta dintr-un balon, deasupra Parisului, de la înălțimea de 900 de metri. Totuși, împăratul chinez Sun poate fi considerat primul parașutist din istorie. Prima testare reușită a unei asemenea parașute a fost făcută în 1617 în Veneţia, de către inventatorul Fausto Veranzio. Aparatul lui a fost numit Homo Volans (Omul Zburător). Parașuta modernă a fost inventată în 1783 de către francezul Sebastien Lenormand, care, în 1783, efectua un salt reușit de pe turnul observatorului astronomic din Montpellier. El a socotit că acest aparat poate să împiedice căderea liberă și l-a numit „parachute” (parașută)

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când, la New York, a fost inaugurată Metropolitan Opera, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale, cu spectacolul „Faust”, compus de francezul Charles Gounod. „Metropolitan Opera Association” este cea mai mare organizație de muzică clasică din america, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de opera din lume. În 1983, la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea Operei Metropolitan, la concertul aniversar, care a durat o zi întreagă, au cântat cele mai mari nume din muzica de opera: Joan Sutherland, Placido Domingo și Luciano Pavarotti

* Cu 112 ani în urmă (1911) apărea la Bucureşti (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători Primului Război Mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. Tipărită în atelierele Socec, publicația era saptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Revista avea, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Coşbuc, Şt. O Iosif, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, Liviu Rebreanu şi alţii. Criticul de autoritate al revistei era Eugen Lovinescu

* În perioada 22 – 28 octombrie, acum 91 de ani (1932), se desfășura, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat reprezentanți din Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia, și care a avut ca scop continuarea tratativelor între statele balcanice, la aceasta adăugându-se încercarea de a realiza o înţelegere cu Uniunea Sovietică. S-a hotărât crearea a două comisii ce aveau să găsească cea mai bună parte a pactului balcanic. Pe ordinea de zi au fost incluse şi cererile Germaniei privitoare la drepturile de înarmare

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când inventatorul american Chester F. Carlson (1906-1968) făcea, la New York, prima demonstraţie a metodei de copiere prin xerografie (first dry-copy) (invenţia a fost patentată în aprilie 1939). În micul său apartament din Queens, Carlson a folosit electricitatea statică creată cu o batistă, lumină și pulbere uscată pentru a face „prima copie uscată”

* Acum 82 de ani (1941), în seara zilei de 22 octombrie, era declanşat Masacrul de la Odessa, în urma aruncării în aer a Comandamentului militar român din Odessa (Ucraina) de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâţi 16 ofiţeri români, inclusiv comandantul militar al oraşului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldaţi şi subofiţeri, mai mulţi civili şi 4 ofiţeri germani de marină. Militarii români nu au reuşit să-i prindă pe autorii atentatului şi s-au răzbunat pe populaţia civilă locală. Au fost ucişi, la întâmplare, 5.000 de localnici civili, majoritatea evrei. În perioada 23 – 25 octombrie 1941, militari români au ucis între 25.000 – 34.000 de evrei din orașul Odessa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți aproximativ 45.000 de evrei au fost trimiși de la Odessa în lagărul de concentrare Bogdanovca (Transnistria), unde au fost uciși aproximativ două luni mai târziu

* Cu 61 de ani în urmă (1962) începea „Criza cubaneză”, când forţele navale americane au instituit blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962). „Criza” s-a încheiat cu retragerea rachetelor sovietice instalate de Nikita Hruşciov în Cuba. Aşa-numita criză a rachetelor din Cuba a început la 14 octombrie 1962, când avioane-spion americane au descoperit rachete şi trupe ruseşti în Cuba. Oficialii din Pentagon au reacţionat stupefiaţi. Uniunea Sovietică transportase în Cuba 36 de rachete nucleare cu rază medie de acţiune. Pentru prima oară în istoria ţării lor, americanii aflau că se confruntă cu o reală ameninţare nucleară. La 22 octombrie 1962, într-un discurs televizat, liderul de la Casa Albă, John F. Kennedy, îi cerea lui Hruşciov să retragă rachetele sovietice din Cuba, transmiţându-i acestuia că încă mai are timp să evite „distrugerea lumii”

* În urmă cu 33 de ani (1990) România stabilea relații diplomatice cu statul Qatar şi a acreditat un ambasador rezident la Doha în anul 1993. Ambasada Statului Qatar în România a fost deschisă în anul 1997

* Acum 32 de ani (1991) a fost ales în tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) actualul patriarh Bartolomeu I (care i-a succedat patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991). Sanctitatea Sa Bartolomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol. Apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume. În sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox. Cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe

* Acum 29 de ani (1994), între 22 şi 23 octombrie, a avut loc, la Bucureşti, congresul de constituire a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (desprinsă din CNSLR – Frăţia), fiind ales ca preşedinte Victor Ciorbea

* În urmă cu 22 de ani (2001) România era aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani (începând cu 1 ianuarie 2002)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Paul al II-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2023). NOTĂ: Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła) (n.18.V.1920 – m. 2.IV.2005) a fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); beatificat la 1 mai 2011(când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui se face în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978)

– 1882, 22.X/3.XI: A murit pictorul și profesorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul Marcel Mihalovici, membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români (1920); stabilit la Paris (m. 1985) – 125 de ani

– 1905: S-a născut geograful Nicolae Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1989)

– 1907, 22.X/4.XI: S-a născut scriitoarea, publicista şi traducătoarea Cella Serghi (m. 1992)

– 1916: A murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi (Codicele voroneţean), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1836)

– 1927: S-a născut Constantin Olariu, poet şi traducător; a tradus peste 40 de volume (proză, poezie, teatru) aparţinând unor scriitori maghiari, clasici şi contemporani, din România sau Ungaria (m. 1997)

– 1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu

– 1939: S-a născut A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (m. 2004)

– 1942: S-a născut Ion Coja, lingvist, publicist, scriitor și profesor

– 1942: S-a născut pictorul şi profesorul Dimitrie Gavrilean (m. 2012)

– 1942: A murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876)

– 1949: S-a născut Corneliu Stroe, percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist (m. 2017)

– 1951: S-a născut Doina Botez, pictoriţă şi graficiană; stabilită, din 1989, la Roma (m. 2023)

– 1955: S-a născut compozitorul, dirijorul, orchestratorul, instrumentistul și profesorul Ionel Tudor; conducătorul Big-Bandului Radiodifuziunii Române (din 1994)

– 1957: S-a născut Crina Mardare, compozitoare şi interpretă de muzică uşoară; a făcut parte din grupurile musicale „5T”, „Sfinx Experience” şi „3T”; creatoarea şcolii de muzică Blue Sound şi profesoară de canto la aceeaşi şcoală

– 1958: S-a născut Dan Creimerman, solist şi compozitor de muzică uşoară – 65 de ani

– 1972: A murit George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (n. 1911)

– 1985: A murit (în Austria) soprana Viorica Ursuleac (n. 1894)

– 1992: A murit I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (n. 1922)

– 1995: A murit (s-a sinucis) Gabriela Negreanu, poetă şi eseistă (n. 1947)

– 2008: A murit Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1925) – 15 ani

– 2010: A murit violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul geolog Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1933)

– 2020: A murit Virgil Enătescu, psihiatru, informatician, inventator şi profesor; inventatorul psihiatriei cibernetice; americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XXI (n. 1940)

– 2021: A murit (în Suedia, unde era stabilită din 1980) Liliana Tomescu, actriţă, interpretă, traducătoare şi profesoară de „Arta actorului”; a fost actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de 30 de ani; la 35 de ani a primit titlul de „Artistă Emerită“, fiind cea mai tânără actriţă din România care l-a primit vreodată (n. 1929)

– 2021: A murit artistul plastic Ștefan Știrbu; membru fondator (1978) al Filialei UAP Tulcea (n. 1939)

– 2021: A murit scriitoarea Viorica S. Constantinescu, comparatist, teoretician literar, eseist, traducător și profesor universitar doctor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Confederația Elvețiană: Alegeri federale pentru un nou Parlament

– Argentina: Alegerea prezidențiale și legislative

– Frankfurt: Congresul sindicatului metalurgic IG Metall care ar trebui să-și numească noul lider (22 – 26 oct.)

– Ierusalim: Curtea Supremă a Israelului examinează o petiție prin care îi cere ministrului Justiției să convoace o comisie pentru numirea judecătorilor

– Caracas: Alegeri primare ale opoziției venezuelene

– Phillip Island: MotoGP – Marele Premiu al Australiei, cursa finală

– Austin: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Statelor Unite, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– 22 – 28.X: „Săptămâna Internațională de Prevenire a Intoxicațiilor cu Plumb” se organizează, din 2013 (- 10 ani), anual, în ultima săptămână întreagă din luna octombrie, cu scopul de a atrage atenția asupra pericolului expunerii la plumb, de a evidenția eforturile țărilor și partenerilor de a preveni expunerea la plumb, mai ales a copiilor, și de a accelera eforturile de eliminare treptată a utilizării plumbului în vopsea

– „Ziua Mondială a Misiunilor”, celebrată de Biserica Romano-Catolică în penultima duminică a lunii octombrie, reprezintă un prilej important pentru a descoperi actualitatea misiunii creştine în lume; La 14 aprilie 1926, Papa Pius al XI-lea aproba cererea formulată de Consiliul superior general al Operei pontificale pentru propagarea credinţei care, reunit în adunare plenară, ceruse să „stabilească o zi de rugăciuni şi de propagandă pentru misiuni care să fie celebrată în aceeaşi zi în toate diecezele, parohiile şi institutele catolice ale lumii catolice”. Luna octombrie a fost aleasă ca lună misionară în amintirea descoperirii continentului american. Ediţia de anul acesta, a 97-a, are tema ”Inimi arzătoare, picioare care merg” (Fapte 1,8)

– 1725: A murit compozitorul italian Alessandro Scarlatti (n. 1660)

– 1764: A murit Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (n. 1697)

– 1811: S-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt (m. 1886)

– 1818: S-a născut Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (m. 1894) – 205 ani

– 1844, 22/23: S-a născut actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (m. 1923)

– 1860: S-a născut scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (m. 1938)

– 1881: S-a născut fizicianul american Clinton Joseph Davisson; a descoperit fenomenul de difracţie a electronilor (1927); Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1958)

– 1882: A murit Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (n. 1817)

– 1887: S-a născut John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (m. 1920)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Wells Beadle; cercetări privind crossing-over-ul; creator (alături de E. L. Tatum) al conceptului ”o genă – o enzimă”; Premiul Nobel pentru medicină în 1958, împreună cu conaţionalii săi Edward L. Tatum şi Joshua Lederberg (m. 1989) – 120 de ani

– 1906: A murit pictorul francez Paul Cézanne; pictura lui reprezintă puntea de trecere de la impresionism spre cubism (n. 1839)

– 1917: S-a născut (în Japonia din părinţi britanici) actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (m. 2003)

– 1918: S-a născut (în Hong Kong) poetul şi dramaturgul francez René de Obaldia (m. 2022) – 105 ani

– 1919: S-a născut (în Iranul de azi, pe atunci Persia) Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în 2007 (m. 2013)

– 1921: S-a născut Georges Brassens, poet, cântăreț și compozitor francez (m. 1981)

– 1925: S-a născut artistul plastic Robert Rauschenberg, important lider al artei americane contemporane (m. 2008)

– 1928: S-a născut regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (m. 2018) – 95 de ani

– 1943: S-a născut actriţa franceză de film Catherine Deneuve – 80 de ani

– 1970: A murit pianistul și compozitorul francez Samson François (n. 1924)

– 1973: A murit Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi, ulterior, în 1956, în San Juan (Puerto Rico); aici va organiza (începând din 1957) festivalul anual ce-i poartă numele (n. 1876) – 50 de ani

– 1975: A murit Arnold Joseph Toynbee, istoric, sociolog şi scriitor britanic (n. 1889)

– 1979: A murit Nadia Boulanger, pianistă, organistă, compozitoare, dirijoare de cor şi profesoară franceză (n. 1887)

– 1986: A murit Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel din 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (n. 1893)

– 1987: A murit actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (n. 1919, în Italia)

– 2011: A murit prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Sultan bin Abdul Aziz Al Saud, prinţ al Coroanei Regatului Arabiei Saudite, vicepremier şi ministru al apărării (n. 1931)

– 2012: A murit actorul de film şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (n. 1939)

– 2017: A murit muzicianul, compozitorul și producătorul scoțian-australian George (Redburn) Young, cunoscut ca „mentor” al legendarei trupe de hard rock AC/DC (n. 1946)

Calendarul zilei – 21 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:19

S-a întâmplat într-o zi de 21 octombrie

* Acum 424 ani (1599) Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa (în urma victoriei în bătălia de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599), el devenind, astfel, „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Domnitorul a organizat Cancelaria care a început să emită pentru prima dată în Transilvania acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavă. A pus, la Alba Iulia, bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp record, el a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile aferente pentru mitropolie, care au fost apoi demolate de austrieci în 1715. La 6/16.V.1600 Mihai Viteazul îl va alunga pe Ieremia Movilă şi va ocupa Moldova, realizând, astfel, prima unire politică a celor trei ţări române şi intitulându-se „Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. Pentru scurt timp Alba Iulia a fost capitala statului unificat (21.X/1.XI)

* Acum 218 ani (1805) avea loc una dintre cele mai mari confruntări navale din istorie, Bătălia navală de la Trafalgar (pe coasta spaniolă a Atlanticului), în timpul celei de-a doua coaliţii antinapoleoniene, care s-a încheiat cu victoria flotei engleze, comandate de amiralul Horatio Nelson (care şi-a pierdut viaţa în luptă), asupra flotei combinate franco-hispanice, conduse de amiralul Villeneuve. Napoleon a pierdut definitiv războiul pe mare şi a fost nevoit să instituie blocada continentală

* Cu 152 de ani în urmă (1871) se înfiinţa Societatea Filarmonică din Timişoara

* Acum 91 de ani (1932) apărea Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei. La 21 octombrie 1932, în urma modificării legii de organizare a Casei Generale de Economii, aceasta îşi schimbă denumirea în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, prescurtat C.E.C. Prin reforma monetară, înfăptuită la 15 august 1947, depunerile la CEC au fost recalculate la raportul 1: 20.000 lei

* Cu 74 de ani în urmă (1949), în cadrul conferinţei pe ţară a compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor, care a avut loc la Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, şi-a schimbat titulatura în Uniunea Compozitorilor din România. Aceasta a funcţionat ca asociaţie profesională până în martie 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe 8/1996 şi s-a constituit Asociaţia pentru Drepturi de Autor a UCMR (având ca obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical)

* În urmă cu 68 de ani (1955), în Catedrala din Alba Iulia, a avut loc proclamarea oficială a canonizării sfinţilor români: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, cu data de prăznuire la 11 aprilie, Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, mitropoliţii Transilvaniei, cu data de prăznuire la 24 aprilie, Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea, cu data de prăznuire la 21 octombrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea acestora la 28 februarie 1950, începând astfel canonizarea sfinţilor de origine românească. Sfinţii canonizaţi de Sinodul BOR au fost mai întâi cinstiţi de poporul român credincios, actul canonizării confirmând şi proclamând recunoaşterea sfinţeniei care vine din lucrarea Sfântului Duh în oameni

* Acum 64 de ani (1959) era deschis Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright (1867 – 1959). Muzeul din New York este primul dintr-o reţea de muzee de artă realizate de Fundaţia ce poartă numele colecţionarului american de artă Solomon Guggenheim (1861-1949) şi pe care a înfiinţat-o în anul 1937. Celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas

* În urmă cu 22 de ani (2001) medicul şi omul de ştiinţă francez, Claudie Haigneré (n. 13 mai 1957, Le Creusot, Franța), a devenit prima femeie-astronaut europeană care a luat parte la un zbor către Stația Spațială Internațională (ISS), servind ca inginer de zbor pe Soyuz TM-33, alături de doi cosmonauți ruși, comandantul Viktor Afanasiyev și inginerul de zbor Konstantin Kozeyev. După aproape 10 zile în spațiu, echipajul s-a întors pe Pământ la data de 31 octombrie, lăsând noul Soyuz TM-33 ca ambarcațiune de urgență pentru echipajul ISS. Claudie Haigneré a mai efectuat, la 17 august 1996, un zbor de şaisprezece zile la bordul staţiunii orbitale ruse Mir, în cadrul misiunii franco-ruse Cassiopea

* Cu 9 ani în urmă (2014) avea loc inaugurarea Centrului Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele. CETAL găzduieşte primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = un milion de miliarde de waţi) cu durată de 25 fs (femtosecundă = a mia bilioana parte dintr-o secundă). Acesta constituie, de asemenea, un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawaţi. Instalarea Laserului ELI-NP a început în octombrie 2016. Pe 18 mai 2018 a fost testat întregul sistem la o putere intermediară de 3 PW, care deja îl plasa pe primul loc în Europa. Laserul a atins apoi 7 PW, moment în care a devansat cel mai puternic laser de până atunci – cel din Coreea de Sud (4 PW). La 7 martie 2019, laserul a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioşi Mărturisitori: Visarion şi Sofronie; Sf. Mucenic Oprea; Sfinţii Preoţi Mărturisitori: Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1883: S-a născut compozitorul Francisc Hubic (m. 1946) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1971)

– 1891: S-a născut Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet; primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1939-1963); director-fondator (1957-1971) al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, director-fondator al revistei „Manuscriptum” (1970); între anii 1934 şi 1938 a ţinut cronica literară la Radio Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1904: S-a născut prozatorul Eugen Bălan (m. 1968)

– 1911: S-a născut George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (m. 1972)

– 1918: S-a născut anglistul și profesorul Dan Duţescu, unul dintre cei mai buni traducători români de literatură engleză (a tradus din poezia epică anglo-saxonă, din Shakespeare şi din Chaucer) (m. 1992) – 105 ani

– 1922: S-a născut Părintele Arhimandrit Neonil Ştefan, stareţul Sfintei Mănăstiri Frăsinei din judeţul Vâlcea vreme de 57 de ani, unul dintre marii duhovnici ai zilelor noastre (m. 2016)

– 1923: S-a născut Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (m. 1977) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Virginia Zeani (nume la naștere: Virginia Zehan), soprană italiană de origine română, una dintre cele mai mari artiste lirice ale secolului XX, profesoară de canto; primul Ambasador Onorific al Operei Naţionale Bucureşti; „prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma timp de 25 de ani; în 1947 s-a stabilit în Italia, iar din 1980 în Statele Unite (m. 2023)

– 1931: S-a născut Silvia Kerim, scriitoare (memorialistică, literatură pentru copii, traduceri), ziaristă şi realizatoare de programe pentru radio şi televiziune (m. 2016)

– 1933: S-a născut Simona Bondoc, actriță la Teatrul Național I. L. Caragiale din București din 1954 – 90 de ani

– 1936: S-a născut Vartan Arachelian, jurnalist, scriitor, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune, regizor de film documentar, scenarist de origine armeană; după 1990 a fost directorul primului post independent de televiziune din România, SOTI

– 1940: S-a născut publicistul Dumitru Tinu; director al cotidianului „Adevărul” (1991-2002) şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1998-2002) (m. 2003)

– 1976: S-a născut fosta gimnastă și antrenoarea Lavinia Miloşovici; dublă campioană olimpică (Barcelona, 1992) şi campioană mondială (1991, 1993), membră a International Gymnastics Hall of Fame

– 1980: A murit (în Germania) Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (n. 1894)

– 1984: A murit actorul şi profesorul Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein) (n. 1899)

– 1996: A murit Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România (1979), instituţie care, din 1990, îi poartă numele – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa (n. 1917, la Voznesensk, Ucraina)

– 2016: A murit Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (n. 1942)

– 2018: A murit Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt: Scriitorul britanic de origine indiană, Salman Rushdie va primi Premiul Păcii la Târgul de Carte de la Frankfurt

– Saint-Denis, Franţa: Rugby – Cupa Mondială, semifinală

– Liverpool: Fotbal – Campionatul Angliei: Liverpool – Everton

– Londra: Fotbal – Campionatul Angliei: Chelsea – Arsenal

Aniversări – Comemorări

– 1760: S-a născut pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (m. 1849)

– 1772: S-a născut Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator al „Şcolii lacurilor” (m. 1834)

– 1790: S-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu în 1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române (m. 1869)

– 1805: A murit amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (n. 1758)

– 1833: S-a născut Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez; inventatorul dinamitei (1867); a brevetat 355 de invenţii, a făcut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de obţinere a mătăsii sintetice, a cauciucului sintetic şi a pielii sintetice; prin testamentul său, redactat la Paris la 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar destinat acordării de premii anuale acelora care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii, devenind astfel întemeietor al Fundaţiei Nobel care acordă anual, din 1901, în ziua comemorării morţii sale, Premiile Nobel pentru: fizică, chimie, fiziologie-medicină, literatură-artă, şi pace, şi din 1969 şi pentru economie (m. 1896) – 190 de ani

– 1846: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (m. 1908)

– 1879: S-a născut compozitorul şi muzicologul francez Joseph Canteloube (m. 1957)

– 1885: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (m. 1974)

– 1886: A murit poetul argentinian José Hernández (n. 1834)

– 1912: S-a născut Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (m. 1997)

– 1914: S-a născut Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (m. 2010)

– 1917: S-a născut Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (m. 1993)

– 1924: S-a născut Julie Wilson (Julia Mary Wilson) actriţă americană şi cântăreaţă de cabaret (m. 2015)

– 1924: A murit Joseph Martin Marsick, violonist şi profesor belgian (n. 1848)

– 1925: S-a născut cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (m. 2003)

– 1929: S-a născut Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (m. 2018)

– 1929: S-a născut Ursula K. Le Guin (nume la naștere: Ursula Kroeber), scriitoare americană, considerată una dintre cele mai bune autoare de science fiction și fantasy modern (m. 2018)

– 1933: S-a născut fotbalistul spaniol Francisco Gento López, legenda clubului Real Madrid, alături de care a cucerit de şase ori Cupa Campionilor Europeni, între 1953 şi 1971 (m. 2022) – 90 de ani

– 1942: S-a născut economistul american Christopher Albert Sims; a câştigat, împreună cu economistul american Thomas Sargent, premiul Nobel pentru economie în 2011, pentru progresul înregistrat în cercetarea relaţiilor dintre măsurile de politică economică şi impactul lor asupra economiei reale

