Calendarul zilei – 4 martie

Publicat de Codrin RAITA, 4 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 4 martie

* Cu 237 de ani în urmă (1789) intra în vigoare Constituția Statelor Unite ale Americii (adoptată la 17.IX.1787 de către Convenţia Constituţională a SUA, care a avut loc în Philadelphia). Este cea mai veche constituție scrisă din lume, cea mai veche constituție a unei confederații de state (republici) și cea mai veche constituție care s-a aplicat până în prezent, fără întrerupere sau modificări (doar cu amendamente adăugate). Acesta este cel mai concis document de guvernare al unui stat (în varianta originală are patru pagini de text scris de mână, conținând șapte articole) şi cel care a contribuit cel mai mult la redactarea constituției americane a fost James Madison (1751-1836), președinte al țării în perioada 1809-1817

* Cu 119 ani în urmă (1907) peste 2.000 de ţărani răsculaţi pătrundeau în Botoşani, unde au avut loc ciocniri sângeroase cu armata, fiind ucişi primii ţărani răsculaţi (răscoala a izbucnit la 8/21 februarie acelaşi an, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani) (4/17)

* Se împlinesc 105 ani (1921) de când Warren G. Harding (n. 1865) a fost învestit ca cel de-al 29-lea președinte al Statelor Unite al Americii. Președinția lui Warren G. Harding (republican) s-a încheiat la data morții sale, din 2 august 1923, și a durat 881 de zile. Harding a fost instalat ca președinte al SUA pe 4 martie 1921, pe Porticul de Est al Capitoliului Statelor Unite, judecătorul-șef Edward D. White conducând oficiile de depunere a jurământului în funcție. Aceasta a fost prima dată când un președinte american s-a deplasat la și de la locul inaugurării sale într-un automobil

* Acum 103 ani (1923) Partidul Naţionalist-Democrat Creştin, organizaţie naţionalist-extremistă de dreapta condusă de A. C. Cuza, se transforma în Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC). Formaţiune politică de extremă dreapta (cu un program naţionalist, creştin şi xenofob), LANC a inaugurat în istoria politică românească practica organizaţiilor paramilitare, prin crearea grupului de „lănceri”. În cadrul LANC, s-a conturat o grupare condusă de Corneliu Zelea Codreanu, care, ulterior, se va desprinde şi va forma Legiunea Arhanghelului Mihail

* Cu 78 de ani în urmă (1948), într-un comunicat de presă, la Londra, regele Mihai I declara că abdicarea i-a fost impusă prin ameninţare şi şantaj de „un guvern instalat şi menţinut la putere de către o ţară străină”, guvern care nu respectă libertăţile politice ale poporului român, care „a falsificat alegerile şi a nimicit pe şefii politici democraţi care se bucurau de încrederea ţării”

* Cu 49 de ani în urmă, în data de 4 martie 1977, la ora 21:23, s-a produs puternicul cutremur de pământ care a lovit România. Seismul, cu epicentrul în zona Vrancea (la o adâncime de 97 km), s-a soldat cu 11.300 de persoane accidentate şi 1570 decedate şi însemnate pagube materiale, acesta fiind unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate în secolul al XX-lea în Europa. Magnitudinea de 7,2 pe scara Richter şi durata de aproape 50 de secunde au făcut ca seismul să fie resimţit pe întreg teritoriul ţării

* Acum 34 de ani (1992) avea loc dizolvarea Frontului Islamic al Salvării (FIS), partid islamist de opoziţie care milita pentru crearea în Algeria a primului stat islamic din Maghreb. Fondat în data de 18 februarie 1989, a fost dizolvat la 4 martie 1992, de către tribunalul administrativ din Alger. Fondatori: Abbassi Madani (1931 – 2019) și Ali Benhadj (n. 1956)

* În urmă cu 36 de ani (1990) actualul Patriarh al României, PF Daniel, a fost hirotonit arhiereu – Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul de Lugojanul, iar în 7 iunie aceleși an fiind ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei

* Acum 21 de ani (2005), între 4 şi 7 martie, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, ocazie cu care a participat la festivităţile organizate de Patriarhia Română cu prilejul aniversării a 120 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei (1885) şi 80 de ani de la ridicarea la treapta de Patriarhie (1925)

* În urmă cu 14 ani (2012) cel puţin 300 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite într-o serie de explozii la un depozit de muniţii din Brazzaville, capitala Republicii Congo. Cinci explozii foarte puternice au zguduit oraşul între orele locale 8:00 şi 10:45, la originea accidentului aflându-se un incendiu izbucnit în două depozite de muniţie de la cazarma Mpila, din estul oraşului

* Tot acum 14 ani (2012) cel puţin 15 persoane au murit şi alte 60 au fost rănite în urma unei coliziuni frontale între două trenuri care se aflau pe aceeaşi cale ferată la Szczekociny, în sudul Poloniei, la ora locală 21:15 (22:15, ora României), aceasta fiind cea mai gravă catastrofă feroviară din această ţară de după 1990

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cazimir, rege (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1859: S-a născut regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1944)

– 1882, 4/16: S-a născut omul politic, juristul, profesorul şi marele diplomat Nicolae Titulescu; ministru de externe (1927-1928 şi 1932-1936); delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor (al cărei preşedinte a fost în 1930 şi 1931); vie activitate diplomatică pentru întărirea securităţii şi integrităţii teritoriale a României, mai ales după instaurarea naţional-socialismului în Germania; îndepărtat din Guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa, unde şi-a continuat activitatea de promovare a ideii de asigurare şi menţinere a păcii în lume; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1941, la Cannes, Franţa). NOTĂ: Ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu a avut loc la 14 martie 1992, la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, împlinindu-se astfel, după 51 de ani, dorinţa testamentară a marelui diplomat

– 1897, 4/16: A murit (la Paris) Alexandru Lahovari; jurist şi om politic; orator de mare talent; alături de Petre P. Carp, a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai conservatorilor; ministru în mai multe rânduri (n. 1841). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în 1840

– 1904: S-a născut (în Bucovina, în satul Davideni, care atunci aparţinea părţii ungare a Imperiului Austro-Ungar) tenorul de origine română Joseph Schmidt (m. 1942, în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci)

– 1919: S-a născut Mihai Stănescu, poet, traducător şi prozator; colaborator statornic al emisiunilor culturale de la Radiodifuziunea Română (m. 2005)

– 1927: S-a născut teatrologul şi eseistul Virgil Brădăţeanu (m. 2008)

– 1931: S-a născut actriţa Mihaela Juvara; a activat în special la Teatrul Bulandra din Capitală (m. 2015) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Victor Vişinescu, scriitor, jurnalist, profesor; conferențiar, decan, coordonator de lucrări de licenţă şi teze de masterat la Facultatea de Filologie şi Jurnalism de la Universitatea „Hyperion” din București (1993-2016) (m. 2025)

– 1937: S-a născut sculptorul Petre Grăjdeanu (m. 2017)

– 1942: S-a născut artista plastică şi profesoara Adriana Oancea Şuteu, una dintre personalităţile marcante ale vieţii artistice timişorene (m. 2015)

– 1944: S-a născut Vasile Igna, poet, prozator, eseist, editor, traducător și diplomat; membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj

– 1952: S-a născut prozatorul, traducătorul şi diplomatul Gabriel Gafiţa, fost ambasador al României în Republica Peru (acreditat şi în Statul Plurinaţional al Boliviei și Republica Ecuador), în perioada august 2016 – septembrie 2020

– 1959: S-a născut Eugenia Vodă, critic de film şi realizatoare a emisiunii de televiziune „Profesioniştii”, difuzată de postul TVR 1

– 1971: A murit Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universităţii „Politehnica” Timişoara (n. 1887) – 55 de ani

– 1974: A murit Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1977: A murit actriţa Eliza Petrăchescu (n. 1911)

– 1977: A murit fizicianul Florin Ciorăscu; a realizat cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1914)

– 1977: A murit fizicianul Paul C. Petrescu; cercetări originale în domeniul fizicii cristalelor, pentru acestea realizând şi o aparatură spectrală originală; preocupări şi în domeniul metalurgiei, unde a introdus metode moderne spectroscopice şi de defectoscopie cu raze X; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1915)

– 1977: A murit Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicăi Schwefelberg), poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Mihail Petroveanu (n. 1921)

– 1977: A murit Nicolae Ştefănescu, prozator, dramaturg şi scenarist (n. 1921)

– 1977: A murit criticul şi istoricul literar Mihail Petroveanu; între anii 1948 şi 1952 a fost redactor la Redacţia literară a Radiodifuziunii Române; soţul poetei Veronica Porumbacu (n. 1923)

– 1977: A murit Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (n. 1923)

– 1977: A murit compozitorul Ion Vintilă (n. 1924)

– 1977: A murit A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (n. 1925)

– 1977: A murit Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (n. 1925)

– 1977: A murit actorul Toma Caragiu (n. 1925)

– 1977: A murit Alexandru Ivasiuc, prozator şi eseist (n. 1933)

– 1977: A murit cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (n. 1940)

– 1977: A murit regizorul Alexandru Bocăneţ; realizator de filme şi emisiuni de televiziune (n. 1944)

– 1977: A murit poeta Daniela Caurea (n. 1951)

– 1977: A murit pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (n. 1957)

– 1977: A murit Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (n. 1958)

– 1978: A murit Aurel Lambrino, prozator şi publicist (n. 1911)

– 1991: A murit Ion Lăncrănjan, prozator, romancier, publicist şi om politic (n. 1928) – 35 de ani

– 1994: A murit sculptorul Peter Balogh (n. 1920)

– 1999: A murit prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (n. 1922)

– 2000: A murit actriţa Cella Dima (n. 1916)

– 2000: A murit tenorul Ion Stoian (n. 1927)

– 2002: A murit compozitorul Bogdan Moroianu (n. 1915)

– 2004: A murit Vasile Iliuţ, muzician şi profesor (n. 1933)

– 2005: A murit Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (n. 1920)

– 2007: A murit compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu, fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1952)

– 2015: A murit Ursula Şchiopu, poetă, traducătoare (a tradus din poezia canadiană de limbă franceză şi din lirica eschimosă) şi psiholog (profesor universitar şi autoare a numeroase lucrări de specialitate, membră fondatoare a „Revistei de psihologie” – 1955); este prima femeie care primeşte titlul de profesor universitar şi primul conducător de doctorate din domeniul ştiinţelor psiho-pedagogice în România (n. 1918)

– 2015: A murit actorul de teatru şi film, regizorul şi scriitorul George Motoi (n. 1936)

– 2021: A murit artista plastică Tamaş Klara; din 1992 stabilită în SUA, apoi în Ungaria din 2011 (n. 1946) – 5 ani

– 2024: A murit colonelul în rezervă Adrian Ghioroaie, antrenor emerit, unul dintre cei mai valoroși specialiști în atletism (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

-Louisiana: Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, se îndreaptă spre Louisiana și intenționează să discute cu locuitorii locali și să ofere sprijin micii comunități rurale.

– Flensburg, Germania: Sunt publicate cifrele pieței auto pentru februarie

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate anuale 2025

– Washington, DC: Fed Beige Book

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Exploatării sexuale” atrage atenţia asupra pericolului pe care îl prezintă acest flagel, considerat cea mai gravă formă de încălcare a drepturilor omului, a fiinţei umane. Ziua a fost marcată pentru prima dată la 4 martie 2009, când, la iniţiativa asociaţiei non-guvenamentale GIPF – „Groupe International de Paroles de Femmes” şi sub patronajul preşedintei Célhia de Lavarene, fondatoare a STOP – „Stop Trafficking Of People”, a fost organizată, la Paris, o conferinţă internaţională intitulată „Prima ediţie a Zilei mondiale de luptă împotriva exploatării sexuale”. NOTĂ: NOTĂ: Mai sunt numeroase alte zile care sunt dedicate acestor probleme: La 30 iulie este „Ziua mondială împotriva traficului de persoane”, proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013. La 23 septembrie este „Ziua internaţională împotriva exploatării sexuale şi traficului de femei şi copii”, înființată de Conferința Mondială a Coaliției Împotriva Traficului de Persoane, în coordonare cu Conferința Femeilor, care a avut loc la Dhaka, Bangladesh, în ianuarie 1999; data a fost aleasă deoarece Legea 9.143, prima normă legală din lume împotriva prostituției infantile, a fost adoptată în Argentina la 23 septembrie 1913. La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, marcată, din 2007, în vederea creșterii nivelului de conștientizare a populației asupra acestei forme de crimă organizată. Pe 18.XI. este marcată „Ziua mondială pentru prevenirea și vindecarea de exploatarea sexuală, abuzul și violența asupra copiilor”, stabilită de ONU din 2022 și „Ziua europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual”, instituită de Consiliul Europei în 2015, sunt marcate cu scopul de a preveni și elimina toate formele de abuz și violență asupra copiilor. La 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation”

– „Ziua Mondială a Ingineriei pentru Dezvoltare durabilă”, declarată de UNESCO, în noiembrie 2019, la demersurile Federaţiei Mondiale a Organizaţiilor Naţionale Inginereşti (WFEO), și marcată pentru prima dată în 2020. NOTĂ: La 14 septembrie este marcată „Ziua inginerului român”, instituită în anul 2000 prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR. La 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul „Regele Carol I” – redenumit ulterior „Podul Anghel Saligny” – proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny

– „Ziua Internațională de Conștientizare privind HPV (virusul papilloma uman)” este marcată, pe 4 martie, de Asociația Internațională Papillomavirus, pentru a atrage atenția asupra riscurilor asociate infecției cu acest virus și a modalităților prin care pot fi prevenite bolile cauzate de acesta

– „Ziua Mondială a Obezității” marcată anual, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale. Ziua a fost sărbătorită anterior pe 11 octombrie, data actuală fiind stabilită din 2020. Tema de anul acesta este: „8 miliarde de motive pentru a acționa în ceea ce privește obezitatea”. NOTĂ: Din 2010 este marcată și „Ziua europeană împotriva obezităţii” în a treia sâmbătă din luna mai (anul acesta 16 mai)

– 1193: A murit Saladin I (Salah Ad-Din Yusuf), comandant de oşti şi diplomat arab de origine kurdă, sultan al Egiptului şi Siriei (1171-1193); în 1187 armatele sale i-au învins pe cruciaţi şi au ocupat Ierusalimul; după a treia cruciadă (1189-1192), a încheiat o pace de compromis păstrând Siria, Palestina interioară şi Ierusalimul; personalitatea lui Saladin a impresionat atât Orientul cât şi Occidentul, prin încercarea sa de a reabilita lumea musulmană, căreia i-a insuflat o nouă forţă spirituală şi materială; şi-a tratat prizonierii cu onoare, astfel încât lumea creştină l-a considerat un model al valorilor cavalereşti, o figură care i-a fascinat pe mulţi scriitori (n. 1137 sau 1138)

– 1678: S-a născut Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (m. 1741)

– 1822: S-a născut matematicianul francez Jules Antoine Lissajous (m. 1880)

– 1832: A murit orientalistul francez Jean François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scriere hieroglifică (n. 1790)

– 1851: S-a născut prozatorul grec Alexandros Papadiamantis, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii greceşti din secolul al XIX-lea (m. 1911) – 175 de ani

– 1859, 4/16: S-a născut fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (m. 1905/1906)

– 1876: S-a născut Léon-Paul Fargue, poet şi eseist francez (m. 1947) – 150 de ani

– 1898: S-a născut Georges Dumézil, filolog francez, etnolog şi istoric al civilizaţiilor (m. 1986)

– 1904: S-a născut George Gamow, fizician şi astrofizician american de origine rusă (m. 1968)

– 1916: S-a născut Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (m. 2000) – 110 ani

– 1916: A murit (pe front, în timpul Primului Război Mondial) Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (n. 1880) – 110 ani

– 1918: S-a născut fosta jucătoare americană de tenis de câmp Margaret Osborne DuPont; fost număr unu mondial, a câştigat în perioada 1940 – 1950, nu mai puţin de 37 de titluri de Grand Slam la simplu, dublu feminin şi dublu mixt, fiind pe locul 4 în topul câştigatorilor din toate timpurile (m. 2012)

– 1923: S-a născut astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie, mai ales despre Lună (m. 2012)

– 1925: S-a născut chimistul britanic Sir Alan R. Battersby; specialist în chimie organică (m. 2018)

– 1928: S-a născut scriitorul britanic Alan Sillitoe (m. 2010)

– 1929: S-a născut dirijorul și violonistul olandez Bernard Haitink (m. 2021)

– 1932: S-a născut Ryszard Kapuściński, jurnalist, scriitor și profesor polonez; maestru al reportajului; a întruchipat ideea clasică a reporterului care își riscă propria viață pentru a obține informații de primă mână; a căutat și a raportat despre modul în care evenimentele istorice ale lumii au afectat chiar inima societăților în care s-au întâmplat; de-a lungul vieții sale, a asistat la 27 de revoluții, a fost în prima linie a 12 războaie, a supraviețuit patru condamnări la moarte, malarie și tuberculoză (m. 2007)

– 1932: S-a născut Miriam Zenzile Makeba (cunoscută drept „Mama Africa”), cântăreață sud-africană și activistă pentru drepturile civile (m. 2008)

– 1940: S-a născut fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2019)

– 1943: S-a născut cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul italian Lucio Dalla; cea mai cunoscută melodie a sa, „Caruso”, s-a vândut în peste nouă milioane de cópii în întreaga lume (m. 2012)

– 1948: S-a născut cântăreţul britanic Shakin’ Stevens (numele real: Michael Barratt)

– 1948: S-a născut britanicul Chris Squire, basist şi membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Chris Rea, solist, chitarist şi pianist englez; una dintre figurile reprezentative ale rock-ului și blues-ului britanic (m. 2025) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Umberto Tozzi, cantautor italian

– 1952: A murit Sir Charles Scott Sherrington, medic englez; studii asupra fiziologiei sistemului nervos, coordonării nervoase, reflexelor motorii; Premiul Nobel pentru medicină în 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (n. 1857)

– 1953: S-a născut cântăreaţa franceză Rose Laurens (nume real: Rose Podwojny) (m. 2018)

– 1954: S-a născut Catherine O’Hara, actriță și scenaristă canadiano-americană, a cărei carieră s-a întins pe mai mult de 50 de ani (m. 2026)

– 1994: A murit John Candy, comic și actor canadian (n. 1950)

– 1998: A murit Ossip Flechtheim, istoric, sociolog şi futurolog german; el a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (n. 1909, în Rusia)

– 2016: A murit romancierul american Pat (Donald Patrick) Conroy; cunoscut mai ales pentru cartea „Prinţul Mareelor” (n. 1945) – 10 ani

– 2017: A murit medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl; unul din cei mai mari chirurgi ai secolului XX, savantul cu cele mai multe citări în domeniul medicinei, numit de multe ori „părinte transplantului modern”; a efectuat primul transplant de ficat la om în 1963, primul transplant de ficat la om cu supravieţuire în 1967, a realizat progrese în transplantul de rinichi, a adus contribuţii majore în imunosupresia de transplant, a fundamentat etica şi legislaţia de transplant (n. 1926)

– 2019: A murit actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (n. 1966)

– 2020: A murit Javier Pérez de Cuéllar, diplomat, politician, avocat și profesor peruvian; secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1982 – 1991); a jucat un rol determinant în încheierea războiului dintre Iran-Irak, în anii ’80 ai secolului trecut, în eliberarea ostaticilor americani din Liban precum şi în finalizarea acordurilor de pace din Cambodgia şi El Salvador (n. 1920)

– 2025: A murit Roy Edward Ayers Jr., vibrafonist, producător de discuri și compozitor american; pionier al muzicii neo-soul; muzica sa, aflată la graniţa dintre soul şi jazz, a avut o influenţă semnificativă asupra R&B-ului (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 martie

Publicat de Codrin RAITA, 3 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 3 martie

* Se împlinesc 355 de ani (1671) de la inaugurarea „Academiei de Muzică şi Dans din Paris” (Academia de Operă). Înfiinţată de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea, noul teatru şi-a deschis porţile, cu opera pastorală în cinci acte „Pomone”, de Robert Cambert, pe un libret de Pierre Perrin, considerată a fi „prima creaţie franceză de operă”

* Acum 151 de ani (1875), la „Opéra Comique” din Paris, a avut loc premiera operei „Carmen” de Georges Bizet; libretul de Henri Meilhac şi Ludovic Halevy, după nuvela omonimă a lui Prosper Merimée

* Se marchează 115 ani (1911) de când ziaristul, eseistul şi teoreticianul italian de film, Ricciotto Canudo (1879-1923) publica „Manifesto della settima arte” (Manifestul celei de-a şapte arte), eseu care defineşte locul cinematografului în cadrul unui sistem general al artelor, ca „a şaptea artă”

* Sunt marcați 110 ani (1916) de când, la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera piesei „Patima roşie”, de Mihail Sorbul, tragicomedie în trei acte, cu Ion Brezeanu (Sbilt) şi Elvira Popescu (Tofana) în rolurile principale

* Cu 103 ani în urmă (1923) apărea primul număr al revistei americane „Time Magazine” (fondată de Henry Luce şi Briton Hadden), unul dintre primele hebdomadare de informaţii din lume

* Acum 96 de ani (1930) avea loc inaugurarea, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a emisiunii „Universitatea populară”, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmitea serii de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti din perioada interbelică. Prima prelegere, „Menirea Radiofoniei Româneşti“, a fost susţinută de Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Adminstraţie. La microfonul radioului au apărut, de-a lungul timpului, personalităţi de prim rang aparţinând elitelor, cu o contribuţie inestimabilă la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc, din toate domeniile posibile de activitate, de toate vârstele şi de toate orientările politice existente: Tudor Arghezi, Grigore Antipa, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Petru Cormănescu, Gala Galaction, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Ovidiu Papadima, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţii. Datorită „Universităţii Radio” a luat fiinţă Arhiva scrisă a Radiodifuziunii, care a ajuns, în zilele noastre, a treia cea mai importantă colecţie din România, după Arhivele Statului şi Arhivele Academiei Române. De asemenea, emisiunea a contribuit nemijlocit la apariţia unui mare număr de lucrări literare, de volume de memorialistică şi publicistică

* Cu 77 de ani în urmă (1949), între 3 şi 5 martie, în cadrul unei plenare a CC al PCR, s-a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii. Deşi documentul din martie 1949 vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării

* Acum 52 de ani (1974), la scurt timp după ce a decolat de pe Aeroportul Paris-Orly (Franța), zborul Turkish Airlines 981 s-a prăbușit, 346 de oameni fiind uciși în accident. La acea vreme, zborul 981 a fost accidentul aviatic cu cele mai multe decese din istoria aviației. Turkish Airlines Flight 981 a fost un zbor regulat operat de Turkish Airlines, de la Istanbul la Londra Heathrow, cu escală la Paris. La 3 martie 1974, avionul McDonnell Douglas DC-10 care efectua zborul a suferit o decompresie explozivă și s-a prăbușit în pădurea Ermenonville, la scurt timp după ce a părăsit Parisul. Toate cele 346 de persoane aflate la bord au murit în accident. În urma unei anchete efectuate după accident s-a descoperit că una dintre ușile de marfă din partea din spate a aeronavei nu a fost închisă și securizată corespunzător. După decolare, o parte a ușii s-a rupt și a provocat o explozie în partea din spate a aeronavei. Explozia a deteriorat, de asemenea, cablurile necesare pentru pilotarea aeronavei, după explozie, aeronava devenind incontrolabilă

* În urmă cu doar 4 ani (2022) premierul georgian Irakli Garibaşvili (în funcție până în ianuarie 2024) a semnat, la această dată, cererea de aderare a Georgiei la Uniunea Europeană. Georgiei i s-a acordat statutul de țară candidată în decembrie 2023, plecând de la premisa că se vor finaliza etapele relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023

* La această dată, acum 4 ani (2022), preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. La 23 iunie 2022 Republica Moldova a obținut statutul de candidată la UE. La 23 martie 2023, Consiliul European a reafirmat faptul că Uniunea Europeană va continua să ofere tot sprijinul relevant Republicii Moldova pentru a consolida reziliența, securitatea, stabilitatea și economia acestei țări și pentru a o ajuta pe calea sa către aderarea la UE. În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei

Aniversări – Comemorări

– 3 – 4.III: Purim – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei de 2 martie, după asfinţitul soarelui). NOTĂ: Sărbătoarea reaminteşte minunea salvării de la exterminarea pregătită de Haman a poporului evreu care trăia în Persia. Momentul istoric este relatat în Cartea Esterei, care se citeşte în timpul sărbătorii

– „Ziua Solidarității Româno-Polone”, stabilită prin Legea nr. 85 din 11.IV.2023, este o inițiativă comună a miniștrilor afacerilor externe Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, care reflectă prietenia profundă și relațiile bilaterale ample de Parteneriat Strategic dintre cele două state. Data de 3 martie are un simbolism aparte în planul relației bilaterale, prin evocarea semnării, la București, la 3 martie 1921, a „Convenției de alianță defensivă între Regatul României și Republica Polonă”, de către cei doi miniștri de externe de la vremea respectivă, Take Ionescu și Eustachy Sapieha, aceștia având deplinele puteri și susținerea fermă a șefilor lor de stat, Regele Ferdinand I și Mareşalul Józef Piłsudski, document prin care cele două părți se obligau să își acorde asistență armată în cazul unui atac neprovocat la frontiera lor de răsărit

– „Ziua Rutenilor din România” a fost adoptată de Uniunea Culturală a Rutenilor din România, după cel de-al IX-lea Congres Mondial al Rutenilor, desfășurat la Sighet, județul Maramureș, în anul 2007. În perioada 29 decembrie 1913 – 3 martie 1914, la Judecătoria Sighet, s-a derulat un proces prin care puterea maghiară a învinuit 94 de credincioşi ruteni pentru trecerea, în masă, de la biserica greco-catolică la biserica ortodoxă. Învinuiţilor li se atribuia un scop politic: subordonarea rutenilor Bisericii Ortodoxe Ruse şi alipirea la Rusia a unei părţi din teritoriul Ungariei respective comitatele Maramureş, Ugoci și Bereg. Pentru acest lucru, 33 de persoane au fost condamnate, în data de 3 martie 1914, la 37 ani de temniță, unica lor „vină” fiind întoarcerea în cadrul bisericii strămoșești

– 1863: A murit Iancu Văcărescu, continuatorul „dinastiei” literare a Văcăreştilor; s-a afirmat cu traduceri, mai ales pentru reprezentările teatrale din acea vreme, iar ca poet a rămas în istoria poeziei româneşti ca autor al primelor încercări de poezie militantă; a sprijinit începuturile şcolii (1818) şi teatrului (1819) în limba română din Muntenia; tot el a inaugurat (în aprilie 1818) prima tipografie bucureşteană (n. 1792)

– 1871, 3/15: S-a născut Eugen C. Botezat, zoolog, filosof, profesor; renumit vânător şi cunoscător al biologiei şi ecologiei vânatului din Bucovina; ocupă un loc deosebit în istoriografia pădurilor din Bucovina şi îndeosebi în gospodărirea vânatului; membru corespondent al Academiei Române (1913), exclus în 1948, repus în drepturi în 1990 (m. 1913) – 155 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii exclusiv stilul nou 15.III.1871

– 1871, 3/15: S-a născut Constantin Argetoianu, diplomat, jurist, medic şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru în perioada 28 septembrie – 23 noiembrie 1939; sprijinitor al politicii regelui Carol al II-lea (m. 1952, în închisoarea de la Sighet) – 155 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.iiccr.ro) dau ca an al morţii 1955

– 1875: S-a născut medicul oftalmolog Elena Densuşianu-Puşcariu, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România (la Facultatea de Medicină din Iaşi), prima femeie şef de clinică (tot la Iaşi, în 1920), prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume; fiica filologului Aron Densuşianu şi soră cu Ovid Densusianu (lingvist, folclorist, istoric literar), Elena Densuşianu-Puşcariu a fost şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare (m. 1966)

– 1886: A murit Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (1872-1876) (n. 1816) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Iosif Trifa, preot ortodox care a pus bazele mişcării spirituale „Oastea Domnului” (1923) (m. 1938)

– 1892, 3/15: A murit Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1832)

– 1898: S-a născut actorul Ion Talianu (m. 1956)

– 1902: S-a născut baritonul Petre Ştefănescu-Goangă (m. 1973)

– 1902: A murit Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (n. 1840)

– 1903: S-a născut compozitorul Ion Filionescu (m. 1961)

– 1904: S-a născut Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (m. 1952, în închisoarea de la Aiud)

– 1904: S-a născut arheologul Ion Berciu; contribuţii privind aşezările şi castrele romane de la Drobeta şi Apulum (m. 1986)

– 1914: S-a născut pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (m. 2005)

– 1922: S-a născut Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (m. 2004, la Paris, unde se stabilise)

– 1925: S-a născut Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (m. 1997)

– 1929: S-a născut părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici contemporani (m. 2009)

– 1930: S-a născut Ion Iliescu, inginer şi om politic; începând din 1967 a deţinut importante funcţii de partid şi de stat, până în 1979, când a fost îndepărtat din prim-planul activităţii politice ca urmare a manifestării publice a opoziţiei faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; participant la Revoluţia din decembrie 1989, a fost ales preşedinte al CFSN (1989-1990) şi al CPUN (februarie-mai 1990); preşedinte al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004; fondator şi preşedinte al FSN (februarie-iunie 1990) şi al PDSR (1997-2000); preşedinte de onoare al PSD (2006 – 2020) (m. 2025)

– 1939: A murit medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1867)

– 1940: S-a născut Ștefan Petreuș, unul dintre cei doi „Fraţi Petreuş”, interpreţi de muzică tradiţională maramureşeană (m. 2022). NOTĂ: Fratele Ion Petreuș a murit pe 26.VI.2002

– 1943: S-a născut Tudor Ştefan, unul dintre primii mari campioni ai canotajului românesc; maestru emerit al sportului; a câştigat, în 1970, prima medalie de aur pentru România la un campionat mondial, la 2+1 rame, alături de Petre Ceapura şi Ladislau Lovrenschi (cârmaci); în aceeaşi formulă au câştigat şi bronzul olimpic în 1972, la München (m. 2021)

– 1946: A murit George Fotino, compozitor, violonist, dirijor și profesor (n. 1858) – 80 de ani

– 1952: S-a născut Dana Schőbel Roman, artistă plastică (grafică, gravură, desen, ilustraţie) (m. 2003)

– 1953: S-a născut fostul handbalist şi antrenor emerit Bogdan Iulian Macovei; expert sportiv și autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (m. 2021)

– 1967: A murit pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (n. 1878)

– 1976: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Marioara Voiculescu (n. 1889) – 50 de ani

– 1989: S-a născut jucătoarea de tenis Ioana Raluca Olaru; a câştigat 11 turnee ITF la simplu, iar la dublu patru turnee WTA şi 15 ITF; la juniori a câştigat turneul de Grand Slam US Open în proba de dublu, în anul 2006; în septembrie 2020, perechea româno-germană Raluca Olaru/Anna-Lena Friedsam s-a calificat în finala probei de dublu din cadrul turneului WTA de tenis de la Roma (fiind învinse de perechea Su Wei Hsieh/Barbora Strycova.), românca reuşind astfel cea mai importantă performanţă din cariera de dublu, fiind prima sa participare la o finală în cadrul unui turneu Premier 5; și-a anunțat retragerea din tenisul profesionist feminin în anul 2024

– 1992: A murit poetul şi traducătorul Emil Giurgiuca (n. 1906)

– 1992: A murit economistul şi statisticianul Mircea Dragoş Biji, membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1913)

– 2013: A murit actorul Dumitru Rucăreanu; a jucat pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti mai bine de 50 de ani (n. 1932)

– 2018: A murit Victor Mihai Botez, filosof, jurnalist și eseist (n. 1933)

– 2020: A murit pictorul și restauratorul Mircea – Răsvan Ciacâru (n. 1946)

– 2023: A murit atleta Argentina Menis; laureată cu medalia de argint la proba de aruncare a discului de la Jocurile Olimpice de vară, desfășurate la München în 1972; a fost de nouă ori campioana națională la seniori la aruncarea discului (n. 1948)

– 2025: A murit fosta mare atletă Felicia Țilea Moldovan, specialistă în aruncarea suliței; de 12 ori campioană naţională și vicecampioană mondială la aruncarea suliţei (n. 1967) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbește la Forumul Grupului BEI (Banca Europeană de Investiții), desfășurat în perioada 3 – 5 martie

– Luxemburg: Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, susţine un discurs la conferința Forumului BEI

– Luxemburg: Președintele Consiliului European, Antonio Costa, vorbește la conferința Forumului BEI

– Moscova, Rusia: Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, se întâlnește cu ministrul adjunct de Externe al Bruneiului, Erywan Yusof

-Roma: Forumul Cercului Polar Arctic – Dialog Polar (3 – 4 mar.)

– Brasilia, Brazilia: Conferința Regională FAO pentru America Latină și Caraibe (LARC39) (3 – 6 mar.)

– Luxemburg: Eurostat publică cifrele inflației din zona euro pentru februarie, primă estimare

– Washington, DC: Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, depune mărturie în fața Comisiei Judiciare a Senatului

– Eclipsa totală de Lună, vizibilă din Oceanul Pacific, America de Nord, America de Sud, Asia şi Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Scriitorilor”; evenimentul este organizat, din 1985, la nivel mondial de filialele PEN-Cluburilor afiliate la Organizaţia Internaţională a Scriitorilor, din care fac parte romancieri, poeţi, dramaturgi, eseişti şi editori; iniţiat în 1921, de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN a fost prima şi a rămas singura organizaţie internaţională a scriitorilor; a fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutundeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a-i apăra pe cei care au de suferit în regimurile politice opresive

– „Ziua Mondială a Florei şi Faunei sălbatice”, stabilită la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi contribuţia sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile şi bunăstării oamenilor. La 3 martie 1973 a fost adoptată Convenţia privind comerţul cu specii de floră şi faună sălbatică aflate în pericol — CITES, fiind un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi animalelor aflate în pericol şi asigurarea că activităţile de comercializare a acestora nu pune în pericol supravieţuirea speciilor. România a aderat la CITES în 1994

– „Ziua Mondială privind Protecţia Sănătăţii Urechii şi Auzului” sau „Ziua Mondială a Auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China. Data de 3 martie — a treia zi din cea de-a treia lună a anului — a fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi. Tema de anul acesta este: „De la comunități la sălile de clasă: îngrijirea auditivă pentru toți copiii”. NOTĂ: „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (IWDP) este marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie. În cadrul săptămânii, pe 23 septembrie este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD). Săptămâna se încheie cu „Ziua internațională persoanelor cu deficiențe de auz” (ultima duminică din septembrie)

– Ziua eliberării Bulgariei de sub jugul otoman – 1878. Ziua naţională

– 1703: A murit astronomul şi fizicianul britanic Robert Hooke; a efectuat cercetări în astronomie, optică şi mecanică; autor al legii elasticităţii („legea lui Hooke”); a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus (1665), în lucrarea sa „Micrographia”, noţiunea de celulă (n. 1635)

– 1706: A murit compozitorul german Johann Pachelbel (n. 1653) – 320 de ani

– 1768: A murit compozitorul italian Nicola Porpora (n. 1686)

– 1824: A murit Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (n. 1755)

– 1847: S-a născut Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (m. 1922)

– 1855: A murit Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (n. 1781)

– 1895: S-a născut Ragnar Frisch, economist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1969 (m. 1973)

– 1914: S-a născut Asger Oluf Jorn, pictor, sculptor, artist ceramic și autor danez (m. 1973)

– 1918: S-a născut fotograful american Arnold Newman (m. 2006)

– 1918: S-a născut Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (m. 2007)

– 1919: S-a născut Peter Abrahams, scriitor de origine sud-africană care a scris romane perceptive și puternice despre nedreptățile și complexitățile politicii rasiale; opera lui timpurie, Mine Boy (1946), a fost prima care a descris efectul dezumanizant al rasismului din Africa de Sud asupra oamenilor de culoare și de rasă mixtă și a fost probabil prima carte sud-africană scrisă în limba engleză care a câștigat recunoaștere internațională (m. 2017)

– 1922: S-a născut compozitorul polonez Kazimierz Serocki (m. 1981)

– 1924: S-a născut Lys Assia, cântăreață elvețiană, prima câștigătoare a Eurovisionului, în 1956 (m. 2018)

– 1926: S-a născut scriitorul american James Merrill, considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi de limbă engleză ai secolului al XX-lea (m. 1995) – 100 de ani

– 1932: A murit pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (n. 1864)

– 1935: S-a născut filosoful şi profesorul bulgar Jelio Jelev, primul preşedinte necomunist al Bulgariei (1990-1996); a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov (m. 2015)

– 1943: S-a născut Thierry de Montbrial, specialist francez în economie, politologie şi relaţii internaţionale; director general al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (pe care l-a fondat în 1979); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999

– 1943: A murit Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1881)

– 1953: S-a născut Zico (nume real: Arthur Antunes Coimbra), unul dintre cei mai mari fotbalişti brazilieni ai tuturor timpurilor, considerat al doilea Pelé; antrenor

– 1962: S-a născut Jackie Joyner-Kersee, atletă afro-americană (retrasă din activitate), deţinătoarea mai multor recorduri şi medalii sportive; filantrop activ în educația copiilor, egalitatea rasială și drepturile femeilor

– 1982: S-a năcut actriţa americană Jessica Biel

– 1983: A murit Arthur Koestler, scriitor, jurnalist şi filosof britanic de origine ungară (n. 1905)

– 1987: A murit actorul american Danny Kaye; vedetă populară în filmele de divertisment ale anilor ’40-’50 ai secolului XX, care i-au pus în valoare calităţile de cântăreţ, dansator şi mim; după 1950 s-a dedicat spectacolelor de binefacere organizate de UNICEF (n. 1913)

– 1988: A murit Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (n. 1918)

– 1993: A murit Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (n. 1903)

– 1996: A murit Marguerite Duras (numele la naştere Marguerite Donnadieu), scriitoare şi scenaristă franceză (n. 1914) – 30 de ani

– 1999: A murit Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie în 1971 (n. 1904)

– 2002: A murit compozitorul american de muzică country Harlan Howard (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 2008: A murit cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (n. 1921)

– 2012: A murit ilustratorul american Ralph McQuarrie, cel care l-a ajutat pe regizorul George Lucas să aducă pe marile ecrane franciza „Războiul Stelelor/ Stars Wars”, realizând designul personajelor, inclusiv pe celebrul Darth Vader; a primit un premiu Oscar în 1985 (n. 1929)

– 2013: A murit Bobby (Robert Edward) Rogers, cântăreţ şi compozitor american (n. 1940)

– 2018: A murit actorul american David Ogden Stiers (n. 1942)

– 2023: A murit scriitorul Kenzaburo Oe, importantă personalitate a literaturii japoneze contemporane; a adus Japoniei al doilea Nobel pentru literatură (1994), prin cărţile sale despre pacifism şi despre fiul său cu dizabilităţi şi şi-a folosit faima pentru a protesta împotriva armelor nucleare (n. 1935)

– 2023: A murit Tom (Thomas Edward) Sizemore Jr., actor și producător de film american (n. 1961)

– 2024: A murit Edward Bond (nume complet Thomas Edward Bond), dramaturg, regizor de teatru, poet și scenarist englez (n. 1934)

– 2025: A murit Eleonora Giorgi, actriță și regizoare italiană de film (n. 1953) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 martie

Publicat de Codrin RAITA, 2 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 2 martie

* Se marchează 310 ani (1716) de când apărea „Descriptio Moldaviae”, operă a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir (n. 1673 – m. 1723). La 11 iunie 1714, fostul domnitor devenea membru de onoare al Academiei de la Berlin, for la cererea căruia avea să redacteze lucrarea monografică în care tratează geografia, istoria, religia şi limba poporului român. Scrisă în limba latină, cartea a fost publicată în traducere germană 53 de ani mai târziu şi în limba rusă în anul 1789. Traducerea românească s-a făcut la mai bine de un secol după moartea autorului, tipărindu-se sub titlul „Scrisoarea Moldovei“ la Mănăstirea Neamţ în 1825. Lucrarea este alcătuită din trei părţi şi este însoţită de prima hartă a Moldovei

* Cu 156 de ani în urmă (1870) apărea, la Bucureşti, revista „Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu, revistă politică, economică, literară cu apariţie bisăptămânală până în 1883 (cu întreruperi)

* În urmă cu 119 ani (1907) a avut loc, la Viena, premiera operetei „Farmecul unui vals” de Oscar Straus

* Acum 107 ani (1919) a avut loc, la Moscova, Conferinţa internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste. S-a creat astfel, Internaţionala a III-a Comunistă (organizaţie care grupează partidele comuniste, cu sediul la Moscova, din iniţiativa lui V.I. Lenin; condusă din 1926 de Stalin, care a desfiinţat-o în 1943)

* Cu 77 de ani în urmă (1949) era adoptată legea de expropriere a moşiilor de 50 de hectare şi a fermelor model. Au fost naţionalizate astfel 6.258 de moşii şi 4.456 conace

* Acum 68 de ani (1958) au debutat (la ora 17:00) programele emise de Studioul Teritorial Târgu Mureş al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Târgu Mureş şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara)

* Tot într-o zi de 2 martie şi tot acum 68 de ani (1958) Sir Vivian Ernest Fuchs (1908-1999), geolog şi explorator britanic, a terminat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, cu autoşenilele, trecând prin Polul Sud (începută la 24.X.1957)

* Avionul Concorde era testat pentru prima oară acum 57 de ani (1969). Prototipul francez 001, pilotat de Andre Turcat, a decolat de pe aeroportul Toulouse şi a efectuat un zbor scurt de 28 de minute. După mai multe teste în lunile următoare, aeronava, înregistrată ulterior F-WTSS de Aerospaţiale, a depăşit bariera sunetului pe 1 octombrie 1969. Primul prototip Concorde a fost retras la muzeul Aeroportului „Le Bourget” din Paris în octombrie 1973 după 397 de zboruri însumând 812 ore de zbor, dintre care 255 la viteze supersonice

* Cu 54 de ani în urmă (1972) era înfiinţată Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, în structura Uniunii Scriitorilor din România (U.S.R.), în cadrul căreia funcţionau şase secţii, după genurile literare. Începând cu anul 2013, conform noului statut al U.S.R., cele șase secții au devenit Filiale independente, clasificate tot după genurile literare: Filiala București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, Filiala București – Dramaturgie, Filiala București – Literatură pentru Copii și Tineret, Filiala București – Poezie, Filiala București – Proză și Filiala București – Traduceri Literare. În prezent, U.S.R. cuprinde 2600 de membri care activează în 19 Filiale organizate în România şi în Filiala Chişinău din Republica Moldova

* Acum 36 de ani (1990) era înfiinţat Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, ca instituţie de sine stătătoare, la iniţiativa conducerii Forţelor Aeriene. Ideea înfiinţării unui muzeu cu specific aviatic în România a fost exprimată de Nicolae Iorga, dar demersuri concrete, desfăşurate de Liga Naţională Aeronautică, au apărut după Primul Război Mondial. Asociaţia a reuşit să adune material suficient pentru un muzeu, material în principal capturat de armata română din timpul ostilităţilor militare. După evenimentele din decembrie 1989 ideea înfiinţării unui muzeu aviatic a fost readusă în discuţie. În cele din urmă, la 2 martie 1990, muzeul a fost înfiinţat prin HG. nr. 197. La început muzeul a fucţionat în câteva corturi de campanie şi era amplasat pe aerodromul militar de la Otopeni, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Ulterior muzeul primeşte din partea Comandamentului Aviaţiei Militare un sediu aflat în apropierea Aeroportului Internaţional Băneasa. Începând din 2 martie 2000 muzeul a fost mutat într-un spaţiu situat în vecinătatea Aeroportului Internaţional Otopeni. Muzeul a fost inaugurat la 18 martie 2006 în actualul spaţiu de pe Str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2

* În urmă cu 34 de ani (1992) Republica Moldova a devenit membru al ONU, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223. Imediat după aderarea Republicii Moldova la ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european. La ora actuală, activitatea ONU în Moldova se desfăşoară în conformitate cu Acordul de Parteneriat ONU – Republica Moldova şi planul de acţiuni pentru perioada 2013-2017, care a fost semnat la Chişinău în decembrie 2012, de Şeful Guvernului Republicii Moldova, Rezidentul Coordonator ONU şi reprezentanţii organizaţiilor ONU în Republica Moldova

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Purim (3-4.III.). NOTĂ: Sărbătoarea reaminteşte minunea salvării de la exterminarea pregătită de Haman a poporului evreu care trăia în Persia. Momentul istoric este relatat în Cartea Esterei, care se citeşte în timpul sărbătorii

– 1769: A murit Bod Péter, cărturar umanist și istoric de etnie secuiască, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (n. 1712)

– 1895: S-a născut Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (m. 1987, la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial)

– 1899: S-a născut Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (m. 1948)

– 1900: S-a născut Nicolae Lungu, profesor, dirijor, compozitor; fondator şi dirijor al Societăţii corale „România” (1934-1949), dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985), care în onoarea lui îi poartă numele (m. 1993)

– 1901: S-a născut inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează închegarea unui învăţământ politehnic pentru radiotelecomunicaţii, dezvoltarea radiodifuziunii, începuturile industriei române de electronică ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1961) – 125 de ani

– 1901: S-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990) – 125 de ani

– 1905: S-a născut Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Ștefan Demetrescu), poet, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (m. 1975)

– 1905: S-a născut Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (m. 1995)

– 1925: S-a născut dirijorul Edgar Cosma (m. 2006)

– 1929: S-a născut pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (m. 2012)

– 1932: S-a născut Petre Ghelmez, poet, scriitor, publicist, editor; o mare parte din creaţia sa literară a dedicat-o copiilor (m. 2001)

– 1936: A murit Alexandru Ciura, preot greco-catolic, prozator, profesor, publicist; primul președinte al revistei „Luceafărul”, căreia, alături de Octavian Goga şi Octavian Codru Tăslăuanu, i-a dat strălucire; din 1919 în 1936 a fost profesor de română și director al Liceului „George Barițiu” din Cluj; s-a numărat printre delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918 (n. 1876) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Sanda Golopenţia-Eretescu, lingvistă, eseistă, folcloristă, memorialistă, traducătoare, publicistă şi profesoară; a contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc; în 1980 a emigrat în SUA; membră de onoare din străinătate a Academiei Române din 2025

– 1942: S-a născut interpretul de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu, un nume de referinţă în istoria culturii tradiţionale românești; a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea mai multor secţii de muzică vocală tradiţională românească la mai multe licee de muzică din ţară și a sprijinit crearea clasei de nai la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (m. 2021)

– 1945: S-a născut Corneliu „Bibi” Ionescu, membru fondator şi basist al trupei rock Sfinx (din 1962 până în 1994, când trupa s-a desfiinţat); constructor de instrumente şi dispozitive muzicale; membru fondator al companiei de producţie Stage Expert, reputată în mediul profesioniştilor din industria spectacolelor şi mass media vizuală (m. 2022)

– 1957: S-a născut poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (m. 2002)

– 1964: A murit inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (n. 1870)

– 1966: S-a născut actriţa de teatru, film şi divertisment Emilia Popescu – 60 de ani

– 1968: A murit, în Marea Britanie, Grigore Nandriş, filolog, lingvist şi memorialist, profesor la universităţile din Cernăuţi, Bucureşti, Londra şi Oxford (n. 1895)

– 1976: S-a născut istoricul Mihai Cristian Vasile; a studiat cultura, sistemul educațional, ideologia și propaganda în perioada comunistă; a publicat monografii consacrate Bisericii Ortodoxe Române și Bisericii Greco-Catolice – 50 de ani

– 1977: A murit astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea, considerat pionierul seismologiei moderne din România (n. 1901)

– 1981: A murit Maria Andriescu, solistă vocală şi compozitoare (n. 1878) – 45 de ani

– 1985: A murit Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)

– 1989: Braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul comunist; a fost dus la Spitalul Județean din Brașov, unde a murit după câteva ore; prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat erou-martir; în prezent, o stradă din Brașov poartă numele lui Liviu Cornel Babeș; în data de 2 martie 2007, în memoria martirului a fost dezvelită o placă de bronz comemorativă pe soclu, în curtea Bisericii din Poiana Brașov (n. 1942)

– 1993: A murit inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 2008: A murit Jules Perahim, pictor şi grafician român, stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (n. 1914)

– 2013: A murit graficianul şi caricaturistul Albert Poch (n. 1930)

– 2013: A murit omul de radio, ziaristul şi scriitorul Dan Ursuleanu; din 1966 a fost reporter, apoi realizator la Programul 3 al Radiodifuziunii Române, unde a realizat emisiuni din diverse domenii; dintre cele mai cunoscute emisiuni de radio au fost „Logicon” (concurs de teste, probleme şi jocuri logice) şi „Exploratorii lumii de mâine”, singurul şi cel mai longeviv program SF din estul Europei (n. 1942, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2017: A murit József Haller, grafician, sculptor, pictor şi scenograf; timp de 40 de ani a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret şi de Păpuşi Ariel, unde a conceput decorurile, costumele şi păpuşile a peste 120 de piese (n. 1935)

– 2018: A murit cântăreața de muzică populară Maria Tudor (n. 1947)

– 2019: A murit Gheorghe Udubașa, geolog cu o bogată carieră internațională, profesor; este recunoscut ca unul dintre marii mineralogi şi metalogenişti ai României; membru titular al Academiei Române din 2017 (n. 1938)

– 2021: A murit Ibrahima Keita, gravor, pictor, desenator, teoretician, muzeograf expert şi profesor originar din Guineea; s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul muzeului de Artă din Tulcea, unde a profesat o viață (n. 1949) – 5 ani

– 2024: A murit Dinu (Constantin) Săraru, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, om de teatru, cronicar teatral, jurnalist (realizator de radio și televiziune, carieră jurnalistică timpurie la Radiodifuziunea Română – între anii 1950 şi 1960 a lucrat ca reporter la Redacţia Culturală); fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani” (1998), al revistei „Renașterea civilizației rurale românești” și al Institutului Național de Cercetare a Civilizației Rurale; director de teatre (Teatrul Mic, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti) (n. 1932)

– 2025: A murit Adriana Bera, pianistă, muzicolog și prof. univ. dr. al Academiei Naţionale de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, prorector al instituției (2008-2016) și președinte al Societății Române Mozart (2001-2016) (n. 1952) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a Consiliului Afaceri Generale din cadrul UE (2 – 3 mar.)

– Ile Longue, Franța: Vizita lui Emmanuel Macron la Ile Longue pentru a susține un discurs despre descurajarea nucleară

-Washington: Vizita cancelarului german Friedrich Merz (2 – 4 mar.)

-New York: Melania Trump prezidează o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, o premieră pentru o Primă Doamnă americană

– Barcelona: Mobile World Congress (MWC) 2026 (2 – 5 mar.)

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului Guvernatorilor AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică (2 – 6 mar. )

-Moscova: Declarațiile finale în procesul privind atacul asupra sălii de concerte Crocus sunt așteptate cu ușile închise

– Londra: Dieselgate – Audiență finală în procesul britanic al Mercedes, Nissan, Renault, Peugeot/Citroën și Ford (2 – 20 mar.)

– Paris: Săptămâna Piețelor Financiare a OCDE – primăvară 2026 (2 – 6 mar.)

-Paris: Săptămâna Modei Feminine Toamnă-Iarnă 2026/2027 (2 – 10 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tenisului”, sărbătorită în prima zi de luni din martie, a fost instituită la 4 martie 2013, de „StarGames”, în jurul a două turnee de succes: BNP Paribas Showdown în Madison Square Garden din New York şi Asia World-Arena din Hong Kong; tot în 2013, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a sărbătorit centenarul ca organism internaţional al tenisului, federaţia fiind fondată la 1 martie 1913

– „Ziua Memoriei” în Republica Moldova (Ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din 1991-1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi a victimelor acestui conflict

– 1729: A murit Francesco Bianchini, filosof şi om de ştiinţă italian (n. 1662)

– 1797: S-a născut Étienne Mulsant, entomolog şi ornitolog francez (m. 1880)

– 1817: S-a născut Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (m. 1882)

– 1820: S-a născut scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui Edward Douwes Dekker), cunoscut prin romanul cu caracter autobiografic, satiric şi pamfletar „Max Havellar” (m. 1887). NOTĂ: „Multa tuli” este un termen latin care înseamnă „am îndurat multe”

– 1824: S-a născut compozitorul ceh Bedřich Smetana (m. 1884)

– 1895: A murit pictoriţa franceză Berthe Morisot (n. 1841)

– 1900: S-a născut Kurt Weil, compozitor german naturalizat american în 1943 (m. 1950)

– 1904: S-a născut Theodor Seuss Geisel, cunoscut ca Dr. Seuss, scriitor al unor vestite cărți pentru copii, ilustrator, caricaturist politic, creator de film și poet american (m. 1991)

– 1915: A murit fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; de numele său se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului („boala lui Bouchard”); în 1870 a elaborat o nouă metodă de dozare a globulelor în sânge, iar în 1884 a introdus tratamentul antiseptic al maladiilor infecţioase; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1837)

– 1924: S-a născut Antonín Jaroslav Liehm, scriitor, editor, traducător și publicist de origine cehă, stabilit la Paris; în 1984, a fondat revista de cultură europeană Lettre Internationale (m. 2020)

– 1924: S-a născut Michael Sela, imunolog, chimist, profesor universitar și biolog israelian; a ajutat la dezvoltarea medicamentelor pentru tratarea sclerozei multiple și a cancerului; membru de onoare al Academiei Române din 1991 (m. 2022)

– 1930: S-a născut Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „noul jurnalism” (m. 2018)

– 1930: A murit David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (n. 1885)

– 1931: S-a născut Mihail Gorbaciov, om politic sovietic; secretar general al PCUS (1985-1991); preşedinte al Sovietului Suprem al URSS (1988-1991); preşedinte al URSS (1990-1991); în plan intern, a iniţiat o politică de radicală reformare a societăţii sovietice (glasnost şi perestroika), iar pe plan extern a contribuit la încheierea „Războiului rece” şi a netezit drumul spre reunificarea Germaniei şi spre liberalizarea Europei de Est; Premiul Nobel pentru Pace în 1990 pentru realizările sale în cea ce priveşte relaţiile internaţionale și, în parte, pentru faptul că acţiunile sale au dus la încheierea dominaţiei postbelice a Uniunii Sovietice în Europa de Est (m. 2022) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Abdelaziz Bouteflika, fost preşedinte al Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din aprilie 1999 până în 2019), fiind cel mai longeviv președinte din istoria țării (m. 2021)

– 1939: A murit egiptologul englez Howard Carter; a făcut săpături în Egipt, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului, în amonte de Luxor, unde au fost săpate în stâncă mormintele principalilor faraoni din dinastiile 11-19); la 26.XI.1922 a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1333-1325 î.H) (n. 1873)

– 1940: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (m. 2015)

– 1940: A murit Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (n. 1883)

– 1942: S-a născut scriitorul american John Irving (pe numele său adevărat John Wallace Blunt, Jr.)

