Calendarul zilei – 13 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 13 ianuarie 2026, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:51

S-a întâmplat într-o zi 13 ianuarie

* Acum 276 de ani (1750) avea loc încheierea Tratatului de la Madrid dintre Portugalia şi Spania, care fixa sferele de influenţă ale celor două ţări în zona Americii de Sud

* Cu 128 de ani în urmă (1898) apărea, în ziarul „L’Aurore”, celebra scrisoare deschisă a scriitorului Émile Zola, intitulată „J’accuse”. Scrisoarea, adresată preşedintelui Franţei, Félix Faure (1841 – 1899), acuza guvernul de antisemitism şi de încarcerarea ilegală a lui Alfred Dreyfus, un ofiţer francez condamnat la închisoare pe viaţă pentru spionaj. Zola a denunţat erorile judiciare şi lipsa unor dovezi serioase. Scrisoarea a cauzat un scandal public în Franţa şi peste hotare. Zola a fost acuzat şi găsit vinovat de calomnie la 23 februarie 1898. Pentru a evita încarcerarea, s-a exilat temporar în Anglia, de unde s-a întors în iunie 1899. Ca rezultat al popularităţii scrisorii, chiar şi în lumea anglofonă, „J’accuse!” a devenit o expresie generică a indignării şi a acuzării unei persoane puternice

* În urmă cu 116 ani (1910) avea loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitanului din New York. Sunetul a fost captat la 30 km distanţă

* În urmă cu 112 ani (1914) avea loc, la sala Clasic, premiera filmului istoric „Cetatea Neamţului”, după nuvela lui Costache Negruzzi şi piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Naţional craiovean, filmul (care s-a pierdut) trezeşte interes, în special, pentru faptul că a fost scris şi realizat de scriitorii Emil Gârleanu şi Corneliu Moldovan

* Acum 108 ani (1918) guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război. La punctul doi al declaraţiei se arăta că tezaurul în aur al României aflat la Moscova „nu va putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor Poporului asumându-şi răspunderea pentru conservarea lui şi remiterea în mâinile poporului român” (13/26)

* Se împlinesc 100 de ani (1926) de când România adera la Convenţia de la Geneva referitoare la regimul internaţional al căilor ferate (din 9.XII.1923), precum şi la cea privind simplificarea formalităţilor vamale (din 3.XI.1923, de la Geneva)

* Acum 36 de ani (1990), la graniţa României cu R.S.S. Moldovenească (azi Republica Moldova), a fost desfiinţat gardul de sârmă ghimpată şi au fost introduse facilităţi de trecere a frontierei

* Acum 33 de ani (1993), între 13 şi 15 ianuarie, a fost deschisă spre semnare, la Paris, Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia (adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997). România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea spre semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* Se marchează 20 de ani (2006) de la inaugurarea primei staţii românești permanente de cercetare şi explorare din Antarctica – Staţia Law-Racoviţă. Aflată pe amplasamentul unei staţii construite în 1989 de Australia şi donată României, staţia se găseşte în regiunea „Prinţesa Elisabeta”, în dealurile Larsermann din Antarctica de Est. Ea se află în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995). În 2011 denumirea stației a fost schimbată în Law-Racoviţă-Negoiţă

* Cu 14 ani în urmă (2012) nava de croazieră Costa Concordia, operată de Costa Cruises, şi construită la Şantierul naval Fincantieri din Sestri Ponente, Genova, Italia, s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei italiene Giglio din Marea Mediterană. Stânca a sfâşiat o mare parte din carcasa navei, care a fost invadată în bună măsură de apă şi s-a înclinat până la 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuşi accidentul s-a soldat cu 30 de morţi, 2 dispăruţi presupuşi morţi şi 64 de răniţi. Francesco Schettino, căpitanul navei de croazieră „Costa Concordia”, a fost condamnat, în februarie 2015, la 16 ani de închisoare

* Sunt marcați 5 ani (2021) de când fostul președinte american, Donald Trump a fost pus oficial sub acuzare de Camera Reprezentanților, acuzația pricipală fiind incitare la insurecție în legătură cu atacul asupra Congresului SUA care s-a petrecut în data de 6 ianuarie 2021. Rezultatul votului a fost de 232, „pentru”, la 197 „împotrivă”. Donald Trump este singurul președinte SUA care a fost pus de două ori sub acuzare de către Camera Reprezentanților a SUA în același mandat

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011 (- 5 ani), în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1859: S-a născut tenorul Grigore Gabrielescu (m. 1915)

– 1873: S-a născut mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu; datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1935)

– 1879: S-a născut naturalistul Ion Borcea; fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea (1926); a studiat biocenozele din Marea Neagră şi a pus bazele şcolii româneşti de oceanologie; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1936)

– 1916: A murit George Bengescu-Dabija, poet, dramaturg şi traducător; a contribuit la dezvoltarea teatrului liric românesc prin traducerea libretelor unor operete de succes (n. 1844) – 110 ani

– 1917: S-a născut poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzeti, Radu Stanca ş.a.; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (m. 1939)

– 1921: A murit Ioan Caragiani, folclorist şi traducător; s-a ocupat de folclorul, limba şi istoria aromânilor; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1841) – 105 ani

– 1935: S-a născut George Gană, filolog, critic şi istoric literar, editor, publicist şi profesor (m. 2010)

– 1937: S-a născut Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (m. 2002)

– 1939: S-a născut Tatiana Apahidean (Schön), regizor de filme de animaţie, ilustrator de carte şi scenograf; a avut numeroase expoziţii personale ca artist plastic (m. 2012)

– 1945: A murit Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice (n. 1896)

– 1950: S-a născut operatorul de film Mihai Truică (m. 2000)

– 1953: A murit actorul Romald Bulfinski (n. 1878)

– 1956: S-a născut Valeriu Drăguşanu, scenarist, regizor de film și profesor (m. 2024) – 70 de ani

– 1958: A murit Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (n. 1907)

– 1968: A murit actorul George Mărutză (n. 1909)

– 1972: S-a născut Cătălin Mitulescu, regizor de film, producător și scenarist

– 1972: S-a născut actorul Toni Tecuceanu; a colaborat timp de peste trei ani la emisiunea „Cronica Cârcotaşilor” a postului Prima TV; şi-a început colaborarea la Radio România Actualităţi, în anul 2001, când s-a afirmat ca reporter special în emisiunile „Caută România la ea acasă”, „Matinal”, iar mai recent, în radioprogramele „De-ale Casei” şi „Care mai de care” (m. 2010)

– 1984: A murit Gelu Solomonescu, compozitor de muzică uşoară, pianist şi şef de formaţie (n. 1920)

– 2000: A murit scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (n. 1928)

– 2009: A murit prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (n. 1934)

– 2012: A murit Mircea Ciumara, economist şi om politic creştin-democrat; ministru de finanţe (dec.1996-dec.1997), ministru al industriei şi comerţului (dec.1997-apr. 1998), ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (dec. 1999-dec. 2000); vicepreşedinte PNŢCD (1996-2000), preşedinte al Organizaţiei PNŢCD Bucureşti (sep. 1999-dec. 2000) (n. 1943)

– 2014: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (n. 1930)

– 2015: A murit Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii Nemira, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (n. 1960)

– 2016: A murit romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (n. 1922) – 10 ani

– 2017: A murit Nicu Crețu, reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz, dirijor al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” (n. 1947)

– 2017: A murit Mioara Caragea, traducătoare de limbă portugheză, publicistă şi profesoară (n. 1954)

– 2019: A murit Petrache Vârtej, medic de obstetrică-ginecologie și profesor; autor al primei monografii de „Ginecologie Endocrinologică” din literatura medicală românească (n. 1938)

– 2020: A murit pictoriţa Irina Lișcă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură, București (n. 1941)

– 2020: A murit saxofonistul, compozitorul şi aranjorul de origine armeană Garbis Dedeian, una dintre figurile de marcă ale jazzului românesc (n. 1959)

– 2021: A murit teologul, preotul, profesorul, publicistul și istoricul Mircea Păcurariu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu, în perioada 1992-2000; membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1932) – 5 ani

– 2021: A murit pictorul Viorel Nimigeanu; a executat, de-a lungul carierei, fresca la mai mult de 30 de biserici din țară și străinătate (n. 1950) – 5 ani

– 2021: A murit comandorul dr. habilitat Olimpiu Manuel Glodarenco; comandant nave de luptă şi ofiţer în statul major al Flotei, în diferite unităţi operative ale Forţelor Navale și instructor superior în catedra „Ştiinţe Militare şi Manageriale” şi şef al comisiei didactice a catedrei la Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”; şef de stat major al Centrului de Instrucţie al Forţelor Navale, Mangalia; director al Muzeului Marinei Române (2006-2013) și al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Bucureşti din 2013; autorul unor volume impresionante de istorie universală a marinei (n. 1964) – 5 ani

– 2022: A murit Victoria Berbecar, învățătoare și promotoare a tradiției covorului maramureșean; în perioada 1991 – 1998 a fost directoare a Școlii Generale de Arte și Meserii Botiza; după mutarea în Botiza, în 1974, a descoperit meșteșugul tradițional al țesutului covoarelor, reînviind pe plan local tehnica țesutului în ciur și vopsitul cu culori naturale obținute din plante; a prezentat covoarele țesute tradițional în expoziții din întreaga lume, participând de-a lungul celor 50 de ani de activitate la târguri meșteșugărești și tradiționale, în țară și străinătate și fiind recunoscută pentru valoarea lucrărilor expuse prin diplome și distincții (n. 1944)

– 2024: A murit Andrei Csiky (Csiky András), actor maghiar din România (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

-Beijing: Prim-ministrul canadian Mark Carney va călători în China pentru a discuta despre comerț, energie, agricultură și securitate internațională (13 – 17 ian.)

-Lisabona: Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, va efectua o vizită oficială în Portugalia

– Bengaluru, India: Cancelarul german Friedrich Merz se întâlnește cu companii germane în orașul Bengaluru din sudul Indiei în a doua zi a vizitei sale oficiale

– Nara, Japonia:  Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi îl primește pe președintele sud-coreean, Lee Jae Myung (13 – 14 ian.)

– Paris: Procesul în apel al lui Marine Le Pen și al altor unsprezece persoane în cazul asistenților parlamentari europeni ai Frontului Național (13 ian. – 12 feb.)

– Ankara: Audiere penală într-un caz de presupusă corupție în timpul alegerilor din 2023 pentru președinția partidului de opoziție CHP

– Paris: Procesul lui Mahdieh Esfandiari pentru apologie la terorism, a cărei întoarcere în Iran este cerută de Teheran în schimbul eliberării lui Cécile Kohler și a lui Jacques Paris (13 ian. – 16 feb.)

– New York: Delta Air Lines – Rezultate trimestriale și anuale

– New York: JPMorgan Chase – Rezultate trimestriale

– Washington, DC: Inflație – Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru decembrie

– Brooklyn (Statele Unite): Condamnarea baronului mexican al drogurilor Ismael Zambada Garcia

– Austria: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Flachau

Aniversări – Comemorări

– 1599: A murit poetul renascentist englez Edmund Spenser (n. 1552/53)

– 1625: A murit pictorul şi gravorul flamand Jan Brueghel (numit şi Brueghel de Catifea), fiul lui Pieter Brueghel (cel Bătrân) (n. 1568)

– 1717: A murit Maria Sibylla Merian, naturalist, entomolog şi ilustrator ştiintific german, care a intrat în istorie pentru desenele sale foarte detalitate despre plante şi insecte (n. 1647)

– 1859: S-a născut poetul grec Kostís Palamás (m. 1943). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 8 ianuarie 1859

– 1864: S-a născut fizicianul german Wilhelm Wien; contribuţii în termodinamica radiaţiei, în hidrodinamică, la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în 1911 (m. 1928)

– 1864: A murit Stephen Collins Foster, compozitor și textier american, supranumit „părintele muzicii americane” (n. 1826)

– 1906: S-a născut economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, considerat părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (m. 2017) – 120 de ani

– 1923: S-a născut violoncelistul rus Daniil Şafran (m. 1997)

– 1924: S-a născut Roland Petit, dansator şi coregraf francez (m. 2011)

– 1925: S-a născut actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (m. 2014)

– 1926: S-a născut Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz; a fost prima femeie care a cântat la trombon alături de mari trupe ale anilor 1940 şi 1960 (m. 1999) – 100 de ani

– 1926: S-a născut scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (m. 2017) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Sydney Brenner, biolog britanic originar din Africa de Sud; studii de biologie moleculară; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru medicină în 2002, împreună cu americanul Robert Horovitz şi conaţionalul său John Sulston (m. 2019)

– 1929: A murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n. 1848)

– 1930: A murit inginerul britanic Sebastian Ziani de Ferranti; interesul lui precoce pentru electricitate l-a condus la numeroase inovaţii, cum ar fi sistemul de distribuire a electricităţii prin folosirea curentului alternativ (n. 1864)

– 1936: S-a născut baritonul italian Renato Bruson – 90 de ani

– 1937: S-a născut Milka Stojanović, cântăreaţă de operă celebră în întreaga lume, cu o carieră îndelungată, care a început în 1960 şi s-a încheiat în 1993; soprana a cântat pe multe dintre marile scene ale lumii, cum ar fi cea de la Metropolitan Opera din New York, Teatrul Balşoi din Moscova sau Opera de Stat din Viena; a fost cunoscută în special pentru interpretarea unor roluri principale din operele lui Giuseppe Verdi; în anii ’60, publicul şi criticii de la Opera News – o publicaţie de specialitate din New York – au votat-o pe Milka Stojanović „Vocea de aur” a secolului al XX-lea (m. 2023)

– 1938: S-a născut cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (m. 2015)

– 1939: S-a născut scriitorul, scenaristul şi regizorul argentinian Edgardo Cozarinsky (m. 2024)

– 1941: A murit James Joyce (James Augustine Aloysius Joyce), scriitor irlandez de limbă engleză; considerat ca fiind un reprezentant de seamă al modernismului anglo-saxon (n. 1882) – 85 de ani

– 1956: A murit pictorul şi caricaturistul american Lyonel Feininger (n. 1871) – 70 de ani

– 1960: S-a născut Eric Betzig, chimist şi cercetător american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014, împreună cu Stefan W. Hell și William E. Moerner

– 1961: S-a născut Julia Scarlett Elizabeth Louis-Dreyfus, actriță, comediană, prezentatoare TV și producătoare americană; distinsă cu un Premiu Globul de aur, în 1994, pentru rolul din serialul „Seinfeld” (NBC, 1989-1998) şi numeroase distincţii Emmy pentru comediile „The New Adventures of Old Christine” (CBS, 2006-2010) şi „Veep” (HBO, 2011-2019) – 65 de ani

– 1964: S-a născut actriţa americană Penelope Ann Miller

– 1975: S-a născut scriitorul german Daniel Kehlmann; cunoaşte reuşita internaţională, prin publicarea cărţii „Ich und Kaminski” („Eu şi Kaminski”), în 2003, bestseller publicat până în prezent în peste douăzeci de ţări

– 1977: S-a născut actorul britanic Orlando Bloom

– 1987: A murit Igor Ilinski, actor rus de teatru şi film (n. 1901)

– 1993: A murit Camargo Guarnieri, compozitor brazilian (n. 1907)

– 2002: A murit Ted Demme, regizor şi producător american de film (n. 1963)

– 2011: A murit Ellen Stewart, excentrica doamnă de culoare care a înfiinţat în 1961 celebrul teatru experimental „La MaMa, E.T.C. (Experimental Theatre Club)“; cunoscutul teatru experimental new-yorkez „La MaMa” e considerat drept locul de unde a început „revoluţia” teatrului mondial din secolul al XX-lea (n. 1919) – 15 ani

– 2013: A murit jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 (n. 1923)

– 2020: A murit Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (n. 1949)

– 2021: A murit magicianul germano-american Siegfried Fischbacher, parte a celebrului duo de iluzionişti „Siegfried & Roy”, cunoscut la nivel internaţional pentru numerele care implicau feline mari (n. 1939) – 5 ani

– 2022: A murit Jean-Jacques Beineix, regizor de film francez a cărui activitate este adesea văzută ca un prim exemplu al așa-numitului „cinéma du look” (n. 1946)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 12 ianuarie 2026, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:49

S-a întâmplat într-o zi de 12 ianuarie

* Cu 178 de ani în urmă (1848) avea loc Răscoala din Palermo (Sicilia), care a însemnat începutul Revoluţiei de la 1848 din Italia

* Se împlinesc 165 de ani (1861) de când apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Casaţiune şi Justiţie (membrii acesteia au fost numiţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 11/23.II.1862). În articolul 2 se invoca existenţa „curţilor de apelu”, ca forme de organizare judecătorească „ale Statului Principateloru-Unite”. Primul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti, chiar sub această denumire, a fost Legea din 11 aprilie 1864, publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, nr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească din istoria României (mai exact a Principatelor Unite) (12/24)

* În urmă cu 148 de ani (1878) trupele române ocupau, după un atac energic şi fulgerător, satul Smârdan, sangeacul Vidin (diviziune administrativă a Imperiului Otoman). Satul aparține astăzi de localitatea Inovo din regiunea Vidin, Bulgaria. Conflictul militar a reprezentat o luptă dintre trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin. Lupta de la Smârdan a avut un rol decisiv în operațiunea militară care s-a înfăptuit în zilele de 12-14/24-26 ianuarie 1878 și care avea ca scop principal, cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare. Lupta a avut loc în cadrul Războiului de independenţă a României (12/24)

* Cu 107 ani în urmă (1919) apărea Decretul-lege privind organizarea Direcţiei Generale a Statisticii (12/25)

* În urmă cu 97 de ani (1929) la Radiodifuziunea Română era difuzată, pentru prima dată, emisiunea „Ora copiilor”

* Într-o zi de 12 ianuarie (1932), acum 94 de ani, avea loc, la cinematografele „Capitol” şi „Roxy” din Bucureşti, premiera filmului „Chemarea dragostei”. Filmul, care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în „vâltoarea metropolei”, avea o „coloană sonoră” alcătuită din diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul cântăreţ al acelor vremuri, Zavaidoc

* Sunt marcați 75 de ani (1951) de când intra în vigoare (inclusiv în România) Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9.XII.1948. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950

* Acum 69 de ani (1957) avea loc prima sesiune a Conferinței autorităților locale a Consiliului Europei. Actualul Congres al autorităților locale și regionale al Europei (CLRAE) a fost înființat la 14 ianuarie 1994 prin rezoluția statutare 94 (3) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Congresul s-a născut ca un organism consultativ al Consiliului Europei pentru a înlocui Conferința permanentă a autorităților locale și regionale din Europa, iar originile sale pot fi urmărite până în anii 1950. Conferința autorităților locale a fost înființată pentru prima dată în 1957 în Consiliul Europei. Prima sesiune a avut loc la 12 ianuarie 1957, la Strasbourg și a fost prezidată de omul de stat Jacques Chaban-Delmas (1915 – 2000), care a ocupat funcția de președinte al Conferinței până în 1960. În 1974, reprezentanții regiunilor au fost admiși la Conferință pentru prima dată, iar în 1979 a fost creată Conferința permanentă a autorităților locale și regionale din Europa. Congresul autorităților locale și regionale al Consiliului Europei este o instituție care reprezintă regiunile și autoritățile locale din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Congresul este alcătuit din două camere: Camera Autorităților Locale și Camera Regiunilor. Congresul se întrunește în sesiune plenară de două ori pe an în sala semicirculară a Palatului Europei din Strasbourg, unde se află și secretariatul

* Cu 41 de ani în urmă (1985) erau desfiinţate, pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al PCR, toate studiourile teritoriale ale postului public de radio (Radio Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş) şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale. Programele 1 şi 2 şi-au redus drastic emisia, cu programe numai între orele 6:30 şi 23:30, ulterior între orele 6:00 şi 24:00 în fiecare zi. În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti. Din 22 decembrie 1989 Radio România şi-a redeschis staţiile regionale

* Pe 12 ianuarie 1995, cu 31 de ani în urmă, la Trenton, New Jersey, în Statele Unite ale Americii, avea loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Pautza (n. 1943), scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.

* Cu 28 de ani în urmă (1998), la Paris, avea loc semnarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţei umane (ratificat de Parlamentul României prin Legea 17/22.II.2001)

* Tot într-o zi de 12 ianuarie, acum 16 ani (2010), la ora locală 16:53, a avut loc unul dintre cele mai puternice seisme care a lovit continentul american în ultimii 200 de ani, cutremurul din Haiti. Magnitudinea seismului a fost de 7 grade pe scara Richter, epicentrul fiind localizat la aproximativ 15 km de oraşul Port-au-Prince, la o adâncime de 10 km. Bilanţul cutremurului a indicat zeci de mii de morţi, circa 300.000 de răniţi şi aproximativ 1.000.000 de oameni rămaşi fără adăpost

Aniversări – Comemorări

– 1808: S-a născut Christian Tell, general, om politic; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti); a luat parte la mişcarea unionistă (deputat în Adunarea ad-hoc din Ţara Românească); în timpul regelui Carol I a fost primar al Capitalei (1870-1871) şi ministru în mai multe rânduri (între anii 1871 şi 1876, cu întreruperi) (m. 1884)

– 1845: S-a născut Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (m. 1883)

– 1857: S-a născut Sabba Ştefănescu, geolog şi paleontolog; studii asupra formaţiilor terţiare; a făcut studii în vederea alcătuirii hărţii geologice a României (1882-1886); membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1931)

– 1866, 12/24: A murit (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea acestuia apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (n. 1818) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou 24.I.1866

– 1874: S-a născut juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1946)

– 1881, 12/24: S-a născut Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (m. 1929) – 145 de ani

– 1889: S-a născut poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (m. 1942)

– 1891, 12/24: S-a născut medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti; în 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1967) – 135 de ani

– 1900: S-a născut (la Vârşeţ, Serbia) geologul Alexandru Codarcea; lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 1974)

– 1909: S-a născut Meliusz Jószef, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1995)

– 1925: S-a născut compozitorul Laurenţiu Profeta (m. 2006)

– 1925: S-a născut Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (m. 2016)

– 1926: S-a născut Alexandru Andriescu, critic şi istoric literar, filolog (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut medicul Eugeniu Proca; timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale; a organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1937: S-a născut textierul, poetul şi scriitorul Aurel Storin (m. 2015)

– 1939: S-a născut actriţa Rodica Tapalagă (m. 2010)

– 1967: S-a născut (în Republica Moldova) Aura Christi, poetă, romancieră, eseistă, publicistă şi traducătoare; membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova

– 1971: S-a născut Florin Bugar, antrenorul echipei naţionale de fotbal feminin U19 a României şi al echipei Piroş Security Arad (m. 2020) – 55 de ani

– 1983: A murit Lucian Predescu, istoric literar, enciclopedist şi publicist (n. 1907)

– 1983: A murit Max Eisikovits, compozitor, muzicolog, profesor, culegător şi exeget de folclor idiş (n. 1908)

– 1988: A murit Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii (n. 1931)

– 1991: A murit actorul Jorj Voicu (n. 1938) – 35 de ani

– 1998: A murit Richard Bartzer, compozitor, dirijor, muzicolog, critic muzical, orchestrator de muzică uşoară şi profesor (n. 1926)

– 2010: A murit graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (n. 1917)

– 2011: A murit Theodor Rădulescu, Maestru al Sportului și Antrenor Emerit, unul dintre cei mai importanţi antrenori de rugby şi fost selecţioner al echipei naţionale de rugby a României (n. 1933) – 15 ani

– 2017: A murit Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (n. 1935)

– 2019: A murit Alexandru Szentmiklosi, arheolog, cercetător al Epocii Bronzului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian (n. 1971)

– 2020: A fost anunțat decesul jurnalistei și prezentatoarei de televiziune Cristina Ţopescu, care, potrivit medicilor legişti, ar fi survenit în intervalul 28-31 decembrie 2019; fiica binecunoscutului comentator sportiv, Cristian Țopescu (n. 1960)

– 2021: A murit actorul, regizorul de teatru și televiziune și scriitorul Eugen Todoran (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit pictorul Radu Ionel, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România Filiala Brăila (n. 1952) – 5 ani

– 2021: A murit actorul și politicianul Bogdan Stanoevici; stabilit în Franţa (între 1989 şi 2011); fost ministru pentru românii de pretutindeni în Guvernul Ponta și fost manager al Circului Metropolitan (n. 1958) – 5 ani

– 2021: A murit Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (1997-2021) (n. 1959) – 5 ani

– 2025: A murit prof. univ. dr. Ștefan Stoenescu, filolog, eseist și traducător; reputat anglist și critic literar, care a marcat generații întregi de tineri și a contribuit semnificativ la promovarea literaturii; fost cadru universitar la Universitatea din București, Facultatea de Limbi Străine, până în septembrie 1987, când a cerut azil politic în SUA (n. 1936) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paraguay: Comisia Europeană are în plan ca semnarea acordului comercial UE-Mercosur să aibă loc pe 12 ianuarie, în Paraguay. Comisia intenționează ca semnarea să aibă loc înainte ca eurodeputații să revină la Parlamentul European, la Strasbourg, pe 19 ianuarie, pentru a evita o nouă tentativă a europarlamentarilor de a contesta acordul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

-Londra: Președintele polonez, Karol Nawrocki, efectuează o vizită de două zile în Marea Britanie (12-13 ian.)

-Ahmedabad, India: Cancelarul german Friedrich Merz sosește în India. Se întâlnește cu prim-ministrul indian, Narendra Modi, la Ahmedabad.

– Washington DC: Ministrul german de finanțe, Lars Klingbeil, călătorește la Washington pentru reuniunea G7

– Stockholm: Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenegard, și omologul finlandez, Elina Valtonen, susțin o conferință de presă comună la o conferință anuală de securitate din nordul Suediei

– Colombo: Ministrul chinez de externe, Wang Yi, va vizita Sri Lanka la întoarcerea dintr-un turneu în Africa (12-13 ian.)

– Londra: Se deschide procesul căpitanului rus acuzat de omor din culpă după o coliziune în Marea Nordului

– Teheran: Expoziție Internațională de Inteligență Artificială (12 – 15 ian.)

– Londra: Manifestări de comemorare a 50 de ani de la moartea romancierei britanice Agatha Christie

– Viena, Austria: Tragerea la sorți a semifinalelor Concursului Muzical Eurovision – ora locală 18:00

– Australia: Turneul ATP 250 de la Adelaide (12 – 17 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1049: A murit Abu Sa’id Abu’l-Khayr, poet persan care a contribuit în mod semnificativ la evoluția tradiției sufite (n. 967)

– 1519: A murit Vasco Núñez de Balboa, explorator spaniol (n. cca. 1475)

– 1628: S-a născut scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (m. 1703)

– 1665: A murit matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (n. 1601)

– 1674: A murit compozitorul italian Giacomo Carissimi, considerat iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (n. 1605)

– 1715: S-a născut compozitorul francez Jacques du Phly (m. 1789)

– 1729: S-a născut Edmund Burke, om de stat irlandez, orator, şi filosof, reprezentant de seamă al conservatorismului (m. 1797)

– 1729: S-a născut naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale; cercetările sale în domeniul dezvoltării vieţii microscopice în medii de cultură lichide au deschis drumul pentru cercetările lui Louis Pasteur (m. 1799)

– 1746: S-a născut pedagogul elveţian Johann Heinrich Pestalozzi; experienţele sale, de renume mondial, au fost popularizate în Transilvania de elevul său Ştefan L. Roth şi au influenţat învăţământul din Ţările Române (m. 1827) – 280 de ani

– 1849: S-a născut pictorul francez Jean Béraud (m. 1935)

– 1852: S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest în timpul primului război mondial; renumit în urma victoriei de la Marna (m. 1931)

– 1856: S-a născut pictorul american John Singer Sargent (m. 1925) – 170 de ani

– 1876: S-a născut scriitorul şi jurnalistul american Jack London (pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney) (m. 1916) – 150 de ani

– 1876: S-a născut Ermanno Wolf-Ferrari, compozitor şi profesor italian de origine germană (m. 1948) – 150 de ani

– 1897: A murit Sir Isaac Pitman, fonetician britanic; a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (n. 1813)

– 1899: S-a născut Paul Hermann Müller, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1948 (m. 1965)

– 1903: S-a născut fizicianul rus Igor V. Kurchatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (m. 1960)

– 1906: S-a născut (în Lituania) Emmanuel Levinas, filosof și profesor universitar evreu-francez; întemeietor al fenomenologiei franceze și interpret al tradiției religioase iudaice; director al Școlii normale israelite orientale din Paris (m. 1995) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Jean Delannoy, regizor, scenarist, actor şi producător francez de film (m. 2008)

– 1909: A murit Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (n. 1864)

– 1910: S-a născut actriţa americană de origine germană Luise Rainer (m. 2014)

– 1923: A murit filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un laborator pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună un Andrei Bârseanu a editat, în 1885, o colecţie de „Doine şi strigături din Ardeal”; pe lângă participarea la culegerea şi selectarea textelor, a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin (1879) şi membru de onoare străin (1919) al Academiei Române (n. 1848)

– 1925: A murit actriţa americană Katherine MacGregor; cunoscută pentru rolul d-nei Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” („Căsuţa din prerie”) (m. 2018)

– 1926: S-a născut Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (m. 2013) – 100 de ani

– 1942: S-a născut Michel Mayor, astrofizician și profesor elvețian; Premiul Nobel pentru Fizică în 2019, împreună cu Didier Queloz, „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui”

– 1943: S-a născut Yojiro Uetake, sportiv de lupte libere și antrenor nipon; primul luptător care a obţinut aurul olimpic la două ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice, singurul sportiv de lupte libere neînvins al Universităţii Oklahoma

– 1943: A murit medicul american Howard Kelly; paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (n. 1858)

– 1944: S-a născut pianista de origine rusă Viktoria Postnikova

– 1946: S-a născut pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (m. 2013) – 80 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul japonez Haruki Murakami

– 1951: S-a născut actriţa americană de film Kirstie Alley, recompensată de două ori cu premiul Emmy și devenită faimoasă datorită rolului interpretat în serialul de succes „Cheers” (m. 2022) – 75 de ani

– 1959: S-a născut Per Håkan Gessle, cântăreţ, compozitor şi chitarist suedez, membru al formației Roxette, pe care a înfiinţat-o în 1986, împreună cu Marie Fredriksson (n.1958 – m.2019)

– 1963: S-a născut scriitoarea coreană Kyung-Sook Shin, una din cele mai cunoscute autoare în afara graniţelor ţării sale

– 1976: A murit scriitoarea britanică Agatha Christie, renumită autoare de romane poliţiste (n. 1890) – 50 de ani

– 1977: A murit regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (n. 1907)

– 1986: A murit Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Francaise” (n. 1899) – 40 de ani

– 1998: A murit Libuše Moníková, scriitoare cehă stabilită în Germania (n. 1945)

– 2001: A murit inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (n. 1913) – 25 de ani

– 2003: A murit cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit jurnalistul american Eugene Corbett Patterson, activist al drepturilor civile şi laureat al Premiului Pulitzer (n. 1923)

– 2013: A murit Precious Bryant, muzician american de blues şi country (n. 1942)

– 2015: A murit mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (n. 1937). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1939

– 2017: A murit scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (n. 1928)

– 2017: A murit Giulio Angioni, scriitor și antropolog italian (n. 1939)

– 2022: A murit Ronnie Spector (pe numele său real Veronica Yvette Greenfield), cântăreață americană, care a înființat formația The Ronettes în 1957 cu sora ei mai mare, Estelle Bennett, și verișoara lor, Nedra Talley (n. 1943)

– 2023: A murit cântăreaţa și cantautoarea americană Lisa Marie Presley, unicul copil al vedetei Elvis Presley (n. 1968)

– 2024: A murit actorul american Bill Hayes (William Foster Hayes); a jucat mai bine de 50 de ani în serialul „Days of Our Lives” (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 11 ianuarie 2026, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:44

S-a întâmplat într-o zi de 11 ianuarie

* Acum 196 de ani (1830) s-a constituit, la Iaşi, un „cerc de cetire medicinală”, prima societate ştiinţifică din România, denumită iniţial „Societatea Doftoricească Moldo-Romanika”, viitoarea „Societate de Medici şi Naturalişti”; fondatori: doctorii Mihai Zota şi Iacob Cihac

* Cu 188 de ani în urmă, la data de 11 ianuarie 1838, ora 20:45, a avut loc un puternic seism, cu magnitudinea 7,5 grade pe scara Richter, cu efecte grave în Muntenia, în special la Bucureşti, înregistrându-se multe pierderi umane şi materiale. La Galaţi s-a produs fenomenul de lichefiere a solului. Cutremurul s-a simţit dputernic şi în Moldova, unde, printre alte consecinţe, s-a produs o masivă alunecare de teren (11/23)

* Acum 117 ani (1909) avea loc Congresul Partidului Naţional Liberal, la care Ion I. C. Brătianu a fost ales preşedinte, eveniment care a marcat consolidarea poziţiei tinerilor liberali în partid (11/24)

* Cu 107 ani în urmă, la data de 11 ianuarie 1919, a avut loc Adunarea generală de constituire a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (din România), care s-a ţinut în imobilul de pe strada Sărindar. A fost adoptat statutul şi a fost aleasă conducerea Uniunii. După aprinse dezbateri cei prezenţi au ales prin vot unanim ca preşedinte al UZP pe cel mai în vârstă şi mai cunoscut dintre ei, în persoana publicistului Heinric St. Streitman, care nu împlinise la acea dată cincizeci de ani. La acelaşi congres de constituire sau, mai corect spus, adunare generală, a fost ales secretar general Vasile Canarache, licenţiat în istorie, redactor la „Adevărul”. O serie de statute modificate de adunările generale consecutive au avut loc în martie 1921. Tot atunci au fost consfinţite regulile organizatorice, inclusiv aceea de a primi în UZP numai ziarişti cu studii cel puţin liceale şi care trăiau din salariul primit de la o publicaţie de cel puţin trei ani. Printre principiile statutare fundamentale se aflau: sprijinirea intereselor ziariştilor profesionişti, îmbunătăţirea stării lor materiale, acordarea de pensii suplimentare la bătrâneţe, apărarea prestigiului şi demnităţii membrilor, reglementarea raporturilor de muncă, inclusiv instituirea postului de director sau redactor şef în mod obligatoriu ocupat de un ziarist profesionist, impus patronilor de presă, constituirea de cercuri profesionale şi a unui „atelier de creaţie publicistică”. În 1922, UZP a putut să convoace primul Congres al presei române la Bucureşti, prilej cu care au fost evocate succesele obţinute de Uniune – printre care încheierea contractelor de muncă pentru

ziariştii profesionişti, dreptul la preaviz plătit la încetarea apariţiei publicaţiei, acordarea repausului duminical şi a concediului de odihnă plătit. În 1943, deşi UZP era practic inactivă încă din 1938, refuzând să elimine din rândurile sale redactorii ce lucraseră în publicaţii de stânga sau de origine evreiască, guvernul antonescian a găsit de cuviinţă să suspende organizaţia prin decret, fără însă a o desfiinţa. În februarie 1945, câţiva ziarişti printre care George Macovescu, George Ivaşcu, Dante Dănciulescu, Ion Felea, Gheorghe Dinu, Mihnea Gheorghiu, Leon Sărăţeanu – majoritatea provenind din redacţia ziarului „România Liberă” care apărea ilegal din 1942 – reuniţi în casa profesorului Alexandru Graur din strada Plantelor, au pus la cale reactivarea UZP. Tot ce au reuşit atunci a fost constituirea unei grupări denumită „Ziariştii Asociaţi” care nu a primit însă aprobarea de a funcţiona ca asociaţie profesională , iniţiatorii mulţumindu-se cu statutul de societate comercială. O situaţie ambiguă a dăinuit până în anul 1955, când UZP a fost reactivată. Un an mai târziu, unul dintre dezideratele majore ale Uniunii, acela de a avea o publicaţie proprie cu caracter profesional s-a împlinit, fiind editată revista „Presa Noastră”. Primul număr a fost redactat de Ion Felea, participant la constituirea UZP din 1919 şi Gheorghe Brătescu. Tot ce se publica provenea de la colaboratori, revista fiind o tribună profesională. Sub numele simplificat de Uniunea Ziariştilor această organizaţie de creaţie profesională a fost cunoscută  până în 1990, când a revenit la vechiul ei nume – UZP

* Acum 103 ani (1923) Ruhr-ul era ocupat de trupele franco-belgiene pentru a obține plata despăgubirilor din partea Germaniei. Din cauza greutăţilor economice, pe 12 iulie 1922 Guvernul german a înaintat aliaţilor un moratoriu de şase luni la plata reparaţiilor, aducând drept argument starea precară a finanţelor germane. În timp ce britanicii reacţionează favorabil, francezii sunt dispuşi să accepte cererea germană numai dacă sunt oferite o serie de garanţii (minele din Ruhr). O încercare de soluţionare – Conferinţa de la Londra (7-14 august) – a dus dimpotrivă la tensionarea relaţiilor anglo-franceze întrucât englezii încercau să facă presiuni asupra Parisului prin forţarea chestiunii datoriilor interaliate (încă din iulie Marea Britanie se raliase poziţiei americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate). Pe 31 august primul ministru francez Raymond Poincaré a blocat din nou posibilitatea unui moratoriu, de data aceasta în cadrul Comisiei Reparaţiilor. În contextul degradării relaţiilor anglo-franceze, în decembrie 1922 Comisia Reparaţiilor constată eşecul Germaniei în a-şi respecta obligaţiile în domeniul reparaţiilor. Pe 2 ianuarie este decisă, în ciuda opoziţiei britanice, preluarea Ruhr-ului cu titlu de garanţie, iar pe 11 ianuarie 1923 trupe franco-belgiene pătrund în zona Ruhr-ului. Franţa urmăreşte în acest fel să se asigure că Germania îşi va respecta obligaţiile fixate la Versailles, dar şi să determine partea germană să adopte o politică favorabilă intereselor franceze. Reacţia germană imediată se materializează în lansarea unei campanii de rezistenţă pasivă a muncitorilor şi funcţionarilor din Ruhr care riscă să paralizeze regiunea şi să îi împiedice pe francezi să obţină orice beneficii de pe urma acestei ocupaţii. În ciuda rezistenţei, autorităţile de ocupaţie au reuşit relativ rapid să relanseze producţia de cărbuni şi livrările către Franţa. Aceeaşi rezistenţă, finanţată prin metode infaţioniste de către guvernul german, a dat naştere teribilei inflaţii ce a marcat prin consecinţele sale întreaga existenţă a Republicii de la Weimar. Povara financiară pe care o reprezenta rezistenţa pasivă, dar şi succesul franco-belgian în a repune în funcţiune industria minieră au făcut ca una din primele decizii ale noului guvern german condus de Gustav Stresemann să fie întreruperea acestei forme de rezistenţă (26 septembrie 1923). Noul guvern era dornic în egală măsură să elimine sursele potenţiale de nemulţumire ale populaţiei, date fiind ameninţările reprezentate de mişcările extremiste de dreapta sau de stânga, dar şi de apariţia unei mişcări separatiste în Rhenania. Ocuparea Ruhr-ului s-a dovedit a fi pentru Franţa un eşec strategic: a tergiversat negocierile în speranţa obţinerii unor avantaje mai mari de pe urma haosului ce părea să se instaleze în Germania şi nu a reuşit să transforme succesul din Ruhr în avantaje diplomatice. În schimb, a reuşit să se izoleze diplomatic şi financiar, să transforme imaginea Germaniei din agresor în victimă, iar Anglia şi SUA au preluat în administrare problema reparaţiilor germane

* În urmă cu 104 ani (1922) a fost folosită pentru prima dată, pe un pacient, insulina în tratarea diabetului, într-un spital din Toronto/Canada. La 14 noiembrie se marchează anual, începând din 1991, „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului” (la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet), în ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting (1891-1941), cel care a introdus în terapeutică insulina. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931). Acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina. Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

* Se marchează 95 de ani (1931) de la prima dizolvare a Gărzii de Fier de către Ion Mihalache, ministru de Interne în Guvernul G. G. Mironescu, iar conducătorul ei, căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiţia a decis în favoarea lui Codreanu şi a organizaţiei sale. Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare. La 10 decembrie 1933 premierul liberal I.G. Duca operează a treia dizolvare a Gărzii de Fier, iar în urma presiunilor politice la 21 februarie 1938 Corneliu Zelea Codreanu dispune autodizolvarea partidului „Totul pentru Ţară”

* Se împlinesc 80 de ani (1946) de la proclamarea Republicii Populare Socialiste Albania, care a fost condusă, până în 1985, de Enver Hoxha. Moştenitorul politic al lui Hoxha, Ramiz Alia, a condus ţara în perioada dezintegrării statului hoxhaist în contextul prăbuşirii blocului comunist în anii ′80. Regimul comunist albanez a căzut în 1990, iar Republica Albania a fost declarată în 1991

* Acum 31 de ani (1995) relațiile diplomatice între România și Republica Macedonia de Nord, stabilite în 1992, au fost ridicate la nivel de ambasadă. România a recunoscut acest stat în 1992 sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În noiembrie 1993 s-a deschis un Oficiu consular şi comercial la Skopje. La 11 ianuarie 1995, misiunea a fost ridicată la rang de Ambasadă, condusă de un însărcinat cu afaceri, iar de la 1 aprilie 1996, de un ambasador. Ca urmare a schimbării denumirii constituționale a țării la 12 februarie 2019, survenită în contextul intrării în vigoare a Acordului de la Prespa și a notificării primite pe cale diplomatică, la 14 februarie 2019, România utilizează începând cu data notificării, în cadrul relațiilor bilaterale, denumirea Republica Macedonia de Nord

* Acum 24 de ani (2002) erau aduși primii prizonieri la baza navală americană de la Guantanamo. Baza navală a fost amenajată ca închisoare după incursiunea SUA în Afganistan, de la sfârșitul anului 2001. Două zile după atacurile de la 11 septembrie 2001, Congresul SUA a adoptat o rezoluție care a acordat președintelui George W. Bush o autorizație fără precedent pentru utilizarea forței împotriva „națiunilor, organizațiilor și persoanelor fizice”, care, potrivit criteriului său, au fost legate în vreun fel de acele atentate sau de viitoare acte de terorism internațional. În 17 septembrie, președintele Bush a semnat un memorandum prin care autoriza CIA să instaleze centre de detenție în afara teritoriului Statelor Unite, document, de altfel, clasificat. În noiembrie 2001, George W. Bush a semnat un ordin executiv în materie militară, pe probleme de „Detenție, tratament și judecare a unor persoane străine în războiul împotriva terorismului”, ordin care a autorizat Pentagonul să dețină în custodie cetățeni non-SUA, pe termen nelimitat, în afara oricărei responsabilități juridice. Primii 20 de prizonieri au sosit aici pe 11 ianuarie 2002. În cadrul ceremoniei de învestire în funcția de Președinte al Statelor Unite, la 20 ianuarie 2009, Barack Obama a făcut cunoscut ordinul de închidere temporară a activităților acestui „lagăr de concentrare”, ordin care a intrat în vigoare chiar în ziua următoare. La 22 ianuarie, a decretat închiderea centrului de detenție în termen de un an

* Sunt marcați 15 ani (2011) de când intra în vigoare Acordul privind cooperarea în domeniul nuclear civil, semnat între Rusia şi Statele Unite, care vizează reducerea riscului de folosire ilegală a materialelor nucleare, fapt care aduce contribuţii semnificative la consolidarea mecanismului de neproliferare a armelor nuclare. Acordul a fost semnat în luna mai 2008, la Moscova. Acesta prevede că Rusia poate importa şi prelucra materiale nucleare americane

* În urmă cu 13 ani (2013) începea Operațiunea Serval, operațiune militară franceză în Mali. Scopul operațiunii a fost eliminarea militanților islamici din partea de nord a Maliului, care au început să forțeze intrarea în centrul Maliului. Operațiunea Serval a urmat după Rezoluția 2085 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 20 decembrie 2012 și după ce guvernul interimar din Mali a cerut asistența militară a Franței. Operațiunea s-a terminat pe 15 iulie 2014, iar aceasta a fost înlocuită de Operațiunea Barkhane începută pe 1 august 2014, pentru a lupta împotriva luptătorilor islamiști din Sahel. Trei dintre cei cinci lideri islamici, Abdelhamid Abou Zeid, Abdel Krim și Omar Ould Hamaha au fost uciși, în timp ce Mokhtar Belmokhtar a fugit în Libia, iar Iyad ag Ghali a fugit în Algeria. Operațiunea este numită după o specie de feline de mărime medie din Africa numite Serval

* Acum 6 ani (2020) China a confirmat primul deces provocat de noul coronavirus în Wuhan, denumit ulterior Covid-19. În câteva zile, cazuri de infectare au apărut în Asia, în Franţa şi Statele Unite. La sfârşitul lunii ianuarie, ţările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China. Frontierele au început să se închidă şi peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei, în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Teodosie, începătorul vieţii călugăreşti de obşte din Palestina (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Teodosie cel Mare, călugăr (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Botezul Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– „Ziua Artei Fotografice în România”, desemnată printr-o Hotărâre de Guvern din ianuarie 2010; este marcată în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n.11.I.1812-m.14.III.1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii. NOTA 1: Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf, este considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români. NOTA 2: Unele surse menționează decesul la 3.VI.1887 (www.foto-magazin.ro, www.szathmari.ro), iar altele la 3.VII.1887 (www.artexpert.ro)

– 1865: A murit dramaturgul şi poetul Alexandru Depărăţeanu (n. 1834)

– 1878: S-a născut Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (m. 1948)

– 1897: A murit medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1865)

– 1904: S-a născut arhitectul Grigore Ionescu, important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1992)

– 1906, 11/24: S-a născut (la Balcic/Bulgaria) sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Nicolae Patrichi, compozitor de muzică uşoară şi de balet, dirijor şi pianist (m. 1983)

– 1910: A murit Teohari Antonescu, arheolog, istoric, epigrafist și pedagog universitar, membru al societății Junimea (n. 1866)

– 1915: A murit pictorul Oscar Obedeanu (n. 1868)

– 1926: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Leonid Dimov, poet şi traducător (m. 1987) – 100 de ani

– 1928: S-a născut profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu (m. 2016)

– 1937: S-a născut criticul şi istoricul literar Ion Apetroaie (m. 1997)

– 1943: S-a născut Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (m. 2015)

– 1947: S-a născut Viorel Grimalschi, pictor, grafician, monumentalist şi profesor universitar

– 1954: S-a născut hocheistul Doru Tureanu, multiplu campion naţional cu Dinamo şi unul dintre cei doi români incluşi în Hall of Fame-ul hocheiului pe gheaţă, după Eduard Pană; a evoluat în cariera sa numai la Dinamo Bucureşti, în perioada 1969-1987, echipă pentru care a debutat la 14 ani şi a făcut parte din cea mai bună generaţie pe care a avut-o hocheiul românesc, fiind considerat, neoficial, cel mai bun jucător pe care l-a avut România vreodată; de asemenea, Doru Tureanu este marcatorul all-time al naţionalei, cu 112 puncte (74 de goluri şi 39 de pase decisive), participând la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (Innsbruck – 1976 şi Lake Placid – 1980) şi la 17 ediţii ale Campionatului Mondial (1971-1987) (m. 2014)

– 1957: A murit Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (n. 1882)

– 1972, 11/12: A murit Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, poet, eseist, estetician, memorialist, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a Dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (n. 1888)

– 1988: A murit geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1921)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 2004: A murit Sorin Holban, prozator, poet, dramaturg şi publicist (n. 1933)

– 2012: A murit Ion Focşa, actor (mulţi ani la Teatrul din Piteşti), regizor şi memorialist (n. 1925)

– 2014: A murit, în Germania, fosta handbalistă Mora Windt–Martini; a făcut parte din echipa României care a câştigat Campionatul Mondial de Handbal Feminin desfăşurat în Germania în anul 1956 (n. 1937)

– 2014: A murit Iancu Băcioiu, fost internaţional de rugby, triplu campion naţional cu echipa Farul Constanţa (n. 1945)

– 2016: A murit actriţa şi profesoara Melania Ursu (n. 1940) – 10 ani

– 2016: A murit sculptorul Sava Stoianov (n. 1951) – 10 ani

– 2017: A murit Daniel Dimitriu, critic literar, traducător şi profesor (n. 1945)

– 2018: A murit poeta și prozatoarea Elisabeta Isanos; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar (n. 1941)

– 2021: A murit Bogdan Iulian Macovei, handbalist, antrenor principal, autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (n. 1953) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Myanmar: Turul al doilea al alegerilor generale din Myanmar

– Cetatea Vaticanului: Duminică, 11 ianuarie, în sărbătoarea Botezului Domnului (după ritul roman sau latin), Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie, de la ora locală 9:30, în Capela Sixtină și administrează mai multor copii sacramentul botezului

– Los Angeles: Cea de-a 83-a ediție a ceremoniei de decernare a premiilor Globurile de Aur – la Hotelul Beverly Hilton

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale” are ca scop accentuarea importanței protecției și conservării unor habitate și specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice. Data a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal (la 11.I.1917), înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu

– „Ziua Internaţională a cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984. „Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune; „mulţumesc” în textele vechi era „multunesc”, însemna mult-unire; în limba rusă, „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu

– 1757: S-a născut Sir Samuel Bentham, inginer mecanic englez și arhitect naval creditat cu numeroase invenții, în special legate de arhitectura navală, inclusiv armele (m. 1831)

– 1801: A murit compozitorul italian Domenico Cimarosa (n. 1749) – 225 de ani

– 1837: A murit pictorul şi desenatorul francez François Gérard (n. 1770)

– 1856: S-a născut Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (m. 1941) – 170 de ani

– 1858: S-a născut Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1865: S-a născut Karel Kadlec, jurist şi istoric ceh; autor, printre altele, al unui „Dicţionar al dreptului slav”; în studiile sale s-a aplecat şi asupra problemelor dreptului românesc („Românii şi dreptul românesc în ţările slave şi ungureşti”); membru corespondent străin al Academiei Române (1919) (m. 1928)

– 1875: S-a născut Reinhold Glier (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (m. 1956)

– 1906: S-a născut chimistul elveţian Albert Hofmann; în centrul interesului său s-a situat chimia plantelor şi a animalelor; a descoperit accidental, în 1943, drogul halucinogen LSD (m. 2008) – 120 de ani

– 1910: S-a născut poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (m. 1975)

– 1924: S-a născut endocrinologul și omul de știință american de origine franceză Roger Guillemin; contribuţii în domeniile fiziologiei nervoase superioare şi al endocrinologiei experimentale; a izolat hormonii hipotalamici; Premiul Nobel pentru Medicină în 1977, împreună cu americanii Andrew Schally şi cu Rosalyn Yalow (m. 2024)

– 1928: A murit Thomas Hardy, prozator şi poet britanic; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (n. 1840)

– 1930: S-a născut actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (m. 2015)

– 1930: S-a născut actriţa americană Angela Paton (m. 2016)

– 1942: S-a născut Clarence Clemons, saxofonist, muzician și actor american (m. 2011)

– 1943: S-a născut scriitorul spaniol Eduardo Mendoza Garriga; în anul 2016, i-a fost acordat Premiul Cervantes, cel mai important premiu literar al țărilor vorbitoare de limbă spaniolă

– 1945: S-a născut acriţa germană Christine Kaufmann (m. 2017)

– 1946: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Naomi Judd; a cunoscut celebritatea în duetul The Judds, format alături de fiica sa, Wynonna, câştigând numeroase premii, inclusiv cinci trofee Grammy; a fost lider al unor organizații de caritate, a înființat Fondul de Cercetare Naomi Judd pentru a susține cercetările în găsirea unui tratament pentru hepatita C (m. 2022) – 80 de ani

– 1952: A murit tenorul italian Aureliano Pertile (n. 1885)

– 1953: S-a născut actorul scoţian John Sessions (nume real: John Gibb Marshall), cunoscut din seriale şi comedii britanice (m. 2020)

– 1954: S-a născut Kailash Satyarthi, activist indian pentru drepturile copiilor; fondatorul GoodWeave; Premiul Nobel pentru Pace în 2014, împreună cu activista pakistaneză Malala Yousafzai, „pentru lupta lor împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”

– 1954: A murit Oscar Straus, compozitor şi dirijor austriac (n. 1870)

– 1966: A murit Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi desenator elveţian; cunoscut pentru sculpturile sale în stil suprarealist și pentru reprezentarea filiformă a figurilor omenești (n. 1901) – 60 de ani

– 1968: S-a născut Benjamin List, chimist și profesor universitar german; Premiul Nobel pentru chimie în 2021, împreună cu David MacMillan, „pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”, un nou instrument de mare precizie în domeniul construcţiei moleculare

– 1971: S-a născut cântăreaţa americană Mary J. Blige, cunoscută ca „Regina hip-hop-ului şi soul-ului” – 55 de ani

– 1991: A murit Carl David Anderson, fizician american; pentru descoperirea pozitronului a primit, în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess, Premiul Nobel pentru Fizică (n. 1905) – 35 de ani

– 2002: A murit regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (n. 1920)

– 2003: A murit Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (n. 1925)

– 2008: A murit Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (n. 1919)

– 2010: A murit Ếric Rohmer (numele adevărat: Jean-Marie Maurice Schérer), regizor şi critic de film francez; unul dintre fondatorii „Noului Val” în cinematografia franceză (n. 1920)

– 2013: A murit Thomas Parry Jones, inventatorul britanic al primului etilotest electric (n. 1935)

– 2013: A murit actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (n. 1941)

– 2013: A murit Aaron Swartz, programator american și activist pentru libertatea Internetului; cofondator al reţelei de socializare Reddit, care militează pentru accesul liber la internet, şi co-creator al formatului RSS 1.0 (n. 1986)

– 2014: A murit (după opt ani în care a fost în comă) Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (n. 1928)

– 2015: A murit actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (n. 1931)

– 2016: A murit actorul american David Margulies (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit actorul columbian Carlos Muñoz Sánchez (n. 1943) – 10 ani

– 2021: A murit Vassilis Alexakis, scriitor, jurnalist, designer și cineast francez de origine greacă (n. 1943) – 5 ani

– 2022: A murit David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; președinte al Parlamentului European (2019-2022) (n. 1956)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 ianuarie 2026, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:42

S-a întâmplat într-o zi de 10 ianuarie

* Acum 551 de ani (1475) a avut loc victoria de la Podul Înalt (Vaslui). Oastea moldoveană, condusă de domnitorul Ştefan cel Mare (1457-1504), a zdrobit, practic, armata otomană condusă de Suleiman Paşa

* Cu 187 de ani în urmă era publicat, la tipografia Albinei Românești din Iași, „Atlasul românesc geografic” al prozatorului, poetului și dramaturgului Gheorghe Asachi. Cuprinzând opt hărți, lucrarea apărută în anul 1839, a fost practic prima publicație de acest gen din literatura de specialitate, de pe teritoriul românesc. „Harta fizică și politică a Europei”, „Emisferele pămîntului și sistema soarelui cu a sale planete după cele mai noi hărți”, „Harta generală a Asiei”, „Harta generală a Americii”, „Harta generală a Africii”, „Harta generală a Australiei”, „Globul pămîntesc” și „Hărțile Moldovei și ale Țării Românești” sunt cele opt hărți care au fost întocmite de Gheorghe Asachi cu ajutorul fiilor săi Dumitru și Alexandru

* Istoria metroului londonez începe cu Metropolitan Railway, prima cale ferată subterană pentru transport de pasageri din lume. Metropolitan Railway a fost inaugurată, acum 163 de ani, la 10 ianuarie 1863, între staţiile Paddington şi Farringdon. Linia s-a extins treptat, ajungând ca în 1880 să transporte peste 40 de milioane de călători anual. Metropolitan Railway a evoluat în ceea ce azi este cunoscută drept Metropolitan line. Imediat după inaugurarea Metropolitan Railway s-a trecut la construcţia altor linii, care azi formează District Line şi Hammersmith & City Line. În 1884 s-a încheiat şi construcţia „cercului” care ocoleşte zona centrală a Londrei, astăzi Circle Line

* În urmă cu 121 de ani (1905), la Conferinţa Partidului Naţional Român, de la Sibiu, era votat programul de luptă politică al partidului: recunoaşterea poporului român ca naţiune alcătuitoare în stat, căreia să i se asigure dezvoltarea sa etnică şi constituţională, respectarea legii despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor, garantarea prin lege a dreptului de întrunire şi de organizare, libertatea presei, adoptarea votului universal, egal şi secret etc. (10/23)

* Tot într-o zi de 10 ianuarie, cu 106 ani în urmă (1920), se înfiinţa Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), cu sediul la Geneva, prima organizaţie cu vocaţie de universalitate, numărând 44 de state fondatoare, între care şi România. Liga Naţiunilor a încetat să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Oficial, hotărârea de autodizolvare a fost adoptată abia la 18.IV.1946 (după intrarea în vigoare a Cartei ONU), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite

* Se marchează 80 de ani (1946) de când, în perioada 10.I – 14.II, la Central Hall Westminster din Londra, s-a desfăşurat prima sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care au participat 51 de naţiuni cu drepturi depline ale ONU

* Se împlinesc 60 de ani (1966) de la premiera filmului „Duminică la ora 6”, în regia lui Lucian Pintilie. Filmat în 1965 și difuzat începând cu ianuarie 1966, debutul în regia de film al lui Lucian Pintilie avea să se bucure de o anume recunoaștere (internă și internațională) pentru dimensiunea sa experimentală. În anul premierei, „Duminică la ora 6” a primit Premiul special al juriului, Premiul mișcării de experiment și de cinecluburi, precum și Premiul special al criticii la Festivalul de la Mar del Plata, Argentina

* Cu 53 de ani în urmă (1973) era constituit, la București, Biroul Naţional Interpol, ce face parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei Române. România a fost, în 1923, unul dintre cele 22 de state membre fondatoare ale Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală. După o perioadă de inactivitate în cadrul organizaţiei, România revine în 1973 membru cu drepturi depline, cu ocazia celei de-a 50-a Sesiuni a Adunării Generale, de la Viena, fiind primul stat din regiunea noastră care a revenit în Interpol, după cel de-Al II-lea Război Mondial

* Acum 32 de ani (1994), în zilele de 10 şi 11 ianuarie, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO, a fost adoptată o declaraţie care a lansat, la iniţiativa SUA, Parteneriatul pentru Pace. Acesta a fost gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară care a semnat documentul-cadru, la 26.I.1994

* În urmă cu 7 ani (2019), la Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene (1 ian. – 30 iun. 2019), prin vizita fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Liderii europeni au vorbit în discursurile loc despre aderarea României la spațiul Schengen, despre importanța statului de drept. Un moment semnificativ a fost cel în care Donad Tusk, președintele Consiliului European, a susținut un discurs în limba română

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– „Ziua Matematicii, Informaticii și a Științelor Naturii” este marcată, din 2022, pentru a atrage atenția celor interesați, dar mai ales tinerilor, care își pot dezvolta calificări și cariere în acest domeniu. Pe 10 ianuarie 1906 s-a născut academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii româneşti şi care a fost cel mai important pionier al informaticii în România şi unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai informaticii din lume

– 1493: S-a născut Nicolaus Olahus, cardinal, om politic, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania; în 1562 a fost creat Cardinal al Bisericii Creştine Universale, de către Papa Pius al IV-lea, fiind primul membru de origine română din Colegiul Cardinalilor; în această calitate de cap al Bisericii, Cardinalul Nicolaus Olahus a fost numit, succesiv: Cancelar, Prinţ, Guvernator şi Regent al Ungariei (m. 1568)

– 1799: S-a născut Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, pedagog și publicist; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional; în 1827 a brevetat, la Paris, invenţia tocului rezervor (cu titlul Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală); a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833); a iniţiat Societatea agronomică şi Şcoala de Agricultură de la Pantelimon; a fost unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1875)

– 1869, 10/22: S-a născut Valeriu Branişte, publicist, memorialist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1928)

– 1886, 10/22: A murit Gheorghe Cuciureanu, unul dintre primii medici titraţi din Moldova, unde a organizat serviciul sanitar; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1814) – 140 de ani

– 1896: S-a născut Alexandru Busuioceanu, critic şi istoric al artelor, eseist, poet, traducător, pedagog şi diplomat; în 1921 se numără (alături de Cezar Petrescu, Gib Mihăescu şi Nichifor Crainic) printre fondatorii revistei „Gândirea”; în 1942 este numit consilier cultural al Legaţiei române din Spania şi profesor de literatură română la Universitatea din Madrid; în 1943 a înfiinţat Institutul Român de Cultură de la Madrid, pe care l-a condus până în 1945, când s-a desfiinţat; stabilit în Spania, şi-a continuat activitatea de istoric al artelor (m. 1961, la Madrid) – 130 de ani

– 1905: S-a născut Constantin Sârbu, preot, duhovnic, mărturisitor ce a îndurat zece ani de suferinţă în temniţele comuniste; ctitor de biserici; canonizat ca Sfânt de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 11-12 iulie 2024, cu titulatura „Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu” și prăznuirea în ziua de 23 octombrie (m. 1975)

– 1906: S-a născut matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); a contribuit la formarea primelor generaţii de informaticieni; activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1973, Ottawa/Canada) – 120 de ani

– 1909: S-a născut tenorul Mihail Ştirbei (m. 1970)

– 1911: S-a născut pedologul Grigore Obrejanu; studii privind valorificarea unor terenuri slab productive, sărături, nisipuri, soluri aluviale etc; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1992) – 115 ani

– 1913: S-a născut economistul şi statisticianul Mircea Dragoş Biji; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1992)

– 1920: S-a născut Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (a tradus comediile lui Ariosto şi poemele lui Baudelaire) (m. 1990)

– 1929: A murit Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1856)

– 1932: S-a născut economistul și profesorul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (2005-2020) și președinte de onoare al acesteia din noiembrie 2020; a făcut parte din conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (1990-2004); deputat în Parlamentul României (2004 – 2016) (m. 2021)

– 1939: A murit soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „Privighetoarea Carpaţilor” (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 ianuarie 1939

– 1950: S-a născut Stela Drăgulin, profesoară de pian și muzicolog; a format unii din cei mai cunoscuți pianiști români ai ultimelor decenii: Mihaela Ursuleasa, Alina Bercu, Horia Mihail

– 1951: S-a născut poetul și eseistul Dan Damaschin (pseudonimul literar al lui Damaschin Hărdăuț) – 75 de ani

– 1955: A murit Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (n. 1873)

– 1956: S-a născut Zoia Alecu, cântăreaţă, chitaristă, cantautoare şi textieră, interpretă de muzică folk şi rock – 70 de ani

– 1960: S-a născut Ioana Pârvulescu, eseistă, romancieră, critic literar, publicistă, editoare, traducătoare și profesoară

– 1962: A murit Augustin Bena, compozitor, dirijor, preot şi profesor; preocupări privind recuperarea folclorului muzical românesc (n. 1880)

– 1976: A murit inginerul constructor Aurel Beleş; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1891) – 50 de ani

– 1977: A murit entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 1986: A murit compozitorul Alexandru Corfescu (n. 1911) – 40 de ani

– 1992: A murit Tudor George, poet și traducător (n. 1926)

– 1993: A murit Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog; a pus în valoare proprietăţile curative ale apelor minerale de la Covasna, precum şi a mofetelor din această regiune, legate de vulcanismul extracarpatic; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 2011: A murit Liana Alexandra, compozitoare, pianistă, doctor în muzicologie şi profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (n. 1947) – 15 ani

– 2013: A murit Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (n. 1927)

– 2018: A murit interpreta de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky (Lucreţia) Marinescu (n. 1934, la Cahul, azi în Republica Moldova)

– 2018: A murit istoricul și profesorul Nicolae Edroiu; director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (din 2007); membru corespondent al Academiei Române din 1999 (n. 1939)

– 2018: A murit Ștefan Papadima, matematician și profesor; contribuție majoră la dezvoltarea cercetării științifice în domeniile topologiei și geometriei; fiul criticul literar și eseistului Ovidiu Papadima (n. 1953)

– 2021: A murit istoricul Vlăduț Nisipeanu; doctor în istorie (1976), redactor, expert, consilier în Senatul României (1991-1998) și autor a numeroase articole de politică, istorie şi filosofie (n. 1931) – 5 ani

– 2021: A murit istoricul și cercetătorul Constantin Rezachevici, specializat în istorie medievală (n. 1943) – 5 ani

– 2022: A murit regizorul Lucian Giurchescu, fost director al Teatrului de Comedie (între 1969 – 1979, 1990 – 1994) (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Congresul partidului Fidesz al prim-ministrului naționalist maghiar Viktor Orbán

– Roma: Papa Leon al XIV-lea îi va întâlni pe 10 ianuarie, pe tinerii și adolescenții romani, în Aula Paul al VI-lea, la câteva zile după încheierea Jubileului. Cu doar câteva zile după încheierea Jubileului – pe 6 ianuarie, odată cu închiderea Porții Sfinte a bazilicii Sfântul Petru – adolescenții și tinerii romani îl vor întâlni pe Papa Leon al XIV-lea. În această întâlnire specială cu Sfântul Părinte, tinerii vor fi însoțiți de cardinalul vicar Baldo Reina

– Londra: Manifestări de aniversare a 80 de ani de la prima Adunare Generală a Națiunilor Unite de la Londra

– New York: Acțiuni de comemorare a 10 ani de la moartea cântărețului britanic David Bowie

– Austria: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Altenmarkt (10 – 11 ian.)

