Calendarul zilei – 9 mai

Publicat de Codrin RAITA, 9 mai 2025, 05:00 / actualizat: 9 mai 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 9 mai

* Acum 148 de ani (1877), în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, a fost proclamată Independenţa de Stat a României. Ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara în faţa Adunării: „Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare (…), suntem o naţiune liberă şi independentă”. Acest moment, consolidat prin grele jertfe pe câmpurile de luptă din Bulgaria, a reprezentat prima etapă spre unirea românilor în hotarele unui singur stat (1918) (9/21)

* Se marchează 120 de ani (1905) de când sultanul Abdul Hamid al II-lea, intrat în cel de-al 29-lea an de domnie, semna o iradea sau „firman”, cum era denumit în presa vremii, prin care valahii (românii/ vlahii) din Imperiul Otoman erau recunoscuţi ca „naţionalitate” şi beneficiau de învăţământ şi biserică în limba maternă. Iradeaua obținută de România avea, între altele, și menirea de a pune capăt nelegiuirilor, violențelor, jafurilor, terorii, omorurilor și asasinatelor (peste 400) împotriva românilor macedoneni dezlănțuite sălbatic de bandele de antarți greci organizate și finanțate de guvernul de la Atena și binecuvântate de ierarhia Patriarhiei de Constantinopol (9/22)

* Acum 114 ani (1911) erau stabilite relaţiile diplomatice dintre România şi Confederaţia Elveţiană la nivel de legaţie, ridicate la rang de ambasadă la 24 decembrie 1962. Primul ministru plenipotenţiar al României în Elveţia a fost Nicolae Cantacuzino (care şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui Confederaţiei, Camille Decoppet, la 16 iunie 1911)

* Se împlinesc 90 de ani (1935) de când, între 9 mai şi 9 iunie, se deschidea, printr-o ceremonie solemnă în Parcul Carol, prima ediţie a Festivalului „Luna Bucureştilor”, desfăşurat sub îndrumarea primarului Capitalei, Alexandru Donescu. Punctul de atracţie a fost expoziţia urbanistică din Parcul Carol, apreciată de contemporani ca o adevărată „istorie vie a oraşului”. Pentru amenajarea zonei din Parcul Carol, arhitectul Octav Doicescu a proiectat o fântână arteziană în faţa intrării principale, Fântâna Zodiacului. Festivalul a continuat cu regularitate până în 1940, când, din motive politice, a fost întrerupt şi nu a mai fost reluat după război. Festivalul căpătase o adevărată amploare, ce a dus la dezvoltarea zonei peisagistice din Parcul Herăstrău sau la construirea de bulevarde noi (Cotroceni sau Moşilor)

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când, la ora 0:16, în cartierul general sovietic din Berlin, a fost semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, luând astfel sfârşit cel de-Al Doilea Război Mondial (început la 1.IX.1939). Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite a reprezentat semnarea, de către reprezentanţii URSS, Marii Britanii, SUA şi Franţei, a actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Victoriei este sărbătorită la 9 mai de cele mai multe ţări din estul Europei, printre care şi România, dar şi de statele care au aparţinut fostei URSS sau fostei Iugoslavii, în timp ce în Marea Britanie, Franţa, Slovacia, Cehia, Norvegia, Ţările Baltice şi în unele regiuni din Germania, Ziua Victoriei este sărbătorită în ziua de 8 mai (pe 8 mai 1945, la ora 15:00, Truman, Churchill şi De Gaulle au anunţat oficial victoria, dar în Uniunea Sovietică, din cauza diferenţei de fus orar, vestea capitulării a ajuns în data de 9 mai, această dată fiind proclamată oficial Ziua Victoriei)

* În urmă cu 78 de ani, Ansamblul Artistic al Armatei, sub denumirea de „Ansamblul de cântece şi dansuri al Armatei”, a susţinut, la 9 mai 1947, primul spectacol, pe scena Ateneului Român, cu ocazia Zilei Independenţei de Stat a României şi Zilei Victoriei Europene în Al Doilea Război Mondial

* Acum 46 de ani (1979), la cea de-a XII-a ediţie a Campionatului European de Gimnastică de la Copenhaga (Danemarca), Nadia Comăneci a câştigat, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut – performanţă unică în istoria competiţiei la acea dată

* Cu 24 de ani în urmă (2001), la Accra, în Ghana, s-a produs cea mai mare tragedie de la un eveniment sportiv din Africa. S-a întâmplat la derby-ul dintre cele mai de succes echipe ghaneze, Hearts of Oak din Accra și Asante Kotoko, meci considerat unul de mare risc, astfel că forțele de ordine au fost prezente în număr foarte mare. Kotoko a condus cu 1-0 până aproape de final, când gazdele au marcat două goluri și au întors rezultatul. Fanii oaspeți dezamăgiți au început să arunce cu scaunele de plastic și cu sticle în teren, iar forțele de ordine au replicat lansând gaze lacrimogene în public. În învălmășeala produsă de spectatorii panicați, nu mai puțin de 127 de oameni au murit sufocați, dar mai ales striviți, iar multe dintre scările de acces au fost acoperite de sânge. Ancheta oficială a concluzionat că reacția exagerată a poliției, prea puțin instruiți pentru astfel de situații, și folosirea fără discernământ a gazelor lacrimogene și a gloanțelor de cauciuc au fost cauzele dezastrului. În plus, stadionul Accra Sports nu îndeplinea, la momentul respectiv, nici pe departe standardele de siguranță care acum sunt obligatorii. Șase ofițeri au fost judecați pentru omor din culpă, însă magistrații au considerat că nu sunt destule dovezi pentru o condamnare

* Acum 22 de ani (2003), la Clinica de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca, a avut loc o premieră mondială medicală: un bărbat a fost operat concomitent în partea stângă și în partea dreaptă a corpului, folosindu-se o singură cale de acces. Cei doi medici care au condus operațiile sunt profesorul Mihai Lucan și profesorul Ralph Senner, şeful Clinicii de Chirurgie Robotică din München

* Cu 13 ani în urmă (2012), pe Arena Naţională din Bucureşti, a avut loc Finala Europa League, disputată între echipele spaniole Atletico Madrid şi Athletic Bilbao. Cu ocazia meciului, zeci de mii de suporteri spanioli au invadat Capitala, Prinţul Felipe de Asturias, moştenitorul tronului Spaniei, susţinător al echipei Atletico Madrid, asistând la eveniment. Scorul final a fost 3 – 0 pentru madrileni

* În urmă cu 6 ani (2019), în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), a avut loc, la Sibiu, Summitul informal al șefilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană. De Ziua Europei, cei 27 de şefi de stat şi de guvern reuniţi la summit au adoptat Declaraţia de la Sibiu, un document cu 10 puncte pe care statele membre UE şi le-au asumat pentru strategia pe următorii 5 ani

* Acum 2 ani (2023) avea loc lansarea „Anului European al Competențelor” (9 mai 2023 – 8 mai 2024), de către Comisia Europeană, cu scopul de a sprijini piața muncii în timpul tranziției ecologice și digitale, prin promovarea unei mentalități privind  recalificarea și actualizarea competențelor în rândul forței de muncă

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Independenței României – 1877, a Victoriei antinaziste – 1945 și a Europei – 1950 (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– „Ziua Transportatorilor din România” este promovată de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România ca zi de sărbătoare și celebrare a profesiei de transportator, în ziua de prăznuire a Sf. Mucenic Hristofor („purtător de Hristos”). Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, la 18.VIII.2014, ca Sfântul Mucenic Hristofor să fie declarat ocrotitorul (patronul spiritual) al transportatorilor rutieri români

– „Ziua Naţională a Oinei”; în data de 11 aprilie 2023 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis (în funcție între anii 2014 – 2025) legea prin care oina este declarată sportul naţional al României, Legea nr. 87/2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 fiind publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 310 din 12 aprilie 2023 și intrând în vigoare la data de 15 aprilie 2023. Se instituie astfel ziua de 9 mai – Ziua Naţională a Oinei, care va fi marcată de Federaţia Română de Oină şi de membrii afiliaţi la aceasta, de cluburi/asociaţii sportive, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sportului, prin organizarea şi participarea la evenimente cu caracter sportiv sau social, cu scopul de a informa şi de a promova importanţa practicării sportului naţional, oina, pentru sănătatea populaţiei

– 1877: A murit compozitoarea, pianista şi cântăreaţa română de origine austriacă Elena Asachi (Teyber), soţia cărturarului Gheorghe Asachi (n. 1789, la Viena)

– 1883: A murit preotul şi istoricul Gavriil Pop; lucrări de istorie antică sau privind Transilvania şi Banatul; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1885: S-a născut Alexandru T. Stamatiad, poet, prozator, publicist şi traducător din poezia clasică chineză şi persană (traduceri care au depăşit, de multe ori, propriile creaţii) (m. 1956) – 140 de ani

– 1895: S-a născut Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1937  (m. 1961) – 130 de ani

– 1918: A murit George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător; membru titular al Academiei Române din 1916 (n. 1866)

– 1927: S-a născut compozitorul şi profesorul Nicolae Beloiu (m. 2003)

– 1928: A murit Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor şi profesor (n. 1847)

– 1930: S-a născut lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (m. 2018) – 95 de ani

– 1937: S-a născut chimistul şi profesorul Ionel Haiduc; şi-a orientat activitatea ştiinţifică în domenii de mare actualitate, la graniţa dintre chimia anorganică şi cea organică (chimia ciclurilor anorganice, a compuşilor organometalici, chimia supramoleculară ş.a); membru titular al Academiei Române din 1991, preşedinte al acestui for (apr. 2006 – apr. 2014); vicepreşedinte al Academiei Române (1998-2000) şi preşedinte al Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (1995-2006)

– 1937: S-a născut Ion Iovan (pseudonimul lui Ion Ivan), poet şi prozator

– 1939: S-a născut Ion Ţiriac, fost jucător profesionist de tenis, antrenor, promotor al sportului, manager, consultant, organizator de turnee de tenis, influent om de afaceri; între anii 1998 şi 2004 a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român; este primul român miliardar în euro şi tot primul care a figurat în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume

– 1945: S-a născut Marius Ţeicu, compozitor de muzică uşoară, solist vocal, instrumentist orchestrator, dirijor și profesor – 80 de ani

– 1946, 9/10: A murit criticul literar Pompiliu Constantinescu; din 1945 a susţinut cronica literară la Radio Bucureşti (n. 1901)

– 1948: S-a născut Ilie Bădescu, sociolog, geopolitician, cercetător și profesor universitar; directorul Institutului de Sociologie „Dimitrie Gusti” al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Române din 2018

– 1953: A murit Theodor Fuchs, compozitor, pianist, critic muzical şi pedagog român de origine cehă (n. 1873)

– 1956: S-a născut, la Sibiu, Septimiu Roman, jurnalist al Radio România (din 1990); corespondent Radio România Actualităţi la Guvern, Parlament, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării, profesor de limba şi literatura română şi limba franceză, crainic şi redactor la Camera Ştirilor, realizator de emisiuni, expert de limba română la China Radio Internaţional; a fost, de asemenea, corespondent special al RRA în teatrele de operaţiuni din Irak şi Iordania; în 2005 îşi lansează cartea „Prin jertfă pentru Europa – Campania din Vest”, iar în 2006 primeşte, din partea Oficiului pentru Cultul Eroilor „Diploma de Excelenţă” pentru recunoaşterea meritelor în promovarea cultului eroilor (m. 2013)

– 1958: S-a născut actorul de teatru și film Cristian Şofron, fost director al Teatrului Odeon

– 1966: A murit Alfred Mendelsohn, compozitor, pedagog şi dirijor (n. 1910)

– 1970: A murit muzicologul şi preotul I.[oan] D. Petrescu (n. 1884) – 55 de ani

– 1998: A murit regizorul de film Lucian Bratu (n. 1924)

– 2007: A murit Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist român de origine evreiască (n. 1914)

– 2007: A murit jurnalista Vanda Condurache; a făcut parte din echipa TVR Iaşi, ca redactor de rubrică, încă de la înfiinţarea studioului, în 1991, fiind realizatoarea sau moderatoarea a numeroase emisiuni („Ceasul deşteptător”, „Bună dimineaţa”, „Repere moldave”, „Week-end magazin”), iar din 2003, redactor-şef la Programe (n. 1955)

– 2009: A murit dirijorul, compozitorul şi violonistul israelian de origine română Mendi Rodan (n. 1929)

– 2011: A murit poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 ai sec. XX (n. 1950)

– 2013: A murit regizorul de teatru şi profesorul Cătălin Naum, fondatorul Teatrului studenţesc „Podul” (n. 1939)

– 2016: A murit artistul plastic și profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

– 2017: A murit interpreta de muzică populară Florica Duma (n. 1946)

– 2020: A murit colonelul (r) Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români, scriitor de romane polițiste (n. 1945) – 5 ani

– 2023: A murit Ileana Corbea Florescu, jurnalist de radio, editor și istoric literar; a fost realizator de emisiuni istorico-literare la Radio România Cultural încă din anii ’60 ai secolului XX; destinul scriitorilor români din exil a făcut obiectul cercetărilor sale, alături de criticul și istoricul literar Nicolae Florescu, soțul său; a editat volume de istorie literară și a tipărit pe cont propriu revista „Jurnalul literar”, reînființată în 1990 de Nicolae Florescu, ultimul număr apărînd în aprilie 2023 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Președintele rus, Vladimir Putin, și președintele sârb, Aleksandar Vučić, vor purta discuții la Moscova

– Moscova: Paradă militară pentru a sărbători victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial

– Copenhaga: Primul proces pentru încălcarea legii care interzice arderea cărților din Coran

– Van Nuys, SUA: Audiere privind apelul fraților Menendez pentru o reducere a pedepsei

– Tokyo: Nippon Steel – rezultate financiare și conferință de presă

– Le Mans: Campionatul Mondial MotoGP, Marele Premiu al Franței (9 – 11 mai)

– Italia: Ciclism – Turul Italiei (9 mai – 1 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Uniunii Europene”, cunoscută şi ca „Ziua Schuman”; instituită în 1985 (- 40 de ani) de ţările Comunităţii Economice Europene; marchează declaraţia lui Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, de la 9 mai 1950 (- 75 de ani), privind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO; el propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

– 1707: A murit compozitorul şi organistul danez de origine germană Dietrich Buxtehude (n. ~1637)

– 1740: S-a născut compozitorul italian Giovanni Paisiello (m. 1816) – 285 de ani

– 1805: A murit poetul şi dramaturgul german Friedrich von Schiller (n. 1759) – 220 de ani

– 1850: A murit Joseph Louis Gay-Lussac, fizician şi chimist francez; a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte (1802) şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (care-i poartă numele); a descoperit acizii iodhidric şi cloric (n. 1778) – 175 de ani

– 1860: S-a născut James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (m. 1937) – 165 de ani

– 1883: S-a născut filosoful spaniol José Ortega Y Gasset (m. 1955)

– 1884: S-a născut actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (m. 1917)

– 1909: S-a născut Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (m. 2003)

– 1914: S-a născut dirijorul italian Carlo Maria Giulini (m. 2005)

– 1914: A murit Paul Louis Toussaint Héroult, metalurgist francez; în 1886 a inventat (simultan cu C. Hall din Statele Unite și independent de el) o metodă industrială modernă pentru producerea aluminiului prin electroliza topiturilor de criolit-alumină; a inventat cuptorul cu arc electric, utilizat pe scară largă în fabricarea oțelului (n. 1863)

– 1918: S-a născut Mike (Myron Leon) Wallace, unul dintre jurnaliştii de televiziune legendari din Statele Unite; în cei peste 60 de ani de carieră s-a distins prin interviuri intransigente cu cei mai importanţi oameni ai lumii (în cadrul emisiunii informative „60 Minutes”, a cărei gazdă a fost pentru aproape jumătate de secol, emisiune difuzată de postul tv. CBS) (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitorul britanic Richard (George) Adams, cunoscut autor de cărţi pentru copii (m. 2016) – 105 ani

– 1924: S-a născut Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus (m. 1997)

– 1931: A murit Albert (Abraham) Michelson, astronom şi fizician american de origine germană; cercetări asupra vitezei luminii, care au stat la baza teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1907 (n. 1852)

– 1932: S-a născut actriţa britanică de teatru, film şi televiziune Geraldine McEwan (m. 2015)

– 1934: S-a născut Alan Bennett, dramaturg, scenarist şi autor britanic

– 1936: S-a născut Albert Finney, actor britanic de teatru şi film; figură proeminentă a şcolii engleze de actorie (m. 2019)

– 1936: S-a născut actriţa britanică de film Glenda Jackson, dublă laureată a Premiului Oscar; din 1980 s-a remarcat şi în viaţa politică (m. 2023)

– 1936: A murit Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (n. 1878)

– 1944: S-a născut dramaturgul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (m. 2021)

– 1949: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pianistul american Billy Joel

– 1955: S-a născut mezzosoprana germană Anne-Sofie von Otter – 70 de ani

– 1956: S-a născut sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (m. 2018)

– 1957: A murit basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (n. 1892)

– 1962: S-a născut solistul britanic Dave Gahan, membru al trupei „Depeche Mode”

– 1978: A fost asasinat Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat-Creştin), răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (n. 1916)

– 1979: A murit Cyrus S.[tephan] Eaton, industriaş american, unul dintre fondatorii Mişcării Internaţionale PUGWASH (Mişcarea a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1995) (n. 1883)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1998: A murit Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (n. 1915)

– 2010: A murit Lena Horne, cântăreaţă de jazz şi actriţă americană, unul dintre primele staruri de culoare care a reuşit să spargă barierele rasiale de la Hollywood şi de pe Broadway (n. 1917) – 15 ani

– 2013: A murit renumitul creator de modă italian Ottavio Missoni; în tinereţe a fost şi un apreciat atlet, în 1948 reprezentând Italia la Olimpiada de la Londra (n. 1921, în Croaţia)

– 2018: A murit pictorul, sculptorul și regizorul danez de film Per Kirkeby; supranumit de mass-media „regele picturii daneze” (n. 1938)

– 2019: A murit scenaristul american Alvin Sargent (nume real: Alvin Supowitz); celebru pentru filmele din seria „Omul Păianjen” (n. 1927)

– 2020: A murit Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (n. 1932) – 5 ani

– 2024: A murit prolificul producător și regizor american de filme Roger Corman, personalitate a cinematografiei independente americane, supranumit „regele filmelor de categorie B” (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 mai

Publicat de Codrin RAITA, 8 mai 2025, 05:00 / actualizat: 8 mai 2025, 17:42

S-a întâmplat într-o zi de 8 mai

* Cu 173 de ani în urmă (1852), la Iaşi, a avut loc premiera comediei „Chiriţa în provincie”, de Vasile Alecsandri (8/20)

* Sunt marcați 140 de ani (1885) de când trupa de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu, dădea primul spectacol în limba română, cu opera „Linda de Chamonix”, de Gaetano Donizetti (8/20)

* Cu 139 de ani în urmă (1886) avea loc lansarea pe piaţă a băuturii răcoritoare „Coca-Cola”, inventată de farmacistul american John Pemberton (din Atlanta, Georgia). La această dată, Dr. John Pemberton a vândut, cu 5 cenți, primul pahar de Coca-Cola, la Jacobs’ Pharmacy. Servind doar nouă băuturi pe zi în primul său an, Coca-Cola a devenit în timp, unul dintre cele mai de succes brand-uri de băuturi răcoritoare

* În urmă cu 104 ani (1921), în perioada 8 – 12 mai, se desfășura la București Congresul Partidului Socialist. Delegații au votat transformarea Partidului Socialist în Partid Comunist (9 mai 1921 – 22 decembrie 1989), numit inițial Partidul Socialist-Comunist din România, și afilierea la Internațonala a III-a comunistă, fără condiții și rezerve

* Se marchează 80 de ani (1945) de când avea loc semnarea, la Moscova, a Acordului comercial româno-sovietic, pe 5 ani, în baza căruia au fost înfiinţate societăţi mixte româno-sovietice („faimoasele” sovromuri), care s-au dovedit a fi o formă de spoliere rapace a economiei româneşti de către URSS. Sovromurile au funcţionat până în 1956, când au fost dizolvate

* Cu 53 de ani în urmă (1972) era inaugurat, în clădirea Poştei Centrale din Bucureşti, Muzeul de Istorie al României (astăzi, Muzeul Naţional de Istorie al României) – primul director, Florian Georgescu

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când Sovietul Suprem al Estoniei a adoptat legea privind simbolurile de stat şi a schimbat denumirea ţării din Republica Sovietică Socialistă Estonia în Republica Estonă

* Acum 22 de ani (2003) congresul SUA a ratificat Protocoalele de aderare la NATO a celor şapte state invitate să adere la această organizaţie: România, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia şi Slovenia

* Cu 17 ani în urmă (2008) torţa olimpică a ajuns pentru prima dată în istorie pe Vârful Everest, fiind adusă de o echipă de alpinişti chinezi, cu trei luni înaintea Jocurilor Olimpice de la Beijing. A XXIX-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Beijing, China în perioada 8 august – 24 august 2008

* În urmă cu 7 ani (2018) preşedintele SUA, Donald Trump (reales în nov. 2024), a anunțat că retrage Statele Unite din acordul nuclear iranian, semnând, de asemenea, un memorandum prezidențial care a restabilit sancțiunile nucleare din SUA asupra regimului iranian. În aprilie 2021, fosta administraţie Biden a confirmat reluarea negocierilor cu Iranul, în format multilateral, în scopul relansării Acordului nuclear

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Fericitul Ieremia Valahul, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Egalităţii de Şanse între Femei şi Bărbaţi”, marcată din 2015 (- 10 ani), pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor. La această dată, în 2002, a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 202 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

– 1877: S-a născut Adolf Meschendorfer, scriitor de limbă germană din România (m. 1963)

– 1879: S-a născut Ioan Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1945)

– 1908: S-a născut Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Derieţeanu (m. 1985)

– 1924: S-a născut scriitorul și publicistul Petru Dumitriu; stabilit din anul 1960 în Germania, reîntors în România în 1996; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2002)

– 1924: S-a născut Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România. După 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (m. 2014)

– 1929: S-a născut Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară, regizor de teatru şi televiziune (m. 1978)

– 1933: S-a născut Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)

– 1933: A murit Spiridon Popescu, scriitor, publicist şi pedagog (n. 1864)

– 1937: S-a născut Ferenc László, muzicolog, flautist şi profesor român de etnie maghiară (m. 2010)

– 1937: S-a născut fostul ambasador Dumitru Ciauşu, diplomat de carieră; a reprezentat România în Republica Federală Germania, Norvegia, Franţa, precum şi în comisii ale ONU dedicate dreptului mării, protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, drepturilor omului, precum şi în calitate de secretar de stat în MAE; ultima sa misiune în serviciul exterior a fost de ambasador al României în Republica Franceză (m. 2011)

– 1937: S-a născut Darie Novăceanu (numele la naştere: Aurel Mituţoiu), poet, eseist, traducător de limbă spaniolă, jurnalist şi diplomat (m. 2018)

– 1940: S-a născut Constantin Ionescu-Prut, critic şi istoric de artă, profesor; autorul lucrării „Dicţionar de artă modernă şi contemporană”, o lucrare unică în literatura de specialitate în limba română (m. 2023) – 85 de ani

– 1948: S-a născut Vasile Dan, poet, eseist, critic literar și publicist; preşedinte al Filialei din Arad a Uniunii Scriitorilor din România; redactor-șef fondator al revistei „Arca” (din 1990)

– 1950: S-a născut prozatorul, eseistul, teoreticianul literar şi profesorul Gheorghe Crăciun (m. 2007) – 75 de ani

– 1956: S-a născut fostul fotbalist internaţional Victor Piţurcă; a antrenat de două ori echipa naţională de fotbal a României, pe care a reuşit să o califice de fiecare dată la turneele finale ale Campionatului European

– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bikerich (n. 1895)

– 1968: A murit G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (n. 1883)

– 1970: S-a născut Anca Ţurcaşiu, solistă vocală şi actriţă – 55 de ani

– 1975: S-a născut jurnalistul Liviu Iancu; a lucrat în special pe jurnalism economic şi de turism, în redacţii precum Mediafax, Naţional, Business Magazin, Capital şi Profit (m. 2020) – 50 de ani

– 1977: A murit Ion Cârja, prozator şi deţinut politic român (n. 1922)

– 1979: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (n. 1913)

– 2007: A murit actorul Victor Moldovan (n. 1926)

– 2011: A murit George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (n. 1924)

– 2020: A murit arheologul, clasicistul și profesorul Alexandru Barnea (n. 1944) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Europa: Manifestări de marcare a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, în urma predării Germaniei naziste

• Londra: Concert care marchează 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa
• Londra: Ceremonie comemorativă care marchează 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa
• Berlin: Comemorare privind sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, la Camera Reprezentanților din Germania

– Oslo, Norvegia: Summitul șefilor de stat ai Forței Expediționare Comune cu discuții privind securitatea Ucrainei și a Arcticii (8 – 9 mai)

– Geneva: Târgul Internațional de Bijuterii GemGeneve (8 – 11 mai)

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, cu raportul de politică monetară (11:00 AM)

– Tokyo: Nintendo – Rezultate financiare amânate pentru anul fiscal 2024-2025

– Tokyo: Toyota – Rezultate financiare amânate pentru anul fiscal 2024-2025

– Frisco, SUA: A 59-a ediție a ceremoniei de decernare a Premiilor Academiei de Muzică Country

– Istanbul: Mai mulți activiști sunt judecați pentru participarea lor la Marșul Pride de la Istanbul

Aniversări – Comemorări

– 8 – 9.V: „Zilele Comemorării şi Reconcilierii în Memoria celor care şi-au pierdut viaţa în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, declarate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 59/26 din 22.XI.2004; statele membre şi agenţiile ONU, organizaţiile neguvernamentale şi persoanele fizice sunt invitate să sărbătorească, în fiecare an, fie una, fie ambele zile, într-o manieră adecvată şi să aducă un omagiu celor ce şi-au pierdut viaţa în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; în noaptea de 8/9 mai 1945 (la ora 0:16), la cartierul general sovietic din Berlin, s-a semnat actul de capitulare necondiţionată a Germaniei (- 80 de ani), luând sfârşit cel de-al doilea război mondial (început la 1.IX.1939)

– „Ziua Mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”; marchează ziua de naştere a fondatorului Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii), elveţianul Henry Dunant (8.V.1828-30.X.1910); laureat, împreună cu francezul Frédéric Passy, al Premiului Nobel pentru pace pe 1901. La 24 iunie 1859, Henry Dunant venise în nordul Italiei pentru a-l întâlni pe Napoleon al III-lea în interes de afaceri. Impresionat profund de imaginea oribilă de după Bătălia de la Solferino, una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, care a făcut 40.000 de victime, el a adunat oameni din satul învecinat şi a petrecut trei zile, fără întrerupere, pentru a îngriji răniţii. Vorbele sale „Siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi) au deschis inimile voluntarilor, care au îngrijit deopotrivă inamici şi compatrioţi. În 1863 s-a întrunit pentru prima oară Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului ovarian”; iniţiativa marcării acestei zile a avut loc în 2009, când reprezentanţi ai organizaţiilor pacienţilor din întreaga lume şi profesionişti din domeniul medical s-au reunit într-o conferinţă internaţională axată pe un schimb de experienţe din lupta lor împotriva acestui tip de cancer; a devenit zi internaţională în anul 2013

– „Ziua Internaţională a Talasemiei”, iniţiată de Federaţia Internaţională a Talasemiei; din 2007 este marcată şi în România de Asociaţia Persoanelor cu Talasemie Majoră

– 1521: S-a născut Petrus Canisius, scriitor și teolog iezuit olandez, pedagog, considerat primul iezuit german, venerat ca sfânt de Biserica Catolică (m. 1597)

– 1745: La această dată a fost botezat Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (m. 1801) – 280 de ani

– 1753: S-a născut preotul Miguel Hidalgo, erou naţional mexican; unul dintre conducătorii Războiului de independenţă împotriva dominaţiei spaniole; înfrânt la Calderón, lângă Guadalajara, a fost prins şi executat (m. 1811)

– 1794: A murit chimistul francez Antoine Laurent de Lavoisier, unul dintre creatorii chimiei moderne (n. 1743)

– 1828: S-a născut omul de afaceri elveţian Henry Dunant, fondator (1863) al Mişcării Internaţionale a Crucii Roşii (azi şi a Semilunii Roşii); organizator al primului serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă – în bătăliile de la Magenta şi Solferino (1859); în 1901 a fost primul laureat al Premiul Nobel pentru pace, împreună cu francezul Frédéric Passy (m. 1910). NOTĂ: La 8 mai se marchează, anual, „Ziua mondială a Crucii Roşii şi a Semilunii Roşii”

– 1873: A murit John Stuart Mill, filosof pozitivist, logician şi economist englez; unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului al XIX-lea, care a adus contribuţii importante la dezvoltarea utilitarismului (n. 1806)

– 1880: A murit scriitorul francez Gustave Flaubert; romancier considerat principalul motor al şcolii realiste a literaturii franceze (n. 1821) – 145 de ani

– 1884: S-a născut omul politic democrat american Harry S. Truman, preşedinte al SUA între anii 1945 şi 1953; a fost primul şef de stat care a autorizat utilizarea bombei atomice împotriva altei ţări (Japonia, august 1945); autor al celebrei doctrine politico-economice care-i poartă numele (1947); aceasta a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război; a fost concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall” (m. 1972)

– 1899: S-a născut Friedrich August von Hayek, economist şi filosof politic austriac, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1974; de numele său este legat termenul de catalaxie, o redefinire a conceptului de ordine spontană a pieței (m. 1992, în Germania)

– 1903: S-a născut Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), unul dintre reprezentații de seamă ai comediei franceze (m. 1971)

– 1903: A murit pictorul francez Paul Gauguin (n. 1848)

– 1904: A murit Eadweard J. Muybridge, fotograf anglo – american, cunoscut mai ales pentru dezvoltarea tehnicii fotografierii cu aparate de fotografiat multiple, menite a capta mișcarea și apoi a o prezenta sub formă animată, cu un aparat inventat de el însuși, zoopraxiscopul, înaintea inventării aparatelor de filmat cu bandă de celuloid (n. 1830)

– 1906: S-a născut regizorul italian de film Roberto Rossellini; unul dintre cei mai importanți regizori ai filmului neorealist italian (m. 1977)

– 1914, 8/21: S-a născut, în Lituania, Romain Gary (pe numele său adevărat Roman Kacew), scriitor, regizor, cineast şi diplomat francez (m. 1980, la Paris). NOTĂ: A mai semnat sub pseudonimul Émile Ajar

– 1917: S-a născut filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1926: S-a născut Sir David Attenborough, redactor științific și cercetător naturalist britanic; s-a remarcat în calitate de realizator al unui număr impresionant de documentare de televiziune despre natură și viața animalelor sălbatice; „părintele documentarului BBC” este considerat pe scară largă în Marea Britanie o comoară națională

– 1927: S-a născut Murray Lerner, regizor și producător de documentare muzicale, scriitor și editor american (m. 2017)

– 1935: S-a născut fotbalistul, antrenorul și managerul Jack Charlton (nume real: John Charlton), unul dintre cele mai populare personaje din istoria fotbalului englez (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: A murit filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (n. 1880)

– 1937: S-a născut Thomas Ruggles Pynchon Jr., scriitor postmodern american

– 1938: S-a născut desenatorul francez Jean Henri Gaston Giraud (cunoscut sub pseudonimul Moebius), considerat părinte al benzilor desenate în Europa (m. 2012)

– 1940: S-a născut cântăreţul şi actorul american Ricky Nelson (numele real: Eric Hilliard Nelson) (m. 1985) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Keith Jarrett, pianist și compozitor american de jazz – 80 de ani

– 1947: S-a născut soprana britanică Felicity Lott

– 1947: S-a născut biologul american Robert Horvitz; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru Medicină în 2002, împreună cu britanicii Sydney Brenner şi John Sulston, pentru descoperirea reglării genetice a dezvoltării organelor și moartea celulară programată

– 1949: S-a născut Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (m. 2020)

– 1960: A murit John Henry Constantine (J.H.C.) Whitehead, matematician britanic (n. 1904, în India) – 65 de ani

– 1975: S-a născut Enrique Iglesias (nume complet: Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț, compozitor, producător muzical, manechin și actor spaniol; considerat „regele premiilor Billboard ale muzicii latino-americane”; fiul cântăreţului Julio Iglesias – 50 de ani

– 1985: A murit Theodore Sturgeon (pe numele său real Edward Hamilton Waldo), scriitor american de science fiction (n. 1918) – 40 de ani

– 1988: A murit scriitorul american Robert A. Heinlein, autor de romane ştiinţifico-fantastice; considerat, alături de Isaac Asimov și Arthur C. Clarke, unul dintre „Cei trei mari” ai literaturii SF (n. 1907)

– 1990: A murit compozitorul italian Luigi Nono, unul dintre cei mai proeminenţi creatori ai secolului al XX-lea (n. 1924) – 35 de ani

– 1991: A murit Rudolf Serkin, pianist austriac naturalizat american (n. 1903)

– 1994: A murit actorul american George Peppard (n. 1928)

– 1996: A murit Luis Miguel Dominguín (pe numele real Luis Miguel González Lucas), celebru toreador spaniol, prieten al scriitorului american Ernest Hemingway (n. 1926)

– 1997: A murit Marco Ferreri, regizor italian de film, scenarist şi scriitor (n. 1928)

– 1999: A murit actorul britanic de film Dirk Bogarde (n. 1921)

– 1999: A murit actorul american Ed Gilbert (n. 1931)

– 2012: A murit Maurice Sendak, cunoscut autor american de literatură pentru copii, devenit celebru graţie romanului grafic „Where the Wild Things Are” (n. 1928)

– 2013: A murit Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (n. 1926)

– 2015: A murit Rutger Gunnarsson, muzician, aranjor şi producător suedez; basist al trupei ABBA (n. 1946) – 10 ani

– 2021: A murit chimistul și pictorul american Spencer Silver; specializat în adezivi, inventatorul notiţelor adezive Post-it, alături de Art Fry (n. 1941)

– 2022: A murit Fred Ward, actor şi producător american de film (n. 1942)

– 2023: A murit Rita Lee (nume complet: Rita Lee Jones), cântăreață rock, muziciană și compozitoare braziliană; considerată în timpul vieții „Regina” rock-ului brazilian (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 mai

Publicat de Codrin RAITA, 7 mai 2025, 05:00 / actualizat: 7 mai 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 7 mai

* Acum 1674 de ani (351), la Ierusalim, s-a arătat semnul Sfintei Cruci pe cer. Sfântul Ierarh Chiril, Patriarhul Ierusalimului, a descris evenimentul într-o epistolă adresată împăratului Constanţiu: „În timpul stăpânirii lui Constanţiu (337-361), fiul Sfântului Împărat Constantin cel Mare şi al Faustei, o cruce a apărut pe cer, la Ierusalim, luminând timp de şapte zile”. În fiecare an, la 7 mai, Biserica Ortodoxă pomeneşte Arătarea semnului Sfintei Cruci la Ierusalim

* Se marchează 250 de ani (1775) de când, în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta Otomană a cedat Bucovina Imperiului Habsburgic, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Aflată sub administraţie militară până în 1786, Bucovina a fost alipită Galiţiei (1790), iar în 1918 s-a unit cu România

* Acum 201 ani (1824) „Simfonia a IX-a în Re Minor”, de Ludwig van Beethoven, cunoscută şi sub numele de „Corala”, a avut premiera la Viena, aceasta fiind ultima compoziţie finalizată a compozitorului

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când apărea Legea pentru reorganizarea Camerelor de Comerț și Industrie, promulgată de Regele Fedinand, prin Decretul 1450 și publicată în Monitorul Oficial nr. 102 din 12 mai 1925, care a reformat Sistemul Cameral din România, sporind numărul Camerelor de Comerț și competențelor acestora. Aplicarea prevederilor ei s-a făcut abia după publicarea „Regulamentului de aplicare a legii” în Monitorul Oficial nr. 118 din 2 iunie 1925, ce stabilea la 30 numărul Camerelor de Comerț și Industrie din România, desemnând circumscripția pentru fiecare în parte. Această lege a Camerelor de Comerț (Legea din 1925, a treia) prevedea înființarea unei organizații naționale, care să reprezinte toate Camerele teritoriale, sub forma Uniunii Camerelor de Comerț și Industrie. Camerele au funcționat ca instituții publice autonome, cu un comisar guvernamental desemnat pentru fiecare Cameră, până în anul 1938, când au trecut în subordinea Ministerului Economiei Naționale. Camerele de Comerț și Industrie din România au fost desființate în anul 1949, prin Decretul nr. 74 din 25 februarie, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române. Singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate și sub control strict al regimului comunist, a fost Camera de Comerț și Industrie din București, reorganizată sub forma Camerei de Comerț Exterior a Republicii Populare Române. Ulterior, instituția a devenit Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România, începând cu anul 1971. După Revoluția din 1989, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Decretul Lege nr. 139 din 1990 privind Camerele de Comerț și Industrie, momentul renașterii Sistemului Camerelor de Comerț. Noilor Camere de Comerț li s-a acordat statutul de organizații non-guvernamentale, asociative ale mediului de afaceri, ca principali piloni ai economiei de piață, dominată de antreprenorii privați. Odată cu reînființarea Camerelor de Comerț tradiționale, a fost creat și sistemul Registrului Comerțului în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie din țară. Actualmente, Sistemul Cameral din România este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comerț din România, completată de Legea nr. 39/2011

* În urmă cu 79 de ani (1946), între 7 şi 17 mai, s-a desfăşurat, la Bucureşti, procesul mareşalului Ion Antonescu (1882-1946), conducător al României în perioada 1940-1944, ca şi procesul altor foşti demnitari români. Ion Antonescu şi trei dintre colaboratorii săi apropiaţi (Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu) au fost condamnaţi la moarte pentru crime de război la 17 mai 1946, de Tribunalul Poporului din București. La 1 iunie 1946 a fost executat prin împușcare la închisoarea Jilava

* Acum 74 de ani (1951) a avut loc primul spectacol pe scena Teatrului de Marionete Arad. Istoria marionetelor arădene se leagă de numele maestrului Cristian Frangopol, fondatorul şi primul director al Teatrului de Marionete Arad. Gongul inaugural a răsunat pentru piesa „Galoşul fermecat”. Nume intrate deja în istoria marionetelor au dat viaţă personajelor acestui spectacol: Elena Gherdan, Olimpia Didilescu, Puica Marin, Florica Mihăilescu, Maria Frangopol, Elena Atanasiu, Elena Caroviţă, Astra Lumcovschi şi Elena Birta, îndrumate de Sanda Diamandescu şi Cristian Frangopol, care au semnat direcţia de scenă, alături de scenografii A. Brătăşanu şi A. Wilke

* Cu 39 de ani în urmă (1986) cea de-a 31-a ediţie a „Cupei Campionilor Europeni” la fotbal a fost câştigată de echipa Steaua Bucureşti, care a învins, în finala de la Sevilla, formaţia F.C. Barcelona, după prelungiri şi executarea loviturilor de la 11 metri, cu scorul de 2-0. Finala Cupei Campionilor Europeni s-a disputat la Sevilia, pe Estadio Ramón Sánchez Pizjuán. Aceasta a fost câștigată de Steaua București, după ce Helmuth Duckadam a reușit să apere patru lovituri de departajare, mai târziu el fiind numit „Eroul de la Sevilia”. Acest trofeu este singura Cupă a Campionilor câștigată de Steaua și singura câștigată de o echipă românească

* Acum 38 de ani (1987) era anunţată oficial extragerea primelor cantităţi de ţiţei din subsolul marin al platoului continental românesc al Mării Negre

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când apărea Decretul nr. 204 prin care Consiliul Provizoriu de Unitate Naţională a înfiinţat Unitatea Specială de Pază şi Protocol (USPP), în subordinea Ministerului Apărării Naţionale (în componenţa Brigăzii de Gardă), cu misiunea de a asigura protecţia şi paza demnitarilor români, precum şi a celor străini care vizitau România. Odată cu promulgarea Legii nr. 51/26 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României, USPP a căpătat denumirea de Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), devenind un organ de stat „cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale”

* Cu 26 de ani în urmă (1999), între 7 şi 9 mai, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Papa Ioan Paul al II-lea (1920-2005), la invitaţia patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Teoctist (1915 – 2007), şi a Preşedinţiei, prima vizită a unui Papă într-o ţară în care creştinii erau în majoritate ortodocşi

* Acum 13 ani (2012) guvernul Victor Ponta 1 a fost validat de Parlament şi învestit oficial de preşedintele Traian Băsescu, Guvern susţinut de Uniunea Social Liberală (USL), formată din Partidul Social Democrat şi Alianţa de Centru-Dreapta (Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator). Acest Cabinet a fost succesorul Guvernului Mihai Răzvan Ungureau, care a pierdut încrederea Parlamentului în urma aprobării moţiunii de cenzură depuse de USL. Guvernul Victor Ponta 1 a fost urmat, din 21 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 2, format ca urmare a victoriei USL la alegerile legislative din 9 decembrie 2012, de Guvernul Victor Ponta 3 din 5 martie 2014 şi de Guvernul Victor Ponta 4 din 17 decembrie 2014 până pe 4 noiembrie 2015

Aniversări – Comemorări

– 1886: S-a născut Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician român de origine germană (m. 1975)

– 1905: S-a născut compozitorul Elly Roman (m. 1996) – 120 de ani

– 1920: A murit Constantin Dobrogeanu-Gherea (numele real: Solomon Katz), critic literar, sociolog şi om politic socialist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1855, în Ucraina; s-a refugiat în România în anul 1875, unde s-a stabilit definitiv în 1879) – 105 ani

– 1924: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Matty Aslan (nume real: Matei Aslan), caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie (m. 1995)

– 1925: S-a născut Gheorghe Tohăneanu, filolog (specialist în stilistica lingvistică), eseist, traducător şi profesor (m. 2008) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Ştefan Iureş, poet, prozator şi eseist (m. 2013)

– 1933: S-a născut actriţa Silvia Popovici (m. 1993)

– 1936: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Lăceanu, poreclit şi „Omul orchestră”, deoarece cântă la 9 instrumente, cele mai cunoscute fiind cimpoiul, cavalul, ocarina, solzul de peşte sau frunza

– 1937: A murit George Topârceanu, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1886)

– 1938: A murit Octavian Goga, poet, publicist, traducător (a tradus din Petöfi, Ady, Mádach) şi om politic (rol important în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român; ministru de mai multe ori şi prim-ministru între anii 1937 şi 1938); membru titular al Academiei Române din 1919, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932) (n. 1881)

– 1942: S-a născut ceramista Ioana Stepanov

– 1947: S-a născut poetul şi jurnalistul George Stanca (m. 2019)

– 1955: S-a născut Nicolae Răzvan Mincu, sculptor, grafician, pictor şi poet – 70 de ani

– 1964: A murit Septimiu Bucur, gazetar şi critic literar (n. 1915)

– 1966: S-a născut actriţa de teatru Carmen Ungureanu

– 1977: S-a născut muzicianul Răzvan Suma, violoncelist și profesor; solist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România, este cunoscut publicului din întreaga ţară graţie turneelor sale naţionale, prezentate începând cu anul 2012: „Vă place Bach?”, „Vă place Brahms?”, „Vă place Tango?”, „Vă place Cello? și altele; la acestea se adaugă turneele „Seară Spaniolă” şi „Seară Britanică” şi turneele grupului „ArgEnTango”: „Piazzolla – O poveste autentică” şi „Tango La Cetate”

– 1985: A murit dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (n. 1922) – 40 de ani

– 1995: A murit Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (n. 1913) – 30 de ani

– 1995: A murit compozitorul Sorin Vulcu (n. 1939) – 30 de ani

– 2007: A murit Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al Festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (n. 1926)

– 2017: A murit Dan Mănucă, critic şi istoric literar, eminescolog, traducător şi profesor (n. 1938)

– 2018: A murit Marin Ioniţă, scriitor, jurnalist și profesor (n. 1929)

– 2019: A murit scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (n. 1937)

– 2021: A murit sculptorul și profesorul gorjean Paul Popescu; a fost implicat în dezvoltarea vieții culturale și a învățământului de artă din Târgu Jiu; președinte al Asociației Gorj a Artiștilor Profesioniști din România; în calitate de director al Centrului Brâncuși, a inițiat înființarea Simpozionului de Sculptură „Brâncușiana”, fiind și curator al primelor ediții (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

-Vatican: Conclavul pentru alegerea succesorului Papei Francisc va începe pe 7 mai la ora locală 16:30 (14:30 GMT) cu intrarea şi închiderea celor 133 de cardinali electori în Capela Sixtină de la Vatican

• Ziua va începe la ora locală 10:00 (8:00 GMT) cu slujba ‘Pro Eligendo Pontifice’, iar după-amiază cardinalii se vor reuni la ora 16:15 (14:15 GMT) în Capela Paolina din Palatul Apostolic
• Un sfert de oră mai târziu, la ora 16:30 (14:30 GMT), cei 133 de cardinali cu vârsta sub 80 de ani şi, prin urmare, cu drept de vot, vor începe să intre în Capela Sixtină pentru a începe conclavul.
• Îmbrăcaţi în veşminte roşii, cardinalii vor părăsi Capela Paolina cântând litaniile şi se vor îndrepta în procesiune spre Capela Sixtină, unde vor cânta ‘Vieni Creator’ şi vor depune jurământul.

– Varșovia: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe a UE – Gymnich (7 – 8 mai)

– Paris: Cancelarul german Friedrich Merz călătorește în Franța pentru a se întâlni cu președintele Emmanuel Macron, în cadrul a ceea ce se așteaptă să fie prima vizită în străinătate a oficialului german, imediat după nominalizarea sa

– Jeju, Coreea de Sud: Reuniunea oficialilor financiari de rang înalt din cadrul APEC (SFOM) (7 – 9 mai)

– Copenhaga: Aproximativ 40 de miniștri ai climei din întreaga lume se întâlnesc la Copenhaga înaintea negocierilor COP30 din Brazilia, care vor avea loc anul acesta (7 – 8 mai)

-Madrid: Prim-ministrul Pedro Sánchez se adresează Congresului pentru a discuta despre pana masivă de curent din 28 aprilie

– Lisabona: Grevă feroviară (7 – 8 mai)

– Oviedo, Spania: Premiul Prințesa de Asturia pentru Comunicare și Științe Umaniste

– Washington, DC: Fed publică decizia în urma Comitetului de Politică Monetară

– Washington, DC: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell, în urma reuniunii Comitetului de Politică Monetară

– Paris: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a semifinalelor: Paris Saint-Germain (Fra) – Arsenal (Ang)

– Roma: Turneul ATP de tenis Masters 1000 de la Roma (7 – 18 mai)

Aniversări – Comemorări

– 399 î.Hr: A murit Socrate, filosof din Grecia antică, numit de oracolul de la Delfi „cel mai înţelept dintre muritori”; gândirea socratică gravitează în jurul cunoaşterii de sine; Socrate spunea „persoana ta este sufletul tău”, punând pe prim plan sufletul iar nu corpul; cu Socrate se începe în istoria filozofiei perioada antropologică, el făcând din om problema centrală a filozofiei (n. cca. 470 î.Hr.)

