Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Cu 626 de ani în urmă (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 139 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Cu 116 ani în urmă (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Se marchează 105 ani (1921) de când avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 64 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

* Acum 21 de ani, „Eu la grădina zoologică” („Me at the Zoo”) devenea primul videoclip care a fost vreodată încărcat pe YouTube. Acesta a fost încărcat la ora locală 20:27, într-o zi de sâmbătă, pe 23 aprilie 2005, de Jawed Karim, unul dintre co-fondatorii site-ului, sub numele de utilizator „jawed”. Descris de The Observer ca „un videoclip de calitate proastă”, videoclipul a fost filmat de Yakov Lapitsky la o grădina zoologică din San Diego (SUA). În videoclip este filmat studentul numit Karim ce se află în fața țarcului cu elefanți. El spune în material că elefanții „au trompele foarte foarte foarte lungi”. Întregul videoclip are 18 secunde. Mai puțin cunoscut marelui public, Jawed Karim este unul dintre cei trei fondatori ai platformei video YouTube, alături de Chad Hurley și Steve Chen. Cei trei au creat unul dintre cele mai vizitate site-uri din istorie

Aniversări – Comemorări 

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua mondială a cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali – 15 ani

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947)

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980) – 125 de ani

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul, pictorul şi scriitorul (Miodrag) Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)

– 1950: S-a născut profesorul universitar dr. George Voicu, politolog, sociolog și eseist; membru al Senatului Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative; prodecan (1999-2002) și decan (2002-2004) al Facultăţii de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București; a călăuzit în viaţa profesională generaţii de specialişti în științe politice și relații internaționale, a publicat numeroase lucrări; redactor-şef al revistei „Holocaust. Studii şi cercetări” (m. 2021)

– 1951: S-a născut criticul și istoricul literar Paul Dugneanu; a fost profesor universitar, director al Şcolii doctorale de Ştiinţe umaniste la Universitatea „Ovidius” din Constanța (m. 2024) – 75 de ani

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1963: A murit Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (n. 1882, la Paris)

– 1964: S-a născut Sorin Dăscălescu, matematician și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2021

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979) – 15 ani

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

– 2023: A murit Radu Cosașu (nume la naștere: Oscar Rohrlich), prozator, scenarist, cronicar sportiv, critic de film și publicist; unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele, a scris povestiri cu un marcant caracter autobiografic, literatura sa având un filon eseistic foarte pronunţat; redactor la revistele Cinema (1967-1987), Dilema (1993-2004) și Dilema veche; editorialist al Gazetei Sporturilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a șefilor de stat și de guvern din cadrul UE (23 – 24 apr.)

– Madras: Alegeri regionale în India – primul tur al alegerilor pentru Adunarea Legislativă din Tamil Nadu și Bengalul de Vest

– Lusaka: Ministrul de Finanțe al Zambiei, Situmbeko Musokotwane, guvernatorul băncii centrale, Denny Kalyalya, și comisarul serviciului fiscal, Dingani Banda, vor organiza un forum public pe tema performanței și perspectivelor economice ale țării în primul trimestru

– Maroc: UNESCO a desemnat oraşul Rabat (Regatul Maroc) drept „Capitala mondială a cărţii” în 2026. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Rabat este al 26-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Rio de Janeiro (2025), Strasbourg (2024), Accra (2023), Guadalajara (2022), Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Abuja, Nigeria: Liderul opoziției, Nasir El-Rufai, se prezintă în instanță sub acuzația de „criminalitate cibernetică” și „subminarea securității naționale”

– Paris: Danone – Adunarea generală anuală

– Paris: LVMH – Adunarea generală anuală

– Espoo, Finlanda: Nokia – rezultatele trimestrului I

– New York: American Airlines – rezultatele trimestru I

– New York: Warner Bros. Discovery – Adunarea generală extraordinară

– Tunisia: A 40-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Tunis (23 apr. – 3 mai)

– Amsterdam: Anunțarea câștigătorilor World Press Photo

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Internațională a Fetelor ce activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. NOTĂ: Pe 11 februarie este marcată „Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 22 decembrie 2015. Ideea instituirii acestei zile a fost generată în cadrul primului Forum mondial la nivel înalt privind Dezvoltarea şi Sănătatea Femeilor, organizat de Trustul Internaţional Academia Regală de Ştiinţe (Royal Academy of Science International Trust – RASIT), care a avut loc la 11 februarie 2015, la sediul central al ONU de la New York

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile. NOTĂ: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– „Ziua Limbii Spaniole” – a doua cea mai vorbită limbă din lume; marcată în urma unei iniţiative, din 2010, a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616. NOTA 1: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii engleze pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000. NOTA 2: Ziua limbii spaniole mai este marcată odată cu celebrarea Zilei Hispanității, pe 12 octombrie, sărbătoare națională a Spaniei. Ziua de 12 octombrie, rămasă ca un reper, celebrează descoperirea Americii de către Cristofor Columb, la 12 octombrie 1492

– În Turcia este sărbătorită „Ziua suveranității naționale și a copilului”. Această zi a apărut la inițiativa fondatorului Republicii Turcia, Mustafa Kemal Atatürk, prin combinarea a trei sărbători naționale. Prima a fost „Sărbătoarea națională din 23 aprilie”, care marca prima întrunire a Marii Adunări Naționale de la Ankara, pe 23 aprilie 1920, cea de-a doua a fost „Sărbătoarea națională a suveranității”, care a simbolizat abolirea sultanatului, iar cea de-a treia a fost „Ziua Copilului” declarată în 1927 de Asociația Turcă pentru Protecția Copiilor

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539) – 410 ani

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel de Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547) – 410 ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; supranumit „Poetul din Avon” sau „Lebăda de pe Avon” a fost considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză (n. 1564) – 410 ani

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IV.1894

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865) – 75 de ani

– 1954: S-a născut Michael Francis Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888)

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893) – 60 de ani

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897) – 45 de ani

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena) – 40 de ani

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930) – 15 ani

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949) – 10 ani

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

– 2021: A murit Milva (numele real: Maria Ilva Biolcati), interpretă italiană de muzică uşoară, actriţă de teatru şi film şi om de televiziune; având timbrul vocii lui Marlene Dietrich, vorbind fluent germana, italiana, engleza şi franceza, a abordat o varietate de stiluri, care includ tango şi muzică pop (n. 1939) – 5 ani

– 2022: A murit cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 1949)

– 2023: A murit Frentorish „Tori” Bowie, atletă americană, specializată în alergări pe distanță scurtă și sărituri în lungime; a câștigat medalia de argint la 100 m și bronz la 200 m la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, medaliile de bronz și aur la 100 m la Campionatele Mondiale din 2015 și, respectiv, 2017, și, de asemenea, medalii de aur în cadrul Ștafetei de 100 m atât la Jocurile Olimpice din 2016, cât și la Campionatele Mondiale din 2017 (n. 1990)

– 2024: A murit pugilistul Francisco „Morochito” Rodriguez, primul campion olimpic venezuelean din istorie (1968) (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie

* Acum 497 de ani (1529) Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație

* Se împlinesc 160 de ani (1866) de când a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)

* În urmă cu 159 de ani (1867) avea loc promulgarea primei legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)

* Acum 111 ani (1915) a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997

* Acum 99 de ani (1927) apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”

* În urmă cu 98 de ani (1928) apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele

* Cu 58 de ani în urmă (1968), între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej

* Tot acum 58 de ani avea loc semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971

* Acum 49 de ani (1977) avea loc inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp

* În urmă cu 36 de ani (1990), după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-a baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 33 de ani (1993) era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei Libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)

* Tot cu 33 de ani în urmă avea loc inaugurarea oficială, la Washington, a Muzeului Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an

Aniversări – Comemorări 

– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861)

– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste a legat-o până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889)

– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România, profesoară de matematică și astronomie, autoare de manuale școlare (m. 1975)

– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965) – 135 de ani

– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)

– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855)

– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011)

– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016) – 105 ani

– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008)

– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016)

– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012)

– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016)

– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York)

– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000)

– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film; și-a legat viaţa şi cariera de teatrele „Ion Creangă” şi „Odeon” din Bucureşti

– 1944: S-a născut Ion (Victor) Bruckner, medic internist și cardiolog (competențe în ecocardiografie), profesor; şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă; ministrul al Sănătății între 1997 – 1998

– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu

– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist

– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1953: S-a născut Gică Manole, istoric, prozator, eseist și profesor; patriot, luptător pentru triumful adevărului istoric

– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907)

– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti

– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873)

– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903)

– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903)

– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB) – 55 de ani

– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893)

– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907) – 40 de ani

– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901)

– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940) – 30 de ani

– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915)

– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942)

– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925)

– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003)

– 2021: A murit Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (n. 1978) – 5 ani

– 2022: A murit Mircea Anghelescu, critic și istoric literar, filolog, paleograf și profesor emerit al Facultății de Litere din București; specialist în literatură comparată, preocupat în special de perioada preromantică din literatura română; a fost cercetător ştiinţific principal şi director cu delegaţie al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1971–1994), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române, actualul Institut Cultural Român (1994–2003), director al Editurii Fundației Culturale Române (1995-1997), vicepreședinte al Societății de științe filologice din România (1999-2004), preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată (2009–2011) (n. 1941)

– 2023: A murit Dușan Petrovici, poet și traducător de origine sârbă; stabilit în Germania din 1982 (n. 1938)

– 2024: A murit Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de teatru și film, dramaturg, magistrat, realizatoare de filme documentare, scriitoare și traducătoare; a fost redactor-șef al revistei „Cinema” (1965-1989); a făcut parte din jurii internaționale, delegații, comisii de achiziție a filmelor străine, comitete de vizionare; a scris cronici de la aproximativ 30 de ediții Cannes, publicate în „România literară” și în „Cinema”; a făcut parte din Consiliul Național al Audiovizualului (1992-2002) (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Summitul Mineritului în Ape Adânci 2026 (22 – 23 apr.)

– Frankfurt: Inaugurarea noului Terminal 3 al Aeroportului din Frankfurt

– New York: Boeing – rezultatele trimestrului I

– New York: Procter & Gamble – rezultatele trimestrului al III-lea

– Los Angeles: Condamnarea asistentului personal care i-a injectat ketamină actorului Matthew Perry, înainte de moartea sa (22 – 29 apr.)

– Belgia: Ciclism – cursa Flèche Wallonne

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2025 a fost marcată la 1 mai

– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709)

– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „Părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754)

– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804)

– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817) – 260 de ani

– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924)

– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945)

– 1884: S-a născut Otto Rank, psihanalist, scriitor, profesor și terapeut austriac; considerat cel mai important precursor al terapiei existențiale (m. 1939)

– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi 10/22.VII.1899

– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967)

– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012)

– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953)

– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999) – 110 ani

– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019) – 110 ani

– 1917: S-a născut balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (m. 2016)

– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001)

– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006)

– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011)

– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018) – 100 de ani

– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866)

– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto

– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Jack Nicholson

– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001)

– 1939: S-a născut Juan Salvador Guzmán Tapia, politician și avocat chilian născut în Salvador; a fost primul judecător chilian care l-a urmărit penal pe președintele Augusto Pinochet pentru încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale (m. 2021)

– 1943: S-a născut Louise Elisabeth Glück, poetă și eseistă americană; Premiul Nobel pentru Literatură în 2020 (m. 2023)

– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje; zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada)

– 1947: S-a născut regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (m. 2020)

– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902)

– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905)

– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913)

– 1995: S-a născut Emmanuel Tjeknavorian, violonist și dirijor austriac de origine armeană

– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921) – 20 de ani

– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941)

– 2025: A murit Zurab Tsereteli, pictor, sculptor și arhitect rus de origine georgiană; cunoscut pentru operele sale monumentale (n. 1934) – 1 an

– 2025: A murit actrița americană Lar Park Lincoln; a interpretat rolurile principale în serialele „Knot’s Landing” și în „Friday the 13th Part VII: The New Blood”; a fondat în anii 1990 compania Actors Audition Studios, care pregătea tinerii pentru cariera de film și teatru; în 2008, a publicat un memoriu, intitulat „Spuneți tot, nu ne înșelați”, în care dezvăluia informații șocante despre industria actoriei, modelingului și concursurilor de Miss (n. 1961) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 21 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 21 aprilie

* Acum 337 de ani (1689) un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul a fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul că, în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689

* Cu 131 de ani în urmă (1895) era promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere (21.IV/3.V)

* Acum 66 de ani (1960) avea loc inaugurarea cu mare fast a oraşului Brasília (construit între anii 1957 şi 1960, după planurile arhitectului Oscar Niemeyer şi ale urbanistului Lucio Costa), capitală federală a Braziliei de la această dată (în locul oraşului Rio de Janeiro). A fost fondat între anii 1956 – 1960, în partea vest-centrală a țării, ca parte a planului național de modernizare al președintelui Juscelino Kubitschek (1902-1976)

* Vostok 1 („Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii. Lansată la 12 aprilie 1961, acum exact 65 de ani, racheta Vostok 3KA a plasat pe orbită modulul spațial în care se afla cosmonautul sovietic, Iuri Gagarin, prima dată când cineva a părăsit atmosfera terestră și ajuns pe orbită. Gagarin a rămas pe orbită timp de o oră și 48 minute, demonstrând că omul poate supraviețui în spațiu. Încărcătura includea echipament pentru transmisii radio și video și alte dispozitive pentru a transmite informații despre starea pilotului. Gagarin s-a catapultat dupa reintrarea în atmosferă, coborând cu propria parașută, așa cum era plănuit. Vostok a zburat pe orbită în jurul Pământului timp de aproximativ 90 de minute. După 108 minute de la lansare, a aterizat în apropierea orașului Saratov

* Cu 61 de ani în urmă (1965) România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), organizaţie interguvernamentală, creată la Chicago, la data de 4.XII.1944. A început să funcţioneze la 14.IV.1947, în prezent sediul aflându-se la Montréal, Canada

* Acum 34 de ani (1992) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului bilateral dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 24 septembrie 1992; în vigoare de la 24 septembrie 1992

* Cu 32 de ani în urmă (1994), între 21 şi 24 aprilie, Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului” Au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale, ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi aproximativ 375 de oameni de afaceri români şi străini. Cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului

* În urmă cu 31 de ani (1995) exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediţii ruse de cercetare

* Acum 17 ani (2009) era anunţată descoperirea planetei extrasolare Gliese 581 e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea se rotește în jurul stelei Gliese 581 din constelația Balanța, fiind a patra planetă din cele șase descoperite în acest sistem. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă. Planeta a fost descoperită la Observatorul din Geneva de o echipă condusă de Michel Mayor cu ajutorul instrumentului HARPS

* Cu 14 ani în urmă (2012) inventatorul român, Corneliu Birtok-Băneasă, a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%. Invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles – EUREKA (15 – 17 nov. 2012). Inginerul Corneliu Birtok Băneasă, doctorand al Universităţii Politehnica din Timişoara în specializarea ingineria materialelor, a obţinut până acum 28 de medalii de aur la diverse saloane internaţionale de inventică din ţară şi din lume. La Salonul internaţional de invenţii de la Geneva din 13-17 aprile 2016, Corneliu Birtok Băneasă a primit medalia de aur pentru dispozitivul „deflector termic”, care se foloseşte la echiparea autovehiculelor pe timp de vară cu scopul de a reduce pierderile de putere ale motorului din cauza temperaturilor ridicate de afară

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Națională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri” a fost instituită prin Legea 100 din 8 mai 2019, la propunerea Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Traficul ilicit de mărfuri creează o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe și salarii, și rețelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste 2 miliarde de euro ca efect al contrafacerii și contrabandei

– „Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania” a fost stabilită prin Legea 79 din 4 aprilie 2024, pentru a evidenția cooperarea dintre cele două țări în domenii politice, economice și culturale, atât bilateral cât și în cadrul structurilor europene și NATO; la 21 aprilie 1992 a fost semnat Tratatul între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, care a pus bazele dezvoltării relațiilor dintre aceste țări după încheierea Războiului Rece și Reunificarea Germaniei

– 1882: A murit filosoful şi scriitorul Vasile Conta; la 20 iulie 1880 devenea ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor; filosof de talie internaţională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iaşi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste (n. 1845)

– 1922: S-a născut pianista de origine română Lorry Wallfish, stabilită în SUA (m. 2011)

– 1932: S-a născut Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (m. 2016)

– 1936: S-a născut prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (m. 2014) – 90 de ani

– 1938: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Spătărelu (m. 2005)

– 1943: S-a născut scenograful Nicolae Edulescu

– 1944: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Dan Stoian (m. 1992)

– 1951: S-a născut William Totok, poet, prozator, eseist și jurnalist german, originar din România; a fost disident anticomunist și corespondent al Europei Libere la Berlin din 1987 – 75 de ani

– 1956: S-a născut Gheorghe Sarău, lingvist, cercetător al limbii romani şi activist pentru propăşirea etniei rome în România, autor de manuale şi dicţionare în limba romani – 70 de ani

– 1956: A murit (la Paris, unde se stabilise încă din tinereţe) compozitorul şi criticul muzical Stan Golestan (n. 1875) – 70 de ani

– 1963: S-a născut interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (m. 2009)

– 1965: A murit Dimitrie Ciotori, jurist, om politic, diplomat; bun cunoscător al limbii engleze, a ajutat la scrierea unor lucrări despre România pentru a face cunoscute peste hotare realităţile româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1971: A murit filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (n. 1896) – 55 de ani

– 1973: S-a născut balerinul Alin Gheorghiu, prim solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1993; este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc; de-a lungul carierei a colaborat cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate şi a dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor; a câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de Preşedinţia României în 2004

– 1984: A murit Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (n. 1895)

– 2003: A murit dirijorul de cor Vasile Pântea (n. 1921)

– 2008: A murit sculptorul canadian de origine română Nicăpetre (numele real: Petrică Bălănică); după 1989 a revenit adesea în România (n. 1936)

– 2016: A murit agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (n. 1932)

– 2019: A murit fizicianul şi profesorul Aureliu Emil Săndulescu; cercetări în fizica nucleară teoretică, care au dus către o nouă direcţie – teoria microscopică a dezintegrării alfa; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998) (n. 1932)

– 2020: A murit cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (n. 1948)

– 2025: A murit Dumitru Zamfira, maestrul incontestabil al fluierului românesc; cânta cu măiestrie la 15 instrumente tradiţionale de suflat; simbol al folclorului autentic, a abordat un repertoriu vast, format din creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade și melodii de joc din toate regiunile țării; solist instrumentist al Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne, unde a activat între 1970-1991 şi 1997-2005 (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Consiliul Uniunii Europene, cu sediul în clădirea European Convention Center Luxembourg (ECCL), convoacă miniștrii de externe pentru reuniunea „Consiliului Afaceri Externe” pe data de 21 aprilie, la ora 10:00, sub președinția Înaltului Reprezentant Kaja Kallas. Agenda oficială include un schimb de opinii referitor la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, miniștrii urmând să aibă o discuție prin videoconferință cu oficialul ucrainean Andrii Sybiha. Participanții vor analiza, de asemenea, situația din Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud și Sudan, dezbătând inclusiv adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

– Strasbourg: CEDO ia o decizie privind pedepsele cu închisoare pe viață în Țările de Jos

– Hanoi: Președintele sud-coreean Lee Jae Myung și soția sa vor efectua o vizită de stat în Vietnam (21 – 24 apr.)

– Lisabona: Președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva se întâlnește cu omologul său portughez, Antonio Jose Seguro, și cu prim-ministrul Luis Montenegro în timpul unei vizite la Lisabona

– Guinea Ecuatorială: Vizita Papei Leon al XIV-lea (21 – 23 apr.)

– Singapore: Conferința Black Hat Asia privind securitatea cibernetică (21 – 24 apr.)

– Berlin: Dialogul de la Petersberg privind clima (21 – 22 apr.)

-Maroc: Grevă a distribuitorilor de gaz butan în semn de protest față de creșterea prețurilor la combustibili (21 – 22 apr.)

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de încredere al investitorilor ZEW, pe luna aprilie 2026

– New York: United Airlines – rezultatele trimestrului I

– Cannes, Franța: Al doilea Festival Mondial de Film despre Inteligența Artificială (WAiFF) (21 – 22 apr.)

– Chanhassen, SUA: Manifestări de comemorare a 10 ani de la moartea muzicianului american Prince

Aniversări – Comemorări

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Mondială a Creativității și Inovației”; adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/284, este marcată la şase zile de la data naşterii celui mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), şi cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU doreşte să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obţinut în special printr-o abordare ştiinţifică, economică şi culturală care este în permanenţă creativă şi inovatoare

– 1509: A murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 1457)

– 1671: S-a născut John Law, economist scoțian care a introdus pentru prima oară biletele de bancă în Franța, considerat creatorul noului schimb economic (m. 1729) – 355 de ani

– 1672: A murit Antoine Godeau, episcop, poet şi exeget francez (n. 1605)

– 1699: A murit Jean Racine, poet dramatic francez (n. 1639)

– 1729, 21.IV/2.V: S-a născut Ecaterina a II-a (numită şi cea Mare), soţia lui Petru al III-lea, pe care l-a înlăturat în 1762, devenind împărăteasă a Rusiei; a întărit autocraţia şi procesul de aservire a ţărănimii, înăbuşind răscoala lui Pugaciov (1775); a purtat războaie cu Imperiul Otoman şi cu Suedia, anexând teritorii importante (m. 1796)

– 1774: S-a născut Jean-Baptiste Biot, fizician, astronom şi matematician francez; a studiat meteoriţii, polarizarea luminii şi a efectuat primele zboruri cu baloane; după el sunt denumite numărul Biot şi legea Biot-Savart (m. 1862)

– 1816: S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1855) – 210 ani

– 1828: S-a născut Hippolyte Taine, istoric, critic şi istoric literar, critic de artă, filosof şi estetician francez (m. 1893)

– 1837: S-a născut Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru Pace în 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (m. 1922)

– 1849: S-a născut zoologul german Oskar Hertwig; studii privind transmiterea nucleară a caracterelor ereditare (m. 1922)

– 1864: S-a născut Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919) (m. 1920)

– 1870: S-a născut (în Scoţia) Edwin S. Porter, regizor american de film, operator, scenarist şi producător; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (m. 1941)

– 1882: S-a născut Percy Williams Bridgman, fizician american; laureat, în 1946, al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuţiile sale aduse fizicii presiunilor înalte (m. 1961)

– 1889: S-a născut Paul Karrer, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1937 (m. 1971)

– 1910: A murit scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (n. 1835)

– 1912: S-a născut fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (m. 2012)

– 1915: S-a născut Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană; unul dintre actorii de film marcanți ai secolului XX și cel mai important actor latino-american care a făcut carieră la Hollywood; dublu laureat al premiilor Oscar (m. 2001)

– 1920: S-a născut Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (m. 1973)

– 1924: A murit actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (n. 1858)

– 1926: S-a născut Regina Elisabeta A II-A (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor), monarhul cu cea mai îndelungată domnie din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1953-2022); a fost primul monarh care a sărbătorit Jubileul de Platină; a fost şeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, comandantul suprem al forţelor armate şi guvernatorul suprem al Bisericii Angliei; a avut sub patronajul său peste 600 organizaţii caritabile sau cu scop educativ şi social; a adus în centrul atenţiei, prin acţiunile sale, afirmarea identităţii naţionale, unitatea, continuitatea şi stabilitatea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; fiul ei cel mare a devenit rege, la 8 septembrie 2022, sub numele de Charles al III-lea (încoronat la 6 mai 2023) (m. 2022) – 100 de ani

– 1930: S-a născut actriţa italiană de film Silvana Mangano (m. 1989)

– 1930: A murit poetul britanic Robert Seymour Bridges (n. 1844)

– 1931: S-a născut Gabriel de Broglie, istoric, jurist, om de stat și lingvist francez; cancelar al Institutului Franţei; comandor al Legiunii de Onoare, Cavaler al Ordinului Național de Merit, Comandor al Ordinului Artelor și Literelor și Comandor al Ordinului „Palmes Academiques”; a făcut parte din mai multe cabinete ministeriale și s-a dedicat timp de 18 ani audiovizualului, ocupând funcții ca director general al Radio France sau președinte al Institutului Național al Audiovizualului; membru de onoare al Academiei Române din 2007 (m. 2025) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Charles Grodin actor, comedian, autor și prezentator de emisiuni de televiziune, scenarist și producător american; cunoscut pentru rolurile din „Midnight Run”, „The Heartbreak Kid” şi „Beethoven” (m. 2021)

– 1938: S-a născut actorul american Reni Santoni (m. 2020)

– 1940: S-a născut Souleymane Cissé, regizor de film din Rep. Mali, considerat „cel mai mare regizor al Africii”; filmul său „Yeelen” (1987) este, de asemenea, denumit „cel mai important film african realizat vreodată” (m. 2025)

– 1946: A murit economistul englez John Maynard Keynes, fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul”; ideile sale radicale au avut un impact major atât asupra teoriei politice și economice moderne, cât și asupra politicilor fiscale ale multor guverne (n. 1883) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Iggy Pop (născut James Jewel Osterberg), vocalist, compozitor şi baterist american

– 1951: S-a născut Jean-Pierre Dardenne, regizor, scenarist și producător belgian – 75 de ani

– 1965: A murit Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru fizică în 1947 (n. 1892)

– 1971: A murit François Duvalier, supranumit „Papa Doc”, fost președinte al Haiti din 1957 până în 1964, și apoi dictator din 1964 până la moartea sa; regimul său a fost marcat de corupție și de folosirea milițiilor sale private: tontons macoutes (n. 1907) – 55 de ani

– 1991: A murit Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (n. 1909) – 35 de ani

– 2003: A murit cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (n. 1933)

– 2010: A murit Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (n. 1920)

– 2012: A murit Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973, unul dintre personajele principale ale scandalului Watergate (n. 1931)

– 2015: A murit Elisabeth Axmann, ziaristă, cronicar de artă, redactor şi critic literar, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România (n. 1926)

– 2016: A murit Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi R&B-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (n. 1958) – 10 ani

– 2018: A murit regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (n. 1928)

– 2019: A murit Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (n. 1935)

– 2023: A murit Stanley Deser, fizician și profesor universitar american; cunoscut pentru contribuțiile sale la Teoria relativității generale, căreia i-a adus o rigurozitate mai mare; specialist în teoria cuantică a câmpurilor; teoria sa a supergravitației a căutat să facă o punte între mecanica cuantică și relativitatea generală (n. 1931, în Polonia)

– 2025: A murit al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice (între 13 martie 2013 și 21 aprilie 2025), Papa Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni); a fost membru al ordinului „Societatea lui Isus” (începând cu 1958) şi arhiepiscop de Buenos Aires din 1998; a fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741), deşi era născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit; a inițiat schimbări la Vatican, punând pe primul plan transparența, responsabilitatea și reforma financiară; a scris patru scrisori enciclice, treizeci și nouă de constituții apostolice, șapte exhortații apostolice și o sută treisprezece scrisori apostolice; a vizitat numeroase Biserici locale și țări de pe toate continentele, printre care și România între 31 mai și 2 iunie 2019; membru de onoare al Academiei Române din noiembrie 2017 (n. 1936) – 1 an

– 2025: A murit unul dintre cei mai influenți gânditori africani ai secolului al XX-lea, Valentin-Yves Mudimbe, savant transdisciplinar, filosof, lingvist, romancier, poet și profesor universitar congolez; a fost printre primii și cei mai profunzi contestatari ai reprezentărilor Africii în gândirea globală, având o influență considerabilă asupra domeniului studiilor postcoloniale; dintre cărțile sale „Invenția Africii” (1988) iese în evidență; a îndrumat generații de cercetători și a modelat curricula în existențialismul francez, fenomenologia, narațiunile mitice și epistemologiile africane (n. 1941) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 20 aprilie 2026, 05:30 / actualizat: 20 aprilie 2026, 9:32

S-a întâmplat într-o zi de 20 aprilie

* Cu 227 de ani în urmă (1799), la Weimar, avea loc premiera poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein”, de Friedrich Schiller

* Se împlinesc 185 de ani (1841) de când primul roman poliţist din lume „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849), a văzut lumina tiparului. Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie)

* Acum 113 ani (1913) Parlamentul României a votat prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare (sancţionată de regele Carol I la 30 aprilie) (20.IV/3.V)

* Cu 93 de ani în urmă (1933) la Radiodifuziunea Română, avea loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez

* Acum 67 de ani (1959) a fost adoptată, la Strasbourg, Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (ratificată de România prin Legea 236/1998)

* Sunt marcați 35 de ani (1991) de când Banca Națională a României a lansat prima emisiune post-revoluționară de bancnote. Era vorba de bancnota de 500 de lei, dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi. Ulterior, în acelaşi an, au apărut bancnotele de 1.000 de lei (cu Mihai Eminescu pe ea) şi 5.000 de lei (cu Avram Iancu)

* Cu 34 de ani în urmă (1992) avea loc inaugurarea Expoziţiei Universale „Expo ’92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza „Era descoperirilor”, la care au participat cu pavilioane naţionale peste 100 de state, printre care şi România. Expoziţia s-a încheiat la 12.X.1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb

* Acum 16 ani (2010) avea loc catastrofa petrolieră din Golful Mexic, considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic: pe platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum s-au produs explozii dezastruoase (după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat), ce au dus la distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere, moartea a 11 lucrători, rănirea gravă a altor 17, erupția masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane; „mareea neagră” ce a acoperit Golful și-a extins brațele distrugătoare spre restul apelor lumii, afectând pe termen lung animalele, viața omului, chiar și industria

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Teotim, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1853: S-a născut Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1891: S-a născut inginerul constructor și profesorul universitar Aurel Beleş; creator de școală românească în domeniul construcțiilor; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976) – 135 de ani

– 1892: S-a născut compozitorul Diamandi Gheciu (m. 1982)

– 1893, 20.IV/2.V: A murit George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Societăţii Academice Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (n. 1812). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii stilul nou – 2 mai 1893

– 1900: S-a născut Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1903: S-a născut traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene, a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (m. 1980)

– 1908: S-a născut Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (m. 1988)

– 1922: S-a născut compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (m. 2014)

– 1927: S-a născut istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2015)

– 1934: A murit Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (n. 1860)

– 1943: S-a născut Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (m. 2008)

– 1952: A murit filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1874)

– 1968: A murit Adrian Maniu, poet, dramaturg şi publicist; între anii 1930 şi 1933 a fost director de programe la Radio Bucureşti; a fost şi unul dintre primii (şi cei mai activi) conferenţiari ai „Universităţii Radio”, care a debutat în 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1933 (n. 1891)

– 1970: A murit, la Paris, Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu originar din România; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (n. 1920, la Cernăuți)

– 1975: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 20.VI.1976

– 1989: A murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (n. 1945)

– 1997: A murit folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (n. 1914)

– 2002: A murit solistul de muzică populară Drăgan Muntean (n. 1955)

– 2008: A murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (n. 1923)

– 2009: A murit Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (n. 1937)

– 2017: A murit profesor univ. dr. Mihai Ielenicz, geograf și geomorfolog, creator de Școală geografică la Facultatea de Geografie a Universității din București (n. 1941)

– 2020: A murit muzicologul și criticul muzical Daniela Caraman Fotea; a fost redactor în Radioteleviziunea Română, semnând, între anii 1965 și 1980, peste 3000 de emisiuni despre muzică clasică, dar și despre muzică de operă, operetă, ușoară, pop, folk, rock și jazz; a fost, de asemenea, redactor șef și director artistic al Casei de discuri „Electrecord” și membru fondator al Colegiului Criticilor Muzicali „Mihail Jora” (n. 1943)

– 2025: A murit Nawaf Salameh, om de afaceri, medic și filantrop român, de origine siriană, fondator şi preşedinte al Nawaf Salameh Family Office, un grup cu investiţii în sectoare multiple de activitate, precum în ospitalitate, agricultură, imobiliare, retail, logistică și energie regenerabilă, operaţiuni pe mai multe continente şi distribuţie în peste 100 de ţări; printre primele business-uri pe care le-a înfiinţat şi condus se numără Alexandrion Group, liderul pieţei de băuturi spirtoase şi vinuri din România (n. 1965) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Vatican: Papa Francisc prezidează liturghia de „Lunea Îngerului” (Pasquetta) în Piața Sfântul Petru din Vatican, situată pe Via della Conciliazione, nr. 54, ceremonia fiind programată să înceapă la ora 12:00 cu rugăciunea „Regina Coeli”. În timp ce creștinii ortodocși din România au sărbătorit Lunea Albă pe data de 13 aprilie 2026, calendarul catolic marchează a doua zi de Paște luni, 6 aprilie 2026, zi dedicată tradițional pelerinajelor și ieșirilor în aer liber. Această sărbătoare prelungește bucuria Învierii în întreaga lume catolică, fiind marcată în Italia prin picnicuri comunitare, iar în Germania și Franța prin evenimente locale precum „Vânătoarea de ouă” (Eiersuche), organizate în parcurile orașelor principale începând cu ora 10:00

-Atena (Grecia): Decizia Parlamentului de a ridica imunitatea parlamentară a 11 deputați acuzați de fraudă în subvențiile agricole ale UE

– Gdansk (Polonia): Întâlnire între președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul polonez Donald Tusk

– Banja Luka (Bosnia și Herțegovina): Vizita unei delegații a Ministerului de Externe al Rusiei în entitatea sârbă Bosnia

– Berlin: Discurs al președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Federației Băncilor Private Germane

– Londra (Regatul Unit): Organizația Amnesty International organizează o conferință de presă globală luni, 20 aprilie 2026, pentru a prezenta raportul anual „The State of the World’s Human Rights 2025/26”, evenimentul fiind găzduit la sediul central din Peter Benenson House, situat pe strada Easton, nr. 1 (WC1X 0DW). Conferința, programată să înceapă la ora 10:00, oferă o analiză detaliată a situației drepturilor omului în 150 de țări, evidențiind provocările majore legate de autoritarism și conflictele globale din ultimul an. Raportul oficial va fi lansat public la nivel mondial pe data de 28 aprilie 2026, servind drept un instrument esențial pentru tragerea la răspundere a guvernelor și mobilizarea acțiunilor de solidaritate internațională

– Manila (Filipine): Lansarea exercițiilor militare anuale „Balikatan” dintre Statele Unite și Filipine

– Hong Kong (China): Locuitorilor li se permite să-și recâștige apartamentele pentru prima dată de la incendiul mortal al clădirii din Hong Kong

– Bruxelles: Antonio Ferrara și nouă presupuși complici sunt judecați pentru un complot de jaf în Germania, dejucat în februarie 2025 (20 – 29 apr.)

– Paris: Elon Musk este citat de autoritățile franceze în cadrul unei anchete privind presupusele abuzuri ale rețelei sociale X

– Diamniadio, Senegal: A X-a ediție a Forumului Internațional Dakar pentru Pace și Securitate (20 – 21 apr.)

– Germania: Târgul Industrial de la Hanovra (20 – 24 apr.)

– New York: Tesla – rezultatele trimestrului I

– Geneva (Elveția): Cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Națiunilor Unite pentru Știință și Tehnologie pentru Dezvoltare (CSTD) se desfășoară în perioada 20–24 aprilie 2026 la Palatul Națiunilor, situat pe Avenue de la Paix, nr. 8-14, sesiunile începând zilnic la ora 10:00. Evenimentul reunește delegați guvernamentali și experți internaționali pentru a dezbate tema prioritară „Știința, tehnologia și inovarea în era inteligenței artificiale”, programul incluzând și o analiză a progreselor înregistrate la 20 de ani de la Summitul Mondial privind Societatea Informațională. Lucrările se desfășoară în Sala de Adunări (Assembly Hall), oferind un cadru formal pentru colaborarea strategică în domeniul guvernanței datelor și al tehnologiilor emergente ce pot accelera Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă

– Geneva (Elveția): Organizația Mondială a Sănătății, cu sediul pe Avenue Appia, nr. 20, lansează campania globală „Săptămâna Mondială a Imunizării” sub deviza „Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează”. Manifestările internaționale debutează luni, 20 aprilie, cu un seminar online organizat de Biroul Regional al OMS pentru Europa, programat să înceapă la ora 14:30. Evenimentul urmărește mobilizarea eforturilor globale pentru creșterea ratelor de vaccinare și oferă o platformă digitală unde experții analizează progresul în eradicarea bolilor transmisibile

– Geneva (Elveția): Organizația Mondială a Sănătății monitorizează evenimentele astronomice globale, însă datele recente infirmă producerea unei eclipse hibride pe 20 aprilie 2026, acest fenomen rară având loc anterior în 2023. În schimb, anul 2026 este marcat de o eclipsă inelară produsă pe 17 februarie și de cea mai așteptată eclipsă totală de Soare din Europa, programată pentru 12 august 2026. Aceasta din urmă va atinge punctul maxim la ora 20:30 (ora României), fiind vizibilă parțial din vestul țării

– Kars (Turcia): Vizita de studiu „Rural Youth Work”, desfășurată sub egida programului Erasmus+, are loc în perioada 20–25 aprilie și este dedicată profesioniștilor din domeniul tineretului interesați de dezvoltarea comunităților rurale. Sesiunile de lucru și vizitele pe teren sunt programate să înceapă zilnic la ora 09:00, oferind participanților un cadru formal pentru schimbul de bune practici și stabilirea de noi parteneriate internaționale. Detaliile logistice și coordonarea proiectului sunt asigurate de Agenția Națională din Turcia, instituție cu sediul pe Mevlana Bulvari, nr. 181, Ankara, care facilitează implementarea acestor inițiative de învățare non-formală în regiunea Kars

– Dallas (Texas): Evenimentul „Earthx2026 Congress of Conferences” se desfășoară în perioada 20–22 aprilie 2026 la hotelul Hilton Anatole, situat pe 2201 North Stemmons Freeway, sesiunile zilnice începând la ora 08:00. Congresul reunește lideri globali din afaceri, guvern și organizații de mediu pentru a discuta soluții inovatoare în domenii precum energia regenerabilă, conservarea oceanelor și finanțele sustenabile. Agenda include summituri specializate și sesiuni de networking ce facilitează parteneriate între sectorul public și cel privat, vizând accelerarea tranziției către o economie verde la nivel mondial. Înregistrarea participanților și programul detaliat al celor peste 10 summituri tematice sunt disponibile pe platforma oficială a organizației EarthX

– Global: Evenimentul neoficial „Cultura 420” este celebrat luni, 20 aprilie, ca o zi internațională a contraculturii dedicate canabisului, fiind marcat prin diverse adunări publice și manifestări tematice ce ating punctul culminant la ora 16:20. Sărbătoarea reunește comunități din întreaga lume care pledează pentru reformarea politicilor publice și dezbaterea beneficiilor plantei, cele mai ample evenimente desfășurându-se în locații emblematice precum Parcul Golden Gate din San Francisco (Stow Lake Dr, CA 94118, SUA) sau Hyde Park din Londra. Participanții utilizează acest moment pentru a promova consumul responsabil și pentru a atrage atenția asupra proceselor de legalizare aflate în derulare în diverse jurisdicții internaționale

– Global: Campania „International Dark Sky Week” continuă luni, 20 aprilie 2026, încurajând comunitățile din întreaga lume să reducă poluarea luminoasă pentru a proteja vizibilitatea cerului nocturn. Manifestările sunt coordonate de International Dark-Sky Association, cu sediul pe 5049 E Broadway Blvd, nr. 105, Tucson, SUA, și includ sesiuni de observare a stelelor care încep simbolic după ora 20:00, odată cu instalarea întunericului. Participanții sunt invitați să stingă luminile exterioare inutile și să participe la activități de educație astronomică, scopul fiind reconectarea societății cu mediul natural și conservarea ecosistemelor nocturne afectate de iluminatul artificial excesiv

– Cambridge (Massachusetts), SUA: Aniversarea a 75 de ani de la prima operare a computerului „Whirlwind I” (1951) este marcată luni, 20 aprilie 2026, la Massachusetts Institute of Technology (MIT), situat pe Massachusetts Avenue, nr. 77. Evenimentele comemorative includ prezentări tehnice ce încep la ora 10:00, evidențiind rolul acestui sistem ca fiind primul computer digital capabil să funcționeze în timp real și să permită interacțiunea directă prin tastatură și ecran. Proiectul, dezvoltat inițial în Laboratorul Servomecanismelor de la MIT, a pus bazele arhitecturii moderne a calculatoarelor și a sistemelor de control al traficului aerian, fiind un pilon fundamental în istoria informaticii mondiale

– Arlington (Virginia), SUA: Se împlinesc 165 de ani de când generalul Robert E. Lee a ales să demisioneze din armata Statelor Unite, actul fiind semnat în locuința sa de la Arlington House, situată astăzi în incinta Cimitirului Național Arlington (George Washington Memorial Parkway). Decizia a fost luată în primele ore ale zilei de 20 aprilie 1861, după ce Lee a refuzat oferta de a prelua comanda forțelor Uniunii, alegând în schimb să își servească statul natal în Războiul Civil American. Arlington House, monument național ce oferă o perspectivă asupra istoriei complexe a familiei Lee și a comunității de sclavi de pe plantație, este deschisă publicului pentru vizitare începând cu ora 09:00, oferind detalii despre scrisoarea trimisă secretarului de război Simon Cameron și impactul acesteia asupra destinului națiunii

– Oaxaca (Mexic): Festivalul „Ridichea de Aur” se desfășoară în Piața Centrală (Zócalo), situată pe strada Portal de Palacio, nr. 1, unde producătorii locali celebrează recolta timpurie prin expoziții de sculptură în legume ce încep la ora 16:00. Manifestarea reunește artizani care transformă rădăcinoasele în opere de artă efemere, păstrând tradiția folclorică a regiunii prin demonstrații de măiestrie în spațiul public

– Bulawayo (Zimbabwe): Ediția a 66-a a „Zimbabwe International Trade Fair” (ZITF 2026) se desfășoară în perioada 20–25 aprilie la centrul expozițional Zimbabwe International Conference and Exhibition Smart City (ZICES), situat pe Hillside Road, Famona, cu program zilnic de vizitare între orele 8:30 și 16:00. Manifestarea, desfășurată sub tema „Connected Economies, Competitive Industries”, debutează cu trei zile dedicate exclusiv parteneriatelor de afaceri (20–22 aprilie), urmate de deschiderea oficială reprogramată pentru joi, 23 aprilie, la ora 10:00. Evenimentul reprezintă o platformă multisectorială majoră pentru agricultura sustenabilă, minerit și tehnologie, facilitând networking-ul internațional și promovarea investițiilor în regiunea Africii Subsahariene

– Meknes, Maroc: Salonul Agricol Internațional (20 – 28 apr.)

– Madrid: Gala Premiilor Laureus World Sports se va celebra pentru al treilea an consecutiv la Palatul Cibeles din Madrid, unde sportivi de talie mondială şi legende sportive se vor reuni din nou pe 20 aprilie

– SUA: Ediția 2026 a Maratonului de la Boston

Aniversări – Comemorări

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (21.IV.)