– 1944: S-a născut Leif Selim Segerstam, dirijor, compozitor, violonist și pianist finlandez, cunoscut în special pentru că a scris peste 370 de simfonii, împreună cu alte lucrări din opera sa extinsă, și a condus orchestre din întreaga lume (m. 2024)

– 1945: A murit Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (n. 1871)

– 1946: S-a născut medicul şi profesorul austriac Felix Unger, unul dintre cei mai importanţi specialişti de inimă din lume; a efectuat prima operaţie de transplant de inimă artificială din Europa, în anul 1986; în anul 1990 a înfiinţat, împreună cu Cardinalul König şi prof. Lobkowicz, Academia Europeană de Ştiinţe şi Arte, care numără peste 2000 de oameni de ştiinţă şi artă, printre care numeroşi laureaţi ai Premiului Nobel – 80 de ani

– 1948: S-a născut Rory Gallagher, chitarist, compozitor şi cântăreţ, pionier al rock-ului irlandez (m. 1995)

– 1962: S-a născut Jon Bon Jovi (pe numele adevărat John Francis Bongiovi), compozitor, cântăreţ rock şi actor de film american

– 1968: S-a născut Daniel (Wroughton) Craig, actor britanic cunoscut mai ales din rolul principal jucat în filmul „James Bond”

– 1972: S-a născut ÎPS Daniil (numele de mirean: Atanas Trendafilov Nikolov), Mitropolit de Vidin; ales în data de 30 iunie 2024 în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare și întronizat în aceeași zi la Catedrala Patriarhală „Sfântul Alexandru Nevsky” din Sofia, Bulgaria

– 1972: A murit soprana germană de coloratură Erna Sack (n. 1898)

– 1991: A murit Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor francez; considerat ca unul dintre cei mai influenți muzicieni ai lumii (n. 1928) – 35 de ani

– 1998: A murit Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina (1948-1955) (n. 1914)

– 2007: A murit scriitorul francez de origine rusă Henri Troyat (n. 1911)

– 2018: A murit dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (n. 1940)

– 2019: A murit fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei Reuters timp de trei decenii şi laureat al unor premii de prestigiu, în special pentru reportajele sale despre „Primăvara arabă” şi criza refugiaţilor (n. 1960)

– 2020: A murit Louis James Lipton, scriitor, poet liric, textier, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (n. 1926)

– 2021: A murit cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (n. 1947) – 5 ani

– 2023: A murit compozitorul, interpretul de jazz și saxofonistul american Wayne Shorter; unul dintre cei mai mari saxofoniști de jazz ai tuturor timpurilor; autorul unora dintre cele mai apreciate compoziţii de jazz din lume şi al cărui stil interpretativ tânguitor a schimbat sunetul jazzului în anii ’60 ai secolului XX, înainte să exploreze genul muzical rock-fusion; a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, inclusiv cu 12 premii Grammy şi cu Polar Music Prize (n. 1933)

– 2025: A murit rusul Buvaisar Saitiev (Buvaysar Saytiev), unul dintre cei mai mari luptători ai tuturor timpurilor; triplu campion olimpic la lupte libere (Atlanta 1996, Atena 2004 și Beijing 2008, la categoria 74 kg); de asemenea, el a fost de şase ori campion mondial şi de șase ori campion european (n. 1975, în Cecenia) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 martie

Publicat de Codrin RAITA, 1 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 1 martie

* Acum 464 de ani (1562) avea loc masacrul calviniştilor de la Vassy (sau Wassy), care a marcat începutul războaielor religioase din Franţa

* Unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume, Rio de Janeiro (Brazilia), sărbătorește 461 de ani (1565) de la fondare. Golful în care este situat, Guanabara, a fost descoperit de europeni la 1 ianuarie 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos, care l-a numit „Rio” pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de râu decât un golf. Orașul, numit iniţial Sfântul Sebastian Rio de Janeiro, a fost fondat la 1 martie 1565 în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei. Celebru pentru arhitectura sa, dar în special pentru statuia lui Christos Mântuitorul (Cristo Redentor), al cărei chip a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida (1892 – 1942), pentru carnavalul anual care împânzeşte oraşul de turişti din toate colţurile lumii, Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1764 până în 1960, când guvernul a fost transferat la Brasília, rămânând totuşi unul dintre cele mai importante oraşe din ţară (al doilea ca mărime după São Paulo). Între 1808 şi 1821, în timpul invaziei napoleoniene a Portugaliei metropolitane, oraşul a devenit capitala Portugaliei şi a imperiului portughez. În anul 2016, Rio a fost gazda Jocurilor Olimpice, care s-au desfăşurat în perioada 5 – 21 august

* Se marchează 280 de ani (1746) de când Constantin Mavrocordat, clerul înalt şi boierii hotărau, în urma unui „sfat de obşte”, ca „rumânii” fugiţi, care se reîntorc în ţară, să devină oameni liberi. Domnul Ţării Româneşti (1744-1746) emitea pe 1 martie 1746 celebrul zapis prin care „rumânii să se întoarcă la pământul patriei lor să se aşeze unde li va fi voia şi de rumânie să fie slobozi şi iertaţi”. Era un mod indirect de a-i elibera pe iobagi de clacă. O astfel de măsură nu putea fi urmată decât de desfiinţarea şerbiei, care a avut loc la data de 5 august a aceluiaşi an

* Cu 159 de ani în urmă (1867) apărea, bilunar (în primii cinci ani) şi apoi lunar, la Iaşi (până în 1885), apoi la Bucureşti (până în 1944, cu o întrerupere între anii 1916-1919), revista „Convorbiri literare”, publicaţie a Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante apariţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iaşi, lunar, având ca editor Uniunea Scriitorilor din România (1/13)

* Acum 154 de ani (1872) era înfiinţat primul parc naţional din lume, „Yellowstone”, situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii. Parcul, care se întinde pe o suprafaţă de 8.987 km², cuprinzând lacuri, canioane, râuri şi lanţuri muntoase, este elementul central al ecosistemului Yellowstone, cel mai mare ecosistem rămas aproape intact în zona temperată de nord a Pământului

* Cu 134 de ani în urmă (1892) apărea (lunar, la Fălticeni, cu intermitenţe, până în 1931) revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei (1/13)

* Se împlinesc 120 de ani (1906) de când apărea, la Iași, revista „Viața Românească”, avându-i ca directori pe Constantin Stere şi Paul Bujor, acesta din urmă pentru partea ştiinţifică; a fost o revistă literară și științifică de orientare democratică, apărută în două mari perioade: martie 1906 – august 1916 și septembrie 1920 – septembrie 1940; din 1930 apare la București

* Acum 119 ani (1907) şi-a început activitatea serviciul medical de urgenţă „Salvarea”, la inițiativa dr. Mina Minovici (1858 – 1933). Dr. Mina Minovici este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892

* Cu 104 ani în urmă (1922) a fost fondată Marea Lojă Feminină de Adopție Independentă de către Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, PR col. Ioan T. Ulic 33˚, care a acordat autonomie totală Lojilor Feminine de Adopţie; astfel, Marea Lojă Feminină a României a devenit o organizaţie destinată exclusiv femeilor, fiind consemnată în istoria Masoneriei ca prima Mare Lojă Feminină autonomă din lume

* Acum 82 de ani (1944) avea loc premiera piesei „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (la Teatrul „Alhambra” din Bucureşti)

* În urmă cu 78 de ani (1948) intra în vigoare noua Lege de organizare judecătorească (adoptată de Adunarea Deputaţilor la 28.XI.1947), prin care era înfiinţată, în România, instituţia asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist şi al Securităţii

* Acum 77 de ani (1949) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Teorie Literară şi Folclor (din 12 martie 1965, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române); primul director – George Călinescu. La 28 decembrie 1948, în Regulamentul general al Academiei R.P.R., publicat în „Monitorul Oficial“, la poziţia 14, figura: „Institutul de Istorie Literară şi Folclor“. Lista institutelor Academiei se votase în şedinţa din 25 octombrie 1948. Pe data de 3 martie 1949, prezidiul Academiei l-a confirmat pe G. Călinescu în funcţia de director al Institutului, numind şi doi colaboratori ştiinţifici: Ovidiu Papadima şi Valeriu Ciobanu. (În noiembrie 1949, Ministerul Învăţământului l-a detaşat pe G. Călinescu la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Profesorul a devenit director cu drepturi depline abia la 1 februarie 1952.). În data de 7 aprilie 1949, a avut loc prima şedinţă a Institutului de Istorie Literară şi Folclor, în incinta Facultăţii de Filologie, et. II, aripa din dreapta, consemnată în procesul-verbal nr. 1. Din 1973, Zoe Dumitrescu-Buşulenga (1920 – 2006) a condus institutul vreme de 20 de ani (până în 1993). Din 1993 până în 2004 director va fi acad. Dan Grigorescu, apoi, vreme de doi ani, Gheorghe Vlăduțescu, iar din 2006 – acad. Eugen Simion, care a imprimat instituției o nouă dinamică, pe măsura celei inaugurate de ilustrul fondator

* Cu 63 de ani în urmă (1963) era efectuat, experimental, primul transplant de ficat, de medicul american Thomas Starzl, la Universitatea din Colorado (SUA). Valabilitatea acestei tehnici a fost demonstrată peste patru ani, în 1967, când dr. Starzl a realizat, cu succes, primul transplant de ficat

* Acum 54 de ani (1972) intra în vigoare Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile, la prima Adunare Generală a Statelor Membre, fiind înregistrată în anul 1975 la Secretariatul ONU din New York

* În urmă cu 33 de ani (1993) se constituia, la Bucureşti, Curtea de Conturi a României, organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în România, reînfiinţată după 45 de ani de întrerupere a activităţii. Prăbușirea regimului comunist din România, în urma Revoluției din Decembrie 1989, a dus la desființarea Curții Superioare de Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Astfel, atribuțiile acesteia au fost preluate, conform art. 1 din prezentul decret, de Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe. În anul 1992, Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe își încetează activitatea, pentru ca în locul ei Parlamentul României să adopte Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României. Astfel, Curtea de Conturi a României și-a reluat activitatea la 1 martie 1993, funcționând în clădirea Palatului Parlamentului până la data de 1 iulie același an. Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de „Înalta Curte de Compturi”, pentru toată România. Legea a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza, „Cu mila lui Dumnedeu şi voinţia naţională Domnu Principatelor-Unite-Române”

* Acum 29 de ani (1997) a fost constituită Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, care s-a înscris în procesul de modernizare a forţelor armate ale României în concordanţă cu exigenţele integrării în structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice. Structura îngloba la vremea aceea mari unităţi şi unităţi mecanizate de tancuri, paraşutişti, transmisiuni şi logistică. FRR era proiectată să intervină oportun şi eficient în caz de criză, conflict sau în alte situaţii speciale. În esenţă, avea misiunea de a opera pe teritoriul naţional, iar la nevoie şi în afara acestuia, în cadrul forţelor multinaţionale de menţinere a păcii

* Cu 28 de ani în urmă (1998) „Titanic” a devenit primul film cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i ca protagoniști pe Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să câștige, în 1998, în cadrul celei de-a 70-a Gale a Premiilor Oscar, 11 distincții cele 14 nominalizări. Şi-a păstrat acest titlu timp de doisprezece ani când a fost detronat de următorul film al lui Cameron, „Avatar”, care a trecut de încasări de peste 2 miliarde de dolari, la nivel mondial. În luna februarie 2023, filmul Titanic a revenit în cinematografe după 25 de ani de la lansare, într-o versiune actualizată și „remasterizată”, proiectată în format 3D 4K HDR

* În urmă cu 27 de ani (1999) intra în vigoare Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, semnat la 5.XII.1997, la Ottawa/Canada

* Se împlinesc 25 de ani (2001) de la înfiinţarea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi informare publică (DRPIP) din cadrul Guvernului României. Ca răspuns la creşterea nevoii de comunicare şi transparenţă publică a instituţiei militare şi din dorinţa de aliniere rapidă la standardele unei armate moderne, capabilă să răspundă provocărilor noului mediu de securitate internaţional, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a decis, la sfârşitul lunii octombrie 1991, introducerea activităţii de relaţii publice în armată şi înfiinţarea Secţiei de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), aflată în subordinea directă a ministrului apărării. La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, SIRPA s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia informare şi relaţii publice. În perioada 1993-1997, direcţia a funcţionat în subordinea secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Relaţii Internaţionale, iar în perioada 1997-2000 în subordinea directă a ministrului apărării. Începând din 1 martie 2001, Direcţia Relaţii Publice s-a subordonat secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice. Din 31 iulie 2006, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice şi-a schimbat denumirea în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică

* Se marchează 20 de ani (2006) de când „Antena Satelor” devenea post de radio cu acoperire naţională. Programul „Antena Satelor” al Radiodifuziunii Române a fost lansat la 25.XII.1991, fiind recepţionat la început în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea. În prezent post cu o emisie de 7 zile pe săptămână, 24 de ore zilnic, unic în lume prin specificul său de reflectare a civilizaţiei şi valorilor lumii rurale, Radio Antena Satelor oferă, în grila de programe, ştiri şi relatări în direct, interviuri, anchete, sfaturi ale specialiştilor din toate domeniile, monografii radiofonice şi reportaje despre cultură, tradiţii şi meşteşuguri de acum şi de altădată

* În urmă cu 14 ani (2012) RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori de televiziune de pe piaţa românească, lansa canalul tv de ştiri Digi 24

* Acum 7 ani (2019) Radio România Braşov FM, cel mai nou post de radio al Societăţii Române de Radiodifuziune, a început să emită de la această dată, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM

Aniversări – Comemorări

– Duminica întâi din Post (a Ortodoxiei) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Duminica Ortodoxiei (rânduită de Sfinţii Părinţi la Sinodul de la Constantinopol din 11.III.843, pentru a aminti biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi, în general, asupra tuturor ereziilor şi rătăcirilor), se marchează în prima duminică a Postului Sfintelor Paşti

– Duminica întâi din Post (Dreapta credință; Chemarea la apostolat) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1 – 31.III: Luna martie a fost declarată, prin Legea nr. 208/2025, „Luna Femeilor”, perioadă dedicată recunoaşterii şi celebrării contribuţiei femeilor din România în toate domeniile de activitate. Instituirea unei perioade dedicate celebrării femeilor va permite organizarea de activități menite să aducă în prim-plan personalitățile feminine care au influențat pozitiv societatea românească și să stimuleze implicarea femeilor în toate sferele vieții publice. Și în alte țări, precum Australia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii este marcată în martie „Women’s History Month” („Luna Istoriei Femeilor”). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca 2026 să fie și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)” în Patriarhia Română. Această hotărâre reafirmă valorile fundamentale ale familiei și contribuția importantă a femeilor, de-a lungul veacurilor, la viața spirituală și culturală a comunității creștine. În acest an a avut loc proclamarea publică a canonizării unui număr de 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahi, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare)

– „Luna pentru Viață” se desfășoară, atât la nivel internațional cât și național, pe întregul parcurs al lunii martie, prima lună a primăverii și luna marcată de sărbătoarea Bunei Vestiri, și reunește sub genericul ei o serie de evenimente care urmăresc conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște și crește copiii. „Marșul pentru viață”, punctul culminant al „Lunii pentru viață”, se desfășoară într-o sâmbătă apropiată de 25 martie – Buna Vestire (anul acesta pe 28 martie). În România, „Marșul pentru viață” a fost organizat prima dată în 2008, la Timișoara, iar în 2011 (- 15 ani) a avut loc prima ediție națională. Din 2015, evenimentul se desfășoară cu temă și dată comună atât în România cât și în Republica Moldova

– „Ziua Mărţişorului” – Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit bicolor, roşu şi alb, şnur care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului; mărţişorul se oferă la 1 Martie persoanelor de sex feminin, ca semn al sosirii primăverii. La 6 dec. 2017, la Jeju, în Republica Coreea, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a dosarului multinaţional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria. NOTĂ: Olga Greceanu explică simbolismul pierdut al Mărțișorului în cartea „Mărturie în cuvânt și chip. Vocabular al credinței și vieții spirituale”: Mărțișorul are la origine un substrat religios, dar care a degenerat cu timpul într-o simplă galanterie. Pridvorul Bisericii se numea înainte „locul de tânguire”, căci acolo așteptau oamenii care cereau să fie creștinați. Actul premergător creștinării era pocăința urmată de spovedanie. Pronaosul Bisericii era „locul de ascultare”, de acolo ascultau slujba și priveau săvârșirea slujbei, dar când începea Liturghia ieșeau afară: „Câți sunteți chemați ieșiți…”, adică cei chemați pentru creștinare acum să nu rămână, să iasă, căci nu sunt încă botezați. Când ajungeau la spovedanie, ca să fie recunoscuți față de cei ce încă nu se spovedeau, li se punea la încheietura mâinii ca o brățară, un șnur roșu, simbolul sângelui pe care Mântuitorul l-a vărsat pentru oameni. După un alt termen de vreme, erau admiși să intre în Naos, numit atunci „stare laolaltă cu credincioșii”. Când făceau dovadă de noua stare sufletească în care s-au îmbrăcat, erau împărtășiți. Ca semn că s-au împărtășit, purtau la încheietura mâinii un șnur alb, simbolul sfințeniei. Aceste două șnururi împletite, alb și roșu, erau purtate de cei spovediți și împărtășiți în toată luna martie, căci toate aceste acte creștinești se împlineau în această lună care cădea întotdeauna în Postul Mare, atunci fiind perioada spovedaniilor înainte de Paști. De aceste două șnururi împletite, credincioșii își atârnau o cruciuliță sau alte simboluri ale virtuților creștinești, ca inima (iubirea aproapelui), sau ancora (nădejdea), pe lângă cruce (simbolul mântuirii)

– „Ziua Automobiliştilor Militari”; la 1 martie 1917, prin decret al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, prima unitate cu profil auto din Armata română

– 1788: S-a născut (la Herţa, azi în Ucraina) Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (m. 1869)

– 1812: S-a născut Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (m. 1900)

– 1837: S-a născut scriitorul Ion Creangă; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1889). NOTĂ: Data de 1.III.1837 menţionată chiar de scriitor în „Fragment de biografie” şi acceptată de mulţi istorici literari, este contestată de alţi cercetători, care susţin că Ion Creangă s-a născut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic, şi anume o condică (metrică) de nou născuţi din Humuleşti, descoperită şi publicată de arhivistul ieşean Gheorghe Ungureanu

– 1841: S-a născut Mihai Burada, medic, compozitor și pianist concertist; a modernizat serviciile medicale la Spitalul Precista Mare din Roman; a fost un susținător activ al culturii românești, membru-fondator și președinte al Societății Culturale „Miron Costin” din Roman (m. 1918) – 185 de ani

– 1854: S-a născut Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1919) (m. 1932)

– 1898: S-a născut istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj), a desfăşurat o vastă activitate de teren, conducând şantierele arheologice de la Sarmizegetusa, Veţel (Micia), Miograd (Porolissum) şi la cetăţile din Munţii Orăştiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1973)

– 1908: A murit Vasile Păun, poet, teoretician şi critic literar (n. 1850)

– 1920: S-a născut pictorul Gheorghe Şaru (m. 2003)

– 1921: S-a născut actorul Florin Blănărescu (m. 2014) – 105 ani

– 1924: S-a născut Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (m. 2000)

– 1925: S-a născut matematicianul Solomon Marcus; unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi ai poeziei matematice; domeniile sale de cercetare sunt extrem de vaste: analiză matematică, calculatoare, lingvistică, informatică, poetică, semiotică, antropologie, istoria şi filozofia ştiinţei, educaţie; membru titular al Academiei Române din 2001; frate cu scriitorii Marcel Marcian şi Marius Mircu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Teodor Valenciuc, pictor, grafician și profesor; în 1965 a pus bazele Secţiei de Artă Plastică a Şcolii Populare de Artă Botoşani, iar în 1968 a fost primul profesor al Liceului de Artă Botoşani

– 1930: S-a născut Alecu Ivan Ghilia (pseudonimul lui Alexandru Ivan), prozator, poet, publicist şi pictor (m. 2023)

– 1931: S-a născut regizoarea de film, scenarista şi profesoara Elisabeta Bostan, una dintre emblemele filmului românesc pentru copii; fost decan al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică – 95 de ani

– 1942: S-a născut sportivul Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (m. 2017)

– 1943: S-a născut Magdalena Popescu-Bedrosian, editoare, traducătoare, critic şi istoric literar

– 1943: S-a născut pictorul Ion Dumitriu (m. 1998)

– 1945: S-a născut jurnalistul sportiv Ovidiu Ioaniţoaia, directorul cotidianului „Gazeta Sporturilor”, la care a lucrat între anii 1967-1976, 1990-1991 și 2003-2023; a mai lucrat la revista „Flacăra” (1976-1990) și a avut un rol major, ca redactor-șef sau director la cotidianele „Sportul românesc” (1991-1997) și „ProSport” (1997-2003)

– 1949: A murit Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (n. 1881)

– 1951: S-a născut Doina Jela, prozatoare, eseistă, editoare, jurnalistă și traducătoare; o voce a literaturii care a făcut cunoscută după 1989 represiunea comunistă; a coordonat colecțiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas și „Actual” de la Curtea Veche Publishing; a fondat Asociația Ziariștilor Independenți din România și filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni cu sediul la Bruxelles (m. 2025) – 75 de ani

– 1956: S-a născut lingvistul şi ziaristul Şerban Iliescu, cel care, timp de peste 20 de ani, a realizat la Radio România Actualităţi rubrica „Ghid radiofonic de exprimare corectă” (m. 2016) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Traian Ungureanu, jurnalist şi om politic; fost europarlamentar

– 1960: A murit cântăreaţa de operă Florica Cristoforeanu (n. 1886). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1987: S-a născut actriţa Mădălina Anea

– 2011: A murit Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1915, la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2011: A murit Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din România; a cucerit două medalii olimpice, bronz, la Roma – 1960, şi argint, la Mexico City – 1968; a fost medaliat cu argint la Campionatele Europene de la Bucureşti din 1969, cu bronz la Roma în 1967 şi din nou cu argint la Moscova în 1963; a fost de 11 ori campion naţional şi medaliat cu aur la numeroase turnee internaţionale (n. 1940) – 15 ani

– 2012: A murit Gavril Ardelean, astist violonist şi concert-maestru al Filarmonicii de Stat Oradea (n. 1957)

– 2021: A murit Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific și profesor universitar; expert în arta modernă românească; director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (n. 1937) – 5 ani

– 2021: A murit artistul plastic Horea Nicolae Cucerzan; fondatorul Taberei Intrernaționale de Artă „Inocențiu Micu Klein” (n. 1938) – 5 ani

– 2023: A murit Gheorghe V. Gheorghe, actor emblematic al scenei gălățene (din 1961) (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Argentinei i s-a încredințat deținerea președinției Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA), de la această dată până la 28 februarie 2027. IHRA, fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), este o organizaţie inter-guvernamentală, creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson, având ca obiectiv principal încurajarea activităţilor legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. Israelul a deținut președinția IHRA de la 1 martie 2025 până la această dată. România este membră a Alianţei din 16 decembrie 2004. România a deținut preşedinţia IHRA în perioada martie 2016 – martie 2017

– Buenos Aires: Discursul anual al președintelui Javier Milei în fața Adunării Legislative

– Seul, Coreea de Sud: Ziua Mișcării de Independență

– Vietnam: Legea Inteligenței Artificiale intră în vigoare

– Sofia: A V-a ediţie a Festivalului Luminilor din Sofia – Sofia Lights – va avea loc în parcul Colegiului Naţional de Apărare Rakovski din capitala Bulgariei, între 1 şi 22 martie. Proiectul a fost pregătit în colaborare cu Parer, unul dintre cele mai importante nume din arta contemporană a spectacolelor cu lumini. Vizitatorii festivalului vor vedea şase figuri umane monumentale, precum şi instalaţiile artistice ‘Particles’ şi ‘Presence 2.0’ ale studioului Empatia

– Australia: Cupa Asiei AFC la fotbal feminin (1 – 21 mar.)

– Nashville, SUA: Fotbal feminin – Cupa SheBelieves 2026 (1 – 8 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Protecţiei Civile” a fost instituită printr-o decizie a Adunării Generale a Organizaţiei Internaţionale de Apărare Civilă (International Civil Defence Organization – ICDO) în 1990, pentru a marca intrarea în vigoare, la 1 martie 1972, a Constituţiei ICDO

– „Ziua Internaţională «Zero Discriminare»” este marcată în fiecare an, începând din 2014, la iniţiativa directorului executiv al UNAIDS (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA), Michel Sidibé. Această campanie se doreşte a fi un apel adresat oamenilor de pretutindeni de a promova şi sărbători diversitatea, toleranţa, incluziunea şi de a acţiona împreună pentru a pune capăt discriminării. Ca simbol al acestei zile a fost ales fluturele

– „Ziua Mondială a Imunității” este celebrată în întreaga lume, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu anul 2002. Scopul stabilirii acestei zile este de a informa publicul cu privire la funcționarea și întărirea sistemului imunitar, dar și despre importanța deosebită a unui mod sănătos de viață. Această zi – 1 martie, a fost stabilită nu întâmplător, astfel încât la începutul primăverii problemele asociate cu slăbirea funcțiilor sistemului imunitar sunt deosebit de pronunțate și în acest moment al anului este important să ne amintim cum poate fi susținut organismul

– „Ziua Internațională a Radioului și Televiziunii pentru Copii” (International Children’s Day of Broadcasting) este o zi în care companiile radio și tv din lume oferă timp de emisie copiilor şi emisiunilor pentru copii; a fost lansată de UNICEF în 1991, pentru a încuraja radiodifuzorii din întreaga lume să realizeze conștientizarea problemelor copiilor; instituită de ONU în 1994, la inițiativa UNICEF, pentru a marca importanța emisiunilor radio și televizate în educație, instruire și promovarea drepturilor copiilor; sărbătorită inițial în prima sau a doua duminică din decembrie, a fost mutată din 2009 în prima duminică din martie

– „Ziua Mondială a Ierbii Marine” a fost stabilită prin rezoluţia A/RES/76/265 din mai 2022 a Adunării Generale a ONU, care subliniază nevoia urgentă de a creşte conştientizarea pe toate nivelurile şi de a promova şi facilita acţiuni pentru conservarea speciilor de iarbă de mare, pentru a le asigura sănătatea şi dezvoltarea, ţinând cont că îmbunătăţirea funcţionării ecosistemelor este importantă pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Ierburile de mare sunt esenţiale pentru viaţa marină, dar oferă totodată beneficii ample şi oamenilor: susțin zonele de pescuit, filtrează apa, reducând contaminarea fructelor de mare, protejează coastele împotriva eroziunii, furtunilor şi inundaţiilor, captează şi stochează carbonul oceanic, au şi funcţia de tampon pentru acidificarea oceanelor, contribuie la rezistenţa celor mai vulnerabile ecosisteme şi specii, cum ar fi recifele de corali. NOTĂ: Pe 25 septembrie este marcată „Ziua mondială a mediului marin”, eveniment prin care se atrage atenția asupra poluării subacvatice la nivel mondial. Pe 31 octombrie este „Ziua internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996

– „Ziua Bikini” – Zi naţională de luptă pentru pace în Japonia; se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen (la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au efectuat o experienţă cu bomba cu hidrogen)

– 1445: S-a născut pictorul italian Sandro Botticelli (m. 1510)

– 1643: A murit Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (n. 1583)

– 1810: S-a născut compozitorul şi pianistul polonez Frederic Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (m. 1849)

– 1875: A murit poetul francez Tristan Corbière (n. 1845)

– 1880: S-a născut Giles Lytton Strachey, biograf şi critic literar britanic (a deschis o nouă eră scrierilor biografice) (m. 1932)

– 1886: S-a născut Oskar Kokoschka, pictor, grafician, poet şi dramaturg austriac (m. 1980) – 140 de ani

– 1888, 1/13: S-a născut sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi” ; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (m. 1939)

– 1894, 1/13: A murit Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1816)

– 1894: A murit Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1824)

– 1896: S-a născut Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist şi compozitor american de origine greacă (m. 1960) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (m. 1993)

– 1904: S-a născut trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (m. 1944)

– 1910: S-a născut actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (m. 1983)

– 1911: A murit Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spaţiale şi repartizarea moleculelor şi atomilor din diferitele elemente chimice (n. 1852) – 115 ani

– 1912, 1/14: A murit fizicianul rus Piotr Lebedev; cercetări în domeniile opticii, acusticii şi magnetismului (n. 1866)

– 1914: S-a născut Ralph Waldo Ellison, scriitor, critic literar și profesor american; a scris „Omul invizibil”, cu care a câștigat Premiul National Book Award în 1953 (m. 1994). NOTĂ: A nu se confunda cu romanul science fiction „Omul invizibil”, scris de H.G. Wells

– 1917: S-a născut poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; laureat al Premiului Pulitzer în anul 1974 (m. 1977)

– 1921: S-a născut poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (m. 2017) – 105 ani

– 1922: S-a născut Yitzhak Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995); datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP (m. 1995, asasinat de un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace)

– 1927: S-a născut actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (m. 2016)

– 1927: S-a născut Harry (Harold George) Belafonte, cântăreţ, compozitor, actor de film şi activist social american (m. 2023)

– 1928: S-a născut Jacques Rivette, scenarist, regizor şi critic francez de film; considerat unul dintre „părinţii Noului Val” al cinematografiei franceze, alături de Jean-Luc Godard, François Truffaut şi Claude Chabrol (m. 2016)

– 1934: S-a născut Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (m. 2009)

– 1935: S-a născut actorul american Robert Conrad (pe numele real Konrad Robert Falkowski) (m. 2020)

– 1937: S-a născut Eugen Doga, compozitor din Republica Moldova; a compus coloana sonoră pentru circa 200 de filme, printre care „Șatra” și „Dramă la vânătoare”; renumitul său vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” (1978) a fost inclus în lista celor patru mari capodopere ale secolului XX; membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (m. 2025)

– 1938: A murit Gabriele D’Annunzio, poet şi prozator italian (n. 1863)

– 1947: S-a născut actorul canadian Alan Thicke (m. 2016)

– 1951: S-a născut Scott Ross, clavecinist şi organist american (m. 1989) – 75 de ani

– 1955: S-a născut medicul ginecolog și activistul congolez pentru drepturile omului Denis Mukwege; Premiul Nobel pentru Pace în 2018, împreună cu Nadia Murad, activistă yazidi pentru drepturile omului, „pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război în conflictele armate”

– 1958: A murit pictorul italian Giacomo Balla, fondator al curentului futurist, alături de Umberto Boccioni, Carlo Carrà şi Gino Severini (în anul 1910 au semnat „Manifestul futurist”) (n. 1871)

– 1969: S-a născut Javier (Ángel Encinas) Bardem, actor spaniol care de-a lungul carierei a câștigat mai multe premii, printre care Globul de aur, premiul BAFTA, precum și premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul Anton Chigurh din filmul „No Country for Old Men”

– 1973: A murit fizicianul rus Lev Arţimovici; a avut contribuţii în domeniul opticii electronice şi al reacţiilor termonucleare controlate (a inventat tokamak-ul – dispozitiv folosit la studiul reacţiilor termonucleare controlate, în vederea menţinerii plasmei într-un spaţiu limitat, izolat termic, la temperaturi de milioane de grade, cu ajutorul unor câmpuri magnetice de tip special) (n. 1909)

– 1975: A murit Günther Lüders, actor de film şi regizor german (n. 1905)

– 1976: A murit Jean Martinon, compozitor şi dirijor francez (n. 1910) – 50 de ani

– 1981: A murit soprana spaniolă Consuelo Rubio (n. 1927) – 45 de ani

– 1994: S-a născut Justin Bieber, cântăreţ şi compozitor american de origine canadiană; la vârsta de 16 ani, era cel mai tânăr artist solo din istorie care are un album pe locul 1 în Billboard 200, după albumul lui Stevie Wonder din 1963

– 1996: A murit lingvistul, lexicograful și profesorul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limbile romanice, în special al limbii şi literaturii române; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1902) – 30 de ani

– 2009: A murit Paolo Maffei, astrofizician italian; a scris mai multe lucrări de istoria astronomiei și de popularizare a acesteia; fost director al Observatorului de Astrofizică din Catania (n. 1926)

– 2012: A murit cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul italian Lucio Dalla; cea mai cunoscută melodie a sa, „Caruso”, s-a vândut în peste nouă milioane de copii în întreaga lume (n. 1943)

– 2014: A murit cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (n. 1922)

– 2016: A murit actorul şi atletul american Lee Reherman (n. 1966) – 10 ani

– 2019: A murit fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (n. 1930)

– 2020: A murit poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez; considerat unul dintre cei mai importanți poeți central și sud-americani din ultimul secol; a reprezentat una dintre conștiințele civice și politice cele mai active din Nicaragua și America Latină de după Al Doilea Război Mondial și una dintre principalele voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică, nuanţată de marxism şi dezvoltată în America Latină în anii 1970 (n. 1925)

– 2021: A murit artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (n. 1913) – 5 ani

– 2023: A murit Just Fontaine, fotbalist și antrenor francez; a fost deținătorul recordului mondial pentru cele mai multe goluri înscrise la un Campionat Mondial cu 13 goluri marcate la turneul din 1958; a fost ales ca cel mai bun jucător francez din ultimii 50 de ani de către Federația Franceză de Fotbal, la aniversarea jubileului UEFA din noiembrie 2003 (n. 1933)

– 2024: A murit Iris Apfel, femeie de afaceri, designer de interior, designer de modă și actriță, un simbol al universului modei din New York; s-a remarcat cu stilul său excentric, atitudinea mereu deschisă și, mai ales, datorită ochelarilor săi supradimensionați; în calitate de designer de interior, a participat la renovările Casei Albe pentru nouă preşedinţi, de la Harry Truman la Bill Clinton; a adunat o colecţie de haine de la cei mai mari designeri ai secolului XX (n. 1921)

– 2024: A murit Akira Toriyama, creatorul celebrei manga Dragon Ball, una dintre cele mai influente și vândute benzi desenate japoneze din toate timpurile (n. 1955)

– 2025: A murit pictorul scoțian neo-realist Jack Vettriano (nume la naștere Jack Hoggan) (n. 1951) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 28 februarie

* Cu 167 de ani în urmă (1859) apărea la Bucureşti, până la 15/27 august acelaşi an, săptămânalul de satiră „Ţânţarul” (editat de C. A. Rosetti şi N. T. Orăşanu), considerat prima gazetă satirică şi umoristică românească (28.II/12.III)

* Acum 112 ani (1914) personajul Charlot, interpretat de Charlie Chaplin, devenea pentru prima dată personaj de film odată cu apariţia peliculei „Between showers”, tradusă cu titlul „Charlot şi umbrela”

* În urmă cu 104 ani (1922) avea loc proclamarea independenţei de stat a Egiptului (ca monarhie constituţională). Independenţa a rămas una formală din cauza prezenţei militare britanice pe teritoriul ţării până la lovitura de stat din 23.VII.1952, „a ofiţerilor liberi”. La data de 18.VI.1953, Egiptul s-a proclamat republică

* Acum 91 de ani (1935) inginerul chimist american, Wallace Carothers, a descoperit nailonul. Descoperirea a fost anunţată, însă, abia în anul 1938, când au început să fie fabricate şi primele obiecte din material plastic

* Cu 79 de ani în urmă (1947) a avut loc Masacrul de la Taipei, o reprimare violentă a demonstraţiilor din Taiwan, ceea ce a dus la moartea a aproximativ 30.000 de civili. „Incidentul 228” sau „Masacrul 228” este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria postbelică a Taiwanului. Incidentul ce a determinat izbucnirea revoltelor din 28 februarie 1947 s-a petrecut în Districtul Teipeiting, cu o zi înainte, atunci când agenţii Biroului de Monopol asupra Tutunului au confiscat ţigările de contrabandă deţinute de o văduvă, ameninţându-o şi lovind-o cu pistolul, moment în care mai mulţi taiwanezi i-au înconjurat pe agenţii guvernamentali, unul dintre cei din urmă descărcându-şi arma în mulţime şi declanşând astfel lanţul de evenimente ce a condus la reprimarea violentă a demonstraţiilor de mai mare amploare reluate în ziua următoare. Civilii au obţinut controlul asupra oraşului Taipei şi l-au menţinut vreme de câteva săptămâni, iar protestele din afara capitalei taiwaneze au fost şi mai violente, ducând la lupte armate între brigăzile înarmate de civili şi forţele guvernamentale, în timpul cărora au fost ucişi aproximativ 200 de soldaţi naţionalişti (din trupele guvernamentale). Pe 8 martie 1947, forţe armate aparţinând Republicii China au pătruns pe insulă, instituind o sângeroasă represiune ce a dus la uciderea a 10 până la 30 de mii de taiwanezi (statisticile diferă), urmate de arestarea şi executarea multora dintre capii revoltei. În urma evenimentelor din 1947, Guvernatorul General al Taiwanului, Chen Yi, a fost demis, reîntorcându-se în China unde a ocupat pentru puţină vreme poziţia de guvernator al provinciei chineze Zhejiang până ce, trădat de unul din subordonaţii săi, a fost acuzat de instigare la rebeliune împotriva Komintang-ului şi colaborare cu comuniştii chinezi – războiul civil nu se terminase încă -, fiind ulterior executat

* În urmă cu 73 de ani, James D. Watson și Francis Crick, doi biofizicieni renumiți din Statele Unite, respectiv din Marea Britanie, au reușit să determine, pe data de 28 februarie 1953, structura chimică a ADN-ului. Totuși, anunțul formal al acestei descoperiri excepționale pentru lumea științei a fost prezentat câteva săptămâni mai târziu, pe 25 aprilie, în urma publicării acestor studii genetice în revista lunară Nature. ADN-ul, prescurtarea acidului dezoxiribonucleic, și acidul ribonucleic (ARN-ul) sunt cei doi acizi nucleici care, alături de proteine, joacă rolul primordial în ereditarea speciilor, ele constituind cele trei macromolecule majore, esențiale pentru toate formele vii cunoscute pe planeta noastră

* Se marchează 35 de ani (1991) de când era încheiată operaţiunea „Furtună în deşert”, declanşată (la 17.I.1991) împotriva Irakului (care invadase Kuweitul, la 2.VII.1990), de coaliţia internaţională la care au participat SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Kuweitul. Cu acest prilej au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”. Acest prim „război din Golf”, cum va fi numit ulterior, s-a încheiat cu înfrângerea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului. Guvernul României a considerat că declanşarea operaţiunilor militare împotriva Irakului a fost justificată

* Cu 13 ani în urmă (2013), pentru prima dată după 700 de ani, avea loc încetarea pontificatului de 8 ani al Papei Benedict al XVI-lea, în urma abdicării sale din funcţia de Suveran Pontif. Fostul Papă a preluat titlul oficial de „Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea, Papă emerit”. A fost succedat în funcţie de Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales de conclavul cardinalilor, la 13 martie 2013

* Acum 4 ani (2022) preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus cererea de aderare a Ucrainei la UE. La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de țară candidată la UE. În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere după luarea măsurilor relevante prevăzute în raportul Comisiei din 8 noiembrie 2023

* În urmă cu doar 3 ani (2023) a avut loc catastrofa feroviară de la Evangelismos, în apropiere de Valea Tempe din Tesalia, Grecia, când două trenuri s-au ciocnit, fiind cel mai grav accident feroviar din Grecia din 1968 încoace. Accidentul s-a petrecut pe magistrala Atena – Salonic, care permite din 2019 circulația cu viteze de 200 km/h. Mai exact, locul accidentului se află la 30 de km la nord de orașul Larisa, la intrarea în Valea Tempe, unde calea ferată se află pe amplasamentul actual încă din 2003, ca parte a unui proiect de modernizare a tronsonului dintre Larisa și Salonic, implementat la începutul anilor 2000. Deși întreaga magistrală este dotată cu sisteme de control de trafic electronic, controlul traficului feroviar se făcea manual pe întreaga magistrală (cu excepția unui tronson de 30 km în zona Atena), un accident fiind iminent. După plecarea trenului InterCity 62 din gara Larisa, acesta a circulat pe firul greșit până la locul accidentului (cu viteze între 140 și 160 km/h), care se află la 27 de km la nord de gara Larisa, la intrarea sudică în Valea Tempe, sub un pasaj al autostrăzii A1/drumului european E75. Explozia cauzată de ciocnire a fost surprinsă de camerele de supraveghere din zonă. Forța impactului a fost suficientă încât să împingă cele două locomotive ale trenului de marfă înspre vagoanele platformă care erau remorcate. Locomotiva trenului de călători a fost distrusă în întregime după accident, iar 4 vagoane ale trenului de călători au deraiat și s-au răsturnat. În urma accidentului un incendiu a izbucnit în vagonul restaurant, primul care se afla în spatele locomotivei, flăcările ajungând până la 1300 °C. Bilanțul a ajuns la 57 de persoane decedate, 85 de persoane rănite (dintre care 66 spitalizate, 6 la terapie intensivă) și alte 56 date dispărute sau neidentificate

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea. Sâmbăta Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron. Pomenirea celor adormiți (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Cuv. Casian Romanul; Sf. Teodor; Minunea colivelor; Pomenirea morților (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Protecţiei Civile”; la 28.II.1933 regele Carol al II-lea a aprobat, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, înfiinţarea unei arme noi, „apărarea pasivă”; Decretul era primul act normativ care stabilea constituirea primelor structuri de apărare civilă în România

– 1754: S-a născut Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător şi poet; reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene; l-a ajutat pe Samuel Micu la elaborarea lucrării „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, prima gramatică tipărită a limbii române; a militat pentru înlocuirea în scrierile laice a literelor chirilice cu cele latine, precum şi pentru învăţământul în limba română (m. 1816)

– 1785: Horea – Vasile Ursu Nicola (n. 1731) şi Cloşca – Ion Oargă (n. 1747), conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania, au fost executaţi prin tragere pe roată, la Alba Iulia (Crişan – pe numele adevărat Marcu Giurgiu (n. 1733) – s-a spânzurat în închisoare, la 13 februarie, același an)

– 1863: S-a născut medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; autorul primului tratat ştiinţific de neurologie din lume; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (m. 1938)

– 1909: S-a născut Melania Livadă (numele la naştere: Hayek), critic şi istoric literar; temele criticii sale privesc aria literaturii interbelice (Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu) (m. 1988)

– 1911: S-a născut Ion Blăjan, cunoscut folclorist, culegător şi interpret de folclor din zona Ţării Secaşelor, nevăzător din naştere (m. 1975) – 115 ani

– 1913: S-a născut sculptorul de etnie maghiară Gheza Vida (sau Vida Géza); membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1980)

– 1913: S-a născut etnomuzicologul Emilia Comişel; a cules peste nouă mii de cântece folclorice şi a publicat articole şi cărţi de specialitate, cu scopul de a face cunoscută valoarea folclorului muzical românesc în ţară şi în străinătate; a colaborat cu publicaţii importante de peste hotare şi a fost membră a Societăţii Internaţionale de Folclor (m. 2010)

– 1916: S-a născut Vladimir Trebici, demograf şi sociolog; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1999) – 110 ani

– 1922: S-a născut Eugen Crăciun, pictor, grafician, decorator (m. 2001)

– 1922: S-a născut Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (m. 2016)

– 1926: S-a născut pictorul Virgil Almăşanu (m. 2009) – 100 de ani

– 1926: S-a născut pianistul şi compozitorul Dan Mizrahy; a rămas în memoria multor generaţii de melomani, mai cu seamă ca ambasadorul muzicii compozitorului evreu-american Gerorge Gershwin (1898-1937), în România (m. 2010) – 100 de ani

– 1935: A murit colecţionarul de artă Anastase Simu; a adunat opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini; în 1927 a dăruit casa şi întreaga colecţie statului, Muzeul „Simu” fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1854)

– 1939: S-a născut pictorul Ion Gheorghe Vrăneanțu (m. 2006)

– 1940: S-a născut medicul chirurg şi profesorul Radu Deac, considerat unul dintre cei mai importanţi chirurgi cardiaci ai ultimelor două decenii, un strălucit creator de şcoală de chirurgie cardiacă; are la activ peste 10000 de operaţii pe cord deschis, peste 5000 de operaţii pe cord închis şi vase şi peste 40 de transplanturi de cord, efectuate atât în România, cât şi în străinătate; autor a 6 brevete de invenţie; a inventat prima valvă cardiacă biologică din România și a făcut prima operaţie de anevrism ventricular stâng în România; a fost șeful Clinicii de chirurgie vasculară din Târgu Mureș, președinte al Societății naționale de chirurgie cardiovasculară, director executiv al Agenției Naționale de Transplant și vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale

– 1942: S-a născut Aurel Niculescu, violoncelist, dirijor și profesor universitar

– 1943: S-a născut geograful și profesorul universitar Dan Bălteanu; studii şi cercetări de geomorfologie, geografia mediului, hazarde naturale şi tehnologice; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1950: A murit istoricul literar Ştefan Ciobanu; a depus o intensă activitate politică şi culturală pentru unirea Basarabiei cu România; tatăl lui Valeriu Ciobanu, istoric literar şi folclorist; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1944-1948) (n. 1883, la Tighina, azi în R. Moldova)

– 1954: S-a născut actorul de teatru şi film și profesorul universitar Doru Ana (m. 2022)

– 1958: S-a născut compozitorul şi profesorul Mihnea Brumariu

– 1968: S-a născut mezzosoprana Maria Macsim Nicoară, solistă a Operei Naţionale Române Iaşi (m. 2020)

– 1978: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Norbert Petri, cel care a înfiinţat Teatrul Muzical din Braşov, în 1954 (n. 1912)

– 1980: S-a născut pugilistul Lucian Bute, supranumit „Mister KO”; din 2007, când a devenit campion mondial, este menţionat ca cel mai bun boxer român în clasamentul Federaţiei Române de Box (de atunci şi-a apărat titlul de şapte ori); de asemenea, este considerat cel mai bun pugilist al categoriei supermijlocie de BoxRec (cel mai important site de box din lume) şi de RingMagazine („The Bible of boxing”)

– 2003: A murit Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (n. 1942)

– 2007: A murit pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (n. 1937, la Galaţi)

– 2008: A murit Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator şi preşedinte de onoare al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1904)

– 2018: A murit Liviu Leonte, critic și istoric literar, profesor; și-a consacrat cea mai mare parte a activității de istoric literar studierii și editării operei lui Constantin Negruzzi (n. 1929)

– 2022: A murit pictorul Viorel Mărginean; din 1961 a fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici, unde a îndeplinit, timp de 15 ani, funcţia de secretar şi respectiv vicepreşedinte; director al Muzeului Naţional de Artă al României (1994-1995); ministru al Culturii (1995-1996); membru de onoare al Academiei Române (n. 1933)

– 2025: A murit Petre Brănişteanu, unul dintre cei mai mari baschetbalişti din istoria României și antrenor; a făcut parte din generaţia de aur a baschetului românesc; a jucat la Steaua între 1978 şi 1991, cucerind de 10 ori titlul naţional; a jucat cu Steaua în Cupa Campionilor Europeni contra marilor echipe ale vremii: Zalgiris Kaunas, Maccabi Tel Aviv, Cibona Zagreb; a îmbrăcat tricoul naţionalei României de peste 400 de ori, la toate categoriile de vârstă, şi a jucat cu reprezentativa de seniori la două turnee finale ale Campionatului European (n. 1959) – 1 an

NOTĂ:

– 29 februarie 1936: S-a născut scriitorul Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist; membru titular al Academiei Române din 1992; a ocupat funcția de ministru al Culturii între anii 1993 și 1995, fără afiliere politică (m. 1996) – 90 de ani. NOTĂ: Deşi în acte data naşterii este 19 februarie, familia poetului susţine că ziua de naştere este 29.II.1936

EVENIMENTE EXTERNE

-Ierusalim: Secretarul de stat american Marco Rubio va vizita Israelul pentru a se întâlni cu prim-ministrul Beniamin Netanyahu și a discuta despre amenințarea iraniană, în timp ce forțele regionale americane se pregătesc pentru desfășurarea completă până la mijlocul lunii martie.

– Londra: Ceremonia de decernare a Premiilor BRIT

– Barcelona: Ceremonia de decernare a premiilor Goya

• Actriţa americană Susan Sarandon va primi premiul Goya International 2026

– Israel/Fâșia Gaza: Termen-limită stabilit de Israel pentru ca Medicii Fără Frontiere să încheie operațiunile din Gaza

– Andorra: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Soldeu (28 feb. – 1 mar.)

– Germania: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Garmisch-Partenkirchen (28 feb. – 1 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolilor Rare”, marcată în ultima zi a lunii februarie, a fost lansată de EURORDIS (o alianţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale de pacienţi cu boli rare) şi Consiliul Alianţelor Naţionale, în 2008, pentru creşterea gradului de conştientizare a impactului pe care bolile rare îl au asupra vieţii pacienţilor şi a celor care îi îngrijesc

– Finlanda: „Ziua Kalevalei” este o sărbătoare naţională şi marchează apariţia, în anul 1835, a primului volum al epopeei naţionale „Kalevala” (străbătând Karelia, medicul şi folcloristul Elias Lönnrot a cules poemele tradiţionale transmise pe cale orală de mai multe secole, realizând apoi epopeea conform propriei sale viziuni poetice); „Kalevala” a devenit repede un simbol al identităţii finlandeze timpurii, ţara făcând parte, la acea dată, din Imperiul Rus, după ce anterior făcuse parte din Suedia

– 1533: S-a născut Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (m. 1592)

– 1664: A fost botezat inventatorul englez Thomas Newcomen; a construit, în 1705, pe baza lucrărilor lui Denis Papin şi Thomas Savery, una dintre primele maşini cu aburi cu piston, perfecţionată de James Watt în 1769 (m. 1729)

– 1743: S-a născut geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (m. 1822)

– 1820: S-a născut Sir John Tenniel, ilustrator şi caricaturist britanic; a făcut primele ilustraţii pentru „Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor” (1865) şi „Dincolo de oglindă” semnate de Lewis Carroll (1872) (m. 1914)

– 1857: S-a născut medicul francez Raphael Blanchard; de numele său se leagă punerea bazelor parazitologiei medicale moderne; a avut strânse legături cu specialiştii români; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (m. 1919)

– 1863, 28.II/12.III: S-a născut Vladimir I. Vernadski, mineralog şi geochimist rus; unul dintre fondatorii geochimiei moderne (m. 1945)

– 1869: A murit Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu/1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române (n. 1790)

– 1890, 28.II/12.III: S-a născut (la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori), renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (m. 1950, la Londra)

– 1896: S-a născut pianista braziliană Guiomar Novaes (m. 1979) – 130 de ani

– 1901: S-a născut chimistul american Linus Pauling; s-a remarcat prin ideile sale originale asupra naturii legăturilor chimice, structurii moleculelor și aplicării mecanicii cuantice în chimie; autorul concepţiei rezonanţei structurilor de valenţă; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie în 1954 şi Premiul Nobel pentru pace în 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (m. 1994) – 125 de ani

– 1909: S-a născut Sir Stephen Spender, poet şi critic literar britanic (m. 1995)

– 1916: S-a născut violonistul danez Svend Asmussen, reprezentant marcant al jazz-ului (m. 2017) – 110 ani

– 1916: A murit Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (n. 1873) – 110 ani

– 1920: S-a născut compozitorul francez Hubert Giraud, autorul celebrului hit „Mamy Blue” (m. 2016)

– 1921: S-a născut producătorul american de film Saul Zaentz, câştigător a trei premii Oscar (m. 2014) – 105 ani

– 1923: S-a născut actorul american Charles Edward Durning (m. 2012)

– 1924: S-a născut Christopher Columbus Kraft Jr., inginer american aerospațial și și manager al NASA, care a avut un rol esențial în înființarea Centrului de control al misiunilor din cadrul agenției și în modelarea organizării și culturii acestuia (m. 2019)

– 1929: S-a născut arhitectul american Frank Gehry (pe numele său real Ephraim Owen Goldberg), unul dintre cei importanţi arhitecţi contemporani, cunoscut în special pentru perspectiva sa aproape sculpturală a designului clădirilor sale; a promovat deconstructivismul ca unul din curentele majore în arhitectura de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, fiind un important exponent al acestuia; cea mai importantă lucrare a sa este Muzeul Fundaţiei Guggenheim din Bilbao, Spania (m. 2025)

– 1929: A murit Clemens Peter von Pirquet, om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei; a inventat și a introdus în medicină termenul de alergie (n. 1874)

– 1930: S-a născut Leon Neil Cooper, fizician american, laureat, în 1972, al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu John Bardeen şi John Robert Schrieffer, pentru rolul său în dezvoltarea teoriei BCS a superconductivităţii; conceptul de pereche de electroni Cooper își trage, de asemenea, numele de la el (m. 2024)

– 1936: A murit Charles Nicolle, medic şi bacteriolog francez; în 1909 a descoperit modalitatea de transmitere a tifosului exantematic; Premiul Nobel pentru medicină în 1928 (n. 1866) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Daniel Chee Tsui, fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Horst L. Störmer

– 1944: S-a născut desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson; considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (m. 2013)

– 1948: S-a născut fizicianul american Steven Chu; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu fizicianul francez Claude Cohen-Tannoudji şi cu fizicianul american William Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1948: S-a născut Geoff Nicholls, clăpar al trupei Black Sabbath, timp de 25 de ani (m. 2017)

– 1954: S-a născut Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (m. 2018)

– 1955: S-a născut actorul şi comedianul american Gilbert Gottfried (m. 2022)

– 1957: S-a născut John Turturro, actor, regizor şi scenarist american de film de origine italiană

– 1964: S-a născut Fernando del Valle (pe numele său real Brian Stephen Skinner), tenor de operă american; și-a luat numele „del Valle” în onoarea bunicului său, Fernando Meléndez del Valle, care a fost la rândul său tenor; este stră-strănepotul lui Andrés del Valle, președinte al statului El Salvador, și descendent direct al colonelului José María San Martín, de asemenea, președinte al El Salvador-ului (1854-1856) și fondator al orașului Santa Tecla, din El Salvador

– 1986: A fost asasinat Olof Palme, om politic social-democrat suedez; prim-ministru (1969-1976; 1982-1986); pe plan intern a aplicat măsuri sociale profunde, pe plan extern a dus o politică bazată pe acţiuni pacifiste (n. 1927) – 40 de ani

– 2004: A murit scriitoarea spaniolă Carmen Laforet (n. 1921)

– 2006: A murit Owen Chamberlain, fizician american, care, împreună cu Emilio Segrè, a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1959, pentru descoperirea antiprotonului, o antiparticulă sub-atomică (n. 1920) – 20 de ani

– 2007: A murit Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (n. 1917)

– 2010: A murit regizorul italian de film Nini (Antonio) Grassia; în anul 2008 a fost distins cu „Leul de Aur” pentru întreaga carieră la Festivalul de Film de la Veneţia; Grassia intenţiona să facă un film-mărturie al vieţii reale şi crude din oraşul italian Napoli, pornind de la cazul unui român de etnie rromă împuşcat într-un atentat la o intrare în metroul din oraş, fiind confundat, pare-se, cu unul dintre şefii mafioţi din zonă (n. 1944)

– 2011: A murit actriţa americană Jane Russell (n. 1921) – 15 ani

– 2011: A murit actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (n. 1931) – 15 ani

– 2013: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Armando Trovajoli, numit şi „vocea Romei”; a scris muzica pentru aproape 300 de filme (n. 1917)

– 2013: A murit fizicianul şi neurobiologul american Donald Arthur Glaser, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1960 pentru inventarea camerei cu bule (n. 1926)

– 2015: A murit scriitorul Yaşar Kemal (numele adevărat: Kemal Sadık Gökçeli), unul din cei mai cunoscuţi romancieri ai Turciei (n. 1923)

– 2016: A murit actorul american de film și televiziune George Kennedy (n. 1925) – 10 ani

– 2019: A murit compozitorul, dirijorul, aranjorul şi pianistul american de origine germană André Previn; a fost recompensat cu 4 premii Oscar și 11 premii Grammy de-a lungul carierei sale (n. 1929)

– 2020: A murit Freeman John Dyson, fizician teoretician, matematician, statistician și profesor american de origine britanică; a adus contribuții fundamentale în teoria cuantică a câmpurilor, fizica materiei condensate, astrofizică, fizică și tehnologie nucleară, fizică matematică (n. 1923)

– 2023: A murit Javad Tabatabai, filosof, scriitor, traducător și profesor universitar; a publicat o serie de cărți despre istoria ideilor politice din Europa și Iran (n. 1945)

– 2024: A murit Nikolai Rîjkov, politician rus, prim-ministrul Uniunii Sovietice (1985–1991); considerat unul din promotorii mișcării Perestroika, de democratizare a Uniunii Sovietice; senator (2003-2023) (n. 1929)

NOTĂ:

– 29 februarie 1940: S-a născut (în insula Imbros, din Turcia) Sanctitatea Sa Bartolomeu I (numele laic: Dimitrios Archontonis), patriarh ecumenic de Constantinopol (al 270-lea), din 2.XI.1991 (după moartea patriarhului Dimitrios I). Bartolomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie inerentă rangului său: este arhiepiscop de Constantinopol, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume şi este „primul între egali” (în latină, „primus inter pares”) în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită prerogativele de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe; membru de onoare străin al Academiei Române (2004)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 27 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 27 februarie

* Cu 212 ani în urmă (1814), la Viena, avea loc prima audiţie a Simfoniei a VIII-a în Fa Major, Op. 93, de Ludwig van Beethoven

* Acum 177 de ani (1849) armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Iosif Bem, ocupa Sibiul. Comitetul Naţional Român s-a refugiat în Muntenia (Valahia) (27.II/11.III)

* Se împlinesc 160 de ani (1866) de când apărea, la Bucureşti, revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orăşanu, continuatoare a revistei satirice „Nichipercea”, suspendată de autorităţi, în repetate rânduri, din cauza atacurilor dure îndreptate împotriva instituţiilor statului

* Acum 144 de ani (1882), la Gimnaziul român din Braşov, avea loc premiera operetei „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri

* În urmă cu 126 de ani (1900), la Memorial Hall din Londra, avea loc conferinţa de fondare a Partidului Laburist din Marea Britanie, unul dintre cele trei partide importante din Regatul Unit. Partidul se autodefineşte ca partid social-democrat, dar politica sa este de multe ori considerată a fi centristă sau chiar de centru-dreapta. Este membru al Internaţionalei Socialiste

* Acum 93 de ani (1933), în timpul nopţii de 27/28 februarie, clădirea Reichstag-ului (Parlamentul) din Berlin a fost cuprinsă de un incendiu care a distrus-o în totalitate. A doua zi Adolf Hitler, numit cancelar la 30 ianuarie, profitând de situaţia creată, a revocat, printr-un decret special, toate garanţiile privind libertatea indivizilor, libertatea cuvântului şi dreptul de adunare. Din aceste motive, incendierea clădirii Reichstag-ului a fost asociată cu distrugerea sistemului democratic în Germania şi a marcat începutul instaurării dictaturii lui Hitler şi a partidului său

* Cu 88 de ani în urmă, prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea, era promulgată Noua Constituție a României. Astfel se abroga Constituţia din 1923 prin care se încheia regimul parlamentar şi se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea. Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938, Constituția intrând în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938). Elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice, Constituţia din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide şi pe doctrina corporatismului. Constituţia din 1938 a fost suspendată prin Decretul-Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940

* Se marchează 75 de ani (1951) de când, în SUA, intra în vigoare al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite care limita termenul prezidențial la un maxim de două mandate. De asemenea, actul stabilea condiții suplimentare de eligibilitate pentru președinți, care, după preluarea funcției prin succesiune, îndeplineau termenii neexpirați ai predecesorilor lor. Conform celui de-al 22-lea amendament, nicio persoană nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori și nicio persoană care a funcționat deja sau a acționat ca președinte pentru mai mult de doi ani dintr-un mandat neexpirat nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori. Rezoluția comună care propunea cel de-al 22-lea amendament a fost adoptată de Congres și trimisă statelor spre ratificare la 24 martie 1947. Al 22-lea amendament a fost ratificat de către cele 36 solicitate din cele 48 de state de atunci, la 27 februarie 1951

* Acum 18 ani (2008) a fost înfiinţat Consiliul Cooperării Regionale (RCC), ca succesor al Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. RCC este o ramură operaţională a Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei (SEECP) şi funcţionează ca punct focal pentru cooperarea regională. De asemenea, acesta acţionează ca forum pentru implicarea continuă a comunităţii internaţionale în regiune, se concentrează asupra cooperării regionale în Sud-Estul Europei (SEE) prin intermediul unui cadru regional deţinut şi condus de acesta, care de asemenea sprijină integrarea europeană şi euro-atlantică. Rolul cheie al RCC este de a genera şi coordona proiecte de dezvoltare şi de a crea un climat politic care să permită dezvoltarea generală socială şi economică în SEE, spre folosul locuitorilor acestei regiuni. SEECP deţine rolul politic, iar RCC unul preponderent operaţional

* Pe 27 februarie 2023, acum 3 ani, premierul din Kosovo, Albin Kurti și președintele sârb Aleksandar Vučić au aprobat propunerea de la Bruxelles pentru un „Acord cu privire la parcursul normalizării relațiilor dintre Kosovo și Serbia”. Acordul este una dintre cele mai importante părți ale înțelegerii din 2013 prin care Belgrad și Priștina au căzut de acord să normalizeze relațiile bilaterale în urma independenței declarate unilateral de către Kosovo în 2008. Serbia nu a acceptat niciodată independența republicii Kosovo. Noul acord presupune recunoașterea de facto a statului Kosovo, dar nu de jure. Textul prevede ca ambele părți să își „recunoască reciproc documentele și simbolurile naționale, inclusiv pașapoarte, diplome, plăcuțe de înmatriculare și timbre de vamă”. Stipulează, de asemenea, ca ambele țări să-și deschidă ambasadă în capitala celeilalte. Crucial, documentul presupune ca „Serbia să nu obiecteze la aderarea Kosovo la orice organizație internațională” și ca „niciuna dintre părți să nu blocheze, ori să nu încurajeze pe alții să blocheze progresul celeilalte pe calea spre aderare UE în baza propriilor merite”, două paragrafe de importanță maximă pe viitor

Aniversări – Comemorări

– 1711: S-a născut (la Constantinopol) Constantin Mavrocordat, domn al Țării Românești și al Moldovei; a domnit de patru ori în Moldova și de șase ori în Valahia; remarcabil om de cultură (m. 1769) – 315 ani

– 1811: S-a născut Alexandru Hrisoverghi, poet şi traducător (m. 1837) – 215 ani

– 1879: S-a născut mitropolitul Visarion Puiu (numele de mirean: Victor Puiu); a fost fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală (1945-1958), mitropolit de Transnistria (1943), mitropolit de Bucovina (1935-1940), primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi (1923-1935), episcop de Argeș (1921-1923); patriot, cărturar, organizator al BOR, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi restaurator de monumente, luptător anticomunist (m. 1964)

– 1903: S-a născut Ion Irimescu, cel mai important sculptor român al ultimei jumătăți de secol, profesor; în 1975, „sculptorul de suflete”, cum a fost supranumit, a făcut oraşului Fălticeni o impresionantă donaţie (lucrări de sculptură, desene, schiţe, studii, o bibliotecă cu albume de artă românească şi universală), îmbogăţită mereu cu noi piese – găzduită în casa ce fusese cândva a boierului Alecu Botez Forăscu – constituindu-se Muzeul Ion Irimescu, care reprezintă cea mai bogată colecţie de autor din România; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1907: S-a născut V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (m. 1960)

– 1911: S-a născut Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1981) – 115 ani

– 1920: S-a născut actorul și regizorul Dorin Dron (m. 1994)

– 1920: A murit Alexandru D.[imitrie] Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1847)

– 1922: S-a născut pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2012)

– 1923: A murit Nifon Niculescu (numele de botez: Nicolae), episcopul Dunării de Jos (1909-1921); a finalizat lucrările la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, pe care a sfințit-o în 6 august 1917; a scris o „Carte de muzică bisericească pe psaltichie şi pe note liniare pentru trei voci“, una dintre lucrările semnificative în domeniul muzicii bisericeşti de la noi, la început de secol XX; a editat şi „Vieţile sfinţilor“, în 12 volume, şi alte cărţi pentru evlavia populară: „Mântuirea păcătoşilor“, „Catehismul ortodox“; împreună cu filantropul Iorgu Dumitrescu, a tipărit numeroase cărți de spiritualitate ortodoxă difuzate gratuit în sute de mii de exemplare în țară, pe front, în Basarabia și la diaspora română din SUA (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (m. 2011)

– 1926: A murit soprana Elena Teodorini; artista a rămas în istorie prin debutul său, în anul 1880, la „Teatro alla Scala” din Milano, cu rolul Marguerite din „Faust” de Charles Gounod; a fost prima cântăreaţă din România care a păşit pe acea scenă celebră, la numai 23 de ani; considerată de critici una dintre ultimele mezzo-soprane acute specializate în repertoriul de soprană, ale cărei formule expresive prevesteau deja primadona veristă (n. 1857) – 100 de ani

– 1927: S-a născut generalul Emilian Ursu, personalitate emblematică pentru istoria muzicii militare din România; a fost comandant al Şcolii Militare de Muzică şi Inspector General al Muzicilor Militare, poziţie din care a condus destinele acestui serviciu la nivelul întregii ţări pentru mai bine de 15 de ani, părăsind Armata în 1991; a compus preponderent pentru orchestrele de suflători, lăsând sute de creaţii specifice domeniului: marşuri, numeroase suite simfonice, uverturi, preludii, fantezii, poeme simfonice, rapsodii, simfonii şi multe lucrări camerale şi didactice (m. 2025)

– 1938: S-a născut Constantin Albani, pictor şi scenograf (m. 2014)

– 1940: S-a născut Radu Simion, conducător de orchestră şi virtuoz al naiului (m. 2015)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul francez de origine română Costin Miereanu; pionier al muzicii experimentale de avangardă (m. 2025)

– 1948: A murit Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a „Bibliei” din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1864). NOTĂ: Anul 2019 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și An comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești în Patriarhia Română”

– 1955: A murit Alexandru Marcu, istoric literar, profesor şi traducător (numeroase traduceri din Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1894)

– 1956, 27/28: A murit actorul Nicolae Bălţăţeanu (n. 1893) – 70 de ani

– 1959: A murit botanistul Iuliu Prodan; importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1875)

– 1959: A murit inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1970: A murit basul Mircea Buciu (n. 1907)

– 1975: A murit Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (n. 1890)

– 1984: A murit tenorul Nicu Apostolescu (n. 1896)

– 1984: A murit George Demetru, actor de teatru și film; a primit titlul de Artist Emerit și a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” (n. 1905)

– 1990: A murit Alexandru Rosetti, lingvist, filolog, editor şi pedagog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1895)

– 1991: A murit matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1906, Chişinău) – 35 de ani

– 1996: A murit Silviu Georgescu, autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil (n. 1915) – 30 de ani

– 2014: A murit Alexandru Viorel Vrânceanu agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1927)

– 2016: A murit Elisabeta Lăsconi (nume real: Elisabeta Roşca), eseist, critic literar şi profesor (n. 1957) – 10 ani

– 2019: A murit arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (n. 1935)

– 2019: A murit poeta Ioana Dinulescu; redactor și realizator de programe culturale la Radio „Oltenia” Craiova (n. 1950)

– 2022: A murit regizorul, scenaristul și profesorul universitar Nicolae Corjos, autorul celebrelor filme „Liceenii” şi „Declaraţie de dragoste”; în 1966 a înfiinţat studioul de cinematografie al Conservatorului, activând ca profesor de artă cinematografică până în 1972; timp de peste un deceniu, începând din 1981, a fost regizor de film documentar la Studioul „Alexandru Sahia”, perioadă în care a realizat peste 50 de filme documentare; membru al CNA (1995-2001) (n. 1935, la Hotin, Bucovina)

– 2022: A murit criticul de teatru și film, editoarea și publicista Florica Ichim; a avut o îndelungată activitate publicistică, semnând cronică de film în „Contemporanul”, „România literară” și „România Liberă” (1970-1990), precum și cronică de teatru în „România Liberă” și „Teatrul azi”; după 1997 a fost redactor-şef al revistei „Teatrul azi”; a fost preşedintele Fundaţiei Culturale „Camil Petrescu”, pe care a înființat-o în 1996, sub egida căreia au apărut zeci de cărţi de teatru şi teatrologie (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Competitivitate (Cercetare) al UE