– Elveția: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Adelboden (10 – 11 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Economisirii Energiei Electrice” (National Cut Your Energy Costs Day), celebrată la nivel mondial la 10 ianuarie, evidenţiază necesitatea utilizării eficiente a resurselor şi economisirea de curent electric. Economisirea energiei este esenţială în lupta cu schimbările climatice şi pentru a reduce dependenţa energetică a UE. Obiectivele adoptate de Parlamentul European în iulie 2023 stabilesc o reducere colectivă a consumului de energie de cel puţin 11,7% la nivelul UE până în 2030 (comparativ cu proiecţiile Scenariului de referinţă 2020). Ţările UE trebuie să economisească în medie 1,5% pe an. Câteva idei deeconomisire sunt publicate de Edison Electric Institute pe https://www.eei.org/. Această zi a fost implementată pentru prima dată de Alianţa canadiană pentru eficienţă energetică (CEEA)

– 1778: A murit Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (n. 1707)

– 1862: A murit inginerul american Samuel Colt, constructor (1835) al revolverului ce-i poartă numele şi care a devenit unul dintre cele mai populare arme de foc din lume (n. 1814)

– 1869, 10/22: La această dată s-ar fi născut Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (m. 1916, asasinat de prinţul Iusupov)

– 1895: A murit compozitorul francez (Benjamin Louis) Paul Godard (n. 1849)

– 1910: S-a născut Jean Martinon, compozitor şi dirijor francez (m. 1976)

– 1917: A murit William F. Cody, cunoscut sub numele de „Buffalo Bill”, pistolar de performanţă, celebru pentru îndemânarea şi curajul său, devenit director de circ şi erou de filme western (n. 1846)

– 1920: S-a născut actorul de film francez Georges Marchal (m. 1997)

– 1924: S-a născut sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (m. 2002)

– 1930: S-a născut producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (m. 2009)

– 1934: S-a născut (în Polonia) Leonid Kravciuk, om politic ucrainean și primul președinte al Ucrainei, care a deținut această funcție din 5 septembrie 1991 până la demisia sa din 19 iulie 1994, „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (m. 2022)

– 1935: S-a născut baritonul american Sherrill Milnes

– 1936: S-a născut Robert Woodrow Wilson, astronom american, care a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Penzias, pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond; cei doi au împărţit jumătate din premiul din acel an, cealaltă jumătate fiind acordată fizicianului rus, Piotr Kapiţa – 90 de ani

– 1937: S-a născut scriitorul, traducătorul şi criticul literar italian Gianni Celati (m. 2022)

– 1939: S-a născut Scott McKenzie (pe numele său adevărat Philip Wallach Blondheim), un reprezentant de seamă al curentului flower-power-pop din anii ’60 şi interpret al celebrei piese „San Francisco (Be Sure to Wear Flowers in Your Hair)” (m. 2012)

– 1941: A murit Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (n. 1879)

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Rod Stewart (numele real: Roderick David Stewart), unul dintre cele mai cunoscute staruri rock ale anilor ’70

– 1948: S-a născut violoncelistul israelian de origine rusă Mischa Maisky, unul dintre cei mai excentrici artişti ai lumii

– 1951: S-a născut Nicolas Philibert, regizor de film, actor, scenarist, director de imagine și documentarist francez – 75 de ani

– 1951: A murit scriitorul american Sinclair Lewis; Premiul Nobel pentru literatură în 1930 (n. 1885) – 75 de ani

– 1955: A murit economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1874)

– 1957: A murit poeta chiliană Gabriela Mistral; Premiul Nobel pentru literatură în 1945; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state (n. 1889)

– 1971: A murit creatoarea franceză de modă Coco (Gabrielle) Chanel (n. 1883) – 55 de ani

– 1986: A murit Jaroslav Seifert, poet şi publicist ceh; Premiul Nobel pentru literatură în 1984 (n. 1901) – 40 de ani

– 1989: A murit inginerul de origine ucraineană Valentin Gluşko, pionier în domeniul sistemelor de propulsie a rachetelor; din 1974 a fost şef al programului spaţial sovietic (n. 1908)

– 1997: A murit Sir Alexander R. Todd, biochimist britanic; cercetările sale asupra acizilor nucleici au dus la descoperirea structurii ADN-ului; Premiul Nobel pentru chimie în 1957 (n. 1907)

– 2007: A murit Carlo Ponti, producător italian cinematografic (n. 1912)

– 2013: A murit scriitorul american Evan S. Connell, nominalizat la Premiile Man Booker International în 2009 (n. 1924)

– 2013: A murit organistul german Franz Lehrndorfer (n. 1928)

– 2013: A murit actorul german Peter Fitz (n. 1931)

– 2013: A murit muzicianul elveţian de jazz George Gruntz (n. 1932)

– 2013: A murit actriţa olandeză Christel Adelaar (n. 1935)

– 2013: A murit Jorge Selarón, pictor şi ceramist brazilian de origine chiliană (n. 1947)

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi, cunoscut pentru operele sale legate de crima organizată, mafia sau problemele sociale (n. 1922)

– 2016: A murit David Bowie (nume real: David Robert Jones), cântăreţ, compozitor, producător muzical, chitarist, saxofonist, pianist, actor de film şi pictor englez (n. 1947) – 10 ani

– 2017: A murit jurnalista britanică Clare Hollingworth (n. 1911)

– 2017: A murit Roman Herzog, jurist şi om politic german; primul preşedinte ales al Germaniei reunificate (1994-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1995) (n. 1934)

– 2017: A murit actorul canadian Tony Rosato, un veteran al sketch-urilor umoristice din cadrul programelor Saturday Night Live şi SCTV (n. 1954)

– 2019: A murit bas-baritonul german Theo Adam (n. 1926)

– 2020: A murit Qaboos Bin Said Al Said, sultanul Omanului; domnia lui de 49 de ani s-a încheiat pe 10 ianuarie 2020, odată cu moartea sa (n. 1940)

– 2023: A murit Constantin al II-lea, fost rege al Greciei din 1964 până la abolirea monarhiei în 1973; a fost al șaselea și ultimul monarh al Casei de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. 1940)

– 2023: A murit Geoffrey Arnold Beck (numele de scenă Jeff Beck), chitarist rock din Anglia; a fost inclus de două ori în celebrul panteon Rock & Roll Hall of Fame – în 1992, alături de trupa The Yardbirds, şi în 2009, ca muzician solo; a câştigat opt premii Grammy; în 2015, revista Rolling Stone l-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai buni chitarişti ai tuturor timpurilor (n. 1944)

– 2024: A murit Janusz Marian Majewski, regizor de film, scenarist, scriitor și dramaturg polonez; a fost rectorul Școlii de Film din Varșovia (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 ianuarie 2026, 05:40 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:41

S-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie

* Cu 588 de ani în urmă (1438) avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă revoltă înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole

* Acum 234 de ani (1792) avea loc semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Alexander Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Edisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată

* În urmă cu 182 de ani (1844) apărea săptămânal (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), ce a continuat programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” a fost prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21)

* În urmă cu 138 de ani (1888) avea loc promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România (9/21)

* Tot într-o zi de 9 ianuarie, acum 81 de ani (1945), era semnat, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944

* Cu 72 de ani în urmă (1954) era inaugurată clădirea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu

* Acum 47 de ani (1979) întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)

* În urmă cu 36 de ani (1990) a fost fondată Asociaţia Profesională Liberală a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj (APLMM Cluj), devenită ulterior Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (APM Cluj), prima asociaţie patronală reînfiinţată după 1989. Ulterior, după afilierea la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în 1992, ca membru fondator, APM Cluj a fost decretată ca „cea mai veche organizaţie patronală din Europa”, atestată documentar

* Sunt marcaţi 20 de ani (2006) de când un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea Aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca

* Acum 19 ani (2007), data de 9 ianuarie a schimbat industria smartphone pentru totdeauna. Steve Jobs (1955 – 2011), CEO al companiei americane Apple, prezenta lumii întregi primul model al iPhone (care a fost lansat în SUA pe 29 iunie 2007, și după câteva zile și în Europa). iPhone avea suport pentru push e-mail, telefonie mobilă GSM, SMS, navigare web, era dotat cu un ecran tactil, includea funcțiile găsite și la playerele media de tip iPod și rula o variantă a sistemului de operare Mac OS X, numită actualmente iOS

Aniversări – Comemorări

– 1780: A murit (probabil otrăvit) Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti)

– 1885, 9/21: S-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 22.I.1885

– 1900: S-a născut (la St. Avald, Franţa) prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (m. 1984). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 1.IX.1900

– 1902: S-a născut arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 8.I.1902

– 1911: S-a născut economistul Ion Rachmuth; lucrări în domeniul teoriei economice şi al mecanismului formării preţurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1990) – 115 ani

– 1911: S-a născut soprana Lya Hubic (m. 2006) – 115 ani

– 1912: S-a născut poetul Ştefan Stănescu, format în climatul ortodoxist al revistei „Gândirea” (m. 1956)

– 1914: S-a născut Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (m. 1977)

– 1922: S-a născut compozitorul Ştefan Mangoianu (m. 1979)

– 1928: S-a născut Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă; lucrări asupra artei româneşti medievale şi a celei moderne (m. 1987)

– 1931: S-a născut Ion Cojar, regizor de teatru şi profesor; fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (m. 2009) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Mircea Tomuş, critic şi istoric literar, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj; una dintre figurile marcante ale vieții culturale sibiene; de numele lui este legată reînființarea, în 1972, a revistei „Transilvania”, pe care a condus-o între 1972 și 1990 precum și între 2000 și 2002; a fost prin cei care au contribuit la înființarea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (fiind primul rector al acesteia, după 1989), iar mai târziu, prin prestigiul și calitatea operei sale științifice, a contribuit decisiv la inițierea studiilor doctorale în domeniul filologic, dar și la crearea Catedrei de Artă Teatrală de la Sibiu (m. 2022)

– 1944: S-a născut Grid Modorcea (prenumele la naştere: Mitică-Puiu), poet, prozator, dramaturg, eseist, regizor, scenarist, critic de film și ziarist

– 1947: S-a născut Ioana Ieronim (pseudonimul Ioanei Brânduş), poetă şi traducătoare (din literaturile daneză şi olandeză)

– 1950: A murit Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România, medic obstretician și profesoară; medic militar în timpul Primului Război Mondial, cu merite deosebite în salvarea şi îngrijirea multor răniţi; soția anatomistului și antropologului Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România (n. 1875)

– 1955: S-a născut poetul şi publicistul Ion Mureşan

– 1956: S-a născut dirijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner; dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu” – 70 de ani

– 1959: S-a născut Cristi (Cristian Alexandru) Minculescu, solist vocal şi compozitor de muzică rock, cunoscut pentru activitatea sa de peste 30 de ani ca vocalist al trupei „Iris” (formaţie de care s-a despărţit în anul 2012, când s-a stabilit în Germania)

– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu; primul traducător al lui Marcel Proust în limba română (n. 1901) – 65 de ani

– 1972: A murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1906, la Gyula, Ungaria)

– 1977: S-a născut Vlad Hogea, publicist și om politic, fost deputat de Iași în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în legislaturile 2000–2004 și 2004-2008, cunoscut ca autor al lucrării „Naționalistul” şi unul din promotorii Partidului România Unită; în anul 2005 a activat ca euro-observator la Parlamentul European (m. 2014)

– 1980: A murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1898). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a morţii 10.I.1980

– 1991: A murit Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (n. 1950) – 35 de ani

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 1993: A murit Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire, membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (n. 1893, la Sângereni, azi în R. Moldova)

– 1998: A murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932)

– 2007: A murit Ion Dincă, general de armată, politician din vremea comunistă (n. 1928)

– 2011: A murit prof. univ. dr. în economie Raul Volcinschi, o legendă a luptei împotriva comunismului, cel care, în 1983, a pus la cale un atentat pentru asasinarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1923) – 15 ani

– 2018: A murit Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (n. 1940)

– 2019: A murit economistul și profesorul Iulian Văcărel; deschizător de drumuri în domeniul finanțelor publice și al asigurărilor; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1928)

– 2019: A murit actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu, care a performat pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara; directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (n. 1944)

– 2020: A murit jurnalistul Mircea Rucăreanu; a fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități (n. 1944)

– 2021: A murit Constantin Rezachevici, istoric specializat în istorie medievală; a lucrat neîntrerupt, timp de 41 de ani, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Audiere federală în cazul lui Luigi Mangione, acuzat de uciderea unui director executiv al unei companii de asigurări de sănătate din SUA

– Washington, DC: Date privind rata șomajului în decembrie și încrederea consumatorilor în ianuarie, estimare preliminară (Universitatea din Michigan)

– Chicago: Audiere preliminară pentru stabilirea datei condamnării în cazul lui Ovidio Guzmán, fiul lui „El Chapo”

Aniversări – Comemorări

– 1774: A murit arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (n. 1705)

– 1856: S-a născut Stevan Stojanović Mokranjac, compozitor, culegător de folclor, dirijor și profesor sârb; fondatorul muzicii corale în Serbia și unul dintre cei mai apreciați cronicari muzicali ai timpurilor sale (m. 1914) – 170 de ani

– 1870, 9/21: A murit Alexandr I. Herzen, scriitor şi filosof rus (n. 1812)

– 1875: S-a născut Gertrude Vanderbilt Whitney, sculptoriţă americană și colecționară de artă; fondatoare a Muzeului de Artă Americană Whitney din oraşul New York (m. 1942)

– 1878: A murit Victor Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (n. 1820)

– 1890: S-a născut Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (m. 1938)

– 1908, 9/22: S-a născut Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid“ (m. 1968)

– 1908: S-a născut Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (m. 1986)

– 1908: A murit Abraham Goldfaden poet, dramaturg, regizor şi actor evreu de limbă idiş și ebraică, originar din Ucraina; considerat părintele teatrului evreiesc modern; a înființat primul teatru idiș profesionist – la Iași, în anul 1876 (n. 1840)

– 1913: S-a născut Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate”, a fost obligat să demisioneze (m. 1994)

– 1914: S-a născut Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina în toată această perioadă (m. 1998)

– 1918: A murit Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (n. 1844)

– 1921: S-a născut Ágnes Keleti, cea mai de succes gimnastă maghiară din toate timpurile, antrenoare și profesoară universitară; laureată cu zece medalii olimpice, dintre care cinci de aur (m. 2025) – 105 ani

– 1922: S-a născut (la Raipur, India) Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleatidelor şi a abordat studiul codului genetic; a reuşit să producă în laborator prima genă artificială; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu americanii Marshall W. Nirenberg şi Robert W. Holley (m. 2011)

– 1924: S-a născut regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (m. 1990)

– 1926: S-a născut chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli; inclus în New Jersey Hall of Fame (m. 2020) – 100 de ani

– 1927: A murit (la Bayreuth, în Germania) Houston Stewart Chamberlain, scriitor, sociolog și filosof englez; autor de cărți despre filosofie politică (n. 1855)

– 1928: S-a născut scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (m. 2019)

– 1933: S-a născut scriitorul sud-african Wilbur Smith, autor a numeroase romane de aventuri traduse în întreaga lume; născut în Rhodesia de Nord, Zambia de astăzi, din părinţi britanici, Wilbur Smith a devenit faimos de la primul său roman, When the Lion Feeds (Festinul leilor), publicat în 1964; cel mai mare succes al său a fost monumentala „Saga familiei Courtney”, o serie de treisprezece romane relatând destinul unei familii de-a lungul a peste trei secole, de la începutul colonizării Africii de către europeni până la apartheid-ul din Africa de Sud (m. 2021)

– 1936: A murit actorul american de film John Gilbert (numele real: John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (n. 1899) – 90 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1939: S-a născut actriţa britanică de film Susannah York (m. 2011)

– 1941: S-a născut Joan Baez (nume complet: Joan Chandos Baez), cântăreaţă, compozitoare şi activistă americană de origine mexicană, legendă a muzicii folk din Statele Unite – 85 de ani

– 1942: A murit Heber Doust Curtis, astronom american; a participat la 11 expediții pentru studiul eclipselor solare (n. 1872)

– 1944: S-a născut chitaristul, compozitorul şi producătorul britanic Jimmy (James Patrick) Page, fondator al grupului rock „Led Zeppelin”

– 1968: S-a născut studenta americană Kimberly Bergalis, prima persoană care a contractat sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA) de la un lucrător din domeniul sănătăţii (dentistul ei) (m. 1991)

– 1970: S-a născut Lara Fabian, cântăreață și actriță canadiană de origine belgiană

– 1973: S-a născut cântăreţul jamaican de muzică reggae şi dance Sean Paul (Sean Paul Ryan Francis Henriques)

– 1979: A murit Pier Luigi Nervi, inginer şi arhitect italian; adept al unei arhitecturi funcţionale (Palatul Expoziţiilor şi cel al Muncii din Torino, sala audienţelor de la Vatican, Australia Square din Sydney, catedrala din San Francisco) (n. 1921)

– 2005: A murit Koji Hashimoto, regizor de film japonez (n. 1936)

– 2011: A murit regizorul, producătorul, actorul şi scenaristul britanic de film Peter Yates (n. 1929) – 15 ani

– 2013: A murit economistul american James M. Buchanan, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1986, pentru contribuţiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale şi constituţionale fondate pe studiul procesului de pregătire şi luare a deciziilor politice şi economice (n. 1919)

– 2015: A murit producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (n. 1926)

– 2015: A murit creatorul de modă olandez Frans Molenaar (n. 1940)

– 2016: A murit actorul american Angus Scrimm (numele real Lawrence Rory Guy) (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit actriţa americană Barbara Allyne Bennet (n. 1940) – 10 ani

– 2017: A murit Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (n. 1925)

– 2020: A murit Ivan Passer, regizor de film și scenarist de origine cehă, care a lucrat în SUA; personalitate semnificativă a Noului Val Cehoslovac de la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut (n. 1933)

– 2020: A murit Mike (Michael) Diamond Resnick, scriitor american de literatură științifico-fantastică (n. 1942)

– 2021: A murit actorul american John Reilly, un star al telenovelelor nord-americane (n. 1936) – 5 ani

– 2022: A murit Maria Ewing, solistă americană de operă (soprană și mezzosoprană), stabilită în Regatul Unit (n. 1950)

– 2022: A murit actorul de comedie, regizorul, producătorul și scenaristul american Bob Saget; cunoscut pentru rolul din serialul „Casa plină”, care a avut opt sezoane şi 192 de episoade, din 1987 până în 1994; în perioada 1989 – 1997, Saget a fost gazda emisiunii „America’s Funniest Home Videos”, în care erau prezentate cele mai amuzante înregistrări video făcute acasă de telespectatori (n. 1956)

– 2023: A murit Karl Alexander Müller, fizician elvețian; Premiul Nobel pentru fizică în 1987, împreună cu Johannes Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 ianuarie 2026, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:40

S-a întâmplat într-o zi de 8 ianuarie

* Acum 634 de ani (1392) avea loc prima menţiune documentară a funcţiilor de „stolnic” şi de „paharnic” în Ţara Românească. În Moldova, aceastea apar atestate la data de 18 noiembrie 1393

* Municipiul Câmpina împlinește 523 de ani de atestare documentară. Orașul despre care se spune că are cele mai multe zile însorite pe an, Câmpina este cunoscut drept prima vamă pe drumul comercial dintre Muntenia și Transilvania. Personalități de marcă ale țării și-au legat numele de Câmpina: pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Rădulescu. Este posibil ca orașul să aibă mai mulți ani, după descoperirile arheologice de la biserica din cartierul Slobozia, dar oficial, în documente, atestarea documentară datează de la 8 ianuarie 1503, atunci când a apărut pentru prima dată în acte numele Câmpinei

* Cu 134 de ani în urmă (1892), la Sibiu, avea loc o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care hotăra alcătuirea unui „Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând revendicările celor trei milioane de români din monarhia austro-ungară, precum şi o critică a politicii naţionale intolerante a guvernului ungar; preşedinte al PNR a fost ales dr. Ioan Raţiu (8/20 – 9/21)

* În urmă cu 114 ani (1912) avea loc crearea, în Uniunea Sud-Africană, a Congresului Naţional African (ANC), prima mare organizaţie politică a populaţiei băştinaşe din Africa

* Acum 67 de ani (1959) Charles de Gaulle a devenit primul preşedinte al celei de-a Cincea Republici Franceze. A avut un rol determinant în procesul de trecere de la a patra la a cincea republică franceză. General și om politic francez, Charles de Gaulle a devenit în 1940 șef al guvernului francez din exil, iar în 1945 a fost ales de Parlamentul francez prim-ministru. La 8 ianuarie 1959 a fost ales președinte al Franței, funcție pe care a păstrat-o până în 1969

* Se marchează 65 de ani (1961) de când președintele francez, Charles de Gaulle (n.1890 – m.1970) a convocat primul referendum privind autodeterminarea Algeriei, pe care 75% dintre alegători (atât în Franța, cât și în Algeria) l-au aprobat, iar regimul de Gaulle a început negocieri secrete de pace cu FLN (Frontul de Eliberare Națională – partid din Algeria)

* Tot într-o zi de 8 ianuarie, cu 36 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”. Instituția s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio”, Agenția Română de Presă – Agerpres, Agenția Națională de Presă Rompres și, din 2008, Agenția Națională de Presă Agerpres

* Cu 36 de ani în urmă (1990) a fost reînscris oficial Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD (prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989). Corneliu Coposu a devenit preşedinte al PNŢCD. La 22.XII.1989 Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat activitatea legal. Tot atunci s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ). La data de 28.XII.1989 cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat, formând PNŢCD (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), continuatorul tradiţional al politicii Partidului Naţional Ţărănesc, partid istoric interzis de comunişti în 1947. În 22 decembrie 1989, PNŢ a lansat manifestul „Apel către ţară”, semnat, printre alţii, de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Niculae Ionescu Galbeni. Ulterior, a fost adoptată o declaraţie programatică în care se preciza că instaurarea democraţiei, a unei economii libere şi a libertăţii religioase reprezentau principalele obiective ale partidului

* Acum 6 ani (2020) un Boeing 737-800, operat de Ukraine International Airlines (UIA), Ukraine International Airlines Flight PS752, cu zbor internațional de pasageri între Teheran și Kiev, s-a prăbușit la scurt timp după decolare de pe Aeroportul Internațional Teheran „Imam Khomeini”. Toți cei 176 de pasageri, printre care și membrii echipajului, și-au pierdut viața, devenind astfel cel mai grav accident aviatic care a avut loc în Iran, în mai mult de un deceniu, de la Zborul 655 al Iran Air. Accidentul a fost primul incident de aviație fatal pentru Ukraine International Airlines de la începutul operațiunii sale în 1992

Aniversări – Comemorări

– 1873: S-a născut Iuliu Maniu, jurist şi om politic, unul dintre artizanii unirii Transilvaniei cu România; preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi, după fuziunea PNR cu Partidul Ţărănesc/Mihalache, preşedinte al PNŢ (1926-1933; 1937-1947); prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930, 1932-1933); membru de onoare al Academiei Române; după 1944 a încercat să se opună sovietizării ţării; implicat într-un proces de trădare înscenat (1947), devenit şi pretext al desfiinţării PNŢ, a fost condamnat la detenţie pe viaţă (m. 1953, în închisoarea de la Sighet, corpul fiindu-i aruncat într-o groapă comună, în fostul cimitir al săracilor). NOTĂ: Anul 2023 a fost „Anul Iuliu Maniu”, instituit prin Legea 195/3.VII.2023

– 1899: S-a născut Ion Jovin, medic și profesor; întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti; deţinut politic (1947-1952); membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1994)

– 1904: S-a născut chimistul Dumitru A. Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1915: S-a născut istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain, specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (m. 1982)

– 1915: S-a născut Aurel Tita, traducător (a tradus singur, sau în colaborare, din Anatole France, Mérimée, La Fontaine, Émile Zola, Lope de Vega, La Bruyère, Fedru, La Rochefoucauld, Baudelaire ş. a.) şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (m. 1994)

– 1921: S-a născut geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988) – 105 ani

– 1928: S-a născut regizorul de film Manole Marcus (m. 1994)

– 1928: A murit Dumitru Georgescu-Kiriac, profesor, compozitor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie din România (n. 1866)

– 1932: A murit juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului al XX-lea („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (n. 1869)

– 1939: S-a născut sculptorul Silviu Catargiu (m. 2016)

– 1939: A murit Caton Theodorian, prozator şi dramaturg (n. 1877)

– 1940: A murit Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor apreciate manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (n. 1879)

– 1944: S-a născut Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (m. 2010)

– 1949: S-a născut medicul pediatru și profesorul Marin Burlea; contribuții deosebite în gastroenterologia pediatrică; președinte al Societății Române de Pediatrie (2009-2018); fondatorul Școlii de Vară de Pediatrie (m. 2018)

– 1954: S-a născut poetul și publicistul Lucian Vasiliu

– 1972: A murit Iosif Bertok, operator de imagine și regizor (n. 1891)

– 1978: A murit Sarina Cassvan, prozatoare (a scris multă literatură pentru copii, iar „30 de zile în studio” este unul dintre primele volume de reportaje româneşti) şi traducătoare (în 1931 a tradus antologia „Contes roumains d’écrivain contemporains”; autoare a numeroase traduceri din literatura universală); soţia scriitorului Ion Pas (n. 1894)

– 1992: A murit Anton Dumitriu, filosof şi logician (n. 1905)

– 2000: A murit mezzosoprana Martha Kessler (n. 1930)

– 2016: A murit regizorul, scenograful şi pictorul Sergiu Savin (n. 1941) – 10 ani

– 2019: A murit dirijorul, compozitorul și pianistul Cornel Trăilescu; și-a dedicat Operei Naționale București mai mult de o jumatate de veac, din cei peste 90 de ani de viață (n. 1926)

– 2021: A murit Iancu Ţucărman, inginer agronom, supravieţuitor al „trenurilor morţii” din timpul Pogromului de la Iaşi din al Doilea Război Mondial (n. 1922) – 5 ani

– 2022: A murit Attila Kelemen (pe numele său întreg Attila Béla Ladislau Kelemen), politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României între 1996 și 2016 din partea formațiunii sale UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România), precum și membru al Parlamentului European între 1 ianuarie – 9 decembrie 2007; a făcut parte din grupul Partidul Popular European (n. 1948)

– 2024: A murit Corneliu Calistru, dirijor, compozitor şi profesor universitar; director artistic al Operei Române din Iaşi (1991-2008) (n. 1941)

– 2025: A murit pictorul Neculai Iorga (Nicolae G. Iorga) (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Amman: Summitul UE – Iordania

– Paris: Manifestări de marcare a 30 de ani de la moartea fostului președinte francez François Mitterrand

– Bruxelles: Eurostat prezintă date privind cifrele șomajului din noiembrie în zona euro

– New York: Delta Air Lines – rezultate trimestriale și anuale

Aniversări – Comemorări

– Grecia: „O zi sub papuc”; în fiecare an, în această zi, în satele greceşti Monoclisia şi Petra puterea este preluată în exclusivitate de femei; obiceiul a luat amploare în ultimii ani, extinzându-se şi în alte localităţi greceşti

– 1324, 8 sau 9: A murit Marco Polo, celebru călător veneţian; a făcut o lungă călătorie (1271-1275) din Veneţia (străbătând Asia) până în China; relatările sale au constituit cea mai importantă sursă documentară medievală asupra Asiei (n. 1254)

– 1337: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul italian Giotto di Bondone, principal precursor al Renaşterii (n. 1266 sau 1276)

– 1642: A murit Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (n. 1564)

– 1705: S-a născut arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada regilor Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (m. 1774)

– 1713: A murit Arcangelo Corelli, compozitor, pedagog şi dirijor italian (n. 1653)

– 1830: S-a născut Hans von Bülow, dirijor, pianist, pedagog, compozitor şi critic muzical german (m. 1894)

– 1860: S-a născut pictorul francez François Joseph Guiguet (m. 1937)

– 1874: A murit Charles-Étienne Brasseur de Bourbourg, scriitor, istoric şi arheolog francez (n. 1814)

– 1891: S-a născut fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu britanicul Max Born (m. 1957) – 135 de ani

– 1891: A murit Fredrik Pacius, compozitor finlandez de origine germană, considerat părintele şcolii naţionale muzicale finlandeze; este autorul imnului naţional al ţării sale (n. 1809) – 135 de ani

– 1896: A murit poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (n. 1844) – 130 de ani

– 1910: S-a născut renumita balerină rusă Galina Ulanova; impactul ei asupra baletului rusesc, dar şi al celui vest-european, a fost impresionant (m. 1998)

– 1912: S-a născut regizorul japonez de film Tadashi Imai (m. 1991)

– 1919: A murit Joaquín Agrasot y Juan, pictor spaniol în stil realist care a produs multe lucrări în genul costumbrist (n. 1836)

– 1920: S-a născut actorul britanic Douglas Wilmer, care l-a întruchipat pe detectivul Sherlock Holmes din serialul televizat cu același nume difuzat în anii ’60 (m. 2016)

– 1924: S-a născut actorul britanic Ron Moody (m. 2015)

– 1926: S-a născut Evelyn Lear, soprană americană (m. 2012) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Saeed Jaffrey Obe, actor britanic-indian (m. 2015)

– 1933: S-a născut romancierul, scenaristul, jurnalistul și traducătorul spaniol Juan Marsé, un cunoscut portretist al Barcelonei (m. 2020)

– 1934: S-a născut Roy Kinnear, actor englez (m. 1988)

– 1934: S-a născut Alexandra Ripley, scriitoare americană, cunoscută mai ales pentru romanul „Scarlett” (m. 2004)

– 1934: A murit Boris Nikolaevici Bugaev, cunoscut mai mult sub numele de Andrei Bely, romancier, poet, teoretician şi critic literar; reprezentant de seamă al mişcării simboliste ruse (n. 1880)

– 1935: S-a născut cântăreţul şi actorul american Elvis Presley; cunoscut ca „Regele Rock-and-Roll-ului” (m. 1977)

– 1937: S-a născut Shirley Bassey, cântăreaţă galeză de jazz

– 1938: S-a născut basul rus Evgheni Nesterenko (m. 2021)

– 1939: S-a născut John Breck, protopop şi teolog al Bisericii Ortodoxe din America, specializat în Scriptură şi etică, profesor

– 1942: S-a născut Stephen Hawking, fizician, matematician și profesor englez; teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani; comunicator dedicat popularizării ştiinţei; din cauza unei boli degenerative (ALS) era imobilizat într-un scaun cu rotile și vorbea studenţilor prin intermediul computerului (m. 2018)

– 1944: S-a născut Terence Dean „Terry” Brooks, scriitor american de ficţiune fantastică; de-a lungul carierei sale, a scris 23 de cărţi considerate bestseller de publicaţia „New York Times”; are peste 21 milioane de cărţi vândute în lumea întreagă, fiind unul dintre scriitorii în viaţă cu cele mai mari vânzări de cărţi de literatură fantastică

– 1947: S-a născut David Bowie (nume real: David Robert Jones), cântăreţ, compozitor, producător muzical, chitarist, saxofonist, pianist, actor de film şi pictor englez (m. 2016)

– 1948: A murit Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (n. 1887)

– 1967: A murit actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 ai secolului XX (n. 1927)

– 1976: A murit Ciu En-Lai (Zhou Enlai), om politic comunist chinez; personalitate de seamă a Chinei, a acţionat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, pentru transformarea acesteia într-o ţară modernă; în anii ‘70 ai secolului XX a fost iniţiatorul restabilirii relaţiilor R. P. Chineze cu ţările occidentale (n. 1898) – 50 de ani

– 1986: A murit violoncelistul francez Pierre Fournier (n. 1906) – 40 de ani

– 1996: A murit François Mitterrand, om politic socialist francez; de mai multe ori ministru; preşedinte al Franţei între anii 1981 şi 1995; autor de memorii şi eseuri politice (n. 1916) – 30 de ani

– 1998: A murit Sir Michael Tippett, compozitor englez (n. 1905)

– 2002: A murit fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1916, în Australia)

– 2011: A murit Jiří Dienstbier, figură importantă a anti-comunismului, primul şef al diplomaţiei cehoslovace după „Revoluţia de catifea”, senator şi jurnalist; unul din „campionii” Primăverii de la Praga (n. 1937) – 15 ani

– 2012: A murit pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (n. 1929)

– 2015: A murit cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (n. 1942)

– 2016: A murit italianca Maria Teresa de Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (n. 1926) – 10 ani

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925)

– 2017: A murit cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (n. 1941)

– 2020: A murit Buck Henry (pseudonimul lui Henry Zuckerman), actor, regizor de film și scenarist american (n. 1930)

– 2021: A murit fizicianul teoretician rus Gerasim M. Eliaşberg, academician al Academiei Ruse de Ştiinţe; cunoscut pentru lucrările sale în domeniul fizicii statistice, a supraconductibilităţii şi a fizicii corpului solid (n. 1930) – 5 ani

– 2022: A murit Michael Lang, promotor de concerte, producător și manager artistic american, cofondator (împreună cu John Rosenman, Artie Kornfeld şi John P Roberts) al festivalului din 1969 Woodstock Music and Art Fair, care a fost un reper pentru debutul concertelor de amploare; după 25 de ani, în 1994, Lang a organizat un al doilea festival Woodstock și în 1999 un al treilea (n. 1944)

– 2024: A murit JPR Williams (nume complet John Peter Rhys Williams), jucător vedetă a rugbyului galez din anii ʼ70 ai secolului trecut, considerat unui dintre cei mai buni fundaşi din istoria acestui sport; jucător al clubului Bridgend Ravens, iar apoi preşedinte, până la moartea sa (n. 1949)

– 2025: A murit Gabriel de Broglie (Gabriel-Marie-Joseph-Anselme de Broglie-Revel), istoric, jurist, om de stat și lingvist francez; cancelar al Institutului Franţei; comandor al Legiunii de Onoare, Cavaler al Ordinului Național de Merit, Comandor al Ordinului Artelor și Literelor și Comandor al Ordinului „Palmes Academiques”; a făcut parte din mai multe cabinete ministeriale și s-a dedicat timp de 18 ani audiovizualului, ocupând funcții ca director general al Radio France sau președinte al Institutului Național al Audiovizualului (n. 1931) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 ianuarie 2026, 05:37 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:38

S-a întâmplat într-o zi de 7 ianuarie

* Cu 187 de ani în urmă (1839) vedea lumina tiparului, la Buzău, „Vestitorul bisericesc”, publicaţie săptămânală realizată de ierodiaconul Dionisie Romano şi de profesorul Gavriil Munteanu

* Acum 169 de ani (1857) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 2 în La major pentru pian, de Franz Liszt

* În urmă cu 122 de ani (1904) era introdus semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD (Come – Quick – Danger), înlocuit doi ani mai târziu cu SOS. Deși oficial SOS este doar o secvență distinctă de cod Morse care nu reprezintă, în fapt, nicio abreviere, în utilizarea populară este asociată cu fraze precum „Save Our Souls” și „Save Our Ship”

* În urmă cu 109 ani (1917) era înfiinţat, la Iaşi, „Comitetul naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria”, format din 12 persoane (Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Ion Nistor, Sever Bocu ş.a.), care a semnat „Declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare” (7/20)

* Se marchează 80 de ani (1946) de când, la presiunile Comisiei Aliate de Control, în guvernul dr. Petru Groza erau admişi câte un reprezentant al PNŢ şi PNL, în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu, fapt ce a dus la sfârşitul „grevei regale” (începute la 21.VIII.1945)

* Cu 47 de ani în urmă (1979) era înlăturat, de trupele vietnameze, regimul khmerilor roşii din Cambodgia. Acest regim de teroare, instalat, în 1976, de Pol Pot (dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste khmerii roşii), a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat

* Cu 34 de ani în urmă (1992), în perioada 7 – 14 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Cifra de 22.810.035 persoane a marcat o creştere cu 1.353.000 a persoanelor înregistrate (respectiv 7,1%) faţă de recensământul din 1977. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor a crescut de la 88,1%, în 1977, la 89,5%

* Acum 31 de ani (1995), în ziua Crăciunului rusesc, la Moscova, a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul” (biserică dărâmată, în anul 1931, din ordinul lui Stalin). La 7.IX.1997, a avut loc ceremonia de inaugurare a noii catedrale, odată cu cea de-a 850-a aniversare a Moscovei. Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul” a fost ridicată de ţarul Alexandru I ca semn de recunoştinţă pentru victoria Rusiei în războiul franco-rus din 1812 şi pentru a comemora victoria armatei ruse împotriva lui Napoleon. Piatra de temelie a fost pusă la 10.IX.1839, iar construcţia a durat 44 de ani, fondurile fiind asigurate din bani publici

* În urmă cu 11 ani (2015) avea loc atentatul terorist de la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”. Doi militanţi islamişti – fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni – zece jurnalişti şi doi poliţişti – au fost ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi. Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed

* Se marchează 1 an (2025) de când Indonezia a aderat oficial la BRICS ca membru cu drepturi depline, devenind primul stat din Asia de Sud-Est din bloc și al zecelea membru (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Indonezia). Blocul a fost conceput ca o contrapondere la Grupul celor șapte (G7) economii dezvoltate, format din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia – 1 an

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Crăciunul – pe stil vechi (sărbătorit de bisericile din Ierusalim, Rusia, R. Moldova, Georgia, Muntenegru, Macedonia, Serbia, Etiopia şi mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului; începând cu 1991, în Rusia se marchează ca sărbătoare oficială)

– 1869: S-a născut Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (m. 1903)

– 1872, 7/19: S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (m. 1942)

– 1881, 7/20: S-a născut prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (m. 1953) – 145 de ani

– 1895: S-a născut pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (m. 1960)

– 1900: S-a născut Sanda Movilă, poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (m. 1970)

– 1902: S-a născut geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru al titular Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1905: S-a născut profesorul de teologie Ştefan Lupşa; studii privind istoria bisericească universală şi română (în special istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania), studii de patrologie (m. 1964)

– 1908: A murit M.[oise] Ronetti-Roman (pseudonimul lui Aron Blumenfeld), poet şi dramaturg (n. 1847). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1852 sau 1853

– 1915, 7/20: A murit Atanasie Marian Marienescu, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1830)

– 1926: S-a născut Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1999) – 100 de ani

– 1936: S-a născut actriţa Ioana Citta Baciu, emblemă a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galați, pe scena căruia a jucat din 1971 (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actriţa Ioana Bulcă-Diaconescu; a făcut parte, timp de peste 40 de ani, din trupa Teatrului Naţional Bucureşti, dar a fost şi o foarte valoroasă actriţă de film, colaborând de-a lungul carierei sale cu regizori de renume ai cinematografiei româneşti şi interpretând roluri memorabile; din aceeaşi generaţie cu Florin Piersic, promoţia 1957, a format cu acesta un cuplu actoricesc de invidiat, atât în film, cât şi în teatru (m. 2025) – 90 de ani NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1933

– 1936: S-a născut violonistul Varujan Cozighian, un reper al artei interpretative românești, al Filarmonicii „George Enescu” și al comunității armene din România; cariera sa artistică a fost strâns legată de istoria Filarmonicii „George Enescu”, unde, în 1960, a fost numit concert-maestru, poziție pe care a ocupat-o până în 1982, când a plecat din ţară şi a devenit concert-maestru al Orchestrei Simfonice din Bilbao, Spania (m. 2025) – 90 de ani

– 1938: S-a născut scenograful Radu Călinescu (m. 1984)

– 1942: S-a născut Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (m. 2008)

– 1944: A murit geologul şi paleontologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (n. 1873)

– 1945: S-a născut inginerul şi profesorul Ion-Gheorghe Boldea, recunoscut ca unul din specialiştii de frunte din lume în domeniul maşini şi acţionări electrice; a inventat şi a realizat în ţară primul vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante; laureat al premiului Nikola Tesla în 2015, „pentru contribuţia adusă designului şi controlului maşinilor electrice rotative şi liniare pentru industria de aplicaţii”; membru titular al Academiei Române din 2016

– 1947: S-a născut Doina Modola, critic literar, teatrolog şi eseistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj

– 1954: S-a născut fizicianul Marius-Ioan Piso; fondator, director executiv (din 1995) și preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (2004-2022), fondator al Institutului de Ştiinţe Spaţiale (1991); autorul a peste 20 de brevete în senzori inerţiali şi de gravitaţie, comunicaţii optice şi tehnologie nano-magneticǎ; a contribuit la dezvoltarea politicilor spațiale din România

– 1958: A murit dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1944 – februarie 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; Groza a format, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (n. 1884)

– 1962: S-a născut fosta canotoare Florica Lavric, câştigătoare a medaliei de aur la JO de la Los Angeles (1984) cu echipajul de 4+1 rame (m. 2014)

– 1990: A murit Ovidiu Bârlea, folclorist (autor a numeroase antologii şi al unor lucrări de sinteză dedicate problemelor metodologice ale disciplinei folclorice) şi prozator (n. 1917)

– 1993: A murit Sile Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii timp de 34 de ani) (n. 1919)

– 1996: A murit actorul Ion Manta (n. 1906) – 30 de ani

– 1998: A murit istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 8.I.1998

– 2007: A murit Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (n. 1921, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit regizorul şi actorul Ion Vova (pe numele său adevărat Vladimir Stelian Ionescu); supranumit „Domnul Radio”, din 1952 a fost regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română, numele său fiind legat de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă” (n. 1917, la Berlin, unde se afla mama sa, actriţa şi cântăreaţa Aglaia Ionescu) – 15 ani

– 2013: A murit istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz, originar din România; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (n. 1925, la Cernăuţi)

– 2013: A murit ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (n. 1932)

– 2017: A murit fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (n. 1932)

– 2024: A murit Dinu Cernescu, unul din importanții regizori ai generației anilor ’60 ai secolului XX, așa-zisa „generație a reteatralizării”; a creat peste 100 de spectacole memorabile în teatru şi televiziune (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Praga: Consiliul de securitate al Republicii Cehe va dezbate, pe 7 ianuarie, viitorul unui mecanism condus de Cehia şi finanţat de Occident de organizare a livrărilor de muniţie de artilerie pentru Ucraina. Mecanismul reuneşte donatori străini – inclusiv Germania, Danemarca şi Olanda – cu oficiali cehi din domeniul apărării şi comercianţi şi producători de arme care cumpără muniţie în întreaga lume şi o livrează Ucrainei, pentru a reduce dezavantajul acesteia pe câmpul de luptă împotriva Rusiei

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din zona euro pentru decembrie (primă estimare)

– Seul: Samsung – Rezultate preliminare pentru trimestrul 4

– Nürnberg, Germania: Agenția pentru ocuparea forței de muncă publică cifrele șomajului din decembrie

– Los Angeles: Condamnarea lui Erik Fleming, intermediar în moartea actorului Matthew Perry din cauza unei supradoze de ketamină

– Tunis: Audiere în procesul împotriva jurnaliștilor Mourad Zeghidi și Borhen Bssais

– Italia: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Madonna di Campiglio

– Franța: Funeraliile actriței și cântăreței Brigitte Bardot vor avea loc miercuri, 7 ianuarie, la biserica Notre-Dame de l’Assomption din Saint-Tropez, în sudul Franţei. Ceremonia va fi urmată de o înmormântare privată şi confidenţială, într-un cimitir aflat în apropierea mării. Slujba de la biserică va fi transmisă pe ecranele din port şi din centrul Place des Lices. După înmormântare este planificat un omagiu public la care pot participa localnicii din Saint-Tropez şi admiratorii actriţei. Bardot, care a devenit un simbol al Franţei anilor 1950 şi 1960, şi-a stabilit reşedinţa în staţiunea Saint-Tropez, unde spunea că a găsit alinare printre animale şi şi-a dedicat viaţa bunăstării lor.

Aniversări – Comemorări

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1715: A murit François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor iluminişti (n. 1651)

– 1830: S-a născut Albert Bierstadt, pictor american de origine germană, cunoscut pentru peisajele sale fastuoase ale vestului american (m. 1902)

– 1830: A murit Sir Thomas Lawrence, pictor englez (n. 1769)

– 1871: S-a născut matematicianul francez Émile Borel; contribuţii în domeniul analizei matematice, în topologie şi în teoria probabilităţilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1956) – 155 de ani

– 1899: S-a născut compozitorul francez Francis Poulenc (m. 1963)

– 1907: S-a născut harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Gűnter Wand (m. 2002)

– 1922: S-a născut flautistul francez Jean-Pierre Rampal (m. 2000)

– 1925: S-a născut (în India) naturalistul britanic Gerald Durrell; reputat cercetător în domeniul ştiinţelor naturale şi militant pentru protecţia mediului înconjurător şi a speciilor pe cale de dispariţie; autor a numeroase cărţi şi gazda unor emisiuni despre natură realizate de BBC; frate cu scriitorul Durrell Lawrence (m. 1995)

– 1928: S-a născut scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (m. 2017)

– 1932: S-a născut scriitorul, istoricul și politicianul francez Max Gallo (pseudononim: Max Laugham); autor a peste o sută de cărți și al biografiilor unor personalități ca Robespierre, Garibaldi, Napoleon sau Iulius Cezar (m. 2017)

– 1932: A murit André Maginot, om politic francez, ministru de război (1922-1924, 1929-1932); la 11.XII.1929 propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (n. 1877)

– 1943: A murit Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, primul generator de ozon medical, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (n. 1856)

– 1951: A murit filosoful francez René Guénon (n. 1886) – 75 de ani

– 1955: A murit Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (n. 1866)

– 1964: S-a născut actorul american de film Nicolas Cage (numele adevărat: Nicolas Kim Coppola)

– 1967: S-a născut actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă notabilă în cinematografia occidentală (m. 2020)

– 1967: A murit Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (n. 1880)

– 1977: S-a născut Dustin Diamond, actor, regizor, comediant și muzician american (m. 2021)

– 1984: A murit fizicianul francez Alfred Kastler; a fundamentat metodele optice în studiul rezonanţelor hertziene la atomi; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1966 (n. 1902)

– 1985: S-a născut Sir Lewis Carl Davidson Hamilton, pilot britanic de Formula 1, considerat de mulți ca fiind unul dintre cei mai buni piloți din istoria acestui sport

– 1997: A murit violonistul şi dirijorul francez de origine ungară Vègh Sándor (n. 1912, la Cluj)

– 1998: A murit chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (n. 1906, la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina)

– 2004: A murit actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (n. 1926)

– 2013: A murit actorul american Huell Howser (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (n. 1926)

– 2015: A murit actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreaţa americană Kitty Kallen (n. 1921) – 10 ani

– 2016: A murit André Courrèges, designer de modă francez; cunoscut pentru creațiile sale moderne, futuriste, fiind unul dintre primii care a văzut un mare potențial în a folosi elementele specifice garderobei masculine în vestimentația pentru femei (n. 1923) – 10 ani

– 2017: A murit Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (n. 1924)

– 2018: A murit părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (n. 1926)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall) (n. 1947)

– 2019: A murit Jocelyne Saab, regizoare, producătoare, scenaristă, artistă și reporteră libaneză; pionieră a cinematografiei din Orientul Mijlociu, s-a concentrat asupra celor defavorizați – de la populații strămutate la luptători exilați, orașe în război și o lume a patra fără voce; a realizat documentare despre Beirutul distrus de război; fondatoare a Festivalului Internațional de Film al Rezistenței Culturale din Liban (n. 1948)

– 2020: A murit muzicianul canadian Neil Peart, baterist și textier al celebrei trupe de rock progresiv „Rush” (n. 1952)

– 2020: A murit scriitoarea, criticul literar și jurnalista americană Elizabeth Wurtzel; autoarea bestsellerului „Prozac Nation” (1994), o carte de referinţă despre depresia cronică, care a contribuit la naşterea unui gen literar încă embrionar şi a alimentat dezbaterea despre bolile mintale, un subiect în mare măsură tabu la acea vreme (n. 1967)

– 2021: A murit regizorul, producătorul și scenaristul britanic Michael Apted; cunoscut pentru seria documentară „Up” (n. 1941) – 5 ani

– 2022: A murit actorul, regizorul de film și activistul american Sir Sidney Poitier, care a doborât barierele rasiale devenind primul actor de culoare recompensat cu un Oscar (pentru rolul din „Lilies of the Field”, în 1963), inspirând o întreagă generaţie în timpul mişcării pentru drepturi civile; ambasador al Bahamas în Japonia (1997-2007) şi pentru UNESCO (2002-2007) (n. 1927)

– 2024: A murit Franz Anton Beckenbauer, antrenor, fost jucător de fotbal și manager german; considerat cel mai mare fotbalist german al tuturor timpurilor, precum și unul dintre cei mai mari fotbaliști din lume; a câștigat Campionatul Mondial atât ca jucător cât și ca antrenor și a luat Balonul de Aur; supranumit der Kaiser („Împăratul”) datorită stilului său elegant de joc, calităților sale de lider, prenumelui său „Franz” (care amintește de mai mulți împărați germani sau austrieci) și modului în care reușea să se impună pe terenul de joc (n. 1945)

– 2025: A murit Jean-Marie Le Pen, politician francez de extremă dreaptă, naționalist convins; a fost fondatorul Frontului Național, pe care l-a condus timp de 39 de ani (1972-2011); a fost un critic vehement al Uniunii Europene, al liberalismului economic și al influențelor externe asupra Franței; a avut o poziție fermă împotriva imigrației și un virulent discurs antisemit (n. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 6 ianuarie 2026, 05:35 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:36

S-a întâmplat într-o zi de 6 ianuarie

* Acum 312 ani (1714) englezul Henry Mill (1683-1771) patenta un dispozitiv de scris asemănător tiparului (maşina de scris din zilele noastre). Prima maşină de scris comercială a fost patentată în anul 1868, inventatorul ei fiind inginerul mecanic american Christopher Sholes (1819 – 1890)

* Acum 188 de ani (1838) pictorul şi fizicianul american Samuel Morse (1791 – 1872) făcea prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie, în oraşul Morristown, New Jersey. Primul telegraf a fost, însă, realizat de francezul Claude Chappe, în 1793 – telegraful său optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor braţe articulate care reproduceau semnale dinainte stabilite de expeditor şi destinatar. Primele modele de telegraf electric au fost testate în Germania, în 1833, de către Gauss şi Weber, în cadrul studiilor privind electromagnetismul. Telegraful electric cunoaşte adevăratul său succes datorită lui Samuel Morse care a inventat în 1832 un sistem care punea în legătură două staţii. Morse a elaborat un cod simplu alcătuit din numai două semne: linia şi punctul (alfabetul Morse). Fiecare literă şi cifră a alfabetului era codificată printr-o combinaţie de linii şi puncte. Telegraful său s-a răspândit rapid în întreaga lume. În ţara noastră, prima linie sistem Morse a fost construită în anul 1853 pe traseul Viena – Timişoara – Sibiu. În anul 1854, a început să funcţioneze legătura telegrafică Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, iar un an mai târziu s-a construit linia Iaşi – Cernăuţi

* Se împlinesc 100 de ani (1926) de când era înfiinţată compania aeriană germană „Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.)