– 1667: A murit organistul şi compozitorul german Jochann Froberger (n. 1616)

– 1748: S-a născut Olympe de Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (m. 1793)

– 1793: A murit Pietro Nardini, violonist, compozitor şi pedagog italian (n. 1722)

– 1800: A murit compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (n. 1728) – 225 de ani

– 1825: A murit Antonio Salieri, compozitor şi dirijor italian (n. 1750) – 200 de ani

– 1833: S-a născut Johannes Brahms, compozitor, pianist şi dirijor german (m. 1897)

– 1840: S-a născut compozitorul rus Piotr Ilici Ceaikovski (m. 1893) – 185 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 25 aprilie 1840

– 1855: S-a născut inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului Tehnic din München (1903), unul dintre cele mai vechi muzee de acest gen din lume, un adevărat reper şi un model în domeniu (m. 1934) – 170 de ani

– 1861: S-a născut scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1913 (m. 1941)

– 1867: S-a născut scriitorul polonez Wladyslaw Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură în 1924 (m. 1925)

– 1879: A murit scriitorul belgian Charles de Coster (n. 1827)

– 1892: S-a născut (în Croaţia) Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedinte al RSF Iugoslavia între anii 1945 şi 1980 (m. 1980)

– 1901: S-a născut actorul american de film Gary Cooper (m. 1961)

– 1909: S-a născut fizicianul american Edwin Herbert Land; cercetări fundamentale şi invenţii în domeniul polarizării luminii; a inventat aparatul fotografic polaroid, iniţial în alb şi negru (1947), apoi color (1963) (m. 1991)

– 1927: S-a născut (în Germania, într-o familie de evrei polonezi) scriitoarea şi scenarista Ruth Prawer Jhabvala; singura persoană din lume recompensată atât cu premiul „Oscar” pentru scenariu (pentru filmele „Intoarcere la Howards End”/1992 şi „Cameră cu privelişte”/1986), cât şi cu premiul „Booker” (pentru romanul „Heat and Dust”/1975); stabilită în 1939 în Marea Britanie, în 1951 – în India (prin căsătoria sa cu arhitectul Jhabvala) şi apoi, în 1975, în Statele Unite, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american John Ingle (m. 2012)

– 1931: S-a născut Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (m. 2019)

– 1935: S-a născut fotbalistul și antrenorul argentinian Jorge Griffa (nume complet Jorge Bernardo Griffa Monferoni), jucător de legendă al clubului spaniol Atletico Madrid (m. 2024) – 90 de ani

– 1939: S-a născut José Antonio Abreu, pianist, clavecinist, compozitor, pedagog, dirijor și economist venezuelan; fondatorul mişcării muzicale „El Sistema”, un program de educaţie dedicat tinerilor defavorizaţi care a devenit celebru pe plan mondial (m. 2018)

– 1939: S-a născut Sidney Altman, biolog american de origine canadiană, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1989 (m. 2022)

– 1942: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul austriac Felix Weingartner (n. 1863)

– 1943: S-a născut scriitorul australian Peter Carey

– 1943: A murit actorul american Wade Boteler (n. 1888)

– 1946: S-a născut Peter Russell, matematician, fizician, informatician și unul dintre cei mai importanți gânditori ai momentului; fascinat de misterele conștiinței, a studiat psihologia experimentală, meditația și filosofiile orientale; a scris multe cărți pe tema Conștiinței și a Universului, din perspectiva omului de știință care L-a descoperit pe Dumnezeu

– 1947: S-a născut dirijorul francez Emmanuel Krivine

– 1956: A murit Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (n. 1870)

– 2000: A murit Douglas Fairbanks jr., scriitor, actor şi producător de filme american (n. 1909) – 25 de ani

– 2005: A murit scriitorul şi criticul literar american Tristan Egolf (n. 1971) – 20 de ani

– 2011: A murit Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (n. 1924)

– 2011: A murit chitaristul, compozitorul şi vocalistul american John Walker; pe numele real John Joseph Maus, este fondatorul grupului „The Walker Brothers”, care a avut un mare succes în anii ’60-’70; printre hit-urile sale se numără „Make It Easy On Yourself” şi „The Sun Ain’t Gonna Shine (Any More)” (n. 1943)

– 2018: A murit regizorul, scenaristul și producătorul italian Ermanno Olmi (n. 1931)

– 2022: A murit Iuri Lvovici Averbah, mare maestru și autor de șah rus; a fost președinte al Federației Sovietice de Șah din 1973 până în 1978 și primul mare maestru centenar al FIDE; în ciuda faptului că în ultima parte a vieții vederea și auzul i s-au înrăutățit, el a continuat să dedice timp activităților legate de șah (n. 1922)

– 2023: A murit Grace Melzia Bumbry, cântăreață americană de operă, considerată una dintre mezzosopranele de frunte ale generației sale; deschizătoare de drumuri pentru alte femei de culoare din domeniul operei (n. 1937)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 mai

Publicat de Codrin RAITA, 6 mai 2025, 05:00 / actualizat: 7 mai 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 6 mai

* Sunt marcați 425 de ani (1600) de când Mihai Viteazul l-a alungat de pe tron pe Ieremia Movilă şi a ocupat Moldova, realizând astfel prima unire politică a celor trei Țări Române. În hrisovul emis la Iaşi, la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: „Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei”. La 21.X/1.XI.1599 Mihai Viteazul îşi făcuse intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa în urma victoriei de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599. Aceasta a durat doar câteva luni, până în septembrie 1600 (6/16). NOTĂ: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei şi Principe al Transilvaniei a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române, pentru rolul marcant pe care l-a avut în săvârşirea Primei Uniri a poporului român şi pentru curajul şi sacrificiul său marcant în istoria României”, ceremoniile anuale având loc anual la 27 mai (Legea 138/21.VII.2020)

* Cu 386 de ani în urmă (1639) era încheiată construirea bisericii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), monument de o rară frumuseţe, cu faţadele integral îmbrăcate într-un decor de piatră sculptată şi aurită

* Acum 367 de ani (1658) avea loc târnosirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală. Patriarhul Macarie al III-lea al Antiohiei şi Mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti, înconjuraţi de un sobor de preoţi, în prezenţa ctitorului şi a familiei sale, au oficiat slujba de sfinţire cu Sfântul şi Marele Mir lăcaşul, care a devenit în 1668, Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală. Monument de arhitectură dintre cele mai reușite ale secolului al XVII-lea, Catedrala și-a păstrat până astăzi caracteristicile și aspectul inițial, cu toate modificările suferite de-a lungul timpului

* Acum 234 de ani (1791), printr-un decret emis la această dată, Palatul Luvru (Louvre) din Paris a fost transformat în muzeu

* Se marchează 185 de ani (1840) de când a fost pus în circulaţie, în Marea Britanie, primul timbru poştal din lume, intrat în istorie sub denumirea de „Penny Black”. Pe el figura un portret al reginei Victoria. Penny Black a fost pus în vânzare pentru public la 1 mai 1840, dar nu a fost valabil pentru utilizare până la data de 6 mai. În ciuda acestui fapt, câteva exemplare Penny Black au fost utilizate înainte de această dată (6 mai), astfel de timbre fiind extrem de rare

* În urmă cu 137 de ani (1888) medicul Victor Babeş a efectuat primele vaccinări antirabice la Institutul Antirabic din Bucureşti, înfiinţat în 1887, al treilea din lume la acea dată (6/18)

* Acum 136 de ani (1889) Turnul Eiffel a fost deschis oficial pentru publicul vizitator. Inaugurat la 31 martie 1889, ca arc de intrare la Expoziția Universală (Exposition Universelle), organizată cu ocazia celebrării a 100 de ani de la Revoluția Franceză, Turnul Eiffel și-a atras la început critici din partea unor artiști și intelectuali francezi din pricina designului. Construcția este cea mai înaltă structură din Paris, măsurând 324 m, fiind unul din cele mai vizitate obiective turistice din lume. Ridicarea turnului a durat doi ani, două luni și cinci zile, reprezentând o demonstrație de inginerie franceză și definind un moment al erei industriale. Proiectul Turnului Eiffel, aparținând antreprenorului Gustave Eiffel, inginerilor Maurice Koechlin și Emile Nouguier și arhitectului Stephen Sauvestre, a fost câștigător dintr-o listă de 107 proiecte. Din 1980, monumentul a fost renovat, restaurat și readaptat pentru publicul tot mai numeros. Turnul Eiffel a primit în anul 2010 vizitatorul cu numărul 250.000.000. Are trei nivele: accesul publicului la primul și al doilea nivel se poate face atât pe scări, cât și cu liftul, în schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul. Din 24 iunie 1964, Turnul Eiffel a fost încadrat în categoria monumentelor istorice și din 1991 face parte din Patrimoniul mondial UNESCO

* Acum 134 de ani (1891) Paulina Cruceanu (1865-1921), absolventă a Şcolii Superioare de Farmacie din Bucureşti, devenea prima femeie farmacist din România

* Tot cu 134 de ani în urmă (1891) a fost organizată prima expoziție filatelică din România, având caracter privat. A avut loc în casa lui Dimitrie C. Butculescu, președintele Societății Române de Timbrologie, constituită în luna aprilie a aceluiași an, la București

* În urmă cu 126 de ani (1899) a început (până la 17/29.VII.1899), la Haga, prima Conferinţă Mondială pentru Pace, convocată la iniţiativa Rusiei. A fost abordată problema soluţionării paşnice a conflictelor internaţionale şi s-au semnat mai multe convenţii. Au participat 26 de state (printre care şi România) din Europa, America şi Asia. Din delegația română au făcut parte Alexandru Beldiman, ministru la Berlin, și Ion Papianu, agentul diplomatic de la Belgrad, semnează documentele cu rezerve (6/18)

* Acum 41 de ani (1984) a avut loc, la Palatul Sporturilor din Bucureşti, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci (Conner). Cu prilejul retragerii din activitatea competiţională, marea gimnastă a primit „Ordinul Olimpic” din partea preşedintelui Comitetului Internaţional Olimpic de la acea vreme, Juan Antonio Samaranch. Nadia Comăneci (n. 1961), multiplă campioană olimpică, prima gimnastă din lume căreia i s-a atribuit nota 10 într-un concurs (la Jocurile Olimpice de la Montréal/ Canada – 1976), este stabilită în SUA, din 1989. În 1999 a fost declarată, la Viena, „Sportiva secolului XX”. World Records Academy (Academia Recordurilor Mondiale) a omologat, în 2007, recordul reuşit de Nadia Comăneci la Jocurile Olimpice de la Montréal, adică şapte note 10 la o singură ediţie a JO

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când avea loc prima deschidere a frontierelor dintre România şi actuala Republică Moldova – „Podul de flori” de peste Prut. „Podul de Flori” este denumirea a două acțiuni ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective. În cadrul primei acţiuni, care a avut loc pe 6 mai 1990, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără paşaport şi viză, la eveniment participând aproximativ 1.200.000 de oameni. De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești. Al doilea „Pod de Flori” s-a desfășurat pe 16 iunie 1991, de data aceasta, locuitorii din Moldova putând să treacă fără acte hotarul în România. NOTĂ: Sâmbătă, 26 aprilie 2025, au început lucrările la „Podul de Flori“, primul pod construit peste râul Prut în ultimii 60 de ani. Oficialităţi din România şi Republica Moldova au fost prezente la demararea lucrărilor primului pod rutier de autostradă peste râul Prut din ultimii 60 de ani – Podul de la Ungheni, printr-un eveniment simbolic denumit generic Festivalul „Podul de Flori”. „Podul de Flori” va uni localitatea Zagarancea din raionul Ungheni, Republica Moldova, şi comuna Golăeşti din judeţul Iaşi din România, şi este parte a Autostrada Unirii (A8), cu rol major în interconectarea celor două reţele rutiere naţionale – Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni şi viitoarea Autostradă Ungheni – Chişinău, ambele cu termen de finalizare estimat pentru anul 2030

* Cu 31 de ani în urmă (1994) avea loc inaugurarea oficială a tunelului de sub Canalul Mânecii (Eurotunelul), care a creat o legătură terestră între Europa şi Marea Britanie. Eurotunelul (considerat de experţi ca „lucrarea secolului XX”) are o lungime de 50,3 km şi este situat la o adâncime cuprinsă între 25 şi 45 de metri

* Într-o zi de 6 mai, acum 22 de ani (2003), a fost inaugurată, la Moscova, staţia de metrou aflată la cea mai mare adâncime, Park Pobedi (Piaţa Victoriei), care este construită la 90 de metri sub pământ

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Maistrului Militar de Marină”; la 6 mai 1909 Regele Carol I emitea Înaltul Decret nr.1620 prin care consfințea constituirea corpului militar sub denumirea de „Maeștri de marină șefi de specialitate”

– 1836: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (m. 1903)

– 1871: S-a născut compozitorul şi folcloristul Grigore Teodosiu (m. 1941)

– 1888, 6/18: S-a născut Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, estetician, eseist, memorialist, poet, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii exclusiv stilul nou 18 mai 1888

– 1894: S-a născut Filip Lazăr, compozitor şi pianist (m. 1936, la Paris)

– 1905: S-a născut chimistul Gheorghe Claudiu Suciu; contribuţii în dezvoltarea, proiectarea şi testarea proceselor din industria petrolului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990) – 120 de ani

– 1908: S-a născut istoricul Mihai Roller; colaborator apropiat al lui Iosif Chişinevschi, a îndeplinit funcţii pe linie de propagandă în aparatul Partidului Comunist; scrierile sale reprezintă o grosolană falsificare a trecutului ţării şi istoriei românilor; membru al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1908: S-a născut Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi prozator (m. 1997)

– 1912: S-a născut medicul psihiatru, profesorul, chitaristul, poetul şi graficianul Eduard (scris și Edouard) Pamfil; a ctitorit psihiatria universitară timişoreană şi a creat psihiatria antropologică românească (m. 1994)

– 1922: S-a născut George Lăzărescu, istoric literar şi traducător de limbă italiană; a tradus din Petrarca, Leon Batista Alberti, Edmondo de Amicis, Alberto Moravia, Giulio Carlo Argan; a dat o versiune italiană a poemelor lui Ioan Alexandru (m. 2006)

– 1930: S-a născut Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (m. 2014) – 95 de ani

– 1935: S-a născut artistul ceramist George Tiutin (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Mihail Mihailide, medic, ziarist și scriitor; director general și fondator al săptămânalului „Viața Medicală” și al Editurii „Viața Medicală Românească”

– 1941: S-a născut poetul, prozatorul şi gazetarul Paul Tutungiu

– 1943: S-a născut criticul literar Laurenţiu Ulici; director al revistei „Luceafărul” (1990-2000); vicepreşedinte (1993) şi preşedinte (1995-2000) al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2000)

– 1943: S-a născut Octavian Iordăchescu, scenarist de televiziune, co-director al festivalului Cerbul de Aur şi fondator al Radio Vacanţa și unul dintre cei mai apreciați directori ai Televiziunii Române; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța, ce difuza o serie de emisiuni cu profil turistic, timp de 5 luni, în 5 limbi, pe tot litoralul românesc; în 1973 a fondat Programul III, Radio pentru Tineret; a fost scenarist al primului film de divertisment realizat după 1989, „Castelele lui Dracula”, film care a fost selecționat și apreciat în mod deosebit la Festivalul Internațional de la Montreux; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994, producător la „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, dar și co-producătorul emisiunilor „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″; a publicat volumul de proză scurtă „Aici, Radio – Vacanța, în 1977 și volumul de amintiri „Ion Vova cel cumplit”, în 2007 (m. 2021)

– 1945: S-a născut Constantin Cojocaru, actor de teatru și film; activitate îndelungată și în teatrul de televiziune și radiofonic (m. 2024) – 80 de ani

– 1946: A murit juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1874)

– 1961: A murit Lucian Blaga, poet, dramaturg, filosof, eseist, traducător, jurnalist, profesor şi diplomat; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1895)

– 1962: A murit Virginia Maria Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (n. 1894)

– 1968: S-a născut artistul plastic și profesorul de istorie Gigel Bîrliba (m. 2020)

– 1978: A murit Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; în paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (n. 1906)

– 1982: A murit baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1898)

– 1991: A murit regizorul de film Virgil Calotescu (n. 1928)

– 1994: A murit Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator al „Revistei cultului mozaic din România” (1956); a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1912)

– 1997: A murit Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (n. 1925)

– 2012: A murit Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (n. 1924)

– 2014: A murit Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (n. 1942)

– 2018: A murit Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (n. 1929)

– 2018: A murit Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1938)

– 2023: A murit Ioan (Ionică) Moldovan, violonist-instrumentist tradițional, conducător muzical și „primaș” al Tarafului Tradițional „Păunița” – Sângeorz-Băi, „Tezaur Uman Viu” din 2021 (n. 1944)

– 2024: A murit Ion Gheorghe Arcudeanu, actor al „Teatrului Ion Creangă” (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, se întâlnește cu președintele Estoniei, Alar Kalis, la Castelul Bellevue din Berlin

– Stockholm: Președintele Islandei, Halla Tomasdottir, și membri ai guvernului islandez se vor afla în vizită de stat în Suedia (6 – 8 mai)

– Berlin: Se așteaptă ca Friedrich Merz să fie ales noul cancelar german

-Amsterdam: Prim-ministrul belgian Bart De Wever se întâlnește cu prim-ministrul olandez Dick Schoof în Țările de Jos

– Singapore: Salonul IMDEX Asia, dedicat apărării navale și maritime (6 – 8 mai)

– Paris: ArcelorMittal – Adunarea Generală

– New York: Publicarea Raportului anual al ONU privind Dezvoltarea Umană

-New York:  Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Bosnia

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de Politică Monetară al Fed (6 – 7 mai)

– Milano: Champions League, manșa secundă a semifinalelor: Inter Milano (Ita) – FC Barcelona (Spa)

– Italia: Turneul de tenis WTA 1000 de la Roma (6 – 18 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului”; marcată anual în prima zi de marţi a lunii mai, sub patronajul Naţiunilor Unite şi al organizaţiei Global Initiative for Asthma (GINA); tema ediției din acest an: „Make Inhaled Treatments Accessible for ALL” („Faceți tratamentele inhalatorii accesibile pentru TOȚI”)

– 1638: A murit Cornelius Jansen, filosof şi teolog olandez (iniţiator al curentului social-religios catolic ce-i poartă numele – jansenismul) (n. 1585)

– 1668: S-a născut scriitorul francez Alain-René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (m. 1747)

– 1758: S-a născut Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (m. 1794)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888) – 210 ani

– 1831: S-a născut (în Lituania) Samuel Isaac Joseph Schereschewsky (cunoscut sub numele de Joseph Schereschewsky), episcop anglican din Shanghai, China (1877 – 1884), misionar și renumit traducător (timp de 25 de ani a stat paralizat într-un scaun cu rotile, nu putea vorbi fără eforturi supraomenești și nu putea mișca decât două degete, dar i-a fost însă de ajuns pentru a duce la bun sfârșit o misiune incredibilă: traducerea Bibliei în limba chineză); a fondat Universitatea Sf. Ioan din Shanghai; în tradiţia episcopaliană și cea anglicană este aniversat la 15 octombrie ca unul dintre cei mai mari teologi ai Orientului (m. 1906)

– 1856: S-a născut psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (m. 1939)

– 1859: A murit Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (n. 1769)

– 1862: A murit Henry David Thoreau, poet, eseist şi filosof american (n. 1817)

– 1868, 6/18: S-a născut Nikolai al II-lea, ultimul ţar al Rusiei (m. 1918; a fost executat, împreună cu familia sa, de către bolşevici, la Ekaterinburg/Ural). NOTĂ: La 17.VII.1998 a avut loc reînhumarea, la Sankt-Petersburg, a rămăşiţelor pământeşti ale ţarului şi ale familiei sale; pe 4 august 2000 Nicolae şi membrii apropiaţi ai familiei lui au fost canonizaţi de Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse drept Sfinţi Cuvioşi, ziua de prăznuire fiind 17 iulie

– 1868: S-a născut matematicianul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1871: S-a născut Christian Morgenstern, poet, scriitor și traducător german (m. 1914)

– 1871: S-a născut chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1935)

– 1880: S-a născut pictorul şi graficianul Ernst Ludwig Kirchner, reprezentant de seamă al expresionismului german; unul dintre fondatorii grupului „Die Brücke” (Podurile) (m. 1938, s-a sinucis) – 145 de ani

– 1895: S-a născut Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (m. 1926) – 130 de ani

– 1898: S-a născut Jascha Horenstein, dirijor american de origine rusă (m. 1973)

– 1902: S-a născut Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (m. 1957)

– 1904: A murit chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (n. 1824)

– 1915: S-a născut (George) Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (m. 1985) – 110 ani

– 1919: A murit Lyman Frank Baum, poet american, dramaturg, actor şi producător independent de film; autorul cunoscutei cărţi pentru copii „Vrăjitorul din Oz” (n. 1856)

– 1921: S-a născut Erich Fried, poet şi eseist austriac; în 1938 emigrează şi se stabileşte la Londra; în perioada 1952-1968 este colaborator al BBC-ului pentru emisiunile în limba germană (m. 1988)

– 1924: A murit Carel Steven Adama van Scheltema, poet olandez (n. 1877)

– 1929: S-a născut Paul Christian Lauterbur, chimist și radiolog american; împreună cu Peter Mansfield, a obținut, în 2003, Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru contribuțiile în domeniul medicinei care au permis dezvoltarea tehnologiei imaginilor prin rezonanță magnetică nucleară (m. 2007)

– 1932: S-a născut actorul rus Aleksandr Beliavski; în 1988 a fost desemnat artist meritoriu al Rusiei, iar în 2003, a fost numit Artist al Poporului din Rusia (m. 2012)

– 1941: S-a născut soprana bulgară Ghena Dimitrova (m. 2005)

– 1942: S-a născut baritonul american Richard Stilwell

– 1949: A murit Maurice Maeterlinck, scriitor belgian de limbă franceză, reprezentant de seamă al teatrului simbolist; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1911 (n. 1862)

– 1950: A murit Daniel Ciugureanu, medic-chirurg și politician basarabean; unul dintre cei mai importanți luptători pentru reunirea Basarabiei cu România, a rămas în istorie drept „prim-ministrul întregitor al Basarabiei”; deputat în Sfatul Țării de la Chișinău (1917‑1918), prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), ministru pentru Basarabia în patru guverne ale României, deputat și senator, vicepreședintele Camerei Deputaților (1922-1923), vicepreședintele și președintele Senatului Regatului România Mare (1936-1937) (n. 1885) – 75 de ani. NOTĂ: Arestat la 5/6.V.1950, a murit – potrivit lui C.C. Giurescu – la 6.V.1950, la Turda, în timpul transportării foştilor demnitari spre penitenciarul Sighet; din evidențele securității ar fi murit la 19.V.1950, în închisoarea Sighet

– 1952: A murit (în Olanda) medicul şi pedagogul italian Maria Montessori (nume complet: Maria Tecla Artemisia Montessori); a devenit, la 10 iulie 1896, prima femeie medic din Italia; a creat o metodă specială de educare a copiilor mici, „Metoda Montessori”, înfiinţând peste tot în lume şcoli care aplicau metoda sa (n. 1870)

– 1953: S-a născut Tony Blair, om politic laburist britanic; fost premier al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în perioada mai 1997 – iunie 2007 şi lider al Partidului Laburist; a fost singurul premier laburist care a reuşit să câştige trei mandate consecutive (1997, 2001 şi 2005); în prezent este emisar special al cvartetului internaţional (SUA, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU) pentru Orientul Mijlociu

– 1960: A murit Paul Abraham (sau Pál Ábrahám), compozitor ungar de operetă (n. 1892) – 65 de ani

– 1961: S-a născut George Clooney, actor, producător, regizor de film şi scenarist american

– 1963: S-a născut balerina italiană Alessandra Ferri

– 1992: A murit Marlène Dietrich (nume la naştere: Marie Magdalene Dietrich), actriţă de film şi cântăreaţă americană de origine germană (n. 1901)

– 2004: A murit Barney Kessel, chitarist american de jazz (n. 1923)

– 2013: A murit Giulio Andreotti, om politic italian, premier al Italiei în şapte mandate, de 26 de ori ministru, fost lider al democraţilor creştini, membru al parlamentului italian fără întrerupere între 1945 şi 1991, senator pe viaţă (din 1991); personaj controversat, acuzat în mai multe rânduri că a avut legături cu mafia siciliană (n. 1919)

– 2014: A murit Farley McGill Mowat, scriitor canadian (n. 1921)

– 2014: A murit William Harvey „Bill” Dana, inginer aeronautic și aerospațial american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, pilot de testare al NASA și astronaut (n. 1930)

– 2015: A murit (în Jamaica) Errol Brown, cântăreț și compozitor britanic, solistul grupului „Hot Chocolate” (n. 1943) – 10 ani

– 2022: A murit Patricia Anne McKillip, scriitoare americană de fantezie și științifico-fantastic (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 mai

Publicat de Codrin RAITA, 5 mai 2025, 05:00 / actualizat: 5 mai 2025, 15:03

S-a întâmplat într-o zi de 5 mai

* Cu 163 de ani în urmă (1862) avea loc constituirea, la Bucureşti, a „Societăţii Române de arme și dare la semn”, prima asociaţie de tir sportiv din România; primul preşedinte, V. A. Urechia. Aceasta este și prima grupare sportivă ce apare la noi și tirul cel dintâi sport practicat într-un cadru organizat și oficial. Pe data de 9 septembrie 1865, prin înaltul Decret Domnesc nr.1147, publicat în Monitorul Oficial nr.200 din 11/23 septembrie, sunt aprobate și recunoscute oficial statutele Societății Române de arme și dare la semn. Pe data de 1 aprilie 1900, printr-un alt Decret Regal, Societatea de Dare la Semn este recunoscuta ca persoană juridică. Prima participare a unor trăgători români la un concurs internațional a fost în anul 1919 la Le Mans – Franța, unde românii au cucerit locul doi. Pe data de 7 februarie 1934 se înființează Federația Română de Tir (F.R.T.), urmând ca doi ani mai târziu, F.R.T. să se afilieze Uniunii Internaționale de Tir (U.I.T.). F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999 (F.R.T.S.) (5/17)

* Acum 134 de ani (1891) avea loc inaugurarea celebrei săli de concerte „Carnegie Hall” din New York

* În urmă cu 113 ani (1912) era înfiinţată societatea Liga Naţională Aeriană, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”, director tehnic – prinţul George Valentin Bibescu. La 1 august a intrat în funcţiune aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj

* Cu 106 ani în urmă (1919) era creată Liga Societăţilor de Cruce Roşie (cu sediul la Geneva), ca organ de legătură permanentă între societăţile naţionale de Cruce Roşie (în octombrie 1983 Liga a fost redenumită Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, ca din noiembrie 1991 să devină Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie). În anul 1859 omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910) a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă (în urma bătăliei de la Solferino, din 24.VI.1859), pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Acum 87 de ani (1938), sub bagheta dirijorului George Georgescu, a avut loc pe scena Operei Române din Bucureşti, premiera absolută a baletului „Nunta în Carpaţi”, lucrare muzicală de referinţă a compozitorului Paul Constantinescu (1909 – 1963), maestru emerit al artei şi membru corespondent al Academiei Române din 1963. Baletul „Nunta în Carpaţi” a fost terminat în anul 1938 şi încununat în acelaşi an, cu Premiul I de compoziţie muzicală „George Enescu”, decernat de o exigentă comisie prezidată de însuşi fondatorul acestui important premiu (începând din anul 1912), George Enescu

* În urmă cu 81 de ani (1944) ministrul de externe al Marii Britanii, Anthony Eden, propunea ambasadorului URSS, la Londra, F. Gusev, un acord prin care, temporar, problemele româneşti să fie preponderent de competenţa URSS, iar cele greceşti să fie preponderent de competenţa Marii Britanii. Propunerea britanică a „inaugurat” discuţii între Marea Britanie, URSS şi SUA, în urma cărora s-a ajuns la un acord pe trei luni, în condiţiile propuse de guvernul britanic (la 15 iulie)

* Acum 76 de ani (1949) lua ființă Consiliul Europei (CoE), prima organizaţie inter-guvernamentală europeană postbelică, organism european de promovare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului și a valorilor democratice, cu sediul la Strasbourg, care în prezent numără 46 de state membre. Este independent de Uniunea Europeană, fiind diferit de Consiliul European sau de Consiliul Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept. Consiliul Europei este format din „Adunarea Parlamentară” (APCE), alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și „Comitetul Miniștrilor” (CM), constituit din miniștrii de externe ai statelor membre, care reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. România a aderat la Consiliul Europei la data de 7 octombrie 1993, când a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CoE (Viena, 1993). Decizia de invitare a României de a deveni membru al Organizaţiei a fost adoptată de Comitetul de Miniştri al CoE, la data de 4 octombrie 1993, prin rezoluţia nr. 37/1993 a CM al CoE. Aderarea la CoE, a constituit o etapă necesară în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO). România a deținut președinția Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei în perioada noiembrie 2005 – mai 2006

* Se marchează 75 de ani, de când, în data de 5/6 mai 1950, a avut loc „Noaptea demnitarilor”. Regimul comunist a arestat în cadrul acestei operațiuni concertate un lot de foști înalți demnitari români (aprox. 80 de persoane), printre care prim-miniștri, miniștri, secretari de stat, funcționari superiori ai administrației și generali ai armatei, persoane care deținuseră demnități în perioada 1918-1945, printre ei numărându-se și părinții Unirii Basarabiei cu România; au fost închiși în temnițele comuniste de la Sighet, unde au îndurat condiții inumane și au murit în uitare și suferință, fără procese echitabile; moartea lor în închisoare a fost nu doar o crimă politică ci și o tentativă de ștergere a memoriei naționale

* Se împlinesc 70 de ani (1955) de la debutul programelor emise de Studioul Teritorial Timişoara al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Timişoara îşi reia activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Tg. Mureş)

* Tot 70 de ani sunt marcați de la intrarea în vigoare a Convenţiei Culturale Europene emise de Consiliul Europei. Semnat la 19.XII.1954, documentul reprezintă un cadru de relaţii comune între popoarele Europei, recunoaşterea reciprocă a tuturor aspectelor culturale naţionale la nivel european, promovarea contribuţiilor naţionale la tezaurul cultural european şi sprijinirea tuturor iniţiativelor de studiere a limbilor, a istoriei şi civilizaţiei statelor continentului. România a ratificat Convenţia în 1991

* Cu 68 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română a transmis pentru prima dată, în direct, un meci de rugby integral. Atunci, pe Stadionul Republicii, în fața a 20.000 de spectatori, selecționata Bucureștiului a evoluat contra echipei naționale de tineret a Angliei, prezentată sub numele de selecționata Londrei. Oaspeții ne-au învins cu scorul de 11-3 (3-3)

* Acum 62 de ani (1963) la Radiodifuziune a început să emită Programul 3 de radio pe unde ultrascurte (72,08 MHz – 4,16 metri, apoi şi pe 4,12 metri), un post experimental cu un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar şi melomanilor”. Emisia era realizată, iniţial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca de la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 şi 24:00, iar duminica de la ora 15:00. Programul 3 pentru tineret a „debutat” la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49. După Revoluţia din Decembrie 89 Programul 3 a primit numele de Radio România Tineret, iar în 2004 a fost înlocuit cu Radio3Net, cu emisie digitală prin internet

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Tătare” (oficializată prin Legea nr. 256/2010, iniţiată de deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Aledin Amet) marchează data de 5 mai 1985 (- 40 de ani), când au fost puse bazele alfabetului folosit ulterior la redactarea publicaţiilor în limba tătară, de către redacţia revistei „Renkler”, din România, fiind considerată şi ziua în care s-a născut limba tătară cu grafie latină în România

– 1836: S-a născut compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (m. 1887)

– 1875: A murit primul mitropolit primat al României, Nifon Rusailă (numele de mirean Nicolae Rusailă); mitropolit al Ungrovlahiei (din 1850) și mitropolit primat din 1865; a redeschis, în anul 1851, seminariile teologice eparhiale, închise în cursul revoluției din 1848, și a deschis în 1872 un seminar în București; în 1852 a înființat o tipografie, în care a editat aproape toate cărțile de slujbă; a refăcut cu cheltuiala sa câteva lăcașuri de închinare: Mănăstirea Zamfira, Schitul Cetățuia din Râmnicu Vâlcea, a ridicat din temelie biserica din Letca Nouă; a îndeplinit funcția de Președinte al Divanului Ad-hoc din București (1857) și al Adunării elective care a ales domn pe Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859; în 1872 s-a promulgat „Legea organică pentru alegerea de mitropoliți și episcopi și pentru constituirea Sf. Sinod”, de o importanță crucială pentru consolidarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (n. 1789) – 150 de ani

– 1898: S-a născut Dimitrie G. Dinicu, violoncelist şi pedagog (m. 1964)

– 1909: S-a născut Idel Ianchelevici (la Leova, azi în R. Moldova), sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1919: S-a născut George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 1995)

– 1919: S-a născut Mihnea Gheorghiu, cineast, scriitor şi traducător (de numele său se leagă traducerea integrală a operelor lui William Shakespeare şi Walt Whitman); fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 1990, reales în 2002 şi 2005); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2011)

– 1924: S-a născut actorul Jean Lorin Florescu (m. 1992)

– 1929: S-a născut soprana Victoria Drăgănescu-Zimţea (m. 2014)

– 1932: S-a născut compozitorul, muzicologul, publicistul şi profesorul Aurel Stroe (m. 2008)

– 1933: A murit medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (n. 1870)

– 1948: A murit Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; specialist în istoria limbii şi literaturii române; lucrări de lingvistică generală şi romanistică, de lexicologie şi dialectologie; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru al Academiei Române din 1914 (n. 1877)

– 1952: S-a născut compozitoarea şi profesoara Maia Ciobanu; personalitate marcantă pentru muzica electro-acustică autohtonă

– 1954: S-a născut Marian Enache, jurist și fost politician; președinte al Curții Constituționale (din iunie 2022)

– 1955: S-a născut violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (m. 2004) – 70 de ani

– 1963: S-a născut Lilian Zamfiroiu, fost preşedinte al Institutului Cultural Român (2013-2015); doctor în istorie, şi-a început cariera în diplomaţie în 2001 (a fost adjunct al ambasadorului României pe lângă UNESCO la Paris/2008-2013, consilier diplomatic şi, succesiv, ministru-consilier şi ministru plenipotenţiar în cadrul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO în perioada 2006–2013); a lucrat şi în mass-media: în perioada 1985-1989 a fost redactor la postul estival Radio-Vacanţa din Costineşti, iar din 1985 până în 2001, colaborator şi, ulterior, realizator de emisiuni la Radio România (RRA); în paralel, a lucrat şi în presa scrisă; ambasador extraordinar și plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2016-2021

– 1965: S-a născut creatoarea de modă Irina Schrötter; realizează şi costume pentru teatru, film şi operă – 60 de ani

– 1977: A murit Aurel Perşu, inginer mecanic, constructorul primului automobil cu profil aerodinamic avansat din lume, cu roţile integrate în caroserie (brevetat în Germania în 1924) (n. 1890)

– 1999: A murit poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (n. 1907)

– 2006: A murit Zoe Dumitrescu-Buşulenga, critic şi istoric literar, eseist, filosof şi profesor universitar; considerată unul dintre cei mai mari eminescologi din cultura română; membru titular al Academiei Române din 1990, vicepreşedinte al acestui for (1990-1994); în ultimii ani ai vieţii s-a retras la Mănăstirea Văratec şi s-a călugărit sub numele de Maica Benedicta (n. 1920)

– 2009: A murit pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (n. 1928)

– 2010: A murit prof. dr. Mircea Nicolae Angelescu (renumit specialist în boli infecţioase: studii privind infecţiile bacteriene sistemice, antibioticoterapia şi hepatitele virale; membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale), scriitor (membru fondator al Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România şi al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici) (n. 1923) – 15 ani

– 2023: A murit artista decoratoare Sanda (Alexandra) Şărămăt Popescu (n. 1927)

– 2024, 5/6: A murit omul de radio Lucia (Popescu) Moraru, jurnalistă la Radio România Actualități, a fost timp de 41 de ani una dintre cele mai cunoscute voci ale aRadio România, prezentând mai multe emisiuni; soția actorului Marin Moraru (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Regatul Unit: Celebrări pentru marcarea a 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (5 – 8 mai)

– Țările de Jos: Manifestări dedicate Zilei Eliberării

-Amsterdam: Prim-ministrul polonez Donald Tusk îl vizitează pe prim-ministrul olandez Dick Schoof în Țările de Jos

– Paris: Președintele Emmanuel Macron a făcut apel la cercetătorii „din întreaga lume” să „aleagă” Franța și Europa, pentru o „întâlnire pe 5 mai”

– Berlin: Soluții Globale pentru Summitul 2025 (5 – 6 mai)

– Praga: Vizita regelui Philippe al Belgiei (5 – 6 mai)

– Singapore: Summitul Filantropiei Asiatice, cu Bill Gates printre vorbitori (5 – 7 mai)

– Phnom Penh, Cambodgia: Verdict pentru opozantul politic Rong Chhun, acuzat de „incitare la perturbarea stabilității sociale”

– Moscova: Proces cu ușile închise al pediatrului condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare pentru că a criticat armata rusă

– New York: Începe procesul lui Sean „Diddy” Combs acuzat de extorcare și trafic sexual

– New York: Gala anuală Met

– Germania: Prezentarea Audi a rezultatelor primului trimestru

– New York: Ford – Rezultatele primului trimestru

– Damasc: Siria își relansează canalul oficial de televiziune după înlăturarea lui Bashar al-Assad

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hipertensiunii Pulmonare” are ca scop conştientizarea autorităţilor şi creşterea informării populaţiei cu privire la această afecţiune severă şi destul de puţin cunoscută; ziua a fost stabilită la iniţiativa Asociaţiei Naţionale de Hipertensiune Pulmonară din Spania, în 2012

– „Ziua Mondială a Limbii Portugheze” a fost proclamată în 2019 de UNESCO, împreună cu Comunitatea Statelor de Limbă Portugheză, pentru celebrarea limbii portugheze şi a culturilor lusofone. Limba portugheză este o limbă de comunicare internaţională de importanţă majoră, una dintre cele mai răspândite din lume, cu peste 265 de milioane de vorbitori aflați pe toate continentele, şi cea mai răspândită limbă din emisfera sudică

– „Ziua Internaţională a Moaşelor”, este o ocazie pentru a conştientiza întreaga lume de aportul important pe care îl aduc moaşele în sprijinul sănătăţii. Propunerea a venit de la Confederaţia Internaţională a Moaşelor, la Conferinţa Moaşelor din Olanda, în 1987; patru ani mai târziu, 50 de ţări din lume au materializat propunerea şi, cu acceptul şi recunoaşterea OMS, au ales data de 5 mai. NOTĂ: Pe 12 mai este marcată, din 1974, „Ziua internaţională a asistenţilor medicali”

– „Ziua Mondială pentru Igiena Mâinilor”, lansată în 2009, cu prilejul Campaniei globale „Salvează vieți: Spală mâinile!”, pentru a pune accent pe conștientizarea importanței acestei simple acțiuni; aproape 70% din infecțiile asociate asistenței medicale, aproape 30% din afecţiunile diareice şi 20% din infecţiile respiratorii pot fi prevenite prin igienizarea corectă a mâinilor

– „Ziua Europeană pentru Viaţă Independentă”, declarată, începând din anul 2014, de Reţeaua Europeană pentru Viaţă Independentă (European Network of Independent Living – ENIL), din care fac parte organizaţii şi persoane cu dizabilităţi din mai multe ţări europene, pentru a sărbători importanţa drepturilor, valorilor şi principiilor unei vieţi independente în rândul persoanelor cu dizabilităţi

– 1813: S-a născut Sören Aabye Kierkegaard, teolog, filosof şi scriitor danez; gândirea sa a influenţat teologii protestanţi şi filosofii existenţialişti ai secolului al XX-lea (m. 1855)

– 1815: S-a născut dramaturgul francez Éugene Labiche (m. 1888) – 210 ani

– 1818: S-a născut Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului XX (m. 1883)

– 1819: S-a născut compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (m. 1872)

– 1821: A murit (pe insula Sf. Elena) Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814), revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; va fi exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde va şi muri (n. 1769)

– 1829: S-a născut Shusaku Honino, legendar jucător japonez de Go (m. 1862)

– 1837: A murit compozitorul italian Antonio Zingarelli (n. 1752)

– 1846: S-a născut scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1905 (m. 1916)

– 1892: A murit chimistul german August Wilhelm von Hofmann, fondatorul Societăţii germane de chimie (n. 1818). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 2 sau 6 mai 1892

– 1904: A murit Jókai Mór (de Ásva), scriitor şi publicist ungar (n. 1825)

– 1910: S-a născut Wilhelm von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (m. 1997) – 115 ani

– 1914: S-a născut actorul american de film Tyrone Power (m. 1958)

– 1915: S-a născut Alice Faye, actriţă de film şi cântăreaţă americană (m. 1998) – 110 ani

– 1917: S-a născut Pío Leiva, legendă a muzicii cubaneze, fost membru al grupului „Buena Vista Social Club” (m. 2006)

– 1921: S-a născut fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus (1958), împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului; Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (m. 1999)

– 1922: S-a născut Monica Lewis, actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2015)

– 1927: S-a născut Charles Rosen, pianist şi publicist muzical american (m. 2012)

– 1928: S-a născut cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează Premiile César (m. 2012)

– 1942: S-a născut interpreta americană Tammy Wynette, supranumită „Prima doamnă a muzicii country” (m. 1998)

– 1962: S-a născut James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (m. 2020)

– 1976: S-a născut actorul american Sage Stallone, fiul lui Sylvester Stallone (m. 2012)

– 1996: A murit poetul chinez Ai Qing (cunoscut sub pseudonimul Jiang Haicheng) (n. 1910)

– 2007: A murit fizicianul american Theodore Harold Maiman, inventatorul primului laser funcţional (n. 1927)

– 2010: A murit cântăreaţa italiană de operă Giulietta Simionato (n. 1910) – 15 ani

– 2010: A murit pianistul german Alfons Kontarsky (n. 1932) – 15 ani

– 2011: A murit, în Australia, britanicul Claude Choules, ultimul veteran care a luptat în ambele războaie mondiale şi ultimul marinar care a activat în prima conflagraţie mondială (n. 1901)

– 2011: A murit dramaturgul american Arthur Laurents (Arthur Levine), autorul scenariilor pe baza cărora au fost regizate musicalurile „West Side Story” şi „Gypsy” (n. 1918)

– 2015: A murit Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din Rep. Moldova (n. 1940) – 10 ani

– 2023: A murit scriitorul Philippe Sollers, personalitate a scenei literare franceze şi a „Tout-Parisului” (expresie care se referă la elita pariziană) timp de peste o jumătate de secol; autor a peste 80 de romane, eseuri şi monografii, director de reviste şi mult timp un obişnuit al televiziunii, asociat cu mișcarea artistică a postmodernismului; a cunoscut notorietatea cu romanul său „Femmes” în 1983; fondator al revistei și al colecției „Tel Quel” (n. 1936)

– 2024: A murit Cesar Luis Menotti, fotbalist și antrenor argentinian; a format echipa care a adus Argentinei primul titlu mondial, în 1978 (n. 1938) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 mai

Publicat de Codrin RAITA, 4 mai 2025, 05:00 / actualizat: 5 mai 2025, 15:03

S-a întâmplat într-o zi de 4 mai

* Acum 379 de ani (1646) apărea, la Iaşi, în tiparnița de la Mănăstirea Trei Ierarhi, în timpul domniei lui Vasile Lupu, primul cod de legi tipărit în limba română (şi unul dintre primele coduri de legi apărute într-o limbă naţională din Europa), „Cartea românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti şi de la alte giudeţe”. A fost urmat, în 1652, de codul muntenesc „Îndreptarea legii”, tipărit la Târgovişte. Traducătorii celor două cărţi au fost Eustratie logofătul şi Daniil Andrei Panonianul (Ardeleanul)

* Cu 106 ani în urmă (1919), în China, s-a declanşat „Mişcarea 4 Mai”, prima mişcare patriotică studenţească importantă din istoria Chinei. Studenţii au demonstrat în Piaţa Tiananmen din Beijing, China protestând împotriva Tratatului de la Versailles prin care se transferau teritorii chineze Japoniei

* În urmă cu 98 de ani (1927) se înfiinţa Institutul de Cercetări şi Staţiuni Agronomice din România, prin Decretul nr. 1205, promulgat de regele Ferdinand (organizator şi primul director, Gheorghe Ionescu-Șișeşti). Din 1962, a figurat cu denumirea de Institutul de Cercetări Agricole, iar din 1969, se numeşte Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”

* Cu 94 de ani în urmă (1931) era constituit, la Bucureşti, Partidul Evreiesc din România, având drept scop promovarea intereselor populaţiei evreieşti şi conservarea fiinţei ei naţionale, pronunţându-se, totodată, pentru rămânerea în ţară a populaţiei evreieşti şi participarea ei activă la viaţa politică (preşedinte – Theodor Fischer; preşedinte de onoare – Adolf Stern). Noua formaţiune politică a avut primul congres la 7-8 noiembrie 1933, fiind enunţate principiile fundamentale ale organizaţiei: solidaritatea cu naţiunea română, apărarea drepturilor civile şi politice prevăzute de Constituţie şi asigurarea deplinei egalităţi civice pentru cetăţenii de origine evreiască. Pe 29 ianuarie 1936, Partidul Evreiesc şi Uniunea Evreilor din România au semnat un acord de creare a Consiliului Central al Evreilor din România. Noua formaţiune l-a avut ca preşedinte pe Wilhelm Filderman. În acelaşi an (1936) s-a creat şi Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România

* Acum 76 de ani (1949) avea loc semnarea acordului americano-sovietic (Acordul Jessup-Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului. Convenţia a fost semnată de Philip Jessup (SUA) şi Jakow Alexandrowitsch Malik (Rusia), de unde şi numele

* În urmă cu 66 de ani (1959) a avut loc, la Los Angeles (SUA), prima ceremonie de decernare a Premiilor Grammy, fiind găzduită de Hotelurile Beverly Hilton din Los Angeles şi New York, în aceeaşi zi. Câştigători au fost Perry Como, Ella Fitzgerald şi Kingston Trio. Premiile Grammy (în engleză Grammy Awards – prescurtare de la numele original Gramophone Awards) sunt acordate anual de Academia Naţională a Artelor şi Ştiinţelor de Înregistrări (în engleză National Academy of Recording Arts and Sciences) a Statelor Unite ale Americii pentru realizări deosebite în domeniul înregistrărilor muzicale. Ceremonia este considerată a fi echivalentul industriei americane de înregistrări la Premiile Oscar pentru industria filmului

* Sunt marcați 60 de ani (1965) de când apărea Decretul de constituire al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” din Bucureşti. Inaugurarea Teatrului a avut loc la 24.XII.1964 cu premiera „Harap Alb”, în regia lui Ion Lucian (1924 – 2012). Tot în acest an (1965) a luat fiinţă ASSITEJ – Asociaţia Internaţională a Teatrelor pentru Copii şi Tineret, din care face parte şi Teatrul Ion Creangă, România fiind una dintre ţările fondatoare

* Acum 46 de ani (1979) Margaret Thatcher (1925 – 2013), om politic conservator britanic, a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim-ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până în noiembrie 1990

* În urmă cu 23 de ani (2002) NASA a lansat satelitul de cercetare Aqua (EOS PM-1) pentru a explora rolul apei în ecosistemul complex al planetei noastre. „Aqua” este primul dintr-un grup de sateliți denumiți „Constelația După-amiezii” și face parte din „Earth Observing System” al NASA

* Acum 22 de ani (2003) avea loc dezvelirea, la Târgu-Mureș, a primului monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului. Monumentul este opera sculptorului Izsak Marton şi a fost realizat în 1947, în memoria victimelor exterminării naziste din Transilvania de Nord, dintre care aproape 6000 proveneau din Târgu-Mureş şi poartă inscripţia bilingvă – engleză şi ebraică – „Remember Holocaust!”

* Cu 2 ani în urmă, în seara zilei de 4 mai 2023, un bărbat sârb în vârstă de 21 de ani, înarmat cu o pușcă automată, a deschis focul dintr-o mașină în satele Dubona și Šepšin din comuna Mladenovac, districtul Belgrad, Serbia și în Malo Orašje, Semendria, omorând opt persoane, inclusiv un ofițer de poliție, și rănind alte paisprezece. Făptașul, Uroš Blažić, a fugit de la fața locului, dar a fost reținut a doua zi lângă Kragujevac. Blažić a fost acuzat de crimă, tentativă de omor, deținere penală a unei arme, răpire și furt de mașină. La 12 decembrie 2024, a fost găsit vinovat pentru toate acuzațiile și a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Acest incident a avut loc la o zi după atacul armat de la Școala Gimnazială Vladislav Ribnikar din Belgrad. Ambele atacuri au provocat proteste în masă în Serbia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Inimii”; se sărbătoreşte din 1997, anual, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe Medicale. NOTĂ: „Ziua mondială a inimii” este sărbătorită la 29 septembrie

– „Ziua Mamei”, marcată în România în prima duminică a lunii mai, începând cu anul 2010 (- 15 ani), pe baza Legii 319/2009 (lege adoptată ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari); în aceeaşi lege se prevede ca în a doua duminică a lunii mai să fie marcată „Ziua tatălui”. NOTĂ: „Ziua mamei” este sărbătorită tot în prima duminică a lunii și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania. În mai multe ţări ale lumii „Ziua internaţională a mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii

– „Ziua Naţională a Sportului cu Balonul oval” este marcată din 2023, cu scopul de a promova mişcarea, un stil de viaţă sănătos şi valorile care definesc rugby-ul (disciplină, respect, integritate, fair-play, dar mai ales solidaritate). Pe 4 mai 1924, România disputa primul meci la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania Franței, competiție la finalul căreia rugbyștii aveau să aducă prima medalie olimpică, de bronz, din istoria sportului românesc

– 1837: S-a născut Theodor Rosetti, jurist, publicist şi om politic; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru (1888-1889); guvernator al Băncii Naţionale (1890-1895); s-a numărat printre fondatorii Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1891 (m. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5/17.V.1837

– 1840, 4/16: S-a născut chirurgul şi profesorul Constantin Dimitrescu-Severeanu; întemeietor de învăţământ chirurgical, iniţiatorul chirurgiei viscerale, a contribuit, din plin, la dezvoltarea chirurgiei româneşti (m. 1930) – 185 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 7.V.1840

– 1856: S-a născut Theodor Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1891 (m. 1929)

– 1875: S-a născut Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog, diplomat şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (m. 1945) – 150 de ani

– 1888: S-a născut baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (m. 1955)

– 1891, 4/16: A murit omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (n. 1821)

– 1903: A murit chimistul Alfons Oscar Saligny, frate cu Anghel Saligny; iniţiator al primului laborator din Bucureşti destinat cercetărilor de control asupra materialelor de construcţii şi tehnologiei materialelor pentru căile ferate; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1853)

– 1921: S-a născut dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (m. 1995)

– 1922: S-a născut prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (m. 1999)

– 1925: S-a născut Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică; a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (m. 2018)

– 1928: S-a născut (la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina) Leon Baconsky, istoric, critic literar şi traducător; frate cu eseistul şi poetul A.[natol] E.[milian] Baconsky (m. 2019)

– 1939: S-a născut Mircea Ifrim, medic, anatomist, antropolog, profesor universitar și politician; contribuţii ştiinţifice remarcabile în studiul mucopolizaharidelor, a bolilor de colagen şi a malformaţiilor congenitale, în etiologia şi patologia acestora; preşedinte şi secretar general al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, decan al Facultății de Medicină din Oradea, director general adjunct al Institutul de Ştiinţe ale Vieţii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, prorector al Universității „Vasile Goldiş” din Arad, deputat (2000-2008) (m. 2020)

– 1940: S-a născut Anton Cosma, critic şi istoric literar (m. 1991) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Grigore (Constantin) Bostan, folclorist şi scriitor român din Ucraina; s-a preocupat de studierea comparată a folclorului românesc, de cercetarea moştenirii literare româneşti din Bucovina şi a literaturii contemporane din această zonă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2004) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Daniela Caraman-Fotea, muzicolog, critic muzical, realizator de emisiuni radio şi de televiziune, editor şi producător muzical; între anii 1965 și 1980 a fost redactor, redactor principal și șef de secție la Radioteleviziunea Română;  angajată prin repartiție guvernamentală la Radiodifuziune (la data de 1 septembrie 1965) în cadrul Direcției Muzicale, Redacția de Operă-operetă și numită șef de secție la Redacția de muzică ușoară, în 1971; în perioada 1980-1989 a fost redactor-șef și director artistic al Casei de discuri Electrecord (m. 2020)

– 1950: S-a născut Anghel Iordănescu, fost jucător de fotbal, antrenor și politician; fost selecționer al echipei naționale de fotbal a României – 75 de ani

– 1955: S-a născut Mircea Tiberian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz – 70 de ani

– 1955: S-a născut interpreta de muzică uşoară Mihaela Runceanu (m. 1989) – 70 de ani

– 1955: A murit (la Paris) George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române; după instaurarea dictaturii comuniste în ţară se stabileşte definitiv la Paris; considerat una dintre personalităţile artistice de geniu ale secolului XX şi cel mai important muzician român din toate timpurile; a realizat prin creația sa o sinteză între esența melosului folcloric românesc și marile tradiții muzicale europene (n. 1881) – 70 de ani

– 1958: S-a născut Adrian Berinde, cântăreţ de muzică folk, compozitor, textier, poet și pictor (m. 2019)

– 1959: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Darie Dup; doctor în Arte Vizuale, personalitate de prim rang a artei românești

– 1964: S-a născut, în Republica Moldova, Vitalie Ciobanu, scriitor, eseist, critic literar şi publicist român

– 1974: A murit Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (n. 1893)

– 1976: S-a născut compozitorul şi interpretul Laurenţiu Duţă, component al trupei 3 Sud-Est, formată în data de 17 septembrie 1997; după 11 ani de activitate, formația s-a desființat în noiembrie 2008, reunindu-se oficial pe 28 februarie 2014 odată cu lansarea unui nou single – ”Emoții”

– 1977: S-a născut fizicianul Flaviu Valeriu Romulus Turcu; primul cercetător din România care obţine „Oscarul inventicii“ (cum sunt numite Premiile R&D din SUA care răsplătesc tehnologiile create să îmbunătăţească viaţa oamenilor), pentru un dispozitiv care, în combinaţie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluării prin reducerea gazelor cu efect de seră; director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM) din Cluj-Napoca

– 1977: A murit Dragoş Vrânceanu, poet şi traducător; a tradus în limba română din literatura italiană (din Benvenuto Cellini, Giovanni Pascoli, Eugenio Montale, Mario Luzi, Enrico Emanuelli, Carlo Bo ş.a.); în limba italiană a tradus din Mihai Eminescu, Maria Banuş, Eugen Jebeleanu şi Mihai Beniuc, fiind un intermediar activ între cultura română şi cea italiană (n. 1907)

– 1980: A murit Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885) – 45 de ani

– 1981: A murit I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (n. 1896)

– 2018: A murit traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (n. 1929)

– 2021: A murit Radu Ciobotea, jurnalist, critic literar, romancier, eseist, profesor şi diplomat (n. 1960)

– 2022: A murit chimistul și pedologul Nicolae Florea; considerat o personalitate marcantă în pedologie, reprezentantul necontestat al pedologiei românești din ultimele cinci decenii, care a dezvoltat școala românească de cercetare genetico-naturalistică sistemică şi aplicativă-utilitară a resurselor de sol ale țării și a fondat școala românească de pedogeografie; membru de onoare al Academiei Române din 2015 (n. 1921)

– 2022: A murit prof. dr. Toma Rădulescu, istoric și cunoscut muzeograf al Muzeului Olteniei – Secţia de Istorie-Arheologie, unde a lucrat zeci de ani; considerat omul-enciclopedie al Craiovei; numismatica a fost marea sa pasiune, publicând numeroase lucrări despre tezaure şi descoperiri monetare din Oltenia; autor sau coautor a numeroase monografii (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ierusalim: Președintele cipriot Nikos Christodoulides urmează să viziteze Israelul

– Liban: Alegeri municipale (4 – 25 mai)

– Dachau, Germania: Manifestări de marcare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Dachau

– Mladenovac, Serbia: Sunt marcați 2 ani de la masacrul de lângă Mladenovac, în urma căruia au murit 9 persoane

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Pompierilor”, a fost instituită pe 4 ianuarie 1999, ca urmare a morţii a cinci pompieri într-un incendiu de vegetaţie din Linton, Statul Victoria, Australia, pe 2 decembrie 1998. Data de 4 mai a fost aleasă pentru a corespunde cu celebrarea (în Biserica romano-catolică) Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor. NOTĂ: În România „Ziua pompierilor” este marcată la 13 septembrie, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor

– „Ziua Mondială a Râsului”, celebrată în prima duminică a lunii mai; sărbătorită prima dată în India, în 1998, în ultimul deceniu al secolului XX, a fost adoptată apoi în întreaga lume. Iniţiativa îi aparţine indianului Madan Kataria, fondatorul mişcării „Laughter Yoga” (Hasyayoga), adică terapia prin râs

– 1655: S-a născut inventatorul italian Bartolomeo Cristofori, considerat creatorul pianului; în 1698 a realizat un prim “cembalo a martelletti” (clavecin cu ciocănele), apoi, spre 1710, primul său pianoforte, din care și azi se mai păstrează un exemplar datând din 1720, la Metropolitan Museum din New York (m. 1731) – 370 de ani

– 1770: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Gérard, care, prin lirismul său, anunţa romantismul (m. 1837) – 255 de ani

– 1825: S-a născut Sir Thomas Henry Huxley, biolog britanic; adept convins al lui Darwin, a fost primul zoolog care a afirmat consecinţa aplicării darwinismului asupra antropogenezei (descendenţa omului din maimuţă) (m. 1895) – 200 de ani

– 1827: S-a născut exploratorul britanic John (Hanning) Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (m. 1864). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menționează ca dată a nașterii 3.V.1827

– 1874: S-a născut inginerul american Frank Conrad, specialist în radiofonie; un experiment al său din 1919, o transmisie radio, a ajutat compania Westinghouse din Pittsburgh să fondeze postul de radio KDKA, primul post de radio din istorie (m. 1941)