-Bruxelles: Qatargate: Curtea de Apel din Bruxelles se pronunță asupra admisibilității procedurii, solicitată de majoritatea acuzaților din dosar

– Bruxelles: Termen-limită pentru decizia Bruxelles-ului privind achiziția Downtown de către Universal

– Bruxelles: Qatargate – Curtea de Apel din Bruxelles se pronunță asupra inadmisibilității urmăririi penale, solicitată de majoritatea inculpaților din dosar

– Washington, DC: Fostul președinte al SUA, Bill Clinton depune mărturie în fața unei anchete a Congresului privind afacerea Epstein

– Lansarea mondială a filmului „Resident Evil Requiem”, a noua parte din saga jocurilor video horror

– Nyon, Elveția: Fotbal – Tragerea la sorți a Europa League pentru optimile de finală, sferturile de finală și semifinale

– Nyon: Fotbal – Tragerea la sorți pentru optimile de finală, sferturile de finală și semifinalele Ligii Campionilor

– Buriram, Thailanda: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Thailandei (27 feb. – 1 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a ONG-urilor”, creată la inițiativa tânărul filantrop de origine letonă Marcis Liors Skadmanis, a fost adoptată oficial de către Consiliul Statelor Mării Baltice prin Rezoluţia finală la cel de-al X-lea Forum al ONG-urilor, din 23-25 aprilie 2012, care a avut loc la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania. Marcată pentru prima dată în 2014, sub egida ONU, ziua îşi propune să inspire oamenii să se implice mai activ în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi să încurajeze o conlucrare mai mare între ONG-uri şi sectorul public, cât şi cel privat

– „Ziua Internaţională a Ursului Polar” este marcată de Polar Bears International⁠, din 2011 (- 15 ani), pentru a atrage atenția societăţii asupra necesității protejării urșior polari, care au ajuns pe lista mamiferelor protejate de lege din cauza încălzirii globale, a vânătorilor și a poluării ce otrăvește tot mai mult Pământul; se dorește, de asemenea, popularizarea Acordului Internațional privind conservarea urşilor polari și a habitatului acestora

– Ziua naţională a Republicii Dominicane; aniversarea proclamării independenţei – 1844

– 272: S-a născut Sfântul Constantin cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (m. 337). NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1807: S-a născut poetul american Henry Wadsworth Longfellow (m. 1882)

– 1814: S-a născut Arthur Schott, filolog şi folclorist german; împreună cu fratele său Albert (1809-1847), a cules din Banat texte de folclor românesc şi a publicat, în 1845, o culegere de basme, poveşti şi snoave româneşti, intitulată „Poveşti valahe” (m. 1875)

– 1824: S-a născut Henri-Pierre Picou, pictor francez (m. 1895)

– 1856: S-a născut baritonul italian Mattia Battistini (m. 1928) – 170 de ani

– 1861: S-a născut Rudolf Steiner, filosof, esoterist, artist, pedagog şi gânditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice şi medicinei antroposofice (m. 1925) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ziua de 27 februarie 1861 ca dată a botezului

– 1887: A murit Alexandr Borodin, compozitor şi chimist rus (n. 1833)

– 1888: S-a născut Lotte Lehmann, cântăreaţă germană de operă şi de lied, stabilită în SUA din 1945 (m. 1976)

– 1897: S-a născut Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (m. 1993)

– 1901: S-a născut sculptorul italian Marino Marini (m. 1980) – 125 de ani

– 1902: S-a născut scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru literatură în 1962 (m. 1968)

– 1912: S-a născut scriitorul britanic Lawrence Durrell; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat ca ataşat de presă la ambasadele britanice de la Cairo şi Alexandria (m. 1990)

– 1913: S-a născut scriitorul american Irwin Shaw (m. 1984)

– 1913: S-a născut filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (m. 2005)

– 1926: S-a născut neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1981 (m. 2013) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Joanne Woodward, actriţă de film şi regizoare americană; numele ei este legat de performanţa de a fi primit, la 9.II.1960, prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame); a fost căsătorită, timp de 50 de ani, cu actorul Paul Newman

– 1932: S-a născut actriţa americană de film de origine engleză Elizabeth Taylor, considerată ultimul superstar din „epoca de aur” a Hollywood-ului (m. 2011)

– 1935: S-a născut soprana italiană Mirella Freni (m. 2020)

– 1936: A murit fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru medicină în 1904 (n. 1849) – 90 de ani

– 1939: S-a născut designerul japonez Kenzo Takada, designer vestimentar japonez, stabilit în Franța; a fondat „Kenzo”, o marcă globală de parfumuri, vestimentație și produse cosmetice (m. 2020)

– 1943: S-a născut Morten Lauridsen, compozitor și profesor american; a repus muzica corală pe harta preferințelor publicului larg din toată lumea; în 2006 a fost numit „Maestru Coral American” de către National Endowment for the Arts

– 1943: A murit poetul grec Kostís Palamás (n. 1859)

– 1945: S-a născut actorul polonez de film Daniel Olbrychski

– 1960: S-a născut James Alan Robinson, economist, politolog și profesor universitar britanic; Premiul Nobel 2024 pentru economie, împreună cu cercetătorii Daron Acemoglu, Simon Johnson, „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”

– 1989: A murit zoologul austriac Konrad Lorenz, specialist în psihologie animală şi ornitolog; laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1973 (n. 1903)

– 1993: A murit actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (n. 1893)

– 2002: A murit comicul şi scriitorul american Spike Milligan (n. 1918)

– 2008: A murit autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (n. 1925)

– 2008: A murit Ivan Rebroff (pe numele său adevărat Hans Rolf Rippert), celebru cântăreţ german de operă, muzică folk şi cântece populare ruseşti, de origine rusă, posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte, specifice sopranelor (n. 1931)

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic; publicată la 20.X.2010, chiar în ziua în care autorul a împlinit 93 de ani, cartea a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător atât în Franţa, cât şi peste hotare (n. 1917)

– 2013: A murit pianistul american Van Cliburn (numele real: Harvey Lavan Cliburn) (n. 1934)

– 2015: A murit Leonard Simon Nimoy, actor, regizor, producător şi scenarist american; rolul cel mai cunoscut a fost ofiţerul Spock din serialul „Star Trek” (n. 1931)

– 2015: A murit politicianul rus Boris Nemţov, liderul opoziţiei ruse, un critic vehement al preşedintelui Vladimir Putin (n. 1959)

– 2020: A murit Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (n. 1923)

– 2020: A murit actorul american Eugene „Gene” Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (n. 1932)

– 2025: A murit marele maestru internaţional rus de șah Boris (Vasilievici) Spasski; a fost cel de-al zecelea campion mondial de şah, deţinând titlul în perioada 1969-1972, după care l-a pierdut în faţa americanului Bobby Fischer, la Reykjavik, în ceea ce a fost considerat „Meciul Secolului”; a obţinut naţionalitatea franceză în 1978 (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 26 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 26 februarie

* Cu 321 de ani în urmă (1705) apărea prima menţiune documentară a denumirii Predeal, în scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu către jupân Andreas, marele jude al cetăţii Braşovului, în legătură cu un transport de marfă, conţinând următorul pasaj: „Să pohteşti dumneata pe comandantul den Braşov ca să dea câţiva neamţi ajutor, să vie postavul până la hotarul Tatar, adeca pân la Predeal ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. Pasul Predeal a fost folosit pentru prima dată la trecerea de oşti în Ardeal în anul 1611, când, disperaţi de prigoana lui Gabriel Bathory – principele Ardealului – saşii braşoveni l-au chemat în ajutor pe domnitorul muntean Radu Şerban. Predealul a însemnat, vreme de secole, hotarul dintre două provincii româneşti: Transilvania şi Ţara Românească

* Se marchează 160 de ani (1866) de la deschiderea lucrărilor Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene (până în 23.V/4.VI.1866), convocată pentru a discuta problema Principatelor Unite, a căror unire nu a fost recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (26.II/10.III)

* Sunt marcați 135 de ani (1891) de la înfiinţarea Societății (Asociaţiei) Arhitecţilor Români (în prezent Uniunea Arhitecţilor din România), al cărei prim preşedinte a fost, în perioada 1891-1894, Alexandru Orăscu

* Acum 99 de ani (1927) lua fiinţă, la Bucureşti, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică. Actualul Institut de Sănătate Publică București a fost înființat prin „Legea pentru Înființarea Institutului de igienă și sănătate publică”, promulgată de regele Ferdinand I la 26 februarie 1927. Crearea Institutului de igienă și sănătate publică este rodul efortului profesorului Dimitrie Mezincescu care, împreună cu doctorul Gheorghe Banu, secretar general în Ministerul Sănătății Publice și Ocrotirii Sociale, au înaintat proiectul de lege pentru înființarea la București a unui institutul de igienă și sănătate publică, cu un aport decisiv atât la constituirea rețelei igienico-sanitare a României, cât și la formarea unor specialiști tehnici și administrativi în problemele sanitare, organizarea de combatere a maladiilor sociale și maladiilor epidemice, în problemele apelor, ale chimiei alimentare, ale statisticii și ale accidentelor de muncă, etc. Institutul de igienă și sănătate publică din București fost inaugurat la 19 februarie 1928. Institutul a încorporat Laboratorul de igienă al Facultății de Medicină, Laboratorul controlului sanitar al alimentelor și băuturilor al Ministerului Sănătății și Școala de infirmiere și agenți sanitari. Institutul de Sănătate Publică București efectuează activități de asistență de sănătate publică și îndeplinește rolul de for tehnic și metodologic al Ministerului Sănătății Publice pentru activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării și implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile și netransmisibile și a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel național și regional

* Acum 82 de ani (1944), în zilele de 26 şi 27 februarie, a avut loc o întrevedere Hitler – Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II (de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich). Înaltul Comandament german începuse elaborarea planului „Margarethe II” la 26.I.1944

* Acum 38 de ani (1988) a fost dată publicităţii o declaraţie a Guvernului SUA prin care se anunţa hotărârea de a retrage României clauza naţiunii celei mai favorizate, cu data de 3.VII.1988. Hotărârea era determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii locuitorilor, de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Peste numai două zile, la 28 februarie, Guvernul de la Bucureşti anunţa printr-o declaraţie că România renunţă la clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA

* În data de 26 februarie 1993, cu 33 de ani în urmă, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor din nouă ţări – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au adoptat „Declaraţia privind instituirea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre” (APCEMN). În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. După semnarea declaraţiei privind instituirea APCEMN, au mai devenit membri ai Adunării Serbia şi Muntenegru (2004). În anul 2006, după ce Muntenegru şi-a declarat independenţa, Republica Serbia a devenit succesorul legal al fostului stat, atât la OCEMN cât şi la APCEMN. Bazele Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) au fost puse la 25 iunie 1992. La această dată, şefii de stat sau de guvern din 11 state – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina (statele fondatoare, care sunt ţări riverane sau din bazinul Mării Negre) – au semnat, la Istanbul, „Declaraţia Summit-ului Cooperării Economice a Mării Negre” şi „Declaraţia de la Istanbul”, care definesc principiile de bază şi obiectivele OCEMN, instituţionalizând în mod oficial un nou proces de cooperare regională. Din 2004, din OCEMN face parte şi Serbia. Statut de observator au o serie de adunări parlamentare internaţionale, europene şi regionale, între care Uniunea Interparlamentară, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Iniţiativa Central Europeană-Dimensiunea Parlamentară, Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est şi Parlamentul European

* Tot într-o zi de 26 februarie, şi tot cu 33 de ani în urmă, a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre cele două turnuri gemene din Manhattan, parte integrantă a complexului comercial World Trade Center din New York, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane Boeing deturnate de terorişti afiliaţi reţelei Al-Qaida au lovit turnurile gemene, transformând World Trade Center într-o ruină

* Se împlinesc 25 de ani (2001) de când miniştrii de externe ai ţărilor membre UE au semnat Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatele de Instituire a Comunităţilor Europene şi Anumite Acte Conexe. Documentul, semnat în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Nicole Fontaine (1999-2002), avea ca obiectiv modificarea structurii instituţionale a Uniunii Europene pentru a face faţă provocărilor viitoarelor extinderi. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la 1.II.2003

* Cu 6 ani în urmă (2020) a fost confirmat în România primul caz de infecţie cu coronavirusul COVID-19, la un pacient din Gorj, un bărbat care a intrat în legătură cu un cetăţean italian din Rimini, infectat cu SARS-CoV-2, venit în zonă în perioada 18 – 22 februarie. A doua zi, ministrul interimar al Sănătăţii de la acea vreme, Victor Costache, declara că starea bărbatului infectat este una bună, fără a prezenta simptome. Tot la 27 februarie, cetăţeanul din Gorj a fost adus la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti. Din acel moment, România s-a confruntat cu pandemia mondială de coronavirus, autorităţile începând să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare sau carantinare. Totul a culminat cu decretarea, pe 16 martie, pentru 30 de zile, a stării de urgenţă, de către fostul preşedinte Klaus Iohannis. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri de Guvern, astfel că România s-a aflat în stare de alertă, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Primul deces în ţara noastră a fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi. În data de 11 noiembrie, s-a atins un record – peste 200 de decese într-o singură zi. În luna decembrie s-a înregistrat un trend descrescător al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă numărul celor aflaţi în stare critică la ATI s-a menţinut ridicat. 8 martie 2022 fost ultima zi în care România s-a mai aflat sub starea de alertă din cauza Covid. Toate măsurile obligatorii – inclusiv purtatul măștii în interior – au devenit recomandări începând de miercuri, 9 martie. Ridicarea stării de alertă în România a fost anunțată pe 4 martie, de către fostul președinte Klaus Iohannis

Aniversări – Comemorări

– 1838: S-a născut (la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina) Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (m. 1907)

– 1865: S-a născut Paulina Cruceanu, prima femeie farmacist din România (m. 1921)

– 1880: S-a născut (într-o familie de armeni) pictorul Apcar Baltazar (Balthazar) (m. 1909)

– 1895: S-a născut muzicologul Ştefan Lakatoş (m. 1989)

– 1900: S-a născut Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film, de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1993)

– 1902: S-a născut compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (m. 1985)

– 1903: S-a născut Jean Moscopol (numele real: Ioan Moscu), cântăreţ de muzică uşoară, compozitor şi epigramist; se numără în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică (m. 1980)

– 1907: S-a născut Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (m. 1992)

– 1919: S-a născut Constant Tonegaru, poet din al doilea val al avangardei româneşti; deținut în închisorile comuniste (m. 1952)

– 1925: S-a născut matematicianul şi profesorul Nicolae Dinculeanu, stabilit în SUA; în activitatea sa ştiinţifică s-a aplecat asupra teoriei măsurii, proceselor stocastice, analizei funcţionale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (m. 2024)

– 1926: S-a născut istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2006) – 100 de ani

– 1927: A murit violonistul-lăutar Cristache Ciolac, unul dintre primii creatori ai folclorului orăşenesc (n. 1870)

– 1930: S-a născut medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (m. 2010)

– 1935: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Napoleon Tiron

– 1940: S-a născut actorul, regizorul și profesorul Alexandru Repan, artist al Teatrului Nottara

– 1940: A murit Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă, caricaturist, litograf, gravor, ceramist și profesor; recunoscut ca maestrul portretist al artei românești (n. 1886)

– 1943: S-a născut Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (m. 2012)

– 1955: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și instrumentistul Virgil Popescu

– 1959: S-a născut ceramistul Leontin Ţibacov

– 1962: S-a născut pictorul Liviu Nedelcu

– 1963: S-a născut interpreta de muzică uşoară Elena Cârstea, stabilită în SUA

– 1969: S-a născut Maria Buză, actriță și cântăreață română de muzică ușoară și populară

– 1999: A murit Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (n. 1932)

– 2010: A murit artistul decorator Filaret Oloier (n. 1935)

– 2011: A murit juristul Victor Anagnoste; preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România (1990 – 1999), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, senator ales pe listele FSN (1990 – 1992) (n. 1928) – 15 ani

– 2013: A murit Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei), cântăreaţă de muzică indiană (n. 1939)

– 2015: A murit Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1936)

– 2020: A murit George Anca, scriitor, traducător, indianist în literatura sanscrită și imnurile vedice, eseist privind literatura antropologică și orientală, poet și profesor universitar (n. 1944)

– 2020: A murit poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (n. 1949)

– 2022: A murit Hans Bergel, scriitor și jurnalist german originar din Transilvania; până în martie 1968 a trăit în Brașov, după care a emigrat în Germania, stabilindu-se la Gröbenzell, lângă München; în perioada 1970-1989 a fost redactor șef la publicația Siebenbürgische Zeitung (Ziarul transilvănean) care apare la München; a lucrat în calitate de colaborator extern la Radiodifuziunea din Bavaria (n. 1925)

– 2023: A murit Corneliu Vasilescu, pictor, grafician și profesor; reprezentant al expresionismului abstract; supranumit de criticii de artă „maestrul gestualismului românesc” (n. 1934)

– 2023: A murit actrița de teatru și film Valeria Ogășanu (cunoscută și ca Valeria Marian); a jucat pe scena Teatrului Bulandra din 1969; soția actorului Virgil Ogășanu (n. 1946)

– 2023: A murit Doina Valentina Botez, pictoriță, graficiană, scenografă și ilustratoare de cărți; stabilită în Italia din 1989 (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a unui text de sprijinire a inițiativei „Fabricat în Europa” (Legea privind acceleratorul industrial)

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Competitivitate (Piața Internă și Industrie) al UE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale (Coeziune) din cadrul UE

– Beijing: Ministerul Apărării din China organizează conferința de presă lunară

– Washington, DC: Hillary Clinton depune mărturie în fața unei anchete a Congresului SUA privind afacerea Epstein

– Beijing: Baidu – rezultate pentru trimestrul al patrulea și anul fiscal 2025

– Madrid: Dia – rezultate anuale 2025

– Roma: Eni – rezultate 2025

– Madrid: Indra – rezultate anuale 2025

– München: München Re – rezultate anuale

– Paris: Procesul în apel al actriței Isabelle Adjani pentru fraudă fiscală

– Paris: Instanța își dă verdictul în procesul iranienei Mahdieh Esfandiari

– Paris: Cea de-a 51-a ceremonie de decernare a Premiilor César. Din program:

• Filmul ‘Nouvelle Vague’, regizat de cineastul american Richard Linklater şi considerat o veritabilă declaraţie de dragoste la adresa mişcării franceze care a revoluţionat cinematografia la sfârşitul anilor 1950, se află în fruntea nominalizărilor anunţate miercuri la premiile Cesar din acest an, care vor fi decernate într-o ceremonie oficială la Paris.
• Cea de-a 51-a gală de decernare a premiilor Cesar, atribuite în baza voturilor exprimate de aproape 5.000 de profesionişti din industria cinematografică din Franţa, va avea loc pe 26 februarie şi va fi prezidată de actriţa Camille Cottin. Actorul american Jim Carrey va fi recompensat cu un premiu Cesar onorific pentru întreaga carieră.

Aniversări – Comemorări

– 1561: A murit scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (sau de Montemor) (n. cca 1520) – 465 de ani

– 1564: La această dată a fost botezat scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (m. 1593)

– 1723: A murit scriitorul englez Thomas d’Urfey (n. 1653)

– 1770: S-a născut compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (m. 1836)

– 1770: A murit Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (n. 1692)

– 1802: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul francez Victor Hugo (m. 1885)

– 1808: S-a născut Honoré Daumier, pictor, gravor (în special litograf) şi sculptor francez; maestru al caricaturii politice (m. 1879)

– 1821: A murit Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (n. 1753) – 205 ani

– 1829: S-a născut întreprinzătorul american de origine germană Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (patentul l-a obţinut în mai 1873) (m. 1902)

– 1840: S-a născut diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1885) (m. 1890)

– 1842: S-a născut astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (m. 1925)

– 1861, 26.II/10.III: A murit scriitorul ucrainean Taras Şevcenko (n. 1814) – 165 de ani

– 1879: S-a născut Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (m. 1941)

– 1879: S-a născut Henri Fauconnier, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1930 (m. 1973)

– 1889: S-a născut scriitoarea maghiară Mariska Ady (m. 1977)

– 1900: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (m. 1956)

– 1921: A murit economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (n. 1840) – 105 ani

– 1928: S-a născut Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (m. 2014, după opt ani în care a fost în comă)

– 1928: S-a născut Fats Domino (Antoine Dominique Domino Jr.), muzician american, unul dintre pionerii muzicii rock and roll (m. 2017)

– 1930: S-a născut pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (m. 2005)

– 1931: A murit Otto Wallach, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1910 (n. 1847) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock (m. 2003)

– 1934: S-a născut artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (m. 2017). NOTĂ: Familia sa a dat asigurări că anul real al nașterii ar fi 1931, conform site-ului www.eluniversal.com.mx

– 1934: S-a născut regizorul algerian de film Mohammed Lakhdar-Hamina; de numele lui se leagă naşterea cinematografului algerian; este cunoscut mai ales pentru filmul său din 1975 „Cronica anilor de foc”, care a câștigat Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes din 1975 și a devenit primul film arab și african care a câștigat acest premiu (m. 2025)

– 1936: S-a născut Adem Demaçi, scriitor şi politician kosovar; a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste conduse de Josip Broz Tito; supranumit „Mandela din Kosovo” (m. 2018) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Agneta Pleijel, scriitoare, poetă, dramaturg, critic literar, jurnalistă și profesoară suedeză

– 1940: S-a născut Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute-couture franco-tunisieni (m. 2017)

– 1946: S-a născut chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie în 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (m. 2016) – 80 de ani

– 1950: A murit Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (n. 1870)

– 1953: S-a născut Michael Bolton (nume real: Michael Bolotin), cântăreţ, compozitor, actor şi producător american; cunoscut prin baladele soft-rock

– 1954: S-a născut Recep Tayyip Erdoğan, om politic turc, președinte al Turciei (din 2014, reales în mai 2023), fost prim-ministru al Turciei (2003-2014)

– 1956: S-a născut Michel Houellebecq (nume real Michel Thomas), unul dintre cei mai importanți scriitori francezi contemporani, supranumit „copilul teribil al literaturii franceze”; poet, romancier, eseist și regizor – 70 de ani. NOTĂ: După afirmația autorului anul nașterii este 1958

– 1961: A murit Mohammad Al-Khamis Ben Youssef Ben Mohammed Al-Alaoui, cunoscut sub numele de Mohammed al V-lea, sultan al Marocului din 1927 până în 1953; a fost recunoscut din nou ca sultan la întoarcerea din exil, în 1955, și ca rege din 1957 până în 1961 (n. 1909) – 65 de ani

– 1966: A murit pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (n. 1883) – 60 de ani

– 1969: A murit Karl Jaspers, filosof existenţialist şi psihiatru german; a avut o influenţă majoră asupra teologiei, psihiatriei şi filosofiei moderne (n. 1883)

– 1971: A murit Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor de film francez (n. 1903) – 55 de ani

– 1974: A murit Tivadar Ács, scriitor, jurnalist şi istoric maghiar (n. 1901)

– 1982: A murit regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (n. 1896)

– 1999: A murit Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1991 (n. 1904)

– 2005: A murit creatorul primului computer MacIntosh, inginerul american Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (n. 1943)

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (n. 1917, la Berlin)

– 2025: A murit Michelle Trachtenberg, actriță americană, cunoscută pentru rolurile interpretate în serialele „Buffy The Vampire Slayer” și „Gossip Girl” (n. 1985) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 25 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 25 februarie

* Acum 209 ani (1817) avea loc inaugurarea oficială a „Muzeului Brukenthal” din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România. Organizat în palatul cunoscutului om politic şi colecţionar de artă sas din Transilvania, Samuel von Brukenthal (n. 1721 – m. 1803) şi laureat al European Heritage Awards 2010, muzeul adăposteşte colecţii de picturi baroce, considerate cele mai importante din partea estică şi centrală a continentului european. De-a lungul timpului, Muzeul Brukenthal a adunat în componenţa sa Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie (Casa Altenburger – cea mai veche clădire gotică din Transilvania), Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istoria Farmaciei (casa doctorului S. Hanemann, cel care a descoperit tratamentul homeopat), Muzeul de Vânătoare „August von Spiess”, Casa Artelor, Galeriile de Artă Contemporană şi Casa Albastră; din 2008 au fost deschise publicului şi curţile interioare care adăpostesc diferite expoziţii, iar din anul 2016, muzeul a fost dotat cu un GPS cultural pentru vizitatori

* Se marchează 160 de ani (1866) de la debutul literar al lui Mihai Eminescu, în revista „Familia” din Oradea, cu poezia „De-aş avea…”

* Cu 143 de ani în urmă (1883), la Sibiu, a avut loc o adunare de protest, din iniţiativa lui George Bariţiu, împotriva celei de-a doua legi şcolare (Legea Trefort) promulgate de Parlamentul maghiar, prin care se accentua maghiarizarea învăţământului secundar. Adunări asemănătoare au mai avut loc la Blaj, Deva şi în alte localităţi din Transilvania (25.II/9.III)

* Acum 101 ani (1925) Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei era ridicat la rangul de Scaun Patriarhal, prin legea promulgată de către regele Ferdinand I la 23 februarie 1925, publicată în Monitorul Oficial din 25 februarie 1925. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât înfiinţarea Patriarhiei Ortodoxe Române la 4 februarie 1925. Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenea, în calitatea sa de primat al României, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925-1939) (înscăunarea primului patriarh al BOR a avut loc la 1 noiembrie, în acelaşi an) . NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2025 ca „Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române”

* Se marchează 80 de ani (1946) de când Consiliul Superior al Oştirii hotăra reducerea efectivelor şi trecerea în rezervă a unei însemnate părţi a ofiţerilor, prin care se urmărea îndepărtarea din Armata română a tuturor celor consideraţi ostili comunismului

* Cu 78 de ani în urmă (1948) avea loc lovitura de stat comunistă de la Praga, eveniment cunoscut în istoriografia comunistă ca „Februarie Victorios”, prin care Partidul Comunist Cehoslovac, cu susținere sovietică, a preluat controlul deplin asupra guvernului Cehoslovaciei, după două săptămâni de presiuni intense din partea sovieticilor, inaugurând astfel peste patru decenii de dictatură sub conducerea sa

* Se marchează 70 de ani (1956) de când, în cadrul lucrărilor celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (14-25 februarie), liderul sovietic Nikita Hruşciov condamna cultul personalităţii lui Stalin, prin celebrul „Raport asupra cultului personalităţii”

* În urmă cu 36 de ani (1990) începea să emită, la Bucureşti, primul radio privat din România, Radio Contact (transformat în Radio Kiss FM, în noiembrie 2003)

* Cu 32 de ani în urmă (1994) a avut loc „Masacrul de la Hebron“. În timp ce aproximativ 500 de palestinieni se rugau în genunchi la Mormântul Patriarhilor din Hebron, un colonist israelian cu vederi extremiste, Baruh Goldstein, a deschis focul şi a ucis 29 de musulmani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pontonierilor”; la această dată, în 1866 (- 160 de ani), s-a înfiinţat în Bucureşti prima companie de pontonieri, prin Decretul nr. 259 al Locotenenţei Domneşti a Principatelor Unite Române; înfiinţarea acesteia a marcat începutul procesului de constituire, în cadrul armei geniu, a subunităţilor specializate

– 1819: S-a născut, în Anglia, la Guernesey, publicista Maria Rosetti, considerată prima femeie ziarist din România; a luat parte la Revoluția din Țara Românească, în 1848, fiind totodată o luptătoare pentru drepturile românilor și o susținătoare ferventă a drepturilor femeilor; a editat publicaţia „Mama şi copilul”, revistă literară săptămânală, care a funcţionat din iulie 1865 până în aprilie 1866, profilată pe articole şi traduceri în sprijinul educaţiei copilului (m. 1893)

– 1834: S-a născut dramaturgul şi poetul Alexandru Depărăţeanu (m. 1865)

– 1849: S-a născut Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (m. 1923)

– 1881: A murit August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (n. 1810) – 145 de ani

– 1881: A murit Cezar Bolliac, poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducător, militant şi gânditor politic, promotor al studiilor arheologice, unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1813) – 145 de ani

– 1896: S-a născut actorul Constantin Ramadan (m. 1958) – 130 de ani

– 1896: S-a născut I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (m. 1981) – 130 de ani

– 1897: S-a născut N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar, eseist şi profesor; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (m. 1982)

– 1899: S-a născut compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu (m. 1962)

– 1900: S-a născut actorul de teatru şi film Costache Antoniu (m. 1979)

– 1900: S-a născut balerina Floria Capsali, întemeietoarea şcolii româneşti de balet (m. 1982)

– 1925: S-a născut Noel Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”; în 1953 se stabileşte în Germania, la München; aici va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (m. 1981)

– 1937: S-a născut scriitorul Corneliu Buzinschi (m. 2001)

– 1939: S-a născut Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ionel Cândea, istoric și profesor universitar doctor; deşi a abordat diverse aspecte ale arheologiei şi istoriei medievale, preocupările sale cardinale, dar şi realizările, se leagă de două situri importante: Mănăstirea Măxineni şi oraşul Brăila; fost director al Muzeului Brăilei (1989-2021); membru corespondent al Academiei Române din 2016

– 1952: A murit (în închisoarea de la Sighet) Ioan Rășcanu, unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, ministru de Război (1918‑1921), ministru de stat (1927, 1931‑1932), deputat şi senator, primar de Bucureşti (1942‑1944), primar de Vaslui (1938-1942); în 1950 a fost arestat în lotul foștilor demnitari (n. 1874, în Republica Moldova). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1878

– 1953: S-a născut Marian Drăghici (pseudonim literar: Marian Luca), poet, publicist şi editor

– 1960: S-a născut artistul plastic Gheorghe Dican; creatorul celei mai mari cupole vitraliu din lume sub formă de acoperiş, aflată la Biblioteca Județană „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea

– 1987: A murit Mihai Constantinescu, violonist, poet şi profesor (n. 1926)

– 1993: A murit René-Radu Policrat, om politic liberal; ales la 20 mai 1990 deputat de Iaşi pe lista PNL, a fost primul preşedinte al noii Camere legislative (Camera Deputaţilor), ca decan de vârstă (n. 1910)

– 1995: A murit muzicologul, compozitorul şi profesorul Petre V. Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (n. 1928)

– 1998: A murit Ligia Macovei, graficiană (ilustraţii de carte) şi pictoriţă (n. 1916)

– 2000: A murit inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 2004: A murit dirijorul și compozitorul Marian Didu (n. 1945)

– 2010: A murit pianistul şi compozitorul Dan Mizrahy; a rămas în memoria multor generaţii de melomani, mai cu seamă ca ambasadorul muzicii compozitorului evreu-american Gerorge Gershwin (1898-1937), în România (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (n. 1941)

– 2014: A murit Emil Simon, dirijor, compozitor şi profesor (n. 1936)

– 2016: A murit pictoriţa şi graficiana de origine aromână Sultana Maitec; soţia sculptorului Ovidiu Maitec (n. 1928) – 10 ani

– 2017: A murit Dan Munteanu, biolog, specializat în ornitologie; fondatorul Societăţii Ornitologice Române; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (n. 1937)

– 2020: A murit Livia Rusz, ilustratoare de cărți pentru copii, de origine maghiară (n. 1930)

– 2021: A murit Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; a inițiat organizarea celei mai importante și mai complexe arii naturale protejate din România, o zonă unică la nivel european, fiind primul guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării (1990-1993); membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1936, la Bazargic, azi în Bulgaria) – 5 ani

– 2022: A murit tenorul și profesorul Ion Lazăr, fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în perioada 1967–1985 (n. 1934)

– 2023: A murit Mihai Șora, filosof și eseist; primul ministru al învăţământului după Revoluția din 1989 (decembrie 1989 – iunie 1990); membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, al Alianţei Civice precum şi al Societăţii Române de Fenomenologie; redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954–1969), unde a fondat seria „Biblioteca Pentru Toți”; membru de onoare al Academiei Române (2012) (n. 1916)

– 2024: A murit Alex[andru] Ștefănescu, unul dintre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, prozator, dramaturg, publicist cultural de mare notorietate; a realizat numeroase scenarii de televiziune și emisiuni TV legate de cultură; a fost redactor al revistei „România literară” și redactor-șef în perioada 1995-2010; a scris mii de articole şi douăzeci de cărţi, dintre care a avut un mare ecou „Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000”, apărută în 2005 (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor sănătății din cadrul UE (25 – 26 feb.)

-Ierusalim: Prim-ministrul indian Narendra Modi urmează să efectueze o vizită de două zile în Israel (25 – 26 feb.)

– Cape Town, Africa de Sud: Bugetul pe 2026 va fi prezentat Parlamentului, de către ministrul sud-african de finanțe, Enoch Godongwana

-Grecia: Grevă de 24 de ore a lucrătorilor din turism și catering cu o demonstrație

– Luxemburg: Eurostat publică date referitoare la inflația zonei euro pentru ianuarie (a doua estimare)

– Madrid: Aena – rezultate anuale 2025

– Madrid: Ferrovial – rezultate anuale 2025

– Madrid: Telefónica – rezultate anuale 2025

– San Francisco: Nvidia – Rezultate trimestriale și anuale

– Londra: HSBC – Rezultate anuale

– Cannes: Cea de-a 39-a ediție a Festivalului Internațional de Jocuri de Societate (25 feb. – 1 mar.)

– Londra: Termen-limită pentru a răspunde propunerilor de reglementare a motorului de căutare Google

– Londra: Lansarea documentarului „Man on the «Run»”, despre cariera post-Beatles a lui Paul McCartney

– Paris: Deliberări privind decizia de extrădare a fiicei lui Ben Ali, fostul președinte tunisian

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Implantului Cohlear”, marcată pentru prima oară în 2005; implantul cohlear este un dispozitiv electronic medical, parţial implantabil, care lucrează în locul părţii afectate a urechii interne (cohlee) pentru a oferi semnale sonore către creier; la 25 februarie 1957, chirurgul francez Charles Eyries şi biofizicianul algerian André Djourno au fost primii care au stimulat electric nervul auditiv prin plasarea unui electrod în afara cohlearului; în 1978, prof. australian Graeme M. Clark, inventatorul urechii bionice multicanal, a efectuat primul implant cohlear. NOTĂ: Pe 3 martie este „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului”

– Ziua naţională a statului Kuweit; aniversarea proclamării independenţei/ 1961 – 65 de ani

– 1682: A murit compozitorul italian Alessandro Stradella (n. 1639)

– 1707: S-a născut Carlo Goldoni, dramaturg italian; a reînnoit teatrul italian, eliminând din commedia dell’arte miraculosul, improvizaţia şi măştile (m. 1793)

– 1778: S-a născut José de San Martin, general şi om politic argentinian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (m. 1850)

– 1814, 25.II/9.III: S-a născut poetul şi pictorul ucrainean Taras Şevcenko (m. 1861)

– 1841: S-a născut pictorul francez Pierre-Auguste Renoir; unul din cei mai celebri pictori francezi, creator, împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley şi Paul Cézanne, al curentului impresionist; denumit „pictorul bucuriilor vieţii”, Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenţei sale (m. 1919) – 185 de ani

– 1842: S-a născut scriitorul german Karl May (m. 1912)

– 1852: A murit Thomas Moore, scriitor, compozitor şi om politic irlandez; a scris biografia poetului englez George Byron (cu care era prieten apropiat) şi i-a editat opera (n. 1779)

– 1856: S-a născut istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1915) – 170 de ani

– 1866: S-a născut Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (m. 1952) – 160 de ani

– 1873: S-a născut tenorul italian Enrico Caruso; unul dintre cei mai faimoși interpreţi lirici din istoria operei (m. 1921)

– 1884: S-a născut tenorul englez Alfred Piccaver (m. 1958)

– 1888: S-a născut John Foster Dulles, om politic şi diplomat american; imediat după Al Doilea Război Mondial a fost principala autoritate în materie de politică externă a Partidului Republican (adversar consecvent al expansiunii comuniste; a iniţiat sistemul de alianţe americane în Asia – Tratatul Asiei de Sud-Est, 1954) (m. 1959)

– 1899: A murit Paul Julius Reuter (numele la naştere: Israel Beer Josaphat), jurnalist englez de origine germană; în anul 1851 a fondat, la Londra, una dintre primele agenţii de ştiri din lume, care-i poartă numele (agenţia de presă Reuters) (n. 1816)

– 1906: A murit Anton Arenski, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1861) – 120 de ani

– 1917: S-a născut Anthony Burgess, romancier, dramaturg, critic literar, poet, traducător și compozitor britanic; cunoscut pentru romanului său distopic „Portocala mecanică”, ecranizat de Stanley Kubrick (n. 1993)

– 1920: S-a născut (pe teritoriul actual al Coreei de Nord) liderul religios sud-coreean Sun Myung Moon, fondatorul controversatei Biserici a Unificării (întemeiată în 1954), cunoscută şi ca secta Moon, sectă care a devenit, în timp, un adevărat imperiu financiar (m. 2012)

– 1927: S-a născut actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (m. 2014)

– 1939: S-a născut scriitorul australian Gerald Murnane

– 1940: S-a născut dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (m. 2018)

– 1943: S-a născut chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (m. 2001)

– 1949: S-a născut Amin Maalouf, romancier, eseist și ziarist libanez de limbă franceză, supranumit „Domnul Orient” în țara sa de adopție, Franța

– 1950: S-a născut Neil Jordan, scenarist, regizor de film, producător și romancier irlandez

– 1954: A murit arhitectul francez Auguste Perret; împreună cu fratele său, Gustave, a fost iniţiatorul tehnicii betonului armat (n. 1874)

– 1959: S-a născut Aleksei Balabanov, regizor de film, scenarist, actor și producător rus (m. 2013)

– 1970: A murit (s-a sinucis) Mark Rothko, pictor american de origine letonă, calificat deseori ca un pictor abstract expresionist (n. 1903)

– 1971: A murit chimistul suedez Theodor Svedberg, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1926 (n. 1884) – 55 de ani

– 1979: A murit inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (n. 1890)

– 1983: A murit dramaturgul şi scenaristul american Tennessee Williams (numele real: Thomas Lanier Williams) (n. 1911)

– 1997: A murit Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi anticomunişti (n. 1925)

– 2003: A murit actorul, regizor şi scenaristul italian de film Alberto Sordi (n. 1920)

– 2005: A murit juristul britanic Peter Benenson, fondatorul organizaţiei internaţionale „Amnesty International” (28.V.1961), cu sediul la Londra; principalele preocupări ale organizaţiei sunt legate de „prizonierii uitaţi”, deţinuţii politici, lagărele de muncă, delictul de opinie ş.a. (n. 1921)

– 2012: A murit trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (n. 1933)

– 2014: A murit chitaristul şi compozitorul spaniol Paco de Lucía (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (n. 1947)

– 2017: A murit actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (n. 1955)

– 2019: A murit Mark David Hollis, muzician și compozitor britanic; solistul trupei britanice „Talk Talk”, celebră în anii ’80 ai secolului trecut (n. 1955)

– 2020: A murit Hosni (Sayyd) Mubarak, ofițer militar și om politic egiptean, preşedinte al Egiptului între 1981 și 2011 (n. 1928)

– 2021: A murit creatorul american de modă Fred Segal (n. 1933) – 5 ani

– 2025: A murit Milko Šparemblek, dansator, coregraf și regizor croat de origine slovenă; a fost un renumit director de balet la teatre din New York, Lisabona, Lyon și Zagreb (n. 1928) – 1 an

– 2025: A murit Vladimir Beșleagă, eseist, jurnalist, memorialist, romancier, dramaturg, traducător din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990–1994) și semnatar al Declarației de Independență; era numit „patriarhul literaturii române dintre Prut și Nistru”, nu doar pentru vârsta sa venerabilă, ci pentru înnoirea extraordinară pe care a adus-o prin opera sa, reușind să mențină vie flacăra conștiinței naționale; s-a implicat activ în reactivarea și recunoașterea Mitropoliei Basarabiei (n. 1931) – 1 an

– 2025: A murit producătorul de film și televiziune și scenaristul americano-mexican Roberto Orci, care a lucrat la producții celebre precum „Star Trek”, „Transformers” sau „Fringe” (n. 1973) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 24 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 24 februarie

* Cu 488 de ani în urmă (1538), prin Tratatul de Pace de la Oradea, Transilvania rămânea în stăpânirea viageră a lui Ioan Zápolya (voievod al Transilvaniei între anii 1510 – 1526 şi rege al Ungariei între 1526 şi 1540), urmând ca la moartea acestuia întreg Regatul ungar să revină lui Ferdinand I de Habsburg sau urmaşilor săi

* Acum 444 de ani (1582), la această dată, Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care avea să îi poarte numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (de stil vechi). A fost aplicat la început doar în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian – 15 octombrie 1582. În România noul calendar a fost adoptat prin Decretul-lege din 5.III.1919, potrivit căruia ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie

* Cu 419 ani în urmă (1607) „L’Orfeo”, operă compusă de compozitorul italian Claudio Monteverdi, pe libretul în cinci acte al lui Alessandro Striggio, era interpretată pentru prima oară pe scenă, în palatul ducal Accademia degli Invaghiti din Mantova (acum în Italia)

* Se marchează 315 ani (1711) de la premiera, la Londra, a operei „Rinaldo”, de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză. Ajuns în Marea Britanie, Händel a fost solicitat să compună opera „Rinaldo”, operă scrisă în numai 14 zile, cu care a obţinut un mare succes, datorită ariilor în stilul bogat împodobit al napolitanilor, precum şi arii simple, specifice operei bufe. Prin ritmul ei grav, sarabanda imprimă o notă tragică în cunoscuta arie „Lascia ch’io piango” („Lăsaţi-mă să plâng”) din opera „Rinaldo”

* Sunt marcați 170 de ani (1856) de când începeau cursurile anului I al Facultăţii de Drept din Iaşi, deşi acestea fuseseră iniţial programate să înceapă în data de 6 octombrie 1855 (dată înscrisă pe sigla facultăţii). A fost prima facultate din cadrul viitoarei Universități „Alexandru Ioan Cuza” (24.II/7.III)

* Cu 156 de ani în urmă (1870) avea loc inaugurarea oficială a Monetăriei Statului, unde s-au bătut primii bani de aur (20 lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I. Monetăria a funcţionat până în 1890 şi a fost reînfiinţată în 1935. Legea nr. 391 din 22 februarie 1935 a corectat și completat sistemul monetar existent în scopul armonizării sale la necesitățile de schimb ale pieței. Decretul regal nr. 392 din aceeași zi a hotărât înființarea Monetăriei Naționale. Pe 20 decembrie 1935, se inaugurează într-un nou loc din strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, Monetăria Națională ca administrație publică comercială cu personalitate juridică proprie și gestiune autonomă (24.II./8.III)

* Cu 84 de ani în urmă (1942) a fost inaugurat postul american de radio „Vocea Americii” (VOA). Sloganul postului, adoptat în anul înfiinţării, era „Vom spune adevărul!”. VOA a realizat emisiuni în numeroase limbi şi a numărat peste 1.500 de posturi de radio şi televiziune afiliate pe întreg mapamondul. Serviciul român al VOA a funcţionat din noiembrie 1942 până în 2001, anul desfiinţării acestuia

* Acum 82 de ani (1944) era dat în folosinţă edificiul proiectat de arhitectul Emil Călinescu, în care aveau să funcţioneze Biblioteca şi Muzeul armenesc. Din 1964 în clădire a funcţionat Casa de cultură a Sectorului 1 şi apoi o secţie a Bibliotecii municipale. După 1990 edificiul a fost redat comunităţii armene din Bucureşti, care a amenajat, la parter, o bibliotecă cu circa 15.000 de volume (cu numeroase cărţi rare), iar la etaj, Muzeul eparhial armenesc, conţinând obiecte de cult şi de artă (în Muzeu se află o Biblie în limba armeană tipărită la Amsterdam, în 1666, unul dintre puţinele exemplare păstrate în lume)

* În urmă cu 39 de ani (1987), în urma rezultatului meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, echipa românească de fotbal „Steaua” (câştigătoarea „Cupei Campionilor Europeni” în 1986), a cucerit „Supercupa Europei”, singurul gol al meciului fiind marcat de Gheorghe Hagi

* Acum 8 ani (2018) regizoarea Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, unul dintre cele mai prestigioase şi mai vechi festivaluri de film din lume, câştigând atât „Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală „Nu mă atinge-mă”/ „Touch me not”

* Cu 4 ani în urmă (2022) Rusia a invadat Ucraina, marcând o escaladare abruptă a războiului ruso-ucrainean, început în 2014. Criza din Ucraina a debutat în martie 2021, când Rusia a concentrat trupe în apropierea graniţelor Ucrainei, şi a escaladat la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanţii privind neaderarea viitoare a Ucrainei la NATO şi că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina. Criza s-a accentuat odată cu recunoaşterea de către Rusia, la 22 februarie 2022, a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din Ucraina. Aproximativ 8 milioane de ucraineni au fost strămutați în interiorul țării lor până la sfârșitul lunii mai 2022, iar peste 8 milioane au fugit din țară până la 31 ianuarie 2023. Invazia a început în dimineața zilei de 24 februarie 2022, la ora 5:00 (ora Kievului), când președintele rus Vladimir Putin a anunțat o „operațiune militară specială” care urmărește „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei

Aniversări – Comemorări

– Întâia şi a doua aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Pe vremuri, la această dată oamenii ţineau sau făceau „Dragobetele” (zeu al tinereţii în Panteonul roman, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii); sărbătoarea este numită şi „Ziua îndrăgostiţilor”, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”; luna februarie era considerată lună de primăvară, iar ziua de 24 reprezenta începutul anului agricol; este momentul în care natura se trezeşte, păsările îşi caută cuiburi, iar oamenii, în special tinerii, intră şi ei în rezonanţă cu ea; sărbătoarea este celebrată şi în prezent, mai ales în judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, în alte zone ale României fiind marcată la alte date

– 1751: S-a născut Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene (autor al „Cronicii Banatului”) (m. 1833) – 275 de ani

– 1839: S-a născut Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883 (m. 1921)

– 1870, 24.II/8.III: S-a născut Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (m. 1941)

– 1884: S-a născut Nicolae Gh. Lupu, medic internist şi anatomopatolog (contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc) şi om politic (lider al Partidului Ţărănesc-Democrat între anii 1946 şi 1948); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966)

– 1888: S-a născut compozitorul Victor Gheorghiu; a scris muzică de teatru, muzică simfonică şi vocal-simfonică şi muzică de cameră (m. 1951)

– 1895: S-a născut Vasile Al-George, poet, publicist şi traducător (mai ales din literatura maghiară) (m. 1960)

– 1908: S-a născut Harry Brauner, etnomuzicolog, folclorist, compozitor şi profesor (m. 1988)

– 1912: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Norbert Petri (m. 1978)

– 1926: S-a născut Ovidiu Cotruş, eseist şi critic literar (m. 1977) – 100 de ani

– 1929: S-a născut actriţa de teatru şi film Marga Barbu (m. 2009)

– 1932: S-a născut Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (m. 2008)

– 1937: S-a născut Maya Simionescu, biolog și profesoară; alături de soţul său, medicul Nicolae Simionescu (1926-1995), a pus bazele biologiei celulare, ca specialitate, în România; de asemenea, şi-a legat numele de înfiinţarea şi organizarea, la Bucureşti, a Institutului de Biologie şi Patologie Celulară; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1998-2008), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Biologice a Academiei Române

– 1938: S-a născut filosoful și profesorul Alexandru Surdu; a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan; a elaborat peste 250 de lucrări, studii şi articole în domeniul logicii şi istoriei logicii; a întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja; director (din 1997) al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1938, vicepreşedinte al acestui for (2014-2018) (m. 2020)

– 1939: S-a născut Richard Waldemar Oschanitzky, compozitor, aranjor, dirijor, orchestrator și pianist de origine germană; a fost printre primii muzicieni de jazz din România; considerat unul dintre cei mai valoroși compozitori români de muzică de film; fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky, fratele dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky (m. 1979)

– 1939: A murit Elena Alexandrina Bednarik, pictoriţă, decoratoare şi profesoară (n. 1883)

– 1940: S-a născut (la Răduleni, azi în R. Moldova) Virgil Bulat, poet, eseist şi traducător; deţinut politic între anii 1956 şi 1964 pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” (m. 2010)

– 1943: S-a născut Horia Bădescu, poet, prozator, eseist şi traducător; director al Studioului Teritorial de Radio din Cluj (1990-1994)

– 1949: S-a născut Ştefan Damian, poet, prozator, eseist, profesor universitar, editor şi traducător

– 1949: S-a născut Luminiţa Constantinescu, critic muzical şi realizator de emisiuni de televiziune şi radio, în special a celor dedicate operei; redactor la Radiodifuziunea Română (1972 – 1979), redactor, realizator (1979 –1990), redactor şef adjunct şi producător (1990 – 1999) la Televiziunea Română; a organizat concerte cu public, a realizat filme artistice tv., cicluri radiofonice („Biografii muzicale”, „Zig-Zag muzical”, „Al treilea gong”, „Seară de operă”, „Amfiteatrul artei lirice”, „Vernisaje lirice”), cicluri de emisiuni tv. („Vă place opera?”, „Quo vadis opera?”, „Opera – încotro şi cum?”), portrete tv.; a identificat tinere voci de operă, pe care le-a lansat şi le-a promovat (m. 2021)

– 1968: S-a născut sculptorul Marius Bacriu, fost președinte al Filialei Lugoj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1968: A murit Al.[exandru] Duiliu Zamfirescu; prozator şi traducător (traduceri din Jorge Amado şi Francisco Javira); după anul 1919, bogată carieră diplomatică; fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (n. 1892, la Roma)

– 1974: S-a născut Mircea Badea, realizator de emisiuni tv. şi radiofonice

– 1997: A murit violonistul Ion Voicu; solist al formaţiilor Radio (1940-1948), apoi al Filarmonicii „George Enescu”, al cărei director a fost în perioada 1972-1982 (n. 1923)

– 2014: A murit baritonul Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale (n. 1927)

– 2014: A murit fostul hocheist Vasile Huţanu, maestru emerit al sportului, component al echipelor Dinamo şi Steaua; a fost multiplu campion al României  la hochei pe gheaţă, participant la Olimpiada de Iarnă de la Innsbruck (Austria), în 1976, cea mai bună clasare a echipei de hochei – locul 7 (n. 1954)

– 2020: A murit pictorul Grigorian Rusu; stabilit la New York, din 1998 (n. 1952)

– 2021: A murit Sorin Comoroşan, biochimist, fizician, profesor, eseist și prozator; de formaţie interdisciplinară, cu preocupări în mai multe domenii: chimie, fizică, matematică, filosofia ştiinţei, biologie moleculară (structura şi funcţia acizilor nucleici extraşi din ţesuturi maligne), biologie teoretică (reprezentarea sistemelor biologice prin formule matematice pentru a le studia structura şi funcţia); preocupat de studierea fenomenului de interacţiune între lumină şi diverse structuri chimice, a descoperit efectul antioxidant al radiaţiilor fotonilor verzi; membru fondator al Societăţii Internaţionale de Biologie Cuantică (Florida, SUA) şi al celei de Matematică Biologică (San Francisco, SUA); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a unui text de susținere a inițiativei „Made in Europe” (Legea Acceleratorului Industrial)

– Bruxelles: Reuniunea Consiliul UE pentru Afaceri Generale

-Bruxelles: Comisia pentru Comerț a Parlamentului European vorbește despre implementarea acordului comercial UE/SUA

– Washington, DC: Președintele SUA, Donald Trump, va susține discursul său despre Starea Uniunii în fața unei sesiuni comune a Congresului, exact la patru ani de la începerea războiului dintre Rusia și Ucraina

-Berlin: Deschiderea unei expoziții despre dronele ucigașe rusești la Muzeul Ucrainean din Berlin

-Geneva: Reuniunea Organismului de Soluționare a Litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului

– Ucraina: Manifestări de marcare a 4 ani de la invazia Rusiei în Ucraina

– Panama: Vizita ministrului israelian de externe Gideon Saar (24 – 25 feb.)

– Paris: Al doilea summit al Asociației Internaționale pentru IA Sigură și Etică (IASEAI) (24 – 26 feb.)

– New York: Reuniunea Adunării Generale a ONU privind Ucraina

– Atena: Publicarea cifrelor preliminare privind turismul pentru 2025

– New York: Walmart – Rezultate din trimestrul IV

– Milano: Săptămâna Modei pentru Femei de la Milano (24 feb. – 2 mar.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Estoniei; aniversarea proclamării independenţei – 1918

– 1304: S-a născut Ibn Battuta (Abu Abdullah Muhammad Ibn Battuta), explorator arab; peregrinările sale s-au întins pe mii de kilometri și au durat mai mult de 31 de ani, făcând din el unul dintre cei mai mari călători care au existat vreodată (m. 1368 sau 1369). NOTĂ: Unele surse, printre care şi https://www.princeton.edu/~achaney/tmve/docs/Ibn_Battuta.html, menţionează ca dată a naşterii 25 februarie 1304

– 1463: S-a născut Giovanni Pico della Mirandola, filosof şi învăţat umanist italian din perioada Renaşterii (m. 1494)

– 1597: S-a născut scriitorul francez Vincent Voiture (m. 1648)

– 1619: S-a născut Charles Le Brun, pictor şi decorator francez; reprezentant al clasicismului; a realizat decoraţii interioare la palatele Versailles, Fontainebleau şi Luvru; unul dintre întemeietorii Academiei de Pictură şi Sculptură (1648) (m. 1690)

– 1663: S-a născut inventatorul englez Thomas Newcomen; a construit, în 1705, pe baza lucrărilor lui Denis Papin şi Thomas Savery, una dintre primele maşini cu aburi cu piston, perfecţionată de James Watt în 1769 (m. 1729). NOTĂ: Unele surse dau naşterea/botezul la 28.II.1663, iar altele doar botezul la 28.II.1664

– 1684: S-a născut sculptorul ceh Matthias Braun (m. 1738)

– 1704: A murit compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier (n. 1643)

– 1786: S-a născut Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (m. 1859) – 240 de ani

– 1788: S-a născut Johan Christian Dahl, primul pictor norvegian care a ajuns la nivel european în pictura artistică, şi totodată unul dintre întemeietorii stilului tipic norvegian de artă naţional-romantică la începutul secolului al XVIII-lea (m. 1857)

– 1810: A murit Henry Cavendish, fizician şi chimist britanic; a descoperit hidrogenul, în 1766, şi a realizat sinteza apei, în 1784 (n. 1731)

– 1815: A murit inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (n. 1765)

– 1842: S-a născut Arrigo Boito (Enrico Giuseppe Giovanni Boito), compozitor şi poet italian; cunoscut mai ales ca libretist şi compozitor al operei „Mefistofele” (m. 1918)

– 1846: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (m. 1922) – 180 de ani

– 1866, 24.II/8.III: S-a născut fizicianul rus Piotr Nicolaevici Lebedev; cercetări în domeniile opticii, acusticii şi magnetismului (m. 1912) – 160 de ani. NOTĂ: Majoritatea surselor menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 8 martie 1866

– 1885: S-a născut Stanislaw Ignacy Witkiewicz (cunoscut şi sub numele de „Witkacy”) , dramaturg, romancier, eseist şi pictor polonez (m. 1939)

– 1909: S-a născut scriitorul american de origine germană August (William) Derleth (m. 1971)

– 1921: A murit Gustav Killian, medic german ORL-ist care a pus bazele bronhoscopiei (n. 1860) – 105 ani

– 1923: A murit Edward Williams Morley, chimist şi fizician american; este cunoscut în primul rând pentru colaborarea cu Albert Michelson şi, ulterior, cu Dayton Miller în realizarea experienţei Michelson-Morley, experienţă care a infirmat teoria eterului universal şi a condus la elaborarea teoriei relativităţii de Albert Einstein (n. 1838)

– 1927: S-a născut actriţa franceză Emmanuelle Riva (nume real: Paulette Germaine Riva) (m. 2017)

– 1929: A murit André Messager, compozitor şi dirijor francez (n. 1853)

– 1932: S-a născut Michel Legrand, compozitor (muzică de film), aranjor, dirijor, jazzman și pianist francez de origine armeană; a compus muzica pentru peste 200 de filme şi seriale de televiziune (m. 2019)

– 1934: S-a născut soprana, regizoarea și profesoara italiană Renata Scotto (m. 2023)

– 1938: S-a născut Sebastian Brock, teolog, savant şi profesor britanic, unul din cei mai mari cercetători în domeniul limbii siriene din lume

– 1938: S-a născut actorul american James Farentino (m. 2012)

– 1943: S-a născut cântăreţul şi compozitorul cubanez Pablo Milanés; unul dintre reprezentanţii Nueva Trova, un gen muzical bazat pe texte poetice apărute în urma revoluţiei cubaneze din 1959 (m. 2022)

– 1944: S-a născut fizicianul american David J. Wineland, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2012, împreună cu Serge Haroche, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea şi manevrarea sistemelor cuantice individuale”

– 1955: S-a născut Alain Prost, fost pilot francez de Formula 1, cvadruplu campion mondial

– 1955: S-a născut antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (m. 2011)

– 1967: S-a născut (în SUA) Brian P. Schmidt, astrofizician şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fizică în 2011, împreună cu Adam G. Riess şi Saul Perlmutter, pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate

– 1976: S-a născut Yuval Noah Harari, istoric, filosof și profesor universitar israelian, considerat unul dintre cei mai influenți intelectuali activi astăzi; autorul cărților de succes internațional „Sapiens – Scurtă istorie a omenirii” și „Homo Deus – Scurtă istorie a viitorului” – 50 de ani

– 1993: A murit fostul fotbalist englez Bobby Moore; fundaş central, a jucat 544 de meciuri pentru West Ham United între 1958-1974 şi a fost căpitanul Angliei la Cupa Mondială din 1966 (n. 1941)

– 2014: A murit Harold Ramis, actor, regizor şi scriitor american, specializat în comedie (n. 1944)

– 2018: A murit Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (n. 1963)

– 2019: A murit Donald Keene, scriitor, traducător și profesor universitar american; un erudit în domeniul literaturii japoneze, primul străin care a primit cea mai înaltă distincţie culturală din Japonia (n. 1922)

– 2020: A murit Katherine Johnson (născută Coleman), matematiciană afro-americană; între 1958 și 1986, s-a făcut remarcată în cadrul NASA ca un iscusit și remarcabil inginer tehnolog aerospațial, cunoscută ca fiind „computerul uman” de la NASA care a făcut calculele matematice pentru misiunea Apollo 11 și pentru alte misiuni (n. 1918)

– 2021: A murit poetul, traducătorul şi criticul literar elveţian Philippe Jaccottet (n. 1925) – 5 ani

– 2021: A murit actorul britanic Ronald Pickup (n. 1940) – 5 ani

– 2022: A murit Sally Kellerman, actriță, activistă, scriitoare, producătoare și cântăreață americană (n. 1937)

– 2023: A murit Walter Mortimer Mirisch, producător și director american de film; co-fondator al The Mirisch Company (n. 1921)

– 2023: A murit cineastul slovac Juraj Jakubisko, considerat cel mai bun regizor al secolului XX în ţara sa şi supranumit „Fellini din est”; reprezentant al noului val (n. 1938)

– 2024: A murit Brian Stableford, scriitor britanic de romane științifico-fantastice (n. 1948)

– 2025: A murit Roberta (Cleopatra) Flack, cântăreață, pianistă și profesoară americană, recompensată cu mai multe premii Grammy; cunoscută pentru baladele ei emoționante, care îmbină genurile R&B, jazz, folk și pop; baladele „The First Time Ever I Saw Your Face”, „Killing Me Softly With His Song” și altele au ajuns în fruntea clasamentelor muzicale în anii ’70 ai secolului trecut; în peste o jumătate de secol de muzică, s-a impus ca una dintre cele mai speciale stiliste muzicale din arena pop și una dintre cele mai influente cântăreţe din Statele Unite (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 23 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 23 februarie

* Cu 571 de ani în urmă (1455) ieşea de sub tipar prima carte din Europa produsă în masă, „Biblia lui Gutenberg”. Cu toate că acesta a reprezentat un moment marcant în evoluţia tehnologică a lumii, Johann Gutenberg (1400-1468) nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa. Ca o curiozitate, doar 49 de copii din cele aproximativ 180, mai există în prezent răspândite prin biblioteci, colecţiile muzeelor sau în arhivele marilor universităţi ale lumii, unele fiind complete, altele constând doar într-un singur volum, sau chiar câteva pagini

* Se împlinesc 170 de ani (1856) de când, în numele conaţionalilor săi, Nicolae Golescu adresa plenipotenţiarilor Marii Britanii, Franţei şi ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanţia marilor puteri europene

* Cu 157 de ani în urmă (1869), la Miercurea-Sibiului, a avut loc, o conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor transilvăneni, la care s-a creat Partidul Naţional Român din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu (23.II/7.III – 24.II/8.III)

* Acum 133 de ani, la data de 23 februarie 1893, era patentat la Berlin (Germania) un motor cu ardere internă, cu aprindere prin compresie, inventat de inginerul Rudolf Christian Karl Diesel, personalitate deja cunoscută la acea dată în cercurile tehnice europene. Diesel l-a creat prin îmbunătățirea motorului Otto, unul de mari dimensiuni, cu un singur cilindru, în patru timpi, dezvoltat în anii 1870. Rudolph Diesel a ajuns la concluzia că procesul de aprindere electrică din motoare putea fi realizat dacă aerul era încălzit la cel puțin temperatura sa de autoaprindere. Puțin timp după aceea, a fost aprobat patentul său german cu numărul 67.207, intitulat „Arbeitsverfahren und Ausführung für Verbrennungskraftmaschinen“, adică „Metode și tehnici de lucru pentru motoarele cu combustie internă”. De atunci, motorul Diesel, unul cu motorină, a devenit o parte extrem de importantă a vieții de zi cu și a transportului. Primul motor comercial utilizând patentul Diesel a fost instalat de Adolphus Busch în berăria sa din St. Louis, Missouri, SUA. Una dintre cele mai notabile utilizări ale motoarelor Diesel a fost cea de propulsare a submarinelor în Primul Război Mondial. Apoi, în cel de-Al Doilea Război Mondial, au fost folosite pentru aproape tot echipamentul militar, atât de pe mare, cât și de pe pământ. După război, motoarele cu motorină au început să fie întrebuințate pentru utilaje grele de construcții, tractoare, automobile, camioane și autobuze. Totodată, sunt folosite și în prezent pentru vapoare și locomotive, și sunt instalate în locuri precum spitale și aeroporturi pentru generatoare de energie electrică în cazuri extreme, de pene de curent

* În urmă cu 123 de ani (1903) avea loc prima audiţie, la „Ateneul Român”, a 3 lucrări de George Enescu: „Suita I”, „Rapsodia I” şi „Rapsodia a II-a”, sub bagheta compozitorului

* Sunt marcați 110 ani (1916) de când, din iniţiativa profesorului Orest Tafrali, lua fiinţă Muzeul de Antichităţi din Iaşi, iniţial ca „laborator” al Catedrei de Arheologie şi Istorie Veche a Universităţii ieşene. Patrimoniul Muzeului de Antichităţi se află, actualmente, în cadrul Muzeului de Istorie a Moldovei

* Cu 97 de ani în urmă (1929) începea prima ediţie a concursului Miss România. Pe 3 martie 1929, Magda Demetrescu, o orfană în vârstă de 17 ani, câştiga concursul, unul foarte strict de altfel, bazat pe o mulţime de criterii. Participantele trebuia să aibă între 16 şi 25 de ani, să nu fie măritate şi să aibă o moralitate desăvârşită. Concursul era cât se poate de serios, iar participarea era privită drept o datorie patriotică. Şi juriul era unul impresionant, format din ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Al. Tzigara Samurcaş, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, Liviu Rebreanu, sculptorul Karl Storck, directorul Muzeului Kalinderu, Ioan Steriade şi Nicolae Batzaria, ministru şi prozator. Organizată de publicaţia „Realitatea Ilustrată”, competiţia a stârnit interesul a sute de românce, câştigătoarea participând la Miss Univers, în oraşul american Galveston, în iunie 1929, unde s-a clasat pe locul 6

* Acum 27 de ani (1999) se încheia Conferinţa de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Acesta s-a încheiat prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părţi. Belgradul exclude desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu renunţă la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei (6 – 23 feb.)