* Acum 76 de ani, prin Decretul nr. 6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul MAN, la 13 ianuarie 1950, s-a hotărât înființarea coloniilor (lagărelor) de muncă. Lagărele își încep activitatea la 14 ianuarie 1950. Între 1950-1954, au fost internate în lagărele de muncă 22.077 de persoane. Aproape 100 de lagăre de muncă forţată au funcţionat în România primilor ani de comunism. Minele de uraniu şi de plumb, ocnele şi Canalul Dunăre-Marea Neagră s-au numărat printre cele mai cumplite locuri unde mii de oameni au fost trimişi să muncească. România a fost împânzită de lagăre de muncă forţată pentru deţinuţi politici de la începutul anilor ’50. Multe dintre acestea au fost adevărate locuri de exterminare pentru prizonierii lor, din cauza condiţiilor inumane şi a muncii până la epuizare la care erau supuşi oamenii. Minele de uraniu, Canalul Dunăre – Marea Neagră şi exploatările de plumb şi cupru au făcut nenumărate victime

* La această dată, cu 61 de ani în urmă (1965), România şi Libanul stabileau relaţii diplomatice la rang de ambasadă

* În urmă cu 19 ani (2007), la Bâlea Lac (jud. Sibiu), avea loc inaugurarea primei biserici ecumenice de gheaţă din România. De atunci, în fiecare iarnă (cu unele excepții), biserica este reconstruită şi sfinţită de preoţi de mai multe rituri creştine. Biserica este construită din blocuri de gheaţă tăiate din Lacul Bâlea, pe interior acestea fiind sculptate. Lăcaşul de cult este construit după modelul unei vechi biserici sibiene, din satul Mălâncrav. Biserica de Gheaţă se află în Munţii Făgăraş, lângă Lacul Bâlea, în imediata apropiere a cabanei Bâlea Lac şi a Hotelului de Gheaţă, construit în fiecare iarnă tot din blocuri de gheaţă

* Se marchează 5 ani (2021) de când a avut loc atacul unor protestatari asupra Capitoliului. În data de 6 ianuarie, puţin după ora locală 13:00 (ora 20:00, în România), când fostul preşedinte Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington D.C., cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi. Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului circulau în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor. Pe 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o mulțime violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de acțiuni fără precedent. Un bărbat din Florida care i-a atacat pe polițiști cu un extinctor, o scândură și un par în timpul atacului de la Capitoliu, a fost condamnat, în decembrie 2021, la peste cinci ani de închisoare, aceasta fiind cea mai mare pedeapsă pronunțată până acum în cazul asaltului asupra Congresului american. Robert Scott Palmer este prima persoană condamnată la închisoare sub acuzația de atac cu o armă periculoasă asupra unui ofițer de poliție. Pedeapsa de 63 de luni de închisoare (5 ani și 3 luni) ar putea reprezenta un reper pentru alți peste 140 de americani judecați pentru aceeași acuzație. Și fostul preşedinte republican al SUA, Donald Trump, poate fi judecat într-un proces civil pentru asaltul susţinătorilor săi asupra sediului Capitoliului din 6 ianuarie 2021, a decis în decembrie 2023 justiţia federală americană. Această decizie a unei curţi de apel din Washington urmează unei plângeri în civil formulate de doi poliţişti care se aflau în clădirea Congresului în timpul asaltului şi de un grup de aproximativ zece congresmeni membri ai Partidului Democrat. Aceştia din urmă îl acuză pe fostul preşedinte republican că şi-a instigat susţinătorii să atace Capitoliul pentru a nu permite transferul puterii către democratul Joe Biden, câştigătorul alegerilor. Trump era încă preşedinte la acea dată şi invocă prin urmare imunitatea sa prezidenţială, argument respins de instanţa care a emis hotărârea anunţată în decembrie 2023. În perioada scursă din 6 ianuarie 2021 au fost arestate peste 1.000 de persoane, dintre care 350 au fost inculpate şi au fost deja pronunţate condamnări la pedepse cu închisoarea împotriva unor membri ai unor grupuri de extremă dreapta care au pătruns atunci în clădirea Capitoliului

Aniversări – Comemorări

– Botezul Domnului (Dumnezeiasca Arătare – Boboteaza) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– Botezul Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos (Boboteaza). Sfințirea mare a apei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2026)

– Epifania Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1760: S-a născut Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii Ardelene (m. 1820). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1763

– 1802: S-a născut Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; primul preşedinte al Academiei Române (1867-1870); animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii Societăţii Literare (1827) şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească („Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară; „Muzeu naţional” (1836); „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare); ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (m. 1872)

– 1832, 6/18: S-a născut Iacob Dimitrie Felix, medic ceh (originar din Boemia), naturalizat român în 1869; fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică; membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (m. 1905)

– 1833: A murit Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene („Cronica Banatului”) (n. 1751)

– 1834: S-a născut poetul Alexandru Sihleanu; volumul „Armonii intime”, apărut cu două luni înaintea morţii sale premature, dezvăluie o poezie romantică de factură byroniană, cu vocaţia cosmicului şi a fantasticului, anticipând motive eminesciene (m. 1857)

– 1881, 6/7: S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (m. 1944) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (m. 1965)

– 1883: S-a născut pictorul-violonist Tarasov Stavru (m. 1961)

– 1887: S-a născut Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1897: S-a născut matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (m. 1942)

– 1897: S-a născut prozatorul Ionel Teodoreanu (nume complet: Ioan-Hipolit Teodoreanu), creatorul celebrului roman pentru adolescenţi „La Medeleni”; fratele scriitorului Al. O. Teodoreanu (Păstorel) şi soţul prozatoarei Ştefana Velisar-Teodoreanu (m. 1954)

– 1907: S-a născut fizicianul şi inginerul Ion I. Agârbiceanu, cercetător şi inventator în domeniul luminii polarizate şi al laserelor; conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române din 1963; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (m. 1971)

– 1910: A murit Constantin I. Brătianu, general, geodez şi cartograf; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864); membru titular al Academiei Române din 1899 (n. 1844)

– 1919: S-a născut Dan Nasta (Dan Constantin Ioan Popescu-Nasta), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (m. 2015)

– 1927: S-a născut baritonul David Ohanesian; alături de Octav Enigărescu şi Nicolae Herlea, a făcut parte din triada de aur a celor mai mari baritoni ai României (m. 2007)

– 1932: A murit Iacob Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; membru-fondator şi secretar al „Junimii” şi redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, preşedinte şi vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri; fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi (n. 1842)

– 1934: S-a născut regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (m. 1992)

– 1940: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (m. 1977)

– 1940: S-a născut poetul Ion Iuga (m. 1993)

– 1943: S-a născut Ion Drăgănoiu, poet şi publicist (m. 2003)

– 1944: A murit Constantin N. Vasiliu Bolnavu, filantrop şi deputat liberal; opera sa principală de binefacere este Fundaţia Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu”, instituţie culturală de referinţă în România interbelică, misiunea Fundaţiei fiind ajutorarea studenţilor din provincie veniţi pentru studiu în Bucureşti după reîntregire; pentru îndeplinirea acestui scop, Constantin N. Vasiliu Bolnavu înzestrează Fundaţia la înfiinţare, în anul 1923, cu suma de douăsprezece milioane lei, apoi cu o mare proprietate la marginea Bucureştiului şi ulterior, în anul 1928, cu 575 hectare în apropiere de Sinaia, pentru înfiinţarea unei staţiuni de creaţie pentru intelectuali; gesturile sale filantropice nu s-au limitat la susţinerea materială a fundaţiei universitare omonime, el fiind cunoscut şi prin ctitorirea unor biserici, cum este cea din Suceveni, Galaţi, şi a multor şcoli săteşti cum este şcoala „Vasile Voiculescu” din Bezdead, Dâmboviţa, pentru care a donat un teren de 5.000 mp (n. 1867)

– 1946: S-a născut pictorul şi graficianul George Pătru (m. 2012) – 80 de ani

– 1969: S-a născut Ilie Dumitrescu, fost jucător de fotbal; a făcut parte din lotul echipei naţionale a României cu ocazia realizării celei mai mari performanţe a acesteia, sfertul de finală jucat la Mondialul din 1994; ca antrenor, a pregătit printre altele echipele greceşti AEK Atena şi PAOK Salonic, dar şi fosta sa echipă, Steaua Bucureşti

– 1989: A murit acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (n. 1926)

– 1990: A murit compozitorul Gheorghe Bazavan (n. 1916)

– 1993, 6/7: A murit Ştefan Baciu, poet, eseist, ziarist, memorialist, traducător, profesor, diplomat şi critic de artă român din diaspora (după peregrinările în Europa şi America Latină s-a stabilit în Hawaii) (n. 1918)

– 2003: A murit Arhimandritul Mitrofor dr. Vasile Vasilache, vicarul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada și preot paroh la biserica Sfântul Nicolae din New York (n. 1909)

– 2005: A murit Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (n. 1942)

– 2009: A murit pictorul Toma Hirth (n. 1937)

– 2020: A murit Peter Wertheimer, saxofonist, clarinetist, flautist și orchestrator, unul dintre numele de referință ale istoriei jazzului românesc; stabilit în Israel din 1977 (n. 1947)

– 2020: A murit taragotistul Sergiu Cipariu (Babu), unul dintre cei mai apreciați interpreți și instrumentiști de muzică populară (n. 1949)

– 2021: A murit pictorul Marcel Dan Bota (n. 1935) – 5 ani

– 2021: A murit Iulian Șerban, paracanoist, campion mondial de patru ori; a câștigat medalia de aur la proba K-1 200 m LTA, la Campionatele Mondiale ICF Canoe Sprint din Poznań în 2010 și 2012, și din Szeged în anul 2011 și la Moscova în 2014, de cinci ori campion european, a participat la jocurile paralimpice de la Rio de Janeiro, unde s-a clasat pe locul 4 (n. 1985) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: În Biserica romano-catolică se încheie, în solemnitatea Epifaniei Domnului, Jubileul ordinar din 2025, început la 24 decembrie 2024. Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie a solemnității în Bazilica Sfântul Petru, de la ora locală 9:30, cu ritul închiderii Porții Sfinte. Considerate drept o perioadă a convertirii și penitenței credincioșilor, jubileele „ordinare” au loc la fiecare 25 de ani. Papa Bonifaciu al VIII-lea a fost cel care a instituit această tradiție la Roma, în 1300. El a planificat un jubileu pentru fiecare secol. Începând din 1945 – cu scopul de a permite fiecărei generații să trăiască cel puțin un „an sfânt” – a fost adoptată organizarea jubileului la fiecare 25 de ani. „Speranța nu dezamăgește” este titlul bulei de indicțiune a Jubileului ordinar înmânată de Papa Francisc bisericilor de pe cinci continente

– Paris: Institutul Național de Statistică și Studii Economice din Franța – INSEE – publică date privind inflația în decembrie (estimare preliminară)

– Wiesbaden, Germania: Date privind inflația în decembrie (prima estimare)

– Las Vegas, SUA: Ediţia 2026 a Consumer Electronics Show (CES), care va servi drept scenă globală pentru inovație, cu anunțuri majore în domeniul inteligenței artificiale, roboticii, tehnologiei auto, sănătății digitale și multe altele, cu discursuri principale deja planificate de companii precum Lenovo și Hyundai (6 – 9 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Orfanilor de Război” a fost instituită de o organizaţie din Franţa („SOS Enfants sans Detresss”), care a dorit prin acest demers să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra acestui grup ţintă cu adevărat vulnerabil, copiii rămaşi orfani în urma unui conflict. În perioada 1990-2001, numărul total al orfanilor a cunoscut o creştere constantă, atingând un vârf considerabil în 2000, de 155,4 milioane. Procentul copiilor din lume care trăiesc în zonele de conflict s-a dublat, de la aproximativ 10% în anii 1990 la aproape 19% în prezent. Copiii reprezintă 30% din populația globală, dar în medie reprezintă aproximativ 40% din populațiile de refugiați

– 1412: S-a născut Jeanne (Ioana) d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită „Fecioara din Orleans” (m. 1431)

– 1745: S-a născut aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1799)

– 1822: S-a născut Heinrich Schliemann, arheolog german; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (m. 1890)

– 1831: A murit Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (n. 1766) – 195 de ani

– 1832: S-a născut pictorul şi graficianul francez Gustave Doré (m. 1883)

– 1838: S-a născut Max Bruch, dirijor, pedagog şi compozitor german (m. 1920)

– 1848: S-a născut poetul bulgar Hristo Botev; considerat unul dintre cei mai mari poeţi al Bulgariei (m. 1876)

– 1852: A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul (1829) unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (n. 1809)

– 1856: S-a născut botanistul britanic John Grimshaw Wilkinson; rămânând orb la 22 de ani, s-a apucat să studieze plantele și, ajutat la început de mama sa, a reușit să scrie și să publice ca autor o mulțime de cărți despre botanică, cea mai faimoasă fiind enciclopedia botanică „British and Irish Herbaria” (m. 1937) – 170 de ani

– 1872: S-a născut compozitorul şi pianistul rus Aleksandr Skriabin (m. 1915)

– 1878: S-a născut Carl Sandburg, poet, istoric, nuvelist şi folclorist american (m. 1967)

– 1884: A murit Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (n. 1822)

– 1905: A murit poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (n. 1870)

– 1912: A murit pictorul danez Georg Nicolai Achen, unul dintre cei mai importanți naturaliști ai generației sale, fiind specializat în portrete (n. 1860)

– 1919: A murit Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru Pace în 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (n. 1858)

– 1927: S-a născut Pierre Sidos, reprezentant de marcă al extremei drepte franceze, naţionalist şi admirator al mareşalului Petain; a ocupat funcţia de şef al statului în Regimul de la Vichy între anii 1940-1944 (m. 2020)

– 1931: S-a născut E. L. (Edgar Lawrence) Doctorow, scriitor, editor şi profesor american (m. 2015) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actorul şi scriitorul britanic John Clive (m. 2012)

– 1938: S-a născut Adriano Celentano, cantautor, muzician, actor şi moderator TV italian

– 1939: S-a născut (în Scoţia) sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (m. 2012)

– 1944: S-a născut imunologul elveţian Rolf Zinkernagel; Premiul Nobel pentru Medicină în 1996, împreună cu australianul Peter Doherty, pentru descoperirea modului în care sistemul imunitar recunoaşte celulele infectate cu virus

– 1945: A murit Vladimir I. Vernadski, mineralog şi geochimist rus; unul dintre fondatorii geochimiei moderne (n. 1863)

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2006) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actrița chineză Cheng Pei-pei, considerată una dintre primele vedete feminine ale cinema-ului de acţiune şi devenită celebră graţie rolului din filmul „Crouching Tiger, Hidden Dragon” (2000) (m. 2024) – 80 de ani

– 1949: S-a născut dirijorul austriac de origine ungară Stefan Soltész; în lunga sa carieră, a dirijat la operele din Viena, Graz, Hamburg şi Berlin; a fost director muzical la Staatstheater Braunschweig (centrul Germaniei) din 1988 până în 1993 şi dirijor al Operei Flamande din Antwerpen şi Gent din 1992 până în 1997 (m. 2022, în timpul unui concert la München)

– 1949: A murit regizorul american Victor Fleming (n. 1889)

– 1953: S-a născut Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (m. 2017)

– 1954: S-a născut Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic (m. 2008)

– 1955: S-a născut Rowan (Sebastian) Atkinson (CBE – Order of the British Empire), actor și comic britanic, devenit celebru prin personajul Mr. Bean; a fost ales de „The Observer” ca unul dintre cei mai amuzanți 50 actori din comedia britanică, și printre cei mai buni 50 de actori de comedie din toate timpurile, într-un sondaj din 2005

– 1974: A murit pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (n. 1896)

– 1981: A murit scriitorul englez A.[rchibald] J.[oseph] Cronin (n. 1896) – 45 de ani

– 1990: A murit fizicianul rus Pavel A. Cerenkov; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1904)

– 1993: A murit Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (n. 1917)

– 1993: A murit (în Franța) balerinul şi coregraful rus Rudolf Nureyev (n. 1938)

– 1999: A murit Michel Petrucciani, pianist şi compozitor de jazz francez (n. 1962)

– 2006: A murit cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls (Louis Allen Rawls) (n. 1933) – 20 de ani

– 2010: A murit Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (n. 1925)

– 2015: A murit actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul francez de origine română Eugène Ionesco (n. 1924)

– 2015: A murit actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (n. 1933)

– 2016: A murit actorul francez Yves Vincent (n. 1921) – 10 ani

– 2017: A murit actriţa americană Francine York (n. 1936). NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1938, conform datelor oficiale

– 2017: A murit Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (n. 1941)

– 2017: A murit actorul indian Om Puri (nume complet: Om Prakash Puri) (n. 1950)

– 2019: A murit Virgil Mândâcanu, pedagog, neobosit luptător pentru valorile naționale și publicist din Republica Moldova; reformator al pedagogiei moderne (n. 1936)

– 2021: A murit creatorul de modă indian Satya Paul, al cărui brand, cu numele său, a modernizat sari-ul tradiţional, graţie unor imprimeuri contemporane (n. 1942) – 5 ani

– 2022: A murit Peter Bogdanovich, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric american de film (n. 1939)

– 2023: A murit fostul fotbalist şi antrenor italian Gianluca Vialli, legenda Sampdoriei Genova; unicul jucător din istoria fotbalului european care a devenit campion și vice-campion în toate cele trei competiții de club europene majore; a fost comentator la Sky Sport Italia (n. 1964)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2026, 05:34 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:34

S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* Se marchează 310 ani (1716) de la instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 198 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 167 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* Sunt marcați 65 de ani (1961) de la inaugurarea „Teatrului de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702″ de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.

* Acum 58 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial – Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Cu 56 de ani în urmă (1970) avea loc premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 49 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației care trebuia să aibă loc în 2021, a fost amânat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online. Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2022. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori

* Cu 36 de ani în urmă (1990) apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 36 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Acum 14 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– Ajunul Botezului Domnului (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026)

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago)

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893) – 45 de ani

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972)

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938)

– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943)

– 2025: A murit pictorul și profesorul Octavian-Eugen Sassu-Ducşoară, unul dintre inovatorii artei moderne a secolului XX cu a sa „Cromodinamica” (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Hong Kong: Dezvoltatorul imobiliar chinez Country Garden depune cerere de protecție împotriva falimentului în instanță

– Paris: Verdictul în procesul a 10 persoane acuzate de hărțuire cibernetică asupra lui Brigitte Macron, Prima doamnă a Franței

– Londra: Confruntată cu obezitatea infantilă, Marea Britanie va restricționa, începând cu această dată, publicitatea pentru mâncarea nesănătoasă

– Alexandria, SUA: Începe procesul fostului director FBI, James Comey, pus sub acuzare la cererea preşedintelui Donald Trump

– Quito: Consiliul Electoral Ecuadorian proclamă rezultatele referendumului privind baze militare străine și noua Constituție

-Tunis, Tunisia: Urmărirea penală a funcționarilor de la Asylum Land Tunisia pentru ajutor acordat migranților

-Bangui, Africa Centrală: Data preconizată a publicării rezultatelor provizorii ale alegerilor prezidențiale din Africa Centrală

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof idealist și profesor universitar german; interpret al lui Aristotel, autor al unor lucrări de etică și religie și fondator al activismului etic; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1908, „ca recunoaștere a filosofiei sale idealiste a vieții, a puterii sale pătrunzătoare de gândire și a căutării serioase a adevărului” (m. 1926) – 180 de ani

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932)

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967) – 150 de ani

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955)

– 1906: S-a născut Pierre Seghers, poet, editor, compozitor și traducător francez; membru al Rezistenței franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a fondat, printre altele, faimoasa colecție de cărți „Poeți contemporani” (m. 1987) – 120 de ani

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli; considerat unul dintre cei mai importanți și individuali virtuozi ai pianului din secolul al XX-lea, alături de nume ca Vladimir Horowitz și Sviatoslav Richter (m. 1995)

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990) – 105 ani

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019) – 105 ani

– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019)

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall) – 95 de ani

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2025) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014)

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la data de 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini (m. 2024)

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană; de-a lungul carierei sale, care s-a întins pe parcursul a peste cinci decenii, a primit numeroase distincții, printre care un premiu Oscar, un premiu BAFTA și două premii Globul de Aur, pe lângă nominalizări la două premii Emmy și un premiu Tony (m. 2025) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din Rep. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020)

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 2017, reales în 2022); fost ministru de externe al Germaniei (2005-2009 şi 2013-2017); vicecancelar al RFG (2007-2009); şeful Cancelariei Federale (1999-2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei – 70 de ani

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882)

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916)

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului portughez; a fost între primii zece pe lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925) – 10 ani

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944) – 10 ani

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922)

– 2024: A murit Mario Zagallo, fotbalist și antrenor, una dintre legendele Braziliei; avea în palmares 4 titluri de campion mondial, ca jucător și antrenor (n. 1931)

– 2025: A murit Costas Simitis, om politic grec, profesor de drept şi reformist; prim-ministru al Greciei (1996-2004), ce a jucat un rol determinant în adoptarea monedei euro de către Grecia, în 2001; considerat un modernizator al clasei politice elene; unul din fondatorii Pasok („Mişcarea Socialistă Panelenă”), partidul socialist creat în 1974, imediat după căderea dictaturii coloneilor (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 4 ianuarie 2026, 05:31 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:32

S-a întâmplat într-o zi de 4 ianuarie

* Cu 179 de ani în urmă (1847) apărea (până la 28 aprilie 1848), la Blaj, prima gazetă tipărită în Transilvania în întregime cu caractere latine. Este vorba de „Organul luminării”, publicaţie săptămânală, cu profil filologic, politic şi literar, editată din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu. Între 12 mai şi 29 septembrie 1848 a apărut sub numele de „Organul naţiunale”

* Se marchează 130 de ani (1896) de când a avut loc la Bucureşti un miting de solidaritate cu lupta românilor din Transilvania, la care a luat cuvântul Vasile Lucaciu, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a acestora (4/16)

* Cu 112 ani în urmă (1914) avea loc formarea unui guvern liberal în frunte cu Ion I. C. Brătianu, care a condus ţara până în 1919 (cu o întrerupere, martie-noiembrie 1918). După preluarea puterii, şeful liberalilor a făcut ca diplomaţia românească să încline tot mai mult spre Antantă, văzând în aceasta calea spre satisfacerea dezideratului unităţii statale (4/17)

* Sunt marcați 100 de ani (1926) de când Parlamentul Românie ratifica hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol al II-lea la tronul României („Actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor al tronului. Pe timpul minoratului lui Mihai s-a instituit o Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi principele Nicolae, fratele lui Carol al II-lea

* Acum 79 de ani (1947) apărea, la Hamburg, primul număr al prestigioasei reviste germane „Der Spiegel”

* Cu 62 de ani în urmă, pe data de 4 ianuarie 1964, avea loc vizita Papei Paul al VI-lea în Ţara Sfântă, primul papă după Sf. Petru care s-a întors la locurile în care a propovăduit Iisus. Au fost 3 zile pe care Paul al VI-lea le-a trăit cu mare intensitate, fiind prima călătorie internaţională a unui papă din perioada contemporană. Această vizită istorică a fost foarte importantă şi pentru ecumenism, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, făcând primul pas pentru a se întâlni cu Papa Paul al VI-lea în Ţara Sfântă şi pentru a îmbunătăţii relaţiile dintre cele două Biserici surori. În cea de-a doua zi a vizitei sale (5 ianuarie 1964), Papa Paul al VI-lea s-a întâlnit cu patriarhul Athenagoras la Ierusalim

* Acum 57 de ani (1969) intra în vigoare a Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a ONU, în decembrie 1965, la sesiunea a 20-a. România a aderat la Convenţie la 14.VII.1970

* Tot într-o zi de 4 ianuarie, acum 36 de ani (1990), lua fiinţă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, forumul tutelar al minorității cehe și slovace din ţara noastră (înregistrată la 27.II.1990, pe baza unei decizii civile a Judecătoriei Arad)

* Acum 27 de ani (1999) se desfăşura greva minerilor din Valea Jiului. Aproximativ 15.000 de mineri de la Compania Naţională a Huilei din Valea Jiului au început o grevă pentru a obţine mărirea salariilor şi renunţarea la programul de închidere a minelor nerentabile, ameninţând că vin la Bucureşti, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Aflat în faţa unui conflict fără precedent, premierul Radu Vasile acceptă dialogul cu minerii, eveniment care a avut loc la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja şi Bărbăteni şi neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor

* În urmă cu 16 ani (2010) a avut loc, la Dubai, inaugurarea oficială a celei mai înalte clădiri din lume (la acea dată) – Burj Khalifa (828 m). Construcţia a început la 21 septembrie 2004, costurile totale ale proiectului au fost de aprox. 1,5 miliarde de dolari, proiectul dispunând de 30.000 de locuinţe şi 9 hoteluri

* Cu 9 ani în urmă (2017) guvernul Sorin Grindeanu, al 127-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a guvernat România până în 29 iunie 2017

Aniversări – Comemorări

– 1841: S-a născut Petru Poni, chimist şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (m. 1925) – 185 de ani

– 1877: S-a născut Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru titular al Academiei Române din 1914 (m. 1948)

– 1891: S-a născut Ticu Archip (prenumele la naştere: Sevastia), prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică (m. 1965) – 135 de ani

– 1894: S-a născut prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (m. 1975)

– 1896: S-a născut chimistul Eugen Angelescu, fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1968) – 130 de ani

– 1897, 4/17: S-a născut Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1960, la New York)

– 1899: S-a născut Emil Petrovici, lingvist şi folclorist; a întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935); a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic” (1936); autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1915: S-a născut compozitorul şi dirijorul Mircea Popa (m. 1975)

– 1926: S-a născut Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (m. 2018) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino), poetă, prozatoare şi traducătoare (din limbile germană și suedeză) – 95 de ani

– 1942: S-a născut pianista şi profesoara universitară Crimhilda (sau Krimhilda) Cristescu

– 1943: S-a născut Mandics György (pseudonim George M. Dick) prozator, eseist, poet, critic literar, traducător, matematician şi cercetător SF; membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timișoara

– 1944: S-a născut Michael Shafir, politolog şi journalist româno-israelian, considerat unul dintre cei mai mari specialiști în antisemitism și Holocaust în Europa centrală și de Est; fost director-adjunct al Departamentului pentru Cercetarea Opiniei Publice la Radio Europa Liberă, Munchen, preluând apoi direcţia secţiei române a Departamentului de analiză şi cercetare al aceluiaşi post de radio; profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (m. 2022)

– 1945: S-a născut Eugen Bunaru (nume real – Eugen Barbeş), poet, publicist, filolog și profesor; unul dintre cei mai prestigioși poeți și animatori culturali timișoreni

– 1946: S-a născut Mihai Constantinescu, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți și compozitori de muzică ușoară, autor a zeci de șlagăre care au rămas în memoria mai multor generații; a apărut în numeroase emisiuni de divertisment și spectacole de televiziune (m. 2019) – 80 de ani

– 1954: S-a născut juristul și omul politic Ioan Onisei, expert în management cultural, audiovizual, cinematografie și drepturi de autor; director general adjunct al Teatrului Național din București (2014-2021) și director general interimar al TNB (din 2021), vicepreședinte al CNA (2009-2010), deputat (2000-2004) (m.  2022)

– 1954: A murit Elena Farago (pseudonimul Elenei Paximade), poetă şi publicistă; una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România (n. 1878)

– 1956: S-a născut profesorul şi cercetătorul Octavian Roske; cercetător și secretar științific în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, conferențiar universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și redactor–șef al revistei „Arhivele totalitarismului” (m. 2023) – 70 de ani

– 1965: S-a născut Cătălin Neghină, poet, autor dramatic, actor, muzician, artist plastic și jurnalist

– 1969: S-a născut Lia Bugnar, actriţă, scenaristă, regizoare şi scriitoare

– 1970: A murit Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov – 1946 (n. 1886)

– 1971: A murit Ştefan Braborescu, actor (elev al lui Nottara), regizor, profesor şi scriitor (n. 1880) – 55 de ani

– 1973: A murit Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (n. 1901)

– 1977: S-a născut Horia Colibășanu, alpinist și medic stomatolog; singurul român care a cucerit vârfurile Annapurna, K2 și Dhaulagiri, din Top 5 munți mortali ai lumii; a efectuat ascensiuni de succes pe 8 dintre cele 14 vârfuri montane de peste 8000 de metri din lume (munți pe care i-a urcat fără oxigen îmbuteliat și fără ajutorul șerpașilor)

– 1977: A murit Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 5.I.1977

– 1998: A murit compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (n. 1925)

– 2006: A murit, la Montréal, poetul canadian de origine română Irving Layton (numele la naştere: Israel Pincu Lazarovici) (n. 1912, la Târgu Neamţ) – 20 de ani

– 2011: A murit Dumitru Titus Popa, profesor, ziarist şi scriitor; fost director general al Televiziunii Române, între 1994 şi 1996, fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (n. 1940) – 15 ani

– 2016: A murit artista plastică Doina Simionescu (n. 1947) – 10 ani

– 2019: A murit Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (n. 1929)

– 2021: A murit balerina Mariana Popa; a făcut parte din colectivul Teatrului „Al. Davila” din Piteşti timp de peste 40 de ani (n. 1949) – 5 ani

– 2022: A murit meşterul popular cioplitor în lemn Toader Bârsan, unul dintre cei mai cunoscuți făuritori de porți maramureșene din lemn; ambasador al turismului maramureşean (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Braille” este marcată de ziua de naştere a francezului Louis Braille (1809-1852), inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere; în 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători. La 17 decembrie 2018, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 73/589, prin care a proclamat 4 ianuarie ca fiind ziua dedicată alfabetului Braille, în scopul de a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere

– „Ziua Mondială a Compoziţiei Șahiste”; decizia privind marcarea acestei zile a fost adoptată, la al 50-lea Congres Mondial de Compoziţie Şahistă desfăşurat, în perioada 13-20 octombrie 2007, în Insula Rodos, din Grecia, la propunerea marelui maestru ucrainean Valentin Rudenko. NOTĂ: La 20 iulie este marcată „Ziua mondială a şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua naţională a Uniunii Myanmar; proclamarea, în 1948, a independenţei Uniunii Birmane, care refuză să mai facă parte din Commonwealth (de la 27.V.1989 se numeşte Uniunea Myanmar)

– 1710: S-a născut compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (m. 1736)

– 1782: A murit arhitectul francez Jacques Ange Gabriel, considerat unul dintre cei mai mari exponenți ai clasicismului francez; prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea (n. 1698)

– 1785: S-a născut Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (m. 1863)

– 1795, 4/15: S-a născut Aleksandr Griboiedov, dramaturg şi diplomat rus (m. 1829). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 ianuarie 1795

– 1809: S-a născut Louis Braille, pedagog francez, inventatorul unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (1829) (m. 1852)

– 1813: S-a născut Sir Isaac Pitman, fonetician şi educator britanic; a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (m. 1897)

– 1857: S-a născut Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (m. 1938)

– 1874: S-a născut compozitorul ceh Josef Suk (m. 1935)

– 1916: S-a născut Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1995) – 110 ani

– 1920: S-a născut Robert Lamoureux, actor, regizor, scenarist, dramaturg, poet şi compozitor francez; considerat timp de o jumătate de secol „regele comediei franceze” (m. 2011)

– 1920: A murit Pérez Galdós Benito, prozator şi dramaturg spaniol (n. 1843)

– 1927: S-a născut actriţa americană Barbara Rush, cunoscută din filmul „It Came From Outer Space” (m. 2024)

– 1929: S-a născut Arik Brauer, pictor, gravor, poet, dansator, cantautor, scenograf, arhitect și profesor austriac; reprezentant al Şcolii Vieneze de Realism Fantastic (m. 2021)

– 1932: S-a născut Carlos Saura, regizor, scenarist, producător şi actor spaniol de film (m. 2023)

– 1933: S-a născut PF Ilia al II-lea (numele la naştere: Irakli Guduşauri-Şiolaşvili), Arhiepiscop de Mtskheta-Tbilisi şi Catolicos-Patriarh a toată Georgia; este conducătorul spiritual al Bisericii Georgiei din 25 decembrie 1977

– 1937: S-a născut mezzosoprana americană Grace Bumbry (m. 2023)

– 1940: S-a născut scriitorul francez de limbă chineză Gao Xingjian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2000

– 1940: A murit scriitorul german Konrad Weiss (n. 1881)

– 1941: A murit filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru literatură în 1927 (n. 1859) – 85 de ani

– 1942: S-a născut chitaristul de jazz şi compozitorul englez John McLaughlin

– 1955: S-a născut Mark David Hollis, muzician și compozitor britanic; solistul trupei britanice „Talk Talk”, celebră în anii ’80 ai secolului trecut (m. 2019)

– 1956: A murit compozitorul rus Alexandr Grecianinov (n. 1864) – 70 de ani

– 1960: A murit Albert Camus, scriitor, jurnalist și dramaturg francez – algerian; cunoscut, în primul rând, pentru lucrările sale din „ciclul absurdului”, romanele: „Străinul” (1942) și „Ciuma” (1947); Premiul Nobel pentru literatură în 1957 (n. 1913, în Algeria)

– 1961: A murit fizicianul şi profesorul austriac Erwin Schrödinger, considerat unul din „părinţii” fizicii cuantice; fondatorul mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1933, împreună cu Erwin Schrödinger şi Paul A.M. Dirac (n. 1887) – 65 de ani

– 1963: S-a născut May-Britt Moser, psiholog, neurolog şi profesoară norvegiană; director fondator al Institutului Kavli pentru Sisteme de Neuroştiinţe şi Centrul pentru Biologia Memoriei din cadrul Universităţii Norvegiene de Ştiinţă şi Tehnologie din Trondheim; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2014, alături de cercetătorii John O’Keefe (Statele Unite) şi Edvard Moser (Norvegia), pentru „cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier”, un fel de „GPS intern”, care face posibilă orientarea în spaţiu

– 1963: S-a născut Christian Carion, regizor de film și scenarist francez

– 1965: A murit T.[homas] S.[tearns] Eliot, poet, dramaturg, critic literar şi editor englez de origine americană; începând cu anii ‘20 ai secolului XX a exercitat o puternică influenţă în cultura anglo-americană; a revitalizat lirica engleză prin noutatea expresiei; Premiul Nobel pentru literatură în 1948 (n. 1888)

– 1996: A murit Arvid Fredborg, istoric, ziarist şi scriitor suedez; s-a numărat printre primii care au atras atenţia asupra amplorii exterminării evreilor de către nazişti în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1915) – 30 de ani

– 1999: A murit pictorul spaniol José Vela Zanetti, creatorul uneia dintre picturile murale închinate drepturilor omului expuse la sediul Naţiunilor Unite din New York (1953); autoexilat, în 1939, în Republica Dominicană, la sfârşitul războiului civil din Spania (n. 1913)

– 2011: A murit cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (n. 1947) – 15 ani

– 2012: A murit fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (n. 1912)

– 2013: A murit actorul german Thomas Holtzmann (n. 1927)

– 2013: A murit actorul american Tony Lip (pe numele real Frank Anthony Vallelonga) (n. 1930)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american Sammy Johns (n. 1946)

– 2015: A murit regizorul francez René Vautier; recunoscut pentru numeroasele filme în care a tratat tema colonialismului şi războiul din Algeria (n. 1928)

– 2015: A murit Pino Daniele, cântăreţ, compozitor şi chitarist italian (n. 1955)

– 2016: A murit comedianul francez de origine marocană Michel Galabru (n. 1922) – 10 ani

– 2017: A murit dirijorul francez Georges Prêtre (n. 1924)

– 2018: A murit Aharon Appelfeld, scriitor israelian de origine română; supraviețuitor al Holocaustului din Bucovina și Transnistria (n. 1932, în Bucovina)

– 2018: A murit flautistul, solistul şi compozitorul britanic Ray Thomas, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „The Moody Blues” (n. 1941)

– 2021: A murit Martinus Justinus Godefriedus Veltman, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999, împreună cu Gerardus ‘t Hooft pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică (n. 1931) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa americană Tanya Roberts (e numele său real Victoria Leigh Blum) (n. 1955) – 5 ani

– 2024: A murit Glynis Margaret Payne Johns, actriță, dansatoare, muziciană și cântăreață britanică; cunoscută pentru rolul din „Mary Poppins”; într-o carieră de opt decenii pe scenă și pe ecran, Johns a apărut în peste 60 de filme și 30 de piese de teatru (n. 1923)

– 2024: A murit Kishin Shinoyama, fotograf japonez, faimos pentru fotografiile sale cu celebrități (n. 1940)

– 2024: A murit David Soul, actor și cântăreț american-britanic; cu o carieră care se întinde pe cinci decenii, el a devenit cunoscut pentru rolul detectivului Kenneth „Hutch” Hutchinson în serialul american de televiziune „Starsky & Hutch” din 1975 până în 1979 (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 3 ianuarie 2026, 05:28 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:29

S-a întâmplat într-o zi de 3 ianuarie

* În urmă cu 554 de ani (1472), printr-un privilegiu comercial acordat negustorilor braşoveni de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, aceştia primeau libertate comercială deplină şi le era garantată securitatea activităţii lor pe teritoriul ţării (documentul era un semn pregătitor al reconcilierii domnului moldovean cu Matia I Corvin, regele Ungariei)

* Acum 277 de ani (1749) apărea, la Copenhaga, publicaţia „Berlingske Tidende” (Berling’s Times), cel mai vechi ziar danez care apare şi astăzi, şi unul dintre cele mai vechi din lume, conform World Association of Newspapers. În prezent se numește „Berlingske”

* La „Teatrul Italian” din Paris, a avut loc, acum 183 de ani (1843), premiera operei bufe în 3 acte, „Don Pasquale”, de G. Donizetti, după un libret de Michele Accursi şi Giacomo Ruffini

* În urmă cu 173 de ani (1853) apărea (bisăptămânal), la Sibiu, din iniţiativa mitropolitului Andrei Şaguna, ziarul de informaţie socială şi culturală „Telegraful român”, condus, iniţial, de Aaron Florian şi apoi de dr. Pavel Vasici. Din 1919 publicaţia a devenit organul Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu

* Acum 149 de ani (1877) avea loc semnarea unei Convenţii secrete ruso-austro-ungare, la Budapesta, prin care Rusia consimţea anexarea Bosniei şi Herţegovinei de Austro-Ungaria, în schimbul acceptării de către aceasta a încorporării celor trei judeţe din sudul Basarabiei (Bolgrad, Cahul şi Ismail) la Rusia. Cele trei judeţe fuseseră retrocedate Moldovei prin Tratatul de Pace de la Paris din 1856 (3/15)

* Se marchează 135 de ani (1891) de când, la Blaj, apărea primul număr al ziarului „Unirea”, sub redacția lui Vasile Hossu. Era săptămânal, apărea sâmbăta şi avea ca subtitlu: „foaie bisericească-politică”. Aproape fiecare ediţie avea pe ultima pagină o rubrică, similară cu ceea ce apare în ziarele de azi la „Sfaturi utile”, sau „Ştiaţi că”

* Acum 67 de ani (1959) Alaska a devenit al 49-lea stat al SUA

* Sunt marcați 65 de ani (1961) de când erau întrerupte relațiile diplomatice dintre SUA și Cuba, după revoluţia comunistă condusă de liderul cubanez Fidel Castro (1926 – 2016). Statele Unite au restricționat comerțul cu această țară în februarie 1962. Organizația statelor americane, la presiunea Statelor Unite, a suspendat calitatea de membru a Cubei la 22 ianuarie 1962, iar guvernul SUA a interzis în totalitate comerțul dintre SUA și Cuba, în data de 7 februarie. Administrația Kennedy a extins această interdicție la 8 februarie 1963, interzicând cetățenilor americani să călătorească în Cuba sau să efectueze tranzacții financiare sau comerciale cu această țară. Relațiile dintre cele două state au fost reluate în iulie 2015, când și-au redeschis ambasadele pentru prima dată de la ruperea relațiilor

* Cu 36 de ani în urmă (1990) apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice în România (cu excepţia celor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat)

* Acum 33 de ani (1993) a fost semnat, la Moscova, Tratatul de reducere a armelor strategice II (START II) de către președintele SUA de la acea vreme George H. W. Bush și cel rus Boris Elțîn. În ciuda negocierilor, nu a intrat niciodată în vigoare. A fost ratificat de Senatul SUA la 26 ianuarie 1996 cu un vot de 87–4. Rusia a ratificat START II la 14 aprilie 2000, dar la 14 iunie 2002 s-a retras din tratat ca răspuns la retragerea SUA din Tratatul ABM

* Cu 7 ani în urmă (2019) China a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii. Modulul de explorare Chang’e-4, lansat pe 8 decembrie, a aselenizat în siguranţă la ora 10:26, ora Beijingului (02:26 GMT). El a trimis o fotografie a suprafeţei lunare către satelitul Queqiao, aflat pe orbită în jurul Lunii. Spre deosebire de faţa Lunii aflată cel mai aproape de Pământ, care este întotdeauna îndreptată spre planeta noastră, nicio sondă sau modul de explorare nu a atins vreodată solul celeilalte părţi. Faţa ascunsă a satelitului natural al Terrei este montană şi accidentată, presărată cu cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă multe suprafeţe plane, care permit aselenizarea

Aniversări – Comemorări

– Preasfântul nume al lui Isus (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1886: S-a născut (în satul Zahareşti, Bucovina, Austro-Ungaria, astăzi în judeţul Suceava, România) Ion Grămadă scriitor, istoric şi publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial (m. 1917) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Sarina Cassvan; prozatoare (a scris multă literatură pentru copii, iar „30 de zile în studio” este unul dintre primele volume de reportaje româneşti) şi traducătoare (în 1931 a tradus antologia „Contes roumains d’écrivain contemporains”; autoare a numeroase traduceri din literatura universală); soţia scriitorului Ion Pas (m. 1978)

– 1896: S-a născut actorul George Calboreanu (m. 1986) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 5.I.1896

– 1900: S-a născut inginerul Traian Negrescu; lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1960)

– 1909: S-a născut Dan Smântânescu, scriitor, istoric şi critic literar; secretar particular al istoricului Nicolae Iorga în perioada 1931-1940 (m. 2000)

– 1912: S-a născut Emil Condurachi, istoric şi arheolog; specialist în istoria Antichităţii; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1987)

– 1916: S-a născut Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (m. 1990) – 110 ani

– 1930: S-a născut Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor (m. 2009)

– 1941: S-a născut Emilian Corniţescu, preot, teolog, biblist şi profesor universitar dr.; unul dintre cei mai importanţi specialişti români contemporani în studiul Vechiului Testament (m. 2025) – 85 de ani

– 1953: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gabriel Dorobanţu

– 1957: S-a născut Alexandru Matei, percuționist și profesor la Universitatea Națională de Muzică București; fondator al ansamblului „Game”, membru al ansamblului „Archeus”

– 1961: A murit chirurgul Nicolae Hortolomei; a pus, în 1949, bazele Laboratorului de chirurgie experimentală de la spitalul „Colţea” din Bucureşti; pionier în diverse domenii ale chirurgiei; de numele său se leagă şi punerea bazelor Societăţii Române de Urologie (1933); membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1885) – 65 de ani

– 1967: A murit Alfred Margul Sperber, poet, publicist şi traducător de limbă germană din România (n. 1898)

– 1977: S-a născut dirijorul Tiberiu Soare; între anii 2005 și 2013 a fost dirijor al Operei Naționale București; tot în cadrul Operei Naționale București a fost numit de-a lungul timpului și în funcții de conducere precum: Manager Director General Interimar (2016), Director General Adjunct (2018), Director Artistic (2021); între 2012 și 2015 a fost Dirijor Principal al Orchestrelor și Corurilor Radio România, iar din 2020 până în 2024, artistul a ocupat funcția de Dirijor Principal al Filarmonicii de Stat din Sibiu; din ianuarie 2007 până în mai 2008, a fost primul coordonator al Studioului Experimental de Operă și Balet „Ludovic Spiess” înființat în cadrul Operei Naționale București; în mai 2018 Casa Regală a României i-a acordat distincția Ordinul Coroana României în Grad de Ofițer

– 1978: A murit inginerul Gheorghe Manea; cercetări ştiinţifice în domeniul construcţiilor de maşini; cursurile sale la Institutul Politehnic Bucureşti (publicate sub titlul „Organe de maşini”, 1956-1958) au devenit lucrări de referinţă în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 2011: A murit regizorul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (n. 1934) – 15 ani

– 2011: A murit Dumitru Titus Popa, jurnalist și profesor universitar, fost director general al TVR în perioada 1994 – 1996 (n. 1940) – 15 ani

– 2013: A murit Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul Ștefan Iaută; membru al filialei UAP Piatra-Neamț (n. 1940) – 10 ani

– 2022: A murit George Bălan muzicolog, filosof, aforist, publicist și profesor; în 1977 s-a stabilit în Germania, unde a fondat o „școală a ascultătorului conștient”, intitulată „Musicosophia-Schule“, o fundaţie şi o editură cu acelaşi nume (n. 1929)

– 2023: A murit Mitică Popescu, actor de film, teatru, radio, televiziune și voce, un adevărat maestru al comediei româneşti; cea mai mare parte a activității sale în teatru a desfășurat-o pe scena Teatrului Mic din București (1973-2010); a prezentat una dintre cele mai longevive producții TVR, emisiunea „D’ale lui Mitică”, difuzată din 2000 la postul TVR 2 (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Arabia Saudită: A 48-a ediție a Raliului Dakar din Arabia Saudită (3 – 17 ian.)

– Slovenia: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Kranjska Gora (3 – 4 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 106 î.Hr: S-a născut Marcus Tullius Cicero, unul dintre cei mai prolifici scriitori romani (a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine), mare orator, filosof, avocat şi om politic (susţinător al republicii); considerat „om universal” (m. 43 î.Hr.)

– 1719: S-a născut Francisco José Freire, istoric şi filolog portughez (m. 1773)

– 1785: A murit compozitorul italian Baldassare Galuppi (n. 1706)

– 1795: A murit ceramistul englez Josiah Wedgwood, inovator al tehnicii industriale a ceramicii de artă (n. 1730)

– 1829: S-a născut profesorul şi filologul german Konrad Duden (m. 1911)

– 1875: A murit lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (n. 1817)

– 1892: S-a născut (în Republica Sud Africană) scriitorul, poetul, filologul şi profesorul britanic John Ronald Revel Tolkien, creatorul trilogiei „Stăpânul inelelor”; considerat „tatăl” literaturii fantastice, mai exact al subgenului „high fantasy” (m. 1973)

– 1897: S-a născut actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (m. 1987)

– 1911: A murit prozatorul grec Alexandros Papadiamantis, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii greceşti din secolul al XIX-lea (n. 1851) – 115 ani

– 1923: A murit Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (n. 1883)

– 1926: S-a născut Sir George Martin, producător muzical, compozitor, aranjor, inginer de sunet şi muzician britanic; a produs albumele de studio ale formaţiei „The Beatles” (m. 2016) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (m. 1989)

– 1930: S-a născut actorul american Robert Loggia (m. 2015)

– 1931: A murit mareşalul Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest în timpul primului război mondial; renumit în urma victoriei de la Marna (n. 1852) – 95 de ani

– 1938: S-a născut actorul rus de teatru şi film Aleksandr Lazarev (m. 2011)

– 1946: S-a născut John Paul Jones (John Richard Baldwin), muzician, compozitor, producător și multi-instrumentist englez (Led Zeppelin) – 80 de ani

– 1956: S-a născut Mel Gibson, actor, regizor, producător şi scenarist american de film – 70 de ani

– 1960: A murit regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm, unul dintre marii maeştri ai filmului mut, considerat, alături de Mauritz Stiller, „părintele” cinematografului suedez (n. 1879)

– 1969: S-a născut Michael Schumacher, fost pilot de curse german; a câştigat campionatul mondial de Formula 1 de şapte ori (în 1994, 1995 şi în anii 2000-2004, consecutiv), realizând o performanţă unică; este considerat, de către cei mai mulţi specialişti, drept cel mai bun pilot de Formula 1 din toate timpurile; la data de 29 decembrie 2013, a suferit un grav accident de schi, la Meribel, în Franţa, aflându-se și în prezent într-un proces de recuperare; de atunci informațiile despre starea sa de sănătate au fost ținute secret de familie

– 1974: A murit Gino Cervi, actor italian (n. 1901)

– 1992: A murit Judith Anderson, actriță americană de origine australiană (n. 1897)

– 1998, 3/4: A murit regizorul şi scenaristul italian Carlo Ludovico Bragaglia, prolific realizator în special de comedii (n. 1894)

– 2003: A murit Monique Wittig, romancieră şi eseistă franceză, emigrată în SUA în 1976 (n. 1935)

– 2012: A murit scriitorul şi publicistul ceh Josef Škvorecký (n. 1924)

– 2013: A murit actriţa americană de origine spaniolă Patty Shepard (n. 1945)

– 2014: A murit actriţa și pictorița americană Alicia Rhett; cunoscută mai ales pentru rolul Indiei Wilkes din filmul „Pe aripile vântului” (n. 1915)

– 2014: A murit producătorul american de film Saul Zaentz, câştigător a trei premii Oscar (n. 1921)

– 2014: A murit cântăreţul american Phil Everly; a făcut parte din trupa de rock’n’roll „Everly Brothers” (n. 1939)

– 2019: A murit Herb Kelleher, om de afaceri, avocat american, personalitate a industriei aeriene americane, pionier al curselor aeriene low-cost, cofondator al companiei „Southwest Airlines” și preşedinte executiv al acesteia timp de 30 de ani (n. 1931)

– 2020: A murit Qasem Soleimani, general-maior iranian în Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și, din 1998, comandantul forțelor Quds – o divizie responsabilă în principal de operațiunile militare și clandestine extrateritoriale; a fost considerat, de o parte din analiști, cel mai popular om din Iran și între cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu (n. 1957)

– 2021: A murit cântărețul și compozitorul britanic Gerry Marsden; a cunoscut celebritatea în anii ’60 ai secolului trecut ca solist al formaţiei „Gerry And The Pacemakers” (n. 1942) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 2 ianuarie 2026, 05:25 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:28

S-a întâmplat într-o zi de 2 ianuarie

* Acum 242 de ani (1784) a apărut la Sibiu primul ziar de pe teritoriul actual al României. Siebenbürger Zeitung a fost primul ziar din Transilvania, cel dintâi număr apărând pe 2 ianuarie 1784, la Sibiu, din presa tipografului Martin Hochmeister. După 1789 publicația a fost continuată de Martin Hochmeister cel Tânăr. A apărut săptămânal, până în 1862, când s-a unit cu Hermannstädter Zeitung. De trei ori pe an apărea cu suplimentul gratuit Siebenbürgische Provinzialblätter. Între 1788-1791 s-a numit Hermannstädter Kriegsbote („Curierul sibian de război”), apoi Siebenbürger Bote. Tirajul inițial a fost de 200 de exemplare

* Acum 183 de ani (1843), la Dresda, avea loc premiera operei „Olandezul zburător” (în germană „Der Fliegende Holländer”), de Richard Wagner, compusă  pe un libret scris de compozitor însuşi şi inspirat din romanul satiric „Aus den Memoiren des Herrn von Schnabelewopski” („Din memoriile domnului Schnabelewopski”), de Heinrich Heine

* Cu 107 ani în urmă (1919) Consiliul Dirigent al Transilvaniei proceda la organizarea administrativă a teritoriilor unite cu România, împărţindu-le în 23 de judeţe, şi numea prefecţi în toate acestea, plus încă trei prefecţi pe lângă primarii oraşelor Arad, Cluj şi Sibiu (2/15)

* Acum 67 de ani (1959) avea loc lansarea rachetei cosmice sovietice „Luna-1” (Lunik-1), prima sondă spaţială care a fost lansată corect pe direcţia Lunii şi prima din programul Sovietic care a ajuns în vecinătatea satelitului natural. Până în 1959 nici Uniunea Sovietică dar nici Pioneer, programul spaţial al SUA, nu reuşise să trimită un obiect pe Lună. „Luna 1” a făcut primele observaţii şi măsurători asupra vântului solar (un flux de particule încărcate electric emise de atmosfera superioară a Soarelui, fiind în cea mai mare parte format din electroni şi protoni). Pe parcursul acestei misiuni s-a mai doborât un record: a fost stabilită comunicarea prin radio la o distanţă de jumătate de milion de kilometri. O defecţiune la sistemul de control a făcut, însă, ca Luna 1 să treacă pe lângă Lună la o distanţă de 5900 km

* Se împlinesc 55 de ani (1971) de când avea loc tragedia de la Ibrox Park (acum stadionul Ibrox), când 66 de persoane au murit în Scoția după ce o tribună a arenei s-a prăbușit. În data de 2 ianuarie 1971, meciul părea să se încheie cu victoria formației vizitatoare, Celtic, care conducea cu scorul de 1-0, cu doar câteva minute înainte de fluierul final. Fanii formației Rangers au început să plece din tribune, când, în minutul 89 de joc, atacantul Colin Stein a egalat. Suporterii, bucuroși, au încercat să intre din nou pe stadion pentru a celebra golul. Din nefericire, o tribună s-a prăbușit din cauza greutății. Bilanțul a fost tragic: 66 de suporteri au murit sufocați, între care numeroși copii, în timp ce alte 140 de persoane au fost rănite

* Acum 36 de ani (1990) a luat fiinţă Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), cea mai importantă instituție de cercetare științifică dedicată calității vieții și politicilor sociale din România și una dintre cele mai semnificative în acest domeniu din lume. Institutul face parte din rețeaua de cercetare a Academiei Române și este membru al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”

* Tot cu 36 de ani în urmă (1990) lua fiinţă organizaţia apolitică Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), legalizată prin hotărârea judecătorească 7/PJ/13 ianuarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1 București. Evoluţia AFDPR s-a datorat preşedintelui ei, Constantin Ticu Dumitrescu, reales la conducerea acesteia, fără întrerupere, până la moartea sa, la 5 decembrie 2008. În prezent această funcţie este ocupată de inginerul Octav Bjoza (n. 1938)

* Acum 34 de ani (1992) intra în vigoare Legea STASI (poliţia politică secretă est-germană), conform căreia cetăţenilor germani, victime ale STASI, li s-a permis consultarea dosarelor ce le fuseseră întocmite, oferindu-li-se totodată şi posibilitatea de a afla numele informatorilor „personali”

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore din Nazianz, episcopi învăţători ai Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– 1529: Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti între anii 1522 – 1529, a fost ucis împreună cu fiul său Vlad, la Râmnicu Vâlcea, unde se refugiase la mănăstirea Cetăţuia, în capela Sf. Gheorghe, de boierii Neagoe şi Drăgan (n. cca 1500)

– 1816: S-a născut Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române în perioada 1872 – 1876 (m. 1886) – 210 ani

– 1848: S-a născut Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (m. 1922)

– 1882: S-a născut pictorul Ion Theodorescu-Sion (m. 1939)

– 1891: S-a născut Aron Cotruş, poet, jurnalist şi traducător; din 1939 până în 1956 trăieşte în Spania; în 1957 solicită autorităţilor americane viza de şedere în SUA, cerere rămasă nerezolvată până la moartea sa (m. 1961, Long Beach/SUA) – 135 de ani

– 1895: S-a născut medicul neurolog Ion T. Niculescu; cercetări în domeniul histologiei sistemului nervos; contribuţii la studiul substratului anatomic al bolii Parkinson; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1957)

– 1896: S-a născut Sabin Popp, pictor şi desenator (m. 1928) – 130 de ani

– 1901: S-a născut George Silviu (pseudonimul lui Silvius Goliger), poet, dramaturg, traducător şi ziarist (între anii 1927 şi 1931 este ataşat de presă pe lângă delegaţia română la Liga Naţiunilor); în perioada 1953-1954 face închisoare politică; în 1961 emigrează în Franţa, unde se va stabili cu familia (m. 1971) – 125 de ani

– 1907, 2/15: S-a născut pictorul Ion Popescu-Negreni (m. 2001)

– 1910: S-a născut (la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina) Mircea Streinul, poet şi prozator; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme în artă; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (m. 1945)

– 1913: S-a născut medicul Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli româneşti de chirurgie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1996)

– 1920: S-a născut Francisc Pădurariu, prozator, poet, eseist (studii şi eseuri despre cultura latino-americană) şi diplomat (m. 1998)

– 1924: S-a născut fizicianul Victor Mercea; cercetări în diverse domenii ale fizicii moleculare, precum şi în mecanica fluidelor; cercetări fundamentale în domeniul separării apei grele; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul român de etnie maghiară Tiberiu Olah (Oláh Tibor) (m. 2002)

– 1933: S-a născut Ion Băieşu (pseudonimul lui Ion Mihalache), prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; a scris sute de scenete satirico-umoristice difuzate la radio şi televiziune (m. 1992)

– 1953: S-a născut Nicolae Stan, profesor doctor în filosofie și logică, prozator și eseist

– 1956: S-a născut interpretul şi compozitorul de muzică uşoară Adrian Romcescu; stabilit, din 1986, în Danemarca, s-a întors în România în 2019 – 70 de ani

– 1958: A murit medicul și profesorul Simion Iagnov; cercetări asupra patologiei sângelui, bolilor ulceroase, explorării funcţionale a măduvei oaselor şi bolilor ficatului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1892)

– 1964: S-a născut comandorul dr. habilitat Olimpiu Manuel Glodarenco; comandant nave de luptă şi ofiţer în statul major al Flotei, în diferite unităţi operative ale Forţelor Navale și instructor superior în catedra „Ştiinţe Militare şi Manageriale” şi şef al comisiei didactice a catedrei la Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”; şef de stat major al Centrului de Instrucţie al Forţelor Navale, Mangalia; director al Muzeului Marinei Române (2006-2013) și al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Bucureşti din 2013; autorul unor volume impresionante de istorie universală a marinei (m. 2021)

– 1964: A murit Octavian Beu, muzicolog, critic muzical, istoric de artă și diplomat (n. 1903)

– 1970: S-a născut Sanda Ladoşi, interpretă de muzică uşoară și artistă de circ

– 1991: A murit Ludmila Ghiţescu, poetă şi prozatoare (n. 1918, la Volintiri/Cetatea Albă, azi în Ucraina) – 35 de ani

– 1994: A murit Constantin Vişoianu, om politic ţărănist, diplomat (colaboratorul lui Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor, reprezentantul României la Tribunalul Internaţional de la Haga, ministru de externe în guvernele Sănătescu şi Rădescu); stabilit în SUA a primit statutul de „rezident special” (n. 1897). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 4 ianuarie 1994

– 2010: A murit scriitorul Stelian Filip (n. 1924)

– 2013: A murit prozatorul şi ziaristul Alexei Rudeanu (a semnat şi cu pseudonimul Alexander Mertz) (n. 1939, Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit prezentatoarea TV Andreea Chirvasiu, jurnalist la postul OTV (n. 1980)

– 2014: A murit pianista Camelia Chiţibea, artistă a cărei activitate a fost legată, peste 3 decenii, de evoluţia Corului de Copii Radio (n. 1961)

– 2018: A murit omul de știință de naționalitate armeană Garabet Kumbetlian, inginer în specialitatea mașini termice, profesor universitar de mecanica și rezistența materialelor (n. 1936)

– 2020: A murit George Mihalcea, jurnalist, poet, prozator și eseist; a fost redactor în presa militară, realizator al emisiunilor militare de radio şi televiziune („Ora armatei” şi „Pro Patria”); editor coordonator în departamentul Ştiri al Antenei 1 şi redactor şef în departamentul Ştiri la Tele7 abc; realizator al emisiunii de politică internaţională „Marş forţat” şi al emisiunii „Lumea cărţilor” la postul B1 tv; a fost în numeroase misiuni jurnalistice în străinătate și corespondent de război în Bosnia-Herţegovina (n. 1954)

– 2021: A murit Alexandru I. Bădulescu, profesor și muzicolog, care și-a dedicat șase decenii din viață culturii și artei, pe meleagurile prahovene (n. 1929) – 5 ani

– 2022: A murit Andrei Ágoston, figură reprezentativă a violonisticii româneşti; profesor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (n. 1947)

– 2023: A murit Dumitru Radu Popescu, romancier, nuvelist, eseist, dramaturg, scenarist, publicist și traducător, considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori români ai literaturii contemporane; preşedinte al Uniunii Scriitorilor între anii 1982 și 1989; din 2006, a fost director general al Editurii Academiei Române şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial; membru al Academiei Române (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tokyo: Împăratul Japoniei, Naruhito, se adresează națiunii în discursul său anual de Anul Nou

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluțiile creditului din sectorul privat și a masei monetare M3 în zona euro

Aniversări – Comemorări

– 1557: La această dată a fost înmormântat pictorul italian (florentin) Pontormo (Jacopo Carrucci, zis il~), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (n. 1494)

– 1752: S-a născut Philip Morin Freneau, poet american, căpitan de vas, gazetar și editor de jurnal; pentru versurile sale militante, de înaltă conștiință civică și politică, a fost supranumit Poetul Revoluției Americane (m. 1832)

– 1822: S-a născut, în Polonia, Rudolf Julius Emanuel Clausius, fizician și matematician german, considerat fondatorul termodinamicii; prin reformularea concluziilor lui Sadi Carnot cu privire la ciclul Carnot, Clausius a pus bazele teoriei căldurii (m. 1888)

– 1824, 2/14: S-a născut Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (m. 1906)

– 1837: S-a născut Mili Balakirev, compozitor, pianist şi dirijor rus (m. 1910)

– 1866: S-a născut Gilbert Murray, filolog şi umanist englez (m. 1957) – 160 de ani

– 1889: S-a născut tenorul italian Tito Schipa (m. 1965)

– 1896: S-a născut (la Bialystok, Polonia) regizorul rus Dziga Vertov, un clasic al filmului documentar (m. 1954) – 130 de ani

– 1905: S-a născut Sir Michael Tippett, compozitor englez (m. 1998)

– 1913: S-a născut filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei „Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 1998)

– 1920: S-a născut Isaac Asimov, biochimist şi scriitor american de origine rusă; considerat unul dintre clasicii moderni ai literaturii science-fiction; a fost unul din cei mai prolifici scriitori din istoria literaturii, publicând peste 500 de cărţi de-a lungul vieţii (m. 1992)

– 1925: S-a născut mezzosoprana de origine rusă Irina Arhipova (m. 2010)

– 1927: S-a născut Iuri Nikolaevici Grigorovici, dansator de balet, maestru de balet, coregraf și pedagog, care a dominat baletul rus timp de 30 de ani (m. 2025)

– 1947: S-a născut Dumitru Covalciuc, istoric, folclorist, poet, povestitor, publicist și traducător român din Ucraina; autor a numeroase studii despre viața culturală din Bucovina, neobosit luptător pentru drepturile românilor din Ucraina (m. 2017)

– 1948: S-a născut istoricul şi eseistul britanic Tony Judt, specialist în epoca postbelică a Europei (după 1945) (m. 2010)