– „Ziua Internaţională a Presei Libere”; aceasta este marcată, începând din anul 1991 (- 35 de ani), la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. NOTĂ: Pe 3 mai este „Ziua Mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Internațională a Limbii Chineze” se marchează pentru a sublinia contribuţia limbii și literaturii chineze în cultura lumii, pentru promovarea multilingvismului, a diversității culturale şi utilizării egale a celor şase limbi oficiale ale ONU. Celebrarea zilei a fost stabilită de UNESCO în 2011, în perioada Guyu/Guyu („Ploile cerealelor”), a şasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităţilor agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian. Această zi aduce şi un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie (Tsang-chieh), care a inventat caracterele chinezeşti în urmă cu circa 5000 de ani; se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben. NOTĂ: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii engleze și Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– „Ziua Patrioţilor” (Patriot’s Day), se marchează din 1897 (doar în unele state ale Americii – Maine şi Massachusetts), în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine; au loc, de asemenea, diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. După cum relatează revista L’Express, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal; în ultimii 25 de ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase

– 1808: S-a născut Louis-Napoléon Bonaparte (nepot de frate al împăratului Napoleon I), primul preşedinte al celei de-a 2-a Republici Franceze (1848-1852); în decembrie 1852, în urma unei lovituri de stat, s-a proclamat împărat al Franţei, sub numele Napoleon al III-lea; în prima parte a domniei a promovat o politică autoritară; după 1860 a acordat unele libertăţi democratice; detronat în 1870 (m. 1873, în exil, în Anglia)

– 1809: S-a născut fizicianul scoţian James David Forbes; cercetări în domeniile seismologiei şi glaciologiei (m. 1868)

– 1840: S-a născut Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (m. 1916)

– 1851: S-a născut Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan (m. 1921) – 175 de ani

– 1859: A murit geologul elveţian Ignatz Venetz; este primul care a susţinut că gheţarii acoperă suprafeţe importante ale Pământului (n. 1788)

– 1869: A murit compozitorul german Karl Löwe (n. 1796)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1881: S-a născut compozitorul rus Nikolai Miaskovski (m. 1950) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 8 aprilie 1881

– 1889: S-a născut Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1945)

– 1893: S-a născut Harold Lloyd, actor, producător, regizor şi scenarist american; una dintre cele mai populare vedete ale filmului mut, alături de Charles Chaplin şi Buster Keaton (m. 1971)

– 1893: S-a născut Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol (m. 1983)

– 1908: S-a născut Lionel Hampton, interpret american de jazz, percuţionist, vibrafonist şi compozitor; figură marcantă a epocii big band–urilor de jazz (m. 2002)

– 1919: A murit geologul american George Ferdinand Becker; contribuţii importante la studierea structurii Pământului (n. 1847)

– 1924: S-a născut Leslie Phillips, actor, regizor, producător și autor britanic, cunoscut pentru rolurile interpretate în seria de filme de comedie „Carry On” şi în trei pelicule din franciza „Harry Potter” (m. 2022)

– 1927: S-a născut Karl Alex Müller, fizician elveţian, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1987, împreună cu J. Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice (m. 2023)

– 1928: S-a născut Gerald S. Hawkins, astronom american de origine britanică; contribuţii importante în domeniul arheoastronomiei (m. 2003)

– 1938: S-a născut atleta australiană Betty Cuthbert; a rămas în istoria Jocurilor Olimpice ca „fata de aur” a Australiei; la Olimpiada de la Melbourne din 1956 a reuşit să câştige trei medalii de aur la probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta de 4 X 100 de metri (m. 2017)

– 1941: S-a născut actorul american de film Ryan O’Neal; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din filmul „Love Story” (m. 2023) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (m. 2018)

– 1943: S-a născut dirijorul englez Sir John Eliot Gardiner

– 1943: S-a născut scriitorul britanic Ian Watson, mare maestru al Societăţii Europene de Science Fiction (ESFS), a scris, printre altele, aproximativ 30 de romane, 15 cărţi de povestiri şi un volum de poezie (m. 2026)

– 1949: S-a născut actriţa americană de film Jessica Lange

– 1949: S-a născut (în Anglia) actriţa americană de film Veronica A. Cartwright

– 1951: S-a născut Luther Vandross, cântăreţ, producător şi compozitor american (m. 2005) – 75 de ani

– 1960: S-a născut politicianul cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, preşedinte al Cubei (din 2019)

– 1982: A murit Archibald MacLeish, poet şi prozator american (n. 1892)

– 1992: A murit comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (n. 1924)

– 1995: A murit Milovan Đilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966); reabilitat în 1989 (n. 1911)

– 1997: A murit Otto Wilhelm Von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (n. 1910)

– 2001: A murit, în timpul unui concert susţinut la Deutsche Oper de Berlin, în urma unui atac de cord, dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (n. 1946) – 25 de ani

– 2002: A murit cântăreţul american Alan Dale (n. 1925)

– 2011: A murit Hubert Schlafly Jr., inginer american creditat cu inventarea teleprompterului, echipament de care se folosesc prezentatorii de ştiri, actorii şi chiar politicienii (n. 1919) – 15 ani

– 2012: A murit chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (n. 1920)

– 2016: A murit regizorul britanic Guy Hamilton (n. 1922) – 10 ani

– 2018: A murit Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez; în 2012 Avicii s-a clasat pe locul 3 în topul anual „Top 100 DJs” publicat de revista DJ Magazine, iar în 2013 a repetat performanța (n. 1989)

– 2021: A murit Idriss Déby, ofițer militar, fost președinte al Ciadului din 1990 până la moartea sa, în 2021; a fost ucis la o zi după ce s-a anunțat că a câștigat alegerile prezidențiale pentru al șaselea mandat (n. 1952) – 5 ani

– 2023: A murit criticul grec de film Michel Demopoulos, fost director al Festivalului Internaţional de Film de la Salonic (TIFF), artizan al „internaţionalizării” acestei instituţii cinematografice greceşti (n. 1949, în Franța)

– 2025: A murit portarul internaţional argentinian Hugo Orlando Gatti, supranumit ‘El Loco’ (Nebunul) şi celebru pentru excentricităţile sale; deţinea recordul numărului de meciuri în prima divizie argentiniană cu 765 de partide disputate între 1962 şi 1988 și 52 de apariții internaționale; după 1988 s-a stabilit în Spania, unde a devenit un popular expert și comentator de fotbal (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 19 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 19 aprilie

* Acum 177 de ani (1849) a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V)

* Cu 164 de ani în urmă (1862) era creată, la Cernăuţi, din iniţiativa filologului Ioan G. Sbierea, „Reuniunea română de lectură” (preşedinte – Mihai Zotta, vicepreşedinte – Alecu Hurmuzachi), transformată, la 11/23.I.1865, în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, avându-l ca preşedinte pe Gheorghe Hurmuzachi. Societatea şi-a desfăşurat activitatea până în preajma anului 1940

* În urmă cu 117 ani (1909) apărea Legea privind arendarea moşiilor statului către asociaţiile ţărăneşti (19.IV/2.V)

* Acum 107 ani (1919) apărea la Bucureşti (aprilie 1919 – mai 1920; martie 1926 – martie 1927) revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

* În urmă cu 106 ani, între 19 și 26 aprilie 1920, a avut loc Conferința de la San Remo (Italia), o întrunire internațională convocată după încheierea Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat. La conferință au participat cele mai importante patru state aliate, reprezentate de premierii britanic, David Lloyd George, francez, Alexandre Millerand, italian, Francesco Nitti și japonez, K. Matsui. În timpul negocierilor au fost alocate mandatele de clasă „A” pentru administrarea teritoriilor care ieșiseră de sub controlul Imperiului Otoman în Orientul Mijlociu

* Acum 94 de ani (1932) apărea Legea pentru asanarea datoriilor agricole (Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

* În urmă cu 83 de ani (1943), între 19 aprilie şi 16 mai, a avut loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). Data de 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah). Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

* Cu 64 de ani urmă (1962) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România. În 1949 se organiza Societatea Științelor Medicale (SSM), în care a funcționat o Secție de Medicină Internă. În 1962, SSM s-a transformat în Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM) și s-a înființat în cadrul ei Societatea de Medicină Internă prezidată de Acad. Prof. Dr. St. Milcu, în perioada 1962 -1973. În perioada 1990 – 2000 s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societății, care s-a finalizat în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)

* Sunt marcați 55 de ani (1971) de când Federația Rusă (URSS la acea dată) a lansat cu racheta Proton K, de pe cosmodromul Baikonur, prima stație spațială din istorie pe orbita joasă a Pământului, Salyut 1 (română: „Salut”). A fost, de asemenea, prima stație spațială orbitală care putea susține un echipaj de 3 membri. Numele programului, care a inclus lansări ale mai multor stații Salyut în perioada 1971 – 1986, a fost ales pentru a onora primul zbor în spațiu al cosmonautului Iuri Gagarin, cu un deceniu mai devreme. Primul echipaj de pe stația spațială Salyut 1, format din cosmonauții Nikolai Rukavishnikov, Vladimir Shatalov și Alexei Yelisyev, a ajuns la destinație la trei zile după ce stația a fost lansată, însă, aceștia nu au putut pătrunde în ea din cauza trapei. Cel de-al doilea echipaj, format din Georgi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsayev, a intrat în stație fără probleme și a petrecut acolo timp de 24 de zile. Aceștia au fost primii oameni care au stat o perioadă mai lungă de timp în spațiu. Însă, pe 30 iunie 1971, echipa de la sol care fusese trimisă să-i întâmpine pe cei trei eroi au deschis trapa și au fost martorii unei scene teribile: cei trei muriseră după ce o valvă se deschisese din greșeală cât timp aceștia se aflau în spațiu și tot aerul ieșise din navă. Fără costume spațiale care să le ofere aer, cosmonauții au murit înainte de a atinge solul. Acum, toți astronauții poartă costume spațiale în timpul lansării și aterizării. Stația spațială Salyut 1 avea o greutate de 18.900 de kg, o lungime de aproximativ 20 m, un diametru de 4,15 m și un volum presurizat de 99 metri cubi. A fost plasată pe o orbită circumterestră cu apogeul de 222 km și perigeul de 200 km, perioada orbitală de 88 minute și 30 secunde, a efectuat 2.929 de rotații în jurul Terrei și a rămas pe orbită 175 de zile. La data de 10 octombrie 1971 stația spațială Salyut 1 a fost deorbitată și coborâtă (prăbușită) controlată în Oceanul Pacific. După 175 de zile pe orbită, prima stație spațială din istoria umanității și-a încheiat misiune

* Acum 31 de ani (1995), în zilele de 19 şi 20 aprilie, a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România

* În urmă cu 31 de ani (1995) a avut loc atentatul din Oklahoma City, act de terorism domestic asupra clădirii guvernamentale Alfred Murrah⁠, în Oklahoma City, Oklahoma, Statele Unite pe data de 19 aprilie 1995 la ora locală 9:02 AM. Atentatul, comis de Timothy McVeigh și Terry Nichols, a dus la moartea a 168 de persoane, rănirea altor 680, și la distrugerea unei treimi din clădire. Suflul exploziei a distrus sau avariat alte 324 clădiri pe o rază de 16 străzi, a spart geamurile a peste 258 de clădiri din apropiere și a distrus sau incendiat 86 de mașini, cauzând pagube materiale estimate la 652 milioane de dolari. Ample eforturi de salvare au fost întreprinse de agențiile locale, statale, guvernamentale și globale în urma atacului cu bombă, donații substanțiale fiind primite din întreaga țară. Federal Emergency Management Agency (FEMA) a activat unsprezece echipe urbane specializate în căutare și salvare formate din 665 de salvatori care au asistat la operațiunile de recuperare și salvare. Bombardarea clădirii din Oklahoma City a reprezentat până la atacurile din 11 septembrie – care au avut loc șase ani mai târziu – cel mai mare atac terorist din Statele Unite și încă rămâne cel mai mortal incident de terorism domestic din istoria Statelor Unite

* În urmă cu 24 de ani (2002) era lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice, care difuzează exclusiv emisiuni cu tematică culturală. Canalul a fost închis pe 15 septembrie 2012 și relansat pe 9 februarie 2022

* Acum 22 de ani (2004) avea loc lansarea pe piaţa audiovizualului din România a postului de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat în exclusivitate filmelor

* Acum 19 ani (2007), la iniţiativa Partidului Social Democrat, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La data de 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat din nou în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, care se ridica la 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial

Aniversări – Comemorări

– Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1847: S-a născut scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (m. 1917). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 dă naşterea la 19.IV.1848, iar alte surse, la 21.IV.1847

– 1854: S-a născut inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925)

– 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1895: A murit Raicu Ionescu-Rion, critic literar şi publicist (n. 1872)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1999)

– 1921: S-a născut Adrian Rogoz (pseudonimul lui Adrian Sommer), prozator, poet şi traducător; s-a făcut cunoscut mai ales ca autor de science-fiction (m. 1996, la Bad Nauheim/Germania, unde se stabilise din 1989) – 105 ani

– 1929: S-a născut Ileana Vrancea (pseudonimul Hedei Katz), istoric şi critic literar; stabilită în Israel, din 1987

– 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă de radio, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă; a lucrat la Radio România Internațional vreme de 17 ani, ca șefă a secției de limbă arabă; a fost soția fostului premier Petre Roman (m. 2024)

– 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999) – 85 de ani

– 1944: S-a născut poetul Ioan Gliga, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1947: S-a născut Nicu Covaci, compozitor, cântăreţ, chitarist, pictor şi grafician; fondator şi lider al formaţiei „Phoenix” (m. 2024)

– 1949: S-a născut Maria-Ana Tupan, istoric, critic şi teoretician literar, profesor universitar

– 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (m. 1999)

– 1955: S-a născut Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (m. 2014)

– 1965: S-a născut ÎPS Ciprian (numele de mirean: Cezar Spiridon), Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (din martie 2013); episcop vicar patriarhal cu numele de Câmpineanul între 2002 şi 2013

– 1969: S-a născut Marius Dragomir, compozitor, textier și interpret de muzică uşoară, inițiatorul curentului muzical „Kashay”, stil etno-pop care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transilvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare

– 1970: S-a născut violonistul Florin Ionescu-Galaţi

– 1980: A murit (la Cluj-Napoca) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (n. 1900, la Grenoble/Franţa)

– 1989: A murit pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (n. 1897)

– 2005: A murit chimista Maria Brezeanu; fondatoare a şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe polinucleare; membru titular al Academiei Române din 1933 (n. 1924)

– 2011: A murit Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (n. 1956) – 15 ani

– 2017: A murit generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1926)

– 2018: A murit cascadorul Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din România (n. 1956)

– 2020, 19/20: A murit jurnalistul radio şi politologul Justin Liuba, cunoscută personalitate a exilului românesc; stabilit la New-York, din 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; a fost director al postului Radio Europa Liberă și preşedinte al Fundaţiei „Iuliu Maniu” din New York (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul militar, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu; principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat în vigoare în România (n. 1933)

– 2023: A murit Sanda Manu (nume complet Alexandra-Ioana Manu), regizoare de teatru şi profesoară universitară; a regizat aproximativ 120 de spectacole de teatru și de televiziune; a fost soția actorului Ştefan Tapalagă (n. 1933)

– 2024: A murit Octavian Vintilă, fost scrimer, arbitru internațional de scrimă, reputat comentator sportiv; realizator de programe la Radio România Actualități; vicepreședintele Federației Române de Scrimă din 1975 până în 2000; a fost președintele Asociației Presei Sportive (APS) din România (2006 – 2011) (n. 1938)

– 2025: A murit actorul de teatru și film Alexandru Georgescu (cunoscut drept „Johny” Georgescu); a jucat pe scena Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti mai bine de 50 de ani (n. 1948) – 1 an

– 2025: A murit Valentin Mihali, un nume emblematic al teatrului românesc; cu o carieră ce a marcat aproape cinci decenii de artă scenică, a fost o figură definitorie pentru publicul craiovean (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hanovra, Germania: Cancelarul german Friedrich Merz și președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva participă la ceremonia de deschidere a Târgului de la Hanovra, unul dintre cele mai mari târguri industriale din lume, al cărui partener din acest an este Brazilia.

– Bulgaria: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– 1588: A murit pictorul italian Paolo Veronese (numele adevărat: Paolo Caliari) (n. 1528)

– 1768: A murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (n. 1697). NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Canaletto menționează ca dată a decesului 20.IV.1768

– 1824: A murit poetul romantic englez George Gordon Byron (Lord Byron) (n. 1788)

– 1863: S-a născut chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1929)

– 1882: A murit biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n. 1809)

– 1889: A murit astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (n. 1815)

– 1906: A murit Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerel (n. 1859) – 120 de ani

– 1914: A murit Charles Sanders Peirce, filosof şi logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism şi, alături de William James, părintele semioticii moderne (n. 1839)

– 1917: S-a născut scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2012)

–  1926: S-a născut William Klein, fotograf și regizor francez de origine americană, remarcat pentru abordarea sa ironică față de mass-media și pentru utilizarea extensivă a tehnicilor fotografice neobișnuite în contextul fotojurnalismului și al fotografiei de modă (m. 2022) – 100 de ani

– 1932: S-a născut pictorul și sculptorul columbian Fernando Botero; a reprezintat în cel mai înalt grad cultura latinoamericană modernă, fiind considerat un „maestru al volumului” (m. 2023)

– 1935: S-a născut Dudley Moore, actor de film britanic, compozitor şi cântăreţ (m. 2002)

– 1937: S-a născut Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (m. 2017)

– 1939: S-a născut Sayyid⁠ Ali Hosseini Khamenei, politician și cleric imamist șiit Marja’⁠, al doilea conducător suprem al Iranului din 1989 până la asasinarea sa în 2026; a fost anterior președinte al Iranului⁠ din 1981 până în 1989; Khamenei a fost al doilea președinte, ca perioadă a mandatului, din Orientul Mijlociu (după sultanul Oman Qaboos), precum și al doilea, ca durată a mandatului de lider iranian în secolul al XX-lea, după Șahul Mohammad Reza Pahlavi (m. 2026, ucis în operaţiunea militară americano-israeliană desfășurată în Iran)

– 1947: S-a născut pianistul și dirijorul american Murray Perahia; stabilit în Marea Britanie

– 1947: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Yan Pascal Tortelier

– 1966: A murit Väinö Alfred Tanner, geolog, geograf, etnolog şi diplomat finlandez; ambasador al ţării sale la Bucureşti, a publicat, în 1935, o lucrare despre România, prin care a încercat să facă cunoscute în Finlanda realităţile politice, economice şi culturale româneşti; membru corespondent străin al Academiei Române (1935) (n. 1881) – 60 de ani

– 1967: A murit Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1876)

– 1989: A murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier (n. 1907)

– 1998: A murit Octavio Paz, poet, eseist şi diplomat mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1990 (n. 1914)

– 2002: A murit dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (n. 1920)

– 2004: A murit Norris McWhirter, editor britanic, unul dintre co-fondatorii (alături de fratele său geamăn, Ross, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză, în 1975) celebrei cărţi „Guinness Book of Records”, lansate în 1954 (n. 1925)

– 2009: A murit scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (n. 1930, la Shanghai)

– 2011: A murit actriţa britanică Elisabeth Sladen (n. 1946) – 15 ani

– 2013: A murit actorul american de film Allan Arbus (n. 1918)

– 2013: A murit biologul şi profesorul francez François Jacob; cercetările sale din domeniul geneticii bacteriene şi al circuitelor de regularizare i-au adus numeroase distincţii ştiinţifice, inclusiv Premiul Nobel pentru medicină în 1965, împărţit cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (n. 1920)

– 2013: A murit jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth), fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărute în 1982 (n. 1924)

– 2015: A murit cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (n. 1938)

– 2016: A murit Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (n. 1918) – 10 ani

– 2016: A murit Walter Kohn; fizician şi chimist teoretician american, originar din Austria, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1998 (n. 1923) – 10 ani

– 2018: A murit sportivul american de origine italiană Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (n. 1935)

– 2021: A murit Walter Mondale, avocat și politician american; fost vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii (1977-1981), „mâna dreaptă” a preşedintelui democrat Jimmy Carter (n. 1928) – 5 ani

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (n. 1947) – 5 ani

– 2024: A murit Daniel Dennett, filozof american și profesor universitar; specializat în filozofia minţii şi filozofia ştiinţei, cu importante contribuţii în domeniul biologiei evoluţioniste şi al ştiinţei cognitive; adversar declarat al religiei, este cunoscut, împreună cu Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens, drept unul din cei „Patru Cavaleri ai Noului Ateism“ – curent apărut în mediul universitar şi publicistic american la începutul anilor 2000, axat pe examinarea şi contracararea prin argumente raţionale a efectelor sociale ale superstiţiei, iraţionalismului şi credinţei în supranatural (n. 1942)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 18 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie

* Acum 178 de ani (1848) avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii („Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu) (18/30)

* Cu 122 de ani în urmă (1904) a apărut primul număr al ziarului „L’Humanité”, organ central al Partidului Comunist Francez

* În urmă cu 117 ani (1909) era înfiinţată „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, a alcătuit raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital. Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (18.IV/1.V)

* Cu 108 ani în urmă (1918) era deschisă, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, înfiinţată la 9.III.1917. Au fost expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza, sculptorul Oscar Han ş.a.

* Sunt marcați 95 de ani (1931) de când, după demisia guvernului naţional-ţărănesc, condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne). Fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului

* Se marchează 80 de ani (1946) de când a fost adoptată, în mod oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. Creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Se împlinesc 75 de ani (1951) de când, la Paris, șase țări europene – Italia, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au semnat Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de la Paris, cum mai este denumit, a avut o durată limitată la 50 de ani. În consecință, CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitățile și bunurile sale au fost preluate de Comisia Europeană. Tratatul instituia o Înaltă Autoritate, o Adunare, un Consiliu de Miniștri și o Curte de Justiție, CECO având personalitate juridică. Înalta Autoritate, precursoarea actualei Comisii Europene, era organismul executiv colegial independent care avea sarcina de a atinge obiectivele stabilite în tratat și de a acționa în interesul general al CECO. Aceasta cuprindea nouă membri (dintre care cel mult doi puteau fi de aceeași naționalitate), numiți pentru șase ani. A fost un organism supranațional cu putere de decizie. Înalta Autoritate lua decizii, formula recomandări și adresa avize. Aceasta era asistată de Comitetul Consultativ (precursorul actualului Comitet Economic și Social European), compus din reprezentanți ai producătorilor, ai lucrătorilor, ai consumatorilor și ai distribuitorilor. Adunarea, precursoarea Parlamentului European, era compusă din 78 de membri, care reprezentau propriile parlamente naționale. Erau câte 18 membri pentru Germania, Franța și Italia, 10 pentru Belgia și Țările de Jos și patru pentru Luxemburg. Consiliul, precursorul actualului Consiliu al Uniunii Europene, era format din șase reprezentanți ai guvernelor naționale. Președinția Consiliului era deținută prin rotație de către fiecare țară membră a CECO pentru o perioadă de trei luni. Curtea de Justiție, precursoarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, era formată din șapte judecători numiți pentru șase ani printr-un acord comun între guvernele țărilor CECO. Aceasta asigura interpretarea și aplicarea corectă a tratatului

* Acum 71 de ani (1955), între 18 şi 24 aprilie, a avut loc Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere. La conferinţă s-a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat, care să asigure armonizarea intereselor lor

* La această dată, România şi Irlanda aniversează 36 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, marcând astfel un parteneriat solid și fructuos, bazat pe o cooperare foarte bună în plan bilateral, european şi internaţional. Pe 18 aprilie 1990, Guvernele român şi irlandez şi-au exprimat dorinţa comună privind stabilirea relaţiilor diplomatice, printr-un comunicat de presă, cu următorul conţinut: „Guvernul României şi Guvernul Irlandei, animate de dorinţa promovării de relaţii prieteneşti şi a cooperării între cele două ţări şi popoare, au convenit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi să facă schimb de ambasadori”. Ambasada României din Dublin a fost înfiinţată la 20 mai 1994. Ambasada Irlandei la Bucureşti a fost înfiinţată la 15 august 2005

* Se împlinesc 35 de ani (1991) de când, în zilele de 18 și 19 aprilie, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand (1916 – 1996), prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989

* Acum 8 ani a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București. Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, în data de 18 aprilie 2018. Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta Luminată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1806: S-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881) – 220 de ani

– 1846: S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880 (m. 1911) – 180 de ani

– 1880: A murit Costache Aristia, actor (creator al primei şcoli de artă dramatică – 1833, având printre discipoli pe Costache Caragiali şi Eufrosina Popescu) şi traducător; membru al „Frăţiei” şi participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1800)

– 1882: S-a născut medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (m. 1960)

– 1893: S-a născut compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), violonist, dirijor și compozitor român, de etnie romă, un nume de rezonanță în muzica ușoară și de café-concert, care și-a desfășurat activitatea, în mare parte, peste hotare (m. 1958, în Argentina)

– 1914: S-a născut inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1924: S-a născut compozitorul Ion Vintilă (m. 1977)

– 1925: S-a născut Emanuel Valeriu, fost redactor şi director general al Televiziunii Române (1990-1992); și-a început cariera de jurnalist în 1940, la ziarul „Universul Sport” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Dumitru Popescu, fost lider comunist (membru al CC al PCR între anii 1965 şi 1989, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă), jurnalist și scriitor; arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; era poreclit „Dumnezeu”; originea poreclei este incertă, dar ea sugera întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice (m. 2024)

– 1929: S-a născut Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (m. 2018)

– 1934: S-a născut regizorul și scenaristul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (m. 2011)

– 1943: S-a născut Florin Codre, sculptor de artă monumentală, cascador şi regizor (autor al primului film românesc de ficţiune de după 1989, a cărui finanţare s-a realizat din iniţiativă privată, „Şobolanii roşii” – 1990)

– 1944: S-a născut pictorița Doina Herivan Moisescu (m. 2020)

– 1944: S-a născut istoricul literar şi traducătoarea Simona Cioculescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Maya Badian, compozitoare, muzicolog și profesoară canadiană de origine română

– 1945: S-a născut Marius Tupan, romancier, eseist, jurnalist cultural şi dramaturg; redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (m. 2007)

– 1946: S-a născut dirijorul şi pianistul Cristian Mandeal; dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009); în cei peste 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, s-a aflat la pupitrul majorităţii orchestrelor din România, dar şi al unor orchestre de prestigiu de pe scenele internaţionale – 80 de ani

– 1952: S-a născut Eugen Cristea, actor de teatru şi film; în decursul carierei a fost prezentator şi realizator de emisiuni TV, a regizat şi compus ilustraţia muzicală a unor piese de teatru, a publicat un volum personal de proză şi a tradus literatură beletristică

– 1955: S-a născut interpretul de muzică populară Drăgan Muntean (m. 2002)

– 1956: S-a născut Carmen Ionescu, actriţă a Teatrului Național București din 1990 – 70 de ani

– 1971: A murit Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (n. 1885) – 55 de ani

– 1974: A murit compozitorul și profesorul Nicolae Buicliu (n. 1906)

– 2001: A murit Eugen Crăciun, pictor, grafician şi decorator (n. 1922) – 25 de ani

– 2005: A murit Cornelia Pillat, istoric de artă, istoric literar, memorialist şi editor (n. 1921)

– 2010: A murit Emilia Comişel, etnomuzicolog şi profesor (n. 1913)

– 2012: A murit ziaristul Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (1990-1992), membru CNA (2001-2008) (n. 1925)

– 2014: A murit (în Franța) scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (n. 1923)

– 2019: A murit Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (n. 1938)

– 2020: A murit filosoful, profesorul, traducătorul și scriitorul Alexandru Boboc, unul din cei mai importanți specialiști români în filosofia modernă și contemporană; lucrările sale tratează o arie tematică largă: istoria filosofiei universale (în perspectivă comparată), filosofia valorilor şi a culturii, filosofia istoriei, semantica, filosofia limbajului, istoria şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1930)

– 2020: A murit Doru Farcaş, violonist de muzică populară, mare rapsod al plaiurilor botoșănene (n. 1948)

– 2023: A murit Peter Fritz Derer, arhitect urbanist și profesor universitar; președintele Uniunii Arhitecților (2004-2007; 2009-2012) (n. 1939)

– 2025: A murit actrița Julieta Szönyi; cunoscută publicului din filmele „Toate pânzele sus” și „Enigma Otiliei”; după 1990, a evoluat pe scena Teatrului Mic din Bucureşti (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Angola: Vizita Papei Leon al XIV-lea în Angola (18 – 21 apr.)

– Berck-sur-Mer, Franța: A 39-a ediție a Festivalului Internațional de Zmee din Berck-sur-Mer (18 – 26 apr.)

– Sevilla: Fotbal – Finala Copa del Rey, între Atlético Madrid – Real Sociedad

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa. NOTĂ: În al treilea weekend din septembrie, statele semnatare ale Convenției Culturale Europene participă la „Zilele europene ale patrimoniului” – o acțiune comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene, care pune la dispoziție noi bunuri culturale și deschide clădiri istorice în mod normal închise publicului. La 16 noiembrie este marcată „Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România”, în scopul promovării şi protejării Patrimoniului Mondial UNESCO din România; la 16 noiembrie 1972, la Paris, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural; la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial (2010) s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca „Ziua Patrimoniului Mondial”

– „Ziua Mondială a Circului”; marcată din 2010, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, de Federaţia Mondială a Circului, sub înaltul patronaj al preşedintelui onorific al acesteia, prinţesa Stephanie de Monaco

– „Ziua Mondială a Radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925, când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU

– În Rep. Moldova este sărbătorită „Ziua comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947″, marcată anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Prin dictatul regimului stalinist-comunist, în 1940, a fost creată, și reînființată în 1944, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar organele puterii sovietice au pus în practică planul criminal de deturnare a structurii social-economice și culturale a regiunii aflate sub ocupație. În acest context, una dintre cele mai odioase crime comise de regimul totalitar-comunist față de populația RSS Moldovenești a fost organizarea foametei din anii 1946-1947, când peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare, 400 de mii au fost afectați grav de malnutriţie, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața (circa 10% din numărul total al populaţiei RSS Moldoveneşti din acea perioadă)

– Ziua naţională a Republicii Zimbabwe; aniversarea proclamării independenţei – 1980

– 1605: La această dată a fost botezat Giacomo Carissimi, cântăreţ, organist, pedagog şi compozitor italian, considerat drept iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (m. 1674)

– 1772, 18/19: S-a născut David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (m. 1823)

– 1819: S-a născut Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (m. 1895)

– 1873: A murit Justus von Liebig, chimist german; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (n. 1803)

– 1882: S-a născut dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (m. 1977)

– 1898: A murit Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (n. 1826)

– 1907: S-a născut matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (m. 1996)

– 1909: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1816)

– 1918: S-a născut scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (m. 2018)

– 1927: S-a născut politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (m. 2008)

– 1927: S-a născut Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (m. 2013)

– 1930: S-a născut organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (m. 2019)

– 1936: A murit compozitorul italian Ottorino Respighi; este în special cunoscut pentru Trilogia Romană şi cele trei suite de Dansuri Antice (n. 1879) – 90 de ani

– 1940: A murit Lajos Ady, scriitor, istoric literar şi pedagog maghiar; fratele mai mic al poetului Endre Ady (n. 1881)

– 1945: A murit Sir John Ambrose Fleming, fizician şi inginer englez, cunoscut pentru inventarea în 1904 a primului tub electronic, dioda, denumită pe atunci kenotron (n. 1849)

– 1948: S-a născut soprana americană Catherine Malfitano

– 1955: A murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică în 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania)

– 1959: A murit Irving Cummings, actor, regizor, producător și scenarist american de film (n. 1888)

– 1974: A murit Marcel Pagnol, dramaturg, regizor, scenarist şi producător francez (n. 1895)

– 2002: A murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914)

– 2003: A murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936)

– 2012: A murit Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (n. 1929)

– 2013: A murit desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (n. 1944)

– 2022: A murit Hermann Nitsch, artist austriac, considerat unul dintre membrii curentului artistic de avangardă, așa-numitul „Acționism vienez” (n. 1938)

– 2025: A murit Ion Arachelu, actor de teatru și film din Republica Moldova, de etnie armeană (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 17 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 17 aprilie

* Cu 204 ani în urmă (1822) delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) soseau la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a. Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice (17/29)

* Acum 146 de ani (1880) apărea, în „Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. BNR a început să funcţioneze la 1/13 iulie 1880, primul guvernator fiind Ion I. Câmpineanu. A însemnat actul de naştere al Băncii Naţionale a României (17/29)

* În urmă cu 138 de ani (1888) a fost ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată. Clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei din Bucureşti, care face parte din ansamblul monumentelor de la Centrul Patriarhal, adăposteşte astăzi, alături de alte clopote, şi clopotul mare, care a fost turnat din metalul altor două clopote din secolul al XVII-lea şi din bronzul câtorva tunuri turceşti

* Se marchează 125 de ani (1901) de când statul român a cedat Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti (17/30)

* Cu 108 ani în urmă (1918) era înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino. Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România (17/30)

* În urmă cu 102 ani (1924) lua fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane. Fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”. Fondatori: Louis B. Mayer, Marcus Loew

* Acum 91 de ani (1935) era înființată Academia de Științe Medicale din România, prin Legea nr. 91/1935, promulgată prin Decretul Regal nr. 1076 din 17 aprilie 1935. Primul președinte al acestui for a fost prof.dr. Constantin I. Angelescu, membru de onoare al Academiei Române

* Cu 79 de ani în urmă se înfiinţa, la Craiova, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia”. La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea nr. 131, prin care a luat ființă Orchestra Filarmonicii Oltenia. În ziua de 18 aprilie, a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a in Mi bemol major, op. 55, Eroica de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la data respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene

* Tot acum 79 de ani (1947), la Timişoara, era înfiinţată Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul”, prin Legea 131. După cel de-Al Doilea Război Mondial, la 17 aprilie 1947, lua ființă Filarmonica de Stat „Banatul” din Timișoara, prin asimilarea orchestrei simfonice a Societății filarmonice „Banatul” (ultima denumire a „Amicilor muzicii”) devenind astfel o instituție de concert profesionistă, care și-a afiliat în anul 1951 și un cor academic (mai întâi sub formă de voluntariat, iar din 1955, salarizat)

* Se marchează 65 de ani (1961) de când avea loc Invazia din Golful Porcilor (cunoscută și sub numele La Batalla de Girón sau Playa Girón din Cuba), o tentativă eșuată a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez. Conflictul fusese planificat de președintele american, Dwight Eisenhower și a avut loc în perioada 17 – 19 aprilie 1961 sub mandatul lui John Fitzgerald Kennedy. Invazia a fost inițiată prin operațiunea Puma, o succesiune de raiduri aeriene îndreptate împotriva forțelor lui Fidel Castro, având drept scop asigurarea superiorității aeriane a exilaților cubanezi care desfășurau atacul, în colaborare directă cu membri ai CIA. Lipsa unei implicări substanțiale din partea americanilor a condus la eșecul operațiunii. Conflictul s-a soldat cu un număr mare de victime. Din partea americanilor, patru piloți de aviație și-au pierdut viața. Din rândul exilaților, 68 au fost uciși, dar cel mai mare număr de victime a fost din partea apărătorilor cubanezi

* Cu 62 de ani în urmă (1964) Geraldine Mock (1925-2014) a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. Ea a efectuat 29 de zile, 11 ore şi 59 de minute de zbor, aterizând pe Aeroportul Port Columbus din Ohio

* Acum 44 de ani (1982) avea loc ceremonia proclamării suveranităţii constituţionale depline a Canadei. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1926 – 2022) a semnat, în calitate de şef al statului canadian, intrarea în vigoare a noii Constituţii a Canadei, care înlocuia vechea lege supremă a acestei ţări – Actul Americii de Nord Britanice (datând din 1867)

* În urmă cu 36 de ani (1990) începea să emită, în mai multe limbi de circulaţie internaţională, postul de radio Antena Bucureştilor, denumit ulterior Radio Bucureşti şi în prezent Bucureşti FM (98,3 MHz), post al Societăţii Române de Radiodifuziune şi parte a reţelei Radio România Regional, primul şi singurul radio (la acea dată) dedicat vieţii de fiecare zi a Capitalei. Iniţiativa înfiinţării postului a fost a lui Eugen Preda, director general al Radiodifuziunii între anii 1990 – 1994, considerat „părintele radioului modern”, şi a preşedintelui TVR de la acea vreme, Răzvan Theodorescu

* Se împlinesc 35 de ani (1991) de când delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO)

* Sunt marcați 30 de ani (1996) de la inaugurarea oficială a Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, și a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control

* Acum 28 de ani (1998) începea să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas. Având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are patru studiouri, la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Sibiu. Membrii CNA au aprobat, la 6.II.2014, solicitarea Patriarhiei Române de a acorda o licenţă naţională Radio Trinitas, prin reunirea celor 51 de staţii locale pe care le deţinea

* În urmă cu 28 de ani (1998) începea guvernarea Consiliului de miniştri condus de Radu Vasile (PNŢCD) (1942 – 2013), care a durat până pe 22 decembrie 1999

* Sunt marcați 22 de ani (2004) de când, în Parcul Industrial din Ploieşti, era pornită prima centrală eoliană din România

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Vinerea Luminată (Izvorul Tămăduirii) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1735: S-a născut istoricul și poetul sas Johann Seivert, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; preocupări cu rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii (m. 1785)

– 1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1953)

– 1895, 17/30: S-a născut Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (m. 1964)

– 1896: A murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866) – 130 de ani

– 1897: S-a născut juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1902: S-a născut Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (m. 1991)

– 1909: S-a născut actorul George Mărutză (m. 1968)

– 1916: S-a născut poeta prozatoarea şi publicista Magda Isanos (m. 1944) – 110 ani

– 1917: S-a născut actorul Constantin (Pace) Bărbulescu (m. 1998)

– 1920: S-a născut coregraful Stere Popescu; în anii ′40 a fost prim solist al Operei din București; a publicat studii despre teoria dansului (m. 1968, la Londra)

– 1929: S-a născut dirijorul și profesorul israelian de origine română Mendi Rodan (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 aprilie 1929

– 1935: S-a născut George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (m. 2017)

– 1939: S-a născut pictorul Dumitru Icodin

– 1940: S-a născut Ionel Oprișan, folclorist, editor, critic şi istoric literar

– 1940: S-a născut generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (m. 1994)

– 1944: A murit Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (n. 1858)

– 1945: A murit Ion Pillat, poet, eseist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); unul dintre poeții apărători ai tradiției și clasicismului, ai folclorului ca sursă regeneratoare a specificului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1891)

– 1945: A murit (la Bucureşti) Mircea Streinul, poet, prozator şi traducător; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (n. 1910, la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1953: S-a născut Paul Balahur, poet şi publicist

– 1955: S-a născut Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (m. 2015)

– 1960: S-a născut actorul Adrian Păduraru

– 1964: A murit actorul George Vraca (n. 1896)

– 1966: A murit istoricul literar Petre V. Haneş (n. 1879) – 60 de ani

– 1971: A murit Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (n. 1907) – 55 de ani

– 1985, 17/18: A murit D.[umitru] I.[on] Suchianu, sociolog, eseist, traducător, jurist, istoric, critic literar şi de film (n. 1895)

– 1990: A murit inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905)

– 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923)

– 1997: A murit pictorul Ion Musceleanu (n. 1903)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2006: A murit juristul Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti (n. 1956) – 20 de ani

– 2007: A murit cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică (n. 1946)

– 2008: A murit Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Köln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumänische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (n. 1926)

– 2013: A murit fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1941)

– 2014: A murit matematicianul Dimitrie D. Stancu, unul dintre pionierii învăţământului informatic clujean; contribuţii de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

– 2022: A murit actorul de teatru și film, regizorul și profesorul Remus Mărgineanu, unul dintre actorii piloni ai cinematografiei românești; societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova; fondatorul învățământului superior de actorie în Craiova (n. 1938)

– 2022: A murit pianistul și compozitorul Radu Lupu, muzician de renume mondial, considerat de critica internațională drept continuator al Clarei Haskil și al lui Dinu Lipatti; a cântat alături de cele mai prestigioase orchestre și cei mai mari dirijori ai lumii (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Întâlnirea miniștrilor de externe ai Comunității Statelor Independente (CSI)

-Antalya, Turcia: Forumul Diplomatic Antalya (17 – 19 apr.)

– Antalya: Vizita șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov (17 – 18 apr.)

-Barcelona, Spania: Primul Summit Spania-Brazilia

– Paris: Decizia procesului în apel al regizorului Christophe Ruggia, pentru agresiune sexuală asupra minorei Adèle Haenel

– Londra: Apariția în fața justiției, la tribunalul penal Old Bailey, a doi iranieni acuzați de spionaj pe site-uri ale comunității evreiești pentru Iran

– Paris: Târgul de Carte de la Paris (17 – 19 apr.)

– Londra: Premiile BAFTA pentru jocuri video

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi

– Sărbătoarea naţională a Republicii Arabe Siriene; aniversarea proclamării independenţei /1946 – 80 de ani

– 485: A murit filosoful neoplatonist grec, Proclus, unul dintre ultimii mari gânditori clasici; majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon (n. 412)

– 1774: S-a născut compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (m. 1850)

– 1790: A murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american; inventează paratrăsnetul (1752); înfiinţează prima bibliotecă populară americană; are un rol important în obţinerea independenţei poporului american (1776) (n. 1706)

– 1882: S-a născut pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (m. 1951)

– 1885: S-a născut romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (m. 1962)

– 1891: S-a născut ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (m. 1965) – 135 de ani

– 1900: S-a născut compozitorul elveţian Willy Burkhardt (m. 1955)

– 1903: S-a născut violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 4 aprilie 1903

– 1911: S-a născut scriitorul francez Hervé Bazin, preşedintele Academiei Goncourt în perioada 1973-1996 (m. 1996) – 115 ani

– 1914: S-a născut soprana franceză Janine Micheau (m. 1976)

– 1919: S-a născut Chavela Vargas, cântăreaţă mexicană născută în Costa Rica (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (m. 2016)

– 1922: S-a născut Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (m. 2013)

– 1927: S-a născut soprana italiană Grazziella Sciutti (m. 2001)

– 1929: S-a născut James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (m. 2015)

– 1930: S-a născut cascadorul francez Rémy Julienne (m. 2021)

– 1934: S-a născut producătorul muzical american Don Kirshner; supranumit, în 1996, de revista „Time”, „omul cu urechea de aur”, deoarece realizase, până în acel moment, peste 400 de single-uri ajunse în topurile muzicale americane şi internaţionale (m. 2011)

– 1942: A murit fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a.; Premiul Nobel pentru fizică pe 1926; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (n. 1870)

– 1951: S-a născut (în Argentina) Olivia Hussey, actriță britanică de film, de origine argentiniană (m. 2024) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Joe (Joseph Francis) Alaskey III, actor american de comedie, care a asigurat vocea unor personaje animate legendare, precum Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety şi Sylvester the Cat (m. 2016)

– 1955: S-a născut cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (m. 2018)

– 1956: S-a născut Nils Anders Tegnell, medic suedez, specializat în boli infecțioase; din 2013 până în 2022 a fost epidemiolog de stat al Suediei – 70 de ani

– 1975: A murit Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române (1956) (n. 1888)

– 1986: A murit Marcel Dassault, cunoscut constructor francez de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Breguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage III, c, V, F-1 ş.a. (n. 1892) – 40 de ani

– 1994: A murit neurobiologul american Roger Wolcott Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru Medicină în 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (n. 1913)

– 1996: A murit François-Regis Bastide, romancier şi biograf literar francez; producător la Radioteleviziunea Franceză (n. 1926) – 30 de ani

– 2007: A murit Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (n. 1910)

– 2008: A murit Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (n. 1913, în Martinica)

– 2011: A murit actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (n. 1940) – 15 ani

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (n. 1921)

– 2014: A murit (la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (n. 1927)

– 2015: A murit Alfred Taubman, om de afaceri american, inventator al complexului comercial de tip mall în anii 1950, în SUA (n. 1924)

– 2016: A murit actriţa americană de comedie Doris Roberts (n. 1925) – 10 ani

– 2025: A murit Jaromir Štětina, jurnalist, corespondent de război, scriitor și politician ceh; faimos pentru rapoartele sale din zonele fostei Uniuni Sovietice și influența sa politică și lupta ulterioară împotriva comunismului; co-fondator al agenției Epicentrum și al organizației People in Need; membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 16 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 16 aprilie

* Acum 162 de ani (1864), în numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire. În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „patru Curţi de Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani”. Competenţa teritorială a instanţei din Bucureşti cuprindea „judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău” (16/28)

* Cu 157 de ani în urmă (1869) apărea, la București, până la data de 14 februarie 1870, a revistei „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicaţie care continua ideile „Daciei literare”

* Acum 109 ani (1917) avea loc cea de-a doua bătălie de pe Aisne (16 aprilie – mijlocul lunii mai 1917), componenta principală a Ofensivei Nivelle, o încercare franco-britanică de a provoca o înfrângere decisivă a armatelor germane din Franța. Strategia a fost realizarea unor ofensive eșalonate de la nord la sud de către Forța Expediționară Britanică (BEF) și mai multe grupuri de armate franceze. Generalul Robert Nivelle a planificat ofensiva în decembrie 1916, după ce l-a înlocuit pe Joseph Joffre în funcția de comandant-șef al Armatei Franceze. Obiectivul atacului de pe Aisne a fost capturarea coastei est-vest cu o lungime de 80 km a Chemin des Dames, la 110 km nord-est de Paris, și apoi atacul spre nord pentru a captura orașul Laon. Pe 16 aprilie, Groupe d’armées de Reserve (GAR) a atacat Chemin des Dames și a doua zi Armata a IV-a din cadrul Groupe d’armées de Centre (GAC) a început, în apropiere de Reims, Bătălia de pe coline

* În urmă cu 79 de ani (1947) avea loc dezastrul industrial din Texas City, care a constat din două explozii care au avut loc în zilele de 16 și 17 aprilie, în Texas, SUA. Exploziile, separate de aproximativ 11 ore, au avut loc în portul orașului și au fost cauzate de un incendiu care a izbucnit pe două nave încărcate cu azotat de amoniu. Exploziile au atins o intensitate de 3,8 kilotone, amintind de distrugerile provocate de bombele atomice din orașele Hiroshima și Nagasaki, cu doar doi ani mai înainte. Conform estimărilor, la momentul respectiv, explozia a provocat cel puțin 581 de decese, din care nu au fost niciodată identificați 178, și mai mult de 3.000 de răniți

* Acum 54 de ani (1972), de la Cape Canaveral, Florida (SUA), a fost lansată naveta spațială Apollo 16. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una dintre cele mai înalte regiuni ale satelitului natural al Terrei, mai exact pe Terra Descartes. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie

* Cu 19 ani în urmă (2007) a avut loc masacrul de la Virginia Tech (Blackburg, Virginia, SUA) cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Statelor Unite, cu 33 de persoane decedate. Printre victime s-a aflat şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul în clădirea Norris Hall de la Universitatea mai sus menţionată

* În urmă cu 14 ani (2012) specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea au realizat, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiacă

* Tot astăzi sunt comemorați 12 ani (2014) de la naufragiul feribotului Sewol, în timp ce efectua o cursă între portul Incheon și insula Jeju, cunoscută atracție turistică, în urma căruia au murit 300 de persoane, 240 dintre acestea fiind elevi ai liceului Danwon din Ansan (lângă Seul), iar 10 profesori care îi însoțeau. În noiembrie 2014, Kim Han-sik, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul Sewol, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare

Aniversări – Comemorări

– Joia Luminată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1852: S-a născut pictorul George Demetrescu Mirea (m. 1934)

– 1872: S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m. 1922)

– 1879, 16/29: S-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), romancier, nuvelist, eseist, memorialist, gazetar, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961)

– 1880: A murit Simion Balint, protopop greco-catolic, figură importantă a revoluției române de la 1848 din Transilvania, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810)

– 1887: S-a născut Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (m. 1965)

– 1896: S-a născut Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a.); în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (m. 1963, la Paris) – 130 de ani

– 1902: A murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835)

– 1903: S-a născut Filaret Barbu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; s-a remarcat prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film (m. 1984)

– 1916: A murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 1838) – 110 ani

– 1919: A murit (la Cluj) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (n. 1862, la Kecskemét/Ungaria)

– 1923: A murit Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (n. 1849)

– 1925: S-a născut regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (m. 2012)

– 1926: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (m. 2010) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (m. 1992)

– 1927: S-a născut scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (m. 2014)

– 1928: S-a născut istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; director-fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993); membru de onoare al Academiei Române din 2019 (m. 2022)

– 1933: S-a născut Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (a popularizat, în Ucraina, literatura română – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza) (m. 1996)

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş; membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, onorat cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977) și cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (2004) (m. 2023)

– 1935: A murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884)

– 1936: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Gheorghe Grigurcu, poet, critic şi istoric literar, eseist şi jurnalist – 90 de ani

– 1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m. 1985)

– 1942: S-a născut economistul şi publicistul Viorel Sălăgean (m. 2003)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1949: S-a născut pictorul Anghel Neagu; stabilit în Franța din 1990 (m. 2024)

– 1950: A murit Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (n. 1875)

– 1951: S-a născut Ioan Mihai Cochinescu, prozator, scenarist și regizor de film – 75 de ani

– 1951: A murit Giorge Pascu, lingvist, istoric literar, folclorist și profesor universitar; a întemeiat și condus „Revista critică”, fiind unul dintre colaboratorii de prestigiu ai revistei „Viața românească”, în domeniul filologiei (n. 1882) – 75 de ani

– 1954, 16/17: A murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900)

– 1961: S-a născut Aurel Tămaș, cântăreț de muzică populară și ușoară – 65 de ani

– 1975, 16/17: A murit Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (n. 1929)

– 1978: S-a născut Mihail Neamțu, scriitor, teolog și om politic de dreapta; a fondat Partidul Noua Republică (în 2011); fost director științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului; a contribuit la înființarea Institutului de Istoria Religiilor de sub egida Academiei Române; coordonator al unor programe educative la Fundaţia Creştin-Democrată

– 1984: A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (n. 1899)

– 2002: A murit poetul și criticul literar Radu Săplăcan; a colaborat la Radio Cluj din anul 1975 (n. 1954)

– 2007, 16/17: A murit fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1928)

– 2017: A murit George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (n. 1935)

– 2017: A murit poetul Viorel Lică (n. 1952)

– 2017: A murit generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (n. 1965)

– 2018: A murit Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (n. 1927)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (n. 1947)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (n. 1951)

– 2019: A murit Gregorian Ioan-Eustaţiu, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (n. 1930)

– 2020: A murit Anton Achiței, interpret și compozitor de muzică populară (n. 1946)

– 2020: A murit interpretul de muzică populară Vasile Iova (n. 1954)

– 2025: A murit Florin Fătulescu, regizor de teatru, stabilit în Los Angeles din 1987 (n. 1951) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor turismului din UE (16 – 17 apr.)

-Bamenda, Camerun: Papa Leon  oficiază Liturghia pe Aeroportul Internațional Bamenda în timpul unei vizite în Camerun

– Washington, DC: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din martie în zona euro, a doua estimare

– Beijing: Date privind PIB-ul din trimestru I, alți indicatori trimestriali și lunari

– New York: PepsiCo – rezultatele trimestrului I

– Washington, DC: Date privind producția industrială din martie (Fed)

– Qaqortoq, Danemarca: Al patrulea oraș ca mărime din Groenlanda își deschide primul aeroport (16 – 18 apr.)

-Paris: Urmează sentința în cazul a patru moldoveni judecați pentru confecționarea de etichete de sicrie în legătură cu Ucraina

– Beijing: Cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Beijing, o punte anuală între comunitățile cinematografice chineze și globale, se va deschide pe 16 aprilie, reunind vedete importante, tehnologii emergente și proiecții exclusive (16 – 25 apr.)