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Sfintelor Paști. Zi aliturgică. Canonul Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Episcop Mucenic Policarp al Smirnei; Începe Postul Mare. Post și ajun (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Policarp, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Hidrografului Militar”; prin Decizia Ministerială a ministrului de război nr. 126 din 23 februarie 1926 (- 100 de ani), s-a înfiinţat un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie pe lângă Divizia de Mare, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră (în prezent se numește Direcția Hidrografică Maritimă)

– 1858: S-a născut compozitorul, violonistul, dirijorul și profesorul George Fotino (m. 1946)

– 1888: S-a născut Mihail Săulescu, poet simbolist şi dramaturg (m. 1916; a căzut în luptele de lângă Predeal)

– 1892: S-a născut Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator şi traducător (m. 1977)

– 1895: S-a născut Victor Bickerich, organist și profesor de muzică român de origine poloneză (m. 1964)

– 1899: S-a născut medicul Tiberiu Spârchez; cercetări originale în domeniile gastroenterologiei şi al bolilor hepatobiliare; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1901: A murit Ioan S. Neniţescu, poet, dramaturg, monograf, editor și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1869 (n. 1854) – 125 de ani

– 1912: S-a născut baritonul Alexandru Enăceanu (m. 1972)

– 1912: S-a născut Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, scriitor; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 1999)

– 1919: S-a născut Gheorghe Pop de Băseşti, jurist şi om politic, preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918; luptător pentru libertatea şi unitatea naţională a românilor; între 1881-1902 vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania (n. 1835)

– 1923: S-a născut Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (m. 1984)

– 1932: S-a născut Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1936: S-a născut Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător şi muzicolog (m. 2016) – 90 de ani

– 1945: S-a născut dirijorul, compozitorul, muzicologul și profesorul Răsvan Cernat; fost dirijor și director al Operei Naționale București și al Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski din Constanța

– 1947: S-a născut cântăreața de muzică populară Maria Tudor (m. 2018)

– 1962: A murit Silviu Dragomir, istoric (contribuţii la istoria medie şi modernă a românilor) şi om politic (secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1.XII.1918; ministru în mai multe rânduri, între anii 1937 şi 1940); membru titular al Academiei Române din 1928 (n. 1888)

– 1969: A murit (la Londra) Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist (n. 1913)

– 1971: S-a născut Dan Negru, realizator şi prezentator de emisiuni de televiziune – 55 de ani

– 1971: A murit pictorul Mircea Teodorescu; spirit complex, îl interesau în egală măsură celelalte arte, în special muzica, dar şi ştiinţele exacte (n. 1900) – 55 de ani

– 1990: A murit graficianul Florin Pucă (n. 1932)

– 1999: A murit George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (n. 1927)

– 2021: A murit Sergiu Natra (nume la naștere Sergiu Nadler), compozitor de muzică cultă și profesor israelian, originar din România; cunoscut în special pentru compozițiile sale pentru harpă (n. 1924) – 5 ani

– 2022: A murit Ion Adrian Zare, fost fotbalist retras din activitate, care a jucat pe post de fundaș la echipe ca Bihor Oradea, Dinamo București și BFC Siófok (n. 1959)

– 2023: A murit Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (n. 1928)

– 2023: A murit Albin Stănescu, pictor și grafician; prodigioasă activitate în domeniul ilustrației de carte și de revistă, al benzilor desenate, al afișului și al graficii publicitare (n. 1938)

– 2023: A murit Constantin Prut, critic și istoric de artă, profesor universitar; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (n. 1940)

– 2024: A murit Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă de radio, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă; a lucrat la Radio România Internațional vreme de 17 ani, ca șefă a secției de limbă arabă; soția fostului premier Petre Roman (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

→Miniștrii de externe ai statelor membre UE, sub președinția Înaltului Reprezentant Kaja Kallas, se reunesc în clădirea Europa pentru a aborda teme critice de securitate globală:

• Orientul Mijlociu: Analizarea crizei umanitare din Gaza și a tensiunilor din Cisiordania, cu accent pe eforturile diplomatice pentru un armistițiu durabil.
• Ucraina: Evaluarea sprijinului militar și financiar al UE în contextul evoluțiilor recente de pe front și pregătirea noilor pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.
• Cornul Africii: Discuții privind stabilitatea regională și parteneriatele strategice în zonă.

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit al UE

-Paris: Președintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb, va efectua o vizită de lucru la Paris și se va întâlni cu președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee.

-Haga: Noul guvern condus de Rob Jetten depune jurământul

– Port-Louis (Insula Mauritius): Discuții între Statele Unite și Mauritius privind baza militară Diego Garcia (23 – 25 feb.)

-Paris: Decizie în cazul fostului inginer al DGSE, urmărit penal pentru furnizarea de informații către o companie germană

-Paris: Patru bărbați născuți în Moldova, judecați pentru fabricarea de etichete pentru sicrie în legătură cu Ucraina

-Washington (Statele Unite) – ECB: discurs al președintelui, Christine Lagarde, cu ocazia decernării Premiului Paul Volcker

-Londra: Se așteaptă condamnarea directorului AOG Technics, acuzat de furnizarea de piese contrafăcute pentru motoare de avioane

– Kiev, Ucraina: Întâlnire a unor înalți oficiali ucraineni și europeni la Conferința privind justiția

– Haga: Fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, interogat de Curtea Penală Internațională pentru acuzații de crime împotriva umanității

-Hong Kong, China: Curtea de Apel se pronunță asupra apelului democraților din Hong Kong împotriva condamnării lor în temeiul Legii Securității Naționale

– Geneva: A 61-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului (23 feb. – 2 apr.)

• Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, urmează să participe la cea de-a 61-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva și, în special, să susțină un discurs pe 23 februarie, în cadrul segmentului la nivel înalt privind dreptul internațional și democrația în drept internațional. În contextul delicat al prăbușirii sistemului internațional bazat pe norme, el va sublinia importanța multilateralismului în cadrul acestei vizite, care va oferi o oportunitate de a consolida legăturile cu Organizația Națiunilor Unite și organismele internaționale de la Geneva. Pe 24 februarie, el se va deplasa la Lausanne pentru o conferință privind securitatea democratică într-o Europă angajată într-un proces de reînarmare.
• La Geneva, Secretarul General se va întâlni, de asemenea, cu reprezentanți ai statelor în vederea consolidării cooperării în domeniul drepturilor omului și al guvernării democratice. De asemenea, el se va întâlni cu oficiali ai altor organizații internaționale pentru a promova o cooperare și un dialog sporit între Consiliul Europei și instituțiile cu sediul la Geneva.
• Pe 24 februarie, Secretarul General va participa la un eveniment axat pe drepturile sociale și stabilitatea democratică, co-organizat de Consiliul Europei în marja sesiunii, ca o pregătire pentru conferința la nivel înalt privind drepturile sociale, care va avea loc în perioada 18-19 martie la Chișinău (Republica Modova). Discuția se va concentra pe modul în care investițiile în drepturile sociale pot consolida încrederea publică și reziliența democratică, scopul fiind de a traduce angajamentele Summitului Mondial de la Doha pentru Dezvoltare Socială (2025) în acțiuni concrete într-un context european, în special prin intermediul Cartei Sociale Europene.
• În după-amiaza zilei de 24 februarie, dl Berset va fi principalul vorbitor la o conferință de la Lausanne intitulată „Ce securitate democratică într-o Europă care se reînarmează?”, care va fi găzduită de Fundația Jean Monnet pentru Europa și Universitatea din Lausanne.

– Geneva: Conferința pentru Dezarmare organizează dezbaterea anuală la nivel înalt (23 – 27 feb)

– Washington, DC: Forum privind utilizarea forței de către agenții Departamentului de Securitate Internă

– Saint Lucia: Luni, 23 februarie 2026, statul Saint Lucia celebrează Ziua Independenței, marcând 47 de ani de la eliberarea de sub tutela britanică (22 februarie 1979). Tema ediției din acest an este „Păstrarea patrimoniului nostru, modelarea viitorului nostru” (Preserving Our Heritage, Shaping Our Future).

→Evenimente principale în Saint Lucia (23 februarie):

• Parada Militară de Independență: Desfășurată dimineața pe terenul de cricket „Daren Sammy”, cu participarea forțelor de poliție și a grupurilor de tineret.
• Raliul Tineretului: Un eveniment central unde elevi din toată insula participă la spectacole culturale și discursuri motivaționale.

– Paris: Audiere cu ușile închise privind cererea lui Nicolas Sarkozy pentru condamnări concomitente

– Los Angeles: Nick Reiner va fi pus oficial sub acuzare pentru uciderea mamei și a tatălui său, cineastul Rob Reiner

– Roma: Enel – prezentarea planului strategic

– Brest, Franța: Procesul comandantului chinez al petrolierului rusesc Ghost Fleet, interceptat în largul coastei franceze

– Basel, Elveția: Parada felinarelor, „Morgestraich”, în deschiderea Carnavalului de la Basel. Acesta începe în lunea de după miercurea cenușii, cu Morgestraich, durează exact 72 de ore și se încheie în dimineața zilei de joi, cu Ändstraich (23 – 26 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Filantropiei Corporatiste”, a patra zi de luni a lunii februarie, este o zi internațională de advocacy menită să conștientizeze și să inspire companiile din întreaga lume și comunitatea să se implice în filantropie. NOTĂ: La 5 septembrie este „Ziua internaţională a carităţii”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 67/105 din 2012, la iniţiativa Ungariei. Ziua de 5 septembrie a fost aleasă pentru a aduce un omagiu Maicii Tereza de Calcutta (trecută la cele veşnice la 5 septembrie 1997, canonizată la 4 septembrie 2016), care şi-a dedicat întreaga viaţă celor nevoiaşi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 1979, „pentru activitatea întreprinsă în lupta pentru a depăşi starea de sărăcie şi suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii”

– Ziua naţională a Japoniei. Ziua de naștere a împăratului Naruhito (1960)

– Ziua naţională a Republicii Cooperatiste Guyana; aniversarea proclamării republicii/1970

– Ziua naţională a Sultanatului Brunei; proclamarea oficială a independenţei/1984

– În Rusia se marchează, la această dată, „Ziua bărbaţilor” (denumită astfel, din anul 1992), care readuce în actualitate fosta sărbătoare militară sovietică „Ziua apărătorilor patriei”, fostă „Zi a armatei şi flotei maritime militare sovietice” (la 23.II.1918 a luat fiinţă Armata Roşie)

– 1685: S-a născut compozitorul german Georg Friedrich Händel; alături de contemporanul său, Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi în muzică ai stilului baroc din perioada târzie (m. 1759)

– 1792: A murit Sir Joshua Reynolds, pictor englez; fondator (1768) al Academiei Regale de Artă (n. 1723)

– 1821: A murit poetul englez John Keats; unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley (n. 1795) – 205 ani

– 1840: S-a născut economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (m. 1921)

– 1855: A murit Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (n. 1777)

– 1884: S-a născut Casimir Funk, chimist american de origine poloneză; în 1912 a identificat vitamina B1, pe care a denumit-o „amina vieţii” („vitamina”, de unde şi denumirea dată de atunci acestor substanţe organice indispensabile proceselor vitale) (m. 1967)

– 1889: S-a născut regizorul american Victor Fleming; este cunoscut mal ales pentru regizarea filmelor „Vrăjitorul din Oz” și „Pe aripile vântului”, pentru ambele câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (m. 1949)

– 1897: A murit Woldemar Bargiel, compozitor german (n. 1828)

– 1917: A murit matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1842)

– 1924: S-a născut scriitorul şi regizorul francez de film Claude Sautet (m. 2000)

– 1927: S-a născut soprana franceză Régine Crespin (m. 2007)

– 1928: S-a născut actorul britanic Bernard Kay, una dintre figurile importante ale cinematografiei anilor ’60-’70 (m. 2014)

– 1929: S-a născut Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic şi istoric de cinema maghiar (m. 1992)

– 1929: S-a născut Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii Alexei al II-lea (m. 2008)

– 1931: A murit Nellie Melba (Helen Mitchell), soprană australiană de origine scoţiană (n. 1861) – 95 de ani

– 1934: A murit Sir Edward Elgar, compozitor şi dirijor englez (n. 1857)

– 1936: S-a născut actorul argentinian Federico Luppi (m. 2017) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh, câștigător al unui premiu Oscar (1967) (m. 2020)

– 1938: S-a născut regizorul american Paul Morrissey, care a filmat în anii 1960 şi 1970 cultura underground din New York şi a fost cunoscut pentru colaborarea sa cu artistul Andy Warhol (m. 2024)

– 1940: S-a născut Peter Fonda, actor, scenarist, producător și regizor american de film; devenit celebru cu rolul din filmul „Easy Ride”; fiul actorului legendar Henry Fonda şi fratele actriţei Jane Fonda (m. 2019)

– 1944: S-a născut Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (m. 2009)

– 1944: S-a născut Johnny Winter, cantautor, chitarist şi producător american, o legendă a blues-ului din Texas (m. 2014)

– 1945: A murit Aleksei Nikolaevici Tolstoi, prozator şi dramaturg rus (n. 1882/1883)

– 1950: S-a născut Haralambie Moraru, prozator şi publicist din Rep. Moldova (m. 2016)

– 1955: A murit Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez (n. 1868)

– 1960: S-a născut prinţul moştenitor al Japoniei, Naruhito, cel mai mare fiu al „împăratului emerit” Akihito; la 30 aprilie 2019, împăratul Akihito a renunţat la funcţiile sale, aceasta fiind prima abdicare imperială, în Japonia, după mai bine de 200 de ani; a doua zi după abdicare, la 1 mai 2019, Naruhito, actual prinţ moştenitor, a preluat toate atribuţiile tatălui său

– 1965: A murit Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (n. 1890)

– 1966: S-a născut Didier Queloz, astronom și profesor elvețian; Premiul Nobel pentru fizică în 2019, împreună cu fizicianul și cosmologul american James Peebles și cu astrofizicianul elvețian Michel Mayor, „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” (prin descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui) – 60 de ani

– 2000: A murit Ofra Haza, cântăreaţă de muzică pop şi actriţă israeliană (n. 1957)

– 2002: A murit inginerul american Gordon Matthews; a inventat voice-mail-ul (n. 1936)

– 2019: A murit Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1929)

– 2020: A murit jurnalistul francez Herve Bourges, personalitate marcantă a audiovizualului francez (director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI, director al Consiliului Superior al Audiovizualului din 1995 până în 2001); apărător fervent al francofoniei și militant anti-colonialist (n. 1933)

– 2021: A murit Vojislav „Vojkan” Borisavljević, compozitor și dirijor sârb (n. 1947) – 5 ani

– 2024: A murit Irene Camber, scrimeră italiană, specializată la floretă; campioană olimpică (1952), campioană mondială (1953, 1957 cu echipa) (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 22 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 22 februarie

* Acum 757 de ani (1269) apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Deva. Cetatea a fost consemnată documentar în două acte de cancelarie din același an, 1269. Primul se referă la banul Mikud, care a primit din partea regelui Ștefan al V-lea al Ungariei o moșie în comitatul Dăbâca pentru serviciile aduse coroanei în luptele împotriva cumanilor sub castro Deva vocato. Al doilea document se referă la comitele Chyl din Câlnic, căruia regele i-a făcut „danii” pentru faptul că a luptat alături de el sub cetatea Devei și a Codlei. La sfârșitul secolului al XIII-lea, cetatea a devenit reşedinţă voievodală. Cetatea, care servea ca fortăreaţă militară, a fost transformată de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar (1453) şi întărită succesiv între secolele XVI-XVIII, ajungând printre cele mai puternice din Transilvania

* Cu 126 de ani în urmă (1900) avea loc prima audiţie, la Paris, a „Sonatei a II-a pentru pian şi vioară”, de George Enescu

* În urmă cu 121 de ani (1905) era constituit, la Bucureşti, primul sindicat muncitoresc din România, Sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I. C. Frimu şi Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 şi 20 martie de înfiinţarea Sindicatului strungarilor şi, respectiv, al lucrătorilor din fabricile de încălţăminte (22.II/7.III)

* Cu 34 de ani în urmă (1992) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Centrului Euro-Atlantic, în prezenţa secretarului general al Organizaţiei Nord-Atlantice, Manfred Wörner (n. 1934 – m. 1994). Centrul a fost înfiinţat în septembrie 1991 pe baza Hotărârii de Guvern nr. 555. La 31 mai 2021, a avut loc ceremonia de inaugurare a sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, care a inaugurat sediul Centrului, în prezența prim-ministrului României, Florin Cîțu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a vicepreședintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și prognoză, comisarul Maroš Šefčovič. Centrul are sediul în București, la adresa Bd. Vasile Lascăr, nr. 52

* În urmă cu 33 de ani (1993) Consiliul de Securitate al ONU adopta, în unanimitate, Rezoluţia 808 privind constituirea unui tribunal internaţional pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie, comise începând din anul 1991. Acest Tribunal Penal Internaţional a fost instalat la Haga/Țările de Jos, la 17.XI.1993

* Cu 29 de ani în urmă (1997) Mihai Leu câştiga primul titlul de campion mondial la box profesionist din România, cucerind centura mondială versiunea WBO la categoria semimijlocie, după ce l-a învins, în 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul pe 20 septembrie 1997, în fața irlandezului Michael Carruth, dar a fost nevoit să se retragă neînfrânt din lumea boxului (28 de meciuri, 28 de victorii la profesioniști), din cauza unei accidentări la braț. A intrat în lumea raliului, devenind campion național în anul 2003

* Într-o zi de 22 februarie, tot acum 29 de ani, la Roslin, în Scoția, oamenii de știință anunțau că au reușit să cloneze un mamifer, o oaie pe care au botezat-o Dolly. Cea mai faimoasă oaie din lume, Dolly, născută, de fapt, cu câteva luni în urmă, pe 5 iulie 1996, a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer dintr-o celulă somatică adultă, prin procedeul de transfer nuclear. Clonarea a fost realizată de Ian Wilmut, Keith Campbell și colegii lor de la Institutul Roslin, în apropiere de Edinburgh, Scoția, după o serie de 276 de încercări nereușite. Numită mai întâi cu codul „6LL3”, prima oaie clonată a fost botezată apoi cu prenumele cântăreței și actriței Dolly Parton, la sugestia crescătorilor de ovine care au sprijinit acest proiect. Această realizare a fost capitală pentru evoluția acestor experimente, pentru că nu s-au mai folosit nuclee de embrioni, ci celule de la un organism adult. După nașterea lui Dolly, cercetarea în domeniul clonării a evoluat mult. În 1998, s-a anunțat nașterea a două vaci și obținerea a 20 de pui de șoareci. Dolly a trăit până la vârstă de șase ani, până la 14 februarie 2003, când a fost eutanasiată pentru că suferea de artrită și de cancer pulmonary. Dolly a fost împăiată și este în prezent expusă la Muzeul Regal Edinburgh

* Se marchează 15 ani (2011) de la puternicul cutremur produs în Noua Zeelandă, în apropiere de Christchurch. Seismul a avut o magnitudine de 6,3 grade pe scara Richter și s-a soldat cu numeroși morți și răniți, dar și cu importante pagube materiale

* Cu 12 ani în urmă (2014), în Ucraina, a avut loc răsturnarea regimului prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, acesta părăsind Ucraina şi refugiindu-se în Rusia. Schimbarea de regim, care s-a produs după aproape trei luni de manifestaţii antiguvernamentale, soldate cu aproape 100 de morţi şi peste 1.000 de răniţi, a avut loc ca urmare a deciziei guvernului din noiembrie 2013 de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere la UE, ceea ce a declanşat ample proteste în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev

* Cu 9 ani în urmă (2017) Parlamentul României a devenit membru cu drepturi depline al Adunării Parlamentare a Mediteranei (APM), la cea de a 11-a sesiune plenară a APM, care s-a desfăşurat în perioada 22 – 24 februarie 2017, la Porto/Portugalia. Legislativul român participă ca membru asociat la această organizație din anul 2008

Aniversări – Comemorări

– Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Catedra Sf. Ap. Petru (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1712: S-a născut Bod Péter, cărturar umanist secui, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (m. 1769)

– 1814: S-a născut poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu; a impus în literatura română, ca specii literare, satira („Satira. Duhului meu”), fabula („Boul şi viţelul”) şi epistola („Epistolă către Voltaire”) (m. 1885). NOTA 1: Criticul literar George Călinescu menţionează ca dată a naşterii 22.II.1810. NOTA 2: Site-ul http://biblior.net/istoria-literaturii-romane/b-1835-1845.html?page=3, menţionează ca an al naşterii 1812

– 1881: S-a născut Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetări privind relaţiile culturale româno-engleze (m. 1944) – 145 de ani

– 1898: S-a născut Ion Vicol, dirijor şi pedagog (m. 1996)

– 1901: S-a născut Iustinian Marina (prenumele la botez: Ioan), al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (m. 1977) – 125 de ani

– 1902: S-a născut chimistul Constantin M. Macarovici; lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1984)

– 1903: S-a născut Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet, umorist şi publicist (m. 1970)

– 1904: S-a născut Nagy István, prozator şi dramaturg de naţionalitate maghiară; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977)

– 1910: S-a născut actorul român de etnie maghiară Győrgyi Kovacs (m. 1977)

– 1915: S-a născut Eugen Popescu, economist, scriitor, memorialist şi publicist; stabilit în SUA din anul 1979, a înfiinţat, la San Diego (California), Institutul Român de Cercetări Istorice (m. 1998)

– 1923: S-a născut actorul Zephi Alşec, unul dintre fondatorii Teatrului Municipal din Ploieşti (m. 1992)

– 1926: S-a născut Gheorghe Adoc, pictor, grafician, gravor, ilustrator de carte şi sculptor; una dintre cele mai importante creații ale sale este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980 – 100 de ani

– 1927: S-a născut Alexandru Viorel Vrânceanu, agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2014). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 27.II.1927

– 1927: S-a născut fostul înalt demnitar din perioada comunistă, Emil Bobu; în timpul regimului Ceauşescu a fost, printre altele, ministru de interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi membru în Comitetul Politic Executiv al PCR; după evenimentele din 1989 a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru complicitate la genocid, în aprilie 1990, încadrarea juridică a faptelor fiind schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, Bobu primind o condamnare de 10 ani de închisoare din care a efectuat 7 (m. 2014)

– 1928: S-a născut balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (m. 2002, s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş)

– 1932: S-a născut dirijorul de cor Aurel Grigoraş; a fost dirijor al Corului Radiodifuziunii Române (m. 2000)

– 1933: S-a născut inventatorul, profesorul şi inginerul Virgilius Justin Capră; a realizat peste 130 de invenţii, dintre care 72 sunt prototipuri de automobile cu un consum redus de combustibil, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale. „Rucsacul zburător”, cea mai importantă dintre invenţiile sale, realizat în 1956, a fost brevetat câţiva ani mai târziu, de către americani, fiind folosit de cosmonauţii de la NASA în călătoriile spaţiale; a conceput şi cea mai mică maşină din lume (Soleta), care are un consum redus de benzină (0,5l/100km), motorul rotativ cu jet periferic, cutia neagră care reduce parţial gravitaţia corpurilor, fotoliul zburător, aerodina cu decolare şi aterizare verticală, elicopterul portativ, automobilul electric Oblio, motoreta electrică Oroles, triciclul Troty – soluţia autorului la problemele de trafic urban, precum şi alte vechicule nepoluante (m. 2015)

– 1938: S-a născut Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (m. 2004)

– 1945: S-a născut Cornel Ciupercescu, actor de teatru și film; a jucat pe scenele Teatrului Municipal din Ploiești (1971-1990) și a Teatrului Evreiesc de Stat din București (din 1990) (m. 2022)

– 1952: S-a născut Voicu Popescu, muzician, artist liric, dirijor și regizor muzical; dirijorul Corului de copii al Radiodifuziunii Române (din 2004); fost dirijor al Corului Naţional de Cameră „Madrigal” (2011-2014); fondatorul Grupului Coral SOUND al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti și al Fundaţiei Culturale Sound; de numele lui se leagă existenţa unor proiecte anuale menite să contribuie la educarea copiilor și tinerilor prin arta cântului: Simpozionul Național de Muzică Corală de la Sinaia, Festivalul Corurilor de Copii și Tineret de la Bușteni, Master Class de dirijat coral la Sinaia și București, editarea de partituri ale compozitorilor români contemporani, sau editarea Jurnalului coral „a capella”

– 1961: S-a născut violonista de talie internațională Cristina Anghelescu; din anul 1990, solistă a Orchestrei Naţionale a Radiodifuziunii Române – 65 de ani

– 1969: A murit Nicolae Daşcovici, jurist (specialist în drept internaţional public), istoric şi publicist; în 1930 a reprezentat România la Conferinţa pentru codificarea dreptului internaţional de la Haga şi la Conferinţa pentru unificarea dreptului fluvial de la Geneva; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1888)

– 1973: A murit profesorul de teologie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă românească; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (n. 1885)

– 1977: A murit Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (n. 1909)

– 1991: A murit Alexandru Raicu, poet, prozator, traducător şi jurnalist (n. 1914) – 35 de ani

– 1994: A murit arhitectul Ştefan Balş-Lupu; la comanda Patriarhiei Române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 2001: A murit medicul neurolog și profesorul Vlad Voiculescu, personalitate de marcă a ştiinţelor medicale româneşti; director al Institutului de Neurologie al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1913) – 25 de ani

– 2002: A murit (la New York) Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (n. 1922)

– 2011: A murit părintele protosinghel Petroniu Tănase, mare duhovnic ortodox din secolul XX și stareț al Schitul Prodromu de la Muntele Athos (1984-2011); a fost un mare iubitor și împlinitor al ordinii, tăcerii și smereniei; a fost membru al mişcării „Rugul Aprins” (n. 1914) – 15 ani. NOTĂ: La 27 aprilie 2023 a avut loc deshumarea osemintelor Cuviosului. Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a anunțat, la 31 august 2025, canonizarea Cuviosului Petroniu Tănase de la Schitul Prodromu, nevoitor român din Sfântul Munte Athos, cu zi de pomenire la 24 februarie

– 2011: A murit eseistul, prozatorul, ziaristul şi editorul Ion Hobana (pseudonimul lui Aurelian Manta Roşie); după mai multe cărţi pentru copii, publică povestiri şi exegeză SF, exegeză ufologică, numeroase antologii comentate de science fiction românesc şi străin (n. 1931) – 15 ani

– 2015: A murit (s-a sinucis) tenorul Octavian Dumitru, solist al Operei Naţionale Iaşi (n. 1981)

– 2018: A murit, la Londra, arhitectul Șerban Cantacuzino; fondator și președinte al Fundaţiei ”Pro Patrimonio”, dedicată salvării, conservării și restaurării moștenirii arhitecturale și culturale; fiul arhitectului George Matei Cantacuzino; a fost ales membru al Institutului Regal al Arhitecților Britanici și a fost secretarul Comisiei Regale de Arte Frumoase mai bine de un deceniu (n. 1928)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul şi juristul Vasile Gaftone (n. 1936)

– 2023: A murit muzicologul şi promotorul de jazz Alexandru Şipa; absolvent al Academiei Naţionale de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, Alexandru Şipa a fost organizator al festivalului de la jazz de la Braşov, în perioada 1978-1995; în anii ’90 a organizat şi festivalurile de la Bucureşti şi Costineşti; de asemenea, la acea vreme era redactor la Televiziunea Română, iar între 2002 şi 2005 a lucrat ca manager al Big Band-ului Radio (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

-Seoul: Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva vizitează Coreea de Sud pentru a participa la un summit cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung (22 – 24 feb.)

– Laos: Alegeri legislative

– Londra: Ceremonia de decernare a Premiilor BAFTA va avea loc la Royal Festival Hall din Londra, cu Alan Cumming în rolul de gazdă, pentru prima dată

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cercetaşilor”, marcată, anual, în peste 170 de ţări de pe toate continentele, la data naşterii (22 februarie 1857) a ofiţerului britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării de cercetaşi; în dimineaţa zilei de 1.VIII.1907, pe insula Brownsea din sudul Angliei, lordul Baden-Powell a suflat din corn pentru a da deşteptarea membrilor primei tabere de cercetaşi (compusă din aproximativ 20 de tineri)

– „Ziua Mondială a Gândirii” (#WorldThinkingDay) este sărbătorită în fiecare an de către cercetaşe şi fete ghid din întreaga lume, care se gândesc una la alta, sărbătoresc și mulțumesc pentru că fac parte din mișcarea globală. Prima „Zi mondială a gândirii” a fost decisă în 1926 (- 100 de ani), cu ocazia celei de-a patra Conferinţe Internaţionale a Fetelor Ghide şi Fetelor Cercetaşe, care a fost organizată în SUA, unde delegaţii au hotărât că o zi ar trebui să fie rezervată pentru ca fetele ghizi şi cercetaşe să se gândească la „surorile” lor cercetaşe din întreaga lume. Data a fost aleasă în onoarea zilei de naştere atât a Lordului Baden-Powell (22.II.1857- 8.I.1941), fost general britanic, fondator al Mişcării Cercetaşilor, cât şi a soţiei lui, Olave Baden-Powell (22.II.1889- 25.VI.1977), cofondatoare a mişcării. Tema de anul acesta este „Prietenia noastră”

– „Ziua Europeană dedicată Victimelor Criminalităţii” (European Day for Victims of Crime) – Noile norme privind drepturile minime ale victimelor în cadrul Uniunii Europene (Directiva 2012/29/UE) au fost adoptate la 25 octombrie 2012; directiva garantează drepturi minime pentru victime oriunde s-ar afla în UE, inclusiv un nivel adecvat de asistenţă, de informare şi de protecţie

– Ziua națională a statului Santa Lucia; Ziua Independenței față de Marea Britanie – 1979

– 1512: A murit navigatorul florentin Amerigo Vespucci, care a luat parte la câteva călătorii în Lumea Nouă (1497-1507); după numele său, la sugestia geografului german M. Waldseemuler, au fost denumite noile teritorii descoperite, care formează America de azi (n. 1454)

– 1636: A murit Santorio Santorio (numit şi Santorio Santorii sau Sanctorius din Padova) medic italian, celebru datorită faptului că a realizat primele studii în domeniul metabolismului (n. 1561) – 390 de ani

– 1674: A murit Jean Chapelain, critic literar şi scriitor francez, unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului (n. 1595)

– 1732: S-a născut George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (m. 1799)

– 1788: S-a născut filosoful german Arthur Schopenhauer, iniţiatorul „voluntarismului” modern; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul „Junimii”, influenţând literatura şi filosofia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1860)

– 1797: A murit Baronul de Münchhausen (Karl Friedrich Hieronymus von Münchhausen), poet liric german, autor al unor poveşti cunoscute sub numele de „Aventurile Baronului Munchhausen” (n. 1720)

– 1817: S-a născut Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (m. 1890)

– 1819: S-a născut James Russel Lowell, poet, eseist, critic literar, editor şi diplomat american (m. 1891)

– 1824: S-a născut astronomul francez Pierre Janssen (Pierre Jules César Janssen) (m. 1907)

– 1849: S-a născut matematicianul rus Nikolai Yakovlevici Sonin (m. 1915)

– 1857: S-a născut fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (m. 1894)

– 1864: S-a născut Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (m. 1910)

– 1875: A murit pictorul francez Jean-Baptiste Camille Corot (n. 1796)

– 1886: S-a născut scriitorul german Hugo Ball, unul dintre fondatorii curentului dadaist din Zürich, reprezentat de Cabaretul Voltaire (m. 1927, în Elveţia) – 140 de ani

– 1890: A murit pictorul danez Carl Heinrich Bloch (n. 1834)

– 1900: S-a născut regizorul spaniol de film Luis Buñuel, considerat de mulţi exegeţi „un Goya al celei de-a şaptea arte” (m. 1983)

– 1903: A murit compozitorul austriac Hugo Wolf (n. 1860)

– 1905: S-a născut Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (m. 1980)

– 1908: S-a născut Sir John Mills, actor britanic de film (m. 2005)

– 1914: S-a născut pictorul german Karl Otto Götz (m. 2017)

– 1928: S-a născut Sir Bruce Forsyth, prezentator tv., actor, comediant, cântăreț, dansator și scenarist britanic; considerat o adevărată legendă a televiziunii britanice; după o prezență de 75 de ani pe micile ecrane britanice, a primit, în 2012, din partea reprezentanților Guinness World Records titlul de „prezentatorul de sex masculin cu cea mai îndelungată carieră în televiziune” (m. 2017)

– 1921: S-a născut actriţa italiană de film Giulietta (Giulia Anna) Masina; soţia regizorului de film Federico Fellini (m. 1994) – 105 ani

– 1925: S-a născut Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (m. 2000)

– 1926: S-a născut Miguel León-Portilla, antropolog, istoric, filolog, filosof și profesor mexican; una dintre cele mai renumite autorități din mediul academic mexican din domeniul culturii și literaturii aztece din epocile precolumbiene și coloniale (m. 2019) – 100 de ani

– 1938: S-a născut Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (m. 1998)

– 1938: S-a născut actriţa germană Karin Dor (m. 2017)

– 1942, 22/23: A murit Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist şi biograf austriac (n. 1881)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (m. 2017)

– 1948: S-a născut cântăreaţă franceză de origine portugheză Linda de Suza (nume real Teolinda Joaquinna de Sousa Lança) (m. 2022)

– 1949: S-a născut Andreas Nikolaus „Niki” Lauda, om de afaceri austriac şi fost pilot de Formula 1, campion mondial în anii 1975, 1977 şi 1984; a fondat compania aeriană „Lauda Air” (m. 2019)

– 1950: S-a născut Miou-Miou (numele real: Sylvette Herry), actriţă franceză de film și teatru

– 1959: S-a născut actorul american de film Kyle MacLachlan

– 1962: S-a născut Steve Irwin (supranumit şi „The Crocodile Hunter” – Vânătorul de crocodili), cunoscut naturalist şi realizator australian de documentare de televiziune, difuzate în special de canalul „Discovery” (m. 2006, în urma unui accident subacvatic)

– 1972: S-a născut tenorul și regizorul mexican de operă Rolando Villazon; stabilit în Franța

– 1975: S-a născut Drew Barrymore, actriţă şi producătoare americană

– 1980: A murit Oskar Kokoschka, pictor, grafician şi scriitor austriac, exponent al expresionismului; a fost cel mai faimos reprezentant al Grupului de Artă „Der Sturm” din Berlin (n. 1886)

– 1983: A murit Sir Adrian Boult, dirijor englez; considerat una dintre cele mai importante figuri ale muzicii clasice din secolul al XX-lea (n. 1889). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 24.II.1983

– 1987: A murit Andy Warhol, artist (unul dintre iniţiatorii, în anii ’60 ai secolului XX, ai mişcării „pop-art”) şi realizator american de filme (unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai cinematografului underground) (n. 1928)

– 2002: A murit Chuck Jones, grafician, creator de desene animate, scenarist, producător şi regizor american; cele mai remarcabile sunt filmele realizate pentru seria Looney Tunes şi Merrie Melodies ale departamentului Warner Bros. Cartoons al studioului omonim (n. 1912)

– 2011: A murit actorul britanic de televiziune Nicholas Courtney (n. 1929, la Cairo) – 15 ani

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul american Billy Strange (n. 1930)

– 2013: A murit dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (n. 1923)

– 2016: A murit cineastul britanic Douglas Slocombe (n. 1913) – 10 ani

– 2016: A murit Sonny James, solist şi compozitor american de country (n. 1928) – 10 ani

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (n. 1926)

– 2017: A murit actorul rus Aleksei Petrenko (n. 1938)

– 2018: A murit actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Nanette Fabray (n. 1920)

– 2018: A murit Richard Edward Taylor, fizician american de origine canadiană; Premiul Nobel pentru fizică în 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Jerome Friedman, pentru cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1929)

– 2021: A murit Lawrence Monsanto Ferlinghetti, important poet, librar şi editor american, reprezentant de marcă al „Beat Generation”, una dintre cele mai inovatoare mişcări literare şi culturale din secolul al XX-lea; fondator al librăriei „City Lights” din San Francisco și al editurii cu același nume (n. 1919) – 5 ani

– 2025: A murit Bill Fay (nume real William Fay), cântăreț și compozitor englez (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 21 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 21 februarie

* Cu 413 ani în urmă (1613) Mihail Romanov, fiul patriarhului Moscovei, a fost ales ţar al Rusiei (1613-1645) şi a întemeiat dinastia Romanov, care a domnit în Rusia până la Revoluţia din februarie 1917, când ultimul ţar, Nicolae (1894-1917), a fost detronat şi executat de bolşevici împreună cu familia (21.II/3.III)

* În urmă cu 178 de ani (1848) apărea „Manifestul Partidului Comunist”, program al mişcării comuniste, elaborat de Karl Marx şi Friedrich Engels, fiind publicat la Londra de un grup de socialiști revoluționari născuți în Germania, cunoscut sub numele de Liga Comuniștilor

* Acum 119 ani (1907) a intrat în vigoare Legea pentru organizarea Marinei comerciale (21.II/6.III)

* Sunt marcați 110 ani (1916) de când, la Verdun, în Franţa, a început cea mai distrugătoare bătălie din timpul Primului Război Mondial, soldată cu aproximativ un milion de victime, care s-a încheiat, în decembrie 1916, prin respingerea definitivă de către armata franceză a atacurilor germane. Deși s-a încheiat, oficial, cu o victorie franceză, Bătălia de la Verdun n-a adus părții învingătoare niciun avantaj strategic important

* Cu 79 de ani în urmă (1947) omul de ştiinţă american, Edwin H. Land (1909 – 1991), și-a prezentat la Optical Society of America, din New York, invenția sa, Polaroid Land Camera, primul aparat de fotografiat la minut

* În urmă cu 78 de ani (1948), în perioada 21 – 23 februarie, Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat şi de constituire a partidului unic (Partidul Muncitoresc Român) desăvârşea evoluţia către instaurarea regimului monopartid, de tip totalitar, în România. Secretar general al CC al PMR a fost ales Gh. Gheorghiu-Dej

* Se împlinesc 65 de ani (1961) de la fondarea Agenţiei de Presă Novosti (APN), agenţia principală de informaţii şi de presă a instituţiilor sovietice. APN a rezultat din transformarea Sovinfoburo (Biroul Sovietic de Informaţii), creat în iunie 1941. Printr-un decret al preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov, din 27.VII.1990, APN a fost transformată în Novosti Information Agency/Agenţia de Informaţii Novosti (IAN). În septembrie 1991, aceasta, împreună cu RIA (Russian Information Agency/Agenţia Rusă de Informaţii) au format RIA Novosti (Russian Information Agency Novosti/ Agenţia Rusă de Informaţii Novosti). La data de 9 decembrie 2013, printr-un decret al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a fost înfiinţată agenţia „Rossia Segodnia” („Rusia astăzi”), prin reorganizarea vechii agenţii RIA Novosti şi a postului de radio „Vocea Rusiei”

* În urmă cu 52 de ani (1974) a fost adoptată o nouă constituţie a Iugoslaviei. Provinciile autonome Kosovo şi Voivodina au primit drepturi republicane. Iosip Broz Tito a fost ales preşedinte al Iugoslaviei pe viaţă. Această prevedere a fost eliminată în 1990, când statele succesoare ale Iugoslaviei şi-au adoptat propriile constituţii: Constituţia Croaţiei, Constituţia Serbiei şi Constituţia Sloveniei

* Cu 29 de ani în urmă (1997) era adoptată Legea nr. 35/1997 privind funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului din România, menită să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor de eventualele abuzuri venite din partea administraţiei publice, promulgată la 17 martie 1997

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta Sfinților Cuvioși (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– 1805: S-a născut Timotei Cipariu, preot greco-catolic, cărturar umanist de talie europeană şi filolog; considerat unul dintre întemeietorii filologiei româneşti; a jucat un rol de prim-plan în Revoluţia de la 1848 din Transilvania; membru fondator al ASTREI (1861); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), vicepreşedinte al acestui for (1867-1872); unul dintre pionierii ziaristicii românești din Transilvania prin periodicele înființate și conduse de el: „Organul luminărei” (1847, devenit, în 1848 „Organul Națiunale”), primul ziar românesc cu litere latine, „Învățătorul poporului” (1848), „Archivu pentru filologie și istorie între 1867 și 1870 și în 1872 – prima revistă românească de filologie (m. 1887)

– 1841: S-a născut Nicolae Quintescu, critic literar, filolog şi traducător; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for (1884-1885; 1909-1912) (m. 1913) – 185 de ani

– 1864: S-a născut Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1915)

– 1865: S-a născut Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (m. 1899)

– 1876: S-a născut Teodor Teodorescu, compozitor de muzică populară şi psaltică, dirijor şi profesor (m. 1920) – 150 de ani

– 1881: S-a născut juristul Anibal Teodorescu; contribuţii în domeniul dreptului administrativ; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1971) – 145 de ani

– 1887: S-a născut poeta simbolistă şi pictoriţa Claudia Millian-Minulescu; merite în promovarea relaţiilor culturale româno-franceze; soţia poetului Ion Minulescu (m. 1961)

– 1904: A murit Sava Henţia, pictor realist, grafician, muralist, ilustrator de carte şi profesor; participant la Războiul de independenţă (1877-1878), a pictat, ca un veritabil corespondent de război, numeroase scene de campanie (n. 1848)

– 1914: S-a născut juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1925: S-a născut Silviu Dumitrescu, fost antrenor al lotului naţional de atletism între 1975 şi 1988 şi al cluburilor ACR Bucureşti (1944-1948) şi Metalul Bucureşti (1949-1994) (m. 2021)

– 1930: A murit Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (n. 1872)

– 1937: S-a născut pictorul Ilie Boca

– 1945: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (m. 2014)

– 1951: S-a născut pictorul naiv Costică Onuţă – 75 de ani

– 1961: S-a născut alpinistul şi geologul Constantin Lăcătuşu, sportiv de performanţă; preşedinte al Clubului Montan Român; este primul român care a atins, la 17.V.1995, vârful Everest (a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”); în 8 ani şi 166 zile a urcat pe cele mai înalte vârfuri ale celor şapte continente; în 2010, timp de o lună, a traversat Groenlanda pe schiuri, 650 km pe gheață, fără drumuri, asistenți sau sprijin din exterior – 65 de ani

– 1969: A murit Vasile Lăzărescu, primul mitropolit al Banatului (1947-1961); mărturisitor în vremuri de prigoană (n. 1894)

– 1991: A murit psihologul Vasile Pavelcu; contribuţii în domenii precum: problema personalităţii şi afectivităţii, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară ş.a.; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1900, la Costuleni/jud. Lăpuşna, azi în R. Moldova) – 35 de ani

– 1995: A murit Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (n. 1959)

– 1999: A murit dirijorul Liviu Cavassi (n. 1921)

– 2006: A murit sportiva Angelica Rozeanu (după căsătorie și Adelstein), considerată una dintre cele mai valoroase jucătoare de tenis de masă din istorie, datorită unor recorduri care greu mai pot fi egalate: a fost de şase ori consecutiv campioană mondială pentru România, între anii 1950 – 1956, iar la ediţia din 1953 a câştigat toate probele din concurs – echipe, simplu, dublu-fete şi dublu-mixt; de asemenea, a fost de 20 de ori campioană naţională a României şi de 3 ori campioană a Israelului; în cei peste 20 de ani de activitate competiţională internaţională (1936-1960) a obţinut 29 de medalii la Campionatele Mondiale (17 de aur, 5 de argint şi 7 de bronz) şi 7 medalii la Campionatele Europene, situându-se pe locul doi în topul celor mai valoroase jucătoare, ea fiind inclusă şi în Guinness Book of Records în 1988; a fost prima sportivă din România care a cucerit un titlu mondial (1950) şi european (1958) (n. 1921) – 20 de ani

– 2011: A murit Constantin Antip general de brigadă, jurnalist și istoric al presei române (n. 1925) – 15 ani

– 2015: A murit istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1927)

– 2016: A murit compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (n. 1927) – 10 ani

– 2017: A murit artistul plastic Nicolae Hilohi (n. 1930)

– 2018: A murit Boris Crăciun, prozator, reporter, dramaturg, editor, autor de literatură şcolară; realizator de emisiuni şi şef de secţie la Radio Iaşi, unde a lucrat timp de trei decenii; a fondat, la 1 ianuarie 1993, Editura „Porţile Orientului” Iași (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Târgul Internațional de Agricultură (21 feb. – 1 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Limbilor Materne”, marcată, sub egida UNESCO, începând din anul 2000, pentru a proteja şi revigora bogata diversitate culturală prin promovarea limbilor străine ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare; la origine a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începând din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de poliţie, deoarece au militat pentru recunoaşterea limbii bengali în Pakistan, care cuprindea pe atunci şi teritoriul de astăzi al statului Bangladesh. NOTĂ: ONU marchează cele 6 limbi oficiale ale sale astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii engleze și Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie

– „Ziua Internațională a Ghidului de Turism” sărbătorită, din 1990, la inițiativa WFTGA (Federația Mondială a Asociațiilor de Ghizi de Turism), cu vizite ghidate gratuite oferite de ghizii autorizați, în mai multe locuri din întreaga lume

– 1677: A murit Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (n. 1632)

– 1791: S-a născut Karl Czerny, compozitor, pedagog şi pianist austriac (m. 1857) – 235 de ani

– 1801: S-a născut John Henry Newman, teolog britanic convertit de la anglicanism la catolicism, cardinal al Bisericii Catolice şi poet; a fost canonizat la 13.X.2019 în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc; este pomenit la 9 octombrie în Biserica Romano Catolică, la 11 august în Biserica Anglicană și la 21 februarie în Biserica Episcopală din Statele Unite (m. 1890) – 225 de ani

– 1836: S-a născut compozitorul francez Léo Delibes (m. 1891) – 190 de ani

– 1844: S-a născut organistul şi compozitorul francez Charles-Marie Widor (m. 1937)

– 1852, 21.II/4.III: A murit prozatorul şi dramaturgul rus Nikolai Vasilievici Gogol (n. 1809)

– 1866: S-a născut medicul şi bacteriologul german August von Wassermann; cercetări în domeniul microbiologiei; cunoscut pentru descoperirea, în 1906, a reacţiei ce-i poartă numele (serodiagnosticul sifilisului) (m. 1925) – 160 de ani

– 1885: S-a născut Sacha Guitry, actor şi regizor de teatru şi de film francez de origine rusă (m. 1957)

– 1893: S-a născut chitaristul spaniol Andrés Segovia (m. 1987)

– 1903: S-a născut scriitorul francez Raymond Queneau; este cunoscut mai ales ca fiind autor al romanului „Zazie dans le métro” şi drept cofondator al Oulipo, un grup de autori care îi include pe Italo Calvino, Georges Perec şi Harry Mathews (m. 1976)

– 1903: S-a născut Anaïs Nin, scriitoare americană de origine franceză (m. 1977)

– 1907: S-a născut Wystan Hugh Auden, poet şi dramaturg englez, considerat printre cei mai importanţi şi influenţi scriitori ai secolului al XX-lea (m. 1973)

– 1912: A murit Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (n. 1840)

– 1921: S-a născut filosoful american John Bordley Rawls, unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei politice ai secolului XX; a contribuit, în anii 1950 şi 1960, la recalibrarea filosofiei morale şi politice anglo-americane privind problemele de fond la nivel individual şi societal (m. 2002) – 105 ani

– 1924: S-a născut Robert Mugabe, fost preşedinte al Republicii Zimbabwe din 1987 până în anul 2017; fost prim-ministru al statului între anii 1980 – 1987 (m. 2019)

– 1926: A murit Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1913 (n. 1853) – 100 de ani

– 1929: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito” (un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare”) (m. 2014)

– 1933: S-a născut cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (m. 2003)

– 1933: S-a născut cineastul american Bob Rafelson, regizorul unor filme precum „Five Easy Pieces” (1970), „The Postman Always Rings Twice” (1981) şi „Mountains of the Moon” (1990), co-creator al grupului pop „The Monkees” şi al serialului TV omonim; considerat unul dintre fondatorii mișcării New Hollywood din anii 1970 (m. 2022)

– 1934: S-a născut actriţa de film americană Eddi Rue McClanahan (una dintre vedetele serialului TV „The Golden Girls”) (m. 2010)

– 1937: S-a născut regele Harald al V-lea al Norvegiei (încoronat la 21.I.1991)

– 1938: A murit astronomul american George Ellery Hale; unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne; a inventat (1891) spectroheliograful şi a construit (1897) primul telescop-turn din lume; a descoperit existenţa câmpului magnetic al Soarelui (1908) şi a emis o teorie cu privire la originea petelor solare (n. 1868)

– 1941: A murit Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în 1923, împreună cu scoţianul John Macleod (n. 1891) – 85 de ani. NOTĂ: De fapt, descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869-19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923

– 1943: S-a născut scriitoarea rusă Ludmila Ulițkaia, una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane

– 1946: S-a născut actorul britanic de teatru şi film Alan Rickman (m. 2016) – 80 de ani

– 1961: S-a născut Abhijit Banerjee, economist și profesor american de origine indiană; Premiul Nobel pentru economie în 2019, împreună cu economiștii Esther Duflo și Michael Kremer, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale” – 65 de ani

– 1965: A murit (asasinat) Malcolm X (născut Malcolm Little), cunoscut și sub numele Hajji Malik El-Shabazz, predicator musulman american de culoare și purtător de cuvânt pentru Nation of Islam; considerat una dintre cele mai mari și mai influente personalități afro-americane din istorie (n. 1925)

– 1972: A murit Georgi Adamovici, poet şi critic literar rus (n. 1892)

– 1984: A murit scriitorul rus Mihail Şolohov; Premiul Nobel pentru literatură în 1965 (n. 1905)

– 2013: A murit Magic Slim (numele real: Morris Holt), chitarist şi cântăreţ american de blues (n. 1937)

– 2013: A murit cineastul rus Aleksei Gherman, considerat de către critici „gurul cinematografului rus (din perioada sovietică), o legendă vie, cel mai important cineast rus după Tarkovski sau chiar mai important decât acesta şi mai interesant” (n. 1938)

– 2015: A murit muzicianul american de jazz Clark Terry, un maestru al trompetei recompensat cu Grammy; unul dintre muzicienii cu cele mai multe discuri înregistrate din istoria muzicii jazz (n. 1920)

– 2015: A murit actorul şi regizorul italian Luca Ronconi, considerat unul din inovatorii teatrului contemporan atât italian cât şi european (n. 1933)

– 2017: A murit economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie în 1972, împreună cu britanicul John Hicks (n. 1921)

– 2017: A murit compozitorul și dirijorul polonez american Stanisław Skrowaczewski (n. 1923)

– 2018: A murit Billy Graham (nume complet: William Franklin Graham Jr.), influent predicator evanghelist american, de orientare neoprotestantă, supranumit „Pastorul Americii”; pionier al „tele-evanghelismului” (n. 1918)

– 2019: A murit regizorul și coregraful american Stanley Donen; a semnat regia unor musicaluri legendare, precum „Singin’in the Rain” (1952), „Seven Brides for Seven Brothers” (1954), „Funny Face” (1957) (n. 1924)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul, instrumentistul și actorul american Peter Tork (nume complet: Peter Halsten Thorkelson); basistul trupei pop americane „The Monkees” din anii ’60 şi ’70 ai secolului trecut (n. 1942)

– 2023: A murit actrița austriacă Nadja Maria Tiller, renumită în anii ʼ50 – ʼ60 ai secolului trecut (n. 1929)

– 2024: A murit actriţa Micheline Presle, personalitate a cinematografiei franceze, care a jucat în peste 150 de filme, inclusiv în câteva producţii realizate la Hollywood (n. 1922)

– 2024: A murit Roger (Charles Louis) Guillemin, neurolog francez; pionier al neuroendocrinologiei, a adus o contribuție decisivă la înțelegerea mecanismelor prin care creierul controlează secrețiile glandei pituitare și ale sistemului endocrin; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 1977, pentru activitatea sa în domeniul cercetării neurohormonilor (n. 1924)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 20 februarie

* Acum 293 de ani (1733), prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc

* Se împlinesc 210 ani (1816) de când, la Roma, avea loc premiera operei „Bărbierul din Sevilla”, de Gioacchino Rossini (pe libretul lui C. Sterbini, după piesa

* În urmă cu 188 de ani (1838) avea loc prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi

* Acum 177 de ani (1849) Franz Joseph I de Habsburg, împăratul Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), promulga o Constituţie (numită „Constituţia din 4 martie”), prin care se recunoştea autonomia limitată a Transilvaniei (20.II/4.III)

* Cu 146 de ani în urmă (1880) au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Franța, la nivel de legație, după recunoașterea de către Franța a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris. La 29 noiembrie 1938, legația României la Paris a fost ridicată la rang de ambasadă

* În urmă cu 146 de ani (1880), după recunoașterea de către Germania a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Germania, prin ridicarea agenţiei diplomatice de la Berlin (înființată în 1872) la rang de legaţie. Legaţia germană din Bucureşti a fost deschisă la 1 martie 1880. Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la rang de ambasadă la 31 ianuarie 1967

* Și tot în urmă cu 146 de ani, la data de 20 februarie 1880, după recunoașterea de către Marea Britanie a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Marea Britanie, la nivel de legaţie. La 15 februarie 1941 ele au fost întrerupte, restabilite apoi la 15 februarie 1946 la nivel de reprezentanţă, ele au fost ridicate la nivel de legaţie la 15 februarie 1947, iar de la 1 decembrie 1963 au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 108 ani în urmă (1918) era semnată la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care au fost aproape identice cu viitorul Tratat. Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit prim-ministru pe 5 martie. „Rezerva regală”, așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul carpatic (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică. Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța. România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său (20.II/5.III)

* Sunt marcați 100 de ani (1926) de când apărea, la Bucureşti, săptămânalul (publicat ulterior o dată pe lună), „Viaţa literară” (până în aprilie 1938, cu întreruperi), avându-l ca director pe George Murnu

* Cu 94 de ani în urmă (1932) apărea (până la 6.I.1934), la Bucureşti, „România literară. Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală”, sub direcţia lui Liviu Rebreanu

* Acum 88 de ani (1938) era decretată o nouă Constituţie (promulgată la 27 februarie în acelaşi an), care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi sfârşitul regimului parlamentar în România. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Prin Înaltul Decret Regal nr. 900 din 20 februarie 1938, publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 42 din 20 februarie 1938, Regele Carol al II-lea decreta noua Constituţie a României, hotărând supunerea ei Naţiunii Române spre „buna ştiinţa şi învoire”

* Tot în urmă cu 88 de ani (1938) avea loc debutul Mariei Tănase (1913 – 1963), la postul Radio Bucureşti, cea care avea să devină simbolul cântecului popular românesc

* Acum 64 de ani (1962) avea loc lansarea, în cadrul programului Mercury–Atlas 6 al NASA, a capsulei cosmice „Friendship VII”, care îl avea la bord pe astronautul John Glenn, primul american care a efectuat un zbor pe orbita Terrei

* Tot 64 de ani sunt marcați de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Regatul Maroc, la nivel de ambasadă. România şi-a deschis ambasada la Rabat la 20 august 1962 şi a numit un ambasador rezident în 1969. Marocul şi-a deschis ambasada la Bucureşti la 30 iunie 1971 şi a numit un ambasador rezident în mai 1973

* Se marchează 35 de ani (1991) de când era inaugurat oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din decembrie 1994, OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). În prezent, sub îndrumarea Secretarului General al OSCE, secretariatul oferă sprijin operațional organizației. Cu sediul la Viena, include și Centrul de Documentare OSCE din Praga

* Sunt marcați 20 de ani (2006) de la inaugurarea, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, a primei staţii românești din Antarctica. Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice. Misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006

* Sunt marcați 15 ani (2011) de când, în mai multe orașe din Maroc, a avut loc „Mișcarea din 20 februarie”, când mii de protestari, preponderent muncitori și studenți, inspirându-se din mișcările similare ale Primăverii Arabe, din Egipt si Tunisia, au protestat, la Rabat, Casablanca, Tanger și Marrakech, pentru a cere o nouă Constituţie, care să limiteze puterea regelui şi dreptate socială. Protestele au continut și în 2012, însă, spre deosebire de Tunisia și Egipt, care au reușit să înlăture regimurile dictatoriale de care erau conduse, în Maroc lucrurile nu au stat la fel, regele Mohammed oferind reforma constituțională care a limitat considerabil puterile sale absolute

* În urmă cu 13 ani (2013) specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat o nouă descoperire făcută de oamenii de ştiinţă implicaţi în misiunea Kepler: cea mai mică planetă observată vreodată. Respectivul corp ceresc orbitează o stea asemănătoare cu Soarele, doar că ceva mai rece şi mai mică. Planeta se află în constelaţia Lyra, la aproximativ 210 ani lumină de Pământ şi se află în vecinătatea a alte două planete. Numită Kepler-37b, planeta a fost descoperită în sistemul Kepler-37 şi este puţin mai mare decât Luna, măsurând o treime din dimensiunile Terrei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Dezrobirii Romilor”; stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România. La 20 februarie 1856 (- 170 de ani) a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România; la acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început în anul 1837 de Mihail Kogălniceanu. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” iar pe 16 iunie „Ziua limbii romani” instituită, în 2019, pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice

– 1882: A murit „Moş” Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857); exponent al ţărănimii în lupta pentru Unirea Principatelor (n. 1806)

– 1901: S-a născut Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (m. 1961, în închisoarea de la Dej) – 125 de ani

– 1911: A murit Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1836) – 115 ani

– 1923: S-a născut Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (m. 2016)

– 1924: S-a născut Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1993)

– 1924: S-a născut Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (m. 1994)

– 1927: S-a născut Mircea (Augustin) Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2018)

– 1927: A murit Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; proprietar şi director al ziarului „Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director-fondator al ziarelor „Dimineaţa” (1904-1916; 1919-1920) şi „Lupta” (1921-1927); împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891); a participat la organizarea mişcării socialiste româneşti, pe care a reprezentat-o la două congrese ale Internaţionalei a II-a (Bruxelles, 1891; Zűrich, 1893) (n. 1861/1862)

– 1928: S-a născut Emilian Popescu, teolog și istoric; cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978), profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (de la 1 februarie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)

– 1929: S-a născut Leonida Gherasim, medic, specialist în cardiologie și profesor; contribuții esențiale în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive, terapia modernă a bolilor cardiovasculare și în dezvoltarea învăţământului medical superior; a fost director al Clinicii de Medicină Internă cu profil de Cardiologie de la Spitalul Municipal din Bucureşti, în prezent Spitalul Universitar de Urgenţă; membru de onoare al Academiei Române din 2001

– 1930: S-a născut filosoful şi profesorul Alexandru Boboc; studii de istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia valorilor şi a culturii, semiotica şi filosofia limbajului; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1932: S-a născut avocata Paula Iacob (m. 2015)

– 1933: S-a născut meșterul popular (dulgher, tâmplar, sculptor) Neculai Comăniciu, cel mai vechi și cunoscut creator de porți din lemn din comuna Cașin (jud. Bacău); în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu

– 1935: S-a născut regizorul de film David Reu; deşi a regizat şi câteva filme de lung metraj, a realizat îndeosebi filme ştiinţifice, tehnice şi documentare (peste o sută)

– 1937: S-a născut Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 1994)

– 1938: S-a născut sculptorul şi muzeograful Nicolae Adam (m. 2008)

– 1939: S-a născut violonistul şi profesorul Daniel Podlovschi (m. 2022)