– 1944: S-a născut chimistul francez Jean-Pierre Sauvage, specialist în chimie supramoleculară; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2016, împreună cu Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa

– 1945: S-a născut Nikita (Sergheevici) Mihalkov, actor, regizor de film, scenarist și producător rus, una dintre cele mai importante personalităţi artistice ale cinematografiei ruse

– 1957: S-a născut Wolfgang Ketterle, fizician şi profesor german; Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, împreună cu Carl Wieman şi Eric Cornell, pentru obţinerea condensării Bose-Einstein în gaze diluate de atomi alcalini şi pentru studii iniţiale fundamentale asupra proprietăţilor condensaţilor

– 1969: A murit matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski; considerat creatorul şcolii matematice în Polonia; în anul 1932 a predat la Facultatea de Ştiinţe din Cluj; membru corespondent (1932) şi apoi membru de onoare străin (1934) al Academiei Române (n. 1882)

– 1969: A murit Jack Kerouac, scriitor, pictor și poet american; considerat, alături de William S. Burroughs și Allen Ginsberg, pionier al mișcării culturale americane „Generația beat” (n. 1922)

– 1984: A murit regizorul şi criticul de film, scenaristul şi actorul francez François Truffaut, figură reprezentativă a „Noului val francez” (n. 1932)

– 2002: A murit cântăreţul francez François Soubeyran (nume complet: François Joseph Louis Soubeyran), unul dintre membrii trupei „Fraţii Jacques” (n. 1918)

– 2007: A murit François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1915)

– 2012: A murit Yash Chopra, producător de film, regizor şi scenarist indian; supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (n. 1932)

– 2013: A murit compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 (n. 1924) – 10 ani

– 2014: A murit Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (n. 1921)

– 2017: A murit actriţa britanică Rosemary Leach (n. 1935)

– 2020: A murit fotograful italian Frank Horvat, călător avid, observator al modei şi străzii, autor al unor impresionante portrete de femei; a locuit și lucrat la Paris, Londra și New York; în anii ’60 ai secolului trecut a fost cel mai căutat fotograf de modele și a fost nelipsit de pe scena marilor prezentări de modă din Roma și Paris (n. 1928)

Calendarul zilei – 20 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:19

S-a întâmplat într-o zi de 20 octombrie

* Se împlinesc 385 de ani (1638) de când se încheia construcţia Mănăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (1632-1654). Pe locul unde se află Mănăstirea a existat mai înainte o biserică din lemn cu câţiva călugări. În anul 1637 domnitorul Matei Basarab a cumpărat locul şi împrejurimile lui şi a zidit din temelie biserica. Tot în acel timp a zidit parterul şi trei laturi ale cetăţii precum şi zidul de apărare de la răsărit. La intrare, în dreapta se află pivniţa care se păstrează şi azi în forma de atunci. Ansamblul mănăstirii zidit din cărămidă şi piatră de râu a fost terminat în 1638 la 20 octombrie. Biserica construită în 100 de zile s-a sfinţit la 26 octombrie 1638, ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Arhimandritul Filaret, stareţul mănăstirii, a adăugat cetăţii încă un etaj între 1775-1778, iar în timpul stareţului arhimandrit Meletie s-a zidit încă o pivniţă cu o trapeză mare deasupra, în partea de răsărit, unde a ridicat şi un paraclis. În prezent, trapeza adăposteşte colecţia de obiecte bisericeşti. Între anii 1905-1918, în timpul stăreţiei Mitropolitului Ghenadie Petrescu, s-au făcut mari reparaţii cetăţii şi bisericii. Cutremurul din 1940 a dărâmat turnul bisericii, care s-a refăcut în 1941-1943, iar în 1945, un incendiu de proporţii a provocat importante daune

* Acum 106 ani (1917), între 20 și 28 octombrie, avea loc, la Chişinău, Congresul Ostăşesc (cu participarea a 898 de delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti). Congresul a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării, în care au fost aleşi 195 de deputaţi (150 de români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor)

* În urmă cu 91 de ani (1932) se forma Guvernul naţional-ţărănesc sub preşedinţia lui Iuliu Maniu (Guvernul Iuliu Maniu (3)), în care portofoliul Externelor era deţinut de Nicolae Titulescu. Renunţând la „politica porţilor deschise”, Guvernul Maniu a iniţiat un şir de măsuri cu caracter protecţionist, printre care şi Legea vămilor. Acest consiliu de miniștri a guvernat România în perioada 20 octombrie 1932 – 13 ianuarie 1933

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de la inaugurarea oficială a Operei din Sydney, Australia (cu Simfonia a 9-a de Ludwig van Beethoven), în prezenţa reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord. Sydney Opera House, a cărei piatră de temelie a fost pusă în martie 1959, este una dintre cele mai complexe şi deosebite construcţii ale secolului al XX-lea

* În urmă cu 79 de ani (1944) oraşul Belgrad era eliberat de sub ocupaţia germană (în Al Doilea Război Mondial)

* Se împlinesc 25 de ani (1998) de când, la această dată, a fost acordat primul Premiu Mark Twain, „beneficiarul” fiind actorul american de comedie Richard Pryor. Premiul Mark Twain pentru umor american este decernat, anual, de către Centrul pentru Arte Interpretative John F. Kennedy, persoanei care a avut, în cursul anului precedent, contribuții semnificative la promovarea umorului în SUA

* Acum 12 ani (2011) Organizaţia separatistă bască ETA a anunţat, într-un comunicat, că renunţă la violenţă, punând astfel capăt celor 40 de ani de teroare. ETA a decis „încetarea definitivă a activităţii armate” şi a cerut guvernelor spaniol şi francez „să deschidă un proces de dialog direct”, cu scopul de a căuta o soluţie pentru „consecinţele conflictului”

* Tot cu 12 ani în urmă (2011), în perioada 20-31 octombrie, s-a desfăşurat al XII-lea recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România (populaţia stabilă: 19.042.936 persoane, locuinţe: 8,5 milioane). Recensământul anterior a fost efectuat în 18-27 martie 2002 (populaţia stabilă: 21.680.974 persoane), iar cel mai recent a avut loc în anul 2022 (amânat din 2021, din cauza pandemiei)

Aniversări – Comemorări

– 1821: S-a născut Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (m. 1897). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 20.X.1819

– 1821: S-a născut Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (m. 1900)

– 1827: S-a născut Ioan Catina, poet romantic şi jurnalist, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1851). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 20.X.1828

– 1828: S-a născut George Baronzi, poet, prozator şi dramaturg (m. 1896) – 195 de ani

– 1829: S-a născut Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1880)

– 1850: S-a născut Ioan Boroş, preot şi istoric; studii despre istoria Banatului; lucrări privind istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice; a înfiinţat Muzeul Lugojului (m. 1937)

– 1872, 20.X/2.XI: S-a născut Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, ales la 28.IV.1908 (m. 1934)

– 1872: S-a născut (la Avdela, Grecia) Pericle Papahagi, filolog, lingvist şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1943, la Silistra, Bulgaria)

– 1880: S-a născut Nicolae M. Condiescu, general (a participat la Războiul de reîntregire naţională din anii 1916-1918; profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul  de  Administraţie al Radiodifuziunii Române, iar în perioada 1933 – 1937 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al radioului public; scriitor (preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români între anii 1936 şi 1939); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1939)

– 1886: S-a născut Dimitrie Marmeliuc, istoric literar, folclorist, publicist şi profesor; opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară, vizând mai ales Antichitatea, la publicistica militantă; a jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România (m. 1970)

– 1895: S-a născut Alexandru Rosetti, lingvist, filolog, editor şi pedagog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1990)

– 1919: S-a născut Ioan Brie, profesor în învățământul teologic, dirijor, întemeietor de cor și sprijinitor al activității corale bisericești, compozitor, autor de materiale didactice şi studii de specialitate (m. 2010)

– 1920: S-a născut Ghizela Suliţeanu, folclorist şi etnolog (m. 2006)

– 1924: S-a născut Valentin Silvestru (nume real, Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (m. 1996)

– 1926: S-a născut Florica Cruceru, critic și istoric de artă; primul director al Muzeului de artă din Constanța (m. 2021)

– 1928: S-a născut Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar, profesor, gazetar (m. 1985) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Mircea Herivan, scriitor, eseist şi publicist (m. 1996)

– 1930: S-a născut Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme tv. de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune (m. 2011)

– 1932: S-a născut sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (m. 2017)

– 1933: S-a născut Ion Bălu, critic şi istoric literar, biograf și profesor; specialist în evaluarea și fixarea operei critice, epice, poetice și dramaturgice a lui George Călinescu, a vieților și operelor lui Lucian Blaga, Cezar Petrescu și Marin Preda (m. 2021) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Ion Dichiseanu, actor de film, radio, scenă, televiziune și voce și scriitor (m. 2021) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Vlad Georgescu, istoric şi publicist; cercetător al culturii iluministe şi al gândirii politice româneşti; din 1978 a trăit în exil, ca refugiat politic, iniţial în S.U.A. şi apoi în R.F.G; între anii 1982 şi 1988 a fost director al Departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” (cu sediul la München) (m. 1988)

– 1939: S-a născut criticul muzical, violonistul şi profesorul Dan Scurtulescu (m. 2008)

– 1940: S-a născut preotul Nicu Moldoveanu, profesor de teologie, compozitor de muzică bisericească, dirijor, muzicolog, bizantinist, diortositor şi editor de carte muzicală bisericească psaltică şi corală

– 1940: S-a născut artista plastică Doina Artemiza Boceanu, membră a Filialei Brașov a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1940: A murit juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1857)

– 1941: A murit slavistul Stoica Ştefan Nicolaescu, bun cunoscător al vechilor texte slave şi slavo-române, precum şi al istoriei relaţiilor românilor cu slavii din Sud (n. 1879)

– 1942: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune Costel Constantin

– 1946: S-a născut Dan Ardelean, compozitor şi dirijor de muzică uşoară

– 1948: S-a născut prof. dr. Benedek Istvan, întemeietorul școlii de hematologie din Transilvania și cel care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în ţară, în anul 2001; fondatorul Centrului de Transplant Medular din Târgu Mureș, la care au fost realizate numeroase premiere naţionale în domeniul medical: primele transplante din ţară la bolnavi cu leucemie acută (2003), prima selecţie imunomagnetică de celule stem (2004), primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică din România (2005), primele transplanturi de celule stem la adulți în scleroză multiplă și în boală autoimună (2007), primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit (2013) și altele (m. 2020) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Dana Duma, critic de teatru şi film, publicistă și profesoară

– 1951: S-a născut „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre pionierii karate-ului în România; unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989, fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (m. 2013)

– 1958: A murit istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a condus prima publicaţie românească de numismatică, ”Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1876) – 65 de ani

– 1961: A murit Constanţa Erbiceanu, pianistă şi pedagogă; una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti, creatoarea „metodei Erbiceanu” (n. 1874)

– 1985: A murit poetul Marius Robescu (n. 1943)

– 1994: A murit istoricul literar Dumitru Velciu; de profesie economist, şi-a consacrat tot timpul liber cercetării cronicilor şi cronicarilor (n. 1923)

– 2010: A murit meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (n. 1919)

– 2010: A murit Virgil Bulat, poet, eseist şi traducător; deţinut politic între anii 1956 şi 1964 pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” (n. 1940, la Răduleni, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit poetul Ion Stanciu (n. 1950) – 10 ani

– 2015: A murit Vasile Ilica, publicist, scriitor, cercetător asupra masacrelor antiromâneşti din nordul Bucovinei, veteran de război (n. 1924)

– 2016: A murit Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (n. 1932)

– 2017: A murit Eugen Evu, poet, publicist și prozator (n. 1944)

– 2018: A murit Mihail Bălănescu, fizician, doctor în științe nucleare; unul dintre specialiștii care, alături de acad. Horia Hulubei, acad. Șerban Țițeica și prof. Ciorăscu, au fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în 1949; a lucrat în cercetarea de vârf din domeniul nuclear, fiind implicat în realizarea aparaturii cu izotopi radioactivi pentru aplicații în medicină și industrie, precum și în construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; a pus la punct și tehnologii brevetate de filtrare a aerului de particule contaminate radioactiv și de alte naturi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1922) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington DC: Președintele SUA Joe Biden se va întâlni la Casa Albă cu Charles Michel, președintele Consiliului European și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în cadrul unui summit UE – SUA

– Sydney: Sunt marcați 50 de ani de la inaugurarea Operei din Sydney, clădire a arhitectului danez Joern Utzon, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO ca „una dintre principalele lucrări de arhitectură ale secolului al XX-lea”

– Grecia: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Italia: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Regatul Unit: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Frankfurt: Conferința de presă a scriitorului Salman Rushdie la Târgul de carte de la Frankfurt

– Arusha, Tanzania: A 77-a sesiune ordinară a Comisiei Africane pentru Drepturile Omului și ale Popoarelor (ACHPR) (20 oct. – 9 nov.)

– Londra: The Rolling Stones lansează noul lor album „Hackney Diamonds”

– Kigali, Rwanda: Trace Awards & Festival, eveniment care sărbătorește muzica și cultura africană (20 – 21 oct.)

– Lansarea internațională a noului film al lui Martin Scorsese „Killers of the Flower Moon”

– Lansarea internațională a jocului Super Mario bros. Nintendo Wonder

– Lansarea internațională a jocului video Spider-Man 2

– Santiago de Chile: Jocurile Panamericane (20 oct. – 5 nov.)

– Saint-Denis, Franţa: Rugby – Cupa Mondială, semifinală

– Phillip Island: MotoGP – Marele Premiu al Australiei (20 – 22 oct.)

– Miami, SUA: LIV Golf – Turneul de la Miami (20 – 22 oct.)

– Austin: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Statelor Unite (20 – 22 oct.)

– Noua Zeelandă: Turneul de rugby feminin „WXV 1” (20 oct. – 4 nov.)

-Santiago de Chile: Legenda americană a atletismului Carl Lewis va participa, în calitate de invitat de onoare, la Jocurile Panamericane 2023 de la Santiago de Chile, a căror ceremonie de deschidere va avea loc astăzi, 20 octombrie. Carl Lewis a cucerit nouă medalii de aur la Jocurile Olimpice şi alte opt la Campionatele Mondiale, fiind marea vedetă a atletismului înainte de a apariţia jamaicanului Usain Bolt, cu recordurile sale mondiale la 100 m şi în probele de ştafetă 4×100 m şi 4×200 m. Cariera sportivă de succes a lui Carl Lewis a inclus şi proba de săritură în lungime, în care deţine încă recordul mondial (8,79 m), stabilit în 1984. Cel mai bun atlet american din istorie, care îndeplineşte astăzi rolul de antrenor la Universitatea din Houston, a primit invitaţia din partea preşedintelui organizaţiei conducătoare a Jocurilor Panamericane, Neven Ilic, şi se va afla în capitala chiliană din 26 octombrie şi până la 1 noiembrie.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Controlorilor de Trafic aerian”; la data de 20 octombrie 1961, cu ocazia conferinţei Federaţiei Europene a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian (EFATCA) de la Amsterdam, Olanda, reprezentanţii a 12 asociaţii europene au anunţat finalizarea discuţiilor privind fondarea Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian (IFATCA – Internaţional Federation of Air Traffic Controllers’ Associations). Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a fondării federaţiei (20 octombrie 1981), IFATCA a propus sărbătorirea datei de 20 octombrie ca „dată a controlorului”

– „Ziua Mondială a Osteoporozei”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia că în ultimele decenii osteoporoza a devenit o importantă problemă de sănătate publică; lansată la 20 octombrie 1996, de către Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, a fost susţinută şi de Comisia Europeană; în 1997 Ziua a fost organizată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză, iar în 1998 şi 1999 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit co-sponsor

– „Ziua Internațională a Peisajului”; sărbătorită prima dată în anul 2017, la inițiativa Consiliului Euroei, această zi celebrează peisajul ca o componentă esențială a împrejurimilor popoarelor, o expresie a diversității patrimoniului cultural și natural comun și fundamentul identității lor, așa cum este definit prin Convenția Europeană a Peisajului, adoptată la 20 octombrie 2000

– „Ziua Internațională a Leneșului”, a fost înființată în noiembrie 2010, de AIUNAU (o fundație non-profit dedicată protejării tuturor formelor de viață sălbatică), ca o modalitate de a ajuta oamenii să cunoască mai mult despre aceste mamifere tropicale care trăiesc în America Centrală şi de Sud, animale timide, lente și liniștite, care interacționează rar cu altele

– Cuba: „Ziua naţională a culturii”; la 20.X.1868 (- 155 de ani) a fost interpretat pentru prima dată imnul naţional cubanez (se aniversează din 1980)

– 1463: S-a născut filosoful şi medicul italian Alessandro Achillini (m. 1512) – 560 de ani

– 1554: S-a născut Bálint Balassi, poet renascentist maghiar; a pus bazele poeziei maghiare moderne (m. 1594)

– 1632: S-a născut Sir Christopher Wren, matematician, astronom şi arhitect britanic; a întocmit planul urbanistic al Londrei după marele incendiu din 1666; a proiectat şi a participat la construirea catedralei St. Paul şi a altor 50 de biserici (m. 1723)

– 1818: S-a născut publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1884) – 205 ani

– 1854: S-a născut poetul francez Arthur Rimbaud; precursor al simbolismului (m. 1891)

– 1859: S-a născut John Dewey, filosof, psiholog și pedagog american; considerat cel mai important filosof american din prima jumătate a secolului al XX-lea, precum și unul dintre fondatorii filozofiei pragmatismului; lider al mișcării progresiste în educație în Statele Unite (m. 1952)

– 1874: S-a născut compozitorul american Charles Ives (m. 1954)

– 1882: S-a născut (la Lugoj) actorul american de origine maghiară Béla Lugosi (Béla Ferenc Deszö Blaskó), cel care i-a dat viaţă, pe ecran, contelui Dracula (în 1927), rol care l-a consacrat (m. 1956)

– 1909: S-a născut pianista franceză Monique Haas (m. 1987)

– 1911: S-a născut arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (m. 1996)

– 1917: S-a născut regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului val francez” (m. 1973)

– 1917: S-a născut, la Berlin, Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez, erou al Rezistenţei franceze din Al Doilea Război Mondial; deportat în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignez-vous!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (m. 2013)

– 1923: S-a născut scriitorul german Otfried Preußler, unul dintre cei mai populari autori de literatură pentru copii din întreaga lume (m. 2013) – 100 de ani

– 1925: S-a născut regizorul (est-)german de film Konrad Wolf; a căpătat un adevărat renume mai ales pentru realizarea a numeroase filme pe teme antifasciste (m. 1982)

– 1925: S-a născut, în Algeria, actorul și regizorul francez de film Roger Hanin (m. 2015)

– 1932: S-a născut actorul american William Christopher (m. 2016)

– 1939: S-a născut Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg, publicist şi academician din Republica Moldova; unul dintre marii poeţi ai ţării, apărător al limbii şi literaturii române, un adevărat simbol al Mişcării de renaştere naţională din această ţară (m. 2013)

– 1944: S-a născut David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (m. 2016)

– 1949: A murit Jacques Copeau producător, actor, dramaturg, critic literar şi director francez de teatru; fondator, în 1913, al Teatrului du Vieux-Colombier din Paris (n. 1879)

– 1950: S-a născut Tom (Thomas Earl) Petty, compozitor, producător de înregistrări, multi-instrumentalist şi cântăreţ american de muzică rock (m. 2017)

– 1958: S-a născut Viggo Peter Mortensen Jr., actor, poet, muzician, fotograf și pictor american de origine daneză – 65 de ani

– 1960: S-a născut Lepa Brena (pe numele său real Fahreta Živojinović), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe din Iugoslavia anilor ’80 ai secolului trecut

– 1964: A murit Herbert Hoover (pe numele său complet Herbert Clark Hoover), cel de-al 31-lea președinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1929 – 1933; este unul dintre cei care a reprezentat un exemplu al „Mişcării pentru eficienţă”, parte a „Erei progresului”, argumentând că soluțiile inginerești eficiente vor fi soluțiile tuturor problemelor economice și sociale. Poziția și perspectiva sa au fost zdruncinate de marea criză economică, care a început în timpul președinției sale (n. 1874)

– 1984: A murit biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (n. 1896)

– 1984: A murit Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice și a teoriei cuantice a câmpurilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1933, alături de Erwin Schrödinger, pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice (n. 1902)

– 1989: A murit actorul de film britanic Anthony Quayle (n. 1913)

– 1994: A murit Burt Lancaster (nume real: Burton Stephen Lancaster), actor de film, producător, regizor şi scenarist american (n. 1913)

– 1994: A murit Serghei Bondarciuk, actor, scenarist şi regizor de film rus (n. 1920)

– 2002: A murit actorul francez Bernard Fresson (n. 1931)

– 2011: A murit Muammar Abu Minyar Al-Gaddafi (cunoscut şi sub numele de Colonelul Gaddafi), conducătorul de facto al Libiei între 1969 şi 2011 (n. 1942)

– 2012: A murit Donnall Thomas, medic și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu Joseph E. Murray, pentru contribuţii la dezvoltarea transplantului de măduvă ca tratament de succes pentru leucemie și alte boli de sânge (n. 1920)

– 2013: A murit economistul american Lawrence R. Klein; cercetări şi lucrări în domeniul modelării economice (dezvoltarea macro-economică a modelelor regionale, naţionale, internaţionale); Premiul Nobel pentru economie în 1980; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1999) (n. 1920) – 10 ani

– 2014: A murit Oscar de la Renta (nume complet: Oscar Aristides Ortiz de la Renta Fiallo), celebru designer dominican (n. 1932)

– 2016: A murit alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (n. 1939)

– 2017: A murit actorul argentinian Federico Luppi (n. 1936)

– 2020: A murit unul dintre cei mai cunoscuţi iluzioniști din industria divertismentului, americanul-canadian James Randi (nume real: Randall James Zwinge), cunoscut pentru demascarea unor celebrităţi care susţineau că au puteri paranormale (n. 1928)

Calendarul zilei – 19 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:18

S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie

* Cu 242 de ani în urmă a avut loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este cu mult mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitul războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă

* Acum 158 de ani (1865) mai mulți bancheri englezi, francezi şi austrieci concesionau dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin). La scurt timp i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)

* În urmă cu 154 de ani (1869) avea loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)

* În urmă cu 33 de ani, la 19 octombrie 1990, au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Namibia. Din cauza constrângerilor bugetare, România a suspendat activitatea ambasadei sale de la Windhoek cu începere de la 1 iulie 1999. România l-a acreditat la Windhoek pe ambasadorul României cu reşedinţa în Republica Africa de Sud. Reprezentarea diplomatică a Namibiei în România este asigurată prin intermediul Ambasadei Namibiei la Viena. Ambasadorul Nada Kruger și-a prezentat copiile scrisorilor de acreditare la 10 februarie 2021

* Se împlinesc 20 de ani (2003) de când, cu ocazia Zilei Mondiale a Misiunilor, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza, conferindu-i titlul de Sfânta Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piața Sfântul Petru din Vatican. La celebrare au fost prezenți câteva sute de mii de pelerini veniți din lumea întreagă, mai bine de o sută de cardinali și numeroși episcopi, sute de surori din congregația fondată de Maica Tereza, mii de săraci, personalități religioase creștine și musulmane și un impresionant număr de personalități politice. Din partea României a participat Hildegard Puwak, la vremea aceea ministrul integrării europene, împreună cu o delegație, și Principesa Elena a României. După Liturghie, săracilor li s-a oferit prânzul în Aula Paul al VI-lea. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a făcut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu dizabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, Maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor. La data de 4 septembrie 2016, a avut loc canonizarea Maicii Tereza, sărbătoarea acesteia fiind celebrată, în calendarul catolic, pe 5 septembrie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Paul al Crucii, preot (patron secundar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1820, 19/31: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neo-clasicismului şi al picturii în ulei în pictura modernă română; întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; considerat cel mai mare pictor religios al timpului său (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 1 sau 8 octombrie 1820, iar altele menționează numai luna și anul

– 1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog, botanist şi profesor de teologie; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (m. 1903)

– 1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (m. 1928)

– 1897: S-a născut Jacques Byck, lingvist şi filolog, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene (m. 1964)

– 1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1987)

– 1902, 9.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (m. 1991)

– 1908: S-a născut Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate (m. 1995) – 115 ani

– 1926: A murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (n. 1854, la Viena, într-o familie originară din Banat)

– 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (m. 2012)

– 1929: A murit dramaturgul Alexandru Davila; fiul medicului Carol Davila (n. 1862)

– 1933: S-a născut regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (m. 1989) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (m. 2018)

– 1935: A murit Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (n. 1894)

– 1936: S-a născut Alexandru Marinescu, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog; consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia”, peste 50 de ani (m. 2019)

– 1939: S-a născut Rafila Moldovan, unul dintre cei mai cunoscuţi colecționari, rapsozi și meșteri populari din judeţul Mureş, din satul Idicel de Pădure, care şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean; în 2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a numit-o „Tezaur Uman Viu”

– 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (m. 2011)

– 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (oct. 2000 – mar. 2008)

– 1961: A murit Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1880)

– 1964: A murit cântăreţul de operă (bas) George Niculescu-Basu (n. 1882)

– 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (n. 1896)

– 1993: A murit poetul Ion Iuga (n. 1940) – 30 de ani

– 1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină (n. 1940)

– 1996: A murit Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (n. 1938)

– 1998: A murit prozatorul Nicolae Damian (n. 1939) – 25 de ani

– 2000: A murit prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (n. 1954)

– 2001: A murit pianista şi profesoara Elena Cosma (n. 1940)

– 2004: A murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (n. 1950)

– 2006: A murit actorul şi epigramistul Ernest Maftei (n. 1920)

– 2009: A murit Alexandru-Radu Timofte, om politic, membru al PSD şi senator între anii 1990-2001; a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii între anii 2001 – 2006 (n. 1949)

– 2016: A murit Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (n. 1922)

– 2021: A murit Dumitru Tiutiuca, profesor universitar, critic și istoric literar, teoretician (n. 1941)

– 2021: A murit poeta, prozatoarea și jurnalista Eugenia Bălteanu (n. 1946, în Republica Serbia)

– 2021: A murit Ion Bârlădeanu, artist plastic specializat în colaje pop-art din ziare și reviste; lucrările sale au fost expuse la Londra, Copenhaga, Basel, Paris alături de artiști consacrați precum Andy Warhol și Marcel Duchamp (n. 1946)

– 2022: A murit prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător; personalitate activă din domeniul alimentației din România, care a militat pentru o alimentație sănătoasă; a elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare; a scris tratate de specialitate în domeniile: alimentației, nutriției umane, biotehnologiei alimentare, bioindustriei, dietoterapiei; printre lucrările publicate se numără: „Biblia alimentară”, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, „Revoluție în bucătărie. Reînvață să gătești sănătos”; deține 23 brevete de invenții; fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (19 – 20 oct.)

– Valencia, Spania: Reuniunea informală a miniștrilor comerțului din UE (19 – 20 oct.)

– Bruxelles: Anunțarea câștigătorului Premiului Saharov, cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului

– Villers-Cotterêts, Franța: Inaugurarea Orașului limbii franceze de către președintele Emmanuel Macron

– Sydney: Misiunea economică belgiană în Australia prezidată de Prințesa Astrid, sora regelui belgian Filip (19 – 28 oct.)

– Bedford, Regatul Unit: Alegeri parțiale în Mid-Bedfordshire

– Tamworth, Regatul Unit: Alegeri parțiale în Tamworth

– Paris: L’Oréal – cifra de afaceri a celui de-al treilea trimestru

– Vevey, Elveția: Nestlé – vânzările din ultimele nouă luni

– Riad: Săptămâna modei în Arabia Saudită (19 – 23 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 1433: S-a născut Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (m. 1499) – 590 de ani

– 1745: A murit scriitorul irlandez Jonathan Swift (n. 1667)

– 1784: S-a născut Leigh Hunt (nume complet: James Henry Leigh Hunt), poet, eseist, jurnalist şi critic literar englez (m. 1859)

– 1810: A murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1826: A murit actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (n. 1763)

– 1862: S-a născut inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (m. 1954)

– 1897: A murit George M. Pullman, industriaş şi inovator american; a creat, în 1865, împreună cu Ben Field, primele vagoane de dormit (n. 1831)

– 1899: S-a născut Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; a desfăşurat şi o bogată activitate de traducător, între altele, traducând în limba spaniolă un volum de povestiri de Mihail Sadoveanu şi o antologie a prozatorilor români contemporani; Premiul Nobel pentru literatură în 1967 (m. 1974)

– 1900: S-a născut soprana germană Erna Berger (m. 1990)

– 1909: A murit Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (n. 1835). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1836

– 1910: S-a născut astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar; studii asupra structurii şi evoluţiei stelelor; Premiul Nobel pentru fizică în 1983, împreună cu William A. Fowler (tot din SUA) (m. 1995)

– 1916: S-a născut pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Gilels (m. 1985)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1922: S-a născut actriţa americană Juanita Moore, nominalizată la premiile Oscar pentru rolul secundar din filmul „Mirajul vieţii/ Imitation of life“ (1959) (m. 2014)

– 1931: S-a născut Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: S-a născut scriitorul britanic John Le Carré (pe numele său adevărat David John Moore Cornwell), cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj (m. 2020)

– 1936: A murit Lu Xun (nume real: Zhou Shuren), scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea; considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua (n. 1881)

– 1937: A murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă)

– 1943: A murit Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (n. 1864) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Sir Angus Stewart Deaton, economist și profesor american de origine scoțiană; Premiul Nobel pentru științe economice în 2015, „pentru analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare”

– 1948: S-a născut Valeriu Jereghi, regizor de film, scenarist, producător și operator din R. Moldova – 75 de ani

– 1962: S-a născut Evander Holyfield, fost boxer profesionist american, multiplu campion mondial; actor de film şi producător

– 1963: S-a născut Jonathan David Haidt, psiholog social american, profesor de conducere etică la Școala de afaceri Stern a Universității din New York și scriitor; principalele sale domenii de studiu sunt psihologia moralității și emoțiile morale; printre cărțile publicate se numără: „Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia?”, „Ipoteza Fericirii. Armonia dintre știința modernă și vechea înțelepciune” – 60 de ani

– 1976: A murit pianistul elveţian Paul Baumgartner (n. 1903)

– 1984: A murit Henri Michaux, poet, scriitor și pictor francez de origine belgiană, apropiat prin viziune de suprarealism (n. 1899)

– 1984: La această dată preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB); Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)

– 1987: A murit violoncelista engleză Jacqueline Mary Du Pré (n. 1945)

– 1999: A murit Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (n. 1900)

– 2016: A murit balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (n. 1917)

– 2017: A murit Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (n. 1931)

– 2018: A murit Osamu Shimomura, biolog marin și chimist japonez; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi (care a devenit una dintre cele mai importante instrumente folosite în biologia modernă) (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit Huang Yong Ping, personalitate a avangardei artistice chineze, renumit pentru creaţiile sale monumentale; stabilit în Franţa din 1989 (n. 1954)

– 2020: A murit muzicianul britanic Spencer Davis, fondatorul trupei rock „The Spencer Davis Group” (n. 1939)

– 2020: A murit actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (n. 1942)

– 2021: A murit compozitorul, textierul și dramaturgul britanic Leslie Bricusse, reputat mai ales pentru muzica pe care a compus-o pentru filme și piese de teatru; creatorul unor teme muzicale din seria „James Bond” (n. 1931)

Calendarul zilei – 18 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:18

 S-a întâmplat într-o zi de 18 octombrie

* Acum 582 de ani (1541) Dieta de la Debreţin (sau Debrecen) recunoştea suzeranitatea Porţii asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal al Imperiului Otoman

* În urmă cu 424 de ani (1599) avea loc Bătălia de la Şelimbăr – victorie a lui Mihai Viteazul asupra oştii conduse de principele Andrei Báthory, care îi aduce coroana Transilvaniei. Învingătorul şi-a făcut intrarea triumfală în Alba Iulia la 21.X/1.XI.1599, când întreg teritoriul Transilvaniei trecea sub autoritatea sa (18/28)

* Acum 338 de ani (1685) Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca (formal) Edictul de la Nantes (din 13.IV.1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant. La 13.IV.1598 regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Cu 307 ani în urmă (1716) trupele habsburgice, conduse de prinţul Eugeniu de Savoya, victorioase împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara (ce fusese ocupată de otomani timp de 164 de ani), deschizând astfel drumul spre civilizaţia Central Europeană. Considerată de mulţi bănăţeni ca una din cele mai importante zile din istoria Timişoarei, 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală, prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie 2011

* În urmă cu 142 de ani (1881) avea loc inaugurarea liniei ferate Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată proiectată şi construită de ingineri români (lucrările au început în 1879) (18/30)

* Se împlinesc 140 de ani (1883) de când, prin semnarea, la Viena, a Tratatului secret de alianţă româno – austro-ungar, România adera la blocul militar al Puterilor Centrale (în vigoare până la 14/27 august 1916, când România intră în primul război mondial de partea Antantei) (18/30)

* Cu 114 ani în urmă (1909), în perioada 18 – 31 octombrie, Hugues d’Eywo filma, la Bucureşti, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an). Este prima peliculă românească cu subiect sportiv, din care s-au păstrat câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi

* Sunt marcați 105 ani (1918) de când apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aducea la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni. Consiliul s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 (18/31)

* În urmă cu 104 ani (1919) lua fiinţă Societatea Simfonică „G. Enescu” din Iaşi

* Acum 78 de ani (1945) a fost creată Agenţia Poloneză de Presă (PAP)

* Cu 62 de ani în urmă (1961) avea loc semnarea „Cartei sociale a Consiliului Europei”, intrată în vigoare în 1965. În aprilie 1996, Consiliul Europei a revizuit Carta, semnată de România, în această formă, la 14.V.1997

* România şi Bolivia stabileau, acum 54 de ani (1969), relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. România a închis Ambasada din La Paz, cu caracter temporar, la 1 aprilie 2000. După 4 ani de funcţionare, Bolivia a închis Ambasada la Bucureşti, la 21 iulie 2000. Relaţiile bilaterale sunt gestionate de Ambasada României la Lima şi, respectiv, Ambasada Statului Plurinaţional al Boliviei la Berlin

* Sunt marcați 40 de ani de la înființarea Comunității Economice a Statelor din Africa Centrală (ECCAS), la 18 octombrie 1983, prin semnarea la Libreville a Tratatului său constitutiv, care a fost revizuit și adoptat la 18 decembrie 2019 și a intrat în vigoare la 28 decembrie 2019. ECCAS este alcătuită din unsprezece state membre: Angola, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială, Republica Democratică Congo, Rwanda, Sao Tome și Principe și Ciad. Este una dintre cele opt Comunități Economice Regionale (REC) recunoscute ca piloni ai integrării regionale în Africa și, prin urmare, pe deplin angajată în multiple dinamice legate de construcția Comunității Economice Africane prevăzute de Tratatul de la Abuja. Principalul organ executiv al ECCAS a dobândit statutul de Comisie în decembrie 2019, în urma unei reforme instituționale

* Între 18 şi 19 octombrie, acum exact 20 ani (2003), avea loc referendumul naţional de modificare a Constituţiei postcomuniste a României. Legea fundamentală a ţării fusese aprobată prin referendumul naţional desfăşurat la 8.XII.1991

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Luca (Calendarul Creştin-Ortodox 2023; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– Sf. Luca, Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România are loc cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1839: S-a născut chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1916, la Viena)

– 1907: S-a născut Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosef M. Hechter), dramaturg, prozator, eseist şi critic literar (m. 1945, într-un accident rutier)

– 1909: S-a născut Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română (m. 1960)

– 1923: S-a născut Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar (m. 1985) – 100 de ani

– 1926: A murit Ioan I. Ciorănescu, poet şi traducător (frate cu Alexandru şi George Ciorănescu); a lăsat o operă relativ bogată în ciuda morţii sale timpurii (n. 1905)

– 1932: S-a născut Carol Litvin, unul dintre cei mai de seamă dirijori care au condus Orchestra de studio a Radioteleviziuni Române şi pe cea a Operei Române din Bucureşti

– 1933: S-a născut Coman Şova, poet, dramaturg şi gazetar – 90 de ani

– 1936: S-a născut graficiana Ethel Lukats Băiaş, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala grafică București (m. 2020)

– 1938: S-a născut criticul literar și jurnalistul C.[onstantin] Stănescu – 85 de ani

– 1938: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Irina Borovski, pictor-scenograf şi grafician (m. 1986) – 85 de ani

– 1940: S-a născut inginerul Sergiu I. Chiriacescu; contribuţii în domeniile: dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; rector al Universității „Transilvania” din Brașov între anii 1990 şi 2004; senator PSD în legislatura 1996-2000; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2010)

– 1946: S-a născut Horia Andreescu, unul dintre cei mai importanţi dirijori români, recunoscut pentru interpretările de referinţă ale capodoperelor lui Haydn, Beethoven, Berlioz sau Bartok; dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” (2010-2020), dirijor şef al Orchestrelor Radio (2000 – sept. 2010), director artistic şi dirijor al Formaţiilor Muzicale Radio (1992 – 2000), fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti” (din 1988), dirijor principal al Filarmonicii din Ploieşti (1974-1987); profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

– 1954: S-a născut artistul plastic Simion Moldovan

– 1962: S-a născut contrabasistul şi profesorul Ovidiu Bădilă (m. 2001)

– 1967: S-a născut Ştefan Bănică jr., actor, cântăreţ, compozitor, textier, orchestrator, producător şi moderator TV

– 1980: A murit Teodor Mazilu, dramaturg, prozator şi poet (n. 1930)

– 1990: A murit părintele Paisie Olaru (numele de botez: Petru), unul dintre marii duhovnici ai României (n. 1897)

– 2002: A murit lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România (n. 1923)

– 2003: A murit pictorul Mihai Cismaru (n. 1943) – 20 de ani

– 2005, 18/19: A murit poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (n. 1955)

– 2007: A murit regizorul de film de animaţie Olimp Vărăşteanu (n. 1929)

– 2009: A murit Ion Cojar, regizor de teatru, actor şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (n. 1931)

– 2011: A murit Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (n. 1924)

– 2013: A murit polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (n. 1921) – 10 ani

– 2017: A murit actriţa şi profesoara Olga Tudorache, numită „Marea doamnă a teatrului românesc”, pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică (n. 1929)

– 2021: A murit Octavian Iordăchescu, cunoscut om de radio și televiziune, scenarist de televiziune, unul din oamenii de bază ai Televiziunii Române; a fost redactor, secretar general de redacție la Radio București, redactor-șef și director de programe la Televiziunea Română; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994; dintre emisiunile la care a fost producător sau coproducător se numără: „Ora Veselă” de la Radio România, „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″ de la TVR (n. 1943)

– 2022: A murit Eugen Simion, critic și istoric literar, eseist, editor, doctor în științe filologice și profesor universitar; fondator (1983) şi director (din 1990) al revistei „Caiete critice”; ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”, editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecţia „Opere fundamentale”, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români; din 2006 a fost director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București; membru al Academiei Române și președinte al acestui for (1998 – 2006) (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Riad: Secretarul de stat al SUA Antony Blinken vizitează Arabia Saudită (18 – 19 oct.)

– Chengdu, China: Convenția Mondială de Science Fiction și decernarea Premiului Hugo pentru Science Fiction (18 – 22 oct.)

– Viena: Fostul cancelar austriac Sebastian Kurz se prezintă în instanță pentru mărturie mincinoasă

– Paris: Cu ocazia comemorării celor cincizeci de ani de la moartea lui Pablo Picasso, expoziția „Picasso. Dessiner à l’infini”, organizată de Centrul Pompidou în colaborare cu Muzeul național Picasso – Paris, evidențiază cea mai abundentă parte a creației sale prin prezentarea a aproape o mie de lucrări (caiete, desene și gravuri) (18 oct. 2023 – 15 ian. 2024)

– Paris: Lansarea noului film de Martin Scorsese „Killers of the flower moon”

– Luxemburg: Eurostat publică inflația din septembrie în Zona euro, a doua estimare

– New York: Procter & Gamble – rezultate din primul trimestru 2024

– Los Angeles: Festivalul american de film francez de la Hollywood (TAFFF) (18 – 22 oct.)

– Los Gatos, SUA: Netflix – rezultate din trimestrul 3

– Libreville, Gabon: Manifestări de marcare a 40 de ani de la crearea Comunității Economice a Statelor Africii Centrale (ECCAS)

– Ierusalim: Sunt marcați 12 ani de la eliberarea soldatului israelian Gilad Shalit după mai bine de cinci ani în care a fost ținut de Hamas în Fâșia Gaza

– Los Angeles, Statele Unite: Festivalul de film american francez (TAFFF) de la Hollywood (18 – 22 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, instituită în anul 2007, ca urmare a recomandării Parlamentului European, precum şi a propunerii înaintate de către Comisia Europeană, pentru a atrage atenţia asupra acestei forme de crimă organizată şi pentru a influenţa în mod pozitiv deciziile şi acţiunile guvernelor, autorităţilor locale şi celorlalte instituţii publice cu privire la sclavia modernă. Rolul acestei zile este de a creşte nivelul de conştientizare a populaţiei şi de a stimula comunicarea şi interacţiunea între organizaţiile care activează în acest domeniu

– „Ziua de Conștientizare a Reconstrucţiei Mamare”, marcată anual în a treia miercuri din luna octombrie, în Canada și America, promovează educația, conștientizarea și accesul femeilor la reconstrucția sânului post-mastectomie. Ziua a fost inițiată de dr. Mitchell Brown, chirurg plastic canadian, în 2011

– Ziua independenţei Republicii Azerbaidjan – 1991

– 1569: S-a născut Giambattista Marino (sau Marini), poet baroc italian, creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo (m. 1625)

– 1634: S-a născut pictorul italian Luca Giordano (m. 1705)

– 1678: A murit pictorul flamand Jacob Jordaens (n. 1593) – 345 de ani

– 1697: S-a născut pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (m. 1768). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 28.X.1697

– 1706: S-a născut compozitorul italian Baldassare Galuppi (m. 1785)

– 1777: S-a născut scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (m. 1811)

– 1799: S-a născut chimistul german Christian Friedrich Schönbein; a descoperit (în 1840) ozonul (m. 1868)

– 1859: S-a născut filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru literatură în 1927 (m. 1941)

– 1881: S-a născut Max Gerson, medic german, care a pus la punct o metodă de tratament alternativ al cancerului şi al altor boli incurabile; terapia sa, bazată pe o dietă alimentară naturistă (produse organice, sucuri naturale în cantităţi mari şi aportul de diferite suplimente alimentare din surse naturale) şi o detoxificare completă (reducerea la minim a toxinelor din dietă, eliminarea sării şi a proteinelor de origine animală, reducerea drastică a grăsimilor, detoxifieri ale ficatului prin clisme cu cafea), are ca scop refacerea sistemului imunitar. Gerson a fost denumit de către laureatul premiului Nobel, Albert Schweitzer, drept „cel mai strălucit geniu medical care a existat vreodată” (m. 1959)

– 1889: A murit inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (n. 1808)

– 1893: S-a născut profesorul japonez George Ohsawa (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (m. 1966) – 130 de ani

– 1893: A murit compozitorul francez Charles Gounod (n. 1818) – 130 de ani

– 1919: S-a născut soprana americană Camilla Williams (m. 2012)

– 1920: S-a născut actriţa greacă de film Melina Mercouri, devenită proeminent om politic socialist (m. 1994). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1923, iar Enciclopedia britanică – 1925

– 1926: S-a născut actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (m. 1991)

– 1926: S-a născut chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american Chuck Berry (nume complet: Charles Edward Anderson Berry Sr.), unul dintre pionierii muzicii rock and roll (m. 2017)

– 1928: S-a născut Hulda Regehr Clark, biolog, biofizician, fiziolog canadian; practicantă a medicinei alternative și complementare; cunoscută pentru cărțile despre vindecarea tuturor formelor de cancer (m. 2009) – 95 de ani

– 1931: A murit inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (1882, New York) (n. 1847)

– 1933: S-a născut compozitorul și organistul francez Jacques Charpentier (m. 2017) – 90 de ani