– 1957: S-a născut actriţa americană de film de origine poloneză Joanna Pacula

– 1967: S-a născut Tia Carrere, actriţă americană

– 1968: S-a născut Cuba Gooding Jr., actor american

– 1995: A murit actriţa americană Nancy Kelly (n. 1921)

– 1999: A murit compozitorul elveţian Rolf Liebermann (n. 1910)

– 2000: A murit scriitorul şi istoricul britanic Patrick O’Brian (n. 1914)

– 2004: A murit Lynn Cartwright, actriţă americană (n. 1927)

– 2011: A murit actorul britanic de film Pete Postlethwaite (n. 1946) – 15 ani

– 2013: A murit actorul american Ned Wertimer (n. 1923)

– 2013: A murit actorul american Jim Boyd (n. 1933)

– 2013: A murit actorul american Council Cargle (n. 1935)

– 2013: A murit istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (n. 1937)

– 2014: A murit scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (n. 1923)

– 2015: A murit cântăreţul şi compozitorul american de muzică country Little Jimmy Dickens (numele real: James Cecil Dickens) (n. 1920)

– 2016: A murit cântăreţul, compozitorul şi scriitorul francez Michel Delpech (Jean Michel Bertrand Delpech) (n. 1946) – 10 ani

– 2021: A murit artistul popular rus Vladimir Korenev, reprezentant remarcabil al şcolii naţionale de artă dramatică; renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (n. 1940) – 5 ani

– 2022, 2/3: A murit scriitorul, traducătorul, criticul literar și profesorul italian Gianni Celati (n. 1937)

– 2022: A murit Richard Leakey (nume complet: Richard Erskine Frere Leakey), paleoantropolog kenyan de reputaţie mondială şi om politic; a condus expediţii, în anii ’70 ai secolului trecut, care au permis descoperiri revoluţionare despre primele fosile hominide (n. 1944)

– 2025: A murit Ágnes Keleti, cea mai de succes gimnastă maghiară din toate timpurile, antrenoare și profesoară universitară; laureată cu zece medalii olimpice, dintre care cinci de aur (n. 1921) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 1 ianuarie 2026, 05:24 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 1 ianuarie

* Acum 269 de ani (1757) domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărau înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi. A fost cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat de Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în ziua de azi, sub denumirea de „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi”. Prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi, după cum spun documentele, s-a zidit şi s-a sfinţit în 1752. Ctitorul acestui aşezământ, jitnicerul Ştefan Bosie, „a cumpărat (la 2.VII.1752) toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon „Făcătorul de Minuni” (prăznuit la 12 decembrie)

* Cu 241 de ani în urmă (1785) apărea primul număr al publicaţiei britanice „Daily Universal Register”, fondată de John Walter. Peste trei ani, la 1.I.1788 (- 235 de ani), avea să îşi schimbe numele în „The Times”, ajungând să fie unul dintre cele mai vechi şi mai influente ziare britanice

* În urmă cu 194 de ani (1832) se înfiinţau, la Iaşi, Arhivele Statului din Moldova, în subordinea Logofeţiei Dreptăţii (Ministerul Justiţiei); primul director: Gheorghe Asachi (1832-1849) (1/13)

* Acum 188 de ani (1838) George Bariţiu edita, la Braşov, publicaţia „Foaie literară” (supliment al revistei „Gazeta de Transilvania”), devenită – la 2 iulie acelaşi an – „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”

* Cu 178 de ani în urmă (1848) intra în vigoare Convenţia dintre Moldova şi Muntenia privind desfiinţarea vămii (taxelor vamale) dintre cele două ţări (singura supusă vămuirii fiind sarea), formându-se, astfel, o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal (1/13)

* Acum 171 de ani (1855) poetul Vasile Alecsandri edita (până la 3 decembrie acelaşi an), la Iaşi, săptămânalul „România literară”, considerat continuator direct al programului „Daciei literare” (1840) şi al „Propăşirii” (1844)

* Se marchează 165 de ani (1861) de când, Conferinţa naţională a fruntaşilor români din Transilvania, întrunită la Sibiu, adopta două rezoluţii privind recunoaşterea românilor „ca naţiune politică şi independentă faţă cu celelalte naţiuni”, precum şi folosirea în viaţa publică a limbii române ca limbă egal îndreptăţită, alături de limbile maghiară şi germană (1/13.I – 4/16.I)

* La data de 1/13 ianuarie 1866, acum exact 160 de ani, a intrat în vigoare Legea privind introducerea sistemului metric, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 15 septembrie 1864. Pe plan naţional, principalele repere în dezvoltarea metrologiei se consideră:

• 1883 – când România a devenit stat membru al Convenţiei Internaţionale a Metrului
• 1889 – când a fost înfiinţat Serviciul Central de Măsuri şi Greutăţi, primul organ al statului în domeniul metrologiei legale din România
• 1951 – când s-a înfiinţat Institutul Naţional de Metrologie
• 1961 – când s-a proclamat în ţara noastră Sistemul Internaţional de Unităţi, singurul sistem de unităţi legale şi obligatorii
• 1994 – când s-a înfiinţat Biroul Român de Metrologie Legală, organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Guvernul României a adoptat la data de 6 septembrie 2001 Hotărârea nr. 879 privind declararea celei de-a doua duminici din luna septembrie ca „Ziua Metrologiei” (textul actului a fost publicat în M.Of. nr. 572/13 sep. 2001) (1/13)

* Acum 159 de ani (1867) apărea (până la 20.X.1870), la Blaj, „Archivu pentru filologie şi istorie”, prima revistă românească de filologie. Elementul fundamental al programului acesteia consta în acţiunea de unificare a limbii şi ortografiei. Se preconiza, totodată, studierea limbii române, a ortografiei, gramaticii şi lexicologiei; director şi editor: Timotei Cipariu

* Cu 158 de ani în urmă (1868) apărea, la Braşov (1868-1880) şi apoi la Sibiu (1880-1945, cu unele întreruperi), revista „Transilvania”, „foaia” Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA)

* În urmă cu 153 de ani (1873) apărea, la Blaj (lunar, până la 1/13.III.1880), revista „Economul”, primul periodic economic al românilor din Transilvania; revista apărea cu suplimentul „Foaie scolastică”, o publicaţie cu profil pedagogic adresată şcolilor româneşti

* Tot acum 153 de ani avea loc deschiderea, la Bucureşti (până la 22 februarie/6 martie), a primei expoziţii de pictură şi sculptură organizată de nou-înfiinţata „Societate a amicilor bele-artelor”. Nicolae Grigorescu a participat cu numeroase lucrări de mare ecou în epocă

* Cu 151 de ani în urmă (1875) lua fiinţă „Societatea Studenţilor Medicinişti din Bucureşti” (condusă de C. Stăuceanu, C. I. Istrati şi Gh. Manicea), la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu (1850 – 1910), atunci student, ulterior ilustru profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1/13)

* Tot acum 151 de ani apărea (până în decembrie 1882, lunar şi apoi de două ori pe lună), la Budapesta şi Oradea, revista „Şezătoarea”, sub conducerea lui Iosif Vulcan, prima revistă românească de folclor (1/13)

* Acum 148 de ani (1878) apărea (bisăptămânal, până la 15/27.VI.1885), la Sibiu, ziarul politic, economic şi literar „Observatorul”, sub conducerea lui George Bariţiu. Ziarul milita pentru egalitatea politică şi culturală a românilor din monarhia austro-ungară cu celelalte naţiuni ale Imperiului (1/13)

* Sunt marcați 145 de ani (1881) de când apărea prima revistă de filatelie din România, intitulată „Timbrophilo” (1/13)

* Cu 132 de ani în urmă (1894) apărea (până în august 1896), la Bucureşti, revista bilunară „Vatra” („Foaie ilustrată pentru familie”); directori: Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale şi George Coşbuc. Din punct de vedere al istoriei literare, „Vatra” a fost o avanpremieră a sămănătorismului. În 1971 a fost reluată, la Târgu-Mureş, publicarea revistei, sub conducerea scriitorului Romulus Guga, iar după moartea sa (1983) de criticul și istoricul literar Cornel Moraru. Revista este editată de Uniunea Scriitorilor, Consiliul Județean Mureș, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor

* Acum 122 de ani (1904) apărea, sub conducerea istoricului Ion Nistor, revista lunară de literatură, artă şi ştiinţă „Junimea literară” (ianuarie – septembrie 1904 şi ianuarie 1925 – decembrie 1939, la Cernăuţi; octombrie 1904 – mai 1914, la Suceava)

* Cu 119 ani în urmă (1907) apărea, bilunar şi apoi lunar, la Bucureşti, revista literară „Convorbiri” (după un an, „Convorbiri critice”) (până la 25.XII.1910 şi la 1.I.1935), sub conducerea lui Mihail Dragomirescu

* Tot acum 119 ani apărea la Bucureşti (până la data de 30 decembrie a aceluiaşi an, lunar, apoi săptămânal), revista „Floarea darurilor”, sub conducerea lui Nicolae Iorga, prima revistă românească dedicată popularizării literaturilor străine

* Cu 118 ani în urmă (1908) apărea lunar (până în 1912), la Chişinău, revista „Luminătorul”, din iniţiativa episcopului Vladimir. Prin întreaga ei activitate, revista a contribuit la cultivarea limbii materne, la trezirea şi întărirea sentimentului naţional, precum şi la pregătirea clerului şi românilor basarabeni pentru marele eveniment al Unirii (din 1918) (1/14)

* Cu 114 ani în urmă (1912) China s-a proclamat republică, cu capitala la Nanjing (Nankin), Sun Yat-sen, liderul partidului Kuomintang (KMT sau Partidului Naționalist), fiind proclamat președinte provizoriu. Revoluţia din anii 1911-1913 a înlăturat dinastia manciuriană, Republica Populară Chineză fiind proclamată la 1.X.1949

* Acum 103 ani (1923) a început să funcţioneze Muzeul Etnografic al Transilvaniei, primul muzeu etnografic din România. Constituit în anul 1922, la Cluj, la iniţiativa Consiliului Dirigent al Transilvaniei care, prin inspectorul general al muzeelor, Coriolan Petranu, a făcut primele demersuri în acest sens. După dizolvarea Consiliului Dirigent, proiectul organizării muzeului a fost dus la bun sfârşit de Fundaţia Culturală „Principele Carol”, care, la 1 mai 1922, a constituit o comisie însărcinată cu organizarea muzeului, din care făceau parte ilustre personalităţi ale epocii: Sextil Puşcariu, George Vâlsan, Alexandru Lapedatu, George Oprescu şi Romulus Vuia, acesta din urmă devenind primul director al instituţiei (1923-1948)

* Acum 99 de ani (1927) România a ratificat Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice (completată şi revizuită în mai multe rânduri)

* În urmă cu 87 de ani (1939) apărea (până la 31 decembrie acelaşi an), la Iaşi, „Jurnalul literar” – director, George Călinescu. Seria a II-a a apărut între 1947 şi 1948, la Bucureşti. Potrivit fondatorului, era vorba de o „gazetă de critică şi informaţie literară”, care-şi propunea să ofere „o icoană integrală a literaturii noastre”, în genul revistei franceze „Les Nouvelles Litteraires”

* Cu 81 de ani în urmă (1945) trupele române din Corpul de armată de sub conducerea generalului Nicolae Şova pătrundeau în Budapesta (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Acum 77 de ani lua fiinţă Filarmonica de Stat din Sibiu. În contextul existenţei unui însemnat număr de muzicieni şi a unui conservator de muzică, precum şi a unei îndelungate tradiţii în domeniul interpretării simfonice şi de operă, la 1 ianuarie 1949 a luat fiinţă Filarmonica de Stat Sibiu, instituţie profesionistă de spectacole şi concerte care de-a lungul celor peste 6 decenii de ani de existenţă ca instituţie de stat a prezentat mii de concerte simfonice şi de muzică de operă, asimilând un vast repertoriu simfonic şi liric

* Tot cu 77 de ani în urmă era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Lingvistică – primul director: acad. Iorgu Iordan. În 1994 a primit numele primului său director, devenind Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. În 1961 a luat naştere Centrul de Cercetări Fonetice şi Dialectale (anterior, sector/secţie în cadrul Institutului de Lingvistică), devenit, în 1990, Institutul de Fonetică şi Dialectologie, iar în 1992 Institutul de Fonetică şi Dialectologie „Alexandru Rosetti”, după numele întemeietorului său. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” a rezultat din „comasarea prin fuziune”, la 25 ianuarie 2002, a acestor două institute, ca efect al Hotărârii Guvernului României nr. 1366 din 27 decembrie 2001

* Acum 68 de ani (1958) intrau în vigoare Tratatele de la Roma privind crearea Comunităţii Economice Europene – CEE (Piaţa Comună) şi Comunităţii Europene a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM), semnate la 25.III.1957. CEE a devenit Uniunea Europeană (UE) prin intrarea în vigoare, la 1.XI.1993, a Tratatului de la Maastricht/Ţările de Jos

* Sunt marcați 60 de ani (1966) de când apărea, la Bucureşti, revista studenţească „Amfiteatru”. A apărut lunar, cu menţiunea „Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din Republica Socialistă România”, fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivaşcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 şi 1968, când la conducere s-a aflat Ion Băieşu, secondat de Adrian Păunescu şi Fănuş Neagu. După evenimentele din Cehoslovacia, din 1968, care au pus capăt Primăverii de la Praga, revista a fost reorganizată, deoarece se considera că revista nu şi-a atins scopul educativ, conform voinţei ideologilor. La conducerea revistei a fost numit Gheorghe Achiţei, şi, chiar de la primul număr din 1969, erau precizate „Opţiunile fundamentale”: „Amfiteatru îşi propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din ţara noastră”. De la numărul 1/1974 a devenit Revistă literară şi artistică editată de Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România. Săptămânalul apare și în prezent ca revistă online de teatru, sub aceeași denumire

* Cu 59 de ani în urmă (1967) era creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI), în baza Rezoluţiei 2152 a celei de-a XXI-a sesiuni a Adunării Generale a ONU (din 17 noiembrie 1966), ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a avut loc o Conferinţă a ONU (8 aprilie 1979, la Viena) care consfinţea apariţia ONUDI ca Agenţie Specializată. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare la 21 iunie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU. Primul director executiv al organizației a fost egipteanul Ibrahim Helmi Abdel-Rahman, în prezent fiind condusă de Gerd Müller, din 10 decembrie 2021, şi numărând (la 1 aprilie 2019) 170 de state membre

* Tot cu 59 de ani în urmă, România devenea membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). România a fost aleasă membru al Consiliului Dezvoltării Industriale (IDB), în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială, care s-a desfăşurat la Lima, în perioada 2-6 decembrie 2013. Mandatul României s-a desfăşurat în cadrul Consiliului Dezvoltării Industriale al ONUDI în perioada 2014-2017

* În urmă cu 49 de ani (1977) lua fiinţă, în fosta Cehoslovacie, mişcarea contestatară „Carta 77”, iniţiată de un grup de intelectuali care militau pentru drepturi cetăţeneşti. În octombrie 1979 mai mulţi membri ai mişcării, printre care şi scriitorul Václav Havel (preşedinte al R. Cehe şi Slovace între 1989 şi 1992, apoi, după separarea celor două ţări, preşedinte al Cehiei în perioada 1993-2003), au fost condamnaţi la mai mulţi ani de închisoare. La data de 3.XI.1992 grupul „Carta 77” şi-a încetat activitatea, considerându-se că „şi-a îndeplinit rolul istoric”

* Acum 47 de ani (1979) China şi Statele Unite au stabilit relaţii diplomatice

* Se împlinesc 45 de ani (1981) de când Grecia devenea oficial membră a Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* Se marchează 40 de ani (1986) de când Spania şi Portugalia deveneau oficial membre ale Comunităţii Economice Europene (din 1.XI.1993 – Uniunea Europeană)

* În urmă cu 37 de ani (1989) intra în vigoare Protocolul de la Montréal asupra Substanţelor care Distrug Stratul de Ozon (un protocol al Convenţiei de la Viena pentru Protejarea Stratului de Ozon), tratat internaţional conceput pentru a proteja stratul de ozon prin oprirea treptată a producţiei mai multor substanţe considerate a fi responsabile pentru distrugerea sa. Tratatul a fost deschis pentru semnare la 16 septembrie 1987, a fost ratificat de 196 de state și a fost revizuit de mai multe ori. Se speră că, dacă se respectă tratatul, stratul de ozon se va reface complet până în 2050. NOTĂ: Pe 16 septembrie este marcată „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU

* Cu 36 de ani în urmă (1990) România a devenit (la puţin timp după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989), pentru a treia oară, membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (1990-1991). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an); al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977; al patrulea mandat a fost în 2004-2005

* Acum 32 de ani (1994) intra în vigoare Acordul de liber schimb din America de Nord (NAFTA), care a stabilit o zonă de liber schimb în America de Nord. A fost semnat în 1992 de Canada, Mexic și Statele Unite și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994. NAFTA a ridicat imediat tarifele la majoritatea mărfurilor produse de națiunile semnatare. De asemenea, a fost solicitată eliminarea treptată, pe o perioadă de 15 ani, a majorității barierelor rămase în calea investițiilor transfrontaliere și a circulației bunurilor și serviciilor între cele trei țări

* În urmă cu 31 de ani (1995) intra în vigoare acordul privind formarea Pieţei Comune a Sudului latino-american, MERCOSUR (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor într-o piaţă fără îngrădiri vamale). Această „primă zonă de comerţ liber” din America de Sud a fost lansată, la 26.III.1991, prin semnarea Tratatului de la Asuncion (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului

* Se marchează 30 de ani (1996) de când și-a început activitatea, la Bucureşti, Oficiul regional al Fondului pentru Populaţie al Naţiunilor Unite (FNUAP). Înfiinţarea sa a fost hotărâtă la sesiunea comună, din septembrie 1995, a PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare) şi a FNUAP

* În urmă cu 28 de ani (1998) intra în vigoare Acordul mondial de liberalizare a serviciilor de telecomunicaţii, semnat, la 15.II.1997, de membrii Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)

* Cu 27 de ani în urmă (1999) începea să funcţioneze Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, conform Legii nr. 145/1997

* România a preluat de la Austria, cu exact 25 ani în urmă (2001), preşedinţia anuală a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa)

* Începând cu această dată, numită şi „Ziua E”, acum 24 ani (2002), euro devenea moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare. Începând cu 30 martie 2002, euro a avut putere circulatorie unică în acele state. În prezent Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene

* Începând cu această dată, în urmă cu 22 de ani (2004), România devenea membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru un mandat de doi ani (2004-2005). România a fost aleasă pentru prima oară în Consiliul de Securitate al ONU ca membru nepermanent în 1962 (pentru un mandat de un an). Al doilea mandat (de doi ani) a fost în anii 1976 şi 1977. Al treilea mandat (de doi ani) deţinut de ţara noastră a început la 1.I.1990, la puţin timp după Revoluţia din decembrie

* Cu 19 ani în urmă (2007) Sibiul devenea, alături de Luxemburg, pentru un an, Capitală Culturală Europeană

* Tot 19 ani sunt marcați (2007) de când Bulgaria devenea stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. La 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat admiterea Bulgariei şi a României în UE. Tratatul de aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005 şi a fost ratificat ulterior Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE

* Slovenia a aderat, acum 19 ani (2007), la Zona euro şi a adoptat moneda euro, înlocuind tolarul sloven

* În urmă cu 18 ani (2008) Cipru şi Malta au aderat la Zona euro şi au adoptat moneda euro

* Sunt marcați 15 ani (2011) de când Estonia a aderat la zona euro, la data de 13 iulie 2010, Consiliul Uniunii Europene aprobând solicitarea Estoniei. La această dată, Estonia a devenit membru deplin al zonei euro, moneda euro înlocuind coroana estoniană la un curs de schimb fixat irevocabil la 1 EUR = 15,6466 EEK. A existat o perioadă de două săptămâni în care ambele monede s-au aflat în circulație, populația primind, în mod normal, la casă restul în euro. Coroana estoniană și-a pierdut statutul de mijloc legal de plată la 15 ianuarie 2011

* Acum 14 ani (2012) intra în vigoare „Statutul Jurnalistului de Radiodifuziune”, aprobat prin HCA nr.65/2011

* România a liberalizat piața funciară acum 12 ani (2014), conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce a permis persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole

* 12 ani (2014) se marchează și de când începea „Deceniul energiei sustenabile pentru toţi” (2014-2024), lansat de Organizația Națiunilor Unite în scopul de a promova la nivel global energia regenerabilă și eficiența energetică

* Tot cu 12 ani în urmă (2014) Letonia a devenit a 18-a ţară membră a Zonei Euro, fiind al doilea stat baltic din fosta URSS care a trecut la moneda unică, după Estonia

* Tot începând cu această dată, și tot acum 12 ani, restricţiile pentru muncitorii români şi bulgari pe piaţa muncii din nouă state ale Uniunii Europene au fost eliminate total, după 7 ani de la aderarea la UE. Este vorba despre: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania

* Sunt, de asemenea, marcați 12 ani (2014) de la intrarea în vigoare a Affordable Care Act (ACA), oficial – Patient Protection and Affordable Care Act (PPACA), dar cunoscut mai ales sub numele de „Obamacare”, statut federal emblematic din SUA, adoptat de cel de-al 111-lea Congres al Statelor Unite și semnat de președintele Barack Obama în data de 23 martie 2010. Împreună cu amendamentul din 2010 a Legii de reconciliere a educației și asistenței medicale, reprezintă cea mai semnificativă revizuire normativă și extindere a acoperirii sistemului de sănătate din SUA de la adoptarea Medicare și Medicaid în 1965. Prevederile majore ale ACA au intrat în vigoare în 2014. Până în 2016, ponderea populației neasigurate s-a redus la jumătate, estimările variind de la 20 la 24 de milioane de persoane suplimentare acoperite. Legea a adoptat, de asemenea, o serie de reforme ale sistemului de livrare menite să limiteze costurile asistenței medicale și să îmbunătățească calitatea. După ce a intrat în vigoare, creșterile cheltuielilor generale pentru asistența medicală au încetinit, inclusiv primele pentru planurile de asigurare bazate pe angajator

* În urmă cu 11 ani (2015) România a preluat preşedinţia anuală a Comitetului de Securitate al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

* Institutul Cultural Român de la Bruxelles prelua de la această dată, acum 11 ani (2015), președinția rețelei EUNIC a Institutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut, Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susține multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea și valorile comune europene. La nivel global, EUNIC numără 89 de rețele în 74 de țări

* Tot cu 11 ani în urmă (2015) municipiul Cluj-Napoca a fost desemnat „Capitală Europeană a Tineretului”. Decizia a fost luată la Maribor, în Slovenia, în noiembrie 2012, de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect. Statutul de Capitală Europeană a Tineretului a fost introdus în anul 2009, cu oraşul Rotterdam (Olanda)

* Lituania devenea, tot acum 11 ani (2015), al nouăsprezecelea stat membru al Uniunii Europene care a adoptat moneda euro

* Şi tot acum 11 ani intra în vigoare Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) între Rusia, Belarus, Armenia şi Kazakhstan, semnat la 29 mai 2014. Kârgâzstanul a semnat Tratatul de aderare în mai 2015. Uniunea Eurasiatică are o structură copiată în bună parte după cea europeană: un corp executiv la Moscova – Comisia Economică Eurasiatică şi un corp politic – Consiliul Economic Suprem Eurasiatic, unde liderii statelor membre iau decizii prin unanimitate. Uniunea include libera circulaţie a muncitorilor şi o piaţă comună pentru construcţii, retail şi turism

* Cu 9 ani în urmă (2017) António Guterres, fost premier al Portugaliei şi fost Înalt Comisar al ONU pentru Refugiaţi, a preluat funcţia de Secretar General al ONU, succedându-l în funcţie pe sud-coreeanul Ban Ki-moon

* Acum 8 ani (2018) România a devenit parte a Trio-ului de Președinții ale Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), alături de Bulgaria și Ungaria. SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată de România și Austria și reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. România a exercitat, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. La SUERD participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)

* România a deținut acum 7 ani (2019) preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru șase luni (1 ian. – 30 iun.). Aceasta s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene dar şi de evoluţiile legate de Brexit. Acţiunile au fost circumscrise motto-ului preşedinţiei române: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Au fost obținute rezultate consistente pe toți cei patru piloni prioritari ai președinției: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa – actor global și Europa valorilor comune

* Cu 7 ani în urmă (2019) a început „Deceniul privind Agricultura Familială” 2019-2028, declarat de Națiunile Unite, la sfârșitul anului 2017, pentru a stimula sprijinirea fermelor familiale, în special a celor din statele în curs de dezvoltare; Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) sunt responsabile de punerea în aplicare a Planului global de acțiune privind acest Deceniu. Lansarea globală a Deceniului a avut loc la sediul FAO din Roma, la 29 mai 2019

* Tot cu 7 ani în urmă (2019) Israelul şi Statele Unite s-au retras din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în condițiile în care cele două ţări au pretins că instituţia ONU ar avea o „tendinţă anti-israeliană”. Ieşirea din organizaţie a fost anunţată în octombrie 2017 de Administraţia fostului preşedintelui american Donald Trump şi, câteva ore mai târziu, de premierul israelian (de la acea vreme) Benjamin Netanyahu

* Acum 6 ani (2020) România a preluat mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a OCEMN pentru primul semestru al anului, fiind prelungit în condiţii excepţionale până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuităţii preşedinţiilor-în-exerciţiu ale organizaţiei. Motto-ul celei de a șasea Președinții-în-Exercițiu a României – „Bridging Shores Enhancing Cohesion” – ilustrează convingerea României că viitorul Organizației trebuie construit în jurul conceptului de coeziune, interconectivitate și dialog. În 2020, Romania a deținut pentru a șasea oară Președinția-în-Exercițiu a OCEMN, de la momentul instituționalizării acesteia. Pe dimensiunea sectorială a activității OCEMN, România este stat-coordonator al Grupurilor de Lucru pentru Asistență în Situații de Urgență (până la 30 iunie 2021) și Turism (până la 30 iunie 2022) și a preluat, de la 1 ianuarie 2021, acest mandat și în alte domenii de cooperare – Protecția Mediului și Riscuri Seismice

* Se marchează 5 ani (2021) de când au fost declarate:

• „Deceniul Îmbătrânirii Sănătoase 2021-2030”, stabilit de ONU pentru a stimula acțiunea internațională pentru îmbunătățirea vieții persoanelor în vârstă, a familiilor și a comunităților lor
• „Deceniul Restaurării Ecosistemelor 2021-2030”, proclamat de ONU pentru a preveni, opri și inversa degradarea ecosistemelor de pe fiecare continent și din fiecare ocean, ceea ce va ajuta la conservarea biodiversității, la combaterea sărăciei, a schimbărilor climatice și la prevenirea extincției în masă; prin această inițiativă, condusă de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, se urmărește construirea unei mișcări globale puternice pentru intensificarea restaurării și poziționarea pe calea către un viitor durabil
• „Deceniul Internațional al Științei Oceanice pentru Dezvoltare Durabilă 2021-2030”, proclamat de Organizația Națiunilor Unite pentru a sprijini eforturile de inversare a ciclului de declin al sănătății oceanelor, pentru a oferi un cadru comun prin care știința oceanelor poate sprijini pe deplin acțiunile țărilor în vederea gestionării durabile a oceanelor și mai ales pentru realizarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

* Tot 5 ani (2021) se marchează de când, începând cu această dată, s-a încheiat perioada de tranziție, începută la 1 februarie 2020, care a permis participarea temporară a Regatului Unit la Piața Unică a UE și la Uniunea Vamală. A intrat în vigoare, în format provizoriu, Acordul de Cooperare şi Comerţ Uniunea Europeană – Marea Britanie, document istoric care marchează părăsirea Pieţei Unice Europene şi a Uniunii Vamale de către statul britanic şi, totodată, încheie perioada de tranziţie după Brexit la nivelul relaţiilor dintre Regatul Unit şi blocul comunitar stabilind cadrul viitor de funcţionare la nivel comercial între aceştia. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020 (la ora 23:00 GMT, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 01:00)

* Cu 4 ani în urmă (2022) a început „Deceniul Internațional al Limbilor Indigene” (2022-2032) a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite cu scopul de a proteja, promova și revitaliza limbile native, considerate importante deoarece acestea sunt asociate cu cunoștințe străvechi și tradiționale, moștenire și practici unice, adesea considerate resurse cheie pentru abordarea provocărilor de mediu, socioeconomice și de altă natură ale vremurilor noastre. UNESCO este agenția principală care pregătește Planul de acțiune global al Deceniului internațional

* În urmă cu doar 3 ani (2023) Croația a devenit a 20-a ţară membră a Zonei Euro

* La 1 ianuarie 2024, în urmă cu doar 2 ani, a început „Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă” (2024-2033), stabilit la 25.VIII.2023 de Adunarea Generală a ONU, la inițiativa Serbiei. Prin această inițiativă se dorește creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța tuturor științelor pentru dezvoltarea durabilă și participarea în mod activ la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, în conformitate cu prioritățile naționale, cu promovarea unei abordări coordonate, colaborative și științifice, oferind factorilor de decizie politici analize bazate pe dovezi și date necesare pentru stabilirea și implementarea eficientă a politicilor în așa fel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă

* Se împlinește 1 an (2025) de când miniştrii de interne din ţările UE, reuniţi în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025, la 18 ani de când au devenit membre ale UE. La data de 22 noiembrie 2024, sub auspiciile Preşedinţiei Ungariei la Consiliul Uniunii Europene, a fost obţinut un acord faţă de admiterea completă a României în spaţiul Schengen, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, ce a fost formalizat în cadrul reuniunii din 12 decembrie 2024 a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. România și Bulgaria au aderat la spaţiul de liberă circulaţie, prin aplicarea, începând cu 31 martie 2024, a acquis-ului Schengen şi respectiv prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime

Aniversări – Comemorări

– Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului. Sf. Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, şi mama sa, Sf. Emilia (Anul Nou. Tedeum) (Calendarul Creştin-Ortodox 2026). NOTĂ: În anul 2026, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar”, Patriarhia Română propune ca model de viețuire creștină familia Sfântului Vasile cel Mare, o familie care a dăruit Bisericii nu mai puțin de opt sfinți și rămâne o icoană a credinței, iubirii și sfințeniei în viața de familie. Din această familie au fost canonizați părinții Vasile și Emilia, bunica Macrina cea Bătrână și cinci dintre copii: Sfântul Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sfântul Grigorie de Nyssa (10 ianuarie), Sfântul Petru al Sevastiei (9 ianuarie), Sfântul Cuvios Navcratie, mare pustnic și făcător de minuni în pustia Sinaiului (21 iunie), și Sfânta Macrina cea Tânără. Această familie de sfinți are dedicată o zi specială în Calendarul Ortodox 2026 – 19 iulie, și este reprezentată în Icoana Anului omagial-comemorativ 2026 din Patriarhia Română

– Tăierea împrejur a Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos; Sf. Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei. Anul Nou Civil (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2025)

– Sfânta Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu. Anul Nou (Calendarul Romano-Catolic 2026)

– Încep „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)” în Patriarhia Română. Această hotărâre, stabilită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reafirmă valorile fundamentale ale familiei și contribuția importantă a femeilor, de-a lungul veacurilor, la viața spirituală și culturală a comunității creștine. Patriarhia Română propune ca model de viețuire creștină familia Sfântului Vasile cel Mare, o familie care a dăruit Bisericii nu mai puțin de opt sfinți și rămâne o icoană a credinței, iubirii și sfințeniei în viața de familie. NOTĂ: 2026 este cel de-al nouăsprezecelea an cu o tematică specifică în Patriarhia Română, tradiţia fiind instituită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2008

– „Ziua Aderării României la Uniunea Europeană”, declarată prin Hotărârea de Guvern 1585/8.XI.2006, pentru a marca acest eveniment de interes naţional; România a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. NOTĂ: România a început drumul către Uniunea Europeană la 1 februarie 1993, dată la care a fost semnat, de prim-ministrul Nicolae Văcăroiu (în funcţie între anii 1992 și 1996), Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, document intrat în vigoare la 1 februarie 1995. România depunea oficial cererea de aderare la Uniune în iunie 1995, iar în decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu România, alături de alte șase state. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie 2000 și încheiate la nivel tehnic în cadrul Conferinței de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmată de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie 2004. La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană

– Începe „Anul Constantin Brâncuși”, instituit pentru aniversarea a 150 de ani de la naşterea sculptorului (n.19 februarie 1876 – m.16 martie 1957), personalitate marcantă a artei secolului XX, considerat părintele sculpturii moderne, pionier al abstractizării, ce a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, urmărind exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, creând unitatea dintre sensibil și spiritual. Deputata PSD Natalia Intotero, care a inițiat proiectul de lege, a declarat că prin aceasta dorește „ca demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue”

– Începe „Anul Iancu de Hunedoara apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei”. În 2026 se împlinesc 570 ani de la Bătălia de la Belgrad, iulie 1456, în urma căreia oștile lui Iancu le-au învins pe cele ale lui Mehmet al II – lea, cuceritorul Constantinopolului. Astfel, a fost oprită cu circa 70 de ani înaintarea turcilor în Europa. Tot în 1456, la 11 august, Iancu de Hunedoara a murit răpus de ciumă în tabăra sa militară de la Zemun (acum – cartier al Belgradului). Proiectul de lege a fost propus de primarul Hunedoarei, Dan Bobouțanu, și inițiat în Parlament de deputații de Hunedoara Natalia Intotero și Ilie Toma. Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări de comemorare și celebrare a personalității lui Iancu de Hunedoara, inclusiv evenimente culturale, educaționale și științifice, precum și activități de promovare a imaginii sale și a patrimoniului cultural-istoric asociat

– Începe „Anul Nadia Comăneci”, instituit pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la performanța istorică a gimnastei românce, care a obținut primul 10 din istoria acestui sport. Pe 18 iulie 1976, la Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia Comăneci, în vârstă de doar 14 ani, a devenit prima gimnastă din lume care a primit nota 10 la un concurs internațional de gimnastică. Inițiativa, menită să promoveze sportul și să celebreze performanțele legendarei foste gimnaste, aparține fostei mari canotoare Elisabeta Lipă

– 1432: A murit Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432); urcat pe tron cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân, în timpul domniei sale a consolidat şi a dezvoltat organizarea instituţională a ţării, a sprijinit cultura şi comerţul cu statele din jur, a pus bazele unui sistem de apărare dezvoltat (în 1420 a respins primul atac turcesc împotriva Moldovei); potrivit „Cronicii” lui Grigore Ureche, Alexandru cel Bun ar fi creatorul dregătoriilor (logofăt, vornic, spătar, vistiernic ş.a.m.d.), întemeietorul Mitropoliei Sucevei şi al Episcopiilor de Roman şi de Rădăuţi (n. 1375?)

– 1521: S-a născut Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572-1574) (m. 1574) – 505 ani

– 1558: A murit cronicarul Macarie; a scris în limba slavonă, din porunca lui Petru Rareş (1527-1538, 1542-1546), o „Cronică” a istoriei Moldovei între anii 1504 şi 1551, în continuarea vechiului „Letopiseţ” alcătuit la curtea lui Ştefan cel Mare; a fost egumen al Mănăstirii Neamţ (1523-1531) şi episcop de Roman (din 1531 până la moarte, cu o întrerupere între 1550 şi 1551); a fondat Mănăstirea Râşca (1542) (n. sfârşitul sec. al XV-lea)

– 1830: S-a născut Vasile Boerescu, jurist (membru în Adunarea Constituantă care a dezbătut şi adoptat Constituţia de la 1866), publicist (a fondat ziarul „Naţionalul”, în 1857) şi om politic liberal (de mai multe ori ministru în guvernele post-unionale, între anii 1860 şi 1864: ministru al justiţiei, al afacerilor străine, al culturii şi instrucţiunii) (m. 1883)

– 1841: S-a născut Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (m. 1901) – 185 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 27.I.1841

– 1855: S-a născut medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (m. 1899)

– 1865: S-a născut Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (m. 1953)

– 1868: S-a născut scriitorul I.[oan] Al.[exandru] Brătescu-Voineşti; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1919-1922; 1923-1926) (m. 1946)

– 1868: S-a născut (la Veria, azi în Grecia) George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (m. 1957)

– 1883: S-a născut Antonin Ciolan, pedagog şi dirijor; membru fondator al Filarmonicii de Stat din Cluj (m. 1970)

– 1889: S-a născut Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (m. 1959, în închisoarea Jilava)

– 1897: S-a născut Vasile Băncilă, filosof, pedagog, eseist şi memorialist (m. 1979)

– 1897: S-a născut medicul Ana Aslan, unul dintre pionierii gerontologiei mondiale; a evidenţiat, în studii şi în practică, importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă (tratamentele cu „Gerovital”); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1907: S-a născut Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (m. 1975)

– 1913: S-a născut inginerul constructor Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, Stadionul Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1991)

– 1921: S-a născut inginerul electromecanic şi profesorul Toma Dordea; activitatea de cercetare ştiinţifică şi-a orientat-o spre domeniul vast al maşinilor electrice, cu referire la teoria şi ecuaţiile maşinilor electrice, precum şi la proiectarea, calculul şi optimizarea acestor maşini; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015) – 105 ani

– 1923: S-a născut Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (m. 1994)

– 1923: S-a născut Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (m. 2006). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 6.I.1923, iar altele la 4.I.1923

– 1928: S-a născut poetul, traducătorul şi actorul Teodor Pâcă (m. 1978)

– 1928: A murit Valeriu Branişte, publicist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1869)

– 1928: A murit Sabin Popp, pictor şi desenator (n. 1896)

– 1929: S-a născut Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (m. 1992)

– 1929: S-a născut boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956) (a luptat deşi era accidentat la o mână) (m. 2008)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Tudor Pană (violonist şi şef de orchestră) (m. 2005)

– 1932: S-a născut pictorul naiv Vasile Savonea (m. 2001)

– 1933: S-a născut Lidia Ciolac, grafician şi plastician (m. 2012)

– 1934: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut, de fapt, în zorii zilei de 25.XII.1933; părinţii au decis, însă, să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1936: S-a născut Ioana Şetran, artist decorator și ceramist – 90 de ani

– 1936: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter, autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc; cunoscut ca autor al „Obeliscului” din Costineşti (m. 2016) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Corneliu Dan Georgescu, compozitor, etnomuzicolog şi folclorist; stabilit în Germania din 1986

– 1939: S-a născut pictorul Vasile Chinschi (m. 2004)

– 1941: A murit geologul și pedagogul Vasile C. Buțureanu, unul din întemeietorii şcolii de mineralogie şi petrografie românească; este descoperitorul unui mineral nou ponit (carbonat de mangan şi fier), numit astfel în memoria lui Petru Poni, pe care l-a introdus în literatura mondială de specialitat și a cercetat şi stabilit compoziţia chimică şi mineralogică a silicaţilor şi sulfosărurilor (n. 1858) – 85 de ani

– 1942: S-a născut actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (m. 2008)

– 1942: S-a născut Gheorghe Oprea, etnomuzicolog, folclorist, dirijor şi profesor (m. 2014)

– 1945: S-a născut pictorul, graficianul și caricaturistul Vasile Crăiţă-Mândră

– 1946: S-a născut Teodor Hrib, pictor, sculptor, grafician şi gravor – 80 de ani

– 1947: S-a născut Virgiliu-Jorj Stoenescu, economist, profesor şi poet (semnează sub pseudonimul George Virgil Stoenescu); fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României

– 1948: S-a născut Laurenţiu Anghelache, artist plastic specializat în sticlă

– 1948: S-a născut prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (m. 2022)

– 1949: S-a născut Radu Ţuculescu, romancier, dramaturg, publicist, traducător şi regizor de teatru (m. 2025)

– 1954: S-a născut interpretul de muzică uşoară Gheorghe Gheorghiu

– 1954: S-a născut Mircea Mihăieş, eseist, critic literar, publicist și profesor universitar; vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (2005-2012)

– 1955: S-a născut istoricul și profesorul Ioan Aurel Pop; membru titular (din 2010) și președinte al Academiei Române (din 5.IV.2018)

– 1958: S-a născut jurnalistul și scriitorul Vasile Șelaru, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Poezie – București (m. 2015)

– 1962: S-a născut pianistul şi profesorul Vlad Dimulescu

– 1980: S-a născut Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru, de film şi de evenimente; primul regizor de teatru multimedia din România

– 1994: S-a născut violoncelistul Andrei Ioniță

– 1995: A murit Harry Negrin, scriitor şi muzicolog (n. 1914)

– 1995, 1/2: A murit scriitorul V.[ictor] Em.[il] Galan (n. 1921)

– 2003: A murit publicistul Dumitru Tinu, directorul ziarului „Adevărul” şi preşedinte al Clubului Român de Presă (n. 1940)

– 2011: A murit compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (n. 1925) – 15 ani

– 2014: A murit pictoriţa Coca (Elena-Venera-Ecaterina) Meţianu (n. 1910)

– 2014: A murit poetul Traian T. Coşovei (fiul lui Traian Coşovei) (n. 1954)

– 2016: A murit muzicologul, compozitorul şi publicistul Gheorghe Firca (n. 1935) – 10 ani

– 2016: A murit actorul George Alexandru (n. 1957) – 10 ani

– 2018: A murit Marian Bistriceanu, personalitate a Radio România; a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită activităţii sale la Radio Vacanţa, studioul de la Mamaia; s-a aflat în clădirea Radiodifuziunii în timpul evenimentelor din decembrie 1989, unde a realizat programe în acele zile şi nopţi fierbinţi; la data de 16 mai 1990 a fost promovat în funcţia de redactor-şef adjunct la Direcţia de Relaţii cu Publicul şi Secretariat General; apoi, devine corespondent de presă al Biroului de Presă, Informaţii şi Relaţii Publice din Washington, unde lucrează peste un an; în anul 1992 revine la sediul central, unde devine redactor-şef adjunct la Direcţia Relaţii Internaţionale, Schimburi şi Impresariat iar, din 29 aprilie 1994, director general adjunct al aceleiaşi direcţii; în 1996 revine în zona editorială şi devine redactor-şef adjunct la Studioul local Antena Bucureştilor; în ultimii ani de activitate a lucrat la Agenţia de presă a Radio România – Rador, din 9.04.1999 şi până la 1.05.2007; a realizat zeci de materiale memorabile, din România, dar şi din New York, Washington, Praga, Budapesta, Geneva, Bruxelles, Helsinki, Vancouver, Toronto, Montreal, Madrid, Lisabona (n. 1947)

– 2019: A murit Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1939)

– 2019: A murit Lazăr Lădariu, poet, ziarist şi om politic (n. 1939)

– 2020: A murit actriţa Patricia Grigoriu (n. 1962)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Cipru preia de la Danemarca președinția semestrială rotativă a Consiliului UE

– Paris: Franța preia de la Canada preşedinţia anuală a G7

– Berna: Elveția preia, de la Finlanda, preşedinţia anuală a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE)

– Tbilisi: Georgia preia, de la Bulgaria, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

– New Delhi: India preia de la Brazilia preşedinţia BRICS. Grupul BRICS este denumit după numele membrilor săi fondatori inițiali în 2009: Brazilia, Rusia, India și China, plus Africa de Sud, care a aderat un an mai târziu. În 2024, alianța s-a extins pentru a include Iranul, Egiptul, Etiopia, Emiratele Arabe Unite și Indonezia. Blocul a fost conceput ca o contrapondere la Grupul celor șapte (G7) economii dezvoltate, format din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia

– Sofia: Bulgaria adoptă moneda euro, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. Moneda euro a fost lansată la 1 ianuarie 1999: în primii trei ani, a fost o monedă „invizibilă”, utilizată doar pentru contabilitate și plăți electronice. La 1 ianuarie 2002 („Ziua E”) au fost lansate monedele și bancnotele euro în 12 țări ale UE, având loc cea mai mare schimbare de monede din istorie

– Seul: Discurs de Anul Nou al liderului nord-coreean Kim Jong Un

– Cetatea Vaticanului: Joi, 1 ianuarie 2026, în solemnitatea „Preasfânta Maria, maica lui Dumnezeu”, Papa Leon al XIV-lea prezidează, la ora 10:00, în bazilica San Pietro, Sfânta Liturghie a solemnității în care Biserica marchează, de asemenea, a LIX-a Zi mondială a păcii

– Oslo: Intră în vigoare cerința de zero emisii pentru navele turistice sub 10.000 de tone care navighează în fiorduri protejate

– Budapesta: Verdictul în cazul Majei T., activistă antifascistă germană, judecată pentru tentativă de agresiune

– New York: Zohran Mamdani preia oficial funcția de primar al orașului New York

– Provo, SUA: Uciderea lui Charlie Kirk – suspectul Tyler Robinson se prezintă în instanță

– Austin, SUA: Legea din Texas privind verificarea vârstei în magazinele de aplicații intră în vigoare

– Spania: Barcelona este „Capitala Mondială a Arhitecturii UIA-UNESCO” în 2026. Orașul va găzdui Congresul Mondial al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), un proiect UNESCO/UIA, ce are loc la fiecare trei ani, și alte evenimente importante, transformând anul 2026 într-unul dedicat promovării arhitecturii și urbanismului. Capitalele anterioare au fost: Copenhaga (în 2023) și Rio de Janeiro (2020-2021) – prima desemnată

– Germania: Împreună cu regiunea metropolitană Frankfurt Rhine-Main, Wiesbaden este „Capitala Mondială a Designului” în 2026. Sub motto-ul „Design pentru democrație. Atmosfere pentru o viață mai bună”, sunt create proiecte sustenabile care arată cum designul modelează pozitiv orașul și societatea. În 2026, regiunea metropolitană Frankfurt Rin-Main va deține titlul de Capitală Mondială a Designului (WDC) – un premiu acordat la fiecare doi ani de Organizația Mondială a Designului (WDO). Acesta recunoaște orașele și regiunile care utilizează designul ca instrument pentru a rezolva provocările sociale, economice și de mediu. Sub motto-ul „Să proiectăm așa cum vrem să trăim”, WDC 2026 se concentrează pe proiecte inovatoare și sustenabile care fac regiunea pregătită pentru viitor. Premiul internațional recunoaște orașele și regiunile care utilizează designul ca un instrument strategic pentru a depăși provocările sociale, economice și de mediu. Capitalele anterioare au fost: Torino (2008), Seul (2010), Helsinki (2012), Cape Town (2014), Taipei (2016), Mexico City (2018), Lille Metropole (2020), Valencia (2022), San Diego și Tijuana (2024)

– Azerbaidjan: Baku este anul acesta „Capitala Mondială a Sportului”; anterior au deținut acest titlu: Monaco (Monaco) în 2025, Sofia (Bulgaria) în 2024, Konya (Turcia) în 2023, Madrid (Spania) în 2022, Guadalajara (Mexic) în 2020 și 2021, și Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) în 2019, stabilite fiind de ACES Europe și Comisia Capitală Mondială a Sportului

– Finlanda/ Slovacia: Orașele Oulu (Finlanda) și Trenčín (Slovacia) vor deține anul acesta titlul de „Capitală Europeană a Culturii”, ambele aducând programe culturale vibrante axate pe revitalizarea regională, conexiunea europeană și trezirea curiozității prin artă, istorie și implicare în comunitate. Programul „Capitală culturală europeană” a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Peste 70 de oraşe au deţinut, până în prezent, acest titlu. După Sibiu (2007), Timișoara a fost al doilea oraș din România care a deținut acest titlu, în 2023

– Italia: Orașul metropolitan Roma va fi „Capitala Spațială Europeană” în acest an, hotărâre luată în cadrul Consiliului European al Primarilor din cadrul Communauté des Vega et Ariane (CVA), rețeaua care reunește instituții, agenții spațiale și companii din sectorul european al transportului spațial, legate de producția lansatoarelor Vega și Ariane. Roma va fi liderul Orașelor Spațiale Europene în 2026, o oportunitate unică de a consolida rolul Romei și al regiunii sale înconjurătoare în noua economie spațială

– Italia: Anul acesta, Napoli va fi „Capitala Europeană a Sportului”. Asociaţia non-profit „ACES Europe” (The European Capitals and Cities of Sport Federation), prezidată de Gian Francesco Lupattelli şi constituită la Milano, în 2000, oferă anual titlul de „Capitală Europeană a Sportului”, dar şi distincţia de „Oraş European al sportului”. Oraşele care au primit titlul de „Capitală europeană a sportului” au fost: Madrid (2001), Stockholm (2002), Glasgow (2003), Alicante (2004), Rotterdam (2005), Copenhaga (2006), Stuttgart (2007), Varşovia (2008), Milano (2009), Dublin (2010), Valencia (2011), Istanbul (2012), Anvers (2013), Cardiff (2014), Torino (2015), Praga (2016), Marsilia (2017), Sofia (2018), Budapesta (2019), Málaga (2020), Lisabona (2021), Haga (2022), Glasgow (2023), Genova (2024), Tallinn (2025)

– Norvegia: Oraşul Tromsø este „Capitala Europeană a Tineretului” în acest an. Statutul de „Capitală europeană a tineretului” a fost introdus de Forumul European al Tineretului (European Youth Forum, EYF) care coordonează şi promovează acest proiect, începând cu oraşul Rotterdam (Olanda) în anul 2009, urmat de Torino (Italia) în 2010, Anvers (Belgia) în 2011, Braga (Portugalia), Maribor (Slovenia) în 2013, Salonic (Grecia) în 2014, Cluj-Napoca în 2015, Ganja (Azerbaidjan) în 2016, Varna (Bulgaria) în 2017, Cascais (Portugalia) în 2018, Novi Sad (Serbia) în 2019, Amiens (Franța) în 2020, Klaipėda (Lituania) în 2021, Tirana (Albania) în 2022, Lublin (Polonia) în 2023, Ghent (Belgia) în 2024 și Liov (numit și Lvov) (Ucraina) în 2025

– Finlanda/ Croația: Tampere (Finlanda) este „Capitala Europeană a Turismului Inteligent” (ediția a VII-a), iar orașul Dubrovnik (Croația) este „Pionierul verde european al turismului inteligent” (ediția III) în acest an. „Pionierul verde european al turismului inteligent” este succesorul concursului Destinații europene de excelență (EDEN), fiind echivalentul premiului „Capitala europeană a turismului inteligent” pentru destinații mai mici și durabile. Aceste orașe sunt invitate să-și demonstreze practicile turistice inovatoare în patru domenii: accesibilitate, sustenabilitate, digitalizare, patrimoniu cultural și creativitate. Această inițiativă este gestionată de Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este susținută de Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (COSME) și rezultă dintr-o acțiune pregătitoare propusă de Parlamentul European. Câștigătorii edițiilor trecute sunt: Torino și Benidorm (2025), Dublin și Grosseto (2024), Sevilla și Pafos (2023), València și Bordeaux (2022), Málaga și Gőteborg (2020) și Helsinki și Lyon (2019)

– Portugalia: Guimarães a câştigat titlul de „Capitală Verde a Europei” pentru acest an. Comisia Europeană acordă titlul de Capitală verde a Europei, în fiecare an, unui oraș care face pași importanți înspre reducerea emisiilor de carbon, a consumului de apă și de energie, prin transport public eco, facilități pentru bicicliști, extindere de spații verzi, soluții de management inteligente pentru trafic, reciclarea deșeurilor și tratarea apelor reziduale. Din 2010 au primit acest titlu următoarele orașe: Stockholm (Suedia), Hamburg (Germania), Vitoria-Gasteiz (Spania), Nantes (Franţa), Copenhaga (Danemarca), Bristol (Anglia), Ljubljana (Slovenia), Essen (Germania), Nijmegen (Olanda), Oslo (Norvegia), Lisabona (Portugalia), Lahti (Finlanda), Grenoble (Franța), Tallinn (Estonia), Valencia (Spania), Vilnius (Lituania)

– Portugalia: Maia este „Capitala Europeană a Voluntariatului” (EVC) în acest an. EVC este o competiție deschisă la nivel european, din 2013, de Centrul pentru Voluntariat European, care promovează voluntariatul la nivel local, acordând recunoaștere municipalităților care sprijină și consolidează parteneriatele cu centrele de voluntariat și organizațiile care implică voluntari și promovează voluntariatul. Câștigătorii anteriori au fost: Mechelen – 2025, Trento – 2024, Trondheim – 2023, Gdansk – 2022, Berlin – 2021, Padova – 2020, Košice – 2019, Aarhus – 2018, Sligo – 2017, Londra – 2016, Lisabona – 2015 și Barcelona – 2014

– Croația/ Grecia/ Malta: Kvarner (Croația), Creta (Grecia) și Gozo (Malta) dețin titlul de „Regiune Gastronomică Europeană” în anul 2026, acordat de Institutul Internațional pentru Gastronomie, Cultură, Arte și Turism (IGCAT), care recunoaște o regiune pentru inovația sa culinară, produsele locale, moștenirea culturală și potențialul de turism. Acest titlu a fost deținut de Catalonia (Spania) și Minho (Portugalia) în 2016, de Aarhus (Danemarca), Lombardia de Est (Italia) și Riga-Gauja (Letonia) în 2017, Galway (Irlanda) și Brabant de Nord (Olanda) în 2018, de Sibiu (România) și Egeea de Sud (Grecia) în 2019, Kuopio (Finlanda) în 2020 și 2021, Ljubljana (Slovenia) și Regiunea Coimbra (Portugalia) în 2021, Trondheim-Trøndelag (Norvegia) și Menorca (Spania) în 2022, Hauts-de-France (Franța) în 2023, Regiunea lacului Saimaa (Finlanda) în 2024, Sicilia (Italia) în 2025

– Italia: Oraşul L’Aquila a fost desemnat „Capitală Italiană a Culturii” în 2026

Aniversări – Comemorări

– 2026-2035: „Deceniul ONU de Transport Durabil”, stabilit de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția A/78/148 din 19 dec. 2023, va reprezenta o oportunitate de a crește gradul de conștientizare a rolului crucial al transporturilor în avansarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și de a aduna noi soluții, resurse și parteneriate pentru a avansa transportul durabil la nivel global, pentru a realiza sisteme de transport sigure, accesibile și cu emisii reduse de carbon

– „Anul Internațional al Femeilor Fermier” (IYWF 2026) a fost declarat de Organizația Națiunilor Unite pentru a recunoaște, celebra și sprijini rolurile vitale ale femeilor, dar adesea subevaluate, în sistemele alimentare globale, urmărind să stimuleze securitatea alimentară, să promoveze egalitatea de gen și să abordeze provocări precum accesul limitat la resurse, credit și tehnologie prin schimbări de politică și investiții sporite. Lansat cu o susținere globală semnificativă, inclusiv din partea FAO și SUA, IYWF 2026 solicită împuternicirea femeilor fermieri, pescari, pastori și altele din lanțurile valorice agroalimentare pentru a construi sisteme alimentare mai rezistente, incluzive și mai durabile la nivel mondial

– „Anul Internațional al Pășunilor și al Păstorilor” (IYRP) a fost declarat la 15 martie 2022 de Adunarea Generală a Națiunilor Unite

– „Anul Internațional al Voluntarilor pentru Dezvoltare Durabilă” (IVY 2026) a fost proclamat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin Rezoluția 78/127 din 18 dec. 2023, pentru a recunoaște și amplifica rolul esențial al voluntarilor în accelerarea progresului către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) până în 2030. A fost lansat oficial cu ocazia „Zilei internaționale a voluntarilor” pe 5 decembrie 2025, având ca temă „Fiecare contribuție contează!”