– 1907: S-a născut scriitorul francez Maxence Van Der Meersch; a primit, în anul 1936, Premiul Goncourt (m. 1951)

– 1924: S-a născut pianista rusă Tatiana Nikolaeva (m. 1993)

– 1928: S-a născut Maynard Ferguson, renumit trompetist de jazz originar din Canada, stabilit în SUA (m. 2006)

– 1928: S-a născut Mohamed Hosni Mubarak, general şi om politic egiptean; al patrulea preşedinte al Republicii Arabe Egipt; ca vicepreşedinte al Egiptului şi-a asumat preşedinţia ţării după asasinarea lui Anwar Sadat, la 14 octombrie 1981; la 11 februarie 2011, la 18 zile de la declanşarea revoluţiei egiptene (în ianuarie 2011), Mubarak a fost înlăturat de la conducere, puterea fiind preluată de armată; a fost judecat pentru fapte de corupţie şi abuz de putere şi închis din 2014 până în 2017 (m. 2020)

– 1929: S-a născut (la Bruxelles, Belgia) actriţa americană de film Audrey Hepburn (m. 1993)

– 1931: S-a născut dirijorul rus Ghenadi Rojdestvenski, muzician cu o carieră impresionantă întinsă pe aproape șapte decenii, care a fost apropiat de viața muzicală din România; a vizitat pentru prima dată țara noastră în 1953, la vârsta de 22 de ani, cu prilejul unui concurs, a revenit în anul 1961 pentru a concerta în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, ediția a II-a și de atunci a devenit un promotor înfocat al creației muzicale românești (m. 2018)

– 1934: S-a născut actriţa rusă de film Tatiana Samoilova (prezenţă meteorică în anii ’50-’60 ai secolului XX) (m. 2014)

– 1937: S-a născut harpista britanică de origine spaniolă Marisa Robles

– 1938: A murit japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (n. 1860)

– 1938: A murit Carl Von Ossietzky, jurnalist şi pacifist german; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1935 (n. 1889)

– 1939: S-a născut Amos Oz (ume real: Amos Klausner), prozator, eseist şi jurnalist israelian, unul dintre cei mai importanţi scriitori din ţara sa (m. 2018)

– 1942: S-a născut dirijorul şi pianistul mexican Enrique Bátiz Campbell (m. 2025)

– 1956: S-a născut interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (m. 2016)

– 1958: S-a născut graficianul american Keith Haring, figură de referinţă a artei grafice moderniste americane şi internaţionale (m. 1990)

– 1972: A murit chimistul american Edward Calvin Kendall, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950, alături de Tadeus Reichstein şi Philip S. Hench (n. 1886)

– 1980: A murit Iosip Broz Tito, om politic iugoslav, conducătorul rezistenţei iugoslave împotriva fascismului; preşedintele R.S.F. Iugoslavia în perioada 1945-1980 (n. 1892, în Croaţia) – 45 de ani

– 2009: A murit actorul, regizorul, producătorul de televiziune şi autorul american Dom DeLuise (n. 1933)

– 2012: A murit muzicianul american Adam Yauch, membru fondator al grupului de hip-hop Beastie Boys, celebru pentru hituri precum „Fight for Your Right (To Party)” (n. 1964)

– 2013: A murit medicul şi chimistul belgian Christian René de Duve, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1917)

– 2021: A murit fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen, cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (n. 1962)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 mai

Publicat de Codrin RAITA, 3 mai 2025, 05:00 / actualizat: 5 mai 2025, 15:03

S-a întâmplat într-o zi de 3 mai

* Sunt marcați 465 de ani (1560) de când, la Braşov, diaconul Coresi şi Tudor diacul începeau tipărirea (până la 30.I.1561), a „Tetraevanghelului românesc” tradus din limba slavonă. Cartea braşoveană a fost tipărită începând cu 3 mai 1560 şi terminând cu 30 ianuarie 1561, în format in-folio, însumând 249 file în 32 caiete, format 30 x 18,5 centimetri, 24 rânduri pe pagină, hârtie braşoveană fără filigran, tras în două tiraje, tipul de litere I, după clasificarea făcută de Ferenc Hervay „L’imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siècle”, în „Magyar Konyvszemle”, LXXXI, 1965, nr. 3), în limbă română. Doar indicaţiile tipiconale şi scara textului sunt reproduse în limbă slavonă. În afara iniţialelor, se află un frontispiciu cu arabescuri de mari dimensiuni (142 x 78 milimetri)

* În urmă cu 177 de ani (1848) a avut loc Marea Adunare Naţională de la Blaj, în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române din Transilvania, intitulat „Petiţiunea Naţională”. Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor din Transilvania din timpul revoluţiei de la 1848, prin care aceştia şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în Transilvania. La Marea Adunare Naţională de la Blaj, din 1848, au participat circa 100.000 de români de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. În primele ore ale dimineţii de 3 mai 1848 a avut loc ceremonialul de constituire a Adunării Naţionale: alegerea celor doi preşedinţi Ioan Lemeni, episcop greco-catolic și Andrei Şaguna episcop ortodox, vicepreședinți fiind aleși Simion Bărnuțiu, preot greco-catolic și George Bariț, istoric, fiu de preot greco-catolic. Secretar al adunării a fost canonicul greco-catolic Timotei Cipariu (3/15 – 5/17)

* Cu 174 de ani în urmă (1851) Nicolae Bălcescu ţinea, la Paris, conferinţa intitulată „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Titlul original era „Discursul cetăţeanului Bălcescu”, apărut în publicaţia „Junimea română”, la rubrica „Dare de seamă asupra banchetului studenţilor români din 3/15 mai 1851” (3/15)

* În urmă cu 158 de ani (1867) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Alexandru Papiu-Ilarian, August Treboniu Laurian şi Florian Aaron, a societăţii „Transilvania”, care urmărea „strângerea legăturilor de frăţie între junimea studioasă din toate părţile României”. Înfiinţarea ei, mai întâi sub numele de „Constantia” (Statornicia), a fost propusă la serbarea din 3/15 mai 1867 de studentul I.C. Tacitu, viitor profesor la liceul din Braşov. Propunerea înflăcăratului student a fost primită cu o vie însufleţire de către toţi cei prezenţi, ea având să fie îmbrăţişată în zilele următoare şi de marii cărturari şi luptători transilvăneni stabiliţi la Bucureşti: Al. Papiu-Ilarian, Aaron Florian, A. Treboniu Laurian şi alţii. Aceştia au decis ca numele societăţii – drept răspuns la desfiinţarea autonomiei provinciei lor – să fie schimbat în „Transilvania”. Totodată, ea devenea o societate de ajutorare cu burse a elevilor şi studenţilor din această străveche provincie românească. Iniţiativei i s-au asociat şi V.A. Urechia, B.P. Haşdeu, Petre Grădişteanu şi alte personalităţi. La 23 iunie s-a ţinut o consfătuire la care s-a ales un comitet în frunte cu Al. Papiu-Ilarian, având ca vicepreşedinţi pe V.A. Urechia şi Petre Cornăţescu (profesori la Universitatea din Bucureşti), iar ca membri pe B.P. Hasdeu, Aaron Florian, Petre Grădişteanu, M. Săndulescu. Din comitet făceau parte şi studenţii iniţiatori I.C. Tacitu, I. Corvinu, C. Fortunatu, Dionisie Precup, I. Procopiu şi alţii, precum şi ca secretar Dimitrie Laurian, fiul lui A.T. Laurian. Statutele s-au votat la 30 iunie în sala de festivităţi a Liceului „Matei Basarab” (3/15)

* În urmă cu 134 de ani (1891) avea loc înfiinţarea „Fundaţiei Universitare Carol I”, „de sprijin material a studenţimei merituoase, dar lipsită de mijloace”, creată de regele Carol, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la urcarea sa pe tronul României. La 27 iunie 1891 ea a fost decretată ca instituţie de stat sub dependinţa Ministerului învăţământului public, cu numele de „Fundaţiunea Universitară Carol I” (3/15)

* Acum 104 ani (1921) avea loc divizarea Irlandei, când insula a fost împărțită în două jurisdicții distincte, Irlanda de Nord și Irlanda de Sud. Divizarea a avut loc în baza Legii Guvernării Irlandei din 1920. În prezent, prima dintre acestea este cunoscută tot sub numele de Irlanda de Nord, cu capitala la Belfast, și face parte din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în vreme ce cea din urmă, cu capitala la Dublin, este acum un stat suveran numit Irlanda (oficial Republica Irlanda). Legea din 1920 avea ca scop crearea a două teritorii autonome în Irlanda, ambele rămânând în Regatul Unit. Ea conține și stipulări privind cooperarea dintre cele două teritorii și pentru o viitoare reunificare a Irlandei. Cu toate acestea, în 1922, în urma Războiului de Independență și a Tratatului Anglo-Irlandez⁠, partea sudică a devenit Statul Liber Irlandez, în timp ce Irlanda de Nord și-a exercitat opțiunea de a rămâne în cadrul Regatului Unit. În urma Brexit-ului, oficializat la 31 ianuarie 2020, Irlanda de Nord s-a confruntat cu o situație mai specială, care a reprezentat, de altfel, un punct delicat în negocierile Brexit dintre Marea Britanie şi UE: frontiera dintre Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (parte a Regatului Unit) este singura pe uscat dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Soluţia convenită în ultimul moment între UE şi Regatul Unit îi permite Irlandei de Nord să rămână pe teritoriul vamal al Regatului Unit şi, în acelaşi timp, să beneficieze de piaţa unică europeană. Astfel, Irlanda de Nord va rămâne aliniată la un set limitat de norme UE, în special cele referitoare la mărfuri, iar codul vamal al Uniunii se va aplica tuturor mărfurilor care intră în Irlanda de Nord, evitându-se, astfel, orice verificări și controale vamale pe insula Irlanda

* Cu 101 ani în urmă (1924) echipa de rugby a României aducea ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris (3 – 5 mai)

* Se împlinesc 95 de ani (1930) de când era inaugurată, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Ora şcolarilor”

* Se marchează 50 de ani (1975) de când, la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci devenea campioană absolută a Europei la gimnastică şi campioană continentală la sărituri, paralele şi bârnă, la Campionatul european (feminin) de gimnastică de la Skien, în Norvegia

* Cu 28 de ani în urmă (1997) avea loc, la Kiev, parafarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Documentul, precum și un Acord conex, au fost semnate ulterior, la Neptun, la data de 2 iunie 1997, de către președinții celor două state, Emil Constantinescu şi Leonid Kucima. La 14 iulie 1997 a apărut Legea nr. 129, de ratificare, tratatul intrând în vigoare la 22 octombrie 1997

* 28 de ani sunt marcați și de la inaugurarea Muzeului Băncii Naţionale a României, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului. La 22.IV/4.V.1867 a fost promulgată prima lege monetară a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868

* Cu 19 ani în urmă (2006), la Muzeul AutoWorld din Bruxelles a avut loc prima ediție a Premiilor Inventatorul European, acordate, anual, de Oficiul European de Brevete (EPO), pentru invenții care au contribuit la progresul tehnologic și la creșterea economică a țărilor membre ale organizației. Supranumit „Nobelul inventatorilor”, premiul este oferit pentru următoarele cinci categorii: Industrie, Întreprinderi mici și mijlocii, Cercetare, Țară ne-europeană și Opera de o viață

* Sunt marcați 7 ani (2018) de când grupul separatist basc ETA, responsabil pentru sute de atentate în Spania, soldate cu peste 850 de decese, și-a anunțat dizolvarea prin intermediul unui comunicat dat publicității de presa spaniolă. În comunicat se afirma că ETA și-a „desființat complet toate structurile”. „Foștii membri ETA vor continua lupta pentru o Țară a Bascilor reunită, independentă, socialistă, non-patriarhală și de limbă bască în alte arii, fiecare cum crede, cu responsabilitate și onestitate”, se arăta în comunicat. Gruparea separatistă, formată în anul 1959, este considerat responsabil pentru sute de atentate comise în deceniile ce au urmat, soldate cu peste 850 de decese

* Cu 2 ani în urmă, în data de 3 mai 2023, un adolescent a deschis focul asupra elevilor și personalului școlii gimnaziale Vladislav Ribnikar din sectorul Vračar al Belgradului, Serbia, ucigând zece persoane (nouă elevi și un paznic al școlii) și rănind alte șapte (șase elevi și un profesor). La scurt timp după aceea, poliția l-a arestat pe presupusul vinovat. El a fost identificat ca fiind un elev de 13 ani; întrucât avea sub 14 ani, el nu a putut fi tras la răspundere penală conform legii sârbe. Băiatul a folosit două arme de mână deținute legal de tatăl său

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Irodion de la Lainici (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: La 1 mai 2011 a avut loc, la Mănăstirea Lainici, proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sf. Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale

– Sfinţii Filip şi Iacob, Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1873, 3/15 (stil vechi): A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (n. 1820)

– 1876: S-a născut N.[icolae] Apostolescu, critic şi istoric literar, comparatist (este iniţiatorul metodei comparatiste de tip pozitivist în cercetarea literară românească) (m. 1918)

– 1895, 3/15: S-a născut geologul şi geochimistul Mircea Ion Savul; a iniţiat primele cercetări de petrologie structurală şi de geotermometrie în România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964) – 130 de ani

– 1896, 3/15: A murit Victor Vlad Delamarina, poet şi memorialist; au rămas de la el şi încercări de pictură, insuficient cunoscute (n. 1870)

– 1903: S-a născut Paul B.[arbu] Marian, traducător (din literaturile engleză, americană, franceză, germană, italiană, cehă, bulgară) şi autor de literatură pentru copii (m. 1998)

– 1904: S-a născut pictorul Octavian Angheluţă (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul Remus Răduleţ; contribuţii în domeniul teoriei generale a câmpului electromagnetic şi al electrotermiei; coordonator şi autor principal al „Lexiconului tehnic român” (18 volume); membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1966-1974) (m. 1984)

– 1907: S-a născut (la Viniţa, Ucraina) traducătoarea Eugenia Cioculescu (numele la naştere: Evghenia Şafirov); absolventă a Conservatorului de Muzică din Bucureşti (1925), a cântat la Opera Română din Capitală; a tradus din Jean Cocteau şi, alături de soţul ei, Radu Cioculescu, „În căutarea timpului pierdut” a lui Marcel Proust (m. 1988)

– 1920: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Paşcanu (m. 1989) – 105 ani

– 1921: S-a născut Simion Alterescu, teatrolog, stabilit în Israel din 1987 (m. 1995)

– 1933: S-a născut actorul George Constantin (m. 1994)

– 1936: S-a născut pictorul, iconarul, desenatorul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei româneşti şi europene contemporane (m. 2020)

– 1944: S-a născut Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (m. 2015)

– 1946: S-a născut dramaturgul și traducătorul Mihai Neagu Basarab (pseudonimul lui Neagu Mihai Nicolae),  de profesie medic; a tradus din teatrul lui Tristan Bernard; în 1990 se stabileşte în Germania, unde practică medicina homeopată şi medicina psihosomatică

– 1956: S-a născut Mihai Junea, reporter, crainic, realizator la Radio Timişoara, un reper în domeniul presei sportive din ţară (m. 2018)

– 1971: A murit Sidonia Drăguşanu, scriitoare şi publicistă (n. 1908)

– 1987: A murit Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (n. 1904)

– 1992: A murit Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (n. 1927)

– 1995: A murit muzicologul Alfred Hoffman (n. 1929) – 30 de ani

– 1998: A murit Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (n. 1930)

– 2003: A murit pictorul Constantin Piliuţă (n. 1929)

– 2007: A murit inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2021: A murit Florica Cruceru, critic şi istoric de artă, expert în arta românească modernă; a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța (1961-1984) (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Australia: Alegeri legislative

– Belgrad: Serbia marchează 2 ani de la masacrul de la școala primară Ribnikar

– Panama: Vizita Prințesei Moștenitoare a Spaniei, Leonor, la bordul vasului Juan Sebastián de Elcano (3 – 5 mai)

– El Alto, Bolivia: Partidul de guvernământ Mișcarea către Socialism își prezintă candidatul la președinție pentru alegerile din august

– Rio de Janeiro: Concert gratuit susținut de Lady Gaga la Copacabana

– Jeddah, Arabia Saudită: Finala Ligii Campionilor AFC la fotbal

– Suzhou, China: Atletism – reuniunea Wanda Diamond League de la Shanghai/Keqiao (mixt) 2025

– Louisville, SUA: Curse de cai – Kentucky Derby

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Libertăţii Presei”; a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”. NOTĂ: La 20 aprilie este marcată „Ziua internaţională a presei libere”, începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara, alta toamna (în 2025 este şi pe 27 septembrie)

– Ziua naţională a Poloniei; adoptarea primei Constituţii a ţării, de către Seimul polonez, în 1791, a doua Constituţie democratică din lume, după cea a SUA, şi prima din Europa

– 1469: S-a născut Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (m. 1527)

– 1845: A murit poetul şi umoristul englez Thomas Hood (n. 1799) – 180 de ani

– 1856: A murit compozitorul francez Adolphe Adam (n. 1803)

– 1860: S-a născut Vito Volterra, matematician și fizician italian; cunoscut pentru contribuțiile sale din biologie matematică și ecuații integrale, în special ecuația Lotka-Volterra, care descrie dinamica sistemelor biologice în care doar 2 specii interacționează (m. 1940) – 165 de ani

– 1886: S-a născut Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (m. 1971)

– 1891, 3/15: S-a născut Mihail A. Bulgakov, dramaturg, prozator şi jurnalist ucrainean (m. 1940). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii stilul nou – 15 mai 1891

– 1892: S-a născut Sir George Paget Thomson, fizician englez; cercetări asupra difracţiei electronilor în cristale, confirmând astfel principiul fundamental al mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1937 (m. 1975)

– 1898: S-a născut (la Kiev, Ucraina) Golda Meir, om politic israelian, unul dintre fondatorii statului Israel (1948); ministru de externe (1956-1966); prim-ministru (1969-1974) (m. 1978)

– 1902: S-a născut Alfred Kastler, fizician francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1966, pentru descoperirea unor metode optice de studiu al rezonanţei hertziene în atomi (m. 1984)

– 1903: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (m. 1977)

– 1906: S-a născut actriţa americană de film Mary Astor (m. 1987)

– 1914: S-a născut Georges-Emmanuel Clancier, poet, romancier și jurnalist francez; director de programe la RTF şi apoi la ORTF; laureat al premiului Goncourt pentru poezie şi autor al unor volume ca „Pain noir” şi „L’Eternité plus un jour” (m. 2018)

– 1917: S-a născut omul politic macedonean Kiro Gligorov; a devenit preşedinte în ianuarie 1991, când Macedonia era încă membră a federaţiei iugoslave; după proclamarea independenţei (septembrie 1991), a fost primul preşedinte ales democratic al FYROM (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), aflându-se timp de două mandate la conducerea republicii (m. 2012)

– 1919: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (m. 2014)

– 1921: S-a născut pugilistul american Sugar Ray Robinson (numele la naștere Walker Smith Jr.), considerat unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor; a câștigat titlul mondial la semimijlocie în 1946 și l-a apărat de patru ori; a câștigat titlul mondial la categoria mijlocie de 5 ori, devenind primul boxer din lume care reușeste această performanță (m. 1989)

– 1930: S-a născut poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (m. 2014) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Hirokazu Kanazawa, maestru japonez de arte marțiale în stilul de karate Shotokan, de renume mondial; a fost instructorul șef și președintele Federației Internaționale de Shotokan Karate-Do, o organizație pe care a înființat-o după ce a părăsit Asociația Japoneză de Karate; în anul 2002 a primit gradul de 10 Dan, devenind astfel Karate-ka cu cel mai mare grad în Karate Tradițional (m. 2019)

– 1933: S-a născut James Brown, cântăreț, compozitor, producător muzical și dansator american, considerat cel mai popular interpret afro-american al anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 2006)

– 1933: S-a născut fizicianul american Steven Weinberg, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1979, împreună cu Sheldon Lee Glashow şi Abdus Salam, pentru contribuţiile aduse în domeniul teoriei unificate a interacţiunilor slabă şi electromagnetică între particule elementare (m. 2021)

– 1934: S-a născut (la Alexandria, Egipt) Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (m. 2013)

– 1938: S-a născut coregraful, dansatorul, pantomimul și regizorul britanic Lindsay Kemp (m. 2018)

– 1945: S-a născut Jeffrey C. Hall, genetician, cronobiolog și profesor american; Premiului Nobel pentru Medicină în 2017, împreună cu Michael Rosbabash și Michael W. Young, pentru descoperirea mecanismelor moleculare care controlează ritmul circadian – 80 de ani

– 1956: S-a născut actriţa rusă de film Natalia Andreicenko; vedetă a filmului sovietic din anii ’70-’80

– 1965: S-a născut Moran Mor Ignatius Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și Întregului Orient, Conducător Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene (din 2014) – 60 de ani

– 1965: S-a născut dirijorul argentinian Tulio Gagliardo Varas – 60 de ani

– 1987: A murit cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (Yolande Gigliotti) (n. 1933, la Cairo, din părinţi italieni)

– 1997: A murit chitaristul spaniol Narciso Yepes (n. 1927)

– 2002: A murit dirijorul rus Evgeni Svetlanov (n. 1928)

– 2011: A murit actorul american John „Jackie” Cooper jr. (n. 1922)

– 2014: A murit economistul şi profesorul american Gary Becker; laureat al premiului Nobel pentru economie pe 1992, pentru lucrările sale privind aplicarea principiilor economiei la o gamă largă de comportamente umane (Gary Becker a folosit analiza economică pentru a studia subiecte precum crima, discriminarea, dependenţa, populaţia şi familia) (n. 1930)

– 2016: A murit pictorul şi sculptorul suedez Carl Fredrik Reuterswärd; autorul lucrării din bronz „Non-Violenţa”, înfăţişând un revolver supradimensionat înnodat, expusă în faţa sediului Naţiunilor Unite din New York (n. 1934)

– 2020: A murit muzicianul britanic Dave Greenfield, claviaturistul trupei de rock „The Stranglers” (n. 1949) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 mai

Publicat de Codrin RAITA, 2 mai 2025, 05:00 / actualizat: 2 mai 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 2 mai

* Sunt marcaţi 390 de ani (1635) de când, la Paris, se deschidea „Jardin Royal des plantes médicinales”, grădina regală de plante medicinale. Grădina a fost plantată sub instrucțiunile medicilor regelui Ludovic al XIII-lea, Jean Hérouard și Guy de La Brosse. Cinci ani mai târziu, ea a fost pusă la dispoziția publicului

* Acum 166 de ani (1859) Austria recunoştea de facto, printr-o notă scrisă, dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi relua legăturile diplomatice cu cele două guverne româneşti (de la Iaşi şi Bucureşti) (2/14)

* Cu 161 de ani în urmă (1864) domnitorul Alexandru Ioan Cuza decreta, la sugestia lui Mihail Kogălniceanu, dizolvarea Adunării Elective a României, care se opunea legiferării reformelor preconizate de el şi de Guvern (reforma agrară, reforma electorală ş.a); este aşa-numita „lovitură de stat de la 2 mai” (2/14)

* Acum 129 de ani (1896) se deschidea, la Bucureşti, „Expoziţia artiştilor independenţi”, al cărei manifest era semnat de Ştefan Luchian, alături de un grup de prieteni (Constantin Artachino, Al. Bogdan-Piteşti şi Nicolae Vermont). Ștefan Luchian a fost principalul inițiator al „Expoziției artiștilor independenți”, care s-a deschis chiar în fața Salonului Oficial. În 1896, Luchian, împreună cu Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Alexandru Bogdan-Pitești și mulți alții s-au constituit într-un comitet de organizare care a pregătit deschiderea unei expoziții simultan cu cea de inaugurare a Salonului Oficial, într-o clădire învecinată (2/14)

* Prima cale ferată subterană electrificată din Europa a fost inaugurată oficial, la Budapesta, pe 2 mai 1896 (129 de ani), în prezenţa lui Francisc Iosif I împărat al Austriei din Casa de Habsburg, rege al Ungariei şi Boemiei, rege al Croaţiei. La doar un metru sub bulevardul Andrássy din Budapesta, se afla Linia Millennium, care împreună cu bulevardul, devenit unul dintre cele mai elegante din capitală, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, din 2002. Este prima linie de metrou din Europa continentală şi al doilea din lume după London Underground. Trenurile circulau pe două şine în tunelul subteran cu lăţimea de şase metri. Din cauza dimensiunilor tunelului subteran, vagoanele erau relativ mici, astfel încât linia era cunoscută şi sub numele de „micul metrou”. Fiecare vagon avea 28 de scaune iar în picioare spaţiul era disponibil pentru 14 persoane. Spre deosebire de tramvaiele obişnuite, cabina şoferului era complet separată de habitaclu

* La această dată, acum 92 de ani (1933), un ziar local din oraşul scoţian Loch Ness, „Iverness Courier”, a publicat pentru prima oară o fotografie a legendarului „monstru acvatic” din lacul Loch Ness (una dintre cele mai renumite creaturi misterioase din lume), însoţită de o ştire explicativă privind un cuplu din orăşel care ar fi văzut la suprafaţa lacului un animal uriaş. Surse istorice pomeneau încă în urmă cu 1500 de ani despre un monstru care ar trăi în apele acestui lac

* Cu 68 de ani în urmă (1957) avea loc, la Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, premiera poemului coregrafic „Călin” (File de poveste) de Alfred Mendelsohn, pe un libret semnat de Tilde Urseanu, inspirat de poemul eminescian omonim

* Acum 36 de ani (1989) Ungaria şi-a deschis frontiera cu Austria şi a început demontarea gardului de sârmă ghimpată de la Hegyeshalom, eveniment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier, fenomen ce a dus la prăbuşirea blocului sovietic şi a provocat un exod a zeci de mii de persoane din est, în special din fosta RDG. Ungaria a deschis o primă breşă în Cortina de Fier, demontând la 2 mai 1989 o alarmă electrică şi un sistem de gard dublu la frontiera cu Austria. Un alt pas a fost făcut pe 27 iunie: miniştrii de externe din Ungaria şi Austria, Gyula Horn şi Alois Mock, au tăiat simbolic sârma ghimpată de la Sopron. Un an mai târziu, pe 10 septembrie, Ungaria le-a permis est-germanilor să treacă liber în Austria, denunţând unilateral un acord din 1969 cu RDG

* În urmă cu 28 de ani (1997) România a ratificat Convenţia europeană pentru prevenirea terorismului, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1977. La data de 21 februarie 2007 România a ratificat Convenţia Consiliului Europei pentru prevenirea terorismului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Atanasiu, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Naţională a Tineretului” în România, instituită prin Legea 425/28.X.2004; cu prilejul acestei zile sunt organizate activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. NOTĂ: În cea de a doua duminică a lunii mai se marchează „Ziua adolescenţilor” în România, pe baza Legii 197/17.XI.1997 (în 2025, la 11 mai). „Ziua mondială a tineretului” (ZMT) se celebrează, din 1985, în fiecare an în cadrul Bisericilor romano-catolice locale, în duminica Floriilor, sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papa, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale (următoarea ediție a ZMT va avea loc în 2027 la Seul, în Coreea de Sud). La 12 august este marcată „Ziua internaţională a tineretului”, proclamată de Adunarea Generală a ONU la 17.XII.1999

– 1881: S-a născut Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (m. 1949)

– 1888: S-a născut Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive; împreună cu Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti; a pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1944)

– 1893: A murit George Bariţiu (numele la naştere: Gheorghe Bariţ), istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică, întemeietorul presei româneşti din Transilvania (n. 1812)

– 1896: S-a născut (la Atena) Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I (m. 1982)

– 1904: S-a născut chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (m. 2003)

– 1907: S-a născut pictorul Gheorghe (Bob) Bulgaru (m. 1938)

– 1928: A murit George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (n. 1875)

– 1929: S-a născut Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (m. 1977, la Copenhaga)

– 1930: S-a născut (la Berna, Elveția, unde tatăl ei lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română) ANA-DORICA „DORLI” BLAGA, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu; s-a ocupat toată viaţa de recuperarea şi valorificarea operei marelui poet Lucian Blaga, contribuind la editarea operei complete a tatălui său (m. 2021) – 95 de ani

– 1933: S-a născut pictorul Nicolae (sau Neculai) G. Iorga (m. 2025)

– 1939: A murit Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1844)

– 1940: S-a născut Ion Lotreanu (numele la naştere: Lăbescu), poet, prozator şi eseist (m. 1985) – 85 de ani

– 1940: S-a născut handbalistul şi profesorul Mircea Costache; dublu campion mondial (1961 şi 1964) şi câştigător al Cupei Campionilor Europeni din 1965 (m. 2016) – 85 de ani

– 1942: S-a născut profesorul Tudor Cătineanu, primul președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune de după reînființarea instituției prin Legea nr. 41/1994 (m. 2022)

– 1944: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul universitar Viorel Munteanu

– 1946: S-a născut Octavian Andronic (pseudonim Ando), jurnalist, realizator de talk-show-uri şi emisiuni tv., caricaturist şi grafician; pe 22 decembrie 1989 a fondat ziarul „Libertatea”, al cărui redactor-şef şi director a fost până în 1997; fondator și director al Agenţiei independente de presă „Amos News” (m. 2020)

– 1949: S-a născut Ion Buga, cunoscut teolog ortodox, cadru didactic, preot, scriitor, traducător, reputat predicator și omilet

– 1949: S-a născut Teodor Caciora, compozitor, dirijor, organist, pianist, producător, interpret și profesor universitar

– 1954: S-a născut pictorul Virgiliu Parghel

– 1979: A murit Letiţia Papu, prozatoare, poetă şi traducătoare (n. 1912)

– 1991: A murit prozatorul Virgiliu Monda (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), de profesie medic (n. 1898)

– 2003: A murit poetul şi publicistul George Ţărnea (n. 1945)

– 2010: A murit Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician și fotograf; stabilit în Germania în 1978 (n. 1916, la Brașov) – 15 ani

– 2019: A murit actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (n. 1941)

– 2023: A murit jurnalistul Paraschiv Marcu; director general adjunct al Agenției Naționale de Presă Agerpres (1999-2009) (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Audiere pentru trei bărbați acuzați în cazuri legate de presupusul transfer de cipuri Nvidia interzise în China

– Dublin: Audiere procedurală privind apelul superstarului MMA Conor McGregor împotriva condamnării sale pentru viol, din noiembrie, de către o instanță civilă

– Oxford, Regatul Unit: Judecătorul ONU din Uganda va fi condamnat pentru crime moderne de sclavie în Marea Britanie

– Ludwigshafen, Germania: BASF – Adunarea Generală

– New York: Chevron – rezultate financiare din primul trimestru

– New York: ExxonMobil – rezultate din primul trimestru

– Los Angeles: Lansarea în SUA a filmului „Rust”, cu Alec Baldwin în rol principal

– Miami Beach, SUA: Atletism – a doua întâlnire de la Miami (2 – 4 mai)

– Miami Gardens, SUA: Campionatul Mondial de Formula 1 – Miami Grand Prix (2 – 4 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tonului” desemnată de ONU prin Rezoluţia adoptată de Adunarea Generală la 7 decembrie 2016; ziua este marcată pentru a evidenţia importanţa stocurilor de peşte, având în vedere că multe ţări depind foarte mult de resursele de ton pentru siguranţa alimentară şi nutriţie, dezvoltarea economică, ocuparea forţei de muncă, mijloacele de trai sau recreere

– 1519: A murit Leonardo Da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inventator şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (n. 1452)

– 1660: S-a născut compozitorul italian Alessandro Scarlatti (m. 1725) – 365 de ani

– 1754: S-a născut compozitorul spaniol Vicente Martin y Soler (m. 1806)

– 1772: S-a născut poetul romantic german Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg); unul dintre cei mai mari scriitori germani, considerat cel mai de seamă reprezentant al Cercului romanticilor de la Jena (m. 1801)

– 1802: S-a născut Heinrich Gustav Magnus, chimist şi fizician german, cunoscut mai ales pentru explicarea efectului omonim (fenomen din dinamica fluidelor) (m. 1870)

– 1819: A murit pictorița britanică Mary Moser; una dintre cele mai cunoscute artiste ale secolului al XVIII-lea din Marea Britanie (n. 1744)

– 1843: S-a născut Karl Ziehrer, compozitor austriac (m. 1922)

– 1857: A murit Alfred de Musset, poet, dramaturg şi prozator francez; recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în Franţa (n. 1810)

– 1859: S-a născut scriitorul englez Jerome K. Jerome (m. 1927)

– 1864: A murit Giacomo Meyerbeer (nume real: Jakob Liebmann Beer, după alte surse Jakob Meyer Beer), compozitor, pianist şi dirijor german (n. 1791)

– 1886: S-a născut Gottfried Benn, doctor, poet şi eseist german (m. 1956)

– 1903: S-a născut Benjamin Spock (numit şi Dr. Spock), renumit medic pediatru american şi scriitor (m. 1998)

– 1921: S-a născut Satyajit Ray, regizor indian; recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari autori de filme ai secolului al XX-lea (m. 1992)

– 1922: S-a născut cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (m. 2004)

– 1922: S-a născut jurnalistul american A.[braham] M.[ichael] Rosenthal; a fost vreme de 17 ani conducătorul cotidianului „New York Times” (m. 2006)

– 1922: A murit Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (n. 1862, la Cernăuţi)

– 1924: S-a născut actorul şi cântăreţul american de origine austriacă Theodore Bikel (m. 2015)

– 1930: S-a născut Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (m. 2013) – 95 de ani

– 1933: S-a născut jurnalistul francez Herve Bourges, personalitate marcantă a audiovizualului francez (director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI, director al Consiliului Superior al Audiovizualului din 1995 până în 2001); apărător fervent al francofoniei și militant anti-colonialist (m. 2020)

– 1934: A murit chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (n. 1874)

– 1935: S-a născut actorul american Lance Legault (m. 2012) – 90 de ani

– 1936: S-a născut (în India) Engelbert Humperdinck (nume real Arnold George Dorsey), cântăreț de pop tradițional, compozitor de muzică de film și actor britanic; supranumit „Regele Romanțelor”

– 1942: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (m. 2020)

– 1946: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa Lesley Sue Gore, cunoscută mai ales datorită hitului „It’s My Party”, lansat în 1963 (m. 2015)

– 1947: S-a născut Philippe Herreweghe, dirijor belgian și director de cor; cunoscut în principal ca dirijor al muzicii lui Johann Sebastian Bach; considerat ca un părinte fondator al practicii autentice baroc, al interpretării muzicii cu instrumente originale și unul dintre cei mai prolifici artiști ai casei de discuri Harmonia Mundi

– 1951: A murit, în Austria, scriitorul francez Alphonse de Châteaubriant (n. 1877)

– 1953: S-a născut dirijorul rus Valeri Abisalovici Gherghiev

– 1972: A murit J. Edgar Hoover, directorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI) din 10 mai 1924 până la moartea sa, adică timp de 48 de ani; este până în prezent cel mai longeviv director al agenţiei americane, servind sub opt preşedinţi, de la Calvin Coolidge la Richard Nixon; după el, a fost instaurat un mandat de zece ani pentru funcția de director al FBI (n. 1895)

– 1975: S-a născut David Beckham, fotbalist profesionist englez, în prezent retras din activitate – 50 de ani

– 1979: A murit Giulio Natta, chimist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, alături de Karl Ziegler (n. 1903)

– 1997: A murit Sir John Carew Eccles, neurofiziolog şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (n. 1903)

– 1999: A murit actorul britanic de film Oliver Reed (n. 1938)

– 2005: A murit Bob Hunter, jurnalist, autor şi om politic canadian, unul dintre fondatorii organizaţiei ecologiste Greenpeace (n. 1941) – 20 de ani

– 2010: A murit Friedrich Ritter Bömches Von Boor, pictor, grafician, fotograf de război și armurier; a fost considerat în ultimii ani cel mai bun grafician al momentului din întreaga lume, iar în Germania, țara în care a trăit 30 de ani, era cel mai apreciat portretist (n. 1916) – 15 ani

– 2010: A murit actiţa britanică de film Lynn Redgrave (n. 1943) – 15 ani

– 2011: A murit actorul rus Aleksandr Lazarev (n. 1938)

– 2011: Osama Ben Laden, liderul Al-Qaeda, cea mai mare organizaţie teroristă din lume recunoscută la nivel mondial, a fost ucis de forţele speciale americane în Pakistan; timp de zece ani a fost cel mai căutat terorist, după atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite (n. 1957)

– 2014: A murit actorul american de televiziune Efrem Zimbalist Jr. (n. 1918)

– 2015: A murit Maia Pliseţkaia, balerină, regizoare de balet, coreografă şi actriţă rusă; considerată una din cele mai importante balerine ale secolului al XX-lea (n. 1925) – 10 ani

– 2015: A murit Ruth Rendell (pseudonim: Barbara Vine), scriitoare britanică de romane poliţiste, considerată continuatoare a scriitoarei Agatha Christie (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul şi scenaristul american Michael Blake (n. 1945) – 10 ani

– 2021: A murit actriţa americană Olympia Dukakis (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 mai

Publicat de Codrin RAITA, 1 mai 2025, 05:00 / actualizat: 2 mai 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 1 mai

* Acum 666 de ani (1359) era recunoscută Mitropolia Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol. O anumită ierarhie bisericească a existat încă dinaintea întemeierii statelor medievale româneşti, dar o ierarhie recunoscută de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, autoritatea supremă în cadrul Ortodoxiei, a apărut abia în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352-1364). Dincolo de planul religios, evenimentul marchează independenţa faţă de statele catolice vecine

* Cu 318 ani în urmă (1707) avea loc unirea Angliei cu Scoţia. La această dată mai mulţi parlamentari englezi influenţi i-au convins pe omologii lor scoţieni să voteze actul de unire a celor două Parlamente. Tot atunci a fost adoptată titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii (din 1801, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)

* Cu 239 de ani în urmă (1786), la „Burgtheater” din Viena, a avut loc premiera operei comice „Nunta lui Figaro” (4 acte), de W. A. Mozart. Libretul este scris de Lorenzo da Ponte, după piesa cu acelaşi titlu a lui Pierre Caron de Beaumarchais

* În urmă cu 194 de ani (1831) erau înfiinţate, la Bucureşti, Arhivele Statului din Ţara Românească, în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne); primul director – Iordache Rasti (1831-1837)

* Acum 163 de ani (1862), la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijiniţi de preoţimea românească a Bucovinei, au înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina, în 1865, care a devenit, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990

* Sunt marcați 160 de ani (1865) de când intra în vigoare Codul Penal promulgat (la 2/14.XII.1864) de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Alcătuit după modelul Codului Penal francez (din 1810) şi al Codului Penal prusian (din 1851), avea la bază, totodată, şi unele legi penale autohtone. A fost înlocuit la 18.III.1936 de Codul Penal din 1936 (1/13.V)

* Acum 152 de ani (1873), între 1 mai şi 31 octombrie (după unele surse, 1 sau 2 noiembrie), România a participat la Expoziţia universală de la Viena (Austro-Ungaria). Din juriul internaţional de premiere au făcut parte agronomul şi economistul P. S. Aurelian şi dr. Carol Davila. 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome

* Se împlinesc 140 de ani (1885) de când, în şedinţa Sfântului Sinod al BOR a fost adusă la cunoştinţă recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române de către Patriarhia Constantinopolului, iar câteva zile mai târziu (la 6 mai) a avut loc citirea publică a textului traducerii în limba română a „Tomosului” sinodal de autocefalie a BOR. Patriarhul Ioachim al IV-lea al Constantinopolului a semnat, la 20 aprilie 1885, scrisoarea de răspuns care a însoţit „Tomosul” sinodal de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, datat aprilie 1885, fără zi, purtând semnătura patriarhală şi a celor zece mitropoliţi ai Sinodului constantinopolitan (1/13.V)

* În urmă cu 107 ani (1918), la această dată, a fost reglementată activitatea contrainformaţiilor militare. Deşi activitatea de contrainformaţii a reprezentat o preocupare constantă a conducerii Armatei încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, aceasta a fost reglementată oficial după Primul Război Mondial, prin Ordinul de zi nr. 36 din 1 mai 1918 al Marelui Cartier General

* În urmă cu 104 ani (1921) apărea, la Cluj, revista „Gândirea”, revistă de cultură tradiţionalistă, în jurul căreia s-a format curentul ideologic al gândirismului, care i-a împrumutat numele, sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga ş.a. Ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic

* Acum 98 de ani (1927) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon, cu o capacitate totală de 10.000 de numere, din care 3.000 instalate imediat

* Acum 94 de ani (1931) era inaugurată, la New York, Empire State Building, cea mai înaltă clădire din lume la acea vreme. Empire State Building este un zgârie-nori și se află la intersecția dintre Fifth Avenuee și West Street 34. Clădirea a fost catalogată drept cea mai înaltă clădire din lume pentru mai bine de 40 de ani, între anii 1931 și 1972. A fost terminată în 1931 și a rezistat pe primul loc în top până ce a fost construit World Trade Center. În urma atacurilor teroriste cu bombe și distrugerea World Trade Center în 2001, Empire State Building a devenit din nou cea mai înaltă clădire din New York City. Empire State Building a fost numită de către Societatea Americană a Inginerilor civili ca una dintre cele șapte minuni ale lumii moderne și este în prezent al doilea cel mai înalt zgârie-nori din New York (după One World Trade Center) și este pe locul 15 în topul internațional

* Cu 93 de ani în urmă (1932) intra în vigoare Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii. A fost înlocuită de Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, adoptată la 25.VI.1957, ratificată de România prin Decretul 213/1957

* În urmă cu 66 de ani (1959) se deschidea primul sezon de vizitare al Colțului zoologic Băneasa, care a devenit, în 1962, Grădina Zoologică București. Aceasta a luat ființă în 1955 sub forma unor „colțuri zoologice”, mici efective de animale răspândite în parcurile Cișmigiu, Carol I, Herăstrău și în Pădurea Băneasa. Între anii 1955-1959 efectivele de animale s-au concentrat progresiv la Colțul zoologic Băneasa

* Acum 46 de ani (1979) Groenlanda a devenit provincie autonomă a Regatului Danemarcei

* Cu 34 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană (CEE), ulterior Uniunea Europeană (UE)

* În urmă cu 26 de ani (1999) postul Radio Renașterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a fost înființat la inițiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania al Clujului și a emis de la 1 mai 1999, pe frecvenţa 91 MHz, 24 de ore din 24, în municipiul Cluj-Napoca şi împrejurimi. De la 1 mai 2004 este recepţionat pe internet la adresa www.radiorenasterea.ro, iar de la 1 mai 2005 emite şi la Bistriţa pe frecvenţa 102 MHz. Din anul 2019 programele postului nostru de radio pot fi ascultate și în zona Huedinului și în împrejurimi, până în județul Sălaj, pe frecvența 99.1 MHz

* Tot 26 de ani se marchează de când a intrat în vigoare „Carta OCEMN”, documentul fundamental al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, semnat în iunie 1998, la Yalta. OCEMN a fost constituită în 1992, în condițiile existente în acea perioadă în zona Mării Negre. Astfel, la 25 iunie 1992, la Istanbul, unsprezece şefi de stat şi guverne (Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina) au semnat „Declarația Summit-ului privind Cooperarea Economică a Mării Negre” şi „Declarația Bosforului”

* Acum 22 de ani (2003) intra în vigoare noul Cod Poştal Numeric, format din şase cifre, cu scopul de a scurta timpii de operare în serviciile poştale. Astfel, codificarea devine detaliată până la nivel de stradă

* La această dată, în urmă cu 21 de ani (2004), zece noi state, opt din fostul bloc comunist (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), precum şi două state mediteraneene (Cipru şi Malta), au devenit oficial membre ale Uniunii Europene (UE), numărul statelor membre ale UE ridicându-se astfel la 25. Această extindere a UE spre Est marca sfârşitul simbolic al divizării continentului în urma celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 14 ani (2011) avea loc proclamarea solemnă a canonizării Cuviosului Irodion, la Mănăstirea Lainici, la eveniment participând Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu 20 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Sfântul Cuvios Irodion de la Lainici, pe numele de mirean Ioan Ionescu, a trăit în secolul al XIX-lea (1821-1900), fiind monah la Mănăstirea Cernica, apoi stareţ al Mănăstirii Lainici, vreme de 41 de ani, din 1854, cu unele întreruperi, până în 1900, anul morţii sale (prăznuirea sa se face pe 3 mai)

* Tot acum 14 ani, Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând acum titlul de „Fericit”. Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de fostul Papă Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă, în anul 1978. Pe 27 aprilie 2014, a avut loc, în Piaţa Sf. Petru din Vatican, ceremonia de sanctificare a Papei Ioan Paul al II-lea (precum şi cea a Papei Ioan al XXIII-lea)

* Cu 6 ani în urmă (2019) în Japonia a început perioada „Reiwa” (Rei are sensuri legate de ordine, comandă şi dorinţă şi Wa se traduce prin pace şi armonie), în ziua în care prințul Naruhito, fiul și moștenitorul împăratului Akihito, a accedat la tron ca al 126-lea împărat al Japoniei. Împăratul Akihito a abdicat oficial la 30 aprilie 2019, marcând sfârșitul perioadei „Heisei” (a 247-a, care a durat 30 de ani)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iosif Muncitorul (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1859: S-a născut Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, întemeietor al şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1900 (m. 1933)

– 1866: S-a născut prozatorul Nestor Urechia; unul dintre predecesorii literaturii turistice româneşti; fiul istoricului şi scriitorului V. A. Urechia (m. 1931)

– 1885: S-a născut Nicolae I. Ottescu, prozator şi dramaturg; frate cu compozitorul Ioan Nona Ottescu (m. 1950) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Zenobie Pâclişanu, teolog greco-catolic şi istoric; lucrări privind istoria Bisericii în Transilvania; directorul Arhivelor Statului din Cluj (1920-1922); membru al Comisiei politico-juridice la Conferinţa de Pace de la Paris (1920-1922); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1958, la Aiud)

– 1892: S-a născut Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1948). NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele

– 1895: S-a născut prozatorul Ury Benador (numele la naştere: Simon Moise Schmidt-Grinberg) (m. 1971) – 130 de ani

– 1896: S-a născut Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1964)

– 1904: S-a născut Paul Sterian, poet, prozator, eseist, economist şi sociolog; unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins”, a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani; soţul pictoriţei Margareta Sterian (m. 1984)

– 1921: S-a născut Vladimir Colin (numele real: Jean Colin), scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, fantastică şi mitologică, eseist, traducător şi publicist (m. 1991)

– 1923: S-a născut Ion Popescu Gopo, regizor, scenarist, desenator şi caricaturist; autor de filme de animaţie, care a reuşit să dobândească o faimă mondială (m. 1989). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 30.IV.1923

– 1927: S-a născut poeta, scriitoarea şi traducătoarea Annie Bentoiu; s-a numărat printre cei care au promovat opera eminesciană în plan universal; autoarea cunoscutelor volume de memorii din perioada instaurării comunismului în România adunate sub titlul „Timpul ce ni s-a dat”; a fost soția compozitorului Pascal Bentoiu și mama sopranei Ioana Bentoiu (m. 2015)

– 1928: S-a născut Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2016)

– 1929: S-a născut dirijorul şi profesorul Paul Popescu; între anii 1979 şi 1997 a fost dirijor al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Române; anterior a fost dirijor al Orchestrei Operei Române (1966-1979), al Orchestrei Simfonice a Cinematografiei (1959-1966) şi al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timişoara (1954-1959) (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vladimir Beliș, medic, specialist de top în medicina legală și profesor universitar; director al Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” (1989-2001); membru de onoare al Academiei Române din 2016 – 95 de ani

– 1930: S-a născut lingvistul Theodor Hristea; lucrări fundamentale în domeniul lexicologiei şi etimologiei; a participat de-a lungul timpului, la Institutul de Lingvistică din Bucureşti, la stabilirea şi verificarea etimologiilor pentru marile dicţionare apărute sub egida Academiei Române (m. 2009) – 95 de ani

– 1932: S-a născut compozitorul, profesorul şi pianistul Cristea Zalu (m. 2008)

– 1933: S-a născut Miron Scorobete, poet, prozator și publicist; redactor şi director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983) (m. 2023)

– 1934: A murit Paul Zarifopol, eseist şi critic literar şi publicist (n. 1874)

– 1938: S-a născut actriţa de teatru şi film Camelia Zorlescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Mircea Salomir, fost arbitru de fotbal şi observator federal (m. 2010) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Nancy Brandes, dirijor, orchestrator, compozitor de muzică uşoară şi actor israelian de origine română; în 1963 a fondat una dintre primele formaţii româneşti de muzică pop (rock) „Roşu şi Negru”; emigrat în Israel din 1970

– 1949: S-a născut muzicologul Rodica Sava, realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române; activitatea de jurnalist s-a concretizat în mii de emisiuni de analiză muzicologică, de critică muzicală la Radio, numeroase emisiuni la Televiziunea Naţională, articole în presa scrisă; în anul 1993 a lansat la Radio România o emisiune – concert cu public, unică în peisajul muzical naţional, desfăşurată sub genericul „Muzicieni de azi…muzicieni de mâine” (m. 2010)

– 1949: S-a născut Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător; personalitate activă din domeniul alimentației din România, care a militat pentru o alimentație sănătoasă; a elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare; a scris tratate de specialitate în domeniile: alimentației, nutriției umane, biotehnologiei alimentare, bioindustriei, dietoterapiei; printre lucrările publicate se numără: „Biblia alimentară”, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, „Revoluție în bucătărie. Reînvață să gătești sănătos”; a realizat numeroase invenții (23 brevete); fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (m. 2022)

– 1949: A murit pictorul Gheorghe Petraşcu; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1955: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Costin – 70 de ani

– 1955: S-a născut meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (m. 2016) – 70 de ani

– 1962: S-a născut actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern

– 1977: S-a născut Bogdan Tătaru-Cazaban, istoric al religiilor și doctrinelor filosofice, diplomat și profesor de teologie

– 1997: A murit soprana Steliana Calos (n. 1944)

– 2006: A murit Ion Gavrilă Ogoranu, unul dintre cei mai cunoscuţi luptători anticomunişti ai Rezistenţei din munţi (n. 1923)

– 2008: A murit artista plastică Eva Cerbu (pe numele său adevărat Eva Siegler) (n. 1924)

– 2021: A murit Constantin Arvinte, compozitor, dirijor și folclorist (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Rusia urmează să lanseze zboruri către regiunea georgiană separatistă Abhazia

– Anglia: Alegeri locale

– New York: McDonald’s – rezultate financiare din primul trimestru

– Central Island, SUA: Audiere în dosarul de trafic sexual împotriva fostului CEO Abercrombie & Fitch, Michael Jeffries

– San Francisco: Apple – rezultate din al doilea trimestru

– Tokyo: Decizia Băncii Japoniei, după reuniunea de politică monetară

– Ercan, Cipru: Festivalul TEKNOFEST Aerospace and Technology din Turcia se deschide în Cipru (1 – 4 mai)

– San Isidro, Argentina: Audiere în procesul a șapte profesioniști din domeniul sănătății pentru potențială neglijență care a dus la moartea fotbalistului Diego Maradona

– Seychelles: Cupa Mondială FIFA la fotbal pe plajă (5 – 11 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muncii”, decretată în anul 1889, la Congresul Internaţionalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago (pe 1 mai 1872, aproximativ o sută de mii de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au ieşit în stradă pentru a cere reducerea orelor de muncă la opt, fără a le fi tăiat salariul; trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago, peste 65 de mii de grevişti au purtat adevărate lupte cu poliţiştii). Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. În România, sărbătoarea muncii a fost „adusă” de regele Carol al II-lea, în 1890, dar a luat amploare abia în era comunistă

– Ziua naţională a Republicii Insulelor Marshall. Aniversarea proclamării Constituţiei /1979

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2024 a fost marcată la 14 mai

– 1672: S-a născut Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (m. 1719)

– 1824: S-a născut chimistul britanic Alexander William Williamson; descoperirile sale cu privire la structura alcoolului şi eterilor i-au permis să clasifice componentele organice în diferite tipuri, în conformitate cu structura lor; a formulat conceptul echilibrului dinamic al reacţiilor chimice (m. 1904)

– 1825: S-a născut Johann Jakob Balmer, matematician elvețian (m. 1898) – 200 de ani

– 1829: S-a născut José de Alencar, jurnalist, avocat, om politic, romancier şi dramaturg brazilian (m. 1877)

– 1852: S-a născut Santiago Ramón Y Cajal, biolog şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; fondatorul neuroştiinţelor moderne; Premiul Nobel pentru medicină în 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi (m. 1934)