– Le Mans, Franța: Cursa 24H Motos de la Le Mans – pe circuitul Bugatti (16 – 19 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Vocii”, declarată oficial în 2013, are ca scop conştientizarea publicului asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de „Ziua naţională a vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea incidenţei cancerului de laringe

– 1495: S-a născut umanistul german Petrus Apianus, cunoscut pentru contribuțiile sale în domenii ca matematică, astronomie, cartografie (m. 1557)

– 1755: S-a născut pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun, recunoscută ca una dintre cele mai renumite femei pictor din secolul al XVIII-lea (m. 1842)

– 1786: S-a născut Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (m. 1847, a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest) – 240 de ani

– 1788: A murit Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (n. 1707)

– 1813, 16/28: A murit Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (n. 1745)

– 1825: A murit pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (n. 1741)

– 1828: A murit Francisco de Goya (Francisco José de Goya y Lucientes), pictor, desenator şi gravor spaniol (n. 1746)

– 1830: A murit scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (n. 1791)

– 1844: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume reaal: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru literatură pe 1921 (m. 1924)

– 1846: A murit Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (n. 1763) – 180 de ani

– 1850: A murit Marie Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (n. 1761, la Strasbourg/Franţa)

– 1859: A murit Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric şi scriitor francez (n. 1805)

– 1867: S-a născut Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi au efectuat primul lor zbor (1903) cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (m. 1912)

– 1871: S-a născut John Millington Synge, dramaturg irlandez (m. 1909) – 155 de ani

– 1885: S-a născut compozitorul maghiar Leó Weiner (m. 1960)

– 1889: S-a născut Charles Chaplin, actor, regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză; creatorul lui Charlot, celebrul personaj al filmului mut (m. 1977, în Elveţia)

– 1918: S-a născut comicul şi scriitorul american Spike Milligan (m. 2002)

– 1919: S-a născut dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (m. 2009)

– 1921: S-a născut Sir Peter Ustinov (născut Peter Alexander Freiherr von Ustinov), actor, regizor şi producător britanic de film (m. 2004) – 105 ani

– 1924: S-a născut compozitorul american Henry Mancini (m. 1994)

– 1926: S-a născut Pierre (Jacques Louis) Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut (la Marktl am Inn, Germania) cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013), în prezent papă emerit; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013; cardinalul Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005 (Papa Benedict al XVI-lea, al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058) (m. 2022)

– 1939: S-a născut Évelyne Prouvost, una dintre cele mai importante femei din istoria presei franceze, fondatoarea grupului Marie Claire, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (m. 2017)

– 1940: S-a născut Margrethe a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe), regina Danemarcei (din 1972); pe 31 decembrie 2023, Margareta a II-a Danemarcei a anunțat că va abdica pe 14 ianuarie 2024, la 52 de ani de când și-a început domnia, în favoarea prințului moștenitor Frederik

– 1942: S-a născut baritonul italian Leo Nucci

– 1947: S-a născut cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (m. 2011)

– 1947: S-a născut muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (m. 2020)

– 1952: S-a născut Michel Blanc, actor, regizor de film și scenarist francez (m. 2024)

– 1955: S-a născut Marele Duce Henri de Luxemburg (şef al statului din 7.X.2000)

– 1958: A murit Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (n. 1920)

– 1972: A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata; Premiul Nobel pentru Literatură în 1968 (n. 1899)

– 1996: A murit Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (n. 1928) – 30 de ani

– 2002: A murit actorul american Robert Urich (n. 1946)

– 2008: A murit Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (n. 1917)

– 2013: A murit George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (n. 1909, în Canada)

– 2020: A murit Gene Deitch (nume complet: Eugene Merril Deitch), ilustrator, animator, artist de benzi desenate și regizor american-ceh; creator al celebrei animații „Tom și Jerry” (n. 1924)

– 2020: A murit Luis Sepulveda, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist și om politic chilian (n. 1949)

– 2021: A murit actriţa britanică Helen McCrory (n. 1968) – 5 ani

– 2023: A murit Ahmad Jamal (nume real: Frederick Russell Jones), pianist de jazz, compozitor, dirijor, lider de trupă și educator american (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 15 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 15 aprilie

* Acum 379 de ani (1647) boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab) termina de tradus din latină în slavonă şi tipărea (la Mănăstirea Dealu din Târgovişte) cartea lui Thomas Kempis „De imitatione Christi” (Imitaţiunea lui Cristos/Urmarea lui Hristos). În predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirma latinitatea limbii române

* Cu 288 de ani în urmă (1738), la King’s Theatre din Londra, avea loc premiera operei în trei acte „Xerxes”, de Georg Friedrich Händel

* Se marchează 271 de ani (1755) de când poetul, jurnalistul și lexicograful britanic, Samuel Johnson, a publicat la Londra „Dicționarul limbii engleze”, primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate

* Cu 264 de ani în urmă (1762) prin decretul imperial de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti, semnat de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), luau fiinţă Regimentul I românesc de la Năsăud şi Regimentul II românesc de la Orlat

* În urmă cu 156 de ani (1870) Mihai Eminescu începea colaborarea la revista „Junimii”, „Convorbiri literare”, cu poemul „Venere şi Madonă”

* Acum 108 ani (1918), la această dată, devenea muzeu memorial casa din pitorescul cartier ieşean Ţicău în care a locuit, între anii 1872 şi 1889, scriitorul Ion Creangă, numită şi „Bojdeuca lui Creangă” (sau „Bojdeuca din Ţicău”). De menţionat că „Bojdeuca lui Creangă” este prima casă memorială din România

* În urmă cu 77 de ani (1949), pe scena Teatrului Naţional din Capitală, avea loc premiera dramei „Bălcescu”, de Camil Petrescu

* Tot într-o zi de 15 aprilie, și tot acum 77 de ani, a fost înfiinţată, la Braşov, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima”

* Acum 62 de ani (1964), între 15 şi 22 aprilie, a avut loc plenara lărgită a CC al PCR care a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar şi socialist, în realitate o codificare a intereselor de stat ale URSS. Declaraţia a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului” socialist

* Cu 37 de ani în urmă (1989) începeau protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing (peste câteva săptămâni, la 4 iunie, autorităţile chineze aveau să reprime revolta studenţilor)

* Tot acum 37 de ani a avut loc tragedia de pe Stadionul Hillsborough (Sheffield, Anglia), când la un meci din semifinalele FA Cup dintre FC Liverpool şi FC Nottingham Forest, 96 de oameni au fost ucişi şi alte 766 de persoane rănite. Ancheta oficială din 1990 asupra dezastrului, numită Raportul Taylor, concludea că „principalul motiv al producerii tragediei este deficienţa în controlul poliţiei”. Constatările raportului au dus la eliminarea teraselor de stat în picioare pe toate stadioanele majore din Marea Britanie. Incidentul a rămas până astăzi cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial

* Se împlinesc 35 de ani (1991) de când avea loc inaugurarea oficială, la Londra, a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creată în scopul sprijinirii unor proiecte economice şi de democratizare a ţărilor est-europene

* Cu 33 de ani în urmă (1993) a început să emită, la Bucureşti, Radio „PRO FM”. Din luna decembrie 2014, PRO FM a trecut în portofoliul media al RCS & RDS, împreună cu InfoPro, Music FM (acum Digi 24 FM) și Dance FM, în urma tranzacției cu grupul CME

* Acum 26 de ani (2000) echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, prof. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină. La 11 aprilie 2025, în cadrul celei de-a XX-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost numit, de Biserica Ortodoxă Română și la inițiativa medicului chirurg Irinel Popescu, ocrotitorul transplantului hepatic în România

* Acum 13 ani (2013) a avut loc atentatul de la maratonul din Boston, când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului, din statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Cele două explozii s-au produs aproape simultan la o distanţă 15 – 20 metri una de cealaltă, 3 persoane decedând, iar alte 183 fiind rănite. O a treia explozie a avut loc la Biblioteca „J.F. Kennedy” din Boston, după aproximativ două ore

* Cu 7 ani în urmă (2019) Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului, simbol cultural, religios și arhitectonic al Franței, a fost cuprinsă de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei. În prezent, catedrala se află în reconstrucție, urmând a fi redeschisă în decembrie 2024

Aniversări – Comemorări

– Miercurea Luminată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1812: S-a născut vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (m. 1886)

– 1879, 15/28: S-a născut lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1953)

– 1905: S-a născut Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (m. 1976)

– 1905, 15/28: S-a născut agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 28 aprilie 1905

– 1913: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (m. 1979)

– 1921: A murit Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1833) – 105 ani

– 1924: S-a născut Stephen (Alexander) Fischer-Galați, istoric și profesor american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe (m. 2014)

– 1924: A murit Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (n. 1841)

– 1934: S-a născut Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor; stabilit în Elveția din 1977; după 1989 s-a implicat activ în reformarea sistemului psihiatric din România, revenind frecvent în ţară; fiul criticului literar Tudor Vianu (m. 2024)

– 1935: S-a născut Gheorghe Firca, compozitor, muzicolog şi publicist (m. 2016)

– 1936: S-a născut Petre Ivănescu, fost handbalist şi antrenor; a jucat la Dinamo București, echipă cu care a câștigat campionatul național de 13 ori și Liga Campionilor Europeni în 1965; a jucat 205 meciuri pentru echipa națională a României, cu care a câștigat două Campionate mondiale (1961 și 1964); la Campionatele Mondiale din 1961 a fost desemnat golgheter, împreună cu cehoslovacul Zdeněk Rada (24 de goluri) (m. 2022) – 90 de ani

– 1939: S-a născut inginerul agronom Nicolae N. Săulescu; contribuţii la fundamentarea teoretică şi la crearea experimentală a unor soiuri de grâu; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1942: S-a născut avocatul și omul politic Lucian Bolcaş; a fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008; în data de 30 septembrie 2010, s-a înscris în PSD (m. 2020)

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (m. 2015)

– 1946: S-a născut artistul plastic Corneliu Șerban Popa; sculptor, artist în sticlă şi materiale textile; stabilit în Canada din 1984 – 80 de ani

– 1946: S-a născut pictorul şi profesorul universitar doctor Zamfir Dumitrescu; preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2002-2007) și al Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori (2004); decanul Facultăţii de Arte Plastice Bucureşti (2000-2004); deputat (2004-2008); a  înființat Școala de Arte și Meserii „Dimitrie Paciurea” (m. 2021) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1950: S-a născut Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (m. 1991)

– 1967: S-a născut ÎPS Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (din 2016, Arhiepiscop din 2002)

– 1967: A murit teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1893)

– 1978: A murit Sergiu (Serghei) Malagamba, compozitor, dirijor, aranjor muzical şi instrumentist (baterist); se numără printre pionierii jazz-ului românesc (n. 1913, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1988: A murit Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a.) şi critic plastic (n. 1929, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1994: A murit geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat şi la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 2008: A murit inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 2008: A murit Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor de literatură comparată; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1931)

– 2014: A murit Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (n. 1924)

– 2015: A murit pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2010, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (n. 1923)

– 2016: A murit Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (n. 1944) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Yaoundé: Vizita Papei Leon al XIV-lea în Camerun (15 – 18 apr.)

– Abuja, Nigeria: Procesul fostului ministru al justiției, Malami, pentru „terorism”

– Paris: Date privind Inflația din martie (rezultate finale) – INSEE

– Washington, DC: Fed Beige Book

-New York (SUA):Bank of America: rezultate pe primul trimestru

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind regiunea Marilor Lacuri Africane

– Berlin: A treia conferință internațională privind Sudanul

– Las Vegas, SUA: CinemaCon Professional Show

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artei” este marcată ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua, sărbătorită pentru prima dată în 2012, a fost instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, Mexic; data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor

– „Ziua Universală a Culturii sub Steagul Păcii”, cunoscută și sub numele de „Ziua Mondială a Culturii”, amintește de Pactul Roerich, un pact internațional de ratificare a recunoașterii legale a conservării obiectelor culturale, a operelor de artă, a protejării instituțiilor artistice, științifice și a monumentelor istorice. Documentul a fost redactat susținut de pictorul și activistul rus Nicholas Roerich, într-un efort de a proteja operele culturale şi ştiinţifice împotriva distrugerii în conflictele armate şi a fost ratificat la 15 aprilie 1935, la Washington, de 21 de șefi de state. Pactul Roerich a devenit unul dintre cele mai importante documente care influențează formarea standardelor juridice internaționale pentru protejarea patrimoniului cultural al lumii. Steagul Păcii, care însoţeşte fiecare sărbătoare a acestei zile speciale în întreaga lume, este recunoscut ca simbol al pactului. Ideea marcării acestei zile aparține Ligii Mondiale a Culturii. NOTĂ: La 21 mai este marcată „Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), prilej de a sublinia nevoia de a întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea spirituală şi pacea globală şi de a recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii. La 10 iunie este „Ziua internațională a dialogului între civilizații”, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din 7.VI.2024, marcată pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la importanța diversității civilizației, promovarea dialogului, respectului reciproc, toleranței și solidaritatății globale. Rezoluția arată că toate realizările civilizației sunt patrimoniul colectiv al omenirii, pledează în favoarea respectului față de diversitatea civilizațiilor și evidențiază rolul crucial al dialogului între civilizații în menținerea păcii mondiale, promovarea dezvoltării comune, îmbunătățirea bunăstării omenirii și înregistrarea progresului colectiv. Documentul reflectă pe deplin esența Inițiativei Civilizației Globale

– „Ziua Mondială a Diagnosticării Diabetului”; prin marcarea acestei zile se atrage atenţia asupra creşterii tot mai accentuate a îmbolnăvirilor de diabet. NOTĂ: La 14 noiembrie se marchează „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”

– „Ziua Internațională a Bunăstării” (International Wellness Day) a fost proclamată în 2026, prin Rezoluția A/RES/80/248 a Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Pentru a promova conștientizarea și acțiunile pentru o bunăstare holistică, Adunarea Generală a proclamat 15 aprilie Ziua Internațională a Bunăstării. Această zi servește drept platformă pentru educație, schimb cultural și partajare de cunoștințe – încurajând oamenii de pretutindeni să adopte practici de wellness accesibile, incluzive și la prețuri accesibile, care îmbunătățesc atât sănătatea personală, cât și pe cea colectivă. Națiunile Unite recunosc importanța sănătății, fericirii și bunăstării pentru fiecare persoană. Bazându-se pe rezoluțiile anterioare care au instituit Ziua Internațională a Fericirii (20 martie), Ziua Internațională a Yoga (21 iunie) și Ziua Mondială a Meditației (21 decembrie), ONU subliniază modul în care aceste sărbători globale se completează reciproc în promovarea stării de bine, a armoniei și a unui mod de viață echilibrat

– RPD Coreeană: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a preşedintelui Kim Il-sung (n.15.IV.1912 – m.8.VII.1994); fondatorului ţării, cunoscut la noi şi sub numele de Kim Ir-sen; denumită şi „Ziua Soarelui”

– 1446: A murit Filippo Brunelleschi, arhitect şi sculptor italian din perioada Renaşterii timpurii (n. 1377) – 580 de ani

– 1452: S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (m. 1519)

– 1684: S-a născut Ecaterina I a Rusiei, împărăteasă din 1725 până la moartea sa (m. 1727)

– 1707: S-a născut Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică; creator al calculului variaţiilor (m. 1783)

– 1765: A murit savantul, poetul și filologul rus Mihail Lomonosov, considerat primul mare om de ştiinţă din Rusia (n. 1711)

– 1772: S-a născut Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (m. 1844)

– 1797: S-a născut Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (m. 1877)

– 1809: S-a născut Hermann Günther Grassmann, matematician (a creat algebra spaţiului cu „n” dimensiuni) şi fizician german (contribuţii în acustică, optică şi electromagnetism) (m. 1877)

– 1843: S-a născut Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (m. 1916)

– 1858: S-a născut sociologul şi filosoful francez Émile Durkheim; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (m. 1917)

– 1865: A murit (asasinat) Abraham Lincoln, preşedinte al SUA între anii 1861 şi 1865; a fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856) şi un ferm luptător pentru desfiinţarea sclaviei; a fost primul preşedinte american ucis în timpul mandatului; el a fost împuşcat de un sudist fanatic în seara zilei de 14 aprilie, în Vinerea Mare, când se afla în loja teatrului Ford din Washington, DC; a intrat în comă şi a murit nouă ore mai târziu (n. 1809)

– 1874: S-a născut Johannes Stark, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (m. 1957)

– 1878: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Robert Walser; recunoscut post-mortem ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai prozei elveţiene (m. 1956)

– 1908: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1816)

– 1910: S-a născut, în Polonia, Miguel Najdorf, mare maestru argentinian la șah, faimos pentru a sa variantă „Najdorf” (m. 1997, la Málaga, în Spania)

– 1912: S-a născut Kim Ir Sen (Kim Il Sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al C.C. (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al R.P.D. Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” a socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (m. 1994)

– 1920: S-a născut Richard von Weizsäcker, om politic german afiliat partidului Uniunea Creștin-Democrată, primar al Berlinului  din 1981 până în 1984 şi președinte al RFG în perioada 1984 – 1994; în timpul mandatului său a avut loc căderea Zidului Berlinului (1989) şi reunificarea Germaniei din 1990; la alegerile din mai 1984, el nu a avut un contracandidat, fapt unic in istoria postbelică a Germaniei (m. 2015)

– 1924: S-a născut Sir Neville Marriner, dirijor, violonist și profesor englez; a fondat, în 1959, orchestra de cameră „Academy of St Martin in the Fields”, împreună cu care a realizat peste 500 de înregistrări (m. 2016)

– 1931: S-a născut profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (m. 2002) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 (m. 2015) – 95 de ani

– 1936: S-a născut Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (m. 2019) – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (m. 2017)

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Sava (născut Michał Hrycuniak), Arhiepiscopul Varșoviei și Mitropolitul întregii Poloni și, prin urmare, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Poloneze din 1998, a doua religie organizată ca mărime din Polonia

– 1938: S-a născut (la Tunis) Claudia Cardinale, actriţă italiană; considerată una dintre cele mai frumoase femei din istoria filmului (m. 2025)

– 1938: A murit César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (n. 1892)

– 1945: S-a născut Liam O’Flynn, muzician irlandez, interpret la „uilleann pipes” (cimpoi irlandez); a reînviat cântecul tradițional irlandez (m. 2018)

– 1955: S-a născut chitaristul american de jazz Jeff Golub (m. 2015)

– 1959: S-a născut Emma Thompson, actriţă britanică de film și scenaristă

– 1960: S-a născut Filip (Duce de Brabant) (Philippe Léopold Louis Marie, Duce de Brabant), rege al Belgiei, membru al Casei de Saxa-Coburg şi Gotha; a urcat pe tron la 21 iulie 2013, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea

– 1961: S-a născut Carol Greider, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Sztostak și Elizabeth Blackburn, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază – 65 de ani

– 1962: S-a născut fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen (pe numele său adevărat Ivor Neville Kamen), cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (m. 2021)

– 1966: S-a născut actrița și cântăreaţa britanică Samantha Fox – 60 de ani

– 1980: A murit Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor, critic literar, militant social și jurnalist francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Literatură în 1964, pe care a refuzat să-l ridice (n. 1905)

– 1986: A murit Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (n. 1910) – 40 de ani

– 1990: A murit Greta Garbo, actriţă suedeză de film, stabilită în SUA (n. 1905)

– 1998: A murit (aparent din cauze naturale) Pol Pot (pe numele adevărat: Saloth Sar), dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste Khmerii roşii; regimul instalat de el prin forţă a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat; în 1979 regimul său de teroare a fost înlăturat de trupele vietnameze (n. 1925)

– 2000: A murit Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (n. 1925)

– 2012: A murit sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (n. 1939, în Scoţia)

– 2013: A murit actorul american Richard LeParmentier, cunoscut pentru rolul amiralului Motti din „Star Wars: Episode IV: A New Hope” (n. 1946)

– 2014: A murit inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (n. 1919)

– 2018: A murit regizorul italian de film Vittorio Taviani; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (n. 1929)

– 2018: A murit actorul american R. Lee Ermey; a luptat în războiul din Vietnam; a devenit celebru cu rolul sergentului Hartman din filmul „Full Metal Jacket” (1987), regizat de Stanley Kubrick (n. 1944)

– 2020: A murit Rubem Fonseca, scriitor, critic de film şi scenarist brazilian (n. 1925)

– 2020: A murit compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (n. 1927)

– 2020: A murit actorul american Brian Dennehy (n. 1938)

– 2024: A murit Bernd Hölzenbein, fotbalist german, campion mondial în 1974; cel mai bun marcator din istoria clubului Eintracht Frankfurt (n. 1946)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Se marchează 1060 de ani (966) de când avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 821 de ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 569 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Acum 198 de ani (1828) se declanșa războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* În urmă cu 147 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Acum 142 de ani (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Cu 116 ani în urmă (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Acum 114 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Cu 99 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Se marchează 95 de ani (1931) de la proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* În urmă cu 94 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Acum 93 de ani (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* Cu 91 de ani în urmă (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 64 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 38 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paști; Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Marțea Luminată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1929: S-a născut Gheorghe Drăgulin, preot, istoric, teolog, publicist și profesor universitar (m. 2022)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României – 50 de ani

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894) – 45 de ani

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938) – 5 ani

– 2024: A murit Doru-Viorel Ursu, avocat, procuror și judecător militar, om politic, publicist și conferențiar universitar la Facultatea de Drept din București; ministru de interne al României (iun. 1990 – oct. 1991, în Guvernul Petre Roman); deputat în legislatura 1992-1996; de numele lui se leagă înființarea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, înființarea Liceelor de Poliție „Neagoe Basarab” și „Constantin Brâncoveanu” și reînființarea Jandarmeriei Române (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

-Ottawa: Președintele Republicii Finlanda, Alexander Stubb, va călători la Ottawa, Canada, într-o vizită de lucru (14 – 15 apr.)

-Sarajevo: Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, în timpul vizitei sale de trei zile în Bosnia, urmează să se întâlnească cu președinția tripartită a țării și să susțină o conferință de presă

– Beijing, China: Vizita președintelui vietnamez la Lam (14 – 17 apr.)

-Paris:  Emiratele Arabe Unite: publicarea raportului lunar privind petrolul

-Nuuk, Danemarca: Deschiderea sesiunii de primăvară a Parlamentului Groenlandez (14 – 17 apr.)

– Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îl primește pe omologul său ucrainean, Mykhaïlo Fedorov

– Beijing: Date privind cifrele comerciale din martie

– New York: Regizorul Harvey Weinstein este rejudecat pentru viol

– Washington, DC: Procurorul general Pam Bondi va depune mărturie în cazurile Epstein

– New York: Bank of America – rezultate pe trimestrul I

– New York: JPMorgan Chase – rezultate pe trimestrul I

– New York: Citigroup – rezultate pe trimestrul I

– Washington, DC: Date privind indicele prețurilor de producție (IPP) pentru luna martie

– Paris: Manifestări de comemorare a de 40 ani de la moartea scriitoarei Simone de Beauvoir

– Franța: A 50-a ediție a Festivalului Printemps de Bourges (14 – 19 apr.)

-Paris: Tragerea la sorți pentru câștigătorul tombolei „Un Picasso pentru 100 de euro” la Christie’s

-Geneva: Watches & Wonders Geneva 2026, cel mai important salon de orologerie de lux din lume, revine la Palexpo între 14 și 20 aprilie, celebrând evoluția sa ca platformă globală pentru haute horlogerie cu 66 de mărci prestigioase, inclusiv revenirea mult așteptată a Audemars Piguet de la Le Brassus și 10 noi participanți: Behrens, Bianchet, BRM Chronographes, Charles Girardier, Corum, Credor, Favre Leuba, L’Epée 1839, March LA.B și Sinn Spezialuhren. Această ediție extinsă se întinde pe șapte zile de networking profesional (14-17 aprilie) și acces public (18-20 aprilie), combinând ceasuri inovatoare, demonstrații live de meșteșug și animații culturale la nivelul întregului oraș pentru a-i cufunda pe vizitatori în moștenirea orologeriei geneveze.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day) a început în seara de 13 aprilie; se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2025 a fost marcată la 24 aprilie). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric, sociolog și scriitor britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul și dramaturgul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane (m. 2026)

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1944: S-a născut Nguyễn Phú Trọng, om politic vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam, în funcție din 19 ianuarie 2011, și președintele Vietnamului, șef de stat al Vietnamului de jure, în funcție din 23 octombrie 2018 (m. 2024)

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1950: A murit Ramana Maharshi (născut Venkataraman Iyer, dar este cunoscut mai ales sub numele de Bhagavan Sri Ramana Maharshi), înțelept și jivanmukta indian hindus; unul dintre cei mai renumiți și admirați maeștri spirituali din India, învățăturile sale au fost asociate cu hinduismul, în special cu tradiția Advaita Vedanta, care postulează unitatea esențială a sufletului și a Divinului (n. 1879)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici – 75 de ani

– 1951: S-a născut muzicianul, poetul şi actorul rus Piotr Mamonov; cunoscut pentru rolurile din filmele „Taxi Blues”, „Ostrov”, „Țarul” și altele (m. 2021) – 75 de ani

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908) – 40 de ani

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

– 2023: A murit Abel Posse, scriitor, diplomat, politician și profesor universitar argentinian (n. 1934)

– 2025: A murit sportivul american Don Hasselbeck, fostă glorie a Ligii profesioniste de fotbal american (NFL) (n. 1955) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Acum 428 de ani (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Acum 284 de ani (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 164 de ani în urmă (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 141 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române. Acest demers avea ca scop conservarea și diseminarea patrimoniului cultural și științific prin intermediul lucrărilor tipărite, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a culturii și educației în România. Aceste legi subliniază eforturile țării de a-și structura și proteja moștenirea culturală și intelectuală, reflectând evoluția României ca stat modern (13/25)

* În urmă cu 104 ani (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* În urmă cu 87 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Cu 83 de ani în urmă (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* Acum 81 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Acum 78 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 62 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 56 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, cu 51 de ani în urmă (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Acum 33 de ani (1993) avea loc fondarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Se marchează 25 de ani (2001) de când, în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paști (în această zi se săvârșesc și Slujbele Sfinților români din 11 și 12 aprilie: Sf. Ierarh Calinic de la Cernica și mama sa, Sf. Cuv. Filofteia de la Pasărea, și Sf. Mucenic Sava de la Buzău) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, s-a născut la Bucureşti, la 7.X.1787 (numele la naștere fiind Constantin), a devenit monah în 1808, stareţ al Mânăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850 şi a murit la 11.IV.1868; la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în Biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa. Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, după ce a rămas văduvă, a ales calea monahismului la Mănăstirea Pasărea, unde a primit schima cea mare (cu numele de Filofteia), făcându-se pildă de viețuire pentru maicile din obște. A fost canonizată ca sfântă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 1 iulie 2025, având ca zi de prăznuire 12 aprilie

– Lunea Luminată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733) – 230 de ani

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878, 13/25: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă, caricaturist, litograf, gravor, ceramist și profesor; recunoscut ca maestrul portretist al artei românești (m. 1940) – 140 de ani

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2023) – 100 de ani

– 1926: A murit Vasile Stroescu, jurist, cărturar, filantrop (supranumit „Mecena românilor”, a construit numeroase biserici, şcoli şi spitale în toate provinciile româneşti, a asigurat burse pentru mulţi tineri, a donat (în 1906) bani pentru construirea unei Catedrale a Întregirii Neamului în București), luptător pentru desăvârşirea unităţii naţionale româneşti, om politic (primul preşedinte al Parlamentului României Mari, 1919); membru onorific al Academiei Române (1919) (n. 1845, la Trinca/jud. Hotin, azi în Ucraina) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști ai închisorilor comuniste, fiind deținut politic timp de 13 ani (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei; lucrările sale sunt realizate prin numeroase tehnici plastice: pictură, grafică, sculptură, metaloplastice, mozaic, vitraliu, artă decorativă; membru fondator al Fundației de Știință și Cultură „Moldova” și al primei Facultăți de Arte din cadrul unei Universități particulare, „Mihail Kogălniceanu” din Iași, unde a activat ca profesor și decan; conferențiar la Secția Patrimoniu Cultural din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași; director (1975-1987) al Liceului de Artă „Octav Băncilă” din Iași (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987) – 90 de ani

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu; personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film; autor a peste 400 de compoziții, atât pentru film, dar și pentru teatru, desen animat și operă

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan; dirijor (1986-2003) şi director (1986-1990) al Filarmonicii „Oltenia”; director al Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova (1991-1994); inițiatorul Concursului de Interpretare Muzicală „Dinu Lipatti” (m. 2020) – 85 de ani

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1944: S-a născut Mircea Cornișteanu, regizor și director de teatru, scenarist și profesor; regizor al Teatrului Naţional din Craiova vreme de 20 de ani, apoi al Teatrului Nottara din Bucureşti; regizor și director al Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov (1997-2000), director general al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova (2000-2016); a realizat aproximativ 160 de spectacole pe scenele a peste 25 de teatre profesioniste din țară și din străinătate: spectacole de teatru, teatru de păpuși, musicaluri, operetă și teatru TV; este recunoscut pentru cea dintâi integrală Caragiale; membru fondator al Asociației Umoriștilor din România

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992 – 75 de ani

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu” – 70 de ani

– 1963: S-a născut Ovidiu Verdeș, scriitor, critic, cercetător literar și profesor universitar de teorie literară (m. 2022)

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913) – 10 ani

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

– 2024: A murit criticul literar Dan Cristea; director al editurii „Cartea Românească” între anii 1997 și 2005, iar din 2008 a devenit director al revistei „Luceafărul”, ulterior, „Luceafărul de Dimineaţă” (n. 1942)

– 2024: A murit Constantin Cojocaru, actor de teatru și film; activitate îndelungată și în teatrul de televiziune și radiofonic (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, D.C: Majestatea sa Regele Willem-Alexander și Majestatea Sa Regina Maxima ai Țărilor de Jos vor efectua o vizită de lucru în Statele Unite (13 – 15 apr.)

-Stockholm, Suedia: Fiul șahului Iranului, Reza Pahlavi, se întâlnește cu liderii politici suedezi în Parlament

– Beijing: Vizita oficială a prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez (13 – 15 apr.)

– Alger/ Yaounde/ Luanda/ Ciudad de la Paz: Papa Leon al XIV-lea va vizita patru țări din Africa, pontiful efectuând prima sa călătorie majoră în străinătate în 2026, pe continentul unde Biserica Catolică se dezvoltă cel mai rapid. Papa Leon va vizita Algeria, Camerunul, Angola și Guineea Ecuatorială (13 – 23 apr.)

• Alger: Vizita Papei Leon în Algeria (13 – 15 apr.)

– Paris: Ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, se întâlnește la Paris cu ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, pentru a discuta despre securitatea europeană, Ucraina, Orientul Mijlociu și Nordul Îndepărtat.

– Washington, D.C: Consiliile Guvernatorilor Grupului Băncii Mondiale și FMI, reuniuni de primăvară (13 – 18 apr.)

– Viena: Publicarea raportului lunar al OPEC

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea cu UE (14:00)

-Londra: Conferință de presă a Secretarului General al Organizației Maritime Internaționale (OMI) – ora locală 13:00

-Rabat, Maroc: CAN-2025: procesul în apel a 18 susținători senegalezi urmăriți penal după violențele finalei din Maroc

-Casablanca, Maroc: Procesul unui militant al grupării GenZ 212 urmărit penal pentru „incitare la comiterea de infracțiuni sau infracțiuni” pe internet

– Oslo: Inaugurarea noii clădiri guvernamentale la 15 ani de la distrugerea celei vechi de atacul cu bombă al lui Breivik

– Brooklyn, SUA: Verdict pentru baronul drogurilor mexican Ismael Zambada Garcia

– New York: United Airlines – rezultatele trimestrului I

-Paris: Hotărârea judecătorească în procesul Lafarge pentru finanțarea terorismului

– Bratislava: Cea de-a XII-a ediție a concursului internaţional de folk, Svetozár Stračina Grand Prix, competiție bienală organizată de Televiziunea și Radiodifuziunea Slovacă, în cooperare cu EBU, va avea loc în perioada 13-16 aprilie

– Bangkok, Thailanda: Songkran este Anul Nou Thailandez, sărbătorit anual între 13 și 15 aprilie, marcând începutul anului solar și un nou ciclu agricol. Cunoscut ca „Festivalul Apei”, evenimentul este renumit pentru bătăile cu apă pe străzi, simbolizând purificarea, spălarea ghinionului și binecuvântarea pentru anul ce vine.

Aniversări – Comemorări

– Începe, în seara acestei zile, sărbătoarea mozaică „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day) (13 – 14.IV.)

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300)

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763) – 200 de ani

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1969 (m. 1989) – 120 de ani

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut regizorul și scenaristul francez Michel Deville; autor a circa 30 de lungmetraje, aproape toate filmele sale având la bază opere literare pe care le-a adaptat (m. 2023) – 95 de ani

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858) – 95 de ani

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în 1995 (m. 2013)

– 1939: S-a născut actorul american Paul Sorvino, devenit celebru datorită rolurilor interpretate în filmul „Goodfellas” şi în serialul TV „Law & Order” (m. 2022)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman – 85 de ani

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1949: S-a născut Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (m. 2011)

– 1949: S-a născut (în Germania) Jean-Jacques Favier, astronaut, fizician și inginer francez; a fost al şaselea francez care a călătorit în spaţiu (1996), într-un zbor la bordul navetei spaţiale americane Columbia; fiind primul om de ştiinţă francez care a petrecut timp în spaţiu, în timpul misiunii sale a fost responsabil pentru peste 30 de experimente de fizică în microgravitaţie (m. 2023)

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867) – 70 de ani

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat la New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881) – 60 de ani

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884) – 60 de ani

– 1974: S-a născut Ruben Östlund, regizor suedez; a reuşit, printr-un număr redus de filme, să îşi facă remarcate spiritul caustic şi gustul său pentru satiră

– 1983: A murit Mercè Rodoreda (i Gurguí), scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură în 1999 (n. 1927)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2018: A murit Miloš Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din serialul italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957)

– 2022: A murit actorul Michel Bouquet, un punct de reper al teatrului şi cinematografiei franceze; dublu laureat al premiului Cesar pentru cel mai bun actor (n. 1925)

– 2023: A murit stilista britanică Mary Quant, specialistă în moda pentru tineret, care a revoluţionat moda prin popularizarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei (n. 1930)

– 2025: A murit romancierul, eseistul, dramaturgul şi politicianul peruan Mario Vargas Llosa, ultimul mare reprezentant al generației de aur a literaturii latino-americane; Premiul Nobel pentru literatură în 2010, pentru „cartografierea structurilor puterii și imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrîngerii individului” (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 12 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 12 aprilie

* La data de 12 aprilie 1457, acum 569 de ani, avea loc Bătălia de lângă satul Dolhești (n.r. Doljești după Cronica lui Ștefan cel Mare), unde Ștefan cel Mare l-a înfrânt și alungat din scaunul Țării Moldovei pe Petru Aron. După asasinarea lui Bogdan al II-lea din 1451 de către fratele său vitreg Petru Aron, Ștefan cel Mare a luat calea exilului împreună cu mama sa, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească. La început de aprilie în anul 1457, împreună cu aproximativ șase mii de oșteni moldoveni, inclusiv o mie de munteni din Țara Românească oferiți de către Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare intră în Moldova pentru a pretinde tronul țării. La 12 aprilie 1457, Petru Aron, surprins de incursiunea lui Ștefan cel Mare în Moldova, recurge la o acțiune pripită, atacând cu o armată strânsă în mare grabă. Petru Aron este învins și părăsește rușinos câmpul de luptă. Acesta este practic momentul când Moldova a câștigat un domnitor legendar: Ștefan cel Mare

* Se marchează 165 de ani (1861) de când începea războiul de secesiune din Statele Unite ale Americii, încheiat la 9.IV.1865, prin capitularea generalului sudist Robert Lee, la Appomattox/Virginia, în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* În urmă cu 149 de ani (1877) Imperiul Rus declara război Porţii Otomane, declanșându-se astfel Războiul Ruso-Turc (până pe 19.II./3.III.1878). În urma acestui război a avut loc reînfiinţarea statului Bulgar, independenţa deplină a României, Serbiei şi a Muntenegrului faţă de Imperiul Otoman și anexarea Regiunii Kars de Imperiul Rusiei (12/24)

* Acum 128 de ani (1898) fizicienii Marie Sklodowska-Curie (de origine poloneză) şi soţul ei, Pierre Curie (francez), au descoperit elementele chimice radioactive radiu (Ra) şi poloniu (Po)

* În urmă cu 83 de ani (1943), în zilele de 12 și 13 aprilie, au avut loc convorbiri Hitler-Antonescu, la castelul Klessheim (Salzburg). Führerul i-a reproşat lui Ion Antonescu sondajele de pace ale diplomaţiei româneşti şi cere înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine. După un concediu proforma, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuţiile

* Cu 82 de ani în urmă (1944) au fost reluate convorbirile româno-sovietice de la Stockholm, între reprezentanţii oficiali ai celor două ţări. Guvernul sovietic transmite condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România. Aceleaşi condiţii sunt comunicate şi la Cairo (unde aveau loc convorbiri între emisarul opoziţiei democratice din România, Barbu Ştirbei, plecat cu consimţământul mareşalului Ion Antonescu, şi reprezentanţii Marii Britanii, SUA şi URSS, privind desprinderea României de Reich)

* Sunt marcați 65 de ani de când cosmonatul sovietic, Iuri Alexeevici Gagarin, devenea primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului, la bordul navetei spațiale Vostok 1. La 12 aprilie 1961, racheta care transporta naveta lui Gagarin a fost lansată de pe cosmodromul Baikonur la ora locală 6:07. Vostok 1 a înconjurat Terra la o altitudine de aproximativ 300 de kilometri. A fost ghidată integral de un sistem automat, controlat de la sol, pentru că nu se cunoșteau posibilele efecte pe care ieșirea în spațiu le-ar fi putut avea asupra pilotului. Două zile mai târziu, acesta era primit la Moscova ca un erou. Mii de persoane au ieșit atunci pe străzi cu flori și afișe. După această realizare, satul natal al lui Gagarin a fost redenumit după numele lui. Singurele cuvinte atribuite lui Gagarin, pe parcursul aventurii sale spațiale au fost: „Zborul decurge normal; eu sunt bine”. Iuri Gagarin s-a născut pe 9 martie 1934 în Kluşino şi a murit pe 27 martie 1968, într-un accident aviatic. NOTĂ: Pentru a marca acest eveniment, a fost instituită Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii, sărbătorită în fiecare an la această dată

* Cu 56 de ani în urmă (1970) avea loc deschiderea pentru circulaţie a primelor două benzi ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti

* Se împlinesc 45 de ani (1981) de când, între 12 şi 14 aprilie, a avut loc primul zbor al navetei spaţiale americane „Columbia”, având la bord pe astronauţii John Young şi Robert Crippen. Naveta a efectuat în următorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare şi ştiinţifice, având de fiecare dată la bord între cinci şi şapte astronauţi (ultima misiune a navetei „Columbia” a început la 16.I.2003 şi s-a încheiat tragic, la 1.II.2003, în timp ce revenea pe Pământ. Naveta s-a dezintegrat deasupra statului Texas, cu numai 16 minute înainte de momentul prevăzut pentru aterizare; la bord erau şapte astronauţi, şase americani şi un israelian)

* Cu 29 de ani în urmă (1997) avea loc parafarea, la București, a Acordului privind aderarea României la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA)

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Duminica Divinei Îndurări (a 2-a a Paştelui) (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1884, 12/24: S-a născut Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi a condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1955)

– 1890: S-a născut Vintilă Ciocâlteu, medic eminent, cercetător, profesor de biochimie şi poet; co-invetatorul reactivului Folin-Ciocâlteu (la 37 ani), care se utilizează pe scară largă şi astăzi, atât la determinarea fenolilor cât şi la titrarea/dozarea proteinelor (m. 1947)

– 1898: S-a născut Iuliu Podlipny, pictor, grafician şi profesor (m. 1991)

– 1899: S-a născut prozatorul şi publicistul Tudor Teodorescu-Branişte (m. 1969)

– 1900: S-a născut geologul şi paleontologul Neculai Macarovici; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1904: S-a născut Mihail Steriade, scriitor şi traducător, stabilit în Belgia (a fost directorul Centrului Cultural Român din Louvain şi conferenţiar la Universitatea din Liège, unde a predat limba şi literatura română) (m. 1994). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morţii 1993

– 1912: S-a născut generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic ,,Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (m. 1997)

– 1913: S-a născut Jodál Gábor, compozitor de origine maghiară din România (m. 1989)

– 1919: S-a născut Elena Ion Arnăuţoiu, simbol al rezistenţei anticomuniste; a fost deținută, aproape şapte ani, în închisorile comuniste; sora fraţilor Toma şi Petre Arnăuţoiu, cei care au condus cea mai lungă şi puternică rezistenţă anticomunistă din Europa, între 1949 şi 1958, în Nucşoara (m. 2019)

– 1924: S-a născut Constantin Gruescu, mineralog, membru al Societății Geografice Române; a pus bazele primului muzeu privat de mineralogie estetică din România – Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului în localitatea Ocna de Fier (m. 2020)

– 1924: S-a născut Sergiu Natra (numele la naștere Sergiu Nadler), compozitor israelian de muzică cultă, originar din România (m. 2021)

– 1929: S-a născut Mircea Handoca, istoric literar, bibliograf, editor și profesor; cunoscut mai ales ca editor al operei lui Mircea Eliade (m. 2015)

– 1929: S-a născut scriitorul, publicistul, psihologul, esteticianul şi profesorul Dan Mihăilescu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Helmut von Arz, pictor, grafician şi ilustrator german din România

– 1939: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul şi ziaristul Alexei Rudeanu (a semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Mircea Martin, critic şi teoretician literar, eseist, editor şi profesor; considerat cel mai bun teoretician al criticii din perioada postbelică, a produs în spațiul literaturii din România o schimbare majoră a direcției critice, dinspre literar spre cultural; membru titular al Academiei Române din 2023

– 1944: S-a născut George Anca, scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită și literatura antropologică și orientală, poet și profesor universitar (m. 2020)

– 1944: A murit arheologul Harilaos Metaxa, colaborator apropiat al lui Vasile Pârvan (n. 1888)

– 1949: S-a născut Florin Zamfirescu (nume întreg Gheorghe Florin Zamfirescu), actor, regizor, profesor universitar și eseist; rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București (2000-2008)

– 1949: S-a născut profesorul universitar dr. Ion Gh. Roşca, rector al ASE în perioada 2004 – 2012 (m. 2013)

– 1950: S-a născut pictorul George Rădeanu

– 1953: S-a născut Vlad Păunescu, regizor, producător de film, director de imagine, scenograf și actor; în 1992 a pus bazele Casei de producție „Castel Film Studios”, astăzi una dintre cele mai mari din Romania

– 1955: S-a născut actriţa Maria Teslaru (m. 2019)

– 1961: A murit fizicianul Gheorghe (sau George) Manu, figură deosebită în mişcarea naţională de rezistenţă de după Al Doilea Război Mondial (n. 1903) – 65 de ani

– 1962: A murit Constantin I. Gane, publicist, prozator şi şi memorialist, autor al unor istorii romanţate, între care „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”, care l-au făcut celebru (n. 1885)

– 1984: A murit sculptorul, desenatorul, pictorul și profesorul Ion Lucian Murnu (n. 1910)

– 1994: A murit compozitorul şi dirijorul Mişu Iancu (n. 1909)

– 2002: A murit Platon Pardău, prozator, poet, dramaturg, ziarist şi profesor (n. 1934)

– 2011: A murit inginerul electromecanic Ioan M. Anton; studii şi cercetări în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit PS Ioan Şişeştean, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului (n. 1936) – 15 ani

– 2012: A murit Gabriel Ţepelea, filolog, istoric literar, scriitor şi om politic ţărănist; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1916)

– 2023: A murit Elvira Sorohan, filolog, istoric și critic literar, eseistă, specialistă în literatură română veche și profesoară universitară (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Benin: Alegeri prezidențiale

– Peru: Alegeri prezidențiale și legislative

– Ungaria: Alegeri legislative

– Barcelona: O nouă flotilă de activiști pleacă din Barcelona spre Fâșia Gaza

– Weimar, Germania: Ceremonie comemorativă care marchează cea de-a 81-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist de la Buchenwald

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii” – aniversare stabilită, în 1969, de Federaţia Internaţională de Aeronautică – şi „Ziua internaţională a zborului omului în spaţiu” – stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011; marchează primul zbor al omului în Cosmos, la 12 aprilie 1961 (- 65 de ani); cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, în vârstă de 27 de ani, efectua primul zbor orbital în jurul Pământului, la bordul navei „Vostok 1”; în timpul zborului, care a durat 108 minute, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, Gagarin a efectuat prima transmisiune televizată din spaţiu

– 65 d.Hr.: A murit, la Roma, Lucius Annaeus Seneca (sau Seneca cel Tânăr), filosof istoric roman, om de stat, orator şi autor de tragedii; a ocupat funcţii în administraţia Imperiului Roman (n. 4 î.Hr., la Córdoba, în Spania)

– 1684: A murit Nicola Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivarius (n. 1596)

– 1722: S-a născut Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (m. 1793)

– 1794: S-a născut, la Paris, Germinal Pierre Dandelin, matematician şi profesor belgian (m. 1847)

– 1801: S-a născut compozitorul austriac Joseph Lanner (m. 1843) – 225 de ani

– 1839: S-a născut Nikolai Mihailovici Prjevalski, inginer topograf, geograf şi explorator rus de origine poloneză; a contribuit semnificativ la prezentarea Asiei  Centrale europenilor şi a descris singura specie de cai sălbatici, care îi şi poartă numele, Calul lui Prjevalski (m. 1888). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi – 31 martie 1839

– 1840: S-a născut compozitorul francez Edmond Audran (m. 1901)

– 1885: S-a născut Robert Delaunay, pictor francez; iniţiator al orfismului, orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detaşare a luminozităţii şi a dinamismului (m. 1941)

– 1888: S-a născut pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (m. 1964)

– 1898: S-a născut soprana americană de origine franceză Lily Pons (m. 1976)

– 1903: S-a născut economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (m. 1994)

– 1923: S-a născut Barbara Jelavich, istoric şi profesor american; contribuţii privind istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1924: S-a născut doctorul american de origine austriacă Peter Safar; este primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii (respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii”), inspirat din tehnica de resuscitare a nou-născuţilor de către moaşe (m. 2003)

– 1927: S-a născut scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (m. 2019)

– 1928: S-a născut Hardy Krüger, actor, actor de dublaj, regizor și scriitor german; a fost unul dintre cei mai de succes actori germani din anii 1950 – 1960, care a fost de asemenea renumit la nivel mondial prin producțiile de film internaționale în care a jucat (m. 2022)

– 1931: S-a născut Gheorghe Dodiţă, filolog şi profesor din R. Moldova (m. 2012) – 95 de ani

– 1932: S-a născut actorul francez Jean-Pierre Marielle (m. 2019)

– 1933: S-a născut Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballe i Folch), cântăreaţă de operă (soprană) spaniolă, renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto”; s-a numărat printre cele mai mari nume ale scenei lirice mondiale din ultima jumătate de secol, în muzica de operă, oratorii și lieduri (m. 2018)

– 1936: S-a născut actorul american Charles Napier (m. 2011) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Frankétienne (nume la naștere: Franck Étienne), romancier, poet, dramaturg, muzician și pictor din Haiti; a fost numit Artist UNESCO pentru Pace în 2010, ca recunoaștere a contribuției sale excepționale la literatura în limba franceză și a angajamentului său de a păstra și apăra cultura haitiană (m. 2025) – 90 de ani

– 1938: A murit bas-baritonul rus Feodor I. Şaliapin, stabilit în Franţa în 1922 (n. 1873)

– 1939: S-a născut Alan Ayckbourn, dramaturg, scenarist și regizor britanic

– 1940: S-a născut pianistul şi compozitorul afro-american Herbie Hancock, unul dintre cei mai reprezentativi artişti ai jazz-ului modern; primul compozitor de culoare care a câștigat un Premiu Oscar pentru cea mai bună muzică originală pentru „Round Midnight”

– 1945: A murit Franklin Delano Roosevelt, om politic democrat american; preşedinte al SUA între anii 1933 şi 1945; a iniţiat un plan de reforme (New Deal) pentru redresarea economiei americane după marea criză economică din 1929-1933; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a afirmat ca partizan al unei strânse alianţe antifasciste; a hotărât fabricarea bombei atomice şi, printr-o diplomaţie activă, a pregătit sfârşitul războiului (n. 1882)

– 1947: S-a născut Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar „tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (m. 2013)

– 1956: S-a născut actorul de film, regizorul și compozitorul american, de origine cubaneză, Andy Garcia (nume complet: Andrés Arturo García Menéndez) – 70 de ani

– 1971: S-a născut Shannen Doherty, actriță americană, cunoscută mai ales datorită rolului Brenda Walsh din serialul „Beverly Hills, 90210” (m. 2024) – 55 de ani

– 1971: S-a născut Nicholas Brendon (Schultz), actor, artist și scriitor american; a fost cunoscut mai ales pentru interpretarea lui Xander Harris în serialul de televiziune Buffy, spaima vampirilor, și a lui Kevin Lynch în Criminal Minds (m. 2026) – 55 de ani

– 1971: A murit Igor Evghenievici Tamm, fizician rus, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu Pavel Cerenkov şi Ilya Frank, pentru rolul său în explicarea efectului Cerenkov (n. 1895) – 55 de ani

– 1975: A murit Josephine Baker, cântăreaţă de music-hall și dansatoare franceză de origine americană; stabilită în Franţa în anul 1947 (n. 1906)

– 1989: A murit pugilistul american Sugar Ray Robinson, considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (n. 1921)

– 1997: A murit biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (n. 1906)

– 2010, 12/13: A murit Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (n. 1945)

– 2011: A murit Sidney Harman, om de afaceri şi filantrop american de origine canadiană, patron al prestigioasei publicaţii „Newsweek” (n. 1918) – 15 ani

– 2016: A murit regizorul sloven de teatru Tomaž Pandur (n. 1963) – 10 ani

– 2017: A murit Charlie Murphy (Charles Quinton Murphy), actor, comediant și scenarist american; fratele mai mare al lui Eddie Murphy (n. 1959)

– 2020: A murit englezul Stirling Moss, legendă a sportului automobilistic (n. 1929)

– 2020: A murit actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (n. 1932)

– 2022: A murit actorul şi comediantul american Gilbert Gottfried (n. 1955)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 11 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 11 aprilie

* Acum 346 de ani (1680) apărea, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”)

* Cu 192 de ani în urmă (1834) avea loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo a interpretat primul rol din cariera sa) (11/23)

* În urmă cu 146 de ani (1880) era înfiinţată, prin promulgarea Decretului 1248/1880, Administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară a Căilor Ferate, transformată în anul 1883 în Direcția Generală a Căilor Ferate Române, instituţie care a consacrat iniţialele CFR. Din acel moment, statul român a început să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini. Primul conducător al Direcțiunii Princiare a fost general ing. Ștefan Fălcoianu (1835 – 1905), care a activat în această funcție până la data de 15 aprilie 1883. În 1918 Regatul României s-a unit cu Transilvania, Banat, Basarabia și Bucovina pentru a forma România Mare. Drept urmare, toate căile ferate din aceste regiuni, care au aparținut înainte Austro-Ungariei și Rusiei au intrat în proprietatea CFR (11/23)