– 1934: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (m. 1970)

– 1939: S-a născut Jan Erik Vold, poet, eseist și traducător norvegian

– 1940: S-a născut autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (m. 2018)

– 1940: S-a născut Győző Kulcsár, unul dintre cei mai mari scrimeri din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (m. 2018)

– 1944: S-a născut pianistul brazilian Nelson Freire, considerat unul dintre cei mai mari pianişti ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2021)

– 1955: A murit José Ortega Y Gasset, filosof idealist şi eseist spaniol (n. 1883)

– 1956: S-a născut Martina Navratilova, jucătoare americană de tenis, de origine cehă, de nouă ori câştigătoare a turneului de la Wimbledon

– 1960: S-a născut Jean-Claude Van Damme (numele real: Jean-Claude Camille François Van Varenberg), expert în arte marţiale, actor de film şi regizor belgian

– 1973: A murit Leo Strauss, filosof american de origine germană (n. 1899) – 50 de ani

– 1976: A murit soprana franceză Janine Micheau (n. 1914)

– 1987: S-a născut Zac (Zachary David Alexander) Efron, actor, cântăreț și dansator american

– 2016: A murit actorul american Anthony Addabbo (n. 1960)

– 2021: A murit generalul Colin Powell (nume complet: Colin Luther Powell), unul dintre cei mai importanți oameni ai Americii între 1990 și 2010, jucând un rol-cheie în toate războaiele duse de SUA după căderea comunismului; a fost primul afro-american care a ocupat postul de şef al Statului Major Interarme al SUA, în timpul preşedinţiei lui George H.W. Bush (1989-1993); fost secretar de stat al SUA (2001-2005) (n. 1937)

– 2021: A murit soprana slovacă Edita Gruberova, supranumită „regina coloraturii” (n. 1946)

– 2022: A murit cântăreţul şi compozitorul italian Franco Gatti, unul dintre membrii și fondatorii grupului „Ricchi e Poveri”, interpret al celebrului cântec „Sara perche ti amo” (n. 1942) – 1 an

Calendarul zilei – 17 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 17 octombrie

* Cu 336 de ani în urmă (1687), prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante (acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania). Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690) (17/27)

* În urmă cu 173 de ani (1850) se înfiinţa Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional Sf. Sava. În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devenea instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani

* Acum 121 de ani (1902) era terminată construcţia primului automobil „Cadillac” – „Cadillac Runabout and Tonneau”. Era un automobil cu două locuri de 10 cai putere (7 kW) cu un motor de un singur cilindru, practic, identic cu Ford Model A din 1903. Noul Cadillac a fost prezentat la Salonul Auto de la New York în ianuarie anul următor şi a impresionat mulţimea suficient pentru a aduna peste 2.000 de comenzi ferme. Din primii săi ani, Cadillac s-a axat pe tehnologie de înaltă calitate şi pe finisaje de lux, clasând maşinile sale printre cele mai bune şi elegante din SUA. Utilizarea de piese interschimbabile a fost o inovaţie importantă a companiei în 1908. Cadillac a fost, de asemenea primul producător al unei maşini complet închise în 1906, iar în 1912 a fost primul care a încorporat în automobilele sale un sistem electric care să permită pornirea, aprinderea şi iluminatul

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când, în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida-Voevod a dat citire „Declarației de la Oradea”, prin care națiunea română din Transilvania, Banat și Ungaria anunța că a hotărât să beneficieze de dreptul la autodeterminare. Urmarea acestei decizii extrem de importante a fost în data de 30 octombrie, când, la Hotelul „Jägerhorn” (Cornul vânătorilor), s-a constituit Consiliul Naţional Român, care, prin atribuţiile pe care le-a avut, a devenit unicul organism central recunoscut de către români pentru a-i reprezenta, în toamna anului 1918. Consiliul Naţional Român Central era un organ de conducere al românilor, format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod și Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu). Din 21.X/3.XI.1918 Consiliul și-a mutat sediul la Arad, în casa lui Ștefan Cicio-Pop. Acest Consiliu a fost recunoscut de guvernele de la Viena și Budapesta și a devenit în săptămânile următoare organismul care a impulsionat energiile majorității românilor din Transilvania spre realizarea idealului Unirii (17/30)

* Cu 96 de ani în urmă (1927) apărea, la Bucureşti, ziarul „Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional-Ţărănesc; primul director, Virgil Madgearu (1927-1928); ultimul director, Nicolae Carandino (1944-1947); din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când Adunarea Generală a ONU adopta, în unanimitate, proiectul de rezoluţie privind interzicerea folosirii de arme nucleare în spaţiul cosmic, prezentat în numele a 17 ţări membre ale Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, printre care şi România

* Sunt marcați 50 de ani (1973) de când Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC a instituit un embargo petrolier împotriva unor state occidentale care s-a considerat că au sprijinit Israelul în războiul de Yom Kippur, împotriva unei coaliţii de naţiuni arabe. Criza petrolului din 1973, denumită şi Prima criză petrolieră a început în octombrie 1973, când OPEC (avându-i ca membri la acea dată şi Egiptul, Siria şi Tunisia) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol. La începutul aceluiaşi an Egiptul şi Siria, cu sprijinul altor ţări arabe au lansat un atac surpriză împotriva Israelului, în cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc, Iom Kipur, declanşând astfel Războiul de Iom Kipur. Deoarece Israelul a fost copleşit numeric de trupele arabe, SUA a decis ca printr-un pod aerian să trimită armament pentru completarea stocurilor israeliene. Cu ajutorul livrărilor de armament şi muniţie de la SUA, Israelul a reuşit să oprească ofensiva ţărilor arabe şi să stabilizeze situaţia. Ca răspuns, membrii OPEC s-au reunit la o şedinţă în Kuweit şi au decis să „pedepsească” SUA instituind embargo asupra livrărilor de petrol ţărilor care au susţinut Israelul

* În urmă cu 43 de ani (1980) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea nr. 7 privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste; în vigoare de la 22 octombrie 1980 până la 12 ianuarie 1998, fiind abrogat prin Legea 7/1998

* La această dată, acum 28 de ani (1995), Consiliul Naţional al Audiovizualului acorda SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director, jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004)

* Cu 26 de ani în urmă, în ședința membrilor fondatori din 17 octombrie 1997, s-a constituit Asociația „Academia de Științe Tehnice din România“ (ASTR) și a fost aleasă conducerea acesteia. Apoi au început demersurile pentru obținerea personalității juridice, cu sediul în imobilul din bd. Dacia nr. 26 din București, pus la dispoziție de AGIR. Prin Sentința civilă nr.1216/11.12.1997 a Tribunalului București – Secția Contencios Administrativ – Civilă, s-a obținut personalitatea juridică a Academiei de Științe Tehnice din România ca „organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică și cu activitate nonprofit”. În luna octombrie 2006, ASTR a fost acceptată în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginerești din Europa

* Acum 18 ani (2005) a fost adoptat proiectul de rezoluţie privind cooperarea ONU cu organizaţiile regionale în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în perioada când România a deţinut calitatea de membru nepermanent, ales, al Consiliului de Securitate (2004-2005). A fost prima rezoluţie românească adoptată în Consiliul de Securitate şi, totodată, prima din istoria acestui organ al ONU pe tema cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ignaţiu din Antiohia, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită în 2013 (- 10 ani) prin ordin al ministrului culturii, aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003 (- 20 de ani), a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005 România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, la 20 ianuarie 2006, ţara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit parte la Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal

– 1858: S-a născut Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români ”România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (m. 1922) – 165 de ani

– 1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist, traducător şi profesor; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946)

– 1897: S-a născut (la St. Moritz, Elveţia) scriitoarea Ştefana Velisar-Teodoreanu; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1995)

– 1904: S-a născut tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (m. 1980)

– 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1859)

– 1904: A murit Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (n. 1877)

– 1905: S-a născut criticul şi istoricul literar Alexandru Dima; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1907: S-a născut (în Ucraina) soprana Dora Massini (m. 1996, la Bucureşti)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990) – 115 ani

– 1913: S-a născut Octavian Fodor, medic şi profesor universitar clujean; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1976) – 110 ani

– 1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film (m. 1977)

– 1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu (m. 1997) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară; a revoluţionat dansul modern în România; este creatoarea unei poetici a dansului şi a mişcării scenice în teatru; a condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950

– 1929: S-a născut actorul de teatru şi film Aurel Cioranu; cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (m. 2014)

– 1935: S-a născut Maria Vicol, scrimeră, antrenor de scrimă şi arbitru internaţional la floretă; campioană mondială la scrimă şi medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice, este cea care a adus României prima medalie la o mare competiţie de scrimă (1956) (m. 2015)

– 1937: S-a născut compozitorul Anton Zeman (m. 1996)

– 1940: S-a născut jurnalistul Constantin Badea, fost director general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în perioada 1997-2000 (m. 2016)

– 1960: A murit inginerul Aurel Bărglăzan; profesor la Politehnica din Timişoara, a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Laboratorului de Maşini Hidraulice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1973: A murit prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu), unul dintre supravieţuitorii realismului gen 1900 în proza românească (n. 1881) – 50 de ani

– 1983: A murit Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. 1939) – 40 de ani

– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942)

– 2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (n. 1915) – 15 ani

– 2010: A murit fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe (n. 1931)

– 2010: A murit Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (n. 1948)

– 2017: A murit agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (n. 1927)

– 2018: A murit botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (n. 1928) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie (Energie) din UE

-Tirana: Vizita președintelui francez, Emmanuel Macron

-Ottowa, Canada: Președintele canadian, Justin Trudeau va copreședinta alături de președintele blocului regional CARICOM din Caraibe, premierul dominican, Roosevelt Skerrit, un summit menit să întărească legăturile dintre state. Discuțiile ar trebui să acopere schimbările climatice, finanțarea SIDS și criza din Haiti (17 – 19 oct.)

– Germania: Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt (17 – 22 oct.)

• Cancelarul german Olaf Scholz și președintele sloven Natasa Pirc Musar deschid Târgul de carte de la Frankfurt

– Lisabona, Portugalia: Grevă a medicilor din serviciul public de sănătate, pentru condiții mai bune de muncă (17 – 18 oct.)

– Londra: Forumul „Energy Intelligence 2023” (17 – 19 oct.)

– Mannheim, Germania: Publicarea Barometrului lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Meudon, Franța: Prezentarea de către Citroën a mașinii sale electrice de bază, ë-C3

– New York: Bank of America – rezultate din trimestrul al III-lea

– New York: Goldman Sachs – rezultate din trimestrul III

– Tanger, Maroc: Afacerea Bouthier – reluarea procesului colaboratorilor fostului șef francez în fața Curții de Apel din Tanger

– El Jadida, Maroc: Salonul hipic El Jadida, pe tema „Calul și dezvoltarea durabilă” (17 – 22 oct.)

– Kigali, Rwanda: Congresul mondial de telefonie mobilă în Africa (17 – 19 oct.)

– Geneva, Elveția: Cea de-a 77-a reuniune a Convenției privind comerțul internațional cu

specii pe cale de dispariție

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale „ATD-Quatre Monde” (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU) – 30 de ani

– 1688: S-a născut Domenico Zipoli, compozitor italian din perioada Barocului (m. 1726) – 335 de ani

– 1744: A murit constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (n. 1698)

– 1780: A murit pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”) (n. 1720)

– 1809: A murit inginerul francez Pierre-Louis-Georges du Buat (n. 1734)

– 1813: S-a născut Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (m. 1837) – 210 ani

– 1837: A murit pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (n. 1778)

– 1849: A murit compozitorul şi pianistul polonez Frédéric Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (n. 1810)

– 1864: S-a născut scriitoarea britanică Elinor Glyn (născută Sutherland) (m. 1943)

– 1887: A murit fizicianul german Robert Kirchhoff; contribuţii în electricitate; a pus bazele analizei spectrale (1859), împreună cu conaţionalul său Robert Wilhelm Bunsen, şi a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (n. 1824)

– 1898: S-a născut Simon Vestdijk, poet, romancier și eseist olandez (m. 1971) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (m. 1998) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Nathanael West, scriitor și scenarist american (m. 1940) – 120 de ani

– 1914: S-a născut scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel, care, împreună cu Joe Shuster, a creat personajul Superman, primul dintre marii eroi ai benzilor desenate (m. 1996)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist de origine armeană; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990) – 115 ani

– 1914: A murit Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (n. 1851)

– 1915: S-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller; între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005)

– 1918: S-a născut actriţa americană de film Rita Hayworth (m. 1987) – 105 ani

– 1920: S-a născut actorul american de film Montgomery Clift (m. 1966)

– 1920: S-a născut Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (m. 2010)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1923: S-a născut Barney Kessel, chitarist american de jazz (m. 2004) – 100 de ani

– 1924: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (m. 2013)

– 1926: S-a născut actrița americană Julie Adams (nume real Betty May Adams) (m. 2019)

– 1928: S-a născut ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (m. 2017) – 95 de ani

– 1928: A murit Sir Frank Dicksee (nume complet: Sir Francis Bernard Dicksee), pictor și ilustrator britanic (n. 1853) – 95 de ani

– 1930: S-a născut medicul cardiolog american Robert Atkins, pionier în medicina complementară; bine cunoscut în întreaga lume pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele, lansat 1972 (m. 2003)

– 1933: S-a născut Jeanne-Paule Marie Deckers, cântăreaţă belgiană (m. 1985) – 90 de ani

– 1934: A murit Santiago Ramón y Cajal, medic şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; considerat precursor al neurofiziologiei şi neurochirurgiei, dar mai ales al histologiei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1852)

– 1938: S-a născut Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (m. 2019) – 85 de ani

– 1946: S-a născut Adam Michnik, istoric, politolog, eseist, jurnalist, fost disident polonez; redactor şef al celui mai mare ziar polonez – Gazeta Wyborcza

– 1946: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov

– 1948: S-a născut actorul american de film și televiziune George Wendt – 75 de ani

– 1948: S-a născut actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (m. 2018) – 75 de ani

– 1958: A murit Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (n. 1896) – 65 de ani

– 1972: S-a născut Eminem (Marshall Bruce Mathers III), cântăreţ american de muzică hip-hop, producător şi actor

– 1972: S-a născut (în Germania) Tarkan (Tevetoğlu), interpret de muzică pop turcească (la 15 ani s-a stabilit cu părinţii la Istanbul)

– 1973: A murit scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, autoare de versuri, romane şi piese radiofonice (n. 1926) – 50 de ani

– 1980: A murit violonista franceză Yvonne Astruc (n. 1889)

– 1983: A murit filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (n. 1905) – 40 de ani

– 1993: A murit Criss Oliva, chitarist şi compozitor american (n. 1963) – 30 de ani

– 1998: A murit actriţa britanică Joan Hickson (n. 1906) – 25 de ani

– 2008: A murit Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (n. 1936) – 15 ani

– 2012: A murit regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (n. 1917)

– 2017: A murit Gord Downie, cântăreţ și compozitor canadian, liderul trupei rock „Tragically Hip” (n. 1964)

– 2018: A murit fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (n. 1928) – 5 ani

– 2019: A murit balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați părinţii Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (n. 1920)

Calendarul zilei – 16 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 octombrie 2023, 05:30 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 16 octombrie

* Între 16 şi 19 octombrie, cu exact 210 ani în urmă (1813), s-a desfăşurat Bătălia de la Leipzig (numită şi „Bătălia Naţiunilor”): armatele rusă, austriacă şi prusacă au învins forţele lui Napoleon I Bonaparte. A fost cea mai mare confruntare militară din toate războaiele napoleoniene şi cea mai mare din istoria lumii până la Primul Război Mondial. Cele trei zile de luptă s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliţiei, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franţa

* Un puternic incendiu izbucnea la această dată, acum 189 de ani (1834), la Palatul Westminster din Londra, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția a durat aproape 40 de ani. Actualul ansamblu al Palatului Westminster este varianta reconstruită între anii 1837 şi 1860, în stil neogotic

* În 1918, acum 105 ani, prin Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care era exprimată voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România (16/29)

* Se împlinesc 100 de ani (1923), de când Walt Disney (Walter Elias Disney) (1901 – 1966) și fratele său, Roy, au înființat Studioul de desene animate Disney Brothers în Hollywood, California. Studioul, cunoscut acum sub numele de Walt Disney Company, a avut un impact enorm asupra industriei de divertisment și este în prezent una dintre cele mai mari companii media din lume. Un artist talentat încă de la o vârstă fragedă, Walt Disney a făcut desene animate pentru diverse publicații și a devenit interesat de animație în timp ce lucra pentru Kansas City Film Ad Company. După ce studioul său Laugh-O-Gram Studio a dat faliment în 1923, Walt s-a mutat la Los Angeles. În timp ce se afla acolo, a vândut în cele din urmă un scurtmetraj produs de Laugh-O-Gram, Alice’s Wonderland, și a semnat un contract pentru a mai realiza încă șase astfel de filme. Pentru a produce seria, frații și-au înființat compania și i-au convins atât pe Virginia Davis, care a jucat rolul lui Alice, cât și pe colaboratorul lor, Ub Iwerks, să li se alăture la Hollywood. După succesul comediilor Alice și al unui serial bazat pe un personaj numit Oswald the Lucky Rabbit, Disney a început să lucreze la cea mai faimoasă creație a sa. Odată cu lansarea în 1928 a filmului Steamboat Willie, lumea a făcut cunoștință cu Mickey Mouse. Personajul avea să devină cel mai ușor de recunoscut desen animat din istorie. Proiectul, pe care unii l-au supranumit „Nebunia lui Disney”, a depășit bugetul cu 400% și a necesitat peste 300 de animatori, artiști și asistenți, dar „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” a fost un succes răsunător atunci când a debutat chiar înainte de Crăciunul din 1937. De atunci, Walt Disney Company a produs zeci de filme revoluționare și aclamate. A evoluat într-o companie holding pentru tot felul de proprietăți media și de divertisment, deschizând parcuri tematice în întreaga lume începând din 1955 și achiziționând zeci de companii în anii ’90 și 2000. În prezent, Disney deține și operează ABC, ESPN, Pixar, Marvel Studios și Lucasfilm

* Acum 89 de ani (1934) începea marșul celor 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China. Sub denumirea de „Marşul cel lung” a rămas în istorie operaţiunea de retragere din faţa trupelor naţionaliste Kuomintang a armatelor Roşii, conduse de Partidul Comunist Chinez. Călăuziţi de Mao Zedong şi Zhou Enlai, soldaţii armatelor Roşii au parcurs mai bine de 12.500 km, în 370 zile, străbătând unele dintre cele mai dificile porţiuni de pe teritoriul chinez. „Marşul cel Lung”, care a durat până pe 29 octombrie 1935, a consfinţit ascensiunea la putere a lui Mao, care a dovedit abilităţi de lider şi a salvat armata comunistă de la dezastru, chiar dacă la sfârşitul dificilului şi temerarului marş mai dispunea de doar o zecime dintre soldaţii cu care pornise la drum

* În urmă cu 78 de ani (1945), între 16 şi 21 octombrie, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a PCR, prima în condiţii de legalitate. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al partidului, din a cărui conducere făceau parte atât grupul comunist venit de la Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca ş.a.), cât şi cadre din ţară

* Acum 67 de ani (1956) avea loc înființarea Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău

* În urmă cu 59 de ani (1964) China detona prima bombă nucleară, la Centrul de Testare de la Lop Nur, în nord-vestul ţării în deşertul Sinkiang. Bomba, numită simplu „596”, era compusă din uraniu-235 şi a avut puterea de 22 KT

* Cu 56 de ani în urmă (1967) era inaugurat oficial sediul NATO de la Bruxelles (Belgia). În anul 2010 au fost demarate lucrările de construire a noului sediu al NATO, care se va afla vizavi de cel actual. La 25 mai 2017, Alianța Nord-Atlantică a inaugurat noul sediu din Bruxelles, aflat vizavi de fostul cartier general. Inaugurat la capătul a șapte ani de la demararea construcțiilor (2010), noul sediu al Alianței are o suprafață de 254.000 de mp și este spațiul de lucru pentru 1500 de oameni, membri ai delegațiilor țărilor membre NATO, 1700 de persoane din staff-ul militar și civil, 800 de angajați ai agențiilor NATO și aproximativ 500 vizitori/ zi, precizează NATO. Cu o valoare totală a costurilor de 1.12 miliarde de dolari, construcția acestui sediu a fost hotărâtă la summitul NATO de la Washington, din 1999, atunci când Ungaria, Polonia și Cehia duceau numărul membrilor Alianței la 19. În prezent, NATO numără 30 de membri, cea mai recentă aderare fiind cea a Republicii Macedonia de Nord, la 27 martie 2020

* Se împlinesc 45 de ani (1978) de când cardinalul polonez Karol Wojtyla (n. 1920 – m. 2005) era ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea. A urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978. Alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522 (când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea). Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani)

* Cu 32 de ani în urmă (1991) începea guvernarea Cabinetului condus de Theodor Stolojan, până la 19 noiembrie 1992

* Sunt marcați 30 de ani (1993) de când, la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis (Insulele Mauritius), desfăşurată între 16 şi 18 octombrie, România devenea membru cu drepturi depline în Mişcarea francofonă. În perioada 25 – 29 septembrie 2006, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză – Sommet-ul Francofoniei, primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România – cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri ai Afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei – şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est

* Cu 18 ani în urmă (2005) Papa Benedict al XVI-lea acorda, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1. Materialul a fost difuzat în data de 16 octombrie, de aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei alimentare”, stabilită prin Legea nr. 47/2016, în vigoare de la 04.IV.2016; propunerea a fost iniţiată de senatorul Marian Vasiliev

– 1836: A murit poetul satiric Nicolae Dimachi; lui i se atribuie comedia „Sfatul familiei”, prima comedie românească originală (n. 1777)

– 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962) – 155 de ani. NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

– 1885, 16/29: S-a născut Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (m. 1966)

– 1885: S-a născut agronomul Gheorghe Ionescu-Siseşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1967)

– 1886: A murit medicul Gheorghe Polizu; primul profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (creatorul şcolii de anatomişti români); a fondat „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1875); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1819)

– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1955)

– 1914: S-a născut Mircea David (supranumit Il Dio), fost internaţional de fotbal şi antrenor; nume legendar în fotbalul românesc (m. 1993)

– 1920: S-a născut Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1921: A murit Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini), etnolog, scriitor şi publicist (n. 1883). NOTĂ: În diverse surse decesul este menționat la: 17.X.1921 (istorietecuci.blogspot.com), la 21.X.1921 (Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001) sau la 31.X.1921 (http://www.cimitirtecuci.ro/tudor-pamfile.html)

– 1930: S-a născut dramaturgul Theodor Mănescu (m. 1990)

– 1933: S-a născut inginerul geolog și profesorul universitar Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015) – 90 de ani

– 1935: A murit Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa (n. 1859)

– 1938: S-a născut Gabi Luncă (Elena-Gabriela), una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară și lăutărească (m. 2021) – 85 de ani

– 1939: S-a născut prozatorul Nicolae Damian (m. 1998)

– 1939: S-a născut Péter Jecza, sculptor şi profesor (m. 2009)

– 1940: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Valentin Timaru

– 1944: S-a născut actriţa Maria Rotaru

– 1944: A murit regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1859)

– 1950: S-a născut poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 (m. 2011)

– 1962: A murit Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet (n. 1898)

– 1965: S-a născut Mihai Cosma, muzicolog, critic muzical, realizator (scenarist, regizor şi producător) de filme documentare cu subiecte muzicale, jurnalist şi profesor universitar; fiul muzicologului Octavian Lazăr Cosma

– 1991: A murit anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (n. 1918)

– 1995: A murit (la Paris, unde emigrase) Paul Sava, actor şi poet (n. 1922)

– 1996: A murit Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (n. 1933)

– 2002: A murit Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (n. 1933)

– 2021: A murit Coleta de Sabata, prozatoare, inginer și profesor universitar emerit la Universitatea Politehnică din Timișoara (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European la Strasbourg (16 – 19 oct.)