– 1873: A murit David Livingstone, explorator şi misionar scoţian; a întreprins trei expediţii în Africa Centrală şi de Sud; a efectuat prima traversare (1854-1856) a continentului african – din Angola în Mozambic; a descoperit, printre altele, cascada Victoria; a avut o contribuţie decisivă la abolirea sclaviei în Africa de Est (n. 1813)

– 1881: S-a născut Pierre Teilhard de Chardin, preot iezuit, teolog, geolog, paleontolog, fizician, antropolog și profesor francez; lucrările sale combină gândirea creștină cu știința modernă și filosofia tradițională (m. 1955)

– 1899: S-a născut Jon Leifs, compozitor, pianist şi dirijor islandez (m. 1968)

– 1903: A murit Luigi Arditti, compozitor, dirijor şi violonist italian (n. 1822)

– 1904: A murit Wilhelm His, anatomist şi antropolog german de origine elveţiană; lucrări privind embrionul uman şi morfologia sistemului nervos (n. 1831)

– 1904: A murit compozitorul şi dirijorul ceh Antonin Dvořak (n. 1841)

– 1905: S-a născut (la Berlin) Henry Koster (numele la naştere: Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător de film american de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (m. 1988) – 120 de ani

– 1910: A murit Louis Welden Hawkins, pictor francez de naționalitate engleză (n. 1849, la Stuttgart, în Germania) – 115 ani

– 1916: S-a născut (în Quebec, Canada) actorul american de film Glenn Ford (m. 2006)

– 1917: S-a născut actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (m. 2017)

– 1923: S-a născut romancierul american Joseph Heller (m. 1999)

– 1924: S-a născut regizorul ceh de film Karel Kachyňa (m. 2004)

– 1925: S-a născut Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (m. 2013) – 100 de ani

– 1925: S-a născut preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (m. 2016) – 100 de ani

– 1927: S-a născut dirijorul şi compozitorul israelian Gary Bertini (m. 2005)

– 1928: S-a născut Sonny James, solist şi compozitor american de country (m. 2016)

– 1929: S-a născut Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (m. 2009)

– 1929: S-a născut actorul polonez Stanisław Mikulski (m. 2014)

– 1929: S-a născut Marcel Amont (nume real Marcel Miramon), unul dintre cei mai populari și prolifici cântăreți din Franța, având o carieră de 75 de ani; pentru el, experienţa cântecului trebuia trăită în cadrul spectacolelor de tip music-hall (m. 2023)

– 1939: S-a născut cântăreața, chitarista, pianista și compozitoarea americană Judy (Judith Marjorie) Collins, una dintre interpretele reprezentative ale pop-ului anilor ’60

– 1942: S-a născut sculptorița franceză Clara Halter (m. 2017)

– 1945: S-a născut Rita (Faye) Coolidge, interpretă americană, câştigătoare a mai multor Premii Grammy – 80 de ani

– 1946: S-a născut regizorul chinez de film John Woo, renumit pentru filmele sale de acţiune, precum „Faţă în faţă” şi „Misiune: Imposibilă 2”

– 1947: S-a născut (în Mexic) Jacob David Bekenstein, fizician și profesor american-israelian; contribuții teoretice la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație (m. 2015)

– 1955: S-a născut Ricky Tognazzi, actor, regizor, scenarist şi producător italian; fiul actorului Ugo Tognazzi – 70 de ani

– 1957: S-a născut Michael Capuzzo, jurnalist și scriitor american

– 1978: A murit Aram Haciaturian, compozitor, dirijor şi profesor armean (n. 1903)

– 1982: A murit violistul american de origine scoţiană William Primrose (n. 1903)

– 1989: A murit Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (n. 1918)

– 1994: A murit pilotul brazilian Ayrton Senna, în timpul unei curse de Formula 1 (a Marelui Premiu de la San Marino – circuitul de la Imola) (n. 1960)

– 2000: A murit Steve Reeves, actor şi culturist profesionist american (n. 1926) – 25 de ani

– 2010: A murit actriţa americană Helen Wagner; a deţinut recordul Guinness pentru cel mai longeviv rol (peste o jumătate de secol) într-un film de televiziune, pentru interpretarea personajului Nancy Hughes din serialul „As the World Turns” (n. 1918) – 15 ani

– 2017: A murit muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (n. 1947)

– 2023: A murit muzicianul canadian Gordon Lightfoot, cantautor prolific și chitarist, cunoscut pentru hituri folk-pop precum „If You Could Read My Mind” şi „The Wreck of the Edmund Fitzgerald” (n. 1938)

– 2024: A murit muzicianul englez Richard Tandy; claviaturistul trupei rock Electric Light Orchestra (n. 1948) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 30 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 2 mai 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 30 aprilie

* Cu 236 de ani în urmă (1789), pe terasa de la Federal Hall din Wall Street, New York, a avut loc ceremonia de învestire a primului preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1789-1797). George Washington (n. 11/22.II.1732 – m. 14.XII.1799), general şi om politic american, a fost comandantul suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783) şi preşedinte al Convenţiei constituţionale de la 1787

* Cu 168 de ani în urmă (1857) era introdus, la Bucureşti, iluminatul public cu lămpi cu petrol lampant, capitala Ţării Româneşti fiind primul oraş din lume luminat în acest fel

* Se marchează 165 de ani (1860) de când începea guvernarea Cabinetului Mihail Kogălniceanu în Moldova (până la 17/29.I.1861) (30.IV/12.V)

* Acum 144 de ani (1881) Conferinţa de la Sibiu a cercurilor electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş (încheiată la 2/14.V.1881) hotăra unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania sub numele acestuia din urmă. Conferinţa l-a însărcinat pe George Bariţiu să redacteze un memoriu care să analizeze din toate punctele de vedere situaţia românilor din monarhia habsburgică (30.IV/12.V)

* Cu 129 de ani în urmă (1896) apărea Legea învăţământului primar şi normal-primar („Legea Poni”) şi se înfiinţa „Casa şcoalelor”, instituţie ce administra fondurile destinate construirii de localuri pentru şcolile primare (desfiinţată în timpul regimului comunist) (30.IV/12.V)

* Acum 123 de ani (1902) a avut loc, la Opera Comică din Paris, premiera operei „Pelléas et Mélisande” (dramă lirică în 5 acte şi 19 tablouri), de Claude Debussy, după un libret de Maurice Maeterlinck

* În urmă cu 77 de ani (1948) avea loc a IX-a Conferinţă panamericană de la Bogotá (Columbia), la care s-a hotărât crearea Organizaţiei Statelor Americane – OSA, cu sediul la Washington, prin transformarea Uniunii Panamericane (Uniunea Republicilor Americane, creată în 1889), organizaţie guvernamentală, cu 35 de state membre şi 24 de țări cu statut de observatori permanenţi, având ca obiective securitatea continentală şi soluţionarea paşnică a conflictelor dintre statele membre

* Acum 34 de ani (1991) ieșea din fabrică ultimul autoturism marca Trabant, produs în Republica Democrată Germană, în perioada 1957 – 1991. Fabrica „VEB Sachsenring Automobilwerke Zwickau” s-a închis pe data de 30 aprilie 1991, în Zwickau fiind produse în total 3.051.385 de automobile Trabant. La data de 1 ianuarie 2001 mai erau în Germania înscrise în circulație 33.726 de astfel de automobile. În perioada de fabricație autoturismele erau exportate în fostele țări socialiste, cele mai multe trabanturi fiind exportate în Cehoslovacia, Polonia și Ungaria. În prezent el a devenit un obiect de colecție pentru amatorii de automobile istorice

* În urmă cu 33 de ani (1992), prin decizia Tribunalului Municipal Bucureşti, aripa pro-Iliescu desprinsă din Frontul Salvării Naţionale (la a treia Convenţie a formaţiunii, desfăşurate în perioada 27 – 29.III.1992), era înregistrată ca partid politic sub denumirea de Frontul Democrat al Salvării Naţionale, care în iulie 1993 a devenit Partidul Democraţiei Sociale din România/PDSR

* Acum 19 ani (2006) a avut loc, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime” din Blaj, ceremonia ridicării Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră şi a întronizării Arhiepiscopului Major Lucian Mureşan

* Cu 18 ani în urmă (2007) începea aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic. Taxa se aplică produselor IT, televizoarelor, în general electronicelor, fiind ataşată preţului. Taxa verde, care este de fapt un timbru verde, are drept scop asigurarea de fonduri necesare colectării, recuperării şi reciclării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi a materialelor componente, precum şi gestionării componentelor toxice şi periculoase pentru om şi mediu. Totodată, de la această dată, comercianţii de astfel de produse au început să colecteze de la cumpărători aparatele vechi, în vederea reciclării lor

* În urmă cu 12 ani (2013) regina Beatrix a Olandei (n. 1938) a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinţ de Orania a urcat pe tronul Ţărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Cooperării Civili-Militari”; la această dată a fost înfiinţată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC (Civil-Military Co-operation) din Armata României, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente; CIMIC este un concept NATO, folosit, de regulă, pe timpul operaţiilor de sprijin al păcii, şi reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate v

– „Ziua Infanteriei Române” (la 30.IV/11.V.1830 a fost semnat actul de naştere a infanteriei române, prin „formarea în Valahia a 6 batalioane de infanterie şi a 6 escadroane de călărimea străjii pământeşti” – 195 de ani)

– 1858: S-a născut medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (m. 1933)

– 1906: S-a născut Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (m. 1979)

– 1908: A murit fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1858)

– 1926: S-a născut actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (m. 2017)

– 1933: A murit Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu); membru de onoare străin al Academiei Române (prima femeie admisă în Academia Română, în 1925) (n. 1876)

– 1936: S-a născut Laza Cnejevici, interpret de muzică populară, cantautor, instrumentist, profesor şi căutător de talente; s-a făcut remarcat prin promovarea muzicii populare sârbeşti şi a celei bănăţene (m. 2015)

– 1944: S-a născut inginerul Andrei P. Silard; studii privind dispozitivele electronice, fizica conductoarelor, circuitele electronice şi optoelectronice; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1947: S-a născut Nicolae Opriţescu, regizor de film documentar şi artistic; în 1988 s-a stabilit în Franţa, deoarece în urma interzicerii filmului „Sezonul pescăruşilor” (1984) nu a mai reuşit să lucreze în cinematografie

– 1948: A murit Aurel Petrescu, regizor şi operator de film, publicist, grafician, caricaturist, ilustrator de carte şi creator de benzi desenate; pionier al filmului de animaţie românesc (n. 1897)

– 1955: S-a născut Radu Călin Cristea, scriitor, eseist, jurnalist şi membru al CNA; după 1990 a fost colaborator şi comentator la numeroase posturi de radio şi TV, printre care și Radio România Actualităţi și Radio România Cultural; între anii 2008-2009, a fost director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (m. 2020) – 70 de ani

– 1966: A murit Nicolae Gh. Lupu, medic internist, anatomopatolog și profesor; contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc; creator al şcolii româneşti de hematologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1884)

– 1979: A murit Pantelimon (Pan) Halippa, poet, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940, ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927-1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (n. 1883, la Cubolta, azi R. Moldova)

– 1994: A murit actorul și regizorul Dorin Dron (n. 1920)

– 2003: A murit Alexandru Pintescu (nume la naştere: Alexandru Gorşcovaz), poet, eseist, critic literar, traducător şi avocat (n. 1947)

– 2008: A murit criticul şi istoricul literar Fănuş Băileşteanu (n. 1947)

– 2017: A murit artista decoratoare şi profesoara Elena Iulia Dinescu (n. 1942)

– 2018: A murit cântăreţul și compozitorul de muzică folk Vasile Mardare (n. 1970)

– 2021: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne de chirurgie cardiovasculară din România; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Santo Domingo, Republica Dominicană: Vizita ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, în Republica Dominicană

– Caracas, Venezuela: ONG-ul Provea își publică raportul anual privind drepturile omului în Venezuela

-Santiago de Chile, Chile: Termen limită pentru înregistrarea candidaților pentru alegerile primare prezidențiale din Chile

– Geneva: Segmentul la nivel înalt al reuniunilor privind convențiile de la Basel, Amsterdam și Stockholm (30 apr. – 1 mai)

– Londra: Comitetul pentru Schimbări Climatice publică un raport privind progresul Regatului Unit în adaptarea la schimbările climatice

– Washington, DC: Forumul Hill & Valley va reuni directori generali de tehnologie, inclusiv Jensen Huang, co-fondatorul și directorul executiv al Nvidia, cea mai mare companie de semiconductori din lume

– New York: Consiliul de Securitate al ONU votează reînnoirea misiunii de menținere a păcii în Sudanul de Sud

– Insulele Cayman: Alegeri legislative și referendum pe mai multe teme: dezincriminarea cantităților mici de canabis în Insulele Cayman, infrastructura de acostare a croazierelor și crearea unei loterii naționale administrată de guvern în Insulele Cayman

– Seul: Samsung – rezultate din primul trimestru

– Fürstenberg, Germania: Acțiuni de marcare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Ravensbrück

– Berlin: Sunt marcați 80 de ani de la sinuciderea lui Adolf Hitler și a Evei Braun

– Paris: Air France-KLM – rezultate din primul trimestru

– Paris: ArcelorMittal – rezultate din primul trimestru (pre-Bursă)

– Paris: TotalEnergies – rezultate din primul trimestru (înainte de închiderea Bursei)

– Germania: Volkswagen – rezultate din primul trimestru

– Amsterdam: Stellantis – rezultate din primul trimestru

– Paris: Airbus – rezultate din primul trimestru

– Nürnberg, Germania: Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă publică cifrele șomajului pentru aprilie

– Paris: Decizia Curții de Apel cu privire la cererea de extrădare emisă de Algeria a unui opozant kabil acuzat de „acte teroriste”

– Menlo Park, SUA: Meta (Facebook) – rezultate din primul trimestru

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Jazzului”, proclamată în noiembrie 2011, în timpul Conferinţei Generale UNESCO şi stabilită la solicitarea artistului american de jazz Herbie Hancock, ambasador al bunăvoinţei pe lângă această organizaţie. Ziua este destinată conştientizării comunităţii internaţionale asupra virtuţilor jazz-ului ca un mijloc de educaţie, precum şi ca o forţă de pace, unitate, dialog şi cooperare între oameni

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– Suedia: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a regelui Carl al XVI-lea Gustaf (30.IV.1946)

– În Vietnam se marchează „Ziua Victoriei”; la 30.IV.1975 (- 50 de ani) a luat sfârşit războiul izbucnit cu 30 de ani înainte, soldat cu peste 2,5 milioane de morţi şi distrugeri incalculabile; va urma reunificarea ţării – Vietnamul de Sud cu R.D. Vietnam, iar la 2.VII.1976 va fi proclamată Republica Socialistă Vietnam

– 1655: A murit Eustache Le Sueur (Lesueur), unul dintre cei mai importanți pictori de subiecte istorice, mitologice şi religioase din secolul al 17-lea din Franţa şi unul dintre fondatorii clasicismului francez; se numără printre fondatorii Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris (n. 1617) – 370 de ani

– 1770: S-a născut David Thompson, explorator şi geograf canadian de origine britanică (m. 1857) – 255 de ani

– 1777: S-a născut Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (m. 1855)

– 1792: A murit John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (n. 1718)

– 1796: S-a născut Adolphe Crémieux, avocat și om politic francez (m. 1880)

– 1864: S-a născut poetul estonian Juhan Liiv, unul dintre cei mai importanţi poeţi ai ţării (m. 1913)

– 1870: S-a născut compozitorul austriac de origine maghiară Franz Léhar (m. 1948) – 155 de ani

– 1883: S-a născut Jaroslav Hašek, scriitor satiric ceh; cunoscut, în special, pentru romanul său „Peripeţiile bravului soldat Švejk” (m. 1923)

– 1883: A murit pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (n. 1832)

– 1899, 30.IV./1.V: A murit Ludwig Büchner, filosof german, adept al materialismului radical (n. 1824)

– 1901: S-a născut, în Belarus, economistul american de origine evreiască, Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1971, pentru interpretarea sa empirică a creşterii economice care a îmbunătăţit înţelegerea structurilor socio-economice şi a dezvoltării economice (m. 1985)

– 1902: S-a născut Theodore W. Schultz, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979, împreună cu Sir Arthur Lewis (m. 1998)

– 1926: S-a născut actriţa și comediana americană Cloris Leachman (m. 2021)

– 1932: S-a născut oboistul elveţian Michel Piguet (m. 2004)

– 1938: S-a născut Gary Collins, actor şi prezentator american de televiziune (m. 2012)

– 1938: S-a născut cineastul slovac Juraj Jakubisko, considerat cel mai bun regizor al secolului al XX-lea în ţara sa şi supranumit „Fellini din est”; reprezentant al noului val (m. 2023)

– 1940: S-a născut actorul și pictorul american Burt Young (nume real Gerald Tommaso DeLouise); a rămas în memoria publicului prin rolul lui Paulie Pennino din filmul original „Rocky” (1976) (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: A murit regizorul american de film, operatorul, scenaristul şi producătorul Edwin S. Porter; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (n. 1870, în Scoţia)

– 1945: A murit Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1889) – 80 de ani

– 1947: S-a născut muzicianul şi chitaristul american de rock Bruce Hampton (m. 2017)

– 1948: S-a născut Jocelyne Saab, regizoare, producătoare, scenaristă, artistă și reporteră libaneză; pionieră a cinematografiei din Orientul Mijlociu, s-a concentrat asupra celor defavorizați – de la populații strămutate la luptători exilați, orașe în război și o lume a patra fără voce; a realizat documentare despre Beirutul distrus de război; fondatoare a Festivalului Internațional de Film al Rezistenței Culturale din Liban (m. 2019)

– 1949: S-a născut António Guterres (António Manuel de Oliveira Guterres), om politic şi inginer portughez; a preluat, de la 1 ianuarie 2017, funcţia de secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru un mandat de cinci ani; Înalt Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (2005-2015); preşedinte al Internaţionalei Socialiste (1999 – 2005); preşedinte al Consiliului European (ian. – iul. 2000); prim-ministru al Republicii Portugheze (1995–2002); secretar general al Partidului Socialist Portughez (1992 – 2002)

– 1949: A murit Lajos Ágner, scriitor, istoric literar şi orientalist maghiar (n. 1878)

– 1954: S-a născut Jane Campion, regizoare, scenaristă, actriţă şi producătoare neo-zeelandeză de film

– 1970: A murit actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (n. 1934) – 55 de ani

– 1983: A murit George Balanchine (pe numele adevărat: Gheorghi Balancivadze), balerin şi coregraf american de origine georgiană; s-a numărat printre fondatorii Şcolii americane de balet (1934); animator al New York City Ballet (n. 1904)

– 1983: A murit muzicianul american Muddy Waters (n. 1915)

– 1989: A murit Sergio Leone, regizor, scenarist şi producător italian de film (n. 1929)

– 2006: A murit Jean-François Revel, filosof, scriitor şi jurnalist francez (n. 1924)

– 2011: A murit Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (n. 1911)

– 2011: A murit dr. Ronald D. Asmus, director executiv al Biroului de la Bruxelles al „German Marshall Fund” (GMF), fost adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru Europa (n. 1957)

– 2015: A murit cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (n. 1918) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică R&B şi soul Ben E. King (numele real: Benjamin Earl Nelson) (n. 1938) – 10 ani

– 2016: A murit chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru Chimie în 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (n. 1939)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză Rose Laurens (nume real: Rose Podwojny) (n. 1953)

– 2019: A murit Peter Mayhew, actor englez-american; a jucat rolul extraterestrului Chewbacca în serialul „Star Wars” (n. 1944)

– 2020: A murit Rishi Kapoor, unul dintre cei mai populari actori indieni, producător și regizor; fiul lui Raj Kapoor (n. 1952) – 5 ani

– 2022: A murit cântăreaţa americană de muzică country Naomi Judd; alături de fiica sa Wynonna a format duetul „The Judds”, cu care a cunoscut celebritatea și a câştigat numeroase premii, inclusiv cinci trofee Grammy; a fost lider al unor organizații de caritate, a înființat Fondul de Cercetare Naomi Judd pentru a susține cercetările în găsirea unui tratament pentru hepatita C (n. 1946)

– 2023: A murit celebrul creator de modă rus Slava Zaiţev (nume întreg: Veaceslav Zaiţev); supranumit de presa occidentală „Ţarul modei sovietice”; a dictat moda sovietică şi rusă timp de decenii; a creat peste 1.000 de modele de-a lungul carierei sale (n. 1938)

– 2024: A murit Paul Auster, unul dintre cei mai influenți scriitori americani, eseist, poet, romancier, scenarist, regizor și traducător; unul dintre reprezentanții postmodernismului (n. 1947) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 29 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 29 aprilie 2025, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 29 aprilie

* Se marchează 190 de ani (1835) de când, în timpul muncilor agricole, pe un teren aflat la 1 km nord de Schifferstadt, în sud-vestul Germaniei, a fost descoperit un obiect conic, așa-numita „Pălărie de aur din Schifferstadt” (primul dintre cele patru asemenea obiecte care au ieșit la lumină în timp: conul de aur din Avanton (1844), vestul Franței, conul de aur din Ezelsdorf-Buch (1935), lângă Nurnberg, pălăria de aur din Berlin)

* Cu 157 de ani în urmă (1868) era înfiinţată, la Bucureşti, Societatea Filarmonică Română (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955), prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906). Primul concert a avut loc la 15/27.XII.1868 (29.IV/11.V)

* Acum 148 de ani (1877) Adunarea Deputaţilor adopta o moţiune prin care era declarată starea de război a României cu Imperiul Otoman. O zi mai târziu (30.IV/12.V), aceeaşi moţiune era adoptată şi de Senat (29.IV/11.V)

* Se împlinesc 80 de ani (1945) de când, la Caserte (Italia), a fost semnată capitularea trupelor germane din această ţară (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Sunt marcați 75 de ani (1950) de când România şi Mongolia au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. Misiunea diplomatică română la Ulan Bator a fost închisă temporar în 1995, iar cea mongolă la Bucureşti în 1997

* Acum 67 de ani (1958), la Geneva, avea loc încheierea Convenţiei asupra platoului continental. România a aderat la această Convenţie la 31.VIII.1961

* Tot în urmă cu 67 de ani era creată Comisia Economică ONU pentru Africa (UNECA), de către Consiliul Economic și Social (ECOSOC) al Națiunilor Unite (ONU), fiind una dintre cele cinci comisii regionale ale ONU. Începând cu anul 1963, UNECA este reprezentată pe continentul african cu câte un birou în fiecare din cele 5 subregiuni: Africa de Nord, Africa de Vest, Africa Centrală, Africa de Est şi Africa de Sud. Mandatul UNECA este de a promova dezvoltarea economică și socială a celor 54 de state membre, de a încuraja integrarea intra-regională și de a promova cooperarea internaţională în scopul dezvoltării Africii

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când România a devenit primul stat care a ratificat Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, adoptată de Consiliul Europei, la Strasbourg, la 1.II.1995 (a intrat în vigoare la 1.II.1998). Convenţia-cadru reprezintă primul instrument multilateral cu forţă juridică destinat minorităţilor naţionale

* Acum 28 de ani (1997) intra în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice. Adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva. România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea ei pentru semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* În urmă cu 14 ani (2011) avea loc căsătoria Prințului William, Duce de Cambridge (nepotul Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit), cu Kate Middleton, la catedrala Westminster din Londra. Nunta secolului sau chiar a mileniului – așa cum a fost considerată de britanici – a fost urmărită la televizor de 2 de miliarde de oameni din întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ecaterina din Siena, fecioară învăţătoare a Bisericii, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Naţională a Veteranilor de Război”; prin Hotărârea de Guvern nr.1222/10.10.2007 această zi este marcată anual, începând din 2008, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României; s-a hotărât această dată deoarece titlul de „veteran de război” a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprile 1902, printr-un decret al regelui Carol I

– 1830, 29.IV/11.V: S-a născut Emanuel Bacaloglu, fizician, matematician şi chimist; contribuţii originale îndeosebi în geometrie şi optică; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1891) – 195 de ani

– 1878: A murit Dimitrie Petrino, poet elegiac, jurnalist şi traducător (a tradus din poeziile lui Goethe, Heine, Hugo şi Lenau); reţinut de istoria literaturii mai ales ca inamic şi detractor al lui Mihai Eminescu; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1838)

– 1885, 29.IV/11.V: A murit Visarion Roman, publicist şi om politic; a editat, printre altele, pentru sate calendarul „Amicul poporului” (1861-1882), primul calendar din Transilvania cu alfabet latin; a organizat prima instituţie de credit român din Transilvania, Banca „Albina” (1871), pe care a condus-o până în 1884; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1833) – 140 de ani

– 1918: A murit Barbu Delavrancea (pseudonimul lui Barbu Ştefănescu), scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de ai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (n. 1858)

– 1925: S-a născut inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Virgil Cândea, istoric al culturii române medievale şi moderne; cercetări despre umanismul românesc, imaginea culturii româneşti în lume, creaţii româneşti în colecţii străine; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002) (m. 2007)

– 1931: S-a născut prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache (m. 2021)

– 1936: S-a născut poetul, prozatorul şi publicistul Gheorghe Tomozei (m. 1997)

– 1939: A murit (s-a sinucis) pictorul Petre Iorgulescu-Yor (n. 1890)

– 1940: S-a născut inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut regizorul de film Mircea Veroiu (m. 1997)

– 1947: A murit Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române (n. 1875)

– 1951: S-a născut teatrologul, regizorul, scenograful, scriitorul, publicistul şi profesorul Bogdan Ulmu (m. 2016)

– 1955: A murit Daniel Danielopolu, medic, fiziolog şi farmacolog; a fondat şi condus Institutul de Fiziologie Normală şi Patologică al Academiei Române (1948-1955); a iniţiat înfiinţarea Academiei de Medicină; a abordat, printre primii în lume, o concepţie nouă în descoperirea funcţiilor biologice, numită azi concepţia cibernetică, legată de prezentarea organismelor şi a funcţiilor organelor ca sisteme; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1884) – 70 de ani

– 1956: S-a născut actorul Florin Călinescu, fost director al Teatrului Mic din Bucureşti, realizator de emisiuni tv., om de afaceri

– 1960: A murit dramaturgul I. Al. Valjan (pseudonimul lui Ion Alexandru Vasilescu), de profesie avocat; el este autorul piesei într-un act „Ce ştie satul”, prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic” difuzată la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, la 18 februarie 1929 (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu) (n. 1881) – 65 de ani

– 1975: A murit Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Demetrescu), poet, gazetar, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (n. 1905) – 50 de ani

– 1976: A murit Emanuil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (n. 1882)

– 1982: A murit regizorul de film Doru Năstase (n. 1933)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet (n. 1912)

– 2004: A murit violoncelistul şi dirijorul de origine română Emil Klein, stabilit în Italia (n. 1955)

– 2005: A murit inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1941) – 20 de ani

– 2007: A murit Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”; a condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (n. 1926)

– 2010: A murit (la Paris) Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă evreu născut în România; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (n. 1929) – 15 ani

– 2014: A murit Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (n. 1921)

– 2015: A murit Ovidiu Drimba, istoric literar, comparatist, profesor şi traducător; a scris lucrări dedicate istoriei culturii („Istoria culturii şi civilizaţiei”, „Pagini despre cultura europeană”, „Incursiuni în civilizaţia omenirii”), istoriei literaturii („Istoria literaturii universale”, „Studii şi eseuri de literatură universală”), istoriei teatrului („Istoria teatrului universal”); a tradus din Jules Verne, Elsa Triolet, Renata Vigano, Leonardo da Vinci, Camões, Cervantes, Selma Lagerlöf, eseişti spanioli (n. 1919) – 10 ani

– 2015: A murit arhimandritul Roman Braga, unul din marii duhovnici ai neamului românesc; a stat 11 ani în temniţele comuniste, fiind supravieţuitor al experimentului Piteşti; misionar al Ortodoxiei în America în ultimii 40 de ani (n. 1922, în Basarabia) – 10 ani

– 2020: A murit Romulus Cristea, jurnalist, scriitor și revoluționar; și-a petrecut cea mai mare parte din carieră ca redactor la ziarul România liberă; participant la Revoluția Română din 1989, este cunoscut pentru cărțile publicate despre acest eveniment, precum și despre manifestațiile din Piața Universității și mineriade (n. 1967) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Oslo: Președintele croat Zoran Milanović vizitează Norvegia, unde se va întâlni cu premierul norvegian Jonas Gahr Stoere, cu regele Harald și cu președintele parlamentului Masud Gharahkhani (29 – 30 apr.)

– Manila: Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba va călători în Filipine pentru o vizită oficială de 2 zile (29 – 30 aprilie)

– Washington, DC: Sunt marcate 100 de zile de la preluarea noului mandat al președintelui SUA, Donald Trump (29 – 30 apr.)

– New York: Reuniunea ministerială a Consiliului de Securitate al ONU privind Orientul Mijlociu

– Oslo: Conferința anuală a Fondului Suveran de Investiții al Norvegiei, cel mai mare din lume

-India: Termen limită pentru cetățenii pakistanezi să părăsească India în urma atacului terorist de la Pahalgam

– Mexico City, Mexic: Biroul Procurorului General prezintă raportul privind ancheta referitoare la centrul de instruire pentru traficul de droguri

– Bruxelles: Nouă zi națională de acțiune a sindicatelor belgiene împotriva planurilor guvernului De Wever

– Valencia, Spania: Congresul Partidului Popular European (PPE) (29 – 30 apr.)

– Londra: Manifestări de marcare a 14 ani de la căsătoria Prințului William cu Catherine Middleton

– Rangoon, Myanmar (Birmania): Autoritățile fac a patra încercare de a scoate la licitație casa lui Aung San Suu Kyi – politician, diplomat, autor și activist politic, care a ocupat funcția de consilier de stat al Myanmarului și ministru al afacerilor externe din 2016 până în 2021

– Paris: Locuri de muncă fictive – Curtea de Apel din Paris reexaminează sentința fostului premier François Fillon, definitiv vinovat

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate din primul trimestru

– Paris: Procesul fostului rebel salafist Majdi Nema pentru complicitate la crime de război (29 apr. – 30 mai)

– Paris: L’Oréal – Adunarea generală

– Stockholm: Spotify – rezultate din trimestrul I

– San Jose, SUA: Meta găzduiește prima întâlnire pentru dezvoltatori „LlamaCon”

– New York: General Motors – rezultate din primul trimestru

– New York: Coca-Cola – rezultate din primul trimestru

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Dansului”; marchează naşterea coregrafului şi dansatorului francez Jean Georges Noverre (1727-1810), creator al baletului modern; se celebrează din anul 1982, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– „Ziua Internaţională de Comemorare a tuturor Victimelor Războiului Chimic” a fost instituită de Conferinţa Statelor Părţi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) la cea de-a zecea sesiune (din 11 noiembrie 2005) şi marchează ziua când, în 1997, a intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea armelor chimice

– „Ziua Europeană a Solidarităţii între Generaţii”, sărbătorită din 2009, îşi propune să contribuie la promovarea înţelegerii între tineri şi persoanele în vârstă prin asigurarea unei oportunităţi pentru cele două grupuri de a se reuni în vederea schimbului de experienţe şi competenţe

– „Ziua Internaţională a Dorinţei” („World Wish Day”); în 29 aprilie 1980 (- 45 de ani), unui copil de 7 ani bolnav de leucemie îi era împlinită simbolic dorinţa de a deveni poliţist. Povestea lui Chris Greicius a inspirat o adevărată mişcare la nivel global, care este celebrată an de an. Organizaţia internaţională „Make-A-Wish”, implicată în acţiuni caritabile în sprijinul copiilor greu încercaţi din diverse colţuri ale lumii, şi-a lansat filiala din România la 29 apr. 2015 – 10 ani

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (Comemorarea eroilor în Israel) (30.IV.)

– 1630: A murit Agrippa d’Aubigné, poet şi cronicar francez (n. 1552) – 395 de ani

– 1727: S-a născut coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (m. 1810). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1842: S-a născut Carl Millöcker, compozitor şi dirijor austriac (m. 1899)

– 1854: S-a născut Henri Poincaré, matematician, astronom şi filosof francez; contribuţii la teoria funcţiilor, în domeniul ecuaţiilor diferenţiale sau al topologiei (unde a deschis un nou capitol, cel al topologiei algebrice); lucrări de fizică matematică şi mecanică cerească; studii de epistemologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1909 (m. 1912)

– 1863: S-a născut poetul grec Konstantinos Petrou Kavafis, una dintre figurile literare cele mai importante din secolul al XX-lea şi unul dintre ce mai mari exponenţi ai renaşterii limbii greceşti moderne (m. 1933)

– 1863: S-a născut publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (m. 1951)

– 1875: S-a născut Rafael Sabatini, scriitor britanic de origine italiană (m. 1950) – 150 de ani

– 1879: S-a născut Sir Thomas Beecham, dirijor englez (m. 1961)

– 1885: S-a născut Egon Erwin Kisch, ziarist şi scriitor ceh de limbă germană; activitate antifascistă; supranumit „reporterul frenetic” (după volumul său cu acest titlu) (m. 1948) – 140 de ani

– 1893: S-a născut Harold C. Urey, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1934 (m. 1981)

– 1895: S-a născut Sir Malcolm Sargent, dirijor și compozitor englez (m. 1967) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Duke Ellington, pianist, compozitor şi dirijor american de jazz (m. 1974)

– 1907: S-a născut Tino (Constantino) Rossi, cântăreț și actor francez de film; tenor al cabaretului francez și unul dintre marii idoli romantici ai timpului său (m. 1983)

– 1907: S-a născut Fred Zinnemann, regizor şi producător american de film, de origine austriacă (m. 1997)

– 1917: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Celeste Holm (m. 2012)

– 1919: S-a născut Gérard Oury (pe numele său real Max-Gérard Houry Tannenbaum), regizor şi actor francez de film (m. 2006)

– 1922: S-a născut muzicianul de jazz şi compozitorul belgian-american Toots Thielemans (nume real: Jean-Baptiste Frédéric Isidor, Baron Thielemans); considerat regele mondial al muzicuţei (m. 2016)

– 1923: S-a născut Irvin Kershner, regizor de film, actor şi producător american (m. 2010)

– 1924: S-a născut Renée Marcelle „Zizi” Jeanmaire, dansatoare, cântăreață de music-hall și actriță franceză (m. 2020)

– 1926: S-a născut Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (m. 2011)

– 1930: S-a născut Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (m. 2017) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Willie Nelson, cântăreţ şi chitarist american de muzică country, actor de film şi producător

– 1933: S-a născut poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (m. 2015)

– 1935: S-a născut Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (m. 2018) – 90 de ani

– 1936: S-a născut dirijorul şi muzicianul indian Zubin Mehta; director muzical pe viaţă al Filarmonicii din Israel (din 1981), dirijor onorific al Orchestrei Filarmonice din Viena, Orchestrei Filarmonice din München, Los Angeles Philharmonic, Staatskapelle Berlin şi al Orchestrei de Stat din Bavaria

– 1938: S-a născut Bernie Madoff, fost director la bursa NASDAQ din New York, autor al celei mai mari escrocherii financiare din istorie, în valoare de mai multe zeci de miliarde de dolari (m. 2021, în penitenciarul din Carolina de Nord, unde ispăşea o pedeapsă de 150 de ani de închisoare)

– 1951: A murit filosoful austriac-britanic Ludwig Wittgenstein (nume complet: Ludwig Josef Johann Wittgenstein), unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului (n. 1889)

– 1954: S-a născut Jerry (Jerome) Seinfeld, actor de comedie, scenograf şi producător american de film

– 1955: S-a născut Leslie Jordan, actor, comediant, scriitor și cântăreț american, care s-a remarcat prin rolurile sale din serialele „Will & Grace” şi „American Horror Story” (m. 2022) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Sir Daniel Day-Lewis, actor britanic de teatru şi film; a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anii 1990 (pentru rolul din filmul My Left Foot), în 2008 (pentru rolul din filmul There Will Be Blood) și în 2012 (pentru rolul din filmul Lincoln), ajungând astfel să fie unul dintre cei trei actori din toate timpurile care au câștigat câte trei Premii Oscar pentru rol principal, alături de Walter Brennan și Jack Nicholson

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Michelle Pfeiffer

– 1970: S-a născut Uma Thurman, actriţă americană de film și fotomodel – 55 de ani

– 1970: S-a născut André Agassi, fost jucător american de tenis, câştigător a 8 titluri de Grand Slam şi a medaliei olimpice de aur; a câştigat 17 turnee ATP Masters Series – 55 de ani

– 1980: A murit Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspansului (n. 1899) – 45 de ani

– 2006: A murit economistul american John Kenneth Galbraith; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură; teoretician al fenomenului managementului (n. 1908, în Canada)

– 2008: A murit chimistul elveţian Albert Hofmann, cel care a descoperit accidental drogul halucinogen LSD (n. 1906)

– 2011: A murit pianistul rus Vladimir Krainev (n. 1944)

– 2012: A murit inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (n. 1945)

– 2014: A murit Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător și scenarist britanic (n. 1942)

– 2015: A murit François Michelin, directorul grupului cu același nume din ultimii 47 de ani; a fost cel care a transformat Michelin în gigantul mondial al industriei anvelopelor de astăzi şi care a revoluţionat procesul de producţie (n. 1926) – 10 ani

– 2019: A murit Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (n. 1938)

– 2020: A murit actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă consecventă în cinematografia occidentală (n. 1967) – 5 ani

– 2024: A murit fostul mijlocaş Luis Mendoza, „Mendocita”, unul din cei mai buni jucători venezueleni de fotbal din toate timpurile (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 28 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2025, 14:43

S-a întâmplat într-o zi de 28 aprilie

* Acum 523 de ani (1502) era încheiată traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo-germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”. Lucrarea se referă la domnia lui Ştefan cel Mare şi cuprinde intervalul 1457-1502

* Cu 166 de ani în urmă (1859) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 117 pentru înfiinţarea Biroului de statistică al Ţării Româneşti şi numea ca şef al acestuia pe Dionisie Pop-Marţian (28.IV/10.V)

* În urmă cu 138 de ani (1887) apărea Legea pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Bacteriologie, pendinte de Ministerul de Interne, a cărei conducere a fost încredinţată medicului Victor Babeş, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. Institutul a intrat ulterior în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine Institutul de patologie și bacteriologie, sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de Institutul „Dr. Victor Babeș”. În prezent, poartă numele de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale „Victor Babeş” (28.IV/10.V)

* Acum 117 ani (1908) a avut loc, la Bucureşti, adunarea de constituire a Societăţii Scriitorilor Români (S.S.R.). Alături de scriitori bucureşteni au participat şi reprezentanţi din provincie ai breslei. Preşedinte al Societăţii a fost ales poetul şi publicistul Cincinat Pavelescu. A funcţionat sub această denumire până în martie 1949. Uniunea Scriitorilor din România a apărut în 1949 prin fuziunea între S.S.R. şi Societatea Autorilor Dramatici (28.IV/11.V)

* Acum 73 de ani (1952) intra în vigoare Tratatul de la San Francisco, semnat la 8 septembrie 1951, între Japonia şi o parte a Puterilor Aliate, care a pus capăt oficial celui de-Al Doilea Război Mondial şi a alocat despăgubiri civililor şi foştilor prizonieri de război din ţările aliate, care suferiseră din cauza crimelor de război comise de japonezi. Japonia şi-a recâştigat independenţa, pierdută la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când a fost ocupată militar de Puterile Aliate conduse de Statele Unite

* Cu 68 de ani în urmă (1957) avea loc constituirea, la Aix-les-Bains (Franţa), a Federaţiei Mondiale a Oraşelor Înfrăţite (FMOI), cu sediul la Paris. Legat de acest eveniment, începând din 1985, se sărbătoreşte, în ultima duminică a lunii aprilie, „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (24 aprilie 2022)

* Cu 29 de ani în urmă (1996) avea loc Masacrul din Port Arthur (Tasmania, Australia), în care 35 de persoane au fost ucise și alte 23 rănite. Criminalul, Martin Bryant, a fost condamnat pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată. În urma incidentului au fost aduse schimbări fundamentale unor legi pentru controlul armelor de foc în Australia, cazul fiind considerat printre cele mai sângeroase masacre din istoria continentului (28 – 29)

* Acum 28 de ani (1997) avea loc semnarea Protocolului de înfrăţire a oraşelor Suceava şi Chişinău

* Acum 24 de ani (2001) milionarul american Dennis Tito (n. 1940) devenea primul om care a plecat în spațiu ca turist, însoţind doi cosmonauţi ruşi, în misiunea Soyuz TM-32, şi rămânând împreună cu aceştia pe orbită, timp de 7 zile, 22 de ore şi 4 minute

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas din Ozovia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1764: S-a născut Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (m. 1808, la Vârşeţ, în Serbia de azi)

– 1861: S-a născut Sava Athanasiu, geolog şi paleontolog; considerat fondator al şcolii româneşti de stratigrafie; membru de onoare al Academiei Române din 1945 (m. 1946)

– 1874: S-a născut Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1936)

– 1882, 28/29: S-a născut matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1964)

– 1887: S-a născut basul Edgar Istratty, membru fondator al Operei Române (m. 1967)

– 1893: A murit omul politic Emilian Pache-Protopopescu; membru al Partidului Conservator, deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor; primar (1888-1891) şi prefect (mai-noiembrie 1891) al Bucureştiului; a întemeiat Şcoala de Ştiinţe Politice şi Administrative, unde a fost şi profesor (n. 1845)

– 1923: S-a născut general-locotenent medic Gheorghe Niculescu; a introdus pentru prima dată în România tratamentul cu laser de slabă putere în ortopedie şi traumatologie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1995)

– 1928: S-a născut Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (m. 2010)

– 1931: S-a născut Radu Iftimovici cercetător virusolog, istoric al medicinei, profesor universitar, eseist, biograf și dramaturg; opera sa capitală, pentru care a primit premiul Academiei Române, este „Istoria Medicinei și a Farmaciei”; a avut o activitate deosebită în popularizarea științei; membru al Academiei de Ştiinţe Medicale (m. 2020)

– 1939: S-a născut compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (m. 1997)

– 1940: S-a născut pianista şi profesoara Elena Cosma (m. 2001) – 85 de ani

– 1943: S-a născut pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (m. 2021)

– 1947: S-a născut actorul Traian Buzoianu, una dintre cele mai iubite figuri ale Teatrului Naţional din Timişoara (m. 2014)

– 1948: S-a născut Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă (m. 2022)

– 1948: A fost arestat (sub acuzaţia falsă de complot) juristul Lucreţiu Pătrăşcanu (n. 1900), reprezentant al comunismului naţional, unul dintre liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944 și ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; executat la 16/17.IV.1954, în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an; împreună cu el au mai fost arestaţi soţia sa, Elena Pătrăşcanu, pictoriţa Lena Constante, soţul acesteia, folcloristul Harry Brauner, şi scriitorul Bellu Zilber

– 1953: S-a născut Sorin Burtea, jurnalist și realizator de emisiuni în cadrul TVR; timp de peste 40 de ani a realizat şi coordonat emisiuni precum „Reflector“, „Economia încotro?“, „Studioul economic“, „Ziua de mâine“; pe TVR Internaţional a realizat şi moderat emisiunea „Investiţi în România“ (m. 2020)

– 1957: S-a născut actorul Teodor Corban (m. 2023)

– 1965: A murit pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (n. 1913) – 60 de ani

– 1972: A murit regizorul de film documentar Gabriel Barta (n. 1923)

– 1987: A murit sculptoriţa Iulia Oniţă (n. 1923)

– 1995: A murit actorul Nicolae Dinică (n. 1934) – 30 de ani

– 1996: A murit poetul timişorean Alexandru Jebeleanu (n. 1923)

– 2006: A murit Vasile Rebreanu, prozator, traducător, dramaturg şi eseist (n. 1934)

– 2008: A murit prozatorul Laurenţiu Cerneţ (numele de naştere: Laurenţiu Mircea Bobleanţă) (n. 1931)

– 2009: A murit interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (n. 1947)

– 2010: A murit Cornelia Bodea, istoric şi profesor; specialistă în istoria modernă a României şi istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1916) – 15 ani

– 2011: A murit Margareta Giurgea, fizician cu cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1915)

– 2013: A murit „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989; fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (n. 1951)

– 2018, 28/29: A murit Ilie Gheorghe, actor de teatru și film, regizor; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Naţional din Craiova (n. 1940)

– 2021: A murit artista plastică Doina Artemiza Boceanu (n. 1940)

– 2023: A murit Liviu Georgescu, poet și medic; stabilit în SUA din 1990 (n. 1958)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Summitul Inițiativei celor Trei Mări (28 – 29 apr.)

-Nuuk: Regele Frederik al X-lea al Danemarcei vizitează Groenlanda, o insulă daneză semi-autonomă

-Baku: Președintele iranian Masoud Pezeshkian va vizita Azerbaidjanul

– Rønne, Danemarca: Reuniunea miniștrilor Grupului de Cooperare Nordică și Baltică (NB8) cu Germania, Franța și Polonia (28 – 29 apr.)

– Valencia, Spania: Are loc o nouă demonstrație pentru a cere demisia președintelui regiunii Valencia, Carlos Mazón, după inundațiile mortale din octombrie

– Berlin: Delegații partidului conservator german CDU, al cancelarului desemnat Friedrich Merz, urmează să aprobe noul guvern de coaliție cu social-democrații, în cadrul unui congres

– Lisabona: Dezbatere între prim-ministrul în exercițiu Luis Muntenegru și liderul opoziției Pedro Nuno Santos

– New York: Discursul Înaltului Comisar pentru Refugiați, Filippo Grandi, în fața Consiliului de Securitate al ONU

– Rio de Janeiro: Reuniunea miniștrilor de externe BRICS (28 – 29 apr.)

– Canada: Alegeri legislative anticipate

– Trinidad şi Tobago: Alegeri legislative

– New York: Forumul anual al Consiliului Economic și Social privind finanțarea pentru urmărirea dezvoltării, inclusiv reuniunea specială la nivel înalt a Consiliului cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Organizația Mondială a Comerțului și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare – UNCTAD (28 – 29 apr.)