– „Ziua Mondială a Păcii”, a fost instituită de Papa Paul al VI-lea şi a fost proclamată de Vatican la 8 decembrie 1967; la începutul fiecărui an, cu prilejul acestei zile, Suveranul Pontif adresează un mesaj credincioşilor. Tema pentru cea de-a 59-a zi mondială a păcii este: „«Pacea să fie cu voi toți!». Către o pace dezarmată și dezarmantă”. NOTĂ: O altă zi dedicată păcii este marcată la 21 septembrie – „Ziua internaţională a păcii”, proclamată în 1981 de Naţiunile Unite

– Ziua naţională a Republicii Haiti; aniversarea proclamării independenţei – 1804

– Sărbătoarea naţională a Republicii Sudan; aniversarea proclamării independenţei / 1956 – 70 de ani

– Ziua naţională a Republicii Cuba; Ziua Victoriei Revoluţiei – 1959

– „Ziua Revoluţiei Palestiniene”; marchează prima acţiune de rezistenţă organizată pe teritoriul Israelului, în 1965, de organizaţia „Al-Fatah”

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovacia; Ziua independenţei de stat – 1993. NOTĂ: Potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFSC, de la 1.I.1993 R. Cehă şi R. Slovacă au devenit state independente, succesoare ale fostei Cehoslovacii

– 1449: S-a născut Lorenzo de Medici, conducător, din 1469, al Florenţei; poet şi filosof; sprijinitor al artelor şi literaturii, a atras la curtea sa numeroşi artişti şi umanişti, făcând din Florenţa adevăratul centru al Renaşterii italiene (m. 1492)

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1618: La această dată a fost botezat pictorul şi desenatorul spaniol Bartolomế Esteban Murillo; una dintre cele mai importante figuri ale picturii baroce spaniole (m. 1682)

– 1684: S-a născut Arnold Drakenborch, savant olandez (m. 1748)

– 1704: S-a născut scriitorul englez Soame Jenyns (m. 1787)

– 1735: S-a născut gravorul american Paul Revere (m. 1818)

– 1774: S-a născut André Marie Constant Duméril, zoolog francez (m. 1860)

– 1782: A murit compozitorul şi organistul german Johann Christian Bach, fiul lui Johann Sebastian Bach (n. 1735)

– 1793: A murit pictorul italian Francesco Guardi (n. 1712)

– 1817: A murit Martin Heinrich Klaproth, chimist şi farmacist german; a adus o contribuţie importantă la dezvoltarea metodologiei chimiei analitice şi mineralogiei; descoperitorul zirconiului, uraniului şi ceriului (n. 1743)

– 1823: S-a născut poetul ungar Petöfi Sándor (m. 1849)

– 1839: S-a născut Ouida (pseudonimul Mariei Louise Ramé), scriitoare engleză; cunoscută mai ales scrierile sale melodramatice extravagante (m. 1908)

– 1847: S-a născut arheologul italian Rodolfo Amadeo Lanciani; importante descoperiri la Roma, Tivoli şi Ostia; lui i se datorează harta detaliată a Romei; membru de onoare străin al Academiei Române (1920) (m. 1929)

– 1854: S-a născut Sir James George Frazer, antropolog britanic (m. 1941)

– 1863: S-a născut Pierre de Coubertin, filosof, istoric şi sociolog francez; fondatorul Jocurilor Olimpice moderne; preşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional între anii 1896 şi 1925 (m. 1937)

– 1874: S-a născut economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1955)

– 1879: S-a născut E. M. (Edward Morgan) Forster, romancier englez; considerat un maestru al romanului englezesc contemporan (m. 1970)

– 1894: S-a născut Satyendra Nath Bose, fizician bengalez, specialist în fizică matematică; este cunoscut pentru lucrările sale din domeniul mecanicii cuantice în anii 1920, prin care a pus bazele statisticii Bose-Einstein şi pentru Condensatul Bose-Einstein; după el a fost denumit bosonul (m. 1974)

– 1894: A murit fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (n. 1857)

– 1896: S-a născut regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (m. 1982) – 130 de ani

– 1911, 1/14: S-a născut scriitorul rus Anatoli Rîbakov (m. 1998) – 115 ani

– 1919: S-a născut scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (m. 2010)

– 1921: S-a născut sculptorul francez César Baldaccini, autorul statuetei acordate anual de Academia Franceză de Film, în cadrul „Nopţii César-urilor” (m. 1998) – 105 ani

– 1924: S-a născut Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (m. 2014)

– 1927: S-a născut Maurice Béjart, coregraf şi regizor francez (m. 2007)

– 1955: S-a născut (în Siria) PF Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Răsărit (nume la naștere: Youhanna Yazigi) (întronizat la 23.XII.2012)

– 1956: S-a născut Christine Lagarde (numele la naştere: Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, președinte al Băncii Centrale Europene (din 1.XI.2019, pentru un mandat de 8 ani); fost director general al Fondului Monetar Internaţional (5.VII.2011 – 12.IX.2019; prima femeie care a devenit director general al FMI); fost ministru de finanţe, ministru al agriculturii şi ministru al comerţului şi industriei în Franţa (este prima femeie care a devenit ministrul unei economii din ţările membre ale G8) – 70 de ani

– 1972: A murit şansonetistul francez Maurice Chevalier (n. 1888)

– 1981: A murit pianista americană Hepzibach Menuhin (n. 1920) – 45 de ani

– 1984: A murit interpretul şi compozitorul de jazz britanic Alexis Corner (n. 1928)

– 2005: A murit Shirley Chisholm, politician american, prima femeie de culoare aleasă în Congresul SUA (1968) (n. 1924)

– 2010: A murit cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (n. 1972)

– 2012: A murit omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (n. 1917)

– 2012: A murit Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (n. 1922)

– 2013: A murit cântăreaţa americană Patti Page (pe numele real Clara Ann Fowler) (n. 1927)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Barbara Werle (n. 1928)

– 2015: A murit actriţa americană Donna Douglas (n. 1932)

– 2015: A murit sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (n. 1944)

– 2015: A murit Boris Moroukov, cosmonaut şi medic rus care a coordonat un experiment destinat simulării unei misiuni umane spre Marte (n. 1950)

– 2016: A murit Vilmos Zsigmond, regizor de imagine şi actor american de origine maghiară (n. 1930) – 10 ani

– 2017: A murit cineastul canadian Bill (William) Marshall, co-fondatorul (1976) Festivalului internaţional de film de la Toronto (n. 1939, în Scoţia)

– 2018: A murit sculptorul italian Mauro Staccioli (n. 1937)

– 2020: A murit Jaap Schröder, violonist, dirijor și profesor olandez (n. 1925)

– 2020: A murit cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (Alexis Alijai Lynch) (n. 1998)

– 2021: A murit cântăreţul portughez de fado Carlos do Carmo (nume complet: Carlos Manuel de Ascenção do Carmo de Almeida), unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării (n. 1939) – 5 ani

– 2023: A murit Lise Nørgaard (nume la naștere Elise Jensen), jurnalistă și scriitoare daneză (n. 1917)

– 2024: A murit Peter Sexford Magubane, fotograf și jurnalist sud-african (n. 1932)

– 2024: A murit Ved Prakash Nanda, academician indiano-american, profesor de drept internațional la Universitatea din Denver, Colorado (n. 1934)

– 2024: A murit Niklaus Emil Wirth, informatician, inginer și profesor universitar elvețian, cunoscut ca inventator al mai multor limbaje de programare, printre care și limbajul de programare Pascal (n. 1934)

– 2024: A murit Sidney Manuel Wolfe, medic american; coo-fondator și director al Public Citizen’s Health Research Group, o organizație de lobby pentru promovarea consumatorilor și a sănătății; a făcut cruciadă publică împotriva multor medicamente farmaceutice, pe care le credea a fi un pericol pentru sănătatea publică (n. 1937)

– 2025: A murit Nora Orlandi (cunoscută și sub pseudonimul Joan Christian), pianistă, violonistă, soprană și compozitoare italiană; prima femeie compozitoare de filme din cinematografia italiană (n.28.VI.1933) – 1 an

– 2025: A murit David Lodge, romancier, teoretician, critic literar, profesor universitar, dramaturg şi scenarist britanic; a devenit cunoscut pentru o trilogie de romane în care descrie cu ironie mediul universitar: „Changing Places” (1975), „Small World” (1984) şi „Nice Work” (1988) (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 31 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 31 decembrie 2025, 05:22 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 31 decembrie

* Cu 173 de ani în urmă (1852) avea loc inaugurarea solemnă a Teatrului cel Mare din Bucureşti (din 1875, Teatrul Naţional). Prin proporţiile şi amenajările interioare era, la acea dată, al treilea din Europa. S-a jucat vodevilul franţuzesc „Zoe sau Amor românesc”, pe muzica lui Ioan Andrei Wachmann (în rolurile principale – Costache Caragiali şi Nini Valéry). Deschiderea teatrului nu s-a făcut cu o piesă românească, deoarece Rusia (puterea protectoare) şi Turcia (puterea suzerană) nu au permis acest lucru. Primul director-concesionar al teatrului a fost Costache Caragiali

* Acum 159 de ani (1866) avocatul Ioan Raţiu prezenta împăratului Austriei, Franz Joseph I, la Viena, o petiţie (redactată de George Bariţiu şi semnată de 1493 de intelectuali, negustori, industriaşi şi agricultori români) în care se exprima protestul împotriva votării de către noua Dietă a alipirii Transilvaniei la Ungaria

* Cu 109 ani în urmă a avut loc „Catastrofa de la Ciurea”, nume sub care a intrat în istorie cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în data de 31 decembrie 1916/13 ianuarie 1917, în plină desfășurare a Primului Război Mondial, în gara din localitatea Ciurea, la sud de Iași, pe calea ferată Bârlad – Iași. Bilanțul a fost de peste 1.000 morți, absența unei anchete oficiale nepermițând elucidarea cauzelor accidentului. Trenul era neîncăpător pentru numărul mare de persoane care stăteau chiar şi între tampoanele de legătură. Frânele, testate chiar şi în ultima staţie înainte de Ciurea, păreau că funcţionează fără nici o problemă, și  totuşi, în apropierea gării Ciurea, trenul a urcat o pantă iar, în momentul coborârii, frânele au cedat. Existau frâne manuale, dar din cauza aglomerării mecanicii nu au putut ajunge la ele. Trenul a intrat în gară cu o viteză foarte mare. Pe linia 1 staţionau vagoanele cu pacură. A fost activat macazul astfel încât trenul să intre spre dreapta pe linia 2 şi să se evite coliziunea. Din cauza vitezei şi a unghiului foarte mare de cotire, doar locomotiva şi încă un vagon au reuşit să treacă. Celelalte au deraiat, mai puţin două vagoane care au rămas pe linie. Cel puţin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele pline de combustibil, declanşându-se o explozie, urmată un incediu enorm

* În urmă cu 108 ani (1917) guvernul sovietic recunoştea independenţa Finlandei, care, la 6.XII.1917, profitând de revoluţia bolşevică rusă, îşi declarase independenţa totală

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când Consiliul de Coroană aproba renunţarea principelui Carol la toate drepturile şi prerogativele ce-i reveneau în calitate de moştenitor al Coroanei României, precum şi succesiunea tronului în favoarea fiului său, Mihai. La 12.XII.1925, din motive personale, speculate de conducerea Partidului Naţional Liberal, pentru care nu prezenta suficiente garanţii, prinţul Carol a renunţat, pentru a treia oară, la calitatea de principe moştenitor la tron, hotărând să rămână în străinătate sub numele de Carol Caraiman

* Acum 87 de ani (1938) celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)

* Cu 79 de ani în urmă (1946) era livrat statului primul tractor fabricat în întregime la „Uzinele Tractorul” din Braşov (fabrica de tractoare a început să producă în fostele „Uzine IAR” de avioane, înfiinţate în 1925 şi desfiinţate de Guvernul dr. Petru Groza). „Uzina Tractorul” a intrat, după 1990, într-un lent proces de privatizare, fiind desfiinţată definitiv în 2007

* Acum 77 de ani (1948) erau înfiinţate trupele Ministerului de Interne pentru „securitatea teritoriului şi frontierelor ţării”. În 1948 a fost înființat Serviciul de Pașapoarte și Poliție de Frontieră din subordinea Ministerului de Interne, iar, un an mai târziu, Trupele de Grăniceri aveau ca sarcină și controlul punctelor de trecere a frontierei

* Acum 69 de ani (1956) lua ființă Televiziunea Română (la început cu un timp de emisie de 21 de ore pe lună). Primele emisiuni (alb-negru) au fost transmise în direct cu prilejul Revelionului dintr-un studio improvizat din Str. Moliere, aflată în apropierea sediului actual al TVR. Postul funcţiona în cadrul Radioteleviziunii Române, conduse de un comitet numit de Consiliul de Miniştri. Televiziunea avea în jur de 150 de angajaţi şi un singur car de reportaj. Pe 23 august 1983, cu ocazia festivităţilor prilejuite de Ziua Naţională, Televiziunea Română făcea prima transmisie color oficială

* Se marchează 62 de ani (1963) de când România şi Islanda decid ridicarea la rang de ambasadă a reprezentanţelor lor diplomatice (stabilite la rang de legaţie la 16.V.1956)

* În urmă cu 57 de ani (1968) avea loc primul zbor al supersonicului rus, Tupolev Tu-144, cunoscut mai ales sub denumirea de „Concordski” şi prezentat în premieră, în 1971, în cadrul unui salon aviatic desfăşurat la Paris

* Acum 36 de ani (1989) apărea Decretul-lege al CFSN privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România

* În discursul de Anul Nou de acum 36 de ani (1989), preşedintele Consiliului FSN, Ion Iliescu (1930 – 2025), anunţa abolirea pedepsei cu moartea în România

* Tot 36 de ani sunt marcați de la constituirea, la Bucureşti, a primei organizații a societății civile înfiinţate legal după căderea comunismului, Grupul pentru Dialog Social (GDS), asociaţie independentă, neguvernamentală, cu caracter nepatrimonial, care şi-a propus să apere şi să promoveze valorile democraţiei, libertăţile şi drepturile omului. Grupul pentru Dialog Social intervine activ în viața publică și culturală prin intermediul Revistei 22, organizând întâlniri, mese rotunde, simpozioane cu o tematică deopotrivă diversă și unitară axată pe conflictele sociale, inițiative legislative, libertatea presei și a televiziunii, minorități, alegeri locale și generale

* În urmă cu 33 de ani (1992) Republica Federativă Cehă şi Slovacă îşi înceta existenţa, potrivit Legii constituţionale privind dispariţia RFCS, succesoare ale fostei Cehoslovacii, ca state independente, devenind Republica Cehă şi Republica Slovacă

* Cu 26 de ani în urmă (1999) Canalul Panama (ce traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific) a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama, pe baza Tratatului semnat la 7.IX.1977, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos. În baza acestuia, jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze. Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

* Acum 14 ani (2011) se încheia prezenţa americană în Irak (începută în martie 2003), instituită sub denumirea de „Ziua Irakului”

* Sunt marcați 6 ani (2019) de când, în orașul Wuhan, provincia Hubei, din China, au fost raportate primele cazuri de coronavirus. Pandemia de coronavirus 2019–2020 a început pe 12 decembrie 2019, când în centrul orașului chinez a apărut un grup de persoane cu un tip de pneumonie de cauză necunoscută, legată în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și animale vii. O săptămână mai târziu, pe 7 ianuarie 2020, autoritățile chineze au confirmat că au identificat un nou virus, de tipul coronavirusurilor, o familie de virusuri din care face parte și răceala obișnuită, dar și SARS și MERS. Noul virus a fost numit temporar „2019-nCoV”. Pneumonia părea să nu aibă o cauză clară, iar vaccinurile sau tratamentele existente nu erau eficiente. Virusul prezenta dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) a escaladat la jumătatea lunii ianuarie. Perioada de incubație (perioada de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, iar simptomele includ febră, tuse și dificultăți de respirație. Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și existau dovezi că se transmite de la om la om. De asemenea, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau, Hong Kong și Statele Unite. Primul deces confirmat din cauza infecției cu coronavirus a avut loc, în China, la 9 ianuarie 2020. La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în carantină și au fost suspendate toate mijloacele de transport în comun. La aceeași dată, Organizația Mondială a Sănătății a decis să nu declare o urgență internațională pentru sănătate, însă, în urma amplorii pe care a luat-o la nivel mondial, pe 11 martie Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul de coronavirus a devenit o pandemie. Ulterior, acest nou coronavirus s-a dovedit a fi similar cu sindromul respirator acut sever (SARS-CoV) și a fost denumit SARS-CoV-2, iar boala COVID-19 (CO-corona, VI-virus, D-disease, descoperită în 2019). Primele cazuri de coronavirus din România au fost confirmate pe 26 februarie 2020. Din data de 22 martie 2020, când au fost înregistrate primele decese, numărul persoanelor decedate a crescut în fiecare zi, cea mai neagră zi fiind 2 noiembrie 2021, cu 591 de decese înregistrate. În contextul evoluției situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, fostul președinte Klaus Iohannis a semnat luni, 16 martie 2020, decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru 30 de zile, transformată ulterior în stare de alertă. Din 9 martie 2022, Guvernul României a decretat încetarea stării de alertă de pe teritoriul României

Aniversări – Comemorări

– Odovania praznicului Nașterii Domnului; Sf. Mucenic Hermes (Slujba la cumpăna dintre ani) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1659: A murit János Apáczai Csere, cărturar umanist ardelean, cu preocupări în domenii ca filosofie, matematică şi fizică; unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai filosofiei carteziene în Ardeal, adept al raționalismului cartezian și al sistemului lui Nicolaus Copernic (n. 1625)

– 1842: S-a născut Iacob Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; membru-fondator şi secretar al „Junimii”; redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, vicepreşedinte şi preşedinte al acestui for în mai multe rânduri; fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi (m. 1932)

– 1858: S-a născut Enea Hodoş (frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş), scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1945)

– 1869: S-a născut juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului XIX până în primele decenii ale secolului XX („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (m. 1932)

– 1889: A murit Ion Creangă, prozator, povestitor, dascăl și autor de manuale şcolare; recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1839). NOTĂ: Data naşterii sale este controversată, el însuși afirmând, în Fragment de biografie, că s-ar fi născut la 1 martie 1837. Data de 10 iunie 1839, oficială, conform unei condici de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu, este mai aproape de realitate raportat la anii săi de studii

– 1892: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) sculptoriţa Miliţa Petraşcu (numele la naştere: Melania Nicolaevici) (m. 1976). NOTĂ: În legătură cu data naşterii sale, există mai multe opinii. Artista însăşi, într-o convorbire avută cu scriitorul Victor Crăciun (Victor Crăciun, Portretul-Autoportret Brâncuşi de Miliţa Pătraşcu şi Brâncuşi, Editura Semne, 2011, p. 20) precizează că s-ar fi născut cu 10 ani mai devreme, respectiv în anul 1882. Ar fi optat pentru varianta naşterii sale în anul 1892 pentru a evita o atitudine de respingere, pe criteriul diferenţei de vârstă, din partea familiei soţului ei Emil Pătraşcu, născut în anul 1890. Potrivit mentalităţii vremii, era greu de acceptat o diferenţă atât de mare între soţi, îndeosebi când cea mai în vârstă era soţia

– 1894: S-a născut Alexandru Marcu, istoric literar şi traducător (numeroase traduceri din literatura italiană: Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1955)

– 1903: S-a născut poetul avangardist Ilarie Voronca (pseudonimul lui Eduard Marcus); stabilit (în 1933) la Paris publică numeroase volume de poezie în limba franceză; în anii ocupaţiei naziste participă la mişcarea franceză de Rezistenţă, iar după eliberare este directorul emisiunilor în limba română la Radio Paris (m. 1946, s-a sinucis)

– 1915: S-a născut Nell Cobar, caricaturist şi regizor de film de animaţie (m. 1993) – 110 ani

– 1919: S-a născut Jean Grosu, traducător din literaturile cehă (a fost primul care a tradus în limba română „Peripeţiile bravului soldat Svejk” de Hašek, în 1955), slovacă şi elveţiană, printre traduceri fiind şi numeroase piese de teatru; a realizat, totodată, multe dramatizări şi adaptări radiofonice după opere din aceste literaturi (m. 2007)

– 1931: A murit Iacov (Ioan) Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; a păstorit ca episcop al Dunării de Jos și apoi ca episcop al Hușilor; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1856)

– 1946: S-a născut Mihai Dascăl (pseudonimul lui Mihail Dascălu), critic şi istoric literar, editor (m. 2004)

– 1949: S-a născut regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (m. 2018)

– 1953: A murit Mărgărita Miller-Verghy, prozatoare, autoare dramatică, publicistă, pedagog şi prolifică traducătoare (din literaturile engleză, franceză, germană, spaniolă şi rusă); a tradus în limba franceză din Eminescu, Vlahuţă şi Duiliu Zamfirescu; prin proza sa a contribuit la emanciparea scrisului feminin românesc modern (n. 1865)

– 1956: A murit Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (n. 1874)

– 1963: A murit cântăreţul Rudolf Steiner; a contribuit, în 1919, la înfiinţarea Societăţii lirice „Opera” şi la transformarea ei în „Opera Română”, printre ai cărei membri fondatori se numără (n. 1887)

– 1968: S-a născut fostul Episcop al Devei şi Hunedoarei, Gurie Georgiu; în luna iulie a anului 2001 a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, iar câteva săptămâni mai târziu, hirotonit arhiereu cu titlul „Strehăianul”; în urma înfiinţării Episcopiei Devei şi Hunedoarei, în 29 octombrie 2009, la doar 41 de ani, a fost ales episcop titular al eparhiei şi înscăunat la Deva pe 29 noiembrie acelaşi an (m. 2021)

– 1968: A murit Sabin V. Drăgoi, compozitor şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1894)

– 1985: A murit compozitorul Nicolae Kirculescu (n. 1903) – 40 de ani

– 1988: A murit Arnold Hauser, scriitor român de etnie germană (n. 1929)

– 2001: A murit Ion Zamfirescu, filosof, istoric al teatrului, memorialist, profesor şi publicist; ultimul reprezentant al gândirii maioresciene din cultura filosofică a secolului al XX-lea (n. 1907)

– 2020: A murit Constantin Bosânceanu, fotbalist care a evoluat pe postul de fundaș în zeci de meciuri din Liga 1 (n. 1966) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Papa Leon al XIV-lea prezidează, de la ora locală 17:00, în bazilica San Pietro, rugăciunea Primelor Vespere și cântarea imnului „Te Deum” ca mulțumire pentru anul civil care se încheie

– Manifestări de sărbătorire a Anului Nou în întreaga lume

– New York: Sfârșitul mandatului misiunii ONU în Irak

Aniversări – Comemorări

– 1384: A murit John Wycliffe (sau Wycliff), teolog, filosof şi reformator englez; alături de Jan Hus, Peter Waldo și alții este considerat un precursor al Reformei Protestante; iniţiator al primei traduceri complete a Bibliei în limba engleză (n. 1330)

– 1679: A murit Giovanni Alfonso Borelli (pe numele său adevărat Giovanni Francesco Antonio Alonso), fizician, matematician și astronom renascentist italian, considerat întemeietorul biomecanicii (n. 1608)

– 1691: A murit Robert Boyle, fizician, chimist şi filosof irlandez; unul dintre întemeietorii chimiei moderne; a dat prima definiţie a elementului chimic (1661) şi a pus bazele analizei chimice calitative (n. 1627)

– 1719: A murit John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (n. 1646)

– 1849: S-a născut Kornél Ábrányi (fiul), romancier, poet și jurnalist maghiar (m. 1913)

– 1855: S-a născut poetul italian Giovanni Pascoli (m. 1912) – 170 de ani

– 1869: S-a născut Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; unul dintre principalii inițiatori ai artei moderne, reprezentant de seamă al fovismului (m. 1954)

– 1872: A murit dramaturgul și prozatorul Aleksis Kivi, considerat întemeietorul teatrului național finlandez (n. 1834)

– 1877: A murit Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (n. 1819)

– 1878: S-a născut scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (m. 1937)

– 1880: S-a născut George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace în 1953 (m. 1959) – 145 de ani

– 1899: S-a născut Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (m. 1940)

– 1899: A murit Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (n. 1842)

– 1903, 31.XII. /1904, 13.I: S-a născut Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (m. 1992)

– 1905: S-a născut Tadeusz Breza, romancier polonez (m. 1970) – 120 de ani

– 1905, 31.XII. /1906, 13.I: A murit fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (1896) (n. 1859) – 120 de ani

– 1908: S-a născut (în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) Simon Wiesenthal, celebrul „vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2005)

– 1919: S-a născut Artur Fischer, lăcătuş şi inventator german; a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie, printre care: primul bliţ sincronizat pentru o cameră foto, diblul din plastic pentru prinderea holţşuruburilor în perete, kiturile de modelism Fischertechnik, duzele de ventilaţie etc; în 1948 şi-a înfiinţat propria companie, Fischer Group, care are acum 42 de subsidiare internaţionale (m. 2016)

– 1922: S-a născut pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (m. 2001)

– 1925: S-a născut Jaap Schröder, violonist, dirijor și pedagog olandez (m. 2020) – 100 de ani

– 1935: S-a născut Salman bin Abdulaziz Al Saud, regele absolut Arabiei Saudite din 23 ianuarie 2015; este al șaptelea monarh de la întemeierea acestui regat și custode al locurilor sfinte ale islamului de la Mecca și Medina; între 2015-2022 a fost și prim-ministru al Arabiei Saudite – 90 de ani

– 1936: A murit scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno (n. 1864)

– 1937: S-a născut Sir Anthony Hopkins, actor, regizor și producător de film, scenarist, compozitor și pictor galez

– 1940: A murit Jacques-Arsène d’Arsonval, medic, fizician şi inventator francez; cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic (n. 1851) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actriţa britanică Sarah Miles

– 1943: S-a născut actorul britanic de film Ben Kingsley (nume real: Krishna Bhanji)

– 1948: S-a născut Donna Summer (nume real: LaDonna Adrian Gaines), cântăreaţă şi textieră americană, supranumită „regina muzicii disco” (m. 2012)

– 1950: A murit Charles Koechlin, compozitor şi profesor francez (n. 1867) – 75 de ani

– 1954: S-a născut David Perlmutter, neurolog și autor american celebru; susținător al dietei sărace în carbohidrați și promotor al medicinei funcționale; directorul medical al Centrului de sănătate Perlmutter și al Centrului hiperbaric Perlmutter din Naples, în Florida

– 1959: S-a născut Val (Edward) Kilmer, actor american, cunoscut pentru rolurile din filme precum „Top Gun”, „The Doors”, „Tombstone” şi „Batman Forever” (m. 2025)

– 1980: S-a născut Richard Hugh McCaw, jucător de rugby neozeelandez retras din activitate; căpitan al echipei All Blacks cu cele mai multe selecții, conducând echipa spre două victorii în Cupa Mondială de Rugby (2011, 2015) și considerat unul dintre cei mai mari flankeri din toate timpurile, cunoscut pentru leadershipul și etica sa de muncă excepționale și onorat cu Ordinul Noii Zeelande (ONZ) pentru contribuțiile sale – 45 de ani

– 1980: A murit actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (n. 1887) – 45 de ani

– 2000: A murit José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (n. 1918) – 25 de ani

– 2015: A murit interpreta (de jazz, soul, blues), compozitoarea și actrița americană Natalie Cole, fiica celebrului muzician Nat King Cole (n. 1950) – 10 ani

– 2016: S-a născut actorul american William Christopher (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa franco-israeliană Maya Casabianca (nume la naștere: Margalit Azran), celebră în anii ’60 ai secolului trecut atât în Franţa cât şi în ţările arabe (n. 1941, în Maroc)

– 2020: A murit actorul şi regizorul francez Robert Hossein (n. 1927) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa americană de comedie Betty White, cu o carieră de peste opt decenii (n. 1922)

– 2022: A murit Papa Emerit Benedict al XVI-lea (2005-2013); cardinalul Joseph Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005; a fost al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013 (n. 1927, la Marktl am Inn, Germania)

– 2022: A murit jurnalista americană Barbara Walters; prima femeie care a prezentat un jurnal de ştiri de seară în Statele Unite; a fost o adevărată legendă, o deschizătoare de drumuri, nu doar pentru femei în jurnalism, ci pentru jurnalism în sine (n. 1929)

– 2022: A murit poetul şi traducătorul „sârbo-valah” Adam Puslojić, prieten apropiat al lui Nichita Stănescu; animator și susținător al relaţiilor culturale româno-sârbeşti, a fost, de asemenea, un traducător prodigios din literatura română (n. 1943, într-un sat românesc de pe valea Timocului)

– 2022: A murit cântăreața și compozitoarea americană Anita Pointer, una dintre membrele „The Pointer Sisters”, formaţie premiată cu mai multe trofee Grammy, cunoscută pentru hituri pop, country şi R&B din anii ’70 și ’80 ai secolului XX (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 decembrie 2025, 05:21 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:22

S-a întâmplat într-o zi de 30 decembrie

* Cu 103 ani în urmă (1922) era adoptată, în unanimitate, de primul Congres Unional al Sovietelor, Declaraţia privind crearea U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. La 21.XII.1991, prin documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente – C.S.I, semnat la Alma-Ata, se consfinţea dispariţia U.R.S.S. de pe harta politică a lumii

* În urmă cu 102 ani (1923) avea loc, la Cinema Clasic din București, premiera filmului „Ţigăncuşa de la iatac”, prima co-producţie din istoria filmului românesc (cu Germania) şi prima realizare notabilă în domeniul filmului de ficţiune

* Acum 78 de ani (1947) regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a fost obligat să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara. A doua zi a plecat la Sinaia, unde a rămas până la 4.I.1948, când a părăsit România. Tot la 30 decembrie, într-o şedinţă extraordinară, Adunarea Deputaţilor proclama Republica Populară Română (prin Legea 363)

* În urmă cu 68 de ani (1957) era înfiinţată, la Bucureşti, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (A.C.A.R.). Constituită în 1957 ca organizaţie obştească şi recunoscută oficial în 1958, A.C.A.R. a cunoscut o dezvoltare rapidă şi remarcabilă în perioada următoare. În anul 1958, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România a aderat la Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Apicultură – APIMONDIA

* Tot acum 68 de ani avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Erupţia”, filmul de debut al regizorului Liviu Ciulei (1923 – 2011); în distribuţie: Lucia Mara, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabija ş.a.

* Cu 61 de ani în urmă (1964) a fost instituţionalizată, de Adunarea Generală a ONU, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), la recomandarea Conferinţei cu acelaşi nume, de la Geneva (din martie-iunie 1964). În prezent, organizația are 195 de țări-membre

* Acum 49 de ani, în data de 30 decembrie 1976, a fost semnat contractul de constituire a societăţii mixte româno-franceze Oltcit, „Citroën-ul din Oltenia“. În cursul ceremoniilor oficiale de la Paris (17 decembrie 1976) şi Bucureşti (30 decembrie 1976) s-a anunţat faptul că societatea mixtă OLTCIT se forma cu un capital social de 500 de milioane de franci francezi (circa 100 milioane de dolari, potrivit cursului de schimb FF-$ de la 1 ianuarie 1977), din care statul român deţinea 64% (prin Centrala Industrială de Autocamioane şi Autoturisme, împreună cu Întreprinderea de Comerţ Exterior „Autodacia”), iar 36% erau ale companiei „Citroën”. Un an mai târziu, în 1977 începe construirea fabricii de la Craiova, tehnologia fiind adusă din Franţa. Uzina avea o suprafaţă de 350.000 de metri pătraţi, iar toată platforma industrială avea 114 hectare de teren. În 1991, Citroën şi-a vândut participaţia la Oltcit către statul român, acesta redenumind compania Automobile Craiova. Producţia a continuat până în 1994, când au sosit la Craiova coreenii de la Daewoo. Ultimul Oltcit a ieşit de pe linia de producţie în 1996, sub brandul Oltena. Ulterior, după ce Daewoo a dat faliment, în 2008, la Craiova au ajuns cei de la Ford, care își desfășoară și în prezent activitatea în fosta fabrica Oltcit

* Cu 32 de ani în urmă (1993) avea loc semnarea, la Ierusalim, a unui acord istoric de recunoaştere reciprocă între Israel şi Vatican. La data de 15.VI.1994 cele două state au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură

Aniversări – Comemorări

– 1863: S-a născut Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (a tradus din Kant, Goethe, Strindberg, Dumas, Karl May); frate cu Enea şi Nerva Hodoş (m. 1928). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al morții 1929

– 1883: S-a născut Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (m. 1979)

– 1891: A murit profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (n. 1839)

– 1894, 30/31: A murit poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1868)

– 1902: S-a născut Vasile Mârza, medic şi biolog; cercetări în domeniile histochimiei şi histofiziologiei; a fost unul dintre promotorii studiilor de histobiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1995)

– 1904: S-a născut istoricul Vasile Maciu, specialist în istoria modernă a României; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1905: S-a născut inginerul chimist Şerban Solacolu; i se datorează cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1980) – 120 de ani

– 1931: S-a născut actorul Teofil Vâlcu; a fost director al Teatrului Național din Iași în perioada 1972-1979 (m. 1993)

– 1934: S-a născut arheologul Vasile Ursachi, specialist în domeniul arheologiei preistorice, cu deosebire al civilizaţiei geto-dace; fondatorul Muzeului de Istorie din Roman, al cărui director a fost între anii 1957 şi 2004; a condus peste 20 de şantiere arheologice; a publicat peste 190 de articole de specialitate, volume şi cataloage de expoziţii interne şi internaţionale

– 1939: S-a născut actorul Mircea Andreescu (numele real Mircea Andriescu), cu o carieră de peste 6 decenii în teatru și film

– 1940: S-a născut Maria Vodă Căpuşan, teoretician şi critic literar, teatrolog (m. 2017) – 85 de ani

– 1950: A murit (în închisoarea de la Sighet) Mihail Manoilescu, inginer, economist şi om politic; unul dintre întemeietorii neoliberalismului în România; ministru în mai multe rânduri; ca ministru de externe (iulie-septembrie 1940), a acceptat semnarea Dictatului de la Viena (din 30 august 1940); arestat de autorităţile comuniste între anii 1944 şi 1945 şi din 1948 (n. 1891) – 75 de ani

– 1962: S-a născut pictorul Dacian Andoni, doctor în arte vizuale şi conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte Plastice

– 1973: S-a născut Tiberiu Ușeriu, sportiv extrem, alergător de anduranță și ultramaratonist; a terminat pe primul loc cel mai greu maraton din lume, după ce a alergat 566 de kilometri la Polul Nord, în condiții meteo extrem de dificile; de trei ori consecutiv a câștigat 6633 Arctic Ultra

– 1981: S-a născut Marius Moga, cântăreț și compozitor dedicat genului pop și muzicii dance; succesul pe care l-a obținut în România i-a adus locul 85 din 100 la momentul anunțării clasamentului „Mari români”, în anul 2006

– 1984: S-a născut actriţa, scenarista şi regizoarea Alina Grigore

– 1986: A murit poetul şi editorul Ion Bănuţă (n. 1914)

– 2016: A murit Camelia Dăscălescu, compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă; producător muzical şi pedagog (n. 1921)

– 2016: A murit Bogdan Muşatescu, actor al Teatrului Naţional Bucureşti, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (n. 1941)

– 2017: A murit compozitorul și muzicologul Vasile Donose; în perioada 1964-1978 a fost redactor șef și director în Radiodifuziunea și Televiziunea Română; tatăl mezzosopranei Ruxandra Donose (n. 1929)

– 2018: A murit Constantin Vasilică, agronom, personalitate marcantă a învățământului superior agronomic din România; viaţa şi activitatea lui profesională timp de șase decenii s-a confundat cu istoria Universității de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (n. 1926)

– 2020: A murit cântăreţul de muzică populară Nicolae Sabău; casa artistului din comuna Cicârlău a fost transformată în muzeu al artei şi cântecului popular (n. 1929) – 5 ani

– 2021: A murit Dumitru Munteanu, prozator, poet, eseist, istoric literar, publicist și editor (n. 1948)

– 2023: A murit Constantin Ionescu-Vovu, pianist, profesor universitar şi editor (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Procesul-verbal al ședinței de politică monetară a Fed

Aniversări – Comemorări

– 39: S-a născut Titus Flavius Vespasianus, împărat roman între anii 79-81 (m. 81)

– 1819: S-a născut scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (m. 1898)

– 1853: S-a născut André Messager, compozitor şi dirijor francez (m. 1929)

– 1859: S-a născut Josef Bohuslav Foerster, compozitor, profesor, organist și jurnalist ceh (m. 1951)

– 1865: S-a născut (la Bombay, în India) scriitorul britanic Rudyard Kipling; Premiul Nobel pentru literatură în 1907 (m. 1936) – 160 de ani

– 1879: S-a născut Ramana Maharshi (născut Venkataraman Iyer, dar este cunoscut mai ales sub numele de Bhagavan Sri Ramana Maharshi), înțelept și jivanmukta indian hindus; unul dintre cei mai renumiți și admirați maeștri spirituali din India, învățăturile sale au fost asociate cu hinduismul, în special cu tradiția Advaita Vedanta, care postulează unitatea esențială a sufletului și a Divinului (m. 1950)

– 1904: S-a născut Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (m. 1987)

– 1906: S-a născut Sir Carol Reed, primul regizor britanic de film care a fost înnobilat, în anul 1952 (m. 1976)

– 1910: S-a născut scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (m. 1999) – 115 ani

– 1926: S-a născut Stan Tracey (nume complet: Stanley William Tracey), pianist şi compozitor britanic de jazz (m. 2013)

– 1927: S-a născut actorul şi regizorul francez Robert Hossein (m. 2020)

– 1928: S-a născut chitaristul american Bo Diddley, figură reprezentativă a muzicii americane a celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2008)

– 1930: S-a născut Youyou Tu, cercetătoare chineză în domeniul medicinei și chimiei farmaceutice, cunoscută pentru descoperirea substanțelor artemisinină și dihidroartemisinină, care au salvat milioane de vieți omenești în lupta cu malaria; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2015 – 95 de ani

– 1932: S-a născut Paolo Villaggio, actor de comedie, scriitor, scenarist și realizator TV italian (m. 2017)

– 1934: S-a născut actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (m. 2017)

– 1941: A murit Lazar Markovici Lisițki, cunoscut mai ales ca El Lissitzky, artist, designer, fotograf, profesor, arhitect și tipograf rus (n. 1890)

– 1942: S-a născut Vladimir Konstantinovici Bukovski, fost disident antisovietic, autor și activist politic (12 ani în închisori, lagăre şi aziluri de psihiatrie); a ajutat la consolidarea mișcării sovietice pentru drepturile omului și a denunţat, în anii ’70 ai secolului trecut, detenţia psihiatrică la care erau supuşi prizonierii politici din Uniunea Sovietică; din 1976 a locuit în Marea Britanie, unde a fost trimis după eliberare (m. 2019)

– 1942: S-a născut Michael Nesmith (nume complet: Robert Michael Nesmith), cântăreț, compozitor, actor, regizor de film, producător, om de afaceri și romancier american; devenit celebru datorită activităţii sale în cadrul formaţiei pop rock „The Monkees” (m. 2021)

– 1944: A murit scriitorul francez Romain Rolland; Premiul Nobel pentru literatură în 1915 (n. 1866)

– 1945: S-a născut Davy Jones, muzician, cântăreț, actor și om de afaceri englez; solistul trupei „The Monkees” (m. 2012) – 80 de ani

– 1947: A murit Alfred North Whitehead, matematician şi filosof englez (n. 1861)

– 1948: S-a născut Randy Wayne Schekman, cercetător american în domeniul biologiei celulare; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu James Rothman şi Thomas Südhof, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre”

– 1950: S-a născut Bjarne Stroustrup, informatician și profesor american de origine daneză; este cunoscut ca fiind creatorul limbajului C++, dezvoltat la începutul anilor ’80 – 75 de ani

– 1959: S-a născut dirijorul şi pianistul britanic de origine italiană Sir Antonio Pappano

– 1968: A murit Trygve Lie, om politic şi diplomat norvegian, primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) între anii 1946 şi 1953 (n. 1896)

– 1984: S-a născut LeBron Raymone James, sportiv profesionist american, considerat unul dintre cei mai mari baschetbaliști din toate timpurile; evoluează la echipa Los Angeles Lakers în cadrul National Basketball Association (NBA)

– 1986: S-a născut Ellie Goulding, cântăreață, cantautoare, multi-instrumentistă și actriță britanică

– 1994: A murit Dmitri Ivanenko, fizician teoretician și profesor universitar sovietic; contribuții în fizica nucleară (n. 1904, la Poltava, astăzi în Ucraina)

– 2002: A murit scriitoarea britanică Mary Wesley (pe numele ei adevărat Mary Aline Mynors Farmar) (n. 1942)

– 2006: A fost executat (prin spânzurare), la Bagdad, fostul preşedinte irakian Saddam Hussein, condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi; Saddam Hussein a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003 (n. 1937)

– 2009: A murit, la Lausanne, în Elveția, Alberto Lysy, violonist şi dirijor argentinian de origine ucraineană (n. 1935)

– 2010: A murit Bobby Farrell, cântăreţ de muzică pop olandez, cunoscut mai mult ca membru al formației muzicale de succes a anilor 1970, Boney M (n. 1949) – 15 ani

– 2012: A murit Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (n. 1909)

– 2014: A murit actriţa americană de origine germană Luise Rainer (n. 1910)

– 2016: A murit juristul și profesorul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1930)

– 2018: A murit Edgar Hilsenrath, scriitor german; unul dintre supraviețuitorii Holocaustului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (n. 1926)

– 2019: A murit Harry Kupfer (nume complet: Harry Alfred Robert Kupfer), unul dintre cei mai reputaţi regizori de operă germani (n. 1935)

– 2023: A murit astronomul ceh Luboš Kohoutek; cunoscut la nivel mondial, în principal prin descoperirea cometei de lungă durată C/1973 E1 în 1973, cunoscută și sub numele de cometa Kohoutek, a încă patru comete și 76 de asteroizi (n. 1935)

– 2023: A murit John Pilger, producător de filme documentare și jurnalist britanic de origine australiană; cunoscut ca un critic puternic al politicii externe americane, australiene și britanice, susținând că politicile acestor țări erau adesea conduse de o agendă imperialistă și colonialistă; prin reportajele sale a atras atenția internațională asupra genocidului din Cambodgia în anii 1970 (n. 1939)

– 2023: A murit actorul britanic Tom Wilkinson (n. 1948)

– 2024: A murit Fraser Stoddart, chimist britanic-american; Premiul Nobel pentru chimie în 2016, împreună cu Jean-Pierre Sauvage și Bernard L. Feringa, pentru proiectarea şi producţia de maşini moleculare sau nanomaşini (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 decembrie 2025, 05:18 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 16:07

S-a întâmplat într-o zi de 29 decembrie

* Se marchează 180 de ani (1845) de când Republica Texas s-a unit cu Statele Unite ale Americii, devenind al 28-lea stat al acestei federaţii. La data de 13 octombrie 1845, marea majoritate a alegătorilor din Republică a aprobat oferta americană şi propunerea de constituţie care permitea explicit sclavia şi aducerea de sclavi de către emigranţi în Texas. Această constituţie a fost ulterior acceptată de Congresul SUA, Texas devenind stat al SUA în aceeaşi zi cu anexarea, 29 decembrie 1845 (nemaitrecând prin etapa de teritoriu). Unul dintre motivele acestei uniri a fost existenţa unor datorii uriaşe acumulate de guvernul texan, pe care SUA a acceptat să şi le asume prin anexare. În schimbul preluării acestei datorii (10.000.000 de dolari), Texasul a renunţat la pretenţiile teritoriale asupra zonelor aflate astăzi în Colorado, Kansas, Oklahoma, New Mexico şi Wyoming, pe care Texasul nu le controlase niciodată şi pe care guvernul federal le capturase direct de la Mexic la începutul Războiului Mexicano-American

* Cu 106 ani în urmă (1919) Parlamentul vota Legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei şi a Basarabiei. Este primul Parlament al României întregite, reunit la Bucureşti, ales prin vot universal şi cuprinzând reprezentanţi din toate teritoriile locuite majoritar de români

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, şi reînhumarea lor în satul Bădăcin, judeţul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat şi reînhumarea lor în comuna Topoloveni, judeţul Argeş

* Acum 36 de ani (1989) avea loc prima şedinţă a guvernului provizoriu condus de Petre Roman, cel dintâi executiv al României de după căderea comunismului. Petre Roman a fost numit, pe data de 27 decembrie 1989, Prim Ministru al Guvernului Provizoriu de Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN), formațiune condusă de Ion Iliescu (1930 – 2025). După alegerile din mai 1990, a fost desemnat și votat de Parlament ca Prim Ministru al României. Primul guvern al României de după căderea comunismului s-a întrunit în prima sa şedinţă la 29 decembrie 1989. Din 31 de miniștri, 23 ocupaseră, înainte de 1989, posturi de responsabilitate în structurile de partid sau în statul comunist

* Tot acum 36 de ani (1989) a apărut primul număr al publicației Vestitorul Ortodoxiei Românești, denumirea inițială a periodicului Patriarhiei Române. Din colegiul redacțional de la acea dată au făcut parte: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la acea vreme protosinghel și consilier în cadrul Departamentului „Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic” al Administrației patriarhale, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe atunci, arhimandrit și inspector patriarhal pentru învățământul teologic, vrednicul de pomenire Episcop-vicar Roman Ialomițeanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Teodor Baconski, care era doctorand și redactor la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române

* În urmă cu 21 de ani (2004) a început guvernarea executivului condus de Călin Popescu-Tăriceanu, care a deţinut puterea în România, în perioada 29 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008

* Pe 29 decembrie 2013, în urmă cu 12 ani, fostul pilot de Formula 1, Michael Schumacher, acum în vârstă de 54 de ani, a suferit un grav accident în timp ce se afla la schi în staţiunea Meribel din Alpii Francezi. Schumacher a fost diagnosticat cu un traumatism cranian sever şi o hemoragie cerebrală, fiind operat de două ori la spitalul din Grenoble, Franța. Michael Schumacher a fost în comă timp de șase luni în urma accidentului, fiind transferat pe 16 iunie 2014 la o unitate medicală de specialitate din Lausanne, Elveția. A fost externat pe 9 septembrie 2014 și până în prezent a fost tratat în locuința lui, păstrându-se secrete informațiile despre starea lui

Aniversări – Comemorări

– Sfinții 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfinții prunci uciși de Irod (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1839: S-a născut Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1894 (m. 1901)

– 1843 (stilul nou): S-a născut (la Neuwied/Germania) regina Elisabeta (cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (m. 1916). NOTĂ: Alte surse menționează naşterea la 17/29.XII.1843

– 1843: A murit (la Sighişoara) Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german, stabilit în Transilvania; autorul primului conspect critic al florei din Transilvania şi al unui valoros ierbar, păstrat parţial până astăzi, la Cluj (n. 1765, la Luckau, Germania)

– 1884: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Ioan Cristu Danielescu (m. 1966)

– 1898: S-a născut Tudor Şoimaru (pseudonimul lui Gheorghe Drăguşanu), prozator, dramaturg, cronicar dramatic, traducător şi gazetar (m. 1967)

– 1903: S-a născut Sergiu Dan (pseudonimul lui Isidor Sergiu Rottman), prozator şi traducător (din literatura universală) (m. 1976)

– 1907: S-a născut Ion Luican, cântăreţ de muzică populară (m. 1992)

– 1919: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) pianistul, compozitorul şi muzicologul Roman Vlad, stabilit în Italia în 1938; autor de simfonii, opere, muzică de cameră, un compozitor remarcabil de muzică de film, este cunoscut publicului şi pentru seria de concerte dedicată celebrului pianist clasic italian Arturo Benedetti Michelangeli, considerat unul dintre cei mai importanţi virtuozi ai acestui instrument din secolul al XX-lea, după Ferruccio Busoni, Vladimir Horowitz şi Sviatoslav Richter (m. 2013)

– 1928: A murit Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (n. 1854)

– 1933: A murit (asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia) I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (n. 1879)

– 1935: S-a născut pictorul Marcel Dan Bota (m. 2021) – 90 de ani

– 1935: A murit chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (n. 1867) – 90 de ani

– 1937: A murit fizicianul Constantin I. Miculescu; principala sa contribuţie la domeniul fizicii poate fi regăsită chiar în lucrarea sa de doctorat, unde a prezentat o determinare precisă a echivalentului mecanic al caloriei (n. 1863)

– 1942: S-a născut analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2006)

– 1952: S-a născut Pavel Şuşară, critic şi istoric de artă, monograf, poet, publicist şi scriitor. NOTĂ: Unele surse dau data de 4.I.1953, când a fost înregistrată în acte naşterea

– 1970: S-a născut cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (m. 2018) – 55 de ani

– 1971: S-a născut Grigore Şoitu, poet şi jurnalist

– 1975: A murit matematicianul Tiberiu Popoviciu; fondatorul şcolii române de analiză numerică; a înfiinţat (în 1946), la Universitatea din Cluj, Seminarul de Teoria Aproximării şi Analizei Numerice; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1906) – 50 de ani

– 1978: A murit Franyó Zoltán, publicist şi traducător maghiar din România (n. 1887)

– 2000: A murit Angela Ion, istoric literar; specialistă în limba şi literatura franceză, a coordonat lucrări de sinteză, precum dicţionarul „Scriitori francezi” (1978) şi „Dicţionarul istoric şi critic al literaturii franceze” (1982), a publicat numeroase studii şi lucrări de istoria literaturii franceze sau despre relaţiile literare româno-franceze (n. 1928) – 25 de ani

– 2012: A murit organistul, dirijorul, compozitorul şi profesorul Helmut Plattner; a înfiinţat, în 1954, clasa de orgă a Conservatorului din Bucureşti pe care a condus-o 20 ani; stabilit în Germania din 1974 (n. 1927)

– 2018: A murit istoricul, profesorul și editorul Ştefan Ştefănescu; a fost preocupat de domenii precum: istoria medie a României, demografia istorică, istoria instituțiilor, istoria structurilor socio-politice medievale ale Țării Românești, istoria relațiilor internaționale; a editat izvoare istorice privitoare la istoria României; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929)

– 2022: A murit pictorul și graficianul Sorin Adam (n. 1968)

EVENIMENTE EXTERNE

– SUA: Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump, pentru a discuta despre următorii paşi ai planului elaborat de SUA pentru pace în Fâşia Gaza

Aniversări – Comemorări

– 1766: S-a născut Charles Macintosh, chimist şi inventator scoțian; inventatorul țesăturii impermeabile (1823) (m. 1843)

– 1825: A murit pictorul francez Jacques-Louis David, unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului neoclasic; pictor de curte al lui Napoleon I (n. 1748) – 200 de ani

– 1876: S-a născut Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi ulterior în Puerto Rico; aici va organiza (începând din 1956) festivalul ce-i poartă numele (m. 1973, Puerto Rico)

– 1882, 29.XII./ 1883, 10.I: S-a născut prozatorul rus Aleksei N. Tolstoi (m. 1945). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 10 ianuarie 1883

– 1883: A murit Francesco de Sanctis, istoric şi critic literar, profesor italian; întemeietorul criticii literare italiene moderne (n. 1817)

– 1890: S-a născut pianistul şi compozitorul francez Yves Nat (m. 1956) – 135 de ani

– 1896: S-a născut pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (m. 1974)

– 1910: S-a născut economistul şi profesorul american de origine britanică Ronald (Harry) Coase; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1991 (m. 2013) – 115 ani

– 1913: S-a născut Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1916 (stil nou): A fost asasinat călugărul rus Grigori Efimovici Rasputin, rămas în istorie pentru influenţa ocultă pe care a exercitat-o asupra familiei imperiale ruse (n. 1869). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 16/29 decembrie 1916, iar altele 17/30 decembrie 1916

– 1918: S-a născut soprana franceză Mado Robin (m. 1960)

– 1919: S-a născut Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (m. 2000)

– 1921: S-a născut Dobrica Ćosić, romancier, eseist, teoretician politic și politician sârb; a manifestat o influență deosebită asupra politicii sârbe moderne și asupra mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX; primul președinte al Republicii Federale Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) (1992) (m. 2014)

– 1924: S-a născut jurnalistul sportiv Hiroshi Kagawa, primul japonez care a primit premiul prezidenţial FIFA; a fost un pionier în acest domeniu în Japonia, acoperind zece Cupe Mondiale (m. 2024)

– 1924: A murit Carl Spitteler, poet, nuvelist şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în 1919 (n. 1845)

– 1926: A murit poetul austriac Rainer Maria Rilke, unul dintre exponenţii de seamă ai poeziei moderne (n. 1875)

– 1936: S-a născut actriţa americană de televiziune Mary Tyler Moore; a fost o deschizătoare de drumuri cu producţia de televiziune „Mary Tyler Moore” din anii 1970-1977, show-ul fiind primul în care personajul principal a fost o „femeie de carieră” şi unul dintre primele care a avut ca scenarişti mai multe femei (m. 2017)

– 1938: S-a născut actorul american de film Jon Voight; a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1979

– 1939: S-a născut Ed Bruce, cântăreț american de muzică country și actor (m. 2021)

– 1941: S-a născut flautistul, solistul şi compozitorul britanic Ray Thomas, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „The Moody Blues” (m. 2018)

– 1942: S-a născut actorul indian Rajesh Khanna, considerat primul superstar de la Bollywood (m. 2012)

– 1946: S-a născut Marianne Evelyn Gabriel Faithfull, cântăreață și actriță engleză; a atins popularitatea în anii ’60 odată cu lansarea single-ului ei din top 5 din Marea Britanie „As Tears Go By” și a devenit una dintre principalele artiste feminine în timpul invaziei britanice din Statele Unite (m. 2025) – 80 de ani

– 1957: S-a născut Bruce A. Beutler, genetician şi imunolog american; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2011, împreună cu Jules Hoffmann şi Ralph Steinman, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1986: A murit (la Paris) Andrei Tarkovski, regizor, scenarist, actor şi scriitor rus; considerat unul dintre cei mai mari regizori din toate timpurile; a dat o nouă dimensiune relaţiei dintre artă şi religie (n. 1932)

– 2004: A murit Julius Axelrod, farmacolog, biochimist și neurochimist american, care împreună cu farmacologul Bernard Brodie a descoperit rolul analgetic și a contribuit la producerea pe cale industrială a paracetamolului; laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1970, alături de Bernard Katz și Ulf von Euler (n. 1912)

– 2012: A murit cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (n. 1935)

– 2018: A murit actriţa mexicană Rosenda Monteros (n. 1935)

– 2020: A murit creatorul de modă și omul de afaceri francez Pierre Cardin, un designer vizionar şi pionier al prêt-à-porter-ului; considerat un adevărat lider în artă, afaceri şi diplomaţie publică (n. 1922, în Italia) – 5 ani

– 2020: A murit pianistul, compozitorul și dirijorul Claude Bolling, unul dintre cei mai mari cântăreţi francezi de jazz; a compus muzica pentru mai mult de o sută de filme (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit Alexi Laiho, chitarist, compozitor și cântăreț finlandez (n. 1979) – 5 ani

– 2022: A murit fotbalistul brazilian Pelé (Edson Arantes do Nascimento), considerat de mulți a fi cel mai mare jucător din toate timpurile, cunoscut ca „Regele Fotbalului” și „Perla Neagră”; singurul fotbalist cu trei titluri de campion mondial în palmares (1958, 1962 și 1970), a câștigat 30 de trofee cu: Santos (25), New York Cosmos (2) și naționala Braziliei (3) (n. 1940)

– 2022: A murit Vivienne Westwood, designer britanic de modă și femeie de afaceri; una dintre principalele creatoare ale modei punk moderne și new wave (n. 1941)

– 2024: A murit Jimmy Carter (James Earl Carter Jr.), politician american, al 39-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1977–1981); Premiul Nobel pentru pace pe 2002, pentru „decenii de eforturi neobosite în scopul de a găsi soluţii paşnice la conflicte internaţionale” (n. 1924) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 decembrie 2025, 05:17 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:17

S-a întâmplat într-o zi de 28 decembrie

* Cu 413 ani în urmă (1612) planeta Pluto era observată pentru prima dată de Galileo Galilei, fiind catalogată doar ca o stea fixă, motiv pentru care descoperirea nu i se atribuie lui. Întâmplarea a făcut ca la prima observare, cea din decembrie 1612, Neptun să intre tocmai în ziua aceea în mișcare retrogradă (întoarcere aparentă a mersului planetei în raport cu stelele fixe, ce rezultă din combinarea mișcării planetei observate cu a Pământului). Din acest motiv Neptun părea că nu se mișcă față de stele. Oricum, mișcarea planetei era prea mică pentru a fi observată cu telescopul lui Galileo. Abia peste 234 de ani, a fost considerată o nouă planetă a sistemului solar, în 2006 primind statutul de planetă pitică

* În urmă cu 156 de ani (1869) dentistul William Finley Semple din Mount Vernon, Ohio, primea primul patent pentru guma de mestecat, obţinând certificatul numărul 98.304 din S.U.A. În 1848, omul de afaceri american, John B. Curtis, a făcut şi vândut prima gumă de mestecat care a fost numită „State of Maine Pure Spruce Gum” (Guma Pură de Molid a Statului Maine). În 1888 o gumă Tutti-Frutti, lansată de Thomas Adams, a devenit prima gumă vândută în automate cu fise pentru dulciuri, în staţiile de metrou din New York

* Acum 153 de ani (1872) intra în exploatare, la Bucureşti, prima linie de tramvai cu cai (tramcarul), pe traseul Calea Târgoviştei – Podul Mogoşoaiei – Teatrul Naţional – străzile Biserica Enei – Academiei – Colţei – Piaţa Sf. Gheorghe – Moşilor

* Cu 146 de ani în urmă (1879) podul Tay din Dundee, Scoția, de aproape 2 mile lungime, la acea vreme cel mai lung pod din lume, s-a prăbușit în timp ce un tren îl traversa, 75 de oameni fiind ucişi. Prăbușirea podului, deschis timp de doar 19 luni, a produs unde de șoc în profesia victoriană a ingineriei și în rândul publicului. Ancheta care a urmat a arătat că podul s-a prăbuşit din cauza faptului că nu a fost construit ca să reziste la furtuni

* Se marchează 145 de ani (1880) de la înfiinţarea Agenţiei ungare de presă MTI (Magyar Távirati Iroda), cu sediul la Budapesta

* Se împlinesc 130 de ani (1895) de când, la Paris (în Salonul Indian de la „Grand Café” din Boulevard des Capucines 14), avea loc prima proiecţie publică a unui film, organizată de fraţii Auguste şi Louis Lumière, eveniment considerat ca marcând actul de naştere a cinematografului. „Cinematograful Lumière” a fost brevetat la 13.II.1895, la Paris

* Cu 122 de ani în urmă (1903), la iniţiativa unui grup de entuziaşti şi pasionaţi ai acestei discipline, lua fiinţă Societatea Numismatică Română. Adunarea Generală, în şedinţa sa inaugurală, a votat Statutele Societăţii şi a ales Comitetul de conducere în următoarea alcătuire: D.A. Sturdza, preşedinte de onoare, M.C. Sutzu, preşedinte activ, Gr. Tocilescu, vicepreşedinte, Al. Cantacuzino, secretar, lt. col. G. Iordăchescu, casier contabil, dr. G. Severeanu, subsecretar şi D. Panku, C. Alessandrescu, Carol Storck şi E.D. Mirea, membri. Odată cu adoptarea Statutelor se fixa şi ţelul principal al Societăţii, care îşi propunea „să dezvolte ştiinţa şi arta numismatică” în România

* Sunt marcați 115 ani de la demisia Guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu (1864-1927) (din cauza activităţii legislative şi a necesităţii de reorganizare a partidului). Brătianu i-a propus regelui extinderea dreptului de vot prin înfiinţarea colegiului unic, dar Carol I a refuzat. În faţa acestei situaţii, liderul liberalilor şi-a depus mandatul pe 28 decembrie 1910. S-a format un guvern conservator, în frunte cu P.P. Carp, care a promovat o susţinută şi eficientă iniţiativă

* Cu 71 de ani în urmă (1954), la aproape 10 ani de la terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial, se desfiinţa sistemul de aprovizionare a populaţiei României pe bază de cartele şi raţii

* Acum 52 de ani apărea cartea „Arhipelagul Gulag”, de Alexandr Soljenițîn. La 28 decembrie 1973, o editură din Paris a publicat pentru prima dată această carte, ce dezvăluia Occidentului ororile comunismului sovietic a fost enumerată printre motivele posibile ale căderii URSS. Cartea a apărut în primă ediție sub forma a trei volume la editura Editions du Seuil. Ulterior a fost publicată și în limba engleză, în anul următor. În Rusia a fost publicată abia în anul 1989 în jurnalul literar Novy Mir. La noi a apărut la Editura Univers tot în format de trei volume

* În urmă cu 44 de ani (1981) avea loc inaugurarea celui de-al doilea tronson al primei magistrale a metroului bucureştean, între uzinele „Timpuri Noi” şi „Republica” (lungime – 9,3 km)

* În urmă cu 36 de ani (1989) Nicolae și Elena Ceaușescu au fost înmormântați, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din București

* Cu 36 de ani în urmă (1989) avea loc constituirea, la Sibiu, a Forumului Democrat al Germanilor din România

* Acum 36 de ani erau constituite primele sindicate libere din România postcomunistă

* Și tot cu 36 de ani în urmă se întrunea la Bucureşti, pentru prima dată, după o lungă pauză, Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor. A fost ales un comitet provizoriu de conducere a Uniunii Scriitorilor, președinte fiind Mircea Dinescu. În prezent preşedintele Uniunii Scriitorilor este Nicolae Manolescu

* Se marchează 25 de ani (2000) de când a început guvernarea executivului condus de Adrian Năstase (al 115-lea), care a condus România până în data de 21 decembrie 2004

* Cu 11 ani în urmă (2014) Airbus A320, care zbura pe ruta Surabaya, Java, Indonezia, spre Singapore, s-a prăbușit în Marea Java, ucigând toate cele 162 de persoane aflate la bord. Când operațiunile de căutare s-au încheiat în martie 2015, au fost recuperate doar 116 cadavre. Este singurul accident care a implicat Indonezia Airasia, compania care a operat zborul

Aniversări – Comemorări

– Duminica după Nașterea Domnului (Fuga în Egipt; Sf. Iosif, Logodnicul Mariei, Sf. profet David Împăratul și Sf. apostol Iacob, rudenia Domnului) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Familie: Isus, Maria și Iosif; Sfinţii Prunci Nevinovaţi, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1805: S-a născut cărturarul Eftimie Murgu; a contribuit la cristalizarea învăţământului filosofic în România; conducătorul Revoluţiei de la 1848-1849 din Banat (m. 1870) – 220 de ani

– 1814: A murit József (Iosif) Benkő, preot şi profesor de teologie; istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei), botanist şi geograf secui (n. 1740)

– 1840: S-a născut Ioan Kalinderu, jurist şi publicist (frate cu Nicolae Kalinderu, medic şi cunoscut colecţionar de artă); administrator al domeniilor Coroanei de la înfiinţare, în 1884, până la sfârşitul vieţii; pe baza testamentului său, în 1916 a fost inaugurat „Muzeul Kalinderu”; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte (1895-1898; 1901-1904) şi preşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1913) – 185 de ani

– 1868: S-a născut (la Bratislava-Slovacia) prozatoarea Bucura Dumbravă (pseudonimul lui Fany Seculici); stabilită cu familia în România la vârsta de cinci ani, se va ataşa de cultura şi tradiţiile noii ţări; pasionată excursionistă, organizează, împreună cu Simion Mehedinţi, turismul în Carpaţi (m. 1926, la Port Said-Egipt)

– 1874: S-a născut (la Rohozna, azi în R. Moldova) Francisc Iosif Rainer, medic şi antropolog; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi a Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1944)

– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Christu Danielescu (m. 1966)

– 1887: S-a născut sculptorul Spiridon Georgescu (m. 1974)