– Luxemburg: Miniștrii mediului din UE vor încerca să ajungă la un acord cu privire la o propunere de revizuire a Directivei privind tratarea apelor uzate urbane, care va servi drept mandat de negociere pentru a începe discuțiile cu Parlamentul European

– Luxemburg: Reuniunea Eurogrup

– Beijing: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov va vizita Beijingul și va purta discuții cu omologul său chinez Wang Yi (16 – 18 oct.)

-Germania: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe regele Iordaniei Abdullah II Ibn Al Hussein la Berlin

– Beijing: Prim-ministrul thailandez Srettha Thavisin vizitează China (16 – 19 oct.)

– Los Angeles: Companiei Walt Disney sărbătorește 100 de ani de la crearea sa

– Laguna Beach, SUA: Are loc evenimentul WSJ Tech Live, care va reuni lideri, fondatori și inovatori din domeniile tehnologiei, media, divertismentului și finanțelor (16 – 18 oct.)

– Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Forumul Mondial pentru Investiții organizat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) (16 – 20 oct.)

– Saraievo, Bosnia-Herțegovina: Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, se prezintă în fața unui tribunal din Saraievo

– Lima, Peru: Începe procesul fostului președinte peruan Alejandro Toledo, acuzat că a primit mită de la compania braziliană Odebrecht (16 – 17 oct.)

– Sheffield, Marea Britanie: Procesul unui bărbat acuzat de infracțiune teroristă după incidentul de la spitalul din Leeds

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Alimentaţiei”; Adunarea Generală a ONU a decis (prin Rezoluţia 35/70 din 5.XII.1980) ca data de 16 octombrie 1945, data înfiinţării Fondului Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), să fie o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei; este marcată din 1981. NOTĂ: Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius

– „Ziua Mondială a Coloanei Vertebrale”, marcată din 2012, este organizată de Federația Mondială de Chiropractică în numele Alianței Globale pentru Sănătatea Musculo-scheletică

– „Ziua Europeană a Resuscitării”, organizată pentru prima dată în 2013 ( – 10 ani), de către Consiliul European de Resuscitare (CER), cu scopul de a educa populaţia tânără din Europa în ceea ce priveşte acordarea de prim ajutor. Prin această iniţiativă se doreşte creşterea numărului de supravieţuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. Iniţiativa CER are loc după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă despre tehnicile de resuscitare

– 1553: A murit pictorul german Lucas Cranach (numit şi ”cel Bătrân”) (n. 1472) – 470 de ani

– 1758: S-a născut lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (m. 1843) – 265 de ani

– 1793: A murit chirurgul scoţian John Hunter, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai epocii sale, promotor al metodei experimentale în medicină (n. 1728) – 230 de ani

– 1793: A murit (ghilotinată, în timpul Revoluţiei franceze, după doi ani de temniţă) regina Maria Antoaneta, soţia regelui francez Ludovic al XVI-lea; fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza; nepopulară în Franţa din cauza frivolităţii şi a respingerii oricăror iniţiative de reformă (n. 1755, la Viena) – 230 de ani

– 1827: S-a născut pictorul elveţian Arnold Böcklin (m. 1901)

– 1854: S-a născut Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (m. 1900)

– 1861: S-a născut istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1927)

– 1886: S-a născut David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (m. 1973)

– 1888: S-a născut Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru literatură în 1936 (m. 1953) – 135 de ani

– 1925: S-a născut actriţa americană de origine britanică Angela Lansbury; în 2014, a devenit Comandant al Ordinului Imperiului Britanic (m. 2022)

– 1927: S-a născut Günter Grass, poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician german; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1999 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973 şi unul dintre personajele-cheie ale cazului Watergate (m. 2012)

– 1951: S-a născut actorul american Morgan Stevens (m. 2022)

– 1958: S-a născut Tim Robbins (nume complet: Timothy Francis Robbins), actor, regizor și producător american – 65 de ani

– 1959: A murit George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace în 1953 (n. 1880)

– 1961: S-a născut Marc Levy, scriitor și producător francez de film; unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani

– 1962: S-a născut baritonul rus Dmitri Hvorostovski, supranumit „Elvis al operei” (m. 2017)

– 1968: S-a născut Wajdi Mouawad, regizor, dramaturg, scriitor și actor canadian de expresie franceză, cu origini libaneze – 55 de ani

– 1969: S-a născut trompetistul american Roy Hargrove; unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (m. 2018)

– 1982: A murit tenorul italian Mario Del Monaco (n. 1915)

– 1986: A murit violonistul belgian Arthur Grumiaux, elev al lui George Enescu (n. 1921)

– 1997: A murit James Michener, scriitor şi scenarist american (n. 1907)

– 1998: A murit Jon (Jonathan Bruce) Postel, specialist american în domeniul computerelor, unul dintre pionierii creării şi administrării Internetului (n. 1943) – 25 de ani

– 1999: A murit Jean Shepherd, scriitor american, actor, prezentator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (n. 1921)

– 2007: A murit actriţa britanică de film Deborah Kerr; în anii ’50 ai secolului XX era cotată printre cele mai valoaroase actriţe de la Hollywood (n. 1921)

– 2012: A murit Glebus Sainciuc, pictor şi grafician din R. Moldova; cunoscut mai ales pentru colecţia sa de măşti din papier mâché (n. 1919)

– 2013: A murit actorul de film american Ed Lauter (Edward Matthew Lauter) (n. 1938) – 10 ani

– 2017: A murit actorul britanic Roy Dotrice (n. 1923)

– 2020: A murit James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (n. 1962)

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Cu 441 de ani în urmă (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 428 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 101 ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 99 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 98 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 59 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 38 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Cel mai faimos fost prizonier din lume și fostul său temnicer – președintele Congresului Național African, Nelson Mandela (1918 – 2013), respectiv, președintele Africii de Sud Frederik W. de Klerk (1936 – 2021) – au primit, la data de 15 octombrie 1993 (- 30 de ani), în comun, Premiul Nobel pentru Pace 1993, pentru eforturile lor de a desființa apartheid-ul țării. sistem de separare rasială. Comitetul Nobel i-a onorat pe cei doi pentru că au trecut peste secole de opresiune rasială pentru a negocia o tranziție fragilă și încă neterminată la o democrație non-rasială. Acesta a numit angajamentul lor față de negocieri un model pentru rezolvarea conflictelor rasiale și etnice din întreaga lume. „Destinatarii” nu s-au consultat înainte de a ține conferințe de presă separate – relația lor personală nu s-a dezvoltat niciodată dincolo de cordialitatea încordată – dar, totuși, și-au exprimat sentimente aproape identice. Mandela, în vârstă de 75 de ani, a numit onoarea o „experiență profund umilitoare”. De Klerk, în vârstă de 57 de ani, a spus că este „practic un om modest și i-a fost rușine într-un anumit sens al cuvântului”. Ambii au spus că au acceptat premiul ca încurajare din partea comunității mondiale pentru a finaliza sarcina de a construi o Africă de Sud non-rasială

* Acum 26 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

* Shenzhou 5 a fost prima misiune spațială cu echipaj uman lansată de China pe 15 octombrie 2003, cu exact 20 de ani în urmă. La bordul navetei Shenzhou, astronautul chinez Yang Liwei (taikonaut) a încojurat Pământul de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansată la 9:00 (UTC +8) de la centrul spațial din Jiuquan, o bază din Deșertul Gobi, cu o rachetă purtătoare Marșul Lung CZ-2F. La 9:10 (UTC +8) a ajuns pe orbită la o altitudine de 343 km deasupra Pământului. Pe 16 octombrie, naveta a reintrat în atmosferă și parașuta s-a deschis fără probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28 (UTC +8) la doar 5 kilometri de locul prevăzut. La lansare au asistat președintele chinez de la acea vreme, Hu Jintao, precum și fostul președinte Jiang Zemin

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Națională a Comerțului electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012) – 115 ani

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875) – 105 ani

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (m. 2023) – 95 de ani

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923)

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920) – 30 de ani

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934) – 25 de ani

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Polonia: Referendum național și alegeri legislative

– Bișkek: Președinții Belarusului și Rusiei, Alexander Lukașenko și Vladimir Putin, se vor întâlni în Kârgâzstan

– Ecuador: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Grecia: Al doilea tur al alegerilor locale

– Ierusalim: Parlamentul israelian se redeschide după amânarea din vară

– Cannes, Franța: A 39-a ediție a Pieței Internaționale de Conținut Audiovizual și Coproducție (Mipcom) (15 – 19 oct.)

– Oslo: Sunt marcați 30 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Nelson Mandela și Frederik De Klerk

– Jiuquan, China: Sunt marcați 20 de ani de când China a trimis un om în spațiu, „taikonaut” Yang Liwei

– Kuta, Indonezia: MotoGP – Marele Premiu al Indoneziei, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988 ( – 30 de ani), când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 ( – 30 de ani) (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008 ( – 15 ani), anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647) – 415 ani

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797) – 165 de ani

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006) – 115 ani

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985) – 100 de ani

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1943: S-a născut Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (m. 2018) – 80 de ani

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison) – 75 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953) – 5 ani

Calendarul zilei – 14 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 14 octombrie

* Cu 957 de ani în urmă (1066) avea loc Bătălia de la Hastings (oraş în S-E Angliei). Armata normandă, condusă de Wilhelm Cuceritorul, a obţinut victoria asupra anglo-saxonilor lui Harold al II-lea, devenind rege al Angliei (sub numele de William I). Până la sfârșitul sângeroasei bătălii, care a durat întreaga zi, Harold a fost ucis și forțele sale au fost distruse. El a fost ultimul rege anglo-saxon al Angliei

* Acum 558 de ani (1465) Radu cel Frumos (nov. 1462 – nov. 1473) emitea un document în care Bucureştii erau menţionaţi pentru prima dată drept „cetate de scaun”. Oraşul avea să devină capitală permanentă a Ţării Româneşti târziu, în decembrie 1659, după preluarea tronului de către Gheorghe Ghica (20 nov. 1659  – 1 sept. 1660), Târgovişte, distrus de campaniile turco-tătare din 1658 – 1659, încetând să mai fie reşedinţă domnească

* Cu 221 de ani în urmă (1802) avea loc puternicul cutremur de pământ din Ţara Românească, cel mai mare seism de până atunci consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7 – 7,9 pe scara Richter. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul „Radu Vodă”, Hanul „Şerban Vodă”, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii (14/26)

* Acum 172 de ani (1851) era înfiinţată, la Londra, Agenţia de presă Reuters, numită astfel după numele fondatorului său, Paul Julius Reuter (1816-1899); Reuters este cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una dintre cele mai apreciate din lume

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când se constituia, la inițiativa lui Sextil Pușcariu și a lui Iancu Flondor, Consiliul Naţional Român din Bucovina (sub conducerea lui Iancu Flondor), care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România (Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775). La 15/28.XI.1918 Consiliul, întrunit la Cernăuţi, a hotărât unirea acestui teritoriu cu România (14/27)

* Acum 93 de ani (1930) scriitorul Victor Ion Popa (n. 1895 – m. 1946) iniţia, la Radiodifuziunea Română, rubrica bilunară „Noutăţi teatrale europene”

* În urmă cu 79 de ani (1944) avea loc Masacrul de la Moisei, când unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au ucis 29 de etnici români. Comuna Moisei, situată în partea de sud-est a județului Maramureș, la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus, a fost printre primele așezări românești ce au intrat sub administrație ungară în 7 septembrie 1940. La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supravieţuitori sunt Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu. Prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. În aceeași noapte, militarii au incendiat satul şi au ars circa 300 de case. Deasupra gropii comune a fost înălțată o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani cu un obelisc din piatră

* Într-o zi de 14 octombrie, acum 59 de ani (1964), Martin Luther King (n. 1929 – m. 1968) devenea cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Pastorul baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii, a primit înalta distincție pentru lupta împotriva segregației rasiale

* În urmă cu 43 de ani (1980) Consiliul de Stat adopta Decretul nr. 313 privind asistenţa bolnavilor psihic periculoşi, utilizat şi împotriva unor adversari politici ai regimului comunist din România

* Cu 11 ani în urmă (2012), în cadrul proiectului „Red Bull Stratos” (iniţiat în 2007), paraşutistul austriac Felix Baumgartner (decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico din SUA) a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanşă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depăşit viteza sunetului, atingând 1342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până la acea dată un om care nu se afla într-un vehicul. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul Chuck Yeager a fost primul om care a depăşit viteza sunetului, însă la bordul unui avion experimental, propulsat cu motoare-rachetă

* Acum 9 ani (2014) orașele Chişinău din R. Moldova şi Cernăuţi din Ucraina s-au înfrăţit, cu ocazia a 578 de ani de la fondarea oraşului Chişinău. Acordul de înfrăţire a fost semnat pe 14 octombrie 2014, la Chișinău, Republica Moldova de către Dorin Chirtoacă, Primar general al municipiului Chişinău şi Oleksiy Kaspruk, Primar al municipiului Cernăuți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi; Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea, anul 787) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: Moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi din 13 iunie 1641

– 1833: S-a născut Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; contribuţii majore la intensificarea studiilor geodezice din România în a doua jumătate a secolului XIX; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1921) – 190 de ani

– 1853 (stil nou): S-a născut compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou” (m. 1883) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 2 octombrie 1853

– 1857: S-a născut Gheorghe Ionescu-Gion, istoric, profesor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1904)

– 1872, 14/26: S-a născut Petre P. Negulescu, istoric al filosofiei şi al culturii, profesor şi om politic (ministru al instrucţiunii publice 1920-1921, 1926-1927; preşedinte al Camerei Deputaţilor); membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1951)

– 1885: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; promotorul introducerii în România a silvotehnicii moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1958)

– 1890: S-a născut Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 27.X.1890

– 1891: S-a născut chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferențiar universitar din România; a studiat la Facultatea de Științe Fizico-Chimice din București, pe care a absolvit-o în 1916; lucrarea de doctorat susținută la Geneva, la 22 martie 1919, are la bază o nouă formă de levură (ciupercă unicelulară), pe care o descoperise făcând analiza unei banane intrată în fermentație; admisă la Catedra de Chimie Generală și Electrochimie din Universitatea bucureșteană, mai întâi asistent, în 1920, apoi conferențiar de chimie anorganică, în 1924, a elaborat metode originale de separare și dozare a unor elemente, precum și lucrări referitoare la studiul moleculei (m. 1936)

– 1903: S-a născut pictorul Ion Musceleanu (m. 1997) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Petrache Lupu de la Maglavit, omul care „l-a văzut” pe Dumnezeu (m. 1994)

– 1908: S-a născut Lascăr Sebastian (pseudonimul lui Sebastian Salmen), traducător şi dramaturg; rămâne mai mult ca un publicist plin de vervă şi ca unul din bunii traducători ai unor opere fundamentale, clasice sau moderne, din autori latini, spanioli, italieni sau ruşi; fiul graficianului de origine poloneză Leonard Salmen (m. 1976) – 115 ani

– 1908: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (m. 1980) – 115 ani

– 1912: S-a născut actorul Nucu Păunescu (m. 1980)

– 1914: S-a născut istoricul Ştefan Pascu; bogată şi variată activitate în domeniul istoriei medievale şi moderne a României; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1998)

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Victor Kernbach, prozator, poet, eseist şi traducător (din literatura rusă şi cea sovietică) (m. 1995) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Niculae Gheran, scriitor, editor, critic şi istoric literar; pe parcursul a patru decenii a realizat ediţia critică în 23 de volume a operei complete a romancierului Liviu Rebreanu (m. 2023)

– 1929: S-a născut compozitorul Claudiu Negulescu (m. 1997)

– 1931: S-a născut sociologul și antropologul Mihail M. Cernea; studii de sociologie rurală şi industrială, de antropologie socială a dezvoltării. Realizările sale în domeniul dezvoltării, în elaborarea politicilor sociale şi promovarea sociologiei ca instrument de acţiune şi reformă socială au dus la recunoaşterea valorii şi statutului sociologiei româneşti în întreaga lume; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1933: S-a născut Dan Beizadea, instrumentist, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (m. 2006) – 90 de ani

– 1934: S-a născut tenorul Ion Lazăr, fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în perioada 1967–1985 (m. 2022)

– 1936: S-a născut compozitorul, profesorul şi violonistul Grigore Nica (m. 2009)

– 1947: S-a născut Radu Goldiş, chitarist și compozitor de muzică de jazz; stabilit în SUA

– 1947: S-a născut Adrian Tomescu, pianist şi profesor (m. 2009)

– 1948: S-a născut Marian Papahagi, critic şi istoric literar, remarcabil italienist, traducător și profesor; fost director la „Accademia di Romania” din Roma; a coordonat, alături de Aurel Sassu şi Mircea Zaciu, „Dicţionarul Scriitorilor Români” şi „Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români” (m. 1999, la Roma) – 75 de ani. NOTĂ: În memoria reputatului italienist a fost instituit (de Institutul Cultural Italian din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj, în colaborare cu „Universitatea Babeş-Bolyai”, sub patronajul Ambasadei Italiei în România) premiul „Marian Papahagi”; distincţia este acordată, începând din 2008, din doi în doi ani în apropierea datei de 14 octombrie, pentru un volum publicat în ultimii trei ani sau pentru o realizare culturală notabilă care au ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene (literatură, lingvistică, critică literară, istorie, politică, arte etc.)

– 1950: S-a născut politicianul Dan Iosif, membru al Partidul Social Democrat (m. 2007)

– 1951: S-a născut scenografa Lia Manţoc

– 1955: S-a născut basistul Iulian Mugurel Vrabete, membru al formaţiei „Holograf”

– 1963: S-a născut Luminița Arvunescu, muzicolog – specializată în muzica de operă, una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului românesc și organizatoare de evenimente muzicale de succes; angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990, în 1997 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004; ca realizator radio, s-a remarcat prin emisiunea „Seara de operă”, nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste două decenii; membră fondatoare a Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și, din 2020, președinta acestei uniuni – 60 de ani

– 1978: A murit Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară (membru al grupului „Trio Grigoriu”), regizor de teatru şi televiziune (n. 1929) – 45 de ani

– 1983: A murit prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (n. 1926) – 40 de ani

– 1994: A murit Aurel Tita, traducător şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (n. 1915)

– 2013: A murit Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), șahistă olandeză de origine română; a fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974; în Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979; tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (n. 1940) – 10 ani

– 2015: A murit jucătoarea de tenis şi antrenoarea Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977 (n. 1955)

– 2018: A murit Achim Mihu, sociolog, antropolog, filosof și profesor; a contribuit substanţial la consolidarea învăţământului sociologic şi antropologic clujean (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (n. 1928)

– 2022: A murit Mariana Nicolesco, una din cele mai valoroase soprane din lume; aclamată ca Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divina pe cele mai renumite scene ale lumii, a sedus publicul cu vocea sa, cu arta cântului și cu personalitatea ei scenică, abordând cu brio un amplu repertoriu mergând de la baroc la creația contemporană; a creat la Brăila, în 1995, Concursul Național de Canto Hariclea Darclee (devenit internaţional din 1997), la Brașov, în 2003, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc, a organizat Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes, creând în România o Școală de canto de cel mai înalt nivel european; în 2000 obține primul titlu științific de Doctor în Artă din România, cu o teză despre Belcanto; membru de onoare al Academiei Române (1993); membră a Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (2018); laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice, Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Noua Zeelandă: Alegeri legislative

– Australia: Referendum privind drepturile indigenilor

– Bayeux, Franța: Ceremonia de decernare a premiilor Bayeux Calvados-Normandia

– Baton Rouge, SUA: Alegerea guvernatorului în Louisiana

– Courbevoie, Franța: Sunt marcați 10 ani de la schimbarea numelui ziarului destinat expatriaților americani, Herald Tribune, care devine International New York Times

– Londra: Madonna își începe turneul mondial „Celebration Tour”

– America de Sud/ America de Nord/ Africa de Vest/ oceanele Pacific, Atlantic și Arctic: Eclipsă inelară de Soare

– Marsilia/ Saint-Denis, Franța: Rugby – Cupa Mondială, Sferturi de finală (14 – 15 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Hospice şi a Îngrijirilor paliative”; sărbătorită în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă din luna octombrie şi organizată de Alianţa Internaţională pentru Îngrijiri Paliative, reţea globală al cărei obiectiv este dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel internaţional, această zi marchează la nivel mondial importanţa îngrijirilor paliative şi este celebrată în aproape 70 de ţări. Tema din acest an este: „Comunități pline de compasiune: Împreună pentru îngrijiri paliative”

– „Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor Electrice” (DEEE), organizată pentru prima dată în 2018 (- 5 ani), pentru a promova colectarea selectivă a echipamentelor electrice și electronice din întreaga lume, se va concentra și anul acesta pe articole mici de deșeuri electronice, sub sloganul „Puteți recicla orice care are priză, baterie sau cablu!”. Campania a fost inițiată de WEEE Forum, asociația internațională a sistemelor de colectare a deșeurilor electrice

– „Ziua Internaţională a Standardizării”; marchează crearea, la 14.X.1946, a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare; se sărbătoreşte din anul 1969

– 1669: A murit Pietro Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (n. 1623)

– 1857: A murit pictorul norvegian Johan Christian Dahl; considerat primul mare pictor romantic din Norvegia, „părintele peisagiştilor norvegieni”, fondatorul „vârstei de aur” în pictura norvegiană şi unul dintre cei mai importanţi artişti europeni ai tuturor timpurilor (n. 1788)

– 1864: S-a născut romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (m. 1925)

– 1879: S-a născut Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană; a avut un impact durabil asupra vieții literare australiene prin fondarea unui premiu literar major cunoscut ca Miles Franklin Award (m. 1954)

– 1890: S-a născut Louis Delluc, regizor de film, scenarist şi critic de film, primul jurnalist francez specializat pe problemele cinematografiei; în memoria lui a fost instituit, în 1937, un premiu ce-i poartă numele (m. 1924)

– 1890: S-a născut Dwight David Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (m. 1969)

– 1893: S-a născut actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (m. 1993) – 130 de ani

– 1894: S-a născut E. E. (Edward Estlin) Cummings, poet, dramaturg, eseist şi pictor american (m. 1962)

– 1895: S-a născut scriitorul sloven Josip Vidmar; membru corespondent străin al Academiei Române (1965) (m. 1992)

– 1906: S-a născut Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (m. 1975)

– 1908: S-a născut inginerul american George Harold Brown; însemnate contribuţii la dezvoltarea antenelor pentru transmisii radio-tv. (m. 1987) – 115 ani

– 1914: S-a născut Raymond Davis Jr., fizician american; Premiului Nobel pentru Fizică în 2002, împreună cu Masatoshi Koshiba şi Riccardo Giacconi, pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2006)

– 1915: A murit chimistul austriac Ernest Ludwig; lucrări în domeniul chimiei organice şi anorganice; a analizat compoziţia a peste o sută de ape minerale din Europa, între care şi pe cele de la Vatra Dornei; autorul unui manual de chimie medicală; membru de onoare străin al Academiei Române (1908) (n. 1842)

– 1927: S-a născut Sir Roger Moore, actor britanic de film (m. 2017)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (m. 2019)

– 1930: S-a născut Mobutu Sese Seko, preşedinte al Zairului (azi Republica Democrată Congo) din 1965 până în 1997; în 1972 și-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga („Atotputernicul luptător care, datorită rezistenței și a inflexibilei dorințe de a câștiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa”) (m. 1997)

– 1938: S-a născut Philippe G. Ciarlet, matematician și profesor francez, specialist în domeniul matematicilor aplicate şi computaţionale; preocupări în analiza numerică, metoda elementului finit, geometria diferenţială, modelarea matematică în elasticitatea tridimensională, teoria plăcilor şi a pânzelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996 – 85 de ani

– 1939: S-a născut creatorul de modă american Ralph Lauren (numele real Ralph Lifschitz), simbol al modei clasice; în 1968 a fondat compania „Polo Fashions”

– 1940: S-a născut Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică uşoară

– 1946: S-a născut William Daniel (Dan) McCafferty, solist vocal și compozitor scoțian, cunoscut mai ales ca membru al trupei scoțiene de hard-rock Nazareth, de la înființarea acesteia în 1968 până la retragerea sa în 2013 (m. 2022)

– 1950: S-a născut Kate Grenville (nume complet: Catherine Elizabeth Grenville), una dintre cele mai cunoscute romanciere australiene și profesoară de scriere creativă

– 1959: A murit Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (n. 1909)

– 1960: A murit fizicianul și profesorul rus Abram Fiodorovici Ioffe; considerat „părintele fizicii sovietice”; cercetări în domeniile electromagnetismului, cristalografiei și a radiației; a inițiat crearea institutelor fizico-tehnice, în special la Harkov și Dnipro, a creat școala științifică recunoscută în întreaga lume (n. 1880, în Ucraina)

– 1977: A murit actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (n. 1903)

– 1984: A murit Martin Ryle, fizician și radioastronom englez; a dezvoltat sisteme revoluționare pentru telescoape radio și le-a folosit pentru a localiza și fotografia cu precizie surse slabe de unde radio; împreună cu Antony Hewish a împărțit Premiul Nobel pentru fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat în recunoașterea cercetărilor astronomice (n. 1918)

– 1985: A murit pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Ghilels (n. 1916)

– 1990: A murit Leonard Bernstein, dirijor, compozitor şi pianist american (n. 1918)

– 1997: A murit Harold Robbins, scriitor şi scenarist american (n. 1916)

– 2010: A murit Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (n. 1924)

– 2012: A murit actorul şi scriitorul britanic John Clive (n. 1933)

– 2016: A murit Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (n. 1928)

– 2017: A murit poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (n. 1921)

– 2018: A murit actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit Harold Bloom, scriitor, teoretician, critic și istoric literar, editor și profesor american; autor al unor bestseller-uri precum „The Western Canon” sau „The Book of J” dar şi celebru pentru eforturile sale de a face critica literară cât mai accesibilă publicului larg; fondator, împreună cu Paul de Man, J. Hillis Miller şi Geoffrey Hartman, al renumitei „Şcoli de la Yale” (n. 1930)

– 2019: A murit Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (n. 1972)

– 2020: A murit actorul egiptean Mahmoud Yassine; unul dintre ultimii monștri sacri din epoca de aur a cinematografiei egiptene (n. 1941)

Calendarul zilei – 13 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

S-a întâmplat într-o zi de 13 octombrie

* În 1479, acum 544 de ani, avea loc Bătălia de la Câmpul Pâinii (între Orăștie și Șibot), desfăşurată între armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria Transilvaniei, dar şi un reper de luat în seamă din istoria conflictelor dintre creştinii Evului Mediu şi Imperiul Otoman

* Cu 231 de ani în urmă (1792) George Washington punea piatra de temelie a „Casei Albe” (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Locul clădirii, care se află în Washington D.C, a fost ales de George Washington, dar acesta nu a locuit niciodată aici. Construcţia a început la 1.XI.1792 şi a fost finalizată la 1.XI.1800. Primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams (clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie)

* Acum 163 de ani (1860) americanul James Wallace Black (n. 1825 – m. 1896) făcea prima fotografie aeriană, dintr-un balon cu aer cald suspendat la înălţimea de 1200 de picioare (365,76 m) deasupra oraşului american Boston

* Acum 139 de ani (1884), în cadrul Conferinţei Internaţionale de Astronomie de la Washington (la care au participat delegaţi din aproximativ 25 de state), s-a hotărât ca, începând de la această dată, Observatorul astronomic de la Greenwich (în estul Londrei) să fie sediul „meridianului zero”, adică punctul zero al timpului de referinţă pentru definirea fusurilor orare. Denumit Greenwich Mean Time (GMT), meridianul Greenwich desemnează punctul de start al fiecărui fus orar din lume, timpul universal

* În urmă cu 106 ani, la 13/26 octombrie 1917, Marele Cartier General român a hotărât înființarea Corpului voluntarilor transilvăneni. Acesta a fost constituit la 4/17 noiembrie 1917 la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu. La 28 noiembrie 1917 Marele Cartier General a stabilit definitiv structura organizatorică a Corpului de voluntari transilvăneni și bucovineni. Astfel, s-a creat, pe lângă Marele Cartier General, un ”Serviciu central” (care va fi reorganizat la 15 mai 1918), precum și un ”Comandament al voluntarilor”, cu sediul la Hârlău, în frunte cu colonelul Marcel Olteanu

* Cu 106 ani în urmă (1917) avea loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima. La 13 mai acelaşi an trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut. Apariţia s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie. Copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

* Acum 79 de ani (1944) trupele britanice şi greceşti au eliberat Atena de sub ocupaţia germană (în Al Doilea Război Mondial)

* Sunt marcați 70 de ani (1953) de când americanul Samuel Bagno, din New York, a patentat prima alarmă electronică, pentru a proteja locuinţele de spărgători

* Între 13 şi 15 octombrie, acum 56 de ani (1967), avea loc, la Bucureşti, primul colocviu internaţional consacrat operei sculptorului Constantin Brâncuşi

* În urmă cu 54 de ani (1969) România şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la nivel de consulat, ridicate, în 1981, la rang de ambasadă. În februarie 1989 ambasada ţării noastre la Wellington a fost închisă. România gestionează relaţiile cu Noua Zeelandă prin ambasada sa de la Canberra, iar Noua Zeelandă prin ambasada sa din Bruxelles

* Acum 51 de ani (1972) zborul 571 Fuerza Aérea Uruguaya, un Fairchild Hiller FH-227, s-a prăbușit în Anzi, lângă granița dintre Chile și Argentina. Avionul transporta 45 de pasageri și echipaj, inclusiv 19 membri ai echipei de rugby Old Christians Club, împreună cu familiile, suporterii și prietenii acestora. Trei membri ai echipajului și nouă pasageri au murit imediat; alți câțiva au murit la scurt timp după aceea din cauza temperaturilor reci și a gravității rănilor. Epava a fost situată la o altitudine de 3.570 de metri în vestul îndepărtat al Argentinei, chiar la est de granița cu Chile. Autoritățile au survolat locul accidentului de mai multe ori în zilele următoare, în căutarea aeronavei, dar nu au putut vedea fuzelajul alb pe zăpadă. Eforturile de căutare au fost anulate după opt zile. În următoarele 72 de zile, supraviețuitorii au întâmpinat dificultăți extreme, inclusiv expunere, înfometare și o avalanșă, care a dus la moartea a încă 13 pasageri. Pasagerii rămași au recurs la canibalism. Pe măsură ce vremea s-a îmbunătățit odată cu sosirea primăverii, doi supraviețuitori, Nando Parrado și Roberto Canessa, au urcat un vârf de munte de 4.650 de metri fără echipament și au mers timp de 10 zile în Chile pentru a căuta ajutor, călătorind 38 mile (61 km). La 23 decembrie 1972, la două luni după accident, ultimii dintre cei 16 supraviețuitori au fost salvați

* Cu 21 de ani în urmă (2002), cu prilejul împlinirii a 360 de ani de la organizarea sinodului de la Iaşi (1642-2002), la catedrala mitropolitană din Iaşi, era proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. În anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a însuşit canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, făcută de Biserica Ortodoxă Ucraineană în decembrie 1996, şi a hotărât ca ziua de pomenire a acestuia, în calendarul ortodox român, să fie data de 22 decembrie, ziua trecerii sale la Domnul

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– 1843: S-a născut Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (m. 1897) – 180 de ani

– 1850: S-a născut (la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat, însă, printre pionierii istoriei literare româneşti; „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (m. 1909)

– 1858, 13/25: S-a născut Take Ionescu (numele la naştere: Dumitru Ghiţă Ioan), avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară, precum şi în calitate de corespondent al ziarului londonez „The Times” (m. 1922) – 165 de ani

– 1861: S-a născut prozatorul Iuliu Traian Mera, membru şi apoi preşedinte al societăţii „România jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, a fost inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (m. 1909, la Viena)

– 1887: A murit Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (n. 1807)

– 1898: S-a născut George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1939) – 125 de ani

– 1900, 13/26: S-a născut geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (m. 1990)

– 1901, 13/26: S-a născut istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1930); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977)

– 1902: S-a născut medicul, filosoful şi scriitorul Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii; în 1938 a publicat lucrarea „Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener „Cibernetica”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1993)

– 1934: S-a născut actorul Papil Panduru (m. 2021)

– 1935: A murit Niculae Cantonieru, prozator şi publicist (polemist de temut) (n. 1905)

– 1944: S-a născut Petre Vasile Fati, poet şi prozator (m. 1996)

– 1946: S-a născut Petrika Ionesco (Petrică Ionescu), regizor de teatru şi operă, scenograf, scriitor; stabilit, din anii ’70 ai secolului XX, la Paris

– 1953: S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Gellu Dorian; inițiator al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – 70 de ani

– 1954: S-a născut cantautorul Alexandru Andrieş; muzician de blues/jazz/folk, arhitect, scriitor, poet, traducător, pictor și grafician

– 1954: A murit Nicolae Petrescu, filosof şi sociolog; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1886)

– 1963: S-a născut Corina Ciocârlie (nume actual: Corine Mersch), critic literar, eseistă, jurnalistă și profesoară; trăieşte în Luxemburg din 1991 – 60 de ani

– 1974: A murit (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici); stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (n. 1893)

– 1982: A murit Tudor Ciortea, compozitor şi muzicolog (n. 1903)

– 1986: A murit (la Paris, unde se stabilise) sculptorul George Apostu (n. 1934)

– 1991: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Liviu Rusu (n. 1908)

– 1993: A murit inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de Radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1908) – 30 de ani

– 2009: A murit Paul Barbăneagră, cineast şi eseist, stabilit în Franţa din 1965; autor a numeroase filme documentare consacrate artei şi culturii; a colaborat la Radio France şi la Radio Europa Liberă (n. 1929)

– 2011: A murit antrenorul de handbal Oprea Vlase, considerat unul dintre creatorii handbalului în 7; cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo Bucureşti a cucerit, printre altele, opt titluri naţionale şi Cupa Campionilor Europeni (1965). Ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naţionale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 şi 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972 (n. 1927)

– 2011: A murit Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (n. 1934)

– 2013: A murit Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (n. 1927, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 10 ani

– 2013: A murit V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (n. 1934) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Votul celor 27 de state membre UE asupra unei propuneri de reînnoire a autorizației pentru glifosat pentru 10 ani

– Kuala Lumpur: Prim-ministrul malaysian Anwar Ibrahim va prezenta în Parlament bugetul guvernului său pentru 2024

– Londra: Fostul soldat britanic Daniel Khalife, acuzat de terorism, se prezintă în instanță după evadarea sa din închisoare

– New York: JPMorgan Chase – rezultate din trimestrul 3

– New York: Citigroup – rezultate din trimestrul 3

– El-Gouna, Egipt: A șasea ediție a festivalului de film El Gouna (13 – 20 oct.)

– Filmul „Eras” al lui Taylor Swift ajunge în cinematografe, în cadrul unui turneu în mai multe orașe din lume

– Kuta, Indonezia: MotoGP – Marele Premiu al Indoneziei (13 – 15 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului de sân metastatic”; în luna octombrie, dedicată luptei împotriva cancerului de sân, în această dată este marcată cea mai severă formă a acestui diagnostic: cancerul de sân metastatic (denumit de asemenea şi cancer de sân avansat sau în stadiul IV)

– „Ziua Internațională a Educației în Penitenciare” a fost creată în 2014, pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării, la 13 octombrie 1989, de către Consiliul Europei a unui set de recomandări care evidențiază nevoile și responsabilitățile privind educația persoanelor încarcerate în Europa. Ziua este o oportunitate importantă de a evidenția beneficiile educației în penitenciare, de a lua în considerare barierele și de a reflecta asupra modului în care aceasta poate fi cel mai bine promovată

– „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale” este marcată ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, în special prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor; ziua a fost stabilită de ONU la această dată prin Rezoluţia 64/200 din 21 decembrie 2009, ea fiind marcată, până în 2010, în a doua zi de miercuri din luna octombrie, prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU 44/236 din 22 decembrie 1989 şi 56/195 din 21 ianuarie 2002

– „Ziua Mondială a Oului” – se celebrează în cea de-a doua zi de vineri din luna octombrie a fiecărui an. Sărbătoarea a fost instituită în 1996, la o conferinţă a Comisiei Internaţionale a Ouălor, desfăşurată la Viena. Această zi este marcată diferit în diverse ţări din lume. Din 1985, în oraşul Abbeville din statul Louisiana (SUA), această sărbătoare este marcată în primul weekeend al lunii noiembrie când se pregăteşte în mod tradiţional o omletă uriaşă dedicată prieteniei

– 54: A murit împăratul roman Claudius, după ce a fost otrăvit de soția sa, Agripina, eveniment ce a dus la venirea pe tron a fiului ei în vârstă de 17 ani, Nero (n. 10 î.Hr.)

– 1715: A murit Nicolas Malebranche, teolog romano-catolic, preot orator și filosof raționalist francez; filosofia sa a căutat să sintetizeze cartezianismul (doctrina filosofului Descartes) cu gândul la Sfântul Augustin și la neoplatonism, pentru a demonstra rolul activ al lui Dumnezeu în fiecare aspect al lumii (n. 1638)

– 1789: S-a născut scriitorul mexican Manuel Eduardo de Gorostiza (m. 1851)

– 1825: S-a născut designerul britanic Charles Worth, stabilit la Paris în 1845; considerat „părintele” croitoriei de lux (haute couture) (m. 1895)

– 1869: A murit Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (n. 1804)

– 1893: A murit John Atkinson Grimshaw, pictor britanic, din epoca victoriană; cunoscut pentru peisajele sale nocturne (n. 1836) – 130 de ani

– 1905: A murit Sir Henry Irving (numele real: John Henry Brodribb), actor şi director de teatru britanic; primul om de teatru britanic înnobilat (1895) (n. 1838)

– 1907: S-a născut regizorul francez de film Yves Allégret (m. 1987). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1905

– 1909: S-a născut caricaturistul american Herbert Block (semna sub numele Herblock), care a lucrat peste 50 de ani la ziarul The Washington Post (m. 2001)

– 1911: S-a născut violoncelistul şi profesor francez André Navarra (m. 1988)

– 1921: S-a născut actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (m. 1991)

– 1925: S-a născut lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (m. 2013)

– 1927: S-a născut compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (m. 2020)

– 1934: S-a născut cântăreaţa de origine greacă Nana Mouskouri (nume real: Ioánna Moúschouri)

– 1941: S-a născut Paul (Frederic) Simon, muzician, cantautor, chitarist, producător şi filantrop american; a devenit celebru cu trupa „Simon & Garfunkel” începând cu anul 1965

– 1943: S-a născut Gernot Langes-Swarovski, om de afaceri austriac, supranumit „regele cristalelor”; sub conducerea sa a fost deschis primul magazin Swarovski din New York, în anii ’80, precum şi Muzeul lui André Heller, Swarovski Kristallwelten din Wattens; a primit diferite premii onorifice în Austria și a fost preşedintele Clubului de fotbal FC Swarovski Tirol şi fondatorul Companiei Aeriene Tyrolean Airways (m. 2021) – 80 de ani

– 1944: S-a născut sociologul, demograful și profesorul cubanezo-american Alejandro Portes; opera sa este dedicată analizelor pe tema migraţiilor internaţionale, proceselor de urbanizare şi dezvoltare a Americii Latine şi sociologiei economice

– 1958: S-a născut Jamal Khashoggi (nume complet: Jamal Ahmed Hamza Khashoggi), unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști și comentatori politici ai generației sale din Arabia Saudită și lumea arabă în general; s-a remarcat prin editorialele scrise pentru „The Washington Post”, în care critica politica prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, și ale tatălui său, regele Salman (m. 2018, asasinat) – 65 de ani

– 1962: S-a născut Kelly Preston, actriţă americană și model (m. 2020)

– 1968: S-a născut baritonul spaniol de origine germană Carlos Marin, membru al grupului „Il Divo” (m. 2021) – 55 de ani

– 1974: A murit Ed Sullivan (nume complet: Edward Vincent Sullivan), prezentator tv. și jurnalist sportiv american (n. 1901)

– 1985: A murit actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (n. 1892)

– 1987: A murit fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru fizică în anul 1956 (n. 1902)

– 1989: A murit Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (n. 1902)

– 2003: A murit Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian; Premiul Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu fizicianul american Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (n. 1918) – 20 de ani

– 2008: A murit actorul francez de film Guillaume Depardieu, fiul lui Gérard Depardieu; moartea a survenit în urma unei pneumonii severe, contractată, se pare, în România în timp ce filma pentru lungmetrajul ”Copilăria lui Icar” (n. 1971) – 15 ani

– 2012: A murit Gary Collins, actor şi prezentator de televiziune american (n. 1938)

– 2016: A murit Dario Fo, scriitor, scenograf, dramaturg, regizor, actor, şi pictor italian; celebru pentru tăioasele sale satire politice; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1997 (n. 1926)

– 2022: A murit fostul astronaut NASA, James (Alton) McDivitt, pilot de testare american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, inginer aeronautic și astronaut NASA în programele Gemini și Apollo (n. 1929) – 1 an

Calendarul zilei – 12 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

S-a întâmplat într-o zi de 12 octombrie

* Acum 574 de ani (1449), în bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman), Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, îl înfrângea, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, pe Alexăndrel (domn al Moldovei în perioada februarie-octombrie 1449; fiul lui Iliaş şi nepotul lui Alexandru cel Bun) şi devenea domn al Moldovei

* Cu 531 de ani în urmă (1492) navigatorul genovez, Cristofor Columb, a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, aceasta fiind considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă). Aflat din 1492 în serviciul Spaniei, Cristofor Columb (n. ~1451 – m. 1506) a întreprins, până în 1504, patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud. NOTĂ: În această zi, este marcată Ziua naţională a Regatului Spaniei, „Ziua Hispanităţii”, în amintirea descoperirii Americii (detalii la Evenimente externe – Aniversări-Comemorări)

* În perioada 12-17 octombrie, acum 213 ani (1810), avea loc prima ediţie a Festivalului Oktoberfest („Sărbătoarea din Octombrie”) de la München, unul dintre cele mai faimoase festivaluri din lume. Această sărbătoare a luat fiinţă odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria dintre regele Ludwig I cu prinţesa Teresa de Saxe-Hildburghausen în data de 12 octombrie 1810. De atunci, în fiecare an s-a sărbătorit acest eveniment, transformându-se încet în marele festival al berii. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 204 ani a fost anulat doar de 24 de ori din cauza războaielor sau a unor epidemii

* Se împlinesc 160 de ani (1863) de la formarea guvernului condus de Mihail Kogălniceanu (până la 26.I/7.II.1865), aceasta fiind perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (12/24)

* Cu 151 de ani în urmă (1872) Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituţia şi-a deschis porţile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj

* În urmă cu 144 de ani (1879) era promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24)

* Sunt marcați 120 de ani (1903) de la inaugurarea clădirii Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc. Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii. În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era adoptată Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (în şedinţa din 12.X.1918 (stil vechi 29.IX.), de la Oradea), prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală; Comitetul este recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Acum 92 de ani (1931) avea loc inaugurarea faimoasei și impunătoarei statui a lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro (Brazilia), denumită sugestiv Hristos Mântuitorul, una dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii și una dintre cele mai recunoscute reprezentări ale Mântuitorului. În anul 1859, părintele Pedro Maria Boss, sosit de curând în Rio de Janeiro și uimit de frumusețea misterioasă a muntelui Corcovado, a sugerat pentru prima oară construirea unui monument religios. Propunerea a fost dată uitării până în anul 1921 când a fost repusă în discuție ideea de a se construi o statuie imensă ca punct de reper pe vârful Muntelui Corcovado care să fie vizibilă din orice punct din Rio. Noua idee a aparținut Arhidiecezei de Rio de Janeiro dorindu-se totodată a fi și un mod de a marca celebrarea Centenarului Independenței Braziliei planificată pentru anul următor. Arhidieceza a organizat un eveniment denumit Săptămâna Monumentului, pentru a atrage donații, care au venit în special de la catolicii brazilieni. Primele schițe au fost realizate de Carlos Oswald, care și l-a imaginat pe Hristos purtând o cruce și ținând un glob, stând pe un piedestal ce simboliza lumea dar, ulterior, schițele au fost modificate. Aşezată pe vârful muntelui Corcovado, statuia are o înălţime de 38 de metri, o deschidere la nivelul braţelor de 28 de metri, fiind situată deasupra mării, astfel încât poate fi observată din toate părţile oraşului. Statuia lui Iisus a fost proiectată de brazilianul Heitor da Silva Costa şi realizată de sculptorul francez Paul Landowski, în timp ce chipul lui Iisus a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida. Lucrările au durat nouă ani, din 1922 până în 1931. Monumentul a devenit un simbol pentru oraşul Rio de Janeiro şi, din anul 2007, face parte dintre cele şapte noi minuni ale lumii. Statuia lui Iisus reprezintă imaginea Braziliei şi unul dintre simbolurile culturale şi religioase recunoscute la nivel mondial, fiind vizitată anual de peste două milioane de oameni. În Brazilia şi Portugalia, în prezent, există mai multe copii ale statuii

* În urmă cu 83 de ani (1940) sosea la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS. Primele formaţiuni de comandament ale Misiunii, conduse de generalul de cavalerie Erik Hansen, generalul Wilhelm Speidel, comandantul forţelor de aviaţie şi generalul Arthur Hauffe, şeful de stat major, au sosit la Bucureşti la 12 octombrie 1940. La 11 noiembrie 1940 în România se găseau 22.430 militari germani, dintre care 890 ofiţeri şi 21.540 soldaţi

* Cu 59 de ani în urmă (1964) era lansată în spațiu nava Voskhod I, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. Echipajul era format din comandantul Vladimir Komarov, inginerul Konstantin Feoktistov şi doctorul Boris Yegorov

* În urmă cu 39 de ani (1984) o puternică bombă era detonată la ora 2:54 noaptea de IRA (Irish Republican Army), în Grand Hotel din Brighton, Anglia, având ca scop declarat uciderea primului ministru Margaret Thatcher (n. 1925 – m. 2013). „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, dar cinci persoane au fost ucise, şi alte 31 rănite

* Acum 31 de ani (1992), cu ocazia manifestărilor din Spania prilejuite de sărbătorirea a 500 de ani de la descoperirea Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb (12.X.1492), a fost sigilată „Capsula Mileniului”, care conţine o colecţie numismatică spaniolă marcând acest eveniment, precum şi diverse texte ale lui Columb (capsula va rămâne închisă până la 12.X.2492)

* Cu 21 de ani în urmă (2002) avea loc atentatul terorist din insula Bali, unul dintre cele mai distructive atacuri teroriste din istoria Asiei, deflagraţiile ucigând 202 oameni. Mai multe bombe au explodat, aproape simultan, în fața unor cafenele și restaurante din stațiunile turistice, frecventate în special de cetățeni străini în paradisul turistic din insula indoneziană Bali

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene”, marcată din 2019, la inițiativa deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale); în calendarul Bisericii Armene data de 12 octombrie este sărbătoarea Sfinţilor Traducători: călugărul Mesrop Maştoţ, patriarhul Sahak Partev şi ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a secolului V, fiind considerați „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană”; Mesrop Maştoţ a creat alfabetul armean în anul 405

– „Ziua oraşului Oradea”, sărbătorită din 1992, marchează două evenimente majore din istoria aşezării de pe Crişul Repede: 12 octombrie 1918 – semnarea Declaraţiei de Independenţă a Românilor din Transilvania, în casa dr. Aurel Lazăr și 12 octombrie 1944 – ziua eliberării Oradiei de sub ocupaţia horthystă, cu numai câteva zile înainte de eliberarea de către armatele române a ultimului oraş românesc, Carei

– „Ziua Mondială a Vederii în România”, instituită prin Legea nr. 48/2016, este marcată în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, responsabil de coordonarea activităţilor fiind Ministerul Sănătăţii. NOTĂ: „Ziua mondială a vederii” (World Sight Day – WSD) este marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020”

– 1777: Asasinarea, la Iaşi, din ordinul sultanului, a lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), suspectat de a întreţine relaţii prea strânse cu Rusia; principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775) (n. 1724)

– 1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu; fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice (n. 1785 sau 1786)

– 1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934)

– 1863, 12/24: A murit Andrei Mureşanu, poet paşoptist şi ziarist transilvănean; entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15.V.1848 i-a inspirat versurile poeziei ”Un răsunet” (cunoscută sub titlul ”Deşteaptă-te române!”); devenită ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann, pe care i-a adaptat-o George Ucenescu, poezia s-a păstrat în memoria generaţiilor succesive, devenind Imnul Naţional al României, după Revoluţia din 1989; ca ziarist, Mureşanu a contribuit la explicarea şi popularizarea unor noţiuni de estetică, istoria artelor şi teorie literară (n. 1816) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții la 11/23.X.1863

– 1887: S-a născut (la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1960)

– 1894: S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (m. 1956, la Paris, unde era în exil)

– 1913: S-a născut părintele profesor Ene Branişte, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (m. 1984) – 110 ani

– 1933: S-a născut Vasile Iliuţ, muzicolog şi profesor (m. 2004) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Alexandru Zub, istoric, eseist, istoric literar și profesor; deţinut politic în perioada 1958-1964; director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (1990-2010), din 2010 fiind director onorific al acestui institut; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (m. 2007)

– 1939: S-a născut profesorul doctor Niculae Stăncioiu, personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (m. 1995)

– 1939: S-a născut artistul plastic Ștefan Știrbu (m. 2021)

– 1942: S-a născut Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (m. 2013)

– 1947: S-a născut ÎPS Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005)

– 1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu

– 1956: S-a născut Mihai Gruia Sandu, actor, dramaturg, regizor și profesor; cunoscut pentru rolul Arlechino din emisiunile pentru copii din anii ’90

– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Daniela Györfi – 55 de ani

– 1981: A murit Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (n. 1895)

– 1994: A murit regizorul de film Manole Marcus (n. 1928)

– 1996: A murit poetul Haralambie Ţugui (n. 1916)

– 2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (n. 1926) – 20 de ani

– 2007: A murit Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (n. 1922)

– 2014: A murit Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (n. 1952)

– 2020: A murit Ion Predescu, avocat, profesor, senator (1990-2004), fost judecător al Curţii Constituţionale a României (2004-2013) și fost ministru al Justiţiei în guvernul Văcăroiu (n. 1927)

– 2021: A murit Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști ai închisorilor comuniste, fiind deținut politic timp de 13 ani (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniștrii Apărării din țările NATO participă la o reuniune de două zile la Bruxelles (12 – 13 oct.)

– Gibraltar (Regatul Unit): Alegeri legislative în enclava britanică

– Bișkek: Președintele rus, Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Kârgâzstan.

-Berlin: Președintele german, Frank Walter Steinmeier îl primește pe emirul Qatarului, șeicul Tamim ibn Hamad Al Thani

– Roma: Curtea Supremă Italiană se pronunță asupra recursului Amandei Knox împotriva condamnării sale pentru denunțare calomnioasă

– Paris: Congresul Extraordinar al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor

– Roma: Verdict așteptat în procesul pentru defăimare intentat de Giorgia Meloni împotriva jurnalistului Roberto Saviano

– Missoula, SUA: Audierea Curții Federale în procesul TikTok împotriva interzicerii acestuia în Montana

– Maseru, Lesotho: Guvernul din Lesotho găzduiește conferința despre apă și hidrogen (12 – 13 oct.)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energei publică raportul lunar privind petrolul

– Paris: Raportul lunar al OPEC

– Alger: Examinarea recursului în casație a jurnalistului Ihsane El Kadi condamnat la 7 ani de închisoare

– Bali: Sunt marcați 21 de ani de la bombardamentele din Bali

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artritei”, stabilită în 1996, de către asociaţia „Arthritis and Rheumatism International”, fondată în 1988, urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a nevoilor persoanelor cu artrită / reumatism şi îmbunătăţirea calităţii vieţii celor suferinzi

– „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată, din 1998 (- 25 de ani), în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. Tema ediţiei din acest an este: „Iubește-ți ochii la serviciu”. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor

– Ziua naţională a Republicii Guineea Ecuatorială; aniversarea proclamării independenţei/1968 – 55 de ani

– Ziua naţională a Regatului Spaniei. „Ziua Hispanităţii”; marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12.X.1492; această zi este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, celebrându-se nu doar spaniola, ci şi spiritul acestei limbi. NOTĂ: Şi în SUA este marcată o zi în amintirea aceluiaşi eveniment, „Columbus Day” (în a doua zi de luni din octombrie; în 2018 – la 8 octombrie)

– 1492: A murit pictorul italian Piero Della Francesca (n. ~1416/1417)

– 1855: S-a născut Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (m. 1922)

– 1860: S-a născut Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american; împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică (folosită în navigaţie şi aviaţie) (m. 1930)

– 1865: S-a născut Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (m. 1940)

– 1872: S-a născut Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (m. 1958)

– 1890: S-a născut Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (m. 1955)

– 1896: S-a născut Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1975 (m. 1981)

– 1907: S-a născut Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (m. 1987)

– 1908: S-a născut scriitorul şi editorul american Paul Engle (m. 1991) – 115 ani

– 1924: A murit scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume real: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru Literatură în 1921 (n. 1844)

– 1926: S-a născut arhitectul argentinian César Pelli, celebru pentru emblematicele Turnuri gemene Petronas din Kuala Lumpur (452 m) şi One World Financial Center din New York; a realizat, de asemenea, extinderea Muzeului de Artă Modernă din New York, Turnul Iberdrola din Bilbao, Centrul Financiar Internaţional din Hong Kong, Gran Torre Costanera din Santiago de Chile, Pacific Design Center din Los Angeles, Aria Resort din Las Vegas, precum şi zeci de teatre şi centre culturale din întreaga lume (m. 2019)

– 1932: S-a născut Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (m. 2017)

– 1935: S-a născut tenorul italian Luciano Pavarotti, nume de referinţă al muzicii de operă (m. 2007)

– 1938: S-a născut producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (m. 2018) – 85 de ani

– 1948: S-a născut Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (m. 2016) – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul australian Peter Goldsworthy

– 1951: S-a născut Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (m. 2012)

– 1965: A murit biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1948 (n. 1899)

– 1969: A murit Sonja Henje, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (n. 1912)

– 1991: A murit scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură SF; a scris mai ales împreună cu fratele său, Boris Strugaţki (n. 1925)

– 2006: A murit cineastul italian Gillo Pontercorvo (n. 1919)

– 2011: A murit actorul german Heinz Bennent (n. 1921)

– 2011: A murit Dennis MacAlistair Ritchie, om de știință american, unul dintre pionierii tehnologiei informației; a creat limbajul de programare C; a dezvoltat, împreună cu Ken Thompson și alți programatori, prima versiune a sistemului de operare UNIX la AT&T Bell Labs și a scris primul Manual al programatorului de Unix (n. 1941)

– 2012: A murit Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim; ales al 96-lea patriarh armean al Ierusalimului, în 1990, el conducea comunităţile armene ortodoxe din Israel, Teritoriile palestiniene şi Iordania (n. 1919)

– 2013: A murit scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (n. 1951) – 10 ani

– 2015: A murit inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (n. 1918)

– 2020: A murit actrița americană Conchata Ferrell, cunoscută mai ales pentru rolul menajerei Berta din sitcomul „Doi bărbați și jumătate” pentru care a primit în 2005 și 2007 o nominalizare la Premiul Emmy pentru cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial de comedie (n. 1943)

Calendarul zilei – 11 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

S-a întâmplat într-o zi de 11 octombrie

* Acum 269 de ani (1754) erau întemeiate „Şcolile Blajului” (de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie). Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania

* La data de 11/23 octombrie 1866, acum 157 de ani, Poarta otomană a emis un firman prin care l-a recunoscut pe Carol I ca principe cu titlu ereditar al Principatelor Unite. Otomanii renunţau astfel la clauza restrictivă a firmanului din 1861 – recunoaşterea Unirii numai pentru durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) -, acceptând definitiv realitatea ireversibilă a existenţei României

* Într-o zi de 11 octombrie, acum 124 ani (1899), începea al doilea Război al Burilor, între Imperiul Britanic şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Conflictul s-a sfârşit la 31 mai 1902, prin anexarea regiunii de către Imperiul Britanic şi formarea Uniunii Africii de Sud ca parte din Commonwealth. Este considerat ca fiind cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea. Prima confruntare a avut loc între 16 decembrie 1880 şi 23 martie din 1881

* Se împlinesc 110 ani (1913) de la intrarea în vigoare a primului Regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul. Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. Se întâmpla în 1907, când în Capitală erau 138 de autoturisme. Tot atunci au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un registru. Exista o probă de viteză pe un traseu stabilit, care era întreruptă pe neaşteptate de examinator. În ceea ce priveşte permisul de conducere, acesta a fost modificat de mai multe ori până s-a ajuns la actual model european

* Acum 98 de ani (1925), la Iași, a fost inaugurat Palatul Administrativ şi de Justiţie, actualul Palat al Culturii, recunoscut ca efigie a orașului. Edificiul, ridicat pe ruinele fostei Curţii domneşti între 1906-1925, din dorința regelui Carol I, este creația cea mai însemnată a arhitectului Ion D. Berindey, fiind construit în stil neogotic. Din 1955 a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași

* Sunt marcați 85 de ani (1938), de când, printr-un Decret regal (din timpul dictaturii carliste – Lege nr. 3.499 din 11 oct. 1938), erau înfiinţate breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, cu rolul de a înlocui sindicatele

* Cu 79 de ani în urmă (1944) armata română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Potrivit istoricilor, eliberarea Clujului s-a făcut printr-o largă acţiune de învăluire, pe dreapta pe direcţia satului Gheorgheni – Someşeni şi pe direcţia Apahida – Chinteni, iar pe stânga, pe direcţia Buru – Băişoara – Gilău şi Iara – Sălicea – Floreşti. Divizia 18, subordonată Corpului 104 Sovietic, a dus lupte grele pe aeroportul Someşeni şi la Sînnicoară, cucerind podul de peste Someş. Alte două divizii, D9 şi 21, au ocupat comunicaţia Apahida – Cluj şi au cucerit înălţimile de la nord de Cluj

* În urmă cu 77 de ani (1946), în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, era adoptat proiectul de Tratat de pace cu România (38 de articole şi 6 anexe), după a doua conflagraţie mondială

* Acum 76 de ani (1947) era fondată Organizaţia Meteorologică Mondială/OMM, instituţie specializată a ONU din 22.XII.1951, cu sediul la Geneva. România este membru fondator

* Cu 61 de ani în urmă a început Conciliul Vatican II (în latină Concilium Vaticanum secundum), al XXI-lea conciliu ecumenic din istoria Bisericii, recunoscut ca atare doar de Biserica Catolică. A fost deschis de papa Ioan al XXIII-lea la 11 octombrie 1962 și închis în timpul pontificatului papei Paul al VI-lea la 8 decembrie 1965. Conciliul Vatican II a abordat relațiile dintre Biserică și lumea modernă la un secol după Conciliul Vatican I, care s-a aflat pe poziții antagoniste față de modernitate. La lucrările conciliului a participat teologul ortodox român Andrei Scrima, însă ca reprezentant al Patriarhiei de Constantinopol

* Cu 53 de ani în urmă (1970), între 11 şi 25 octombrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB). Din anul 1993 este certificat la nivel internaţional de către Asociaţia Globală a Industriei de Târguri – UFI şi este inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice la nivel mondial

* Acum 39 de ani (1984) Kathryn D. Sullivan (n. 1951) devenea prima femeie astronaut din SUA care făcea o călătorie în spaţiul cosmic

* În urmă cu 14 ani (2009) avea loc resfinţirea Bisericii Palatului Cotroceni, refăcută între 2003 şi 2004. Construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688, a început la 26.V.1679. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Şcolii Ardelene” este o sărbătoare publică, marcată începând din 2014 şi instituită prin Legea nr.93/2014 adoptată de Parlamentul României; este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană; de-a lungul istoriei, membrii acestei mişcări au adus un aport important modului de gândire occidental asupra originii noastre latine, precum şi ideologiilor filosofice, politice şi culturale din Europa vestică; a fost aleasă data de 11 octombrie, deoarece este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română

– 1875, 11/23: S-a născut Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (m. 1913)

– 1877, 11/23: A murit Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1827)

– 1911: S-a născut tenorul Ion Dacian; în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti (m. 1981)

– 1929: S-a născut actriţa şi profesoara Olga Tudorache, numită „Marea doamnă a teatrului românesc”, pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică (m. 2017)

– 1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (m. 1984)

– 1938: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Dan Piţa – 85 de ani

– 1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (n. 1872)

– 1950: S-a născut Nicolae Bârna, critic și istoric literar, eseist şi traducător

– 1956: S-a născut actriţa Catrinel Dumitrescu

– 1973: S-a născut violonistul Dan Claudiu Vornicelu (m. 2010) – 50 de ani

– 1982: A murit medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902, la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova)

– 1986: A murit compozitoarea, cântăreaţa, violonista, violista şi profesoara Mansi (Clemansa) Barberis (după căsătorie Plăcinţeanu); a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România (n. 1899)

– 2004: A murit Alexandru Ungureanu, scriitor (autor de proză S.F.) şi ziarist (n. 1957)

– 2011: A murit Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (n. 1917)

– 2011: A murit Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie; pionier al terapiei laser în patologia oculară, al tehnicilor de investigaţie oftalmologică (angiofluorografie, electrofiziologie, ecografie oculară, tomografie în coerenţă optică) şi al chirurgiei vitreo-retiniene (n. 1948)

– 2016: A murit Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (n. 1942)

– 2020: A murit dirijorul Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş (n. 1952)

– 2021: A murit poetul și eseistul Ion Gheorghe (n. 1935)

– 2022: A murit Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă (n. 1948) – 1 an

– 2022: A murit actorul de teatru şi film și profesorul universitar Doru Ana (n. 1954) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor apărării NATO (11 – 12 oct.)

– Monaco: Conferința de securitate cibernetică 2023 (11 – 14 oct.)

– Ramallah (teritoriile palestiniene): Conferință de presă a premierului palestinian Mohammad Shtayyeh în fața presei străine

– Mozambic: Alegeri municipale

– Moscova: Săptămâna Energiei Ruse (11 – 13 oct.)

– Moscova: Audiere în procesul lui Oleg Orlov, activist rus pentru drepturile omului

– Houston, SUA: Conferință de presă a NASA pentru a dezvălui proba de asteroizi recoltată de sonda Osiris-Rex

– Lorient, Franța: Expoziția internațională de pescuit Itechmer 2023 (11 – 13 oct.)