– Port Arthur, Tasmania: Sunt marcați 29 de ani de la masacrul din Port Arthur

– Roma: UniCredit își lansează oferta pe Banco BPM

– New York: Ford – rezultate din primul trimestru

– Putrajaya, Malaysia: Curtea Federală se pronunță asupra recursului procurorului general împotriva ordinului regal de arest la domiciliu al lui Najib Razak

– Italia: Acțiuni de marcare a 80 de ani de la execuția dictatorului italian Benito Mussolini și a partenerei sale, Clara Petacci

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la Locul de Muncă”; această zi îşi are originile în Canada, unde mişcarea sindicală a determinat guvernul să proclame, în 1989, ziua de de 28 aprilie „Zi de doliu naţional”; din anul 1996 devine „zi internaţională” în cadrul Naţiunilor Unite, iar în 2005 (- 20 de ani) această zi a fost oficial adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sindicaliştii din întreaga lume reamintesc importanţa aplicării proiectelor de strategie în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

– „Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Muncă şi ale Bolilor Profesionale”; la 28 aprilie 1996, delegaţii sindicatului „Global Union” au comemorat, la sediul Națiunilor Unite, pentru prima dată, victimele accidentelor de muncă, promovând în acest fel asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos. Organizaţia Internaţională a Muncii s-a implicat în această campanie în 2003, recunoscând astăzi atât ziua de comemorare, cât şi organizarea de campanii tematice anuale pentru prevenirea rănirilor şi a deceselor la locul de muncă

– 1710: A murit Mihály Ács (fiul) (Aachs sau Aács), scriitor eclesiastic evanghelic maghiar (n. 1672) – 315 ani

– 1758: S-a născut James Monroe, om politic american, preşedinte al SUA între anii 1817 şi 1825, autorul doctrinei purtându-i numele (doctrină ce condamna orice intervenţie europeană în afacerile interne ale Americii şi viceversa), enunţată prin declaraţia prezentată de preşedintele Monroe în faţa Congresului, în anul 1823 (m. 1831)

– 1853: A murit Ludwig Tieck, poet, prozator şi dramaturg romantic german (n. 1773)

– 1868: S-a născut Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1954)

– 1874: S-a născut (în Boemia de nord, azi în Cehia) Klaus Kraus, scriitor satiric, eseist, aforist, poet şi jurnalist austriac (m. 1936)

– 1889, 28.IV/10.V: A murit scriitorul rus Mihail Saltîkov-Şcedrin (n. 1826)

– 1906: S-a născut Kurt Gödel, logician, matematician și filosof austriac-american; considerat „matematicianul filosofiei” și „gigant al logicii secolului XX”; numele său este legat de descoperirea celebrei teoreme de incompletitudine (m. 1978). NOTĂ: Din 2020, la 14 ianuarie este marcată „Ziua internațională a logicii”, stabilită de UNESCO în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski (n. 1901 – m. 1983)

– 1906: S-a născut dirijorul elveţian Paul Sacher (m. 1999)

– 1923: S-a născut poeta, autoarea de critică literară şi eseista cubaneză Fina Garcia Marruz, una dintre cele mai mari voci ale poeziei latino-americane; a făcut parte, alături de soţul ei, Cintio Vitier, şi de alte personalităţi culturale, precum Eliseo Diego şi Gaston Baquero, din colectivul legendarei reviste „Origenes” (1944-1956), condusă în perioada sa de maximă influenţă de scriitorul Jose Lezama Lima (m. 2022)

– 1924: S-a născut preşedintele fondator al Zambiei, Kenneth Kaunda; erou al eliberării Zambiei, a condus această ţară timp de 27 de ani, din anul 1964, anul obţinerii independenţei faţă de Marea Britanie, fiind în fruntea luptei împotriva apartheidului; din 1986, a început o cruciadă împotriva bolii SIDA, răspândite masiv în Africa (m. 2021)

– 1926: S-a născut scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (m. 2016)

– 1928: S-a născut pictorul francez Yves Klein, considerat părintele picturii monocrome (m. 1962)

– 1928: S-a născut fotograful italian Frank Horvat, călător avid, observator al modei şi străzii, autor al unor impresionante portrete de femei; a locuit și lucrat la Paris, Londra și New York; în anii ’60 ai secolului trecut a fost cel mai căutat fotograf de modele și a fost nelipsit de pe scena marilor prezentări de modă din Roma și Paris (m. 2020)

– 1929: S-a născut Evangelina Elizondo, actriţă mexicană de film şi televiziune (m. 2017)

– 1930: S-a născut Richard Sarafian, regizor, scenarist şi actor american care a avut o influenţă majoră asupra unei generaţii întregi de regizori şi actori, supranumită „Easy Riders, Raging Bulls”, care a dominat Hollywood-ul în anii ’70 ai secolului XX (m. 2013) – 95 de ani

– 1933: S-a născut fotograful german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru Associated Press (m. 2012)

– 1937: S-a născut Saddam Hussein, fost preşedinte irakian, care a condus ţara cu o mână de fier din 1979 până la căderea regimului, în aprilie 2003; condamnat la moarte (de Tribunalul Penal Irakian) pentru execuţia, în anii ’80 ai secolului XX, a 148 de ţărani şiiţi (m. 2006, executat prin spânzurare)

– 1941: S-a născut Karl Barry Sharpless, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de William S. Knowles şi Ryoji Noyori

– 1944: S-a născut Günter Verheugen, om politic german, fost comisar european pentru extindere între 1999 – 2004, şi comisar european pentru industrie şi antreprenoriat din 2004 până în 2010; după retragerea din activitate a fost numit profesor onorific al Universităţii Europene Viadrina din Frankfurt

– 1945: A murit, executat de membrii mişcării de rezistenţă italiene în timp ce încerca să părăsească ţara, dictatorul Benito Mussolini, conducătorul fascist al Italiei între anii 1922 și 1943 (n. 1883) – 80 de ani

– 1948: S-a născut scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett, cunoscut pentru scrierile sale umoristice în domeniul fantasy (m. 2015)

– 1949: S-a născut actorul american Bruno Kirby (m. 2006)

– 1974: S-a născut actriţa spaniolă Penélope Cruz

– 1975: S-a născut cântăreața Barby Kelly, fostă membră a trupei irlandezo – americane Kelly Family (m. 2021) – 50 de ani

– 1981: S-a născut actriţa americană de film Jessica Alba

– 1992: A murit pictorul englez Francis Bacon, unul din cei mai importanţi pictori ai secolului al XX-lea (n. 1909)

– 1999: A murit fizicianul american Arthur Leonard Schawlow; cercetări în domeniul spectroscopiei; a propus, împreună cu Charles Townes, principiul de funcţionare a laserului (1958); Premiul Nobel pentru fizică în 1981, împreună cu conaţionalul său Nicolaas Bloembergen şi suedezul Karl Siegbahn (n. 1921)

– 2000: A murit basul finlandez Kim Borg (n. 1919) – 25 de ani

– 2010: A murit scenaristul italian Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene (n. 1919) – 15 ani

– 2010: A murit (la Paris) Avigdor Arikha, pictor, desenator, gravor şi istoric de artă francez evreu, născut în România; în 1944 a emigrat cu familia în Israel, iar în 1949 s-a stabilit la Paris (n. 1928) – 15 ani

– 2012: A murit Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (n. 1919)

– 2019: A murit rabinul Menachem Mendel Taub, supravieţuitor al lagărului nazist de la Auschwitz; şi-a dedicat viaţa mărturiilor despre Holocaust, subiect căruia i-a consacrat o enciclopedie în mai multe volume (n. 1923, în Transilvania)

– 2019: A murit fostul senator republican Richard Lugar, personalitate marcantă a politicii externe americane şi a dezarmării nucleare, vreme de 30 de ani (n. 1932)

– 2019: A murit Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (n. 1937)

– 2020: A murit Robert Herbin, fotbalist și unul dintre cei mai importanți antrenori francezi; supranumit „Sfinxul” (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit Michael Robinson, fotbalist englez, devenit în Spania, unde s-a stabilit după retragerea din activitate, unul dintre cei mai importanţi comentatori de fotbal din lume (n. 1958) – 5 ani

– 2021: A murit astronautul american Michael Collins, care a participat la misiunea Apollo 11, prima misiune spaţială care a transportat un echipaj de astronauţi pe Lună; a coordonat construirea Muzeului Naţional al Aerului şi Spaţiului din Washington, al cărui preşedinte a fost între anii 1971 şi 1978; a scris mai multe cărţi despre misiunile spaţiale (n. 1930, în Italia)

– 2021: A murit actorul spaniol de comedie Juan Joya Borja, supranumit „El Risitas” şi devenit celebru datorită râsului său strident (n. 1956)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 27 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2025, 14:42

S-a întâmplat într-o zi de 27 aprilie

* Se marchează 160 de ani (1865) de când nava cu aburi SS Sultana, purtând 2.300 de pasageri, a explodat și s-a scufundat în apropiere de oraşul american Memphis, omorând aproximativ 1.700 de oameni. Este considerat unul dintre cele mai mari dezastre maritime din istoria SUA

* Acum 158 de ani (1867) avea loc premiera, la Teatrul Liric din Paris, a operei „Romeo şi Julieta” de Charles Gounod. Libretul, semnat de J. Barbier şi M. Carré, a fost inspirat de tragedia omonimă a lui William Shakespeare

* În urmă cu 142 de ani (1883) Papa Leon al XIII-lea, prin scrisoarea apostolică „Praecipuum munus”, ridica Vicariatul Apostolic al Valahiei la rangul de arhiepiscopie cu reşedinţa la Bucureşti şi-l numea ca prim titular pe Episcopul Ignatius Paoli din Congregaţia Pasioniştilor, care, din anul 1870, era Episcop de Nicopole şi Administrator Apostolic al Valahiei. Arhiepiscopului Paoli i se datorează deschiderea primului seminar pentru formarea clerului diecezan şi construirea Catedralei Sfântul losif din Bucureşti. El a fost cel care l-a încoronat pe primul rege al României, Carol I al României, în anul 1881. La 8 decembrie 1984, Mons. Ioan Robu a fost consacrat Episcop la Roma, în Capela Paulină din Vatican, de E.S. Card. Agostino Casaroli, iar în 14 martie 1990 a fost numit Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti. Instalarea solemnă în Catedrala „Sfântul Iosif” din Bucureşti a avut loc în ziua de 29 aprilie 1990, în prezenţa Arhiepiscopului Angelo Sodano, delegat al Sfântului Părinte Ioan Paul al II-lea. După ce a împlinit vârsta de 75 de ani, Papa Francisc a acceptat, pe 21 noiembrie 2019, renunțarea sa la oficiul de Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Ioan Robu rămânând la conducerea Arhidiecezei ca administrator apostolic, până pe 11 ianuarie 2020, data luării în posesie canonică a Arhidiecezei de către noul Arhiepiscop Mitropolit de București, Mons. Aurel Percă

* Se marchează 85 de ani (1940) de când era înfiinţat, la Auschwitz (numele german al localităţii poloneze Oświęcim, la vest de Cracovia), cel mai mare lagăr nazist de exterminare. Primul transport de prizonieri politici polonezi a fost adus la 14.VI.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu 78 de ani în urmă (1947) avea loc primul spectacol pe scena Operei Române din Timişoara – „Aida” de G. Verdi, regizat de Aca de Barbu

* În urmă cu 32 de ani (1993) avea loc inaugurarea oficială a activităţii Consulatului onorific al României la Anvers (Belgia), prima instituţie de acest fel deschisă de România într-o ţară europeană după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Sunt marcați 20 de ani (2005) de când cel mai mare avion de pasageri din lume, Airbus A380, a efectuat primul său zbor, cu o durată de 3 ore și 45 de minute, de pe aeroportul din Toulouse, Franța. Primul zbor comercial A380 a avut loc pe 25 octombrie 2007, Singapore Airlines fiind clientul de lansare. Emirates este cel mai mare client de A380 pe plan mondial, în timp ce Air France a fost primul operator european. Airbus a primit, până în martie 2013, 262 de comenzi pentru A380 și a livrat 101 unități. În prezent (2020), avioanele A380 rămase în serviciul operațional înregistrează între 80 și 110 zboruri săptămânale, majoritatea dintre ele fiind operate de A380 Emirates. Potrivit site-ului airlinerwatch.com, în anul 2019 oficialii Airbus au luat decizia de a stopa producția de avioane A380

* În urmă cu 13 ani (2012) cabinetul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis, ca urmare a adoptării, de către Parlament, a moţiunii de cenzură iniţiate de PSD şi PNL, intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!”. Preşedintele Partidului Social Democrat, Victor Ponta, co-preşedinte al Uniunii Social Liberale, a fost desemnat, de preşedintele Traian Băsescu, candidat la funcţia de prim-ministru, fiind numit la data de 7 mai 2012

* Acum 11 ani (2014) foştii Suverani Pontifi Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyła) şi Ioan al XXIII-lea (Angelo Roncalli) au fost declaraţi sfinţi de Papa Francisc, în cadrul unei Sfinte Liturghii solemne celebrată în Piaţa Sf. Petru din Vatican. Aceasta a fost prima canonizare a unor papi din anul 1954. La ceremonie a participat şi Papa emerit Benedict al XVI-lea

* Acum 7 ani (2018) preşedintele sud-coreean, Moon Jae In şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un au convenit, în cadrul unui summit istoric, ca ţările lor să conlucreze pentru a obţine o denuclearizare „completă” a Peninsulei Coreene. Cele două Corei au stabilit să atragă sprijin şi cooperare din partea comunităţii internaţionale în favoarea denuclearizării Peninsulei Coreene. Moon Jae In şi Kim Jong Un au participat la un summit istoric, după o strângere de mână cu un puternic caracter simbolic la Linia de demarcaţie militară care divizează Peninsula Coreeană. După ce a trecut linia de demarcație, Kim Jong Un, a devenit primul lider nord-coreean care a călcat pe teritoriul sud-coreean de la Războiul din Coreea (1950-1953). Ulterior, cei doi şefi de stat s-au deplasat pe jos la Casa Păcii, în partea de sud a satului Panmunjom, locul unde a fost semnat armistiţiul

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Problemelor Speciale”, marcată din 2018, prin Ordinul nr. 35 din 5 aprilie 2018 pentru completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 176/2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne (Agerpres 26.IV.2018)

– 1867: S-a născut Sarmiza Bilcescu (ulterior Bilcescu-Alimănişteanu), prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în Drept la Universitatea din Paris (1887) şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Despre condiţiunea legală a mamei în dreptul român şi francez” (1890); a militat intens pentru dreptul femeilor la educaţie, la drepturi civile, sociale sau politice egale cu ale bărbaţilor, renunţând să pledeze în meseria pentru care a studiat (m. 1935)

– 1868: S-a născut Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar, unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; prestigioasele sale realizări ştiinţifice (cuprinse în peste 131 de lucrări publicate) l-au impus în elita comunităţii academice mondiale a epocii sale; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1926)

– 1872: A murit Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii (1827) Societăţii Literare şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească: „Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară, „Muzeu naţional” (1836), „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare; ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 şi primul preşedinte al acesteia (1867-1870) (n. 1802)

– 1882: S-a născut mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); fondator şi redactor al „Revistei Teologice”, editată la Sibiu, între anii 1907-1916; a depus eforturi pentru înfiinţarea unui seminar pentru preoţi (1926), pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române din 1920 (m. 1955)

– 1886: S-a născut Radu I. Vlădescu, profesor universitar, medic şi biochimist, membru titular al Academiei Române din 1955 şi al academiilor de medicină şi medicină veterinară din Paris (m. 1963)

– 1897, 27.IV/10.V: S-a născut George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (m. 1964)

– 1906: S-a născut juristul Eugen A. Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1908: S-a născut actorul Toma Dimitriu (m. 1984)

– 1918: A murit Constantin Moroiu, fondatorul Marii Loji Naţionale din România (1880) (n. 1837)

– 1936: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Gheorghe Al. Cazan (m. 2009)

– 1950: A murit H.[aimovici] Bonciu (pseudonimul lui Beniamin Haimovici), poet şi prozator de avangardă al perioadei interbelice (n. 1893) – 75 de ani

– 1965: S-a născut Andrei Bodiu, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor şi decan (2004-2012) la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov (m. 2014) – 60 de ani

– 1968: S-a născut Cristian Mungiu, regizor de film, scenarist şi producător. NOTĂ: Distins, în anul 2007, cu Marele Premiu al Festivalului de la Cannes („Palme d’Or”) pentru filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”; tot la Festivalul de la Cannes a obţinut, în anul 2012, premiul pentru cel mai bun scenariu pentru filmul „După dealuri”, iar în 2016 premiul pentru regie pentru filmul „Bacalaureat”

– 1977: A murit Camil Baltazar, poet, memorialist, publicist, eseist şi traducător (n. 1902)

– 1979: A murit matematicianul Gheorghe Vrănceanu, creator al şcolii moderne române de geometrie diferenţială; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2000: A murit (la Berlin) Ovid S. Crohmălniceanu (numele real: Moise Cahn), critic şi istoric literar, scriitor (n. 1921) – 25 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 28 aprilie 2000, iar altele, 30 aprilie 2000

– 2010: A murit Cristina Tacoi, actriţă şi scriitoare (n. 1933) – 15 ani

– 2014: A murit George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (n. 1933)

– 2021: A murit Marin Dumitrescu, multiplu campion în motorsport, considerat unul dintre cei mai buni piloți pe care i-a dat România; a construit automobile de curse, a format echipe de raliu şi a influenţat destine de campioni, precum Ştefan Vasile, Titi Aur sau Claudiu David (n. 1919)

– 2021: A murit tenorul Corneliu Murgu; director general al Operei Naţionale Române din Timişoara (2000 – 2019) (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Rio de Janeiro: Web Summit 2025 (27 – 30 apr.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Canonizarea „cyber-apostolului” Carlo Acutis, copilul erei digitale. Carlo Acutis, care a murit de leucemie în 2006 la vârsta de 15 ani, a fost supranumit „Influencerul lui Dumnezeu”. Născut la Londra, adolescentul a crescut la Milano, unde s-a ocupat de paginile de internet ale parohiei sale şi ale unei academii cu sediul la Vatican

– Venezuela: Alegeri legislative

– Viena: Alegeri municipale

– Bergen-Belsen, Germania: Ceremonia de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare nazist Bergen-Belsen

– Manchester: Premiera mondială a producției teatrale „Hamlet Hail to the Thief”

– Hong Kong: Ceremonia de decernare a premiilor de film de la Hong Kong

– Londra: Ediția 2025 a Maratonului de la Londra

– Belgia: Ciclism – Cursele feminine și masculine Liège – Bastogne

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Mondială a Oraşelor Înfrăţite” (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii aprilie, începând din 1985 – 40 de ani); la 28.IV.1957 a fost constituită (la Aix-les-Bains, Franţa) Federaţia Mondială a Oraşelor Înfrăţite, cu sediul la Paris

– Ziua naţională a Regatului Ţărilor de Jos – Ziua Regelui (Koningsdag); semnifică ziua de naştere a actualului rege Willem-Alexander (n.27.IV.1967); este rege din 30.IV.2013, în urma abdicării mamei sale, regina Beatrix, care a luat titlul de principesă. NOTĂ: Până în 2013 Ziua naţională era sărbătorită la 30 aprilie, ziua de naştere a reginei-mame Iuliana (30.IV.1909) şi ziua numirii oficiale a fiicei sale Beatrix (suverană a Olandei între 1980-2013); regina Iuliana (1909-2004) a fost suverană a Olandei între anii 1948 şi 1980, când a abdicat în favoarea fiicei sale

– Sărbătoarea naţională a Republicii Africa De Sud: „Ziua Libertăţii” (Freedom Day); la 27.IV.1994 au avut loc primele alegeri multirasiale din R. Africa de Sud

– Ziua Drapelului naţional al Republicii Moldova, instituită de Parlamentul de la Chişinău la 23 aprilie 2010; tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputaţii primului Legislativ – 35 de ani

– Ziua naţională a Republicii Sierra Leone; aniversarea proclamării independenţei – 1961

– Ziua naţională a Republicii Togo; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– 1521: A murit Fernando (Fernao) de Magellan, navigator şi explorator portughez; în căutarea unui drum prin Vest spre Insulele Moluce (de unde portughezii aduceau mirodenii), a întreprins prima călătorie în jurul Pământului (1519-1521), în timpul căreia a fost ucis (în Filipine); a descoperit (1520) strâmtoarea ce-i poartă numele (n. ~1480)

– 1656: A murit Jan van Goyen, pictor peisagist olandez (n. 1596)

– 1759: S-a născut Mary Wollstonecraft, scriitoare britanică, filosof şi feministă (m. 1797)

– 1791: S-a născut pictorul şi inventatorul american Samuel Morse; a realizat un aparat electromagnetic pentru telegrafie (brevetat în 1840) şi alfabetul ce-i poartă numele, folosit şi în prezent (m. 1872)

– 1812: S-a născut compozitorul german de operă Friedrich von Flotow (m. 1883)

– 1820: S-a născut Herbert Spencer, filosof, sociolog, psiholog şi gânditor britanic (m. 1903) – 205 ani

– 1853: S-a născut Jules Lemaître, critic literar şi dramaturg francez (m. 1914)

– 1882: A murit Ralph Waldo Emerson, eseist, poet şi publicist american; cel mai de seamă reprezentant al transcendentalismului (curent filosofic iniţiat de acesta în anul 1836, caracterizat prin religiozitate panteistă şi spirit umanitar) (n. 1803)

– 1889: S-a născut violonista franceză Yvonne Astruc (m. 1980)

– 1915: A murit Alexandr Skriabin, compozitor şi pianist rus (n. 1872) – 110 ani

– 1922: S-a născut Jack Klugman (numele real: Jacob Joachim Klugman), actor american de teatru, film şi televiziune (m. 2012)

– 1922: S-a născut scriitorul franco-american Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut mai ales pentru romanul „Au nom de tous les miens” (m. 2016)

– 1930: S-a născut Pierre Rey, scriitor, scenarist şi jurnalist francez (m. 2006) – 95 de ani

– 1931: S-a născut (în Ucraina) violonistul rus Igor Oistrah (m. 2021)

– 1932: S-a născut actriţa franceză de film Anouk Aimée (pseudonimul artistic al lui Françoise Sorya Dreyfus) (m. 2024)

– 1932: A murit scriitorul american Harold Hart Crane (n. 1899)

– 1935: S-a născut Theo Angelopoulos regizor, scenarist, producător şi actor grec de film (m. 2012, într-un accident de maşină) – 90 de ani

– 1938: A murit Edmund Husserl, filosof austriac, considerat părintele fenomenologiei (n. 1859)

– 1941: S-a născut bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (m. 2018)

– 1942: S-a născut cosmonautul rus Valeri Poliakov; a trăit şi a lucrat pe staţia orbitală rusă Mir între ianuarie 1994 şi martie 1995 – scoasă din uz în 2001 – timp de 437 de zile, 17 ore şi 58 de minute, ceea ce reprezintă un record absolut pentru durata unei singure misiuni în spaţiu; Poliakov a participat la două expediţii spaţiale cu o durată totală de 678 de zile, 16 ore şi 33 de minute (m. 2022)

– 1942: A murit pianistul, compozitorul şi profesorul german Emil von Sauer (n. 1862)

– 1950: S-a născut (în India) dirijorul şi pianistul german Christian Zacharias; director de onoare al Filarmonicii „George Enescu” începând cu stagiunea 2020 – 2021; cea mai îndelungată colaborare a sa este cu St. Paul Chamber Orchestra şi cu orchestrele simfonice din Göteborg şi Boston, Kammerorchester Basel, Konzerthausorchester Berlin şi Bamberger Symphoniker – 75 de ani

– 1952: A murit matematicianul italian Guido Castelnuovo (n. 1865)

– 1959: S-a născut Sheena Easton (născută Sheena Shirley Orr), cântăreaţă americană de origine scoţiană

– 1962: S-a născut Edvard Moser, neurofiziolog şi profesor norvegian; Premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie în 2014, împreună cu soţia sa, May-Britt Moser, şi cu americanul John O’Keefe, pentru „cercetări asupra celulelor care constituie un sistem de poziţionare în creier”

– 1992: A murit Olivier Messiaen (nume complet: Olivier-Eugene-Prosper-Charles Messiaen), compozitor, organist şi pedagog francez (n. 1908)

– 2002: A murit Ruth Handler, om de afaceri american; ea a inventat, în anul 1959, celebra păpuşă Barbie (n. 1916)

– 2002: A murit scriitorul american George Alec Effinger; autor de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1947)

– 2007: A murit Mstislav Rostropovici, violoncelist, dirijor şi profesor rus (n. 1927)

– 2014: A murit Vujadin Boškov, fost fotbalist și antrenor de fotbal sârb (n. 1931)

– 2020: A murit poeta, editoarea și profesoara irlandeză Eavan Boland; deschizătoare de drumuri pentru poetele din Irlanda; opera sa abordează identitatea națională irlandeză și rolul femeilor în istoria Irlandei (n. 1944) – 5 ani

– 2021: A murit Kakhi Kavsadze, actor georgian de film, televiziune și scenă (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 26 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2025, 14:41

S-a întâmplat într-o zi de 26 aprilie

* Acum 233 de ani (1792) Rouget de Lisle lansa, la Strasbourg, cântecul „Chant de guerre de l’armée du Rhin”, cunoscut şi devenit celebru sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei

* Cu 177 de ani în urmă (1848) s-a desfăşurat, la Sibiu, conferinţa conducătorilor români din Transilvania, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în esenţă, problema recunoaşterii politice a naţiunii române şi protestul împotriva preconizatei „uniuni” a Transilvaniei cu Ungaria (26.IV/8.V)

* Se marchează 105 ani (1920) de când a luat ființă, la Cluj, primul Institut de Speologie din lume, creat la inițiativa savantului Emil Racoviță (1868-1947), biolog, explorator polar și fondator al Biospeologiei, consfințit printr-o lege promulgată de regele Ferdinand I la data de 26 aprilie 1920 și publicată în M.O. nr. 86 din 20 iulie 1920. Pentru început, institutul a funcționat ca parte componentă a Facultății de Științe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat și sediul Societății Științifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internațional de coordonare a activității tuturor zoologilor interesați de studiul faunei subterane. Alături de Emil Racoviță, în institutul din Cluj și-au desfășurat activitatea doi eminenți biologi: francezul Rene Jeannel, entomolog și biogeograf de seama și elvețianul Pierre-Alfred Chappuis, specialist în fauna acvatică subterană. În 1956, institutul a fost reorganizat sub conducerea profesorului Constantin Motas (1891-1980), în noua sa structură el având sediul central la București și o secție la Cluj, iar patru ani mai tarziu, a trecut sub egida Academiei Române, sub conducerea profesorului Traian Orghidan și a profesoarei Margareta Dumitrescu, primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviță”

* Cu 88 de ani în urmă (1937) aviaţia germană a bombardat în mod violent şi a distrus, în timpul războiului civil din Spania (1936-1939), oraşul Guernica, eveniment imortalizat în tabloul cu acelaşi nume pictat de Pablo Picasso. Această acţiune era inclusă în planurile lui Hitler de a-l ajuta pe generalul Francisco Franco să continue războiul civil

* Acum 39 de ani (1986) s-a produs catastrofa de la Centrala Nucleară din Cernobîl (Ucraina), aflată la 200 km de Kiev, printr-o explozie a centralei, urmată de o contaminare radioactivă a zonei înconjurătoare. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaţii radioactive s-a îndreptat spre părţile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei şi părţile estice ale Americii de Nord, suprafeţe mari din Ucraina, Belarus şi Rusia fiind puternic afectate, aproximativ 336.000 de persoane au fost evacuate

* Cu 24 de ani în urmă (2001), în zilele de 26 şi 27 aprilie, s-a desfăşurat la Bucureşti, pentru prima dată într-o ţară est-europeană, cea de-a 20-a reuniune a Asociaţiei Televiziunilor Publice Internaţionale din Europa – Grupul de la Bruges

Aniversări – Comemorări 

– Sf. Mucenici Chiril, Chindeu şi Tasie din Axiopolis (Cernavodă) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1904: S-a născut geologul Ştefan Ghika-Budeşti; fondatorul şcolii româneşti de geologie inginerescă şi hidrogeologie; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1906: A murit Nicolae Predescu, prozator şi eseist (n. 1834)

– 1922: S-a născut Ştefan Augustin Doinaş (pseudonimul lui Ştefan Popa), poet, eseist şi traducător; preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din România (1990-2002); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2002)

– 1930: S-a născut Oliviu Gherman, fizician, politician, profesor universitar și diplomat, fost președinte al partidului FDSN (devenit ulterior PDSR), în perioada 1992-1996, senator în patru legislaturi și fost preşedinte al Senatului (1992 – 1996) (m. 2020) – 95 de ani

– 1935: S-a născut compozitorul şi muzicologul George Draga (m. 2008) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Virgil Andriescu

– 1936: S-a născut Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator și sculptor (m. 2021)

– 1937: S-a născut Ieronim Tătaru, critic, istoric literar şi profesor universitar (m. 2013)

– 1949: S-a născut Ion Milovan, jucător și antrenor de handbal; una dintre cele mai mari personalități ale sportului de performanță și handbalului din județul Mehedinți (m. 2019)

– 1949: A murit botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-12.VIII.1948) (n. 1866)

– 1956: S-a născut actriţa Adriana Trandafir

– 1963: A murit V.[asile] Voiculescu (numele real: Vasile Costache Voicu), medic şi scriitor (poet, prozator, dramaturg); din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale); a colaborat, de asemenea, constant la emisiunea „Universitatea Radio”; după 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti; în august 1958 a fost arestat, fiind eliberat în mai 1962, cu mai puţin de un an înainte de moarte; membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1884)

– 1967: A murit Nicolae Cernescu, chimist şi pedolog; activitate de cercetare în domeniul ştiinţei solului; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1994: A murit actorul George Constantin (n. 1933)

– 2002: A murit Brânduşa Prelipceanu, jurnalistă şi traducătoare (n. 1949)

– 2004: A murit, la Köln, Titus Mocanu, estetician de renume mondial (n. 1923)

– 2007: A murit Florea Dumitrache, poreclit „Mopsul”, fost jucător român de fotbal, maestru emerit al sportului, subinginer (n. 1948)

– 2014: A murit Petre Bokor, regizor de teatru şi film, scriitor, traducător şi profesor; stabilit în Canada, din 1977; după căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit la Bucureşti, unde a pus în scenă mai multe spectacole (n. 1940)

– 2017: A murit părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor, instrumentist şi profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova (n. 1937, la Chişinău)

– 2020: A murit pictorul și profeorul Eugeniu Barău (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit jurnalista şi poeta Clara Mărgineanu; redactor la Societatea Română de Televiziune (1995-2013) (n. 1972) – 5 ani

– 2023: A murit Mircea Babeș, arheolog și istoric, redactor șef al revistei „Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie” (SCIVA) în anii 1995-2009, profesor de arheologie la Universitatea din București (1997-2007) (n. 1941)

– 2023: A murit Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Islamabad: Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, urmează să viziteze Pakistanul (26 – 27 apr.)

– Washington, DC: Cina oficială a Asociației Corespondenților Casei Albe (WHCA)

– Turcia: Provincia Erzurum din estul Turciei, desemnată Capitala Cooperării Economice și a Turismului (ECO) pentru anul 2025, va găzdui Forumul Economic Palandöken. Forumul, care se va desfășura sub tema „Un viitor echitabil într-o lume inteligentă: Economii inteligente și inegalitate globală”, va reuni personalități internaționale de seamă, oficiali guvernamentali, academicieni și profesioniști din mediul de afaceri, pentru a analiza și dezbate impactul transformării digitale, cu un accent special pe rolul inteligenței artificiale (AI), din perspectiva diferitelor economii (26 – 27 apr.)

– Londra: Acțiunea finală a organizației de mediu Just Stop Oil

– Sevilla: Fotbal – Copa del Rey, Finală: FC Barcelona – Real Madrid

– Xiamen, China: Pe 26 aprilie, unele dintre cele mai mari nume din atletism la nivel mondial se vor reuni la Xiamen pentru lansarea sezonului 2025 Wanda Diamond League. Este începutul unei călătorii prin 15 orașe și patru continente diferite, în cadrul căreia cei mai buni sportivi ai lumii se vor înfrunta pe cele mai mari arene ale acestui sport

– Parma: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Italia – Țara Galilor

– Edinburgh: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Scoția – Irlanda

– Londra: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Anglia – Franța

– Londra: Meciul de box – la categoria catchweight – dintre Chris Eubank Jr. și Conor Benn – pe stadionul Tottenham Hotspur

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Internaţională de Reamintire a Dezastrului de la Cernobîl”, adoptată prin Rezoluția din 8 decembrie 2016 a Adunării Generale a ONU; la 26 aprilie 1986, două explozii au zguduit reactorul 4 al Centralei nucleare de la Cernobîl, fiind răspândite în atmosferă cantităţi uriaşe de substanţe radioactive. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare

– „Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale”, marcată din anul 2001, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI), organism specializat al ONU, cu sediul la Geneva; în anul 1970, la această dată, intra în vigoare Convenţia internaţională asupra proprietăţii intelectuale. Proprietatea intelectuală vizează recunoaşterea dreptului asupra unei anumite invenţii, creaţii sau idei şi în special privind drepturile legale rezultate în urma activităţii intelectuale depuse. Drepturile de proprietate intelectuală se împart în: drepturi de autor, care protejează creaţii literare, artistice şi ştiinţifice, şi drepturi de proprietate industrială, care includ brevete, patente etc – 55 de ani. NOTĂ: România este membru fondator, de la intrarea în vigoare a Convenţiei WIPO, în 1970, al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală

– „Ziua Internațională a Sculpturii” (ISDay), marcată în ultima sâmbătă a lunii aprilie a fiecărui an, a fost stabilită de Centrul Internațional al Sculpturii din Statele Unite, din 2015 (- 10 ani), și este menită să crească gradul de conștientizare și apreciere a sculpturilor în comunitățile de pe tot globul

– Rusia: „Ziua Victimelor Catastrofelor şi Accidentelor Nucleare” (decretată de Prezidiul Parlamentului rus la 22.IV.1993); marchează accidentul nuclear, din 26.IV.1986, de la centrala atomică de la Cernobîl (Ucraina de astăzi, atunci în URSS)

– Crearea Republicii Unite Tanzania – 1964. Ziua naţională

– 121: S-a născut Marcus Aurelius (n. Marcus Annius Verus), împărat roman (161-180) (m. 180)

– 1711, 26 IV/7.V: S-a născut David Hume, filosof, istoric şi economist britanic, adept al empirismului şi scepticismului, unul dintre reprezentanţii de seamă ai iluminismului scoţian (m. 1776)

– 1798: S-a născut Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (m. 1863)

– 1879: S-a născut Sir Owen Richardson, fizician britanic; a descoperit legile fenomenului de emisie termoelectronică; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1928 (m. 1959)

– 1889: S-a născut Ludwig Josef Johann Wittgenstein, filosof britanic de origine austriacă; unul dintre cei mai reprezentativi gânditori ai secolului XX; autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului; în cursul vieţii a publicat o singură carte – „Tractatus Logico-Philosophicus” (1921) (m. 1951)

– 1898: S-a născut poetul spaniol Vicente Aleixandre; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1977 (m. 1984)

– 1900: S-a născut Charles Richter, fizician şi seismolog american; în 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (m. 1985) – 125 de ani

– 1907: A murit Joseph Hellmesberger jr., compozitor, violonist şi dirijor austriac (n. 1855)

– 1910: S-a născut producătorul japonez de film Tomoyuki Tanaka, creatorul serialului „Godzilla” (m. 1997) – 115 ani

– 1910: A murit Björnstjerne Björnson, poet, prozator, dramaturg şi publicist norvegian, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Alexander Kielland şi Jonas Lie); Premiul Nobel pentru Literatură în 1903 (n. 1832) – 115 ani

– 1912: S-a născut scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (m. 2000)

– 1917: S-a născut Ieoh Ming Pei, arhitect modernist american de origine chineză, unul dintre cei mai mari ai secolului XX; printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: Piramida de la Muzeul Luvru din Paris, Centrul Național pentru cercetare atmosferică din Colorado, Luce Memorial Chapel din Taiwan, Clădirea Verde din Massachusetts, Clădirea Estică a Galeriei Naționale de Artă din Washington, Universitatea și Muzeul de Artă din Bloomington, Indiana, Muzeul de Artă Islamică din Doha, Muzeul de Artă Modernă de la Atena, Rock and Roll Hall of Fame din Cleveland și Banca Chinei din Hong Kong (m. 2019)

– 1925: S-a născut (la Cernăuţi) istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (m. 2013) – 100 de ani

– 1925: S-a născut omul de afaceri italian Michele Ferrero, cel mai bogat producător de produse de ciocolată din lume, patronul companiei Ferrero, celebră în toată lumea prin produsele: Nutella, ciocolata Kinder, pralinele Ferrero Rocher, ouăle Kinder şi bomboanele Tic Tac (m. 2015) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (m. 2019)

– 1926: A murit Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1854)

– 1931: A murit George Herbert Mead, filozof, sociolog și psiholog american (n. 1863)

– 1932: S-a născut Michael Smith, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1993, împreună cu Kary B. Mullis (m. 2000)

– 1932: S-a născut compozitorul şi muzicianul francez Francis Lai, specialist în muzică de film; autorul coloanelor sonore ale unor filme celebre precum „Love Story” și „Un homme et une femme”; inovator al instrumentelor de muzică electronică precum sintetizatorul sau acordeonul electronic (m. 2018)

– 1933: S-a născut Arno Allan Penzias, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond, împreună cu Pyotr Kapitsa şi Robert Woodrow Wilson (m. 2024)

– 1940: A murit Carl Bosch, chimist şi inginer german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931 (n. 1874) – 85 de ani

– 1951: A murit fizicianul şi matematicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic al lui Bohr (n. 1868)

– 1955: S-a născut Tadeusz Słobodzianek, dramaturg, regizor, critic teatral și pedagog polonez; fost director al Teatrului Dramatic din Varșovia – 70 de ani

– 1967: S-a născut producătorul și DJ-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit Zdar, component al duoului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (m. 2019)

– 1968: A murit John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (n. 1891)

– 1969: A murit maestrul japonez de arte marţiale Morihei Veshiba, cel care (în anii ’40 ai secolului XX) a pus bazele tehnicii şi filosofiei Aikido, artă marţială în care forţa spirituală este fundamentală (n. 1883)

– 2005: A murit Maria Schell, actriţă austriacă de film (n. 1926) – 20 de ani

– 2013: A murit solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (n. 1931)

– 2015: A murit actriţa americană de film, teatru şi televiziune Jayne Meadows Allen; nominalizată de trei ori la premiile Emmy (n. 1919) – 10 ani

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (n. 1944)

– 2020: A murit romancierul francez Georges-Jean Arnaud (a folosit mai multe pseudonime: Saint-Gilles, Gil Darcy, Frederic Mado, Gino Arnoldi, Ugo Solenza), scriitor popular şi prolific (a publicat 416 cărţi), care a abordat aproape toate genurile literare (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar și istoric teatral din R. Moldova (n. 1936) – 5 ani

– 2021: A murit atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (n. 1937, în Ucraina)

– 2022: A murit muzicianul german Klaus Schulze (a folosit și pseudonimul de Richard Wahnfried), multi-instrumentist, unul dintre cei mai influenți și importanți compozitori de muzică electronică (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 25 aprilie 2025, 05:20 / actualizat: 28 aprilie 2025, 14:41

S-a întâmplat într-o zi de 25 aprilie

* În urmă cu 306 ani (1719) era publicată cartea „Robinson Crusoe” a lui Daniel Defoe, considerat primul roman scris în limba engleză

* Cu 233 de ani în urmă (1792) Nicolas Jacques Pelletier, un răufăcător francez, devenea prima persoană executată prin ghilotinare. Execuţia a avut loc la Hôtel de Ville, în Place de Grève, la ora locală 15:30

* Acum 166 de ani (1859) începea construcţia Canalului Suez, canal maritim ce uneşte Marea Mediterană cu Marea Roşie, în istmul cu acelaşi nume din Egipt (construit de francezul Ferdinand de Lesseps şi deschis navigaţiei la 17.XI.1869)

* Sunt marcați 140 de ani (1885) de când Patriarhia Ecumenică de Constantinopol recunoştea autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de preşedinte al Sfântului Sinod al BOR, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvintează Biserica Ortodoxă Română, recunoscându-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. După proclamarea autocefaliei BOR de către autorităţie de stat româneşti, la 3 decembrie 1864, a urmat un proces dificil şi îndelungat, la nivelul corespondenţei şi al tratativelor diplomatice politico-bisericeşti, până la recunoaşterea ei canonică din partea Patriarhiei Ecumenice, în 1885

* Acum 131 de ani (1894) începea la Cluj (până la 13/25.V.1894), procesul politic intentat de către guvernul maghiar „memorandiştilor”, proces cu un larg ecou internaţional. 14 membri ai conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania, printre care dr. Ioan Raţiu şi dr. Vasile Lucaciu, au fost condamnaţi la închisoare. În tot spaţiul locuit de români au avut loc puternice manifestaţii de susţinere a luptei pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni (25.IV/7.V)

* În urmă cu 124 de ani (1901) apărea prima plăcuţă de înmatriculare din America, în statul New York, când un act normativ reglementa pe plan local obligaţia tuturor posesorilor de automobile să-şi înregistreze vehiculul şi să afişeze pe caroserie numărul de înmatriculare obţinut. Taxa de înregistrare a maşinii era de 1 dolar. În cursul primului an, au fost emise în statul New York 954 de plăcuţe de înmatriculare

* Se marchează 110 ani (1915) de când a avut loc victoria de la Çanakkale (Dardanele), cunoscută ca fiind una din cele mai mari şi grele războaie din istorie. Bătălia de la Çanakkale ocupă un loc foarte important în istoria Turciei, fiind un război între trupele aduse din coloniile franceze de Anglia şi Franţa în anul 1915 şi naţiunea turcă. Războaiele purtate atât pe uscat, cât şi pe mare au început în data de 18 martie 1915. În data de 25 aprilie 1915 au început luptele de pe uscat, statele Antantei eşuând în traversarea Çanakkale şi întorcându-se aşa cum veniseră, iar în iarna anului 1916 au fost nevoite să se retragă

* Se împlinesc 80 de ani (1945) de când începea Conferinţa de la San Francisco (până la 26.VI.1945) în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite, ONU. Conferinţa a adoptat Carta Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la 24.X.1945

* Acum 78 de ani (1947) demersurile de întemeiere a unei instituţii universitare în inima Olteniei au fost încununate prin Legea nr. 138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei, promulgată de Majestatea Sa, Regele Mihai I, la 21 aprilie 1947 şi publicată în Monitorul Oficial al Regatului României la data 25 aprilie 1947

* Cu 56 de ani în urmă (1969) a intrat în vigoare Tratatul de la Tlatelolco (Mexic) privind interzicerea armelor nucleare în America Latină şi Caraibe, semnat la 14.II.1967,prin care națiunile latino-americane și caraibiene care au aderat au declarat zona liberă de arme nucleare

* În urmă cu 43 de ani (1982) se încheia retragerea trupelor israeliene din Peninsula Sinai (realizată în mai multe etape), după 15 ani de ocupaţie. Israelul a preluat controlul asupra peninsulei în luna mai 1967, în urma „Războiului de şase zile”

* Acum 33 de ani (1992), în perioada 25 – 27 aprilie, cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, Regele Mihai I efectua prima sa vizită cu caracter privat în România (Suceava, Bucureşti, Curtea de Argeş). Suveranul a fost întâmpinat cu căldură şi entuziasm de români. În Capitală a avut loc o manifestaţie populară la care au participat câteva sute de mii de persoane pe tot traseul de la Piaţa Romană la Piaţa Sf. Gheorghe

* Se împlinesc 20 de ani (2005) de când a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor care consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru România şi Bulgaria. Pe Tratatul de aderare a României şi-au pus semnătura, din partea română, preşedintele ţării, primul ministru, ministrul afacerilor externe şi cel al integrării europene. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene (după ce Parlamentele tuturor ţărilor membre ale UE au ratificat cele două tratate semnate la 25.IV.2005). Numărul ţărilor membre ale UE se ridică la 27 (după retragerea oficială a Marii Britanii din Uniunea Europeană la data de 31 ianuarie 2020)

* Se marchează 10 ani (2015) de la cutremurul din Nepal cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter epicentrul fiind localizat în Districtul Lamjung, la aproximativ 77 km nord-vest de capitala Nepalului, Kathmandu. Este cel mai puternic cutremur care a avut loc în regiune, din 1934 încoace, când un cutremur de 8,2 pe Richter a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Potrivit cifrelor oficiale, peste 9.000 de oameni şi-au pierdut viaţa în Nepal şi în ţările învecinate. Districtul Sindhupalchok a fost cel mai grav afectat – 3.360 de morţi (aproape jumătate din numărul oficial al victimelor). Monumente istorice aparţinând Patrimoniului mondial UNESCO, printre care Piaţa Durbar şi Turnul Dharahara – înalt de 62 m, au fost distruse sau au fost grav avariate. Pagubele totale au fost estimate la aproximativ 15-20% din PIB-ul Nepalului, adică 5 miliarde de dolari. Potrivit ONU, opt milioane de oameni (mai mult de o pătrime din populaţia ţării) din 39 de districte au fost afectaţi de cutremur. De asemenea, 1,4 milioane de oameni au avut nevoie de asistenţă umanitară de urgenţă, dintre care 940.000 de copii

Aniversări – Comemorări 

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu; Sf. Cuvios Vasile de la Poiana Mărului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Marcu, Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Justiţiei Militare” (la 25 aprilie 1919 s-a înfiinţat primul Serviciu Contencios în cadrul Armatei române, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand); se celebrează din 1999, printr-un ordin al ministrului apărării naţionale

– 25 – 27.IV: „Zilele Municipiului Botoșani” sunt organizate de municipalitatea botoşăneană în fiecare an, într-un weekend în preajma zilei de Sfântul Muncenic Gheorghe (23 aprilie), patronul spiritual al oraşului

– 1687: A murit Ion Căianu (Caioni), călugăr franciscan, primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, organist, constructor şi reparator de orgi, culegător de folclor, compozitor, cronicar, pedagog, gânditor renascentist şi precursor al iluminismului; a avut o contribuţie însemnată la întocmirea codicelui „Codex Caioni” (n. 1629)

– 1841: S-a născut (la Kalipetrova, Bulgaria) Zaharia Petrescu, general, medic; elev şi colaborator al lui Carol Davila; medic-şef al Corpului 1 de Armată în timpul Războiului de independenţă (1878-1879); cercetări de farmacologie şi de terapeutică generală – „Elemente de terapeutică şi materie medicală”, primul tratat de acest fel din România; precursor al chimioterapiei; membru corespondent al Academiei Române din 1885 (m. 1901)

– 1875: S-a născut Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, teolog, ctitor de școală românească și promotor al turismului bihorean; unul dintre cei şapte episcopi-martiri ai Bisericii greco-catolice care au fost beatificaţi la data de 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertăţii din Blaj, de către Papa Francisc (m. 1952, în lagărul de exterminare din Sighet) – 150 de ani

– 1909: S-a născut poetul şi publicistul Aurel Marin (m. 1944)

– 1920: S-a născut medicul Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei; din 1943 a lucrat în echipa prof. dr. Dumitru Bagdasar, creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie; alături de soţul său, Ionel Ionescu, şi de Constantin Arseni, au format prima echipă neurologică din România, numită mai târziu „echipa de aur”, care a contribuit la dezvoltarea neurochirurgiei din România (m. 2008) – 105 ani. NOTĂ: La 17 septembrie 2005, la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc, a fost atestat faptul că Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din lume

– 1920: S-a născut soprana Ioana Nicola Ştirbei (m. 2009) – 105 ani

– 1925: S-a născut actorul de teatru şi film Vasile Niţulescu (m. 1991) – 100 de ani

– 1925: A murit compozitorul şi dirijorul George Stephănescu, autorul primei simfonii româneşti (n. 1843) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Sanda Râpeanu, lingvistă, specialistă în limbi romanice; traducătoare şi autoare a numeroase studii critice, realizate în colaborare cu soţul său, criticul literar Valeriu Râpeanu (1931-2022)

– 1932: S-a născut atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedinta Comitetului Olimpic Român (1992-1998); Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (m. 1998)

– 1933: A murit medicul legist şi farmacistul Mina Minovici, fondatorul şcolii româneşti de medicină judiciară; întemeietorul şi directorul Institutului Medico-Legal (1924-1933) şi al Serviciului antropometric din Bucureşti (n. 1858)

– 1940: S-a născut Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (m. 2018) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Valeriu Florin Dobrinescu, istoric şi eseist român; fondator al Centrului de Istorie şi Civilizaţie Europeană (m. 2003)

– 1953: S-a născut Liviu Antonesei, poet, eseist, publicist, cercetător în ştiinţele educaţiei şi profesor

– 1954: S-a născut Mioara Caragea, traducătoare de limbă portugheză, publicistă şi profesoară (m. 2017)

– 1958: A murit Iosif Iser, pictor şi grafician; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1881)

– 1969: S-a născut flautistul și profesorul universitar Ionuţ Bogdan Ştefănescu

– 1999: A murit Vasile Dobrian, pictor, desenator, grafician şi poet avangardist (n. 1912)

– 2020: A murit prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, istoric şi diplomat; autorul unei opere impresionante, acoperind domenii precum heraldica, genealogia, istoria familiilor nobiliare din sud-estul Europei, statutul internaţional al Ţărilor Române, relaţiile româno-ruse, istoria culturii; stabilit la Paris, din 1963; a fost redactor politic la Departamentul român al postului de radio „Europa liberă” din München (1986-1995); strănepotul lui Mihail Sturdza, domnitor al Moldovei între anii 1834-1849 (n. 1934) – 5 ani

– 2022: A murit istoricul, arheologul şi profesorul universitar Dumitru Protase; în activitatea de cercetare s-a aplecat îndeosebi asupra istoriei Daciei romane şi postromane; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

-Serbia: Comisarul pentru Drepturile Omului, Michael O’Flaherty, va călători în țară pentru o misiune concentrată pe controlul protestelor și pe mediul de lucru pentru organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului. (25-27 apr.)

– Washington DC: Liderii financiari mondiali se întâlnesc în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale (25 – 26 apr.)

– Rusia: Ministrul rus al energiei, Serghei Tsivilev, are o întrevedere cu omologul iranian, Mohammad Eslami, la Moscova

– Washington D.C., SUA:  Interviu cu ministrul german de Finanțe Joerg Kukies în marginea reuniunilor de primăvară ale FMI

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: În perioada 25 – 27 aprilie, are loc Jubileul adolescenților, ca parte a „Anului Sfânt” al Bisericii Catolice la Roma

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– Kathmandu: Nepal comemorează a 10-a aniversare a cutremurului catastrofal din 2015

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale cu decizii privind rata

– Leverkusen: Bayer – Adunarea Generală

– New York: Fostul reprezentant republican George Santos va fi condamnat, după ce a pledat vinovat pentru fraudă

– Londra: Începe procesul pentru cinci jucători canadieni de hochei, juniori, acuzați de agresiune sexuală

– Jerez de la Frontera: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Spaniei (25 – 27 apr.)

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Internaţională a Delegaţilor ONU” a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 73/286 din 2 aprilie 2019, pentru recunoaşterea rolului crucial al delegaţilor în îndeplinirea principalelor obiective ale Organizaţiei Naţiunilor Unite; a fost sărbătorită prima dată în 2020 (- 5 ani)

– „Ziua Mondială de Combatere a Malariei”, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la cea de a 60-a sesiune a sa, din mai 2007, pentru a sublinia necesitatea continuării investiţiilor şi angajamentelor în susţinerea prevenirii şi controlului malariei

– „Ziua Mondială a Pinguinilor” are scopul de a sensibiliza oamenii cu privire la importanța acestor păsări și conservării mediului lor natural; pinguinii sunt în pericol din cauza poluării, pescuitului excesiv și încălzirii globale; oamenii de știință care au studiat pinguinii au observat că, după luni petrecute prin diverse mări și oceane, o colonie de pinguini Adelie revine în Antarctica pe 25 aprilie a fiecărui an

– În Portugalia se sărbătoreşte „Ziua Libertăţii”; în 1974 a avut loc „Revoluţia garoafelor”, care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio de Oliveira Salazar (în 1933) şi a deschis calea spre restaurarea democraţiei

– 1214: S-a născut regele Ludovic al IX-lea al Franţei, cunoscut ca Sfântul Ludovic; rege al Franţei din 1226 până la moartea sa; este singurul rege al Franţei care a fost canonizat; a fost cel care a înfiinţat Parlamentul de la Paris (m. 1270)

– 1472: A murit Leon Battista Alberti, arhitect, pictor, sculptor şi scriitor renascentist italian; a publicat primul tratat modern de pictură (n. 1404)

– 1595: A murit poetul renascentist italian Torquato Tasso (n. 1544) – 430 de ani

– 1599: S-a născut Oliver Cromwell, om politic şi comandant de oşti englez; conducător al revoluţiei împotriva dinastiei Stuart; a înăbuşit mişcarea de eliberare naţională din Irlanda (1649-1652); în 1653 a instaurat în Anglia un regim dictatorial, devenind lord-protector; a obligat Olanda să recunoască Actul de Navigaţie, punând bazele supremaţiei maritime a Angliei (m. 1658)

– 1635: A murit scriitorul italian Alessandro Tassoni, unul dintre întemeietorii criticii literare italiene (n. 1565) – 390 de ani

– 1744: A murit Anders Celsius, astronom şi fizician suedez, creatorul termometrului centigrad (n. 1701)

– 1840: A murit Siméon Denis Poisson, matematician şi fizician francez (n. 1781) – 185 de ani

– 1849: S-a născut Felix Klein, matematician german; cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în teoria grupurilor, analiza complexă, geometria non-euclidiană şi conexiunile dintre acestea şi geometrie (m. 1925)

– 1874: S-a născut Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901 prima radiocomunicaţie transatlantică; lucrări de pionierat în radiolocaţie şi radionavigaţie; Premiul Nobel pentru fizică în 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (m. 1937)

– 1900: S-a născut fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică în 1945 (m. 1958) – 125 de ani

– 1917: S-a născut Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Regina muzicii soul”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (m. 1996)

– 1918: S-a născut pictorul italian Remo Brindisi, considerat fondatorul mişcării „Noua Reprezentare” (m. 1996)

– 1921: S-a născut Karel Appel, pictor, sculptor şi poet olandez (m. 2006)

– 1925: S-a născut jurnalista belgiană Janine Lambotte, prezentatoare, din 1953, a canalului de televiziune RTB (de limbă franceză); numele său va rămâne în istoria jurnalismului, deoarece a fost prima femeie din Europa care a prezentat un jurnal televizat, în anul 1961 (m. 2012) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Corín Tellado (nume real: María del Socorro Tellado López), prolifică scriitoare spaniolă de romane romantice; UNESCO a declarat-o cea mai citită scriitoare spaniolă din lume (după Miguel de Cervantes), iar Cartea Recordurilor a numit-o scriitoarea cu cele mai multe cărți vândute în limba spaniolă din lume; a publicat în jur de 4.000 de titluri și a vândut peste 400 de milioane de exemplare ale romanelor sale (m. 2009)

– 1927: S-a născut Albert Uderzo desenator și scenarist de benzi desenate francez; creator, alături de scenaristul René Goscinny, al aventurilor lui Asterix şi Obelix, între alte reviste de benzi desenate (m. 2020)

– 1928: S-a născut Cy Twombly (numele la naştere: Edwin Parker Twombly Jr.), desenator, pictor, sculptor şi fotograf american; unul dintre pictorii abstracţi importanţi ai secolului al XX-lea; cunoscut publicului de artă pentru lucrările sale de mari dimensiuni, realizate într-un stil caligrafic-grafitti (m. 2011)

– 1930: S-a născut Paul Mazursky, regizor american de film, scenarist şi actor (m. 2014) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Alain Besançon, istoric, filolog și profesor francez; unul dintre cei mai proeminenţi specialişti în istoria rusă şi sovietică; specializat în istoria intelectuală (m. 2023)

– 1935: S-a născut Phillip James Edwin Peebles, fizician, astronom, cosmolog și profesor american de origine canadiană; considerat cel mai mare specialist în cosmologie teoretică în ultimele decenii, având contribuții majore în domenii precum materie întunecată și microunde cosmice; Premiul Nobel pentru fizică în 2019, împreună cu Michel Mayor şi Didier Queloz, pentru „contribuţii în înţelegerea evoluţiei Universului şi a locului Pământului în cosmos” – 90 de ani

– 1940: S-a născut Al Pacino (nume complet: Alfredo James Pacino), considerat a fi unul dintre cei mai talentați actori din istoria cinematografiei, câștigător al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor, precum și unul din câștigătorii Triple Crown of Acting – 85 de ani

– 1941: S-a născut Bertrand Tavernier, regizor, scenarist, critic de film, producător și actor francez (m. 2021)

– 1945: S-a născut compozitorul şi cântăreţul suedez Björn Ulvaeus, membru al renumitei formaţii „ABBA” – 80 de ani

– 1947: S-a născut fotbalistul şi antrenorul olandez Johan Cruyff; a primit Balonul de Aur de trei ori (m. 2016)

– 1969: S-a născut Renée Zellweger, actriță de film, producătoare și scriitoare americană

– 1976: A murit Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă (n. 1896)

– 1976: A murit Sir Carol Reed, regizor britanic de film; unul dintre cele mai sonore nume ale filmului englez al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1906)

– 1995: A murit actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers (n. 1911) – 30 de ani

– 2011: A murit poetul chilian Gonzalo Rojas, considerat unul dintre cei mai talentaţi scriitori moderni ai Americii Latine (n. 1917)

– 2011: A murit cântăreaţa britanică Poly Styrene, considerată o legendă a muzicii punk (n. 1957)

– 2016: A murit scriitorul franco-american Martin Gray, supravieţuitor al ghetoului din Varşovia din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cunoscut mai ales pentru romanul „Au nom de tous les miens” (n. 1922)

– 2018: A murit Michael (Joseph) Anderson, regizor de film, scenarist și producător britanic; cunoscut în primul rând pentru filmul „Around the World in 80 Days” (n. 1920)

– 2020: A murit Per Olov Enquist, unul dintre cei mai celebri scriitori şi dramaturgi suedezi din a doua jumătate a secolului XX (n. 1934) – 5 ani

– 2023: A murit Harry (Harold George) Belafonte, Jr. cântăreț, compozitor, activist social și actor american; cu melodii ca „Day-O (Banana Boat Song)” şi „Jamaica Farewell”, a iniţiat o modă pentru stilul calypso, fiind numit King of Calypso; a fost un apărător al drepturilor omului și al cauzelor umanitare, fiind un puternic critic al administrației lui George W. Bush (n. 1927)

– 2024: A murit cineastul francez Laurent Cantet, regizor și scenarist cu o puternică conştiinţă socială (n. 1961) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 24 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 28 aprilie 2025, 14:41

S-a întâmplat într-o zi de 24 aprilie

* Acum 591 de ani (1434) avea loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului

* Cu 511 ani în urmă (1514) Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda

* În urmă cu 451 de ani (1574) avea loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci

* Acum 224 de ani (1801) avea loc prima audiţie, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn

* Cu 127 de ani în urmă (1898) guvernul spaniol declara război Statelor Unite, declanşând războiul hispano-american, conflict care a pus capăt dominației coloniale a Spaniei în Lumea Nouă. Congresul american dezbătuse deja și aprobase folosirea forțelor armate, astfel că în ziua următoare Statele Unite răspund, la rândul lor, cu o declarație de război. Comandorul George Dewey s-a aflat la comanda escadrei navale care a învins flota spaniolă în Filipine, iar generalul William Shafter a condus trupele de soldaţi şi de voluntari, distrugând flota spaniolă din Caraibe, lângă Santiago de Cuba (17 iulie 1898). Prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), Spania a renunțat la pretențiile asupra Cubei şi a cedat Statelor Unite Guamul, Puerto Rico şi Filipine, iar Cuba era declarată, formal, independentă. Astfel, Statele Unite s-au afirmat ca o nouă putere pe scena mondială

* Acum 107 ani (1918) era încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Prin acest tratat, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei. Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii. Tratatul de Pace a fost semnat la 24.IV/7.V 1918 la București. Puterile Centrale impuneau României să retrocedeze Cadrilaterul Bulgariei, precum și să cedeze o parte din Dobrogea de Nord. Cealaltă parte a Dobrogei rămânea sub suveranitatea nominală a României, însă controlul efectiv era exercitat de Germania și Bulgaria. România mai păstra doar portul Constanța, care urma să fie legat de restul Regatului printr-un drum comercial. Austro-Ungaria primea controlul asupra trecătorilor din Carpați. Germania primea șantierele navale românești, precum și controlul asupra industriei petroliere românești. Parlamentul a ratificat pacea încheiată de Guvernul Marghiloman, dar Regele Ferdinand I a refuzat să promulge tratatul de pace, care nu a intrat, astfel, în vigoare, niciodată. Mai mult, Regele s-a mutat la Bicaz, pentru a evita să se întâlnească în Iași cu reprezentanții Puterilor Centrale. În toamna anului 1918, Regele Ferdinand I a decis reintrarea României în război de partea Antantei. Victoria finală a aliaților României și sacrificiile românilor au dus, în cele din urmă, la realizarea Marii Uniri (24.IV/7.V)

* Sunt marcaţi 75 de ani (1950) de la crearea Regatului Hașemit al Iordaniei. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în engleză West Bank), la Iordania, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” ( „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea „Transiordaniei” în „Regatul Hașemit al Iordaniei”, iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o clauză protectivă care venea să asigure drepturile arabe asupra întregului teritoriu arab (clauza includea și teritoriul Israelului). Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire, iar mai multe state, inclusiv SUA, (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate „atașate Iordaniei” în Ierusalimul de Est, fapt ce poate fi considerat ca un fel de recunoaștere de facto

* Se marchează 55 de ani (1970) de când China a lansat cu succes, de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, primul satelit artificial Dongfanghong-1 (Răsăritul roşu). Până la sfârşitul anului 2004, cu rachetele Changzheng au fost lansaţi cu succes peste 60 de sateliţi şi 5 nave spaţiale chinezeşti Shenzhou. În peste 90% din cele 86 de lansări s-au înregistrat succese

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble (denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble), a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete

Aniversări – Comemorări 

– Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mucenici Pasicrat şi Valentin (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656) – 285 de ani

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m. 1934)

– 1874: S-a născut Irineu Mihălcescu (nume la naştere: Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (din 2015) (m. 1948)

– 1886: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958)

– 1888: S-a născut Gheorghe K. Constantinescu, medic veterinar şi zootehnician; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (m. 1950)

– 1911: S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999)

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964)

– 1925: S-a născut istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (m. 2007, la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954) – 100 de ani

– 1926: A murit Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1841/1842, la Ceremuş, azi în Ucraina)

– 1927: S-a născut (la Chișinău, R. Moldova) Vladimir Jurăscu, cel mai longeviv actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate (m. 2020)

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă (m. 1990)

– 1933: S-a născut actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (m. 2019)

– 1935: S-a născut poeta, traducătoarea şi prozatoarea de origine maghiară Éva Lendvay (pseudonimul lui Szemlér Éva) (m. 2016) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (m. 2016) – 90 de ani

– 1938: S-a născut medicul neurolog şi profesorul Constantin Popa; a înfiinţat primul Laborator de hemodinamică şi metabolism cerebral din România (1974) și primul Institut de Studiere a Bolilor Cerebrovasculare (Neurovasculare) – IBCV din centrul şi Sud-Estul European (1995), denumit în prezent „Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare”, pe care l-a coordonat între anii 1995-2020; preşedintele Asociaţiei Naţionale Române de Stroke (AVC); printre contribuţiile originale cu impact internaţional se numără: utilizarea izotopilor radioactivi în studiul hemodinamic al circulaţiei sangvine cerebrale în România (1974-1980); introducerea în România a metodologiei de studiu a debitului sangvin cerebral loco-regional, utilizând 133Xe intracarotidian; introducerea metodologiei de explorare a sistemului arterial cervico-cerebral utilizând tehnologia ultrasonografiei Doppler, 1986; realizarea primei staţii pilot din ţară care investighează atacul ischemic cerebral tranzitor; protocoale de prevenţie în stroke (AVC); realizarea primei secţii de terapie intensivă în stroke; membru titular al Academiei Române din 2003

– 1943: S-a născut Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf (m. 2005)

– 1945: S-a născut Gheorghe Turcu, sculptor român, stabilit la Melbourne, în Australia, din 1982 – 80 de ani

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n. 1898). NOTĂ: Site-ul http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/personalitati_in_vizor/Gh%20Bratianu.pdf și https://www.memorialsighet.ro/ menţionează ca dată a morţii 27 aprilie 1953

– 1956: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1959: S-a născut Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (m. 2018)

– 1959: S-a născut Garbis Dedeian, saxofonist şi compozitor de muzică de jazz, de teatru şi film (m. 2020)

– 1960: S-a născut Marian Truţă, scriitor de science fiction şi fantasy – 65 de ani

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905)

– 1977: A murit Nagy István, scriitor maghiar din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit actriţa Gilda Marinescu (n. 1933) – 30 de ani

– 2001: A murit Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (n. 1908)

– 2008: A murit poetul, dramaturgul şi traducătorul Cezar Ivănescu (n. 1941)

– 2018: A murit istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (n. 1927)

– 2018: A murit, criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (n. 1935)

– 2019: A murit Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1936)

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul Mircea Mureşan, unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc; a rămas în memoria cinefililor datorită seralului „Toate pânzele sus” (n. 1928) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg/Bruxelles: Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) își va publica raportul anual pentru 2024. Acesta conține o prezentare generală a activității CPT pentru prevenirea torturii și a relelor tratamente în locurile de detenție din Europa anul trecut. Ea evidențiază, în special, chestiunile legate de supraaglomerarea pe scară largă a penitenciarului și de tratamentul persoanelor deținute involuntar în instituțiile de psihiatrie. Comitetul va prezenta, de asemenea, un nou standard pentru penitenciare, care își va prezenta gândirea și standardele cu privire la ierarhiile informale ale deținuților, care continuă să existe – în diferite grade – într-un număr de state membre ale Consiliului Europei care făceau parte din Uniunea Sovietică. Președintele CPT, Alan Mitchell, și secretarul său executiv, Hugh Chetwynd, vor prezenta raportul la Clubul de presă din Bruxelles Europa (Rue Froissart 95) și online de la ora 10:00 CET.

-Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 20 de hotărâri și/sau decizii.

-Sofia, Bulgaria: Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în cooperare cu Comisia Națională Consultativă pentru Drepturile Omului și Apărătorul Drepturilor (CPD), va organiza o masă rotundă de schimb cu privire la urmărirea recomandărilor furnizate de ECRI țării în octombrie 2022, (vezi raportul și concluziile). Declarațiile de deschidere vor fi făcute de Atanas Zafirov, viceprim-ministru și președinte al Consiliului Național pentru Cooperare în Probleme Etnice și de Integrare, Genka Georgieva, director general pentru Afaceri Globale în Ministerul Afacerilor Externe, Bertil Cottier, președintele ECRI și Ana Dzhumalieva, președintele CPD.

• Masa rotundă este deschisă presei acreditate între orele 9:30 și 10:00 (Academia Bulgară de Științe (Str. Noemvri nr. 15). Un briefing de presă va fi organizat, de asemenea, la ora 15:30, pe 23 aprilie, la sediul CPD (bd Dragan Tsankov nr. 35), cu participarea ECRI și CPD’s Wellness-H. Membru al Biroului și unul dintre raportorii ECRI pentru Bulgaria și Johan Friestedt, secretarul executiv al ECRI, precum și Baki Hyuseinov, vicepreședintele CPD.

*Pristina, Kovovo: Un eveniment intitulat „Avansarea drepturilor comunităților romilor, așkali și egiptene – realizări și provocări” va reuni oficiali guvernamentali, reprezentanți ai societății civile, parteneri internaționali și părți interesate locale pentru a reflecta asupra progreselor, realizărilor și provocărilor rămase în promovarea drepturilor comunităților de romi, așkali și egipteni din Kosovo, Ashkali și Egipt. Acesta va fi deschis de reprezentanți ai autorităților din Kosovo, ai UE și ai Consiliului Europei și se va încheia cu remarci de perspectivă care subliniază cooperarea continuă și angajamentul politic pentru o dezvoltare incluzivă.

• Orice referire la Kosovo, fie la teritoriu, instituții sau populație, va fi înțeleasă în deplină conformitate cu Rezoluția 1244 a Consiliului de Securitate al ONU și fără a aduce atingere statutului Kosovo.

-Saraievo, Bosnia și Herțegovina: O conferință postelectorală „Alegeri locale 2024 – Lecții pentru viitor” este organizată de Comisia Electorală Centrală cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Sprijinirea transparenței, incluziunii și integrității practicilor și proceselor electorale în Bosnia și Herțegovina – Faza II din Bosnia și Herțegovina” și Misiunea Herzegovina în Bosnia și Herțegovina. Acesta va fi deschis de Irena Hadžiabdić, președintele Comisiei Electorale Centrale, Vahagn Muradyan, șef adjunct al Biroului Consiliului Europei din Saraievo, și Brian Aggeler, șef al Misiunii OSCE în Bosnia și Herțegovina. Presa este invitată să înregistreze scurte declarații din partea vorbitorilor principali la ora 12:45 și să acopere declarațiile de deschidere (de la ora 13:00). (24-25 apr.)

– Londra: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlnește cu premierul britanic Keir Starmer și participă la Summit-ul privind viitorul securității energetice

– Africa de Sud: Vizita președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski

-Berlin: Ministrul german al economiei, Robert Habeck, prezintă prognoza economică de primăvară 2025

-Washington D.C.: Ministrul german de Finanțe Joerg Kukies și președintele Bundesbank Joachim Nagel vorbesc la Washington D.C. pe marginea reuniunilor de primăvară ale FMI

– Oświęcim, Polonia: Marșul celor Vii pentru comemorarea victimelor Holocaustului în lagărul Auschwitz-Birkenau

– Armenia: Manifestări de marcare a 110 ani de la începerea genocidului armean

– Stockholm: Sunt marcați 50 de ani de la atacul asupra ambasadei Germaniei de Vest din Stockholm de către Fracțiunea Armatei Roșii

– Paris: BNP Paribas – rezultate din primul trimestru (înainte de închiderea Bursei)

– Paris: Grupul Carrefour – rezultate din primul trimestru

– Londra: Agenția Internațională pentru Energie (IEA) găzduiește Summitul internațional privind viitorul securității energetice (24 – 25 apr.)

– Vevey, Elveția: Nestlé – vânzările pe trei luni

– München: Barometrul IFO al moralului antreprenorilor

– Paris: Danone – Adunarea generală

– Washington, DC: Expiră termenul limită până la care sute de mii de migranți sunt nevoiți părăsească Statele Unite ale Americii

– New York: PepsiCo – rezultate din primul trimestru

– New York: Procter & Gamble – rezultate din al treilea trimestru

– Amman: Manifestări de marcare a 75 de ani de la proclamarea Regatului Hașemit al Iordaniei

– Tunisia: Nou proces pentru liderul opoziției Abir Moussi, urmărit penal în temeiul decretului privind știrile false

– Barcelona: Actorul american, Richard Gere, este invitat la cea de-a noua ediţie a Festivalului Internaţional de Film Barcelona-Sant Jordi (BCN Film Fest), care se va desfăşura în perioada 24 aprilie – 2 mai, unde va prezenta, în calitate de producător, documentarul „Wisdom of happiness”, despre Dalai Lama. O altă prezenţă este cea a regizoarei norvegiene Lilja Ingolfsdottir, care va prezenta în selecţia oficială filmul „Elskling” („Loveable”), în care o femeie este nevoită să îşi împartă timpul între patru copii şi o carieră solicitantă

• De asemenea, în selecţia oficială va figura drama istorică „Sarah Bernhardt, la divine” („The Divine Sarah Bernhardt”), a regizorului francez Guillaume Nicloux, pelicula „Miss Violet”, a regizorului francez Eric Besnard şi filmul „Small Things Like These”, al regizorului belgian Tim Mielants, cu Cillian Murphy – recompensat cu Oscar pentru „Oppenheimer” -, Emily Watson şi Eileen Walsh

– Spania: Raliu – Campionatul Mondial WRC – Raliul Insulelor Canare (24 – 27 apr.)

Aniversări – Comemorări 

– 24 – 30.IV: „Săptămâna Mondială a Imunizării”, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii aprilie şi are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030

– „Ziua Internațională a Fetelor ce activează în Domeniul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor”, sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie; instituită, prin Rezoluția 70/2012, de Uniunea Internaţională pentru Comunicaţii (ITU), agenţia specializată a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Scopul rezoluţiei (revizuită în 2014) este acela de a integra dimensiunea de gen în ITU, de a promova egalitatea de gen şi emanciparea femeilor prin tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. NOTĂ: Pe 11 februarie este marcată „Ziua internaţională a fetelor şi femeilor cu activităţi în domeniul ştiinţei”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 22 decembrie 2015. Ideea instituirii acestei zile a fost generată în cadrul primului Forum mondial la nivel înalt privind Dezvoltarea şi Sănătatea Femeilor, organizat de Trustul Internaţional Academia Regală de Ştiinţe (Royal Academy of Science International Trust – RASIT), care a avut loc la 11 februarie 2015, la sediul central al ONU de la New York

– „Ziua Mondială a Multilateralismului și Diplomației pentru Pace”, marcată pentru prima oară în 2019, este o reafirmare a Cartei ONU și a principiilor sale de soluționare a litigiilor între țări prin mijloace pașnice; conservarea valorilor multilateralismului și a cooperării internaționale, care stau la baza Cartei ONU și a Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, este fundamentală pentru promovarea și susținerea celor trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, dezvoltarea și drepturile omului

– „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”; a fost stabilită în 1979 de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei

– Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915 (- 110 ani) Guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea primului război mondial; au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia aproape 1 milion au murit. NOTĂ: La 23 aprilie 2015 (- 10 ani), la comemorarea centenară a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene şi Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare număr de oameni efectuată vreodată, în întreg creștinismul încă de la originile sale. În jur de 30 de ţări, printre care Franţa (2001), Germania (2015) și SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întâmplat atunci

– „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day); se comemorează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial; data aleasă pentru această comemorare este legată de un moment eroic al Holocaustului: izbucnirea, în 1943, a revoltei în ghetoul din Varşovia, la 19 aprilie (27 Nisan, în calendarul ebraic); data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic (în 2024 a fost marcată la 6 mai). NOTĂ: La 27 ianuarie se marchează „Ziua internaţională de comemorare a celor 6 milioane de evrei şi alte victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-al doilea război mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz); în această zi, în Germania, se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287) – 680 de ani

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo Da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557)

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784)

– 1731: A murit scriitorul şi jurnalistul englez Daniel Defoe; considerat, împreună cu Samuel Richardson, fondatorul romanului englez; celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (n. 1660)

– 1743: S-a născut Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (m. 1823)

– 1824: S-a născut Zsigmond Ács, scriitor şi traducător (m. 1898)

– 1845: S-a născut Carl Spitteler, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1919 (m. 1924) – 180 de ani

– 1846: S-a născut Marcus Clarke, romancier şi poet australian de origine britanică (m. 1881)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951)

– 1868, 24.IV/6.V: S-a născut matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997)

– 1924: S-a născut scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (m. 2018)

– 1928: S-a născut saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant”, care a cântat alături de artişti precum Lionel Hampton, Art Blakey şi Thelonious Monk (m. 2008)

– 1930: S-a născut Richard Donner, regizor și producător american de film (m. 2021) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Shirley MacLaine, actriţă americană de film, teatru și televiziune, cântăreaţă, dansatoare și scriitoare; sora mai mare a actorului Warren Beatty

– 1940: S-a născut Sue Grafton, scriitoare americană de thriller; prolifică autoare a romanelor incluse în „Alphabet Series” (m. 2017) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010)

– 1942: S-a născut Barbra (Joan) Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA, câştigătoare a Premiului Oscar; a activat şi ca regizor, compozitor şi activist politic; a câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur; cotidianul „The Daily Telegraph” a plasat-o în primele 10 cântăreţe şi compozitoare din istorie

– 1947: S-a născut Roger D. Kornberg, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2006

– 1960: A murit Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (n. 1879) – 65 de ani

– 1964: A murit bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină în 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul, la presiunile guvernului nazist (n. 1895)

– 1974: A murit actorul şi producătorul american de film Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat, cei doi având şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show” (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (n. 1895). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1897

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904) – 45 de ani

– 1993: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897)

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924) – 20 de ani

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut sub numele de „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam)

– 2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921)

– 2014: A murit Hans Hollein, arhitect, designer, curator și profesor austriac; figură-cheie a arhitecturii postmoderne (n. 1934)

– 2015: A murit compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (n. 1918) – 10 ani

– 2016: A murit cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul francez Jean-Pierre Marielle (n. 1932)

– 2020: A murit Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (n. 1942, în Georgia) – 5 ani

– 2021: A murit mezzosoprana germană Christa Ludwig, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (n. 1928)

– 2023: A murit Senahid Halilović, lingvist și profesor universitar bosniac; specializat în dialectologie și în lingvistica contemporană bosniacă, croată și sârbă; cunoscut mai ales pentru contribuția sa la standardizarea limbii bosniace (n. 1958)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2025, 05:16 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:18

S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie

* Se împlinesc 625 de ani (1400) de când Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)

* Acum 138 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de către Mitropolitul de atunci al Moldovei, Iosif Naniescu și de alți 11 ierarhi, în prezența regelui și a membrilor Guvernului. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu

* Se marchează 115 ani (1910) de când a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)

* Acum 104 de ani (1921) avea loc, la Bucureşti, semnarea Convenţiei de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), a format baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938

* În urmă cu 63 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate

* Sunt marcați 20 de ani de când „Eu la grădina zoologică” („Me at the Zoo”) devenea primul videoclip care a fost vreodată încărcat pe YouTube. Acesta a fost încărcat la ora locală 20:27, într-o zi de sâmbătă, pe 23 aprilie 2005, de Jawed Karim, unul dintre co-fondatorii site-ului, sub numele de utilizator „jawed”. Descris de The Observer ca „un videoclip de calitate proastă”, videoclipul a fost filmat de Yakov Lapitsky la o grădina zoologică din San Diego (SUA). În videoclip este filmat studentul numit Karim ce se află în fața țarcului cu elefanți. El spune în material că elefanții „au trompele foarte foarte foarte lungi”. Întregul videoclip are 18 secunde. Mai puțin cunoscut marelui public, Jawed Karim este unul dintre cei trei fondatori ai platformei video YouTube, alături de Chad Hurley și Steve Chen. Cei trei au creat unul dintre cele mai vizitate site-uri din istorie

Aniversări – Comemorări 

– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005 (- 20 de ani); coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995

– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua mondială a cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”

– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”, marcată din 2011, la inițiativa Camerei Consultanţilor Fiscali

– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR” – 145 de ani

– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă

– „Ziua Universităţii Titu Maiorescu”; Universitatea Titu Maiorescu din Bucureşti a dobândit personalitate juridică la 20 septembrie 1990, ca instituţie de învăţământ superior particular, non-profit, şi a devenit persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a Sistemului Naţional de Învăţământ, prin Legea nr. 239 din 23 aprilie 2002

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656) – 285 de ani

– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)

– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)

– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)

– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)

– 1875: S-a născut Gheorghe Ciuhandu, preot, teolog, profesor, editor și publicist; contribuţii la istoriografia românească, la dezvoltarea vieţii bisericeşti şi la îmbogăţirea Bibliotecii Sfântului Sinod; a militat cu toată fiinţa pentru unificarea naţională a românilor; deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1947) – 150 de ani

– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta) – 145 de ani

– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)

– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)

– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976)

– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984)

– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006) – 105 ani

– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (m. 2019)

– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine (m. 2018)

– 1943: S-a născut sculptorul, pictorul şi scriitorul (Miodrag) Bata Marianov

– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013) – 75 de ani

– 1950: S-a născut profesorul universitar dr. George Voicu, politolog, sociolog și eseist; membru al Senatului Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative; prodecan (1999-2002) și decan (2002-2004) al Facultăţii de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București; a călăuzit în viaţa profesională generaţii de specialişti în științe politice și relații internaționale, a publicat numeroase lucrări; redactor-şef al revistei „Holocaust. Studii şi cercetări” (m. 2021) – 75 de ani

– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română

– 1963: A murit Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (n. 1882, la Paris)

– 1964: S-a născut Sorin Dăscălescu, matematician și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2021

– 1967: S-a născut jurnalistul și profesorul de matematică Mugur Corpaci, unul dintre cei mai valoroşi comentatori sportivi de radio din România; a prezentat ani la rând și „Radiojurnalul” de la Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895) – 50 de ani

– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903)

– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930)

– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)

– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)

– 2023: A murit Radu Cosașu (nume la naștere: Oscar Rohrlich), prozator, scenarist, cronicar sportiv, critic de film și publicist; unul dintre cei mai apreciați autori români de nuvele, a scris povestiri cu un marcant caracter autobiografic, literatura sa având un filon eseistic foarte pronunţat; redactor la revistele Cinema (1967-1987), Dilema (1993-2004) și Dilema veche; editorialist al Gazetei Sporturilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

-Strasbourg: Comisia APCE pentru Migrație va organiza o conferință cu tema „Vizionarea unei politici publice eficiente pentru prevenirea și abordarea cazurilor de migranți dispăruți”. Acest eveniment urmărește adoptarea APCE a unei rezoluții care abordează problema disparițiilor în contextul migrației, care solicită măsuri politice concrete pentru a preveni disparițiile, a răspunde în mod eficient cazurilor și a clarifica soarta migranților dispăruți. Acesta va aduce parlamentari împreună cu practicieni criminaliști, procurori, oficiali de aplicare a legii, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, actori cheie ai societății civile și familii ale persoanelor dispărute în contextul migrației. (23-24 aprilie)

• Conferința este deschisă presei pe 23 aprilie

-Skopje: Sibel Arslan (Elveția, SOC) și Joseph O’Reilly (Irlanda, PPE/DC), coraportori APACE pentru dialogul de post-monitorizare cu Macedonia de Nord, vor efectua o vizită de informare la Skopie.

– Bruxelles: Comisarul UE Andrius Kubilius îl primește pe Seok Jong-gun, ministrul Administrației Programului de Achiziții pentru Apărare din Republica Coreea

– Washington D.C., SUA: Ministrul german de Finanțe Joerg Kukies vorbește la Summit-ul Semafor pentru Economie Mondială de la Washington D.C., în marginea reuniunilor de primăvară ale FMI

– Brazilia: UNESCO a desemnat oraşul Rio de Janeiro drept „Capitala mondială a cărţii” în 2025. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Rio de Janeiro este al 25-lea oraş „Capitală mondială a cărţii”, el fiind precedat de Strasbourg (2024), Accra (2023), Guadalajara (2022), Tbilisi (2021), Kuala Lumpur (2020), Sharjah (2019), Atena (2018), Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)

– Madrid: Romancierul şi poetul spaniol Álvaro Pombo urmează să primească Premiul Cervantes 2024, cea mai înaltă distincţie literară din lumea hispanofonă. Acesta urmează să fie decernat pe 23 aprilie, de Ziua Internaţională a Cărţii

– Washington, DC: Reuniunea miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20 (23 – 24 apr.)

– China: Expoziția internațională a industriei auto de la Shanghai (23 apr. – 2 mai)

– Moscova: Reuniunea Comisiei Interguvernamentale pentru Cooperare Comercială cu Iranul (23 – 25 apr.)

– Los Angeles: Condamnare pentru Erik Fleming, intermediar în moartea actorului Matthew Perry prin supradoză de ketamină

– Mountain View, SUA: Google sărbătorește 20 de ani de la primul videoclip încărcat pe YouTube

– New York: Boeing – rezultate din primul trimestru

– Mayville, SUA: Sentință pentru Hadi Matar, găsit vinovat de tentativă de omor asupra scriitorului Salman Rushdie

– Washington, DC: Fed Beige Book

– San Salvador: Soldații salvadoreni participă la o audiere publică privind uciderea jurnaliștilor olandezi în 1982

– Anglia: Sărbătoarea Sfântului Gheorghe

– Podgorica, Muntenegru: Campionatele Europene de Judo 2025 (23 – 27 apr.)

– Madrid: Tenis – Turneul ATP Madrid Masters 1000 (23 apr. – 4 mai)

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995 ( – 30 de ani). Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness, Vladimir Nabokov sau Maurice Druon

– „Ziua Limbii Engleze”; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 15 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua coincide cu celebrarea „Zilei mondiale a cărţilor şi a drepturilor de autor” și a fost aleasă şi pentru a aduce un omagiu scriitorului William Shakespeare, poet, dramaturg şi actor, adesea numit poetul naţional al Marii Britanii şi considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limbă engleză din toate timpurile. NOTĂ: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– „Ziua Limbii Spaniole” – a doua cea mai vorbită limbă din lume; marcată în urma unei iniţiative, din 2010 (- 15 ani), a Departamentului de Informare Publică a ONU, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecăreia din cele şase limbi oficiale ale organizaţiei; scopul zilelor lingvistice este de a sublinia multilingvismul şi diversitatea culturală, precum şi promovarea utilizării în mod egal a tuturor celor şase limbi oficiale în întreaga organizaţie. Ziua aduce un omagiu scriitorului considerat simbolul literaturii spaniole, Miguel de Cervantes Saavedra, care a murit în această zi, în 1616. NOTA 1: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii engleze pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000. NOTA 2: Ziua limbii spaniole mai este marcată odată cu celebrarea Zilei Hispanității, pe 12 octombrie, sărbătoare națională a Spaniei. Ziua de 12 octombrie, rămasă ca un reper, celebrează descoperirea Americii de către Cristofor Columb, la 12 octombrie 1492

– Începe, în seara acestei zile, sărbătoarea mozaică „Ziua Holocaustului în Israel” (Yom HaShoah – Holocaust Remembrance Day)

– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564

– 1616: A murit Inca Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539)

– 1616: A murit poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (n. 1547). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morții 22 aprilie 1616, data de 23 aprilie fiind considerată, de fapt, ziua înmormântării sale

– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez (n. 1564). NOTĂ: Vezi paragraful de mai sus (1564)

– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794)

– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851) – 250 de ani

– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770) – 175 de ani

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1857: S-a născut Ruggero Leoncavallo compozitor, pianist și dirijor italian; a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană (m. 1919)

– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947)

– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)

– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)

– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)

– 1891 (stilul nou): S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus, considerat un clasic al secolului al XX-lea și unul dintre cei mai mari compozitori ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 11 aprilie 1891 (m. 1953)

– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.IV.1894

– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; Premiul Nobel pentru Literatură în 1955 (m. 1998)

– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887) – 110 ani

– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009)

– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014)

– 1929: S-a născut George Steiner, critic literar, eseist, filosof, scriitor şi profesor american de origine franceză (m. 2020)

– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)

– 1941: S-a născut Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (m. 2021)

– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)

– 1954: S-a născut Michael Francis Moore, regizor de film, scenarist, producător, actor, analist politic și scriitor american

– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)

– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879) – 65 de ani

– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor, om politic japonez și activist pacifist creştin (n. 1888) – 65 de ani

– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891) – 60 de ani

– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)

– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921

– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)

– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904) – 40 de ani

– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)

– 1990: A murit actriţa americană de film Paulette Goddard; parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910) – 35 de ani

– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)

– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)

– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)

– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908) – 20 de ani

– 2007: A murit Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991-31.XII.1999) (n. 1931)

– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)

– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)

– 2019: A murit Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional (n. 1921)

– 2022: A murit cântăreţul Arno (Arnold Charles Ernest Hintjens), o legendă a muzicii pop-rock belgiene (m. 1949)

– 2023: A murit Frentorish „Tori” Bowie, atletă americană, specializată în alergări pe distanță scurtă și sărituri în lungime; a câștigat medalia de argint la 100 m și bronz la 200 m la Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, medaliile de bronz și aur la 100 m la Campionatele Mondiale din 2015 și, respectiv, 2017, și, de asemenea, medalii de aur în cadrul Ștafetei de 100 m atât la Jocurile Olimpice din 2016, cât și la Campionatele Mondiale din 2017 (n. 1990)

– 2024: A murit pugilistul Francisco „Morochito” Rodriguez, primul campion olimpic venezuelean din istorie (1968) (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2025, 05:14 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:15

S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie

* Acum 496 de ani (1529) Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație

* Cu 159 de ani în urmă (1866) a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)

* În urmă cu 158 de ani (1867) avea loc promulgarea primei legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)

* Se marchează 110 ani (1915) de când a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997

* Acum 98 de ani (1927) apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”

* În urmă cu 97 de ani (1928) apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele

* Cu 57 de ani în urmă (1968), între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej

* Tot acum 57 de ani avea loc semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971

* Acum 48 de ani (1977) avea loc inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp

* Se marchează 35 de ani (1990) de când, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-a baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 32 de ani (1993) era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei Libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)

* Tot cu 32 de ani în urmă avea loc inaugurarea oficială, la Washington, a Muzeului Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an

Aniversări – Comemorări 

– Sfintele Paști (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– A III-a zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861) – 245 de ani

– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste a legat-o până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889) – 175 de ani

– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România, profesoară de matematică și astronomie, autoare de manuale școlare (m. 1975) – 140 de ani

– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965)

– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)

– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855)

– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011)

– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016)

– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008)

– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016)

– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012)

– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016)

– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York)

– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000)

– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film; și-a legat viaţa şi cariera de teatrele Ion Creangă şi Odeon din Bucureşti

– 1944: S-a născut Ion (Victor) Bruckner, medic internist și cardiolog (competențe în ecocardiografie), profesor; şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă; ministrul al Sănătății între 1997 – 1998

– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu

– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist

– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1953: S-a născut Gică Manole, istoric, prozator, eseist și profesor; patriot, luptător pentru triumful adevărului istoric

– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti

– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873) – 60 de ani

– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903) – 60 de ani

– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903)

– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB)

– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893)

– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907)

– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901)

– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940)

– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915)

– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942)

– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925) – 10 ani

– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003)

– 2021: A murit Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (n. 1978)

– 2022: A murit Mircea Anghelescu, critic și istoric literar, filolog, paleograf și profesor emerit al Facultății de Litere din București; specialist în literatură comparată, preocupat în special de perioada preromantică din literatura română; a fost cercetător ştiinţific principal şi director cu delegaţie al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1971–1994), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române, actualul Institut Cultural Român (1994–2003), director al Editurii Fundației Culturale Române (1995-1997), vicepreședinte al Societății de științe filologice din România (1999-2004), preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată (2009–2011) (n. 1941)

– 2023: A murit Dușan Petrovici, poet și traducător de origine sârbă; stabilit în Germania din 1982 (n. 1938)

– 2024: A murit Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de teatru și film, dramaturg, magistrat, realizatoare de filme documentare, scriitoare și traducătoare; a fost redactor-șef al revistei „Cinema” (1965-1989); a făcut parte din jurii internaționale, delegații, comisii de achiziție a filmelor străine, comitete de vizionare; a scris cronici de la aproximativ 30 de ediții Cannes, publicate în „România literară” și în „Cinema”; a făcut parte din Consiliul Național al Audiovizualului (1992-2002) (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia, Polonia: Secretarul general adjunct Bjørn Berge va participa la o conferință cu tema „Rolul societății civile în protecția statului de drept”, în cadrul Președinției poloneze a Consiliului UE.

-Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris trei hotărâri

– Igman, Bosnia și Herțegovina: O conferință intitulată „Siguranța și statutul jurnaliștilor și mass-media în Bosnia și Herțegovina”, va fi organizată de Ministerul Drepturilor Omului și Refugiaților, cu sprijinul Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea capacităților instituționale privind libertatea de exprimare și informare în Bosnia și Herțegovina (EFExvina)”. Acesta va fi deschis de Sevlid Hurtić, ministrul drepturilor omului și al refugiaților. Presa este invitată să înregistreze scurte declarații ale vorbitorilor principali la ora 9:15 și să acopere remarcile de deschidere (de la ora 9:30). (22-23 apr.)

-Macedonia de Nord: Comisarul pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, va efectua o vizită în țară, concentrându-se pe probleme legate de drepturile omului ale romilor. El va aborda, de asemenea, probleme selectate referitoare la interacțiunea dintre mediu și drepturile omului. (22-25 apr.)

– Brasilia: Președintele Lula da Silva se întâlnește cu omologul său chilian Gabriel Boric

– Varșovia: Prințul moștenitor norvegian Haakon va sosi într-o vizită de două zile în Polonia (22 – 23 apr.)

– Beijing: Președintele kenyan William Ruto va efectua o vizită de stat în China (22 – 26 apr.)

– Dhaka: Ministrul pakistanez de externe Ishaq Dar urmează să efectueze prima sa vizită la nivel înalt de trei zile în Bangladesh (22 – 24 apr.)

– Washington, DC: Curtea SUA va organiza o audiere antitrust cu privire la o posibilă divizare parțială a Google

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Columbia

– San Isidro, Argentina: Începe audierea în procesul a șapte profesioniști din domeniul sănătății pentru potențiala neglijență care a dus la moartea fotbalistului Diego Maradona

– New York: Tesla – rezultate din primul trimestru

– Madrid: Tenis – Turneul WTA 1000 de la Madrid (22 apr.- 4 mai)

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura – 55 de ani); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990 (- 35 de ani), datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte

– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709)

– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „Părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754)

– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804)

– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817)

– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924) – 155 de ani

– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945)

– 1884: S-a născut Otto Rank, psihanalist, scriitor, profesor și terapeut austriac; considerat cel mai important precursor al terapiei existențiale (m. 1939)

– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi 10/22.VII.1899

– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967)

– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012)

– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953)

– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999)

– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019)

– 1917: S-a născut balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (m. 2016)

– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001)

– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006)

– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018)

– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866) – 95 de ani

– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto – 90 de ani

– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017)

– 1937: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Jack Nicholson

– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001)

– 1939: S-a născut Juan Salvador Guzmán Tapia, politician și avocat chilian născut în Salvador; a fost primul judecător chilian care l-a urmărit penal pe președintele Augusto Pinochet pentru încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale (m. 2021)

– 1943: S-a născut Louise Elisabeth Glück, poetă și eseistă americană; Premiul Nobel pentru Literatură în 2020 (m. 2023)

– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada)

– 1947: S-a născut regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (m. 2020)

– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902)

– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905)

– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913)

– 1995: S-a născut Emmanuel Tjeknavorian, violonist și dirijor austriac de origine armeană – 30 de ani

– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921)

– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 21 aprilie 2025, 05:12 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 21 aprilie

* Acum 336 de ani (1689) un puternic incendiu a cuprins Biserica Neagră din Braşov, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Numeroşi martori au confirmat faptul că incendiul a fost provocat. Preotul Markus Fronius scrie în cronica sa, din anii 1689-1691, că este ciudat faptul că, în timp ce acoperişul bisericii ardea, focul nu cuprinsese bolta, deşi ardea şi în biserică, unde nu numai lemnul ci şi zidurile au fost distruse. Izvoarele timpului atestă o scrisoare a generalului austriac, Caraffa, din anul 1688, care le spunea braşovenilor, că în cazul în care se vor opune instalării trupelor austriece, oraşul lor o să fie făcut praf şi cenuşă. Sub stema Corvineştilor, situată pe unul din stâlpii din faţa amvonului, a fost plasată stema oraşului Braşov, iar unele influenţe de artă barocă indică faptul că stema Braşovului a fost realizată după incendiul din 1689

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când era promulgată Legea minelor (prima lege minieră din România), care prevedea, pentru prima dată, separarea drepturilor de proprietate asupra subsolului de drepturile de proprietate asupra solului, şi proclama dreptul de proprietate al statului asupra zăcămintelor minerale şi metalifere (21.IV/3.V)

* Se împlinesc 65 de ani (1960) de la inaugurarea cu mare fast a oraşului Brasília (construit între anii 1957 şi 1960, după planurile arhitectului Oscar Niemeyer şi ale urbanistului Lucio Costa), capitală federală a Braziliei de la această dată (în locul oraşului Rio de Janeiro). A fost fondat între anii 1956 – 1960, în partea vest-centrală a țării, ca parte a planului național de modernizare al președintelui Juscelino Kubitschek (1902-1976)

* Vostok 1 („Răsăritul” 1) a fost numele misiunii care a realizat primul zbor spațial cu echipaj uman din istoria omenirii. Lansată la 12 aprilie 1961, acum 64 de ani, racheta Vostok 3KA a plasat pe orbită modulul spațial în care se afla cosmonautul sovietic, Iuri Gagarin, prima dată când cineva a părăsit atmosfera terestră și ajuns pe orbită. Gagarin a rămas pe orbită timp de o oră și 48 minute, demonstrând că omul poate supraviețui în spațiu. Încărcătura includea echipament pentru transmisii radio și video și alte dispozitive pentru a transmite informații despre starea pilotului. Gagarin s-a catapultat dupa reintrarea în atmosferă, coborând cu propria parașută, așa cum era plănuit. Vostok a zburat pe orbită în jurul Pământului timp de aproximativ 90 de minute. După 108 minute de la lansare, a aterizat în apropierea orașului Saratov

* Se marchează 60 de ani (1965) de când România a devenit membră a Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), organizaţie interguvernamentală, creată la Chicago, la data de 4.XII.1944. A început să funcţioneze la 14.IV.1947, în prezent sediul aflându-se la Montréal, Canada

* Acum 33 de ani (1992) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului bilateral dintre România şi Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 237 din 24 septembrie 1992; în vigoare de la 24 septembrie 1992

* Cu 31 de ani în urmă (1994), între 21 şi 24 aprilie, Bucureştiul a găzduit Conferinţa internaţională a Forumului Crans-Montana, sub deviza „Pieţele viitorului” Au participat peste 320 de personalităţi politice din străinătate (şefi de stat şi de guvern, preşedinţi/vicepreşedinţi de Parlament, miniştri, secretari/secretari adjuncţi de organizaţii internaţionale, ambasadori acreditaţi la Bucureşti), circa 340 de personalităţi politice din ţară, precum şi aproximativ 375 de oameni de afaceri români şi străini. Cu prilejul reuniunii a avut loc o întâlnire între Yasser Arafat, şeful OEP, şi Shimon Peres, ministrul de externe al Israelului

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când exploratorul Teodor Gh. Negoiţă devenea primul român care atingea Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediţii ruse de cercetare

* Acum 16 ani (2009) era anunţată descoperirea planetei extrasolare Gliese 581 e, aflată la 20 de ani lumină de planeta noastră. Având o masă de numai 1,9 ori mai mare decât cea a Pământului, ea se rotește în jurul stelei Gliese 581 din constelația Balanța, fiind a patra planetă din cele șase descoperite în acest sistem. Gliese 581e este totuşi prea aproape de steaua sa, fapt care o face prea fierbinte pentru a permite existenţa unor forme de viaţă. Planeta a fost descoperită la Observatorul din Geneva de o echipă condusă de Michel Mayor cu ajutorul instrumentului HARPS

* Cu 13 ani în urmă (2012) inventatorul român, Corneliu Birtok-Băneasă, a primit medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva pentru un dispozitiv care permite reducerea consumului de carburant la autobuze cu până la 12%. Invenţia, pe care a reuşit să o omologheze, a primit şi medalia de aur la Salonul Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles – EUREKA (15 – 17 nov. 2012). Inginerul Corneliu Birtok Băneasă, doctorand al Universităţii Politehnica din Timişoara în specializarea ingineria materialelor, a obţinut până acum 28 de medalii de aur la diverse saloane internaţionale de inventică din ţară şi din lume. La Salonul internaţional de invenţii de la Geneva din 13-17 aprile 2016, Corneliu Birtok Băneasă a primit medalia de aur pentru dispozitivul „deflector termic”, care se foloseşte la echiparea autovehiculelor pe timp de vară cu scopul de a reduce pierderile de putere ale motorului din cauza temperaturilor ridicate de afară

Aniversări – Comemorări 

– Sfintele Paști (În această zi se săvârșește și Slujba Sfântului Ierarh Teotim, episcopul Tomisului, din 20 aprilie) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– A II-a zi de Paști (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Națională a Luptei împotriva Traficului Ilicit de Mărfuri” a fost instituită prin Legea 100 din 8 mai 2019, la propunerea Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV). Traficul ilicit de mărfuri creează o competiție inegală între jucătorii corecți, plătitori de taxe și salarii, și rețelele de criminalitate organizată care prosperă în detrimentul statului român, acesta pierzând anual peste 2 miliarde de euro ca efect al contrafacerii și contrabandei

– „Ziua Prieteniei dintre România și Republica Federală Germania” a fost stabilită prin Legea 79 din 4 aprilie 2024, pentru a evidenția cooperarea dintre cele două țări în domenii politice, economice și culturale, atât bilateral cât și în cadrul structurilor europene și NATO; la 21 aprilie 1992 a fost semnat Tratatul între România și Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, care a pus bazele dezvoltării relațiilor dintre aceste țări după încheierea Războiului Rece și Reunificarea Germaniei

– 1882: A murit filosoful şi scriitorul Vasile Conta; la 20 iulie 1880 devenea ministru al Instrucţiunii Publice şi Cultelor; filosof de talie internaţională, fost ministru, coleg de clasă cu Ion Creangă, prieten cu Mihai Eminescu, profesor universitar la Iaşi, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste (n. 1845)

– 1922: S-a născut pianista de origine română Lorry Wallfish, stabilită în SUA (m. 2011)

– 1932: S-a născut Nicolae Vieru, gimnast, profesor, antrenor, arbitru, fost preşedinte al Federaţiei Române de Gimnastică (1987-2005), fost vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Gimnastică (1976-2008) şi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (1991-1998) (m. 2016)

– 1936: S-a născut prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (m. 2014)

– 1938: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Spătărelu (m. 2005)

– 1943: S-a născut scenograful Nicolae Edulescu

– 1944: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Dan Stoian (m. 1992)

– 1956: S-a născut Gheorghe Sarău, lingvist, cercetător al limbii romani şi activist pentru propăşirea etniei rome în România, autor de manuale şi dicţionare în limba romani

– 1956: A murit (la Paris, unde se stabilise încă din tinereţe) compozitorul şi criticul muzical Stan Golestan (n. 1875)

– 1963: S-a născut interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (m. 2009)

– 1965: A murit Dimitrie Ciotori, jurist, om politic, diplomat; bun cunoscător al limbii engleze, a ajutat la scrierea unor lucrări despre România pentru a face cunoscute peste hotare realităţile româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1885) – 60 de ani

– 1971: A murit filosoful Nicolae Bagdasar, traducător al lui Kant; membru corespondent al Academiei Române din 1943 (n. 1896)

– 1973: S-a născut balerinul Alin Gheorghiu, prim solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1993; este unul dintre cele mai cunoscute nume ale baletului românesc; de-a lungul carierei a colaborat cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate şi a dansat alături de personalităţi ale lumii dansului ca Luciana Savignano, Raffaelle Paganini, Gheorghe Iancu, Adeline Pastor; a câştigat Premiul I la Concursul Naţional de Balet (1989 şi 1991), Marele Premiu la Festivalul de Dans de la Phenian (Coreea de Nord, 1998) şi a fost distins cu „Meritul Cultural” în grad de Cavaler de Preşedinţia României în 2004

– 1984: A murit Marcel Iancu, pictor, grafician şi arhitect israelian originar din România; animator al mişcărilor de avangardă (până în 1940); apropiat de mişcarea dadaistă; în plastică, influenţat de cubism (n. 1895)

– 2003: A murit dirijorul de cor Vasile Pântea (n. 1921)

– 2008: A murit sculptorul canadian de origine română Nicăpetre (numele real: Petrică Bălănică); după 1989 a revenit adesea în România (n. 1936)

– 2016: A murit agronomul şi profesorul Valeriu D. Cotea, unul dintre cei mai mari specialişti din România în domeniul viticulturii şi oeologiei; creatorul şcolii moderne româneşti de oenologie; timp de peste 25 de ani a reprezentat România la Oficiul Internaţional al Viei şi Vinului cu sediul la Paris; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

– 2017: A murit sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (n. 1932)

– 2019: A murit fizicianul şi profesorul Aureliu Emil Săndulescu; cercetări în fizica nucleară teoretică, care au dus către o nouă direcţie – teoria microscopică a dezintegrării alfa; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998) (n. 1932)

– 2020: A murit cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (n. 1948) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

-Turcia: Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, va efectua o vizită oficială în Turcia (21-22 apr.)

– Washington, DC: Reuniunile de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale (21 – 26 apr.)