– 1944: S-a născut Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (m. 2017)

– 1949: S-a născut Lucia Olaru-Nenati, scriitoare şi publicistă; unul dintre cei mai cunoscuți eminescologi din România

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Grigore Leşe

– 1964: S-a născut Marius Leonte, artist vizual, sculptor și desenator; a activat ca artist independent în domeniul artelor vizuale și al scupturii și a jucat un rol important în lumea artistică ca organizator al mai multor simpozioane de artă contemporană; a adus la Timișoara proiectul Instalart, promovând astfel în orașul de pe Bega singurul eveniment major de design (m. 2021)

– 1966: S-a născut George Ciamba, diplomat de carieră în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; ambasador al României în Republica Turcă (1999-2003), reprezentant permanent al României la Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (2001-2003), secretar de stat în MAE (2003-2005; 2012-2016; 2017-2018), ambasador în Republica Elenă (2005-2012), ministru delegat pentru Afaceri Europene (2018-2019), calitate în care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului Uniunii Europene; ambasador al României în Grecia (2020-2021); a avut o contribuţie deosebită la amplificarea parteneriatului strategic româno-american, la aderarea României la NATO (m. 2021) – 60 de ani

– 1969: S-a născut filosoful, scriitorul, jurnalistul, traducătorul și conferențiarul universitar Valerian A. Mureşan (semnează Vianu Mureşan)

– 1969: S-a născut sculptorul Giani Iosif Amarandei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1969: A murit medicul Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; s-a remarcat, între altele, prin participarea la campania de combatere a holerei (în 1913), ca principal îndrumător al campaniei de eradicare a malariei în România, precum şi prin îndrumarea acţiunii de eradicare a paludismului în România; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1883)

– 1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu – 55 de ani

– 1975: A murit criticul literar Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (n. 1940)

– 1983: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Totan (n. 1912)

– 1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram; considerat creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1911)

– 1996: A murit compozitorul Gheorghe Dumitrescu (n. 1914) – 30 de ani

– 2002, 20/21: A murit Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (n. 1933)

– 2009: A murit Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983 (n. 1946)

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (n. 1935)

– 2012: A murit antrenorul de natație Alexander Schmaltzer, unul dintre pionierii natației moderne din România; comentator TV pentru înot, polo și sărituri; în 1982 s-a stabilit în Germania (n. 1937)

– 2019: A murit Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (n. 1925)

– 2024: A murit Vasile Dîba, primul campion olimpic din istoria caiacului românesc (1976); a cucerit și cinci titluri de campion mondial (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

-Tirana, Albania: Are loc o nouă demonstrație la cererea opoziției în fața sediilor guvernului și Parlamentului

– Londra: Fitch își actualizează ratingul

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din trimestrul al IV-lea și pe anul 2025 (prima estimare)

– Washington, DC: Date privind veniturile și cheltuielile PCE și inflația din decembrie 2025 (raport amânat din cauza impasului bugetar)

– Washington, DC: Încrederea consumatorilor din februarie, estimare finală (Universitatea din Michigan)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Justiţiei Sociale”, marcată din 2009, la iniţiativa Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007. Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia. NOTĂ: „Ziua justiţiei” este sărbătorită în România, din 1994, în prima duminică a lunii iulie, prin Hotărârea de Guvern nr. 346 din 1994. La 17 iulie este celebrată anual „Ziua internațională a justiției”, cunoscută și ca „Ziua mondială a justiției penale internaționale”; această zi marchează semnarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale în 1998, un tratat care stabilește baza juridică pentru a combate cele mai grave crime, precum genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. Pe 25 octombrie este „Ziua europeană a justiției civile”, inițiativă comună, din 2003, a Consiliului Europei și a Uniunii Europene. „Ziua justiției militare” este marcată în România, din 1999, la 25 aprilie (la această dată, în 1919, s-a înfiinţat primul Serviciu Contencios în cadrul Armatei române, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand)

– 1761: S-a născut Ludwig Abeille, pianist și compozitor german (m. 1838) – 265 de ani

– 1802: S-a născut Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (m. 1870)

– 1844: S-a născut fizicianul şi matematicianul austriac Ludwig Eduard Boltzmann; faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor (m. 1906)

– 1858: S-a născut medicul american Howard Kelly; în paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (m. 1943)

– 1871: A murit pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane (n. 1810) – 155 de ani

– 1882: S-a născut filosoful şi profesorul german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste germane şi întemeietor al „ontologiei critice”; adept al fenomenologiei lui Husserl (m. 1950)

– 1888: S-a născut Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (m. 1948)

– 1901: S-a născut (în Estonia) Louis Isadore Kahn, unul dintre cei mai importanți arhitecți americani din secolul al XX-lea, cunoscut pentru combinarea modernismului cu greutatea și demnitatea monumentelor antice (m. 1974) – 125 de ani

– 1907: A murit chimistul francez Ferdinand Frederick Henri Moissan; a descoperit fluorul la data de 26 iunie 1886, pentru această descoperire fiind laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906 (n. 1852)

– 1915: A murit Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic; între anii 1856 şi 1907 a fost şef al Comisiei Europene a Dunării, perioadă în care a lucrat la modernizarea portului românesc Sulina (1858-1861); a fost şi autorul unor grandioase planuri pentru porturile Trieste, Odessa şi Constanţa, precum şi pentru amenajarea unor fluvii (Don, Gange ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1907) (n. 1825)

– 1920: A murit Robert Peary, explorator şi navigator american; după mai multe încercări nereuşite, având ca însoţitori un negru şi patru eschimoşi atinge Polul Nord la 6 aprilie 1909; cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook anunţase că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor (n. 1856)

– 1924: S-a născut Gloria Vanderbilt, actriță, model, creatoare de modă, pictoriță și scriitoare americană (m. 2019)

– 1925: S-a născut Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (m. 2006)

– 1926: S-a născut Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Ibrahim Ferrer, cântăreţ cubanez; fost membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (m. 2005)

– 1927: S-a născut creatorul francez de modă Hubert de Givenchy⁠; unul dintre simbolurile modei haute-couture ale secolului XX (m. 2018)

– 1927: S-a născut Sir Sidney Poitier, regizor, scenarist, producător, actor, scriitor şi diplomat afro-american; primul actor de culoare câştigător al premiului Oscar (m. 2022)

– 1929: S-a născut compozitorul japonez Toshirô Mayuzumi (m. 1997)

– 1937: S-a născut Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (m. 2018)

– 1940: S-a născut Christoph Eschenbach, pianist şi dirijor german de origine poloneză

– 1942: S-a născut Claude Miller, regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 2012)

– 1945: S-a născut George (Fitzgerald) Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu John C. Mather, pentru descoperirea formei de corp negru şi anizotropiei radiaţiei cosmice de fundal (m. 2025)

– 1947: S-a născut actorul american de film Peter Strauss

– 1950: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Jean-Paul Dubois; câștigător al Premiului Goncourt în 2019

– 1953: S-a născut dirijorul italian Riccardo Chailly

– 1961: A murit Percy Grainger, compozitor, aranjor și pianist american de origine australiană (n. 1882) – 65 de ani

– 1964: S-a născut actorul american Willie Garson (pe numele real William Garson Paszamant) (m. 2021)

– 1965: A murit zoologul francez René Jeannel; apropiat al lui Emil Racoviţă şi influenţat de acesta, a devenit pasionat de speologie; în 1920 a venit împreună cu Racoviţă la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume; tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Ştiinţe, calitate în care a elaborat primul curs de specialitate din învăţământul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928) (n. 1879)

– 1966: S-a născut Cindy Crawford, fotomodel şi actriţă americană – 60 de ani

– 1967: S-a născut Kurt Cobain, solist, chitarist şi compozitor american, membru al formaţiei rock „Nirvana” (m. 1994)

– 1969: S-a născut fotbalistul sârb Siniša Mihajlović (m. 2022)

– 1969: A murit dirijorul elveţian Ernest Ansermet (n. 1883)

– 1972: A murit Maria Goeppert-Mayer, fizician american de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (n. 1906)

– 1988: S-a născut Rihanna (nume complet: Robyn Rihanna Fenty), cântăreață, muziciană, textieră, dansatoare, actriță, femeie de afaceri, model, designer vestimentar, creatoare de modă și erou național din Barbados (din 30 noiembrie 2021)

– 1993: A murit industriaşul italian Ferruccio Lamborghini, fondatorul companiei de automobile care-i poartă numele (n. 1916)

– 1995: A murit Robert Bolt, scenarist şi dramaturg britanic (n. 1924)

– 1996: A murit compozitorul japonez Tōru Takemitsu (n. 1930) – 30 de ani

– 2005: A murit Hunter S. Thomson, scriitor şi ziarist american, considerat, pentru stilul său, unul dintre pionierii „noului jurnalism” (gonzo journalism) (n. 1937)

– 2019: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (n. 1929)

– 2019: A murit Boris Vieru, jurnalist şi om politic din Rep. Moldova; a militat pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (n. 1957)

– 2020: A murit arhitectul, urbanistul, teoreticianul, scriitorul și artistul francez de origine maghiară Yona Friedman; una dintre personalitățile cu o contribuție esențială la istoria arhitecturii contemporane; a inventat concepte precum „arhitectura mobilă”, „orașele spațiale” sau „orașele continent”, „utopiile fezabile” și „auto-planificarea” (n. 1923)

– 2024: A murit Vitalij Kuprij, pianist, keyboardist, compozitor și profesor ucrainean – american; membru fondator al formației de metal progresiv Artension (1993-2005, 2016-2024) și membru al supergrupului heavy metal Trans-Siberian Orchestra (2009-2019, 2021-2024) și al formației power metal progresiv Ring of Fire (2014-2024) (n. 1974)

– 2025: A murit Frankétienne (nume la naștere Franck Étienne), romancier, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti; a fost numit Artist UNESCO pentru Pace în 2010, ca recunoaștere a contribuției sale excepționale la literatura în limba franceză și a angajamentului său de a păstra și apăra cultura haitiană (n. 1936) – 1 an

– 2025: A murit Jerry Butler Jr., cântăreț, compozitor, muzician, producător și politician american (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 19 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 19 februarie

* Se marchează 160 de ani (1866) de când apărea lucrarea geneticianului austriac Gregor Mendel (1822-1884) „Cercetări asupra plantelor hibride”, în care erau formulate legile fundamentale ale eredităţii (legile lui Mendel)

* Cu 148 de ani în urmă (1878), prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a încheiat războiul ruso-româno-turc (1877-1878). România, Serbia şi Muntenegru nu au fost admise la negocierea şi semnarea Tratatului (motivul invocat fiind acela că independenţa proclamată de acestea nu fusese recunoscută de Marile Puteri şi că ţările respective nu puteau constitui subiectul unui act internaţional). Prin acest act, Poarta recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Totodată, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor erau cedate de Imperiul Otoman Rusiei, care-şi rezerva dreptul de a le schimba „cu partea Basarabiei detaşată la 1856”. La 1/13 iunie-1/13 iulie 1878, a fost convocat Congresul internaţional de la Berlin, cu scopul revizuirii Tratatului de la San Stefano, cu participarea reprezentanţilor celor şapte Mari Puteri. Încă o dată, România nu a fost admisă, din acelaşi motiv ca şi la San Stefano, însă Congresul i-a recunoscut independenţa şi drepturile ei asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării încorporării sudului Basarabiei la Rusia (19.II/3.III)

* Tot acum 148 de ani, la data de 19 februarie 1878, Thomas Edison (1847 – 1931) înregistra, cu patentul numărul 200521, o invenţie revoluţionară pentru vremea aceea, fonograful, primul aparat folosit pentru înregistrarea şi reproducerea mecanică a sunetelor. Aparatul avea două diafragme cu ac, unul pentru înregistrare şi celălalt pentru redare. Lui Edison i-a venit această idee în timp ce lucra la o modalitate de a înregistra comunicarea telefonică, în laboratorul său din Menlo Park, New Jersey. Printre alte invenţii ale lui Thomas Edison se numără: becul cu incandescenţă (1879), prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraş (New York, 1882), kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mişcare, cu o frecvenţă de 45 de imagini pe secundă (1894), prototipul de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful (1912)

* Cu 99 de ani în urmă (1927) un număr important de adepţi ai fostului Partid Ţărănesc s-au desprins din Partidul Naţional-Ţărănesc înfiinţând Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu, care a participat la guvernările liberale din anii 1927-1928. După o perioadă de căutări a revenit în sânul PNŢ, la data de 11.III.1934

* În urmă cu 93 de ani (1933) echipajul român de bob de două persoane (Alexandru Papană – Dumitru Hubert) a cucerit medalia de aur la Campionatul de bob de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia)

* Acum 62 de ani (1964) România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti de cooperare între state

* Sunt marcați 40 de ani (1986) de când Uniunea Sovietică a plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale „Mir”. Aceasta a fost „locuită”, de-a lungul timpului, de astronauţi de diferite naţionalităţi şi a funcţionat ca un adevărat laborator spaţial. Misiunea sa s-a încheiat după 15 ani de orbitare în jurul Pământului, la 23.III.2001, când s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud

* Acum 36 de ani (1990) a fost înfiinţată Uniunea Teatrală din România (UNITER). Preşedinte, de la fondare, a fost actorul Ion Caramitru (n. 1942 – m. 2021). Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Uniunii prin sentinţa nr. 1010 din 29 martie 1990

* Acum 34 de ani (1992) intra în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea şi cooperarea dintre Nordul şi Sudul Peninsulei Coreea (semnat la 13.XII.1991, la Seul, de către premierii R.P.D. Coreene şi R. Coreea). A fost semnată, totodată, şi o Declaraţie privind crearea unei zone denuclearizate în Peninsula Coreea

* Cu 19 ani în urmă (2007) începea să emită, prin satelit, postul Radio România Muzical

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională; la această dată, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii. Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. NOTA 1: În data de 19.II/2.III.1876 s-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului XX; în 1904 se stabileşte la Paris; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1957, la Paris). NOTA 2: Anul 2026 a fost stabilit ca „Anul Constantin Brâncuși”, pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea artistului; prin această hotărâre se dorește ca „demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue”

– 1854: S-a născut Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania (m. 1947)

– 1864: S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor; fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1940 (m. 1951)

– 1887: S-a născut fizicianul Traian Gheorghiu; lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1894: S-a născut Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1964, la New York)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare şi eseistă; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1911: S-a născut inginerul Constantin Avram, membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987) – 115 ani

– 1918: S-a născut Walter Biemel, filosof și profesor german originar din România; important editor-comentator al lui Edmund Husserl şi al lui Martin Heidegger (m. 2015)

– 1928: S-a născut prof. univ. dr. Cabiria Andreian Cazacu, prima femeie conferenţiar la Universitatea din Bucureşti, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare, având rezultate importante în domeniul analizei matematice; academicianul Solomon Marcus o numea „doamna matematicii româneşti”; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2018)

– 1936: S-a născut Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1996) – 90 de ani. NOTĂ: Deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului a spus că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936

– 1939: S-a născut Irina Loghin, una dintre cele mai renumite interprete de muzică populară

– 1940: S-a născut Mircea Radu Iacoban, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; redactor, între anii 1961 şi 1966, la Studioul de Radio Iaşi, apoi la Radio Bucureşti; fost director al Editurii „Junimea”; fost director atât al Teatrului Național (TNI) „Vasile Alecsandri”, cât și al Teatrului pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași

– 1940: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Butaciu (m. 2018)

– 1950: S-a născut Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist

– 1951: S-a născut actriţa Maria Ploae – 75 de ani

– 1951: A murit H.[enric] Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog (n. 1875) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Augustin Lucici, unul dintre cei mai apreciaţi pictori români contemporani, autor de artă monumentală, grafică, muzeograf; fost şef al Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer – Cumpăna” din Piteşti (m. 2020) – 70 de ani

– 1966: S-a născut ÎPS Iosif Pop (prenumele la naştere: Ilie), Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale (din 1998) şi Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale (din 2001); Arhiepiscopia Europei Occidentale și Meridionale a fost ridicată la rangul de mitropolie în data de 5 iulie 2001, iar întronizarea ierarhului în noua slujire a avut loc pe 21 octombrie; în anul 2002 a fost numit, de Sfântul Sinod, director al Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Instituţiile Europene (Bruxelles), în prezent fiind vicepreședinte – 60 de ani

– 1968: A murit chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1969: A murit Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (n. 1886)

– 1974: S-a născut Daniel Cristea-Enache, eseist, critic şi istoric literar; conferenţiar universitar la Facultatea de Litere a Universității București; a ținut săptămânal cronica literară în Adevărul literar și artistic (1997-2005), România literară (2005-2009; 2015-2022) și Observatorul cultural (2009-2015)

– 1979: S-a născut pictorul, designerul și graficianul Bogdan Piperiu

– 1982: S-a născut înotătoarea Camelia Alina Potec, multiplă medaliată la campionate mondiale şi europene şi campioana olimpică de la Atena 2004; în decursul celor 20 de ani de activitate sportivă a cucerit peste 200 titluri naţionale şi a realizat multiple recorduri; vicepreședinte al Comitetului executiv al Comitetului Olimpic și Sportiv Român; preşedinte al Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (din 2013)

– 1996: A murit I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist (n. 1908) – 30 de ani

– 2012: A murit compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu); considerat unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012 (n. 1935)

– 2018: A murit compozitorul, pianistul, dirijorul și regizorul muzical de radio, televiziune, teatru şi film Paul Urmuzescu; a fost redactor, maestru de sunet şi ilustrator muzical la Radiodifuziunea Română (1947-1965), redactor muzical (1965-1969), redactor-şef de secţie şi realizator la Televiziunea Română (1969-1979); a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre (n. 1928)

– 2018: A murit Angela Marinescu, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor comerțului din cadrul UE (19 – 20 feb.)

– Washington: Consiliul pentru Pace, promovat de preşedintele american Donald Trump, va organiza prima întâlnire a liderilor astăzi, 19 februarie, reuniunea având rol şi de conferinţă de strângere de fonduri pentru reconstrucţia Fâşiei Gaza – la Institutul American pentru Pace din Washington, D.C.

-New Delhi: Vizitele președintelui Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, în India vor consolida semnificativ legăturile bilaterale pe fondul unei ordini globale în rapidă schimbare (19 – 21 feb.)

– Seul: Verdict în procesul fostului președinte Yoon Suk Yeol pentru tentativă de impunere a legii marțiale în 2024

– New Delhi: Summitul India – AI Impact (19 – 20 feb.)

– Toulouse, Franța: Airbus – rezultate anuale 2025, înainte de deschiderea Bursei

– Viena: Expoziția „Gustave Courbet. Realist și rebel” de la Muzeul Leopold din Viena oferă prima retrospectivă majoră austriacă dedicată pictorului, cu aproape 90 de tablouri și 20 de lucrări grafice care acoperă toate perioadele carierei sale (19 feb. – 21 iun.)

– Londra: Săptămâna Modei de la Londra 2026 (19 – 23 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1473: S-a născut Nicolaus Copernic (numele latinizat al lui Mikolaj Kopernik), astronom polonez; a elaborat şi a fundamentat ştiinţific concepţia heliocentrică (care o infirma pe cea geocentrică a lui Ptolemeu), adoptată unanim abia în secolul al XVII-lea (m. 1543)

– 1519: S-a născut Froben Christoph von Zimmern, autor german (m. 1566)

– 1526: S-a născut Carolus Clusius (Charles de L’Ecluse), botanist flamand, creatorul primelor grădini botanice din Europa şi fondatorul horticulturii (m. 1609) – 500 de ani

– 1605: A murit compozitorul italian Orazio Vecchi (n. 1550)

– 1660: S-a născut Friedrich Hoffmann, fizician şi chimist german (m. 1742)

– 1743: S-a născut Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor italian (m. 1805)

– 1754: S-a născut Vincenzo Monti, poet, dramaturg şi traducător italian (m. 1828)

– 1799: S-a născut Ferdinand Reich, chimist german care, în 1863, împreună cu Hieronymous Theodor Richter, a descoperit elementul chimic indiu (m. 1882)

– 1804: S-a născut, în Cehia, medicul, patologul şi filosoful austriac Carl von Rokitansky (m. 1878)

– 1811: S-a născut Jules Sandeau, romancier şi autor dramatic francez (m. 1883) – 215 ani

– 1812: S-a născut Zygmunt Krasiński, poet romantic şi dramaturg polonez; alături de Mickiewicz şi Slowacki, unul dintre „cei trei barzi” ai literaturii poloneze, cum îi numeau contemporanii (m. 1859)

– 1837: A murit Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (n. 1813)

– 1841: S-a născut Felipe Pedrell, compozitor, folclorist şi muzicolog spaniol (m. 1922) – 185 de ani

– 1843: S-a născut (la Madrid) soprana de origine italiană Adelina Patti; considerată una din cele mai mari cântăreaţe de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1919)

– 1859: S-a născut Svante August Arrhenius, fizician, chimist şi astronom suedez; a elaborat teoria disociaţiei electrolitice (1887); cercetări în domeniul astronomiei, astrofizicii şi biologiei (studii privind aplicaţiile chimiei fizice în seroterapie); Premiul Nobel pentru chimie în 1903; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1927)

– 1878: A murit pictorul peisagist şi gravorul francez Charles-François Daubigny; considerat un important precursor al impresionismului (n. 1817)

– 1887: A murit scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui Edward Douwes Dekker), cunoscut prin romanul cu caracter autobiografic, satiric şi pamfletar „Max Havellar” (n. 1820)

– 1897: A murit Karl Weierstrass, matematician german, unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor analitice de variabilă complexă (n. 1815)

– 1901: S-a născut Hans Grundig, pictor şi grafician german; militant antifascist (m. 1958) – 125 de ani

– 1911: S-a născut (în India) actriţa de film Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (m. 1979) – 115 ani

– 1916: A murit Ernst Mach, fizician şi filosof austriac; după el a fost numit „numărul Mach” (raportul dintre viteza unui obiect care se deplasează în aer, sau printr-un fluid oarecare, şi viteza sunetului, conform valorii acesteia din mediul respectiv) (n. 1838) – 110 ani

– 1924: S-a născut actorul american Lee Marvin, vedetă în filmele de acţiune ale anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 1987)

– 1927: A murit Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (n. 1847)

– 1929: S-a născut Jacques Deray, regizor de film şi scenarist francez (m. 2003)

– 1930: S-a născut regizorul american de film John Frankenheimer (m. 2002)

– 1930: S-a născut Kjell Erik Espmark, poet, romancier, critic și istoric literar, profesor suedez (m. 2022)

– 1935: S-a născut creatorul de modă francez Jean-Louis Scherrer (m. 2013)

– 1937: S-a născut astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (m. 2016)

– 1937: A murit scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (n. 1878)

– 1939: S-a născut scriitorul peruan Alfredo Bryce Echenique

– 1940: S-a născut Bobby (Robert Edward) Rogers, cântăreţ şi compozitor american (m. 2013)

– 1941: S-a născut Carlos Roqué Alsina, pianist, compozitor și profesor francez de origine argentiniană (m. 2023) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Tim Hunt, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, împreună cu cercetătorul american Leland H. Hartwell și geneticianul englez Sir Paul M. Nurse, pentru descoperirea reglatorilor cheie ai ciclului celular

– 1946: S-a născut artista indiană Nalini Malani; la începutul carierei a activat doar în domeniile pictură și desen, însă, începând cu anii ’90, a explorat și alte forme de artă, precum video art, film și animație proiectată – 80 de ani

– 1951: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Alan Merrill (m. 2020) – 75 de ani

– 1951: A murit scriitorul francez André Gide; Premiul Nobel pentru literatură în 1947 (n. 1869) – 75 de ani

– 1952: A murit scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru literatură în 1920 (n. 1859)

– 1954: S-a născut fotbalistul brazilian Sócrates (numele complet: Sócrates Brasileiro Sampaio da Souza Vieira de Oliveira); considerat unul dintre cei mai buni mijlocași din istoria fotbalului; şi-a atras porecla „Doctorul” după ce a terminat Facultatea de Medicină, devenind unul dintre cei mai apreciaţi intelectuali din lumea fotbalului (m. 2011)

– 1955: S-a născut prozatoarea, eseista şi poeta americană Siri Hustvedt

– 1955: S-a născut actorul și muzicianul american Jeff Daniels

– 1957: S-a născut Falco (pe numele adevărat Johann Hölzel), interpret austriac de muzică hip-hop şi rock (m. 1998)

– 1963: S-a născut cântăreţul britanic Seal (pe numele său adevărat Seal Henry Olusegun Olumide Adeola Samuel)

– 1963: S-a născut regizorul sloven de teatru Tomaz Pandur (m. 2016)

– 1964: S-a născut scriitorul şi dramaturgul rus Dmitri Lipskerov

– 1965: A murit medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (n. 1870)

– 1967: S-a născut Benicio del Toro, actor american originar din Puerto Rico

– 1973: A murit Szigeti József, violonist maghiar, stabilit iniţial în Franţa (1938) şi apoi în SUA (1951) (n. 1892)

– 1975: A murit compozitorul şi pianistul italian Luigi Dallapiccola (n. 1904)

– 1986: S-a născut Marta Vieira da Silva (cunoscută simplu ca Marta), jucătoare braziliană de fotbal, numită „Regina Fotbalului”; cea mai bună marcatoare all-time din fotbalul feminin și masculin – 40 de ani

– 1988: A murit René Char, poet, eseist şi filosof francez (n. 1907)

– 1990: A murit Michael Powell, regizor, scenarist şi producător britanic de film (n. 1905)

– 1997: A murit Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al C. C. al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (n. 1904)

– 1998: S-a născut cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (pe numele său real Alexis Alijai Lynch) (m. 2020)

– 2000: A murit Friedensreich Hundertwasser (pe numele său adevărat Friedrich Stowasser), pictor, grafician şi arhitect austriac (n. 1928)

– 2001: A murit regizorul american de film Stanley Kramer (n. 1913) – 25 de ani

– 2001: A murit cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (n. 1913) – 25 de ani

– 2008: A murit balerina rusă Natalia Bessmertnova (n. 1941)

– 2013: A murit Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1996, împreună cu David Lee şi Douglas Osheroff, pentru descoperirea superfluidităţii izotopului heliu-3 (n. 1937)

– 2016: A murit scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (n. 1932) – 10 ani

– 2019: A murit creatorul de modă şi fotograful german Karl Lagerfeld, unul dintre cele mai excentrice și controversate personaje din lumea modei, supranumit „Kaiser” al modei; a fost director de creaţie al caselor de modă „Chanel” şi „Fendi” (n. 1933)

– 2020: A murit jurnalistul şi autorul francez Jean Daniel Bensaid, fondator şi editor executiv al săptămânalului „Le Nouvel Observateur” (n. 1920)

– 2021: A murit sculptorul american de origine italiană Arturo Di Modica; creatorul faimoasei sculpturi „Charging Bull” din Bowling Green, un important reper turistic din cartierul financiar al New York-ului şi un simbol al Wall Street (n. 1941) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 18 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 18 februarie

* La data de 18 februarie 1790, în urmă cu 236 de ani, a apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză „Courrier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul țării noastre (până în aprilie 1790), considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc. „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), şi nu un ziar în accepţiunea modernă, cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792

* Acum 172 de ani (1854) începea construirea liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Lugoj-Orşova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania

* Acum 108 ani (1918) era încheiată, la Brest-Litovsk, pacea dintre Rusia Sovietică, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte (denunţată de guvernul sovietic la 12 noiembrie acelaşi an). În aceste condiţii, România a trebuit să facă faţă singură presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe frontul oriental, fără nici o legătură cu Aliaţii (18.II/3.III)

* Tot cu 108 ani în urmă (1918) avea loc inaugurarea, la Chişinău, a Universităţii Populare Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinţe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ţinerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia, Herson, Podolia, Taurida, Crimeea; şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940 (18.II./3.III)

* Cu 97 de ani în urmă (1929), după mai multe emisiuni de lecturi şi recitări la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a fost transmisă prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic”, cu piesa într-un act „Ce ştie satul” de V. Al. Jean (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu)

* Tot 97 de ani se marchează (1929) de când, la Hollywood (California, SUA), erau anunţaţi câştigătorii primelor trofee ale Academiei Americane de Film. Premiile Academiei Americane de film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar, sunt premiile decernate în prezent de această Academie din Los Angeles, California. Premiul, o statuetă care reprezintă un om cu o spadă în mână, a primit numele Oscar pentru că, se spune, actriţa Margaret Herrick a exclamat la vederea statuetei: „seamănă cu unchiul meu, Oscar”. Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei (desfăşurată la 16 mai 1929, la Hotelul Hollywood Roosevelt) a decurs fără surprize, numele premiaţilor cunoscându-se deja de la 18 februarie. La prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar, în 1929, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* În urmă cu 96 de ani (1930) avea loc descoperirea celei de-a noua planete a sistemului solar, Pluto (numită și Pluton, în special în lucrări mai vechi), de către astronomul american Clyde Tombaugh, de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. Planeta Pluto este cea mai îndepărtată dintre planetele sistemului nostru solar şi poate fi văzută numai cu instrumente foarte puternice. Din 2006 Uniunea Astronomică Internaţională i-a acordat statutul de planetă pitică şi tot atunci s-a descoperit că Pluto pare mai degrabă un asteroid. În luna octombrie 2015, specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat că primele imagini color ale învelişului de ceaţă din atmosfera planetei pitice Pluto, surprinse de misiunea New Horizons, dezvăluie că acesta are culoarea albastră. În acelaşi anunţ făcut de NASA, s-a precizat că sonda spaţială New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit „Ralph”. Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluto împreună cu satelitul său, Charon, sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluto a primit statutul de planetă pitică, deoarece nu a curățat spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. Pluto a făcut notă discordantă faţă de celelalte planete din sistem, prezentând o serie de caracteristici care o individualizează faţă de toate planetele aflate pe orbite în jurul Soarelui şi care au dus, în cele din urmă, în 2006, la revizuirea definiţiei planetei şi la excluderea sa din această categorie

* Acum 83 de ani (1943) ministrul nazist Joseph Goebbels, unul dintre principalii colaboratori ai lui Adolf Hitler, anunţa (într-un discurs ţinut la Palatul Sporturilor din Berlin) „războiul total” ca reacţie la înfrângerea armatei germane la Stalingrad (din 2 februarie acelaşi an)

* Şi tot într-o zi de 18 februarie, acum 36 de ani (1990), o manifestaţie neautorizată, pornită din Piaţa Unirii, degenera, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei, în acţiuni violente ale unei părţi a demonstranţilor, care au atacat sediul Executivului, pătrunzând în clădire, devastând încăperi şi molestând persoanele aflate înăuntru, militari şi civili. În urma acestui atac, în seara aceleiaşi zile au venit în Capitală circa 5.000 de mineri din Valea Jiului, care au ocupat Piaţa Victoriei pentru a apăra Guvernul

Aniversări – Comemorări

– Miercurea Cenușii (post și abstinență) (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– Ramadanul, luna postului musulman (ţine 30 de zile, până la 19 martie 2026 / 1447); conform calendarului musulman, Ramadanul a început la răsăritul stelelor în ziua precedentă, 17 februarie 2026 / 1447. NOTĂ: În America de Nord, Ramadanul începe o zi mai târziu

– 1882, 18.II/3.III: S-a născut omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (m. 1963, în penitenciarul din Râmnicu Sărat)

– 1883: S-a născut pictorul Nicolae Dărăscu (m. 1959)

– 1884: S-a născut Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1939)

– 1886: A murit Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1823) – 140 de ani

– 1889: A murit Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (n. 1808)

– 1907: S-a născut Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei şi etnologiei româneşti; reprezentant al primei generaţii a Şcolii Sociologice de la Bucureşti (m. 1980)

– 1911: S-a născut sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Mestrovici şi fusese prigonit de Garda de Fier; s-a stabilit în SUA (m. 2002, la New York) – 115 ani

– 1916: A murit regina Elisabeta (Elisabeta de Neuwied, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (n. 1843, la Neuwied/Germania) – 110 ani. NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 18.II/2.III.1916

– 1922: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dorina Drăghici (m. 1994)

– 1924: S-a născut Şerban C. Andronescu, cercetător, eseist, scriitor, publicist; în anul 1969 ia calea exilului, primind imediat statutul de refugiat politic în Franţa (m. 2004)

– 1934: S-a născut Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (m. 2011)

– 1939: S-a născut pictorul, gravorul şi profesorul universitar Ion Stendl

– 1943: S-a născut ceramistul şi artistul decorator Ion Berendea

– 1943: S-a născut Cristian Breazu, sculptor francez de origine română (stabilit în Franţa din 1987)

– 1951: S-a născut regizorul de teatru Vlad Stănescu (Tata Vlad), şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti; a coordonat, timp de cinci decenii, echipele tehnice ale Teatrului Național din București, dar și echipe diverse pe tot parcursul celor câteva ediții ale Festivalului Național de Teatru din organizarea căruia a făcut parte, ca director tehnic (m. 2020) – 75 de ani

– 1952: A murit (în temniţa de la Tg. Ocna) Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”; este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc (n. 1921, la Sângerei, judeţul Bălţi, azi în R. Moldova)

– 1955: S-a născut actorul Constantin Cotimanis

– 1958: S-a născut pianistul şi profesorul Christian Beldi, stabilit în Germania

– 1959: A murit Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (n. 1893)

– 1962: S-a născut Dinu Olăraşu, cantautor de muzică folk şi poet

– 1964: A murit George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (n. 1897)

– 1966: A murit Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (n. 1894) – 60 de ani

– 1974: A murit poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (n. 1908)

– 1976: S-a născut Avram Iancu, cel mai rezistent înotător român în ape deschise (a înotat încontinuu 36 de ore și 26 min.); este primul român care s-a încumetat să lupte cu apele „îngheţate” ale Canalului Mânecii, finalizând traversarea înot a Canalului Mânecii fără costum de neopren (62 de km parcurși în 17 h și 54 min.); a parcurs întregul curs al Dunării de la izvoare la vărsare, 2860 km, în premieră mondială fără costum de neopren, în 89 de zile; a străbătut înot Marea Neagră de la Sulina la Istanbul în 60 de zile, parcurgând 680 km; este primul om din lume care a traversat Europa înot, pe ruta fluvială Rin–Main–Dunăre, adică de la Marea Nordului până la Marea Neagră, în 40 de zile de efort continuu – 50 de ani

– 1996: A murit medicul chirurg Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie; deschizător de drum, în România, în tratamentul chirurgical al miasteniei prin ablaţia timusului, a pus la punct chirurgia tiroidei şi pe cea a hipoglicemiilor de origine pancreatică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1913) – 30 de ani

– 2006: A murit dirijorul şi compozitorul Edgar Cosma (n. 1925) – 20 de ani

– 2008: A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa de teatru și film Ruxandra Sireteanu; adesea şi-a împrumutat vocea pentru personaje din spectacole de teatru radiofonic (n. 1943)

– 2020: A murit C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor universitar, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist, istoriograf, memorialist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă); fondator și președinte de onoare al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (n. 1935)

– 2025: A murit Mariana Edulescu, artistă de muzică populară (n. 1957) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: A 45-a ediție a exercițiilor militare Cobra Gold cu forțele armate din Thailanda, Statele Unite și alte 28 de țări (18 feb. – 6 mar.)

– Nuuk, Danemarca: Vizita regelui Frederik al X-lea al Danemarcei în Groenlanda (18 – 22 feb.)

-Los Angeles, SUA: Mark Zuckerberg depune mărturie într-un proces privind dependența de rețelele sociale

– Tokyo: Publicarea cifrelor privind turismul din ianuarie

– Washington, DC: Procesul-verbal al ședinței de politică monetară a Fed

– Washington, DC: Producția industrială din ianuarie (Fed)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Sportului Militar” sau „Ziua Consiliului Internaţional al Sportului Militar” (CISM Day Run) este marcată din 2006 (- 20 de ani); CISM a luat fiinţă la această dată în anul 1948, la iniţiativa Franţei, când cinci state europene – Franţa, Belgia, Luxemburg, Danemarca şi Olanda – au căzut de acord să organizeze competiţii sportive de amploare între armatele acestor state, având ca obiectiv principal promovarea păcii mondiale prin intermediul sportului pentru toţi. NOTĂ: Pe 6 aprilie este marcată „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, proclamată de ONU la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic, pentru promovarea sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă. La 20 septembrie este marcată, din 2016, „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO. Din 2023, este marcată și „Ziua sportului românesc” în prima zi de duminică din luna iunie

– Proclamarea independenţei Republicii Gambia – 1965. Ziua naţională

– 901: A murit Thabit ibn Qurra, matematician, fizician, astronom și traducător arab din epoca de aur a islamului (n. 826) – 1125 de ani

– 1455: A murit Fra Angelico (numele real: Guido di Pietro), călugăr şi pictor, unul dintre maeştrii Şcolii florentine (n. ~1395-1400)

– 1516: S-a născut Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria cea sângeroasă” (m. 1558) – 510 ani

– 1546: A murit Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (n. 1483) – 480 de ani

– 1564: A murit Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (n. 1475)

– 1745: S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice, prima sursă de curent continuu (1800) (m. 1827)

– 1817: S-a născut Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (m. 1891)

– 1825: S-a născut Jókai Mór, scriitor şi publicist ungar (m. 1904)

– 1838: S-a născut fizicianul şi filosoful austriac Ernst Mach (m. 1916)

– 1849: S-a născut scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Martinius Bjornson şi Jonas Lie) (m. 1906)

– 1851: A murit Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804) – 175 de ani

– 1859, 18.II./2.III: S-a născut Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (m. 1916)

– 1883: S-a născut Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (m. 1957)

– 1896: S-a născut André Breton, poet, prozator, editor şi critic francez; teoretician şi principal animator al mişcării suprarealiste (Manifestul suprarealismului/1924) (m. 1966) – 130 de ani

– 1922: S-a născut Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (m. 2012)

– 1924: S-a născut Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film și televiziune George Kennedy (m. 2016)

– 1930: S-a născut juristul și profesorul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut Toni Morrison (nume la naștere: Chloe Ardelia Wofford), scriitoare, profesoară universitară și editoare afro-americană; prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 1993; cunoscută pentru faptul că a dat vizibilitate negrilor în literatura americană (m. 2019) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Miloš Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film , scenarist, actor şi profesor american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (m. 2018)

– 1933: S-a născut Yoko Ono Lennon, artistă și muziciană americană de origine japoneză; este cunoscută pentru lucrările sale de avangardă dar mai ales pentru mariajul ei cu John Lennon

– 1934: S-a născut creatorul de modă franco-spaniol Paco Rabanne (pe numele real Francisco Rabaneda y Cuervo), cunoscut pentru creaţiile sale vestimentare în nuanţe metalice, unele dintre cele mai bine vândute parfumuri din lume şi colecţii inspirate din epoca spaţială a anilor 1960 (m. 2023)

– 1949: A murit (în Argentina, unde se stabilise) Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (n. 1877)

– 1950: S-a născut actriţa americană Cybill Shepherd

– 1950: S-a născut John Hughes, regizor, scenarist și producător american de film (m. 2009)

– 1954: S-a născut John Travolta, actor de film, dansator şi cântăreţ american

– 1954: S-a născut Huáng Yǒng Pīng, artist contemporan chinezo-francez și unul dintre cei mai cunoscuți artiști de avangardă chinezi ai timpului său; a fost recunoscut drept cel mai controversat și provocator artist al scenei artistice chineze din anii ’80 (m. 2019)

– 1956: A murit Gustave Charpentier, compozitor francez (n. 1860) – 70 de ani

– 1964: A murit Fredrik Ljungström, inginer, constructor şi industriaş suedez (n. 1875)

– 1965: S-a născut Andre Young (cunoscut sub numele de Dr. Dre), interpret și compozitor de muzică rap şi producător muzical american

– 1967: A murit fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (n. 1904)

– 1977: S-a născut László Nemes, regizor de film și scenarist maghiar

– 1986: A murit Václav Smetáček, dirijor, compozitor, muzicolog, oboist, realizator de emisiuni şi profesor ceh (n. 1906) – 40 de ani

– 1987: A murit Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (n. 1904)

– 1997: A murit dirijorul francez Antonio de Almeida (n. 1928)

– 2002: A murit regizorul georgian de film Lev Kulidjanov (Kulidzhanov) (n. 1924)

– 2004: A murit Jean Rouch, cineast și antropolog francez; creatorul etnoficțiunii și unul dintre teoreticienii și fondatorii antropologiei vizuale; considerat unul dintre fondatorii cinema vérité din Franța; cunoscut în special pentru practica cinematografiei directe și pentru filmele sale etnografice despre popoarele africane, cum ar fi dogonii și obiceiurile lor (n. 1917)

– 2008: A murit Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (n. 1922)

– 2013: A murit Kevin Ayers, cântăreţ, compozitor şi muzician englez (n. 1944)

– 2013: A murit Damon Harris, cântăreţ american, cel mai cunoscut ca membru al trupei The Temptations din 1971 până în 1975; câştigător a trei premii Grammy (n. 1950)

– 2017: A murit regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice; a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale (n. 1938)

– 2018: A murit Didier Lockwood, violonist francez de jazz (n. 1956)

– 2019: A murit geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (n. 1931)

– 2020: A murit danezul Jens Nygaard Knudsen, „părintele” figurinelor Lego (n. 1942)

– 2020: A murit Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (n. 1947)

– 2021: A murit actorul rus Andrei Miagkov, legendă a cinematografiei sovietice (n. 1938) – 5 ani

– 2025: A murit actorul american Gene Hackman; câștigător a două premii Oscar, trei Globuri de Aur și două premii BAFTA (n. 1931) – 1 an

– 2025: A murit franţuzoaica Marie-Chantal Demaille, fostă campioană mondială la floretă, în 1971, și antrenoare (n. 1941) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 17 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 17 februarie

* În urmă cu 458 de ani (1568), prin încheierea Tratatului de pace turco-austriac din orașul otoman Adrianopol (azi Edirne), erau prevăzute delimitarea graniţelor celor două imperii (otoman şi habsburgic), precum şi obligaţia austriecilor de a plăti un tribut turcilor. Tratatul, încheiat de către reprezentanți ai Sfântului Împărat Roman Maximilian al II-lea, conducător al Monarhiei Habsburgice și sultanul Selim II, a pus capăt războiul austro-turc (1566-1568) și a însemnat o perioadă de 25 de ani de pace relativă între imperii. Maximilian a fost de acord să plătească un „cadou” anual de 30.000 de ducați și a acordat în esență autoritatea otomanilor în Transilvania, Moldova și Țara Românească

* Cu 167 de ani în urmă (1859) avea loc premiera operei „Bal mascat” de Giuseppe Verdi, la Teatrul „Apollo” din Roma; libretul – după E. Scribe

* Acum 163 de ani (1863) avea loc prima întrunire a „Comitetului Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor”, care, în 1876, a devenit „Comitetul Internaţional al Crucii Roşii”. Mişcarea Internaţională de Crucea Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino

* Se împlinesc 160 de ani (1866) de când, pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza (din 1865), începea să funcţioneze Banca României, creată prin transformarea filialei din Bucureşti a Băncii Imperiului Otoman (dominată de capitalul englez). Operaţiunile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd. Primul preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Ion Ghica (17.II/1.III)

* În urmă cu 128 de ani (1898) a avut loc prima audiţie, la „Nouveau Theâtre” din Paris, a „Sonatei I pentru vioară şi pian” de George Enescu, cu autorul, la vioară şi Alfred Cortot, la pian

* Acum 122 de ani (1904), la Teatrul Scala din Milano, a avut loc premiera mondială a operei „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini. Libretul, scris de Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica, era inspirat dintr-un roman al scriitorului american John Luther Long

* Acum 68 de ani (1958) apărea Decretul nr. 89 prin care erau instituite măsuri privind asigurarea ordinii de stat. Acesta prevedea internarea în colonii de muncă obligatorie, pe o perioadă între 2 şi 4 ani, a persoanelor care prin manifestările lor puneau în pericol sau încercau să pună în pericol ordinea de stat. Chiar în condiţiile achitării de către instanţele de judecată a unor astfel de persoane, Ministerul de Interne putea aplica o pedeapsă privativă de libertate de până la doi ani

* În urmă cu 67 de ani (1959), între 17 şi 19 februarie, la conferinţa de la Londra (după cea de la Zürich, 6 – 11.I.1959), reprezentanţii Marii Britanii, Greciei şi Turciei au semnat acordurile privind crearea Republicii Cipru, cu participarea la conducerea acesteia a comunităţilor greacă şi turcă

* Acum 33 de ani (1993) Academia Română hotăra revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului şi a formei „sunt” în loc de „sînt” (revenindu-se, astfel, la unele reguli ortografice în vigoare înainte de 1948)

* Tot într-o zi de 17 februarie, acum 18 ani (2008), regiunea autonomă Kosovo, situată în sudul Serbiei (aflată sub administraţia ONU), şi-a proclamat în mod unilateral independenţa. Suveranitatea sa a fost recunoscută de o serie de state, România numărându-se printre ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo

* Cu 13 ani în urmă (2013) filmul „Poziția copilului”, regizat de Călin Peter Netzer, a primit trofeul Ursul de Aur pentru cel mai bun film, la cea de-a 63-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, desfășurată între 7 și 17 februarie. Distincția a fost primită de regizorul Călin Peter Netzer și de producătorul Ada Solomon de la celebrul cineast Wong Kar Wai, președintele juriului celei de-a 63-a ediții a Festivalului de Film de la Berlin. „Poziția copilului” s-a aflat în competiția oficială a Berlinalei 2013 alături de alte 18 filme

Aniversări – Comemorări

– 1826, 17/29: S-a născut Nicolae Popea, episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta Transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor din această regiune; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru titular al Academiei Române din 1899 (m. 1908) – 200 de ani

– 1876: S-a născut lingvistul Iosif Popovici; specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie, folclorist (m. 1928) – 150 de ani

– 1881, 17.II/2.III: S-a născut actorul Ion Manolescu; membru fondator (1919) al primului Sindicat al artiştilor dramatici şi lirici din România, alături de Nicolae Leonard, Lucia Sturdza-Bulandra şi Gheorghe Storin (m. 1959) – 145 de ani

– 1884: S-a născut Ion D. Enescu, arhitect și proiectant al mai multor clădiri publice din România și subsecretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice în mai multe guverne interbelice, conducător al Colegiului arhitecților din România (m. 1973)

– 1901, 17.II/2.III: S-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Tranislvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990) – 125 de ani

– 1917: S-a născut cântăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară (m. 1990)

– 1921: S-a născut Vera Călin (născută Clejan), istoric literar, eseistă şi traducătoare stabilită în SUA (m. 2013) – 105 ani

– 1922: S-a născut dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (m. 1985)

– 1923: A murit Teodor T. Burada, istoric al teatrului, folclorist, etnograf, muzicolog (primul culegător al bocetului popular), violonist, animator al vieţii cultural-artistice, ilustrând, prin enciclopedismul său, tipul cărturarului român din secolul al XIX-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1839)

– 1924: S-a născut sculptorul Sever Suciu, arta sa având ecouri adânci în sculptura naivă populară (m. 1997)

– 1925: S-a născut textierul Angel Grigoriu (m. 2001)

– 1925: S-a născut Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (m. 2015)

– 1927: S-a născut Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic (m. 1999)

– 1929: S-a născut regizorul de film de animaţie Olimp Vărăşteanu (m. 2007)

– 1929: S-a născut (la Chelmenţi, azi în Ucraina) matematicianul și profesorul Nicolae Dan Cristescu; din 1953 şi-a desfăşurat activitatea în domeniul teoriei plasticităţii, neabordat până atunci în România, şi care s-a dovedit de mare importanţă în diverse sectoare ale tehnicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2020)

– 1930: S-a născut soprana Vali Niculescu, considerată una dintre vocile de aur ale operetei române (m. 2024)

– 1932: S-a născut Doru Popovici, compozitor, muzicolog, critic muzical, scriitor, ziarist şi profesor; realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română, din 1968 („Piese instrumentale” şi „Corespondenţe spirituale” se numără printre cele mai longevive cicluri de emisiuni ale instituţiei); ctitor în muzicologia românească al fenomenului literar inedit de interviu epistolar, memorialist şi scriitor de monografii (Nicolae Kirculescu, Mircea Popa, Nicolae Brânzeu, Ruxandra Donose, Miltiade Nenoiu), a promovat asiduu generaţia sa (m. 2019)

– 1939: S-a născut regizorul și scenaristul de film de televiziune Constantin Dicu

– 1939: S-a născut Laura Gellner, bibliotecară, aproape 40 de ani, la Biblioteca Academiei din Bucureşti şi Biblioteca Universităţii din Stuttgart; după ieșirea la pensie a fost unul dintre cei mai apreciaţi colaboratori ai Dexonline, timp de 17 ani („a adăugat 300.000 de definiţii“, însemnând 30% din întreaga activitate de pe platformă) (m. 2022)

– 1940: S-a născut jurnalistul de radio Constantin Oprişiu; fost realizator la Radiojurnalul Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1941: S-a născut poetul și traducătorul Mihai Ursachi (m. 2004) – 85 de ani

– 1944: S-a născut arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (m. 2020)

– 1946: S-a născut poetul și scriitorul Nicolae Croitoru (m. 2024) – 80 de ani

– 1947: A murit (la Paris) Elena Văcărescu, scriitoare română de limbă franceză, stabilită la Paris în 1891; prima femeie primită în Academia Română, ca membru de onoare, la 11.VI.1925; a depus o intensă şi permanentă activitate pentru susţinerea intereselor naţionale româneşti în Occident (n. 1866). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1864

– 1950: S-a născut poetul Octavian Doclin (m. 2020)

– 1951: S-a născut Octavian (Ioan Atanase) Bellu, antrenor de gimnastică, care a coordonat activitatea lotului naţional feminin de gimnastică în perioadele 1981-2005 şi 2010-2015; a intrat în „Cartea Recordurilor” ca „cel mai de succes antrenor din lume”, cu un palmares de 16 medalii olimpice de aur şi cu un total de 279 de medalii (din care 106 de aur), la Campionatele Europene, Mondiale şi la Jocurile Olimpice; a condus echipa României, împreună cu antrenoarea Mariana Bitang, la câştigarea a cinci titluri mondiale şi două titluri olimpice, precum şi câştigarea a numeroase titluri individuale; în perioada 2005-2006 a fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială; între anii 2006 şi 2009 a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport – 75 de ani

– 1951: S-a născut Ion Lilă, prozator, poet, dramaturg – 75 de ani

– 1952: S-a născut Stelian Tănase, scriitor, eseist, politolog, istoric, scenarist, regizor, publicist şi realizator de televiziune

– 1954: A murit medicul Mihai Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie; întemeietorul pediatriei ştiinţifice ca metodă de abordare a patologiei infantile; autorul primelor tratate de pediatrie şi terapeutică infantilă; a fondat Societatea Română de Pediatrie (1929) (n. 1867)

– 1955: S-a născut Ana Hompot, poetă, scriitoare, publicistă și profesoară; deși lipsită de vedere din copilărie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1980), a fost profesoară de limba și literatura română în cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din Cluj (1980-2010), a fost președinta Comisiei Naționale de Femei a Asociației Nevăzătorilor din România; a colaborat la Radio Cluj, alături de scriitorul Ion Podosu, între 2006-2013, în realizarea emisiunii Asociației nevăzătorilor „Cuvântul care înflorește”; în perioada comunistă a publicat, sub pseudonimul Ștefania Gorun, un grupaj de poeme în revista Agora, care apărea la Philadelphia, poeme ce au fost difuzate de Radio Vocea Americii și de BBC în limba română; în ultimii ani ai regimului comunist, a reprezentat o voce aparte în lupta pentru libertate, vocea și figura ei regăsindu-se la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (m. 2023)

– 1961: A murit lingvistul şi profesorul Sever Pop, membru post-mortem al Academiei Române (2012) (n. 1901) – 65 de ani

– 1971: A murit Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist, memorialist, publicist şi traducător (n. 1911) – 55 de ani

– 1972: A murit Ion Petrovici, filosof, scriitor, profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941; membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941); din inițiativa lui a fost amenajată în 1943 Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București (n. 1882)

– 1975: A murit Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician (n. 1886)

– 1986: A murit pictorul Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai mării; stabilit în RFG, din 1976 (n. 1901) – 40 de ani

– 1986: A murit (la Frankfurt am Main; s-a sinucis) Rolf Bossert, poet german originar din România (n. 1952) – 40 de ani

– 1996: A murit psihologul Alexandru Roşca; lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1906) – 30 de ani

– 2012: A murit Ion Nicolescu, poet şi prozator (n. 1943)

– 2016: A murit balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (n. 1932) – 10 ani

– 2017: A murit Lidia Ionescu Stăniloae, scriitoare, traducătoare, fiziciană; fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (n. 1933)

– 2019: A murit Maria Teslaru, actriță de film, radio, teatru, televiziune și voce (n. 1955)

– 2020: A murit sculptorul Dan Drăghici, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (n. 1957)

– 2020: A murit sculptorul Giani Iosif Amarandei (n. 1969)

– 2022: A murit arhitectul și acuarelistul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (n. 1932)

– 2023: A murit scriitorul Nicolae Stelea; director al Editurii „Ex Libris Universalis” (din 1990); președintele cenaclului „A. E. Baconski” din București (1974-1991) (n. 1950)

– 2024: S-a născut Petre Măsală (poreclit și „Sbinghili”), dansator-călușar, declarat „Tezaur Uman Viu” din 2020; vătaf al călușarilor din Stolnici din 1962 (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Economice și Financiare din cadrul UE (ECOFIN)

– New Delhi: Preşedintele francez Emmanuel Macron va vizita India între 17 şi 19 februarie pentru convorbiri cu prim-ministrul Narendra Modi. Preşedintele francez va participa la summitul Impactul IA, ce va fi găzduit de India la New Delhi. Macron se va deplasa şi la Mumbai, capitala financiară a Indiei, pentru a inaugura Anul de inovaţie India-Franţa. Modi şi Macron vor aborda teme regionale şi globale de interes reciproc, inclusiv cooperarea în zona indo-pacifică.

– Abu Dhabi: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis se întâlnește cu președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan.

-New Delhi, India: Vizita prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez (17 – 19 feb.)

– Beijing: China sărbătorește intrarea în Anul Calului de Foc, care se va desfășura până pe 5 februarie 2027

– Paris: Curtea de Apel se pronunță asupra cererii de despăgubire a peste 1.200 de nicaraguani victime ale unui pesticid

– Pristina: Demonstrație în Kosovo împotriva procesului foștilor membri ai UCK la Haga

– Mannheim, Germania: Indicele lunar de încredere al investitorilor februarie 2026: ZEW

– Bulgaria: Festivalul de street food de la Plovdiv va figura, din nou, în programul aferent celei de-a 11-a ediţii a expoziţiilor Agra, Vinaria şi Foodtech, care se va desfăşura în perioada 17-21 februarie, la Centrul expoziţional internaţional de la Plovdiv. Sunt programate concerte, o zonă de street food cu preparate din întreaga lume, demonstraţii culinare, jocuri şi premii pentru oaspeţi. Programul include spectacole susţinute de cântăreaţa de folclor Savina, ansamblul Bulgarian Rhythms, fanfara Kristijan Azirovic Orchestra din Serbia, Dimitris Band din Grecia şi Amor Mio Latino Band

– Eclipsa inelară de Soare, vizibilă din Antarctica, sudul Americii de Sud și sudul Africii

Aniversări – Comemorări

– Anul Nou chinezesc; începe Anul Calului de Foc (până la 5.II.2027)

– „Ziua Bunătăţii Spontane” („Random Acts of Kindness Day”) este una din iniţiativele organizaţiilor internaţionale de caritate, pentru încurajarea actelor de bunătate

– „Ziua Mondială pentru Turism Durabil” („Global Tourism Resilience Day”) a fost stabilită, cu sprijinul a 90 de ţări, de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), la 6 februarie 2023, prin rezoluţia A/RES/77/269. ONU subliniază astfel necesitatea de a încuraja dezvoltarea turismului rezistent pentru a face faţă şocurilor, ţinând cont de vulnerabilitatea sectorului turistic în situaţiile de urgenţă. Este, de asemenea, un apel la acţiune pentru ca statele membre să dezvolte strategii naţionale de reabilitare după perturbări, inclusiv prin cooperarea public-privat şi prin diversificarea activităţilor şi produselor. Utilizarea turismului durabil şi rezistent ca instrument de stimulare a creşterii economice susţinute şi incluzive, a dezvoltării sociale şi a incluziunii financiare, permite formalizarea sectorului informal, promovarea mobilizării resurselor interne şi a protecţiei mediului şi eradicarea sărăciei şi a foametei, inclusiv conservarea şi utilizarea durabilă a biodiversităţii şi a resurselor naturale şi promovarea investiţiilor şi antreprenoriatului în turismul durabil. NOTĂ: La 27 septembrie este marcată, în fiecare an, „Ziua mondială a turismului”, potrivit hotărârii adoptate, în 1979, de cea de-a treia sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO); 27 septembrie este o dată-reper pentru turismul mondial – ziua când, în 1970, a fost adoptat Statutul UNWTO

– 1591: A fost botezat pictorul spaniol José de Ribera (m. 1652) – 435 de ani

– 1600: Giordano Bruno, filosof renascentist italian, a fost ars pe rug din ordinul Inchiziţiei; a susţinut teoria heliocentrică a lui Copernic şi a dezvoltat ideea existenţei unui Univers infinit (n. 1548)

– 1653: S-a născut Arcangelo Corelli, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1713)

– 1673: A murit Molière (Jean-Baptiste Poquelin), dramaturg clasic francez; unul dintre maeștrii satirei comice (n. 1622)

– 1752: S-a născut scriitorul german Friedrich Maximilian Klinger (m. 1831)

– 1781: S-a născut medicul francez René Laënnec, inventatorul stetoscopului (m. 1826) – 245 de ani

– 1788: A murit pictorul francez Maurice Quentin de la Tour (n. 1704)

– 1803: S-a născut Edgar Quinet, istoric, scriitor, filosof şi om politic francez; a militat pentru înnoirea societăţii pe baze democratice, republicane, ceea ce i-a adus un lung exil (1851-1870); în această perioadă s-a apropiat de istoria, limba şi literatura română, pe care le-a cunoscut atât direct, prin vizitele făcute în Principatele Române, cât şi cu ajutorul soţiei sale, Hermiona, fata cărturarului moldovean Gheorghe Asachi; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1869 (m. 1875)

– 1820: S-a născut Henri Vieuxtemps, compozitor şi violonist belgian (m. 1881)

– 1827: A murit pedagogul elveţian Johann Heinrich Pestalozzi; experienţele sale, de renume mondial, au fost popularizate în Transilvania de elevul său Ştefan L. Roth şi au influenţat învăţământul din Ţările Române (n. 1746)

– 1856: A murit poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (n. 1797) – 170 de ani

– 1877: S-a născut André Maginot, om politic francez, ministru de război (1922-1924; 1929-1932); la 11.XII.1929 propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (m. 1932)

– 1888: S-a născut Otto Stern, fizician și profesor german american; Premiul Nobel pentru fizică în 1943, pentru contribuţia sa la dezvoltarea metodei razelor moleculare şi pentru descoperirea momentului magnetic al protonului (m. 1969)

– 1890: S-a născut Sir Ronald Fisher, genetician şi statistician britanic; pionier în aplicarea metodelor statistice în domeniul cercetării ştiinţifice (m. 1962)

– 1916: S-a născut actorul italian de film Raf Vallone (m. 2002) – 110 ani

– 1917: S-a născut Abdel Rahman Badawi, scriitor şi filosof egiptean (m. 2002)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul austriac Friedrich Cerha; la începutul anilor ’60, a compus un ciclu orchestral de mari dimensiuni, ‘Spiegel’, şi a devenit o figură a avangardei (m. 2023) – 100 de ani

– 1930: S-a născut scriitoarea britanică Ruth Rendell (pseudonim: Barbara Vine); autoare de romane poliţiste, multe dintre ele ecranizate; considerată o continuatoare a operei Agathei Christie (m. 2015)

– 1931: S-a născut actriţa cehă Jiřina Jirásková (m. 2013) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Alan Bates, actor britanic de film (m. 2003)

– 1934: S-a născut violoncelistul olandez Anner Bylsma; a fost unul dintre pionierii „Școlii barocului olandez” (m. 2019)

– 1935: S-a născut „Chabelo” (Xavier López Rodríguez) actor, comediant și prezentator mexican de origine americană; a lucrat în televiziune peste 60 de ani; deține recordul pentru cea mai îndelungată carieră de prezentator (44 de ani) al unei emisiuni pentru copii („En Familia con Chabelo”) (m. 2023)

– 1940: S-a născut John Lewis, unul din cei mai importanţi activişti americani pentru drepturi civile, congresman democrat; unul dintre liderii mişcării pentru drepturi civile ale persoanelor de culoare din anii ’60 şi unul dintre cei care au participat la marşul din Washington în cursul căruia Martin Luther King Jr. a susţinut celebrul discurs „Am un vis” (m. 2020)

– 1940: S-a născut cântărețul, actorul și producătorul mexican de film Vicente Fernandez, „regele cântecului popular” şi starul orchestrelor de mariachi, supranumit „Sinatra al muzicii ranchera”; în cei 50 de ani de carieră a fost recompensat cu trei premii Grammy şi cu nouă premii Latin Grammy (m. 2021)

– 1944: S-a născut Wolfgang Mieder, specialist în paremiologie (cercetător al proverbelor) și profesor german

– 1944: S-a născut Robert Dessaix, romancier, eseist şi jurnalist australian

– 1945: S-a născut Bernard Rapp, regizor de film, scenarist, actor şi jurnalist francez (m. 2006)

– 1945: S-a născut actriţa americană Zina Bethune (m. 2012)

– 1946: S-a născut Shahrnush Parsipur, romancieră de origine iraniană – 80 de ani

– 1948: S-a născut cântăreţul şi compozitorul mexican José José (nume real: José Rómulo Sosa Ortiz), figură emblematică a muzicii din America Latină (m. 2019)

– 1954: S-a născut actriţa și producătoare americană de film Rene Russo

– 1955: S-a născut scriitorul chinez Mo Yan (pseudonimul sub care scrie Guan Muoye); Premiul Nobel pentru Literatură în 2012

– 1962: A murit dirijorul, pianistul şi compozitorul german Bruno Walter (n. 1876)

– 1963: S-a născut Michael Jordan, fost jucător american de baschet; în prezent, om de afaceri; timp de 13 sezoane a fost jucătorul emblemă al echipei „Chicago Bulls” (1984-1993, 1995-1998); supranumit, printre altele, „GOAT – Greatest of All Time” („Cel mai bun din toate timpurile”)

– 1970: A murit scriitorul israelian Samuel Joseph Agnon (pseudonimul lui Shmuel Yosef Halevi Czaczkes); Premiul Nobel pentru literatură în 1966 (împreună cu scriitoarea germană Nelly Sachs) (n. 1888)

– 1980: A murit pictorul britanic Graham Sutherland (n. 1903)

– 1991: S-a născut Ed (Edward Christopher) Sheeran, cântăreț, compozitor și producător muzical englez – 35 de ani

– 1996: A murit scriitorul francez Hervé Bazin, preşedintele Academiei Goncourt în perioada 1973-1996 (n. 1911) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitorul şi eseistul Ernst Jünger, considerat una dintre cele mai complexe şi contradictorii figuri ale literaturii germane a secolului al XX-lea (n. 1895)

– 2010: A murit Kathryn Grayson, actriţă de film şi soprană americană (n. 1922)

– 2013: A murit actorul britanic Richard (David) Briers, celebru pentru rolul interpretat în serialul de televiziune „The Good Life” (n. 1934)

– 2016: A murit regizorul, actorul şi scriitorul polonez Andrzej Zulawski (n. 1940) – 10 ani

– 2020: A murit Sonja (Alice Selma Toni) Ziemann, actriță germană de film și televiziune (n. 1926)

– 2021: A murit artistul jamaican U-Roy (numele real Ewart Beckfort), considerat un pionier al muzicii reggae; de numele său este legat stylul vocal „toasting” (n. 1942) – 5 ani

– 2023: A murit Stella Stevens, actriţă și regizoare americană (n. 1938)

– 2024: A murit Johan Galtung, sociolog norvegian și pionier al teoriei studierii păcii și conflictelor militare; a finalizat lucrări inovatoare în mai multe domenii ale sociologiei, inclusiv analiza conflictului și teoria păcii, teoria civilizației comparate și teoria dezvoltării; a creat o nouă abordare a economiei, care poate adapta mai confortabil obiectivele generale de pace, dezvoltare, creștere umană și echilibru ecologic; a mediat în peste 150 de conflicte între națiuni, religii, comunități locale și societatea civilă; fondator al Institutului pentru studii de Pace de la Oslo (PRIO) (n. 1930)

– 2025: A murit Antonine Maillet, romancieră, dramaturgă, scenaristă, profesoară universitară, cercetătoare și traducătoare franco-canadiană; autoare a circa 40 de opere, a fost prima francofonă din afara Europei recompensată, în 1979, cu premiul Goncourt pentru romanul „Pélagie-la-Charrette”; a popularizat în afara granițelor Canadei istoria și cultura acadienilor, populație francofonă de pe coasta Oceanului Atlantic (n. 1929) – 1 an

– 2025: A murit muzicianul și pictorul britanic Jamie Muir (nume real: James David Muir); percuționist în cadrul formației „King Crimson” (n. 1942) – 1 an

– 2025: A murit Paquita la del Barrio (nume real Francisca Viveros Barradas), cântăreață, compozitoare și actriță mexicană (n. 1947) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 16 februarie 2026, 05:00 / actualizat: 16 februarie 2026, 10:49

S-a întâmplat într-o zi de 16 februarie

* Cu 327 de ani în urmă (1699) prima diplomă leopoldină recunoştea clerului greco-catolic din Transilvania aceleaşi privilegii de care se bucurau şi preoţii catolici

* Societatea Studenţilor în Medicină, compusă iniţial din cei zece membri fondatori (Nicolae Manolescu, Constantin Istrati, Sterie Argeşeanu, Alexandru Boicescu, Constantin Steuceanu, George Pastia şi Vasile Vasiliu Bejan), plus alţi nouă membri înscrişi ulterior, a ţinut prima şedinţă publică, acum 151 de ani, la 16 februarie 1875, sub preşedinţia provizorie a lui Alexandru Boicescu. În această şedinţă s-a votat statutul compus din 27 de articole, se alege comitetul Societăţii, iar onoarea de preşedinte i-a fost conferită lui Nicolae Manolescu. Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti cunoscută şi sub abrevierile SSM sau SSMB, a fost înfiinţată la 1/13 ianuarie 1875 din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu, atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti

* Se împlinesc 100 de ani (1926) de când era înfiinţată la Iaşi, din iniţiativa regelui, Fundaţia culturală „Regele Ferdinand I”. Constituită din două structuri – Fundaţiunea Universitară „Regele Ferdinand I” şi Institutul cu internat pentru educaţia fiicelor de ofiţeri – aceasta a fiinţat până în 1946, când Senatul Universităţii din Iaşi a preluat atribuţiile acesteia

* Acum 96 de ani (1930) Asociaţia cluburilor de fotbal din România (fondată în anul 1909, cu sediul în Bucureşti) a luat denumirea de Federaţia Română de Fotbal Asociaţie şi s-a afiliat la FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație), primul preşedinte al acesteia fiind avocatul Aurel Leucuţia. Din august 1990, FRF a devenit organ independent de conducere al mişcării fotbalistice din România

* În urmă cu 58 de ani (1968) Marea Adunare Naţională a adoptat Legea privind organizarea administrativă a teritoriului României, care prevedea desfiinţarea regiunilor şi raioanelor (constituite după modelul sovietic) şi revenirea la vechea împărţire a ţării în judeţe (ca forme tradiţionale şi viabile ale teritoriului)

* Acum 39 de ani (1987) începea manifestaţia studenţilor ieşeni împotriva condiţiilor vitrege din cămine şi îndeosebi împotriva limitărilor draconice la consumul de energie. Aceasta s-a soldat cu o serie de arestări şi exmatriculări din Universitate a participanţilor şi a celor cu dosare necorespunzătoare (16 – 17 feb.)

* Cu 21 de ani în urmă (2005) intra în vigoare „Protocolul de la Kyoto” privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a gazelor cu efect de seră, semnat la 11.XII.1997, la Conferinţa de la Kyoto/Japonia (este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice); prelungit, la Convenţia Naţiunilor Unite privind schimbările climatice de la Doha, din decembrie 2012, încă 8 ani

* Acum 13 ani (2013), la cea de-a 63-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, filmul „Poziţia copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, a câştigat „Ursul de Aur”. Cu o zi înainte, pelicula a primit şi premiul Federaţiei Internaţionale a Criticii (FIPRESCI), la acelaşi festival

Aniversări – Comemorări

– 1886, 16/28: S-a născut inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959) – 140 de ani

– 1902: S-a născut pomicultorul Teodor Bordeianu; a elaborat primele lucrări de pomologie în ţara noastră; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1969)

– 1903: A murit Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog, botanist şi profesor de teologie; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (n. 1847)

– 1906: S-a născut matematicianul Tiberiu Popoviciu; fondatorul şcolii româneşti de analiză numerică; a înfiinţat (în 1946), la Universitatea din Cluj, Seminarul de Teoria Aproximării şi Analizei Numerice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1975) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, autoare dramatică şi traducătoare; fiica scriitorului Vasile Demetrius (m. 1992)

– 1936: S-a născut prozatoarea Stela Brie, autoare de literatură pentru copii (m. 2016) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Ilie Constantin, poet, prozator, eseist, critic literar şi traducător; a trăit o perioadă la Paris (m. 2020)

– 1939: S-a născut Constantin Stoiciu, prozator, scenarist, regizor, jurnalist şi editor; în 1982 a emigrat în Canada, stabilindu-se la Montréal, unde a înființat Editura Humanitas; după 1990 a revenit deseori în România (m. 2024)

– 1951: S-a născut Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic, editor şi antologator (m. 2014) – 75 de ani

– 1956: A murit chimistul Constantin Gheorghiu; contribuţii la dezvoltarea şcolii de chimie organică din Iaşi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1894) – 70 de ani

– 1995: A murit Victor Kernbach, prozator, poet, eseist şi traducător (n. 1923, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1996: A murit Nicolae Carandino, scriitor, gazetar (cronicar dramatic, director al ziarului „Dreptatea” în perioada 1944-1947 şi director de onoare la reapariţia acestuia, în 1990) şi om politic (membru de onoare al PNŢCD) (n. 1905) – 30 de ani

– 2000: A murit dirijorul Henry Selbing (n. 1912)

– 2006: A murit soprana Lya Hubic (n. 1911) – 20 de ani

– 2007: A murit Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (n. 1927)

– 2012: A murit Cornel Mihai Ionescu, eseist, traducător, comparatist şi profesor (n. 1941)

– 2013: A murit Dumitru Sechelariu, fost primar al Bacăului între anii 1996 – 2004; de numele său este legat şi FCM Bacău, club pe care l-a condus din 1992 până în 2007 (n. 1958)

– 2015: A murit Radu Simion, şef de orchestră şi virtuoz al naiului (n. 1940)

– 2016: A murit Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (n. 1938) – 10 ani

– 2019, 16/17: A murit actriţa Maria Teslaru (n. 1955)

– 2020: A murit economistul, diplomatul și profesorul universitar Tudorel Postolache; a avut contribuții majore în modernizarea științelor economice; creator de școală națională de cercetare cu străpungere internațională; director general și fondator al Institutului Naţional de Cercetări Economice (1990); preşedinte al Comisiei pentru elaborarea strategiei privind înfăptuirea economiei de piaţă în România (1990); a fost preşedinte al Comisiei de elaborare a „Strategiei naţionale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană” (1995), ale cărei lucrări s-au finalizat cu „Declaraţia de la Snagov”, prin care s-a consemnat primul consens politic național, referitor la opțiunea României de a deveni stat membru al Uniunii Europene; membru titular al Academiei Române din 1990; președinte (2000-2006) și președinte de onoare (2006-2020) al Secţiei de ştiinţe economice, juridice şi sociologie a Academiei Române (n. 1932)

– 2021: A murit Lucian Pînzaru, unul dintre actorii emblematici ai Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi (n. 1968) – 5 ani

– 2025: A murit jurnalistul Șerban – Petru Cionoff (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

-Beirut, Liban: Vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier în Liban și Iordania (16 – 18 feb.)

-Alger, Algeria: Vizita ministrului francez de interne, Laurent Nuñez, în Algeria (16 – 17 feb.)

-Berlin: Hillary Clinton participă la Forumul Mondial pentru Democrație și Pace (16 – 19 feb.)

-Frankfurt, Germania: Bundesbank: discurs al președintelui, Joachim Nagel, la recepția anuală a Camerei de Comerț Americane

– Berna: Date privind PIB-ul (prima estimare) pentru trimestrul al patrulea (SECO)

– Moscova: Sunt marcați 2 ani de la moartea liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi

– Kiev: O instanță din Kiev urmează să se pronunțe asupra confiscării activelor aparținând fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko

-Beirut, Liban: Liderul mișcării libaneze Hezbollah, Naim Qassem, susține un discurs televizat

Aniversări – Comemorări

– RPD Coreeană – Sărbătoare naţională – Ziua de naştere a preşedintelui Kim Jong-Il (n. 16.II.1942 – m. 17.XII.2011)

– Ziua naţională a Republicii Lituania; aniversarea restaurării statului lituanian – 1918

– În SUA este sărbătorită (anual, în a treia zi de luni din februarie) „Ziua Preşedintelui” (President’s Day); iniţial a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (n.22.II.1732), primul preşedinte al SUA; din 1971 ( – 55 de ani) această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani

– 1684: S-a născut Bohuslav Černohorský, compozitor şi organist ceh (m. 1742)

– 1774: S-a născut violonistul şi compozitorul francez Joseph Rode (m. 1830)

– 1829: A murit compozitorul francez François-Joseph Gossec; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării muzicii instrumentale în Franţa, unde este autorul primelor modele de simfonii (n. 1734)

– 1834: S-a născut Ernst Heinrich Philipp August Haeckel, biolog şi filosof german, rămas în istoria ştiinţei pentru faimoasa „Lege a lui Haeckel” (legea fundamentală a biogenezei) (m. 1919)

– 1848: S-a născut Octave Mirbeau, jurnalist, critic de artă, romancier şi dramaturg francez (m. 1917)

– 1884: S-a născut regizorul american de film Robert Flaherty, pionier al filmului documentar (m. 1951)

– 1893, 16/28: S-a născut Vsevolod Pudovkin, regizor, actor şi teoretician rus de film (m. 1953)

– 1896: S-a născut Alexander Brailowsky, pianist francez de origine ucraineană; primul pianist din istorie care a cântat integral muzica pentru pian a lui Frédéric Chopin într-o suită de recitaluri pe care le-a susţinut la Paris, în anul 1924 (m. 1976, la New York) – 130 de ani

– 1907: A murit Giosuè Carducci, scriitor şi critic literar italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1906 (n. 1835)

– 1917: A murit Octave Mirbeau, jurnalist, pamfletar, critic de artă, romancier şi autor dramatic francez; una dintre figurile cele mai originale din literatura perioadei „Belle Époque” (n. 1848)

– 1919: S-a născut patriarhul armean apostolic al Ierusalimului, Torkom Manoogian, unul dintre cei cinci custozi ai locurilor sfinte (m. 2012)

– 1921: S-a născut Noureddine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (m. 1996) – 105 ani

– 1925: S-a născut chitaristul portughez Carlos Paredes (m. 2004)

– 1931: S-a născut actorul japonez Ken Takakura (numele real: Goichi Oda), supranumit „Clint Eastwood al Japoniei”, pentru rolurile sale de tip dur sau de mafiot (m. 2014) – 95 de ani

– 1932: S-a născut (în Bucovina) Aharon Appelfeld, scriitor israelian de origine română; supraviețuitor al Holocaustului din Bucovina și Transnistria (m. 2018)

– 1935: S-a născut Sonny Bono, cântăreţ, actor de film, scenarist şi producător american (m. 1998)

– 1936: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi politicianul argentinian Fernando Solanas; bogată experienţă în filmul documentar (m. 2020) – 90 de ani

– 1942: S-a născut Kim Jong-il, om politic din Coreea de Nord, comandant militar cu gradul de mareșal al R.P.D. Coreene, conducătorul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene între anii 1994 și 2011; după moarte, în 2012, a fost proclamat generalisim al R.P.D.Coreene (m. 2011)

– 1944: S-a născut dirijorul belgian Sigiswald Kuijken, interpret la vioară şi viola da gamba, un cunoscut promotor al muzicii vechi

– 1945: S-a născut actorul britanic Jeremy Bulloch, cunoscut mai ales pentru rolurile sale din filmele „Summer Holiday”, „Star Wars” şi „James Bond” (m. 2020)

– 1946: S-a născut actorul britanic de film Pete Postlethwaite (m. 2011) – 80 de ani

– 1947: S-a născut sculptorul austriac Franz West (m. 2012)

– 1948: S-a născut Eckhart Tolle, învățător spiritual și scriitor canadian de origine germană; cunoscut pentru cărți precum: „Puterea lui Acum. Ghid practic”, „Un pământ nou – Trezirea conștiinței umane”, „Liniștea vorbește”

– 1949: S-a născut scenografa franceza de teatru de origine norvegiană, Maria Elena Bjornson, considerată printre cei mai buni scenografi ai ultimelor decenii din teatrul mondial; a fost pe jumătate româncă, mama ei fiind Mia Prodan (m. 2002, la Londra)

– 1952: S-a născut cântărețul, compozitorul, producătorul de înregistrări și instrumentistul american James Ingram, o figură importantă a R&B-ului din anii ’80 ai secolului trecut (m. 2019)

– 1954: S-a născut scriitorul scoţian de science-fiction Iain (Menzies) Banks (m. 2013)

– 1959: S-a născut John McEnroe, jucător american de tenis de câmp și antrenor; câştigător al turneelor de la Wimbledon din anii 1981, 1983 şi 1984 şi al campionatelor internaţionale ale SUA din anii 1979, 1980, 1981 şi 1984

– 1979: S-a născut pilotul italian Valentino Rossi, supranumit „Il Dottore”, unul dintre cei mai de succes piloți din toate timpurile la motociclism viteză, cu nouă titluri de campion mondial, din care şapte la clasa regină

– 1990: A murit graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (n. 1958)

– 2000: A murit medicul brazilian Carlos Chagas; de numele său se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii ce-i poartă numele („boala Chagas”), gravă afecţiune viscero-sangvină; în 1945 a înfiinţat Institutul de Biofizică din Rio de Janeiro, pe care l-a condus, cu unele întreruperi, până în 1973; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1910)

– 2000: A murit actriţa de film franțuzoaică de origine rusă Lila Kedrova (n. 1918)

– 2005: A murit dirijorul italian Marcello Viotti (n. 1954)

– 2011: A murit actorul american Len Lesser (n. 1922) – 15 ani

– 2013: A murit cântăreţul, chitaristul şi compozitorul britanic Tony Sheridan (născut: Anthony Esmond Sheridan McGinnity), cunoscut pentru colaborarea lui cu trupa „The Beatles”, în anii de început ai acesteia (n. 1940)

– 2016: A murit Boutros Boutros-Ghali, jurist, profesor, om politic şi diplomat egiptean; cel de-al şaselea secretar general al ONU (1992-1996) (n. 1922) – 10 ani

– 2021: A murit poetul, arhitectul și profesorul catalan Joan Margarit; laureat cu Premiul Miguel de Cervantes în 2019; ca arhitect, el a participat la lucrările de construcţie pentru Sagrada Familia a lui Gaudi (n. 1938) – 5 ani

– 2022: A murit Michel Deguy, renumit poet, eseist, traducător și profesor francez; fondator și redactor-șef al revistei „Po&sie”, una dintre cele mai selecte și mai longevive reviste de poezie din Franța; a fost un prieten al României și al scriitorilor români (n. 1930)

– 2023: A murit regizorul și scenaristul francez Michel Deville; autor a circa 30 de lungmetraje, aproape toate filmele sale având la bază opere literare pe care le-a adaptat (n. 1931)

– 2024: A murit Aleksei Navalnîi, jurist, activist și politician rus; din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin; laureat al Premiului Saharov pentru libertarea de gândire 2021 (n. 1976)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 15 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 15 februarie

* Acum 183 de ani (1843) Consistoriul din Blaj cerea episcopului Ioan Lemeni să facă demersuri pe lângă împărat împotriva legii privind obligativitatea limbii maghiare în administraţie, justiţie, şcoli, biserici etc, lege votată de Dieta Transilvaniei

* Cu 162 de ani în urmă (1864) apărea, la Bucureşti, la iniţiativa unui grup de tineri ofiţeri, primul număr al revistei „România Militară”, ca publicaţie independentă, având inscripţionată pe copertă deviza: Ştiinţă, artă şi istorie militară. Prin Înaltul Decret Regal nr. 3663, din 1 ianuarie 1898, „România Militară” devine revista oficială a Marelui Stat Major. Până în anul 1989, a apărut sub diferite titulaturi – „Revista militară generală”, „Cultura militară”, „Probleme de artă militară”. Din anul 1990 poartă actuala denumire – „Gândirea militară românească” – şi are o periodicitate de şase apariţii pe an. Publicaţie de teorie şi ştiinţă militară, editată de Statul Major General al Armatei României, revista „Gândirea militară românească” se adresează atât corpului ofiţeresc, cât şi mediilor instituţionale guvernamentale şi neguvernamentale preocupate de problematica militară naţională şi internaţională

* Se împlinesc 150 de ani (1876) de când, la Bucureşti, apărea lunar (până la 15 mai, acelaşi an), „Revista literară şi ştiinţifică”, sub îndrumarea lui Bogdan Petriceicu Haşdeu (partea literară) şi a dr. Dimitrie Brândză (partea ştiinţifică)

* Acum 144 de ani (1882) România şi Regatul Ţărilor de Jos stabileau relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 21 decembrie 1841, a fost înfiinţată prima reprezentanţă diplomatică a Regatului Ţărilor de Jos, prin Viceconsulatul comercial de la Galaţi. La 25 august 1856, Olanda a stabilit la Bucureşti o misiune cu atribuţii şi competenţe mai largi: o Agenţie şi un Consulat General. Au urmat, în 1857, Agenţii Consulare Onorifice la Bârlad, Botoşani, Focşani, Giurgiu, Roman. La 12/24 ianuarie 1880, Regatul Ţărilor de Jos a recunoscut independenţa României. Consulatul General din Bucureşti a fost ridicat la nivel de Agenţie Diplomatică, iar la 15/27 februarie 1882, la rang de Legaţie, şeful misiunii avansând la gradul de ministru rezident. Între 1880-1898, România a fost reprezentată în Olanda de Legaţia sa la Bruxelles. În 1898 a fost înfiinţată „a unsprezecea misiune diplomatică a României, cu reşedinţa la Haga”. În 1900, acesteia îi erau subordonate Consulatul General din Rotterdam şi Consulatele de la Amsterdam, Dordrecht şi Haga-Scheveningen. La 25 august 1966, raporturile dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de Ambasadă

* Cu 142 de ani în urmă avea loc sfinţirea Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti, supranumită și „Catedrala fără turn”. Opera cea mai impunătoare a arhiepiscopului Ignaţiu-Felix Paoli (primul ierarh al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucureşti) este Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti, construită în perioada 1873-1884 şi sfinţită în ziua de vineri, 15 februarie 1884. Construcţia catedralei a început în vara anului 1873, după ce, la 17 iulie, Primăria Bucureşti a eliberat autorizaţia de construcţie. Planurile au fost realizate de arhitectul vienez Friederich von Schmidt, optând pentru stilul romanic, cu elemente gotice. Iniţial, lucrările de construcţie au fost coordonate de călugărul arhitect Alfons Zegers, din Dublin, piatra de temelie fiind sfinţită în toamna anului 1875. Patron al catedralei a fost ales Sfântul Iosif, soţul Preasfintei Fecioare Maria. În ziua consacrării ei, 15 februarie 1884, în cadrul Sfintei Liturghii pontificale prezidată de arhiepiscopul Ignaţiu Paoli, Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” din Bucureşti nu era finalizată, chiar dacă era terminată. Ziua de 15 februarie 1884 a fost considerată de arhiepiscopul Ignaţiu Paoli drept „cea mai fericită zi din viaţă”. În anii următori s-au efectuat ample lucrări de împodobire a Catedralei „Sfântul Iosif” din Bucureşti: în anul 1888 au fost executate şi montate cele două altare secundare şi cele 14 staţiuni de la Calea Sfintei Cruci, stâlpii şi coloanele din interior au fost îmbrăcaţi în stucomarmură, iar soclul pereţilor în stucolustru şi au fost executate băncile şi scaunele din prezbiteriu; în anul 1889 a fost instalat sistemul de încălzire cu aer cald; în anul 1892 a fost adusă de la Paris şi montată prima orgă a catedralei etc. Date fiind aceste dotări necesare bunei funcţionări a catedralei, în ziua de 29 ianuarie 1895, arhiepiscopul Otto Zardetti a înfiinţat Parohia Catedralei „Sfântul Iosif”, catedrala devenind şi biserică parohială. Primul paroh a fost preotul Iosif Baud (până în 1911), fiind urmat de celebrii parohi şi canonici Carol Auner (1911-1932) şi Iosif Schubert (1932-1950)

* Cu 93 de ani în urmă (1933), în zilele de 15 şi 16 februarie, au avut loc grevele muncitorilor ceferişti de la atelierele „Griviţa Roşie” din Bucureşti. Muncitorii, în rândul cărora comuniştii desfăşurau o intensă propagandă, au ocupat atelierele. După eşuarea negocierilor cu autorităţile, armata şi poliţia au tras în grevişti şi au pus capăt acţiunii (soldate cu 3 morţi şi 40 de răniţi din rândul muncitorilor). În Parlament, măsurile Guvernului au fost aspru criticate de partidele din opoziţie

* În urmă cu 57 de ani (1969) avea loc inaugurarea liniei ferate electrificate Bucureşti-Braşov, prima de acest fel din România, în sistemul cel mai avantajos din punct de vedere tehnico-economic şi energetic: curent alternativ monofazat de frecvenţă industrială 50 Hz, la tensiunea de 25 kW

* Cu 46 de ani în urmă (1980), la Brăila, a fost lansată la apă prima navă de pescuit oceanic construită în România – „Parângul”

* Acum 37 de ani (1989) avea loc încetarea Războiului Afgano-Sovietic. La 27.XII.1979, 750 de soldaţi ai trupelor de elită sovietice au invadat Afganistanul şi l-au ucis pe preşedintele Hafizullah Amin. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de către forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului ridicat şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial. Bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane au curmat aproape un milion de vieţi

* Se marchează 35 de ani (1991) de la înființarea „Grupului de la Vişegrad”, organizaţie de cooperare regională reunind Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia. În cetatea medievală Visegrád din Ungaria, Václav Havel – preşedintele Cehoslovaciei, Lech Wałęsa – preşedintele Poloniei şi József Antall – primul ministru al Ungariei au semnat o declaraţie comună prin care îşi asigurau sprijin reciproc în vederea integrării politice şi economice în Uniunea Europeană. De asemenea, prin acelaşi document au fost puse bazele unei strânse cooperări regionale între statele semnatare. România a ratat aderarea la acest grup, din cauza evenimentelor din 1990 (mineriadele şi conflictul interetnic de la Târgu-Mureş), refuzul fiind comunicat direct președintelui Ion Iliescu. Aceasta a fost, de altfel, reînnoirea unui acord din 1335 între regii Ioan al Boemiei, Cazimir al III-lea al Poloniei şi Carol Robert de Anjou al Regatului Ungar

* Cu 26 de ani în urmă (2000) a început, la Bruxelles, prima etapă a negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană (UE). Din cele 31 de capitole ce urmau a fi negociate, s-a început cu cele referitoare la învăţământ, cultură şi audiovizual. România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007

* Acum 19 ani (2007) avea loc inaugurarea postului de radio „Antena Sibiului”, ce face parte din reţeaua de studiouri regionale ale Societăţii Române de Radiodifuziune

* Se marchează 15 ani (2011) de când au început protestele împotriva regimului libian, în orașul Benghazi, extinzându-se ulterior în toată țara. Manifestanții au preluat controlul asupra unui număr important de orașe, în special în estul Libiei. Războiul Civil Libian din 2011 a fost un conflict între revoluționarii libieni și Marea Jamahiriye Arabă Socialistă Populară Libiană. A început ca o serie de proteste și confruntări care au avut loc în statul nord-african împotriva lui Muammar al-Gaddafi, conducătorul Libiei de 42 de ani. Protestele au început pe 15 februarie 2011 și au devenit o revoltă la scară mare până la sfârșitul lunii februarie, luptele evoluând aproape către un război civil, mai ales după ce Consiliul Național de Tranziție a preluat conducerea în teritoriile controlate de revoluționari. Cele mai multe națiuni au condamnat cu fermitate utilizarea forței împotriva civililor, Statele Unite impunându-i sancțiuni lui Gaddafi. Pe 20 octombrie 2011, Gaddafi a fost capturat de către revoluționari în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt, murind în circumstanțe neelucidate

* Cu 13 ani în urmă (2013) meteoritul de la Celeabinsk a explodat deasupra Pământului în regiunea din estul munților Urali, Rusia. Căderea meteoritului, cu un diametru de circa 15 metri și o greutate aproximativă de 7.000–10.000 de tone, s-a produs la ora locală 9:23, în ziua de vineri 15 februarie 2013, daunele principale în urma căderii producându-se în acest oraș și în cinci localități vecine: Emanjelinsk, Kopeisk, Korkino, Iujnouralsk și Etkul. Aproximativ 1.200 de persoane, printre care peste 80 de copii, au fost rănite de cioburile de geamuri sparte sau de obiecte deplasate de unda de șoc în urma căderii. Pe parcursul căderii, după intrarea în atmosferă cu o viteză de 18–20 km/s meteoritul a început să se dezintegreze, din cauza supraîncălzirii și topirii, și să se rupă în bucăți incandescente, fragmentele de rocă prăbușindu-se cu o viteză aproximativă de 35.000 km/oră (de zece ori mai repede decât un glonț de pușcă)

Aniversări – Comemorări

– Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (a Lăsatului sec de carne) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua Naţională a Lecturii” este marcată, începând din anul 2022, pentru încurajarea cititului. A fost aleasă data de 15 februarie deoarece reprezintă ziua de naştere a două mari personalităţi care au jucat un rol important în dezvoltarea educației românești, precum și în promovarea lecturii: politicianul și criticul literar Titu Maiorescu (n.15.II.1840 – m.18.VI.1917), care a fost fondatorul societății literare Junimea, și Spiru Haret (n.15.II.1851 – m.17.XII.1912), matematician renumit și ministru al Educației, creditat pentru dezvoltarea sistemului educațional modern al României. NOTĂ: În prima miercuri din luna februarie este marcată și „Ziua mondială a cititului cu voce tare” sau „Ziua internaţională a cititului împreună”

– 1794: S-a născut arhiepiscopul Alexandru Şuluţiu-Sterca, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1855) (m. 1867)

– 1823: S-a născut Melchisedec (Mihail) Ştefănescu, episcop, istoric şi profesor; primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos (înfiinţată la 17 noiembrie 1864); unul dintre fruntaşii luptei pentru Unirea Principatelor şi pentru consolidarea ei; a contribuit la unirea celor două biserici locale din Moldova şi Ţara Românească, ajungând ca în anul 1865 să se întrunească la Bucureşti, pentru prima dată, un Sinod general al Bisericii Ortodoxe Române; contribuţii deosebite la întocmirea Legii Organice din 1872 (prin care s-a constituit Sfântul Sinod al BOR); „părintele autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi părintele orfanilor”; membru al Societăţii Academice Române din 1870; vicepreşedinte al Academiei Române (1882-1885) (m. 1892)

– 1834, 15/27: S-a născut V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, istoric, scriitor şi om politic liberal; deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri; de numele său se leagă iniţierea şi întemeierea a numeroase societăţi şi instituţii (în 1865, de exemplu, s-a numărat printre fondatorii Ateneului Român din Bucureşti); membru fondator al Societăţii Academice Române (1867); vicepreşedinte al acestui for de mai multe ori (m. 1901)

– 1838: S-a născut Eusebiu Popovici, preot şi profesor; specialist în Vechiul Testament, în limbile semitice, în istoria bisericii şi în drept bisericesc; a tradus în limba română „De Bello Gallico” de Cezar şi „Exerciţii pentru sintaxa limbii latine” de Hauber; membru de onoare al Academiei Române din 1908 (m. 1922)

– 1840, 15/27: S-a născut Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (m. 1917)

– 1841: S-a născut istoricul Mihail C. Suţu; a pus bazele unei cercetări numismatice sistematice şi istorice, înscriindu-şi numele între primii numismaţi din sud-estul Europei; a donat Academiei Române întreaga sa colecţie de monede şi antichităţi; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1933) – 185 de ani

– 1850, 15/27: S-a născut pictorul și profesorul Ion Andreescu; unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1882)

– 1851: S-a născut Spiru Haret, matematician, sociolog (a întrevăzut posibilitatea aplicării matematicii la studiul societăţii), pedagog şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice în mai multe rânduri, a reorganizat pe baze moderne învăţământul românesc de toate gradele; membru titular al Academiei Române din 1892, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1912) – 175 de ani

– 1857: S-a născut Emanuil Grigorovitza, prozator şi filolog; a publicat studii filologice privind sintaxa şi etimologia limbii germane sau prezenţa elementului românesc în graiurile săseşti din Ardeal, ca şi un important dicţionar german-român; impresionante sunt şi datele adunate sub titlul „Românii din monumentele literare germane medievale” (1901) (m. 1915)

– 1896: S-a născut medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1984 (m. 1967) – 130 de ani

– 1904: S-a născut inginerul geolog Ion Huber-Panu; a studiat influenţa temperaturii asupra flotaţiei mineralelor, efectuând primele cercetări pe plan mondial în domeniul cineticii acesteia (a fost primul care a definit viteza de flotaţie); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1910: S-a născut prozatorul Paul Daniel (pseudonimul lui Paul Daniel Ionescu) (m. 1983)

– 1921: S-a născut scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (m. 1995) – 105 ani

– 1923: S-a născut Petre Solomon, poet, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, rusă şi maghiară) şi eseist (m. 1991)

– 1925: S-a născut Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (m. 2019)

– 1927: S-a născut istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (m. 2018)

– 1930: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (m. 2006)

– 1931: S-a născut Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat în 2007, în Jimbolia (m. 2009) – 95 de ani

– 1931: A murit Dimitrie Comşa, economist, agronom (a militat pentru modernizarea agriculturii); om politic (fruntaş al Partidului Naţional Român, unul dintre semnatarii Memorandumului/1892); membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1846) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog şi profesor; preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2006-2010); membru titular al Academiei Române din 2016

– 1933: S-a născut Iosif Sava (nume la naştere: Iosif Segal), muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni de radio și televiziune, scriitor, clavecinist și pianist; în 1951 şi-a început activitatea de editor muzical la Radiodifuziunea Română, realizând, din 1972, programul săptămânal „Invitaţiile Eutherpei“ și, în paralel, emisiunile „Cronica muzicală“ şi „Viaţa muzicală în actualitate“; în 1980 a început activitatea la TVR, realizând săptămânal emisiunea „Serata muzicală TV“ (m. 1998)

– 1935: S-a născut Avy Abramovici, violonist şi profesor israelian originar din România (m. 2025). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 15.XII.1935

– 1936: S-a născut interpreta de muzică populară Tita Bărbulescu (m. 2021) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Doina Curticăpeanu, critic şi istoric literar, profesoară universitară – 85 de ani

– 1944: S-a născut regizorul Alexandru Bocăneţ, realizator de filme şi emisiuni de televiziune (m. 1977)

– 1944: S-a născut poeta Florica Mitroi (m. 2002)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul Cornel Cotuţiu

– 1947: S-a născut Roxana Eminescu, cercetător al literaturilor şi civilizaţiilor de limbă portugheză, critic literar, jurnalistă, profesoară şi traducătoare; fiica juristei Iolanda Eminescu; în 1981 a plecat cu o bursă în Portugalia; a lucrat ca profesor invitat la „Universitatea Nova” din Lisabona şi în redacţia ziarului „O Tempo” din acelaşi oraş; în 1984 s-a stabilit la Brest, în Franţa; se numără printre puţinii specialişti români în lusitanistică

– 1947: S-a născut Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (m. 2013)

– 1950: S-a născut Alexandru Dan Condeescu, critic, istoric şi stilist literar, editor; fost director al Muzeului Literaturii Române, timp de 17 ani; din 1992 a fost redactor-șef al revistei editate de Muzeul Literaturii Române, „Manuscriptum” (m. 2007)

– 1955: S-a născut dirijorul Florin Totan; autorul proiectului cultural de succes „Bucuriile muzicii”; numit de public „André Rieu de România”

– 1956: S-a născut Aurelian Titu Dumitrescu, poet, eseist şi ziarist; lucrarea care l-a consacrat este „Antimetafizica – Nichita Stănescu însoţit de Aurelian-Titu Dumitrescu” – 70 de ani

– 1956: A murit compozitorul Iuliu Mureşianu (n. 1900) – 70 de ani

– 1963: A murit Radu I. Vlădescu, medic veterinar şi biochimist; profesor, din 1922, la Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti, a organizat primul laborator de chimie biologică din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1965: A murit Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (n. 1882)

– 1968: S-a născut actorul George Ivaşcu, fost director al Teatrului „Metropolis” şi fost ministru al Culturii în Cabinetul Viorica Dăncilă, în perioada ian. – nov. 2018

– 1990: A murit matematicianul George Ciucu; preocupări în domenii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică sau teoria jocurilor şi a aşteptării; membru corespondent al Academiei Române din 1974, secretar general al acestui for (1974-1990) (n. 1927)

– 1992: A murit Marcel Olinescu, grafician, gravor, poet, folclorist; a făcut parte din „Grupul grafic” (1938-1948); a lucrat în echipele de cercetare sociologică organizate de Dimitrie Gusti (n. 1896)

– 1992: A murit muzicologul Constantin Stihi-Boos (n. 1936)

– 2002: A murit muzicologul, bizantinologul şi editorul Titus Moisescu (n. 1922)

– 2010: A murit economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul român pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2012: A murit, la Scranton, Pennsylvania (SUA), actriţa americană de origine română Pola Illéry (Paula Iliescu), considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute; ea şi-ar fi luat numele de Pola Illery ca un tribut adus actriţei poloneze Pola Negri (n. 1897 – m. 1987), o divă a filmului mut şi prima actriţă europeană invitată să joace la Hollywood, devenind ulterior un star; a devenit cetăţean american în 1946 (n. 1908, în localitatea Corabia)

– 2013: A murit graficianul, pictorul şi profesorul universitar Traian Brădean (n. 1927)

– 2016: A murit scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (n. 1929) – 10 ani

– 2016, 15/16: A murit handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (n. 1940) – 10 ani

– 2017: A murit poeta şi prozatoarea Marta Miclescu; considerată „diplomatul cultural al Brezei”, s-a dedicat misiunii de a revitaliza cultura în „Triunghiul cultural Gugești – Huși – Breaza”; a pus bazele Cenaclului Literar „Lira” de la Breaza şi a publicat revista „Breaza – sectorul 7 al Capitalei” (n. 1926)

– 2021: A murit taragotistul Luca Novac, unul dintre cei mai mari instrumentiști de muzică populară din Banat (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit Tudor Ştefan, unul dintre primii mari campioni ai canotajului românesc; maestru emerit al sportului; a câştigat, în 1970, prima medalie de aur pentru România la un campionat mondial, la 2+1 rame, alături de Petre Ceapura şi Ladislau Lovrenschi (cârmaci); în aceeaşi formulă au câştigat şi bronzul olimpic în 1972, la München (n. 1943) – 5 ani

– 2023: A murit compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş; autor prolific de muzică simfonică, vocal-simfonică, operă, muzică de cameră, vocală şi corală (n. 1935)

– 2024: A murit realizatoarea de televiziune Florentina Satmari, o iubitoare a folclorului românesc, care a marcat istoria emisiunilor muzicale din România; Televiziunea Română i-a dedicat mai bine de trei decenii adăugând prin programele realizate pagini valoroase în Arhiva de Aur a TVR, prin profesionalism şi autenticitatea emisiunilor de folclor, dar şi a numeroaselor tinere talente descoperite (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cape Canaveral (SUA): Lansarea misiunii Crew-12 către Stația Spațială Internațională (ISS) cu astronauta franceză Sophie Adenot la bord

– Los Angeles: Ceremonia de decernare a premiilor Spirit Awards, pentru filme cu buget redus

– Rio de Janeiro: Carnavalul de la Rio – Parada școlilor de samba pe Sambadrom (15 – 17 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului cu Cancer”; este marcată din 2003, la iniţiativa Confederaţiei Internaţionale a Organizaţiilor Părinţilor cu Copii Bolnavi de Cancer (în prezent se numeşte Childhood Cancer International), în amintirea zilei de 15 februarie 2002, când părinţi din întreaga lume s-au unit pentru prima oară pentru a ajuta ca toţi micuţii bolnavi de cancer să primească cel mai bun tratament şi îngrijire

– Ziua națională a Serbiei. Ziua statalității (pentru a comemora izbucnirea Primei Revolte Sârbe din 1804, care a evoluat în Revoluția Sârbă împotriva dominației otomane)

– Afganistan – „Ziua naţională a salvării” (data încheierii retragerii trupelor sovietice din ţară – 15.II.1989, după aproape zece ani de la intervenţia URSS, în decembrie 1979, în sprijinul guvernului promarxist de la Kabul)

– 1564, 15 (sau 18): S-a născut Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (m. 1642)

– 1621: A murit Michael Praetorius, muzicolog şi compozitor german (n. 1571) – 405 ani

– 1759: S-a născut Friedrich August Wolf, savant, filolog, istoric şi critic literar german; este cunoscut îndeosebi pentru faptul că a fost primul care a examinat critic epopeile lui Homer, punând în discuţie unicitatea autorului epopeilor antice Iliada şi Odiseea (m. 1824)

– 1781: A murit scriitorul şi criticul de artă german Gotthold Ephraim Lessing (n. 1729) – 245 de ani

– 1817: S-a născut pictorul peisagist şi gravorul francez Charles-François Daubigny; considerat un important precursor al impresionismului (m. 1878)

– 1847: S-a născut Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (m. 1927)

– 1849: A murit Pierre François Verhulst, matematician belgian (n. 1804)

– 1857: A murit compozitorul rus Mihail Glinka (n. 1804)

– 1861: S-a născut Charles Édouard Guillaume, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1920, pentru descoperirea unor anomalii în aliajele de nichel-oțel (m. 1938) – 165 de ani

– 1874: S-a născut Sir Ernest Shackleton, explorator britanic, una dintre principalele figuri ale perioadei cunoscute ca epoca eroică de explorări antarctice (m. 1922)

– 1882: S-a născut actorul american de film John Barrymore (m. 1942)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Georges Auric (m. 1983)

– 1912: S-a născut Andrei Lupan, poet, dramaturg, eseist, traducător şi publicist din R. Moldova (m. 1992)

– 1914: S-a născut actorul american de film Kevin McCarthy (m. 2010)

– 1916: S-a născut actorul american Jack Hanlon (m. 2012) – 110 ani

– 1919: S-a născut actorul american de comedie Red Buttons (m. 2006)

– 1922: S-a născut Hermann Kahn, cibernetician, matematician, fizician şi viitorolog american (m. 1983)

– 1924: S-a născut regizorul american Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american; a devenit celebru în anii ’60, în special datorită tehnicii sale inovative de a filma, folosind o cameră şi un microfon pentru a înregistra concomitent imagine şi sunet, fără a avea un scenariu stabilit iniţial, dovedind o mare flexibilitate şi naturaleţe în modalitatea de captare a reacţiilor (m. 2014)

– 1930: S-a născut Haralambie Corbu, om de știință, academician, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, critic și istoric literar din Rep. Moldova; membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (m. 2021)

– 1931: S-a născut actriţa britanică de film Claire Bloom – 95 de ani

– 1933: A murit Pat (Patrick Joseph) O’Sullivan, desenator şi producător american de filme de animaţie, autorul motanului Felix (n. 1887)

– 1934: S-a născut Niklaus Wirth, informatician elvețian, considerat un titan al limbajelor de programare, al metodologiei de programare, al ingineriei software și al designului hardware; cunoscut ca inventator al mai multor limbaje de programare, printre care cele mai populare sunt: Pascal, Euler, Algol W, Modula, Modula-2, Oberon, Oberon-2 și Oberon-07 (m. 2024)

– 1934: S-a născut Paul Ekman, psiholog american și profesor universitar; pionier în studiul emoțiilor și relația lor cu expresiile faciale, expert mondial în detectarea înșelăciunii (m. 2025)

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902) – 85 de ani

– 1944: S-a născut fizicianul ceh Sigurd Hofmann; a lucrat la Centrul GSI Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei din Germania, timp de aproape 50 de ani, unde, în calitate de şef al secţiei de cercetare a elementelor grele, a descoperit trei elemente chimice şi a fost implicat în cercetări care au dezvăluit existenţa altor trei descoperitorul mai multor elemente chimice (m. 2022)

– 1945: S-a născut regizorul de film şi de televiziune și scenaristul argentinian Mario Sábato (m. 2023)

– 1951: S-a născut Jane Seymour (nume real Joyce Penelope Wilhelmina Frankenberg), actriţă americană de origine britanică – 75 de ani

– 1959: A murit Sir Owen W. Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică în 1928 (n. 1879)

– 1965: A murit Nat King Cole, pianist, interpret de jazz şi cantautor american (n. 1919)

– 1973: S-a născut Oliver Jens Schmitt, istoric elvețian specializat în istoria Europei de Est, profesor universitar

– 1978: S-a născut Yiruma (nume real: Lee Ru-ma), pianist şi compozitor sud-coreean

– 1988: A murit Richard Phillips Feynman, fizician și profesor american; principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga); a ajutat la dezvoltarea bombei atomice; cărțile sale de fizică sunt unele din cele mai populare scrise vreodată (n. 1918)

– 1998: A murit Martha Gellhorn, scriitoare şi ziaristă americană, una din primele femei corespondent de război; a treia soţie a scriitorului Ernest Hemingway (n. 1908)

– 1999: A murit Henry Way Kendall, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1990, împreună cu Jerome Friedman şi Richard Taylor, pentru cercetările de pionierat privind împrăştierea inelastică în profunzime a electronilor pe protoni şi neutroni legaţi, cercetări esenţiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1926)

– 2004: A murit actriţa americană Jan Miner (n. 1917)

– 2011: A murit scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (n. 1927) – 15 ani

– 2015: A murit Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (n. 1926, în Belgia)

– 2019, 15/16: A murit actorul elveţian de teatru, film și televiziune Bruno Ganz; cunoscut pentru rolul lui Adolf Hitler din filmul „Downfall” (2004) (n. 1941)

– 2021: A murit muzicianul, compozitorul şi producătorul dominican Johnny Pacheco (nume la naștere: Juan Azarias Pacheco), considerat unul dintre părinţii muzicii salsa; cofondator al casei de discuri „Fania Records”, în 1964 (n. 1935) – 5 ani

– 2022: A murit legendarul şahist sârb Borislav Ivkov; a câştigat zece medalii olimpice (şase de argint şi patru de bronz), cinci medalii la campionate mondiale şi europene, fiind şi triplu campion al Iugoslaviei (n. 1933)

– 2022: A murit regizorul, scriitorul şi analistul politic brazilian Arnaldo Jabor, cunoscut pentru filmul „Eu sei que vou te amar” (n. 1940)

– 2022: A murit compozitorul indian Bappi Lahiri, considerat „regele disco-ului” indian și star la Bollywood (n. 1952)

– 2023: A murit Paul Berg, chimist evreu-american, pionier al ingineriei genetice; în 1972, el și colegii săi de la Universitatea Stanford au sintetizat primul ADN recombinant; contribuții remarcabile la biochimie și biologie moleculară timp de peste cincizeci de ani; Premiul Nobel pentru chimie (1980) (n. 1926)

– 2023: A murit actriţa americană Raquel Welch (nume real Jo Raquel Tejada), vedetă a anilor ’60-’70 ai secolului XX (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 14 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 14 februarie

* Cu 181 de ani în urmă (1845) s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Asociaţia literară a României”, având strânse legături cu societatea revoluţionară „Frăţia”, al cărei paravan era de fapt. Condusă de un comitet format din Iancu Văcărescu, Ion Voinescu II, Nicolae Bălcescu ş. a., Asociaţia se pronunţa pentru încurajarea literaturii naţionale şi unitatea politică a românilor din cele trei provincii (14/26)

* Se marchează 175 de ani (1851) de când era înfiinţată, la Paris, Junimea Română, societate politică şi culturală a „tinerilor” (studenţii români din capitala Franţei), „aşezată” sub îndrumarea „bătrânilor” (aripa radicală a paşoptiştilor: Nicolae Bălcescu, apoi, după plecarea acestuia din Paris, C. A. Rosetti)

* Se împlinesc 150 de ani (1876) de când americanii Alexander Graham Bell (1847-1922) şi Elisha Gray (1835-1901) au depus, la Oficiul de Patente al SUA din New York, (primul, la ora locală 12:00, iar al doilea, la ora 14:00), cererea de brevet pentru invenţia telefonului (brevetată la 7.III.1876). Pe această diferenţă de timp s-au bazat şi cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori

* În data de 14 februarie 1888, acum 138 de ani, la ora 20:30, era inaugurată prima serie de conferinţe de la Ateneul Român (prima conferinţă a fost susţinută de scriitorul Alexandru Odobescu). Clădirea a fost construită între anii 1886 şi 1888, prin stăruinţa lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, pe bază de subscripţie publică, desfăşurată sub sloganul „Daţi un leu pentru Ateneu” (14/26)

* Cu 97 de ani în urmă (1929) aeva loc promulgarea noii legi a Camerelor de Comerţ şi Industrie, al cărei regulament de aplicare a fost publicat în Monitorul Oficial din 26 aprilie 1929. Camerele de Comerţ şi Industrie din România erau „instituţiuni publice create în vederea apărării şi susţinerii intereselor comerţului şi industriei, precum şi a reprezentării lor în Stat. Ele sunt în acelaşi timp organe consultative şi administrative chemate a contribui la progresul economic, în armonie cu interesele generale ale ţării”

* Se împlinesc 80 de ani (1946) de când a fost lansat oficial primul calculator electronic pentru uz general, denumit ENIAC („Electronic Numerical Integrator And Computer”), prin prezentarea sa la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite ale Americii. ENIAC, conceput şi proiectat de John Mauchly (n. 1907 – m. 1980), fizician şi inginer, şi John Presper Eckert (n. 1919 – m. 1995) de la Universitatea Pennsylvania, era o maşină de mari dimensiuni, ce cântărea 30 de tone și ocupa o cameră întreagă în formă de U de peste de 1.000 de metri pătraţi. Pentru mulţi, evenimentul marchează începutul erei electronice a calculatorului

* Acum 78 de ani (1948), între 14 şi 16 februarie, avea loc, la Bucureşti, Conferinţa pe ţară a femeilor, la care s-a hotărât constituirea organizaţiei unice de femei din România, Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR); preşedinte de onoare, Ana Pauker; preşedinte executiv, Constanţa Crăciun

* Cu 59 de ani în urmă (1967), în zilele de 14 şi 15 februarie, a fost semnat Tratatul de la Tlatelolco, Mexic privind interzicerea armelor nucleare în America Latină (intrat în vigoare la 25.IV.1969)

* Acum 36 de ani (1990) primea personalitate juridică (printr-o decizie civilă a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti) Uniunea Ucrainenilor din România (constituită la 29.XII.1989); preşedinte al Prezidiului Executiv al UUR, Nicolae-Miroslav Petrețchi

* Acum 34 de ani (1992) România stabilea relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu Republica Belarus. La 20 decembrie 1991, România a recunoscut independenţa Republicii Belarus, iar în 1992 România a deschis ambasada de la Minsk, conducerea acesteia fiind asigurată la nivel de ambasador. În 1993 Republica Belarus a deschis la Bucureşti un consulat general, pe care l-a ridicat la nivel de ambasadă în 1995, condusă în prezent la nivel de ambasador. România susține prezența Republicii Belarus în grupul  statelor din vecinătatea estică a UE, beneficiare ale politicii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, lansat la Summit-ul de la Praga, la 7 mai 2009, apreciind că acesta reprezintă un mijloc prin care relația UE-Belarus și implicit relația bilaterală româno-belarusă va trece la un alt nivel (la 8 ianuarie 2020, au fost semnate Acordurile privind facilitarea vizelor și readmisia UE-R. Belarus)

* Cu 21 de ani în urmă (2005) a fost activat domeniul www.youtube.com, un website destinat utilizatorilor pentru încărcarea și vizualizarea videoclipurilor, creat de trei foști angajați la PayPal: Chad Hurley, Steve Chen și Jawed Karim. Primul videoclip pe Youtube a fost încărcat pe 23 aprilie 2005, intitulat „Me at the zoo” și îl prezintă pe Jawed Karim la Grădina Zoologică din San Diego. YouTube este o platformă americană de partajare video online cu sediul în San Bruno, California. Serviciul a fost cumpărat de Google în noiembrie 2006 pentru 1,65 miliarde USD și funcționează acum ca una dintre filialele companiei. YouTube este al doilea site cel mai vizitat din lume după Căutarea Google, conform clasamentului Alexa pe internet. La scurt timp după deschiderea site-ului în mod limitat („beta”) în mai 2005, acesta atrăgea aproximativ 30.000 de vizitatori pe zi. Până la lansarea oficială a YouTube, pe 15 decembrie 2005, a servit peste două milioane de vizionări video în fiecare zi. Până în ianuarie 2006, acest număr a crescut la peste 25 de milioane de vizualizări

* În urmă cu 13 ani (2013) mai mulţi pacienţi diagnosticaţi cu hernii de disc, discopatii lombare şi sindrom post-laminectomie după multiple operaţii pe coloană au fost trataţi prin epiduroscopie (endoscopie a canalului spinal, realizată prin ablaţie cu laser, eficientă pentru patologia de tip sindrom discogen, hernii de disc, sindromul post-laminectomie), pentru prima dată în zona est-europeană, în cadrul Clinicii de Angiografie şi Terapie Endovasculară Hemodinamic din Bucureşti. Echipa de specialişti care a efectuat această intervenţie a fost condusă de dr. Ovidiu Nicolae Palea, prof. dr. Peter Selgado şi prof. dr. Hector Selgado (Spania). Realizate în premieră pentru Europa de Est, epiduroscopiile au fost asistate de medici din Slovacia, Croaţia, Spania şi România

* Acum 11 ani (2015) aveau loc atentatele teroriste din Copenhaga (Danemarca), primul fiind comis într-o cafenea din centrul cultural Krudttonden, iar al doilea în principala sinagogă a capitalei daneze. Atentatul terorist de la Krudttonden s-a soldat cu un mort şi doi răniţi, iar cel de la sinagoga situată pe Strada Krystalgade, s-a soldat cu moartea unui evreu şi rănirea a doi ofiţeri de poliţie. Potrivit poliţiei daneze, în cursul aceleiaşi seri, într-un schimb de focuri în cartierul Norrebro, autorul celor două atentate teroriste de la Copenhaga a fost ucis

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta celor adormiți – Moșii de iarnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sfinţii Ciril, călugăr, şi Metodiu, episcop, patroni ai Europei (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1821: A murit Petru Maior, istoric şi filolog; reprezentant de frunte al Şcolii Ardelene; militant de seamă pentru drepturile culturale şi politice ale românilor din Transilvania (n. 1760 sau 1761) – 205 ani

– 1869: S-a născut (la Iaşi) actorul francez de origine română Eduard De Max (numele real: Eduard Alexandru Max); a lucrat exclusiv în cinematografia franceză; considerat unul dintre cei mai de seamă tragedieni ai timpului său (m. 1924, la Paris)

– 1891: S-a născut prozatorul Gheorghe Banea (m. 1967) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Constantin Titus Stoika, poet, prozator şi traducător (din literatura franceză şi din clasicii latini Horaţiu şi Lucreţiu) (m. 1916, pe frontul din Carpaţi)

– 1898: S-a născut Sorana Ţopa (prenumele la naştere: Ana), actriţă la Naţionalele din Iaşi (1918-1926) şi Bucureşti (1927-1947); a fost prima interpretă a domnişoarei Nastasia, eroina lui George Mihail Zamfirescu din piesa omonimă; a avut şi preocupări literare (a scris versuri, eseuri, piese de teatru), fiind o prezenţă familiară în cercul literar „Sburătorul”, condus de Eugen Lovinescu (m. 1986)

– 1901, 14/27: S-a născut Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1993) – 125 de ani

– 1902: S-a născut Ion Călugăru (pseudonimul lui Ştrul Leiba Croitoru), prozator, dramaturg şi gazetar (m. 1956)

– 1906: S-a născut actorul Ion Manta (m. 1996) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (m. 1977)

– 1925: S-a născut Ion Focşa, actor (mulţi ani la Teatrul din Piteşti), regizor şi memorialist (m. 2012)

– 1927: A murit tenorul Traian Grozăvescu (n. 1895). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 15.II.1927, iar altele 19.II.1927

– 1928: S-a născut poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul şi editorul Radu Cârneci (m. 2017)

– 1930: S-a născut pictoriţa Elena Uţă Chelaru (m. 2013)

– 1931: S-a născut actorul și profesorul Octavian Cotescu (m. 1985) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Valeriu Bularca, primul român campion mondial la lupte greco-romane (1961, la Yokohama) (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: A murit Heinrich Schuster, scriitor de naţionalitate germană din România (opera principală, romanul ţărănesc „Martin Alzner”) (n. 1857) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Anca Balaci, prozatoare şi traducătoare (din scriitori foarte diferiţi ca factură şi valoare); soţia criticului şi istoricului literar Alexandru Balaci (m. 2008)

– 1934: S-a născut (la Ismail, în Basarabia) George Popovici, inginer, textier şi scenarist; a colaborat, printre alţii, cu compozitorii Enrico Fanciotti, Jolt Kerestely şi Virgil Popescu şi cu soliştii Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Anda Călugăreanu şi Doina Badea (m. 2015)

– 1935: S-a născut (în satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, azi în R. Moldova) poetul Grigore Vieru, considerat „Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”; membru de onoare din străinătate (1990) şi membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2009, în urma unui grav accident rutier). NOTĂ: În Rep. Moldova această zi este marcată în fiecare an ca „Ziua comemorării lui Grigore Vieru”

– 1936: S-a născut poeta şi traducătoarea Doina (Cornelia) Sălăjan; licențiată în filologie, a debutat în 1968 cu volumul de versuri „Amintirea miresmelor” și s-a remarcat prin poezie lirică, proză și traduceri din literatura maghiară, fiind membră a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2022) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Dumitru Ţepeneag, prozator, eseist şi traducător, stabilit, la începutul anilor ’70, la Paris; membru marcant al grupului oniric şi teoretician al onirismului românesc

– 1937: S-a născut Mihai Gramatopol, eseist şi traducător (lui i se datorează versiunea românească a „Memoriilor lui Hadrian” de Marguerite Yourcenar); este unul dintre autorii „Enciclopediei civilizaţiei romane” (1982) (m. 1998)

– 1937: S-a născut Paraschiv Oprea, compozitor şi pianist; timp de două decenii a condus Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române (m. 2004)

– 1944: S-a născut actorul Constantin Ghenescu (m. 2013)

– 1945: S-a născut Mihai Cantuniari, poet şi traducător (din autori de limbă spaniolă: César Vallejo, O. Lara, M. Varga Llosa ş. a.)

– 1946: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică (m. 2007) – 80 de ani

– 1946: S-a născut criticul de film Viorica Bucur, realizatoare de emisiuni de televiziune şi profesor de istorie a filmului la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; cunoscută mai ales pentru emisiunea „Gala desenului animat”, difuzată între anii 1974 – 1992 la Televiziunea Naţională (m. 2011) – 80 de ani

– 1947: A murit I. Botez (prenumele la naştere: Ioan Iancu), istoric literar şi comparatist (pionier al cercetării româneşti în domeniul literaturii şi civilizaţiei engleze); frate cu Corneliu Botez (amândoi, colaboratori ai lingvistului Alexandru Philippide la „Dicţionarul limbii române”); membru fondator, împreună cu Constantin Stere şi Garabet Ibrăileanu, al revistei „Viaţa românească” (1906); om politic liberal (deputat şi senator) (n. 1872)

– 1957: S-a născut solista și textiera Roxana Popescu (m. 2018)

– 1963: S-a născut Alice Barb, actriţă şi regizoare de teatru; director fondator al Casei Artelor „Dinu Lipatti”

– 1963: S-a născut Teodor Baconschi, teolog, antropolog religios, scriitor, diplomat şi om politic; fost ministru de externe, în perioada 23 decembrie 2009 – 23 ianuarie 2012, în Guvernul Emil Boc

– 1968: S-a născut artistul plastic Daniela Țurcanu Căruţiu, profesor universitar, doctor al Facultăţii de Arte a Universităţii „Ovidius“ (m. 2021)

– 1970: A murit Grigore Vasiliu Birlic, unul dintre cei mai importanţi actori români de comedie (n. 1904). NOTA 1: 1234 cineaşti români, ghid bio-filmografic dă ca an al naşterii 1905. NOTA 2: La naştere a fost înregistrat ca Grigore Vasiliu; porecla de Birlic a căpătat-o după succesul considerabil obţinut cu rolul principal dintr-o piesă veselă ce purta acest titlu

– 1971: S-a născut Gheorghe Dumitru Mureșan, cunoscut mai ales ca Ghiță Mureșan sau „Big Ghiță”, fost jucător român de baschet în NBA (National Basketball Association, ligă de baschet care își desfășoară activitatea în Statele Unite ale Americii și Canada); cu o înălțime de 2,31 m, deține titlul de cel mai înalt jucător din istoria NBA; a cochetat și cu actoria, fiind personajul principal în filmul „Gigantul Meu” din 1998, în care a jucat alături de actorul american Billy Crystal; în prezent are o academie de baschet în Statele Unite, Giant Basketball Academy – 55 de ani

– 1976: A murit sculptorul şi scriitorul Oscar Han; este autorul a numeroase monumente: „M. Kogălniceanu” (1937) şi „Constantin Brâncoveanu” (1936), ambele în Bucureşti, „Victoria” (1932, la Mărăşeşti), „M. Eminescu” (la Constanţa şi Oradea), „Anghel Saligny” (1958, la Constanţa), „Mircea cel Bătrân” (1967, la Turnu Măgurele), „Mihai Viteazul” (1968, la Alba Iulia) „Ştefan cel Mare” (la Piatra Neamţ), „Horia, Cloşca şi Crişan” (la Bușteni) (n. 1891) – 50 de ani

– 1981: A murit istoricul Vasile Maciu; specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1904) – 45 de ani

– 2015: A murit tenorul Octavian Naghiu (n. 1933)

– 2018: A murit Zoltán Kallós, folclorist de etnie maghiară; și-a dedicat viața conservării culturii diverselor grupuri din Bazinul Carpatic (n. 1926)

– 2020: A murit Decebal Traian Remeş, fost ministru de finanțe în perioada 23 septembrie 1998 – 28 decembrie 2000 și fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 5 aprilie – 11 octombrie 2007 (n. 1949)

– 2021: A murit Ion Mihai Pacepa, general în Securitate și jurnalist; fost prim-adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a României comuniste şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică; în 1978 a dezertat, a cerut azil politic în SUA şi a colaborat cu serviciile secrete din SUA în diferite operaţiuni legate de blocul estic, jucând un rol excepțional „în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii”, contribuind la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu; a devenit cunoscut mai ales datorită cărţii „Orizonturi Roşii: Cronicile unui spion comunist”, publicată în 1987 (n. 1928) – 5 ani

– 2021: A murit Rodica Ruță-Fulger, artist plastic (n. 1954) – 5 ani

– 2023: A murit Ovidiu Bojor, fitoterapeut, doctor farmacist, fondator al fitoterapiei moderne în România; autor a peste 40 de brevete de invenții și a peste 25 de lucrări științifice sub formă de tratate, cărți de informare generală; membru de onoare al Academiei de Științe Medicale (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Addis Abeba, Etiopia: Summitul Uniunii Africane (14 – 15 feb.)

– Londra: Arhiepiscopul ales Richard Moth va fi instalat la Catedrala Westminster. Papa Leon al XIV-lea l-a numit, în decembrie 2025, pe episcopul Richard Moth în funcția de arhiepiscop de Westminster, liderul Bisericii Catolice din Londra și cea mai proeminentă figură catolică în Anglia și Țara Galilor

– Nisa, Franța: Carnavalul din Nisa pe tema „Trăiască Regina” (14 feb – 1 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sf. Valentin” – Ziua darurilor şi a iubirii, sărbătorită mai ales în Europa Occidentală şi SUA; această zi este marcată şi în România, deşi la români există „Dragobetele”, o sărbătoare dedicată zeului dragostei cu acelaşi nume, care se celebrează la diferite date, în funcţie de zonele ţării, între 24 februarie şi 25 martie

– 1404: S-a născut Leon Battista Alberti, arhitect, pictor, sculptor şi scriitor renascentist italian; a publicat primul tratat modern de pictură (m. 1472)

– 1549, 14/15: A murit pictorul renascentist italian Il Sodoma (nume real: Giovanni Antonio Brazzi) (n. 1415)

– 1602: S-a născut Francesco Cavalli, compozitor italian, unul dintre întemeietorii operei veneţiene (m. 1676)

– 1779: A murit navigatorul şi exploratorul britanic James Cook; a întreprins trei expediţii succesive (între 1768 şi 1779) în jurul Pământului, în timpul cărora a cercetat Noua Zeelandă şi a descoperit ţărmul oriental al Australiei, Noua Guinee, arhipelagul Sandwich de Sud etc. (n. 1728)

– 1811: S-a născut Domingo Faustino Sarmiento, scriitor şi om politic argentinian (m. 1888) – 215 ani

– 1813: S-a născut Alexandr Dargomîjski, compozitor şi pianist rus (m. 1869)

– 1869: S-a născut Charles Wilson, fizician scoţian; a inventat (în 1912) camera cu ceaţă care-i poartă numele, important procedeu experimental de cercetare în fizica nucleră; Premiul Nobel pentru fizică în 1927, împreună cu americanul Arthur H. Compton (m. 1959)

– 1885: S-a născut Max Horkheimer, filosof şi sociolog german; cunoscut mai ales ca fondatorul „Şcolii de teorie critică” de la Frankfurt (m. 1973)

– 1890: S-a născut Nina Hamnett, pictoriţă şi scriitoare britanică (m. 1986)

– 1916: S-a născut Masaki Kobayashi, regizor, scenarist şi producător japonez de film (m. 1996) – 110 ani

– 1932: S-a născut actriţa suedeză de film Harriet Andersson, una dintre principalele interprete ale filmelor lui Ingmar Bergman

– 1935: S-a născut actriţa olandeză Christel Adelaar (m. 2013)

– 1939: S-a născut Eugene (Francis) Fama (cunoscut şi ca Gene Fama), economist american; laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2013, împreună cu conaţionalii săi, Lars Peters Hanson şi Robert Shiller, pentru cercetări care au îmbunătăţit prognoza privind preţurile activelor pe termen lung şi au ajutat la apariţia indicelui pentru fonduri pe pieţele bursiere

– 1943: A murit matematicianul german David Hilbert, creatorul geometriei axiomatice şi al formalismului logic (n. 1862)

– 1944: S-a născut jurnalistul american Carl Bernstein, care a investigat, împreună cu colegul său Bob Woodward de la „Washington Post”, implicarea preşedintelui Richard Nixon în pătrunderea ilegală (1972) în sediul de campanie electorală al democraţilor, din hotelul Watergate; în urma scandalului (cunoscut sub numele de „afacerea Watergate”), preşedintele Nixon a fost constrâns să demisionaze (1974)

– 1944: S-a născut Sir Alan Parker, regizor de film, producător, scenarist, actor, romancier și pictor britanic (m. 2020)

– 1945: S-a născut Hans-Adam al II-lea, suveranul Principatului Liechtenstein (încoronat la 15.VIII.1990); Hans-Adam al II-lea conduce efectiv statul Liechtenstein din 1989, când Franz Joseph II i-a cedat puterea; i-a succedat în funcţie principelui Franz Joseph II la 13 noiembrie 1989; la 15 august 2004, principele Hans-Adam II a cedat fiului său, prințul moștenitor Alois, prerogativele executive ale drepturilor sale constituționale, însă șef al statului rămâne în continuare Alteța Sa principele Hans-Adam al II-lea

– 1945: S-a născut Ladislao Mazurkiewicz, fost portar al echipei naţionale a Uruguayului, desemnat cel mai bun portar al Cupei Mondiale din 1970, din Mexic (m. 2013)

– 1946: S-a născut Gregory Hines, actor de film, dansator și cântăreț afro-american (m. 2003) – 80 de ani

– 1949: S-a născut fotojurnalistul american Stanley Greene; unul dintre cei mai respectaţi fotografi de război din lume, care a acoperit din punct de vedere mediatic conflictele armate din Cecenia, Afganistan, Darfur, Irak şi Rwanda; de cinci ori laureat al World Press Photo (m. 2017)

– 1951: S-a născut Thierry Wolton, jurnalist, scriitor, istoric și profesor; preocupat în mod special de istoria regimurilor comuniste, de Războiul Rece și de influența sovietică în Occident – 75 de ani

– 1967: S-a născut Mark Rutte, om politic olandez, fost prim-ministru al Țărilor de Jos, în perioada 14 octombrie 2010 – 2 iulie 2024 și președinte al Partidului Popular pentru Libertate și Democrație, din anul 2006 până în 2023; din data de 1 octombrie 2024, ocupă funcția de Secretar General al NATO

– 1974: S-a născut scrimera italiană Valentina Vezzali (specializată pe floretă), cea mai titrată scrimeră din toate timpurile; triplă campioană olimpică, sextuplă campioană mondială și cvintuplă campioană europeană, la individual; cu echipa Italiei are în palmares și două titluri olimpice, unsprezece titluri mondiale și opt titluri europene

– 1975: A murit scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (n. 1881)

– 1975: A murit Sir Julian (Sorell) Huxley, biolog (a influenţat dezvoltarea embriologiei moderne) şi filosof englez; primul director al UNESCO (1946-1948) (n. 1887)

– 1987: A murit Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (n. 1904)

– 2002: A murit dirijorul german Günter Wand (n. 1912)

– 2005: A fost asasinat premierul libanez Rafic Al-Hariri (n. 1944)

– 2010: A murit scriitorul britanic Dick Francis, autor de romane poliţiste (n. 1920)

– 2011: A murit pianistul şi compozitorul american de origine britanică George Shearing, o legendă a jazz-ului (n. 1919) – 15 ani

– 2011: A murit compozitorul american John (Leonard) Strauss, distins cu Premiile Emmy şi Grammy (n. 1920) – 15 ani

– 2012: A murit cântăreaţa şi compozitoarea americană Dory Previn, nominalizată de trei ori la Oscar în calitate de coautoare a unor piese din filme din anii ’60 (n. 1925)

– 2015: A murit actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (n. 1921)

– 2015: A murit omul de afaceri italian Michele Ferrero, cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, patronul companiei Ferrero, celebră în toată lumea prin produsele: Nutella, ciocolata Kinder, pralinele Ferrero Rocher, ouăle Kinder şi bomboanele Tic Tac (n. 1925)

– 2021: A murit Mourid Barghouti, unul dintre cei mai importanţi poeţi palestinieni; recunoscut pe plan internaţional pentru volumul de memorii „I saw Ramallah”, una dintre cele mai bune relatări despre strămutarea palestiniană (n. 1944) – 5 ani

– 2025: A murit actrița franceză Geneviève Page (n. 1927) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 13 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 februarie

* Cu 177 de ani în urmă (1849) delegaţia Adunării române de la Sibiu, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, înfăţişa împăratului Franz Joseph I al Austriei (1848 – 1916) „Petiţiunea generală a fruntaşilor români din Transilvania, Banat şi Bucovina”, care cerea, între altele, legitima constituire a naţiunii române într-un organism statal unitar de sine stătător în cadrul monarhiei, administraţie în limba română, reprezentare proporţională în parlamentul imperial (13/25)

* Acum 173 de ani (1853) medicul chirurg francez Charles Gabriel Pravaz (n. 1791 – m. 1853) a inventat seringa modernă practică. Măsurând 3 cm în lungime şi 5 mm în diametru, seringa era în întregime de argint, realizată de Etablissements Charrière, şi era operată de un şurub (mai degrabă decât pistonul familiar azi), pentru a controla cantitatea de substanţă injectată. Deşi Charles Pravaz este considerat inventatorul seringii moderne, conceptul seringii datează de la Galen (Claudius Galenus din Pergam). Chiar şi aşa, a fost nevoie de secole pentru ca instrumentul medical să adopte forma actuală

* Cu 131 de ani în umă (1895) a fost brevetat, la Paris, primul aparat de filmat, de proiecţie şi de copiat, denumit „cinematograful Lumière”, după numele inventatorilor săi, fraţii Louis (1864-1948) şi Auguste (1862-1954) Lumière (prima proiecţie publică comercială a avut loc la 28 decembrie 1895)

* Acum 97 de ani (1929) compozitorul Constantin Brăiloiu (1893 – 1958) inaugura, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Cronica muzicală”

* În data de 13 februarie 1945, cu 81 de ani în urmă, trupele sovietice au eliberat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, capitala Ungariei, oraşul Budapesta, de sub ocupaţia fascistă. În aceeaşi zi, aviaţia aliaţilor URSS – Marea Britanie şi SUA -, fără a se pune de acord cu partea sovietică, a bombardat oraşul german Dresda, lăsând în urmă 200.000 de victime

* Tot acum 81 de ani, în perioada 13-14 februarie 1945, au avut loc violente bombardamente ale Aliaţilor asupra oraşului german Dresda, care au făcut peste 200.000 de victime (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* În urmă cu 66 de ani (1960) Franţa testa, în Sahara, prima sa bombă atomică. Franţa a efectuat un total de 17 teste nucleare în Sahara algeriană între 13 februarie 1960 şi 16 februarie 1966, în siturile Reggane şi In Ekker. Primele patru teste au fost aeriene, încărcătura explozivă fiind fixată în vârful unui catarg metalic sau la sol. Realizată în plin război de independenţă algerian (1954-1962), această primă serie, cu numele de cod „Gerboise”, a avut loc la aproximativ cincizeci de kilometri de micul oraş algerian Reggane, care se afla pe atunci pe teritoriul francez. Tirul din 13 februarie 1960, denumit „Gerboise bleue”, a lansat prima bombă atomică franceză cu plutoniu, cu o putere de 60-70 de kilotone (de aproape 4 ori mai mare decât cea de la Hiroshima), ceea ce a făcut din Franţa a patra putere nucleară din lume

* Se împlinesc 55 de ani (1971) de la premiera filmului istoric „Mihai Viteazul”, regizat de Sergiu Nicolaescu după un scenariu de Titus Popovici. În rolul domnitorului Mihai Viteazul a fost distribuit actorul Amza Pellea. În ianuarie 2010, într-un top alcătuit de IMDb, în funcție de cum au fost votate filmele, distribuite pe genuri, filmul „Mihai Viteazul” a ieșit pe locul 3 la genul „filme istorice”, din toate timpurile și din întreaga lume, pe locul 5 la genul „biografie”, pe locul 13 la genul „filme de război”, pe locul 19 la „filme de acțiune” și pe locul 50 la „filme tip dramă”, având 8,4 puncte (stele) din 10. Astfel, prin acest clasament, „Mihai Viteazul” figura drept cel mai vizionat film românesc în întreaga lume

* Acum 46 de ani (1980) o echipă de medici condusă de prof. dr. docent Eugen Proca (n. 1927 – m. 2004) a efectuat primul transplant reușit al unui organ la om, cu rinichi de la un donator în viață, premieră de maximă importanță pentru medicina românească, şi un eveniment de rezonanță la nivel european

* Sunt marcați 35 de ani (1991) de când începeau dezbaterile Adunării Constituante a României pentru elaborarea noii Constituţii postcomuniste a statului (adoptată la 21.XI.1991). La 8.XII.1991 a avut loc referendumul naţional prin care Constituţia a fost adoptată (Legea fundamentală a fost revizuită în urma referendumului naţional din 18-19.X.2003)

* Cu 23 de ani în urmă (2003), la iniţiativa Guvernului României, au fost repatriate de la Lisabona (Portugalia) osemintele regelui Carol al II-lea. A doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească). Născut la 3/15.X.1893, la Sinaia, Carol al II-lea a fost primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria. Rege între anii 1930 şi 1940, Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia, unde a murit în anul 1953 (la Lisabona)

* Cu 14 ani în urmă (2012) avea loc lansarea primului nanosatelit artificial românesc („Goliat”), dezvoltat de o echipă de cercetare condusă de Agenţia Spaţială Română (ROSA). Satelitul a fost plasat pe orbită în cadrul zborului inaugural al rachetei „Vega” a Agenţiei Spaţiale Europeane (ESA), de la o bază din Guyana Franceză. Programată pentru şase luni, misiunea nanosatelitului a fost aceea de a stoca imagini de înaltă rezoluţie şi de a măsura doza de radiaţii şi fluxul de micrometeoriţi, datele urmând a fi transferate pe staţiile de la sol pentru analiză. În data de 2 ianuarie 2015, satelitul Goliat a reintrat în atmosfera Pământului şi s-a dezintregat, resturile satelitului arzând în atmosferă. Goliat a orbitat planeta noastră timp de 1.054 de zile, cu o viteză balistică de până la 7,5 kilometri pe secundă. Satelitul românesc a înconjurat Terra de peste 15.000 de ori

* Acum 6 ani (2020) a fost confirmat primul caz de coronavirus la un român – o persoană de pe nava de croazieră Diamond Princess, aflată în apele teritoriale japoneze. Cetăţeanul român a fost transferat pentru izolare şi tratament la un spital japonez specializat pentru asemenea situaţii, ulterior fiind confirmat şi un al doilea caz. Pe vas se aflau 17 cetăţeni români (15 membri ai echipajului şi 2 pasageri). În următoarele zile, mai mulţi români aflaţi pe vas au fost repatriaţi cu o aeronavă specială a Ministerului Apărării Naţionale şi au fost carantinaţi pentru 14 zile. Pe 26 februarie, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Victor Costache, anunţa că primul caz din România confirmat de infectare cu coronavirus este la un bărbat dintr-o localitate din judeţul Gorj, care a intrat în legătură cu un cetăţean italian din Rimini, infectat cu SARS-CoV-2, venit în zonă în perioada 18 – 22 februarie. Începând cu data de 10 martie, trendul ascendent s-a accelerat, ajungându-se în luna noiembrie la peste 10.000 de îmbolnăviri pe zi cu noul coronavirus. Primul deces în ţara noastră asociat noului coronavirus a fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi

Aniversări – Comemorări

– 1785: A murit în închisoare Crişan (Gheorghe Crișan), unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania (s-a spânzurat cu nojiţele de la opinci) (n. 1733). NOTĂ: Ceilalţi doi conducători, Horea (pe numele său adevărat Vasile Nicola – n. 1730?) şi Cloşca (Ion Oargă – n. 1747), au fost executaţi, la 28.II.1785, prin tragere pe roată

– 1837: S-a născut Constantin Moroiu, fondatorul Marii Loji Naţionale din România (1880) (m. 1918)

– 1877: A murit Costache Caragiali, actor, regizor şi dramaturg; primul director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1852) (n. 1815)

– 1880: S-a născut Dimitrie Gusti, sociolog, filosof şi estetician; fondatorul şcolii sociologice din Bucureşti; a conceput ideea „muzeului sociologic”, în temeiul căreia, în 1936, împreună cu Victor Ion Popa şi Henri H. Stahl, a pus bazele „Muzeului Satului” din Bucureşti. A făcut parte din primul Consiliu de Administraţie al Radiodifuziunii (1928) prezidat de prof. Dragomir Hurmuzescu, în anii următori (1929 – 1932) fiind preşedinte al Consiliului şi al Comitetului de Direcţie; în această calitate, s-a implicat direct în realizarea „Universităţii Radio” pe care a susţinut-o cu autoritatea sa intelectuală şi administrativă, aceasta urmând să devină o veritabilă tribună a marilor idei ale vremii; membru al titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte (1923-1925; 1943-1944) şi preşedinte (1944-1946) al acestui for (m. 1955)

– 1888: S-a născut Nicolae Daşcovici, jurist (ca specialist în drept internaţional public a fost delegat al României în diferite organisme internaţionale), istoric şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1969)

– 1891: A murit pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi; a zugrăvit în stil neorenascentist mai multe biserici din Bucovina, iconostase (peste 40) şi icoane, precum şi tablouri cu scene din viaţa românilor; a realizat decorațiunile exterioare de la marea Serbare de la Putna (1871) și a creat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina; în calitate de pictor diecezan a decorat câteva din sălile Reşedinţei mitropolitane din Cernăuţi (n. 1843) – 135 de ani

– 1893, 13/14: A murit Maria Rosetti (nume la naştere: Mary Grant) ziaristă şi publicistă română de origine scoţiană; prima ziaristă din România; soţia revoluţionarului, omului politic şi publicistului C.A. Rosetti a devenit simbolul Revoluţiei de la 1848, figura ei fiind aleasă de pictorul Rosenthal pentru tabloul „România Revoluţionară”; a înfiinţat un săptămânal numit „Mama şi copilul” (n. 1819)

– 1896: A murit Iraclie Porumbescu, preot ortodox și scriitor din Bucovina; primul poet și prozator modern al Bucovinei; a fost numit „un Creangă al Bucovinei”; tatăl compozitorului Ciprian Porumbescu (n. 1823) – 130 de ani

– 1903: S-a născut George Manu, fizician, profesor, figură marcantă a rezistenţei naţionale anticomuniste; în 1940 publică primul tratat de fizică nucleară din ţara noastră; cartea sa „În spatele Cortinei de Fier” (1947), tipărită pentru prima oară abia în anul 2011, după ce a zăcut în arhiva securităţii mai bine de 70 de ani, rămâne una dintre cele mai importante mărturii despre brutalitatea cu care sovieticii au impus regimul comunist în România; închis în 1948, spirit enciclopedic, a împărtăşit permanent colegilor de închisoare din cunoştinţele sale, fiind numit „rectorul Universităţii Aiud” (m. 1961, la Aiud)

– 1907: S-a născut poetul şi jurnalistul Alexandru Călinescu (m. 1937)

– 1918: S-a născut regizoarea Elena Negreanu, personalitate marcantă a Societăţii Române de Radiodifuziune; în anul 1945, este angajată crainic la Radiodifuziunea Română până în anul 1947, când devine actriţă la Teatrul Naţional; în paralel intră în activitatea pedagogică, devenind conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică; din anul 1956 optează pentru activitatea de regizor artistic în Redacţia Teatru a Radiodifuziunii Române, unde montează numeroase spectacole din dramaturgia clasică şi contemporană, naţională şi universală (m. 2016)

– 1922: S-a născut actorul de comedie Horia Căciulescu (m. 1989)

– 1922: S-a născut pictorul Alexandru Cumpăta (m. 2000)

– 1930: S-a născut sculptorul Victor Gaga; s-a remarcat îndeosebi în plastica monumentală (m. 2003)

– 1932: S-a născut traducătorul Aurel Covaci; cunoscător a 13 limbi, a tradus din William Yeats, Giambattista Basile, Torquato Tasso, John Keats, Marina Ţvetaeva, Corrado Alvaro, John Milton, Ernesto Sábato, José Martì, Carl Sandburg ş.a. (m. 1993)

– 1933: S-a născut actriţa Gilda Marinescu (m. 1995)

– 1935: A murit Ioan Bianu, filolog, bibliograf şi editor de texte româneşti vechi; creator al şcolii naţionale de biblioteconomie şi bibliografie; membru titular al Academiei Române din 1902, preşedinte (1929-1932) şi vicepreşedinte (1932-1935) al acestui for (n. 1856)

– 1937: S-a născut antrenorul de natație Alexander Schmaltzer, unul dintre pionierii natației moderne din România; comentator TV pentru înot, polo și sărituri; în 1982 s-a stabilit în Germania (m. 2012)

– 1941: S-a născut fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2013) – 85 de ani

– 1949: S-a născut Speranța Rădulescu, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzica de metisaj; a fost membră a mai multor societăți interne și internaționale de profil, precum SFE (Société Française d’Ethnomusicologie), ICTM (International Council for Traditional Music) sau UCMR (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România) (m. 2022)

– 1950: S-a născut Mihai Cernea, compozitor, cântăreţ, baterist de muzică rock; membru al formaţiei „Sfinx Experience”

– 1955: S-a născut Alexandru Dabija, regizor de teatru și actor de scenă și film; a fost director general al Teatrului Odeon între 1991-1994 și 1996-2002

– 1955: S-a născut Mihai Dragolea, prozator, eseist şi critic literar (m. 2016)

– 1968: S-a născut boxerul Mihai Leu, primul român campion mondial la box profesionist (Hamburg, 1997, la categoria semimijlocie, versiunea WBO); în urma unei accidentări a renunţat la box şi a început să concureze ca pilot de raliu, unde a devenit campion naţional în 2003 (m. 2025)

– 1985: A murit poetul Grigore Hagiu (n. 1933)

– 1997: A murit compozitorul Corneliu Cezar (n. 1937)

– 1999: A murit Vladimir Trebici, demograf şi sociolog; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1916)

– 1999: A murit actorul de teatru şi film Radu Zaharescu (n. 1941)

– 2006: A murit actorul Ion Pavlescu (n. 1929) – 20 de ani

– 2018: A murit scenografa Doris Jurgea (numele real: Theodora Aurelia Jurgea Negrilești) (n. 1921)

– 2018: A murit Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (n. 1959)

– 2018: A murit compozitorul, etnomuzicologul şi profesorul Nicolae Teodoreanu (n. 1962)

– 2020: A murit generalul Marin Dragnea, veteran de război care a luptat sub drapelul României din prima şi până în ultima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial şi a slujit Armata României aproape 50 de ani (n. 1923)

– 2021: A murit Calistrat Costin (nume la naştere: Costinel Costin), poet, scriitor, traducător, redactor și bibliograf; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău (2006-2018); director al Teatrului de Animaţie din Bacău (1979-1985 şi 1997-2005) şi al Teatrului „Bacovia” din Bacău (1989-1996 şi 2001-2005) (n. 1942) – 5 ani

– 2022: A murit Ion M. Dumitru, poet, romancier, eseist, editor şi traducător („Antologia poeziei gruzine”, „Antologia poeziei chineze” ş. a.); fondatorul Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Germania: A 62-a ediție a Conferinței de Securitate de la München (13 – 15 feb.)

– Luxemburg: Eurostat publică cifrele PIB-ului zonei euro pentru trimestrul al patrulea din 2025 (a doua estimare)

– Tunis: Nouă audiere în procesul privind atacul din 2023 asupra sinagogii Ghriba

– Moscova: Decizia băncii centrale privind rata dobânzii

– Rio de Janeiro: Carnavalul de la Rio 2026 se va desfășura între 13 și 21 februarie, celebrând cultura samba cu parade grandioase pe Sambadrom și petreceri stradale intense. Evenimentul include defilarea școlilor de samba de elită (15-17 februarie), baluri exclusiviste (Baile do Copa) și parada campionilor (21 februarie)

– Paris: A 41-a ediție a Premiilor Victoires de la Musique

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Radioului” marchează prima emisie a postului de radio al Națiunilor Unite, în anul 1946 (- 80 de ani); UNESCO a luat decizia de marcare a acestei zile pentru a proclama cooperarea internaţională între radiodifuzori, dar şi pentru a încuraja factorii de decizie în accesul la informaţie prin intermediul posturilor de radio de pe întreg mapamondul. Iniţiativa instituirii acestei zile a venit de la Academia Spaniolă de Radio, a fost proclamată la 3 noiembrie 2011, de către cea de-a 36-a Conferinţă generală a UNESCO și ratificată de Adunarea Generală a ONU la 14 ianuarie 2013. NOTĂ: În România se serbează „Ziua Naţională a Radioului” la 1 noiembrie, dată la care, în 1928, se inaugura postul naţional de radio din România; la orele 17:00 era difuzată în eter prima emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

– 1571: A murit Benvenuto Cellini, sculptor, gravor şi scriitor florentin (n. 1500) – 455 de ani

– 1592: A murit Jacopo Bassano, pictor italian (n. ~1517)

– 1728: S-a născut chirurgul scoţian John Hunter, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai epocii sale, promotor al metodei experimentale în medicină (m. 1793)

– 1741: A murit compozitorul austriac Joseph J. Fux (n. 1660) – 285 de ani

– 1766, 13/14: S-a născut Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (m. 1834) – 260 de ani

– 1769: S-a născut Ivan Andreevici Krîlov, fabulist rus (m. 1844)

– 1787: A murit Rudjer Iosip Bóškovič (cunoscut şi sub numele Roger Joseph Boscovich), matematician, fizician, astronom şi diplomat croat (n. 1711)

– 1873: S-a născut bas-baritonul rus Feodor I. Şaliapin, stabilit în Franţa în 1922 (m. 1938)

– 1883: A murit Richard Wagner, compozitor, teoretician al artei, poet şi dramaturg german; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai romantismului muzical (n. 1813)

– 1885: S-a născut George Fitzmaurice, regizor de film, american de origine franceză (m. 1940)

– 1893: A murit poetul, romancierul, jurnalistul, omul politic şi pedagogul Ignacio Manuel Altamirano, figură reprezentativă a culturii mexicane (n. 1834)

– 1903: S-a născut Georges Simenon, scriitor belgian de limbă franceză, autor de romane poliţiste („părintele” celebrului comisar Maigret) (m. 1989)

– 1910: S-a născut fizicianul american William Shockley; Premiul Nobel pentru fizică în 1956, împreună cu conaţionalii săi Walter Bratain şi John Bardeen, pentru fundamentarea teoriei şi tehnicii tranzistorilor (m. 1989)

– 1911: S-a născut Faiz Ahmad Faiz, poet, scriitor, profesor, ofițer al armatei, jurnalist și sindicalist pakistanez; unul dintre cei mai celebri scriitori de limba urdu din Pakistan (m. 1984) – 115 ani

– 1914: A murit grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (n. 1853)

– 1923: S-a născut Charlie „Chuck” Yeager, legendă a aviaţiei americane; pilot în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a intrat în istorie după ce a reuşit să depăşească bariera sunetului, la 14 octombrie 1947, la bordul unui avion Bell X-1 (m. 2020)

– 1924: S-a născut jurnalistul, politicianul şi scriitorul francez Jean-Jacques Servan-Schreiber; cunoscut editorialist pe probleme de politică internaţională la cotidianul „Le Monde”; în 1953 a fondat, împreună cu Françoise Giroud, publicaţia săptămânală „L’Express” (m. 2006)

– 1929: S-a născut actriţa americană Elizabeth Lee Fierro, cea care a deţinut un rol memorabil în filmul horror clasic regizat de Steven Spielberg, „Jaws” (m. 2020)

– 1930: S-a născut Ernst Fuchs, pictor, grafician, sculptor şi arhitect austriac; membru fondator al Şcolii de Realism Fantastic de la Viena (1948) (m. 2015)

– 1933: S-a născut actriţa americană de film Kim Novak (nume real: Marilyn Pauline Novak)

– 1933: S-a născut creatorul de modă francez de origine italiană Emanuel Ungaro (m. 2019)

– 1934: S-a născut actorul american George Segal (m. 2021)

– 1938: S-a născut Karl Christian Felmy (părintele diacon Vasili), născut în tradiția luterană și convertit la ortodoxie, considerat unul dintre cei mai mari teologi ortodocși contemporani, profesor universitar (m. 2023)

– 1941: S-a născut Sigmar Polke, pictor şi fotograf german, unul dintre fondatorii curentului „realism capitalist” (m. 2010) – 85 de ani

– 1942: S-a născut cântărețul, compozitorul, instrumentistul și actorul american Peter Tork (nume complet: Peter Halsten Thorkelson); basistul trupei pop americane „The Monkees” din anii 60 şi 70 ai secolului trecut (m. 2019)

– 1944: S-a născut Jerry Springer, cunoscut actor şi producător de show-uri de televiziune american de origine britanică (m. 2023)

– 1949: S-a născut cantautoarea britanică Judy Dyble, unul dintre pionierii scenei engleze de folk în anii ’60, cunoscută în special ca fondator al formației Fairport Convention şi solistă a trupei cult, Trader Home (m. 2020)

– 1950: S-a născut Peter Gabriel, compozitor, producător, muzician, vocalist flautist britanic; fost solist al trupei „Genesis”

– 1958: A murit Georges Rouault, pictor, gravor şi decorator francez (n. 1871)

– 1966: A murit Marguerite Long, pianistă şi pedagogă franceză (n. 1874) – 60 de ani

– 1968: A murit Ildebrando Pizzetti, compozitor, dirijor şi critic muzical italian (n. 1880)

– 1974: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robbie Williams

– 1976: A murit soprana americană de origine franceză Lily Pons (n. 1898) – 50 de ani

– 1980: A murit actorul american de film David Janssen (n. 1931)

– 1988: A murit oboistul englez Léon Jean Goossens, considerat, la începutul secolului al XX-lea, primul interpret la oboi din lume (n. 1897)

– 1996: A murit actorul american de film Martin Balsam (n. 1919) – 30 de ani

– 1997: A murit scriitorul vietnamez Duyèn Anh, exilat în Franţa din 1983 (n. 1935)

– 2007: A murit scriitoarea australiană Elizabeth Jolley (n. 1923)

– 2008: A murit Henri Salvador, cântăreţ şi chitarist de jazz, o adevărată legendă a muzicii franceze (n. 1917, în Guyana Franceză)

– 2025: A murit Jacqueline Yvonne Meta Van Maarsen, scriitoare neerlandeză; a scris patru cărți despre prietenia strânsă dintre ea și Anne Frank și despre pericolele antisemitismului și rasismului (n. 1929) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 12 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 12 februarie

* Se împlinesc 485 de ani (1541) de la întemeierea oraşului Santiago (astăzi, capitala Republicii Chile), de către conchistadorul spaniol Pedro de Valdivia, denumit pe atunci Santiago de Nueva Extremadura. Ceremonia de înfiinţare a fost ţinută pe Dealul Huelén (redenumit apoi Cerro Santa Lucia). Valdivia a ales locaţia oraşului datorită climatului moderat şi a uşurinţei cu care putea fi apărat

* În urmă cu 208 ani (1818) Chile îşi dobândea independenţa faţă de Spania, primul şef al statului devenind Bernardo O’Higgins (descoperită de Magellan în 1520, ţara a fost cucerită de conchistadorii spanioli începând din secolul al XVI-lea)

* Cu 134 de ani în urmă (1892), pentru prima oară în istoria tehnicii, o invenţie – aparatul de cronofotografie al francezului Léon Bouly (aparat de optică şi fotografie reversibilă pentru analizarea şi sintetizarea mişcărilor) – era denumită cinematograf. Cum Bouly nu îşi permitea să plătească taxele asociate numelui de „cinematograf”, denumirea a fost cumpărată, în 1894, de fraţii Lumière

* Acum 124 de ani (1902), pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera dramei „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Paul Gusty, cu Aristide Demetriade în rolul titular (12/25)

* Cu 102 ani în urmă (1924), la „Carnegie Hall” din New York, avea loc prima audiţie a lucrării concertante, pentru jazz simfonic şi pian, „Rapsodia albastră” de George Gershwin, în cadrul unui concert festiv pentru aniversarea zilei de naştere a preşedintelui Abraham Lincoln; dirijor, Paul Whiteman. Partea solistică a fost susţinută chiar de autor

* Tot într-o zi de 12 februarie, acum 87 de ani (1939), Radiodifuziunea Română transmitea prima emisiune pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziţia Universală de la New York. În program: „Poema română”, de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, iar orchestra lui Grigoraş Dinicu interpretează o horă caracteristică şi arii populare româneşti, cu concursul Valentinei Creţoiu Tassian şi a lui G. Folescu. Aceasta este considerată ziua de naştere a producţiilor radiofonice româneşti cu destinaţie transoceanică

* Sunt marcați 85 de ani de când era administrată prima doză de penicilină. Pe 12 februarie 1941, Albert Alexander a fost, în mod oficial, primul pacient uman care a primit o doză de penicilină, dar, din păcate, corpul său slăbit nu a reuşit să facă faţă infecţiei pe care o avea şi a murit. Primul caz în care penicilina a fost folosită cu succes a fost, în 1942, cel al Annei Miller, care suferise un avort şi dezvoltase ulterior o infecţie. Penicilina a fost una dintre cele mai mari descoperiri din toate timpurile. Descoperită în anul 1928 de bacteriologul scoţian, Alexander Fleming, penicilina a reușit să schimbe definitiv cursul medicinii moderne. Inițial, extractul din fungi s-a numit Penicillium notatum. Au mai trecut încă zece ani până când savanții britanici, Howerd Florey și Ernst Boris Chain, cercetători la Oxford, au folosit penicilina pentru tratarea infecțiilor. Aceștia au ajuns la rezultatele cercetărilor lui Fleming și la mostra lui de mucegai, care se păstrase în stare bună. Abia în anul 1940 penicilina avea să devină substanța pe care o cunoaștem astăzi

* Acum 76 de ani (1950), la Londra, era fondată Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (UERT) (European Broadcasting Corporation – EBU), care reprezintă cea mai mare asociație a organizațiilor publice de difuziune din lume, facilitând schimburile de conținut audiovizual. Cuprinde 69 de membri, ereprezentând 115 organizații din 56 de țări. Totodată, instituția este producătorul concursului muzical „Eurovision”. Atât Societatea Română de Radiodifuziune, cât și Societatea Română de Televiziune, fac parte din EBU din anul 1993

* Cu 36 de ani în urmă a fost recunoscută ca persoană juridică prin sentinţa civilă nr. 181 din 12 februarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. CRLR s-a constituit la 14 ianuarie 1990 sub actuala denumire, în temeiul Legii nr. 21/1924. Comunitatea funcţionează conform O.G.26/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ca persoană juridică cu Statut, Program şi patrimoniu propriu. Preşedintele Consiliului Director al CRLR este, din 2016, Silviu Feodor, iar sediul central al Comunităţii este în municipiul Bucureşti

* Cu 24 de ani în urmă (2002) începea procesul de la Haga intentat fostului preşedinte al Iugoslaviei, Slobodan Milošević (1941 – 2006). Fostul dictator de la Belgrad a fost acuzat de crime de război şi crime contra umanităţii în Croaţia şi Kosovo şi de genocid în Bosnia şi Herţegovina. Milošević este primul şef de stat judecat de către un tribunal internaţional – Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPI). Slobodan Milošević a decedat la Haga, la 11 martie 2006. În momentul morții, era judecat sub acuzația de crime de război comise în anii ’90 în Bosnia și Herțegovina, Croația și Kosovo. Pe 11 martie 2006 a fost găsit mort în celula în care era deținut

* Se marchează 10 ani (2016) de când a avut loc întrevederea istorică între Papa Francisc, aflat în drum spre Mexic, şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, sosit cu o zi înainte în Cuba, prima între un şef al Bisericii Romano-Catolice şi patriarhul celei mai mari biserici ortodoxe din lume (130 de milioane din totalul celor 250 de milioane de creştini ortodocşi), de la Schisma dintre Roma şi Constantinopol din 1054

Aniversări – Comemorări

– 1845: S-a născut omul politic Emanoil Pache-Protopopescu; membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (m. 1893)

– 1862, 12/24: S-a născut Alexandru Davila, dramaturg, prozator şi regizor; fiul medicului Carol Davila (m. 1929)

– 1884: A murit Christian Tell, general, om politic; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti); a luat parte la mişcarea unionistă (deputat în Adunarea ad-hoc din Ţara Românească); în timpul regelui Carol I a fost primar al Capitalei (1870-1871) şi ministru în mai multe rânduri (între anii 1871 şi 1876, cu întreruperi) (n. 1807). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1808

– 1892, 12/23: S-a născut chimistul Ion Tănăsescu; contribuţii importante la chimia heterociclurilor; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1892: S-a născut istoricul Grigore Florescu, specialist în arheologia şi epigrafia epocii romane în Dacia (m. 1960)

– 1894: S-a născut Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poetă, prozatoare, publicistă şi traducătoare; cunoscută autoare de versuri pentru copii (m. 1967)

– 1898: A murit Barabás Miklós, pictor maghiar din România (n. 1810)

– 1899: S-a născut I.[ţig] Peltz, prozator, memorialist şi traducător (m. 1980)

– 1899: S-a născut soprana Ana Rozsa Vasiliu (m. 1987)

– 1901, 12/25: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (m. 1994) – 125 de ani. NOTĂ: Mai multe surse dau ca an al naşterii 1904

– 1905: S-a născut medicul Theodor Burghele, şef de şcoală chirurgicală; a înfiinţat Spitalul de urologie Panduri din Bucureşti (actualul Spital Clinic de Urologie – „Prof. Dr. Theodor Burghele”); împreună cu Eugeniu Proca a efectuat prima dializă din România pentru tratamentul insuficienţei renale acute, în 1959; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (1976-1977) (m. 1977)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995)

– 1913: S-a născut interpretul de muzică populară dobrogeană Grigore Kiazim; consacrat ca interpret la mandolină şi banjo (m. 1989)

– 1915: S-a născut compozitorul Bogdan Moroianu (m. 2002)

– 1924: S-a născut Banu Rădulescu, medic-scriitor; fost deţinut politic; fondatorul (noiembrie 1990) şi redactorul-şef al revistei „Memoria” (revista gândirii arestate) şi preşedinte al Fundaţiei cu acelaşi nume; iniţiator al proiectului Memorialul „Fortul 13 Jilava” (fortul militar, dezafectat în perioda 1970-1980, urma să fie readus exact la forma în care a funcţionat ca închisoare politică în timpul regimului comunist) (m. 1998, la Berlin)

– 1926: A murit Radu Rosetti, istoric şi prozator (povestiri, memorialistică) (n. 1853) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Teodor Vârgolici, editor, critic şi istoric literar (m. 2019)

– 1935: A murit Francisc Hossu-Longin, jurist, om politic, publicist, memorialist; „amintirile” sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; de profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor” (n. 1847)

– 1936: S-a născut actorul și profesorul Sergiu Tudose; societar de onoare al Teatrului Naţional „Vasile Alcsandri” din Iași (m. 2018) – 90 de ani

– 1938: A murit Iosif Trifa, preot ortodox care a pus bazele mişcării spirituale „Oastea Domnului” (1923) (n. 1888)

– 1939: S-a născut Boris Crăciun, prozator, reporter, dramaturg, editor, autor de literatură şcolară; realizator de emisiuni şi şef de secţie la Radio Iaşi, unde a lucrat timp de trei decenii; a fondat, la 1 ianuarie 1993, Editura „Porţile Orientului” Iași (m. 2018)

– 1945: S-a născut Iancu Băcioiu, fost jucător internaţional de rugby, triplu campion naţional cu echipa Farul Constanţa; a activat timp de 10 ani pe postul de pilier în echipa naţională de rugby a României (m. 2014)

– 1952: S-a născut pictorul Miron Duca; a absolvit Institutul de Arte „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca în 1975, ulterior stabilindu-se la Bistrița, fiind muzeograf la Muzeul Județean din Bistrița vreme de zeci de ani; din 1981 a fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția Pictură (m. 2018)

– 1957: S-a născut medicul și profesorul universitar Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a neurologiei, la nivel internațional; director medical al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (1993-2002) și şeful Secţiei Neurologie II; în cadrul Facultăţii de Medicină – UMF „Carol Davila” Bucureşti a fost prodecan (2000-2004), şeful Catedrei de Neurologie M028 (2008-2011), director al Departamentului 6 – Neuroştiinţe Clinice (2011-2020), preşedinte al Comisiei Senatului Universitar pentru învăţământul doctoral (2012-2016); preşedinte (2001-2013) şi preşedinte de onoare ad vitam (din 2013) al Societăţii de Neurologie din România; coordonator al programelor naţionale de sănătate ale CNAS şi Ministerului Sănătăţii (2000-2007 şi 2009-2014); membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2020)

– 1959: S-a născut actorul, regizorul de teatru şi eseistul Dan Puric

– 1968: A murit compozitorul Grigore Ghidionescu (n. 1901)

– 1993: A murit istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (n. 1933)

– 2010: A murit pictorul Călin Pojar (n. 1939)

– 2011: A murit (în California) pianista Sofia Cosma (numele la naştere: Sonia-Sofia Gurevich); născută într-o familie de evrei la graniţa dintre Letonia şi Lituania, a făcut studii de muzică la Viena; fugind de nazişti, a fost arestată de autorităţile sovietice, dar a supravieţuit gulagului; la începutul anilor ‘50 ai secolului XX a venit în România pentru a se reuni cu tatăl copilului ei, un român pe care-l cunoscuse în lagărele sovietice din Kazahstan; a fost solistă a Filarmonicii române; la începutul anilor ‘80 s-a stabilit în SUA, unde şi-a continuat cariera de pianistă şi profesoară (n. 1914) – 15 ani

– 2013: A murit părintele Serafim (Ştefan) Man, unul dintre stareţii de seamă ai Mănăstirii Rohia (între anii 1973-1984), cunoscut mai ales în calitatea sa de duhovnic al părintelui Nicolae Steinhardt (n. 1935)

– 2018: A murit Paula Ionescu, actriţă a Teatrului Sică Alexandrescu din Braşov (n. 1945)

– 2023: A murit poetul, prozatorul și publicistul Miron Scorobete; redactor la revista „Tribuna” (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editura Tineretului, redactor-șef la „Renașterea Română” (1994-1995) și redactor-șef adjunct la „Cetatea culturală”; vicepreședinte al organizației Frăția Ortodoxă (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Belgia: Liderii UE se întâlnesc, pe 12 februarie, la castelul Alden Biesen din Belgia, într-o reuniune informală „în cadru retras” dedicată „consolidării pieței unice într-un nou context geoeconomic”

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor muncii și afacerilor sociale (12 – 13 feb.)

– Bruxelles: Miniștrii apărării din cadrul NATO se vor întâlni la sediul de la Bruxelles. Reuniunea va fi prezidată de secretarul general al NATO, Mark Rutte

– Cape Town: Președintele sud-african Cyril Ramaphosa va susține discursul anual despre starea națiunii în fața Parlamentului

– Dhaka: Alegeri pentru Parlamentul Național din Bangladesh

– Bruxelles: Vizita ministrului australian al comerțului pentru a discuta un acord de liber schimb

– Berlin: A 76-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Berlin (12 – 22 feb.)

• Pamela Anderson, Channing Tatum şi Sandra Hüller se numără printre vedetele aşteptate la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.
• Regizorul american Sean Baker, realizatorul peliculei ”Anora”, recompensată cu Oscar pentru ”cel mai bun film” în 2025, va rosti discursul laudativ dedicat laureatei Ursului de Aur onorific, Michelle Yeoh, actriţă cunoscută din pelicula ”Everything Everywhere All at Once”.
• Juliette Binoche, Isabelle Huppert şi Callum Turner, acesta din urmă parte din distribuţia ”Rosebush Pruning” alături de Pamela Anderson, sunt de asemenea aşteptaţi să-şi facă apariţia pe covorul roşu al festivalului.
• Cântăreaţa britanică Charli xcx, protagonista peliculei ”The Moment”, o satiră despre industria muzicală, a fost confirmată pe lista invitaţilor de la Berlinale.
• Scriitoarea Siri Hustvedt – subiectul unui film documentar care va fi prezentat în festival -. actriţa Amanda Seyfried şi actorul Ethan Hawke sunt de asemenea aşteptaţi la eveniment.
• Regizorul Wim Wenders, realizatorul unor pelicule precum ”Paris, Texas” şi ”Wings of Desire”, este preşedintele juriului internaţional al ediţiei de anul acesta.

– Cannes, Franța: Festivalul Mondial al Inteligenței Artificiale (12 – 13 feb.)

– Viena: Ediția 2026 a Balului Operei de la Viena

– Kourou, Franța: Lansarea Ariane 6 cu 32 de sateliți pentru constelația Amazon Leo

– Bruxelles: AB InBev – rezultate pentru trimestrul IV și pe 2025

– München: Siemens – rezultate pentru semestrul I

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – rezultatele semetrului I

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Gabes, Tunisia: Instanța va decide asupra ordinului de urgență privind suspendarea operațiunilor la un complex poluant

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Prevenirea Extremismului Violent care ar conduce la Terorism” a fost adoptată în decembrie 2022, prin rezoluția 77/243 a Adunării Generale ONU, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la amenințările legate de acest fenomen, atunci când sunt prielnice terorismului și pentru a consolida cooperarea internațională în acest sens. Rezoluția a reafirmat că terorismul și extremismul violent nu pot fi și nu trebuie asociate cu nicio religie, naționalitate, civilizație sau grup etnic La 12 februarie 2015, Consiliul de Securitate ONU a adoptat în unanimitate Rezoluția 2199 privind amenințări la adresa păcii și securității cauzate de acte teroriste

– „Ziua Mâinii Roșii” (Zi internațională împotriva recrutării copiilor în războaie și conflicte armate), marcată din 2002, pentru a atrage atenția asupra problemei și a face tot posibilul pentru a pune capăt utilizării copiilor în scopuri militare

– 1538: A murit Albrecht Altdorfer, pictor, gravor şi arhitect german (n. ~1480)

– 1690: A murit Charles Le Brun, pictor şi decorator francez; reprezentant al clasicismului; a realizat decoraţii interioare la palatele Versailles, Fontainebleau şi Luvru; unul dintre întemeietorii Academiei de Pictură şi Sculptură (1648) (n. 1619)

– 1728: S-a născut Étienne-Louis Boullée, arhitect francez, neoclasicist; a exercitat o puternică influenţă ca profesor şi teoretician (m. 1799)

– 1763: A murit scriitorul francez Pierre de Marivaux; unul dintre cei mai importanţi autori francezi de comedii din secolul al XVIII-lea, reprezentant al iluminismului timpuriu (n. 1688)

– 1799: A murit naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale; cercetările sale în domeniul dezvoltării vieţii microscopice în medii de cultură lichide au deschis drumul pentru cercetările lui Louis Pasteur (n. 1729)

– 1804: A murit Immanuel Kant, filosof clasic german; unul dintre cei mai mari gânditori din perioada iluminismului în Germania, şi unul dintre cei mai importanţi filosofi din istoria culturii apusene (n. 1724)

– 1809: S-a născut Abraham Lincoln, preşedinte al SUA între anii 1861 şi 1865; a fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856) şi un ferm luptător pentru desfiinţarea sclaviei; a fost primul preşedinte american ucis în timpul mandatului; el a fost împuşcat în seara zilei de 14 aprilie, în Vinerea Mare, când se afla în loja teatrului Ford din Washington, DC; a intrat în comă şi a murit nouă ore mai târziu; (m. 1865, asasinat de un sudist fanatic)

– 1809: S-a născut biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (m. 1882)

– 1828: S-a născut scriitorul englez George Meredith (m. 1909)

– 1856, 12/24: A murit Nikolai I. Lobacevski, matematician rus, inventator al geometriei neeuclidiene (n. 1792) – 170 de ani

– 1870: S-a născut actriţa britanică de music-hall Marie Lloyd (numele real: Matilda Alice Victoria Wood) (m. 1922)

– 1874: S-a născut arhitectul francez Auguste Perret; împreună cu fratele său, Gustave, a fost iniţiatorul tehnicii betonului armat (m. 1954)

– 1877: S-a născut Louis Renault, industriaș francez, fondatorul companiei cu același nume (1899), pilot de curse și pionier al automobilismului (m. 1944)

– 1881: S-a născut balerina rusă Anna Pavlova (m. 1931) – 145 de ani

– 1884: S-a născut Max Beckmann, pictor şi grafician german (m. 1950)

– 1891: S-a născut compozitorul francez Maurice Yvain (m. 1965) – 135 de ani

– 1892, 12/24: S-a născut scriitorul rus Konstantin Fedin (m. 1977)

– 1894: A murit Hans von Bülow, dirijor, pianist, pedagog, compozitor şi critic muzical german (n. 1830)

– 1896: A murit compozitorul francez Ambroise Thomas (n. 1811) – 130 de ani

– 1908: S-a născut caricaturistul francez Jean Effel (pe numele adevărat François Lejeune), cunoscut autor de benzi desenate (m. 1982)

– 1910: S-a născut Enrique Anderson Imbert, scriitor, critic şi istoric literar argentinian; alături de Jorge Luis Borges şi Julio Cortázar, a fost unul dintre reprezentanţii literaturii fantastico-magice argentiniene (m. 2000)

– 1914: S-a născut André Bellec, cântăreţ francez, fondator al grupului „Les Frères Jacques” (m. 2008)

– 1915: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul francez Emile Waldteufel (n. 1837)

– 1920: S-a născut actorul de film indian Pran Krishan Sikand, cunoscut ca Pran (m. 2013)

– 1922: S-a născut arhitectul american Guy Frederick Tozzoli; a condus echipa de construcţie a Turnurilor gemene (World Trade Center) (m. 2013)

– 1923: S-a născut Franco Zeffirelli (numele real: Gianfranco Corsi Zeffirelli), regizor, scenarist şi producător italian de film, televiziune şi operă; a regizat, în 1977, drama „Iisus din Nazareth”, cea mai apreciată dintre adaptările biblice; a montat şi spectacole de operă la „Scala”, „Covent Garden” şi „Metropolitan” (m. 2019)

– 1924: A murit (la Bucureşti) Alfred Bernath-Lendway, fizician şi chimist austriac; în 1863 s-a stabilit în România, fiind adus de dr. Carol Davila pentru a înfiinţa un laborator de chimie destinat învăţământului medico-farmaceutic, laborator în care urmau să se facă şi analize chimico-legale şi chimico-judiciare; a depus eforturi şi pentru punerea în valoare a bogăţiilor naturale din România, cu deosebire a apelor minerale; profesor de chimie analitică, din 1864, la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române din 1908 (n. 1836)

– 1926: S-a născut Irene Camber, scrimeră italiană, specializată la floretă; campioană olimpică (1952), campioană mondială (1953, 1957 cu echipa) (m. 2024) – 100 de ani

– 1933: S-a născut Costa-Gavras (numele real: Konstantinos Gavras), regizor, scenarist, producător de film şi actor francez de origine greacă

– 1933: A murit compozitorul francez Henri Duparc (n. 1848)

– 1934: S-a născut Anthony Michell Howard, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști, oameni de radio și comentatori politici din Marea Britanie (m. 2010)

– 1937: S-a născut Vittorio Emanuele di Savoia, singurul fiu al lui Umberto al II-lea, ultimul rege al Italiei; deși titlurile și distincțiile familiei regale italiene nu au fost recunoscute în mod legal în Italia din 1946, el a primit titlul de Prinț de Neapole din curtoazie, în special de către susținătorii fostei monarhii, titlul conferit de bunicul său, regele Vittorio Emanuele al III-lea (m. 2024, la Geneva, Elveția)

– 1939: S-a născut Ray (Raymond Daniel) Manzarek, muzician american, membru fondator, alături de Jim Morrison, al trupei „The Doors” (m. 2013)

– 1941: A murit arhitectul şi designerul britanic Charles Voysey (n. 1857) – 85 de ani

– 1946: S-a născut Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (m. 2015) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Michael Ironside, actor, producător, regizor de film și scenarist de film canadian

– 1954: A murit regizorul Dziga Vertov, un clasic al filmului documentar sovietic (n. 1896, la Bialystok, Polonia)

– 1958: A murit Marcél Cachin, om politic francez, unul dintre fondatorii şi conducătorii Partidului Comunist Francez; director al ziarului „L’Humanité” între anii 1918 şi 1958 (n. 1869)

– 1959: A murit George Antheil, compozitor şi pianist american (n. 1900)

– 1966: A murit scriitorul italian Elio Vittorini (n. 1908) – 60 de ani

– 1969: A murit Ferenc Agárdi, scriitor, publicist şi istoric al culturii maghiar de origine evreiască, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (n. 1898)

– 1971: S-a născut scriitorul spaniol Pascual Candel Palazón – 55 de ani

– 1979: A murit regizorul francez de film Jean Renoir (n. 1894)

– 1984: A murit scriitorul argentinian Julio Cortázar (n. 1914)

– 1988: A murit oboistul englez Leon Goossens (n. 1897)

– 1989: A murit scriitorul austriac Thomas Bernhard (n. 1931, în Olanda)

– 1996: A murit scriitorul japonez Ryōtarō Shiba; până în 2005 romanele sale se vânduseră în aproximativ 180 milioane de exemplare, multe dintre ele fiind ecranizate (n. 1923) – 30 de ani

– 2011: A murit actriţa americană Betty Garrett (n. 1919) – 15 ani

– 2012: A murit Zina Bethune, actriţ, dansatoare și coregrafă americană (n. 1945)

– 2015: A murit Steve Strange (nume real: Steven John Harrington), solistul trupei pop „Visage”; considerat unul dintre pionierii curentului „New wave” (n. 1959)

– 2017: A murit Al (Alwin Lopez) Jarreau, cântăreţ american de jazz, câştigător a şapte premii Grammy în trei categorii diferite de muzică (pop, jazz şi R&B); a adus cele mai sofisticate tehnici ale jazz-ului în lumea muzicii soul pop (n. 1940)

– 2018: A murit Andrei Timuș, specialist în domeniul socio-economiei, profesor; întemeietor al Școlii de Cercetări Sociologice în Republica Moldova; membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1921)

– 2022: A murit Ivan Reitman, regizor și producător canadian de origine cehoslovacă; cunoscut în special pentru comediile sale, printre care „Stripes”, „Ghostbusters”, „Legal Eagles”, „Twins”, „Ghostbusters II”, „Kindergarten Cop” și „Junior” (n. 1946)

– 2023: A murit Lualhati Torres Bautista, romancieră, nuvelistă, scenaristă de filme și televiziune, una dintre primele scriitoare din istoria literaturii filipeneze moderne (n. 1945)

– 2025: A murit Tommy Hunt (nume real Charles James Hunt), cântăreț de soul și nordic și actor american; membru al renumitului grup de R&B Flamingos (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 11 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 11 februarie

* Cu 179 de ani în urmă (1847) Adunarea Obştească din Ţara Românească vota, la propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu, legea prin care erau eliberaţi din robie toţi „ţiganii” Mitropoliei. Fără nicio despăgubire, romii episcopiilor, mănăstirilor şi metocurilor bisericilor şi ai oricărui alt aşezământ public erau eliberați. Numărul acestor mănăstiri era considerabil, ridicându-se la 103 stabilimente ce deţineau 11.445 de familii de robi romi. Cele mai multe familii – 301, în număr de 2.088 robi, se aflau în proprietatea mănăstirii Cozia. Dintre judeţe, Prahova avea 8.870 de robi rromi, fiind primul din Ţara Românească. Totalul sclavilor Bisericii din Ţara Românească era de 47.245302, ce trăiau în 11.446 de familii, o familie având în medie 4,12 persoane (11/23)

* Se împlinesc 165 de ani (1861) de când, în zilele de 11 şi 12 februarie, s-a desfăşurat Conferinţa de la Alba Iulia, cu participarea reprezentanţilor tuturor „naţiunilor” şi a confesiunilor din ţară, la care delegaţii maghiari au cerut introducerea prevederilor Legii electorale a Ungariei de la 1848 (hotărârea Dietei din 1848), cu scopul lichidării autonomiei Transilvaniei şi încorporarea acesteia la Ungaria. Delegaţii români s-au opus, însă, adoptării vreunei hotărâri prin care Transilvania să se reîntoarcă la starea din 1848

* Cu 146 de ani în urmă (1880) Grecia recunoaştea oficial independenţa de stat a României (11/23)

* Clubul Sportul Studenţesc Bucureşti marchează 110 ani de existenţă. Actul de naştere al Societăţii Sportive Universitare Sportul Studenţesc Bucureşti a fost semnat, conform monumentalei lucrări Palestrica, semnată de Constantin Kiriţescu, la data de 11 februarie 1916. Primul preşedinte al clubului studenţesc a fost nominalizat profesorul universitar doctor în matematici Traian Lalescu, iar primul secretar Octav Luchide, care atunci avea vârsta de 15 ani

* Cu 108 ani în urmă (1918) plenipotenţiarii Puterilor Centrale au impus primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiţii principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porţilor de Fier, în Valea Jiului şi între Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, precum şi grele concesiuni economice (11/24)

* Acum 97 de ani (1929) lua fiinţă Statul Vatican, pe baza Acordurilor de la Laterano (revizuite la 18.II.1984). Au fost semnate (de Benito Mussolini şi cardinalul Pietro Gasparri) trei documente: un tratat prin care statul italian recunoştea Sfântului Scaun proprietatea exclusivă şi jurisdicţia suverană asupra unui cartier din nord-vestul Romei (unde s-a ridicat Stato della Città del Vaticano), un concordat ce regla raporturile statului italian cu Biserica Catolică şi o convenţie financiară

* Acum 94 de ani (1932) avea loc inaugurarea noului studio de concerte al Radiodifuziunii Române (construit de arhitectul George Matei Cantacuzino şi inginerul Liviu Ciuley)

* În urmă cu 51 de ani (1975) baroneasa Margaret Thatcher (1925 – 2013) îl învingea pe Edward Heath în cadrul alegerilor interne pentru conducerea Partidului Conservator din Marea Britanie, marcându-se astfel un moment istoric – o femeie era aleasă, pentru prima dată, preşedinte al unui partid. La data de 3 mai 1979, conservatorii au câştigat alegerile generale, iar după o zi Margaret Thatcher, supranumită „Doamna de Fier”, devenea prima femeie premier a Marii Britanii, prima din istoria Europei şi a patra, în această funcţie din istoria lumii

* Cu 47 de ani în urmă (1979), la această dată, care a devenit și Ziua Națională a țării, a fost răsturnată monarhia Pahlavi, luând fiinţă Republica Islamică Iran, aprobată o lună mai târziu, printr-un referendum universal. Ayatollahul Khomeiny s-a impus ca lider incontestabil, guvernarea mullahului continuând până la sfârşitul secolului. Primele demonstraţii majore împotriva regimului lui Mohammad Rezā Shāh Pahlavī au început în ianuarie 1978. În acest context, la jumătatea lunii ianuarie 1979, Shāh a părăsit Iranul, iar puterea a fost preluată două săptămâni mai târziu de Ayatollahul Khomeiny. Regimul regal s-a prăbuşit la scurt timp, pe 11 februarie, iar după un referendum naţional Iranul a votat să devină Republică Islamică la 1 aprilie 1979. Mai târziu, a fost aprobată o constituţie teocratică prin care Khomeiny a devenit Liderul Suprem al ţării în decembrie 1979

* Se marchează 15 ani (2011) de când cel de-al patrulea preşedinte egiptean, Hosni Mubarak (n. 1920 – m. 2020), aflat la putere din 14 octombrie 1981, şi-a anunţat demisia, ca urmare a revoltei populare începute la 25 ianuarie. Hosni Mubarak a fost condamnat pe 2 iunie 2012 la închisoare pe viaţă, ca şi ministrul său de interne, Habib el-Adli, pentru moartea unui mare număr de manifestanţi în timpul revoltei din 2011, însă în ianuarie 2013 o Curte de Apel a anulat decizia de condamnare la închisoare pe viaţă şi a hotărât rejudecarea procesului

* Acum 13 ani (2013) Papa Benedict al XVI-lea (Joseph Alois Ratzinger – n. 1927 – m. 2022) şi-a anunţat retragerea din funcţie începând cu data de 28 februarie. A fost cel de-al 265-lea Papă din istoria Bisericii Romano-Catolice şi primul papă german după 482 de ani, ales la 19 aprilie 2005 în urma Conclavului, ca succesor al Papei Ioan Paul al II-lea. Noul său titlu este acela de „Papă emerit”, succesorul său fiind Papa Francisc (Jorge Mario Bergolio), ales la data de 13 martie 2013

* Cu 6 ani în urmă (2020) experți din întreaga lume, reuniți la Geneva sub egida Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), pentru a discuta despre vaccinuri și terapii împotriva bolii pulmonare cauzate de noul coronavirus, au denumit noua boală COVID-19. Denumirea vine de la termenii Corona, Virus și Disease (termenul englez pentru boală), iar numărul 19 se referă la anul în care au fost identificate primele cazuri, deci 2019. Această denumire a fost anunţată în deschiderea congresului experților pe tema noului coronavirus. Pe 31 decembrie 2019, autorităţile chineze anunţau 27 de cazuri de pneumonie virală cu origini necunoscute la Wuhan, în centrul Chinei. În ziua următoare, autorităţile locale au închis piaţa de animale vii din Wuhan, considerând că aceasta avea o anumită legătură cu apariţia noului virus. Pe 7 ianuarie 2020, oficialii chinezi anunţau că noul virus a fost izolat şi a fost denumit inițial 2019-nCov. Pe 11 ianuarie, China a confirmat primul deces provocat de noul coronavirus în Wuhan. În câteva zile, cazuri de infectare au apărut în Asia, în Franţa şi Statele Unite. La sfârşitul lunii ianuarie, ţările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China. Frontierele au început să se închidă şi peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei, în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină. Primul caz de infecţie cu coronavirusul COVID-19 din România a fost confirmat în seara zilei de 26 februarie la un pacient din Gorj, care a intrat în contact cu un cetăţean italian din Rimini, venit în zonă în perioada 18-22 februarie. Începând cu data de 10 martie, trendul ascendent s-a accelerat, ajungându-se în luna noiembrie la peste 10.000 de îmbolnăviri pe zi cu noul coronavirus. Primul deces din ţara noastră asociat noului coronavirus fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi. În data de 11 noiembrie, s-a atins un record – peste 200 de decese într-o singură zi. În luna decembrie s-a înregistrat un trend descrescător al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă numărul celor aflaţi în stare critică la ATI (Terapie Intensivă) s-a menţinut ridicat

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Fecioară Maria de la Lourdes (Calendarul Romano-Catolic 2026). NOTĂ: Fecioara Maria i s-a arătat unei fetiţe de 14 ani, Bernadette Soubirous, la 11 februarie 1858, în apropiere de stânca Massabielle, la Lourdes, o mică localitate franceză aflată la poalele Munţilor Pirinei. Apariţia Fecioarei a fost interpretată de credincioşi ca un mesaj de purificare a locului, legendele locale afirmând că blocul de piatră din peşteră ar fi fost la origine un altar păgân, pe care se aduceau jertfe omeneşti

– 1841: S-a născut Ioan Caragiani, folclorist şi traducător; s-a ocupat de folclorul, limba şi istoria aromânilor; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1921) – 185 de ani

– 1880: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mănăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mănăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla (m. 1959)

– 1882: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Gheorghe Cucu, cunoscut mai ales datorită muzicii corale şi prelucrărilor de folclor (m. 1932)

– 1886: A murit vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (n. 1812) – 140 de ani

– 1888: S-a născut medicul neurolog Nicolae Ionescu-Şişeşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai profesorului Gheorghe Marinescu şi continuator al acestuia în activitatea didactică şi ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1954)

– 1899: S-a născut Vasile Ijac, compozitor, dirijor, critic muzical şi profesor; considerat „părintele simfonismului bănăţean” (m. 1976)

– 1903: S-a născut medicul veterinar Vasile Gheţie; lucrări în domeniul morfologiei animale; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1911: S-a născut Pericle Martinescu, prozator, eseist şi traducător (a tradus din Erskine Caldwell, Paul Feval, Nikos Kazantzakis, Artur Lundkvist) (m. 2005) – 115 ani

– 1914: S-a născut Paul Alexandru Georgescu, critic şi istoric literar, traducător; doctor în filologie hispanică, a scris mai multe volume despre literatura hispano-americană (m. 2001)

– 1921: S-a născut Ion I. Inculeţ, inginer şi profesor canadian de origine română; stabilit în Canada din 1946; preocupările ştiinţifice şi profesionale s-au axat pe domeniul electricităţii statice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2011) – 105 ani

– 1922: S-a născut Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (m. 2007)

– 1922: S-a născut Margareta Bărbuţă, critic de teatru (m. 2009)

– 1924: A murit (s-a sinucis) prozatoarea Cora Irineu (numele la naştere: Elena D. Friedman); comentariul său despre „Marcel Proust şi romanul subconştientului” (1922) se înscrie printre primele ecouri româneşti ale novatoarei opere proustiene (n. 1888)

– 1926: S-a născut actriţa Elena Sereda (m. 2010) – 100 de ani

– 1927: S-a născut istoricul Paul Cernovodeanu; cercetări privind relaţiile Ţărilor Române cu Anglia şi SUA în secolele XVI-XIX; editor de izvoare externe (colecţia „Călători străini despre Ţările Române”); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2006)

– 1927: S-a născut matematicianul Dimitrie D. Stancu, unul dintre pionierii învăţământului informatic clujean; contribuţii de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2014)

– 1929: S-a născut Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (m. 1994)

– 1929: S-a născut Paul Barbăneagră, cineast şi eseist, stabilit în Franţa din 1965; autor a numeroase filme documentare consacrate artei şi culturii; a colaborat la Radio France şi la Radio Europa Liberă (m. 2009)

– 1932: S-a născut fizicianul şi profesorul Aureliu Emil Săndulescu; cercetări în fizica nucleară teoretică, care au dus către o nouă direcţie – teoria microscopică a dezintegrării alfa; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998) (m. 2019)

– 1933: A murit Friedrich Teutsch, episcop şi istoric sas din Transilvania; preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1852)

– 1941: S-a născut Cornel Mihai Ionescu, eseist, traducător, comparatist şi profesor (m. 2012) – 85 de ani

– 1961: S-a născut compozitorul, dirijorul și muzicologul George Balint (m. 2019) – 65 de ani

– 1963: A murit Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (n. 1881)

– 1981: A murit Gabriel Drăgan, prozator şi poet (n. 1904) – 45 de ani

– 1987: A murit Radu Codreanu, biolog şi citolog; lucrări de zoologie a nevertebratelor, parazitologie comparată, patologia insectelor; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1991: A murit actorul Vasile Niţulescu (n. 1925) – 35 de ani

– 1993: A murit Ludovic Paceag, compozitor şi folclorist (n. 1922)

– 2013: A murit filosoful Mihail-Radu Solcan (n. 1953)

– 2015: A murit artista plastică şi profesoara Adriana Oancea Şuteu, una dintre personalităţile marcante ale vieţii artistice timişorene (n. 1942)

– 2017: A murit pictorul Constantin Daradici (n. 1948)

– 2019: A murit criticul și istoricul de artă, editorul și traducătorul Vasile Florea (n. 1931)

– 2020: A murit poetul Octavian Doclin (pe numele său adevărat Octavian Chisăliţă), membru al Uniunii Scriitorilor din România; autor a peste 28 de volume, colaborator la mai multe reviste literare prestigioase din ţară și laureat al mai multor premii pentru poezie (n. 1950, la Doclin, jud. Caraş-Severin)

– 2024: A murit baritonul Eduard Tumagian (Tumageanian), unul dintre reprezentanții de marcă ai artei lirice românești; a avut o carieră deosebit de apreciată, derulată pe scenele unor teatre lirice de anvergură precum Scala din Milano, Opera din Berlin, Covent Garden din Londra, Opera Bastille din Paris (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Apărare) al UE

– Paris: Procesul asistenților parlamentari ai RN: pledoariile apărării lui Marine Le Pen

– Ankara, Turcia: Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, se întâlnește cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan

– Viena: Publicarea Raportului lunar al OPEC

– Paris: TotalEnergies – rezultate trimestriale și anuale (înainte de deschiderea Bursei)

– Viena: Audierea martorilor în procesul fostului ofițer de poliție Egisto Ott, acuzat de spionaj pentru Rusia (11 feb. – 18 mar.)

– New York: McDonald’s – rezultate trimestriale

– Nisa: Carnavalul de la Nisa, cu tema „Trăiască Regina” (11 feb. – 1 mar.)

– Teheran: Aniversarea Revoluției Islamice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolnavului” (a XXXIV-a); proclamată din iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea la 13 mai 1992, ziua este celebrată în fiecare an la 11 februarie, dată care coincide cu prima apariţie a Sfintei Fecioare Maria la Lourdes (1858); în fiecare an în această zi Suveranul Pontif se adresează celor aflaţi în suferinţă din cauza diverselor boli și celor care au grijă de ei, îndemnându-i să găsească mereu în credință, hrănită de Cuvânt și de Sacramente, forța de a-L iubi pe Dumnezeu și pe frați și în experiența bolii

– „Ziua Internaţională a Fetelor şi Femeilor cu Activităţi în Domeniul Ştiinţei” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 22 decembrie 2015, care a venit astfel în întâmpinarea eforturilor Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), Departamentului ONU pentru Egalitatea de Gen şi Emanciparea Femeilor (UN-Women), Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (UIT) şi a altor organizaţii pentru a încuraja şi sprijini accesul şi participarea fetelor şi femeilor la educaţia în ştiinţe, tehnologie, inginerie şi matematică, la activităţi de formare şi cercetare la toate nivelurile. Ideea instituirii acestei zile a fost generată în cadrul primului Forum mondial la nivel înalt privind Dezvoltarea şi Sănătatea Femeilor, organizat de Trustul Internaţional Academia Regală de Ştiinţe (Royal Academy of Science International Trust – RASIT), care a avut loc la 11 februarie 2015, la sediul central al ONU de la New York. NOTĂ: În a patra zi de joi din luna aprilie este sărbătorită în fiecare an „Ziua internațională a fetelor ce activează în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor”, instituită prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

– „Ziua Europeană a Numărului Unic de Urgență 112″; numărul pan-european de urgenţă 112 a fost creat în 1991 (- 35 de ani), în România sistemul fiind implementat la nivel naţional de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale din anii 2004 – 2005. Începând cu anul 2008, 112 este unicul număr de urgenţă care poate fi folosit de pe orice telefon pentru a ajunge, gratuit, la serviciile de urgenţă (ambulanţă, pompieri şi poliţie) în orice ţară a Uniunii Europene. NOTĂ: România este unul din statele membre în care numărul de urgență este disponibil și prin sms (113), nu doar ca apel, începând cu anul 2015, permițându-se astfel accesul și pentru anumite categorii de persoane cu dizabilități de auz sau vorbire

– „Ziua Inventatorilor Americani”; instituită (în timpul administraţiei Carter) în memoria marelui inventator Thomas Alva Edison (n. 11.II.1847 – m. 18.X.1931); Edison a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York)

– Ziua naţională a Republicii Islamice Iran. Victoria Revoluţiei Islamice – 1979

– 1650: A murit René Descartes, filosof și matematician francez; considerat întemeietorul filosofiei moderne; inițiatorul școlii de gândire numită raționalism, care a afirmat că există cunoștințe importante care ar putea fi obținute fără simțuri, ci numai prin intermediul rațiunii; a avut contribuții semnificative în matematică și fizică (n. 1596)

– 1799: A murit naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale; cercetările sale în domeniul dezvoltării vieţii microscopice în medii de cultură lichide au deschis drumul pentru cercetările lui Louis Pasteur (n. 1729)

– 1800: S-a născut chimistul britanic William Talbot, unul dintre pionierii fotografiei (m. 1877)

– 1806: A murit compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (n. 1754) – 220 de ani

– 1847: S-a născut inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (în 1882, la New York) (m. 1931). NOTĂ: La 11 februarie este marcată, în SUA, „Ziua inventatorilor americani” (instituită, în timpul Administraţiei Carter, în memoria marelui inventator)

– 1868: A murit fizicianul francez Léon Foucault; a determinat viteza luminii (1850) şi a demonstrat mişcarea de rotaţie a Pământului cu ajutorul pendulului care-i poartă numele (1851) (n. 1819)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor (în special litograf) şi sculptor francez; maestru al caricaturii politice (n. 1808)

– 1881: S-a născut Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (m. 1966) – 145 de ani

– 1900: S-a născut filosoful german Hans-Georg Gadamer; considerat cel mai important hermeneut al secolului XX; preocupat de reabilitarea „filosofiei practice” (m. 2002)

– 1904: S-a născut Lucile Randon, cunoscută ca Sora André, cea mai longegivă persoană din Franța și din Europa; a fost guvernantă și învățătoare, iar la 41 de ani a îmbrățișat viața monahală (m. 2023)

– 1904: A murit Vladimir Vasilievici Markovnikov, chimist rus; a formulat Regula lui Markovnikov, care stipulează că în cadrul reacției de adiție a compușilor halogenați la o legătură nesaturată, atomul de halogen se va lega de carbonul mai sărac în hidrogen, iar hidrogenul la al 2-lea carbon (n. 1837)

– 1908: S-a născut Sir Vivian Ernest Fuchs, geolog şi explorator britanic; este cel care a realizat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, trecând prin Polul Sud (expediţia s-a desfăşurat în perioada 24.XI.1957-2.III.1958) (m. 1999)

– 1909: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Joseph Léo Mankiewicz (m. 1993)

– 1917: S-a născut regizorul de film şi scenaristul italian Giuseppe de Santis (m. 1997)

– 1917: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Sidney Sheldon (m. 2007)

– 1919: S-a născut Eva Gabor, actriță americană de origine maghiară; sora mai mică a actrițelor Zsa Zsa Gabor și Magda Gabor (m. 1995)

– 1921: S-a născut (în Croaţia) renumitul creator de modă italian Ottavio Missoni; în tinereţe a fost şi un apreciat atlet, în 1948 reprezentând Italia la Olimpiada de la Londra (m. 2013) – 105 ani

– 1923: S-a născut actrița, cântăreața și balerina cubaneză Rosita Fornes, care a jucat în epoca de aur a cinematografiei în numeroase filme şi musicaluri (m. 2020)

– 1924: A murit Jean-François Raffaëlli, pictor, sculptor și gravor realist francez; a fost activ și ca actor și scriitor (n. 1850)

– 1926: S-a născut Leslie (William) Nielsen, actor canadian de film, cu o carieră cinematografică impresionantă; supranumit „Laurence Olivier al parodiilor” (m. 2010) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Paul Bocuse, bucătar francez, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate; cunoscut ca „Tatăl artei culinare din Franța”; în 1987 a lansat prima ediţie a unei competiţii culinare menite să descopere şi să promoveze tinerele talente din gastronomie; în prezent, „Bocuse D’or” este echivalentul Jocurilor Olimpice în materie de gastronomie şi cea mai riguroasă competiţie gastronomică din lume (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (m. 2018)

– 1930: S-a născut stilista britanică Mary Quant, specialistă în moda pentru tineret, care a revoluţionat moda prin popularizarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei (m. 2023)

– 1934: S-a născut scriitoarea franceză Maryse Condé, originară din Guadelupa (m. 2024)

– 1935: S-a născut Alberto Lysy, violonist şi dirijor de origine argentiniană (m. 2009)

– 1936: S-a născut actorul de film, regizorul și producătorul american Burt Reynolds (nume complet: Burton Leon Reynolds, jr.) (m. 2018) – 90 de ani

– 1937: S-a născut sculptorul italian Mauro Staccioli (m. 2018)

– 1939: A murit Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (n. 1874)

– 1941: S-a născut Sérgio Mendes, muzician brazilian; a promovat genurile bossa nova și samba în Europa (m. 2024) – 85 de ani

– 1948: A murit Serghei M. Eisenstein, regizor, scenarist, scenograf şi teoretician rus de film; a revoluţionat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului; inventatorul filmului politic sovietic (n. 1898, la Riga, Letonia)

– 1956: S-a născut Didier Lockwood, violonist francez de jazz (m. 2018) – 70 de ani

– 1962: S-a născut Sheryl Crow, cântăreaţă, chitaristă şi compozitoare americană de muzică blues şi rock

– 1962: A murit Károly Acsády, scriitor, poet şi jurnalist maghiar (n. 1907)

– 1963: A murit Sylvia Plath, poetă şi eseistă americană (n. 1932)

– 1969: S-a născut actriţa, regizoarea și producătoarea de film americană de origine greacă Jennifer Aniston (pe numele său adevărat Jennifer Joanna Anastassakis)

– 1973: A murit Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1963 (n. 1907)

– 1974: S-a născut cântăreţul american D’Angelo (pe numele său real Michael Eugene Archer), figură emblematică a muzicii soul, cantautor, instrumentist și producător american de R&B și neo-soul (m. 2025)

– 1981: S-a născut cântăreaţa americană Kelly Rowland, membră a fostei trupe de R&B, Destiny’s Child – 45 de ani

– 1993: A murit biochimistul american Robert W. Holley; lucrări privind codul genetic; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Marshall W. Nirenberg (n. 1922)

– 2000: A murit aviatoarea franceză Jacqueline Auriol; în anii ’50 ai secolului XX, în epoca de pionierat a avioanelor cu reacţie, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi piloţi de încercare; căsătorită cu Paul Auriol, fiul preşedintelui francez Vincent Auriol (1947-1954) (n. 1917)

– 2000: A murit Roger Vadim (numele real: Roger Vladimir Plémiannikov), regizor, scenarist şi romancier francez (n. 1928)

– 2003: A murit producătorul francez de film Daniel Toscan du Plantier, fost preşedinte al „Unifrance” (organism însărcinat cu promovarea filmului francez în străinătate) (n. 1941)

– 2010: A murit mezzosoprana de origine rusă Irina Arhipova (n. 1925)

– 2012: A murit Whitney Houston, cântăreaţă, manechin, actriţă şi producătoare americancă; Cartea Recordurilor a menţionat-o, în 2009, ca fiind cea mai premiată femeie din toate timpurile; lista ei de premii include: două Premii Emmy, şase Premii Grammy, 30 Billboard Music Award şi 22 de American Music Award, având, în anul 2010, în total 415 premii primite de-a lungul carierei; a fost, de asemenea, una dintre cele mai bine vândute artiste din lume (cu peste 170 de milioane de albume, single-uri şi videoclipuri) (n. 1963)

– 2013: A murit soprana rusă Irina Maslennikova (n. 1918)

– 2013: A murit muzicianul britanic Rick Huxley (n. 1940)

– 2015: A murit actorul francez Roger Hanin (n. 1925, în Alger)

– 2015: A murit actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (n. 1940)

– 2015: A murit jurnalistul american Bob Simon, un cunoscut corespondent de război al postului CBS, recompensat cu 27 de premii Emmy (n. 1941)

– 2018: A murit cântăreţul american Vic Damone (numele real: Vic Farinola); unul dintre ultimii reprezentanţi ai „generaţiei de aur” a cântecului american (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 638 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a Cetății de Scaun a Sucevei drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Sunt marcați 160 de ani (1866) de când Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Așadar, puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Cu 159 de ani în urmă (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 88 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Se marchează 85 de ani (1941) de când Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* În urmă cu 84 de ani (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 79 de ani (1947) delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 69 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 68 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* În urmă cu 58 de ani (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Se împlinesc 30 de ani (1996) de când computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 17 ani (2009) avea loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908) – 190 de ani

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911) – 190 de ani

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910)

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920)

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963) – 145 de ani

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1900: S-a născut George (Gheorghe) Racoveanu, teolog ortodox, scriitor, ziarist, publicist, polemist; fidel continuator al lui Nae Ionescu pe linie teologică; stabilit din 1941 în Germania Federală, a devenit un fruntaş al exilului, prin condei şi printr-o susţinută activitate organizatorică (m. 1967)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972) – 110 ani

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996) – 110 ani

– 1919: S-a născut părintele Iustin (sau Justin) Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, prima mănăstire din România dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti de-a lungul unei cariere ce s-a întins pe o perioadă de 70 de ani; a fost și rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București și director al Teatrului Bulandra

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1937: S-a născut scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (m. 2019)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (m. 2020)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: S-a născut Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (m. 2018)

– 1954: S-a născut Mihály Ilyés, meșter popular specializat în prelucrarea lutului / olărit; simbol al tradiției olăritului din Corund, județul Harghita; creator și transmițător al artei populare ceramice, parte a patrimoniului cultural imaterial; în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003) – 70 de ani

– 1968: S-a născut Ştefan Constantinescu, artist plastic şi regizor

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930) – 15 ani

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

– 2021: A murit Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1942) – 5 ani

– 2025: A murit Dora Mezdrea, cercetătoare, istoric literar și editoare; a elaborat mai multe ediţii din scrierile autorilor români interbelici: Simion Mehedinţi, I.G. Savin, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, D.C. Amzăr (n. 1959) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a unui plan de acțiune privind siguranța dronelor

-Bratislava, Slovacia: Întâlnire între prim-miniștrii: slovac Robert Fico, ceh Andrej Babis și cancelarul austriac Christian Stöcker

-Viena: Întâlnire între prim-ministrul ceh Andrej Babis și cancelarul austriac Christian Stöcker – ora locală 10:00

-Paris: Grevă la Ubisoft (10 – 12 feb.)

– Tirana, Albania: Manifestație a opoziției în fața sediului guvernului – ora locală ora 16:00

– Paris: Kering – rezultate anuale (înainte de deschiderea Bursei)

– Hanovra: TUI – rezultate pe trimestrul I și Adunarea Generală Anuală

– Paris: Date privind rata șomajului în Franța, așa cum este definită de Organizația Internațională a Muncii (OIM) pentru trimestrul IV 2025 (Insee)

– Paris: Revizuirea exporturilor franceze de vin și băuturi spirtoase în 2025

– Stockholm: Spotify – rezultate pe trimestrul IV

– New York: Coca-Cola – rezultate pe trimestrul IV

– New York: Ford – rezultate pe trimestru IV

– Roma: Gimnastică – Procesul fostului antrenor al echipei italiene (10 – 17 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019 (Rezoluţia A/RES/73/251), este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– „Ziua Siguranţei pe Internet” (Safer Internet Day) are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet; evenimentul, care se desfăşoară anual, din 2004, în ziua de marți a celei de-a doua săptămâni a lunii februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network, în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, a ajuns la ediţia a XXIII-a, având ca motto internațional „Împreună pentru un internet mai bun”

– „Ziua Internațională a Leopardului Arab” – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat data de 10 februarie drept  Ziua Internațională a Leopardului Arab în  Rezoluția 77/295 din 12 iunie 2023. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată la sediul ONU din New York în 2024. Leopardul arab (Panthera pardus nimr) este o subspecie de leopard pe cale critică de dispariție care locuiește în Peninsula Arabică. Amenințările la adresa speciei includ urbanizarea, agricultura, pășunatul excesiv al animalelor, braconajul și comerțul ilegal cu animale sălbatice. Observarea acestei zile internaționale va promova atenția atât de necesară pentru leopardul arab și va stimula implicarea publicului în inițiativele de conservare care vizează restabilirea populațiilor de leoparzi și a altor specii pe cale de dispariție în beneficiul ecosistemelor; prin acțiunile organizate se încearcă să se restaureze leopardul arab ca specie emblematică pentru conservare și durabilitate în regiunea sa natală

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855) – 230 de ani

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana din Rep. Moldova Maria Cebotari (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price; prima soprană afro-americană care a primit aprecieri internaționale; a apărut în mod regulat pe scenele marilor teatre de operă din lume, inclusiv Royal Opera House, San Francisco Opera, Lyric Opera of Chicago și La Scala; la Scala, a fost și prima afro-americană care a interpretat un rol principal; este renumită pentru interpretarea rolului principal din „Aida” lui Giuseppe Verdi

– 1929: S-a născut Jerry (Jerrald King) Goldsmith, dirijor, muzician, unul dintre cei mai celebri compozitori americani de muzică de film (m. 2004)

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk (m. 2025)

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1941: S-a născut Michael Apted, regizor britanic, în special de televiziune, cunoscut pentru seria documentară „Up” şi pentru filmul din seria James Bond „The World Is Not Enough” (1999) (m. 2021) – 85 de ani

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al „diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

– 2021: A murit fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), fundaş al echipei „Real Madrid” (n. 1938) – 5 ani

– 2023: A murit regizorul spaniol Carlos Saura, reprezentant la superlativ al cinematografiei spaniole din a doua jumătate a secolului al XX-lea; filmele sale au majoritatea trăsături ale curentului neorealist cu caractere mitologice în stilul lui Luis Buñuel (n. 1932)

– 2023: A murit regizorul britanic Hugh Hudson, cunoscut pentru filmul „Carele de Foc”; câştigător a patru premii Oscar (n. 1936)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 9 februarie

* Se împlinesc 225 de ani (1801) de când era încheiată Pacea de la Lunéville între Franţa şi Austria, sub domnia lui Francisc I – primul împărat al Imperiului Austriac (1804-1835) și ultimul împărat romano-german al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană (1792-1806). Pacea era valabilă şi pentru Sfântul Imperiu Roman şi însemna încetarea conflictelor militare între Austria şi Franţa. Aceasta a fost urmarea pactului semnat la 25 decembrie 1800 în farmacia Löwe (farmacia Leul) din Steyr (Austria). Această pace a încheiat Războaiele de coaliţie pornite contra Franţei şi a confirmat Pacea de la Campo Formio, încheiată în 1797. Franţa a anexat regiunea de pe malul stâng al Rinului (din Germania), regiune preluată oficial la 9 martie 1801 de Napoléon Bonaparte. Prin această pace Franţa a determinat recunoaşterea teritoriilor nou-ocupate ca „République sœur” („Noua republică franceză” sau „Republica soră”), „Republica Batavia” (Provinciile Unite, Ţările de Jos austriece), „République helvétique” (Elveţia) şi „Repubblica Ligure” (Liguria)

* Acum 126 de ani (1900) a avut loc prima ediţie a competiţiei de tenis de câmp „Cupa Davis”. Studentul american Dwight Filley Davis i-a provocat pe jucătorii britanici de tenis (consideraţi drept cea mai mare forţă a tenisului mondial) să traverseze Atlanticul şi să concureze împotriva echipei sale de la Universitatea Harvard, punând în joc trofeul Competiţiei Internaţionale de Tenis pe Iarbă. Meciul va avea loc câteva luni mai târziu, la 8 august, când trofeul de argint masiv, cunoscut în prezent sub denumirea de Cupa Davis, va fi oferit, pentru prima oară, ca premiu, victoria revenind americanilor (3-0)

* Acum 107 ani (1919) România şi Polonia au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de reprezentanţă provizorie. La 31 mai 1919, relaţiile au fost ridicate la nivel de legaţie. La aceeaşi dată, în 1938, misiunile diplomatice au fost ridicate la nivel de ambasadă, iar la 28 octombrie 1940, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1945

* Cu 97 de ani în urmă (1929) era încheiat, la Moscova, între URSS, România, Letonia, Estonia şi Lituania, un acord (Protocolul de la Moscova) prin care statele semnatare se obligau să pună în aplicare Pactul Briand-Kellogg, de renunţare la război ca instrument de politică naţională, încă înainte de ratificarea lui de către toate statele

* Cu 92 de ani în urmă (1934) avea loc, la Atena, semnarea, de către reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei, a Pactului Înţelegerii Balcanice, care stipula, printre altele, ca statele semnatare „să îşi garanteze reciproc securitatea frontierelor balcanice” şi „să îşi ia obligaţia de a nu întreprinde nicio acţiune politică faţă de alt stat balcanic, nesemnatar al Pactului, fără avizul reciproc prealabil al celorlalţi semnatari şi de a nu lua nicio obligaţie faţă de oricare stat balcanic fără cunoştinţa prealabilă a celorlalte părţi”

* În urmă cu 66 de ani (1960) Joanne Woodward (n. 1930), actriţă şi regizoare americană, primea prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame), inaugurând ceea ce astăzi a devenit o tradiţie

* În urmă cu 59 de ani (1967) avea loc premiera filmului „Dacii”; scenariul – Titus Popovici; regia – Sergiu Nicolaescu; în distribuţie: Amza Pellea, Emil Bota, György Kovács

* Acum 57 de ani (1969) avea loc primul zbor de încercare al aeronavei Boeing 747, cel mai încăpător avion de pasageri timp de 35 de ani, record doborât de Airbus A380 în 2005. Mărimea sa impresionantă a adus cu sine şi două nume de alint: „Jumbo Jet” sau „Regina cerurilor”. Boeing 747 a fost primul widebody din istoria aviaţiei (oferea două culoare în cabină). Avionul cu două etaje este considerat cea mai populară aeronavă de capacitate foarte mare, din punct de vedere al numărului de aparate de zbor produse. Boeing 747 poate transporta până la 524 de pasageri, cu o viteză de peste 1000 de kilometri pe oră

* Cu 36 de ani în urmă (1990) a fost recunoscută ca persoană juridică, prin Sentința Civilă nr. 168 din 09.02.1990, Dosarul 177/ P.J. /1990, a Judecătoriei Sectorului 1 București, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România (constituită la 29.XII.1989). Preşedinte al Biroului Executiv al U.D.T.T.M.R. este Gelil Eserghep, iar sediul se află în Constanţa. Sigla Uniunii este o geamie stilizată, având ca fundament simbolul tătăresc „tarak tamga”, o semilună şi o stea cu cinci colţuri

* Tot acum 36 de ani (1990) era constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale). CPUN a avut atribuţiile unui organ legislativ al puterii de stat (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) şi a funcţionat până la alegerile din 20.V.1990. CPUN era compus din 241 de membri (105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România), preşedinte fiind Ion Iliescu

* Şi tot într-o zi de 9 februarie, acum 34 de ani (1992), s-a desfăşurat turul I al primelor alegeri pentru administraţia publică locală din România postcomunistă (al doilea tur a avut loc la 23 februarie în localităţile unde prima consultare nu a fost concludentă). Primele alegeri generale libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial au avut loc la 20.V.1990. Atunci electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării (prin vot direct) şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul (vot proporţional pe liste)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Elene”, instituită și în România, din 2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne de către persoanele aparţinând acestei minorităţi etnice; proiectul a fost inițiat de deputatul Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România. Ziua este marcată și la nivel mondial, la data comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857)

– 1768: S-a născut Radu Tempea, preot, pedagog, lingvist, vicar al Episcopiei ortodoxe din Sibiu, director (1796-1808) al şcolilor ortodoxe româneşti din Transilvania; în 1797 a tipărit, la Sibiu, o „Gramatică românească”, una dintre primele lucrări de acest gen, în care încerca să pună bazele unei terminologii gramaticale moderne şi unitare (m. 1824)

– 1775: S-a născut Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie; tatăl matematicianului Bolyai János (m. 1856)

– 1802, 9/21: S-a născut Emanoil Gojdu, jurist şi om politic, care a reprezentat interesele românilor din Transilvania şi ale comunităţii româneşti din Ungaria; moştenirea sa (imobile în Budapesta şi acţiuni în bănci) a fost lăsată prin testament românilor din Transilvania şi din Ungaria, fiind administrată prin intermediul Fundaţiei ce-i poartă numele, înfiinţate în 1870 (m. 1870, la Budapesta)

– 1850: S-a născut Vasile Păun, poet, dar mai ales teoretician şi critic literar de formaţie clasicistă; interesul său mergea de la literatura greco-latină, la literatura, estetica şi arta europeană a perioadei (m. 1908)

– 1908: S-a născut poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (m. 1974)

– 1910: S-a născut locotenentul-comandor Dan Valentin Vizanty, pilot militar care a luptat în al Doilea Război Mondial, impunându-se ca unul dintre așii aviației de vânătoare române (m. 1992)

– 1917: S-a născut (la Voznesensk, Ucraina) Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; unul dintre fondatorii artei dansului în România (m. 1996)

– 1924: S-a născut poetul și traducătorul Teodor Balş (numele real: Emilian Bălăşescu) (m. 1983)

– 1940: S-a născut George G. Potra, istoric, cercetător şi ziarist; a fost coordonatorul „Colecţiei de documente politico-diplomatice Nicolae Titulescu”, sub egida Fundaţiei Europene Titulescu; a publicat circa 50 de volume, singur sau în colaborare: ediţii de documente, monografii pe probleme de politică externă sau de istoria culturii, traduceri ale unor lucrări de antropologie, lucrări de istorie politico-diplomatică, ale unor volume dedicate războiului rece, serviciilor secrete, traduceri din literatura engleză, americană, franceză şi rusă (m. 2015)

– 1941: S-a născut sociologul şi profesorul Cătălin Basarab Zamfir; contribuţii privind teoria și metodologia sociologică, politicile sociale, problemele sociale, calitatea vieţii, dezvoltarea socială proiectată; director onorific al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii; fost preşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie; membru titular al Academiei Române din 2019 – 85 de ani

– 1949: A murit Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (n. 1909)

– 1952: S-a născut chitaristul Florin Ochescu

– 1953: S-a născut Valeriu Butulescu, dramaturg, poet, prozator, traducător, jurnalist și autor de aforisme

– 1957: S-a născut Gavril Ardelean, artist violonist și fost concert-maestru al Filarmonicii de Stat Oradea (m. 2012, în timpul unui concert)

– 1971: A murit soprana Mimi Nestorescu (n. 1898) – 55 de ani

– 1975: A murit criticul muzical J.[ean] V.[ictor] Pandelescu (n. 1902)

– 1976: S-a născut Ionela Tîrlea, considerată una dintre cele mai valoroase atlete din România în ultimii 30 de ani; vicecampioană olimpică la Atena în proba de 400 m garduri – 50 de ani

– 1977: A murit Emil Serghie, poet, ziarist şi traducător din literaturile franceză şi rusă (n. 1897)

– 1990: S-a născut pianista Alina Bercu

– 1991: A murit poetul, eseistul şi prozatorul Florin Mugur (n. 1934) – 35 de ani

– 1994: A murit (s-a sinucis) Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet şi prozator; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (n. 1913)

– 2003, 9/10: A murit Dumitru Solomon, dramaturg, scenarist, prozator, publicist şi profesor (n. 1932)

– 2008: A murit jurnalista Mădălina Sava, realizator de emisiuni la Radio România Actualităţi, Antena Bucureştilor şi Radio România Tineret (n. 1967)

– 2010: A murit Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii, scriitor de literatură științifico-fantastică, actor și scenarist (n. 1925)

– 2010: A murit jurnalistul, scriitorul şi omul de radio Sebastian Sârcă, una dintre cele mai cunoscute voci de la microfonul radioului public; de numele lui Sebastian Sârcă au fost legate, încă din anul 1969, emisiuni de mare succes precum „Caruselul iubirii”, difuzată la Radio România Actualităţi, „Manuscris radiofonic” şi „Tezaur”, difuzate la Radio România Cultural, „Telefonul de noapte” şi „Vorbeşte-mi despre tine”, difuzate pe postul de radio România Tineret; membru al Uniunii Scriitorilor şi director executiv al Fundaţiei Radio România, Sebastian Sârcă este autorul mai multor volume (n. 1946)

– 2016: A murit Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1931) – 10 ani

– 2017: A murit Radu Gabrea (nume complet: Radu Bartholomeu Gabrea), regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (n. 1937)

– 2018: A murit sculptorul, pictorul, graficianul şi ceramistul Dumitru Rădulescu (n. 1942)

– 2021: A murit actriţa Valeria Gagealov; a avut o carieră de 36 de ani pe scena Naţionalului din Bucureşti, numeroase roluri la teatrul de televiziune și la Studioul de Teatru la Microfon al Radioului, unde a fost una din cele mai apreciate voci (n. 1931) – 5 ani

– 2024: A murit poeta și prozatoarea Doina Cetea (Constantinescu) (născută Bendorfeanu); autoare de literatură pentru copii (n. 1942)

– 2025: A murit Elena Leonte-Grölz, handbalistă germană de origine română; a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1992 de la Barcelona, unde echipa națională germană s-a clasat pe locul 4 (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Filipine: Reuniunea adjuncților financiari și ai Băncii Centrale ASEAN (AFCDM)

– Riad, Arabia Saudită: Prima vizită oficială a Prințului William de Wales în Arabia Saudită (9 – 11 feb.)

– Haga: Pledoariile finale în procesul fostului președinte al Kosovo, Hashim Thaci (9 – 18 feb.)

– Sydney, Australia: Vizita președintelui israelian Isaac Herzog după atacul armat de la Bondi Beach (9 – 12 feb.)

-Hong Kong, China: Sentință pronunțată împotriva fostului magnat pro-democrație Jimmy Lai, găsit vinovat de sedițiune și complicitate cu străini

-New Delhi, India: Meta/WhatsApp va răspunde în fața Curții Supreme într-un caz legat de viața privată

-Paris: Repornirea programată a reactorului nuclear EPR2 din Flamanville după incidentele legate de uraganul Goretti

-Madrid: Grevă generală a mecanicilor de locomotivă spanioli după două accidente feroviare (9 – 11 feb.)

-Ryad, Arabia Saudită: Întâlnire a coaliției anti-jihadiste

– Londra: Deschiderea expoziției care aduce un omagiu lui Wallace și Gromit, comori naționale britanice ale… stop motion, la Young V&A (video)

-Sion, Elveția: Pompieri Crans Montana: audierea lui Ken Jacquemoud (rezervat) responsabil pentru siguranța la incendiu a municipalității

– Nisa, Franța: Mic dejun de presă Easyjet pentru a-și prezenta oferta de zboruri către Regatul Unit

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Limbii Elene”, marcată la data comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos (8 aprilie 1798 – 9 februarie 1857)

– „Ziua Mondială a Stomatologului”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Societatea Internaţională a Stomatologilor în 1984, este celebrată în ziua comemorării Sfintei Apollonia, care este patroana celor suferinzi de durere de dinți și a stomatologilor

– 1817: S-a născut pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (m. 1870)

– 1857: A murit poetul național grec Dionysios Solomos (n. 1798)

– 1874: A murit Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi unirea Principatelor (n. 1798)

– 1881 (stil nou): A murit Feodor (sau Fiodor) Dostoievski, unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filosofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea; cunoscut pentru romanele „Crimă şi pedeapsă”, „Idiotul”, „Fraţii Karamazov” și „Demonii” (n. 1821) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții 23.I/9.II

– 1885: S-a născut muzicianul şi compozitorul austriac Alban Berg (m. 1935)

– 1891: S-a născut (în Anglia) Ronald Charles Colman, unul dintre cei mai apreciaţi şi populari actori de la Hollywood în perioada 1930 – 1940 (m. 1958) – 135 de ani

– 1902: S-a născut ziaristul Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (m. 1941, ucis de hitlerişti)

– 1910: S-a născut biochimistul francez Jacques Monod; studiile sale au contribuit substanţial la apariţia şi dezvoltarea biologiei celulare; în 1954 a înfiinţat, în cadrul Institutului Pasteur din Paris, Departamentul de Biologie Celulară; Premiul Nobel pentru medicină în 1965 (m. 1976)

– 1922: S-a născut Kathryn Grayson, actriţă de film şi soprană americană (m. 2010)

– 1931, 9/10: S-a născut scriitorul austriac Thomas Bernhard (m. 1989) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Amitha Bose, filolog indian, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (m. 1992)

– 1940: S-a născut John Maxwell Coetzee, romancier, eseist, critic literar, lingvist, traducător și profesor sud-african; Premiul Nobel pentru literatură în 2003

– 1943: S-a născut economistul american Joseph (Eugene) Stiglitz; Premiul Nobel pentru Economie în anul 2001, împreună cu George Akerlof și Michael Spence, pentru munca lor pe piețe cu asimetrie informațională

– 1943: S-a născut actorul american Joe Pesci

– 1944: S-a născut scriitoarea americană Alice Walker; a devenit cunoscută pe plan intenaţional pentru romanul ei „Culoarea purpurie” publicat în anul 1983. Romanul a fost premiat cu American Book Award şi Premiul Pulitzer şi ecranizat de regizorul american Steven Spielberg în anul 1986; alături de scriitorii Toni Morrison, Alex Haley, Maya Angelou şi August Wilson, Alice Walker face parte dintre cei mai renumiţi scriitori afro-americani

– 1945: S-a născut Mia Farrow (nume complet: Maria de Lourdes Villiers Farrow), actriță americană, militantă activă a unor inițiative umanitare internaționale

– 1945: S-a născut Yoshinori Ohsumi, biolog japonez; Premiul Nobel pentru Medicină în 2016, pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie

– 1947: S-a născut muzicianul american Major Harris; una dintre cele mai de succes piese ale sale a fost „Love won’t let me wait” (m. 2012)

– 1977: A murit Serghei Iliuşin, cunoscut constructor rus de avioane; în 1931 a fondat firma care-i poartă numele, unde a proiectat şi construit peste 50 de modele de avioane militare şi civile (n. 1894)

– 1979: A murit Dennis Gabor, fizician şi inventator maghiar; celebru pentru inventarea holografiei, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1971 (n. 1900)

– 1981: A murit Bill Haley, solist vocal, compozitor, autorul primei piese rock and roll ajunse în secţiunea pop în Billboard Crazy Man Crazy (n. 1925) – 45 de ani

– 1988: A murit Kurt Herbert Adler, dirijor american de origine austriacă (n. 1905)

– 1994: A murit oncologul american Howard Martin Temin; studii privind interacţiunea dintre virusul tumoral şi materialul genetic al celulei; Premiul Nobel pentru Medicină în 1975, împreună cu conaţionalii săi Renato Dulbecco şi David Baltimore (n. 1934)

– 1995: A murit politicianul american William Fulbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (n. 1905)

– 2001: A murit Herbert A. Simon, economist, sociolog, psiholog şi profesor american; Premiul Nobel pentru Economie în 1978, pentru investigarea novatoare a proceselor decizionale în cadrul organizaţiilor economice (n. 1916) – 25 de ani

– 2018: A murit John Gavin, actor de film, diplomat și om de afaceri american (n. 1931)

– 2018: A murit Johann Johannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (n. 1969)

– 2019: A murit Tomi Ungerer, scriitor, ilustrator, desenator, sculptor, designer arhitectural și om de publicitate francez; faimos pentru satira socială incisivă și aforismele sale spirituale (n. 1931)

– 2020: A murit Mirella Freni, una dintre cele mai mari soprane italiene (n. 1935)

– 2021: A murit Chick Corea, compozitor american și unul dintre cei mai influenţi pianişti ai secolului al XX-lea; pionier al claviaturii electrice şi electronice și legendă a jazz-ului, pe care l-a adus spre o formă mai liberă, jazz fusion (care amestecă influenţe multiple, inclusiv rock, funk şi rhythm and blues); a primit 23 de premii Grammy (n. 1941) – 5 ani

– 2022: A murit Betty Davis, model, cântăreaţă şi compozitoare americană, una dintre vocile de pionierat şi cele mai influente ale muzicii funk, care combină ritmuri soul, jazz şi R&B; a fost căsătorită cu legendarul muzician de jazz Miles Davis (n. 1945)

– 2024: A murit Robert Badinter, avocat și profesor francez; reprezentant proeminent al culturii juridice franceze și europene; a determinat și influențat, prin soluțiile sale juridice, decizii ale unor organisme și instituții europene în direcția democratizării lor; apărător autentic al drepturilor omului, este considerat părintele abolirii pedepsei cu moartea în Franţa; fost ministru francez al justiției, fost președinte al Consiliului Constituțional francez; a fost implicat activ în crearea Curții Penale Internaționale și a fost președinte al Curții de Conciliere și Arbitraj din cadrul OSCE (1995-2013) (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 februarie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 8 februarie

* Se împlinesc 170 de ani (1856) de când domnitorul Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856) decreta, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu, desfiinţarea robiei „ţiganilor” în Ţara Românească („Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”). Această lege elibera din sclavie și ultima categorie de robi, aceia care aparțineau boierilor particulari. Astfel, a fost desfiinţată robia romilor particulari, dându-se drept compensare 10 galbeni pentru fiecare rom, din Casa fondului de despăgubire. Erau obligaţi să se statornicească, iar nomazii să se aşeze în satele unde doresc, cu obligaţia de a avea locuinţe şi gospodării proprii. Aşadar, votarea celor două legi, în anul 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească, a constituit, practic, cea din urmă etapă a dezrobirii celor de etnie romă, fiind prima mare reformă socială, când cetăţenii aceleaşi ţări aveau aceleaşi drepturi, fără nicio discriminare (8/20)

* Cu 167 de ani în urmă (1859) avea loc primirea entuziastă a domnitorului Principatului Moldovei şi al Principatului Valahiei, Alexandru Ioan Cuza, la Bucureşti, unde a rostit Proclamaţia către ţară. Domnitorul a intrat în Bucureşti prin zona Băneasa, fiind întâmpinat cu pâine şi sare şi aclamat de 100.000 de oameni. În aceeași zi, Alexandru Ioan Cuza a depus jurământul în clădirea Catedralei Mitropolitane București, prin care se angaja să respecte actul unirii, din 5 și 24 ianuarie: „Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Țării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate, și că nu voi avea înaintea ochilor mei decît binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!” (8/20)

* Acum 157 de ani (1869) apărea Legea privind învăţământul primar în Austro-Ungaria, în baza căreia acesta era scos de sub controlul bisericii şi etatizat. Legea a avut grave repercusiuni asupra învăţământului românesc din Transilvania, predarea în limba română restrângându-se numai la unele sate şi făcându-se după manuale şi metode ineficiente

* Cu 146 de ani în urmă (1880) Franţa, Germania şi Marea Britanie recunoşteau independenţa de stat a României, iar trimişii diplomatici de la Bucureşti au fost ridicaţi la rang de miniştri plenipotenţiari (8/20)

* Cu 122 de ani în urmă (1904) flota japoneză ataca pe neaşteptate fortăreaţa rusă Port-Arthur din Manciuria, pricinuind serioase pierderi flotei ruseşti aflate în rada portului, ofensiva fiind începutul Războiului ruso-japonez (1904-1905) (8-9 feb.)

* Acum 119 ani (1907), în satul Flămânzi (judeţul Botoşani), avea loc un incident care a marcat începutul Marii Răscoale a ţăranilor, desfăşurate sub lozinca „Vrem pământ!”. Prin amploare (în aproape două luni a cuprins majoritatea judeţelor Moldovei şi Munteniei), precum şi prin revendicările ţăranilor, răscoala a avut profunde consecinţe în viaţa economică, socială şi politică a ţării (8/21)

* Se marchează 110 ani (1916) de când apărea Dadaismul. Intelectuali, dezertori, refugiaţi politici, toţi revoltaţi împotriva absurdităţii Primului Război Mondial, s-au reunit în jurul scriitorului român, Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, Elveţia (stat neutru). Aceştia au dat naştere curentului avangardist dadaist. Vrând să răspundă „absurdului prin absurd”, ei şi-au manifestat revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susţin că provine din afirmaţia „Da”, folosită foarte des în discuţiile purtate de iniţiatorii mişcării. O altă variantă susține că numele mişcării lor a fost ales la întâmplare, dintr-un dicţionar „Larousse”. Dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea şi stupoarea, organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiţionale, programatic puse sub semnul întrebării

* În urmă cu 107 ani (1919) avea loc primul zbor comercial între Paris și Londra. Pilotul avionului Farman „Goliath”, un bombardier WW1 transformat în avion civil, a fost Lucien Bossoutrot. Avionul a decolat la ora locală 11:50, de pe aeroportul Toussus-le-Noble (Paris), şi a aterizat la Croydon, lângă Londra, într-un zbor care a durat 2 ore şi 30 minute

* Ca urmare a eşecurilor înregistrate în urma folosirii scaunului electric, s-au căutat alte metode de executare. O metodă era utilizarea gazului otrăvitor, care fusese eficient în Primul Război Mondial. Maiorul D.A. Turner, din cadrul detaşamentului medical al armatei SUA, a conceput prototipul camerei de gazare moderne. Sub scaunul condamnatului se afla o farfurie întinsă, iar cu ajutorul unor tuburi se puteau introduce tot felul de amestecuri pentru producerea unor vapori cu degajare rapidă. Pe 8 februarie 1924, acum 102 ani, în statul Nevada din SUA, Gee Jon (n. 1895), un chinez condamnat pentru un asasinat în stil mafiot, a fost adus în camera de gazare, fiind primul om supus la această execuţie. I s-a spus să inhaleze adânc de câteva ori şi că va muri rapid. Gazul folosit a fost cianura. A decedat abia după şase minute

* Acum 97 de ani (1929), la Radiodifuziunea Română, era difuzată prima „Cronică dramatică”, realizată de scriitorul Ion Marin Sadoveanu

* În urmă cu 36 de ani (1990) a fost înregistrată, la Bucureşti, prima organizaţie a bulgarilor din România, „Asociaţia culturală a bulgarilor din România”. Ulterior au fost înfiinţate şi alte organizaţii în diverse judeţe ale ţării, iar la 24.V.1992, la prima Conferinţă pe ţară a bulgarilor, s-a hotărât, în unanimitate, constituirea „Comunităţii Bratstvo a Bulgarilor din România”, ca organ coordonator

* Tot în urmă cu 36 de ani (1990) era reînfiinţată Uniunea Armenilor din România (UAR), cu statut oficial din aprilie 1990. Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945; preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian. La 8 februarie 1990, a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România, prin Decizia Judecătorească 156/1990, la Judecătoria sector 1 Bucureşti, ca organizaţie obştească ce are ca scop apărarea şi promovarea intereselor comunităţii armene din România. Imediat după reînfiinţare, au fost deschise sucursale în mai multe oraşe din ţară: Piteşti, Constanţa, Tulcea, Botoşani, Suceava, Iaşi, Roman, Bacău, Galaţi, Focşani, Cluj-Napoca, Gherla, Baia Mare. Uniunea Armenilor din România a fost înfiinţată, iniţial, în 1919, pentru a ajuta armenii ce îşi căutau un refugiu în România, după Genocidul din 1915. Primul preşedinte a fost Grigore Trancu-Iaşi, urmat de Armenag Manissalian, care şi-a dedicat o mare parte a activităţii sale ajutorării celor peste 10.000 de armeni refugiaţi, pentru ca aceştia să obţină cetăţenia română. Organizaţia s-a dizolvat după instaurarea comunismului. După anul 1990, comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri. Uniunea Armenilor din România a fost reprezentată permanent, după 1989, în forul legislativ al ţării. Începând cu anul 2019, la data de 12 octombrie, este sărbătorită Ziua limbii, alfabetului şi culturii armene. Ziua a fost instituită de Parlamentul României prin adoptarea Legii nr. 181/2019, iar iniţiativa legislativă pentru instituirea acestei zile a aparţinut deputaţilor Varujan Vosganian şi Varujan Pambuccian (vicepreşedinte și deputat UAR), care au argumentat opţiunea pentru data de 12 octombrie prin faptul că la această dată sunt sărbătoriţi în toată lumea armeană „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană şi au utilizat alfabetul armean cu peste 1.500 de ani în urmă”

* Se marchează 20 de ani (2006) de când egiptologul american, Otto J. Schaden (1937 – 2015), dădea publicităţii ştirea că echipa lui a descoperit un nou mormânt de faraon în Valea Regilor – mormântul KV63, la 45 de paşi depărtare de mormântul lui Tutankhamon. În această cameră intactă au fost descoperite 7 sarcofage printre care unul ale cărui dimensiuni amintesc de un copil, 28 de vase mari umplute cu lucruri artizanale şi ţesături. Pe sarcofage au putut fi descoperite nume şi titluri

Aniversări – Comemorări

– 1894, 8/9: A murit Iorgu Caragiale, actor şi dramaturg; unchiul scriitorului I. L. Caragiale şi frate al actorului Costache Caragiali (n. ~1824). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1826

– 1899: S-a născut fizicianul Theodor V. Ionescu; studii şi cercetări asupra ionosferei, gazelor ionizate, descărcărilor electrice în gaze, vitezei sunetului în lichide; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1988)

– 1916: S-a născut Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (m. 2000) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii 6.II.1916

– 1925: S-a născut actriţa de teatru și film Eugenia Bosânceanu (m. 2018)

– 1926: S-a născut scenografa Mioara Buescu; a realizat decoruri, costume şi păpuşi pentru numeroase spectacole la teatrul „Ţăndărică” din Bucureşti (m. 2006) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Cornel Popescu, dirijor, instrumentist şi orchestrator; regizor muzical la Radiodifuziunea Română (1962-1967), șef de rubrică în secția de creație repertoriu a Radio-ului (1967-1969), apoi dirijor al Orchestrei de Muzică Ușoară a Radiodifuziunii Române (1972-1989); stabilit în Canada

– 1932: S-a născut actorul Emanoil Petruţ (m. 1983)

– 1943: S-a născut Sabin Pautza (sau Păuța), compozitor, dirijor, profesor universitar, doctor în muzică; numele lui figurează în „Who’s Who in Music” (1988-2003) și în volumul „2000 de oameni de seamă americani” publicat de Institutul Biografic American; după Franz Schubert este compozitorul care a scris cele mai multe lieduri

– 1944: S-a născut jurnalistul Mircea Rucăreanu, fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi fost coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități; din iulie 1972, Mircea Rucăreanu a fost corespondent al Radioteleviziunii Române pentru judeţul Ilfov (m. 2020)

– 1944: S-a născut Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, ce a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei tehnice a Radiodifuziunii; iniţiator al implementării noilor tehnologii digitale în radioul public; el a fost cel căruia i se datorează retehnologizarea Controlului General Tehnic şi aducerea la zi, din punct de vedere tehnic, a cabinelor de emisie existente în sediul central şi la studiourile teritoriale (m. 2021)

– 1946: S-a născut actriţa Cristina Stamate; a jucat îndeosebi pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, fiind supranumită „sufletul teatrului de estradă din Bucureşti” (m. 2017) – 80 de ani

– 1954: S-a născut Puiu Nistoreanu, economist, profesor universitar şi cercetător

– 1967: S-a născut Florin Niculescu, violonist de jazz stabilit în Franţa; apreciat pentru strălucita sa interpretare şi reinventarea curentului jazz manouche, creat în anii ’30 de Django Reinhardt şi Stephane Grappelli

– 1979: A murit Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1983: A murit Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului (n. 1922)

– 1985: A murit pictorul Ioan Sima (n. 1898)

– 1987: A murit George Meniuc, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător din RSS Moldovenească (n. 1918, la Chişinău)

– 2000: A murit Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 2006: A murit (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici; autor de romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi (n. 1924) – 20 de ani

– 2009: A murit (asasinat, la Veszprém/Ungaria) handbalistul Marian Cozma, campion al României şi Ungariei la handbal masculin (n. 1982)

– 2020: A murit Radu Iftimovici, cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (n. 1931) – 5 ani

– 2022: A murit Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (n. 1931)

– 2022: A murit actriţa Anca Verești; a jucat pe scena Teatrului Bulandra București, din 1956 până în 1989; fostă soție a actorului Victor Rebengiuc (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Președintele Emiratelor Arabe Unite, șeicul Mohamed bin Zayed Al-Nahyan, va vizita Japonia (8 – 10 feb.)

– Portugalia: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Thailanda: Începe votul în alegerile naționale din Thailanda

– Bosnia și Herțegovina: Alegeri parțiale în Republica Srpska, entitatea sârbă bosniacă, pentru a alege un succesor al fostului Milorad Dodik

– Santa Clara: Cântăreţul portorican Bad Bunny, un star al muzicii reggaeton, va fi capul de afiş al spectacolului organizat în pauza galei Super Bowl de anul acesta, care va avea loc în Santa Clara, un oraş din statul american California. Super Bowl 2026, punctul culminant al sezonului NFL, va avea loc duminică, 8 februarie, pe Levi’s Stadium, stadionul echipei San Francisco 49ers

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune şi Reflecţie împotriva Traficului de persoane”, stabilită de Papa Francisc, în 2015, la iniţiativa Consiliului Pontifical al Pastoraţiei pentru Migranţi şi Itineranţi, a Consiliului Pontifical pentru Dreptate şi Pace şi a Uniunii Internaţionale Feminine şi Masculine a Superiorilor Generali. Alegerea zilei de 8 februarie este legată de comemorarea liturgică a sfintei Iosefina Bakhita, sclavă sudaneză care, după ce a fost eliberată, a devenit călugăriţă canossiană, activă în Italia timp de 45 de ani; canonizată în 2000 de biserica romano-catolică, ea a devenit patroana victimelor traficului de persoane. NOTĂ: „Ziua mondială împotriva traficului de persoane” se marhează la 30 iulie (proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013). La 18 octombrie este „Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană

– 1591: S-a născut pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (m. 1666) – 435 de ani

– 1709: A murit compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (n. 1658)

– 1741: S-a născut compozitorul francez Modeste Grétry (m. 1813) – 285 de ani

– 1819: S-a născut John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (m. 1900)

– 1828: S-a născut scriitorul francez Jules Verne; este, prin suita lui de „călătorii extraordinare”, creatorul romanului de anticipaţie (m. 1905)

– 1849: A murit dirijorul și violonistul francez François Antoine Habeneck (n. 1781)

– 1878: S-a născut Martin Buber, filosof evreu, austriac, apoi israelian, cunoscut pentru filosofia dialogului, o formă de existențialism religios; gânditor sionist al Renașterii ebraice, autor care a făcut lumea să redescopere hasidismul, gânditor al dialogului dintre evrei și creștini, filosof al întâlnirii și al alterității („I and Thou”, 1923), traducător al Bibliei în germană, apărător al drepturilor arabilor în Israel (m. 1965)

– 1880: S-a născut Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (m. 1916, pe front, în timpul Primului Război Mondial)

– 1894: S-a născut regizorul american de film King Vidor, unul dintre realizatorii de marcă din perioada filmului mut (m. 1982)

– 1902: S-a născut Lyle Talbot, actor american de origine franceză (m. 1996)

– 1907: A murit chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (n. 1854)

– 1909: A murit Mieczysław Karłowicz, compozitor, violonist şi dirijor polonez (n. 1876)

– 1921: S-a născut actriţa americană de film Lana Turner (m. 1995) – 105 ani

– 1925: S-a născut Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (m. 2001)

– 1926: S-a născut Sonja Alice Selma Toni Ziemann, actriță germană de film și televiziune (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Allan Rich (pe numele său real Benjamin Norman Schultz), actor, autor, profesor și activist american (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Guillermo Morón, istoric şi scriitor venezuelean; contribuţii la istoriografia latino-americană; coordonatorul monumentalei „Istorii generale a Americii”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2021) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Viaceslav Tihonov, actor rus de teatru şi film (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul francez de teatru și film Claude Rich (m. 2017)

– 1931: S-a născut actorul de film american James Dean; a marcat tineretul american post-belic, mai ales prin rolul lui Jim Stark din filmul „Rebel fără cauză” („Rebel Without a Cause”), devenind un idol (m. 1955) – 95 de ani

– 1932: S-a născut John Towner Williams, compozitor de muzică de film, dirijor şi pianist american; într-o carieră de aproape șase decenii, a compus unele dintre cele mai cunoscute coloane sonore din istoria filmului, inclusiv seria Star Wars, Jaws, Superman, seria Indiana Jones, E.T. the Extra-Terrestrial, Hook, Jurassic Park, Schindler’s List, Home Alone și primele trei filme din seria Harry Potter

– 1935: A murit Max Liebermann, pictor şi grafician, reprezentant de seamă al impresionismului german (n. 1847)

– 1938: A murit István Auer, scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1877)

– 1941: S-a născut Nick Nolte (numele real: Nicholas King Nolte), actor și producător american – 85 de ani

– 1944: S-a născut designerul Kansai Yamamoto, considerat un pionier al modei în Japonia, unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai domeniului în anii ’70 – ’80 ai secolului XX (m. 2020)

– 1955: S-a născut John Grisham, romancier, avocat și om politic american; multe dintre cărţile sale, adevărate best-seller-uri, au fost ecranizate

– 1957: A murit fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu britanicul Max Born (n. 1891)

– 1957: A murit John von Neumann (născut János Neumann), matematician american de origine maghiară (n. 1903)

– 1975: A murit Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1998: A murit scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1955 (n. 1902)

– 1999: A murit scriitoarea britanică Iris Murdoch (n. 1919, la Dublin)

– 2007: A murit actriţa americană Anna Nicole Smith (n. 1967)

– 2016: A murit balerina şi coregrafa franceză Violette Verdy (nume real: Nelly Armande Guillerm), fostă directoare a Baletului Operei din Paris şi a altor companii de talie mondială (n. 1933) – 10 ani

– 2016: A murit Margaret Forster, romaniceră britanică, biograf, memorialist, critic şi istoric literar (n. 1938) – 10 ani

– 2017: A murit Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (n. 1933)

– 2018: A murit Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (n. 1955)

– 2019: A murit actorul britanic Albert Finney (n. 1936)

– 2020: A murit actorul, cântărețul și cascadorul american Robert Conrad (nume real: Konrad Robert Falkowski) (n. 1935)

– 2021: A murit ilustratorul francez Léo Kouper, care a semnat afişele unor filme ale lui Charlie Chaplin (n. 1926) – 5 ani

– 2021: A murit scriitorul, regizorul, dramaturgul, scenaristul, textierul şi actorul francez Jean-Claude Carriere; a colaborat în special cu regizorii Luis Bunuel, Jacques Deray şi Milos Forman; a fost textier pentru Juliette Greco, Brigitte Bardot și Jeanne Moreau (n. 1931) – 5 ani

– 2022: A murit biologul și profesorul francez Luc Montagnier; Premiul Nobel pentru medicină în 2008, împreună cu Françoise Barré-Sinoussi şi Jean-Claude Chermann, pentru descoperirea virusului HIV, care provoacă SIDA (descoperire făcută în 1983); a fost directorul Fundaţiei Mondiale pentru Cercetarea şi Prevenirea SIDA, director emerit al Centrului Național de Cercetări Științifice și al Unității de Oncologie Virală a Institutului Pasteur din Paris; a lucrat cu cele mai mari institute științifice din lume; a făcut descoperiri semnificative cu privire la natura virusurilor şi a contribuit la înţelegerea modului în care virusurile pot altera informaţia genetică a organismelor gazdă (n. 1932)

– 2023: A murit Burt Freeman Bacharach, compozitor, producător de discuri și pianist american; considerat unul dintre compozitorii cei mai importanţi ai secolului al XX-lea, a fost recompensat cu cele mai importante distincţii ale industriei muzicale americane: şase premii Grammy, două Globuri de Aur, un premiu BAFTA, un premiu Emmy şi trei premii Oscar; muzica sa combină elemente de jazz, pop, muzică braziliană și rock; de-a lungul carierei sale a compus peste 500 de melodii, dintre care amintim hiturile „I Say a Little Prayer” şi „Raindrops Keep Fallin’ on My Head” (m. 1928)

– 2025: A murit Sam Nujoma, politician namibian, fost președinte al Namibiei (1990–2005); considerat părintele independenţei Namibiei în 1990 (n. 1929) – 1 an

Sursa: RADOR