* Cu 112 ani în urmă (1914) avea loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion”, a scriitorului englez George Bernard Shaw

* Acum 107 ani (1919) era creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea Primului Război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919, a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul. Organizația a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1969

* În urmă cu 94 de ani (1932) avea loc premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema

* Acum 77 de ani (1949) avea loc premiera piesei „Haiducii”, de Victor Eftimiu

* Cu 63 de ani în urmă (1963) era înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal” – fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011). Cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc, precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră „Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind „Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”. În noiembrie 2016, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt” la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, în cadrul Summit-ului Global de Religie, Pace şi Securitate. Pe 1 martie 2023, la Palatul Parlamentului, Senatul României a inaugurat oficial „Galeriile Madrigal – Marin Constantin”, un spațiu dedicat, care găzduiește evenimente culturale și expoziții temporare și permanente ale Corului Madrigal. Din anul 2011, Corul Madrigal derulează Programul Național Cantus Mundi, cel mai mare program de integrare socială prin muzică a copiilor din România, inițiat de Ion Marin, care reunește în prezent peste 1.800 de coruri și peste 63.000 de copii din țară și diaspora

* Acum 57 de ani (1969) a avut loc premiera, la Teatrul Mic din Bucureşti, a piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban; în rolul titular, George Constantin

* În urmă cu 56 de ani (1970), la Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună. Pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”. Transmisiunea radio a lui Lovell, „Houston, we’ve had a problem” („Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară

* Acum 36 de ani (1990) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”, directorul onorific al publicaţiei fiind Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu. Publicația și-a continuat apariția în mediul online

* Se marchează 35 de ani (1991) de când România a semnat primul acord stand-by, post revoluţionar, cu FMI (Fondul Monetar Internațional), pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST

* Se împlinesc 30 de ani (1996) de când, la Cairo, a fost deschis spre semnare „Tratatul de denuclearizare a Africii”, cunoscut şi ca Tratatul de la Pelindaba (numele principalului centru de cercetare nucleară din Africa de Sud). Documentul a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de 28 de state, pe 15 iulie 2009

* Tot într-o zi de 11 aprilie, cu 16 ani în urmă (2010), Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM)

* Sunt marcați 15 ani (2011) de când avea loc arestarea fostului președinte din Coasta de Fildeș, Laurent Gbagbo de către susținătorii președintelui ales, Alassane Ouattara, cu ajutorul forțelor franceze, punând astfel capăt crizei ivoriene și războiului civil din 2010-2011

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (Slujba lui se va săvârși luni, în a doua zi de Paști) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sâmbăta Mare (Coborârea la iad) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Educației Financiare” a fost stabilită prin Legea nr.83/11.IV.2022; potrivit inițiatorilor actului normativ, „incluziunea financiară are un rol foarte important în creșterea calității vieții cetățenilor, iar pentru aceasta este nevoie atât de programe de educație financiară, cât și de programe de facilitare a accesului la produse și servicii financiare”; manifestările dedicate acestei zile se află sub coordonarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. NOTĂ: În perioada 16-22 martie a avut loc Săptămâna internațională a educației financiare” („Global Money Week”), lansată în 2012, inițiată și coordonată de Child & Youth Finance International (CYFI), organizată în prezent de Rețeaua OCDE Internațională pentru Educație Financiară (OCDE / INFE); tema de anul acesta a fost: „Banii inteligenți vorbesc”

– 1744 (stilul nou): A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii şi stilul vechi – 31 martie 1744

– 1842: A murit (în satul Csomakőrös / Chiuruş, de lângă oraşul Covasna) lingvistul și exploratorul secui-maghiar Körösi Csoma Sándor (cunoscut în străinătate ca Alexander Csoma de Kőrös); a realizat primul dicţionar englez-tibetan şi prima gramatică a limbii tibetane (1834); a realizat primul dicţionar sanscrit-tibetan; a pus bazele tibetologiei şi ale studiilor budiste; după moartea sa fost primit în panteonul tibetanilor; în anul 2013 UNESCO a declarat opera lui ca fiind parte a culturii universale (n. 1784). NOTĂ: După alte izvoare istorice anul nașterii este 1787 sau 1788

– 1854: S-a născut Ioan Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1896 (m. 1901)

– 1858: S-a născut Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (m. 1918)

– 1871, 11/23: S-a născut pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1956) – 155 de ani

– 1897: S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg, prozator şi traducător (m. 1982)

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich) – 125 de ani

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 1982)

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1907, 11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist, etnograf, naturalist, istoric, profesor şi preot; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară; membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1847)

– 1913: S-a născut pictorul Sorin Ionescu (m. 1999)

– 1924: S-a născut prozatorul Ion Grecea (m. 1999)

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003)

– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor (m. 2021)

– 1930: A murit prozatorul Aureliu Cornea (n. 1897)

– 1936: A murit Dimitrie Dinicu, violoncelist, dirijor si compozitor (n. 1868) – 90 de ani

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (m. 1984)

– 1944: S-a născut pictorul francez de origine română Nicolae Maniu

– 1944: S-a născut Christian Mititelu, jurnalist, analist de politică externă; fost președinte al Alianței Civice din România; fost membru al CNA (2008-2014); între 1972–2008, a lucrat pentru serviciul global BBC, mai întâi redactor și apoi, timp de 20 de ani, a fost directorul Redacţiei Române a BBC World Service

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (n. 1881)

– 1948: S-a născut sculptorul și profesorul Vlad Ciobanu (m. 2024)

– 1948: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, critic şi filosof; unul dintre primii angliști reputați din epoca interbelică, profesor universitar la Facultatea de Litere și Filosofie din București; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892)

– 1954: S-a născut sculptorul George Dumitru

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier)

– 1957: S-a născut Mirela Ioana Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră, stomatolog; membră a Consiliului de Administraţie al SRR, în mai multe mandate (2002 – 2017)

– 1961: S-a născut artista vizuală Lia Perjovschi, autoare de performance-uri, instalații, curatoare; fondatoare şi coordonatoare a Arhivei de Artă Contemporană/Centrul pentru Analiza Artei şi a Muzeului Cunoaşterii – 65 de ani

– 1962: S-a născut solista de muzică uşoară şi compozitoarea Claudia Daniela Nacu, fostă membră a grupului muzical Trio Expres (m. 2020)

– 1964: A murit matematicianul şi pedagogul Alexandru Ghica; fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1902)

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1987: A murit medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939)

– 1991: A murit arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (n. 1902) – 35 de ani

– 1997: A murit Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928)

– 2015: A murit inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1921)

– 2018, 11/12: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (n. 1925)

– 2022: A murit actorul de teatru și film Traian Stănescu; soțul actriței Ilinca Tomoroveanu (n. 1940)

– 2024: A murit Gheorghe Tinca, diplomat, ambasador și politician; fost ministru al apărării în Cabinetul Văcăroiu (1994-1996); a promovat cooperarea militară cu Alianța Nord-Atlantică și a pus bazele (în 1994) viitoarei aderări a României la NATO; ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Cehă (2001-2006) (n. 1941)

– 2024: A murit Cornel Udrea, poet, prozator, dramaturg și ziarist; redactor la Studioul de Radio Cluj (1970-2012); autor de proză umoristică; realizator, în premieră mondială editorială, a doua volume de proză umoristică în Braille (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

-Magdeburg, Germania: Demonstrații împotriva congresului regional al AfD din Saxonia-Anhalt (11 – 12 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a celor Eliberaţi din Lagărele de Concentrare Fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945, de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste)

– „Ziua Internaţională a Pacientului cu Parkinson”, stabilită, în 1997, la iniţiativa Asociaţiei Europene Împotriva Bolii Parkinson şi cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Data a fost aleasă ca fiind ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817)

– 1755: S-a născut James Parkinson, chirurg, farmacist, geolog, paleontolog și activist britanic; a scris pentru prima dată despre boala Parkinson în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817) (m. 1824)

– 1819: S-a născut Charles Hallé, pianist şi dirijor britanic de origine germană, fondatorul Orchestrei Hallé în anul 1858 (m. 1895)

– 1825: S-a născut Ferdinand Lassalle, jurist, filosof şi activist politic german; considerat fondatorul mişcării social-democrate din Germania (m. 1864)

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799)

– 1869: S-a născut Gustav Vigeland, sculptor norvegian (m. 1943)

– 1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roșii de pe Jupiter (n. 1789)

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952)

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953) – 135 de ani. NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 23 aprilie 1891

– 1892: S-a născut actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (m. 1985)

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830)

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Attila (m. 1937)

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m. 1973)

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987)

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983) – 110 ani

– 1934: S-a născut (în Canada) poetul, eseistul, traducătorul şi profesorul american Mark Strand, câştigător al premiului Pulitzer pentru poezie în 1999 (m. 2014)

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886)

– 1944: S-a născut John Milius, scenarist, regizor și producător american

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (m. 2011)

– 1953: S-a născut Sir Andrew John Wiles, matematician şi profesor englez; specializat în teoria numerelor; a descoperit demonstraţia Marii teoreme a lui Fermat în 1994

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905)

– 1977: A murit poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (n. 1900)

– 1984: S-a născut (în fosta Iugoslavie) sportivul francez Nikola Karabatić, considerat unul dintre cei mai mari handbalişti din toate timpurile

– 1987: A murit prozatorul american Erskine Caldwell; a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea temelor sociale din literatura americană a secolului XX (n. 1903)

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor și chimist italian; a fost martor al ororilor naziste și supraviețuitor al Holocaustului (n. 1919)

– 2005: A murit André François (pe numele său adevărat André Farkas), grafician şi ilustrator de cărţi pentru copii francez de origine ungară (n. 1915)

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922)

– 2009: A murit Corín Tellado (nume real: María del Socorro Tellado López), prolifică scriitoare spaniolă de romane romantice; UNESCO a declarat-o cea mai citită scriitoare spaniolă din lume (după Miguel de Cervantes), iar Cartea Recordurilor a numit-o scriitoarea cu cele mai multe cărți vândute în limba spaniolă din lume; a publicat în jur de 4.000 de titluri și a vândut peste 400 de milioane de exemplare ale romanelor sale (n. 1927)

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii stand-up comedy-ului (n. 1925)

– 2018: A murit pictoriţa britanică Gillian Ayres; este cunoscută pentru pictura abstractă și imprimarea folosind culori vibrante, ceea ce i-a adus o nominalizare la Premiul Turner (n. 1930)

– 2021: A murit actorul și profesorul american Joseph Siravo (n. 1955) – 5 ani

– 2023: A murit Meir Shalev, scriitor, jurnalist, prezentator de radio și televiziune și publicist israelian (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 10 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 10 aprilie

* În urmă cu 211 ani (1815) a avut loc erupția vulcanului Tambora, din insula Sumbawa (Indonezia), una din cele mai puternice din istorie. Soldată cu zeci de mii de morţi, recolte pierdute şi alte pagube materiale în valoare de miliarde de dolari, erupția a creat anomalii climatice globale, între care se numără și fenomenul cunoscut sub numele de „Iarnă vulcanică”, anul următor, 1816, devenind cunoscut ca „Anul Fără Vară”, din cauza efectului asupra vremii din America de Nord și Europa

* Cu 142 de ani în urmă (1884) apărea lunar (până în august 1887), la Iaşi, „Revista socială”, prima publicaţie teoretică socialistă din România; printre colaboratori: C. Dobrogeanu-Gherea şi Ion Nădejde (10/22)

* În urmă cu 114 ani (1912) vasul Titanic, unul dintre cele mai mari pacheboturi din lume, a plecat în primul și singurul voiaj, între Southampton (Anglia) și New York (SUA). La trei zile de la plecare, la ora 23:40, în data de 14 aprilie 1912, s-a ciocnit de un aisberg și s-a scufundat (la ora 2:30 în dimineața următoare), accident în urma căruia și-au pierdut viața 1514 persoane din 2228, într-una dintre cele mai cumplite dezastre maritime pe timp de pace din istorie

* Acum 104 ani (1922) începea Conferinţa economică internaţională de la Genova (Italia), care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene (după prima conflagraţie mondială). La conferinţă (încheiată la 19.V.1922) au participat 29 de state, între care şi România

* Tot cu 104 ani în urmă medicul Nicolae C. Paulescu obţinea brevetul de invenţie nr. 8322 sub titlul „Pancreina şi procedeul fabricaţiei ei”, pentru cercetările sale care au dus la descoperirea insulinei. În 1921 Paulescu a reuşit să obţină un extras apos de pancreas, hormon denumit de el „pancreină”, cu câteva luni înainte de descoperirea, de către Fr. G. Banting şi Ch. H. Best, a insulinei, pentru care cei doi cercetători canadieni au primit, în 1923, Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină

* În urmă cu 99 de ani (1927) avea loc adoptarea unui nou tarif vamal (minimal, pentru ţările care aplicau acelaşi tratament României, şi general, respectiv taxe vamale superioare cu 50% faţă de cel minimal, pentru ţările care nu aplicau clauza naţiunii celei mai favorizate şi tariful vamal minimal), net protecţionist, pentru apărarea unor produse ale industriei româneşti, taxele vamale continuând a fi calculate în lei-aur

* Acum 97 de ani (1929), la microfonul Radiodifuziunii Române, debuta unul dintre cei mai de seamă conferenţiari ai Radioului, Nicolae Iorga, din a cărui prezenţă la microfon a rezultat volumul „Sfaturi pe întuneric” (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Tot 97 de ani sunt marcați de când era prezentă, la microfonul Radiodifuziunii Române, prima personalitate străină, scriitorul francez André Maurois (n. 1885 – m. 1967)

* Acum 94 de ani (1932) era constituit Partidul Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin desprinderea din Partidul Poporului. La 14 iulie 1935, prin fuziunea cu Liga Apărării Naționale Creștine a lui Alexandru C. Cuza și formarea Partidului Național Creștin, P.N.A. și-a încheiat existența

* Cu 56 de ani în urmă (1970) avea loc destrămarea trupei rock britanice The Beatles, formată din John Lennon, Paul McCartney, George Harrison și Ringo Starr, care a activat din august 1962 până în septembrie 1969. Dezbinarea lor a fost un proces cumulativ atribuit mai multor factori, precum fenomenul Beatlemania, moartea managerului Brian Epstein în 1967, rolul dominator al lui McCartney, relația lui Lennon cu Yoko Ono, producția prolifică a cântecelor a lui Harrison, proiectul Get Back (mai târziu Let It Be, 1970), dar și numeroase dispute manageriale. Grupul a început să aibă probleme încă din 1969, când era deja împărțit în două tabere, cu privire la cei care ar trebui să preia frâiele afacerii. Ultima dată în care cei patru membri au înregistrat împreună, a fost pentru piesa „The End”, care încheia cel de-al unsprezecelea album de studio al trupei, „Abbey Road”, pe data de 18 august 1969. La 20 septembrie, Lennon și-a informat în mod privat colegii de trupă că pleacă din Beatles, deși nu era clar pentru ceilalți membri dacă plecarea lui va fi permanentă. La 10 aprilie 1970, Paul McCartney a emis un comunicat de presă în care a declarat că nu mai lucrează cu grupul, ceea ce a stârnit o reacție mediatică și a înrăutățit tensiunile dintre el și colegii de trupă. Disputele legale au continuat mult timp, iar dizolvarea nu a fost oficializată până în 1974. Membrii s-au mai reunit ocazional pentru scurte colaborări, însă niciodată cu toți cei patru membri simultan. După moartea lui John Lennon, în 1980, ceilalți trei s-au regrupat pentru piesa lui Harrison „All These Years Ago”, în 1981 și pentru proiectul „Anthology”, în 1994, acesta din urmă folosind demo-urile lui Lennon neterminate – „Free like a bird” și „Real Love”, ca bază pentru piese noi înregistrate și lansate ca Beatles

* În urmă cu 54 de ani (1972) era deschisă spre semnare – la Washington, Moscova şi Londra – Convenţia privind interzicerea perfecţionării, producerii şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1971 şi intrată în vigoare la 26.III.1975

* Cu 28 de ani în urmă (1998) era semnat, la Belfast, un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit „Acordul din Vinerea Mare” (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici. Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord; unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând activităţi teroriste

* Acum 16 ani, la data de 10 aprilie 2010, o aeronavă de tip Tupolev Tu-154 din cadrul Regimentului 36 al Aviației Speciale poloneze s-a prăbușit în apropierea aeroportului de la Smolensk, Regiunea Smolensk, Rusia, în accident decedând toți cei 88 de pasageri și cei 8 membri ai echipajului. În aeronavă se aflau președintele Poloniei, Lech Kaczyński (n. 1949), membri ai Guvernului și ai ramurii legislative, comandanți ai Forțelor Armate, precum și alți demnitari polonezi. Aceștia urmau să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyń, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de către forţele poliţiei secrete sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre pasagerii care și-au pierdut viața în accident se numără: Lech Kaczyński – președintele Poloniei și soția acestuia, Maria Kaczyńska, Ryszard Kaczorowski – în perioada 1989–1990 a fost ultimul președinte al Poloniei în exil, Jerzy Szmajdziński – vicepreședintele Seimului, Camera inferioară a parlamentului polonez, Krzysztof Putra – vicepreședintele Dietei, Krystyna Bochenek – vicepreședintele Senatului, Władysław Stasiak – șeful cancelariei prezidențiale, Aleksander Szczygło – președintele Biroului Național de Securitate, G-ral Franciszek Gągor – șeful Statului Major al armatei poloneze, Andrzej Kremer – ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Stanisław Jerzy Komorowski – ministrul adjunct al Apărării, Tomasz Merta – ministrul-adjunct al Culturii. Fostul președinte al Poloniei, Bronisław Komorowski (2010 – 2015), a decretat doliu național timp de o săptămână

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Vinerea Mare (Pătimirea și moartea Domnului); Zi aliturgică. Post și ajun. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Sportului Curat”, dedicată luptei împotriva dopajului în sport; iniţiativa a aparţinut Agenţiei Naţionale Anti-Doping şi a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 240 din 6.IV.2016; prin Legea 367/2006 România a aderat la prevederile Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport şi a Codului Mondial Anti-Doping, angajându-se astfel să transpună, la nivel naţional, măsurile legislative în domeniul anti-doping, precum şi politicile anti-doping la nivel mondial

– 1844: S-a născut George (Gheorghe) Pănculescu, inginer constructor; cunoscut pentru invențiile sale din domeniul rezistenței materialelor, inovație aplicată în construcția căii ferate Ploiești – Predeal; tehnologia inventată de el se află și la baza ridicării celebrului Turn Eiffel (m. 1924)

– 1898: S-a născut Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (m. 1928)

– 1912: S-a născut părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, mare teolog şi eremit, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici nu numai din România, ci din întreaga lume ortodoxă; în 12 iulie 2024 a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, cu titulatura de Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu ziua de prăznuire la 2 decembrie; proclamarea oficială a avut loc la București pe 4 februarie 2025, iar cea locală la Mănăstirea Sihăstria, pe 7 august 2025 (m. 1998)

– 1914: S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, prozatoare şi traducătoare (a tradus foarte mult din poezia „angajată”, dar şi din Shakespeare, Puşkin, Goethe, Strindberg, Selma Lagerlof ş.a; a publicat, singură sau în colaborare, antologii din poezia romantică germană, din cea austriacă, din poezia de dragoste a lumii (m. 1999)

– 1922: S-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist, dirijor de cor şi orchestră, culegător de folclor muzical românesc şi profesor (m. 1985)

– 1930: S-a născut violonistul şi pedagogul Modest Iftinchi (m. 2003)

– 1935: A murit compozitorul de muzică corală şi dirijorul Ion Costescu (n. 1860)

– 1936: S-a născut Horia Gane, poet şi prozator (m. 2004) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Radu Demian, fost mare internaţional de rugby în anii ’60 – ’70 ai secolului trecut și antrenor; supranumit „Gigantul Carpaţilor” (m. 2018)

– 1939: S-a născut Doina Levintza, scenograf de teatru şi televiziune, pictor de costume, creator de modă

– 1943: A murit Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (n. 1871)

– 1944: A murit Vasile Vasilache, actor de revistă, autor de muzică uşoară; cuplul V. Vasilache – N. Stroe a rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (n. 1907)

– 1947: S-a născut Mirela Roznoveanu (numele la naştere: Roznovschi), critic literar, eseist, romancier, poet, jurnalist, redactor de reviste, cercetător în dreptul internaţional, străin şi comparat; din 1991 trăieşte în New York City, SUA

– 1951: S-a născut criticul literar Mircea Scarlat (m. 1987) – 75 de ani

– 1959: A murit juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1878)

– 1970: S-a născut pugilistul Leonard Doroftei, fost campion mondial de box profesionist, deţinător (în perioada ianuarie 2002-octombrie 2003) al centurii la categoria semi-uşoară (versiunea WBA); fost preşedinte al Federaţiei Române de Box; din decembrie 2024 a deschis o sală de box, unde oferă antrenamente de grup şi personale

– 1982: A murit biologul Victor Preda; a scris, printre altele, lucrarea „Experienţa antropologică şi determinismul manifestărilor umane”, o primă sinteză antropologică în limba română; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 2002: A murit (s-a sinucis) Cristian Panait, fost procuror în cadrul Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, a cărui sinucidere a fost intens mediatizată, din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus; cazul procurorului Panait a fost transpus într-un film regizat de Tudor Giurgiu, „De ce eu?”, a cărui premieră a avut loc în data de 27 februarie 2015 (n. 1973)

– 2017: A murit Smaranda Jelescu, realizatoare de televiziune, poetă, prozatoare şi eseistă; a lucrat peste 20 de ani în Televiziunea Română, la secţia culturală, unde şi-a pus semnătura pe aproape 3.000 de emisiuni de televiziune (n. 1942)

– 2020: A murit Olga Bucătaru, actriță de teatru și film, profesoară (n. 1942)

– 2024: A murit jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” (n. 1933)

– 2024: A murit Marian Costea, unul dintre cei mai valoroşi jucători români de hochei pe gheaţă; participant la două ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă cu echipa naţională a României (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Djibouti: Alegeri prezidențiale

– Ljubljana, Slovenia: Ședința constitutivă a noului Parlament a fost convocată pentru data de 10 aprilie, în urma alegerilor legislative de la 22 martie. Evenimentul deschide etapa negocierilor pentru formarea unei coaliții de guvernare, în contextul în care niciuna dintre principalele formațiuni politice nu deține o majoritate clară. Conform legislației, desemnarea unui candidat pentru funcția de prim-ministru trebuie să aibă loc în termen de 30 de zile de la această sesiune inaugurală

-Bruxelles:  Noile controale automate la frontierele UE devin pe deplin operaționale

– Székesfehérvár, Ungaria: Întâlnire de campanie a prim-ministrului Viktor Orban în cadrul a două zile de legislatură

– Smolensk, Rusia/Cracovia, Polonia: A 16-a aniversare a tragediei de la Smolensk va avea loc la Smolensk, Rusia, precum și în Polonia.

– Paris: Moody’s își actualizează ratingul

– Washington, DC: Date privind inflația din martie

– Washington, DC: Date privind încrederea consumatorilor din aprilie, estimare preliminară (Universitatea din Michigan)

– Washington, DC: Trezoreria SUA publică date privind bugetul pentru al doilea trimestru al anului 2026

– Londra: Deschiderea expoziției „Regina Elisabeta a II-a: Viața ei cu stil”, la Galeria Regelui din Palatul Buckingham (10 apr. – 18 oct. 2026)

-Paris, Franța: Céline Dion a anunțat oficial revenirea pe scenă printr-o serie de zece concerte ce vor avea loc la Paris La Défense Arena în perioada septembrie – octombrie 2026. Evenimentul marchează prima sa rezidență după șase ani de absență și va include o piesă nouă compusă de Jean-Jacques Goldman. Biletele vor fi disponibile în regim de pre-vânzare pe 7 aprilie, urmând ca vânzarea generală să înceapă pe 10 aprilie. Artista a confirmat totodată lansarea unui nou album în această primăvară, asigurându-și fanii că starea sa de sănătate îi permite să revină la spectacolele de mare anvergură

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Sportului Curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2013, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state din America Latină, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. NOTĂ: Din 2016 ziua este marcată şi în România, din iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Alte zile ale sportului mai sunt: „Ziua mondială a fair play-ului”, marcată pe 19 mai, a fost stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului; În prima zi de duminică din luna iunie este marcată „Ziua sportului românesc”, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022. La 20 septembrie este marcată, din 2016, „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO. „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar. Pe 6 aprilie este „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă

– 1583: S-a născut Hugo Grotius, jurist, istoric şi diplomat olandez; unul dintre fondatorii teoriei dreptului natural (m. 1645)

– 1585: A murit Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (n. 1502)

– 1640: A murit Agostino Agazzari, compozitor şi muzicolog italian (n. 1578)

– 1755: S-a născut medicul german Samuel Hahnemann, creatorul homeopatiei (m. 1843, la Paris)

– 1813: A murit Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice (1788) şi ale calculului variaţiilor (n. 1736)

– 1847: S-a născut Joseph Pulitzer, jurnalist şi editor american de origine ungară; în 1883 a cumpărat „The World”, care a devenit unul dintre cele mai importante ziare din New York; a revoluţionat jurnalismul american; fondatorul cunoscutelor premii care-i poartă numele (opt pentru jurnalişti şi cinci pentru scriitori), atribuite din 1917, anual, de fundaţia constituită după moartea sa (m. 1911)

– 1863: S-a născut Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (m. 1914)

– 1864: S-a născut pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (m. 1932)

– 1877: S-a născut graficianul austriac Alfred Kubin (m. 1959)

– 1887: S-a născut fiziologul argentinian Bernardo Alberto Houssay; contribuţii în studiul glandelor endocrine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1947, împreună cu americanii Carl şi Gerty Cori (m. 1971)

– 1892: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Victor de Sabata (m. 1967)

– 1907: S-a născut criticul şi istoricul literar italian Rosa del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2011). NOTĂ: Alte surse (www.acad.ro/commem) dau naşterea la 12.IV.1907

– 1909: A murit Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (n. 1837)

– 1913: S-a născut scriitorul german Stefan Heym (m. 2001)

– 1915: S-a născut actorul, scriitorul şi regizorul american Harry Morgan (m. 2011)

– 1919: S-a născut inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (m. 2014)

– 1927: S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american; cercetări originale în descifrarea codului genetic; Premiul Nobel pentru medicină pe 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Robert W. Holley (m. 2010)

– 1929: S-a născut actorul suedez de film Max von Sydow (nume real Carl Adolf von Sydow) (m. 2020)

– 1930: S-a născut pianistul, compozitorul și dirijorul Claude Bolling, unul dintre cei mai mari cântăreţi francezi de jazz; a compus muzica pentru mai mult de o sută de filme (m. 2020)

– 1931: A murit Khalil (sau Kahlil) Gibran, poet, filozof și prozator, poet și eseist libanez, cunoscut mai ales pentru cartea „Profetul” (n. 1883) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Omar Sharif (nume real: Michael Demitri Shalhoub), actor american de film, de origine egipteană (m. 2015)

– 1935: S-a născut Zeev Sternhell, istoric și politolog polonez israelian, comentator al conflictului israeliano–palestinian, considerat unul dintre experții mondiali în fascism (m. 2020)

– 1935: S-a născut Christos Yannaras, filosof grec și teolog creştin; autor a peste cincizeci de cărţi, a devenit foarte cunoscut în spaţiul ortodox datorită raportării originale la Părinţii Bisericii şi integrarea lor în contextul mai larg al gândirii umane (m. 2024)

– 1937: S-a născut poeta rusă Bella Ahmadulina (m. 2010)

– 1941: S-a născut Hrisostom al II-lea (nume la naștere: Herodotos Demetriou), Arhiepiscop al Noii Iustiniane și al întregului Cipru și Întâistătător al Bisericii Ortodoxe a Ciprului (din 2006) (m. 2022) – 85 de ani

– 1947: S-a născut cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (m. 2021)

– 1952: S-a născut Steven (Frederic) Seagal, actor, scenarist, producător și muzician american, care deține, de asemenea, cetățenie sârbă și rusă; popular erou al filmelor de acțiune; maestru în artele marțiale japoneze

– 1954: A murit inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (n. 1862)

– 1955: A murit Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (n. 1881)

– 1955: A murit Oskar Lindberg, compozitor şi organist suedez (n. 1887)

– 1958: S-a născut (la Taşkent, Uzbekistan) pianistul israeliano-american Yefim Bronfman

– 1975: A murit Walker Evans, unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi documentarişti din America (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul şi compozitorul italian Enrico Mainardi (n. 1897) – 50 de ani

– 1979: A murit compozitorul italian Nino Rota; a compus şi muzică de film (n. 1911)

– 1995: A murit pianista maghiară Annie Fischer (n. 1914)

– 1997: A murit compozitorul japonez Toshiro Mayuzumi (n. 1929)

– 2013: A murit fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reuşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Medicină în 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (n. 1925)

– 2023: A murit caricaturistul american Al Jaffee (născut Abraham Jaffee, mai târziu şi-a schimbat legal numele în Allan), renumit pentru activitatea sa la revista de satiră „Mad”; lucrând până la 99 de ani, a stabilit un record mondial Guinness pentru cariera sa de 77 de ani (n. 1921, în Georgia)

– 2023: A murit Pierre Lacotte, dansator francez de balet, coregraf, profesor și director de companie; cunoscut pentru readaptarea unor spectacole de balet din secolul al XIX-lea pe scenele celor mai mari companii artistice din lume (n. 1932)

– 2023: A murit scriitoarea britanică de romane poliţiste Anne Perry (n. 1938)

– 2025: A murit olandezul Leo Beenhakker, fost antrenor al echipelor de fotbal Real Madrid şi Ajax Amsterdam, care a ocupat şi postul de selecţioner al Olandei; a mai condus selecţionatele Arabiei Saudite, Trinidad-Tobago şi Poloniei; singurul antrenor din Olanda campion în Eredivisie atât cu Ajax, cât și cu Feyenoord, dar și triplu campion în „La Liga” cu Real Madrid (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 9 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 9 aprilie

* Cu 294 de ani în urmă (1732) episcopul Ioan Inocenţiu Micu (Klein) adresa Curţii de la Viena un prim memoriu în care cerea să fie respectate drepturile acordate românilor transilvăneni greco-catolici prin cele două Diplome Leopoldine (din 1699 şi 1701), fapt ce a declanşat lupta de emancipare naţională a românilor ardeleni

* Acum 176 de ani (1850), la Teatrul Naţional din Iaşi se juca, în premieră, „Chiriţa în Iaşi” (sau „Două fete ş-o neneacă”) de Vasile Alecsandri; în rolul Chiriţei, actorul Matei Millo

* Cu 161 de ani în urmă (1865) se încheia Războiul Civil American (sau Războiul de Secesiune, început la 12.IV.1861), prin capitularea generalului sudist Robert Lee (la Appomattox/Virginia) în faţa generalului unionist Ulysses S. Grant

* În urmă cu 112 ani (1914), la Holborn Empire, din Londra, a avut loc premiera primului film artistic color din lume „The World, the Flesh and the Devil”, în regia lui Martin Thornton

* Se marchează 110 ani (1916) de la prima audiţie, la Ateneul Român, a „Suitei a II-a” de George Enescu (dirijor, compozitorul) (9/22)

* Acum 108 ani (1918) apărea Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministrul de justiţie. La 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritatea absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă) (9/22)

* Cu 86 de ani în urmă (1940) Germania a invadat Danemarca şi Norvegia (în cel de-Al Doilea Război Mondial)

* Radio România Cultural aniversează 60 de ani de difuzare a emisiunii „Revista Literară Radio”. Emisiune literară fanion a radioului public, „Revista Literară Radio” a fost iniţiată de scriitorul Vasile Voiculescu, în 1929. Suspendată apoi vreme de peste trei decenii, emisiunea a fost reluată la data de 9 aprilie 1966 şi difuzată săptămânal. „Revista Literară Radio” prezintă, duminică de duminică, cele mai recente apariţii editoriale, dezbateri literare, interviuri şi reportaje, precum şi ediţii speciale de la cele mai interesante festivaluri de literatură din ţară şi târguri internaţionale de carte

* Cu 52 de ani în urmă (1974) a fost inaugurat stadionul de fotbal „Steaua” din Bucureşti, cu ocazia meciului amical cu echipa OFK Belgrad (scor 2 – 2). Este stadionul unde au fost obținute cele mai mari performanțe ale fotbalului românesc, fosta câștigătoare a Cupei Campionilor Europeni, Steaua București, cât și naționala României disputând aici majoritatea meciurilor. Primul meci jucat de echipa națională pe Ghencea a fost pe 23 martie 1977 împotriva Turciei (scor 4-0), în cadrul unui meci contând pentru Cupa Balcanică

* Se împlinesc 35 de ani (1991) de când Republica Georgia (denumită uneori și Gruzia) îşi proclama independenţa de stat. Georgia şi-a proclamat prima dată independenţa la 26 mai 1918. Statul a avut o existenţă efemeră, fiind ocupat de Armata Roşie în martie 1921 şi încorporat ca republică unională în URSS un an mai târziu. Georgia şi-a redobândit independenţa la 9 aprilie 1991, în contextul destrămării URSS. Primii ani de independenţă au fost marcaţi de conflictele declanşate în regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, confruntările armate încheindu-se prin armistiţiile din 1992 şi, respectiv, 1994. Acordurile nu au condus însă şi la reglementarea celor două conflicte, ci la „îngheţarea” acestora

* Acum 19 ani (2007) începea să emită Antena 2 (actualmente Antena Stars), al patrulea post de televiziune al grupului Intact Media, având sloganul „Televiziune cu atitudine”. La 18 decembrie 2013 şi-a schimbat denumirea în „Antena Stars” şi sloganul în „Vede tot”

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Joia Mare (Întemeierea Sfintei Euharistii și a Preoției la Cina de Taină; Spălarea picioarelor; Trădarea lui Iuda). Denia celor 12 Evanghelii (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– 1654: A murit Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (septembrie 1632-aprilie 1654); a consolidat politic şi economic ţara, a tipărit primele legiuiri, a asigurat o mare înflorire culturală şi artistică; a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocşi români (n. ~1580)

– 1803: A murit Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (n. 1721)

– 1882: S-a născut basul George Niculescu-Basu (m. 1964)

– 1894: S-a născut Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1957)

– 1924: S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (m. 1993)

– 1930: S-a născut mezzosoprana Martha Kessler (m. 2000)

– 1931: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé; după 1990 s-a stabilit în Olanda (m. 1997) – 95 de ani

– 1931: A murit prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (n. 1866) – 95 de ani

– 1936: S-a născut Dorin Mircea Stelian Poenariu, fizician nuclearist, inginer și profesor; contribuții fundamentale la studiul teoretic al radioactivității prin emisie de particule grele (radioactivitate cluster); membru de onoare al Academiei Române din 2017 – 90 de ani

– 1939: S-a născut actriţa de teatru şi film Anda Caropol; a avut peste 50 de ani de prezență neîntreruptă pe scena Teatrului Nottara (m. 2023)

– 1941: S-a născut Gheorghe (Emil) Săsărman, dramaturg, nuvelist, romancier, jurnalist şi arhitect; stabilit, din 1983, în Germania; preşedinte executiv al Societății Culturale Româno-Germane „Apoziţia”, München (2005-2008); director editor al Revistei Apoziţia, München (2006-2010); fondator, preşedinte (2002-2004) și preşedinte de onoare (2004-2019) al Ligii Asociaţiilor Româno-Germane din Germania (LARG) – 85 de ani

– 1941: S-a născut (la Timişoara) sculptorul şi scriitorul de limba germană Ingo Glass, stabilit la München, Germania; unul dintre „reprezentanții artei concrete și avangardist printre transavangardiști” (m. 2022) – 85 de ani

– 1947: S-a născut Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidianului „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993); a scris numeroase cărţi despre legendele sportului românesc şi performanţele acestora (m. 2021)

– 1948: S-a născut pictorul şi profesorul Ioan Sbârciu; de numele lui se leagă fenomenul numit „Şcoala de pictură de la Cluj”

– 1950: S-a născut Cassian Maria Spiridon, poet, eseist, publicist, jurnalist de presă scrisă și televiziune și editor; de 30 de ani director al revistei „Convorbiri literare” Filiala Iași; din 2009 președinte al Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România

– 1951: S-a născut Maria Nichiforov, fostă caiacistă laureată cu bronz la la Jocurile Olimpice de la München 1972; un an mai târziu, în 1973, la Campionatele Mondiale, alături de Viorica Dumitru, Maria Cosma și Maria Ivanov, a cucerit din nou bronzul la K4 – 500 m, printre primele medalii obținute de caiacul feminin românesc; a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului (m. 2022) – 75 de ani

– 1961: A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător, cunoscut mai ales pentru piesa scrisă în 1929, „Gaiţele” (n. 1888) – 65 de ani

– 1962: S-a născut fostul fotbalist Mircea Rednic, în prezent antrenor

– 1964: A murit Mihu Dragomir (pseudonimul lui Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (n. 1919)

– 2011: A murit Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (n. 1926) – 15 ani

– 2014: A murit Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (n. 1914)

– 2015: A murit Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (n. 1932)

– 2018: A murit filologul, eseistul, traducătorul și profesorul Horváth Andor; a fost mai mulţi ani de zile colaborator al Redacţiei Minorităţi din cadrul societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944)

– 2021: A murit Ioan Caproşu, istoric emblematic al perioadei medievale și premoderne românești, important editor de documente slave și românești privitoare la istoria Iașilor și a Moldovei și profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (n. 1934) – 5 ani

– 2021: A murit artistul plastic și profesorul Silviu Bârsanu (n. 1965) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Barcelona: Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera și ministrul Muncii din Spania, Yolanda Diaz, se numără printre vorbitorii de la Forumul European Pulse al Politico din Barcelona (9 – 10 apr.)

-Washington DC: Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, susține un discurs de deschidere înaintea reuniunilor de primăvară FMI/Banca Mondială

– Singapore: Conferința GITEX AI ASIA (9 – 10 apr.)

– Moscova: Forumul Spațial Rus

-Moscova: Curtea Supremă a Rusiei analizează o cerere de declarare a organizației Memorial, laureată a Premiului Nobel, drept „extremistă”

– Caen, Franța: Al 8-lea Forum Mondial pentru Pace din Normandia (9 – 10 apr.)

– Paris: Procesul unui lider istoric al organizației separatiste basce ETA, Josu Antonio Urrutikoetxea Bengoetxea, cunoscut sub numele de Ternera (9 – 10 apr.)

– Montréal: Convenția Partidului Liberal (9 – 11 apr.)

– New York: Goldman Sachs Sachs – rezultatele trimestrului I

– Goyang, Coreea de Sud: Grupul K-pop BTS lansează un turneu mondial, primul după serviciul militar al membrilor săi

– Aintree, Regatul Unit: Cursa de cai Grand National (9 – 11 apr.)

-Paris: Anunțarea selecției oficiale de filme a Festivalului de Film de la Cannes

– Los Angeles, SUA: Biletele pentru Jocurile Olimpice din 2028 vor fi puse în vânzare pentru publicul larg pe 9 aprilie, prin platformele AXS și Eventim. Aproximativ un milion de bilete vor avea prețul minim de 28 de dolari, iar majoritatea vor costa sub 400 de dolari. Cumpărătorii selectați în prima etapă, „Drop 1”, vor primi notificări pe 7 aprilie, având la dispoziție 48 de ore pentru a finaliza achiziția folosind exclusiv carduri Visa

Aniversări – Comemorări

– 1553: A murit François Rabelais, scriitor renascentist, călugăr şi medic francez; una dintre cele mai reprezentative personalități ale Renașterii (n. ~1494)

– 1626: A murit Francis Bacon, om politic şi filosof englez (n. 1561) – 400 de ani

– 1754: A murit filosoful german Christian von Wolff, reprezentant al idealismului (n. 1679)

– 1757: S-a născut Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (m. 1829)

– 1791: S-a născut George Peacock, matematician englez (m. 1858) – 235 de ani

– 1806: S-a născut Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (m. 1859) – 220 de ani

– 1821: S-a născut Charles Baudelaire, poet, estetician, critic literar, plastic şi muzical francez (m. 1867) – 205 ani

– 1830: S-a născut fotograful britanic Eadweard Muybridge; este primul fotograf care a studiat mişcarea cu ajutorul fotografiei (s-a realizat animarea galopului unui cal după un set de fotografii făcute de acesta) (m. 1904)

– 1846: S-a născut compozitorul italian Francesco Paolo Tosti (m. 1916) – 180 de ani

– 1855: S-a născut Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (m. 1907)

– 1889: A murit chimistul francez Michel-Eugène Chevreul (n. 1786)

– 1898: S-a născut Paul Robeson, cântăreţ (bas) afro-american; actor de teatru şi film (m. 1976)

– 1905: S-a născut politicianul american William Fullbright; senator democrat între anii 1945 şi 1974; fondatorul unui important program internaţional educaţional şi de schimburi culturale, care-i poartă numele (m. 1995)

– 1906: S-a născut Antal Dorati, dirijor şi compozitor american de origine ungară (m. 1988) – 120 de ani

– 1906: S-a născut Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (m. 1997) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1908

– 1912: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Lev Kopelev, scriitor disident rus (m. 1997, la Köln; urna a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997)

– 1919: S-a născut inginerul american John Presper Eckert, inventator (în 1946), împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (m. 1995)

– 1926: S-a născut publicistul american Hugh Marston Hefner, fondatorul revistei „Playboy” (1953) (m. 2017) – 100 de ani

– 1932: S-a născut chitaristul american Carl Perkins; pionier al muzicii rockabilly (un mix de rhythm and blues şi muzică country) (m. 1998)

– 1932: S-a născut Ágnes Ágai, scriitoare, poetă, traducătoare maghiară (m. 2024)

– 1932: S-a născut dirijorul elveţian Armin Jordan (m. 2006)

– 1933: S-a născut Gian Maria Volontè, actor italian de film (m. 1994)

– 1933: S-a născut actorul francez de film Jean-Paul Belmondo (m. 2021)

– 1934: A murit Oskar von Miller, inginer constructor german, pionier al energiei hidroelectrice, care a rămas cunoscut îndeosebi ca fondator al celui mai mare muzeu tehnico-ştiinţific din lume – „Deutsches Museum” (n. 1855)

– 1936: S-a născut Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (m. 2020) – 90 de ani

– 1954: S-a născut actorul american de film Dennis Quaid

– 1959: A murit Frank Lloyd Wright, considerat cel mai important arhitect american al secolului al XX-lea; promotor al arhitecturii „organice”; autor de scrieri teoretice şi memorii (n. 1867)

– 1961: S-a născut creatoarea de modă cubanezo-americană Isabel Toledo (m. 2019) – 65 de ani

– 1972: S-a născut Alain Berset, politician elveţian, secretar General al Consiliului Europei (din 18.IX.2024); preşedinte al Elveţiei (2018 şi 2023)

– 1998: A murit Mihail Grecu, artist plastic din Republica Moldova; a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură (n. 1916)

– 2001: A murit soprana italiană Graziella Sciutti (n. 1927) – 25 de ani

– 2011: A murit regizorul de film american Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (n. 1924) – 15 ani

– 2013: A murit Zao Wou-Ki, pictor chinez naturalizat francez, maestru al abstracţiei lirice (n. 1921)

– 2021: A murit Prinţul Philip, Ducele de Edinburgh, soţul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (n. 1921, în insula grecească Corfu) – 5 ani

– 2021: A murit rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX (n. 1970) – 5 ani

– 2022: A murit scriitorul britanic Henry Patterson (pseudonim Jack Higgins), autorul unor romane thriller de mare succes (n. 1929)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 8 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 8 aprilie

* Cu 206 ani în urmă (1820), în Insula Milos din Marea Egee, a fost descoperită o sculptură antică a Afroditei, cunoscută astăzi ca celebra statuie grecească Venus din Milo. Conform unei inscripții de pe soclul inițial sculptura a dispărut misterios imediat după descoperire şi a fost sculptată de „Alexandros, fiul lui Menides, cetățean al Antiohiei din Maeander …”. Povestea descoperirii sculpturii începe când un ofițer francez pe nume Oliver Voutier şi un fermier local, pe nume Yorgos Kentrotas, au observat pe locul unui vechi teatru de pe insula Milos o bucată de piatră, a cărei frumuseţe i-a atras imediat atenţia lui Voutier. Acesta l-a plătit pe fermier să sape mai adânc pentru a extrage întregul obiect. În anul 1821, sculptura i-a fost prezentată regelui Ludovic al XVIII-lea care s-a oferit să o aşeze la Muzeul Luvru din Paris, unde a rămas până în zilele noastre. Venus din Milo este una dintre cele mai celebre sculpturi ale Greciei antice şi una dintre cele mai cunoscute monumente vechi din întreaga lume

* Acum 197 de ani (1829) apărea la Bucureşti, „Curierul românesc”, primul periodic în limba română din Ţara Românească, cu o apariţie îndelungată şi constantă; editat de Ion Heliade-Rădulescu, ziarul folosea la început alfabetul chirilic, unele numere fiind tipărite şi în limba franceză; de la 1844 s-a trecut treptat la folosirea alfabetului latin pentru editarea publicaţiei (între 29.XI/11.XII şi 13/25.XII.1859 apare seria a II-a) (8/20)

* În urmă cu 141 de ani (1885), pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „D-ale carnavalului”, de I. L. Caragiale. Piesa a fost publicată la data de 1 mai a aceluiaşi an în revista „Convorbiri literare” (8/20)

* Cu 122 de ani în urmă (1904) Regatul Unit şi Republica Franceză au semnat Antanta cordială. Dincolo de problemele imediate ridicate de expansiunea colonială tratate de acest acord, semnarea Antantei Cordiale a marcat sfârşitul unui mileniu de conflicte intermitente între cele două ţări şi statele predecesoare ale lor, şi începutul unei coexistenţe paşnice care continuă şi în prezent. Antanta Cordială, împreună cu alianţa anglo-rusă şi cu alianţa ruso-franceză, a alcătuit sistemul de alianţe denumit Tripla Înţelegere între Regatul Unit, Franţa şi Rusia, alianţă ce a constituit tabăra învingătoare în Primul Război Mondial

* Acum 53 de ani (1973) avea loc primul concert al „Cvartetului Voces Contemporanae”, numit mai târziu „Cvartetul Voces”; printre fondatori: Bujor Prelipcean (vioara I) şi Dan Prelipcean (violoncel), formula ulterioară fiind desăvârşită de Anton Diaconu (vioara II) şi Constantin Stanciu (viola)

* Acum 16 ani (2010) avea loc semnarea, la Praga, a Tratatului ruso-american de reducere a armelor strategice ofensive, START-2 (Strategic Arms Reduction Treaty/ New Start), de către preşedintele rus de la acea dată, Dmitri Medvedev, şi cel american, Barack Obama, fiind o continuare a unei înţelegeri semnate în anul 1991, după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Tratatul, care a intrat în vigoare la 5.II.2011, prevede desfăşurarea a maximum 1.550 de ogive nucleare de către fiecare din cele două state, reprezentând o reducere cu 30% faţă de nivelul stabilit prin Tratatul de dezarmare nucleară încheiat în 2002. În ianuarie 2021, Parlamentul bicameral al Rusiei – Duma de Stat (Camera inferioară) şi Consiliul Federaţiei (Camera superioară) – au ratificat, în sesiuni separate, prelungirea tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări, a cărui prelungire a fost convenită în condiţiile propuse de Moscova. Acordul dintre Moscova şi Washington se prelungeşte pe durata maximă posibilă – de cinci ani – până la 5 februarie 2026

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Miercuri (Denie) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Miercurea Mare (Ungerea lui Isus în Betania). Denia Mirelui (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Sărbătoarea Etniei Romilor din România”, stabilită ca urmare a unei propuneri a deputatului minorităţii rome Nicolae Păun, concretizată prin Legea nr. 66/2006. NOTĂ: Pe 20 februarie este marcată „Ziua dezrobirii romilor” și pe 16 iunie „Ziua Limbii Romani”

– 1802: S-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (membru în Guvernul provizoriu); a luptat pentru unirea Principatelor (m. 1880)

– 1828, 8/20: S-a născut medicul român de origine franceză Carol Davila; a venit în Ţara Românească în 1853 pentru a organiza serviciul sanitar militar şi ocrotirea sănătăţii publice; împreună cu dr. Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învăţământului medical românesc; în 1855 a înfiinţat Şcoala de Mică Chirurgie, devenită, în 1857, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie, iar mai târziu, în 1869, Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (facultate ce astăzi îi poartă numele); a fondat numeroase societăţi şi reviste de specialitate, printre care Societatea medicală (1857), Societatea Naţională de Cruce Roşie (1876), Gazeta medicală (1865); a înfiinţat, în 1860, împreună cu horticultorul austriac Ulrich Hoffmann, Grădina Botanică din Bucureşti; membru post-mortem al Academiei Române din 2003 (m. 1884)

– 1839, 8/20: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); preşedinte de onoare (1879-1914) şi protector (1867-1914) al Academiei Române (m. 1914). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 20.IV.1839

– 1885: A murit Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (n. 1816)

– 1891, 8/20: S-a născut inginerul Aurel Beleş; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976) – 135 de ani

– 1898: S-a născut Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet; deţinut politic între anii 1954 şi 1960 (m. 1962)

– 1904: S-a născut inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978)

– 1911: S-a născut eseistul şi filosoful Emil Cioran; unul dintre cei mai importanți gânditori lumii din secolului al XX-lea, descris ca aristocrat al dubiului, dandy al metafizicii, sau stilist al disperării şi încadrat în generaţia interbelică a mentorilor, alături de Noica, Eliade şi Ţuţea; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; în 1990, la 79 de ani, era considerat cel mai important stilist francez al secolului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1995) – 115 ani

– 1916: S-a născut Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2010) – 110 ani

– 1917: S-a născut Florentin Delmar (numele real: Florian Milea), compozitor de muzică uşoară, de scenă şi de film (m. 1983)

– 1917: A murit juristul şi profesorul Ioan Tanoviceanu; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării legislaţiei penale şi de procedură penală în România, contribuind la punerea bazelor dreptului penal modern; fondatorul criminologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (n. 1858)

– 1927: S-a născut George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (m. 1999)

– 1929: S-a născut Liviu Leonte, critic şi istoric literar, profesor; și-a consacrat cea mai mare parte a activității de istoric literar studierii și editării operei lui Constantin Negruzzi (m. 2018)

– 1931: S-a născut sculptorul Octavian Olariu; a intrat în Cartea Recordurilor, ca autor al celei mai mari monoxile din lume – o sculptura mobilă de 7.40 m înălțime si 1.40 m diametru, pe care artistul a realizat-o în orașul Osoppo din Italia; în anii ’70 ai secolului trecut s-a stabilit în Canada (m. 2025) – 95 de ani

– 1933: S-a născut istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru al Academiei Române din 2006 (m. 2012)

– 1933: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (m. 2017)

– 1941: S-a născut matematicianul și profesorul Dorin Ieşan; studii în domeniul mecanicii mediilor continue, în mecanica generalizată a solidelor, în mecanica mediilor elastice; membru titular al Academiei Române din 2021 – 85 de ani

– 1946: S-a născut Florin Niculai Georgescu, pictor român stabilit la Paris din 1976 (m. 1995) – 80 de ani

– 1946: S-a născut artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (m. 2013) – 80 de ani

– 1946: A murit Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (n. 1861) – 80 de ani

– 1954: S-a născut poeta Viorela Codreanu Tiron (m. 2016)

– 1980: A murit medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 1984: A murit criticul literar Monica Lazăr; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (n. 1933)

– 1988: A murit sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (n. 1895)

– 1994: A murit actorul, regizorul şi scenaristul de film Jean Georgescu; pionier al cinematografului românesc (încă din epoca filmului mut) (n. 1901). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1904

– 2002: A murit pictorul Florin Mitroi (n. 1938)

– 2011: A murit artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă (n. 1910) – 15 ani

– 2011: A murit Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (n. 1959) – 15 ani

– 2016: A murit Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (n. 1934) – 10 ani

– 2018: A murit Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (n. 1956)

– 2020: A murit regizorul de film Mircea Sorin Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000 (n. 1936)

– 2021: A murit preacuviosul protosinghel Melchisedec Dobre, fost stareţ al Mănăstirii „Înălţarea Domnului” – Cota 1000 din Com. Moroeni, jud. Dâmboviţa (n. 1968) – 5 ani

– 2024: A murit Ilie Șerbănescu, economist și publicist; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici; ministrul reformei, președintele Consiliului pentru Reformă în Guvernul Victor Ciorbea, de la 5 decembrie 1997 până la 17 aprilie 1998; vicepreședinte al Societății Române de Economie și fost director al Ziarului Financiar; realizatorul emisiunii „Rătăciți în tranziție”, de la Pro TV (n. 1942)

– 2025: A murit Bogdan Teodorescu, analist politic, scriitor, jurnalist și conferențiar universitar dr. la Școala Națională de Studii Politice și Administrative; specialist în marketing politic și electoral; s-a implicat activ în viața politică și administrativă a țării, conducând campania electorală a președintelui Emil Constantinescu în anul 1996; în perioada 1996–1997, a ocupat funcția de secretar de stat și ministru interimar în cadrul Departamentului Informațiilor Publice, contribuind la reformarea comunicării instituționale; a fondat și a condus Fundația „Multimedia – pentru democrație locală” (1995-2008); președinte al Agenției de relații publice, advertising și marketing politic ONE Communication (1994-2004) (n. 1963) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Monaco: Vizită oficială a Secretarului General Alain Berset în Monaco 8-9 aprilie, Monaco – Secretarul General al Consiliului Europei, Alain Berset, va efectua o vizită oficială în Principatul Monaco. Acesta va purta discuții cu Alteța Sa Alteță Prințul Albert al II-lea în cadrul unei audiențe, după care Secretarul General va fi ridicat la rangul de Comandor al Ordinului Sfântului Carol. De asemenea, sunt programate întâlniri cu Secretarul de Stat pentru Justiție, Samuel Vuelta Simon, și cu Președintele Consiliului Național, Thomas Brezzo. În cadrul acestor discuții, Secretarul General va discuta despre consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Monaco, precum și despre prioritățile viitoarei președinții monegasce (15 mai-noiembrie 2026), care, în special, urmează să organizeze o conferință a miniștrilor responsabili de sport în zilele de 3 și 4 noiembrie. Secretarul General se va adresa, de asemenea, conferinței diplomatice. Pe 9 aprilie, dl Berset se va întâlni cu elevi de liceu la ceremonia de premiere a concursului organizat pe tema rolului tinerilor în protejarea democrației. În aceeași zi, Secretarul General și Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării, Isabelle Berro-Amadeï, vor susține o conferință de presă, în cadrul căreia prioritățile Președinției monegasce vor fi prezentate presei (detalii vor fi disponibile la cerere)

– Strasbourg: Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) va publica un raport de urmărire care evaluează progresul Republicii Moldova în implementarea celor 25 de recomandări emise țării într-un raport de evaluare, adoptat în 2023, privind prevenirea corupției și promovarea integrității în funcțiile executive de top ale guvernului central și ale agențiilor de aplicare a legii. GRECO și Republica Moldova

– Strasbourg (orele 13:00 – 13:45) – Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, o ceremonie oficială și o depunere de flori la Centrul European de Tineret (EYC) al Consiliului Europei și la Pasarela de l’Aubépine vor evidenția identitatea, comunitatea, solidaritatea, unitatea și contribuțiile romilor la societățile europene. Programul include discursuri susținute de Marja Ruotanen, directoarea Direcției pentru Democrație și Demnitate Umană a Consiliului Europei, și de recent aleasa primar al Strasbourgului, Catherine Trautmann (de confirmat). Va fi interpretată live imnul romilor Gelem Gelem, alături de discursuri susținute de Raportorul General al Adunării Parlamentare privind romii și nomazii, Georgios Stamatis, și de reprezentanta tineretului rom Stelina Dungaj. Muzică live va însoți depunerea simbolică de flori de pe pod. Presa este invitată să participe

– Varșovia, Polonia: Va avea loc o conferință de închidere a activității UE/CoE privind cooperarea cu forțele democratice și societatea civilă din Belarus în domeniul antidiscriminării (faza II). Scopul evenimentului este de a prezenta principalele realizări și de a discuta prioritățile viitoare de cooperare în domeniul egalității și nediscriminării cu partenerii din Belarus. Printre participanții la eveniment se numără Pavel Latushka, șeful adjunct al Cabinetului Unit de Tranziție din Belarus, Artsiom Brukhan, președintele Consiliului de Coordonare din Belarus, și alți reprezentanți ai forțelor democratice și ai societății civile din Belarus. Evenimentul va evidenția rezultatele concrete dezvoltate în cadrul inițiativelor recente de cooperare. Acesta va oferi o platformă structurată pentru actorii politici și societatea civilă pentru a reflecta împreună asupra modului în care aceste noi instrumente pot informa politicile, advocacy-ul și comunicarea, abordând în același timp probleme presante precum discriminarea, ura și situația grupurilor vulnerabile.

– Washington/Moscova: A 16-a aniversare a semnării unui tratat bilateral între Rusia și Statele Unite privind reducerea și limitarea armelor strategice ofensive, START-2 (Tratatul de reducere a armelor strategice).

– Bengaluru, India: Organizația Indiană de Cercetare Spațială organizează o conferință internațională privind operațiunile misiunilor spațiale (8 – 11 apr.)

– Kiev: Fostul prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko se prezintă în instanță

– Manila: Oficiali din domeniul finanțelor și al băncilor centrale, inclusiv miniștri, organizează întâlniri în marja reuniunii ASEAN

– Seul, Coreea de Sud: Samsung – Rezultate preliminare pentru trimestrul I

-Seul: Vizita actorilor din filmul „Diavolul se îmbracă în Prada 2”

– Los Angeles: „Regina ketaminei” urmează să fie condamnată pentru furnizarea de droguri actorului Matthew Perry

– New York: Delta Airlines – Rezultate pe trimestrul I

– Washington, DC: Proces-verbal al reuniunii de politică monetară a Fed

– Franța: Prezentarea celei de-a 80-a ediții a Festivalului de la Avignon

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Romilor” proclamată în 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Romilor, care s-a desfăşurat la Varşovia. A fost aleasă această dată în amintirea zilei de 8 aprilie 1971 (- 55 de ani), când a avut loc, lângă Londra, prima reuniune la nivel internaţional a reprezentanţilor etniei rome. În anul 1977, a fost fondată „Uniunea Internaţională a Romilor”, care, începând cu anul 1993, are statut de organizaţie consultativă pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite

– 1492: A murit Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (n. 1449)

– 1692: S-a născut Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (m. 1770)

– 1779: S-a născut Johann (Salamo Cristoph) Schweigger, chimist şi fizician german, inventatorul galvanometrului (1820) (m. 1857)

– 1818: S-a născut August Wilhelm von Hofmann, chimist german, fondatorul Societăţii germane de chimie (m. 1892)

– 1835: A murit Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (n. 1767)

– 1848: A murit compozitorul italian Gaetano Donizetti (n. 1797)

– 1859: S-a născut filosoful german Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (m. 1938)

– 1861: A murit inventatorul american Elisha Graves Otis, cel care a descoperit frâna pentru ascensor (n. 1811) – 165 de ani

– 1866: A murit Benjamin Guy Babington, medic englez, inventatorul laringscopului (n. 1794) – 160 de ani

– 1869: S-a născut Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (m. 1939)

– 1870: A murit Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (n. 1802)

– 1889: S-a născut Sir Adrian Boult, dirijor englez (m. 1983)

– 1912: S-a născut Sonja Henie, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (m. 1969)

– 1914: S-a născut Maria Félix, actriţă mexicană de film (m. 2002)

– 1921: S-a născut tenorul italian Franco Corelli (m. 2003) – 105 ani

– 1926: S-a născut Jürgen Moltmann, teolog și profesor universitar de origine germană; a fost susținătorul traducerii și publicării în germană a Teologiei Dogmatice a Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (m. 2024) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Eric Porter, actor englez (m. 1995)

– 1929: S-a născut şansonetistul belgian Jacques Brel (m. 1978)

– 1931: S-a născut John Gavin, actor de film, diplomat și om de afaceri american (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: A murit Erik Axel Karlfeldt, poet suedez, laureat postum al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (n. 1864) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Jean-Paul Rappeneau, regizor şi scenarist francez de film; a primit Premiul César pentru cel mai bun regizor pentru „Cyrano de Bergerac” și a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original pentru „Omul din Rio”

– 1938: S-a născut Kofi Annan, diplomat ghanez, fost secretar general al ONU între anii 1997 şi 2006 (două mandate de cinci ani); Premiul Nobel pentru Pace în anul 2001, alături de Organizaţia Naţiunilor Unite (m. 2018)

– 1941: S-a născut Vivienne Westwood, designer de modă și femeie de afaceri britanică, una dintre principalele creatoare ale modei punk moderne și new wave (m. 2022) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Douglas Trumbull, creator de efecte speciale pentru unele dintre cele mai îndrăzneţe filme SF ale tuturor timpurilor, din punct de vedere vizual, printre care „2001: A Space Odyssey”, „Close Encounters of the Third Kind” şi „Blade Runner”, fiind nominalizat la Oscar pentru efecte vizuale cu peliculele amintite; el a creat, de asemenea, simulatorul „Back to the Future: The Ride” în cadrul studiourilor Universal şi şi-a adus contribuţia la introducerea Imax pe piaţa de divertisment (m. 2022)

– 1943: S-a născut James Herbert, scriitor britanic de romane horror (m. 2013)

– 1950: A murit (la Londra) renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (n. 1890, la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori)

– 1951: S-a născut cântăreţul mexican Joan Sebastian, un reprezentant de frunte al muzicii latino (m. 2015) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Gita Ramjee, cercetătoare sud-africană de origine ugandeză, în domeniul prevenirii HIV (m. 2020) – 70 de ani

– 1956: S-a născut actrița franceză Christine Boisson (m. 2024) – 70 de ani

– 1963: S-a născut cantautorul şi fotograful britanic Julian Lennon, fiul lui John Lennon (membru al celebrei formaţii „The Beatles”)

– 1968: A murit pictorul german Ernst Wilhelm Nay (n. 1902)

– 1973: A murit Pablo Picasso, pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (n. 1881)

– 1984: A murit fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru fizică în 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (n. 1894)

– 1993: A murit Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (n. 1897)

– 2002: A murit Maria Félix, actriţă mexicană de film (n. 1914)

– 2013: A murit lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (n. 1925)

– 2013: A murit Sara Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (n. 1928)

– 2016: A murit Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (n. 1934) – 10 ani

– 2023: A murit Michael Lerner, actor american, cu origini româno-evreieşti; cunoscut din filmul „Barton Fink” (n. 1941)

– 2024: A murit Peter Higgs, fizician şi profesor universitar britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2013, alături de fizicianul belgian François Englert, pentru lucrări asupra bosonului Higgs, o particulă elementară considerată cheia de boltă a structurii fundamentale a materiei (n. 1929)

– 2024: A murit Andre Boniface, o legendă a rugby-ului francez (n. 1934)

Sursa: RADOR 

Calendarul zilei – 7 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 7 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 7 aprilie

* Acum 221 de ani (1805) avea loc prima audiţie a „Simfoniei a III-a” de Ludwig van Beethoven. Fără nicio îndoială, în istoria simfonismului universal, „Eroica” lui Beethoven ocupă un loc cu totul special. Partitura acesteia a fost elaborată în perioada mai-noiembrie 1803, iar audiţia a avut loc la „Theater an der Wien”. Frescă muzicală impresionantă, lucrarea relevă o nouă concepţie compoziţională şi o motivaţie cu totul deosebită, care se evidenţiază chiar din titlul şi subtitlul ei, aşa cum au apărut la prima editare din octombrie 1806

* În urmă cu 163 de ani (1863), la Sibiu, a avut loc un Congres naţional al românilor, care a delegat zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului, la Viena, revendicările politice ale românilor (7/19)

* Acum 137 de ani (1889) a apărut Legea privind vânzarea către ţărani a peste o jumătate de milion de hectare din moşiile statului (7/19)

* Cu 122 de ani în urmă (1904), între 7/20 – 13/26 aprilie, a avut loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, prin care aceştia revendicau mărirea salariilor până la egalizarea cu celelalte categorii de angajaţi ai statului

* În urmă cu 99 de ani (1927) avea loc efectuarea cu succes a primei transmisii televizate la mare distanță, în Statele Unite ale Americii. Transmisia a fost un succes, în cadrul ei fiind difuzat un discurs al lui Herbert Hoover, Secretarul Departamentului pentru comerţ din SUA, la Washington

* Acum 67 de ani (1959) a fost realizat primul generator atomic de electricitate din lume, în Laboratorul Ştiinţific Los Alamos din New Mexico

* Cu 58 de ani în urmă (1968) era creat „Clubul de la Roma”, for internaţional, cu caracter neoficial, care reuneşte personalităţi din diverse domenii de activitate din mai multe ţări de pe glob, inclusiv din România, preocupate de studierea şi dezbaterea principalelor probleme cu care se confruntă lumea contemporană

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți (Denie) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Marțea Mare (Pilda celor zece fecioare). Denia Mirelui (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Inspectoratului General pentru Imigrări” a fost instituită începând din anul 2008; la această dată, în 1881 (- 145 de ani), a fost elaborată prima lege în domeniu, apărută în Monitorul Oficial, Legea asupra străinilor, în care se prevedeau sancţiuni pentru străinii care ameninţă siguranţa naţională sau liniştea publică. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura responsabilă la nivelul MAI pentru implementarea politicilor României în domeniile migrației, azilului și integrării străinilor în societatea românească

– „Ziua Sănătăţii”, marcată în România din 1999, în aceeași zi cu „Ziua Mondială a Sănătăţii”, vizează conștientizarea problemelor de sănătate fizică și mintală. Autoritățile organizează campanii de conștientizare, reuniuni de lucru și evenimente tematice pentru a atrage atenția asupra unor priorități de sănătate

– 1765: S-a născut (la Luckau, Germania) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (m. 1843, Sighişoara)

– 1881: S-a născut Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966) – 145 de ani

– 1903: S-a născut Grigore Cugler, scriitor (a publicat sub pseudonimul Apunake), compozitor, violonist, diplomat de carieră între anii 1927 şi 1947 (acreditat la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Oslo); îşi dă demisia, după instalarea comuniştilor la putere, şi se stabileşte la Lima, unde va fi prim-violonist la Filarmonica din capitala peruană (m. 1972)

– 1931: S-a născut actorul și profesorul Amza Pellea, reprezentant al promoției de aur a teatrului românesc (m. 1983) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Nestor Rateş (numele real: Nathan Stessel), ziarist, eseist şi politolog; în 1973 a emigrat în Israel şi apoi în SUA, unde s-a angajat corespondent al postului de radio „Europa liberă”; ulterior director al Departamentului Român al postului la München şi Praga (1989; 1994-2002) (m. 2024)

– 1938: S-a născut pictorul, poetul și profesorul universitar Gheorghe I. Anghel (m. 2024)

– 1941: A murit chimistul Lazăr Edeleanu, unul dintre promotorii petrochimiei moderne în România; cercetări în domeniul chimiei şi tehnologiei petrolului (autorul procedeului, ce-i poartă numele, de rafinare selectivă a fracţiunilor de petrol, bazat pe solubilitatea specifică a diferitelor clase de hidrocarburi în bioxidul de sulf lichid; procedeul a fost folosit pentru prima dată în lume la rafinăria „Vega” din Ploieşti, fiind adoptat, ulterior, şi de alte ţări) (n. 1862) – 85 de ani

– 1943: S-a născut (la Hotin, azi în Ucraina) Mircea (Ștefan) Daneliuc, regizor de film, scenarist, actor, scenograf, dramaturg şi scriitor

– 1947: S-a născut criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (m. 2013)

– 1952: S-a născut Nichita Danilov, poet, romancier, eseist și publicist

– 1954: S-a născut inginerul informatician Gheorghe Tecuci; printre cele mai importante contribuţii ştiinţifice ale sale este dezvoltarea sistemului „Discipol”, unul dintre primele sisteme de învăţare multistrategică (care integrează sinergetic învăţarea bazată pe explicaţii, învăţarea prin analogie, învăţarea empirică inductivă şi învăţarea interactivă); membru titular al Academiei Române din 1993

– 1956: S-a născut soprana Constanţa Adriana Mesteş (m. 2020) – 70 de ani

– 1958: S-a născut graficianul Florian Doru Crihană, unul dintre cei mai populari ilustratori satirici europeni

– 1959: S-a născut pictorul şi graficianul George Ovidiu Marciuc (m. 2017)

– 1966: A murit sculptorul Gheorghe D. Anghel; printre cele mai importante dintre sculpturile sale sunt statuia lui Theodor Pallady, aflată în colecţia muzeului din Craiova, şi statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român (n. 1904) – 60 de ani

– 1973: A murit Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem ai Academiei Române (din 2012) (n. 1890)

– 1990: S-a născut jucătoarea profesionistă de tenis Sorana-Mihaela Cîrstea; în anul 2009, a fost cel mai bine clasată tenismenă română, aflându-se pe locul 23 în clasamentul WTA, după ce a ajuns în sferturile turneului de la Roland Garros și Los Angeles; în august 2013, după finala de la Toronto, pierdută în favoarea Serenei Williams (poziția 1 WTA-general), ajunge pe locul 21 în clasamentul WTA general și locul 17 în clasamentul WTA anual; printre cele mai mari realizări ale sale se numără: sferturile de finală la Openul Franței în 2009 și US Open în 2023 și finala Cupei Rogers din 2013

– 1990: A murit silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1918)

– 1994: A murit Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (n. 1909)

– 2008: A murit pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (n. 1944)

– 2011: A murit deputatul PSD, Victor Surdu (Victor Raul Surdu Soreanu), de profesie inginer; deputat PDAR (Partidul Democrat Agrar din România – partid parlamentar înfiinţat chiar de el) în legislatura 1990-1992 şi din partea PSD în legislatura 2008-2012 ; ministru al Agriculturii între anii 1989-1990 şi profesor univesitar între anii 1992-1996 la Facultatea de Agricultură (n. 1947) – 15 ani

– 2017: A murit Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (n. 1941)

– 2021: A murit istoricul și profesorul universitar Dominuţ Pădurean; primul autor care a realizat o monografie a Insulei Şerpilor (n. 1947) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Chișinău (Republica Moldova): Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței Domestice, Biroul Consiliului Europei la Chișinău, în parteneriat cu UNFPA, UNICEF, UN Women și Ambasada României, vor organiza o platformă internațională privind Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și Violenței Domestice: Politici Integrate și Cooperare Intersectorială în Domeniul Justiției. Evenimentul va reuni autorități naționale, organizații internaționale și experți și se va concentra pe consolidarea politicilor integrate și a cooperării intersectoriale în conformitate cu Convenția de la Istanbul, cu discuții despre specializarea sistemului judiciar, politicile bazate pe date și mecanismele de prevenire. De asemenea, va oferi o platformă pentru schimbul de bune practici și abordarea principalelor provocări în răspunsul la violența împotriva femeilor și violența domestică

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris șase hotărâri privind Azerbaidjanul, Georgia, România și Serbia

– Finlanda: Ministrul belgian de externe, Maxime Prévot, se întâlnește la Helsinki cu omoloaga sa finlandeză, Elina Valtonen

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se va întâlni cu Rebeca Grynspan, șefa Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD)

– Budapesta: Vicepreședintele SUA, JD Vance, urmează să viziteze Ungaria (7 – 8 apr.)

-Iran: Sfârșitul teoretic al ultimatumului stabilit de președintele american, Donald Trump, Iranului înainte de posibile atacuri asupra centralelor electrice

-China: O delegație a Kuomintangului, principalul partid de opoziție din Taiwan, sosește în China continentală (7-12 apr.)

-Paris: Audierile fostului președinte Nicolas Sarkozy în cazul finanțării libiene (7 – 8 apr.)

– Manila: Reuniunea miniștrilor de finanțe ASEAN (ASEAN Finance Ministers Meeting) (7 – 10 apr.)

– Flensburg, Germania: Date privind cifrele pieței auto din martie

Aniversări – Comemorări

– 7 – 12.IV: „Săptămâna de Conștientizare a Bolii Parkinson” este o oportunitate anuală de a crește gradul de conștientizare despre această boală și de a crește fondurile atât de necesare pentru a sprijini persoanele care trăiesc cu această boală, pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora. Săptămâna cuprinde „Ziua mondială de conștientizare a parkinsonului”, care este marcată pe 11 aprilie în fiecare an, ziua în care s-a născut, în anul 1755, medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817)

– „Ziua Mondială a Sănătăţii”, sărbătorită din 1950, marchează începerea activităţii, la 7.IV.1948, a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii / OMS (instituţie specializată a Naţiunilor Unite, creată la 22.VII.1946, cu sediul la Geneva; România este membru al OMS din 1948). Tema de anul acesta este: „Împreună pentru sănătate. Stați alături de știință”

– „Ziua Internaţională de Reflecţie asupra Genocidului din Rwanda”; stabilită la 23 decembrie 2003 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia (A/RES /58/234), marchează data la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda (3/4 din populaţia tutsi a ţării a fost masacrată de conaţionalii hutu). În fiecare an, în această zi sau în jurul acestei date, ONU organizează evenimente comemorative la sediul său din New York, precum şi la reprezentanţele ONU din întreaga lume

– „Ziua Libertăţii” în Republica Moldova este marcată, din 2012, pentru comemorarea evenimentelor din 7 aprilie 2009 (a doua zi după ce Partidul Comuniştilor obţinuse în mod suspect 49,96% la alegerile parlamentare), când un protest paşnic al tinerilor din Chişinău a fost reprimat brutal de către autorităţi

– 1614: A murit El Greco (în limba spaniolă „Grecul”, pe numele adevărat, Domenikos Theotokópulos), pictor spaniol de origine greacă (reprezentant de seamă al manierismului), stabilit în Spania în 1557 (n. 1540/1541, în Creta)

– 1668: A murit William Davenant, poet, dramaturg şi director englez de teatru (n. 1606)

– 1763: S-a născut Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (m. 1846)

– 1770: S-a născut poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (m. 1850)

– 1772: S-a născut Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei” al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (m. 1837)

– 1840: S-a născut Angelo de Gubernatis, filolog şi scriitor italian; specialist de sanscrită, este şi autorul unor lucrări despre cultura şi civilizaţia indiană; membru de onoare străin al Academiei Române (1895) (m. 1913)

– 1858: A murit Anton Diabelli, compozitor austriac (n. 1781)

– 1859: S-a născut biologul american de origine germană Jacques Loeb; activitate de pionierat în studierea reproducerii fără fertilizare (m. 1924)

– 1883: S-a născut pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (m. 1966)

– 1889: S-a născut poeta chiliană Gabriela Mistral; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state; Premiul Nobel pentru Literatură în 1945 (m. 1957)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul înconjurător (m. 1998)

– 1899: S-a născut Robert Casadesus, pianist francez şi interpret de muzică de cameră (m. 1972)

– 1915: S-a născut scriitorul american Henry Kuttner (m. 1958)

– 1915: S-a născut cântăreaţa americană de jazz Billie Holiday (numele real: Eleanora Fagan) (m. 1959)

– 1919: S-a născut sportivul italian Edoardo Mangiarotti, considerat cel mai mare scrimer din toate timpurile; a strâns un total impresionant de 39 de medalii olimpice şi mondiale, un record imbatabil în scrimă (m. 2012)

– 1920: S-a născut muzicianul indian Ravi Shankar, maestru al sitar-ului (instrument muzical indian tradiţional cu coarde ciupite); George Harrison, chitaristul trupei „The Beatles”, l-a numit „naşul muzicii etnice” (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alan Pakula, regizor american de film, scenarist şi producător (m. 1998)

– 1928: S-a născut actorul american James Garner (numele la naştere: James Scott Bumgarner) (m. 2014)

– 1930: S-a născut Yves Rocher, om de afaceri francez, fondatorul brand-ului de cosmetice care îi poartă numele (m. 2009)

– 1933: S-a născut actorul american Wayne Rogers, cunoscut mai ales pentru rolul din serialul „M.A.S.H.” (m. 2015)

– 1938: S-a născut Freddie Hubbard, trompetist, pianist şi compozitor american de jazz (m. 2008)

– 1938: A murit pictoriţa franceză Suzanne Valadon, mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865). NOTĂ: Site-ul Enciclopediei britanice menționează ca dată a decesului 19.IV.1938

– 1939: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Francis Ford Coppola

– 1939: S-a născut Sir David Paradine Frost, scriitor britanic, jurnalist şi prezentator TV; cunoscut, în special, ca pionier al satirei politice în televiziune şi pentru numeroasele sale interviuri realizate cu şefi de state şi nume mari ale politicii mondiale (m. 2013)

– 1941: S-a născut producătorul de film francez Daniel Toscan du Plantier, fost preşedinte al „Unifrance” (organism însărcinat cu promovarea filmului francez în străinătate) (m. 2003) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Gerhard Schröder, om politic social-democrat și avocat german; cancelar al RFG din 1998 până în 2005

– 1945: S-a născut Werner Schroeter, regizor german de teatru, film şi operă (m. 2010)

– 1945: S-a născut Joël Robuchon, chef-ul francez cu cele mai multe stele Michelin din lume (32), considerat „bucătarul secolului” de ghidul „Gault & Millau”; pionierul „noii bucătării/ nouvelle cuisine” (m. 2018)

– 1947: S-a născut muzicianul german Florian Schneider-Esleben, cofondatorul grupului-pionier al muzicii electronice „Kraftwerk” (m. 2020)

– 1947: A murit industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (n. 1863)

– 1950: A murit actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (n. 1883)

– 1954: S-a născut Jackie Chan, actor american de film de origine chineză, coregraf de lupte, expert al artelor marţiale, cascador, regizor, scenarist, producător

– 1954: S-a născut Ion Aldea Teodorovici, compozitor şi cântăreţ din Republica Moldova; alături de soţia sa Doina (cu care a cântat în duet începând din anul 1982), a militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier la Coşereni, în România)

– 1964: S-a născut, în Noua Zeelandă, actorul şi producătorul de film australian Russell Crowe

– 1970: S-a născut pianistul și muzicianul norvegian Leif Ove Andsnes

– 2010: A murit actorul britanic Christopher Cazenove (n. 1943)

– 2012: A murit Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (n. 1918)

– 2012: A murit fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din Republica Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (n. 1933)

– 2015: A murit actorul american Geoffrey Lewis (n. 1935)

– 2018: A murit fizicianul german Peter Grünberg; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu Albert Fert, pentru descoperirea magnetorezistenței gigantice (n. 1939)

– 2020: A murit cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (n. 1946)

– 2023: A murit juristul american Benjamin Ferencz; la doar 27 de ani, a condus acuzarea din partea Statelor Unite în timpul procesului grupării paramilitare Einsatzgruppen din 1947; a făcut parte din echipa de procurori americani de la Nürnberg, oraş din Bavaria, unde aliaţii au judecat, în timpul a 13 procese, crime naziste, punând bazele unui sistem internaţional de justiţie penală (n. 1920)

– 2023: A murit muzicianul suedez Lars-Ove „Lasse” Wellander, chitaristul trupei pop ABBA (n. 1952)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 6 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 6 aprilie

* Cu 212 ani în urmă (1814) a avut loc prima abdicare a lui Napoleon I, la castelul de la Fontainebleau, pe 11 aprilie semnându-se Tratatul de la Fontainebleau, care reglementa exilul lui Napoleon în insula Elba

* Acum 196 de ani (1830) a fost fondată, de către Joseph Smith (1805-1844), secta creştină a mormonilor. Smith şi adepţii săi propovăduiau (la început în localitatea Fayette, în vestul statului american New York), conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos. Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Iisus Christos a sfinţilor din zilele din urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia

* Se marchează 155 de ani (1871) de la darea în folosință a căii ferate Timișoara-Arad, care face parte din magistrala CFR 310 Timișoara – Arad – Oradea, legând cele mai importante municipii din vestul României. Are o lungime totală de 57 km și este o linie simplă, electrificată. Construcția propriu-zisă a început la 3 decembrie 1868, în lungime de 57,2 km, fiind concesionată unei societăți particulare. Lucrările au durat 16 luni și inaugurarea liniei a avut loc la data de 6 aprilie 1871. Primele trenuri pe această secție erau trenuri mixte având în compunere doar câteva vagoane de călători, viteza comercială nedepășind 16-25 km/h. Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate (categoria III, seria MAV-335) construite între anii 1869-1870 de fabrica austriacă G. Sigl Lokomotiv & Maschinen Fabrik

* În urmă cu 152 de ani (1874) apărea Decretul privind instituirea, la Bucureşti, a Comisiunii monumentelor publice, având drept scop identificarea, clasarea şi conservarea monumentelor publice din România (6/18)

* Acum 149 de ani (1877) era publicat decretul de mobilizare generală (încheiată la 15/27.IV.1877), care a adus sub arme aproximativ 100.000 de oameni în Războiul de Independenţă. Trupele române au ocupat poziţii de apărare pe Dunăre (6/18)

* Tot cu 149 de ani în urmă „Teatrul cel Mare” din Bucureşti primea oficial denumirea de „Teatrul Naţional” şi se constituia Societatea dramatică a „Teatrului Naţional”, sub auspiciile statului; primul director a fost Ion Ghica (6/18)

* Se împlinesc 130 de ani (1896) de când, între 6 şi 15 aprilie, la Atena, au fost reluate Jocurile Olimpice, în variantă internațională. Atestate documentar pentru prima oară în 776 î.Hr. la Olympia, în Grecia, Jocurile Olimpice antice s-au desfăşurat până în anul 393, când au fost desfiinţate de împăratul roman Teodosiu I, din considerente religioase, acesta considerându-le păgâne. După 1.500 de ani de întrerupere, un rol important în reînvierea Jocurilor Olimpice l-a avut Evanghelie Zappa (considerat „precursor al Jocurilor Olimpice”), om de afaceri de origine greacă cu cetăţenie română, unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri în acele vremuri din Europa de Est, care a iniţiat şi sponsorizat, în anul 1859 (și în 1870 și 1875) pe străzile Atenei, alergări şi alte genuri de competiţii sportive panelenice. Baronul francez Pierre de Coubertin a conceput ideea „Jocurilor Olimpice Moderne”, pe care a propus-o cu succes în faţa unei adunări a liderilor autorităţilor sportive din toată lumea, pe 23 iunie 1894, în Sala Mare de la Sorbona, în Paris. Coubertin a visat să creeze cel mai mare eveniment sportiv mondial – un spectacol internaţional care să călătorească prin capitalele lumii la fiecare patru ani și care să devină o platformă mondială pentru pace

* Cu 117 ani în urmă (1909) exploratorul american, Robert Edwin Peary, a fost primul om care a atins Polul Nord. Cu cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook a anunţat că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor

* Acum 113 ani (1913), prin Legea semnată la această dată de regele Carol I și publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 13 aprilie 1913, s-a înfiinţat, la Bucureşti (din iniţiativa lui Nicolae D. Xenopol, ministrul Industriei şi Comerţului, sprijinit de un grup de tineri economişti formaţi la universităţi prestigioase din Germania, Franţa şi Anglia), Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale (AISCI), prima instituţie de învăţământ economic superior din România (în prezent Academia de Studii Economice). Academia (cu trei secţiuni: comerţ, bancă, asigurări; industrie; administraţie economică-consulară) a început să funcţioneze la 15/28.IX.1913. Primul rector a fost matematicianul Anton Davidoglu

* În urmă cu 106 ani (1920) era înfiinţată Agenţia de Presă Anatolia din Turcia (Anadolu Agency – AA), cu sediul în Ankara

* Acum 34 de ani (1992) începea „oficial” războiul din Bosnia și Herțegovina, conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. În război s-au implicat mai multe trupe, conflictul încheindu-se la data de 14 decembrie 1995. Principalii beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale auto-proclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Herțegovina, Republica Srpska și Herțeg-Bosnia, care au fost conduse și furnizate de Serbia și, respectiv, de Croația. Războiul a făcut parte din destrămarea Iugoslaviei. Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina multietnică – locuită în special de bosniaci musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%) – a adoptat un referendum pentru independență la 29 februarie 1992. Acest lucru a fost respins de reprezentanții politici ai sârbilor bosniaci, care au boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei și Herțegovinei pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat, apoi războiul curând s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de o „purificare etnică”

* Cu 32 de ani în urmă (1994) avea loc declanșarea genocidului din Rwanda. Politica etnicistă a unui regim dictatorial (provenit din etnia dominantă, hutu) a generat ultimul genocid al secolului al XX-lea (în dauna etniei minoritare, tutsi). Punctul de pornire al dramei rwandeze l-a reprezentat doborârea avionului prezidenţial, în seara de 6 aprilie 1994. Aparatul, un „Falcon-50″ (oferit şi pilotat de francezi), a fost lovit de două rachete sol-aer şi s-a prăbuşit chiar în parcul reşedinţei şefului statului. În atentat şi-au pierdut viaţa preşedintele Juvenal Habyarimana, generalul Déogratias Nsabimana, şeful Statului Major al Armatei, Cyprien Ntaryamira, instalat de numai trei luni ca preşedinte al Republicii Burundi, precum şi doi miniştri care îl însoţeau. După asasinarea preşedintelui ţării în aprilie 1994, extremiştii aparţinând etniei Hutu au preluat controlul asupra statului demarând o serie de masacre sângeroase împotriva etniei rivale Tutsi. Violenţele au durat timp de 100 de zile, perioadă în care au fost ucişi aproximativ 800.000 de oameni conform ONU şi Uniunii Africane şi 1 milion  de civili conform altor surse

* Acum 22 de ani (2004), între 6 şi 8 aprilie, avea loc inaugurarea Institutului Cultural Român de la Praga. Este cel de-al optulea institut cultural român deschis în străinătate, în reţeaua ICR din întreaga lume. ICR Praga este membru fondator al EUNIC Cluster Praga (European Union National Institutes for Culture), deţinând preşedinţia acestei structuri din 2008 până în 2011

* În urmă cu 17 ani (2009) avea loc cutremurul devastator care a zguduit centrul Italiei, în special oraşul L’Aquila, cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. După cutremur au fost înregistrate circa 280 de replici, unele cu magnitudinea de moment 6,2 şi al căror epicentru a fost localizat în zona L’Aquila

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfinţit Mucenic Irineu, episcop de Sirmium (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Lunea Mare (Iosif cel preafrumos; Smochinul uscat). Denia Mirelui (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– „Ziua Academiei Române”; la 4.IV.2000, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română, prezidiul instituţiei a hotărât ca Ziua Academiei Române să se sărbătorească la această dată (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.); ziua aminteşte de anul 1866, când a luat fiinţă „Societatea Literară Română”, devenită, din august 1867, „Societatea Academică Română”, iar din 29 martie 1879, „Academia Română”

– 1890, 6/18: S-a născut (în Imperiul Otoman) Hagop Djololian Siruni (cunoscut sub pseudonimul H. Dj. Siruni), jurnalist, istoric, armenolog şi orientalist, poet şi traducător de origine armeană; membru post-mortem al Academiei Române (din 2012) (m. 1973)

– 1894, 6/18: S-a născut Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (m. 1980)

– 1901: S-a născut compozitorul Paul Jelescu (m. 1989) – 125 de ani

– 1907: S-a născut Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (m. 1936). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12.IV.1907

– 1908: S-a născut Emilia Şt. Milicescu, istoric literar; şi-a dedicat activitatea în special studierii operei şi vieţii lui Barbu Delavrancea (m. 1990)

– 1908: S-a născut Gheorghe Vrabie, istoric literar şi folclorist (cercetări metodologice şi studii consacrate unor genuri) (m. 1991)

– 1920: S-a născut Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caragea; prinţesa a ajutat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (m. 1997)

– 1927: A murit Dimitrie Popovici-Bayreuth, cântăreţ (bariton) şi pedagog (n. 1860)

– 1928: S-a născut Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (m. 2008)

– 1930: S-a născut Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic şi istoric literar, eseist, prozator şi traducător (m. 2012)

– 1941: S-a născut naistul şi compozitorul Gheorghe Zamfir, supranumit „Regele Naiului”, membru al Societăţii Compozitorilor din Franţa din anul 1972; este câştigătorul a 120 de discuri de aur şi platină, şi are peste 120 de milioane de albume vândute; este singurul artist european care a câştigat două discuri de aur în SUA şi singurul artist român care a câştigat un disc de aur în Ungaria – 85 de ani

– 1945: S-a născut interpretul de muzică uşoară, compozitorul și actorul Cornel Constantiniu

– 1984: A murit poetul Virgil Carianopol (n. 1908)

– 1985: A murit Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (n. 1917)

– 1992: A murit Ion Şerfezi, dirijor, compozitor şi pedagog (n. 1913)

– 1992: A murit juristul Ioan Ceterchi; specialist în teoria statului şi a dreptului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1926)

– 2000: A murit Sorin Moisescu, fost președinte, între anii 1998-2000, al Curții Supreme de Justiție (actuala Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie) și fost procuror general al României (1997-1998) (n. 1939)

– 2001: A murit inginerul George Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române (n. 1919) – 25 de ani

– 2002: A murit scriitorul Petru Dumitriu, stabilit în Germania din anul 1960; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1924)

– 2008: A murit pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (n. 1916)

– 2013: A murit profesorul universitar Ion Gheorghe Roşca, fost rector la ASE (2004-2012); şef al Catedrei de Informatică Economică (1990-1996), director al Departamentului de Cercetări Eonomice al ASE (1996-1999) şi prorector (2000-2004), coordonând domeniile de cercetare ştiinţifică şi informatizare a activităţii din universitate (n. 1949)

– 2016: A murit Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (n. 1923) – 10 ani

– 2018: A murit istoricul și profesorul Şerban Papacostea, considerat unul dintre cei mai mari istoriografi din România; a realizat unele dintre cele mai importante sinteze de istorie medievală românească; director (1990-2001) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”; membru titular al Academiei Române din 2016 (n. 1928)

– 2022: A murit scrimera Ana Pascu; specialistă a probei de floretă, a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013, fiind apoi președinte de onoare; din 2004 a fost vice-președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și vicepreședinte al Federației Internaționale de Scrimă (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Președintele chilian, Jose Antonio Kast, va călători în Argentina pentru o zi, pentru a se întâlni cu omologii săi guvernamentali.

• Președintele chilian se întâlnește cu omologul argentinian, Javier Milei, în prima sa călătorie oficială

– Hanoi, Vietnam: Deschiderea Adunării Naționale (6 – 25 apr.)

-Clark, Filipine: Exerciții „Cope Thunder” ale Forțelor Aeriene SUA și Filipineze

– Moscova: Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, prezidează reuniunea grupului „Rusia-Lumea Islamică”

– China și Hong Kong: Festivalul Qingming (Ziua Curățării Mormintelor) este marcat prin manifestări tradiționale și în data de 6 aprilie 2026, aceasta fiind ultima zi a minivacanței oficiale de trei zile în China. Deși momentul astronomic central pică pe 5 aprilie, ziua de luni, 6 aprilie, rămâne dedicată pelerinajelor la mormintele strămoșilor, curățării acestora și depunerii de ofrande sub formă de hrană și tămâie. De asemenea, fiind o zi de sărbătoare legală, este un moment popular pentru „Tà Qīng” (ieșirea la iarbă verde), familiile profitând de atmosfera de primăvară pentru plimbări în natură și înălțarea zmeielor, activități simbolice

– SUA și Canada: Ziua Națională Tartan (National Tartan Day) este celebrată anual pe 6 aprilie pentru a onora contribuțiile și moștenirea istorică a imigranților scoțieni în America de Nord. Data a fost aleasă pentru a comemora semnarea Declarației de la Arbroath în 1320, actul prin care Scoția își afirma independența. Sărbătoarea este marcată prin parade spectaculoase cu cimpoaie (precum faimoasa „Tartan Day Parade” din New York), festivaluri de dans tradițional scoțian și purtarea mândră a articolelor vestimentare cu model tartan (carouri), specifice clanurilor scoțiene

– Augusta (SUA): Prestigiosul turneu The Masters debutează oficial luni, 6 aprilie 2026, la clubul Augusta National din Georgia. Deși rundele competitive de concurs încep pe 9 aprilie, prima zi a săptămânii este dedicată sosirii jucătorilor și primelor sesiuni de antrenament deschise publicului, oferind fanilor șansa unică de a vedea elitele golfului mondial pregătindu-se pentru cucerirea celebrei „Green Jacket”. Evenimentul, care se desfășoară până pe 12 aprilie, este considerat cel mai exclusivist turneu major al anului, fiind renumit pentru tradițiile sale stricte și peisajul impecabil al terenului

– Thailanda: Ziua Chakri este o sărbătoare publică celebrată anual pe data de 6 aprilie pentru a comemora întemeierea actualei dinastii regale, Chakri, în anul 1782, de către Regele Rama I. Această zi marchează și stabilirea orașului Bangkok drept capitală a regatului. Evenimentul este onorat prin ceremonii religioase conduse de familia regală la Panteonul Regal din incinta Marelui Palat, unde sunt aduse omagii statuilor foștilor monarhi. Fiind zi de sărbătoare legală, instituțiile guvernamentale și băncile sunt închise, însă centrele comerciale rămân deschise pentru public

– În Spațiu: Misiunea Artemis orbitează Luna

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace”, a fost oficial proclamată de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic. Această zi este o ocazie de promovare a sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea. NOTĂ: Pe 10 aprilie este marcată „Ziua sportului curat” („Play True Day”) a fost stabilită, în 2013, prin „Declaraţia de la Montevideo”, semnată de 17 state din America Latină, în cooperare cu Agenţia Mondială Anti-Doping. Din 2016 ziua este marcată şi în România, din iniţiativa Agenţiei Naţionale Anti-Doping. Pe 19 mai este marcată „Ziua mondială a fair play-ului”, stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului; În prima zi de duminică din luna iunie este marcată „Ziua sportului românesc”, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022. La 20 septembrie este marcată, din 2016, „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO. „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar

–  Ziua Mondială a Tenisului de Masă este celebrată anual pe 6 aprilie, fiind o inițiativă a Federației Internaționale de Tenis de Masă (ITTF) pentru a promova acest sport ca instrument de incluziune și dezvoltare socială. Data a fost aleasă strategic pentru a coincide cu Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace, subliniind mesajul „Tenis de masă pentru toți, pretutindeni”. Ediția din 2026 pune un accent deosebit pe sustenabilitate și sănătate mintală, încurajând cluburile și comunitățile din întreaga lume să organizeze evenimente „open air” sau demonstrații în locuri publice neconvenționale. Mesajul central al campaniei globale din acest an este de a demonstra că tenisul de masă este unul dintre cele mai accesibile sporturi de pe planetă, capabil să dărâme barierele de vârstă, gen sau condiție fizică

– 885: A murit (în Moravia) Metodiu, cărturar slav, originar din Salonic; împreună cu fratele său, Chiril, a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul (începând din 863) în Moravia şi Panonia (n. 820). NOTĂ: În Calendarul Ortodox sunt prăznuiţi ca sfinţi pe 11 mai – Sf. Ierarh Metodie şi Sf. Cuvios Chiril, luminătorii slavilor

– 1199: A murit Richard I (supranumit Inimă de Leu), rege al Angliei între anii 1189 şi 1199; a avut înclinaţii mai mult spre aventură decât spre politică, deşi era apreciat ca un foarte bun strateg; a participat, alături de împăratul Frederic I Barbarosa şi de regele francez Filip al II-lea August, la cea de-a treia Cruciadă (1189-1192) (n. 1157)

– 1483: S-a născut Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din Epoca Renaşterii (m. 1520)

– 1490: A murit Matei Corvin (Hunyadi Mátyás), unul dintre cei mai importanţi regi ai Ungariei (1458-1490); fiul lui Iancu de Hunedoara, renumit conducător militar de origine română (n. 1443)

– 1520: A murit Rafael (Raffaello Sanzio), pictor şi arhitect italian din epoca Renaşterii (n. 1483)

– 1528: A murit pictorul şi gravorul german Albrecht Dürer; una din personalităţile de seamă ale istoriei universale a artei (n. 1471)

– 1660: S-a născut Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (m. 1722)

– 1826: S-a născut Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (m. 1898) – 200 de ani

– 1829: A murit matematicianul norvegian Neils Henrik Abel, pionier în dezvoltarea unor ramuri ale matematicilor moderne (n. 1802)

– 1906: A murit scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie) (n. 1849) – 120 ani

– 1911: S-a născut Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german; Premiul Nobel pentru Medicină în 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperiri privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (m. 1979) – 115 ani

– 1928: S-a născut James D. Watson, genetician, biolog, biofizician şi zoolog american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1962, împreună cu britanicul Francis Crick şi neozeelandezul Maurice Wilkins pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (m. 2025)

– 1929: S-a născut André Previn, dirijor, compozitor, aranjor şi pianist american de origine germană; a fost recompensat cu 4 premii Oscar și 11 premii Grammy de-a lungul carierei sale (m. 2019)

– 1935: A murit Edwin Arlington Robbinson, unul dintre reprezentanţii poeziei americane moderne (n. 1869)

– 1944: S-a născut mezzosoprana și profesoara britanică Felicity Palmer

– 1949: S-a născut Horst Ludwig Störmer, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Daniel Tsui, pentru descoperirea unei noi forme de fluid cuantic ale cărui stări excitate au sarcină fracţionară

– 1949: S-a născut cântăreţul francez Patrick Hernandez, care, în anul 1979, a avut un succes răsunător cu hitul „Born to Be Alive”

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (m. 2020)

– 1961: A murit Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog și microbiolog belgian; Premiul Nobel pentru Medicină în 1919, pentru detectarea unor factori în limfă care distrug bacteriile (n. 1870) – 65 de ani

– 1971: A murit, la New York, Igor Fiodorovici Stravinski, compozitor modern de muzică cultă, pianist virtuoz și dirijor originar din Rusia; unul din cei mai importanți muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea; a readus în actualitate și a revoluționat muzica de balet; a avut naționalitate franceză (1934) și americană (1945) (n. 1882) – 55 de ani

– 1992: A murit Isaac Asimov, scriitor american de origine rusă, considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (n. 1920)

– 1997: A murit scriitorul german Stefan Hermlin (numele real Rudolf Leder) (n. 1915)

– 1998: A murit interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „prima doamnă a muzicii country” (n. 1942)

– 2005: A murit Rainier III, prinţ de Monaco, din dinastia Grimaldi (la 9.V.1949 a preluat conducerea principatului de la bunicul său, Louis al II-lea) (n. 1923)

– 2012: A murit pictorul american Thomas Kinkade (n. 1958)

– 2013: A murit regizorul spaniol de film Juan José Bigas Luna (n. 1946)

– 2014: A murit Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (n. 1920)

– 2015: A murit actorul american James Best (n. 1926)

– 2016: A murit cântăreţul american de country Merle Haggard (n. 1937) – 10 ani

– 2018: A murit autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (n. 1940)

– 2019: A murit David James Thouless, fizician, specializat în studiul materiei condensate, și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, alături de cercetătorii britanici Duncan Haldane și Michael Kosterlitz, pentru studiile privind stările neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori (n. 1934)

– 2021: A murit Boris Bechet, actor de teatru și film şi regizor din R. Moldova (n. 1953) – 5 ani

– 2025: A murit Jay Waverly North Jr., actor american și ofițer de corecție, după ce s-a retras din actorie; la vârsta de șase ani a obținut rolul principal în serialul TV „Dennis the Menace” („Dennis, pericol public!”) difuzat în anii ’60 ai secolului trecut (n. 1951) – 1 an

– 2025: A murit muzicianul american Clem Burke (nume complet Clement Anthony Burke), bateristul formației rock „Blondie” (n. 1954) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 5 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 5 aprilie

* Cu 153 de ani în urmă (1873) Creditul Funciar Rural a fost înfiinţat prin Decretul – Lege nr. 827 din 5/17 aprilie pentru creditul funciar român şi Statutele Societăţii Creditului Funciar Român care autoriza instituirea de societăţi de credit funciar numai de către proprietarii de pământuri. Acest decret enunţa formarea unui Comitet care urma să publice un apel către toţi proprietarii funciari din România care doreau să facă parte din prima societatea de credit funciar cu înscrierea a 60 de proprietari şi cu un capital de cel puţin 3.000.000 lei în proprietăţi. Atribuţiile unei astfel de societăţi erau: acordarea de împrumuturi cu ipotecă cu termene lungi ale căror plăţi urmau a se face prin anuităţi şi împrumuturi cu termene scurte tot pe ipotecă; înfiinţarea, pe baza acestor împrumuturi, de scrisuri funciare a căror valoare nu putea depăşi sumele datorate de împrumutaţi; de negociere şi scontare de scrisuri funciare. În temeiul acestui decret, o asemenea societate a început să funcţioneze sub denumirea de „Prima Societate de Credit Funciar Român”, la data de 1/13 iunie 1873. Sediul societăţii era la Bucureşti cu dreptul de a-şi desfăşura activitatea în toată ţara. Durata de existenţă s-a stabilit iniţial la 60 de ani, însă acest termen a fost prelungit şi a funcţionat fără întrerupere până în anul 1948

* Acum 152 de ani (1874) a avut loc, la „Theater an der Wien” (Viena), premiera operetei în trei acte „Liliacul”, de Johann Strauss-fiul. Libretul este semnat de Karl Haffner şi Richard Genée, după nuvela „Le Reveillon”, de Henri Melhac şi Ludovic Halévy

* De la înfiinţarea sa la 5 aprilie 1904 (122 de ani), la Grand Hotel Boulevard din Bucureşti, Automobil Clubul Român s-a înscris printre primele 10 cluburi auto din Europa şi printre primele 14 din lume. Asociaţia a organizat, în 22 septembrie 1904, prima cursă de automobile din România, constituind o premieră de excepţie în lumea automobilismului sportiv, fiind al şaselea club din lume care a organizat o astfel de competiţie, când automobilul abia păşise în civilizaţia şi cultura din România, oferind contemporanilor noştri o moştenire culturală deosebită care dăinuie, cu succes, de peste un secol. În anul 1905, Automobil Clubul Român a fost primit ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Automobil Cluburilor Recunoscute cu sediul la Paris, devenită ulterior Federaţia Internaţională a Automobilului (FIA). De asemenea ACR este membru al Alianţei Internaţionale de Turism (AIT). În martie 1909, Monitorul Oficial publica Legea cu articol unic, semnată de Regele Carol I: ‘Se recunoaşte Societăţii Automobil Club Român din Bucureşti, calitatea de persoană morală’, în conformitate cu hotărârea Camerei Deputaţilor din 22 ianuarie şi a Senatului din 19 februarie 1909. Automobil Clubul Român este Autoritate Sportivă Naţională FIA (ASN) pentru sportul automobilistic şi de karting din România şi reprezentant naţional pentru Carta Europeană a Siguranţei Rutiere (European Road Safety Charter) – cea mai mare platformă civică de siguranţă rutieră din Europa, coordonată de către Comisia Europeană. Cu ocazia Centenarului ACR, la 5 aprilie 2004, a fost lansată o lucrare monografică deosebită. ‘Cronica Centenarului ACR’ a reprezentat şi reprezintă şi astăzi existenţa Automobil Clubului Român şi a înaintaşilor săi. Printre membrii săi s-au remarcat personalităţi emblematice, care au constituit pilonii de rezistenţă socială

* Acum 116 ani (1910) a avut loc, la Sibiu, Conferinţa naţională a Partidului Naţional Român, în cadrul căreia a fost analizată situaţia politică, economică şi socială a românilor din Transilvania (5/18)

* Cu 109 ani în urmă (1917) o delegaţie de români transilvăneni (formată din dr. Vasile Lucaciu, preşedintele Ligii Culturale, ofiţerul [r.] Vasile Stoica şi preotul Ion Moţa, directorul ziarului „Libertatea” din Orăştie) a plecat la Washington (unde a ajuns la data de 29 iunie) pentru a face cunoscută opiniei publice şi guvernului american poziţia politică şi militară a României şi, totodată, revendicările sale cu privire la teritoriile româneşti din Austro-Ungaria. Imediat după sosirea în SUA, Vasile Stoica a adresat secretarului Departamentului de Stat, Robert Lansing, o informare asupra luptei românilor pentru unitate naţională (5/18)

* Acum 97 de ani (1929) era adoptată Legea asupra contractelor de muncă prin care sunt stabilite principii pe care şi astăzi le avem în vedere, printre care: „încheierea valabilă” a contractului era condiţionată de „respectarea regulamentului de muncă”, dar şi de anumite dispoziţii care restabileau echilibrul, dintre părţi, reducând diferenţa de poziţie pe care se situau părţile

* Acum 94 de ani (1932) era publicată în Monitorul Oficial Legea prin care era recunoscut oficial Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, primul muzeu în aer liber din România, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului. Parcul Naţional a fost înfiinţat la 1 iunie 1929, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale

* Cu 53 de ani în urmă (1973) avea loc prima operaţie pe cord deschis realizată la Clinica chirurgicală 2 din Târgu-Mureş, de o echipă de medici condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa

* În urmă cu 47 de ani (1979) avea loc inaugurarea complexului World Trade Center – WTC (110 etaje) din New York. La data de 11.IX.2001, în urma unor atentate teroriste, de o amploare fără precedent, au fost distruse cele două turnuri gemene ale complexului WTC. La 12 ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie, în locul celor două turnuri gemene, a fost înălţat un turn de 298 de metri (World Trade Center 4) care este primul şi cel mai mic dintre cei cinci zgârie-nori care vor înlocui turnurile gemene distruse. Cel mai înalt zgârie-nori din complexul de cinci clădiri, supranumit Turnul Libertăţii, a fost inaugurat în 2014 şi are 541 de metri. Complexul cuprinde un nou centru de transport public, un muzeu şi un memorial ridicat în cinstea celor 2.700 de oameni care au murit în 2001

* Sunt marcați 20 de ani (2006) de când a fost decisă înfiinţarea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Cunoscută şi sub numele de Comisia Tismăneanu (după numele preşedintelui ei, politologul Vladimir Tismăneanu), aceasta a redactat un Raport ce a stat la baza condamnării comunismului în mod oficial. La 18.XII.2006 preşedintele Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, Raportul întocmit de Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România

Aniversări – Comemorări

– Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Învierea Domnului (Paştele) (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Automobilistului”; la 5/18.IV.1904 s-a constituit, la Bucureşti, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, Asociaţia „Automobil Club Român” (ACR). Clubul a pus, imediat după creare, bazele mişcării automobilistice din ţara noastră, România numărându-se printre primele şase ţări din lume care au organizat concursuri de automobile. În aprilie 1967 Clubul se reorganizează sub denumirea actuală, Automobil Clubul Român. ACR se înscrie în analele mondiale printre primele 10 cluburi centenare din Europa şi printre primele 14 cluburi centenare din lume. ACR este membru al Federaţiei Internaţionale a Automobiliştilor (din 1993) şi al Consiliului Mondial de Turism şi Automobilism

– „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie, pe baza unei legi adoptate în Parlamentul de la Bucureşti; la alegerea datei s-a ţinut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianţa Nord-Atlantică (29 martie 2004) şi de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004). „Ziua NATO” este o sărbătoare publică dedicată democraţiei şi spiritului european şi euro-atlantic

– 1851: A murit (în exil, la Istanbul/Turcia) Ion I. Negulici, pictor, traducător şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; autorul unui „Vocabular român” pentru explicarea neologismelor (1848) (n. 1812) – 175 de ani

– 1881: S-a născut psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1958) – 145 de ani

– 1884: S-a născut (la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova) Ion C. Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (m. 1940)

– 1885: S-a născut Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (m. 1971)

– 1890: S-a născut Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (m. 1981)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 18 aprilie 1894

– 1894: S-a născut naistul Fănică Luca (nume real: Ştefan Luca Iordache), unul dintre cei mai talentați naiști din toate timpurile pe care i-a dat România, lăutar desăvârşit, vocalist, șef de orchestră şi profesor; considerat de George Enescu „cel mai bun suflător pe care l-am auzit până azi”; unul dintre cei mai buni ambasadori ai neamului românesc, ducând faima cântecului popular românesc în turneele din întreaga lume; în 1947, alături de Nicu Stănescu, a organizat orchestra de muzică populară „Ciocârlia”, sau „Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei”, al cărei nume a fost dat de binecunoscuta piesă instrumentală ce i-a adus lui Fănică Luca o notorietate remarcabilă; excelent formator al mai multor tineri, printre ei aflându-se Damian Luca (nepotul său), Nicolae Pîrvu, Radu Simion, Constantin Dobre şi, mai ales, Gheorghe Zamfir (m. 1968)

– 1904: S-a născut medicul Cornel Cărpinişan; se numără printre creatorii şcolii de chirurgie toracică experimentală şi clinică din România; profesor universitar; autor a numeroase manuale şi lucrări ştiinţifice (m. 1970)

– 1927: S-a născut Georgina Viorica Rogoz (numele la naștere: Huber), prozatoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi şi traducătoare; stabilită din anul 1985 în Germania; soţia scriitorului Adrian Rogoz (1921-1996) (m. 2020)

– 1928: S-a născut regizorul şi scriitorul Mircea Săucan; stabilit din 1987 în Israel (m. 2003)

– 1928: S-a născut fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru al Academiei Române din 1974 (m. 2007)

– 1932: S-a născut Fănuş Neagu, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg, scenarist şi comentator sportiv; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2011)

– 1933: S-a născut Romulus Vulpescu, poet, prozator şi traducător (a tradus din Villon, Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş. a.; a tradus în limba franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat „Antologia poeziei latino-americane”(1961) şi „Antologia poeziei chineze” (1963); soţul scriitoarei Ileana Vulpescu (m. 2012)

– 1934: S-a născut V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (m. 2013)

– 1938: S-a născut Ion (Gheorghe) Ionescu (cunoscut mai mult ca „Puiu” Ionescu), fost jucător internaţional de fotbal și avocat; cel mai prolific jucător din istoria echipei Rapid

– 1942: S-a născut profesoara de limba română Ștefania Popescu, autoarea culegerii „Gramatica practică a limbii române” (1983), tipărită în peste 10 ediții succesive (m. 2021)

– 1942: S-a născut Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2021)

– 1943: S-a născut criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000) (m. 2000)

– 1943: S-a născut violonistul american de origine română Sergiu Luca, fondatorul mai multor festivaluri de muzică de cameră importante (m. 2010)

– 1943: A murit actorul Tony Bulandra (n. 1881)

– 1946: S-a născut George Arion, autor de romane polițiste, poet, eseist, scenarist și publicist; directorul Publicațiilor Flacăra din România; considerat unul dintre pionierii romanului polițist românesc și cel mai bun autor de mystery&thriller din România; este și autorul primului volum de poezii polițiste în literatura română – 80 de ani

– 1946: A murit (s-a sinucis) poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit, în 1933, la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (n. 1903) – 80 de ani

– 1950: S-a născut regizorul de teatru Silviu Purcărete; multe dintre spectacolele sale montate la Craiova („Titus Andronicus”, „Ubu Rex”, „A 12-a noapte”) au fost invitate la numeroase festivaluri din întreaga lume (Avignon, Edinburgh, Tokyo, Melbourne, Montreal, Glasgow etc.); director, timp de şapte ani, din 1996, al Centrului Dramatic din Limoges, Franţa; în 2002 a înfiinţat, la Lyon, propria sa companie teatrală; regizează teatru sau operă în diverse ţări din Europa; în 2009 a semnat regia şi scenariul primului său film – „Undeva la Palilula”

– 1952: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu; a fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2007)

– 1952: S-a născut Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (m. 2014)

– 1964: S-a născut Marius Lăcătuş, fost internaţional de fotbal, antrenor

– 1965: A murit medicul Marius Nasta, unul dintre fondatorii şcolii române de ftiziologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1890)

– 1975: S-a născut actorul Alexandru Papadopol

– 1996: A murit episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe, şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (n. 1921) – 30 de ani

– 2012: A murit artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (n. 1932)

– 2014: A murit actorul Radu Iţcuş (n. 1944)

– 2016: A murit coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variété-ului de televiziune din România (n. 1944) – 10 ani

– 2017: A murit sportivul Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (n. 1942)

– 2019: A murit Ion Horea, poet și traducător (n. 1929)

– 2019: A murit Mihai Stere Derdena, fost deținut politic, scriitor, publicist și profesor (n. 1934)

– 2023: A murit balerinul, coregraful și modelatorul în metal Thury Ştefan; a strălucit mai bine de cincisprezece ani pe scena Teatrului „Constantin Tănase” (între 1964 şi 1980); a fost actor-mim la Circul de Stat, iar la televiziune a interpretat diferite personaje în cadrul emisiunilor de divertisment (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea celebrează Sfânta Liturghie a Învierii Domnului, de la ora locală 10:15, în Piața Sfântul Petru

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În Duminica Paștelui, Papa se va afla în balconul central al bazilicii Sfântul Petru, de unde va adresa „Urbi et Orbi” – Cetății și Lumii – tradiționalul mesaj pascal și binecuvântarea solemnă. Ceremonia începe la ora 12:00 (ora Romei) și este transmisă în mondoviziune

– Londra: Reprezentanți din opt țări OPEC+ se întâlnesc pentru a decide politica petrolieră pentru luna mai

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Conştiinţei”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 25 iulie 2019, prin Rezoluția 73/329, urmăreşte promovarea unei culturi a păcii prin dragoste şi conştiinţă. Conștiința îi împiedică pe oameni să comită crime împotriva altora. Pacea nu reprezintă doar absența diferențelor și a conflictelor; este un proces pozitiv, dinamic, participativ, legat intrinsec de democrație, justiție și dezvoltare pentru toți, prin care se respectă diferențele, este încurajat dialogul, iar conflictele sunt transformate constant prin mijloace non-violente în noi căi de cooperare

– 1588: S-a născut filosoful englez Thomas Hobbes, iniţiatorul teoriei contractului social (m. 1679)

– 1732, 5/17: S-a născut Jean-Honoré Fragonard, pictor, desenator şi gravor francez (m. 1806)

– 1794: A murit (ghilotinat de către robespierişti) Georges-Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (n. 1759)

– 1804: S-a născut botanistul german Matthias Jakob Schleiden; în 1838 a formulat teoria conform căreia plantele sunt alcătuite din celule, punând bazele teoriei celulare, împreună cu conaţionalul său Theodor Schwann (m. 1881)

– 1832: S-a născut Jules Ferry, om de stat francez; prim-ministru (1880-1881; 1883-1885); rol important în expansiunea colonială franceză în Africa şi Indochina (m. 1893)

– 1837: S-a născut Algernon Charles Swinburne, poet şi critic literar englez (m. 1909)

– 1869: S-a născut compozitorul francez Albert Roussel (m. 1937)

– 1883: S-a născut actorul de film american de origine canadiană Walter Huston; a excelat în roluri de compoziţie (m. 1950). NOTĂ: Site-ul Enciclopediei britanice, http://www.britannica.com/EBchecked/topic/277615/Walter-Huston, menţionează ca dată a naşterii 6 aprilie 1884

– 1894: S-a născut designerul american de avioane Lawrence Dale Bell, fondator al companiei „Bell Aircraft” (1935) şi proiectantul primului aparat de zbor care a depăşit bariera sunetului, „Bell X 1”, în anul 1947 (m. 1956)

– 1899: S-a născut chirurgul american Alfred Blalock, care, împreună cu Helen B. Taussig, a găsit un tratament chirurgical pentru copiii născuţi cu sindromul „blue baby” (m. 1964)

– 1900: S-a născut actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn a format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (m. 1967)

– 1908: S-a născut actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (numele la naştere: Ruth Elizabeth Davis); în 1999 a fost clasată pe locul 2, după Katherine Hepburn, pe lista celor mai bune actriţe ale tuturor timpurilor, listă realizată de Institutul American de Film (m. 1989)

– 1908: S-a născut dirijorul austriac Herbert von Karajan (m. 1989)

– 1916: S-a născut actorul american de film Gregory Peck (nume la naștere Eldered Gregory) (m. 2003) – 110 ani

– 1920: S-a născut scriitorul de origine britanică Arthur Hailey (m. 2004, la Nassau/Bahamas)

– 1924: A murit zoologul german Victor Hensen; a introdus termenul de „plancton” (totalitatea organismelor marine, care trăiesc plutind în apa mării şi nu se deplasează (sau se deplasează pe distanţe milimetrice) (n. 1835)

– 1926: S-a născut regizorul şi producătorul american Roger Corman, cunoscut pentru filmele sale cu buget redus lansate într-un ritm vertiginos (m. 2024) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Ivar Giaever, fizician şi biolog american de origine norvegiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1973, împreună cu Leo Esaki şi Brian David Josephson (m. 2025)

– 1929: S-a născut actorul britanic Sir Nigel Hawthorne (m. 2001)

– 1929: S-a născut Hugo (Maurice Julien) Claus, romancier, poet, dramaturg, regizor de film și pictor belgian (de limbă flamandă) (m. 2008)

– 1934: S-a născut Roman Herzog, jurist şi om politic german; primul preşedinte ales al Germaniei reunificate (1994-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017)

– 1937: S-a născut Colin (Luther) Powell, primul afro-american care a ocupat postul de şef al Statului Major interarme al SUA şi fost secretar de stat al SUA; a fost general cu patru stele și șeful Statului Major în timpul administrației președintelui George H.W. Bush în timpul Războiului din Golf, din 1991 (m. 2021)

– 1940: A murit Matthias Friedwagner, filolog şi folclorist austriac; profesor de filologie romanică la Universitatea din Viena (1898-1900) şi la Universitatea din Cernăuţi, al cărui rector a fost între 1910 şi 1911; ulterior a devenit profesor la Academia de Ştiinţe Sociale şi de Comerţ din Frankfurt pe Main, unde a înfiinţat (în 1911) un lectorat de limbă română; în 1917 i-a apărut, la Halle, „Dicţionarul limbii române”; interesat şi de folclorul românesc, a întreprins în Bucovina o anchetă folclorică amplă şi sistematică (1905-1911), întocmind cea mai mare colecţie de folclor românesc din perioada antebelică; membru corespondent străin al Academiei Române (1911) (n. 1861)

– 1950: S-a născut cântăreaţa suedeză Agnetha Fältskog, membră a renumitei formaţii ABBA

– 1955: S-a născut Akira Toriyama, creatorul celebrei manga Dragon Ball, una dintre cele mai influente și vândute benzi desenate japoneze din toate timpurile (m. 2024)

– 1956: S-a născut actorul spaniol de comedie Juan Joya Borja, supranumit „El Risitas”, datorită râsului său strident (m. 2021) – 70 de ani

– 1967: A murit biologul american Hermann J. Muller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru Medicină în 1946 (n. 1890)

– 1967: A murit Misha Elman, violonist american de origine rusă (n. 1891)

– 1975: A murit Chiang Kai-shek, om politic chinez, președinte al guvernului național din Nanjing; ca șef al Gomindanului – Kuomintang, a contribuit la unificarea Chinei (n. 1887)

– 1990: S-a născut actorul și cântărețul japonez Haruma Miura (m. 2020)

– 1994: A murit Kurt Cobain, solistul formaţiei rock „Nirvana”, chitarist şi compozitor american (n. 1967)

– 1997: A murit poetul american Allen Ginsberg, figură proeminentă a „generaţiei Beat” (n. 1926)

– 2005: A murit scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru Literatură în 1976 (n. 1915)

– 2008: A murit Charlton Heston (numele real: John Charles Carter), actor american de film, regizor şi scenarist (n. 1923). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1924

– 2011: A murit Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare al Academiei Române din 2009 (n. 1925) – 15 ani

– 2012: A murit omul de afaceri britanic Jim Marshall, creatorul amplificatoarelor cu acelaşi nume, utilizate de unii dintre cei mai mari chitarişti din muzică rock, supranumit „The Father of Loud” (n. 1923)

– 2012: A murit Ferdinand Alexander Porsche, nepotul fondatorului uzinelor germane Porsche şi creatorul celebrului model de automobil sport Porsche 911 (n. 1935)

– 2014: A murit Peter Matthiessen, scriitor, naturalist şi activist ecologist american, recompensat de trei ori cu National Book Award, cel mai prestigios premiu literar american; a înfiinţat, în 1953, celebra revistă literară „The Paris Review”, în colaborare cu Harold Humes şi George Plimpton (n. 1927)

– 2015: A murit Julie Wilson (Julia Mary Wilson) actriţă americană şi cântăreaţă de cabaret (n. 1924)

– 2018: A murit regizorul de filme de animaţie, producătorul şi scenaristul japonez Isao Takahata; cofondator al studioului de animaţie „Ghibli” (în 1985); cunoscut în special pentru pelicula „The Grave of the Fireflies” (n. 1935)

– 2020: A murit actriţa britanică Honor Blackman (n. 1925)

– 2020: A murit actriţa americană Elizabeth Lee Fierro, care a deţinut un rol memorabil în filmul horror clasic regizat de Steven Spielberg, „Jaws”/„Fălci” (n. 1929)

– 2020: A murit Shirley Douglas, actriţă şi activistă canadiană (n. 1934)

– 2021: A murit cântăreţul și actorul venezuelean Henry Stephen, o legendă a muzicii populare venezuelene (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit actorul britanic Paul Ritter (n. 1966) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 4 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 4 aprilie

* Cu 567 de ani în urmă (1459) avea loc semnarea Tratatului de pace între Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457–1504) şi reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz. Se prevedeau, printre altele, încetarea stării de război între Moldova şi Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei şi recunoaşterea suzeranităţii polone de către Ştefan. La 4 aprilie 1459, prin pacea moldo-polonă, Ştefan cel Mare al Moldovei reîntoarcea oraşul Hotin în componenţa principatului. Tratatul a fost semnat după un asediu moldav de doi ani a cetăţii Hotinului. Abia după semnarea tratatului de pace domnul Moldovei a izbutit să pună stăpânire pe cetatea propriu-zisă

* Acum 491 de ani (1535) Petru Rareş, domnitorul Moldovei (1527-1538; 1541-1546), încheia, la Iaşi, un tratat de alianță cu Ferdinand de Habsburg (rege al Ungariei şi al Boemiei din 1526 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1556, la abdicarea fratelui său, împăratul Carol Quintul) în vederea unei acţiuni antiotomane comune

* În urmă cu 176 de ani (1850), printr-o anaforă a Divanului Obştesc din timpul domnitorului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a fost emisă legea privind înfiinţarea primului corp de jandarmi. Aceasta constituie cea dintâi legiferare a Ţărilor Române, în care se vorbeşte de jandarmi, deoarece corpul slujitoresc existent la acea dată s-a transformat într-un corp de jandarmi. Acest corp avea „atribuţiuni de poliţie generală a statului și era în legătură cu tribunalele poliţieneşti”. Jandarmii au fost amintiţi, mai apoi, în decretul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza din 6 septembrie 1861, iar în timpul Principatelor Unite, s-a înfiinţat poliţia rurală, prin legea din 25 decembrie 1868

* Acum 149 de ani (1877) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei româno-ruse care reglementa trecerea trupelor ţariste pe teritoriul României spre frontul din Balcani. În acelaşi timp, guvernul rus se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român (4/16)

* Tot cu 149 de ani în urmă (1877) era înfiinţată Societatea Ştiinţelor Medicale din Bucureşti, precursoare a Societății Române de Medicină Internă. Primul președinte a fost Dr. Alexandru Marcovici – cu mandate repetate anual între 1877 și 1880 și un mandat în 1882. A fost și presedinte de onoare al congreselor Europene de medicină de la Bruxelles (1875) și Amsterdam (1879) (4/16)

* În urmă cu 106 ani (1920), printr-un Decret-lege, era desfiinţat Consiliul Dirigent al Transilvaniei, creat la 2.XII.1918, după unirea cu România, atribuţiile acestuia fiind preluate de Guvernul central de la Bucureşti

* Tot într-o zi de 4 aprilie şi tot cu 106 ani în urmă, era prezentat, la Cinematograful militar din Bucureşti, primul desen animat românesc – „Păcală în lună”, realizat de Aurel Petrescu. Succesul acestui film l-a determinat pe regizor să continue, realizând noi filme despre Păcală: „Păcală amorezat” şi „Păcală şi Tândală la Bucureşti”

* Se marchează 90 de ani (1936) de la promulgarea „Legii pentru organizarea şi funcţionarea Radiodifuziunii”, votată de Corpurile Legiuitoare la 1 aprilie 1936, promulgată și publicată în „Monitorul Oficial” nr. 80, prin „Decretul regal” 808. Societatea şi-a schimbat numele din Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România în Societatea Română de Radiodifuziune

* Acum 87 de ani (1939) compozitorul şi cântăreţul american Glenn Miller lansa celebra melodie „Moonlight Serenade”, în colaborare cu casa de discuri „Bluebird Records”

* Cu 82 de ani în urmă (1944) avea loc masivul bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra Bucureştilor (220 de bombardiere B-17 „Fortăreţe zburătoare” şi 93 bombardiere B-24 „Liberator” au aruncat peste 860 tone de bombe), soldat cu mari distrugeri materiale şi cu mii de morţi (2.942) şi de răniţi (2.126). A fost doar prima dintre acţiunile aeriene anglo-americane care s-au desfăşurat până la 23 august 1944 şi care au avut ca obiectiv distrugerea instalaţiilor petroliere şi a căilor ferate. A doua zi, la 5 aprilie, a avut loc un bombardament masiv al aviaţiei americane asupra Ploieştilor (136 bombardiere B-24 şi 90 bombardiere B-19 au aruncat peste 580 tone de bombe), având ca obiectiv principal triajul, care s-a soldat cu 262 de morţi şi 361 de răniţi

* În urmă cu 81 de ani (1945) întreg teritoriul Ungariei şi oraşul slovac Bratislava au fost complet eliberate de sub ocupaţia nazistă, de către trupele sovietice şi române. Cu un efectiv total de peste 538.536 de militari angajaţi, din care au pierit peste 169.822 de eroi (31,5%), Armata Română a parcurs, între 24 august şi 9 mai 1945, peste 1.700 kilometri de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de kilometri pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat prin lupte grele circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3.821 de localităţi, dintre care 53 de mari oraşe ocupate

* În urmă cu 79 de ani (1947) avea loc înfiinţarea Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI), instituţie specializată a ONU, cu sediul la Montréal. România este membru al OACI din 24.IV.1965

* Acum 77 de ani (1949) avea loc semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord (baza legală şi contractuală a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord – NATO). Cunoscut şi sub numele de „Tratatul de la Washington”, acesta a fost semnat de miniştrii de externe din Belgia, Canada, Danemarca, Franţa, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia şi SUA. NATO este cea mai puternică şi mai solidă organizaţie politico-militară de apărare colectivă din istorie. Tratatul de la Washington a intrat în vigoare la 24.VIII.1949. În prezent numărul ţărilor membre ale Alianţei Nord-Atlantice se ridică la 28. România a aderat la Alianţă la 29.III.2004

* Cu 57 de ani în urmă (1969) chirurgul american Denton Clooney a reuşit (la Institutul de Cardiologie Texas din Houston) primul transplant al unei inimi artificiale, care a funcţionat timp de trei zile, până la implantul unei inimi veritabile

* Acum 51 de ani (1975) era fondată Microsoft Corporation, companie multinațională americană de tehnologie cu sediul în Redmond, Washington. Cele mai cunoscute produse de software ale Microsoft software products este linia de sisteme de operare Windows, suita de aplicații de productivitate Microsoft 365 și browserul web Edge. Produsele sale emblematice de hardware sunt linia de console de jocuri video Xbox și gama de computere personale cu ecran tactil Microsoft Surface. Microsoft a fost clasat pe locul 14 în clasamentul Fortune 500 al celor mai mari companii din Statele Unite după veniturile totale; a fost cel mai mare producător de software după venituri din 2022. Este considerată una din companiile Big Five de tehnologie a informației, alături de Alphabet (compania părinte a Google), Amazon, Apple și Meta Platforms. Microsoft a fost fondată de Bill Gates și Paul Allen pe 4 aprilie 1975, pentru a dezvolta și vinde interpretoare BASIC pentru Altair 8800. A crescut dominând piața sistemelor de operare pentru computere personale cu MS-DOS în mijlocul anilor 1980, urmat de Windows. Din anii 1990, s-a diversificat din ce în ce mai mult de la piața sistemelor de operare și a realizat o mulțime de achiziții corporative, cea mai mare fiind Activision Blizzard pentru 68,7 miliarde de $ pe 13 octombrie 2023

* Acum 43 de ani (1983) începea prima misiune a navetei spaţiale americane „Challenger”. La 28.I.1986, la a patra misiune, după 73 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord. Catastrofa navetei a fost considerată, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA

* Acum 29 de ani (1997) era semnată, la Oviedo (Spania), Convenţia europeană asupra bioeticii (o convenţie a Consiliului Europei asupra drepturilor omului şi a biomedicinei, care interzice intervenţiile asupra genomului uman)

* Sunt marcați 25 de ani (2001) de când România câştiga, la Salonul de invenţii de la Geneva, 22 de medalii de aur, 18 de argint şi 22 de bronz, pentru cele 62 de invenţii prezentate, clasându-se pe primul loc, ca număr total de medalii obţinute

* Cu 23 de ani în urmă (2003) avea loc inaugurarea Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din Bucureşti, sediul aflându-se pe Str. Londra nr. 39. Fondatorul instituţiei este fostul premier Adrian Năstase, care a donat în acest scop statului român colecţia sa de hărţi vechi (circa 600 la număr)

* În urmă cu 18 ani (2008) Palatul Parlamentului din Bucureşti a fost inclus în Cartea Recordurilor, ca cea mai mare clădire administrativă cu destinaţie civilă, cea mai masivă clădire din lume şi cea mai scumpă clădire. Cartea Recordurilor Guiness înscrie construcţia pe locul 2 în lume după Pentagon, cu o suprafaţă desfăşurată de 330.000 metri pătraţi, şi pe locul 3 ca volum, cu 2.550.000 metri cubi, după clădirea de asamblare a rachetelor spaţiale de la Cape Canaveral din Florida şi după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic

* Se marchează 3 ani (2023) de când Finlanda a devenit oficial cel de al 31-lea membru al NATO

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta lui Lazăr. Pomenirea celor adormiți (Calendarul Creştin-Ortodox 2026; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Sâmbăta Sfântă (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1901: S-a născut Ion Breazu, istoric şi critic literar (m. 1958) – 125 de ani

– 1907: S-a născut chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1915: S-a născut Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (m. 1982)

– 1915: S-a născut George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România, este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (m. 1990)

– 1917: S-a născut Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet (m. 1966)

– 1917: S-a născut Gáll Ernö, filosof, sociolog şi publicist maghiar din România; cercetări privind rolul intelectualităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1922: S-a născut Ludovic Paceag, compozitor, dirijor și folclorist (m. 1993)

– 1923: S-a născut Părintele Arhimandrit Climent Haralamb, fost slujitor şi eclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeş; la împlinirea vârstei de 100 de ani, i-a fost conferit Ordinul „Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, care i-a fost înmânată de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, pentru cele șapte decenii de slujire la racla Sfintei Mucenițe Filoteea (m. 2026)

– 1926: S-a născut Richard Bartzer, compozitor, dirijor, muzicolog, critic muzical, orchestrator de muzică uşoară şi profesor (m. 1998) – 100 de ani. NOTĂ: Muzicologii care au scris despre Bartzer nu cad de acord în privinţa zilei şi a anului de naştere. Pe lângă mai răspândita dată de 4 aprilie 1926, sunt menţionate variantele 4 septembrie 1926, 1927 (fără zi şi lună) şi 4 aprilie 1927

– 1927: S-a născut Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (m. 2018)

– 1929: S-a născut compozitorul și muzicologul Vasile Donose; în perioada 1964-1978 a fost redactor șef și director în Radiodifuziunea și Televiziunea Română; tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (m. 2017)

– 1930: S-a născut compozitorul Adalbert Winkler (m. 1992)

– 1932: S-a născut Ştefan Zorzor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania

– 1933: S-a născut actorul Ştefan Tapalagă (m. 1994)

– 1933: A murit istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române din 1915 (n. 1874)

– 1938: S-a născut Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul” din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (m. 2006)

– 1941: S-a născut Viorel Savin, poet, dramaturg, publicist, prozator – 85 de ani

– 1941: A murit compozitorul Grigore Teodosiu (n. 1871) – 85 de ani

– 1942: A murit Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, ţinând de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (n. 1869)

– 1951: S-a născut sculptorul Sava Stoianov (m. 2016) – 75 de ani

– 1953: S-a născut Rodion Ladislau Roşca, considerat „părintele muzicii electronice românești” (m. 2021)

– 1953: A murit (la Lisabona, Portugalia) Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1930-1940); Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia; membru de onoare al Academiei Române (1921); preşedinte de onoare şi protector (1930-1940) al Academiei Române (n. 1893, la Sinaia). NOTA 1: Unele surse dau ca dată a morţii 3.IV.1953. NOTA 2: La 13.II.2003, Guvernul României a organizat acţiunea de repatriere a osemintelor regelui Carol al II-lea, iar a doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească)

– 1955: S-a născut actorul Valentin Popescu

– 1956: S-a născut Teodor Dume (Dumov), jurnalist, editor, scriitor şi poet – 70 de ani

– 1961: A murit matematicianul Simion Stoilow, unul dintre creatorii, pe plan mondial, ai teoriei topologice a funcţiilor; este considerat întemeietor al şcolii române de matematică modernă; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1887) – 65 de ani

– 1968: A murit prozatorul Eugen Bălan (n. 1904)

– 1972: A murit fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1893)

– 1973: A murit Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (n. 1893)

– 1979: A murit Richard Waldemar Oschanitzky, compozitor, aranjor, dirijor, orchestrator și pianist; a fost printre primii muzicieni de jazz din România; considerat unul dintre cei mai valoroși compozitori români de muzică de film; fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky, fratele dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky (n. 1939)

– 1985: A murit compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (n. 1918)

– 1992: A murit (la Villalba, Spania) Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (n. 1915)

– 2003: A murit compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (n. 1935)

– 2014: A murit Miruna Boruzescu, creatoare de costume de teatru şi film; soţia actorului şi scenografului Radu Boruzescu; stabiliţi în Franţa din 1975 (n. 1945)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Ioan Puşcaş, unul dintre marii specialişti români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă descoperirea (în 1973) Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului, dar şi introducerea, în anii 80 ai secolului XX, a videoendoscopiei optice şi electronice în România (n. 1932)

– 2019: A murit părintele Jean Boboc, teolog ortodox, bioetician, medic (specializat în farmacologie și toxicologie), profesor și traducător; în lucrările sale a avut o abordare profundă a problemelor antropologice și bioetice actuale (n. 1943)

– 2023: A murit Niculae Gheran, scriitor, editor, critic și istoric literar; şi-a dedicat cariera literară editării și comentării vieții și operei lui Liviu Rebreanu, printr-o ediţie critică integrală unică în peisajul românesc, în 23 de volume (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea prezidează solemna Vigilie pascală a Învierii Domnului în Bazilica Sfântul Petru – ora locală 21:00

– Maldive: Un referendum constituțional este programat să aibă loc în Maldive pe 4 aprilie, în aceeași zi cu alegerile locale. Referendumul îi întreabă pe alegători dacă susțin scurtarea mandatului parlamentar actual și modificarea Constituției astfel încât alegerile prezidențiale și parlamentare să aibă loc în aceeași zi în 2028

– Miami, SUA: Inaugurarea noului stadion al clubului american de fotbal Inter Miami

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Animalelor fără Stăpân”; în toamna anului 2010, aproximativ o sută de organizaţii olandeze preocupate de situaţia animalelor fără stăpân au organizat prima conferinţă naţională dedicată acestei probleme; cu acea ocazie, participanţii au ales ziua de 4 aprilie pentru a lansa un semnal de alarmă şi, totodată, un apel la compasiune, la nivel mondial, faţă de situaţia deplorabilă în care se află cele peste 600 de milioane de animale ale străzii din întreaga lume. Data a fost aleasă la exact o jumătate de an de la aniversarea Zilei mondiale a animalelor, din 4 octombrie

– „Ziua Internaţională pentru Conştientizarea Pericolului reprezentat de Minele Antipersonal şi Asistenţă în Lupta împotriva acestora”; declarată de Adunarea Generală ONU la 8 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/97 şi sărbătorită începând cu anul 2006 (- 20 de ani)

– „Ziua Internaţională a Bătăii cu Perne”; iniţiată de Urban Playground Movement, ziua are drept scop recuperarea spaţiului public, eliberarea de stres şi presiune şi găsirea unor noi tipuri de divertisment. Prima ediţie a avut loc în 2008 iar de atunci a cuprins peste 150 de oraşe din întreaga lume, fiind sărbătorită în prima sâmbătă din aprilie

– Ziua naţională a Republicii Senegal; aniversarea proclamării independenţei – 1960

– 1617: A murit matematicianul scoţian John Napier, creatorul logaritmilor neperieni (numiţi şi naturali) şi ai tabelelor de logaritmi neperieni (n. 1550)

– 1752: S-a născut compozitorul italian Niccolò Antonio Zingarelli (m. 1837)

– 1765, 4/15: A murit Mihail V. Lomonosov, om de ştiinţă (a enunţat principiul conservării materiei, precursor al teoriei atomiste), lingvist şi scriitor rus; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; unul dintre cele mai luminate spirite enciclopedice din istorie, fiind uneori numit şi „Rusul Da Vinci” sau „Părintele ştiinţei ruse”; a iniţiat studiul ştiinţific al limbii ruse, contribuind la crearea limbii literare; a avut contribuţii esenţiale în domenii precum ştiinţele naturii, chimie, fizică, mineralogie, astronomie, istorie, artă, filologie, optică şi altele; din iniţiativa sa, în 1755, a fost fondată Universitatea din Moscova, care-i poartă numele (n. 1711)

– 1774: A murit Oliver Goldsmith, romancier, poet, dramaturg și eseist irlandez (n. 1730). NOTĂ: Unele surse dau nașterea în anul 1728

– 1785: S-a născut Bettina von Arnim, scriitoare germană, una dintre cele mai importante figuri ale Romantismului german (m. 1859)

– 1806: A murit poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (n. 1720) – 220 de ani

– 1809: S-a născut Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească (m. 1880)

– 1835: S-a născut John Hughlings Jackson, neurolog englez; cunoscut mai ales pentru descrierea unei forme particulare de desfăşurare a crizelor epileptice („crize jacksoniene”) şi pentru teoria sa asupra regresiunii funcţiilor în cazul unei leziuni în sistemul nervos („teoria disoluţiei”) (m. 1911)

– 1841: A murit William Henry Harrison, ofițer și om politic american, al 9-lea președinte al Statelor Unite (n. 1773) – 185 de ani

– 1846: S-a născut (la Montevideo, Uruguay) Isidore Lucien Ducasse (Contele de Lautréamont), poet francez; precursor al poeziei moderne, al cărui stil s-a aflat la confluenţa dintre simbolism şi suprarealism (m. 1870) – 180 de ani

– 1858: S-a născut Remy de Gourmont, scriitor, critic literar şi teoretician simbolist francez (m. 1915)

– 1870: A murit Heinrich Gustav Magnus, chimist și fizician german; cunoscut mai ales pentru descrierea, în anul 1852, a efectului omonim, fenomen din dinamica fluidelor, care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație (n. 1802)

– 1873: S-a născut Élie Faure, istoric de artă şi eseist francez (m. 1937)

– 1875: S-a născut dirijorul francez Pierre Monteux (m. 1964, în SUA)

– 1876: S-a născut pictorul francez Maurice de Vlaminck (m. 1958) – 150 de ani

– 1884: A murit industriaşul american de origine britanică William C. Procter; în 1837 a fondat, împreună cu irlandezul James Gamble (1803-1891), o mică întreprindere în care fabricau lumânări şi săpunuri; în prezent societatea Procter&Gamble este cel ai mare producător din SUA din domeniul detergenţilor (n. 1801)

– 1901: A murit Louis Kuhne, naturopat german, cunoscut pentru metodele hidroterapeutice alternative cu apă rece, caldă și abur, care erau menite să îmbunătățească funcția de detoxifiere a organismului (n. 1835) – 125 de ani

– 1904: S-a născut dramaturgul rus Aleksandr Afinoghenov (m. 1941). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii stilul vechi – 22 martie 1904

– 1905: S-a născut compozitorul şi violonistul francez Eugène Bozza (m. 1991)

– 1913: S-a născut cântăreţul american de blues Muddy Waters (numele real: McKinley Morganfield) (m. 1983). NOTĂ: Mai multe surse susţin că anul naşterii cântăreţului ar fi de fapt 1915

– 1914: S-a născut Marguerite Duras, scriitoare şi scenaristă franceză (m. 1996)

– 1914: S-a născut (în Anglia) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian de origine engleză; contribuții majore în dezvoltarea timpurie a metodelor statistice în comunitățile de plante (m. 2018, eutanasiat). NOTĂ: Omul de știință David Goodall, în vârstă de 104 de ani, a murit după ce a ales să-și pună capăt vieții la o clinică din Elveția; ecologistul, care nu era bolnav în stadiu terminal, a spus că decizia a fost determinată de deteriorarea calității vieții sale

– 1915: S-a născut cântăreţul american de blues Muddy Waters (numele real: McKinley Morganfield) (m. 1983)

– 1915: S-a născut François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2007)

– 1918: A murit Hermann Cohen, filosof neokantian german, unul dintre întemeietorii „Şcolii de la Marburg”; preocupat de filosofia religioasă iudaică (n. 1842)

– 1919: A murit Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1832)

– 1923: S-a născut actorul britanic Peter Vaughan (m. 2016)

– 1928: S-a născut Maya Angelou (numele real: Marguerite Ann Johnson), poetă americană, prozatoare, autoare de piese, actriţă; o figură de prim rang în lupta pentru dobândirea de drepturi civile ale afro-americanilor şi o prietenă apropiată a activistului Martin Luther King (m. 2014)

– 1928: S-a născut compozitorul britanic Monty Norman, autorul temei muzicale originale a seriei „James Bond” (m. 2022)

– 1929: A murit Carl (Karl) Benz, inginer german şi pionier al automobilismului; în 1885 a construit primul automobil din lume care a fost alimentat de un motor cu ardere internă (n. 1844)

– 1932: S-a născut Andrei Tarkovski, regizor, scenarist, actor şi scriitor rus; considerat unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile; a dat o nouă dimensiune relaţiei dintre artă şi religie (m. 1986, la Paris)

– 1932: S-a născut Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (m. 1992)

– 1932: S-a născut fostul senator republican Richard Lugar, personalitate marcantă a politicii externe americane şi a dezarmării nucleare vreme de 30 de ani (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (m. 2018)

– 1942: S-a născut muzicianul american Don Bryant, coautor al melodiei „I Can’t Stand the Rain”, popularizată de soţia sa, cântăreaţa Ann Peebles; cântăreţul de soul Don Bryant şi soţia sa, Ann Peebles, au format unul dintre cele mai de succes cupluri de pe scena soul-ului sudic american (m. 2025)

– 1946: S-a născut baritonul rus Sergei Leiferkus, cunoscut pentru tehnica sa dramatică și vocea puternică, în special în repertoriul limbilor rusă și italiană – 80 de ani

– 1950: S-a născut Christine Lahti, actriţă americană şi regizor de film de scurt-metraj; în ultima perioadă a acceptat mai puţine roluri în filme, acordând tot mai multă atenţie cauzelor umanitare

– 1952: S-a născut Theophilos al III-Lea (numele laic: Ilias Giannopoulos), Patriarh al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi al întregii Palestine, al Siriei, Arabiei, dincolo de Fluviul Iordanului, al Canei Galileii şi al Sfântului Sion (din 22 noiembrie 2005)

– 1952: S-a născut cântăreţul şi chitaristul nord-irlandez Gary Moore (m. 2011)

– 1957: S-a născut Aki Kaurismäki, regizor, producător, scenarist şi actor finlandez

– 1965: S-a născut Robert Downey Jr., actor, producător, scenarist, cântăreț și comedian american; fiul realizatorului de film underground Robert Downey Sr.

– 1968: A murit (a fost asasinat) Martin Luther King, pastor şi publicist american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1964 (n. 1929). NOTĂ: Ziua sa de naştere este marcată în SUA ca sărbătoare naţională în cea de-a treia zi de luni din ianuarie

– 1972: S-a născut Vladimir (Mikhailovich) Jurowski, dirijor rus și britanic, considerat unul dintre cei mai importanţi interpreţi ai operelor lui Igor Stravinski; director artistic al Festivalului Enescu 2017; fiul dirijorului Michail Jurowski și nepotul compozitorului sovietic de muzică de film Vladimir Michailovich Jurowski

– 1979: S-a născut actorul australian de film Heath Ledger, una dintre cele mai mediatizate vedete ale industriei filmului în anul 2008: Premiul Oscar post-mortem pentru cel mai bun actor în rol secundar, în filmul „The Dark Knight” (m. 2008)

– 1984: A murit constructorul rus de avioane Oleg Antonov (n. 1906). NOTĂ: Site-ul www.aviationboom.com/pioneers dă ca dată a morţii 4.III.1984

– 1987: A murit Catherine Lucille Moore (C.L. Moore), scriitoare americană de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1911)

– 1991: A murit Max Frisch, dramaturg şi romancier elveţian de limbă germană (n. 1911) – 35 de ani

– 1993: A murit arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (n. 1899)

– 1997: A murit scriitorul rus Vladimir Solouhin (n. 1924)

– 2012: A murit Claude Miller, regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (n. 1942)

– 2013: A murit criticul de film, jurnalistul şi scenaristul american Roger (Joseph) Ebert; primul critic de film care a primit premiul „Pulitzer” (în 1975) şi primul care care a fost recompensat (în 2005) cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame (Bulevardul Hollywood din Los Angeles) (n. 1942)

– 2015: A murit scriitorul danez Klaus Rifbjerg (n. 1931)

– 2021: A murit Robert Alexander Mundell, economist și profesor canadian; considerat părintele monedei euro; Premiul Nobel pentru Economie în 1999 (n. 1932) – 5 ani

– 2021: A murit scriitorul şi scenaristul mexican Francisco Gerardo Haghenbeck (n. 1965) – 5 ani

– 2024: A murit Lynne Reid Banks, romancieră, reporteră și actriță britanică; a fost una dintre primele femei din Marea Britanie care a lucrat ca reporter într-o televiziune; în 2013 a primit prestigiosul Premiu JM Barrie pentru contribuția adusă literaturii pentru copii (n. 1929)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 3 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 3 aprilie

* Cu 108 ani în urmă (1918) a luat fiinţă, la Iaşi, formaţiunea politică Liga Poporului (transformată în 1920 în Partidul Poporului), constituită în jurul personalităţii generalului Alexandru Averescu, aureolat de succesele repurtate în bătăliile din anul 1917. Formaţiunea politică devine, în 1920, primul partid din România întregită cu reprezentare naţională (3/16)

* La data de 3 aprilie 1933, acum 93 de ani, locotenentul David Mclntyre și Sir Douglas-Hamilton au fost primii oameni care au zburat peste vârful Everestului, într-o expediţie britanică, condusă de marchizul de Clydesdale şi finanţată de Lucy, Lady Houston

* Se împlinesc 80 de ani (1946) de când avea loc prima convocare a membrilor Curții Internaționale de Justiție. Înființată în anul 1945 de Carta ONU, Curtea și-a început activitatea în 1946 ca succesoare a Curții Permanente Internaționale de Justiție. Curtea Internațională de Justiție (CIJ) este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite (art. 7, Carta ONU) și a fost instituită prin Carta Națiunilor Unite. Carta Națiunilor Unite și Statutul Curții Internaționale de Justiție, care face parte integrantă din Cartă, au fost semnate la San Francisco la 26 iunie 1945 și au intrat în vigoare la 24 octombrie 1945. Primii membri ai Curții au fost aleși la 6 februarie 1946 în cadrul primei sesiuni a Adunării Generale, care a avut loc la Londra și au fost convocați pentru prima dată la Palatul Păcii din Haga (Țările de Jos), la data de 3 aprilie 1946. La 6 aprilie 1946, noua Curte și-a ales președintele, vicepreședintele și grefierul, ședința inaugurală având loc la 18 aprilie 1946

* În urmă cu 78 de ani (1948) a început să fie aplicat Planul Marshall, denumire dată propunerii guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală (după terminarea celei de-a doua conflagraţii mondiale), prezentată de secretarul de stat George Marshall la 5 iunie 1947 (în septembrie 1947 a avut loc, la Paris, o conferinţă economică a statelor vest-europene care au acceptat, în esenţă, Planul Marshall, în vigoare până în iunie 1951)

* Se marchează 60 de ani (1966) de când staţia automată sovietică „Luna 10” a devenit primul satelit artificial al Lunii. „Luna 10” (din seria E-6S) aparţinând programului Luna, a fost o misiune spaţială robotică, numită de asemenea Lunik 10. Naveta spaţială a fost lansată către Lună de pe o platformă orbitală a Terrei pe 31 martie 1966. Luna 10 a fost şi primul satelit artificial al Lunii. Naveta a intrat pe orbita lunară pe 3 aprilie 1966 şi a completat prima sa orbită lunară 3 ore mai târziu, pe 4 aprilie (timpul Moscovei)

* Cu 59 de ani în urmă (1967) au fost stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Canada. Relaţiile diplomatice între România şi Canada au fost stabilite la 16 august 1919, prin înfiinţarea Consulatului General al României la Montréal

* Acum 53 de ani Martin Cooper, pe atunci director general al Diviziei de Sisteme de Comunicare din cadrul Motorola, l-a apelat, pe 3 aprilie 1973, de pe o stradă din New York, pe cel mai mare rival al său din sector, Joel Engel de la Bell Labs. ”Punem pariu că nu știi de unde te sun?”, a spus Cooper, care se afla pe Sixth Avenue. Istoria menţionează acest moment ca prima clipă de viaţă a telefonului mobil, dar mai trebuiau să treacă încă 10 ani pentru ca celularul să ajungă pe piaţă. Aparatul folosit de Martin Cooper era un prototip Motorola DynaTAC 8000X care cântărea 794 de grame, avea circa 33 de centimetri înălțime împreună cu antena și 8,9 centimetri grosime, asigura un timp de convorbire de 30 de minute şi costa aproximativ 4.000 de dolari. În România, istoria telefoniei mobile datează de la începuturile anilor ’90. În 1992 apărea primul sistem telefonic mobil, o soluţie analogică ce opera în standard NMT (450 MHz). Anul 1996 a reprezentat momentul de inflexiune pentru piaţa autohtonă de telecomunicaţii, prin acordarea primelor licenţe GSM. Câteva luni mai târziu, în 1997, se lansau pe piaţă primele reţele GSM mobile

* Acum 36 de ani (1990) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Geodinamică al Academiei Române, prin Hotărârea de Guvern 364/3.IV.1990; director – dr. ing. Dorel Zugrăvescu (din 1990 până în  2006). Institutul de Geodinamică continuă tradiția începută în cadrul Centrului de Cercetări Geofizice al Academiei Române, când, cu ocazia eclipsei totale de soare din 15 Februarie 1961, au fost făcute, într-o clădire aparținând complexului mănăstiresc de la Căldărușani, primele măsurători de geodinamică instrumentală în România, de către prof. Dorel Zugrăvescu: înregistrări ale variației câmpului gravitațional, cu ajutorul unui gravimetru tip Askania și al unui sistem de înregistrare de construcție proprie, și înregistrări cu ajutorul unui pendul paraconic, proiectat de Maurice Allais (Premiul Nobel în 1980 pentru Științe economice), și construit de prof Dorel Zugrăvescu

* Sunt marcați 10 ani (2016) de la publicarea „Panama Papers”, cea mai mare scurgere de informații din istorie. Panama Papers este denumirea consacrată unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, faxuri, certificate de întemeiere de firme, contracte de credit, facturi, extrase de cont, fotografii), în total aproximativ 2,6 TB de date, au fost transmise de către un informator anonim (whistleblower) ziarului german Süddeutsche Zeitung, care le-a pus la dispoziție organizației internaționale de jurnalism de investigație International Consortium of Investigative Journalists – ICIJ (fondat de Center for Public Integrity, CPI), cu sediul la Washington. La data de 3 aprilie 2016, numeroase publicații media (109 ziare, posturi TV și medii online) au difuzat, simultan în 76 de țări, primele lor concluzii (dar nu și documentele), dezvăluind metodele cum unii dintre cei mai bogați oameni de pe planetă își ascund averile în paradisuri fiscale. Potrivit jurnaliștilor de la Center for Public Integrity (CPI), organizație internațională nonprofit de jurnalism investigativ, documentele aparțin firmei de avocați Mossack Fonseca din Panama, care a ajutat diverși clienți în ascunderea averilor, spălarea de bani și evitarea și/sau reducerea impozitelor pe venit. Documentele arată, printre altele, legături către 72 de actuali sau foști șefi de state, inclusiv dictatori acuzați de jafuri în propriile țări, dar și un număr de peste o sută de cetățeni români implicați în scandal

Aniversări – Comemorări

– Vinerea Sfântă (Pătimirea şi moartea Domnului) (post și abstinență) (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Jandarmeriei Române”, stabilită prin Legea proprie de organizare şi funcţionare 116/1998; la 3.IV.1850 domnitorul moldovean Grigore Al. Ghica a promulgat „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”; la 1.IX.1893 a fost promulgată „Legea asupra jandarmeriei rurale”, act ce a marcat, după modelul francez al timpului, înfiinţarea jandarmeriei moderne în România

– 1821, 3/15: S-a născut Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (m. 1906) – 205 ani

– 1853: S-a născut chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu inginerul Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1903)

– 1880: S-a născut principele George Valentin Bibescu, unul dintre cei mai buni piloți români; considerat iniţiatorul turismului automobilistic european şi fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti (care a luat naştere pe fosta moşie a mătuşii sale, Maria Bibescu, contesa de Montesquiou-Fézensac (azi cartierul Băneasa)); din iniţiativa sa a luat naştere, în anul 1920, Aeroclubul Regal al României (m. 1941)

– 1889: S-a născut Grigoraş (Grigore) Dinicu, violonist şi compozitor (m. 1949)

– 1893: S-a născut prozatorul Damian Stănoiu (prenumele la naştere: Dumitru); în scrierile sale predomină prezentarea vieţii monahale, ecleziastice în general (m. 1956)

– 1895: A murit Silvestru Morariu Andrievici, arhiepiscop al Cernăuților și mitropolit al Bucovinei și Dalmației (1880-1895); unul dintre cei mai de seamă ierarhi din Biserica românească din Bucovina; a luptat pentru păstrarea drepturilor românești în Biserica din Bucovina; s-a ocupat permanent de cântarea bisericească psaltică, fiind autorul primei Psaltichii bisericești pe note liniare (n. 1818)

– 1905: A murit Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (n. 1853)

– 1914: S-a născut Florin Tornea, poet, traducător (a tradus din Bertolt Brecht şi Peter Weiss), istoric literar şi teatrolog (conferenţiar la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din Bucureşti, cercetător la Institutul de Artă al Academiei Române, redactor-şef adjunct la revista „Teatrul”) (m. 1989)

– 1925: S-a născut pianistul Mîndru Katz; în 1959 a emigrat în Israel (m. 1978)

– 1927: S-a născut interpretul de muzică uşoară Luigi (Ludovic) Ionescu (m. 1989)

– 1928: S-a născut disidentul anticomunist Vasile Paraschiv (m. 2011)

– 1940: S-a născut Neagu Udroiu, publicist, scriitor și diplomat; director general Rompres (1979-1997); fost ambasador al României în Finlanda şi Estonia (m. 2022)

– 1944: A murit pictorul Octav Băncilă (n. 1872)

– 1945: S-a născut Florentin Popescu, poet, prozator, istoric şi critic literar, ziarist; autorul lucrării „O istorie anecdotică a literaturii române” (1995), al monografiilor: „Viaţa lui V. Voiculescu”, „N. Labiş”, „Romanul vieţii şi operei lui Alexandru Odobescu”, „Necunoscutul Macedonski”

– 1948: A murit Irineu Mihălcescu (nume la naştere Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1874)

– 1952: S-a născut Andrei Cornea, eseist, istoric al artei, clasicist, publicist, filosof și profesor; este cunoscut pentru traducerea integrală în limba română, sub îndrumarea lui Constantin Noica, a dialogului „Politeia” al lui Platon din greaca veche

– 1967: S-a născut regizorul şi scenaristul Cristi Puiu; a debutat ca regizor în 2001 cu filmul „Marfa și banii”, film care a obținut mai multe premii internaționale; unii critici de film consideră că acesta este filmul care a inaugurat noul val românesc în cinematografie

– 1976: A murit medicul Emil Crăciun; între anii 1931 şi 1932 a pus, la Cluj, bazele primului Institut oncologic din România, al cărui director a fost; ca director al Institutului „Dr. V. Babeş” din Bucureşti, îl va organiza pe baze noi, ca institut modern de patologie; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1896) – 50 de ani

– 1976: A murit soprana Ana Tălmăceanu-Dinescu (n. 1913) – 50 de ani

– 1985: A murit Eugen Macovschi, biochimist şi biolog; a contribuit la elaborarea unei noi concepţii, originale, privitoare la structura materiei vii (teoria biostructurală); cercetări în diferite domenii ale biologiei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1906)

– 1995: A murit inginerul Victor Bunea; a lucrat ca inginer de concepţie şi cercetător în industria maşinilor electrice din România; titular al unui mare număr de brevete valorificate în industria electronică; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1903)

– 2000: A murit George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (n. 1941)

– 2014: A murit Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov (n. 1965)

– 2015: A murit Petre Anghel, sociolog, teolog, poet, prozator, istoric literar, profesor şi jurnalist; specialist în ştiinţele comunicării (n. 1944)

– 2015: A murit jurnalistul de radio şi prozatorul Paul Grigoriu; realizator şi prezentator a numeroase emisiuni la Radiodifuziunea Română (unde a lucrat din 1969 până în 2008), a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc; a fost una din vocile Radio Vacanţa, iar după decembrie 1989 a devenit unul dintre realizatorii „Matinalului” la Radio România Actualităţi şi mai apoi al „Sfertului academic” (n. 1945)

– 2018: A murit Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (n. 1937)

– 2018: A murit Şerban Stati, eseist şi traducător din literatura italiană; membru al corpului diplomatic după 1990: ataşat cultural (1991-1997) şi apoi ambasador (1997-2002) al României la Roma (n. 1938)

– 2024: A murit antrenorul emerit de volei Tănase Tănase (Nea Tică, cum era cunoscut în lumea voleiului); a condus Steaua Bucureşti la cinci titluri de campioană naţională între 1967 şi 1971; cu Steaua a jucat finala Cupei Campionilor Europeni (1969) şi alte două semifinale în cea mai importantă competiţie intercluburi (n. 1925)

– 2024: A murit jurnalistul radio şi cantautorul Valeriu Ştefan, realizator la Radio Iaşi (n. 1957)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea celebrează Liturghia Patimilor lui Hristos la Bazilica Sfântul Petru – ora locală 17:00

– Roma: Tot în Vinerea Sfântă, Papa va merge la amfiteatrul Colosseum din Roma unde, la ora locală 21:15, prezidează tradiționala devoțiune „Via Crucis” (Calea Crucii). Momentul de rugăciune este transmis în direct în mondoviziune

– Washington, DC: Date privind rata șomajului în martie

– Tanzania: Este așteptat un raport de anchetă privind violențele electorale

– Tokyo: Lansarea mondială a celei de-a doua părți a filmului „Super Mario Bros.: Filmul”

Aniversări – Comemorări

– 1596: A murit Sinan Pașa (n. Koca Sinan Pașa), comandant de oști și om de stat otoman (n. 1520, în Albania) – 430 de ani

– 1639: S-a născut compozitorul italian Alessandro Stradella (m. 1682)

– 1682: A murit pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo (n. 1618)

– 1783: S-a născut Washington Irving, scriitor, eseist, biograf, istoric şi diplomat american; unul dintre pionierii prozei umoristice americane şi maestru al prozei scurte (m. 1859)

– 1849: A murit Juliusz Słowacki, poet romantic polonez, unul dintre cei „Trei Barzi” ai literaturii poloneze (n. 1809)

– 1850: A murit compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (n. 1774)

– 1863: S-a născut Henry Van de Velde, arhitect, designer şi pictor belgian, cunoscut mai ales pentru artefactele, piesele de mobilier şi clădirile sale realizate în stilul Art Nouveau (m. 1957)

– 1880: S-a născut Otto Weininger, filosof austriac (m. 1903)

– 1894, 3/15: S-a născut Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 5/17.IV.1894, iar altele exclusiv stilul nou, 15.IV.1894

– 1895: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (m. 1968)

– 1897: A murit Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1833)

– 1898: S-a născut Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (m. 1962)

– 1922: S-a născut Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (m. 2013)

– 1922: S-a născut Doris Day, actriţă americană de film (una dintre cele mai populare vedete de comedie ale anilor ’60 ai secolului XX), cântăreaţă și cunoscută militantă pentru drepturile animalelor (m. 2019)

– 1924: S-a născut Marlon Brando jr., actor şi regizor american de film (m. 2004)

– 1928: S-a născut Don Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor country american, supranumit şi „poetul trist” (m. 2003)

– 1930: S-a născut Helmut Kohl (nume complet: Helmut Josef Michael Kohl), politician german; cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane (1990); partizan, fără rezerve, al extinderii Uniunii Europene şi al creării monedei unice europene, euro (m. 2017)

– 1934: S-a născut Dame Jane Morris Goodall, antropologă, etologă, mamiferologă și primatologă britanică, precum și Mesager al Păcii din partea Organizației Națiunilor Unite (m. 2025)

– 1942: S-a născut (în Georgia) cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (m. 2015)

– 1946: S-a născut actrița spaniolă Marisa Paredes, a cărei carieră a fost marcată în special de cele șase filme pe care le-a realizat sub regia lui Pedro Almodovar (m. 2024) – 80 de ani

– 1950: A murit Kurt Weil, compozitor german naturalizat american în 1943 (n. 1900)

– 1956: S-a născut Miguel Bosé (nume complet: Luis Miguel Luchino González Dominguín), actor de film şi cântăreţ spaniol – 70 de ani

– 1958: S-a născut Alec Baldwin, actor de film, scriitor, producător şi comedian american

– 1961: S-a născut Eddie Murphy (numele real: Edward Regan Murphy), comediant, actor, regizor, scenarist, producător şi cântăreţ afro-american; se numără printre actorii cu cele mai mari încasări din istorie – 65 de ani

– 1962: A murit Manolis Kalomiris, compozitor şi pedagog grec (n. 1883)

– 1990: A murit Sarah Vaughan, cântăreață americană de jazz (n. 1924)

– 1991: A murit scriitorul englez Graham Greene (n. 1904) – 35 de ani

– 1994: A murit geneticianul francez Jérôme Lejeune, pionier într-o serie de direcţii fundamentale în genetică, cum ar fi genetica matematică, influenţa radiaţiei ionizante asupra genelor, îmbătrânirea precoce; la sfârşitul anilor ‘50 ai secolului XX a decoperit că sindromul Down este provocat de o aberaţie cromozomială; a fost unul dintre consilierii Papei Ioan Paul al II-lea pentru probleme de morală (n. 1926). NOTĂ: Papa Francisc a inițiat un prim pas spre canonizare, aprobând, la 21.I.2021, un decret ce recunoaşte „virtuţile eroice” ale ale slujitorului lui Dumnezeu Jérôme Lejeune, un cunoscut militant antiavort, care este numit astfel „venerabil”

– 1998: A murit matematiciana britanică Mary Cartwright (n. 1900)

– 2006: A murit Harry McGilberry, cântăreț american de muzică R&B și soul; membru al trupei The Temptations între 1995 și 2003 (n. 1950) – 20 de ani

– 2013: A murit scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala, singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Întoarcerea la Howards End”/1992 şi „Camera cu privelişte”/1986), cât şi cu Premiul „Booker” (pentru romnul „Heat and Dust”/1975); ea s-a născut în Germania, într-o familie de evrei polonezi, stabilită în 1939 în Marea Britanie; în 1951 s-a stabilit în India (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (n. 1927)

– 2016: A murit Cesare Maldini, fotbalist şi antrenor italian (n. 1932) – 10 ani

– 2025: A murit Margarita Xhepa, actriță albaneză de etnie aromână, cunoscută ca una dintre marile doamne ale cinematografiei și teatrului albanez; de-a lungul carierei sale de 75 de ani a interpretat peste 200 de roluri (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 2 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 2 aprilie

* Se împlinesc 315 ani (1711) de când era încheiat, la Luțk, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (2/13)

* Cu 234 de ani în urmă (1792) era adoptată de Congres prima lege monetară din SUA (The Coinage Act sau The Mint Act), când s-a stabilit ca monedă unică dolarul

* Acum 226 de ani (1800), la Burgtheater din Viena, a avut loc premiera Simfoniei Nr. 1 în Do major a lui Ludwig van Beethoven. Lucrarea, op. 21, a fost dedicată Baronului Gottfried van Swieten, un protector al compozitorului şi publicată la Leipzig în 1801. Nu se ştie cu exactitate când a finalizat Beethoven această simfonie, dar schiţele ultimei părţi datează din 1795

* Acum 223 de ani (1803), la Teatrul Naţional din Weimar, a avut loc premiera piesei de teatru, tragedia „Die natürliche Tochter” („Fiica naturală”) scrisă între anii 1801 – 1803, de Johann Wolfgang von Goethe

* Cu 187 de ani în urmă (1839) apărea, la Iaşi, până la 24.VI/6.VII.1851, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul „Foaia sătească a Prinţipatului Moldovii”, cu suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului (2/14)

* Sunt marcați 160 de ani (1866) de când, în perioada 2/14 – 8/20 aprilie, s-a desfăşurat plebiscitul prin care populaţia României a fost consultată asupra aducerii ca domn al ţării a unui prinţ străin, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după declararea Independenţei, în 1877, la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României). Alegerea unui prinţ străin pe tronul ţării îşi găseşte explicaţia în dorinţa românilor de a se pune capăt disensiunilor şi luptelor politice interne, pe de o parte, iar pe de alta, de creare, pe plan extern, a condiţiilor pentru un sprijin diplomatic eficient în vederea obţinerii independenţei

* Poetul naţional Mihai Eminescu publica, în urmă cu 159 de ani (1867), în revista „Familia”, poemul „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” (2/14)

* Acum 142 de ani (1884) Academia Română l-a însărcinat pe Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) cu realizarea vastului dicţionar al limbii române „Etymologicum Magnum Romaniae”. Elaborat până la cuvântul „bărbat”, acest dicţionar era conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare

* Cu 82 de ani în urmă (1944) Guvernul sovietic, prin vocea ministrului de externe, Viaceslav Molotov, declara că „intrarea trupelor sovietice pe teritoriul României este dictată exclusiv de necesităţi de război”, „fără scopul de a dobândi vreo parte din teritoriul României sau de a schimba orânduirea socială din România”. Declaraţia era o manevră tactică, menită să satisfacă guvernele de la Londra şi Washington şi cercurile politice din România. În realitate, imediat după 23 august 1944 autorităţile militare sovietice au sprijinit activ şi continuu Partidul Comunist din România pentru preluarea puterii şi efectuarea tranziţiei spre regimul comunist

* Acum 77 de ani (1949), prin Decretul nr. 134, au fost naţionalizate farmaciile urbane, depozitele de medicamente, laboratoarele chimico-farmaceutice şi de analiză medicală precum şi depozitele de medicamente. Unităţile sanitare naţionalizate au trecut în proprietatea Statului ca bunuri comune ale întregului popor, libere de orice sarcini, fiind administrate de Ministerul Sănătăţii

* Cu 63 de ani în urmă (1963) avea loc constituirea Asociaţiei Cineaştilor din Republica Populară Română, preşedinte fiind regizorul Victor Iliu (în prezent, UCIN – Uniunea Cineaștilor din România). La sfârşitul lunii ianuarie 1964 are loc „prima adunare generală de lucru” în care „Consiliul provizoriu de conducere a Asociaţiei, format din Victor Iliu, preşedinte, Ion Popescu Gopo şi Liviu Ciulei, vicepreşedinţi, Mircea Drăgan, prim-secretar, Virgil Calotescu şi Gheorghe Vitanidis, secretari, şi un număr de 15 membri, a prezentat darea de seamă privind activitatea Asociaţiei de la înfiinţarea ei. Planul de măsuri adoptat şi proiectele expuse de artistul emerit Liviu Ciulei prevedeau înfiinţarea, în cadrul Asociaţiei, a 8 secţii: regie, dramaturgie, imagine, critică, scenografie, film de animaţie, tehnică şi economie” (citat din revista „Cinema”)

* Acum 61 de ani (1965) România stabilea relaţii diplomatice la rang de ambasadă cu Regatul Haşemit al Iordaniei. Începând din anul 1974, în capitalele celor două ţări funcţionează misiuni diplomatice, la nivel de ambasadă, cu ambasadori rezidenţi

* Cu 51 de ani în urmă (1975), prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la această dată, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28 iulie 1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) a ratificat Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26 februarie 1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La 3 noiembrie 1993 preşedintele SUA, Bill Clinton, semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României. Permanentizarea clauzei a fost decisă pe data de 17.VII.1996

* Acum 47 de ani (1979) au fost retrase ultimele trupe marine britanice din Malta, punându-se, astfel, capăt unei prezenţe militare străine în insulă de 164 de ani (în urma Congresului de la Viena din 1814-1815, Malta a devenit colonie engleză, proclamându-și independenţa la 21.IX.1964)

* Trupele argentiniene debarcau în urmă cu 44 de ani (1982) în Insulele Falkland (Malvine), declanşând „Războiul Malvinelor”, ceea ce a dus la ruperea relaţiilor diplomatice dintre Marea Britanie şi Argentina. La 21.V.1982 a fost lansată acţiunea de recucerire a arhipelagului de către Marea Britanie (războiul s-a încheiat la 15.VI.1982 cu victoria Marii Britanii)

* Cu 22 de ani în urmă (2004) a avut loc (în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu şi a premierului Adrian Năstase, de la acea vreme) ceremonia solemnă a arborării drapelului naţional şi a drapelului NATO în faţa sediului Palatului Parlamentului din Bucureşti, ceremonie ce s-a desfăşurat simultan cu înălţarea drapelului României la sediul NATO de la Bruxelles (ora 10:45, ora locală – ora 9:45, la Bruxelles). La 29.III.2004 România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Astfel, numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridica la 26. În prezent, numărul ţărilor membre ale Alianţei se ridică la 30 de state, după aderarea Macedoniei de Nord, în anul 2020. NOTĂ: „Ziua NATO în România”; se marchează, anual, începând din 2005, în prima duminică a lunii aprilie

* Acum 18 ani (2008), în perioada 2 – 4 aprilie, a avut loc, la București, Summit-ul NATO, reprezentând cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO. La eveniment au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim-ministru (22 de state), ministru al afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda). Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate (Consiliul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia), s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la operaţiunea Alianţei în Afganistan, fiind marcată totodată şi revenirea Maltei în cadrul Parteneriatului pentru Pace. Un alt summit important al Alianței care a avut la București, s-a desfășurat în perioada 29 – 30 noiembrie 2022, fiind primul eveniment major al NATO dintr-un stat de pe flancul estic, după invazia Rusiei din Ucraina (24 feb. 2022)

Aniversări – Comemorări

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 2 – 8.IV: Pesah, una dintre cele mai importante sărbători mozaice, marcând eliberarea poporului evreu din sclavia egipteană și trecerea de la robie la libertate (a început în seara zilei de 1 aprilie, după asfinţitul soarelui)

– „Ziua Instituţiei Prefectului”, stabilită prin Legea nr. 348/2018, este marcată din 2019; oficial, funcţia de „prefect” a fost instituită prin Legea comunală din 1 aprilie 1864 şi Legea pentru înfiinţarea consiliilor judeţene, din 2 aprilie 1864, care prevedea că „prefectul, cap al administraţiei judeţene, dirige toate lucrările acestei administraţiuni, îi execută hotărârile consiliului judeţean”

– 1877: S-a născut Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1968)

– 1903: S-a născut istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (m. 1954)

– 1909: A murit Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”), şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (n. 1825)

– 1912: S-a născut medicul Ion Emil Bruckner; în cercetările sale s-a ocupat de fenomenele de imunitate, de identificarea şi clasificarea formelor anatomo-clinice ale hepatitei cronice, de bolile reumatismale, ca şi de colagen; a introdus metode noi de cercetare de laborator în domeniul nefrologiei; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1980)

– 1915: S-a născut cântăreţul şi compozitorul Gică Petrescu, unul dintre cei mai mari artişti ai muzicii uşoare şi de petrecere pe care i-a avut România (m. 2006)

– 1922: S-a născut (în Basarabia) arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (m. 2015)

– 1923: S-a născut cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită în SUA din 1969 (m. 1992)

– 1923: S-a născut Lucian Dumitrescu, poet şi prozator (m. 1992)

– 1925: A murit Petru Poni, chimist, fizician şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (n. 1841)

– 1929: S-a născut Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2017)

– 1931: S-a născut Alexandru T. Balaban, inginer chimist, profesor; cercetări în domeniul chimiei organice şi radiochimiei; contribuţii deosebite privind grafurile chimice şi marcarea izotopică; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1995-1998); începând cu anul 2000 a predat la diverse universităţi din Statele Unite şi din alte ţări – 95 de ani

– 1934: S-a născut baritonul Vasile Martinoiu

– 1937: S-a născut graficianul şi gravorul Ştefan Iacobescu (m. 2001)

– 1939: S-a născut Adrian Dohotaru, poet, dramaturg şi ziarist; fost secretar de stat în MAE (m. 1995, la München)

– 1942: S-a născut Gabriela Adameşteanu, scriitoare, jurnalistă şi traducătoare; fost redactor-şef al revistei „22” şi al suplimentului „Bucureştiul cultural”

– 1954: S-a născut Radu Săplăcan, critic, eseist, filosof şi poet; a lucrat la Radio Cluj din anul 1975 (m. 2002)

– 1954: A murit poetul şi gazetarul Ioan-Alexandru Bran-Lemeny (n. 1886)

– 1954: A murit istoricul literar şi publicistul Olimpiu Boitoş (n. 1903)

– 1957: A murit Nicolae Ciorănescu, matematician şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1903)

– 1968: S-a născut actriţa Manuela Hărăbor

– 1969: S-a născut sculptorul Răzvan-Caius Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Sculptură București (m. 2021)

– 1969: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Hartulary-Darclée, fiul sopranei Hariclea Darclée (n. 1886, la Paris)

– 1973: S-a născut atleta Monica Iagăr, campioană europeană și mondială la săritura în înălțime; membră a Camerei Deputaților din Parlamentul României

– 1973: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Achim Stoia (n. 1910)

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 1989: A murit Tudor Vornicu, cunoscut ziarist, comentator sportiv la radio şi remarcabil realizator de programe TV; are merite incontestabile în modernizarea Televiziunii Române şi la realizarea unor emisiuni de divertisment extrem de apreciate dar şi la înfiinţarea unor manifestări culturale de mare anvergură care au rezistat timp de mai mulţi ani, cum este Festivalului de muzică „Cerbul de Aur” (n. 1926)

– 2001: A murit compozitorul de muzică uşoară, pianistul şi dirijorul Aurel Giroveanu (n. 1916) – 25 de ani

– 2009: A murit matematicianul Lazăr Dragoş; lucrări în domeniile mecanicii fluidelor, magnetoelasticităţii, aerodinamicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1930)

– 2012: A murit Sziklavári Szilárd, solist al Operei Maghiare din Cluj (n. 1980)

– 2015: A murit dirijorul şi profesorul George Vintilă (n. 1924)

– 2021: A murit profesorul universitar doctor Alexandru Popescu – Mihăeşti, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist; unul dintre corifeii culturii vâlcene; autorul unor cărţi de referinţă în domeniile lingvisticii şi pedagogiei, formatorul multor generații de tineri pedagogi și cercetători în domeniul științelor educației (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Gabi Luncă (Elena-Gabriela), cântăreaţă de muzică lăutărească, populară și religioasă (n. 1938) – 5 ani

– 2021: A murit Nelu Ploieşteanu (nume adevărat: Ion Dumitrache), unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi de muzică lăutărească (n. 1950) – 5 ani

– 2022: A murit Grigore Brâncuș, lingvist și profesor universitar; contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române; a scris lucrări de referinţă în diverse domenii: istoria limbii, gramatică, dialectologie, lexicologie, filologie, toponimie, antroponimie, stilistică; director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române; membru al Academiei Române (n. 1929)

– 2023: A murit Veronika Petrovici, medic și profesoară de chirurgie plastică și reconstructivă la Universitatea din Köln (Germania); stabilită în Germania din 1969 (n. 1934)

– 2023: A murit Şerban Gabrea, pictor, sculptor şi grafician; a avut o contribuţie esenţială la faima tapiseriei româneşti; coautor, împreună cu Florin Ciubotaru, al marii tapiserii „Teatrul lumii” de la Teatrul Naţional din Bucureşti (7,5 X 22 metri), realizată pe parcursul a 10 ani, între 1969 şi 1979; în 1979 s-a stabilit în Germania; fiul pedagogilor de renume Iosif şi Maria Gabrea şi fratele cineastului Radu Gabrea şi al arhitectului şi scenografului Florin Gabrea (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Seul: Președintele sud-coreean, Lee Jae Myung îl va primi pe președintele francez, Emmanuel Macron, într-o vizită de stat (2 – 3 apr.)

– Dhaka: Viceministrul chinez de externe, Sun Weidong va vizita Bangladeshul (2 – 3 apr.)

– Moscova: Reuniunea miniștrilor apărării din Comunitatea Statelor Independente (CSI)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea prezidează Liturghia Crismei la Vatican – ora locală 9:30, în bazilica San Pietro

– Roma: Joia Mare – Papa Leon al XIV-lea prezidează Liturghia Cinei Cea de Taină la Bazilica Sfântul Ioan din Lateran – ora locală 17:30

– Istanbul: Procesul sociologului turc Pinar Selek, refugiat în Franța

– Washington, DC: Date privind Balanța comercială pentru luna februarie

Aniversări – Comemorări

– 2 – 7.IV: „Săptămâna Mondială a Acceptării Autismului” este o perioadă dedicată axată pe creșterea gradului de conștientizare, înțelegere și acceptare a tulburării din spectrul autismului. În această săptămână este sărbătorită unicitatea persoanelor cu autism, sunt promovate practicile incluzive și este educat publicul despre provocările și punctele forte ale celor din spectrul autismului. Prin concentrarea pe acceptare, evenimentul își propune să creeze o societate în care persoanele cu autism sunt apreciate pentru contribuțiile lor unice și pot trăi vieți împlinite cu sprijinul de care au nevoie

– „Ziua Mondială de Sensibilizare faţă de Autism” (World Autism Awareness Day – WAAD); propusă de reprezentanţii statului Qatar şi declarată din data de 18 decembrie 2007 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 62/139, care încurajează toate statele membre ale Naţiunilor Unite să ia măsuri pentru creşterea conştientizării autismului în rândul societăţii şi pentru diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni, în scopul intervenţiei terapeutice timpurii

– „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”; este aniversată, din 1967, pentru a marca ziua de naştere a lui Hans Christian Andersen (1805-1875), scriitor danez celebru pentru basmele sale dedicate copiilor

– 742: S-a născut Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); în timpul domniei sale a reformat administraţia, justiţia, armata, a sprijinit cultura şi biserica; la 25.XII.800 a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (m. 814)

– 1565: S-a născut Cornelis de Houtman, explorator olandez (m. 1599)

– 1618: S-a născut Francesco Maria Grimaldi, matematician, fizician şi astronom italian (m. 1663)

– 1647: S-a născut Maria Sibylla Merian, naturalist, entomolog şi ilustrator ştiintific german, care a intrat în istorie pentru desenele sale foarte detalitate despre plante şi insecte (m. 1717)

– 1725: S-a născut Giovanni Giacomo Casanova, aventurier italian, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile intitulate „Povestea vieţii mele” (m. 1798)

– 1742: A murit James Douglas, medic şi anatomist scoţian (n. 1675)

– 1747: A murit Johann Jacob Dillenius, botanist german (n. 1684)

– 1754: A murit istoricul englez Thomas Carte (n. 1686)

– 1791: A murit Honoré Gabriel de Riquetti, conte de mirabeau, publicist şi politician francez; orator de mare talent; participant la Revoluţia franceză (1789-1794) (n. 1749) – 235 de ani

– 1805: S-a născut scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (m. 1875)

– 1840: S-a născut romancierul francez Émile Zola; teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european (m. 1902)

– 1872: A murit pictorul şi inventatorul american Samuel Morse; a realizat un aparat electromagnetic pentru telegrafie (brevetat în 1840) şi alfabetul ce-i poartă numele, folosit şi în prezent (n. 1791)

– 1875: S-a născut industriaşul american Walter Chrysler; în 1925 a fondat compania de automobile care-i poartă numele (m. 1940)

– 1891: S-a născut Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (m. 1976) – 135 de ani

– 1891: A murit pictorița germană Adelheid Dietrich (n. 1827) – 135 de ani

– 1905: S-a născut Kurt Herbert Adler, dirijor american de origine austriacă (m. 1988)

– 1914: S-a născut Sir Alec Guinness, actor britanic de film; unul dintre cei mai mari artişti ai secolului al XX-lea (m. 2000)

– 1914: A murit scriitorul german Paul Heyse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1910 (n. 1830)

– 1926: S-a născut Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (m. 2006)

– 1928: S-a născut Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor de film francez (m. 1991)

– 1928: A murit chimistul american Theodore William Richards; lucrări în domeniul metodelor de determinare precisă a greutăţii atomice a elementelor chimice; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1914 (n. 1868)

– 1931: S-a născut istoricul şi profesorul american Keith Hitchins; specialist în istoria modernă a României şi a Europei de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2020) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Konstanin Pavlov, poet şi dramaturg bulgar, nume important al literaturii bulgare a secolului XX (m. 2008)

– 1934: S-a născut inginerul de sunet american Richard Portman, care a obţinut 11 nominalizări la Premiile Oscar şi a câştigat o statuetă pentru sunetul peliculei „The Deer Hunter”, regizată de Michael Cimino; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars”, a lui George Lucas (m. 2017)

– 1934: S-a născut Shirley Douglas, actriţă şi activistă canadiană (m. 2020)

– 1937: S-a născut dirijorul și compozitorul spaniol Antoni Ros-Marbà

– 1939: S-a născut Marvin Gaye (Marvin Pentz Gay, Jr.), interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (m. 1984)

– 1942: S-a născut Roshan Seth, actor, scriitor, regizor și jurnalist indo-britanic; a lucrat în Regatul Unit, Statele Unite și India

– 1942: S-a născut muzicianul şi compozitorul american Leon Russell (m. 2016)

– 1943: S-a născut chitaristul american Larry Coryell, care a cântat alături de artişti legendari precum Miles Davis şi Chet Baker; reprezentant de seamă al jazz-rock-ului (m. 2017)

– 1945: S-a născut actriţa americană de film şi teatru Linda Hunt (pe numele său real Lydia Susanna Hunter), prima actriţă căreia i s-a acordat un Oscar la categoria „Cea mai bună actriţă”, pentru interpretarea unui rol de sex opus, Billy Kwan, în filmul „The Year of Living Dangerously” (1983)

– 1947: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea americană de muzică country Emmylou Harris; a câștigat 14 premii Grammy

– 1950: S-a născut regizorul de film, producătorul, scriitorul și actorul chinez Yimou Zhang; unul dintre cei mai importanţi regizori din cinematografia contemporană; singurul regizor din lume care a câştigat toate premiile importante acordate în cadrul Festivalului de Film de la Veneţia într-un interval mai mic de 10 ani

– 1953: A murit Jean Epstein, regizor francez de film (reprezentant principal al avangardei franceze a anilor ’20 ai secolului XX), eseist şi filosof (n. 1897, la Varşovia/Polonia)

– 1973: A murit Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (n. 1898)

– 1974: A murit Georges Pompidou, om politic francez gaullist; prim-ministru în perioada 1962-1968 şi preşedinte al Franţei între anii 1969 şi 1974 (n. 1911)

– 1995: A murit fizicianul suedez Hannes Alfvén (numele său complet Hannes Olof Gösta Alfvén); a primit Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1970 pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (n. 1908)

– 1997: A murit producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (n. 1910)

– 2003: A murit cântăreţul american de muzică soul Edwin Starr, autor al hit-ului anilor ’70 „War” (Război) (n. 1942)

– 2004: A murit inginerul german de origine greacă John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1916, în insula Volos/Grecia). NOTĂ: Alte surse menționează ca an al naşterii 1913

– 2005: A murit Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011(când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (n. 1920)

– 2013: A murit Jesús Franco (născut Jesús Franco Manera), prolific regizor de film, scenarist şi actor spaniol (n. 1930)

– 2014: A murit David Werdyger, cântăreţ american; considerat unul dintre pionierii muzicii evreiești din secolul al XX-lea (n. 1919, în Polonia)

– 2015: A murit cineastul portughez Manoel de Oliveira (nume real: Manoel Candido Pinto de Oliveira); regizor, scenarist, producător, director de imagine şi actor (n. 1908)

– 2016: A murit saxofonistul de jazz şi compozitorul argentinian Leandro „Gato” Barbieri (n. 1932) – 10 ani

– 2020: A murit cercetătorul britanic William Frankland, pionier în alergologie şi imunologie (supranumit „bunicul alergologiei”); printre realizările sale se află cercetările din domeniul desensibilizării la alergeni şi veninuri prin administrări repetate ale unor doze mici de alergeni (n. 1912)

– 2020, 2/3: A murit designerul italian Sergio Rossi, creator al mărcii de încălţăminte de lux care îi poartă numele (n. 1935)

– 2024: A murit Veljko Bulajić, regizor de film, scenarist și actor muntenegreano-croat; cunoscut în primul rând pentru regizarea unor filme iugoslave despre cel de-al Doilea Război Mondial, filme tematice în genul film de partizani; filmele sale au avut o audiență de peste 500 de milioane de spectatori în întreaga lume (n. 1928)

– 2024: A murit John (Simmons) Barth, scriitor, eseist, nuvelist și profesor universitar american; cunoscut mai ales pentru latura postmodernistă și metafictivă a scrierilor sale (n. 1930)

– 2024: A murit Maryse Conde, scriitoare, jurnalistă, profesoară și traducătoare franceză originară din Guadelupa, una dintre cele mai reprezentative voci ale literaturii antileze (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 1 aprilie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Cu 242 de ani în urmă (1784) a avut loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* Acum 226 de ani (1800) avea loc prima audiţie a „Simfoniei în Do major” de Ludwig van Beethoven

* În urmă cu 191 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Acum 167 de ani (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Cu 162 de ani în urmă (1864) era adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* Sunt marcați 160 de ani (1866) de când, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582 al Locotenenţei domneşti, se înfiinţa Societatea Literară Română, cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, format din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii, desfăşurată la Bucureşti, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cişmigiu, din 1/13.VIII.1867, a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 29.III.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13). NOTĂ: „Ziua Academiei Române” se sărbătorește de obicei la 4 aprilie (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV. – anul acesta pe 6.IV.)

* Cu 148 de ani în urmă (1878) Ion Creangă publica, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie

* Acum 122 de ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Acum 118 ani (1908) avea loc înfiinţarea Observatorului Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* În urmă cu 116 ani (1910) era înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* Cu 114 ani în urmă (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* În urmă cu 113 ani (1913) Parlamentul vota „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* În urmă cu 107 ani (1919) în România se trecea la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Se marchează 105 ani (1921) de la înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei „Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* Se împlinesc 105 ani de când era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino”, prin Înaltul Decret emis de Regele Ferdinand I. Din 2017, Institutul a fost trecut de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Apărării Naționale, sub denumirea de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (1/14)

* Acum 104 ani (1922) erau desfiinţate, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* Cu 86 de ani în urmă (1940), prin Înaltul Decret Regal nr. 635, pentru apărarea litoralului, pe lângă Regimentul de Geniu Marină şi Divizionul de Artilerie de Coastă, s-a constituit Batalionul de Infanterie Marină – prima unitate de acest fel din Armata Română, ce avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la litoral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă – debarcarea sau apărarea porturilor, prin companiile de debarcare. În prezent, Regimentul 307 Infanterie Marină face parte din organigrama Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Navale, fiind unica forţă specializată din Armata României care este dotată şi instruită pentru asigurarea securităţii raioanelor de coastă (litoral), a zonelor lagunare şi a Deltei Dunării, precum şi pentru neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile ale inamicului

* Acum 81 de ani (1945), între 1 aprilie și 21 iunie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* Acum 77 de ani (1949) a fost înființată oficial Orchestra „Barbu Lăutaru”, prima orchestră de stat de muzică populară din București, care, din 1953, a funcţionat pe lângă Filarmonica de Stat „George Enescu”. În 1946, dirijorul Victor Predescu, fiind ales președinte al Sindicatului Artiștilor Instrumentiști și având în jurul său pe toți lăutarii Capitalei, a pus bazele Orchestrei de concerte „Barbu Lăutaru”, cooptând toți instrumentiștii din fosta orchestră „Doina Românească”. Noul ansamblu, condus de Victor Predescu, s-a afirmat repede în viața artistică a Capitalei, stimulând și alte inițiative de același tip. Astfel, la 1 aprilie 1949, orchestra a fost transferată de la Sindicatul Artiștilor Instrumentiști, al cărui secretar era naistul Fănică Luca, la Institutul de Folclor, marcând fondarea ei oficială. Printre membrii fondatori se numără și dirijorul și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, cel care reformat-o din punct de vedere al componenței și care i-a ales și denumirea de „Barbu Lăutaru”, în anul 1951. Această orchestră se dorea o formație lăutărească de nivel național, dar și un ansamblu reprezentativ de export internațional al artei populare. În 1953, orchestra a fost transferată de la Institutul de Folclor la Filarmonica din București. La conducerea muzicală a orchestrei s-au perindat din 1946 până în 1970: Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănățeanu, Ionel Budișteanu, Zisu Georgescu și Florian Economu, iar printre colaboratori s-a numărat violonistul și dirijorul Ionel Banu. Activitatea cea mai îndelungată și fructuoasă în această orchestră au avut-o dirijorii Nicu Stănescu și Ionel Budișteanu. Timp de două decenii, Orchestra „Barbu Lăutaru” a marcat apogeul lăutarilor, grupați într-o instituție de stat

* Se marchează 75 de ani (1951) de când a avut loc cel de-al treilea val de deportări în masă operate de autoritățile comuniste în Basarabia. Operaţiunea „Sever” (din limba rusă – „Nord”) a început în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la 4:00 dimineața și s-a încheiat la orele 22:00, în seara aceleiași zile. Au fost arestate și deportate în Siberia aproape 3.000 de persoane, adepţi ai cultului Martorii lui Iehova. În timpul perioadei sovietice, în Siberia și Kazahstanul de Nord au fost deportate aproximativ 60.000 de persoane; datele neoficiale arată însă că această cifră ar fi mai mare

* Cu 66 de ani în urmă (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum 47 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăsea Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

* În urmă cu 36 de ani (1990) era înființat Teatrul Excelsior, ca teatru pentru copii şi tineret. Actorul, regizorul şi dramaturgul Ion Lucian (1924 – 2012) a fost fondatorul şi animatorul acestei instituţii, căruia i s-au alăturat atunci: Daniela Anencov, Genoveva Preda, Paula Sorescu, Victor Radovici şi Vasile Menzel. Împreună au realizat primul spectacol al teatrului, „Nu treziţi un copil care visează”, de Eugen Ionesco, care a fost prezentat atât în ţară, cât şi în importante turnee în străinătate (Franţa, Canada, SUA, Belgia, Elveţia)

* În anul 2001, acum exact 25 de ani, avea loc arestarea fostului președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Milošević (n. 1941 – m. 2006). El a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crimele din războaiele din Bosnia-Herțegovina, Croația și provincia Kosovo, în anii ’90, printre care și masacrarea a peste 8.000 de bosniaci în orașul Srebrenica, în 1995. Milosevic a fost arestat la 1 aprilie 2001, la șase luni după ce regimul sau fusese înlăturat de la putere, în octombrie 2000. A fost predat Tribunalului pentru crime de război al ONU în iunie 2001. Slobodan Milošević a fost găsit mort în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la Haga, la data de 11 martie 2006

* În urmă cu 24 de ani (2002), în Țările de Jos, intra în vigoare legea care „scotea din clandestinitate eutanasia”, Olanda devenind astfel prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată

* Acum 17 ani (2009) Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Pesah (2 – 8.IV.), ce marchează eliberarea poporului evreu din sclavia egipteană și trecerea de la robie la libertate

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – Victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de Represiune organizate de Regimul Totalitar Sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor (1 aprilie 1941), trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi – 85 de ani. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti [deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)]

– „Ziua Păcălelilor” este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din din 1886 (m. 1894)

– 1876: S-a născut (în satul Răzeni, jud. Lăpușna, RSS Moldovenească) Ioan Gh. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (m. 1954, în închisoarea Sighet) – 150 de ani

– 1881 (stil nou): S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Romulus Cioflec, prozator şi publicist (m. 1955)

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 1982)

– 1899: S-a născut istoricul literar și publicistul Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, editor şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ioan Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională (m. 1972)

– 1900: S-a născut Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871)

– 1913: S-a născut mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2012)

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997)

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2021. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 19.XI.1932

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016)

– 1939: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 80 de ani (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan Farcaș (nume complet: Dezideriu Dan Farcaș), matematician, informatician, scriitor, cercetător al fenomenului OZN

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)

– 1944: S-a născut coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (m. 2016)

– 1945: S-a născut Theodor Codreanu, critic şi istoric literar, doctor în filologie, eminescolog, filosof al culturii și civilizației, prozator şi publicist

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894) – 70 de ani

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam; fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book” (m. 2024)

– 1962: S-a născut Anca Damian, operator de imagine, regizor și producător de film

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935)

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936)

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930)

– 2015: A murit Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933)

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947) – 10 ani

– 2019: A murit violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (n. 1928, la Odessa, azi în Ucraina)

– 2022: A murit Petre Ivănescu, handbalist și antrenor german originar din România; a fost unul dintre liderii primei mari generații de handbal în 7; dublu campion mondial cu naționala României (1961 și 1964); a câștigat cu Dinamo Cupa Campionilor Europeni în 1965, precum și 13 titluri naționale; de peste 40 de ani era stabilit în Germania, unde a făcut carieră ca antrenor (n. 1936)

– 2022: A murit filosoful, jurnalistul și profesorul Tudor Cătineanu; președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 27 sep. 1995 – 15 nov. 1999; a contribuit la modernizarea Radioului Public și așezarea sa pe coordonatele europene ale serviciilor publice de radio; una dintre cele mai importante realizări de care și-a legat numele este înființarea, în 1997, a postului Radio România Muzical (n. 1942)

– 2024: A murit Nicolae Rotaru, general de brigadă (rtg.), scriitor, ziarist, scenarist și profesor universitar (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Larissa, Grecia: Reluarea procesului accidentului feroviar de la Tempé, amânat din cauza condițiilor de organizare a audierilor

-Madrid: Soția prim-ministrului spaniol, Begoña Gómez, chemată din nou în fața unui judecător

– Berlin: Șase institute de conjunctură își dezvăluie previziunile de primăvară pentru creșterea economică a Germaniei

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Paris: Procesul rapperului Booba pentru insulte rasiste și hărțuire cibernetică împotriva a doi jurnaliști

– Leverkusen, Germania: Briefing de presă al companiei Bayer despre inovațiile sale farmaceutice

– Paris: Continuarea procesului în apel al actriței Isabellei Adjani, pentru fraudă fiscală

– Arles, Franța: Conferință de presă care anunță programul festivalului de fotografie Rencontres d’Arles 2026

– Cape Canaveral: Urmează să aibă loc lansarea misiunii cu echipaj uman Artemis II în jurul Lunii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române. NOTĂ: În a doua sâmbătă din luna mai (9 mai anul acesta) este marcată „Ziua mondială a păsărilor migratoare”, iniţiată în 2006 (- 20 de ani) de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International; manifestările pot continua şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Pe 10 mai, este „Ziua păsărilor şi arborilor”, iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763)

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian; promotor al neoclasicismului (m. 1924) – 160 de ani

– 1868: S-a născut dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (m. 1918)

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)

– 1908: S-a născut Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american (m. 1970)

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)

– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

– 1920: S-a născut actorul japonez de film Toshirō Mifune (m. 1997)

– 1929: S-a născut romancierul şi eseistul francez de origine cehă Milan Kundera; a trăit în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981; a satirizat în opera sa regimurile totalitare combinând ironia neagră cu contemplaţia filosofică într-un demers de explorare a condiţiei umane (m. 2023)

– 1929: S-a născut Marcel Amont (nume real Marcel Miramon), unul dintre cei mai populari și prolifici cântăreți din Franța, având o carieră de 75 de ani; pentru el, experienţa cântecului trebuia trăită în cadrul spectacolelor de tip music-hall (m. 2023)

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016)

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1935: S-a născut Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (m. 2018)

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, producător de film şi actor turc (m. 1984)

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi”; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011)

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012)

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)

– 1959: A murit scriitorul eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

– 1968: A murit Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid” (n. 1908)

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891) – 50 de ani

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907)

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (n. 1912)

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (n. 1918)

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)

– 2018: A murit tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (n. 1927)

– 2019: A murit prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (n. 1927)

– 2020: A murit chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli (n. 1926)

– 2020: A murit pianistul de jazz, compozitorul și profesorul american Ellis (Louis) Marsalis Jr. (n. 1934)

– 2020: A murit Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (n. 1967)

– 2021: A murit fizicianul și profesorul japonez Isamu Akasaki; Premiul Nobel pentru fizică în 2014, alături de Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura, pentru inventarea diodelor emițătoare de lumină albastră eficiente, care au permis surse de lumină albă luminoase și economisitoare de energie (LED) (n. 1929) – 5 ani

– 2021: A murit cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „Ou sont les femmes?” (n. 1950) – 5 ani

– 2023: A murit Klaus Teuber, designer german de jocuri de societate, cunoscut ca fiind creatorul seriei Catan; patru dintre jocurile sale au câștigat prestigiosul premiu Spiel des Jahres (Jocul anului): Barbarossa (1988), Adel Verpflichtet (1990), Drunter und Drüber (1991) și Coloniștii din Catan (1995); ultimul dintre acestea s-a vândut în peste 40 de milioane de exemplare (n. 1952)

– 2024: A murit Sami Michael (nume la naștere: Kamal Salah Menashe), scriitor și activist irakian-israelian; cunoscut pentru concentrarea sa asupra minorităților oprimate și a provocărilor cu care se confruntă evreii din țările arabe (n. 1926, Bagdad, Mesopotamia sub mandat britanic⁠)

– 2025: A murit actorul american Val (Edward) Kilmer; cunoscut pentru rolurile din filme precum „Top Gun”, „The Doors”, „Tombstone” și „Batman Forever” (n. 1959) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 31 martie

Publicat de Codrin RAITA, 31 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 31 martie

* Cu 172 de ani în urmă (1854) a avut loc semnarea Tratatului de la Kanagawa între SUA şi Japonia, numit și Convenția Perry, primul tratat al Japoniei cu o națiune occidentală, care a semnificat sfârşitul izolării pe care o impuseseră Japoniei shogunii Tokugawa la începutul secolului al XVII-lea

* Acum 149 de ani (1877) guvernul României hotăra decretarea mobilizării generale, ca urmare a agravării la maximum a crizei politico-militare din Balcani, unde Muntenegrul continua războiul chiar după semnarea Tratatului de pace turco-sârb de la Istanbul (8/20.II.1877), iar Poarta Otomană respingea Protocolul de la Londra (8/20.II.1877), prin care Puterile garante (semnatare ale Tratatului de pace de la Paris din 1856) recomandau Guvernului otoman să ia măsuri de îmbunătăţire a situaţiei popoarelor din Balcani. Refuzul acestuia a deschis calea războiului (31.III/12.IV)

* Acum 137 de ani (1889) avea loc inaugurarea oficială a Turnului Eiffel, cea mai înaltă construcţie din lume la acea vreme (peste 300 de metri), ridicat pentru Expoziţia Universală din acel an care celebra împlinirea a 100 de ani de la Revoluţia Franceză. Numele edificiului este asociat inginerului Gustave Eiffel (1832 – 1923), cel care l-a proiectat şi construit în doi ani, după o tehnologie patentată de inginerul român Gheorghe Pănculescu. Turnul, un adevărat simbol al capitalei franceze, face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din anul 1991

* Cu 133 de ani în urmă (1893) a avut loc Congresul de constituire a PSDMR (Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România). Din conducerea partidului făceau parte: Ioan Nădejde, Vasile G. Morţun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea şi de programul de la Erfurt al social-democraţilor germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. În 1899 partidul s-a destrămat. La 31 ianuarie 1910 a fost înfiinţat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Cristian Racovski, Dimitrie Marinescu şi Constantin Vasilescu (31.III/12.IV-3/15.IV)

* În urmă cu 88 de ani (1938), prin decret regal, s-au desfiinţat toate partidele politice şi s-a instituit Consiliul de Coroană, ca organ de stat consultativ, cu caracter permanent, alcătuit din „consilieri regali” numiţi de monarh, cu rang de miniştri de stat

* Tot într-o zi de 31 martie, acum 31 de ani (1995), a avut loc catastrofa aeriană de la Baloteşti (lângă Bucureşti), în cursul căreia un avion Airbus A-310 al Companiei TAROM, pe ruta Bucureşti-Bruxelles, cu 61 de persoane la bord, s-a prăbuşit, la puţin timp după decolare. Nu au existat supravieţuitori

* Sunt marcați 6 ani (2020), de când Prinţul Harry al Marii Britanii şi soţia sa, Meghan, s-au retras oficial din rândul membrilor cu rol activ ai Case Regale. La data de 30 martie, Prinţul Harry şi soţia lui, Meghan, au publicat ultimul lor mesaj online în calitate de membri activi ai Casei regale britanice, cuplul anunțându-și intenţia de a face un pas înapoi de la îndatoririle lor ca membri ai Casei regale încă din luna ianuarie. De la această dată, ducii de Sussex nu mai dispun de un birou la Palatul Buckingham şi sunt reprezentaţi de o echipă a fundaţiei lor. Ultimul angajament oficial al prinţului a fost participarea la un serviciu religios prilejuit de ziua Commonwealth of Nations în 9 martie, la Westminster Abbey din Londra. Ducele îşi menţine rangurile militare de maior, locotenent-comandat şi şef de escadrilă

* În urmă cu doar 2 ani (2024), la această dată România și Bulgaria au devenit membre ale Spațiului Schengen doar cu frontierele aeriene și maritime. Pe 1 ianuarie 2025, cele două țări au aderat complet (și cu frontierele terestre) la Spațiul Schengen

Aniversări – Comemorări

– 1744, 31.III./11.IV: A murit Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; considerat şi primul poet rus în adevăratul înţeles al cuvântului, iniţiator al direcţiei criticiste (dintre cele mai importante s-au dovedit peste timp cele nouă satire scrise de el între anii 1729 şi 1739, publicate postum); ambasador al Rusiei la Londra şi Paris (n. 1709). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români A-C (1995) menționează decesul la 11.IV.1744, iar surse din R. Moldova (cantemir.asm.md) dau ca an al naşterii 1708

– 1841: S-a născut publicistul şi scriitorul ardelean Iosif Vulcan; în revista sa „Familia”, fondată în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu; membru titular al Academiei Române din 1891 (m. 1907) – 185 de ani

– 1863: A murit medicul Iuliu Barasch, unul dintre organizatorii medicinei româneşti, alături de Carol Davila; întemeietorul primului spital de copii din Bucureşti; unul din cei mai activi popularizatori ai ştiinţei din România; rol important în modernizarea vieţii comunitare evreieşti în Bucureşti, modernizarea ritului şi sinagogilor cu orientare spre iudaismul occidental (n. 1815, la Brody/Polonia)

– 1886: S-a născut criticul literar Dumitru Tomescu; redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); activitate didactică şi publicistică (m. 1945) – 140 de ani

– 1891: S-a născut Ion Pillat, editor, eseist, poet tradiţionalist, publicist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945) – 135 de ani

– 1896: S-a născut Marietta Rareş, actriţă de teatru şi film (m. 1993) – 130 de ani

– 1905: S-a născut Anton Dumitriu, filosof şi logician (m. 1992)

– 1915: S-a născut Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (m. 2008)

– 1920: S-a născut Toni Buiacici, cântăreţ, actor şi regizor de operetă (m. 1994)

– 1927: S-a născut organistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul Helmut Plattner; a înfiinţat, în 1954, clasa de orgă a Conservatorului din Bucureşti pe care a condus-o 20 ani; stabilit în Germania din 1974 (m. 2012)

– 1929: S-a născut Arnold Hauser, scriitor şi publicist german din România (m. 1988)

– 1933: S-a născut poetul şi eseistul Nichita Stănescu (născut Nichita Hristea Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1990; laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincţia fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis (m. 1983)

– 1938: S-a născut Gheorghe Mocanu, pictor şi profesor; iniţiatorul şi mentorul cercului de desen „Ion Diaconescu” din Oneşti (m. 1993)

– 1939: S-a născut tenorul Eugen Fânăţeanu (m. 1988)

– 1939: A murit pictorul Ion Theodorescu-Sion (n. 1882)

– 1940: S-a născut actorul George Paul Avram, cunoscut mai ales pentru rolul lui Haralamb din serialul „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, în regia lui Mircea Mureşan (m. 2020)

– 1948: S-a născut Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (m. 2016)

– 1949: S-a născut actriţa Tamara Creţulescu

– 1952: S-a născut soprana Nelly Miricioiu; stabilită în Marea Britanie din 1981

– 1954: S-a născut Aurel Vlad, sculptor, desenator, gravor şi profesor

– 1961: S-a născut interpretul Adrian Pleşca (Artanu), membru fondator al trupei „Timpuri Noi”; din 1990 a activat și în Corul Radiodifuziunii Române; între anii 2001 – 2006 a cântat alături de trupa Partizan (înființată tot de el); din 1990 a cântat în Corul Radiodifuziunii Române, ca bas-bariton (m. 2025) – 65 de ani

– 1965: A murit Ticu Archip (prenumele la naştere: Sevastia), prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1891)

– 1965: A murit scriitorul, traducătorul şi publicistul Alexandru Şahighian (n. 1901)

– 1969: A murit chimistul Ilie Matei, specialist în chimie macromoleculară; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1895)

– 1970: S-a născut instrumentistul Damian Drăghici; interpretează (la nai, ţambal, contrabas, tobe, pian) muzică lăutărească veche, transpusă pe ritmuri moderne, cu influenţe de jazz, pop, rock; a fondat formaţia „Damian and Brothers”; singurul muzician român care a câştigat un premiu Grammy, în anul 2006; senator în legislatura 2012-2016, din partea UNPR

– 1971: A murit pictorul Marius Bunescu (n. 1881) – 55 de ani

– 1978: A murit compozitorul şi muzicologul Liviu Glodeanu (n. 1938)

– 1979: S-a născut regizorul de film Cristian Nemescu (m. 2006, într-un accident de maşină)

– 1997: A murit poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (n. 1936)

– 1983: A murit Florentin Delmar (numele la naştere: Florian Milea), compozitor de muzică uşoară, de scenă şi de film (n. 1917)

– 1993: A murit soprana Margareta Fânăţeanu-Dragea (n. 1937)

– 1998: A murit Mihai Gramatopol, eseist şi traducător (lui i se datorează versiunea românească a „Memoriilor lui Hadrian” de Marguerite Yourcenar); este unul dintre autorii „Enciclopediei civilizaţiei romane” (1982) (n. 1937)

– 2000: A murit pictorul Alexandru Cumpăta (n. 1922)

– 2003: A murit poeta Mariana Marin (n. 1956)

– 2009: A murit actriţa Marga Barbu (n. 1929)

– 2012: A murit Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (n. 1924)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu, un nume de referinţă în istoria culturii tradiţionale românești; a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea mai multor secţii de muzică vocală tradiţională românească la mai multe licee de muzică din ţară și a sprijinit crearea clasei de nai la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (n. 1942) – 5 ani

– 2022: A murit Niculae Spiroiu, inginer, cercetător științific și general de armată, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării naționale în guvernele conduse de Petre Roman, Teodor Stolojan și Nicolae Văcăroiu (1991-1994), calitate în care a inițiat apropierea României de NATO; a fost ministru consilier – consilier militar la Misiunea Permanentă a României la ONU (1994-2000), înalt comisar în cadrul Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (2002-2004) și, din 2005, director executiv la Consiliul Euro-Atlantic România, Casa NATO; autor a numeroase articole, referate și comunicări științifice din domeniul dezvoltării tehnicii militare, teoriei militare, reformei sistemelor militare, protecției mediului, drepturilor personalului militar și civil din armată (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Reuniunea informală a miniștrilor competitivității (Cercetare) din cadrul UE, prin videoconferință

– Tokyo: Președintele francez Emmanuel Macron va vizita Japonia (31 mar. – 2 apr.)

– Seul: Președintele Indoneziei, Prabowo SubianTo, vizitează Coreea de Sud pentru o vizită de stat și va purta discuții cu președintele Lee Jae Myung (31 mar. – 2 apr.)

-Beijing: Președintele SUA, Donald Trump, va călători în China pentru o întâlnire mult așteptată între liderii celor două țări, o călătorie confirmată de un oficial al Casei Albe, în contextul în care Curtea Supremă a anulat tarifele vamale radicale impuse de Trump bunurilor importate. (31 mar. – 2 apr.)

-Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, participă la reuniunea anuală a Consiliului de Externe al Rusiei

– Geneva: Conferință de presă a comisarului general UNRWA, Philippe Lazzarini

-Lilles, Franța: Forumul internațional de cibersecuritate Incyber Europe (31 mar- 2 apr.)

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din zona euro, în luna martie (prima estimare)

– Londra: Date privind PIB-ul din trimestrul IV

– Nürnberg (Germania): Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă publică cifrele privind șomajul din martie

– Washington, DC: Conferință a Consiliului de Încredere a Consumatorilor

– New York: Nike – rezultate din trimestrul III

– Reims, Franța: Al 6-lea Festival Internațional de Film Criminal „Reims Polar”, cu regizorul american Gus Van Santen ca invitat de onoare (31 mar. – 5 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Vizibilității Persoanelor Transgender (TDOV)”, marcată anual pe 31 martie, este dedicată persoanelor transgender, creșterii gradului de conștientizare a discriminării cu care se confruntă acestea, dar și celebrarea reușitelor și contribuțiilor acestora în societate. Ziua a fost fondată de activista transgender din SUA, Rachel Crandall, din Michigan, în 2009 și este diferită ca scop de Ziua internațională de comemorare a persoanelor trans. Transgender este termenul care include acele persoane care au o identitate de gen diferită de sexul atribuit la naștere, dar și pe cele care își prezintă identitatea de gen diferit față de genul atribuit la naștere. Tranziția se referă la eforturile pe care persoanele transgender le fac pentru a trăi conform identității lor de gen. Uneori este aleasă tranziția juridică (modificarea actelor de stare civilă și recunoașterea juridică deplină a identității de gen) și tranziția medicală (proceduri medicale de afirmare a genului)

– 1596: S-a născut René Descartes, filosof și matematician francez; considerat întemeietorul filosofiei moderne; inițiatorul școlii de gândire numită raționalism, care a afirmat că există cunoștințe importante care ar putea fi obținute fără simțuri, ci numai prin intermediul rațiunii; a avut contribuții semnificative în matematică și fizică (m. 1650) – 430 de ani

– 1621: S-a născut Andrew Marvell, om politic și poet englez (m. 1678) – 405 ani

– 1732: S-a născut compozitorul austriac Franz Joseph Haydn; supranumit „părintele simfoniei” (m. 1809)

– 1837: A murit pictorul englez John Constable (n. 1776)

– 1855: A murit scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (n. 1816)

– 1872: S-a născut Serghei Diaghilev, coregraf, regizor şi impresar rus (m. 1929)

– 1880: A murit compozitorul şi violonistul polonez Henryk Wieniawski (n. 1835)

– 1885: A murit Franz Abt, compozitor şi dirijor german (n. 1819)

– 1890: S-a născut Sir William Lawrence Bragg, fizician, matematician și profesor australian-britanic; Premiul Nobel pentru Fizică în 1915, împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg, pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; a pus bazele Uniunii Internaționale de Cristalografie (m. 1971)

– 1893: S-a născut dirijorul austriac Clemens Krauss (m. 1954)

– 1906: S-a născut fizicianul japonez Sin-Itiro Tomonaga; a avut a importantă influenţă în dezvoltarea electrodinamicii cuantice pentru care a câştigat, în 1965, Premiul Nobel pentru Fizică, împreună cu Richard Feynman şi Julian Schwinger (m. 1979) – 120 de ani

– 1914: S-a născut Octavio Paz, poet şi eseist mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în 1990 (m. 1998)

– 1914: A murit Christian Morgenstern, scriitor şi traducător german (n. 1871)

– 1917: A murit Emil von Behring, medic şi bacteriolog german; unul dintre creatorii seroterapiei; Premiul Nobel pentru medicină în 1901 (n. 1854)

– 1926: S-a născut romancierul şi eseistul englez John Fowles (m. 2005) – 100 de ani

– 1932: S-a născut regizorul, scenaristul şi actorul japonez Nagisa Oshima, considerat unul din maeştrii cinematografului japonez, din noul val din anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1934: S-a născut fizicianul italian Carlo Rubbia; iniţiatorul realizării marelui inel de coliziune de la Méyrin; director, între anii 1989 şi 1993, al CERN (Consiliul European pentru Cercetări Nucleare); Premiul Nobel pentru Fizică în 1984, împreună cu olandezul Simon Van der Meer

– 1934: S-a născut (George) Richard Chamberlain, actor şi cântăreţ american (m. 2025)

– 1935: S-a născut Gábor Adriányi, istoric, scriitor și profesor maghiar (m. 2024)

– 1939: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul german Volker Schlöndorff; a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin și Premiul Palme d’Or la Festivalul Internațional de Film de la Cannes pentru „Toba de tinichea”

– 1939: S-a născut Israel Horovitz, dramaturg, scenarist, regizor și actor american, co-fondator al Gloucester Stage Company în 1979 (m. 2020)

– 1943: S-a născut Christopher Walken, actor, scenarist şi regizor american

– 1944: S-a născut regizorul de film italian Nini (Antonio) Grassia (m. 2010)

– 1946: S-a născut sportivul german Klaus Wolfermann, fost campion olimpic la aruncarea suliţei; medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Munchen din anul 1972, pentru o aruncare de 90,48 m, stabilind un nou record al competiţiei; în mai 1973, a reuşit să doboare recordul mondial al lui Janis Lusis, cu o aruncare de 94,08 m, pe care l-a deţinut apoi timp de peste trei ani (m. 2024) – 80 de ani

– 1947: S-a născut violonista franceză Claire Bernard

– 1948: S-a născut politicianul şi omul de afaceri american Al Gore, care, alături de Comisia interguvernamentală a ONU pentru schimbări climatice, a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în anul 2007 pentru campania intensă privind combaterea încălzirii globale dusă în ultimii ani; al 45-lea vicepreşedintele ale Statelor Unite ale Americii între anii 1993 şi 2001

– 1948: A murit Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (n. 1885)

– 1949: A murit chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); Premiul Nobel pentru Chimie în 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (n. 1884)

– 1959: S-a născut Valeriu Matei, poet, istoric, scriitor şi om politic din Republica Moldova; membru de onoare al Academiei Române din 2011

– 1982: S-a născut Chloe Zhao, regizoare, producătoare de film și scenaristă chineză, cunoscută pentru realizarea de filme americane

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907)

– 1993: A murit Brandon Lee, actor american, fiul lui Bruce Lee (n. 1965)

– 1997: A murit astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (n. 1914)

– 2001: A murit Clifford Glenwood Shull, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Bertram Brockhouse, pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor (n. 1915) – 25 de ani

– 2008: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (n. 1911)

– 2016: A murit Hans-Dietrich Genscher, politician liberal, avocat şi profesor german; a fost ministru de interne al RFG (1969-1974), ministru de externe (1974-1992) şi vicecancelar federal (1974-1992); este considerat, alături de fostul cancelar Helmuth Kohl, artizanul reunificării Germaniei (n. 1927) – 10 ani

– 2016: A murit romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Imre Kertész; Premiul Nobel pentru Literatură în 2002 (n. 1929) – 10 ani

– 2016: A murit arhitecta britanică de origine irakiană Zaha Hadid; prima femeie care a primit în 2004 premiul Pritzker (considerat drept Nobel-ul pentru arhitectură) şi prima femeie care a câştigat prestigioasa medalie de aur regală pentru arhitectură în 2015; a fost supranumită „regina curbei” întrucât prefera utilizarea contururilor sinuoase în multe dintre clădirile sale (n. 1950) – 10 ani

– 2020: A murit dramaturgul și poetul rus Leonid (Genrikhovich) Zorin (n. 1924, la Baku, în Azerbaidjan)

– 2020: A murit actorul britanic Andrew Jack, cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (n. 1944)

– 2020: A murit Gita Ramjee, cercetătoare sud-africană în domeniul prevenirii HIV (n. 1956, în Uganda)

– 2020: A murit trompetistul american de jazz Wallace Roney (n. 1960)

– 2024: A murit actriţa americană Barbara Rush; în 1954, a câștigat Premiul Globul de Aur pentru cea mai promițătoare femeie nou-venită pentru rolul din filmul american de science-fiction din 1953 „It Came from Outer Space” (n. 1924)

– 2025: A murit Yves Boisset, regizor de film, scenarist și actor francez; a marcat anii ’70 prin filmele sale angajate şi politice, precum „Dupont Lajoie”, despre rasismul din viaţa de zi cu zi (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 martie

Publicat de Codrin RAITA, 30 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 30 martie

* Acum 634 de ani (1392), Roman, domn al Moldovei (1392-1394), se intitula „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei – „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră)

* Municipiul Roman sărbătoreşte 634 de ani de la prima atestare documentară: un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului

* Cu 196 de ani în urmă (1830) s-au încheiat lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice, considerate a fi primele acte constituţionale de pe teritoriul ţării noastre. Acestea au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot. Pentru redactarea Regulamentelor au fost numite două comisii speciale care au funcţionat la Bucureşti şi Iaşi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Minciaki. Regulamentele Organice au însemnat pentru Principatele Române modernizarea societăţii, pe de o parte, iar pe de alta, consolidarea puterii politice şi economice a marii boierimi şi a protectoratului Rusiei (30.III/11.IV)

* În urmă cu 184 de ani (1842) medicul american Crawford Long (1815 – 1878) folosea pentru prima dată eterul ca anestezic pentru extirparea unei tumori a regiunii suboccipitale. El nu şi-a comunicat rezultatele, astfel încât, inventatorul anesteziei cu eter este considerat dentistul William T.G. Morton (1819 – 1868), care este autorul primei comunicări pe data de 16 octombrie 1846. Primul anestezist profilat este considerat englezul John Snow (1813 – 1858), care a funcţionat ca „anestezist şef” al Londrei. El este autorul unei lucrări („Despre inhalarea eterului în intervenţiile chirurgicale”), în care descrie cinci stadii ale anesteziei cu eter la om. Ulterior a renunţat la eter, administrând peste 4000 de anestezii cu cloroform, fără niciun deces

* Cu 127 de ani în urmă (1899) George Bacovia debuta în revista „Literatorul” din Bucureşti cu poezia „Şi toate”, sub semnătura V. George

* Se marchează 80 de ani de când apărea Decretul-lege de înfiinţare a Operei Române din Timişoara, semnat de Regele Mihai I. În urma repetatelor demersuri, la 30 martie 1946, apărea Decretul-Lege 254 de înfiinţare a Operei Române din Timişoara. În decret se prevede că opera nou înfiinţată funcţiona în conformitate cu dispoziţiile legii pentru organizarea teatrelor naţionale, operelor române şi spectacolelor din 20 martie 1937, cu modificările ulterioare. În data de 6 octombrie 1946 a avut loc concertul de inaugurare, iar la 27 aprilie 1947 premiera primei stagiuni a fost „Aida” de Verdi

* Acum 67 de ani (1959) Marea Adunare Naţională a adoptat Decretul prin care ţăranii înstăriţi erau forţaţi fie să se înscrie în gospodăriile colective, fie să cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiţi chiaburi de către regimul comunist

* În urmă cu 66 de ani (1960) intra în funcţiune prima staţie meteorologică automată din România concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Instalată la Observatorul de Fizică Atmosferei de la Afumaţi, din 1961 a fost mutată pe vârful muntos Cozia

* Acum 58 de ani (1968) a fost difuzată la Televiziunea Română prima emisiune militară, intitulată „De strajă patriei”. Din 1990 emisiunea se numeşte „Pro patria”

* Sunt marcați 45 de ani (1981) de când avea loc atacul eșuat asupra președintelui SUA, Ronald Reagan. La doar 69 de zile după ce a fost instalat în funcţie, fostul preşedinte american a fost victima unui atac ce putea schimba soarta Statelor Unite. Pe 30 martie 1981, America era martora unui atentat pus la cale de John Hinckley Jr. împotriva proaspătului preşedinte ales Ronald Reagan, în ziua în care acesta a susţinut un discurs la Washington. Atentatorul l-a aşteptat pe preşedinte să iasă din Hotelul Hilton şi l-a împuşcat în piept. Reagan s-a ales cu un plămân perforat şi cu o puternică hemoragie internă, plus o altă rană la braţul drept. Pe lângă el, Hinkley Jr. a mai făcut alte 3 victime: un poliţist, garda de corp a preşedintelui (care a încasat frontal un glonţ, în timp ce făcea scut în faţa preşedintelui) şi secretarul de presă de pe lângă Casa Albă James Brad (care a rămas paralizat permanent). Din 2016, când a fost eliberat din spitalul de psihiatrie în care a petrecut mai mult de trei decenii, Hinckley și-a împărtășit online anonim lucrările personale și muzica, conform restricțiilor din perioada de probațiune

* Acum 36 de ani (1990) România şi Coreea de Sud stabileau relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, în acelaşi an, deschizându-se ambasade la Bucureşti şi Seul, cu ambasadori rezidenţi. În septembrie 2008, la Seul, preşedinţii celor două ţări au semnat Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Coreea, iar în iulie 2010, miniştrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic

* La această dată, tot cu 36 de ani în urmă (1990), România a acceptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural, prin Decretul 187/1990, devenind stat parte al Convenției. Convenția a fost adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 16 noiembrie 1972. România are trecute pe Lista Patrimoniului Mondial: Delta Dunării, Biserici din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Centrul istoric din Sighișoara, Biserici de lemn din Maramureș, Păduri seculare și virgine de fag din Carpați, Peisajul cultural minier Roșia Montană

* Acum 28 de ani (1998), la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre şi asociate (printre care şi România) la Uniunea Europeană, a avut loc lansarea oficială a procesului de lărgire a UE („Europa 26”). Bucureştiul a înaintat Programul Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, instrument bilateral principal al strategiei consolidate de preaderare, împreună cu examenul analitic al Acquis-ului Comunitar. România începea, la această dată, alături de celelalte ţări asociate, procesul efectiv de aderare la UE (a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007)

Aniversări – Comemorări

– 1633: S-a născut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii româneşti din Moldova secolului al XVII-lea (m. 1691)

– 1899, 30.III/11.IV: A murit Lascăr Catargiu, om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii; a fost unul dintre marii oameni de stat ai veacului al XIX-lea; s-a situat în prim planul scenei politice timp de aproximativ 45 de ani, unul dintre fondatorii doctrinei conservatoare din România (n. 1823). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 11 aprilie 1899

– 1901: S-a născut Grigore Scorpan, filolog şi istoric literar, reputat eminoscolog (m. 1953) – 125 de ani

– 1901: S-a născut astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea, considerat pionierul seismologiei moderne din România (m. 1977) – 125 de ani

– 1913: S-a născut inginerul agronom Marcu Botzan, autor al unor importante cercetări care fundamentează dezvoltarea şi rolul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pe teritoriul României; considerat drept „creator al şcolii româneşti de cercetare în îmbunătăţiri funciare”; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2011)

– 1914: S-a născut George Hanganu, istoric literar şi comparatist (m. 1994)

– 1923: S-a născut Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul XX, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (m. 2017)

– 1924: S-a născut George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (m. 2011)

– 1924: S-a născut dirijorul George Vintilă; în perioada 1955-1959 a activat ca dirijor titular la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca şi ca lector la clasa de dirijat a Conservatorului Gh. Dima. Din 1959 s-a stabilit la Iaşi, desfăşurându-şi activitatea pe mai multe planuri: dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Moldova, până în anul 1986, când s-a pensionat; director al aceleiaşi instituţii până în 1968, profesor de muzică de cameră şi orchestră la Liceul de Arte Octav Băncilă, profesor la clasa de orchestră şi dirijat a Conservatorului George Enescu, colaborator la Opera de Stat (m. 2015)

– 1929: A murit Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (n. 1863). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 30.III.1928

– 1929: S-a născut soprana Magda Ianculescu (m. 1995)

– 1931: S-a născut criticul și istoricul de artă, editorul și traducătorul Vasile Florea (m. 2019) – 95 de ani

– 1938: S-a născut Tudor Ghideanu, filosof, eseist şi profesor universitar; a colaborat la realizarea unor lucrări de referinţă, printre care „Istoria filosofiei româneşti” (m. 2022)

– 1941: S-a născut istoricul, profesorul și diplomatul Ion Bulei; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată Istoriei moderne a românilor (m. 2020) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actorul Dan Corneliu Borcia (m. 2014)

– 1946: A murit Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (n. 1895) – 80 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi Ghidul biobibliografic al scriitorilor din Radio (2004) dau ca an al morţii 1945

– 1953: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi desenatoarea Olimpia Panciu

– 1957: S-a născut poetul Petru Romoşan

– 1964: S-a născut pictoriţa Carmen Poenaru

– 1973, 30/31: A murit matematicianul Mendel Haimovici; profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universităţii din Iaşi, unde a predat pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru al Academiei Române (n. 1906)

– 1989: A murit Nicolae Steinhardt (prenumele la naştere: Nicu-Aureliu), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilat”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (n. 1912)

– 1991: A murit inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru al Academiei Române din 1974 (n. 1904) – 35 de ani

– 1993: A murit Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1908)

– 1993, 30/31: A murit Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (n. 1914)

– 1995: A murit chimistul Petru George Spacu; lucrări în domeniul chimiei anorganice, al combinaţiilor complexe şi al chimiei analitice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1906)

– 2003: A murit (la Bucureşti) actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (n. 1933)

– 2004: A murit actorul Aurel Giurumia (n. 1931)

– 2012: A murit sculptorul şi profesorul universitar Paul Vasilescu (n. 1936)

– 2020: A murit pictorul, poetul și profesorul Traian Mocanu (n. 1954)

– 2021: A murit flautistul Ioan Caţianis; fost membru al Orchestrei Naţionale Radio (n. 1942) – 5 ani

– 2021: A murit cantautorul de muzică folk Cătălin Condurache (n. 1958) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit al UE

– Tokyo: Președintele indonezian, Prabowo Subian va vizita Japonia, unde se va întâlni cu premierul Sanae Takaichi (30 – 31 mar.)

-Naypyidaw, Birmania: Alegerea președintelui birmanez de către ambele camere ale Parlamentului

-Grodziszcze, Polonia: Vizita ministrului german de externe, Johann Wadephul

-Hollywood, SUA: Ceremonie în onoarea cântăreței americane Brandy, care își dezvăluie steaua pe Walk of Fame

-Bangui, Africa Centrală: Ceremonia de învestire a președintelui Faustin Archange Touadéra

– Venezuela: Săptămână liberă în serviciul public pentru economisirea energiei electrice (30 mar.- 3 apri.)

-Madrid: Primul turneului mondial al Rosaliei

-Bellinzone, Elveția: Procesul în apel în fața Curții Penale Federale al unui fost ministru gambian condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanității (30 mar.- 17 apr.)

– Belfast, Regatul Unit: Arnold Schwarzenegger primește un doctorat onorific de la Universitatea din Ulster

– Wiesbaden, Germania: Date privind inflația în martie (prima estimare)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Conștientizării Tulburării Bipolare” (sau a bipolarității) este marcată anual pe 30 martie, odată cu aniversarea nașterii pictorului olandez Vincent van Gogh (30 martie 1853 – 29 iulie 1890), unul dintre cei mai influenți creatori din istoria artei plastice occidentale. Creativitatea lui s-a exprimat în paralel cu boala sa mintală, fiind diagnosticat postum cu o afecțiune bipolară. Tulburarea bipolară influențează dramatic starea de spirit și poate duce către episoade de depresie și euforie, cu un impact negativ asupra sănătății, productivității și interacțiunii umane. „Ziua mondială a bipolarității” este o inițiativă a Societății Internaționale pentru Tulburări Bipolare, în parteneriat cu Fundația Internațională a Bipolarității și Rețeaua Internațională a Tulburării Bipolare

– „Ziua Internațională Zero Deșeuri”, sărbătorită prima dată în 2023 sub auspiciile ONU și lansată oficial de UNEP – Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și ONU-Habitat, are scopul de a conștientiza în rândul populației importanța practicilor responsabile de consum și producție și de gestionare a deșeurilor, de a promova modele de consum și producție durabile, de a sprijini tranziția societății către circularitate. Omenirea generează anual peste 2 miliarde tone de deșeuri solide municipale, dintre care 45% sunt gestionate prost. Serviciile de gestionare a deșeurilor la nivel mondial sunt slab dotate pentru a administra acest fenomen, fiind vorba de 2,7 miliarde de oameni care nu au acces la posibilități de colectare a deșeurilor solide

– „Ziua Pământului palestinian” (Yom al-Ard); zi de protest a palestinienilor, în memoria celor care s-au opus confiscării terenurilor autohtonilor de către autorităţile israeliene de ocupaţie în 1976. NOTĂ: A nu se confunda cu „Ziua Pământului” care se marchează la 22 aprilie, ca o acţiune internaţională cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător

– 1135: S-a născut Moise Maimonide (cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon sau acronimul RaMBaM), filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al iudaismului din perioada medievală a istoriei; unul dintre cei mai prolifici și influenți cercetători ai Torei din Evul Mediu (m. 1204). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1138

– 1559: A murit matematicianul german Adam Ries; a scris o serie de cărţi şi manuale în care sunt descrise diferite metode de calcul (n. 1492)

– 1746: S-a născut pictorul spaniol Francisco de Goya, unul dintre cei mai importanți din Europa (m. 1828) – 280 de ani

– 1764: A murit Pietro Locatelli, violonist şi compozitor italian (n. 1695)

– 1820: S-a născut scriitoarea britanică Anna Sewell, cunoscută la noi prin romanul pentru copii „Black Beauty” („Negruţ”) (m. 1878)

– 1844: S-a născut poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (m. 1896)

– 1853: S-a născut Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez (m. 1890)

– 1880: S-a născut Sean O’Casey, dramaturg, poet şi prozator irlandez; a fost primul dramaturg irlandez care a scris despre clasa muncitoare din Dublin (m. 1964)

– 1894: S-a născut Serghei Iliuşin, cunoscut constructor rus de avioane; în 1931 a fondat firma care-i poartă numele, unde a proiectat şi construit peste 50 de modele de avioane militare şi civile (m. 1977)

– 1895: S-a născut scriitorul francez Jean Giono (m. 1970)

– 1912: A murit scriitorul german Karl May (n. 1842)

– 1920: S-a născut Jacques Ferran, ziarist francez; cofondator al Cupei Campionilor Europeni, în 1955, şi al trofeului „Balonul de Aur” (m. 2019)

– 1921: S-a născut André Fontaine istoric şi jurnalist francez; a fost director al cotidianului francez „Le Monde” (m. 2013) – 105 ani

– 1925: A murit Rudolf Steiner, filosof, artist, pedagog şi gânditor social austriac; fondator, printre altele, al antroposofiei şi pedagogiei Waldorf (n. 1861)

– 1926: S-a născut Ingvar Kamprad, om de afaceri suedez; a fondat, la 17 ani, compania IKEA, ca o casă de comenzi prin poștă, ea ajungând astăzi cel mai mare retailer de mobilă din lume (m. 2018) – 100 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul britanic Tom Sharpe, unul dintre autorii satirici cei mai apreciaţi din Marea Britanie (m. 2013)

– 1933: S-a născut Joe Ruby (Joseph Clemens Ruby), animator, editor de televiziune, scriitor și producător american; fondator al companiei de producție de animație pentru televiziune Ruby-Spears Productions, împreună cu Ken Spears, împreună cu care a creat franciza animată „Scooby-Doo” (m. 2020)

– 1934: S-a născut Hans Hollein, arhitect, designer, curator și profesor austriac; figură-cheie a arhitecturii postmoderne (m. 2014)

– 1937: S-a născut Warren Beatty, actor, regizor, scenarist şi producător american de film

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade și primat al Bisericii Ortodoxe Grecești (din 2008)

– 1939: S-a născut Robert Herbin, fotbalist și unul dintre cei mai mari antrenori francezi; supranumit „Sfinxul” (m. 2020)

– 1945: S-a născut Eric Clapton, chitarist, cântăreţ şi compozitor britanic de muzică rock; este considerat unul dintre cei mai de succes muzicieni, fiind celebrat de trei ori în Rock and Roll Hall of Fame

– 1949: A murit Friedrich Bergius, chimist german, care a inventat un proces de transformare a cărbunilor în petrol şi a lemnului în zahăr; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931, împreună cu Carl Bosch (n. 1884)

– 1950: S-a născut actorul britanic Robbie Coltrane (nume la naștere Anthony Robert McMillan) (m. 2022)

– 1959: S-a născut clarinetista germană Sabine Meyer

– 1963: A murit Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (n. 1893)

– 1968: S-a născut cântăreaţa, textiera şi actriţa canadiană Céline Dion (nume complet: Céline Marie Claudette Dion)

– 1979: S-a născut Norah Jones (numele real: Geethali Norah Jones Shankar), cantautoare de jazz, pianistă și actriță americană (cu rădăcini în Anglia şi Bengal); fiica cunoscutului compozitor şi sitarist indian Ravi Shankar

– 1986: A murit actorul american de film James Francis Cagney, Jr.; în 1999, Institutul American de Film l-a clasat pe locul 8 în topul celor mai mari staruri ale tuturor timpurilor.(n. 1899) – 40 de ani

– 1990: A murit chimistul american Joseph O. Hirschfelder, figură reprezentativă a chimiei teoretice mondiale; unul dintre „părinţii” bombei atomice (n. 1911)

– 2002: A murit Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon, mama reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, numită şi Regina-Mamă, devenită un adevărat simbol al Casei regale britanice (n. 1900)

– 2004: A murit Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (n. 1908)

– 2011: A murit actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-‘80 ai secolului XX (n. 1935) – 15 ani

– 2013: A murit Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (n. 1934, în Africa de Sud)

– 2014: A murit actriţa britanică Kate O’Mara, cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (n. 1939)

– 2020: A murit Bill Withers (nume complet William Harrison Withers, Jr), cântăreţ și compozitor american, una din cele mai mari voci ale muzicii soul (n. 1938)

– 2024: A murit Géza Tordy, actor și regizor maghiar (n. 1938)

– 2025: A murit Marinko Colnago, cântăreț croat, membru al formației „Novi Fosili” (n. 1942) – 1 an

– 2025: A murit Enrique Bátiz Campbell, dirijor și pianist concertist mexican (n. 1942) – 1 an

– 2025: A murit Richard Norton, actor, artist de arte marțiale, coregraf de luptă și cascador australian (n. 1950) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 martie

Publicat de Codrin RAITA, 29 martie 2026, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 29 martie

* Acum 196 de ani (1830), în perioada 29 martie – 8 octombrie, s-au desfăşurat lucrările Comisiei de delimitare a graniţei pe Dunăre (pe talvegul fluviului) între Poartă şi Principatele Române (conform Tratatului de la Adrianopol). Comisia era formată din delegaţii Moldovei, Ţării Româneşti, Rusiei şi Imperiului Otoman. Fostele raiale turceşti Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării, au fost încorporate Ţării Româneşti, iar lacul Brateş, Moldovei

* În urmă cu 178 de ani (1848) domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza, refuza să accepte din cele 35 de puncte ale Petiţiei-program (din 27.III.1848) pe cele referitoare la dizolvarea Adunării Obşteşti şi înfiinţarea Gărzii cetăţeneşti. În seara aceleiaşi zile, domnitorul înăbuşea mişcarea revoluţionară cu forţa armată, operând numeroase arestări

* Se împlinesc 155 de ani (1871) de la inaugurarea celebrei săli de concerte „Royal Albert Hall” (Sala Regală Albert) din Londra, în prezenţa Reginei Victoria. În timpul concertului, care a urmat ceremoniei de deschidere, s-au constatat o serie de probleme cu privire la acustica sălii, care, până în 1969, au fost rezolvate. Ideea acestui proiect i-a aparţinut soţului Reginei Victoria, Prinţul Albert. După moartea lui, a fost aprobat proiectul, sala devenind astfel o parte a unui memorial dedicat prinţului. Construcţia a început în 1867, iar sala a fost proiectată de Captain Francis Fowke şi Major-General Henry Y. D. Scott. Este una dintre cele mai importante clădiri din Marea Britanie. În fiecare an, sunt organizate aproximativ 350 de evenimente, de la concerte de muzică clasică la concerte rock sau pop

* Acum 147 de ani (1879), prin Înaltul decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Academia avea trei secţii: Secţiunea literară (literatură, artă, filologie şi filosofie), Secţiunea istorică (istorie, geografie şi ştiinţe sociale), Secţiunea ştiinţifică (ştiinţe teoretice şi aplicate). La data de 30.III/11.IV.1879 a apărut Legea prin care Societatea Academică Română era declarată institut naţional

* Cu 146 de ani în urmă (1880), după recunoaşterea independenţei Principatelor Române de către Regatul Belgiei (la 13/25 martie 1880), a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legaţie. La data de 11 februarie 1941, relaţiile diplomatice au fost întrerupte, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă, la 3 decembrie 1963

* Se marchează 145 de ani (1881) de la premiera, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a piesei „Sânziana şi Pepelea”, „feerie naţională” de Vasile Alecsandri

* Sunt marcați 100 de ani (1926) de când era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Studii Bizantine, cu scopul de a contribui la dezvoltarea cercetărilor privind istoria civilizaţiei bizantine şi a influenţei ei asupra istoriei României. Instaurarea regimului comunist în 1947 avea să întrerupă activitatea acestui spațiu de cultură, frecventat de istorici ca Nicolae Iorga sau Nicolae Bănescu. Acest centru de studii, unanim recunoscut în lume, şi-a redeschis porţile în anul 2011, în aceeaşi clădire neogotică situată între ambasada franceză şi Liceul francez Anne de Noilles

* Cu 52 de ani în urmă (1974) „Mariner 10”, navetă americană de explorare fără echipaj uman, devenea prima navetă spaţială care a vizitat planeta Mercur, trimiţând peste 2.000 de imagini pe Pământ. „Mariner 10” a fost o sondă spaţială robotică lansată de NASA pe 3 noiembrie 1973, pentru a zbura către planetele Mercur şi Venus. Ea a fost lansată la aproximativ 2 ani după „Mariner 9” şi a fost ultima navă din programul „Mariner” (Mariner 11 şi 12 au fost relocate programului „Voyager” şi au fost desemnate ca „Voyager 1” şi „Voyager 2”). Obiectivele misiunii au fost măsurarea mediului planetei Mercur, atmosfera, suprafaţa şi caracteristicile telurice, şi realizarea unor investigaţii similare asupra planetei Venus

* Acum 38 de ani (1988) avea loc cea de-a 31-a ediţie a Festivalului filmului de autor de la San Remo (Italia), în cadrul căreia actorul Victor Rebengiuc a fost distins cu Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină pentru rolul din „Moromeţii” (ecranizare după romanul omonim al lui Marin Preda, în regia lui Stere Gulea)

* Acum 22 de ani (2004) România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice (alături de alte şase state foste comuniste – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia), în cadrul unei ceremonii oficiale care a avut loc la Washington, în prezenţa preşedintelui SUA, George W. Bush, a secretarului de stat american, Colin Powell, a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, şi a premierilor celor şapte state. Acest lucru s-a petrecut după ce decizia summit-ului de la Praga (din 21-22.XI.2002, de invitare oficială de a adera la NATO a celor şapte state) a fost ratificată de Parlamentele tuturor statelor aliate. Ceremonia din 29 martie, de la Washington, de semnare a documentelor de aderare, a fost continuată la data de 2 aprilie, la Bruxelles, şi a constat în arborarea, la sediul NATO, a drapelelor celor noi şapte membri. În prezent, numărul ţărilor membre ale Alianţei (fondate în 1949) se ridică la 30 de state, după aderarea Macedoniei de Nord, în anul 2020

* Tot 22 de ani se marchează de când Irlanda a devenit prima ţară membră a Uniunii Europene care interzicea fumatul în spaţiile publice

* Cu 9 ani în urmă (2017) premierul britanic de la acea dată, Theresa May, a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanşând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană. Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene (TUE) are următorul conţinut: „Orice stat membru poate decide retragerea din Uniune în conformitate cu propriile necesităţi constituţionale”. Pe 23 iunie 2016, Regatul Unit a organizat un referendum cu privire la statutul său de membru al UE. Regatul Unit a votat să părăsească UE, cu 52 % din voturi pentru și 48 % împotrivă. Pe data de 29 martie 2017, Regatul Unit a informat Consiliul European cu privire la intenția sa de a părăsi UE, activând astfel în mod oficial articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În data de 30 ianuarie 2020, UE a ratificat Acordul de retragere, pentru ca o zi mai târziu, pe 31 ianuarie 2020, când a intrat în vigoare Acordul de retragere, Regatul Unit să părăsească Uniunea Europeană. Intrarea în vigoare a Acordului de retragere a reprezentat sfârșitul perioadei prevăzute la articolul 50 din TUE și începutul unei perioade de tranziție care s-a încheiat la 31 decembrie 2020

Aniversări – Comemorări

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1815, 29.III/13.IV: S-a născut Costache Caragiali, actor, regizor şi dramaturg; a contribuit la organizarea mişcării teatrale româneşti la Botoşani, Iaşi, Craiova şi Bucureşti; a fost primul director al Teatrului cel Mare din Capitală (1852) (m. 1877)