– New Delhi: Vicepreședintele SUA JD Vance va vizita India (21 – 24 apr.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Haiti

– Filipine: Exerciții militare anuale Balikatan între Statele Unite și Filipine (21 apr. – 9 mai)

– Tunisia: Exercițiile militare Africa Lion, sub comanda SUA, sunt organizate în Tunisia (21 apr. – 2 mai)

– New York: Goldman Sachs – rezultate din primul trimestru

– Madrid: Premiile Laureus Sports – ediția 2025

– SUA: Atletism – Maratonul de la Boston

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Creativității și Inovației”; adoptată de Adunarea Generală a ONU la 27 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/284, este marcată la şase zile de la data naşterii celui mai de seamă reprezentant al Renaşterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452), şi cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU doreşte să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obţinut în special printr-o abordare ştiinţifică, economică şi culturală care este în permanenţă creativă şi inovatoare

– „Ziua Patrioţilor” (Patriot’s Day), se marchează din 1897 (doar în unele state ale Americii – Maine şi Massachusetts), în a treia zi de luni din aprilie, când se comemorează începutul Războiului de Independenţă (mai exact, bătăliile din 1775 de la Lexington şi Concord, două oraşe apropiate de Boston). În această zi instituţiile publice, cu excepţia serviciilor federale, îşi închid porţile, la fel şi unele magazine; au loc, de asemenea, diverse festivităţi, cum este şi celebrul maraton de la Boston. După cum relatează revista L’Express, este însă şi o zi în care se manifestă opoziţia faţă de guvernul federal; în ultimii 25 de ani, în această zi au avut loc mai multe atacuri sângeroase

– 1509: A murit Henric al VII-lea, rege al Angliei (1485-1509), fondatorul dinastiei Tudor; a pus capăt Războiului Celor Două Roze (1455-1485); restaurând autoritatea regală, a creat bazele regimului monarhiei absolute din Anglia şi a asigurat ţării o lungă perioadă de prosperitate (n. 1457)

– 1671: S-a născut John Law, economist scoțian care a introdus pentru prima oară biletele de bancă în Franța, considerat creatorul noului schimb economic (m. 1729)

– 1672: A murit Antoine Godeau, episcop, poet şi exeget francez (n. 1605)

– 1699: A murit Jean Racine, poet dramatic francez (n. 1639)

– 1729, 21.IV/2.V: S-a născut Ecaterina a II-a (numită şi cea Mare), soţia lui Petru al III-lea, pe care l-a înlăturat în 1762, devenind împărăteasă a Rusiei; a întărit autocraţia şi procesul de aservire a ţărănimii, înăbuşind răscoala lui Pugaciov (1775); a purtat războaie cu Imperiul Otoman şi cu Suedia, anexând teritorii importante (m. 1796)

– 1774: S-a născut Jean-Baptiste Biot, fizician, astronom şi matematician francez; a studiat meteoriţii, polarizarea luminii şi a efectuat primele zboruri cu baloane; după el sunt denumite numărul Biot şi legea Biot-Savart (m. 1862)

– 1816: S-a născut scriitoarea britanică Charlotte Brontë; ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1855)

– 1828: S-a născut Hippolyte Taine, istoric, critic şi istoric literar, critic de artă, filosof şi estetician francez (m. 1893)

– 1837: S-a născut Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru Pace în 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (m. 1922)

– 1849: S-a născut zoologul german Oskar Hertwig; studii privind transmiterea nucleară a caracterelor ereditare (m. 1922)

– 1864: S-a născut Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919) (m. 1920)

– 1870: S-a născut (în Scoţia) Edwin S. Porter, regizor american de film, operator, scenarist şi producător; pionier al filmului mut, cu o contribuţie esenţială la definirea genurilor şi a primelor elemente de limbaj cinematografic (m. 1941) – 155 de ani

– 1882: S-a născut Percy Williams Bridgman, fizician american; laureat, în 1946, al Premiului Nobel pentru Fizică pentru contribuţiile sale aduse fizicii presiunilor înalte (m. 1961)

– 1889: S-a născut Paul Karrer, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1937 (m. 1971)

– 1910: A murit scriitorul american Mark Twain (nume adevărat: Samuel Langhorne Clemens); considerat „părintele literaturii americane” (n. 1835) – 115 ani

– 1912: S-a născut fotojurnalista americană Eve Arnold, cunoscută pentru portretele pe care le-a realizat unor celebrităţi precum Marilyn Monroe şi Marlene Dietrich (m. 2012)

– 1915: S-a născut Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană; unul dintre actorii de film marcanți ai secolului XX și cel mai important actor latino-american care a făcut carieră la Hollywood; dublu laureat al premiilor Oscar (m. 2001) – 110 ani

– 1920: S-a născut Bruno Maderna, compozitor şi dirijor italian (m. 1973) – 105 ani

– 1924: A murit actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (n. 1858)

– 1926: S-a născut regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în a doua sau a treia sâmbătă din luna iunie); Elisabeta a II-a a urcat pe tron la 6.II.1952, iar ceremonia încoronării a avut loc la 2.VI.1953, la catedrala Westminster din Londra; a fost monarhul cu cea mai lungă domnie din istoria regatului britanic (m. 2022)

– 1930: S-a născut actriţa italiană de film Silvana Mangano (m. 1989) – 95 de ani

– 1930: A murit poetul britanic Robert Seymour Bridges (n. 1844) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Charles Grodin actor, comedian, autor și prezentator de emisiuni de televiziune, scenarist și producător american; cunoscut pentru rolurile din „Midnight Run”, „The Heartbreak Kid” şi „Beethoven” (m. 2021) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actorul american Reni Santoni (m. 2020)

– 1940: S-a născut Souleymane Cissé, regizor de film din Rep. Mali, considerat „cel mai mare regizor al Africii”; filmul său „Yeelen” (1987) este, de asemenea, denumit „cel mai important film african realizat vreodată” (m. 2025) – 85 de ani

– 1946: A murit economistul englez John Maynard Keynes, fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (n. 1883)

– 1947: S-a născut Iggy Pop (născut James Jewel Osterberg), vocalist, compozitor şi baterist american

– 1951: S-a născut Jean-Pierre Dardenne, regizor, scenarist și producător belgian

– 1965: A murit Sir Edward Victor Appleton, fizician britanic; cercetări în domeniul atmosferei înalte, al radarului şi al undelor radio; Premiul Nobel pentru fizică în 1947 (n. 1892) – 60 de ani

– 1971: A murit François Duvalier, supranumit „Papa Doc”, fost președinte al Haiti din 1957 până în 1964, și apoi dictator din 1964 până la moartea sa; regimul său a fost marcat de corupție și de folosirea milițiilor sale private: tontons macoutes (n. 1907)

– 1991: A murit Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (n. 1909)

– 2003: A murit cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (n. 1933)

– 2010: A murit Juan Antonio Samaranch, diplomat spaniol; personalitate a sportului internaţional – membru al CIO între anii 1966 şi 2001, preşedinte al acestui for între anii 1980 şi 2000 şi preşedinte de onoare pe viaţă al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) din 2001 (n. 1920) – 15 ani

– 2012: A murit Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973, unul dintre personajele principale ale scandalului Watergate (n. 1931)

– 2015: A murit Elisabeth Axmann, ziaristă, cronicar de artă, redactor şi critic literar, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi r&b-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (n. 1928)

– 2019: A murit Ken Kercheval (nume întreg: Kenneth Marine Kercheval), actor și regizor american; cunoscut pentru rolul lui Cliff Barnes din serialul „Dallas” (n. 1935)

– 2023: A murit Stanley Deser, fizician și profesor universitar american; cunoscut pentru contribuțiile sale la Teoria relativității generale, căreia i-a adus o rigurozitate mai mare; specialist în teoria cuantică a câmpurilor; teoria sa a supergravitației a căutat să facă o punte între mecanica cuantică și relativitatea generală (n. 1931, în Polonia)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 20 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:12

S-a întâmplat într-o zi de 20 aprilie

* Cu 226 de ani în urmă (1799), la Weimar, avea loc premiera poemului dramatic „Moartea lui Wallenstein”, de Friedrich Schiller

* În urmă cu 184 de ani (1841) primul roman poliţist din lume „Crimele din Rue Morgue”, scris de Edgar Allan Poe (1809 – 1849), a văzut lumina tiparului. Din momentul publicării sale, romanul a schimbat, în opinia biografului Jeffrey Meyers, „istoria literaturii mondiale”. Primul detectiv fictiv este C. Auguste Dupin, personajul central al romanului. Detectiv de ocazie, acesta este prototipul de la care a pornit creionarea celebrelor personajelor Sherlock Holmes (al lui Arthur Conan Doyle) şi Hercule Poirot (rodul imaginaţiei Agathei Christie)

* Acum 112 ani (1913) Parlamentul României a votat prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare (sancţionată de regele Carol I la 30 aprilie) (20.IV/3.V)

* Cu 92 de ani în urmă (1933) la Radiodifuziunea Română, avea loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez

* Acum 66 de ani (1959) a fost adoptată, la Strasbourg, Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (ratificată de România prin Legea 236/1998)

* Acum 34 de ani (1991) Banca Națională a României a lansat prima emisiune post-revoluționară de bancnote. Era vorba de bancnota de 500 de lei, dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi. Ulterior, în acelaşi an, au apărut bancnotele de 1.000 de lei (cu Mihai Eminescu pe ea) şi 5.000 de lei (cu Avram Iancu)

* Cu 33 de ani în urmă (1992) avea loc inaugurarea Expoziţiei Universale „Expo ’92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza „Era descoperirilor”, la care au participat cu pavilioane naţionale peste 100 de state, printre care şi România. Expoziţia s-a încheiat la 12.X.1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb

* Sunt marcați 15 ani (2010) de când avea loc catastrofa petrolieră din Golful Mexic, considerată cea mai mare din întreaga istorie a Statelor Unite, cauzatoare a unui enorm dezastru ecologic: pe platforma de foraj Deepwater Horizon a companiei British Petroleum s-au produs explozii dezastruoase (după ce o parte din țițeiul erupt datorită forajului fundului maritim nu a mai putut fi captat), ce au dus la distrugerea, arderea și apoi scufundarea platformei petroliere, moartea a 11 lucrători, rănirea gravă a altor 17, erupția masivă a țițeiului prin gaura forată în apele Golfului Mexic din vecinătatea coastei nord-americane; „mareea neagră” ce a acoperit Golful și-a extins brațele distrugătoare spre restul apelor lumii, afectând pe termen lung animalele, viața omului, chiar și industria

Aniversări – Comemorări

– Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos (Sfintele Paști) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Învierea Domnului (Paștele) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1853: S-a născut Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1892: S-a născut compozitorul Diamandi Gheciu (m. 1982)

– 1893, 20.IV/2.V: A murit George Bariţ(iu), om politic, publicist şi istoric; întemeietorul presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania” şi „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”); unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru fondator al societăţii ASTRA; membru fondator al Societăţii Academice Române, preşedinte al acestui for (martie-aprilie 1893) (n. 1812). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii stilul nou – 2 mai 1893

– 1900: S-a născut Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1968) – 125 de ani

– 1903: S-a născut traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene, a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (m. 1980)

– 1908: S-a născut Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (m. 1988)

– 1922: S-a născut compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (m. 2014)

– 1927: S-a născut istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2015)

– 1934: A murit Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (n. 1860)

– 1943: S-a născut Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (m. 2008)

– 1952: A murit filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1874)

– 1968: A murit Adrian Maniu, poet, dramaturg şi publicist; între anii 1930 şi 1933 a fost director de programe la Radio Bucureşti; a fost şi unul dintre primii (şi cei mai activi) conferenţiari ai „Universităţii Radio”, care a debutat în 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1933 (n. 1891)

– 1970: A murit, la Paris, Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu originar din România; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (n. 1920, la Cernăuți) – 55 de ani

– 1975: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910) – 50 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 20.VI.1976

– 1989: A murit locotenent-colonelul aviator Doru Davidovici, poet şi prozator de origine evreiască; în anii ’80 ai secolului XX, a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de ficţiune din România (n. 1945)

– 1997: A murit folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (n. 1914)

– 2002: A murit solistul de muzică populară Drăgan Muntean (n. 1955)

– 2008: A murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică (n. 1923)

– 2009: A murit Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (n. 1937)

– 2017: A murit profesor univ. dr. Mihai Ielenicz, geograf și geomorfolog, creator de Școală geografică la Facultatea de Geografie a Universității din București (n. 1941)

– 2020: A murit muzicologul și criticul muzical Daniela Caraman Fotea; a fost redactor în Radioteleviziunea Română, semnând, între anii 1965 și 1980, peste 3000 de emisiuni despre muzică clasică, dar și despre muzică de operă, operetă, ușoară, pop, folk, rock și jazz; a fost, de asemenea, redactor șef și director artistic al Casei de discuri „Electrecord” și membru fondator al Colegiului Criticilor Muzicali „Mihail Jora” (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Statele Unite: Sunt marcați 15 ani de la catastrofa petrolieră din Golful Mexic

– Imola, Italia: Auto – Campionatul Mondial de Anduranță (WEC), Cele 6 ore de Imola

– Newport: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Țara Galilor – Irlanda

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Presei Libere”; aceasta este marcată, începând din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei „Reporteri fără frontiere”. NOTĂ: Pe 3 mai este „Ziua Mondială a libertăţii presei”, hotărâtă de Adunarea Generală a ONU, în anul 1993, la propunerea Conferinţei generale a UNESCO din 15.X.1991; marchează semnarea, la 3.V.1991, a „Declaraţiei de la Windhoek” (Africa de Sud), care sublinia că „o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice”

– „Ziua Internațională a Limbii Chineze” se marchează pentru a sublinia contribuţia limbii și literaturii chineze în cultura lumii, pentru promovarea multilingvismului, a diversității culturale şi utilizării egale a celor şase limbi oficiale ale ONU. Celebrarea zilei a fost stabilită de UNESCO în 2011, în perioada Guyu/Guyu („Ploile cerealelor”), a şasea dintre cele 24 de perioade solare create din timpuri străvechi pentru ghidarea activităţilor agricole, care corespunde datei de 20 aprilie în calendarul gregorian. Această zi aduce şi un omagiu personajului mitologic chinez Cangjie (Tsang-chieh), care a inventat caracterele chinezeşti în urmă cu circa 5000 de ani; se spune că ar fi fost istoricul oficial al Împăratului Galben. NOTĂ: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii engleze și Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie, Ziua limbii ruse pe 6 iunie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– 1808: S-a născut Louis-Napoléon Bonaparte (nepot de frate al împăratului Napoleon I), primul preşedinte al celei de-a 2-a Republici Franceze (1848-1852); în decembrie 1852, în urma unei lovituri de stat, s-a proclamat împărat al Franţei, sub numele Napoleon al III-lea; în prima parte a domniei a promovat o politică autoritară; după 1860 a acordat unele libertăţi democratice; detronat în 1870 (m. 1873, în exil, în Anglia)

– 1809: S-a născut fizicianul scoţian James David Forbes; cercetări în domeniile seismologiei şi glaciologiei (m. 1868)

– 1840: S-a născut Odilon Redon, pictor şi gravor francez, unul dintre reprezentanţii simbolismului (m. 1916) – 185 de ani

– 1851: S-a născut Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan (m. 1921)

– 1859: A murit geologul elveţian Ignatz Venetz; este primul care a susţinut că gheţarii acoperă suprafeţe importante ale Pământului (n. 1788)

– 1869: A murit compozitorul german Karl Löwe (n. 1796)

– 1879: S-a născut istoricul britanic Harold William Temperley, unul dintre cei mai de seamă istorici ai vremii; a fost atras şi de istoria Ţărilor Române, despre care a publicat numeroase studii şi documente; membru corespondent străin al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1881: S-a născut compozitorul rus Nikolai Miaskovski (m. 1950). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 8 aprilie 1881

– 1889: S-a născut Adolf Hitler (numele real: Schicklgruber), om politic german; şeful Partidului Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani (din 1920); cancelar (din ianuarie 1933) şi conducător (Führer) al statului german (din august 1934); creatorul doctrinei naţional-socialiste (în lucrarea „Mein Kampf”), întemeiate pe pangermanism şi rasism; a instaurat dictatura în Germania, promovând o politică externă agresivă, revanşardă, care a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1945)

– 1893: S-a născut Harold Lloyd, actor, producător, regizor şi scenarist american; una dintre cele mai populare vedete ale filmului mut, alături de Charles Chaplin şi Buster Keaton (m. 1971)

– 1893: S-a născut Joan Miró, pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol (m. 1983)

– 1908: S-a născut Lionel Hampton, interpret american de jazz, percuţionist, vibrafonist şi compozitor; figură marcantă a epocii big band–urilor de jazz (m. 2002)

– 1919: A murit geologul american George Ferdinand Becker; contribuţii importante la studierea structurii Pământului (n. 1847)

– 1924: S-a născut Leslie Phillips, actor, regizor, producător și autor britanic, cunoscut pentru rolurile interpretate în seria de filme de comedie „Carry On” şi în trei pelicule din franciza „Harry Potter” (m. 2022)

– 1927: S-a născut Karl Alex Müller, fizician elveţian, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1987, împreună cu J. Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice (m. 2023)

– 1928: S-a născut Gerald S. Hawkins, astronom american de origine britanică; contribuţii importante în domeniul arheoastronomiei (m. 2003)

– 1938: S-a născut atleta australiană Betty Cuthbert; a rămas în istoria Jocurilor Olimpice ca „fata de aur” a Australiei; la Olimpiada de la Melbourne din 1956 a reuşit să câştige trei medalii de aur la probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta de 4 X 100 de metri (m. 2017)

– 1941: S-a născut actorul american de film Ryan O’Neal; nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru rolul din filmul „Love Story” (m. 2023)

– 1942: S-a născut Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (m. 2018)

– 1943: S-a născut dirijorul englez Sir John Eliot Gardiner

– 1949: S-a născut actriţa americană de film Jessica Lange

– 1949: S-a născut (în Anglia) actriţa americană de film Veronica A. Cartwright

– 1951: S-a născut Luther Vandross, cântăreţ, producător şi compozitor american (m. 2005)

– 1960: S-a născut politicianul cubanez Miguel Díaz-Canel Bermúdez, preşedinte al Cubei (din 2019) – 65 de ani

– 1982: A murit Archibald MacLeish, poet şi prozator american (n. 1892)

– 1992: A murit comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (n. 1924)

– 1995: A murit Milovan Đilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966); reabilitat în 1989 (n. 1911) – 30 de ani

– 1997: A murit Otto Wilhelm Von Vacano, arheolog german, specialist în arta etruscă (n. 1910)

– 2001: A murit, în timpul unui concert susţinut la Deutsche Oper de Berlin, în urma unui atac de cord, dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (n. 1946)

– 2002: A murit cântăreţul american Alan Dale (n. 1925)

– 2011: A murit Hubert Schlafly Jr., inginer american creditat cu inventarea teleprompterului, echipament de care se folosesc prezentatorii de ştiri, actorii şi chiar politicienii (n. 1919)

– 2012: A murit chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (n. 1920)

– 2016: A murit regizorul britanic Guy Hamilton (n. 1922)

– 2018: A murit Tim Bergling, cunoscut sub numele de scenă Avicii, DJ, remixer și producător muzical suedez; în 2012 Avicii s-a clasat pe locul 3 în topul anual „Top 100 DJs” publicat de revista DJ Magazine, iar în 2013 a repetat performanța (n. 1989)

– 2021: A murit Idriss Déby, ofițer militar, fost președinte al Ciadului din 1990 până la moartea sa, în 2021; a fost ucis la o zi după ce s-a anunțat că a câștigat alegerile prezidențiale pentru al șaselea mandat (n. 1952)

– 2023: A murit criticul grec de film Michel Demopoulos, fost director al Festivalului Internaţional de Film de la Salonic (TIFF), artizan al „internaţionalizării” acestei instituţii cinematografice greceşti (n. 1949, în Franța)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 19 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:12

– S-a întâmplat într-o zi de 19 aprilie

* Acum 176 de ani (1849) a avut loc semnarea Convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, care consfinţea pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 în Ţările Române. Convenţia prevedea, între altele, ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Au fost numiţi domni Barbu Ştirbei, în Ţara Românească, şi Grigore Alexandru Ghica, în Moldova (19.IV/1.V)

* Cu 163 de ani în urmă (1862) era creată, la Cernăuţi, din iniţiativa filologului Ioan G. Sbierea, „Reuniunea română de lectură” (preşedinte – Mihai Zotta, vicepreşedinte – Alecu Hurmuzachi), transformată, la 11/23.I.1865, în „Societatea pentru cultura şi literatura română din Bucovina”, avându-l ca preşedinte pe Gheorghe Hurmuzachi. Societatea şi-a desfăşurat activitatea până în preajma anului 1940

* În urmă cu 116 ani (1909) apărea Legea privind arendarea moşiilor statului către asociaţiile ţărăneşti (19.IV/2.V)

* Acum 106 ani (1919) apărea la Bucureşti (aprilie 1919 – mai 1920; martie 1926 – martie 1927) revista literară „Sburătorul”, condusă de Eugen Lovinescu

* Se marchează 105 ani de când, între 19 și 26 aprilie 1920, a avut loc Conferința de la San Remo (Italia), o întrunire internațională convocată după încheierea Primului Război Mondial de către Consiliul Suprem Aliat. La conferință au participat cele mai importante patru state aliate, reprezentate de premierii britanic, David Lloyd George, francez, Alexandre Millerand, italian, Francesco Nitti și japonez, K. Matsui. În timpul negocierilor au fost alocate mandatele de clasă „A” pentru administrarea teritoriilor care ieșiseră de sub controlul Imperiului Otoman în Orientul Mijlociu

* Acum 93 de ani (1932) apărea Legea pentru asanarea datoriilor agricole (Legea de conversiune a datoriilor agricole), prin care se reduceau datoriile proprietarilor agricoli din România

* În urmă cu 82 de ani (1943), între 19 aprilie şi 16 mai, a avut loc revolta populaţiei evreieşti din ghetoul Varşoviei împotriva trupelor germane (rezultatul reprimării revoltei: 60.000 de morţi şi ghetoul complet distrus). Data de 19.IV.1943 corespundea cu 27 Nisan în calendarul ebraic, dată aleasă pentru a comemora „Ziua Holocaustului” (Yom Ha-Shoah). Ziua se marchează anual, din 1979, la iniţiativa Parlamentului israelian, în amintirea celor aproximativ şase milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

* Cu 63 de ani urmă (1962) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România. În 1949 se organiza Societatea Științelor Medicale (SSM), în care a funcționat o Secție de Medicină Internă. În 1962, SSM s-a transformat în Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (USSM) și s-a înființat în cadrul ei Societatea de Medicină Internă prezidată de Acad. Prof. Dr. St. Milcu, în perioada 1962 -1973. În perioada 1990 – 2000 s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societății, care s-a finalizat în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI)

* Acum 54 de ani (1971) Rusia (URSS la acea dată) a lansat cu racheta Proton K, de pe cosmodromul Baikonur, prima stație spațială din istorie pe orbita joasă a Pământului, Salyut 1 (română: „Salut”). A fost, de asemenea, prima stație spațială orbitală care putea susține un echipaj de 3 membri. Numele programului, care a inclus lansări ale mai multor stații Salyut în perioada 1971 – 1986, a fost ales pentru a onora primul zbor în spațiu al cosmonautului Iuri Gagarin, cu un deceniu mai devreme. Primul echipaj de pe stația spațială Salyut 1, format din cosmonauții Nikolai Rukavishnikov, Vladimir Shatalov și Alexei Yelisyev, a ajuns la destinație la trei zile după ce stația a fost lansată, însă, aceștia nu au putut pătrunde în ea din cauza trapei. Cel de-al doilea echipaj, format din Georgi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsayev, a intrat în stație fără probleme și a petrecut acolo timp de 24 de zile. Aceștia au fost primii oameni care au stat o perioadă mai lungă de timp în spațiu. Însă, pe 30 iunie 1971, echipa de la sol care fusese trimisă să-i întâmpine pe cei trei eroi au deschis trapa și au fost martorii unei scene teribile: cei trei muriseră după ce o valvă se deschisese din greșeală cât timp aceștia se aflau în spațiu și tot aerul ieșise din navă. Fără costume spațiale care să le ofere aer, cosmonauții au murit înainte de a atinge solul. Acum, toți astronauții poartă costume spațiale în timpul lansării și aterizării. Stația spațială Salyut 1 avea o greutate de 18.900 de kg, o lungime de aproximativ 20 m, un diametru de 4,15 m și un volum presurizat de 99 metri cubi. A fost plasată pe o orbită circumterestră cu apogeul de 222 km și perigeul de 200 km, perioada orbitală de 88 minute și 30 secunde, a efectuat 2.929 de rotații în jurul Terrei și a rămas pe orbită 175 de zile. La data de 10 octombrie 1971 stația spațială Salyut 1 a fost deorbitată și coborâtă (prăbușită) controlată în Oceanul Pacific. După 175 de zile pe orbită, prima stație spațială din istoria umanității și-a încheiat misiune

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când, în zilele de 19 şi 20 aprilie, a avut loc, la Bucureşti, reuniunea de constituire a Comitetului Parlamentar Mixt Uniunea Europeană-România

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când a avut loc atentatul din Oklahoma City, act de terorism domestic asupra clădirii guvernamentale Alfred Murrah⁠, în Oklahoma City, Oklahoma, Statele Unite pe data de 19 aprilie 1995 la ora locală 9:02 AM. Atentatul, comis de Timothy McVeigh și Terry Nichols, a dus la moartea a 168 de persoane, rănirea altor 680, și la distrugerea unei treimi din clădire. Suflul exploziei a distrus sau avariat alte 324 clădiri pe o rază de 16 străzi, a spart geamurile a peste 258 de clădiri din apropiere și a distrus sau incendiat 86 de mașini, cauzând pagube materiale estimate la 652 milioane de dolari. Ample eforturi de salvare au fost întreprinse de agențiile locale, statale, guvernamentale și globale în urma atacului cu bombă, donații substanțiale fiind primite din întreaga țară. Federal Emergency Management Agency (FEMA) a activat unsprezece echipe urbane specializate în căutare și salvare formate din 665 de salvatori care au asistat la operațiunile de recuperare și salvare. Bombardarea clădirii din Oklahoma City a reprezentat până la atacurile din 11 septembrie – care au avut loc șase ani mai târziu – cel mai mare atac terorist din Statele Unite și încă rămâne cel mai mortal incident de terorism domestic din istoria Statelor Unite

* În urmă cu 23 de ani (2002) era lansat canalul TVR Cultural al Televiziunii publice, care difuzează exclusiv emisiuni cu tematică culturală. Canalul a fost închis pe 15 septembrie 2012 și relansat pe 9 februarie 2022

* Acum 21 de ani (2004) avea loc lansarea pe piaţa audiovizualului din România a postului de televiziune „Pro Cinema”, primul post românesc dedicat în exclusivitate filmelor

* Acum 18 ani (2007), la iniţiativa Partidului Social Democrat, Parlamentul a aprobat hotărârea de suspendare din funcţie, pentru o lună, a preşedintelui României, Traian Băsescu (cu 322 de voturi pentru şi 108 voturi împotrivă), o premieră pe scena politică românească. Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu (PSD), a devenit, pentru o lună, preşedinte interimar al României. La data de 19.V.2007 a avut loc referendumul naţional privind demiterea preşedintelui Băsescu (78,1% dintre cetăţenii prezenţi la vot, circa 4 milioane, au votat împotriva demiterii, iar 21,9% pentru). La 6 iulie 2012, Parlamentul a votat din nou în favoarea suspendării lui Traian Băsescu cu 256 de voturi pentru, în vederea organizării unui referendum care să decidă sau nu demiterea din funcţie. După suspendare, până la referendumul care a avut loc la 29 iulie, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a devenit, conform Constituţiei, preşedinte interimar al României. Din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot, care se ridica la 18.292.464, la urne s-au prezentat 46,24% din români. La data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Sâmbătă (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfânta și Marea Sâmbătă (Coborârea la iad) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sâmbăta Sfântă (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1847: S-a născut scriitorul şi profesorul Calistrat Hogaş (m. 1917). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L, 1998 dă naşterea la 19.IV.1848, iar alte surse, la 21.IV.1847

– 1854: S-a născut inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (m. 1925)

– 1890: S-a născut geograful Vintilă M. Mihăilescu; a pus bazele geografiei oraşelor în România pe principiul integrării în teritoriu; a introdus noţiunile de zonă preorăşenească şi topoclimă sau spaţiu microclimatic; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978) – 135 de ani

– 1895: A murit Raicu Ionescu-Rion, critic literar şi publicist (n. 1872) – 130 de ani

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1913: S-a născut inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1999)

– 1921: S-a născut Adrian Rogoz (pseudonimul lui Adrian Sommer), prozator, poet şi traducător; s-a făcut cunoscut mai ales ca autor de science-fiction (m. 1996, la Bad Nauheim/Germania, unde se stabilise din 1989)

– 1929: S-a născut Ileana Vrancea (pseudonimul Hedei Katz), istoric şi critic literar; stabilită în Israel, din 1987

– 1936: A murit Viktor Roth, preot şi istoric român de naţionalitate germană; a fost primul istoric al artei plastice săseşti din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1874)

– 1940: S-a născut Mioara Roman, scriitoare, jurnalistă de radio, traducătoare și profesoară de limbă și civilizație arabă; a lucrat la Radio România Internațional vreme de 17 ani, ca șefă a secției de limbă arabă; a fost soția fostului premier Petre Roman (m. 2024) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Andrei Giurgea, unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori din lume (indicativul YO3AC) (m. 1999)

– 1944: S-a născut poetul Ioan Gliga, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1947: S-a născut Nicu Covaci, compozitor, cântăreţ, chitarist, pictor şi grafician; fondator şi lider al formaţiei „Phoenix” (m. 2024)

– 1949: S-a născut Maria-Ana Tupan, istoric, critic şi teoretician literar, profesor universitar

– 1954: S-a născut Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (m. 1999)

– 1955: S-a născut Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (m. 2014) – 70 de ani

– 1965: S-a născut ÎPS Ciprian (numele de mirean: Cezar Spiridon), Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei (din martie 2013); episcop vicar patriarhal cu numele de Câmpineanul între 2002 şi 2013 – 60 de ani

– 1969: S-a născut Marius Dragomir, compozitor, textier și interpret de muzică uşoară, inițiatorul curentului muzical „Kashay”, stil etno-pop care îi aduce Discul de Aur în 1996, pentru albumul „Party in Transilvania”, vândut în peste 1.800.000 de exemplare

– 1970: S-a născut violonistul Florin Ionescu-Galaţi – 55 de ani

– 1980: A murit (la Cluj-Napoca) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (n. 1900, la Grenoble/Franţa) – 45 de ani

– 1989: A murit pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (n. 1897)

– 2005: A murit chimista Maria Brezeanu; fondatoare a şcolii româneşti de chimie a combinaţiilor complexe polinucleare; membru titular al Academiei Române din 1933 (n. 1924) – 20 de ani

– 2011: A murit Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (n. 1956)

– 2017: A murit generalul de brigadă (ret.) Oliver Lustig, scriitor şi jurnalist militar, supravieţuitor al lagărului de exterminare de la Auschwitz; autor al mai multor cărţi despre Holocaust şi despre cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1926)

– 2018: A murit cascadorul Adrian Pavlovschi, unul dintre creatorii școlii de cascadori din România (n. 1956)

– 2020, 19/20: A murit jurnalistul radio şi politologul Justin Liuba, cunoscută personalitate a exilului românesc; stabilit la New-York, din 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; a fost director al postului Radio Europa Liberă și preşedinte al Fundaţiei „Iuliu Maniu” din New York (n. 1924) – 5 ani

– 2020: A murit istoricul militar, arheologul și muzeograful Floricel Marinescu; principalul arhitect al sistemului național de decorații, aflat în vigoare în România (n. 1933) – 5 ani

– 2023: A murit Sanda Manu (nume complet Alexandra-Ioana Manu), regizoare de teatru şi profesoară universitară; a regizat aproximativ 120 de spectacole de teatru și de televiziune; a fost soția actorului Ştefan Tapalagă (n. 1933)

– 2024: A murit Octavian Vintilă, fost scrimer, arbitru internațional de scrimă, reputat comentator sportiv; realizator de programe la Radio România Actualități; vicepreședintele Federației Române de Scrimă din 1975 până în 2000; a fost președintele Asociației Presei Sportive (APS) din România (2006 – 2011) (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Oklahoma, Statele Unite: Manifestări de marcare a 30 de ani de la atentatul cu mașina cu bombă în fața unei clădiri federale din Oklahoma City (soldat cu 168 de morți și peste 600 de răniți)

– Parma: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Italia – Franța

– Leicester: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Anglia – Scoția

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Circului”; marcată din 2010 (- 15 ani), în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, de Federaţia Mondială a Circului, sub înaltul patronaj al preşedintelui onorific al acesteia, prinţesa Stephanie de Monaco

– În Rep. Moldova este sărbătorită „Ziua comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947″, marcată anual în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Prin dictatul regimului stalinist-comunist, în 1940, a fost creată, și reînființată în 1944, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar organele puterii sovietice au pus în practică planul criminal de deturnare a structurii social-economice și culturale a regiunii aflate sub ocupație. În acest context, una dintre cele mai odioase crime comise de regimul totalitar-comunist față de populația RSS Moldovenești a fost organizarea foametei din anii 1946-1947, când peste 123 de mii de oameni au fost omorâți prin înfometare, 400 de mii au fost afectați grav de malnutriţie, iar în anii următori mulți dintre ei și-au pierdut viața (circa 10% din numărul total al populaţiei RSS Moldoveneşti din acea perioadă)

– 1588: A murit pictorul italian Paolo Veronese (numele adevărat: Paolo Caliari) (n. 1528)

– 1768: A murit pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (n. 1697). NOTĂ: Site-ul https://www.britannica.com/biography/Canaletto menționează ca dată a decesului 20.IV.1768

– 1824: A murit poetul romantic englez George Gordon Byron (Lord Byron) (n. 1788)

– 1863: S-a născut chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1929)

– 1882: A murit biologul englez Charles Darwin; autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n. 1809)

– 1889: A murit astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (n. 1815)

– 1906: A murit Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerel (n. 1859)

– 1914: A murit Charles Sanders Peirce, filosof şi logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism şi, alături de William James, părintele semioticii moderne (n. 1839)

– 1917: S-a născut scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (m. 2012)

–  1926: S-a născut William Klein, fotograf și regizor francez de origine americană, remarcat pentru abordarea sa ironică față de mass-media și pentru utilizarea extensivă a tehnicilor fotografice neobișnuite în contextul fotojurnalismului și al fotografiei de modă (m. 2022)

– 1932: S-a născut pictorul și sculptorul columbian Fernando Botero; a reprezintat în cel mai înalt grad cultura latinoamericană modernă, fiind considerat un „maestru al volumului” (m. 2023)

– 1935: S-a născut Dudley Moore, actor de film britanic, compozitor şi cântăreţ (m. 2002) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Antonio Carluccio, „naşul bucătăriei italiene”, unul dintre cei mai mari bucătari ai lumii; cunoscut prin lanţul de magazine care îi poartă numele şi pe care le-a lansat începând cu anul 1999 (m. 2017)

– 1947: S-a născut pianistul și dirijorul american Murray Perahia; stabilit în Marea Britanie

– 1947: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Yan Pascal Tortelier

– 1967: A murit Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (n. 1876)

– 1989: A murit scriitoarea britanică Daphne du Maurier (n. 1907)

– 1998: A murit Octavio Paz, poet, eseist şi diplomat mexican; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1990 (n. 1914)

– 2002: A murit dramaturgul, scenaristul, omul de televiziune și producătorul american Reginald Rose (n. 1920)

– 2004: A murit Norris McWhirter, editor britanic, unul dintre co-fondatorii (alături de fratele său geamăn, Ross, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză, în 1975) celebrei cărţi „Guinness Book of Records”, lansate în 1954 (n. 1925)

– 2009: A murit scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (n. 1930, la Shanghai)

– 2011: A murit actriţa britanică Elisabeth Sladen (n. 1946)

– 2013: A murit actorul american de film Allan Arbus (n. 1918)

– 2013: A murit biologul şi profesorul francez François Jacob; cercetările sale din domeniul geneticii bacteriene şi al circuitelor de regularizare i-au adus numeroase distincţii ştiinţifice, inclusiv Premiul Nobel pentru medicină în 1965, împărţit cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (n. 1920)

– 2013: A murit jurnalistul american Al Neuharth (nume real: Allen Harold Neuharth), fondatorul publicaţiei „USA Today”, apărute în 1982 (n. 1924)

– 2015: A murit cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (n. 1938) – 10 ani

– 2016: A murit Patricio Aylwin Azocar, avocat şi om politic chilian; fost preşedinte al Republicii Chile (1990-1994), artizanul tranziţiei democratice după dictatura militară a lui Augusto Pinochet (n. 1918)

– 2016: A murit Walter Kohn; fizician şi chimist teoretician american, originar din Austria, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1998 (n. 1923)

– 2018: A murit sportivul american de origine italiană Bruno Sammartino, legendă a wrestlingului mondial (n. 1935)

– 2021: A murit compozitorul şi textierul american Jim Steinman, considerat „patronul spiritual al baladelor sentimentale”; versurile sale au contribuit la succesul unor artişti precum Celine Dion, Meat Loaf şi Bonnie Tyler (n. 1947)

– 2024: A murit Daniel Dennett, filozof american și profesor universitar; specializat în filozofia minţii şi filozofia ştiinţei, cu importante contribuţii în domeniul biologiei evoluţioniste şi al ştiinţei cognitive; adversar declarat al religiei, este cunoscut, împreună cu Richard Dawkins, Sam Harris și Christopher Hitchens, drept unul din cei „Patru Cavaleri ai Noului Ateism“ – curent apărut în mediul universitar şi publicistic american la începutul anilor 2000, axat pe examinarea şi contracararea prin argumente raţionale a efectelor sociale ale superstiţiei, iraţionalismului şi credinţei în supranatural (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 18 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 23 aprilie 2025, 15:12

S-a întâmplat într-o zi de 18 aprilie

* Acum 177 de ani (1848) avea loc prima adunare politică a românilor transilvăneni, la Blaj, pe Câmpia Libertăţii („Adunarea din Duminica Tomii”), la care s-a hotărât convocarea, pentru 3/15 mai, a unei mari adunări populare la Blaj (printre fruntaşii participanţi la adunare s-au numărat Simion Bărnuţiu, Avram Iancu, Al Papiu-Ilarian şi Ion Buteanu) (18/30)

* Cu 121 de ani în urmă (1904) a apărut primul număr al ziarului „L’Humanité”, organ central al Partidului Comunist Francez

* În urmă cu 116 ani (1909) era înfiinţată „Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti”, care primea concesiunea transportului de călători. Primarul Bucureştiului, Vintilă I. Brătianu, a alcătuit raportul nr. 9 149/1909 prin care cerea formarea unei societăţi comunale pentru construirea şi exploatarea de tramvaie în Bucureşti, pe termen de 40 ani, în care Comuna (Primăria) să intre cu cel puţin 1/4 şi cel mult 1/2 din capital. Consiliul Primăriei l-a aprobat prin Decizia nr. 50/4 martie 1909, iar „Legea pentru înfiinţarea unei societăţi comunale pentru construcţiunea şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti” a fost votată de Adunarea Deputaţilor la 19 martie 1909, de Senat la 23 martie 1909 şi a fost promulgată cu Decretul Regal Nr. 1 308/14 aprilie 1909 („Monitorul Oficial”, nr. 15/18 aprilie 1909) (18.IV/1.V)

* Cu 107 ani în urmă (1918) era deschisă, la Iaşi, prima expoziţie a grupării „Arta română”, înfiinţată la 9.III.1917. Au fost expuse lucrări ale artiştilor fondatori, printre care pictorii Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu şi Nicolae Tonitza, sculptorul Oscar Han ş.a.

* Acum 94 de ani (1931), după demisia guvernului naţional-ţărănesc, condus de Gh. Gh. Mironescu (la 4 aprilie), s-a format un guvern de „tehnicieni”, prezidat de istoricul Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la Finanţe şi Interne). Fără un program de guvernare şi lipsit de omogenitate, guvernul Iorga nu s-a bucurat nici de sprijinul partidelor politice, nici al cercurilor financiare şi nici de cel al Parlamentului

* În urmă cu 79 de ani (1946) a fost adoptată, în mod oficial, hotărârea de autodizolvare a Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite. Creată la 10.I.1920 (România fiind membru fondator), Liga Naţiunilor încetase, practic, să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial

* Acum 74 de ani (1951), la Paris, șase țări europene – Italia, Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – au semnat Tratatul de instituire a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 23 iulie 1952. Tratatul de la Paris, cum mai este denumit, a avut o durată limitată la 50 de ani. În consecință, CECO a încetat să existe la 23 iulie 2002, iar responsabilitățile și bunurile sale au fost preluate de Comisia Europeană. Tratatul instituia o Înaltă Autoritate, o Adunare, un Consiliu de Miniștri și o Curte de Justiție, CECO având personalitate juridică. Înalta Autoritate, precursoarea actualei Comisii Europene, era organismul executiv colegial independent care avea sarcina de a atinge obiectivele stabilite în tratat și de a acționa în interesul general al CECO. Aceasta cuprindea nouă membri (dintre care cel mult doi puteau fi de aceeași naționalitate), numiți pentru șase ani. A fost un organism supranațional cu putere de decizie. Înalta Autoritate lua decizii, formula recomandări și adresa avize. Aceasta era asistată de Comitetul Consultativ (precursorul actualului Comitet Economic și Social European), compus din reprezentanți ai producătorilor, ai lucrătorilor, ai consumatorilor și ai distribuitorilor. Adunarea, precursoarea Parlamentului European, era compusă din 78 de membri, care reprezentau propriile parlamente naționale. Erau câte 18 membri pentru Germania, Franța și Italia, 10 pentru Belgia și Țările de Jos și patru pentru Luxemburg. Consiliul, precursorul actualului Consiliu al Uniunii Europene, era format din șase reprezentanți ai guvernelor naționale. Președinția Consiliului era deținută prin rotație de către fiecare țară membră a CECO pentru o perioadă de trei luni. Curtea de Justiție, precursoarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, era formată din șapte judecători numiți pentru șase ani printr-un acord comun între guvernele țărilor CECO. Aceasta asigura interpretarea și aplicarea corectă a tratatului

* Sunt marcați 70 de ani (1955) de când, între 18 şi 24 aprilie, a avut loc Conferinţa de la Bandung (Indonezia), prima conferinţă afro-asiatică ce a pus, practic, bazele mişcării de nealiniere. La conferinţă s-a relevat interesul ţărilor în curs de dezvoltare de a acţiona într-un cadru internaţional organizat, care să asigure armonizarea intereselor lor

* La această dată, România şi Irlanda aniversează 35 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, marcând astfel un parteneriat solid și fructuos, bazat pe o cooperare foarte bună în plan bilateral, european şi internaţional. Pe 18 aprilie 1990, Guvernele român şi irlandez şi-au exprimat dorinţa comună privind stabilirea relaţiilor diplomatice, printr-un comunicat de presă, cu următorul conţinut: „Guvernul României şi Guvernul Irlandei, animate de dorinţa promovării de relaţii prieteneşti şi a cooperării între cele două ţări şi popoare, au convenit să stabilească relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi să facă schimb de ambasadori”. Ambasada României din Dublin a fost înfiinţată la 20 mai 1994. Ambasada Irlandei la Bucureşti a fost înfiinţată la 15 august 2005

* În urmă cu 34 de ani (1991), în zilele de 18 și 19 aprilie, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui Franţei, François Mitterrand (1916 – 1996), prima vizită a unui şef de stat occidental după decembrie 1989

* Acum 7 ani a fost realizat un transplant pulmonar la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” din București. Organul a fost recoltat de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 46 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență București, în data de 18 aprilie 2018. Echipa medicală l-a avut ca operator pe dr. Igor Tudorache, alături de doi chirurgi din Spitalul Clinic „Sfânta Maria”, echipa de anestezie și echipa de asistente specializate pe bloc operator din același spital

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului); Orele Împărătești; Prohodul Domnului; Zi aliturgică. Post și ajun. Colecta Pro Terra Sancta (pentru organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Vinerea Sfântă (Pătimirea şi moartea Domnului) (post şi ab.) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1806: S-a născut Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1881)

– 1846: S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist; membru corespondent al Academiei Române din 1880 (m. 1911)

– 1880: A murit Costache Aristia, actor (creator al primei şcoli de artă dramatică – 1833, având printre discipoli pe Costache Caragiali şi Eufrosina Popescu) şi traducător; membru al „Frăţiei” şi participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1800) – 145 de ani

– 1882: S-a născut medicul chirurg Victor Gomoiu, considerat întemeietorul istoriografiei medicale româneşti moderne şi al muzeografiei medico – farmaceutice (m. 1960)

– 1893: S-a născut compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), violonist, dirijor și compozitor român, de etnie romă, un nume de rezonanță în muzica ușoară și de café-concert, care și-a desfășurat activitatea, în mare parte, peste hotare (m. 1958, în Argentina)

– 1914: S-a născut inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2001)

– 1924: S-a născut compozitorul Ion Vintilă (m. 1977)

– 1925: S-a născut Emanuel Valeriu, fost redactor şi director general al Televiziunii Române (1990-1992); și-a început cariera de jurnalist în 1940, la ziarul „Universul Sport” (m. 2012) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Dumitru Popescu, fost lider comunist (membru al CC al PCR între anii 1965 şi 1989, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă), jurnalist și scriitor; arhitectul principal al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; era poreclit „Dumnezeu”; originea poreclei este incertă, dar ea sugera întâietatea opiniilor lui Popescu în aplicarea cenzurii politice (m. 2024)

– 1929: S-a născut Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (m. 2018)

– 1934: S-a născut regizorul și scenaristul de film documentar Erich Nussbaum, specializat în filme despre artă (m. 2011)

– 1943: S-a născut Florin Codre, sculptor de artă monumentală, cascador şi regizor (autor al primului film românesc de ficţiune de după 1989, a cărui finanţare s-a realizat din iniţiativă privată, „Şobolanii roşii” – 1990)

– 1944: S-a născut pictorița Doina Herivan Moisescu (m. 2020)

– 1944: S-a născut istoricul literar şi traducătoarea Simona Cioculescu (m. 2022)

– 1945: S-a născut Maya Badian, compozitoare, muzicolog și profesoară canadiană de origine română – 80 de ani

– 1945: S-a născut Marius Tupan, romancier, eseist, jurnalist cultural şi dramaturg; redactor-şef al revistei de cultură „Luceafărul”, pe care a condus-o din anul 2000 (m. 2007) – 80 de ani

– 1946: S-a născut dirijorul şi pianistul Cristian Mandeal; dirijor principal şi director general al Filarmonicii „George Enescu” (1991 – 2009)

– 1952: S-a născut Eugen Cristea, actor de teatru şi film; în decursul carierei a fost prezentator şi realizator de emisiuni TV, a regizat şi compus ilustraţia muzicală a unor piese de teatru, a publicat un volum personal de proză şi a tradus literatură beletristică

– 1955: S-a născut interpretul de muzică populară Drăgan Muntean (m. 2002) – 70 de ani

– 1971: A murit Alexandru Lascarov-Moldovanu, jurist, avocat, politician, publicist și prozator; activitatea sa literară cuprinde romane, nuvele, povestiri, multă memorialistică de război, texte şi studii cu temă creştină, traduceri, manuale şcolare; conferențiar la Societatea de Radio (1930-1935) (n. 1885)

– 1974: A murit compozitorul și profesorul Nicolae Buicliu (n. 1906)

– 2001: A murit Eugen Crăciun, pictor, grafician şi decorator (n. 1922)

– 2005: A murit Cornelia Pillat, istoric de artă, istoric literar, memorialist şi editor (n. 1921) – 20 de ani

– 2010: A murit Emilia Comişel, etnomuzicolog şi profesor (n. 1913) – 15 ani

– 2012: A murit ziaristul Emanuel Valeriu, fost director general al Televiziunii Române (1990-1992), membru CNA (2001-2008) (n. 1925)

– 2014: A murit (în Franța) scriitoarea, poeta, eseista și scenarista Mioara Cremene (n. 1923)

– 2019: A murit Irina Mihaela Bădescu, filolog, profesor universitar, traducător și cercetător în domeniul istoriei literaturii franceze a secolului al XVIII-lea, al civilizației franceze a Vechiului Regim, teoriei literare franceze, al francofoniei literare, al literaturii canadiene (n. 1938)

– 2020: A murit filosoful, profesorul, traducătorul și scriitorul Alexandru Boboc, unul din cei mai importanți specialiști români în filosofia modernă și contemporană; lucrările sale tratează o arie tematică largă: istoria filosofiei universale (în perspectivă comparată), filosofia valorilor şi a culturii, filosofia istoriei, semantica, filosofia limbajului, istoria şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2012 (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit Doru Farcaş, violonist de muzică populară, mare rapsod al plaiurilor botoșănene (n. 1948) – 5 ani

– 2023: A murit Peter Fritz Derer, arhitect urbanist și profesor universitar; președintele Uniunii Arhitecților (2004-2007; 2009-2012) (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Reuniune a miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din cadrul G20

– Bandung, Indonezia: Manifestări de marcare a 70 de ani de la Conferința de la Bandung

– Princeton, SUA: Manifestări de comemorare a 70 de ani de la moartea lui Albert Einstein, laureat al Premiului Nobel pentru fizică

– Beijing: Festivalul Internațional de Film de la Beijing (18 – 26 apr.)

– Indio, SUA: Al doilea weekend al festivalului de muzică Coachella (18 – 20 apr.)

– Jeddah, Arabia Saudită: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Arabiei Saudite (18 – 20 apr.)

– Paris: Meciul de box al francezului Bakary Samaké în prima parte a concertului Gazo, de la La Défense Arena. De obicei, alți artiști sunt cei care deschid concertele, dar de data aceasta este un meci oficial de box. Pe 18 aprilie 2025, pentru a da startul concertului rapperului Gazo la Paris La Défense Arena, tânărul Bakary Samaké va juca primul meci de ring din lume la un concert și va încerca să rămână neînvins

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor”; stabilită în 1983 de Comitetul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) – creat pe lângă UNESCO; sărbătorită pentru prima dată în 1984, ziua oferă posibilitatea conştientizării diversităţii patrimoniului la nivel mondial, dar şi vulnerabilităţii acestuia şi, în consecinţă, eforturilor necesare pentru protecţia şi conservarea sa

– „Ziua Mondială a Radioamatorismului”; marchează data de 18.IV.1925 (- 100 de ani), când, la Paris, s-a luat hotărârea de înfiinţare a Uniunii Internaţionale a Radioamatorilor – IARU

– Ziua naţională a Republicii Zimbabwe; aniversarea proclamării independenţei/1980 – 45 de ani

– 1605: La această dată a fost botezat Giacomo Carissimi, cântăreţ, organist, pedagog şi compozitor italian, considerat drept iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (m. 1674) – 420 de ani

– 1772, 18/19: S-a născut David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (m. 1823)

– 1819: S-a născut Franz von Suppé, compozitor austriac de origine belgiană (m. 1895)

– 1873: A murit Justus von Liebig, chimist german; a fost printre primii care au aplicat analiza chimică fenomenelor vieţii organice (n. 1803)

– 1882: S-a născut dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (m. 1977)

– 1898: A murit Gustave Moreau, pictor, gravor şi desenator francez, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului în pictură (n. 1826)

– 1907: S-a născut matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (m. 1996)

– 1909: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1816)

– 1918: S-a născut scenaristul japonez de film Shinobu Hashimoto (m. 2018)

– 1927: S-a născut politologul american Samuel P. Huntington, autorul celebrei lucrări „Ciocnirea civilizaţiilor” (1993) (m. 2008)

– 1927: S-a născut Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (m. 2013)

– 1930: S-a născut organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (m. 2019) – 95 de ani

– 1936: A murit compozitorul italian Ottorino Respighi; este în special cunoscut pentru Trilogia Romană şi cele trei suite de Dansuri Antice (n. 1879)

– 1940: A murit Lajos Ady, scriitor, istoric literar şi pedagog maghiar; fratele mai mic al poetului Endre Ady (n. 1881) – 85 de ani

– 1945: A murit Sir John Ambrose Fleming, fizician şi inginer englez, cunoscut pentru inventarea în 1904 a primului tub electronic, dioda, denumită pe atunci kenotron (n. 1849) – 80 de ani

– 1948: S-a născut soprana americană Catherine Malfitano

– 1955: A murit fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică în 1921 (n. 1879, la Ulm/Germania) – 70 de ani

– 1959: A murit Irving Cummings, actor, regizor, producător și scenarist american de film (n. 1888)

– 1974: A murit Marcel Pagnol, dramaturg, regizor, scenarist şi producător francez (n. 1895)

– 2002: A murit Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (n. 1914)

– 2003: A murit Emil Loteanu, regizor de film, scenarist şi poet din Republica Moldova (n. 1936)

– 2012: A murit Dick Clark, realizator şi producător de televiziune american, celebru pentru emisiunile „American Bandstand” şi „Dick Clark’s New Year’s Rockin’ Eve”; a înfiinţat compania Dick Clark Productions, care organizează galele „Globul de Aur”, „American Music Awards” şi „Academy of Country Music Awards” (n. 1929)

– 2013: A murit desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson, considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (n. 1944)

– 2022: A murit Hermann Nitsch, artist austriac, considerat unul dintre membrii curentului artistic de avangardă, așa-numitul „Acționism vienez” (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 17 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 17 aprilie 2025, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 17 aprilie

* Cu 203 ani în urmă (1822) delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) soseau la Istanbul pentru a prezenta Porţii Otomane revendicările Ţărilor Române: restabilirea domniilor pământene, consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mâinile unui grup restrâns de mari boieri, excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice, dreptul exclusiv pentru pământeni de a ocupa slujbe publice ş.a. Poarta a admis numai restabilirea domniilor pământene (lucru ce se va realiza la 1/13.VII.1822, punându-se astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească) şi excluderea grecilor din funcţiile publice (17/29)

* Se împlinesc 145 de ani (1880) de când apărea, în „Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. BNR a început să funcţioneze la 1/13 iulie 1880, primul guvernator fiind Ion I. Câmpineanu. A însemnat actul de naştere al Băncii Naţionale a României (17/29)

* În urmă cu 137 de ani (1888) a fost ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată. Clopotniţa de pe Dealul Patriarhiei din Bucureşti, care face parte din ansamblul monumentelor de la Centrul Patriarhal, adăposteşte astăzi, alături de alte clopote, şi clopotul mare, care a fost turnat din metalul altor două clopote din secolul al XVII-lea şi din bronzul câtorva tunuri turceşti

* Acum 124 de ani (1901) statul român a cedat Bibliotecii Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti (17/30)

* Cu 107 ani în urmă (1918) era înfiinţat, la Paris, „Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina”, sub preşedinţia lui Traian Vuia, apoi a dr. Ioan Cantacuzino. Comitetul a militat pentru dobândirea independenţei Transilvaniei şi unirea acesteia cu România (17/30)

* În urmă cu 101 ani (1924) lua fiinţă Metro-Goldwyn-Mayer (MGM), una dintre cele mai cunoscute case de filme americane. Fondată la Hollywood, s-a remarcat prin promovarea „star-sistemului”. Fondatori: Louis B. Mayer, Marcus Loew

* Se marchează 90 de ani (1935) de când era înființată Academia de Științe Medicale din România, prin Legea nr. 91/1935, promulgată prin Decretul Regal nr. 1076 din 17 aprilie 1935. Primul președinte al acestui for a fost prof.dr. Constantin I. Angelescu, membru de onoare al Academiei Române

* Cu 78 de ani în urmă se înfiinţa, la Craiova, Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Oltenia”. La 17 aprilie 1947, Regele Mihai I a promulgat Legea nr. 131, prin care a luat ființă Orchestra Filarmonicii Oltenia. În ziua de 18 aprilie, a avut loc concertul inaugural al Orchestrei Filarmonice Oltenia recent înființate. Astfel, sub bagheta dirijorului Mircea Bârsan, violonista Gaby Grubea a interpretat Concertul în Mi minor pentru vioară, op. 64 de Mendelssohn-Bartholdy. De asemenea, în programul concertului din acea seară s-au regăsit Simfonia a III-a in Mi bemol major, op. 55, Eroica de Beethoven și Uvertura la opera Ruslan și Ludmila de Glinka. Conducerea Filarmonicii Oltenia i-a fost încredințată lui Gh. Petrescu, la data respectivă principalul animator al vieții muzicale craiovene

* Tot acum 78 de ani (1947), la Timişoara, era înfiinţată Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „Banatul”, prin Legea 131. După cel de-Al Doilea Război Mondial, la 17 aprilie 1947, lua ființă Filarmonica de Stat „Banatul” din Timișoara, prin asimilarea orchestrei simfonice a Societății filarmonice „Banatul” (ultima denumire a „Amicilor muzicii”) devenind astfel o instituție de concert profesionistă, care și-a afiliat în anul 1951 și un cor academic (mai întâi sub formă de voluntariat, iar din 1955, salarizat)

* Acum 64 de ani (1961) avea loc Invazia din Golful Porcilor (cunoscută și sub numele La Batalla de Girón sau Playa Girón din Cuba), o tentativă eșuată a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez. Conflictul fusese planificat de președintele american, Dwight Eisenhower și a avut loc în perioada 17 – 19 aprilie 1961 sub mandatul lui John Fitzgerald Kennedy. Invazia a fost inițiată prin operațiunea Puma, o succesiune de raiduri aeriene îndreptate împotriva forțelor lui Fidel Castro, având drept scop asigurarea superiorității aeriane a exilaților cubanezi care desfășurau atacul, în colaborare directă cu membri ai CIA. Lipsa unei implicări substanțiale din partea americanilor a condus la eșecul operațiunii. Conflictul s-a soldat cu un număr mare de victime. Din partea americanilor, patru piloți de aviație și-au pierdut viața. Din rândul exilaților, 68 au fost uciși, dar cel mai mare număr de victime a fost din partea apărătorilor cubanezi

* Cu 61 de ani în urmă (1964) Geraldine Mock (1925-2014) a devenit prima femeie din lume care a zburat singură în jurul lumii. Ea a efectuat 29 de zile, 11 ore şi 59 de minute de zbor, aterizând pe Aeroportul Port Columbus din Ohio

* Acum 43 de ani (1982) avea loc ceremonia proclamării suveranităţii constituţionale depline a Canadei. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1926 – 2022) a semnat, în calitate de şef al statului canadian, intrarea în vigoare a noii Constituţii a Canadei, care înlocuia vechea lege supremă a acestei ţări – Actul Americii de Nord Britanice (datând din 1867)

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când începea să emită, în mai multe limbi de circulaţie internaţională, postul de radio Antena Bucureştilor, denumit ulterior Radio Bucureşti şi în prezent Bucureşti FM (98,3 MHz), post al Societăţii Române de Radiodifuziune şi parte a reţelei Radio România Regional, primul şi singurul radio (la acea dată) dedicat vieţii de fiecare zi a Capitalei. Iniţiativa înfiinţării postului a fost a lui Eugen Preda, director general al Radiodifuziunii între anii 1990 – 1994, considerat „părintele radioului modern”, şi a preşedintelui TVR de la acea vreme, Răzvan Theodorescu

* Acum 34 de ani (1991) delegaţiei Parlamentului României i s-a acordat statutul de „delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord (din 14.XI.1998 şi-a schimbat numele în Adunarea Parlamentară a NATO)

* Cu 29 de ani în urmă (1996) avea loc inaugurarea oficială a Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă, prin punerea în funcțiune a primului reactor, fiind prima centrală de acest fel din Europa de Est. România a intrat astfel în clubul țărilor producătoare de energie nucleară. Unitatea 1 utilizează tehnologie de tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), de concepție canadiană. Reactorul, care utilizează apa grea drept moderator și agent de răcire, iar drept combustibil – uraniul natural, a atins prima criticitate (inițierea reacției de fisiune în lanț) la 16 aprilie 1996. Festivitatea de inaugurare din 17 aprilie 1996 a avut loc în prezența președintelui Ion Iliescu, a premierului Nicolae Văcăroiu, a premierului canadian Jean Chretien, a președintelui Consiliului Guvernatorilor al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Johan Van Ebbenhorst-Tengbergen, și a altor oficialități române și străine, care au fost invitate să viziteze clădirea reactorului și camera principală de comandă și control

* Acum 27 de ani (1998) începea să emită, la Iaşi, primul post de radio al Bisericii Ortodoxe Române, Radio Trinitas. Având studioul la Mănăstirea Golia din Iaşi, Radio Trinitas a făcut parte din cadrul Institutului Cultural-Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, până la data de 27 octombrie 2007. De la acea dată Radio Trinitas este parte componentă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, odată cu inaugurarea studioului de emisie Radio Trinitas Bucureşti, din Palatul Patriarhiei. În prezent Radio Trinitas are patru studiouri, la Iaşi, Bucureşti, Craiova şi Sibiu. Membrii CNA au aprobat, la 6.II.2014, solicitarea Patriarhiei Române de a acorda o licenţă naţională Radio Trinitas, prin reunirea celor 51 de staţii locale pe care le deţinea

* În urmă cu 27 de ani (1998) începea guvernarea Consiliului de miniştri condus de Radu Vasile (PNŢCD) (1942 – 2013), care a durat până pe 22 decembrie 1999

* Sunt marcați 21 de ani (2004) de când, în Parcul Industrial din Ploieşti, era pornită prima centrală eoliană din România

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfânta și Marea Joi (Cina cea de taină și spălarea picioarelor) (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1735: S-a născut istoricul și poetul sas Johann Seivert, autorul primei lucrări lexicografice publicate despre scriitorii de limbă germană din Transilvania; preocupări cu rezultate importante în domeniul cercetării inscripțiilor și al numismaticii (m. 1785) – 290 de ani

– 1878: S-a născut chimistul Negoiţă Dănăilă, considerat drept unul dintre întemeietorii învăţământului românesc de chimie tehnică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1953)

– 1895, 17/30: S-a născut Ion Vinea (pseudonimul lui Ioan Eugen Iovanache), poet, prozator, traducător (traduceri remarcabile din Shakespeare şi Edgar Allan Poe) şi publicist (între anii 1938 şi 1944 a fost preşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti) (m. 1964) – 130 de ani

– 1896: A murit Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (n. 1866)

– 1897: S-a născut juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1902: S-a născut Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (m. 1991)

– 1909: S-a născut actorul George Mărutză (m. 1968)

– 1916: S-a născut poeta prozatoarea şi publicista Magda Isanos (m. 1944)

– 1917: S-a născut actorul Constantin (Pace) Bărbulescu (m. 1998)

– 1920: S-a născut coregraful Stere Popescu; în anii ′40 a fost prim solist al Operei din București; a publicat studii despre teoria dansului (m. 1968, la Londra) – 105 ani

– 1929: S-a născut dirijorul și profesorul israelian de origine română Mendi Rodan (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 aprilie 1929

– 1935: S-a născut George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (m. 2017) – 90 de ani

– 1939: S-a născut pictorul Dumitru Icodin

– 1940: S-a născut Ionel Oprișan, folclorist, editor, critic şi istoric literar – 85 de ani

– 1940: S-a născut generalul-locotenent Ştefan Guşe; la 22.XII.1989, după moartea ministrului apărării naţionale, generalul Vasile Milea, şi fuga familiei Ceaşescu, în calităţile pe care le avea (prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major) a devenit şeful Armatei române şi a coordonat activitatea acesteia din sediul fostului CC al PCR în zilele de 22 şi 23 decembrie; în contextul schimbărilor din ţară, la câteva zile (28.XII.1989) a fost eliberat din funcţii (m. 1994) – 85 de ani

– 1944: A murit Pamfil Polonic, arheolog amator, topograf şi cartograf; colaborator al lui Gr. G. Tocilescu, care i-a încredinţat conducerea săpăturilor de la Adamclisi (n. 1858)

– 1945: A murit Ion Pillat, poet, eseist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală); unul dintre poeții apărători ai tradiției și clasicismului, ai folclorului ca sursă regeneratoare a specificului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1891) – 80 de ani

– 1945: A murit (la Bucureşti) Mircea Streinul, poet, prozator şi traducător; membru fondator al grupării cernăuţene „Iconar” (1931), care-şi propunea să afirme în literatura bucovineană noi forme; vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, înfiinţate în 1938 (n. 1910, la Cuciurul-Mare/Cernăuţi, azi în Ucraina) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Paul Balahur, poet şi publicist

– 1955: S-a născut Angela Ciochină, cântăreaţă de muzică uşoară, compozitoare şi profesoară de canto (m. 2015) – 70 de ani

– 1960: S-a născut actorul Adrian Păduraru – 65 de ani

– 1964: A murit actorul George Vraca (n. 1896)

– 1966: A murit istoricul literar Petre V. Haneş (n. 1879)

– 1971: A murit Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (n. 1907)

– 1985, 17/18: A murit D.[umitru] I.[on] Suchianu, sociolog, eseist, traducător, jurist, istoric, critic literar şi de film (n. 1895) – 40 de ani

– 1990: A murit inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW.; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1905) – 35 de ani

– 1994: A murit Mihail Crama (pseudonimul lui Eugen Enăchescu Pasad), poet şi prozator (n. 1923)

– 1997: A murit pictorul Ion Musceleanu (n. 1903)

– 1999: A murit pictorul şi profesorul Dan Bimbea (n. 1941)

– 2006: A murit juristul Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar la Facultatea de Drept din Universitatea Bucureşti (n. 1956)

– 2007: A murit cântăreţul de muzică uşoară Gil Dobrică (n. 1946)

– 2008: A murit Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Köln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumänische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (n. 1926)

– 2013: A murit fizicianul şi inginerul electronist Paul Dan Cristea; a abordat un larg evantai de specialităţi ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor şi imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria şi proiectarea circuitelor electrice şi electronice, reţele neuronale, agenţi inteligenţi evolutivi, aparatură medicală computerizată; membru titular al Academiei Române din 2011 (n. 1941)

– 2014: A murit matematicianul Dimitrie D. Stancu, unul dintre pionierii învăţământului informatic clujean; contribuţii de seamă în domeniile analizei numerice şi teoriei aproximării; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1927)

– 2022: A murit actorul de teatru și film, regizorul și profesorul Remus Mărgineanu, unul dintre actorii piloni ai cinematografiei românești; societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova; fondatorul învățământului superior de actorie în Craiova (n. 1938)

– 2022: A murit pianistul și compozitorul Radu Lupu, muzician de renume mondial, considerat de critica internațională drept continuator al Clarei Haskil și al lui Dinu Lipatti; a cântat alături de cele mai prestigioase orchestre și cei mai mari dirijori ai lumii (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

-Phnom Penh, Cambogia: Vizita președintelui chinez, Xi Jinping (17 – 18 apr.)