– 1898: S-a născut căpitanul Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare (fracturate într-un accident de aviaţie la Hibrun-Cehoslovacia, la 12.IX.1926, şi amputate ulterior); la 20.V.1928 va obţine locul I la concursul internaţional de la Băneasa (m. 1935)

– 1900: S-a născut Eugen Cuteanu, compozitor şi violonist (m. 1968) – 125 de ani

– 1903: S-a născut compozitorul Nicolae Kirculescu (m. 1985)

– 1907: S-a născut compozitorul Nicolae Brânzeu (m. 1983)

– 1925: S-a născut scriitorul Baruţu T. Arghezi, fiul lui Tudor Arghezi (m. 2010) – 100 de ani

– 1941: S-a născut Ioana Em. Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar, eseist, eminescolog, scriitoare și profesor universitar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (m. 1990)

– 1949: S-a născut fostul luptător de greco-romane Gheorghe Berceanu, supranumit „Hercule de buzunar”, laureat cu aur la München 1972 și cu argint la Montréal 1976; a obținut și medalia de aur la Campionatele Mondiale din 1969 și 1970, la Campionatele Europene din 1970, 1972 și 1973 și la Universiada din 1975; în anul 2000 Federația Internațională de Lupte l-a inclus în Hall of Fame (m. 2022)

– 1950: A murit Constantin I. Karadja, istoric, bibliograf, bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice) şi diplomat român; a fost unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor cu cetăţenie română aflaţi pe teritoriul Germaniei naziste sau pe teritoriile controlate de Reich; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1889) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Theodor Damian, poet, teolog, profesor universitar, eseist de factură creștin-ortodoxă, important promotor cultural, editor; stabilit în 1988 în Statele Unite, unde a fondat Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă cu parohia ortodoxă română „Sf. Ap. Petru și Pavel”, Astoria, New York, și Cenaclul literar „Mihai Eminescu” din New York, toate în 1993

– 1955: S-a născut Magda Cârneci (până în 1989 a folosit şi pseudonimul Magdalena Ghica), poetă, eseistă, critic și istoric de artă, publicistă – 70 de ani

– 1957: S-a născut solistul vocal, compozitorul şi interpretul Laurenţiu Cazan

– 1959: A murit chimistul Ion Tănăsescu; contribuţii importante la chimia heterociclurilor; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1892)

– 1981: S-a născut cântăreața Alexandra Ungureanu

– 1989: A murit (la Feucht, Germania) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1894, la Sibiu)

– 1997: A murit Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (n. 1906)

– 2003: A murit Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (n. 1943)

– 2004: A murit pictorul Vasile Chinschi (n. 1939)

– 2008: A murit scriitorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923)

– 2012: A murit dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (n. 1915)

– 2012: A murit economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (n. 1939)

– 2019: A murit actriţa Brânduşa Zaiţa Silvestru, una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpuşăreşti din România, supranumită „Zâna păpușilor”; artist păpuşar la Teatrul „Ţăndărică” între anii 1950 – 1997; prima laureată a unui premiu special UNITER în acest domeniu; a colaborat cu Radiodifuziunea Română la emisiunea „Teatru la microfon” şi la „Teatrul Radiofonic” (1959 – 1985), a avut emisiunea „Povestiri pe degete” la Televiziunea Naţională (seriale cu păpuşi, 1958 – 1980); apreciată profesoară universitară de Arta Teatrului de Păpuşi în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, actual UNATC (n. 1933)

– 2020: A murit pictorul Kedei Zoltán; aproape 70 de ani a fost o prezență activă în viața artistică din Târgu Mureș (n. 1929) – 5 ani

– 2020: A murit Florin Anton, actor al Teatrului de Comedie (din 1982) (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit jurnalistul Liviu Iancu; a lucrat în special pe jurnalism economic şi de turism, în redacţii precum Mediafax, Naţional, Business Magazin, Capital şi Profit (n. 1975) – 5 ani

– 2022: A murit Maria Blendea-Mihalache, pictor și artist decorativ (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Republica Centrafricană: Alegeri prezidențiale și legislative

– Guinea: Alegeri prezidențiale

– Myanmar: Începutul alegerilor parlamentare – prima fază

– Kosovo: Alegeri parlamentare anticipate

– Rusia: Lansarea a trei sateliți iranieni, Zafar-2, Paya și Kosar-1.5

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Copilului Nenăscut” a fost instituită de Biserica Ortodoxă a Greciei și se celebrează în prima duminică după sărbătoarea Naşterii Domnului

– 1619: S-a născut Antoine Furetière, savant și scriitor francez; adversar al prețiozității și artificialității, este considerat precursor al prozei realiste (m. 1688)

– 1622: A murit Francisc de Sales, episcop catolic al Genevei, misionar, scriitor spiritual, doctor al bisericii, venerat ca sfânt în Bisericile Catolică și Anglicană; considerat patronul ceresc al jurnaliştilor; canonizat în anul 1655, este amintit în calendar la 24 ianuarie, zi în care trupul său a fost readus la Annecy pentru înmormântarea definitivă (n. 1567)

– 1706: A murit Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (n. 1647)

– 1731: A fost botezat Christian Cannabich, violonist, compozitor şi dirijor german (m. 1798)

– 1814: S-a născut Sir John Bennet Lawes, chimist și agronom englez; fondatorul industriei de fertilizare articifială şi al staţiei experimentale de la Rothamsted, cea mai veche staţie de cercetare agricolă din lume (m. 1900)

– 1849: A murit Antoine Chrysostome Quatremère, cunoscut sub numele de Quatremère de Quincy, arhitect, arheolog, filozof, critic de artă și om politic francez (n. 1755)

– 1856: S-a născut Thomas Woodrow Wilson, om politic (democrat) american, preşedinte al SUA între anii 1913 şi 1921; a fost primul preşedinte născut pe teritoriul unui fost stat sudist; rol important la elaborarea Tratatului de la Versailles (după prima conflagraţie mondială) şi la crearea Ligii Naţiunilor; Premiul Nobel pentru pace în 1919 (m. 1924)

– 1888: S-a născut Wilhelm Friedrich Murnau, regizor german de film (m. 1931)

– 1899: S-a născut (la Geneva) Eugeniusz Bodo, actor polonez de teatru și film, regizor, scenarist, dansator, cântăreț și producător de filme; considerat unul dintre cei mai populari actori și comedianți polonezi din perioada interbelică (m. 1943, în Rusia)

– 1902: S-a născut Mortimer Adler, filosof, pedagog şi editor american (m. 2001)

– 1903: S-a născut, în Ungaria, matematicianul american John von Neumann (m. 1957)

– 1904: A murit Milton Waldo Hanchett, inventatorul american care, la 15.XII.1848, a patentat scaunul de dentist (n. 1822)

– 1920: S-a născut muzicianul francez André Verchuren, supranumit „Regele acordeonului” (m. 2013) – 105 ani

– 1921: S-a născut compozitorul, muzicianul si cântăreţul american Johnny Otis (Ioannis Alexandres Veliotes), cunoscut ca unul din pionerii genului R&B (m. 2012)

– 1922: S-a născut scriitorul, editorul, desenatorul și scenaristul american de benzi desenate Stan Lee (nume la naștere: Stanley Martin Lieber); a revoluţionat lumea benzii desenate creând, pentru Casa de Editură Marvel Comics, personaje emblematice precum Spider-Man, X-Men, Hulk sau Cei patru fantastici (m. 2018)

– 1925: S-a născut Hildegard Knef, una dintre cele mai populare actriţe de film germane ale anilor ’50 şi ’60 ai secolului XX, considerată de mulţi o a doua Marlene Dietrich; şansonetistă şi scriitoare; a fost căsătorită cu regizorul britanic de film David Cameron (m. 2002) – 100 de ani

– 1931: S-a născut actorul american Martin Milner (m. 2015)

– 1932: S-a născut actriţa și cântăreața americană de culoare Nichelle Nichols, cunoscută pentru rolul său din seria originală Star Trek (m. 2022)

– 1934: S-a născut (Dame) Maggie Smith, actriță britanică de teatru, film și televiziune, dublă laureată a premiului Oscar (m. 2024)

– 1937: A murit compozitorul francez Maurice Ravel, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro”, compusă în 1928 (n. 1875)

– 1944: S-a născut Kary Banks Mullis, biochimist american; Premiul Nobel pentru chimie în 1993, împreună cu Michael Smith, obținut pentru dezvoltarea reacției în lanț a polimerazei (cunoscută sub acronimul PCR, pentru expresia Polymerade Chain Reaction), despre care astăzi se spune că ar fi cea mai sigură metodă de a dovedi prezența virusului HIV în sângele uman (m. 2019)

– 1945: S-a născut (în Austria) George Zebrowski, prolific scriitor de științifico-fantastic, antolog și editor american; fostul redactor al Buletinului Scriitorilor de Științifico-fantastic din America (m. 2024) – 80 de ani

– 1945: A murit scriitorul american Theodore Dreiser (n. 1871) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Richard Clayderman (pseudonimul lui Philippe Pagès), pianist şi compozitor francez, creator al unui nou stil muzical, numit New Romantic

– 1954: S-a născut actorul de film, regizorul şi producătorul american Denzel Washington, considerat „un Sidney Poitier” al anilor ’90, primul actor afro-american care a primit două premii Oscar

– 1955: S-a născut Liu Xiaobo, critic literar, activist chinez pentru democraţie şi drepturile omului; a fost deținut 8 ani, înainte de a muri, pentru participarea sa la mișcarea pentru democrație Carta 08; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2010 (m. 2017) – 70 de ani

– 1956: S-a născut violonistul englez Nigel Kennedy

– 1958: S-a născut Joe Diffie, cântăreţ și compozitor american de muzică country, câștigător al unui Premiu Grammy în anul 1998 (m. 2020)

– 1962: S-a născut pianistul şi compozitorul francez de jazz Michel Petrucciani (m. 1999)

– 1963: A murit Paul Hindemith, violonist, compozitor, pedagog şi teoretician german, naturalizat american, promotor al modernismului în muzica simfonică (n. 1895)

– 1969: S-a născut Linus Benedict Torvalds, inginer de software finlandez-american; a început dezvoltarea nucleului sistemului de operare Linux (1991), iar astăzi este coordonator la proiectul de dezvoltare al acestuia

– 2013: A murit actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (n. 1924)

– 2015: A murit Lemmy (nume real: Ian Fraser Kilmister), cântăreţ şi compozitor britanic; a fondat formaţia de muzică rock „Motörhead” (n. 1945) – 10 ani

– 2016: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Debbie (Marie Frances) Reynolds (n. 1932)

– 2017: A murit scriitoarea americană de thriller Sue Grafton; prolifică autoare a romanelor incluse în ”Alphabet Series” (n. 1940)

– 2017: A murit romanciera și jurnalista israeliană Ronit Matalon (n. 1959)

– 2018: A murit Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (n. 1939)

– 2020: A murit Fu Cong (sau Fou Ts’ong), pianist britanic de origine chineză, unul dintre primii pianiști de origine chineză care a atins faima internațională, fiind cunoscut în special pentru interpretarea compozițiilor lui Frédéric Chopin (n. 1934) – 5 ani

– 2020: A murit cantautorul și compozitorul mexican Armando Manzanero, considerat o legendă a boleroului mexican (n. 1935) – 5 ani

– 2022: A murit cântăreaţa franceză de origine portugheză Linda de Suza (nume real Teolinda Joaquinna de Sousa Lanca); considerată regina programelor de varietăţi (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 decembrie 2025, 05:15 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:16

– S-a întâmplat într-o zi de 27 decembrie

* Acum 634 de ani (1391) apărea prima mențiune documentară a „logofătului” în Țara Românească. În Evul Mediu, logofătul era un mare dregător din Moldova şi Ţara Românească, şef al cancelariei domneşti care se ocupa cu redactarea hotărârilor luate de domn şi de sfatul domnesc, pe care le întărea cu pecetea domnului. Denumirea provine din Bizanţ şi a ajuns la noi pe filieră sud-slavă. În documentele în limba latină, marele logofăt se numeşte „cancellarius” sau „supremus cancellarius”

* Cu 241 de ani în urmă (1784) Horea şi Cloşca, conducătorii răscoalei ţărăneşti din Transilvania (declanşate la 2 noiembrie acelaşi an şi înfrânte o lună mai târziu), erau prinşi în pădurea Scoruşetului din Munții Gilău, şi închişi la Alba Iulia (la 31.I.1785 a fost prins şi Crişan). Primii doi au fost traşi pe roată la 28.II.1785, pe platoul „La furci” din Alba Iulia, iar Crişan s-a spânzurat în închisoare

* În urmă cu 209 ani (1816), la Iaşi, a avut loc, din iniţiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentaţie teatrală în limba română. O trupă românească (formată din copiii boierilor moldoveni Ghica şi Sturza) a prezentat piesa într-un act „Mirtil şi Hloe”, pastorală dramatizată de scriitorul francez Jean-Pierre Claris de Florian, după elveţianul Salomon Gessner

* Cu 107 ani în urmă (1918/1919) Adunarea naţională a saşilor de la Mediaş s-a declarat de acord cu hotărârea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de unire a Transilvaniei cu România (27.XII/9.I)

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când era înfiinţată Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – BIRD (cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială – BM), în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). BM a devenit, la 26.VI.1946, agenţie specializată a ONU, însă funcţionează independent. România a devenit membră a BIRD la 15.XII.1972

* Tot 80 de ani se marchează de când lua fiinţă Fondul Monetar Internaţional – FMI, în urma ratificării, de către 28 de state, a Acordului cu privire la înfiinţarea FMI şi BIRD, adoptat la Conferinţa monetară şi financiară de la Bretton Woods/SUA (1 – 22.VII.1944). Funcţionează oficial de la 1.III.1947. FMI a devenit agenţie specializată a ONU la 15.XI.1947, iar România a devenit membră a FMI la 15.XII.1972

* Acum 56 de ani (1969) era înființat Centrul de Operații Psihologice al Armatei „Samoilă Mârza”

* În urmă cu 36 de ani (1989) presa publica Decretul-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a consiliilor teritoriale ale FSN, ca organe ale puterii de stat. A fost ales Biroul Executiv al CFSN (condus de Ion Iliescu – preşedinte şi Dumitru Mazilu – vicepreşedinte)

* Tot cu 36 de ani în urmă, URSS şi SUA (prin ambasadori) şi Marea Britanie (printr-o telegramă a primului ministru) transmiteau sprijinul pentru schimbările şi noile autorităţi din România. Declaraţii de recunoaştere a Frontului Salvării Naţionale au mai făcut guvernele din Canada, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Argentina, Columbia, Vietnam ş.a.

* Şi tot într-o zi de 27 decembrie, în urmă cu 34 de ani (1991), conform Legii nr. 1/30 iunie 1990, care stipula utilizarea corpului istoric ca instituţie muzeală şi H.G. nr. 478 din 10.07.1991, a fost deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni (înfiinţat în iulie acelaşi an), având un pronunţat caracter memorialistic

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sâmbăta după Nașterea Domnului; Sf. Arhidiacon Ştefan, primul martir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Ioan, Apostol şi Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1897, 27.XII./ 1898, 8.I: S-a născut Tudor Vianu, estetician, filosof al culturii, istoric literar şi stilistician; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1964)

– 1906: S-a născut poetul Emil Giurgiuca, unul dintre cei mai activi şi mai importanţi reprezentanţi ai grupului de „tineri poeţi ardeleni” (Mihai Beniuc, George Boldea, Ion Th. Ilea ş.a.) al căror stil se poate descrie drept o încrucişare discretă şi armonioasă dintre modernism şi tradiţionalism (m. 1992)

– 1916: S-a născut, la Brașov, Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician, fotograf de război și armurier german de origine română; a fost considerat în ultimii ani unul dintre cei mai buni graficieni din întreaga lume, iar în Germania, țara în care a trăit peste 30 de ani, era cel mai apreciat portretist (m. 2010)

– 1931: S-a născut Petre Sbârcea, unul dintre cei mai importanţi dirijori români din a doua jumătate a secolului al XX-lea, profesor (m. 2021). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 14.I.1932. Într-un interviu maestrul a declarat că, de fapt, s-a născut în 27 decembrie 1931, dar pentru că primăria era închisă din cauza sărbătorilor, tatăl său l-a putut declara în mod legal abia în ziua de 14 ianuarie

– 1948: S-a născut Margareta Nagy (numită și „Margit”), meșter popular (împletitul vegetalelor, în special a pănușilor) din Chendu, jud. Mureș, desemnată Tezaur Uman Viu în 2022

– 1948: S-a născut inginerul fizician Mihai N. Mihăilă; descoperitor al fononilor în zgomot; membru corespondent al Academiei Române din 1999

– 1951: S-a născut pictorul Mihai Marin Cârstea

– 1956: S-a născut atleta Doina Melinte; pe parcursul carierei sale, a realizat 18 recorduri naţionale în sală şi în aer liber, 13 recorduri europene în sală şi patru recorduri mondiale; a câştigat zece titluri de campioană naţională, de două ori medaliată cu aur la Campionatul Mondial, două medalii de aur la Cupa Mondială, o medalie de aur şi una de argint la Jocurile Olimpice; campioană olimpică la proba de 800 m (Los Angeles, 1984) şi mondială la proba de 1500 m (Roma, 1987) şi 1500 m indoor (Indianapolis, 1987 şi Budapesta, 1989)

– 1959: A murit actorul Ion Manolescu; membru fondator (1919) al primului Sindicat al artiştilor dramatici şi lirici din România, alături de Nicolae Leonard, Lucia Sturdza-Bulandra şi Gheorghe Storin (n. 1881)

– 1977: A murit pictorul Alexandru Ciucurencu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1903)

– 1990: A murit medicul veterinar Vasile Gheţie; lucrări în domeniul morfologiei animale; considerat iniţiatorul şi conducătorul şcolii româneşti de anatomie comparată a animalelor domestice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1903) – 35 de ani

– 1993: A murit Manole Auneanu, scriitor şi publicist (n. 1935)

– 1993: A murit Peter Paulhoffer, actor român de origine germană (n. 1941)

– 2006: A murit Peter Ladislau Hammer, matematician și profesor american originar din România; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale și al matematicilor discrete aplicate prin studierea funcțiilor pseudo-Booleene și a conexiunilor lor cu teoria grafurilor și al extragerii de cunoștinte din date; a inventat o metodă modernă și eficientă de minare a datelor, denumită Analiza Logică a Datelor, care a fost aplicată în numeroase domenii; fondator şi director al institutului RUTCOR (Rutgers University Center for Operations Research) (n. 1936)

– 2006: A murit Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu ?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (postum, 2007) (n. 1937)

– 2007, 27/28: A murit actriţa Clody Bertola (n. 1913)

– 2013: A murit Vera Călin (născută Clejan), istoric literar, eseistă şi traducătoare stabilită în SUA (n. 1921)

– 2018: A murit matematicianul și profesorul Constantin Corduneanu; cercetări în direcții precum: studiul funcțiilor aproape periodice, soluții periodice şi aproape periodice pentru ecuații şi sisteme diferențiale sau funcționale, teoria globală şi probleme de stabilitate pentru soluțiile unor astfel de sisteme, problemede control optimal pentru sisteme cu operatori Volterra; stabilit în SUA din 1978; fondatorul revistei „Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani; membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1928)

– 2018: A murit actorul și profesorul Sergiu Tudose; societar de onoare al Teatrului Naţional „Vasile Alcsandri” din Iași (n. 1936)

– 2018: A murit jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (n. 1967)

– 2020: A murit Dumitru Oancea, reprezentant de seamă al şcolii româneşti de chimie fizică; a abordat numeroase domenii de cercetare: cinetica reacţiilor chimice în soluţie, în sisteme eterogene, studiul echilibrelor cu transfer de proton în medii apoase şi neapoase, cinetica reacţiilor catalitice, cinetica reacţiilor explozive în fază gazoasă şi în faze condensate, cinetica reacţiilor enzimatice şi a reacţiilor de schimb ionic; a creat o puternică școală de cercetare în domeniul reacțiilor care decurg în regim exploziv şi protecţiei antiexplozive; decan al Facultăţii de Chimie (2004-2012), profesor emerit; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (n. 1941) – 5 ani

– 2021: A murit Victor Socaciu, cantautor, compozitor, realizator şi producător de emisiuni de televiziune, unul dintre cei mai apreciaţi folkişti; producător al unor festivaluri de gen precum Festivalul Naţional – Concurs de muzică folk „Om bun”; deputat (2008-2012) (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Coasta de Fildeș: Alegeri legislative

– Italia: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Livigno

– Austria: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Semmering (27 – 28 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Pregătire pentru Epidemii” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 8 decembrie 2020, pentru a susține importanța prevenirii, pregătirii și parteneriatului împotriva epidemiilor. Organizația Mondială a Sănătății joacă un rol esențial în coordonarea răspunsurilor la epidemii, în conformitate cu mandatul său, și în sprijinirea eforturilor naționale, regionale și internaționale de prevenire, atenuare și abordare a impactului bolilor infecțioase și epidemiilor, în conformitate cu obiectivele Agendei 2030. Vaccinarea împotriva virusului COVID-19 a început la 27 decembrie 2020 (- 5 ani) în întreaga Uniune Europeană

– 1571: S-a născut Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (m. 1630)

– 1585: A murit poetul francez Pierre de Ronsard (n. 1524) – 440 de ani

– 1822: S-a născut Louis Pasteur, chimist şi biolog francez; fondator al microbiologiei moderne; a elaborat principiile asepsiei şi a pus bazele imunologiei (m. 1895)

– 1832: S-a născut Pavel Mihailovici Tretiakov om de afaceri, critic, umorist şi colecţionar de artă rus, fondatorul Galeriei de artă plastică, din Moscova, care îi poartă numele (m. 1898)

– 1856: S-a născut André Gédalge, compozitor şi pedagog francez; printre elevii săi s-a numărat şi George Enescu (m. 1926)

– 1877, 27.XII./ 1878, 8.I: A murit Nikolai A. Nekrasov, poet şi jurnalist rus (n. 1821)

– 1879: S-a născut Sydney Greenstreet, actor englez de teatru și film (m. 1954)

– 1883: S-a născut Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii mişcării pacifiste PUGWASH (m. 1979)

– 1896: S-a născut romancierul american Louis Bromfield (m. 1956)

– 1901: S-a născut Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (m. 1992)

– 1902: S-a născut compozitorul ungar Szabó Ferenc (m. 1969)

– 1907: S-a născut Willem van Otterloo, dirijor, violoncelist şi compozitor olandez (m. 1978)

– 1923: A murit inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris ce-i poartă numele (n. 1832)

– 1925: S-a născut Michel Piccoli, actor, regizor, producător şi scenarist francez (m. 2020) – 100 de ani

– 1925, 27/28: A murit poetul rus Serghei Esenin (n. 1895) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Philippe Curval (pseudonimul lui Philippe Tronche), jurnalist și scriitor de science-fiction francez (m. 2023)

– 1930: S-a născut Lamara Cekonia, soprană și profesoară georgiană (m. 2024) – 95 de ani

– 1931: S-a născut chitaristul american Scotty Moore, cunoscut îndeosebi pentru că l-a acompaniat pe Elvis Presley în anii ’50 ai secolului XX; pionier al muzicii rock’n’roll (m. 2016)

– 1939: S-a născut actorul afro-american John A. Amos Jr. (m. 2024)

– 1941: S-a născut actorul francez de comedie Jean-Claude Bouillon (m. 2017)

– 1942: A murit americanul William G. Morgan, inventatorul voleiului (combinând elemente din baschet, baseball şi tenis, Morgan a inventat, în 1895, pe când era antrenor la Y.M.C.A – Asociaţia Creştină a Tinerilor, un joc devenit foarte popular) (n. 1870)

– 1948: S-a născut actorul francez de film Gérard Depardieu

– 2002: A murit George Roy Hill, regizor american de film, scenarist, actor şi producător (n. 1921)

– 2003: A murit actorul britanic de film Alan Bates (n. 1934)

– 2007: A murit Jerzy Kawalerowicz, regizor, scenarist şi actor polonez de film (n. 1922)

– 2007: A murit, în urma unui atentat sinucigaş cu bombă în cursul unei manifestaţii electorale, în Rawalpindi, Benazir Bhutto, prim-ministru al Pakistanului din 1988 până în 1990 şi din 1993 până în 1996; după ce s-a reîntors din exil în octombrie 2007, a devenit liderul opoziţiei politice (n. 1953, în Karachi, provincia Sindh din Pakistan)

– 2010: A murit actorul francez de film Bernard-Pierre Donnadieu (n. 1949) – 15 ani

– 2016: A murit actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (n. 1927)

– 2016: A murit Carrie (Frances) Fisher, actriță, scenaristă și producătoare de film americană; a devenit faimoasă pentru rolul Prințesa Leia din filmul Războiul Stelelor (n. 1956)

– 2017: A murit regizorul argentinian Fernando Birri, părintele noului cinema latinoamerican (n. 1925)

– 2020: A murit William Theodore Link, scenarist și producător de televiziune american (n. 1933) – 5 ani

– 2023: A murit Jacques Delors (nume complet Jacques Lucien Jean Delors), economist și politician francez; președinte al Comisiei Europene timp de trei mandate (1985–1995); promotor al integrării europene şi o figură esenţială în construcţia arhitecturii economice şi juridice a Uniunii Europene; a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro (n. 1925)

– 2023: A murit Gaston Glock, inginer și om de afaceri austriac; a fondat compania Glock, care a dezvoltat pistolul Glock în 1982 (n. 1929)

– 2024: A murit Olivia Hussey, actriță britanică de film (n. 1951, în Argentina) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 decembrie 2025, 05:14 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:15

S-a întâmplat într-o zi de 26 decembrie

* Cu 419 ani în urmă (1606), în Whitehall, la curtea regelui Iacob I al Angliei (în engleză, James), s-a jucat pentru prima dată tragedia „Regele Lear”, de William Shakespeare. Premiera a avut loc în contextul festivităților prilejuite de Crăciun

* Se marchează 220 ani de când, la 26 decembrie 1805, se încheia Pacea de la Pressburg (cunoscută şi ca Pacea de la Pojon), între Austria şi Franţa, condusă de Napoleon. Această pace a survenit în urma Bătăliei de la Austerlitz şi a pus capăt celui de-al treilea război al Coaliţiei antinapoleoniene. În urma acestui tratat, Austria a fost nevoită să cedeze comitatul Tirol şi Vorarlberg statului bavarez. Restul Austriei Occidentale a fost împărţită între Marele Ducat de Baden şi Württemberg. Regiunile Veneţia, Istria, Dalmaţia şi Cattaro, care au fost alipite Austriei abia în 1797 prin Pacea de la Campo Formio, au fost repartizate regatului napoleonic Italia

* În urmă cu 177 de ani (1848) avea loc la Iaşi, premiera primei operete româneşti, feeria „Baba Hârca”, de Alexandru Flechtenmacher, pe libretul lui Matei Millo (care a interpretat rolul titular)

* În urmă cu 53 de ani (1972) avea loc inaugurarea Muzeului „Vasile Pogor” Iași, cunoscut și sub numele de Casa Junimii. Aflat în inima Iașiului, în saloanele „Casei cu ferestre luminate” își dădeau întâlnire câteva dintre personalitățile care au marcat istoria României moderne: Titu Maiorescu, V. Alecsandri, A.D. Xenopol, I.L. Caragiale, M. Eminescu, I. Slavici, I. Creangă și mulți alții. Pe atunci această casă aparținea lui Vasile Pogor, unul dintre fondatorii societății literare „Junimea”, și a găzduit nenumărate ședințe junimiste. Din anul 1972, a devenit sediul Secției de Literatură a Complexului Muzeal Moldova, separată apoi, din anul 1990, în Muzeul Literaturii Române Iași, instituție de sine stătătoare

* Acum 36 de ani (1989), printr-un decret al CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale), Petre Roman era numit în funcţia de prim-ministru al Guvernului Provizoriu al României (până în 1991). La 29 iunie 1990, Petre Roman a fost ales prim-ministru de către primul Parlament liber ales al României post-comuniste, iar programul de guvernare a fost aprobat fără niciun vot împotrivă. Petre Roman a condus 3 guverne, ultimul dintre ele fiind funcționând din 30 aprilie 1991 până în 16 octombrie 1991

* Într-o zi de 26 decembrie, acum 21 de ani (2004), a avut loc un devastator seism cu magnitudinea de peste 9,1 grade pe scara Richter produs în largul insulei indoneziene Sumatra, care a generat valuri seismice uriaşe, de şase metri (tsunami), care au afectat peste zece ţări din Oceanul Indian şi care s-au soldat cu 232.000 de morţi sau daţi dispăruţi

* Cu 13 ani în urmă (2012) China punea în funcţiune cea mai lungă linie de tren de mare vitează din lume, între Beijing şi Guangzhou (denumit înainte Canton), cea mai mare metropolă din sudul țării (2.298 de kilometri), şi cea mai avansată din punct de vedere tehnic (care reduce de trei ori timpul de transport). În numai opt ore, un tren rapid, care merge cu 300 de km pe oră, acoperă o distanță echivalentă cu o călătorie de la New York până în Florida sau de la Londra la Belgrad. Aceeași distanță este parcursă de un tren obișnuit în peste 20 de ore

* Acum 7 ani (2018) sportivul american Colin O’Brady a devenit primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (a parcurs pe gheaţă o distanţă de aproape 1.600 de kilometri în 54 de zile). În 2016, el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid alpinist care a cucerit cele şapte piscuri

Aniversări – Comemorări

– Soborul Maicii Domnului; Sf. Cuvios Nicodim cel Sfinţit de la Tismana; Sf. Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Arhimandritul Gherasim Iscu (n. 21 ianuarie 1912 – m. 25 decembrie 1951, la Târgu-Ocna) a fost stareț al mănăstirilor Tismana și Arnota, propovăduitor al credinței peste Nistru și deținut politic torturat și martirizat pentru credință; a fost rugător isihast, preot devotat, jertfitor de sine în orice circumstanță, mărturisitor al iubirii dumnezeiești; în 1951, de Nașterea Domnului, torționarul care l-a schingiuit în închisoare s-a întors la credință datorită lui Gherasim, care l-a iertat și spovedit, înainte ca amândoi să se ducă la Domnul

– Serbarea Maicii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Ştefan, primul martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1868: A murit Francisc Serafim Caudella, compozitor, violoncelist, pianist, organist şi profesor român de origine germană (n. 1812)

– 1890: S-a născut Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (m. 1977) – 135 de ani

– 1912: S-a născut Neagu Rădulescu, caricaturist, prozator şi autor de literatură pentru copii (m. 1972)

– 1921: S-a născut Imre Tóth, filosof, istoric al matematicii şi filolog evreo-maghiar născut în România (m. 2010, la Paris)

– 1924: S-a născut muzicologul Jean (Ion) Barnea; a fost regizor muzical la Radiodifuziunea Română (m. 2008)

– 1926: S-a născut Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (m. 2013)

– 1927: S-a născut tenorul Ion Stoian (m. 2000)

– 1935: S-a născut mezzosoprana Viorica Cortez, numită „Diva assoluta” de Sergio Segalini şi „Carmen a secolului” de critica franceză; stabilită, din 1970, la Paris – 90 de ani

– 1940: S-a născut Vintilă Ivănceanu, poet, prozator şi dramaturg; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada „liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 2008) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Dan Eugen Demco fizician și profesor universitar; domenii de interes: investigarea structurii și mișcării moleculare a „soft materials” prin metode de spectroscopie și imagistică RMN avansate; metode și aplicații ale cristalografiei RMN; Rezonanța Magnetică Nucleară a biomaterialelor; metode moderne RMN de investigare a țesuturilor ordonate; membru titular al Academiei Române din 2024

– 1942: A murit Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (n. 1872)

– 1950: S-a născut Mihai Dinvale, actor de film și teatru; fost directo al Teatrului Mic din București (m. 2025) – 75 de ani

– 1962: A murit Radu Stanca, poet, dramaturg şi regizor, animator al „Cercului literar de la Sibiu” (n. 1920)

– 1997: A murit regizorul de film Mircea Veroiu (n. 1941)

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş. a; membru corespondent al Academiei Române (n. 1950)

– 2011: A murit sculptorul Alexandru Gheorghiţă (n. 1931)

– 2013: A murit Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (n. 1929)

– 2013: A murit artistul ceramist George Tiutin (n. 1935)

– 2017: A murit (la Chişinău, azi în R. Moldova) muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu; director al Direcţiei Muzicale a Radiodifuziunii Române (1990-1994), iar din 1994, consilier la Direcţia Formaţii Muzicale a Radioului (n. 1933)

– 2018: A murit Dan Hatmanu, pictor, grafician și profesor (n. 1926)

– 2018: A murit Aurel Ardelean, biolog, profesor, om politic și publicist; rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, iar mai apoi președinte al universității; contribuţii originale în domeniul biologiei celulare, moleculare, al geobotanicii şi ecologiei restaurative (n. 1939)

– 2023: A murit preot prof.univ.dr. Daniel Buda, Decanul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu; cercetător, autorul unei valoroase opere care deschide noi direcții de cercetare, multe dintre contribuțiile sale constituind repere fundamentale în cercetarea istoriei creștinismului oriental în Antichitatea târzie, dar și a Bisericilor Ortodoxe la începutul secolului al XXI-lea și a Mișcării Ecumenice (n. 1977)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kuala Lumpur: O instanță malaysiană va decide asupra procesului fostului prim-ministru Najib Razak în cazul 1MDB, rețea de fraudă financiară globală

Aniversări – Comemorări

– „Boxing Day” se marchează în prima zi de după Crăciun; este o sărbătoare publică în Marea Britanie şi în majoritatea statelor membre ale Commonwealth-ului; în această zi se oferă daruri celor dragi, se ia masa cu rudele sau cu prietenii, se iese la cumpărături pentru a se profita de reducerile de preţuri

– 1666: S-a născut Stephen Gray, chimist și astronom englez, cunoscut cunoscut mai ales pentru cercetările sale în domeniul electricității (m. 1736)

– 1716: S-a născut poetul preromantic englez Thomas Gray (m. 1771)

– 1716: S-a născut poetul şi filosoful francez Jean François de Saint-Lambert (m. 1803)

– 1731: A murit Antoine Houdar de la Motte, dramaturg și teoretician literar francez (n. 1672)

– 1771: A murit filosoful francez Claude-Adrien Helvétius; unul dintre reprezentanții de seamă ai materialismului (n. 1715)

– 1867: S-a născut Ádám Abet, scriitor, poet, jurnalist şi traducător maghiar (m. 1947)

– 1867: S-a născut Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar francez (m. 1956)

– 1883: S-a născut pictorul francez Maurice Utrillo (m. 1955)

– 1890: A murit arheologul german Heinrich Schliemann; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (n. 1822) – 135 de ani

– 1891: S-a născut scriitorul american Henry Miller (m. 1980)

– 1893: S-a născut Mao Zedong (Mao Tzedun), om politic chinez; unul dintre întemeietorii Partidului Comunist Chinez (1921) şi lider al acestuia între anii 1935 şi 1976; preşedinte al Republicii Populare Chineze (1949-1976); a lansat, între anii 1966 şi 1969, „marea revoluţie culturală”, o linie politică dură (voluntarism extrem, cult al personalităţii pronunţat) (m. 1976)

– 1904: S-a născut Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (m. 1980, la Paris)

– 1909: A murit Frederic Remington, pictor, ilustrator şi sculptor american, specializat în scene din Vestul american (n. 1861)

– 1914: S-a născut actorul şi producătorul american de film Richard Widmark (m. 2008)

– 1926: S-a născut compozitorul american Earle Brown; unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai genului de muzică avangardist, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea unui sistem de compoziţie cu „formă deschisă” (m. 2002)

– 1931: A murit Melvil Dewey, bibliotecar şi bibliograf american; inventatorul (1874) clasificării zecimale şi fondatorul (1883) primei şcoli de bibliotecari (n. 1851)

– 1940: S-a născut Ronald Herberman, biolog, medic, cercetător şi profesor de medicină american; a descoperit celulele NK (celulele natural ucigaşe), care asigură apărarea imună a organismelor împotriva bolii neoplazice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2013) – 85 de ani

– 1953: A murit David Brown Milne, pictor, tipograf şi scriitor canadian (n. 1882)

– 1954: S-a născut actorul canadian Tony Rosato, un veteran al sketch-urilor umoristice din cadrul programelor Saturday Night Live şi SCTV (m. 2017)

– 1960: A murit Watsuji Tetsurō, filosof şi istoric japonez (n. 1889) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Lars Ulrich, baterist danez, unul dintre fondatorii formaţiei americane de heavy metal, Metallica

– 1966: A murit Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române (1943) (n. 1876)

– 1972: A murit omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al S.U.A. între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (n. 1884)

– 1977: A murit Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1896)

– 1988: A murit dirijorul şi compozitorul spaniol Pablo Sorozábal (n. 1897)

– 2000: A murit actorul de film american Jason Robards (n. 1922) – 25 de ani

– 2010: A murit Teena Marie, cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică R&B (n. 1956) – 15 ani

– 2012: A murit scriitorul şi producătorul britanic de film şi televiziune Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (n. 1929)

– 2012: A murit producătorul, directorul de imagine, regizorul şi monteurul american Irving Saraf (numele la naştere: Ignatz Szcharfertz) (n. 1932, în Polonia)

– 2018: A murit Roy Jay Glauber, fizician și profesor american; pionier al opticii cuantice; Premiul Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu John Hall și Theodor Hänsch, pentru contribuții la teoria cuantică a coerenței optice (2005) (n. 1925)

– 2018: A murit actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (n. 1925)

– 2018: A murit actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (nume real: Frank Testaverde Scioscia) (n. 1935)

– 2021: A murit naturalistul și profesorul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, era considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării; a popularizat termenul de „biodiversitate”; a inițiat „Half-Earth Project”, un apel pentru protejarea a jumătate din suprafaţa de uscat şi de apă a Terrei astfel încât să existe suficiente ecosisteme diverse şi bine conectate pentru a anula fenomenul extincţiei speciilor; expert de talie mondială în studierea furnicilor (n. 1929)

– 2021: A murit Karolos Papoulias, politician socialist grec, avocat, președinte al Republicii Elene (2005-2015); ministru de externe între 1985-1989 și 1993-1996; a fost un apropiat al fostului prim-ministru Andreas Papandreou (n. 1929, într-o familie de origine aromână)

– 2021: A murit Desmond Mpilo Tutu, arhiepiscop anglican emerit de Cape Town, lider al luptei pentru dreptate şi reconciliere rasială din Africa de Sud şi activist împotriva apartheidului; a fost primul african de culoare care a ocupat funcția de arhiepiscop anglican de Cape Town, primat al Bisericii Anglicane din Africa de Sud (1986-1996); Premiul Nobel pentru Pace în 1984, pentru opoziţia sa non-violentă faţă de opresiunea rasistă brutală a apartheidului (n. 1931, în Africa de Sud)

– 2021: A murit celebrul cineast canadian Jean-Marc Vallée; regizor, scenarist, producător, editor de film și actor, a fost apreciat pentru stilul său natural cu ajutorul căruia reuşea să transforme poveşti adevărate în producţii recompensate cu premii de mare prestigiu; cunoscut pentru regizarea filmului „Dallas Buyers Club” şi al serialelor HBO „Big Little Lies” și „Sharp Objects” (n. 1963)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 decembrie 2025, 05:12 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 25 decembrie

* Se împlinesc 1225 de ani (800) de când Carol cel Mare, rege al francilor (768 – 814), era încoronat, la Roma, Imperator Augustus (800-814), de către Papa Leon al III-lea. Carol cel Mare a fost fondator al Imperiului Carolingian, fiind primul conducător al unui imperiu în Europa occidentală de la prăbușirea Imperiului Roman, cu capitala la Roma

* Acum 157 de ani (1868/1869) apărea Legea pentru poliţia rurală, care-i fixa atribuţiile şi modul de organizare. Legea înfiinţa guarziii câmpeneşti care aveau ca atribuţii doar paza holdelor, livezilor şi sădirilor şi erau controlaţi de primarii satelor (25.XII./6.I)

* Cu 143 de ani în urmă (1882/1883) avea loc conferinţa pe ţară a secţiunilor locale „Oliphant”, la Galaţi, la care s-au stabilit măsuri concrete de organizare şi sprijinire a plecării evreilor în Palestina. Secţiunile din Bacău, Focşani şi Râmnicu Sărat au fuzionat sub denumirea „Azile B’nei Israel” (Fiii Sionului) (25 – 26.XII.1882/ 7 – 8.I.1883)

* În urmă cu 117 ani (1908) începea să apară lunar (cu unele întreruperi, până în aprilie 1929), la Vălenii de Munte, revista „Neamul românesc literar”, sub conducerea lui Nicole Iorga, supliment al ziarului „Neamul românesc”

* Acum 114 ani (1911) avea loc inaugurarea clădirii în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon. Operă a arhitectului Grigore Cerchez, edificiul s-a numit iniţial Teatrul „Comoedia”, având două săli de spectacol

* În urmă cu 109 ani (1916/1917) se înfiinţa ordinul militar de război „Mihai Viteazul”, cu trei clase, compus dintr-o cruce albastră şi o panglică violet cu dungi albastre (25.XII./7.I)

* În urmă cu 93 de ani (1932) Radiodifuziunea Română realiza prima transmisie de la Patriarhie, când Patriarhul Miron Cristea a rostit şi cuvântul pastoral de Naşterea Domnului

* În fosta Primărie a Municipiului, era inaugurat, acum 48 de ani (1977), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (inaugurare dedicată centenarului Independenţei de Stat a României). Piatra fundamentală a clădirii a fost pusă în anul 1911, construindu-se în mai multe etape (1911-1913; 1914; definitivându-se în anii 1919-1921). Construcţia masivă a fost proiectată de unul dintre elevii Şcolii de arhitectură a lui Ion Mincu

* În dimineaţa zilei de 25 decembrie 1989, cu 36 de ani în urmă, la Radio şi Televiziune au fost difuzate colinde şi a fost transmisă, în direct, pentru prima dată după Revoluţie, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti

* Tot în urmă cu 36 de ani, la Târgovişte, s-a desfăşurat procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989) şi lider al PCR (1965-1989), şi al soţiei sale, Elena Ceauşescu, pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale. În urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile

* Acum 36 de ani se constituia Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990); primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993); în prezent, preşedintele UDMR este Kelemen Hunor

* Primul număr al cotidianului „Adevărul” (serie nouă), apărea în urmă cu 36 de ani, în locul ziarului „Scânteia” (organ central al Comitetului Central al Partidului Comunist Român). NOTĂ: Adevărul (până la reforma ortografică: Adevĕrul) este un cotidian central, înființat de Alexandru Beldiman, care a apărut inițial la Iași, în perioada 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872, apoi la București, de la 15 august 1888 până la 21 noiembrie 1916 și, după Primul Război Mondial, de la 3 ianuarie 1919 până la 30 decembrie 1937

* În urmă cu 34 de ani (1991) Mihail Gorbaciov demisiona din funcţia de preşedinte al Uniunii Sovietice, aceasta încetând oficial să mai existe, punându-se, astfel capăt unei perioade istorice de aproape 70 de ani de socialism. Evenimentul a marcat totodată, sfârşitul formal al Războiului Rece. Punctul de referinţă al destrămării este considerat de istorici a fi Congresul Deputaţilor Populari, din 12 iunie 1990, când s-a adoptat declaraţia privind suveranitatea Federaţiei Ruse. Apoi, al doilea moment major a fost puciul nereuşit din 19 august 1991, când anumiţi politicieni din anturajul lui Mihail Gorbaciov au anunţat crearea unui comitet special şi i-au cerut preşedintelui declararea stării de urgenţă şi transmiterea temporară a puterii către vicepreşedintele Ghennadi Ianaev. După această dată s-a creat Comunitatea Statelor Independente, o asociaţie a 11 foste republici sovietice

* Și tot acum 34 de ani (1991) Radiodifuziunea Română lansa Programul „Antena Satelor”. Antena Satelor este singurul post de radio specializat pe problemele satului românesc, unic în Europa prin specificul său de reflectare a civilizaţiei rurale. În cei 29 de ani de existenţă Antena Satelor a cunoscut o permanentă ascensiune în dezvoltarea sa, în primii ani având o emisie de cinci ore pe zi şi o acoperire de trei judeţe, ajungând în anul 2006 la acoperire naţională (în unde lungi) şi din 2011 la emisie neîntreruptă

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Domnului (Crăciunul) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Naşterea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Crăciunul) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1841, 25.XII/ 1842, 6.I: S-a născut (la Ceremuş, azi în Ucraina) Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1926)

– 1873: S-a născut (la Constantinopol; azi, Istanbul) monseniorul Vladimir Ghika, prinţ, diplomat scriitor, preot romano-catolic; nepot al ultimului domnitor al Moldovei, principele Grigore V. Ghika Vodă (1849-1856); s-a dedicat operelor de caritate, a deschis, la Bucureşti, primul dispensar gratuit, „Bethleem Mariae”, şi a pus bazele primului spital şi sanatoriu gratuit – „Sf. Vincenţiu de Paul” (azi, Spitalul Parhon), unde a funcţionat şi prima ambulanţă din ţară; a participat la servicii sanitare şi misiuni diplomatice în timpul războaielor (balcanic, Primul şi Al Doilea Război Mondial); a fost primul preot român care a primit privilegiul de a putea celebra atât în rit romano-catolic, cât şi în rit ortodox; a fost arestat la 18 noiembrie 1952, acuzat de ”înaltă trădare” şi condamnat la trei ani de închisoare; întemniţat la Jilava, a fost ameninţat, bătut până la sânge şi torturat; martiriul său pentru credinţă a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013; a fost beatificat la 31 august 2013, în cadrul unei celebrări desfăşurate la Bucureşti, şi înscris în rândul fericiţilor Bisericii Catolice, cu zi de prăznuire la 16 mai, ziua martiriului său; a fost ales membru post mortem al Academiei Române în anul 2013 (m. 1954)

– 1902: A murit fiziologul Alexandru Vitzu, considerat fondator al şcolii române de fiziologie experimentală; a desfăşurat, de asemenea, o activitate de pionierat în domeniul endocrinologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1987 (n. 1852)

– 1914: S-a născut Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (m. 1989)

– 1919: S-a născut Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (m. 1998)

– 1923: S-a născut dirijorul Victor Ciornei (m. 2010)

– 1927: S-a născut Mihai Stoian, prozator şi publicist; autor de literatură pentru copii în primii ani ai activităţii, abordează, după 1966, genul literaturii-document, în care este considerat un deschizător de drum în proza română (m. 2005)

– 1927: S-a născut actorul Matei Alexandru (m. 2014)

– 1932: S-a născut Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (m. 1999)

– 1933: S-a născut actorul Gheorghe Dinică (m. 2009). NOTĂ: Marele actor s-a născut în zorii zilei de Crăciun, însă părinţii au decis să-l declare după Anul Nou, 1.I.1934 fiind data de pe certificatul de naştere

– 1938: S-a născut (în Mihailovca, raionul Cimișlia, Republica Moldova) poetul Emil Brumaru (m. 2019)

– 1941: S-a născut Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (m. 2000)

– 1951: A murit arhim. Gherasim Iscu (nume de botez Grigore), stareț al Mănăstirilor Arnota și Tismana, unul dintre martirii născuți de temnițele comuniste și apologet al iubirii creștine (n. 1912)

– 1956: S-a născut actriţa Rodica Negrea

– 1963: S-a născut Constantin (Titi) Aur, pilot de raliuri; a câştigat 49 de raliuri şi a obţinut 8 titluri de campion al României

– 1963: A murit Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a); în timpul celui de-Al Război Mondial a făcut parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (n. 1896)

– 1974: S-a născut Adrian Tudurachi, critic şi istoric literar

– 1978: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi compozitoarea Paula Seling

– 1981: A murit matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (n. 1906)

– 1988: A murit botanistul Nicolae Sălăgeanu; cercetări în domeniul fotosintezei, nutriţiei şi respiraţiei plantelor; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1989: A murit Nicolae Ceauşescu, om politic comunist; secretar general al CC al PCR (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974); preşedinte al RSR (1974-1989); în primii ani după instalarea sa la putere a continuat politica lui Gh. Gheorghiu-Dej de deschidere în politica internă şi internaţională; din 1971 a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist, bazată pe un cult al personalităţii fără precedent în istoria României; deteriorarea continuă, pe toate planurile, a situaţiei interne a determinat nemulţumirea crescândă a populaţiei, care a culminat cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte şi executat (n. 1918)

– 1991: A murit matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1942, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1997: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Myriam Marbé (n. 1931)

– 1998: A murit Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (n. 1919)

– 2008: A murit părintele arhimandrit și pictorul basarabean Felix Dubneac (nume la botez Petre); a făcut parte din grupul „Rugul Aprins” de la mănăstirea Antim din Bucureşti, fiind închis 6 ani (1958-1964); a realizat, împreună cu arhimandritul Sofian Boghiu, pictura în frescă în mai multe lăcaşuri ortodoxe: biserica mare a mănăstirii Antim, biserica din Dămăroaia, biserica Negru Vodă din Câmpulung Muscel, biserica din Pipirig, jud. Neamţ, biserica mare a mănăstirii Saon din jud. Tulcea, paraclisul mănăstirii Ghighiu de lângă Ploieşti; în anul 1967 este transferat ca preot şi pictor autorizat la Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Canada şi Statele Unite ale Americii cu reşedinţa la Detroit, statul Michigan, SUA, unde a fost 15 ani secretar eparhial; a pictat catapetesmele și compoziţiile iconografice din Catedralele ortodoxe române din Windsor, statul Ontario, Canada, din Cleveland, statul Ohio, SUA, din Edmonton, statul Alberta, SUA, din Troy, statul Michigan, SUA, a pictat iconostasul bisericii ortodoxe române „Sfânta Înviere” din Holywood, statul Florida, SUA; a mai pictat în interiorul Camerei Române de la Wayne State University, Detroit, statul Michigan, o frescă monumentală înfăţişând devenirea istorică a poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic, precum şi alte şapte tablouri reprezentând cetăţi medievale şi voievozi români; la 20 iulie 1994 se retrage la mănăstirea românească „Adormirea Maicii Domnului” din Rives Junction, statul Michigan, unde este preot-duhovnic (n. 1912, în comuna Voloave, judeţul Soroca)

– 2009: A murit chimistul Ioan Silaghi Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: În solemnitatea Nașterii Domnului, Papa Leon al XIV-lea celebrează Sfânta Liturghie în bazilica San Pietro, la ora locală 10:00

• Tot joi, 25 decembrie, de la Balconul central al bazilicii San Pietro, Papa adresează la ora 12:00 tradiționalul mesaj de Crăciun ”Urbi et Orbi” (Cetății și Lumii), mesaj însoțit de binecuvântarea apostolică și darul indulgenței plenare

– Mogadishu, Somalia: Primele alegeri locale din ultimele decenii

Aniversări – Comemorări

– 1583: A fost botezat compozitorul și organistul englez Orlando Gibbons (m 1625)

– 1642, 25.XII/ 1643, 4.I: S-a născut Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (m. 1727)

– 1821: S-a născut Clara Barton, asistentă medicală şi fondatoare a Crucii Roșii americane (m. 1912)

– 1863: S-a născut industriașul și producătorul francez Charles Pathé, pionier al cinematografiei; comerciantul cel mai ingenios şi cel mai îndrăzneţ al filmului mut (m. 1957). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 26.XII.1863

– 1868: A murit americanul Linus Yale; în 1848 a inventat un nou mecanism de încuietoare care-i poartă numele (n. 1821)

– 1887: S-a născut americanul Conrad Hilton, fondatorul (1919) lanţului hotelier internaţional care-i poartă numele (m. 1979)

– 1899: S-a născut actorul american de film Humphrey Bogart, unul dintre cei mai apreciaţi actori ai cinematografiei mondiale (m. 1957)

– 1904: S-a născut Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie în 1971 (m. 1999)

– 1906: S-a născut Ernst Ruska, inginer şi fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1986 (m. 1988)

– 1908: S-a născut Julien Binford, pictor american (m. 1997)

– 1911: S-a născut sculptoriţa americană de origine franceză Louise Bourgeois (m. 2010)

– 1913: S-a născut cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 ai secolului XX şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (m. 2012)

– 1918: S-a născut Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace, semnat, la Washington (26.III.1979), cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace în 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (m. 1981, asasinat)

– 1921: A murit Hans Huber, compozitor, pianist şi pedagog elveţian (n. 1852)

– 1921: A murit Vladimir Korolenko, scriitor, jurnalist și activist rus pentru drepturile omului; maestru al prozei scurte (n. 1853)

– 1923: S-a născut René (Noël Théophile) Girard, teoretician literar, filosof al științelor sociale, istoric, antropolog al violenței și religiosului, profesor francez, stabilit în SUA; supranumit „noul Darwin al științelor umaniste”; a scris mult pe subiectul diversității și unității religiilor (m. 2015)

– 1935: S-a născut cineastul rus de origine libaneză Avetis Zenian; în 1946 s-a repatriat în Armenia sovietică, fiind singurul cameraman care a lucrat la absolut toate episoadele peliculei „Război şi pace” (regizor: Serghei Bondarciuk, după romanul istoric omonim a scriitorului Lev Tolstoi) (m. 2021) – 90 de ani

– 1935: A murit Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (n. 1852) – 90 de ani

– 1938: A murit Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (n. 1890)

– 1942: S-a născut cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (m. 2010)

– 1942: A murit Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac; cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (n. 1859)

– 1943: S-a născut Hanna Schygulla, actriţă de film şi cântăreaţă germană

– 1943: S-a născut Vassilis Alexakis, scriitorul, jurnalistul, designerul și cineastul francez de origine greacă (m. 2021)

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Jimmy Buffett (James William Buffett), cunoscut mai ales pentru hitul ‘Margaritaville’; Buffett a înregistrat 27 de albume de studio – patru de platină şi opt de aur – într-o carieră care s-a întins pe parcursul a cinci decenii şi a inclus, pe lângă muzică, scrierea de bestseller-uri şi conducerea unui imperiu de afaceri (m. 2023)

– 1948: S-a născut Victor Bucătaru, regizor de film documentar, jurnalist din R. Moldova (m. 2013)

– 1952: A murit dirijorul italian Bernardino Molinari (n. 1880)

– 1954: S-a născut Annie Lennox, interpretă britanică de muzică pop-rock; împreună cu David Stewart a format trupa Eurythmics, unul dintre cele mai celebre duo-uri muzicale ale anilor ’80

– 1977: A murit (în Elveţia) Sir Charles Spencer „Charlie” Chaplin, actor de film (creatorul celebrului personaj Charlot), regizor, scenarist, compozitor şi producător american de origine engleză; este considerat a fi unul dintre cele mai mari staruri de cinema din secolul XX (n. 1889)

– 1983: A murit Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol, influenţat de suprarealism (n. 1893)

– 1995: A murit Emmanuel Levinas, filosof și profesor universitar evreu-francez; întemeietor al fenomenologiei franceze și interpret al tradiției religioase iudaice; director al Școlii normale israelite orientale din Paris (n. 1906, în Lituania) – 30 de ani

– 1995: A murit Dean Martin (născut Dino Paul Crocetti), cântăreţ şi actor de film american (n. 1917) – 30 de ani

– 1997: A murit regizorul italian de teatru Giorgio Strehler; fost director la „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (n. 1921)

– 2000: A murit W.V.O. Quine (Willard Van Orman Quine), unul din cei mai influenți filosofi și logicieni americani ai secolului XX; considerat cel mai important continuator al ideilor lui Rudolf Carnap și cel mai mare empirist american (n. 1908) – 25 de ani

– 2005: A murit soprana suedeză Birgit Nilsson (n. 1918) – 20 de ani

– 2006: A murit James Joseph Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american; a avut o contribuție importantă în evoluția stilurilor gospel, R&B, soul și funk (n. 1933)

– 2010: A murit Carlos Andrés Pérez, om politic venezuelean, preşedinte al Venezuelei între anii 1974-1979 şi 1989-1993 (n. 1922) – 15 ani

– 2010: A murit Bud (Jonah J.) Greenspan, regizor şi producător american, specialist în domeniul filmelor documentare despre Jocurile Olimpice; cunoscut îndeosebi pentru realizarea celebrului documentar „The 100 Years of Olympic Glory” (n. 1926) – 15 ani

– 2014: A murit actorul britanic David Ryall (n. 1935)

– 2015: A murit George Clayton Johnson, scriitor american de SF (n. 1929) – 10 ani

– 2016: A murit cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (n. 1963)

– 2019: A murit Mahmut Ahmetovici Gareev, general de armată rus, istoric, om de științe militare, scriitor și profesor; considerat unul dintre cei mai buni teoreticieni militari ai Rusiei; participant la șase războaie și conflicte armate (n. 1923)

– 2019: A murit tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (n. 1935)

– 2020: A murit K. C. Jones, jucător și antrenor american de baschet, legenda echipei Boston Celtics (n. 1932) – 5 ani

– 2022: A murit scriitoarea franceză Françoise Bourdin (n. 1952)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 decembrie 2025, 05:11 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:12

S-a întâmplat într-o zi de 24 decembrie

* Acum 299 de ani (1726) avea loc întemeierea oraşului Montevideo de guvernatorul oraşului Buenos Aires, Mauricio de Zabala, spaniolii încercând, astfel, să creeze un punct fortificat împotriva expansiunii portugheze. S-a aflat sub stăpânirea succesivă a spaniolilor, portughezilor şi englezilor. Din 1828 este capitala Uruguayului

* Cu 211 ani în urmă (1814) reprezentanţi ai Statelor Unite ale Americii și cei ai Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au semnat Tratatul de la Gent (în Belgia de astăzi, pe atunci aflat într-un teritoriu disputat între Primul Imperiu Francez și Regatul Unit al Țărilor de Jos), prin care au pus capăt Războiului din 1812. Tratatul a restaurat în mare parte relațiile dintre cele două țări la „status quo ante bellum”. Din cauza mijloacelor lente de comunicație din epocă, vestea semnării a ajuns în SUA abia după două săptămâni, iar bătălia de la New Orleans s-a dat după semnarea tratatului, dar înainte de ratificarea lui

* În urmă cu 154 de ani (1871) avea loc premiera operei în patru acte „Aida”, de Giuseppe Verdi (bazată pe un libret scris de Antonio Ghislanzoni), la Opera din Cairo, cu prilejul festivităţilor inaugurării Canalului de Suez, precum şi a inaugurării primului teatru muzical de la Cairo

* Ziarul „Tribuna” din Sibiu îi publica lui Octavian Goga, în urmă cu 128 ani (1897), cea dintâi poezie, intitulată „Atunci şi acum”

* Acum 63 de ani (1962) România şi Confederaţia Elveţiană stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Relaţiile diplomatice, la nivel de legaţie, au fost stabilite la 9 mai 1911, primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia fiind Nicolae Cantacuzino, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911

* În urmă cu 61 de ani (1964) era inaugurat Teatrul pentru copii „Ion Creangă” din Bucureşti, cu premiera piesei „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian, directorul nou-înființatului teatru. Decretul de constituire al Teatrului „Ion Creangă” a fost emis pe 4 mai 1965. Tot în acest an lua fiinţă și ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul „Ion Creangă”, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Misiunea Apollo 8, formată din astronauții Frank Borman, James Lovell și William Anders Arthur, a orbitat pentru prima dată în jurul Lunii, acum 57 de ani (1968), fiind observată din spaţiu partea nevăzută a acesteia. Apollo 8 a fost prima misiune spaţială umană care a atins o viteză suficientă pentru a permite ieşirea din câmpul gravitaţional al Pământului, prima care a intrat în câmpul gravitaţional al unui alt corp ceresc şi prima care s-a întors pe Pământ de la un alt corp ceresc. După lansarea de la 21 decembrie 1968, echipajul a călătorit timp de trei zile până la Lună, orbitând singurul satelit natural al Pământului de zece ori de-a lungul a 20 de ore

* Acum 46 de ani începea Războiul din Afganistan (desfăşurat până pe 15 februarie 1989). În noaptea de 24 decembrie 1979, trupele sovietice au ocupat Afganistanul într-un număr foarte mare, avându-l ca ţintă primordială pe Hafizullah Amin (care preluase puterea statului, după ce a ordonat asasinarea lui Taraki, în octombrie 1979). Sovieticii au reuşit, în cele din urmă, lichidarea preşedintelui Hafizullah Amin, pentru ca mai apoi să instaleze un nou guvern marionetă condus de către un comunist afgan, Babrak Karmal. În războiul care a urmat, forţele afgane implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, de orientare marxistă, susţinut de forţele sovietice, care au luptat contra rebelilor islamişti Mujahedini. Rebelii au fost susţinuţi de mai multe ţări, printre care şi SUA, Arabia Saudită, Pakistan şi alte state musulmane, în contextul politic internaţional al Războiului Rece. Din cauza costului mare şi a inutilităţii politice finale ale acestui conflict militar, războiul din Afganistan a fost, deseori, asemănat cu Războiul din Vietnam, americano-vietnamez. Până la mijlocul anilor ’80, peste cinci milioane de bărbaţi, femei şi copii – o treime din populaţia Afganistanului – a emigrat în Pakistan, Iran şi în alte ţări, într-unul din cele mai mari exoduri din lume de după Al Doilea Război Mondial, bombardamentele ruseşti asupra satelor afgane curmând aproape un milion de vieţi

* În urmă cu 38 de ani (1987) avea loc darea în exploatare, la Bucureşti, a tronsonului de metrou Crângaşi – Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.

* Cu 36 de ani în urmă (1989), în Ajunul Crăciunului, Radioul şi Televiziunea transmiteau, pentru prima dată după mai multe decenii, colinde şi cântece religioase

* La data de 24 decembrie 1989, tot cu 36 de ani în urmă, un comunicat al Consiliului Frontului Salvării Naţionale transmitea că „Poporul român şi-a afirmat încă o dată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata şi-a făcut datoria, ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluţia a învins”. Consiliul FSN anunţa adoptarea unor „măsuri excepţionale imperios necesare momentului actual.” Aceste măsuri vizau încetarea completă şi imediată a focului pe tot teritoriul ţării şi declararea ilegală a actelor de vandalism şi răzbunare personală. S-a anunţat că „vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale”. Armata a fost declarată singura instituţie a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie, ora 17:00. Totodată, populaţia a fost înştiinţată că unităţile Ministerului de Interne se vor integra MApN

* Acum 36 de ani (1989) era reconstituit Partidul Social Democrat Român/PSDR (reînscris oficial la 12.I.1990). La data de 16.VI.2001 a avut loc Congresul de fuziune a PSDR (Partidul Social Democrat Român) cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), rezultând un nou partid, PSD (Partidul Social Democrat)

* În urmă cu 26 de ani (1999) cinci mii de „porți sfinte” ale unor edificii religioase din întreaga lume se deschideau în noaptea de Crăciun pentru a marca începutul Marelui Jubileu al anului 2000. Prima poartă a fost deschisă de Papa Ioan Paul al II-lea, la Bazilica Sfântul Petru din Roma. Anul Sfânt s-a încheiat la 6 ianuarie 2001 (Ziua Botezului Domnului)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Muceniţă Eugenia. Ajunul Crăciunului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Martiră Eugenia. Ajunul Nașterii Domnului. Post și ajun (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Luptătorului Antiterorist” omagiază pe toţi cei care fac parte din structura antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii; ziua a fost stabilită în amintirea eroilor Unității Speciale de Luptă Antiteroristă care și-au jertfit viața în 24 decembrie 1989

– 1854: S-a născut actriţa şi profesoara Aristizza Romanescu; a reuşit, în 30 de ani de carieră, să interpreteze peste 400 de roluri din toate genurile dramatice (m. 1918)

– 1872: A murit Radu Ionescu, poet şi critic literar; redutabil ziarist politic (n. 1834)

– 1877: A murit pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (n. 1835)

– 1900: S-a născut Ioan (Ion Valentin) Anestin, grafician, pictor şi scenograf; desene politice şi caricaturi, portrete-şarjă din lumea teatrului; nepotul scriitorului Victor Anestin (m. 1963) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator şi preşedinte de onoare al al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2008)

– 1911: A murit Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi apoi membru titular al Academiei Române din 1900 (n. 1824)

– 1925: S-a născut Tudorel Popa (numele real Teodor-Emanuel Popa), actor de teatru și film (m. 1978) – 100 de ani

– 1928: A murit tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (n. 1886)

– 1933: S-a născut Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (m. 2002)

– 1944: S-a născut Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon. În 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues. Înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (m. 2010)

– 1949: S-a născut Mircea Diaconu, actor, scriitor, profesor şi om politic; candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019; europarlamentar (2014-2019); fost director al Teatrului „Nottara”; senator PNL (2008-2012) (m. 2024)

– 1958: S-a născut sculptoriţa Ionela Lăzureanu

– 1958: A murit George Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); creatorul unei puternice şcoli veterinare româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (n. 1867)

– 1960: A murit inginerul Traian Negrescu; lucrări de referinţă în domeniul metalurgiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900) – 65 de ani

– 1967: S-a născut Marina Scupra, interpretă de muzică uşoară şi profesoară de canto (m. 2017)

– 1975: S-a născut poetul şi jurnalistul Marius Ianuș (pseudonimul lui Drajan Marius-Christian); inițiatorul Fracturismului – 50 de ani

– 1984: A murit George Marcu, folclorist, compozitor şi dirijor; studii despre folclorul aromân (n. 1913, în Macedonia)

– 1989: A murit actorul de comedie Horia Căciulescu (n. 1922)

– 2008: A murit scriitorul și traducătorul Haralamb Zincă (numele real: Hary Isac Zilberman), unul dintre pionierii romanului poliţist românesc (n. 1923)

– 2017: A murit Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (n. 1943)

– 2018: A murit Eugenia Bosânceanu, actriță de teatru și film (n. 1925)

– 2019: A murit Alexandru Marinescu, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog; consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia”, peste 50 de ani (n. 1936)

– 2020: A murit mezzo-soprana Maria Macsim Nicoară, solistă a Operei Naţionale Române din Iaşi (n. 1968) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie a Nopții de Crăciun la ora locală 22:00, în bazilica San Pietro

– Londra: Transmisiune televizată a concertului de Crăciun al Prințesei Kate

Aniversări – Comemorări

– Ziua națională a Libiei. Aniversarea proclamării independenței – 1951

– 1453: A murit compozitorul englez John Dunstable, considerat unul dintre marii maeştri ai artei polifonice din prima perioadă a Renaşterii (n. ~1390)

– 1524: A murit Vasco da Gama, navigator portughez care a efectuat prima călătorie pe mare din Europa până în India, înconjurând Africa; el a deschis, astfel, linia de navigaţie din Europa spre Asia (n. ~1460)

– 1798: S-a născut poetul polonez Adam Mickiewicz (m. 1855)

– 1818: S-a născut fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (m. 1889)

– 1863: A murit romancierul englez William Thackeray (n. 1811)

– 1872: A murit inginerul britanic William Rankine, unul dintre fondatorii termotehnicii; a elaborat teoria generală a ciclurilor de funcţionare a motoarelor termice; în termodinamică a propus termenul de „energie”, făcând distincţie între energiile mecanică, potenţială şi cinetică (n. 1820)

– 1879: S-a născut matematicianul francez Henri (René Pierre) Villat; lui i se datorează organizarea celui dintâi congres internaţional de ştiinţe matematice, ţinut după încheierea primului război mondial; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1972)

– 1881: S-a născut Juan Ramón Jiménez, scriitor spaniol, stabilit în SUA din 1936; reprezentant de seamă al modernismului hispanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1956 (m. 1958)

– 1886: S-a născut Michael Curtiz (numele său adevărat Manó Kertész Kaminer), regizor, producător, actor și scenarist american de origine maghiară, unul dintre cei mai prolifici regizori din istoria cinematografiei; cunoscut mai ales ca regizorul celebrului film „Casablanca” (1942) (m. 1962)

– 1907: S-a născut I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (m. 1989)

– 1910: S-a născut (în Noua Zeelandă) fizicianul american William H. Pickering (supranumit „Rocket Man”), pionier al astronauticii americane, una dintre figurile-cheie ale programului spaţial al SUA; sub conducerea sa a fost realizat primul satelit ştiinţific american („Explorer I”, lansat de la Cape Canaveral, la 31.I.1958); contribuţii importante în realizarea primului zbor al unei staţii automate pe o traiectorie cislunară, precum şi a zborurilor până la Lună (1964-1965) sau cele de survolare a planetelor Venus (1962) şi Marte (1964-1965) (m. 2004) – 115 ani

– 1919: S-a născut pictorul, gravorul și sculptorul francez Pierre Soulages, devenit celebru graţie unor tablouri care expun umbrele şi nuanţele variate ale culorii negre; în 2014, președintele de atunci al Franței François Hollande l-a descris drept „cel mai mare artist în viață din lume”; lucrările sale sunt deținute de muzeele de top din lume și există un muzeu dedicat artei lui în orașul său natal, Rodez (m. 2022)

– 1922: S-a născut Ava Gardner, actriţă americană de film (m. 1990)

– 1927: S-a născut scriitoarea americană Mary Higgins Clark; a scris peste 50 de cărţi, în special romane polițiste, din care a vândut câteva sute de milioane de exemplare, 80 de milioane doar în SUA (m. 2020)

– 1934: S-a născut Gheorghe Vodă, poet, scenarist şi regizor de film din R. Moldova (m. 2007)

– 1935: A murit compozitorul austriac Alban Berg (n. 1885) – 90 de ani

– 1945: S-a născut Lemmy (nume real: Ian Fraser Kilmister), cântăreţ şi compozitor britanic; a fondat formaţia de muzică rock „Motörhead” (m. 2015) – 80 de ani

– 1949: S-a născut Ray Colcord, compozitor american de muzică de film (m. 2016)

– 1952: S-a născut scriitorul francez Yann Andrea (pe numele său real Yann Lemee), ultimul partener de viaţă al scriitoarei franceze Marguerite Duras (1914 – 1996) (m. 2014)

– 1963: S-a născut scriitoarea, actriţa şi comedianta britanică Caroline Aherne (m. 2016)

– 1966: A murit Gaspar Cassadó, violoncelist şi compozitor spaniol (n. 1897)

– 1971: S-a născut Ricky Martin (pe numele său adevărat Enrique Martín Morales), cântăreț latino şi actor portorican

– 1982: A murit poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux) (n. 1897)

– 1992: A murit desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (n. 1928)

– 1994: A murit John Osborne, dramaturg şi scenarist britanic (n. 1929)

– 1997: A murit actorul japonez de film Toshiro Mifune (n. 1920)

– 2008: A murit politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (n. 1927)

– 2008: A murit Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru Literatură în 2005 (n. 1930)

– 2010: A murit Roy Neuberger, om de afaceri american şi unul dintre cei mai mari colecţionari de artă modernă (n. 1903) – 15 ani

– 2012: A murit Jack Klugman (numele real: Jacob Joachim Klugman), actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1922)

– 2012: A murit actorul de film, teatru şi televiziune american Charles Edward Durning (n. 1923)

– 2012: A murit compozitorul britanic Richard Rodney Bennett; a compus coloanele sonore a numeroase filme de referinţă; nominalizat de trei ori la Premiile Oscar (n. 1936)

– 2016: A murit romancierul britanic Richard Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (n. 1920)

– 2016: A murit Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (n. 1948)

– 2018: A murit muzicianul argentinian Jaime Torres, care a făcut cunoscut la nivel mondial charango-ul, un instrument cu coarde din zona Anzilor (n. 1938)

– 2020: A murit violonistul israelian Ivry Gitlis, unul dintre cei mai importanţi muzicieni ai secolului trecut; fondator a numeroase festivaluri; fost elev al lui George Enescu (n. 1922) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 decembrie 2025, 05:09 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:11

S-a întâmplat într-o zi de 23 decembrie

* În urmă cu 353 de ani (1672) astronomul francez Jean-Dominique Cassini (1625 – 1712) descoperea Rhea, al doilea satelit ca mărime al lui Saturn. Acesta este sferic şi măsoară 1.529 km diametru, aproximativ jumătatea atelitului terestru Luna, ceea ce îl face să fie al doilea satelit al lui Saturn. Se crede că nucleul este format din rocă şi ar reprezenta a treia parte din diametrul satelitului, manta şi scoarţa este compusă din apă îngheţată şi diferite impurităţi. Omul de ştiinţă i-a dat numele după figura mitologică grecească Rhea, soră şi soţie a lui Cronos (Saturn în panteonul roman). Satelitul a fost fotografiat de sonda USA Voyager 1 în noiembrie din 1980, când aceasta a trecut prin sistemul lui Saturn

* Acum 219 ani (1806) avea loc prima audiţie a concertului pentru vioară şi orchestră de Ludwig van Beethoven, la Theater an der Wien din capitala Austriei

* Se marchează 105 ani (1920) de când Irlanda de Nord (Ulster) a fost separată administrativ de restul Irlandei şi a fost semnat „Ireland Act”. Parlamentul s-a împărţit în două: unul la Dublin şi celălalt la Belfast

* Cu 112 ani în urmă (1913) era înființat Sistemul Federal de Rezerve (monetare) al Statelor Unite ale Americii. The Federal Reserve System, sau Federal Reserve, prescurtat adesea The Fed, este banca centrală națională și sistemul național aferent al acesteia din SUA. Federal Reserve System este un sistem bancar semi-guvernamental alcătuit din: Consiliul de guvernatori (în engleză, Board of Governors) – numiți prin hotărâre prezidențială, care au sediul în Washington, D.C., Comitetul federal al pieței libere ([the] Federal Open Market Committee), douăsprezece bănci regionale – numite regional Federal Reserve Banks localizate în diferite orașe mari de-a lungul națiunii, toate societăți pe acțiuni – și numeroase bănci private, care posedă părții variabile din valoarea totală a acțiunilor celor 12 bănci regionale ale sistemului ([the] regional Federal Reserve Banks). Jerome Powell este actualul Președinte al Sistemului de rezervă monetară. Este demn de remarcat faptul că, spre deosebire de multe țări ale lumii în care băncile centrale sunt proprietatea exclusivă a statului respectiv, în Statele Unite ale Americii, Federal Reserve System este deținut de entități private. După criza din 1907, a devenit din ce în ce mai evidentă necesitatea unei reforme a sistemului bancar american. Criza din 1907 se înscrie într-o serie de probleme bancare ce afectaseră economia SUA în precedentul sfert de veac. Sistemul avea două mari slăbiciuni: o monedă „inelastică” și o lipsă de lichidități. În 1908, Congresul a adoptat Legea Aldrich–Vreeland, care înființa Comisia Monetară Națională menită să facă planuri pentru astfel de reforme. Aceasta a venit cu mai multe recomandări, pe care Congresul le-a respins în mod repetat. Începuturile Legii Rezervei Federale au constat într-o revizuire a acestor propuneri redactată de senatorul Aldrich, împreună cu o serie de reprezentanți ai marilor grupuri financiare și industriale. Camera Reprezentanților a votat pe 22 decembrie 1913, cu 298 de voturi favorabile și 60 împotrivă, iar Senatul a votat cu 43 la 25, pe 23 decembrie 1913. Președintele Woodrow Wilson a semnat proiectul de lege mai târziu în aceeași zi de 23 decembrie

* Cu 84 de ani în urmă (1941) avea loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera operei „Capra cu trei iezi”, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă)

* Acum 62 de ani (1963) era încheiată prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul „Bucureşti” (a ancorat în portul Constanţa). Pe data de 11 august 1963 cargoul Bucureşti a plecat din Dana 0 a Portului Constanţa pentru a face ocolul Pământului. Echipajul era format din 50 de persoane, căpitanul navei fiind Liviu Neguţ, secundul – Boris Cazacu şi ofiţerul III – Romulus Nicolae Moise. Prima escală a avut loc la Santiago de Cuba. Cargoul „Bucureşti” a fost construit în anul 1962, în Iugoslavia, nava parcurgând, în timpul voiajului, 27.600 de mile, cu o viteză cuprinsă între 16-18 noduri pe oră

* Cu 53 de ani în urmă (1972) avea loc un cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade din Managua, capitala statului Nicaragua, în urma căruia peste 10.000 de persoane au murit și alte 20.000 au fost rănite

* În data de 23 decembrie 1990, acum exact 35 de ani, a avut loc un referendum al independenţei în Slovenia, în care 92,3% dintre votanţi (88,5% din ansamblul electoral) s-au exprimat pentru secesiunea Sloveniei faţă de Iugoslavia. Pe 25 iunie 1991, independenţa slovenă a fost proclamată de Parlamentul Sloveniei. După un scurt Război de Zece Zile, armata slovenă a asigurat independenţa. La sfârşitul aceluiaşi an independenţa a fost recunoscută de Comunitatea internaţională

* Sunt comemorați 15 ani (2010) de când Adrian Sobaru, angajat ca electrician la Ştirile TVR, s-a aruncat de la unul din balcoanele sălii de plen a Parlamentului în timp ce era dezbătută moţiunea de cenzură „Legea salarizării guvernului responsabil”. Pe 5 ianuarie 2011 a fost externat din Spitalul Universitar Municipal. În septembrie 2021, la aproape 11 ani de la acest gest, Adrian Sobaru s-a aflat în greva foamei în fața instituției TVR, unde lucrează de mai bine de 31 de ani. La data de 10 septembrie, angajatul TVR Adrian Sobaru a renunțat la protestul său după ce, în urmă cu 5 zile, a început greva foamei

* Cu 14 ani în urmă (2011) intra în vigoare Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat, la 2 mai 2011, amplasarea scutului antirachetă american în localitatea Deveselu, din judeţul Olt, sub conducerea unui comandat român. Legea nr. 290/2011, de ratificare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, semnat la Washington, la 13 septembrie 2011, a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 15 decembrie 2011. La data de 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. Ceremonia de inaugurare (declararea capacităţii operaţionale depline) a Facilităţii Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc la 12 mai 2016

* Sunt marcați 5 ani (2020) de când Guvernul Florin Cîțu, al 131-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament la această dată (a guvernat România până la 25 noiembrie 2021)

* Se marchează 1 an (2024) de când Guvernul Marcel Ciolacu (2), al 134-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament la această dată (a guvernat România până la 5 mai 2025)

Aniversări – Comemorări

– 1823: S-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (m. 1898)

– 1898: S-a născut prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908, 23.XII./1909, 5.I: S-a născut (la Bucureşti) principesa Ileana de Hohenzollern-Sigmaringen (penultimul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria); în ianuarie 1948 a părăsit România, împreună cu familia regală; în anii ’60 ai secolului XX s-a călugărit sub numele de Maica Alexandra şi a devenit stareţă a mănăstirii ortodoxe cu hramul ”Schimbarea la Faţă” din Ellwood City, Ohio-Statele Unite, unde se stabilise definitiv; în 1990 a revenit pentru câteva zile în ţară (m. 1991)

– 1925: S-a născut soprana Lili (Elena) Duşescu (m. 2017) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Albert Poch, grafician şi caricaturist (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Geavit Musa, fizician român de origine turcă; contribuţii importante în fizica plasmei şi aplicaţiilor acesteia în tehnică, în procese fizice implicând vid ultra înalt, în conversia energiei termice în energie electrică, precum şi în studiul proprietăţilor optice a unei game extinse de sisteme; membru corespondent al Academiei Române din 2009 (m. 2010)

– 1932: S-a născut Tudor Bompa, antrenor și profesor canadian de origine română; considerat „tatăl antrenamentului modern”, a revoluţionat metodele de antrenament occidentale, fiind unul dintre marii specialişti ai lumii în domeniul pregătirii fizice, în probleme de periodizare, planificare, performanţă şi antrenament de forţă; teoria revoluționară a periodizării, introdusă în România în 1963, a dus la dominația țărilor est-europene în sport în anii 1970 și 1980; în 1988, Bompa a aplicat principiile periodizării în bodybuilding și a antrenat 11 medaliați olimpici (patru medalii de aur); printre cei mai cunoscuți sportivi pregătiți de Tudor Bompa se numără Mihaela Peneș și Ben Johnson

– 1936: S-a născut Peter Ladislau Hammer, matematician și profesor american originar din România; contribuții deosebite în domeniul cercetării operaționale și al matematicilor discrete aplicate prin studierea funcțiilor pseudo-Booleene și a conexiunilor lor cu teoria grafurilor și al extragerii de cunoștinte din date; a inventat o metodă modernă și eficientă de minare a datelor, denumită Analiza Logică a Datelor, care a fost aplicată în numeroase domenii; fondator şi director al institutului RUTCOR (Rutgers University Center for Operations Research) (m. 2006)

– 1937: S-a născut Dan Pătrașcu, ziarist sportiv (m. 2017)

– 1938: S-a născut Cornel Radu Constantinescu, critic de artă şi ziarist (m. 2001)

– 1940: S-a născut (la Reni, în Basarabia de Sud) patriotul basarabean Valeriu Graur, fost disident, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat în anii ’60-70 ai secolului trecut în URSS (m. 2012, la Bucureşti) – 85 de ani

– 1952: S-a născut Mircea Toma, psiholog, jurnalist, profesor, ecologist și scriitor, unul dintre fondatorii publicaţiei săptămânale „Academia Caţavencu”

– 1954: S-a născut sculptorul Sergiu Dumitrescu (m. 2016)

– 1962: S-a născut, la Arad, Stefan W. Hell, fizician şi profesor german; a realizat o nouă microscopie optică la o scară mult mai mică decât aceea a lungimii de undă a luminii vizibile, care oferă posibilităţi de explorare a lumii moleculare, în special a vieţii la scară nanometrică; Premiul Nobel pentru Chimie în 2014, alături de cercetătorii Eric Betzig şi William E. Moerner, pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2012

– 1965: S-a născut Zoran Kurteš, antrenorul echipei HCM Constanţa; a câştigat două titluri de campion cu HCM şi a reuşit, în premieră pentru România, să ducă o echipă în optimile Ligii Campionilor la handbal masculin (m. 2010) – 60 de ani

– 1981: A murit Noël Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”; în 1953 se stabileşte în Germania, la München; aici va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (n. 1925)

– 1986: S-a născut Laura Loredana Zecheru, violonistă a Orchestrei Naţionale Radio (m. 2020)

– 1986: A murit actriţa şi profesora de artă dramatică Eugenia Popovici (n. 1914)

– 1993: A murit compozitoarea şi dirijoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2005: A murit Pericle Martinescu, prozator, eseist şi traducător (a tradus din Erskine Caldwell, Paul Feval, Nikos Kazantzakis, Artur Lundkvist) (n. 1911) – 20 de ani

– 2013: A murit artistul vizual Ioan Cadar; autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Naţional Bucureşti, şi al vitraliilor din catedrale, biserici şi palate din România (n. 1946)

– 2014: A murit regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (n. 1949)

– 2017: A murit pictorul şi profesorul Ştefan Sevastre; reprezentant al abstracţionismului geometric (n. 1926)

– 2020: A murit istoricul și criticul de artă Doina Păuleanu; director al Muzeului de Artă din Constanţa (din 1990) (n. 1948) – 5 ani

– 2020, 23/24: A murit mezzosoprana Maria Macsim Nicoară, solistă a Operei Naţionale Române Iaşi (n. 1968) – 5 ani

– 2021: A murit istoricul și profesorul universitar Dan Berindei, descendent al familiei Brâncoveanu; specialist în istoria modernă a României; autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii în care a abordat aspecte referitoare la istoria politică şi socială a secolului al XIX-lea, la istoria economică, istoria culturii, a jurnalismului, a Academiei Române, a oraşului Bucureşti, istoria diplomaţiei şi relaţiile internaţionale; membru al Academiei Române, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1923)

– 2023: A murit Michael Radulescu, compozitor austriac de origine româno-germană, muzicolog, organist și profesor universitar; a scris muzică sacră, lucrări pentru orgă, voce și orgă, muzică corală și de cameră și lucrări orchestrale; a susținut în mod regulat prelegeri și cursuri de master în Europa și în străinătate, concentrându-se în principal pe interpretarea orgii lui Bach și a principalelor opere corale (n. 1943)

– 2024: A murit părintele profesor univ. dr. Nicolae Răzvan Stan, fost decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova (2016-2024); specialist în Teologie sistematică, disciplina Spiritualitate Ortodoxă; pentru o perioadă, a îndeplinit funcțiile de director al Editurii Mitropolia Olteniei și de inspector eparhial; paroh al Bisericii „Sfântul Gheorghe” Nou din Craiova (n. 1978) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: ACEA – European Automobile Manufacturers’ Association – publică cifrele vânzărilor de mașini noi în Europa pentru noiembrie 2025

– Madrid: Date privind PIB-ul din trimestrul al III-lea (a doua estimare)

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din trimestrul al III-lea (după o întârziere din cauza închiderii guvernului federal) – estimare inițială

-New York, Statele Unite: Consiliul de Securitate al ONU se întrunește pe tema programului nuclear al Iranului

Aniversări – Comemorări

– 1777: A murit Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (n. 1729)

– 1790: S-a născut orientalistul francez Jean-François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; utilizând inscripţiile de pe piatra din Rosetta (Rosetta Stone, descoperită în 1799, în Delta de Vest a Egiptului), a descifrat mai multe semne şi a prezentat rezultatele cercetărilor sale la 17 septembrie 1822, în cadrul unui discurs pe care l-a rostit la Academia de Inscripţii; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scrierea hieroglifică (m. 1832) – 235 de ani

– 1804: S-a născut Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (m. 1869)

– 1805: S-a născut Joseph Smith, lider religios american, fondatorul sectei mormonilor (1830); Smith propovăduia, conform „Cărţii lui Mormon” (un profet imaginar), întoarcerea apropiată a lui Hristos; Biserica Mormonă, numită şi Biserica lui Isus Cristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, are adepţi în toată lumea şi, iniţial, practica poligamia (m. 1844) – 220 de ani

– 1810: S-a născut egiptologul german Karl-Richard Lepsius; întemeietor al egiptologiei moderne, este primul care a cercetat Valea Regilor; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (m. 1884) – 215 ani

– 1834: A murit Robert Thomas Malthus, teolog şi economist englez; teoria sa despre populaţie a dat naştere „malthusianismului” (doctrină potrivit căreia omenirea este în primejdie din cauză că populaţia creşte în progresie geometrică, iar producţia alimentară, în progresie aritmetică) (n. 1766). NOTĂ: „Dicţionarul de istorie universală (1968)”, http://www.newworldencyclopedia.org/entry/Thomas_Robert_Malthus şi http://www.britannica.com/EBchecked/topic/360609/Thomas-Robert-Malthus menţionează ca dată a morţii 29 decembrie 1834

– 1862: S-a născut istoricul belgian Henri Pirenne; specialist în istoria Evului Mediu; s-a făcut cunoscut, îndeosebi, prin lucrări de istorie economică şi socială; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1935)

– 1880: S-a născut Sfântul Episcop Nicolae Velimirovici al Ohridei și Jiciei (cunoscut și ca „Nicolae al Sârbilor” sau „Noul Ioan Gură de Aur”), unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericești din secolul al XX-lea, model de slujitor, învățător și conducător al creștinilor pe calea cea sfântă a credinței, a dragostei și a nădejdii (m. 1956) – 145 de ani

– 1896: S-a născut scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (m. 1957)

– 1911: S-a născut medicul danez Niels Jerne; studii şi cercetări legate de dezvoltarea şi controlul sistemului imunitar şi mecanismul de producere a anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1984, împreună cu germanul Georg Köhler şi britanicul Cesar Milstein (m. 1994)

– 1916: S-a născut Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake a jucat Al Pacino (m. 2008)

– 1918: S-a născut José Greco, dansator şi coregraf spaniol de origine italiană, nume de referinţă în aria dansului flamenco (m. 2000)

– 1918: S-a născut Helmut Schmidt (nume complet: Helmut Heinrich Waldemar Schmidt), om politic german; cancelar social-democrat al Republicii Federale Germania între 1974-1982; ministru al apărării (1969-1972) şi de finanţe (1972-1974); editor (1983) şi apoi director (1985-1989) al săptămânalului german „Die Zeit” (m. 2015)

– 1932: S-a născut (în India) Sir Thomas Walter Bannerman Kibble, fizician teoretician şi profesor britanic; a adus o contribuţie crucială la predicţia teoretică a bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu”) şi a proprietăţilor acestuia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (m. 2016)

– 1946: S-a născut soprana slovacă Edita Gruberová (m. 2021)

– 1966: A murit Heimito von Doderer, poet şi romancier austriac; proza sa se remarcă prin aşa-numitul „realism magic” (o nouă modalitate de abordare a realismului) (n. 1896)

– 1971: S-a născut actorul canadian Corey Haim (m. 2010)

– 1995: A murit actorul englez de film Reginald Lawrence Knowles (s-a autodenumit Patric Knowles pentru a sugera descendența sa irlandeză) (n. 1911) – 30 de ani

– 1998: A murit scriitorul rus Anatoli Rîbakov (n. 1911)

– 2007: A murit pianistul şi compozitorul canadian de jazz Oscar Peterson; considerat de unii critici muzicali ca fiind printre cei mai buni pianiști ai lumii (n. 1925)

– 2012: A murit Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (n. 1924)

– 2013: A murit ofiţerul rus Mihail Kalaşnikov, cel care a construit, în 1947, celebra puşcă „AK-47” („kalaşnikov”-ul), cea mai vândută armă din lume (n. 1919)

– 2013: A murit Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (n. 1920)

– 2013: A murit Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (n. 1959)

– 2015: A murit farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru medicină pe 1994, împreună cu Martin Rodbell (n. 1941) – 10 ani

– 2017: A murit Dumitru Covalciuc, istoric, folclorist, poet, povestitor, publicist și traducător român din Ucraina; autor a numeroase studii despre viața culturală din Bucovina, neobosit luptător pentru drepturile românilor din Ucraina (n. 1947)

– 2020: A murit Leslie West, chitarist, vocalist și compozitor de rock american; membru fondator și co-vocalist al trupei de hard rock Mountain (n. 1945) – 5 ani

– 2021: A murit scriitoarea şi jurnalista americană Joan Didion, o legendă a literaturii americane; cunoscută pentru cronicile sale despre California anilor ’60 ai secolului trecut, fiind unul dintre pionierii „noului jurnalism”, combinând tehnicile tradiționale de relatare cu stilul literar și reflecții personale (n. 1934)

– 2022: A murit actorul britanic de teatru şi televiziune Stephen Greif; cunoscut din serialele „Blake’s 7” şi „The Crown” (n. 1944)

– 2022: A murit Maxi Jazz (nume real Maxwell Fraser), muzician, rapper, cântăreț, textier, compozitor și DJ britanic; solist al trupei electronice britanice „Faithless” (n. 1957)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 decembrie 2025, 05:02 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 22 decembrie

* Cu 217 ani în urmă (1808) avea loc prima audiţie, la Viena, a patru lucrări de Ludwig van Beethoven: Simfonia a V-a, Concertul nr. 4 pentru pian, Fantezia pentru cor, pian şi orchestră şi Simfonia a VI-a (Pastorala)

* Acum 179 de ani (1846), în sala Teatrului Momulo din Bucureşti, a avut loc primul concert susţinut, pe meleaguri româneşti, de Franz Liszt, pianist şi compozitor ungar. La București, pianistul a susţinut nu mai puţin de trei reprezentaţii, primele două, la 22 şi 30 decembrie, la sala „Momulo”, ultimul concert fiind susţinut, la 1 ianuarie 1847, la invitaţia domnitorului Gheorghe Bibescu, în saloanele palatului domnesc. Repertoriul a fost acelaşi pentru toate cele trei concerte: fantezii din opere, o mazurcă de Chopin, Invitaţie la vals de Karl Maria von Weber şi melodii populare ungureşti, culese şi prelucrate de el. Succesul a fost incontestabil. În acest sens, redăm câteva rânduri dintr-un articol al lui Cezar Bolliac, publicat în „Curierul Românesc”, despre primul concert al lui Liszt la Bucureşti: „Trei sute de persoane din societatea înaltă au primit artistul în aplauze şi fizionomia-i inspirată s-a animat în cercul adoratorilor… de la cel dintâi debut – ar fi zis cineva că sufletul cel mare al artistului s-a vărsat în toată sala şi inimile auditorilor au devenit clavirul, în care vibrau, ca prin electrism, sunetele clavirului ce se încorporase cu artistul”. Iar despre ultimul concert, din chiar prima zi a anului, 1 ianuarie 1847, ziarul „Vestitorul românesc” scria că talentatul pianist a improvizat pe tema unor cântece populare româneşti pe care „le-a frământat cu variaţii atât de felurite şi de magice, încât persoanele ce erau de faţă, neştiind cu ce să-şi arate a lor mulţumire, murmurau cu sfială un «Bravo», care se repeta în tot salonul”

* În Franța începea, în urmă cu 131 de ani (1894), „Afacerea Dreyfus”, când căpitanul de artilerie Alfred Dreyfus a fost dovedit vinovat de înaltă trădare şi a fost condamnat la deportare pe viaţă şi la excluderea din serviciul militar. Cu trei luni înainte, serviciul secret descoperise la ambasada Germaniei o listă a câtorva documente în legătură cu apărarea naţională. S-a constatat o asemănare între scrisul căpitanului Dreyfus şi cel de pe lista respectivă. Afacerea a avut la început un ecou limitat, până când în 1898, adevăratul vinovat a fost achitat și Émile Zola a publicat celebra pledoarie dreyfusardă, „J’accuse…!”, provocând o serie de crize politice și sociale unice în Franța. La maximul său, în 1899, afacerea a dezvăluit clivajele Franței celei de-a Treia Republici, încheindu-se cu adevărat abia în 1906, printr-o decizie a Curții franceze de Casație care l-a exonerat și l-a reabilitat definitiv pe Dreyfus. Această afacere este adesea considerată simbolul modern și universal al nedreptății în numele interesului Statului, și rămâne unul dintre cele mai marcante exemple de eroare judiciară reparată cu dificultate, cu un rol major jucat de presă și de opinia publică

* Se împlinesc 100 de ani (1925) de când Asociaţia Prietenii Radiofoniei căpăta personalitate juridică. Asociaţia s-a constituit la 26.III.1925, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea printre altele: organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”

* Cu 98 de ani în urmă (1927) apărea Reglementarea privind constituirea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2. La data de 5 martie 1928 are loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al SDRR, constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care este aprobat şi Statutul de funcţionare

* Acum 86 de ani (1939), la Opera Română din Cluj, avea loc premiera operei comico-fantastice în șase tablouri „Kir Ianulea”, de Sabin Drăgoi; libretul de Radu Urlățeanu, după nuvela omonimă a lui I. L. Caragiale

* În urmă cu 61 de ani (1964), prin decret ministerial, Teatrul Mic primea acest nume (sub conducerea lui Radu Penciulescu). În 1914, la Bucureşti s-a înfiinţat un nou teatru, care a purtat numele actriţei Maria Filotti. După cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul a devenit o instituţie de stat şi a purtat, pe rând, denumirile Studioul Actorului de Film „Constantin Nottara” şi Teatrul pentru tineret şi copii, după care, botezat în 1964 cu numele său actual, a intrat în familia teatrelor mici din Europa

* Sunt marcați 60 de ani (1965) de când Singapore s-a proclamat republică independentă în cadrul Commonwealth-ului

* Se împlinesc 55 de ani (1970) de la inaugurarea oficială a noului pod rutier (cu patru benzi de circulaţie) peste Dunăre, la Giurgeni-Vadu Oii, care face legătura cu litoralul Mării Negre

* Acum 36 de ani revoluţia română anticomunistă din decembrie 1989 se intensifica. În Bucureşti, manifestaţiile împotriva dictaturii capătă amploare. Grupuri masive de muncitori de pe marile platforme industriale bucureştene au ocupat centrul Capitalei. S-a anunţat introducerea stării de necesitate pe întreg teritoriul României (ora 10:00). La prânz, după anunţarea sinuciderii ministrului apărării naţionale, numit de Ceauşescu „trădătorul” Vasile Milea, sediul CC al PCR este luat cu asalt de manifestanţi. Militarii au pactizat cu populaţia. Cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu a părăsit clădirea CC al PCR cu elicopterul. După-amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte. S-a instalat o nouă putere provizorie, Frontul Salvării Naţionale – FSN. Consiliul Frontului (CFSN) a adresat, în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi prezenta un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, au avut loc în Capitală confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu victime – răniţi şi morţi şi a fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 36 de ani în urmă (1989) Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat legal activitatea, fondându-se Partidul Creştin Naţional Ţărănesc. La 28 decembrie cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat formând Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD a fost înscris oficial la 7.I.1990, fiind prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia din decembrie 1989)

* În urmă cu 36 de ani apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”. În seara aceleiaşi zile apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”

* Şi tot acum 36 de ani era redeschisă, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest, Poarta Brandenburg, celebru monument din Berlin (inaugurat la 6.VIII.1791). Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului

* Acum 26 de ani (1999) Guvernul Mugur Isărescu și membrii cabinetului său au depus jurământ în fața președintelui României de la acea vreme, Emil Constantinescu, executiv aflat în exerciţiu în perioada 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000. La data de 16 decembrie 1999, Mugur Isărescu fusese desemnat în funcția de prim-ministru al României

* Cu 17 ani în urmă (2008) și-a început activitatea Guvernul Emil Boc (1), care a „condus” România din 22 decembrie 2008 până în 23 decembrie 2009. Din 13 octombrie 2009, când a fost demis prin moțiune de cenzură, a continuat să funcționeze interimar, fiind obligat să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”

* Se marchează 5 ani (2020) de la primul zbor comercial din Israel către Maroc, decolat din Tel Aviv și aterizat la Rabat, având la bord o delegație israeliano-americană. Delegația israeliană a fost condusă de consilierul pentru securitate națională Meir Ben-Shabbat, iar cea americană, de Jared Kushner, ginerele şi consilierul fostului preşedinte american Donald Trump. Zborul de la Tel Aviv la Rabat, care a aterizat în capitala marocană în jurul orei 15:00, are un puternic caracter simbolic, după ce Marocul a anunțat pe 10 decembrie o „reluare a relațiilor” cu Israelul. Evenimentul, transmis în direct de ambasada americană la Rabat, a avut loc la circa zece zile după reluarea relaţiilor diplomatice între Maroc şi Israel, sub egida Washingtonului, în contrapartidă cu recunoaşterea de către SUA a „suveranităţii” marocane asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale. Marocul a devenit în anul 2020 cel de-al treilea stat arab care a normalizat legăturile cu Israelul în baza unor acorduri negociate de SUA

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf. Mare Mc. Anastasia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: La 22.XII.1646 a murit, la Kiev, cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului, în 1633; sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (n.21.XII.1596, la Suceava)

– „Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii”, stabilită prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011. NOTĂ: Pe 16 decembrie este marcată „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998. Pe 21 decembrie este marcată „Ziua memoriei victimelor comunismului în România”, stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august, iar prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1869: S-a născut arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti; autor al unor importante edificii social-culturale: mausoleul lui Vasile Alecsandri de la Mirceşti, biserica Copou din Iaşi, Muzeul Naţional de Artă (azi Muzeul Ţăranului Român) din Bucureşti, noile clădiri ale Universităţii din Bucureşti ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1943)

– 1889: S-a născut Nichifor Crainic (numele la naştere: Ion Dobre), eseist, poet, publicist, om politic; codirector, alături de Cezar Petrescu (din 1926) al revistei „Gândirea”, apoi director (1928-1944); s-a impus ca principalul doctrinar al ortodoxismului gândirist, fiind iniţiatorul curentului literar al ortodoxismului; membru titular al Academiei Române din 1940; între anii 1947 şi 1962 a fost deţinut politic la închisoarea de la Aiud (m. 1972). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 12/24.XII.1889

– 1894: S-a născut Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români, unde a ocupat funcția de vicepreședinte între 1946-1956; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1974)

– 1894: S-a născut medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1898: S-a născut prozatorul şi traducătorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (m. 1991)

– 1908: S-a născut pictoriţa Medi Wechsler Dinu (m. 2016)

– 1914: S-a născut (într-o familie de origine germană) Dumitru (Trixy) Checais, regizor, scenograf, coregraf, balerin și profesor; considerat de critica de specialitate drept cel mai mare balerin român al secolului trecut; a creat un limbaj coregrafic propriu, prin care s-a impus ca precursor al dansului contemporan românesc (m. 1990)

– 1914: A murit Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (n. 1828)

– 1923: S-a născut muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (m. 2011)

– 1925: S-a născut (la Boston, SUA, din părinţi români) doctorul și profesorul George Litarczek, „părintele fondator” al specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre „pionierii” ei la nivel mondial; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis; membru de onoare al Academiei Române din 2017 (m. 2019) – 100 de ani

– 1930: A murit Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (n. 1867) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 21.XII.1930, iar altele la 23.XII.1930

– 1931: S-a născut actorul, regizorul de teatru şi dramaturgul israelian de origine română Niko Nitai (născut Nicu Iacob); a fost întemeietorul teatrului „Hasimtá” din Jaffa (pe care l-a condus vreme de 18 ani) și al teatrului „Karov” din Tel Aviv (m. 2020)

– 1937: S-a născut compozitorul Corneliu Cezar, reprezentant important al postmodernismului muzical românesc (m. 1997)

– 1939: S-a născut compozitorul Dinu Petrescu (m. 1999)

– 1940: S-a născut sculptorul şi profesorul Mihai Buculei; autorul unui mare număr de sculpturi monumentale, printre ele numărându-se cea mai mare sculptură din Bucureşti – Monumentul „Aripi” din Piaţa Presei Libere, dedicat luptătorilor din rezistenţa anticomunistă 1945 — 1989 din România şi Basarabia, și Monumentul Marii Uniri din Alba Iulia – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa Cristina Deleanu, personalitate a teatrului, filmului, televiziunii și Radioului din România; a colaborat în mod constant la Teatrul Radiofonic (m. 2025) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Dan Mutaşcu, poet, prozator și dramaturg

– 1954: S-a născut pictorul Horia Traian Gherghina, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Hunedoara (m. 2021)

– 1955: S-a născut Leluţ Vasilescu, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei Compact și toboșarul trupei (m. 2022) – 70 de ani

– 1956: A murit poetul Nicolae Labiş, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie a aceluiaşi an (n. 1935)

– 1966, 22/23: A murit actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (n. 1889)

– 1967: A murit basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (n. 1887)

– 1974: S-a născut Andreea Marin, realizatoare de emisiuni de televiziune

– 1974: S-a născut Ana Maria Sandu, scriitoare și jurnalistă; redactor la revista Dilema Veche; împreună cu scriitoarea Svetlana Cârstean a inițiat „Incubatorul de lectură”, un proiect ce propune o formulă inedită pentru educaţia modernă interdisciplinară, în care arta, lectura şi dezbaterile se unesc pentru a oferi noi perspective de învăţare

– 1981: A murit Dragoş Vicol, poet, prozator şi traducător (n. 1920)

– 1982: A murit Traian Gheorghiu, publicist, dramaturg și profesor (n. 1906)

– 1989: A murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale în decembrie 1989, etichetat de conducerea comunistă, în ştirea referitoare la „sinuciderea” sa, drept „trădător de ţară” (n. 1927)

– 1993: A murit compozitoarea Florica Dimitriu (n. 1915)

– 2015: A murit Günther Reininger, muzician german-român, pianist, organist, compozitor şi vocalist în cadrul trupelor „Phoenix” şi „Amicii” (n. 1950) – 10 ani

– 2021: A murit juristul și profesorul universitar doctor Ioan Muraru; judecător la Curtea Constituțională a României (1992-2001), președinte al Curții Constituționale (1995-1998) şi Avocat al Poporului (2001-2011); a contribuit la redactarea Constituției României (1990-1991), cât și la revizuirea acesteia (2002-2003); profesor de Drept constituțional și instituții politice, autor de manuale, cursuri, monografii și a peste 100 de studii de Drept constituțional (n. 1938)

– 2024: A murit profesorul universitar Alexandru Niculescu, unul dintre cei mai de seamă lingviști români ai secolului XX și cel mai cunoscut și iubit romanist român din a doua jumătate a veacului trecut; din 1984 a avut o bogată activitate științifică și universitară în străinătate, impunînd cu strălucire valorile românești peste hotare și aducând limba română în sfera de interes științific a romanisticii europene (n. 1928) – 1 an

– 2024: A murit Sorin Dumitrescu, pictor, grafician, publicist şi profesor universitar; fondatorul Editurii şi Fundaţiei „Anastasia”, unde a coordonat departamentele editorial (peste 400 de titluri publicate până în 2002), video (peste 250 de documente video), imagine (peste 60 de expoziţii tematice, de grup sau personale, organizate la Galeria Catacomba, centru-pilot de artă contemporană al Muzeului Național de Artă al României); discipol al Părintelui Constantin Galeriu; „așezat de Dumnezeu, pentru o vreme, la timona afirmării și conștiinței laicatului ortodox român după 1989”, s-a adăugat neamului său din ceruri de ziua Sf. Mc. Anastasia, cea a cărui nume înseamnă „înviere”; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-New York: Consiliul de Securitate al ONU se va reuni pe tema Sudanului

-Kuala Lumpur: Malaezia convoacă o reuniune specială a miniștrilor de externe ai ASEAN pentru a aborda conflictul thailandez-cambodgian.

– Kuala Lumpur, Malaezia: Decizie privind o posibilă eliberare sub supraveghere a fostului prim-ministru Najib Razak, condamnat pentru un scandal de spălare de bani

-Ierusalim/Ramallah: Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis se întâlnește cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, la Ierusalim și cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, la Ramallah

-Australia: Chris Minns, premierul statului New South Wales, a declarat într-o conferinţă de presă că parlamentul se va reuni pe 22 decembrie pentru a discuta reforme ‘urgente’, inclusiv limitarea numărului de arme de foc permise pentru o singură persoană şi îngreunarea accesului la anumite tipuri de puşti. Guvernul statului va analiza de asemenea reforme care să îngreuneze organizarea de proteste stradale de amploare

– Varșovia: Audiere privind reținerea ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro

– Madrid: Urmează ultimele întâlniri între sindicate și conducerea grupului Telefónica pe planul social

– Londra: Date privind PIB-ul din trimestrul al III-lea (a doua estimare)

Aniversări – Comemorări

– 1572: A murit pictorul francez François Clouet (n. ~1505/1510)

– 1639: S-a născut Jean Racine, poet dramatic francez (m. 1699)

– 1666: A murit pictorul italian Guercino (Giovanni Francesco Barbieri) (n. 1591)

– 1723: S-a născut Carl Friedrich Abel, compozitor german (m. 1787)

– 1735: S-a născut scriitorul elveţian Ulrich Bräker (m. 1798) – 290 de ani

– 1768: S-a născut pictorul britanic John Crome (m. 1821)

– 1807: S-a născut Johan Sebastian Welhaven, scriitor norvegian (m. 1873)

– 1819: S-a născut Franz Abt, compozitor și dirijor german (m. 1885)

– 1821: S-a născut compozitorul italian Giovanni Bottesini (m. 1889)

– 1823: S-a născut scriitorul american Thomas Wentworth Higginson (m. 1911)

– 1823: S-a născut Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez (m. 1915)

– 1828: A murit chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (n. 1766)

– 1858: S-a născut compozitorul italian Giacomo Puccini (numele complet: Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini) (m. 1924)

– 1859: S-a născut matematicianul german Otto Hölder; în analiza matematică, relația fundamentală în cadrul spațiilor Lp poartă numele de „inegalitatea lui Hölder” (m. 1937)

– 1867: A murit Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (n. 1788)

– 1867: A murit pictorul francez Théodore Rousseau (n. 1812)

– 1874: S-a născut Franz Schmidt, compozitor, dirijor şi pianist austriac (m. 1939)

– 1876: S-a născut Filippo Tommaso Marinetti, poet, scriitor de proză, romancier şi dramaturg italian, fondatorul Futurismului, curent literar de la începutul secolului al XX-lea, care exaltă promovarea noului, a prezentului care prefigurează viitorul (m. 1944)

– 1880: A murit scriitoarea engleză George Eliot (pe numele adevărat Mary Ann Evans, şi-a luat acest pseudonim, întrucât, în acea perioadă, scrisul era considerat o activitate exclusiv masculină); George Eliot este un nume reprezentativ pentru epoca victoriană a culturii britanice (n. 1819) – 145 de ani

– 1883: S-a născut Edgar Varèse (nume complet: Edgard Victor Achille Charles Varèse), compozitor american de origine franceză; precursor al muzicii electronice (m. 1965)

– 1900: S-a născut John C. Slater, fizician şi chimist american, recunoscut pentru introducerea funcţiilor exponenţiale care descriu orbitalii atomici (m. 1976) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Alan Bush, compozitor, dirijor şi profesor britanic (m. 1995) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Haldan Keffer Hartline, medic, fiziolog şi biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi americanul George Wald (pentru descoperirea mecanismului vederii) (m. 1983)

– 1905: S-a născut actorul francez Pierre Brasseur (nume la naștere: Pierre-Albert Espinasse) (m. 1972) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Giacomo Manzù (pseudonimul lui Giacomo Manzoni), sculptor, grafician şi desenator italian (m. 1991)

– 1908: S-a născut Max Bill, arhitect, artist şi designer elveţian (m. 1994)

– 1923: A murit lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române din 1922 (n. 1860)

– 1925: S-a născut Károly Makk, regizor de film, scenarist, actor și producător maghiar; considerat un maestru al cinematografiei maghiare, opera lui combină cinematografia narativă clasică cu o abordare modernă, de cercetare a sufletului, iar această tranziţie stilistică este un punct important de cotitură nu doar în istoria filmului maghiar, dar şi în cel universal (m. 2017) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Hugo Loetscher, scriitor şi eseist elveţian (m. 2009)

– 1935: S-a născut cineastul portughez Paulo Rocha; a avut o contribuţie semnificativă în dezvoltarea cinematografiei portugheze moderne (m. 2012) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Héctor Elizondo, actor american originar din Puerto Rico

– 1936: A murit scriitorul rus Nikolai Ostrovski (n. 1904)

– 1938: S-a născut fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), legendarul fundaş al echipei „Real Madrid” (m. 2021)

– 1940: A murit Nathanael West, scriitor și scenarist american (n. 1903) – 85 de ani

– 1941: S-a născut chimistul și profesorul american de origine britanică M. Stanley Whittingham; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2019, împreună cu John B. Goodenough şi Akira Yoshino, „pentru dezvoltarea acumulatorului litiu-ion”

– 1943: A murit scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (n. 1866)

– 1949: S-a născut cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (m. 2003)

– 1949: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Robin Gibb, fondator, împreună cu doi fraţi ai săi (Barry şi Maurice), al grupului disco „Bee Gees” (m. 2012)

– 1955: S-a născut Thomas Christian Südhof, neurolog și profesor american de origine germană, cunoscut pentru studiile sale privind transmiterea sinaptică; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2013, împreună cu cercetătorii americani Randy Schekman şi James E. Rothman, pentru „descoperirea mecanismelor care reglează transportul veziculelor, un important sistem de transport în celulele noastre” – 70 de ani

– 1956: S-a născut scriitorul american Percival Everett, recompensat în 2024 cu National Book Award la categoria ficţiune, unul dintre cele mai prestigioase premii literare americane, graţie romanului ”James”, o repovestire a volumului ”Aventurile lui Huckleberry Finn”, de Mark Twain

– 1967: S-a născut Valeriu Andriuță, actor, regizor, producător și scenarist de film din Republica Moldova

– 1969: A murit Josef von Sternberg, regizor de film american de origine austriacă; cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (n. 1894)

– 1972: S-a născut Vanessa Paradis, cântăreaţă şi actriţă franceză

– 1979: A murit Darryl F. Zanuk, director executiv și producător de film american (n. 1902)

– 1983: S-a născut Daniel Popper, artist sud-african cunoscut pentru sculpturile sale „cât casa”, spectaculoase și instalațiile interactive de artă publică

– 1989: A murit Samuel Beckett, scriitor şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1969 (n. 1906)

– 1991: A murit compozitorul austriac Ernst Krenek (n. 1900)

– 1996: A murit Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (n. 1923)

– 1998: A murit Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (n. 1938)

– 2014: A murit Joe Cocker (nume complet: John Robert Cocker), cântăreţ şi muzician britanic de rock şi blues (n. 1944)

– 2018: A murit Jean Bourgain, matematician și profesor belgian; contribuție importantă la multe domenii din analiza matematică (n. 1954)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 decembrie 2025, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 21 decembrie

* Cu 179 de ani în urmă (1846) britanicul Robert Liston (1794-1847) realiza prima operaţie chirurgicală sub anestezie, de fapt o extracție dentară, la University College Hospital din Londra

* Acum 168 de ani (1857/1858) Adunarea ad-hoc a Moldovei vota o rezoluţie – cu 81 de voturi „pro” și 2 „contra” – prin care se adresa Puterilor garante cerând autonomia şi neutralitatea celor două Principate, unirea lor într-un singur stat cu numele de România, prinţ străin, ereditar, dintr-o familie domnitoare europeană, neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ şi constituţional, încredinţarea puterii legislative unei Adunări Obşteşti, garantarea colectivă a celor şapte puteri. Lucrările Adunării ad-hoc a Moldovei s-au desfăşurat între 22 septembrie/4 octombrie 1857 – 21 decembrie 1857 /2 ianuarie 1858, cu participarea a 34 de mari proprietari, 17 mici proprietari, 31 de deputaţi orăşeni şi 17 deputaţi ţărani. La 7/19 octombrie, Mihail Kogălniceanu prezenta un proiect de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că: „Dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hrănită de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care, împlinită, va face fericirea generaţiilor viitoare, este Unirea Principatelor într-un singur stat, o unire care este firească, legiuită şi neapărată, pentru că în Moldova şi în Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, aceleaşi temeri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe de îndestulat, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri în trecut, acelaşi viitor de asigurat şi, în sfârşit, aceeaşi misie de împlinit” (21.XII/2.I.)

* În urmă cu 142 de ani (1883/1884) apărea, la Bucureşti, ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, cel care a definitivat şi publicat ediţia), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884) (21.XII/2.I)

* Acum 122 de ani (1903), în Franţa, se acorda pentru prima oară Premiul Goncourt, pentru „cea mai bună operă în proză a anului”, premiu iniţiat de scriitorul Edmond Goncourt (1822-1896). Acesta şi-a lăsat prin testament întreaga avere pentru înfiinţarea unei Academii care să-i poarte numele. Alcătuită din zece scriitori, Academia acordă, anual, acest premiu, primul laureat fiind John-Antoine Nau, pentru romanul „Force ennemie”. De menţionat că Premiul Goncourt a fost acordat în fiecare an, în pofida a două războaie mondiale sau a altor împrejurări neprielnice

* În urmă cu 172 de ani (1913) apărea, în ziarul american „New York World”, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul Arthur Wynne, un jurnalist din Liverpool. Careurile de cuvinte încrucişate au rămas la fel de populare, dar diferă într-o oarecare măsură de cele originale, care erau create în formă de diamant şi nu ofereau rezolvări distincte pe orizontală şi verticală

* Cu 98 de ani în urmă (1927) a avut loc votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud

* Acum 88 de ani (1937), la „Carthay Circle Theater” din Los Angeles, avea loc premiera primului lung-metraj animat, color și cu sunet, „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”, produs de Walt Disney și regizat de David Dodd Hand, bazat pe povestirea omonimă a Fraților Grimm. Este primul film din seria de pelicule animate Disney și unul dintre filmele de animație clasică cu cele mai importante încasări din toate timpurile

* Opera Brașov, denumită astfel prin Hotărârea nr. 196 din data de 4.06.2001 a Consiliului Local al Municipiului Brașov, a fost înființată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române nr. 2893 MG. din data de 21 decembrie 1955 (- 70 de ani) sub denumirea de Teatrul de Stat de Operetă și Estradă. De la data de 1 ianuarie 1965 până pe 1 aprilie 1996 s-a numit Teatrul Muzical Brașov, în baza deciziei nr. 1785 din data de 16.12.1964 emisă de Sfatul Popular al Regiunii Brașov și a purtat numele de Teatrul Liric în perioada 1 aprilie 1996 – 4 iunie 2001, în baza Hotărârii nr. 61 a Consiliului Local al Municipiului Brașov

* Acum 62 de ani (1963) era reînființat, la Bucureşti, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, sub direcția lui Mihai Berza, fiind succesorul de drept al institutului omonim întemeiat de N. Iorga, în colaborare cu Gh. Murgoci și V. Pârvan, în 1914, și al Institutului de Studii și Cercetări Balcanice, întemeiat de Victor Papacostea în 1937, ambele desființate de regimul comunist în 1948. Reorganizarea Institutului a fost însoțită de înființarea unei Asociații Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE), al cărei sediu central se află la București, sub egida căreia au fost organizate regulat, începând din 1966, 12 Congrese internaționale de studii sud-est europene, dintre care cel mai recent a avut loc la București, în 2019

* Se marchează 60 de ani (1965) de la adoptarea Convenţiei Internaţionale pentru Eliminarea tuturor Formelor de Discriminare Rasială, la cea de-a 20-a sesiune a Adunării Generale a ONU, intrată în vigoare la 4.I.1969. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970

* În urmă cu 57 de ani, în ziua de sâmbătă, 21 decembrie 1968, la ora 6:31, avea loc lansarea misiunii americane „Apollo 8”. A fost prima misiune cu echipaj care a folosit racheta Saturn V, suficient de puternică încât să permită navei spațiale să orbiteze Luna. Echipajul format din astronauții Frank Borman, James A. Lovell, Jr. și William A. Anders a făcut înconjurul Lunii și a reintrat în atmosfera Pământului cu succes

* Acum 56 de ani (1969) un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL-18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km. Pe 21 decembrie 1969 a avut loc ocolul Pământului în 80 de ore de zbor, pe o distanţă de 46.000 km, cu un avion IL-18, cu plecare din Bucureşti spre Delhi, Bangkok, Tokyo, Honolulu, Los Angeles, Ciudad de Mexico, New York, Las Palmas, Roma, Istanbul, Bucureşti

* Cu 54 de ani în urmă (1971) era înființată, la Paris, organizaţia umanitară „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1999)

* În urmă cu 53 de ani (1972) izolarea diplomatică a Germaniei de est a luat sfârşit, ca urmare a semnării unui tratat de îmbunătăţire a relaţiilor inter-germane între Germania de Est şi Germania de Vest. A urmat recunoaşterea diplomatică la nivel global, admiterea în cadrul ONU şi participarea la Acordurile de la Helsinki din 1975. RDG ajunge să aibă relaţii diplomatice cu 100 de state

* Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București împlinește, în 2025, 52 de ani de activitate în locul în care funcționează și astăzi, la kilometrul zero al Capitalei. La data de 21 decembrie 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional, cu o suprafață de 10.000 mp și trei săli de spectacole: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier, ce însumau peste 1.600 de locuri. Proiectul iniţial, demarat în anul 1964 şi finalizat în 1973, a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea şi Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă a fost gândită de inginerul Alexandru Cişmigiu. Teatrul Naţional Bucureşti a mai „suferit” o inaugurare recentă, la data de 10 noiembrie 2014, în prezenţa conducerii instituţiei şi a mai multor oameni politici. Clădirea TNB s-a aflat în proces de consolidare din 2011. În urma lucrărilor de modernizare, faţada TNB a revenit la forma iniţială (înainte de lucrările de remodelare din anii ′80), spectatorii având la dispozitie şapte săli de spectacol complet modernizate

* Acum 37 de ani (1988) terorişti arabi, susţinuţi de Libia, au provocat prăbuşirea, la Lockerbie (Scoţia), a aparatului B-747 (zborul PanAm 103), care făcea legătura între Londra şi New York, atentat soldat cu 270 de victime

* Cu 36 de ani în urmă (1989) avea loc declanşarea Revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara. Mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine. Ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa Hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA. În cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor

* Acum 36 de ani, prin decret prezidenţial, s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie), la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989

* Și tot cu 36 de ani în urmă au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi) (21, 22 şi zilele următoare)

* Acum 34 de ani (1991) avea loc semnarea, la Alma-Ata/Kazahstan, a documentului de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la data de 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI). Documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS. Deși a fost unul dintre statele fondatoare ale CSI, din 2014, după anexarea Crimeei de către Rusia și începutul conflictului armat în Donbas, Ucraina nu a mai luat parte la activitățile CSI, iar la întâlnirile liderilor țărilor CSI din ultimii ani a fost reprezentată doar la nivel de ambasador. Pe data de 19 august 2020, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a adoptat decizia de retragere din patru acorduri și un memorandum de cooperare încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Potrivit premierului Ucrainei, Denis Shmygal, acordurile și-au pierdut sensul din cauza acțiunilor agresive ale Federației Ruse față de Ucraina

* În urmă cu 18 ani (2007), într-un moment istoric, Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia. Spațiul Schengen este o zonă de circulație liberă în Europa, conformă cu Acordul de la Schengen. Statele membre ale acestui spațiu au eliminat sau vor elimina controalele pentru persoane la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără prezentarea unor acte de identitate și fără opriri pentru control. Din Spațiul Schengen fac parte și Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre ale UE. Astfel, Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia. Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen. Guvernele Uniunii Europene au convenit în data de 9 decembrie 2021, că și Croaţia poate intra în spaţiul Schengen, după ce Zagreb-ul a convins Bruxelles-ul că poate gestiona eficient graniţele externe ale blocului comunitar. Intrarea în spaţiul Schengen a Croaţiei, care a devenit membră a UE în 2013 şi care vrea să intre şi în zona euro, a fost un subiect sensibil din cauza migraţiei. Croaţia a anunţat joi, 8 decembrie 2022, că a obţinut undă verde pentru intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care s-a desfăşurat la Bruxelles şi a fost făcută publică de reprezentanţii Croaţiei la UE. NOTĂ: La 30 decembrie 2023 Consiliul a convenit să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime interne cu Bulgaria și România. Ambele state membre aplică integral acquis-ul Schengen de la 31 martie 2024. De la această dată au fost eliminate controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime interne

* Cu 11 ani în urmă (2014) președintele Klaus Iohannis a preluat mandatul prezidențial de la Traian Băsescu și a depus jurământul de învestitură. La data de 24 noiembrie 2019, a câștigat un al doilea mandat, în cadrul turului secund de scrutin, în care a obținut peste 63% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă. Din mai 2025, președintele României este Nicușor Dan

* Cu 9 ani în urmă (2016) era înființat Teatrul Dramaturgilor Români, la inițiativa Primarului general de la acea vreme, Gabriela Firea, aprobată de Consiliul General, prin HCGMB nr. 405 din 21.XII.2016. Sala teatrului, situată în Calea Griviței nr. 64-66, este realizată în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române

* Acum 6 ani (2019) plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a luat act de începerea celui de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Iohannis. Ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României (din data de 6 decembrie 2024) de anulare a celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care ar fi urmat să aibă loc pe data de 8 decembrie 2024, cel de-al doilea mandat al președintelui Klaus Iohannis a fost prelungit până la „depunerea jurământului de către preşedintele nou-ales”. Pe 10 februarie 2025, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia, care a intrat în vigoare pe 12 februarie, actualul președinte al României fiind Nicușor Dan

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de iarnă (ora 17:03, ora României); solstiţiul marchează ziua cea mai scurtă (20, 21 sau 22 decembrie) sau ziua cea mai lungă (21 iunie) a anului

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198/2011 a fost stabilită şi „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august; prin Legea 127 din 30 mai 2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai; pe 16 decembrie este „Ziua solidarităţii naţionale împotriva dictaturii”, proclamată de Parlamentul României prin Legea nr. 230 din 9.XII.1998

– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). NOTA 1: Canonizarea Ierarhului Petru Movilă a fost săvârșită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene la 6 decembrie 1996 și proclamată la 15 decembrie a aceluiași an, dar înscrisă în calendarul acestei Biserici la 31 decembrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința sa de lucru din 12-13 martie 2002, prăznuirea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, la 22 decembrie (ziua morţii sale). NOTA 2: Unele surse menționează ca dată a nașterii 31 decembrie 1596/10 ianuarie 1597

– 1861, 21.XII/ 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927)

– 1865, 21.XII/ 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1934) – 160 de ani

– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române din 1937 (m. 1957)

– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1847)

– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog, bizantinolog, editor şi publicist (m. 2024)

– 1934: S-a născut Denis Buican (născut Dumitru Buican Peligrad), biolog, scriitor, filosof, istoric al ştiinţelor şi profesor; autorul unei noi teorii a evoluţiei, teoria sinergică a evoluţiei, şi autorul unei noi teorii a cunoaşterii, biognoseologia; din anul 1969 este stabilit la Paris

– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia) actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (m. 2017) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actriţa şi profesoara Adela Mărculescu

– 1954: A murit (la Paris) matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1893)

– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist, poet şi traducător (n. 1917)

– 1969: A murit fizicianul Alexandru Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1899)

– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912) – 35 de ani

– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)

– 1998: A murit Dan Laurențiu (nume real: Laurențiu Ciobanu), poet și eseist (n. 1937)

– 2003: A murit Amelia Pavel, critic şi istoric al artelor, eseistă, memorialistă (n. 1915)

– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924)

– 2012: A murit Adrian Neculau, psiholog, profesor universitar, iniţiator de şcoală în psihologia socială (n. 1938)

– 2015: A murit poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (n. 1927) – 10 ani

– 2023: A murit fizicianul, lingvistul și profesorul Ioan-Ioviţ (sau Iovitz) Popescu; specialist în fizica plasmei, gaze ionizate, optică, spectroscopia plasmei, lingvistica cantitativă; a pus bazele domeniului laserelor cu raze gamma; împreună cu dr. Denisa Popescu şi cu profesorul american Carl B. Collins, a fost propus la Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1981, pentru cercetările de pionierat din domeniul spectroscopiei laser multifotonice, realizate în cadrul unei cooperări româno-americane; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sankt Petersburg: Președintele Vladimir Putin găzduiește un summit informal al Comunității Statelor Independente (CSI) (21 – 22 dec.)

– Badajoz, Spania: Alegeri legislative anticipate pentru reînnoirea parlamentului regional din Extremadura (vestul Spaniei)

– Maroc: Fotbal – Cupa Africii pe Națiuni (21 dec. 2025 – 18 ian. 2026)

– Italia: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Alta Badia (21 – 22 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Baschetului”, stabilită la 25 august 2023 de Adunarea Generală a ONU (rezoluția A/RES/77/324), pentru a evidenţia aspectele pozitive ale acestui sport de echipă şi, în general, ale activităţii fizice. Baschetul a fost jucat pentru prima dată pe 21 decembrie 1891 la Școala Internațională de Formare YMCA din Springfield, Massachusetts, SUA, după ce dr. James Naismith, un instructor canadian de educație fizică, a dezvoltat jocul pentru a-și menține elevii activi în timpul lunilor de iarnă

– „Ziua Mondială a Meditației” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU la 6 decembrie 2024, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la meditație și beneficiile acesteia; meditația este o practică străveche care implică concentrarea atenției asupra momentului prezent; înrădăcinată în tradiții religioase, yoghine și seculare de-a lungul culturilor, meditația a fost practicată de mii de ani, astăzi fiind îmbrățișată la nivel mondial, depășind originile sale spirituale, pentru limpezirea gândurilor, pentru a atinge o stare senină și stabilă din punct de vedere mental și emoțional, pentru a ajunge la un simțământ înalt de conștientizare și a realiza că, mai presus de orice meserie, suntem Oameni. NOTĂ: Anterior stabilirii acestei date, „Ziua mondială a meditaţiei” era sărbătorită în a treia zi de vineri din luna mai. Pe 12 septembrie este sărbătorită anual „Ziua mondială a mindfulness”, instituită de organizația Wisdom Publications în 2011, o oportunitate de a reflecta și de a îmbrățișa practica mindfulness, atenția conștientă

– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio; cu povestirile sale reunite în „Decameronul” a influențat dezvoltarea literaturii italiene, a creat modelul genului de nuvelă, reluat în creația multor scriitori europeni (n. 1313) – 650 de ani

– 1773: S-a născut botanistul scoţian Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (m. 1858)

– 1824: A murit James Parkinson, chirurg, farmacist, geolog, paleontolog și activist britanic; a scris pentru prima dată despre boala Parkinson în lucrarea „Eseu despre paralizia tremurătoare” (1817) (n. 1755)

– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (m. 1926)

– 1879 (stilul nou): S-a născut (în Georgia) dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (m. 1953). NOTĂ: Mai multe surse, printre care şi http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/stalin_joseph.shtml sau http://www.biography.com/people/joseph-stalin-9491723, menţionează ca dată a naşterii 18 decembrie 1879

– 1882: S-a născut Anton Romanowski, interpret, maestru de balet și coregraf polonez; unul dintre marii artiști care au contribuit la schimbarea la față a baletului românesc; a pus bazele companiei de balet a Operei din București; ca pedagog a contribuit semnificativ la dezvoltarea ȋnvǎțǎmȃntului coregrafic și a baletului clasic românesc (m. 1972)

– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru medicină în 1946 (m. 1967) – 135 de ani

– 1890: A murit Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (n. 1817) – 135 de ani

– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834)

– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Rosa Bouglione, maestră a circului francez (m. 2018) – 115 ani

– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1972 (m. 1985)

– 1918: S-a născut omul politic austriac Kurt Waldheim, fost secretar general al ONU între anii 1972 şi 1981; preşedinte al Austriei (1986-1992); după alegerea sa ca preşedinte au existat numeroase controverse legate de perioada petrecută de acesta în armată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind etichetat drept ex-nazist (m. 2007)

– 1920: S-a născut balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați „părinţii” Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (m. 2019) – 105 ani

– 1933: A murit Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (n. 1879)

– 1935: S-a născut regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film

– 1938: S-a născut Frank Moorhouse, scriitor australian (m. 2022)

– 1939: S-a născut cântăreţul portughez Carlos do Carmo, unul dintre cei mai îndrăgiţi artişti ai ţării, cunoscut sub numele de „Sinatra” al muzicii fado; este primul artist portughez care a primit un premiu Latin Grammy pentru întreaga carieră, în 2014 (m. 2021)

– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993) – 85 de ani

– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; cunoscut datorită romanului-cult „Marele Gatsby” (n. 1896) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actorul american Jared Martin (m. 2017)

– 1942: A murit Franz Boas, antropolog american de origine germană; contribuţii importante de antropologie fizică şi culturală (n. 1858). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 22.XII.1942

– 1944: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul american Michael Tilson Thomas

– 1947: S-a născut chitaristul şi compozitorul spaniol Paco de Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (m. 2014)

– 1948: S-a născut designerul de modă francez Manfred Thierry Mugler; pe numele său întreg Manfred Thierry Mugler, a fost director de creație și consilier creativ al Mugler; în anii ’70, Mugler și-a lansat casa de modă omonimă care a devenit rapid renumită în deceniile următoare pentru abordarea sa avangardă, arhitecturală, hiperfeminină și teatrală a haute couture (m. 2022)

– 1953: S-a născut pianistul și dirijorul britanic de origine maghiară Sir András Schiff

– 1953: S-a născut cantautoarea şi producătoarea americană Betty Wright, devenită celebră în special datorită hitului soul-disco din 1971 „Clean Up Woman” (m. 2020)

– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884)

– 1966: S-a născut Kiefer Sutherland, actor, regizor şi producător britanic de origine canadiană

– 1975: S-a născut Charles Michel, om politic belgian, fost premier al Belgiei și fost președinte al Consiliului European (2019 – 2024); actualul președinte al Consiliului European este António Costa, care și-a început mandatul la 1 decembrie 2024 – 50 de ani

– 1977: S-a născut Emmanuel Macron (numele complet: Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron), filosof, bancher şi om politic francez; cel mai tânăr preşedinte din istoria Franţei (ales la 7.V.2017, reales pe 24 apr. 2022)

– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1903/1904)

– 2009: A murit biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 (n. 1918)

– 2014: A murit Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac (n. 1934)

– 2017: A murit astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat, purtând un jet pack (1984); a fost implicat în dezvoltarea jet pack-urilor (n. 1937)

– 2019: A murit creatorul de modă francez de origine italiană Emanuel Ungaro (n. 1933)

– 2020: A murit scriitorul rus Aleksandr Efimovici Kurliandski, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii (creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi”) (n. 1938) – 5 ani

– 2023: A murit Robert Solow, economist și profesor american; a devenit celebru pentru lucrările sale privind teoria creșterii economice din anii 1950; modelul Solow arată rolul pe care îl joacă economiile și investițiile în generarea unei creșteri stabile pe termen lung; Premiul Nobel pentru economie (1987) (n. 1924)

– 2023: A murit Alexei Starobinskii, fizician și cosmolog teoretician sovietic și rus; pionier al teoriei inflației cosmice (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 decembrie 2025, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 20 decembrie

* Acum 834 de ani (1191), printr-un document emis de Papa Celestin al III-lea, se menționa prima atestare documentară a cetății Sibiului, sub numele de „Cibinum”. Acest act ecleziastic a recunoscut, la rugămințile regelui ungar Béla al III-lea, existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis – prepozitura este o funcție de conducere în anumite congregații religioase) scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei. Deși primele așezări în zona Sibiului par să fi fost castrul roman Cedonia, din zona actualului cartier Gușterița și o așezare de origine slavă, localitatea avea să fie colonizată în a doua parte a secolului al XII-lea de coloniștii sași, prima atestare documentară în limba germană, Hermannstadt, datând din anul 1223

* Cu 213 ani în urmă (1812) apărea primul volum din colecţia de basme culese de fraţii Jacob şi Wilhelm Grimm („Kinder- und Hausmärchen”). De atunci, poveştile fraţilor Grimm au fost traduse în peste 170 de limbi, iar din 2005, prima ediţie, care se află la Kassel, în centrul Germaniei, face parte din patrimoniul cultural al umanităţii

* Acum 188 de ani (1837/1838) apărea (până la 31.XII.1838), la Bucureşti, primul cotidian românesc, „România”, sub conducerea lui Aaron Florian şi Gheorghe Hill. Cotidianul oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambii versanţi ai Carpaţilor, precum şi evenimente politice din întreaga lume. Primele 150 de numere ale gazetei au fost imprimate cu caractere chirilice, folosindu-se apoi alfabetul de tranziţie (20.XII./1.I)

* În urmă cu 133 de ani (1892) Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” a fost inaugurat ca „Morga oraşului”, de către medicul al cărui nume îl poartă. Din 1898 a fost transformat în „Institutul medico-legal”, constituind astfel primul institut de medicină legală din lume; din 1924 poartă numele întemeietorului său

* Cu 117 ani în urmă (1908/1909) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Cercului românilor de peste munţi”, cu scopul de a dezvolta şi întreţine legături mai strânse cu românii de dincolo de Carpaţi şi de a sprijini revendicările „fraţilor aflaţi sub dominaţia austro-ungară” (20.XII./2.I)

* În urmă cu 116 ani (1909/1910) erau adoptate Legea pentru înfiinţarea Băncilor populare de meseriaşi şi a cooperativelor de producţie, consum, construcţie şi de comerţ şi Legea contra sindicatelor şi asociaţiunilor profesionale („Legea Orleanu”), prin care se interzicea dreptul de asociere şi de grevă tuturor salariaţilor statului (20.XII/2.I)

* Se împlinesc 110 ani (1915) de când avea loc audiţia în premieră, la Ateneul Român din Bucureşti, a primului poem simfonic românesc, „Acteon” de Alfred Alessandrescu, sub bagheta lui Dimitrie Dinicu

* Cu 108 ani în urmă (1917) era înfiinţată CEKA („Comisia extraordinară pe întreaga Rusie pentru combaterea contrarevoluţiei şi sabotajului”), prima organizaţie de poliţie secretă din epoca modernă, care a devenit mai târziu KGB (Comitetul pentru Securitatea de Stat)

* Parlamentul vota, acum 79 de ani (1946), Legea pentru etatizarea şi organizarea Băncii Naţionale a României, fapt care a permis Guvernului dominat de PCR să-şi asigure controlul asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare, asupra creditului şi emisiunii de monedă, precum şi asupra producţiei şi distribuţiei mărfurilor. Legea a fost publicată la 28 decembrie. Guvernator al BNR (din 9.I.1947) a fost prof. univ. Tiberiu Moşoiu (din partea PNL-Tătărescu), iar viceguvernator – Aurel Vijoli (din partea PCR)

* Se marchează 60 de ani (1965) de când, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a fost decisă crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială – ONUDI, prin rezoluțiile Adunării Generale a Națiunilor Unite din 20 decembrie 1965 (Rezoluția 2089) și 17 noiembrie 1966. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI) a fost creată la 1 ianuarie 1967, ca organ central de coordonare a activităţilor industriale din interiorul sistemului Naţiunilor Unite. Ulterior, la presiunea ţărilor în curs de dezvoltare, a fost decisă convenirea unei Conferinţe ONU asupra înfiinţării Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială ca Agenţie Specializată. Conferinţa, care s-a desfăşurat pe parcursul a două sesiuni, a adoptat, la 8 aprilie 1979, la Viena, textul unei Constituţii care consfinţea apariţia noii instituţii specializate. După depunerea instrumentelor de ratificare a 80 state, Constituţia ONUDI a intrat în vigoare, la 17 decembrie 1985, ONUDI devenind astfel cea de-a 16-a instituţie specializată a ONU

* Cu 38 de ani în urmă (1987) feribotul de pasageri MV Doña Paz, care se îndrepta către capitala statului Filipine, s-a ciocnit cu petrolierul Vector în strâmtoarea Tablas, în apropiere de Marinduque. Scufundarea navei a dus la pierderea a 4.341 de vieți omenești. Doar 24 de persoane au supraviețuit. Este considerat cel mai mare dezastru maritim pe timp de pace

* Acum 36 de ani (1989), la Timişoara, revoluţionarii au elaborat o proclamaţie în care cereau demisia neîntârziată a președintelui Nicolae Ceauşescu, organizarea alegerilor libere, drepturi democratice. Întors în ţară din Iran, Nicolae Ceauşescu emite un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”. Numeroase unităţi de armată şi securitate au fost trimise în zonă, pentru a înăbuşi protestele. În cursul serii, Nicolae Ceauşescu s-a adresat populaţiei într-o intervenţie televizată şi radiodifuzată, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, terorist. În cadrul aceluiaşi discurs, a anunţat că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare

* În urmă cu 36 de ani (1989) a avut loc o intervenţie militară americană în Panama. Aceasta s-a produs pentru a proteja viaţa cetăţenilor americani aflaţi în zonă. Intervenţia a dus, totodată, la înlăturarea dictatorului panamez Manuel Antonio Noriega

* Cu 28 de ani în urmă (1997) avea loc premiera filmului „La vita é bella”, în regia lui Roberto Benigni. Benigni joacă și rolul lui Guido Orefice, un evreu italian, care își folosește imaginația inventând un joc pentru a-și proteja copilul de ororile care aveau loc în lagărele naziste. Pelicula a fost foarte bine primită de critici și a avut un succes financiar răsunător, Benigni câştigând Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în 1999. La aceeaşi ediţie a Premiilor Oscar, pelicula a mai câştigat „Cea mai bună coloană sonoră” şi „Cel mai bun film străin”

* Republica Populară Chineză a reluat, acum 26 ani (1999), exercitarea suveranităţii asupra teritoriului Macao, pe baza Declaraţiei comune a guvernelor Chinei şi Portugaliei semnate la 26.III.1987. Teritoriul, situat pe coasta de est a Chinei, la 70 km de Hong Kong, include Peninsula Macao, insulele Coloane şi Taipa. A fost una dintre cele mai vechi colonii europene din China, datând încă din secolul al XVI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Arhimandritul Serafim Popescu (n.27 octombrie 1912 – m.20 decembrie 1990 – 35 de ani), fost stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus (1944-1954), a fost unul dintre marii duhovnici români; a fost ucenic și împreună-slujitor și continuator al Părintelui Arsenie Boca, duhovnic și apropiat al Părintelui Teofil Părăian; vreme de 50 de ani a liturghisit zilnic, a spovedit, fiind un om al credinței, al nădejdii și al nemărginitei iubiri de Dumnezeu și de oameni, un om al rugăciunii şi al lepădării de sine, al statorniciei monahale exemplare, fiind și un cuvântător de Dumnezeu care a întărit în credință rânduri de oameni în plină epocă atee, un mângâietor, un călăuzitor și un odihnitor de suflete. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 11-12 iulie 2024. Proclamarea locală a canonizării sale a avut loc în 2025 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, în ziua de pomenire a voievodului Constantin Brâncoveanu

– Sărbătoarea populară „Ignatul”; obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane, consideră folcloristul Petru Caraman. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnali, între 17 si 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semănăturilor. Porcul era socotit ca întruchipare a acestei divinități, a cărei moarte și reînviere se consuma la cumpăna dintre anul vechi și anul nou. Este însă vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra inițial anul nou în lumea romană: începutul primăverii, al semănăturilor, la sărbatorile ce precedau Calendele lui Janus, adică la Saturnalii

– Ziua Sibiului a fost stabilită oficial pe 30 august 2023, prin Hotărârea de Consiliu Local nr 340; prima atestare documentară a Sibiului datează din 20 decembrie 1191

– 1740: S-a născut József (Iosif) Benkő, istoric (studii privind istoria medievală a Transilvaniei, un susţinător al latinităţii limbii române), botanist şi geograf secui (m. 1814) – 285 de ani

– 1768: S-a născut mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată la organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova; la îndemnul său, în 1833, s-a pus temelia actualei catedrale mitropolitane din Iaşi (m. 1846)

– 1808, 20.XII/ 1809, 1.I: S-a născut (la Miskolc/Ungaria) cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1873). NOTĂ: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1808: S-a născut Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (m. 1889)

– 1852: S-a născut arhitectul Ion Mincu, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură; a valorificat elemente de construcţie şi decoraţie ale arhitecturii feudale şi populare româneşti; printre lucrările sale se numără Casa Lahovari (azi Spitalul dr. I. Cantacuzino), Casa Vernescu, Şcoala Centrală, toate din Bucureşti (m. 1912)

– 1879: S-a născut I.[on] G.[heorghe] Duca, jurist, memorialist şi om politic liberal; preşedinte al PNL (1927-1930), parlamentar, ministru în mai multe rânduri, prim-ministru (noiembrie-decembrie 1933); animat de convingeri democratice, de sentimente patriotice, pacifiste şi antifasciste, a participat activ la înfăptuirea unor importante acte istorice: întregirea ţării, reforma agrară, reforma electorală, politica de pace din cadrul Ligii Naţiunilor şi a Micii Înţelegeri (m. 1933, asasinat de un comando legionar, pe peronul gării Sinaia)

– 1889: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Ion Iancovescu; ctitor a şapte edificii teatrale în Bucureşti (m. 1966)

– 1904: S-a născut istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (m. 1976)

– 1927: S-a născut economistul Constantin Bărbulescu; după 1989 a făcut parte din Comisia numită de Guvernul României pentru elaborarea strategiei privind trecerea la economia de piaţă; amplă activitate pedagogică (a gândit restructurarea învăţământului superior economic românesc potrivit noilor condiţii ale economiei de piaţă); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2010)

– 1929: S-a născut Al.[exandru] Căprariu, poet, eseist şi publicist (m. 1988)

– 1934: S-a născut sculptorul George Apostu, stabilit în Franţa (m. 1986)

– 1935: S-a născut producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul spaniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Daniel Drăgan, poet, dramaturg, memorialist, nuvelist şi publicist (m. 2016) – 90 de ani

– 1935: S-a născut dr. ing. geolog Dan C. Jipa, membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2020) – 90 de ani

– 1943: S-a născut actriţa Ruxandra Sireteanu (m. 2014)

– 1944: A murit istoricul literar Nicolae Cartojan; a fost primul profesor de literatură română veche al Universităţii din Bucureşti, creatorul acestei discipline; membru titular al Academiei Române din 1941 (n. 1883)

– 1946: S-a născut Andrei Codrescu (pseudonimul lui Andrei Perlmutter), poet, romancier, eseist, scenarist, antologator şi traducător american de origine română; a emigrat, în 1966, în SUA; colaborator la National Public Radio; profesor la mai multe universităţi americane

– 1950: S-a născut Ioan Flora, poet de limbă română din Banatul sârbesc şi traducător; a colaborat mai bine de două decenii la cele mai importante reviste literare din România şi din Iugoslavia; a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2005) – 75 de ani

– 1957: S-a născut actorul Marian Râlea

– 1958: A murit (la Geneva) etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1893)

– 1963: A murit compozitorul, dirijorul, violonistul și profesorul Paul Constantinescu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1909)

– 1966: A murit Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (n. 1885)

– 1969: S-a născut Nicușor Dan, politician, matematician, profesor și activist social; președintele României (din 26 mai 2025); fost primar general al Municipiului București (2020 – 2025); deputat (2016-2020); președinte fondator (din 2008) și vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul

– 1983: A murit (la Bucureşti) Slavomir Popovici, regizor de film documentar (n. 1930, Vârşeţ, Serbia)

– 1989: A murit medicul Ioan Moraru; s-a afirmat în domeniul cercetărilor biomedicale, având o contribuţie determinantă la dezvoltarea pe baze moderne a anatomiei patologice, imunopatologiei şi la reintroducerea geneticii în cercetarea şi practica medicală; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1927)

– 1991: A murit pianistul Dagobert Buchholz (n. 1906)

– 1999: A murit Valeriu Munteanu, filolog, lexicograf şi traducător (n. 1921)

– 2015: A murit actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (n. 1952) – 10 ani

– 2024: A murit pictorul Adrian-Nicolae Moldovan (n. 1955) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Schi alpin – Cupa Mondială feminină de la Val d’Isère (20 – 21 dec.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Solidarităţii Umane”; proclamată de Adunarea Generală a ONU la 22 decembrie 2005, prin Rezoluţia 60/209, pornind de la identificarea solidarităţii ca una dintre valorile fundamentale şi universale, care trebuie să stea la baza relaţiilor dintre popoare în secolul al XXI-lea. Fondul mondial de solidaritate a fost iniţiat prin Rezoluţia 57/265 a Adunării Generale a ONU, la 20 decembrie 2002, şi, în februarie 2003, a fost instituit ca un fond fiduciar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Obiectivul său este eradicarea sărăciei şi promovarea dezvoltării umane şi sociale în ţările în curs de dezvoltare, în special în rândul celor mai sărace segmente ale populaţiei

– 1494: S-a născut Oronce Finé, matematician și cartograf francez; în 1532 devine primul profesor de matematică titular la Colegiul Regal, devenit ulterior Collège de France (m. 1555)

– 1783: A murit Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (n. 1729)

– 1898: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană Irene Dunne (m. 1990)

– 1903: A murit Kornél Ábrányi (tatăl), memorialist, muzicolog şi compozitor maghiar (n. 1822)

– 1917: S-a născut poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (m. 2011)

– 1917: S-a născut actriţa americană Audrey Totter, celebră pentru interpretarea unor roluri negative în filmele anilor 40 ai secolului trecut (m. 2013)

– 1922: S-a născut Randolph Lewis Braham, istoric și profesor american de origine română; cunoscut pentru cercetările sale în domeniile politicii comparative și al istoriei Holocaustului în Ungaria (m. 2018)

– 1927: S-a născut fostul președinte sud-coreean Kim Young-Sam, devenit, în 1993, primul președinte civil după 30 de ani de dominație militară; în funcţie între 25 februarie 1993 şi 25 februarie 1998 (m. 2015)

– 1932: S-a născut actorul american John Hillerman (m. 2017)

– 1947: S-a născut Gigliola Cinquetti, interpretă italiană şi prezentatoare de televiziune

– 1948: S-a născut pianista japoneză Mitsuko Uchida, naturalizată ca cetăţean britanic

– 1948: S-a născut Abdulrazak Gurnah, scriitor tanzanian, originar din Zanzibar, stabilit în Marea Britanie; Premiul Nobel pentru literatură în anul 2021, pentru textele sale despre epoca colonială şi post-colonială din Africa de Est, care descriu problemele cu care se confruntă refugiaţii prinşi între două culturi; este primul autor de origine africană care a câştigat Premiul Nobel pentru literatură, după sud-africanul J.M. Coetzee în 2003

– 1954: S-a născut prof. univ.dr. Koen Lenaerts, jurist belgian, președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene (din 2015); susţinător al lumii juridice din România; vicepreședinte al Curții de Justiție a UE (2012-2015), președinte de cameră (2006-2012), judecător la Curtea de Justiție din 2003, judecător la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene (1989-2003), avocat în cadrul Baroului din Bruxelles (1986-1989)

– 1955: S-a născut Hideki Noda, actor, dramaturg şi regizor japonez de teatru şi film; considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi contemporani ai Japoniei – 70 de ani

– 1957: S-a născut Anna Vissi, cântăreață originară din Cipru

– 1960: S-a născut regizorul, producătorul de film şi scenaristul sud-coreean Kim Ki-Duk (m. 2020) – 65 de ani

– 1961: A murit Moss Hart, dramaturg, scenarist şi regizor american de teatru (n. 1904)

– 1966: S-a născut actorul britanic Paul Ritter (pe numele său real Simon Paul Adams) (m. 2021)

– 1968: A murit scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1962 (n. 1902)

– 1974: A murit compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (n. 1905)

– 1982: A murit Arthur Rubinstein, pianist şi compozitor american de origine poloneză (n. 1887)

– 1996: A murit astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (1980) (n. 1934)

– 1997: A murit poeta americană de origine britanică Denise Levertov (n. 1923)

– 1998: A murit Sir Alan (Lloyd) Hodgkin, fiziolog şi biofizician britanic; a descris impulsul nervos şi a emis teoria ”pompei cu sodiu” în inducerea influxului nervos; Premiul Nobel pentru medicină în 1963, împreună cu australianul John C. Eccles şi cu britanicul Andrew F. Huxley (n. 1914)

– 2001: A murit Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (n. 1906)

– 2008: A murit balerina rusă Olga Lepeşinskaia (n. 1916)

– 2009: A murit Brittany Murphy, actriţă americană (n. 1977)

– 2012: A murit compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (n. 1921)

– 2015: A murit Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (n. 1928) – 10 ani

– 2016: A murit Michele Morgan (pseudonimul lui Simone Renée Roussel), una dintre cele mai mari actrițe franceze ale secolului XX (n. 1920)

– 2018: A murit actorul britanic de teatru şi film Donald Moffat; stabilit în SUA din 1956 (n. 1930)

– 2024: A murit George Zebrowski, prolific scriitor de științifico-fantastic, antolog și editor american; fostul redactor al Buletinului Scriitorilor de Științifico-fantastic din America (n. 1945, în Austria) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 decembrie 2025, 05:00 / actualizat: 13 ianuarie 2026, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 19 decembrie

* Cu 784 de ani în urmă (1241) termenul „parlament” a fost utilizat pentru prima dată într-un document regal oficial prin care era convocat Consiliul regal al lui Henric al III-lea al Marii Britanii, care a condus Anglia din 1216 şi până în 16 noiembrie 1272, când a murit. Astăzi, Parlamentul este organul legislativ al multor ţări, compus din una sau din două Camere şi constituit din reprezentanţi ai diferitelor partide politice, aleşi total sau parţial, prin votul cetăţenilor. Regulamentul Organic adoptat în 1831 în Ţara Românească şi, un an mai târziu, în Moldova a reprezentat fundamentul instituţiei parlamentare în Principatele Române. Convenţia de la Paris din 7/19 august 1858 a modificat şi lărgit principiul de reprezentare naţională, iar prin Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris, adoptat prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie 1864, s-a introdus Corpul Ponderator, redenumit ulterior Senat drept cea de-a doua Cameră. Declaraţia de independenţă a României, din 9 mai 1877, şi actele de unire de la sfârşitul Primului Război Mondial au fost printre cele mai importante documente adoptate de Parlament în istoria României moderne

* Acum 153 de ani (1872) apărea Legea pentru alegerea mitropoliţilor şi episcopilor eparhioţi şi constituirea Sfântului Sinod al Bisericii autocefale Ortodoxe Române. Evenimentul de la 19 decembrie 1872 a constituit un pas decisiv pentru obținerea conducerii de sine stătătoare a Bisericii românești, întâmplată efectiv 13 ani mai târziu. De facto, Biserica Ortodoxă Română a devenit autocefală în anul 1872, prin constituirea Sf. Sinod de la București, și transformarea mitropoliilor și episcopiilor ortodoxe române, din eparhii sufragane Patriarhiei de la Constantinopol, în eparhii componente a noii structuri bisericești. Oficial însă, Biserica Ortodoxă Română devine autocefală câțiva ani mai târziu, la 25 aprilie 1885, când Patriarhia de la Constantinopol recunoaște Biserica Ortodoxă Română ca biserică de sine stătătoare. A urmat apoi, la 25 februarie 1925 ridicarea la rangul de patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române, în comuniune dogmatică, liturgică și canonică cu celelalte biserici ortodoxe surori. Primul Patriarh al României a fost Miron Cristea a cărui întronizare în scaunul patriarhal a avut loc la 1 noiembrie 1925 (19/31)

* În urmă cu 113 ani (1912/1913) a avut loc cel de-al treilea recensământ în România (7.248.061 de locuitori). Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. Însă primul recensământ modern din România este considerat cel desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; după această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfășurat în decembrie 1899; al 3-lea, la 19 decembrie 1912; al 4-lea, la 29 decembrie 1930; al 5-lea, la 6 aprilie 1941; al 6-lea, la 25 ianuarie 1948; al 7-lea, la 21 februarie 1956; al 8-lea, la 15 martie 1966; al 9-lea, la 5 ianuarie 1977; al 10-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 11-lea, între 18 şi 27 martie 2002, al 12-lea între 20 şi 31 octombrie 2011 și al 13-lea între 1 februarie – 31 iulie 2022 (primul recensământ din România organizat integral în format digital) (19.XII/1.I)

* Acum 88 de ani (1937) la Radiodifuziunea Română era inaugurată emisiunea „Ora militară”

* Acum 54 de ani (1971) avea loc premiera, la New York (SUA) și Toronto (Canada), a peliculei „Portocala mecanică” („A Clockwork Orange”), film de satiră/science fiction, ecranizat după romanul cu același nume al lui Anthony Burgess, apărut în 1962. Filmul îl are în centru pe Alex DeLarge, un delincvent charismatic și psihopat ale cărui plăceri constau în muzica clasică, violul și ultra-violența. El conduce un mic grup de huligani pe care îi numește „droogs”. Filmul prezintă crimele îngrozitoare ale acestei găști, capturarea lui Alex de către poliție și încercarea doctorilor de a-l reabilita prin intermediul unui experiment psihologic controversat. Alex este naratorul celei mai mari părți a filmului, iar limba în care acesta vorbește este Nadsat, un argou contemporan adolescentin compus din limbile slave și limba engleză. Adaptarea cinematografică a fost produsă, regizată și scrisă de Stanley Kubrick. Filmul conține multe imagini violente iar coloana sonoră este compusă în mare parte din muzică clasică, dar și compoziții de sintetizator Moog realizate de Wendy Carlos. O excepție notabilă este cântecul „Singin’ in The Rain”, ales deoarece Malcolm McDowell știa în întregime versurile sale. Afișul filmului, devenit azi celebru, a fost creat de designerul Bill Gold. „Portocala mecanică” deține recordul în Guinness World Records ca fiind primul film în care s-a folosit sistemul Dolby Sound

* Cu 46 de ani (1979) a fost tăiată oficial panglica de începere a exploatării metroului bucureștean, de către Nicolae Ceaușescu. Primul tronson de metrou al Magistralei I, care avea șase stații și funcționa între Semănătoarea (astăzi Petrache Poenaru) și Timpuri Noi, a fost pus în funcţiune la 16 noiembrie 1979. Pe 19 noiembrie, din Depoul Ciurel a plecat în staţia Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979 metroul a funcţionat cu călători, fiind singurul metrou care, în perioada de probe, a funcţionat cu călători. O nouă Magistrală de metrou, Drumul Taberei – Eroilor, a fost inaugurată la data de 15 septembrie 2020, în prezența președintelui și a premierului (de la acea vreme) Klaus Iohannis, respectiv, Ludovic Orban

* Acum 41 de ani (1984) avea loc semnarea Declaraţiei chino-britanice, pe baza căreia colonia britanică Hong Kong urma să revină oficial, la 1.VII.1997, sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Patriarhia Română emitea, în urmă cu 33 de ani (1992), un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). În urma Păcii de la Bucureşti (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia. Pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse. Mitropolia Basarabiei este o Biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată în data de 14 septembrie 1992 și recunoscută oficial de Patriarhia Română în 19 decembrie 1992 drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei, care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv

* Tot într-o zi de 19 decembrie, acum 28 ani (1997), a avut loc premiera filmului „Titanic” (în regia lui James Cameron), considerat unul dintre cele mai scumpe filme, fiind situat pe primele locuri în lista filmelor cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Pelicula a obţinut nu mai puţin de 11 Premii Oscar

* Cu 9 ani în urmă, în seara zilei de 19 decembrie 2016, la ora locală 20:07, un camion Scania negru a intrat în mulțimea adunată la Târgul de Crăciun din cartierul berlinez Charlottenburg. Cel puțin 12 persoane au murit și peste 45 au fost rănite. În camion se aflau două persoane; unul dintre pasageri a murit, în timp ce o persoană suspectată a fi șoferul a fost arestată de poliția germană, care a plecat de la premisa unui atac terorist. Este cel mai sângeros atentat din Germania de la atacul terorist de Oktoberfest din 26 septembrie 1980, când 13 oameni și-au pierdut viața. Potrivit unor mesaje postate pe conturi ale jihadiștilor de pe rețelele sociale, atacul din Berlin a fost revendicat de Statul Islamic, informația nefiind imediat confirmată de autorități. Polițiștii l-au arestat pe șoferul camionului, care fugise de la fața locului. Camionul care a intrat în mulțime aparținea unei companii poloneze înregistrate la Gdansk, care, conform poliției, mai mult ca sigur fusese furat

Aniversări – Comemorări

– 1885: S-a născut teologul de mare erudiţie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă română; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (m. 1973) – 140 de ani

– 1892: S-a născut geologul Augustin Vancea; s-a remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1904: S-a născut Vasile Jianu, flautist, dirijor, compozitor şi profesor; fondator al şcolii moderne de flaut (m. 1968)

– 1927: S-a născut Ramon Tavernier, compozitor, aranjor-orchestrator şi pianist român de origine franceză, personalitate importantă a muzicii uşoare, compunând peste 300 de melodii; este primul care a folosit instrumente muzicale populare în muzica ușoară și jazz; înainte de Revoluţia din 1989 a folosit pseudonimul Constantin Alexandru (m. 2021)

– 1949: S-a născut scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Sculptură București (m. 2021)

– 1956: S-a născut matematicianul Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate informatică Bitdefender, una dintre cele mai mari companii româneşti de software

– 1956: S-a născut artista plastică Maria Maris Daraban (m. 2017)

– 1960: S-a născut Capriel Dedeian, chitarist și compozitor român de origine armeană, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (m. 2022) – 65 de ani

– 1961: S-a născut pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (m. 2020)

– 1967: A murit prozatorul Gheorghe Banea (n. 1891)

– 1968: S-a născut Adrian Majuru, istoric, antropolog, eseist, editor, jurnalist și profesor universitar; directorul Muzeului Municipiului București (din 2014)

– 1968: A murit Tiberiu Brediceanu, compozitor, muzicolog şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1877)

– 1978: A murit medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ cel de-Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (n. 1901, într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia)

– 1986: A murit medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1989: A murit scriitorul Alexandru Mitru (numele la naştere: Alexandru Pârâianu), autor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1914)

– 1990: A murit istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului, tatăl istoricului George G. Potra (n. 1907) – 35 de ani

– 1992: A murit cântăreaţa de operă Iolanda Mărculescu, stabilită din 1969 în S.U.A. (n. 1923)

– 2011: A murit Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 s-a stabilit la München (n. 1917, la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului)

– 2013: A murit actorul Nae Lăzărescu, cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă Vasile Muraru (n. 1940)

– 2015: A murit chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop-rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (n. 1973) – 10 ani

– 2022: A murit fostul ministru şi deputat Mircea Duşa; în 2004 a fost ales deputat pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR; la alegerile din 30 noiembrie 2008 a fost reales deputat în circumscripţia electorală nr. 21 Harghita, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat+Partidul Conservator; din nou deputat în legislatura 2012-2016, reales în Colegiul uninominal nr. 5 din Harghita, pe listele USL (PSD); ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Ponta I (7 mai – 6 august 2012) şi ministru al Administraţiei şi Internelor în Cabinetul Ponta I (6 august – 21 decembrie 2012); a deţinut funcţia de ministru al Apărării Naţionale în Cabinetul Ponta II (21 decembrie 2012 – 5 martie 2014), în Cabinetul Ponta III (5 martie – 16 decembrie 2014) şi în Cabinetul Ponta IV (17 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015) (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Termen limită pentru investigația Comisiei Europene privind achiziția Kellanova de Mars

– Moscova: Președintele rus, Vladimir Putin va face „bilanţul anului”, pe 19 decembrie, când va răspunde întrebărilor unor jurnalişti şi cetăţeni ruşi

– Tokyo: Decizia Băncii Japoniei în urma reuniunii de politică monetară

– Paris: Procesul în apel al regizorului Christophe Ruggia pentru agresiune sexuală asupra unei minore

– Paris: Decizia instanței privind cererea de suspendare a platformei Kick

– Washington, DC: Termen limită pentru ca Departamentul de Justiție al SUA să publice documentele în cazul Epstein

– Los Angeles: Lansarea filmului „Avatar 3” al lui James Cameron

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din T3 și veniturile și cheltuielile gospodăriilor și inflația PCE în noiembrie

– Miami, SUA: YouTuber-ul american devenit boxer Jake Paul şi britanicul Anthony Joshua vor lupta în ring pe 19 decembrie, la Kaseya Center din Miami. Meciul va consta în opt runde de câte trei minute

– Italia: Schi alpin – Cupa Mondială masculină de la Val Gardena (19 – 20 dec.)

Aniversări – Comemorări

– 1741: A murit Vitus (Jonassen) Bering, navigator şi explorator danez în serviciul Rusiei; a condus primele expediţii în Peninsula Kamceatka; traversând marea şi strâmtoarea care azi îi poartă numele, a ajuns până la ţărmul de nord-vest al Peninsulei Alaska (n. 1681)

– 1848: A murit scriitoarea britanică Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (n. 1818)

– 1851: A murit pictorul şi gravorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (n. 1775)

– 1852: S-a născut Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei  relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1907 (m. 1931)

– 1861: S-a născut Italo Svevo (pseudonimul literar al lui Ettore Schmitz) scriitor și dramaturg italian (m. 1928)

– 1901: S-a născut Rudolf Hell, inventator și inginer german, considerat inventatorul faxului (m. 2002)

– 1902: S-a născut Sir Ralph David Richardson, actor britanic (m. 1983)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru Medicină în 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi cu francezul Jean Dausset (m. 1996)

– 1906: S-a născut (în Ucraina) Leonid I. Brejnev, om politic sovietic; prim-secretar (1964-1966) şi secretar general (1966-1982) al CC al PCUS; şef al statului sovietic (1960-1964; 1977-1982); a organizat înăbuşirea „Primăverii de la Praga” (1968) şi a elaborat doctrina „suveranităţii limitate”; pe plan intern a promovat o linie politică rigidă (m. 1982)

– 1910: S-a născut José Lezama Lima, poet, eseist și romancier cubanez (m. 1976) – 115 ani

– 1910: S-a născut Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (m. 1986) – 115 ani

– 1914: S-a născut Melvin „Mell” Shaw (nume real: Melvin Schwartzman), producător de desene animate, designer de personaje, scenarist şi regizor american; a contribuit la realizarea unor filme-cult de animaţie precum „Bambi”, „Regele Leu”, „Fantasia” (m. 2012)

– 1915: S-a născut şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele adevărat: Edith Giovanna Gassion) (m. 1963) – 110 ani

– 1915: A murit Alois Alzheimer, psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată, în anul 1906, maladia ce-i poartă numele, o boală degenerativă progresivă a creierului ce distruge treptat funcţiile cognitive, cum ar fi atenţia, percepţia, memoria, orientarea etc (n. 1864) – 110 ani

– 1918: S-a născut producătorul american de televiziune Lee Rich; cunoscut pentru câteva seriale de succes („Dallas”, „The Waltons”, „The Blue Knight”, „Eight Is Enough”, „Flamingo Road”) şi pentru filmul de televiziune „Sybil” (1976) (m. 2012)

– 1920: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de muzică country Little Jimmy Dickens (numele real: James Cecil Dickens) (m. 2015) – 105 ani

– 1924: S-a născut romancierul, eseistul și jurnalistul francez Michel Tournier; a fost unul dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa de culoare Cicely Tyson; a lăsat în urmă o carieră prestigioasă în cinematografie şi televiziune, marcată de roluri majore, precum cele din filmul „Sounder” şi serialul „How to Get Away with Murder”, datorită cărora a fost recompensată cu numeroase premii şi distincţii, inclusiv cu un premiu Oscar onorific în 2018 (m. 2021)

– 1925: S-a născut compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (m. 2012) – 100 de ani

– 1944: S-a născut William Lincoln Christie, dirijor, harpist, muzicolog și profesor francez de origine americană

– 1944: S-a născut chitaristul britanic de blues şi rock Alvin Lee (numele la naştere: Graham Anthony Barnes), liderul legendarului grup rock al anilor 60 – 70 „Ten Years After” (m. 2013)

– 1944: S-a născut paleoantropologul kenyan de reputaţie mondială şi omul politic Richard Leakey (m. 2022)

– 1946: A murit fizicianul francez Paul Langevin; autor al teoriei magnetismului; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (n. 1872)

– 1953: A murit Robert Andrews Millikan, fizician american, specialist în fizica experimentală; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1923 pentru măsurarea sarcinii electronului și pentru lucrările în domeniul efectului fotoelectric (n. 1868)

– 1958: S-a născut violoncelistul britanic Steven Isserlis; scriitor, om de radio și profesor britanic; în calitate de solist de concert, el apare în mod regulat cu orchestrele și dirijorii de top din lume; a susținut numeroase concerte pentru copii, a scris cărți pentru copii depre viețile marilor compozitori

– 1961: S-a născut fizicianul american Eric Allin Cornell; Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, alături de Wolfgang Ketterle, Carl E. Wieman, pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor

– 1996: A murit actorul italian de film Marcello Mastroianni (n. 1924)

– 2004: A murit cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (n. 1922)

– 2009: A murit Laurence Kim Peek, americanul cu „memorie de elefant” (ce avea „sindromul savantului”); în cursul vieţii sale a învăţat pe de rost mai mult de 9.000 de cărţi (citea o carte groasă în aproximativ o oră); devenise adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant (cunoştea toate conexiunile rutiere ale Americii); putea identifica mii de opere muzicale; înţelegerea stilului comun fiecărui compozitor îl ajuta să identifice autorul operei, chiar dacă nu o mai auzise niciodată; era capabil să reproducă impecabil o piesă pe care o auzise o singură dată cu 40 de ani urmă (n. 1951)

– 2010: A murit Anthony Michell Howard, unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști, oameni de radio și comentatori politici din Marea Britanie (n. 1934) – 15 ani

– 2015: A murit dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (n. 1927) – 10 ani

– 2018: A murit textierul și compozitorul american Norman Gimbel; cunoscut pentru melodiile „Killing Me Softly With His Song”, „I Got a Name” şi „It Goes Like It Goes” (n. 1927)

– 2019: A murit George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (n. 1940)

– 2021: A murit Sally Ann Howes, o cunoscută actriţă de teatru şi film și cântăreață britanică, care a devenit celebră graţie rolurilor interpretate atât pe Broadway, cât şi în West End în producţii precum „Chitty Chitty Bang Bang”, „My Fair Lady” şi „Brigadoon” (n. 1930)

– 2021: A murit baritonul spaniol de origine germană Carlos Marin, membru al grupului „Il Divo” (m. 1968)

– 2024: A murit Federico Mayor Zaragoza, biochimist, politician, diplomat, poet, activist social și profesor spaniol; promotor înfocat al culturii păcii şi cooperării ştiinţifice; a fost director general al UNESCO din 1987 până în 1999; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1934) – 1 an

– 2024: A murit Barry N. Malzberg, scriitor mai ales de literatură fantastică și științifico-fantastică, scenarist, redactor și editor american (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 decembrie 2025, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2025, 15:02

S-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie

* Se marchează 160 de ani (1865) de când în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei

* Se împlinesc 145 de ani (1880) de când apărea, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (a început să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit. Aceasta a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori

* În urmă cu 133 de ani (1892), la „Mariinsky Theatre” din St. Petersburg, avea loc premiera baletului în două acte şi cincisprezece tablouri „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Compozitorul rus a început lucrul la „Spărgătorul de nuci” în ianuarie 1892 şi deja în luna martie a aceluiaşi an l-a terminat

* Acum 124 de ani (1901) a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen” (înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor)

* Acum 103 ani (1922), la Dayton (SUA), era efectuat primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (n. 1882 – m. 1940)

* Cu 102 ani în urmă, secţia militară a Muzeului Naţional al României (creată în aprilie 1914) a fost transformată în instituţie de sine stătătoare, devenind Muzeul Militar Naţional, înfiinţat la data de 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol I denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. Clădirea şi exponatele au suferit pagube din cauza unui puternic incendiu din vara anului 1938 şi, din nou ca urmare a seismului din noiembrie 1940. Cele două dezastre şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial au dus la întreruperea activităţii muzeului. La 9 mai 1957, muzeul a fost redeschis sub titulatura de Muzeul Militar Central, întâi în imobilul din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, apoi a fost mutat în clădirea fostei Şcoli de infanterie şi cavalerie din Strada Izvor nr. 137. În perioada 1975-1987, director al muzeului a fost istoricul militar general-maior Constantin Antip. În timpul directoratului său, în 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din Str. Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Clădirea a fost în trecut cazarma Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, ulterior, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. Din 1990 instituţia a revenit la titulatura de Muzeul Militar Naţional. În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit nr. D.R. 1210 din 29.III.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică „Regele Ferdinand I”

* Acum 97 de ani (1928) avea loc prima transmisie a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Unităţi ale Armatei a IV-a române pătrundeau, în urmă cu 81 de ani (1944), pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat la operaţiuni militare până la 12.V.1945 (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Tot acum 81 de ani apărea primul număr al cotidianului francez „Le Monde”, fondat de Hubert Beuve-Mery, după ce generalul Charles de Gaulle îşi exprimase dorinţa de a înfiinţa în Franţa un ziar „cu greutate” orientat spre străinătate. S-a pornit la drum cu un capital de 200.000 de franci francezi, repartizaţi în 200 de acţiuni. Primul număr a văzut lumina tiparului la 18 decembrie 1944, purtând însă data de 19 decembrie (fiind un ziar de seară, care iese de la tipar după-amiaza cu data zilei de mâine)

* Adunarea Generală a ONU adopta, acum 46 de ani (1979), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, prin Rezoluția 34/180. A intrat în vigoare la 3.IX.1981, iar România a ratificat Convenţia la 7.I.1982

* În urmă cu 34 de ani (1991), la Strasbourg, a avut loc semnarea actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană, încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la data de 19.XII.1954

* Acum 33 de ani (1992) era înfiinţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) prin schimbarea denumirii Unităţii Speciale de Transmisiuni „R” din cadrul Ministerului de Interne, printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Desprinderea totală din Ministerul Apărării Naţionale s-a făcut începând cu Hotărârea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993 privind unele măsuri de organizare și funcționare a Serviciului de Telecomunicații Speciale, stabilind astfel statutul STS de organ central de specialitate în domeniul telecomunicaţiilor speciale, iar în 1996 era adoptată Legea 92 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale

* Acum 19 ani (2006) fostul preşedinte Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de Comisia prezidenţială pentru studierea comunismului în România

* Cu 14 ani în urmă (2011) ultimul convoi de soldați americani a părăsit Irakul, punând astfel punct războiului de aproape 9 ani, în care și-au pierdut viața 4.500 de americani și zeci de mii de irakieni, misiune lansată în martie 2003 cu atacuri asupra Bagdadului, pentru răsturnarea lui Sadam Hussein (1937-2006). Coloana de 100 vehicule blindate transportând 500 de soldați a traversat deșertul din sudul țării în timpul nopții pentru a ajunge la granița cu Kuweit. Claxonând, ultimul grup de circa 25 de tancuri militare și camioane care transportau vehicule de luptă Bradley a trecut granița duminică dimineață. Militarii i-au salutat pe colegii de luptă aflați pe drum. Armata americană, care a avut în Irak până la 170.000 de militari în punctul maxim al luptei contra insurecției, a abandonat 505 baze. În război au murit 4.500 de soldați americani și peste 100.000 de irakieni. Circa 1,5 milioane de americani au luat parte la misiune, 30.000 au fost răniți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”; la 18.XII.1992 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice; mai multe state au recunoscut importanţa acestui document prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale; România sărbătorește de 20 de ani această zi, pe baza HG nr. 881/9.XII.1998. În anul 2017, la inițiativa celor 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale, această zi a fost ridicată la nivel de sărbătoare naţională

– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901)

– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768)

– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928). NOTĂ: Unele surse meționează ca dată a nașterii 20.XII.1854

– 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848, la Budapesta)

– 1903: S-a născut medicul veterinar și profesorul Vlăduţiu Octavian (m. 1991)

– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (m. 1992, la Villalba, Spania) – 110 ani

– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (m. 1998) – 100 de ani

– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000)

– 1931: S-a născut Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (m. 2019)

– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Ioan Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, președinte interimar al acestui for (ian.- mar. 2018) și vicepreședinte (2010-2018)

– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu (m. 2019)

– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884)

– 1940: S-a născut Ionel Iacob-Bencei, epigramist, poet, prozator, pamfletar, umorist, publicist și realizator de emisiuni radio; unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală, co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara; a îngrijit numeroase ediții și lucrări consacrate îndeosebi literaturii în grai bănățean; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator (1990) și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România (m. 2020) – 85 de ani

– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (n. 1907)

– 1980: S-a născut gimnastul și antrenorul Marian Drăgulescu; multiplul campion european și mondial la sărituri, cel mai titrat gimnast din România (31 de medalii); primul gimnast român care a participant la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice; fondatorul Academiei Marian Drăgulescu, un centru de excelență dedicat pregătirii noii generații de gimnaști și promovării sportului de performanță în România – 45 de ani

– 1981: A murit compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (n. 1917)

– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)

– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899)

– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933)

– 1997, 18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n. 1908)

– 1997: A murit ziaristul Radu Budeanu (n. 1943)

– 2006: A murit Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (n. 1924)

– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929)

– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939) – 15 ani

– 2011: A murit graficiana Clarette Wachtel (n. 1926)

– 2013: A murit Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (n. 1941)

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului European (18 – 19 dec.)

– Phnom Penh, Cambodgia: Reluarea procesului în apel al lui Kem Sokha, liderul opoziției condamnat pentru trădare

– Islamabad, Pakistan: Condamnarea activistei pentru drepturile omului Imaan Mazari pentru postări pe rețelele de socializare

– Bruxelles: Demonstrație împotriva politicii agricole europene și a acordului comercial UE-Mercosur, la apelul sindicatelor din toată Europa

– Istanbul: Audiere în procesul scriitorului disident turc exilat, Can Dundar, pentru insultarea unui funcționar public

– Londra: Decizie privind politica monetară a Băncii Angliei

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Fort Pierce, SUA: Condamnarea lui Ryan Routh pentru tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump în septembrie 2024

– Washington, DC: Inflație – Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru luna noiembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Migranților”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora – 35 de ani). NOTĂ: „Ziua mondială a refugiaţilor” este marcată din 2001, la iniţiativa ONU, pe 20 iunie. „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015, iar Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august. În Biserica romano-catolică este marcată „Ziua mondială a migrantului și a refugiatului” în ultima duminică din septembrie

– „Ziua Internaţională a Limbii Arabe”; în 1973, prin Rezoluția nr. 3190, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a sa; pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie). NOTĂ: Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– Sărbătoarea naţională a Republicii Niger; aniversarea proclamării republicii – 1958

– Ziua națională a statului Qatar; aniversarea unificării Qatarului din 1878; sărbătoarea a fost stabilită printr-un decret din 21 iunie 2007 al prințului moștenitor de atunci Tamim bin Hamad Al Thani. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Ziua Fondatorului. Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani a devenit Emir al Qatarului la 25 iunie 2013, după abdicarea tatălui său

– 1661: S-a născut Christopher Polhem, inventator suedez, specializat în domeniul noilor scule de minerit, pentru producerea cărora a realizat și o fabrică (m. 1751)

– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644)

– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german (n. 1744)

– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744)

– 1856: S-a născut Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze (m. 1940)

– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908) – 165 de ani

– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795) – 160 de ani

– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste (m. 1940)

– 1911: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (m. 2008)

– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace în 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992)

– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez, care, împreună cu Arthur Brown, a efectuat, în 1919, primul zbor transatlantic fără oprire (n. 1892)

– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987) – 105 ani

– 1926: S-a născut (în Germania) regizorul de imagine britanic Walter Lassally (m. 2017)

– 1928: S-a născut Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (m. 2018)

– 1931: S-a născut actriţa suedeză Gunnel Lindblom (m. 2021)

– 1935: S-a născut actriţa britanică Rosemary Leach (m. 2017) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul şi unul dintre membrii fondatori ai celebre trupe „The Rolling Stones”

– 1943: S-a născut saxofonistul american Bobby Keys, membru al formaţiei Rolling Stones (m. 2014)

– 1946: S-a născut Steven Allan Spielberg, regizor, producător şi scenarist american; producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor

– 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia – 75 de ani

– 1954: S-a născut Raymond Allen „Ray” Liotta, actor american, câștigător al Premiul Emmy și nominalizat la Globul de Aur (m. 2022)

– 1963: S-a născut actorul şi producătorul american de film Brad Pitt

– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892)

– 1970: S-a născut rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX, sau Dark Man X (m. 2021) – 55 de ani

– 1978: S-a născut actrița americană Katie Holmes

– 1979: S-a născut Doina Postolachi, poetă și romancieră din Rep. Moldova (m. 2023)

– 1980: S-a născut cântăreaţa pop, compozitoarea și actrița americană Christina Aguilera – 45 de ani

– 1990: A murit violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (n. 1914) – 35 de ani

– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910) – 30 de ani

– 2001: S-a născut Billie Eilish, cântăreață, model și compozitoare americană; și-a făcut debutul în muzică la vârsta de 14 ani și într-un timp relativ scurt a atras atenția criticilor și publicului prin single-urile „Ocean Eyes” și „Lovely”

– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)

– 2006: A murit Joseph Barbera, animator, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie; unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori de personaje animate din lume; cofondatorul studiourilor „Hanna-Barbera” (n. 1911)

– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

– 2016: A murit Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (n. 1917)

– 2018: A murit Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (n. 1949)

– 2019: A murit cântărețul francez Alain Barrière (n. 1935)

– 2019: A murit Kenny Lynch, cântăreț, compozitor, actor și animator britanic (n. 1938)

– 2021: A murit arhitectul britanic Richard Rogers, unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (n. 1933, în Italia)