– Strasbourg: Inaugurarea expoziției „Tutankhamon, descoperirea faraonului uitat” – în Parc des Expositions, Sala 5 (11 oct. 2023 – 23 feb. 2024)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii”, marcată pentru prima dată în 2004, la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul (septembrie 2004)

– „Ziua Internaţională a Fetelor” (International Day of the Girl Child); adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Natiunilor Unite la sfârşitul anului 2011, sărbătorită începând din 2012, promovează drepturile fetelor din întreaga lume

– 1675: S-a născut teologul şi filosoful englez Samuel Clarke; importantă influenţă asupra filosofiei engleze a secolului al XVIII-lea (m. 1729)

– 1705: A murit fizicianul francez Guillaume Amontons; cercetări în domeniile matematicii, fizicii, mecanicii spaţiale; în 1687 a inventat higrometrul (instrument pentru măsurarea umidităţii relative a atmosferei) (n. 1663)

– 1809: A murit exploratorul american Meriwether Lewis (n. 1774)

– 1844: S-a născut Henry John Heinz, fondator al unei companii de produse alimentare (m. 1919)

– 1884: S-a născut chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); Premiul Nobel pentru chimie în 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (m. 1949)

– 1885: S-a născut François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1952 (m. 1970)

– 1888: S-a născut dirijorul italian Piero Coppola (m. 1971) – 135 de ani

– 1889: A murit fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (n. 1818)

– 1896: A murit Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (n. 1824)

– 1915: A murit Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez; cunoscut pentru cercetările minuţioase privind comportamentul şi obiceiurile insectelor (n. 1823)

– 1919: A murit scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup; Premiul Nobel pentru pentru Literatură în 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (n. 1857)

– 1920: S-a născut biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (m. 2010, la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş)

– 1925: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (m. 2013)

– 1939: S-a născut Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (m. 2018)

– 1955: S-a născut Haitham Bin Tariq Al-Said, sultanul Omanului (din 2020)

– 1958: A murit pictorul francez Maurice de Vlaminck (n. 1876) – 65 de ani

– 1958: A murit Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (n. 1891) – 65 de ani

– 1963: A murit Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (n. 1889) – 60 de ani

– 1966: S-a născut actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (m. 2019)

– 1976: S-a născut Salman Amin „Sal” Khan, matematician și profesor american; a înființat (în 2008) Academia Khan, o organizaţie non-profit care oferă educaţie gratuită pe internet prin videoclipuri de matematică, ştiinţă sau istorie

– 1977: A murit MacKinlay Kantor, romancier şi ziarist american (n. 1904)

– 1996: A murit matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (n. 1907)

– 2009: A murit fizicianul şi endocrinologul american de origine italiană Angelo DiGeorge (n. 1921)

– 2012: A murit Helmut Haller, unul dintre cei mai importanţi fotbalişti germani de după Al Doilea Război Mondial (n. 1939)

– 2018: A murit arhitectul de aeroporturi și designerul francez Paul Andreu (n. 1938) – 5 ani

– 2019: A murit cosmonautul sovietic Alexei Leonov; a fost primul „pieton spaţial”, la 18 martie 1965 rămânând în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, echipat cu un costum special şi legat cu un cablu de 5,35 metri; a fost, în 1975, comandantul primei misiuni spaţiale comune a URSS şi SUA (n. 1934)

– 2019: A murit actorul american Robert Forster (nume complet: Robert Wallace Forster Jr.); a devenit cunoscut marelui public mai ales după ce regizorul Tarantino i-a oferit un rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1997) (n. 1941)

– 2022: A murit actriţa americano-britanică Angela Lansbury, cunoscută pentru rolul său de bunică-detectiv din serialul „Murder, She Wrote” (Verdict crimă) (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 10 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

S-a întâmplat într-o zi de 10 octombrie

* Acum 629 de ani (1394) a avut loc Bătălia de la Rovine. Oastea Ţării Româneşti, condusă de domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418), a înfrânt oştile turceşti invadatoare, conduse de sultanul Baiazid I, obţinând o remarcabilă victorie. NOTĂ: În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine) -, şi două locuri posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. Izvoarele vorbesc despre o „rovină” (loc mlăştinos), toponim nelocalizat. Istoricii care plasează evenimentul undeva aproape de râul Argeş se bazează pe menţionarea denumirii „Arkâş”, sau „Arkaş” în surse turceşti şi pe faptul că cel mai apropiat drum de la Dunăre spre capitala ţării trecea peste acest râu. O localizare probabilă ar fi Ţuţuleşti (judeţul Argeş), pe Valea Gligănelului, unde există o pădure numită Rovina, un toponim „puţul lui Baiazid” şi tradiţii populare despre o bătălie cu turcii dată cu câteva zile înainte de sărbătoarea Sf. Parascheva (14 octombrie). În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis

* Cu 166 de ani în urmă (1857) a început construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Inaugurat în data de 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii. În 1960 în interiorul clădirii îşi aveau sediul 8 facultăţi şi peste 80 de laboratoare. În prezent clădirea găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Matematică, Litere, Limbi străine, Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor (10/22)

* Cu 147 de ani în urmă (1876) era înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania, organizaţie politică a populaţiei săseşti din zonă, cu secţii în fiecare comună, având la bază programul adoptat, la Mediaş (4.VI.1872), de către Partidul „bătrânilor” (Altsachsen) şi cel al „tinerilor” (Jungsachsen), pentru susţinerea, între altele, a luptei pentru menţinerea autonomiei politice a zonei locuite de saşi (autonomie desfiinţată de Parlamentul maghiar în martie acelaşi an) (10/22)

* În urmă cu 127 de ani (1896) apărea la Bucureşti, până la 27.IV.1897, săptămânalul literar „Povestea vorbei”, publicaţie la care a debutat ca poet, în aprilie 1897, Ion Minulescu, sub pseudonimul I. M. Nirvan

* Se împlinesc 120 de ani (1903) de când compania Bayer punea în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice

* Acum 107 ani (1916) avea loc prima bătălie de la Jiu (în timpul primei conflagraţii mondiale), în care trupele Armatei I române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă a armatei germano-austro-ungare, oprind, temporar, înaintarea acesteia spre Oltenia şi părţile vestice ale Munteniei. În lupte s-a remarcat, prin vitejia sa, Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (10/23 – 16/29)

* Cu 97 de ani în urmă (1926) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ), ca urmare a fuziunii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918, în vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania (înfiinţat în mai 1881), condus de Iuliu Maniu. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca prim for de conducere a noului partid, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache

* Sunt marcaţi 90 de ani (1933) de când un avion Boeing 247 al United Airlines era distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA, toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale. Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat. Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, aflate în compartimentul de bagaje lângă partea din spate a avionului

* O altă companie americană, Procter&Gamble, lansa pe piață, acum 90 de ani (1933), primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici. Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor

* Cu 66 de ani în urmă (1957) avea loc incendiul din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav accident nuclear din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat

* Se împlinesc 60 de ani (1963) de când intra în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat la 5 august 1963, la Moscova, de către SUA, U.R.S.S. şi Marea Britanie. România a semnat Tratatul la 8 august 1963

* Acum 59 de ani (1964), între 10 și 24 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo (Japonia), organizate pentru prima dată într-o ţară asiatică, la care atletele Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au câştigat medaliile de aur la săritura în înălţime (1.90 m), respectiv, la aruncarea cu suliţa (60.54 m – un nou record mondial)

* În urmă cu 56 de ani (1967) intra în vigoare Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”, semnat de U.R.S.S, S.U.A. şi Marea Britanie, la 27 ianuarie 1967 (ratificat de România la 31 ianuarie 1968)

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de la apariţia primului număr al revistei săptămânale de literatură şi artă „România literară” (prin transformarea săptămânalului „Gazeta literară”, apărut în 1958); primul redactor şef, Geo Dumitrescu

* Tot într-o zi de 10 octombrie, acum 18 ani (2005), avea loc (cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”) inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 902/4.VIII.2005)

* Se împlinesc 15 ani (2008) de când Televiziunea Română a lansat postul TVR 3, un post generalist, care reflectă evenimente din comunităţi regionale şi locale

* Din data de 10 octombrie 2010 (13 ani), Antilele Olandeze au încetat să existe ca ţară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius (Sf. Eustaţiu) și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei, parte integrantă a teritoriului Olandei propriu-zise. Insulele mai mari – Sint Maarten (Sf. Martin) și Curaçao – s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos

* Cu 11 ani în urmă (2012) a fost inaugurat Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România. Construită pe Bulevardul Barbu Văcărescu, în zona Pipera din Bucureşti, clădirea are 37 de etaje, o înălţime de 137 de metri și 60 de metri de structură subterană cu 5 etaje de locuri de parcare și depozitare, o suprafaţă construită supraterană de 50.000 mp şi o suprafaţă construită pe fiecare etaj de 1.150 mp. Toate zonele de birouri sunt iluminate natural, iar etajele superioare beneficiază de ascensoare de mare viteză, care ating o viteză maximă de 6 metri pe secundă. Compania Raiffeisen Property Holding Internaţional este proprietarul clădirii

* Acum 8 ani (2015) avea loc atentatul islamist de lângă gara din Ankara (Turcia), în urma căruia 103 persoane şi-au pierdut viaţa

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti”, stabilită prin Legea nr. 168/2017, la iniţiativa vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul PSD Alexandru Stănescu. Prin această lege se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru comercianţi; de asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale

– 1821: A murit Dionisie Fotino, istoric grec, originar din Patras, stabilit în Ţara Românească în 1804; secretar al domnitorului Ioan Gheorghe Caragea; profesor de muzică la Bucureşti, dascăl al lui Anton Pann; este autorul unei „Istorii a vechii Dachii, a Transilvaniei, a Valahiei şi a Moldovei…”, în 3 volume, scrise în limba greacă (n. 1777)

– 1824: S-a născut Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1911)

– 1841, 10/22: S-a născut politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (m. 1888)

– 1846, 10/22: S-a născut Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891; bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (m. 1895)

– 1866: S-a născut Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (m. 1932)

– 1906: S-a născut medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1972)

– 1906: S-a născut entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1907: S-a născut poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (m. 1999)

– 1914 (stil nou): A murit regele Carol I al României (născut ca Prinţul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen); a fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite în aprilie 1866; la 10 mai, în acelaşi an, intră în Bucureşti şi depune jurământul de credinţă în faţa naţiunii; la 29 iunie, Parlamentul adoptă prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactată pe modelul celei belgiene, care îl confirmă pe Carol I ca Domn; cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Român modern; profitând de stabilitatea câştigată prin obţinerea Independenţei la 1878, precum şi de redobândirea Dobrogei, România a continuat reformele agrare, şi-a dezvoltat infrastructura de drumuri şi căi ferate şi industria, devenind unul dintre principalii producători de materii prime ai Europei (n. 1839, în Germania)

– 1915: S-a născut harpista Liana Pasquali, stabilită în Italia (m. 2010)

– 1923: S-a născut Nicolae Crişan, prozator şi sculptor (m. 1999) – 100 de ani

– 1928: S-a născut compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România, în ultimele decenii (m. 2017) – 95 de ani

– 1929: S-a născut fizicianul şi profesorul Mihai Gavrilă; a adus contribuţii fundamentale la studiul teoretic al interacţiei sistemelor atomice cu radiaţia electromagnetică; este considerat un continuator al şcolii româneşti de fizică cuantică fondată de Şerban Ţiţeica; stabilit în Olanda, din 1975; membru corespondent al Academiei Române din 1974

– 1931: A murit Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1853)

– 1932: S-a născut actriţa Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (m. 2017)

– 1935: S-a născut Manole Auneanu, scriitor şi publicist (m. 1993)

– 1937: S-a născut clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian Octav Popa

– 1942: S-a născut Radu Vasile, istoric, doctor în ştiinţe economice, profesor universitar și om politic; prim-ministru al României în perioada aprilie 1998 – decembrie 1999; senator (1992-2004) (m. 2013)

– 1943: S-a născut prozatorul Radu Niţu – 80 de ani

– 1943: A murit (la Orsk, Rusia) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1874, la Chisălău, azi în Ucraina) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Mariana Popa, una dintre cele mai longevive balerine din România; a făcut parte din colectivul teatrului Al. Davila din Piteşti timp de peste 40 de ani, activând atât în corpul baletului în spectacole, dar şi ca actriţă (m. 2021)

– 1952: S-a născut prof. univ. dr. Silviu Constantinoiu, medic primar chirurg, remarcabil specialist în domeniul chirurgiei esofagiene şi eso-gastrice; fost preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie şi director al Centrului de Excelenţă în Chirurgia Esofagului, sub auspiciile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, de la Spitalul Clinic „Sf. Maria” din Bucureşti

– 1967: S-a născut solista pop-rock Laura Stoica (numele complet : Adriana Laurenţia Stoica) (m. 2006, într-un accident de maşină)

– 1967: A murit Mihail Macrea, istoric şi arheolog; specialist în istoria antică şi arheologia clasică (n. 1908)

– 1977: A murit soprana Margareta Metaxa (n. 1895)

– 1977: A murit chimistul Dumitru Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)

– 1987: A murit Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (n. 1943)

– 1993: A murit pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a organizat şi condus cercetări ştiinţifice în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1902) – 30 de ani

– 1993: A murit inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1907) – 30 de ani

– 1995: A murit Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk şi grafician (n. 1950)

– 2005: A murit compozitorul de muzică uşoară Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas) (n. 1914)

– 2008: A murit Ilie Purcaru, publicist şi poet (n. 1933) – 15 ani

– 2010: A murit Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2013: A murit Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (n. 1929) – 10 ani

– 2013: A murit baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (n. 1933) – 10 ani

– 2020: A murit criticul și istoricul literar, publicistul, jurnalistul de radio şi de televiziune Liviu Grăsoiu; autor de scenarii radiofonice şi de film; redactor la Redacţiile Literară şi Actualităţi a Radioteleviziunii Române (1968-1986), redactor-şef al Redacţiei Literare la Radio România (1986-2006); realizator al emisiunilor radio „Revista literară radio” şi „Scriitori la microfon”; a dedicat o parte dintre eforturile sale critice şi editoriale operei lui Vasile Voiculescu (n. 1943)

– 2021: A murit Cornel Drăguşin, antrenor de fotbal, care a îndeplinit funcția de selecționer al echipei naționale de fotbal a României (1975-1976); în anii ’60 ai secolului trecut a fost selecționer al naționalelor din Iraq și Siria; a fost Directorul Școlii de Antrenori din cadrul FRF (1990-2002) (n. 1926)

– 2021: A murit Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist, publicist, traducător și profesor universitar; fiul prozatorului Pavel Dan (n. 1936)

– 2021: A murit prof. dr. Alexandru T. Bogdan, medic veterinar; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1941)

– 2022: A murit Ovidiu Verdeș, scriitor, teoretician literar și profesor universitar doctor; specialist în teoria literaturii (n. 1963) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Sevilla, Spania: Este așteptată adoptarea în Andaluzia a unei legi care vizează regularizarea cultivării ilegale de fructe roșii în jurul parcului natural Doñana

– Haga: Curtea Internațională de Justiție audiază reprezentanți din Canada și Țările de Jos într-un caz de tortură care vizează Siria

-Berlin: Primarul Kievului, Vitali Klitschko, și ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, susțin discursuri la conferința „Reshape Europe” de la Berlin.

– Derna, Libia: Conferința internațională organizată de autoritățile estice (nerecunoscută) cu privire la reconstruția Dernei

– Liberia: Alegeri prezidențiale și legislative

– Fiji: Manifestări de marcare a 53 de ani de la independență

– Taipei, Taiwan: Manifestări cu ocazia Zilei Naționale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială împotriva Pedepsei cu moartea”; este marcată din anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); tema de anul acesta este „Pedeapsa cu moartea: o tortură ireversibilă”. NOTĂ: La 30 noiembrie se marchează Ziua internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea; a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea

– „Ziua Europeană împotriva Pedepsei cu moartea”, declarată în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar de Uniunea Europeană în luna decembrie 2007. Articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că nici o persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată

– „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”, instituită, în anul 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mentală, în vederea atragerii atenţiei asupra amplorii deosebite a bolilor psihice. Tema de anul acesta este „Sănătatea mintală este un drept universal al omului”

– „Ziua Europeană a Părinţilor şi a Şcolilor”; marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi

– Ziua națională a Taiwanului – Sărbătoarea națională cunoscută sub numele de Ziua Națională a Taiwanului sau Double Ten Day este sărbătorită în Taiwan în fiecare an, pe 10 octombrie. În China continentală, Double Ten Day este cunoscută drept marcarea Revoltei Wuchang, unde au loc ceremonii comemorative. În Taiwan, mii de oameni participă, în Capitală, la marile parade de sărbătoare din fața palatului prezidențial. Evenimentele includ parade militare, dans, muzică și artificii

– 19, d.Hr: A murit Germanicus (Decimus Claudius Nero Germanicus), general al Imperiului Roman (n. 15 î.Hr.)

– 1684: S-a născut pictorul francez Antoine Watteau (m. 1721)

– 1708: A murit David Gregory, matematician scoţian (n. 1659) – 315 ani

– 1731: S-a născut Henry Cavendish, fizician şi chimist englez; a descoperit hidrogenul, în 1766, a realizat sinteza apei, în 1784 și a creat celebrul experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului (m. 1810)

– 1834: S-a născut dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (pseudonimul lui Alexis Stenvall); a pus bazele teatrului național finlandez; romanul „Cei șapte frați”, frescă realistă a mediului sătesc, este considerat una din capodoperele literaturilor nordice (m. 1872)

– 1837: A murit Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (n. 1772)

– 1861: S-a născut Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru pace în 1922 (m. 1930)

– 1863: S-a născut Helen Dunbar, actriţă americană (m. 1933) – 160 de ani

– 1870, 10/22: S-a născut Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură în 1933; primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (m. 1953)

– 1892: S-a născut Ivo Andrič, scriitor şi diplomat sârb; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1961 (m. 1975)

– 1901: S-a născut Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi grafician elveţian (m. 1966)

– 1903: S-a născut Vernon Duke, compozitor american de origine rusă (m. 1969) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii și stilul vechi – 27 septembrie 1903

– 1903: S-a născut Bei Shizhang, biofizician și educator chinez (m. 2009) – 120 de ani

– 1906, 10/23: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)

– 1908: S-a născut Mercè Rodoreda i Gurguí, scriitoare spaniolă de limbă catalană (m. 1983) – 115 ani

– 1908: S-a născut Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (m. 1989) – 115 ani

– 1913: S-a născut (la Tananarive, Madagascar) scriitorul francez Claude Simon; Premiul Nobel pentru Literatură în 1985 (m. 2005, la Paris) – 110 ani

– 1924: S-a născut James Clavell, scriitor, scenarist, regizor şi producător de film britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan” și pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (m. 1994)

– 1928: S-a născut Sheila F. Walsh (născută Sheila Frances O’Nions), scriitoare britanică (m. 2009) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru literatură în 2005 (m. 2008)

– 1930: S-a născut chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (m. 2015)

– 1934: S-a născut economistul Ion Sergiu Chircă din R. Moldova; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019)

– 1936: S-a născut chimistul şi profesorul german Gerhard Ertl; Premiul Nobel pentru Chimie în 2007, „pentru lucrările sale în domeniul chimiei suprafeţelor, care au avut aplicaţii industriale, de la fertilizatori la catalizatori auto”

– 1938: S-a născut Lily Tuck, scriitoare americană – 85 de ani

– 1938: S-a născut Daidō Moriyama, fotograf japonez – 85 de ani

– 1938: S-a născut Gloria Coates, compozitoare americană (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ken Saro-Wiwa (nume complet: Kenule Beeson Saro-Wiwa), scriitor nigerian, producător de televiziune, activist de mediu; Saro-Wiwa și alți opt lideri ogoni au fost judecați de un tribunal militar secret și executați prin spânzurare, un sfârșit tragic al campaniei lor non-violente împotriva Companiei Royal Dutch Shell și a guvernului nigerian pentru nedreptățile economice și poluarea din Ogoniland care a apărut din exploatarea petrolului (m. 1995)

– 1946: S-a născut cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (m. 2020)

– 1963: A murit şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele ei adevărat Edith Giovanna Gassion) (n. 1915) – 60 de ani

– 1964: A murit pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (n. 1888)

– 1971: S-a născut Evgheni Kissin, pianist rus stabilit în Marea Britanie, unul din cei mai remarcabili interpreți ai generației sale

– 1973: A murit Ludwig Von Mises, economist şi filosof american (n. 1881, la Lemberg, pe atunci Austro-Ungaria, azi orașul Lviv din Ucraina) – 50 de ani

– 1975: S-a născut Liliana Corobca, scriitoare și editoare din R. Moldova; a publicat volume ştiinţifice despre cenzura comunistă, exilul literar şi bucovinenii deportaţi în Siberia

– 1983: A murit Sir Ralph David Richardson, actor britanic (n. 1902) – 40 de ani

– 1985: A murit George Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (n. 1915). NOTĂ: La 30.X.1938, cu celebra replică: „Marţienii au invadat Pământul”, spusă în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă romanul „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării

– 1985: A murit actorul american de film Yul Brynner; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (n. 1920, la Vladivostok, Rusia, în familia unui inginer rus de origine elveţiano-mongolă). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine romă, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria despre tatăl său, într-o carte din 1989, că s-ar fi născut la 11 iulie 1920

– 1993: A murit pianista franceză Catherine Collard (n. 1947) – 30 de ani

– 2003: A murit pianistul american Eugene Istomin (n. 1925) – 20 de ani

– 2004: A murit actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Christopher Reeve; în 1978 devine primul și cel mai renumit interpret al eroului „Superman”, în pelicula cu același nume realizată de Richard Donner (n. 1952)

– 2010: A murit cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (n. 1926)

– 2010: A murit cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (n. 1940)

– 2012: A murit (în urma unui accident rutier) actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (n. 1957)

– 2013: A murit Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (n. 1925) – 10 ani

– 2013: A murit actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (n. 1944) – 10 ani

– 2013: A murit Eugen Cioclea, eseist, poet și publicist din Republica Moldova (n. 1948) – 10 ani

Calendarul zilei – 9 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 13 octombrie 2023, 14:52

– S-a întâmplat într-o zi de 9 octombrie

* Acum 133 de ani (1890) începeau lucrările la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny. A fost inaugurat la 14/26.IX.1895. În lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa (9/21)

* Cu 91 de ani în urmă (1932), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisiune în direct a unei slujbe religioase (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti)

* În urmă cu 79 de ani (1944), în timpul unei vizite la Moscova, care a avut loc între 9 şi 17 octombrie, premierul englez Winston Churchill propunea – şi Stalin accepta – o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în Iugoslavia interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali

* Acum 53 de ani (1970) a fost inaugurată Întreprinderea (sau Uzina) de Cinescoape, în zona industrială Pipera, din București, care avea aproximativ 800 de angajați și producea tuburi cinescop pentru televizoare; în prezent este închisă

* La Leipzig, în urmă cu 34 de ani (1989), avea loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți, care s-a sfârşit cu căderea zidului Berlinului. Zidul Berlinului, unul dintre cele mai pregnante simboluri ale Războiului Rece, a fost construit, iniţial, pe 13 august 1961, şi a fost demolat în săptămânile care au urmat zilei de 9 octombrie 1989

* În urmă cu 23 de ani (2000), cu ocazia marcării zilei de naștere a solistului şi compozitorului britanic, John Lennon, văduva acestuia, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles”

* Acum 17 ani (2006) avea loc ceremonia punerii pietrei de temelie a monumentului închinat memoriei victimelor Holocaustului din România. Memorialul Holocaustului din România, realizat de sculptorul Peter Jacobi, a fost inaugurat pe 8 octombrie 2009. Este construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Bucureşti

* La această dată, acum 6 ani (2017) Simona Halep devenea cea mai bună jucătoare de tenis din lume și prima din România clasată pe locul 1 în Topul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974. Simona Halep a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa. Tenismena, aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americanca Sloane Stephens. La data de 13 iulie 2019, jucătoarea română de tenis a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americanca Serena Wiliams

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Holocaustului” în România; marcată anual (începând din 2004), pe baza unei Hotărâri de Guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria; cu prilejul acestei zile sunt programate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte activităţi cu tematică specifică