-Washington: Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, va avea discuții despre tarife cu preşedintele american, Donald Trump

– Moscova: Vizita Emirului din Qatar, Tamim ibn Hamad Al Thani

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Putrajaya, Malaysia: Curtea va relua audierea apelului fostului ministru al sportului Syed Saddiq privind acuzațiile de corupție

– Paris: L’Oréal – cifra de afaceri pentru primul trimestru din 2025 (după Bursă)

– San Francisco: Netflix – rezultate din primul trimestru

– San Isidro, Argentina: Audiere în procesul a șapte cadre medicale pentru potențială neglijență care a dus la moartea fotbalistului Diego Maradona

– Paris: Conferință de presă pentru prezentarea turneului de tenis de la Roland-Garros 2025, care va avea loc între 25 mai și 8 iunie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Hemofiliei”; Federaţia Internaţională de Hemofilie a stabilit în 1989 această dată în onoarea fondatorului Federaţiei, Frank Schnabel, născut în această zi

– Sărbătoarea naţională a Republicii Arabe Siriene; aniversarea proclamării independenţei – 1946

– 485: A murit filosoful neoplatonist grec, Proclus, unul dintre ultimii mari gânditori clasici; majoritatea operelor sale reprezintă comentarii asupra dialogurilor lui Platon (n. 412) – 1540 de ani

– 1774: S-a născut compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (m. 1850)

– 1790: A murit Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american; inventează paratrăsnetul (1752); înfiinţează prima bibliotecă populară americană; are un rol important în obţinerea independenţei poporului american (1776) (n. 1706) – 235 de ani

– 1882: S-a născut pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (m. 1951)

– 1885: S-a născut romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (m. 1962) – 140 de ani

– 1891: S-a născut ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (m. 1965)

– 1900: S-a născut compozitorul elveţian Willy Burkhardt (m. 1955) – 125 de ani

– 1903: S-a născut violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 4 aprilie 1903

– 1911: S-a născut scriitorul francez Hervé Bazin (m. 1996)

– 1914: S-a născut soprana franceză Janine Micheau (m. 1976)

– 1919: S-a născut Chavela Vargas, cântăreaţă mexicană născută în Costa Rica (m. 2012)

– 1920: S-a născut scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (m. 2016) – 105 ani

– 1922: S-a născut Paul Smith, pianist american de jazz, aranjor şi compozitor (m. 2013)

– 1927: S-a născut soprana italiană Grazziella Sciutti (m. 2001)

– 1929: S-a născut James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (m. 2015)

– 1930: S-a născut cascadorul francez Rémy Julienne (m. 2021) – 95 de ani

– 1934: S-a născut producătorul muzical american Don Kirshner; supranumit, în 1996, de revista „Time”, „omul cu urechea de aur”, deoarece realizase, până în acel moment, peste 400 de single-uri ajunse în topurile muzicale americane şi internaţionale (m. 2011)

– 1942: A murit fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a.; Premiul Nobel pentru fizică pe 1926; membru de onoare străin al Academiei Române (1930) (n. 1870)

– 1952: S-a născut Joe (Joseph Francis) Alaskey III, actor american de comedie, care a asigurat vocea unor personaje animate legendare, precum Bugs Bunny, Daffy Duck, Tweety şi Sylvester the Cat (m. 2016)

– 1955: S-a născut cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley; solistul şi textierul trupei „Buzzcocks”, un nume marcant al scenei punk britanice (m. 2018) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Nils Anders Tegnell, medic suedez, specializat în boli infecțioase; din 2013 până în 2022 a fost epidemiolog de stat al Suediei

– 1975: A murit Sir Sarvepalli Radhakrishnan, filosof şi om politic indian (între 1952 şi 1962 – vicepreşedinte, iar între 1962 şi 1967 – preşedinte al Indiei); membru de onoare străin al Academiei Române (1956) (n. 1888) – 50 de ani

– 1986: A murit Marcel Dassault, cunoscut constructor francez de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Breguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage III, c, V, F-1 ş.a. (n. 1892)

– 1994: A murit neurobiologul american Roger Wolcott Sperry, pionier în cercetările asupra creierului (a stabilit că emisferele acestuia au funcţii diferite); Premiul Nobel pentru Medicină în 1981, împreună cu conaţionalii săi David H. Hubel şi Tosten N. Wiesel (n. 1913)

– 1996: A murit François-Regis Bastide, romancier şi biograf literar francez; producător la Radioteleviziunea Franceză (n. 1926)

– 2007: A murit Kitty Carlisle, cântăreaţă, actriţă şi realizatoare americană de programe tv. (n. 1910)

– 2008: A murit Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (n. 1913, în Martinica)

– 2011: A murit actorul canadian de film Michael Sarrazin (Jacques Michel André Sarrazin) (n. 1940)

– 2013: A murit actriţa şi cântăreaţa canadiană Deanna Durbin (numele real: Edna Mae Durbin) (n. 1921)

– 2014: A murit (la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (n. 1927)

– 2015: A murit Alfred Taubman, om de afaceri american, inventator al complexului comercial de tip mall în anii 1950, în SUA (n. 1924) – 10 ani

– 2016: A murit actriţa americană de comedie Doris Roberts (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 16 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 17 aprilie 2025, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 16 aprilie

* Acum 161 de ani (1864), în numărul 88 al „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, era publicată prima lege de organizare judecătorească din istoria României, mai exact a Principatelor Unite, primul act normativ care a statornicit înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti chiar sub această denumire. În art. 54-55 din această lege se prevedea înfiinţarea a „patru Curţi de Apelu aşezate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focşani”. Competenţa teritorială a instanţei din Bucureşti cuprindea „judeţele Ilfovu, Vlaşca, Ialomiţa, Argeşu, Muşcelu, Teleormanu, Oltu, Dâmboviţa, Prahova şi Buzău” (16/28)

* Cu 156 de ani în urmă (1869) apărea, la București, până la data de 14 februarie 1870, a revistei „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hasdeu, publicaţie care continua ideile „Daciei literare”

* Acum 108 ani (1917) avea loc cea de-a doua bătălie de pe Aisne (16 aprilie – mijlocul lunii mai 1917), componenta principală a Ofensivei Nivelle, o încercare franco-britanică de a provoca o înfrângere decisivă a armatelor germane din Franța. Strategia a fost realizarea unor ofensive eșalonate de la nord la sud de către Forța Expediționară Britanică (BEF) și mai multe grupuri de armate franceze. Generalul Robert Nivelle a planificat ofensiva în decembrie 1916, după ce l-a înlocuit pe Joseph Joffre în funcția de comandant-șef al Armatei Franceze. Obiectivul atacului de pe Aisne a fost capturarea coastei est-vest cu o lungime de 80 km a Chemin des Dames, la 110 km nord-est de Paris, și apoi atacul spre nord pentru a captura orașul Laon. Pe 16 aprilie, Groupe d’armées de Reserve (GAR) a atacat Chemin des Dames și a doua zi Armata a IV-a din cadrul Groupe d’armées de Centre (GAC) a început, în apropiere de Reims, Bătălia de pe coline

* În urmă cu 78 de ani (1947) avea loc dezastrul industrial din Texas City, care a constat din două explozii care au avut loc în zilele de 16 și 17 aprilie, în Texas, SUA. Exploziile, separate de aproximativ 11 ore, au avut loc în portul orașului și au fost cauzate de un incendiu care a izbucnit pe două nave încărcate cu azotat de amoniu. Exploziile au atins o intensitate de 3,8 kilotone, amintind de distrugerile provocate de bombele atomice din orașele Hiroshima și Nagasaki, cu doar doi ani mai înainte. Conform estimărilor, la momentul respectiv, explozia a provocat cel puțin 581 de decese, din care nu au fost niciodată identificați 178, și mai mult de 3.000 de răniți

* Acum 53 de ani (1972), de la Cape Canaveral, Florida (SUA), a fost lansată naveta spațială Apollo 16. Apollo 16 a fost a zecea misiune umană din programul Apollo, a cincea misiune care a aselenizat și prima misiune care a aselenizat într-una dintre cele mai înalte regiuni ale satelitului natural al Terrei, mai exact pe Terra Descartes. Ea a fost lansată la 16 aprilie 1972 și s-a încheiat la 27 aprilie. A fost o misiune de clasă J, cu rover lunar și a adus înapoi 94,7 kg de mostre de rocă și sol lunar. Subsatelitul Apollo 16 a fost lansat din Modulul de Comandă și Serviciu în timp ce acesta se afla pe orbita Lunii. El a efectuat experimente de studiu al câmpurilor magnetice și ale particulelor solare. El a fost lansat la 24 aprilie 1972 și a orbitat Luna timp de 34 de zile, și 425 de revoluții. În drum spre Lună, astronauții misiunii Apollo 16 au realizat mai multe fotografii ale Pământului, dintre care una prezintă America de Nord acoperită în porțiunea sa nordică de nori. În ciuda unei avarii a Modulului de Comandă, avarie care era să ducă la renunțarea la aselenizare, Apollo 16 a reușit să aselenizeze pe Terra Descartes la 21 aprilie

* Cu 18 ani în urmă (2007) a avut loc masacrul de la Virginia Tech (Blackburg, Virginia, SUA) cel mai sângeros incident petrecut într-o instituţie de învăţământ din istoria Statelor Unite, cu 33 de persoane decedate. Printre victime s-a aflat şi profesorul israelian de origine română, Liviu Librescu, împuşcat în timp ce îşi ţinea cursul în clădirea Norris Hall de la Universitatea mai sus menţionată

* În urmă cu 13 ani (2012) specialiştii Centrului de Excelenţă de Transplant Oradea au realizat, în premieră naţională, un transplant cu prelevare multiorgan şi multiţesut de la un donator fără activitate cardiacă

* Tot astăzi sunt comemorați 11 ani (2014) de la naufragiul feribotului Sewol, în timp ce efectua o cursă între portul Incheon și insula Jeju, cunoscută atracție turistică, în urma căruia au murit 300 de persoane, 240 dintre acestea fiind elevi ai liceului Danwon din Ansan (lângă Seul), iar 10 profesori care îi însoțeau. În noiembrie 2014, Kim Han-sik, directorul general al companiei Chonghaejin Marine, căreia îi aparținea feribotul Sewol, a fost găsit vinovat pentru omor involuntar şi condamnat la 10 ani de închisoare

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Miercuri (Denie) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1852: S-a născut pictorul George Demetrescu Mirea (m. 1934)

– 1872: S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m. 1922)

– 1879, 16/29: S-a născut Gala Galaction (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), romancier, nuvelist, eseist, memorialist, gazetar, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (m. 1961)

– 1880: A murit Simion Balint, protopop greco-catolic, figură importantă a revoluției române de la 1848 din Transilvania, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (n. 1810) – 145 de ani

– 1887: S-a născut Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (m. 1965)

– 1896: S-a născut Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock), scriitor francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a.); în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (m. 1963, la Paris)

– 1902: A murit medicul Nicolae Kalinderu; a fost unul dintre fondatorii orientării anatomo-clinice şi fiziopatologice în medicina internă românească; împreună cu Victor Babeş a iniţiat studii de mare răsunet privind histologia, microbiologia, diagnosticul şi epidemiologia leprei; a înfiinţat primele laboratoare permanente de investigaţii clinice din România; cunoscut colecţionar de artă; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1835)

– 1903: S-a născut Filaret Barbu, compozitor, dirijor de cor şi profesor; s-a remarcat prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film (m. 1984)

– 1916: A murit Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (n. 1838)

– 1919: A murit (la Cluj) Pósta Béla, arheolog (al epocii migraţiunii popoarelor) şi istoric al artei şi culturii; unul dintre primii cercetători ai epocii feudale timpurii din Transilvania (n. 1862, la Kecskemét/Ungaria)

– 1923: A murit Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (n. 1849)

– 1925: S-a născut regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (m. 2012) – 100 de ani

– 1926: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (m. 2010)

– 1927: S-a născut Eugen Pricope, muzicolog şi dirijor (m. 1992)

– 1927: S-a născut scenograful şi creatorul de costume Ion Oroveanu (m. 2014)

– 1928: S-a născut istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; director-fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993); membru de onoare al Academiei Române din 2019 (m. 2022)

– 1933: S-a născut Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (a popularizat, în Ucraina, literatura română – Mihai Eminescu, Ion Creangă, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Geo Bogza) (m. 1996)

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul, pianistul şi profesorul Nicolae Brânduş; membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, onorat cu Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1977) și cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (2004) (m. 2023) – 90 de ani

– 1935: A murit Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la insistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (n. 1884) – 90 de ani

– 1936: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Gheorghe Grigurcu, poet, critic şi istoric literar, eseist şi jurnalist

– 1938: S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m. 1985)

– 1942: S-a născut economistul şi publicistul Viorel Sălăgean (m. 2003)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1949: S-a născut pictorul Anghel Neagu; stabilit în Franța din 1990 (m. 2024)

– 1950: A murit Paul Richter, compozitor, dirijor, pianist şi organist (n. 1875) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Ioan Mihai Cochinescu, prozator, scenarist și regizor de film

– 1951: A murit Giorge Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (n. 1882)

– 1954, 16/17: A murit (executat în închisoarea Jilava, după simulacrul de proces din 6-13 aprilie acelaşi an) Lucreţiu Pătrăşcanu, jurist, sociolog şi om politic comunist; participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al justiţiei între anii 1944 şi 1948; arestat în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, împreună cu pictoriţa Lena Constante, soţia sa, Elena Pătrăşcanu, filosoful Bellu Zilber, folcloristul Harry Brauner ş.a. (n. 1900)

– 1961: S-a născut Aurel Tămaș, cântăreț de muzică populară și ușoară

– 1975, 16/17: A murit Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (n. 1929) – 50 de ani

– 1978: S-a născut Mihail Neamțu, scriitor, teolog și om politic de dreapta; a fondat Partidul Noua Republică (în 2011); fost director științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului; a contribuit la înființarea Institutului de Istoria Religiilor de sub egida Academiei Române; coordonator al unor programe educative la Fundaţia Creştin-Democrată

– 1984: A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (n. 1899)

– 2002: A murit poetul și criticul literar Radu Săplăcan; a colaborat la Radio Cluj din anul 1975 (n. 1954)

– 2007, 16/17: A murit fizicianul Ioan Ursu; contribuţii în fizica corpului solid, la studiul fenomenelor de rezonanţă magnetică şi în domeniul materialelor nucleare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1928)

– 2017: A murit George Bălăiţă, romancier, eseist, publicist, traducător şi editor (n. 1935)

– 2017: A murit poetul Viorel Lică (n. 1952)

– 2017: A murit generalul de brigadă Adrian Soci, locţiitorul comandantului Diviziei 2 Infanterie „Getica”, remarcat atât în misiunile executate în ţară, cât şi în misiunile internaţionale din Afganistan, în 2005 şi în 2008 (n. 1965)

– 2018: A murit Florea Dumitrescu, economist, diplomat şi politician; a fost ministru de finanţe în perioada regimului comunist (1969-1978), ambasador al României în China (1978-1983), ambasador extraordinar în Birmania (1979-1987), guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România (1984-1989), președinte al Asociației de Prietenie România-China (1995-2018); a fost primul ministru de finanțe dintr-o țară socialistă membră CAER care a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional (1972) și Banca Mondială, determinându-l pe Robert McNamara, șeful Băncii Mondiale, să schimbe politica de creditare (n. 1927)

– 2018: A murit cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (n. 1947)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (n. 1951)

– 2019: A murit Gregorian Ioan-Eustaţiu, pictor scenograf la Teatrul de Păpuşi din Craiova peste 30 de ani; s-a afirmat ca artist pe toate continentele prin creaţiile sale deosebite în spaţiul teatrului de păpuşi şi marionete, al picturii, graficii şi tapiseriei (n. 1930)

– 2020: A murit Anton Achiței, interpret și compozitor de muzică populară (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit interpretul de muzică populară Vasile Iova (n. 1954) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Reuniunea informală a miniștrilor UE pentru egalitatea de gen

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din martie în zona euro, a doua estimare

– Madrid: Ministrul spaniol al Justiției depune mărturie în fața judecătorului însărcinat cu ancheta asupra soției premierului Pedro Sánchez

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, prezidează o întâlnire cu înalți oficiali din regiunile țării

– Montréal, Canada: Dezbaterea liderilor de partid pentru alegerile legislative din 28 aprilie (16 –  17 apr.)

– Geneva: Organizația Mondială a Comerțului își va publica perspectivele comerciale globale pentru 2025

– Beijing: Cifrele PIB-ului pentru primul trimestru, indicatori lunari inclusiv vânzările cu amănuntul și producția industrială

– Ottawa: Anunțul ratei cheie al Băncii Canadei

– Milano: Fotbal – Liga Campionilor, returul sferturilor de finală: Inter Milano (Ita) – Bayern Munchen (Ger)

– Madrid: Fotbal – Liga Campionilor, returul sferturilor de finală: Real Madrid (Spa) – Arsenal (Ang)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Vocii”, declarată oficial în 2013, are ca scop conştientizarea publicului asupra importanţei vocii umane în activitatea socio-profesională şi atragerea atenţiei asupra problemelor vocale. Iniţiativa acestei celebrări a fost luată în 1999, în Brazilia, la început sub denumirea de „Ziua naţională a vocii”, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea incidenţei cancerului de laringe

– Ziua naţională a Danemarcei – Ziua de naştere a reginei Margrethe a II-a (16.IV.1940 – 85 de ani)

– 1495: S-a născut umanistul german Petrus Apianus, cunoscut pentru contribuțiile sale în domenii ca matematică, astronomie, cartografie (m. 1557) – 530 de ani

– 1755: S-a născut pictorița franceză Élisabeth Vigée-Lebrun, recunoscută ca una dintre cele mai renumite femei pictor din secolul al XVIII-lea (m. 1842) – 270 de ani

– 1786: S-a născut Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (m. 1847, a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest)

– 1788: A murit Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (n. 1707)

– 1813, 16/28: A murit Mihail I. Kutuzov, feldmareşal rus, participant la războaiele ruso-turce; comandant suprem al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon I (1812) (n. 1745)

– 1825: A murit pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (n. 1741) – 200 de ani

– 1828: A murit Francisco de Goya (Francisco José de Goya y Lucientes), pictor, desenator şi gravor spaniol (n. 1746)

– 1830: A murit scriitorul ungar Katona József, unul dintre fondatorii dramaturgiei naţionale ungare (n. 1791) – 195 de ani

– 1844: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume reaal: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru literatură pe 1921 (m. 1924)

– 1846: A murit Domenico Dragonetti, contrabasist şi compozitor italian (n. 1763)

– 1850: A murit Marie Tussaud, fondatoarea renumitului „Muzeu al figurilor de ceară” din Londra, ce-i poartă numele (n. 1761, la Strasbourg/Franţa) – 175 de ani

– 1859: A murit Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric şi scriitor francez (n. 1805)

– 1867: S-a născut Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi au efectuat primul lor zbor (1903) cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (m. 1912)

– 1871: S-a născut John Millington Synge, dramaturg irlandez (m. 1909)

– 1885: S-a născut compozitorul maghiar Leó Weiner (m. 1960) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Charles Chaplin, actor, regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză; creatorul lui Charlot, celebrul personaj al filmului mut (m. 1977, în Elveţia)

– 1918: S-a născut comicul şi scriitorul american Spike Milligan (m. 2002)

– 1919: S-a născut dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (m. 2009)

– 1921: S-a născut Sir Peter Ustinov (născut Peter Alexander Freiherr von Ustinov), actor, regizor şi producător britanic de film (m. 2004)

– 1924: S-a născut compozitorul american Henry Mancini (m. 1994)

– 1926: S-a născut Pierre (Jacques Louis) Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (m. 2013)

– 1926: S-a născut părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (m. 2018)

– 1927: S-a născut (la Marktl am Inn, Germania) cardinalul Joseph Ratzinger, cunoscut ca Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013), în prezent papă emerit; a renunţat la pontificat, din motive de sănătate, începând cu data de 28.II.2013; cardinalul Ratzinger a fost ales Suveran Pontif la 19.IV.2005 (după moartea Papei Ioan Paul al II-lea); a urcat în Scaunul Pontifical la 24.IV.2005 (Papa Benedict al XVI-lea, al 265-lea papă din istoria Bisericii Catolice, a fost cel mai în vârstă cardinal care a acces pe tronul Sfântului Petru în ultimii 275 de ani şi primul papă german după aproape 1000 de ani, de la pontificatul lui Ştefan al IX-lea/1057-1058) (m. 2022)

– 1939: S-a născut Évelyne Prouvost, una dintre cele mai importante femei din istoria presei franceze, fondatoarea grupului Marie Claire, care publică 12 reviste şi este prezent în 30 de ţări (m. 2017)

– 1940: S-a născut Margrethe a II-a (Alexandrine Þórhildur Ingrid Margrethe), regina Danemarcei (din 1972); pe 31 decembrie 2023, Margareta a II-a Danemarcei a anunțat că va abdica pe 14 ianuarie 2024, la 52 de ani de când și-a început domnia, în favoarea prințului moștenitor Frederik – 85 de ani

– 1942: S-a născut baritonul italian Leo Nucci

– 1947: S-a născut cântăreţul şi compozitorul scoţian Gerry Rafferty (m. 2011)

– 1947: S-a născut muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (m. 2020)

– 1952: S-a născut Michel Blanc, actor, regizor de film și scenarist francez

– 1955: S-a născut Marele Duce Henri de Luxemburg (şef al statului din 7.X.2000) – 70 de ani

– 1958: A murit Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (n. 1920)

– 1972: A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata; Premiul Nobel pentru Literatură în 1968 (n. 1899)

– 1996: A murit Tomás Gutiérrez Alea, regizor cubanez de film (n. 1928)

– 2002: A murit actorul american Robert Urich (n. 1946)

– 2008: A murit Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (n. 1917)

– 2013: A murit George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (n. 1909, în Canada)

– 2020: A murit Gene Deitch (nume complet: Eugene Merril Deitch), ilustrator, animator, artist de benzi desenate și regizor american-ceh; creator al celebrei animații „Tom și Jerry” (n. 1924) – 5 ani

– 2020: A murit Luis Sepulveda, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist și om politic chilian (n. 1949) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa britanică Helen McCrory (n. 1968)

– 2023: A murit Ahmad Jamal (nume real: Frederick Russell Jones), pianist de jazz, compozitor, dirijor, lider de trupă și educator american (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 15 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 15 aprilie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 15 aprilie

* Acum 378 de ani (1647) boierul cărturar Udrişte Năsturel (cumnatul domnului muntean Matei Basarab) termina de tradus din latină în slavonă şi tipărea (la Mănăstirea Dealu din Târgovişte) cartea lui Thomas Kempis „De imitatione Christi” (Imitaţiunea lui Cristos/Urmarea lui Hristos). În predoslovia (prefaţa) cărţii, dedicată mitropolitului Varlaam al Moldovei, Udrişte Năsturel afirma latinitatea limbii române

* Cu 287 de ani în urmă (1738), la King’s Theatre din Londra, avea loc premiera operei în trei acte „Xerxes”, de Georg Friedrich Händel

* Se marchează 270 de ani (1755) de când poetul, jurnalistul și lexicograful britanic, Samuel Johnson, a publicat la Londra „Dicționarul limbii engleze”, primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate

* Cu 263 de ani în urmă (1762) prin decretul imperial de înfiinţare a miliţiei naţionale grănicereşti, semnat de împărăteasa Maria Tereza (1740-1780), luau fiinţă Regimentul I românesc de la Năsăud şi Regimentul II românesc de la Orlat

* Sunt marcați 155 de ani (1870) de când Mihai Eminescu începea colaborarea la revista „Junimii”, „Convorbiri literare”, cu poemul „Venere şi Madonă”

* Acum 107 ani (1918), la această dată, devenea muzeu memorial casa din pitorescul cartier ieşean Ţicău în care a locuit, între anii 1872 şi 1889, scriitorul Ion Creangă, numită şi „Bojdeuca lui Creangă” (sau „Bojdeuca din Ţicău”). De menţionat că „Bojdeuca lui Creangă” este prima casă memorială din România

* În urmă cu 76 de ani (1949), pe scena Teatrului Naţional din Capitală, avea loc premiera dramei „Bălcescu”, de Camil Petrescu

* Tot într-o zi de 15 aprilie, și tot acum 76 de ani, a fost înfiinţată, la Braşov, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Gheorghe Dima”

* Acum 61 de ani (1964), între 15 şi 22 aprilie, a avut loc plenara lărgită a CC al PCR care a adoptat Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamna pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar şi socialist, în realitate o codificare a intereselor de stat ale URSS. Declaraţia a marcat începutul oficial al politicii independente a României în cadrul „lagărului” socialist

* Cu 36 de ani în urmă (1989) începeau protestele studenţilor chinezi în Piaţa Tiananmen din Beijing (peste câteva săptămâni, la 4 iunie, autorităţile chineze aveau să reprime revolta studenţilor)

* Tot acum 36 de ani a avut loc tragedia de pe Stadionul Hillsborough (Sheffield, Anglia), când la un meci din semifinalele FA Cup dintre FC Liverpool şi FC Nottingham Forest, 96 de oameni au fost ucişi şi alte 766 de persoane rănite. Ancheta oficială din 1990 asupra dezastrului, numită Raportul Taylor, concludea că „principalul motiv al producerii tragediei este deficienţa în controlul poliţiei”. Constatările raportului au dus la eliminarea teraselor de stat în picioare pe toate stadioanele majore din Marea Britanie. Incidentul a rămas până astăzi cea mai mare tragedie din fotbalul european şi una din cele mai mari din fotbalul mondial

* În urmă cu 34 de ani (1991) avea loc inaugurarea oficială, la Londra, a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), creată în scopul sprijinirii unor proiecte economice şi de democratizare a ţărilor est-europene

* Cu 32 de ani în urmă (1993) a început să emită, la Bucureşti, Radio „PRO FM”. Din luna decembrie 2014, PRO FM a trecut în portofoliul media al RCS & RDS, împreună cu InfoPro, Music FM (acum Digi 24 FM) și Dance FM, în urma tranzacției cu grupul CME

* Se împlinesc 25 de ani (2000) de când echipa profesorului Irinel Popescu a realizat prima operaţie reuşită de transplant hepatic din spaţiul românesc (de la donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, prof. Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat, la stadiul de procedeu de rutină

* Acum 12 ani (2013) a avut loc atentatul de la maratonul din Boston, când două bombe au fost detonate în apropierea liniei de sosire a maratonului, din statul Massachusetts, Statele Unite ale Americii. Cele două explozii s-au produs aproape simultan la o distanţă 15 – 20 metri una de cealaltă, 3 persoane decedând, iar alte 183 fiind rănite. O a treia explozie a avut loc la Biblioteca „J.F. Kennedy” din Boston, după aproximativ două ore

* Cu 6 ani în urmă (2019) Catedrala Notre-Dame din centrul Parisului, simbol cultural, religios și arhitectonic al Franței, a fost cuprinsă de flăcări, într-un incendiu puternic care a distrus unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Franţei. În prezent, catedrala se află în reconstrucție, urmând a fi redeschisă în decembrie 2024

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți (Denie) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1812: S-a născut vorniceasa Maria Burada, prima femeie din Moldova care a tradus piese de teatru (m. 1886)

– 1879, 15/28: S-a născut lingvistul Theodor Capidan; s-a impus prin marile monografii lingvistice, etnografice şi folclorice privind dialectele româneşti sud-dunărene (megleno-român şi macedo-român); alături de Constantin Lacea, a fost cel mai devotat colaborator al lui Sextil Puşcariu la elaborarea „Dicţionarului limbii române”; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1953)

– 1905: S-a născut Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (m. 1976) – 120 de ani

– 1905, 15/28: S-a născut agronomul şi agrotehnicianul Irimie Staicu; a studiat metodele de fertilizare a podzolurilor şi sărăturilor; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 28 aprilie 1905

– 1913: S-a născut compozitoarea, pianista şi profesoara Rodica Lucia Suţu; maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1937-1955) (m. 1979)

– 1921: A murit Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1833)

– 1924: S-a născut Stephen (Alexander) Fischer-Galați, istoric și profesor american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe (m. 2014)

– 1924: A murit Eduard Caudella, violonist, pedagog, compozitor, dirijor şi critic de muzică (n. 1841)

– 1934: S-a născut Ion Vianu, medic psihiatru și scriitor; stabilit în Elveția din 1977; după 1989 s-a implicat activ în reformarea sistemului psihiatric din România, revenind frecvent în ţară; fiul criticului literar Tudor Vianu (m. 2024)

– 1935: S-a născut Gheorghe Firca, compozitor, muzicolog şi publicist (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Petre Ivănescu, fost handbalist şi antrenor; a jucat la Dinamo București, echipă cu care a câștigat campionatul național de 13 ori și Liga Campionilor Europeni în 1965; a jucat 205 meciuri pentru echipa națională a României, cu care a câștigat două Campionate mondiale (1961 și 1964); la Campionatele Mondiale din 1961 a fost desemnat golgheter, împreună cu cehoslovacul Zdeněk Rada (24 de goluri) (m. 2022)

– 1939: S-a născut inginerul agronom Nicolae N. Săulescu; contribuţii la fundamentarea teoretică şi la crearea experimentală a unor soiuri de grâu; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1942: S-a născut avocatul și omul politic Lucian Bolcaş; a fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008; în data de 30 septembrie 2010, s-a înscris în PSD (m. 2020)

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (m. 2015)

– 1946: S-a născut pictorul şi profesorul Zamfir Dumitrescu; preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România (2002-2007), deputat (2004-2008) (m. 2021)

– 1947: S-a născut Sorin Postolache, publicist şi caricaturist (m. 2002)

– 1950: S-a născut Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (m. 1991) – 75 de ani

– 1967: S-a născut ÎPS Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi (din 2016, Arhiepiscop din 2002)

– 1967: A murit teologul, pedagogul şi publicistul Nicolae Colan; în 1957 a fost ales arhiepiscop al Sibiului şi mitroplit al Ardealului; ministru al educaţiei naţionale, cultelor şi artelor (1938-1939); bogată activitate publicistică; membru de onoare al Academiei Române din 1942 (n. 1893)

– 1978: A murit Sergiu (Serghei) Malagamba, compozitor, dirijor, aranjor muzical şi instrumentist (baterist); se numără printre pionierii jazz-ului românesc (n. 1913, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1988: A murit Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a.) şi critic plastic (n. 1929, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1994: A murit geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat şi la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 2008: A murit inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 2008: A murit Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă, critic şi istoric literar, eseist, anglist, traducător şi profesor de literatură comparată; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1931)

– 2014: A murit Nina Cassian (nume real: Renée Annie Cassian), poetă, prozatoare şi traducătoare, autoare de lieduri şi muzică de cameră, stabilită în SUA din 1985 (n. 1924)

– 2015: A murit pictoriţa iconară Maria Deac Poenariu, inclusă, în 2010, de Ministerul Culturii în programul „Tezaure umane vii – păstrători şi transmiţători ai culturii” iniţiat de UNESCO; a fost ultima reprezentantă a neamului pictorilor Poenaru din satul Laz, iconari care au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu anul 1770 (n. 1923) – 10 ani

– 2016: A murit Alexandru Neculae Boriga, statistician, inginer şi profesor; contribuţii deosebite la statistica atletică (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

-Kuala Lumpur: Președintele Chinei, Xi Jinping, efectuează o vizită de stat în Malaezia (15 – 17 apr.)

– Amsterdam: La invitația Majestății Sale Regele Willem-Alexander, Majestatea Sa Sultanul Haitham bin Tariq Al Said al Omanului va efectua o vizită de stat în Țările de Jos (15 – 16 apr.)

-Taipei, Taiwan: Cybersec Forum 2025 (15 – 17 apr.)

• Președintele Lai Ching-te susține un discurs la Cybersec 2025

– Moscova: Ministrul rus de externe,  Serghei Lavrov, deschide o expoziție de fotografii care celebrează legăturile cu mai multe țări din America Latină

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică sondajul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor (09:00)

– New York: Noul proces al lui Harvey Weinstein, acuzat de viol și agresiune sexuală

– San Isidro, Argentina: Audiere în procesul a șapte cadre medicale pentru potențială neglijență care a dus la moartea fotbalistului Diego Maradona

– Belfast/New York: Manifestări de marcare a 112-a aniversare de la scufundarea Titanicului

– Franța: Festivalul Le Printemps de Bourges (15 – 20 apr.)

– Birmingham: Fotbal – Liga Campionilor, returul sferturilor de finală: Aston Villa (Ang) – Paris SG (Fra)

– Dortmund: Fotbal – Liga Campionilor, returul sferturilor de finală: Dortmund (Ger) – FC Barcelona (Spa)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artei” este marcată ca o recunoaştere a contribuţiei oamenilor de artă la îmbogăţirea culturii şi spiritualităţii universale. Ziua, sărbătorită pentru prima dată în 2012, a fost instituită la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări generale de la Guadalajara, Mexic; data a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului şi umanistului italian Leonardo da Vinci (15 apr. 1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor

– „Ziua Universală a Culturii” amintește de Pactul Roerich, un pact internațional de ratificare a recunoașterii legale a conservării obiectelor culturale, a operelor de artă, a protejării instituțiilor artistice, științifice și a monumentelor istorice. Documentul a fost redactat susținut de pictorul și activistul rus Nicholas Roerich, într-un efort de a proteja operele culturale şi ştiinţifice împotriva distrugerii în conflictele armate şi a fost ratificat la 15 aprilie 1935 (- 90 de ani), la Washington, de 21 de șefi de state. Pactul Roerich a devenit unul dintre cele mai importante documente care influențează formarea standardelor juridice internaționale pentru protejarea patrimoniului cultural al lumii. Steagul Păcii, care însoţeşte fiecare sărbătoare a acestei zile speciale în întreaga lume, este recunoscut ca simbol al pactului. Ideea marcării acestei zile aparține Ligii Mondiale a Culturii

– „Ziua Mondială a Diagnosticării Diabetului”; prin marcarea acestei zile se atrage atenţia asupra creşterii tot mai accentuate a îmbolnăvirilor de diabet. NOTĂ: La 14 noiembrie se marchează „Ziua mondială de luptă împotriva diabetului”

– RPD Coreeană: Sărbătoare naţională; Ziua de naştere a preşedintelui Kim Il-sung (n.15.IV.1912 – m.8.VII.1994); cunoscută şi ca „Ziua Soarelui”

– 1446: A murit Filippo Brunelleschi, arhitect şi sculptor italian din perioada Renaşterii timpurii (n. 1377)

– 1452: S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist şi umanist italian; considerat o întruchipare a tipului de „om universal” al Renaşterii (m. 1519)

– 1684: S-a născut Ecaterina I a Rusiei, împărăteasă din 1725 până la moartea sa (m. 1727)

– 1707: S-a născut Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică; creator al calculului variaţiilor (m. 1783)

– 1765: A murit savantul, poetul și filologul rus Mihail Lomonosov, considerat primul mare om de ştiinţă din Rusia (n. 1711) – 260 de ani

– 1772: S-a născut Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (m. 1844)

– 1797: S-a născut Adolphe Thiers, ziarist, istoric şi om politic francez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; primul preşedinte al celei de-a treia Republici Franceze (1871-1873); a condus acţiunea de reprimare sângeroasă a Comunei din Paris (m. 1877)

– 1809: S-a născut Hermann Günther Grassmann, matematician (a creat algebra spaţiului cu „n” dimensiuni) şi fizician german (contribuţii în acustică, optică şi electromagnetism) (m. 1877)

– 1843: S-a născut Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (m. 1916)

– 1858: S-a născut sociologul şi filosoful francez Émile Durkheim; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (m. 1917)

– 1865: A murit (asasinat) Abraham Lincoln, preşedinte al SUA între anii 1861 şi 1865; a fost unul dintre fondatorii Partidului Republican (1856) şi un ferm luptător pentru desfiinţarea sclaviei; a fost primul preşedinte american ucis în timpul mandatului; el a fost împuşcat de un sudist fanatic în seara zilei de 14 aprilie, în Vinerea Mare, când se afla în loja teatrului Ford din Washington, DC; a intrat în comă şi a murit nouă ore mai târziu (n. 1809) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Johannes Stark, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (m. 1957)

– 1878: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Robert Walser; recunoscut post-mortem ca unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai prozei elveţiene (m. 1956)

– 1908: A murit Jacques Antoine Béchamp, medic şi chimist francez; şi-a petrecut copilăria în Ţara Românească, învăţând la Colegiul „Sf. Sava”; studii în domeniile biologiei, chimiei biologice şi toxicologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (n. 1816)

– 1910: S-a născut, în Polonia, Miguel Najdorf, mare maestru argentinian la șah, faimos pentru a sa variantă „Najdorf” (m. 1997, la Málaga, în Spania) – 115 ani

– 1912: S-a născut Kim Ir Sen (Kim Il Sung), om politic comunist nord-coreean; preşedinte (1949-1966) şi secretar general al C.C. (1966-1994) al Partidului Muncii din Coreea; preşedinte al R.P.D. Coreene (1972-1994); creatorul pe baza „ideilor ciuce” a socialismului de tip coreean; a încurajat cultul personalităţii sale, căruia i-a dat dimensiuni paroxistice (m. 1994)

– 1920: S-a născut Richard von Weizsäcker, om politic german afiliat partidului Uniunea Creștin-Democrată, primar al Berlinului  din 1981 până în 1984 şi președinte al RFG în perioada 1984 – 1994; în timpul mandatului său a avut loc căderea Zidului Berlinului (1989) şi reunificarea Germaniei din 1990; la alegerile din mai 1984, el nu a avut un contracandidat, fapt unic in istoria postbelică a Germaniei (m. 2015) – 105 ani

– 1924: S-a născut Sir Neville Marriner, dirijor, violonist și profesor englez; a fondat, în 1959, orchestra de cameră „Academy of St Martin in the Fields”, împreună cu care a realizat peste 500 de înregistrări (m. 2016)

– 1931: S-a născut profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (m. 2002)

– 1931: S-a născut Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 (m. 2015)

– 1936: S-a născut Raymond Poulidor, unul dintre cei mai iubiți cicliști din istoria Franței (m. 2019)

– 1937: S-a născut actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (m. 2017)

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Sava, Arhiepiscopul Varșoviei și Mitropolitul întregii Poloni și, prin urmare, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Poloneze din 1998, a doua religie organizată ca mărime din Polonia

– 1938: S-a născut (la Tunis) Claudia Cardinale, actriţă italiană de film

– 1938: A murit César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (n. 1892)

– 1945: S-a născut Liam O’Flynn, muzician irlandez, interpret la „uilleann pipes” (cimpoi irlandez); a reînviat cântecul tradițional irlandez (m. 2018) – 80 de ani

– 1955: S-a născut chitaristul american de jazz Jeff Golub (m. 2015) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Emma Thompson, actriţă britanică de film și scenaristă

– 1960: S-a născut Filip (Duce de Brabant) (Philippe Léopold Louis Marie, Duce de Brabant), rege al Belgiei, membru al Casei de Saxa-Coburg şi Gotha; a urcat pe tron la 21 iulie 2013, în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea – 65 de ani

– 1961: S-a născut Carol Greider, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2009, împreună cu Jack Sztostak și Elizabeth Blackburn, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază

– 1962: S-a născut fostul model şi cântăreţ britanic Nick Kamen (pe numele său adevărat Ivor Neville Kamen), cunoscut pentru piesa „I Promised Myself” (m. 2021)

– 1966: S-a născut actrița și cântăreaţa britanică Samantha Fox

– 1980: A murit Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor, critic literar, militant social și jurnalist francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru Literatură în 1964, pe care a refuzat să-l ridice (n. 1905) – 45 de ani

– 1986: A murit Jean Genet, romancier şi dramaturg francez (n. 1910)

– 1990: A murit Greta Garbo, actriţă suedeză de film, stabilită în SUA (n. 1905) – 35 de ani

– 1998: A murit (aparent din cauze naturale) Pol Pot (pe numele adevărat: Saloth Sar), dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste Khmerii roşii; regimul instalat de el prin forţă a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat; în 1979 regimul său de teroare a fost înlăturat de trupele vietnameze (n. 1925)

– 2000: A murit Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (n. 1925) – 25 de ani

– 2012: A murit sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (n. 1939, în Scoţia)

– 2013: A murit actorul american Richard LeParmentier, cunoscut pentru rolul amiralului Motti din „Star Wars: Episode IV: A New Hope” (n. 1946)

– 2014: A murit inginerul american John C. Houbolt, supranumit „eroul necunoscut” al misiunii Apollo 11; contribuţiile sale la programul spaţial american au fost vitale pentru aselenizarea cu succes a primei nave cu echipaj uman pe Lună, la 29 iulie 1969 (n. 1919)

– 2018: A murit regizorul italian de film Vittorio Taviani; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (n. 1929)

– 2018: A murit actorul american R. Lee Ermey; a luptat în războiul din Vietnam; a devenit celebru cu rolul sergentului Hartman din filmul „Full Metal Jacket” (1987), regizat de Stanley Kubrick (n. 1944)

– 2020: A murit Rubem Fonseca, scriitor, critic de film şi scenarist brazilian (n. 1925) – 5 ani

– 2020: A murit compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit actorul american Brian Dennehy (n. 1938) – 5 ani

– 2024: A murit Bernd Hölzenbein, fotbalist german, campion mondial în 1974; cel mai bun marcator din istoria clubului Eintracht Frankfurt (n. 1946) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 14 aprilie 2025, 15:44

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1059 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Se marchează 820 de ani (1205) de când, în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 568 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Acum 197 de ani (1828) se declanșa războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* În urmă cu 146 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Acum 141 de ani (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Sunt marcați 115 ani (1910) de când era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Acum 113 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Cu 98 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 94 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* În urmă cu 93 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Acum 92 de ani (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* Se marchează 90 de ani (1935) de când a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 63 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 37 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârși anticipat, în Dumimica Floriilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Începutul Săptămânii Mari (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959) – 140 de ani

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial) – 130 de ani

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1929: S-a născut Gheorghe Drăgulin, preot, istoric, teolog, publicist și profesor universitar (m. 2022)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii – 75 de ani

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936) – 5 ani

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938)

– 2024: A murit Doru-Viorel Ursu, avocat, procuror și judecător militar, om politic, publicist și conferențiar universitar la Facultatea de Drept din București; ministru de interne al României (iun. 1990 – oct. 1991, în Guvernul Petre Roman); deputat în legislatura 1992-1996; de numele lui se leagă înființarea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, înființarea Liceelor de Poliție „Neagoe Basarab” și „Constantin Brâncoveanu” și reînființarea Jandarmeriei Române (n. 1953) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

• Participă prim-ministrul palestinian, Mohammad Mustafa

– Varșovia: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor sociale (14 – 15 apr.)

-Zagreb: Președintele Poloniei Andrzej Duda și soția sa Agata Kornhauser–Duda vor efectua o vizită oficială în Croația (14 – 15 apr.)

-Washington DC: Președintele SUA, Donald Trump, îl întâmpină pe președintele El Salvador, Nayib Bukele, la Casa Albă.

-Hanoi, Vietnam: Vizita președintelui chinez Xi Jinping (14 – 15 apr.)

-Budapesta:  Parlamentul votează amendamentele constituționale care restrâng drepturile

– Baku: Viceprim-ministrul pakistanez și ministrul de externe, senatorul Mohammad Ishaq Dar, va vizita Azerbaidjan, unde va copreședa cea de-a doua consultare politică Malaezia-Azerbaijan cu omologul său, Elnur Mammadov.

-Manila, Filipine: Conferință de presă a ministrului filipinez de externe, Enrique Manalo

-Moscova: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, prezidează reuniunea coordonatorilor naționali ai „Grupului de Apărare al Cartei ONU”

-Atena: Ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu, poartă discuții cu omologul său grec, Nikos Dendias

– Paris: Publicarea raportului lunar OPEC

– Washington, DC: Proces meta antitrust

– Johannesburg, Africa de Sud: Înfățișarea în instanță a suspectului în cazul a 76 de morți prin incendiere

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 (- 5 ani) de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287) – 680 de ani

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928) – 150 de ani

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric, sociolog și scriitor britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002) – 100 de ani

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856) – 100 de ani

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul și dramaturgul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane – 90 de ani

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut – 85 de ani

– 1944: S-a născut Nguyễn Phú Trọng, om politic vietnamez, secretar general al Partidului Comunist din Vietnam, în funcție din 19 ianuarie 2011, și președintele Vietnamului, șef de stat al Vietnamului de jure, în funcție din 23 octombrie 2018 (m. 2024)

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016) – 75 de ani

– 1950: A murit Ramana Maharshi (născut Venkataraman Iyer, dar este cunoscut mai ales sub numele de Bhagavan Sri Ramana Maharshi), înțelept și jivanmukta indian hindus; unul dintre cei mai renumiți și admirați maeștri spirituali din India, învățăturile sale au fost asociate cu hinduismul, în special cu tradiția Advaita Vedanta, care postulează unitatea esențială a sufletului și a Divinului (n. 1879) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897) – 50 de ani

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940) – 10 ani

– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

– 2023: A murit Abel Posse, scriitor, diplomat, politician și profesor universitar argentinian (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2025, 05:00 / actualizat: 14 aprilie 2025, 15:36

S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Acum 427 de ani (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Acum 283 de ani (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 163 de ani în urmă (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum exact 140 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române. Acest demers avea ca scop conservarea și diseminarea patrimoniului cultural și științific prin intermediul lucrărilor tipărite, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a culturii și educației în România. Aceste legi subliniază eforturile țării de a-și structura și proteja moștenirea culturală și intelectuală, reflectând evoluția României ca stat modern (13/25)

* În urmă cu 103 ani (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* În urmă cu 86 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Cu 82 de ani în urmă (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* Se marchează 80 de ani (1945) de când avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Acum 77 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 61 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* Se împlinesc 55 de ani (1970) de la inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, cu exact 50 de ani în urmă (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor