Calendarul zilei – 17 august

Publicat de Codrin RAITA, 17 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:57

S-a întâmplat într-o zi de 17 august

* Cu 129 de ani în urmă (1896), la Londra, Bridget Driscoll (n. 1851) devenea prima victimă care a decedat ca urmare a unui accident de circulaţie, în care a fost implicat un automobil

* Acum 119 ani (1906) avea loc cutremurul catastrofal de la Valparaíso, Chile. Magnitudinea a fost de 8,6 pe scara Richter, iar numărul impresionant de victime s-a ridicat la 20.000

* În urmă cu 109 ani (1916) Turcia declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (17/30)

* Se marchează 55 de ani (1970) de când URSS lansa aeronava Venera 7, primul modul spaţial sovietic care a ajuns pe suprafața planetei Venus şi prima aeronavă construită de om care a călătorit cu succes pe altă planetă cu scopul de a transmite date pe Pământ. A pătruns în atmosfera venusiană pe 15 decembrie 1970, singurele date substanțiale pe care le-a transmis fiind cele de temperatură, care era de 475°C (887°F)

* În urmă cu 48 de ani (1977) spărgătorul de gheaţă nuclear sovietic, NS Arktika, navă pilot a clasei Arktika în serviciu din anul 1975, a fost prima navă care a atins zona Polului Nord. În anul 2007, a fost finalizat NS 50 Let Pobedy, al şaselea şi ultimul spărgător de gheaţă rus din clasa Arktika, la şantierele navale din Murmansk. În prezent acesta este cel mai mare spărgător de gheaţă din lume. În iunie 2016, uriaşa navă „Arktika”, spărgător de gheaţă nuclear cu reglaj electronic, a fost lansată la apă la Sankt Petersburg, cu aproape un an mai devreme decât fusese prevăzut iniţial. Lung de 173 de metri şi lat de 34 metri, imensul vapor are un deplasament de 33.000 tone metrice de apă şi poate sparge gheaţa de 3-4 metri grosime. Asamblarea lui a fost finalizată în decembrie 2017, când au fost montate ultimele componente

* Acum 43 de ani apărea primul compact-disc (CD). Întâiul CD a fost produs în scop comercial la 17 august 1982 de compania Philips la o fabrică de lânga Hanovra, în Germania. Apariţia oficială pe piaţă s-a realizat, în 1991, în cadrul emisiunii „Tomorrow’s World” de la BBC, prezentat drept invenţia „care va revoluţiona muzica”, pe CD-ul folosit ca model fiind imprimat albumul Bee Gees – “Living Eyes”. „The Visitors” al grupului suedez ABBA a fost însă primul album dedicat publicului larg imprimat pe un CD. Lansate comercial în noiembrie 1982, CD-urile au marcat începutul trecerii de la tehnologia analogică la cea digitală. Până în octombrie 1982 deja fuseseră lansate în Japonia 50 de albume. La început, costul unui CD era în Japonia echivalentul a 20 de euro de azi iar un player costa până la 2000 de euro, potrivit istoricului prezentat de Philips. Dacă în 1982 au fost produse în total 400.000 de CD-uri, în 1983 s-a ajuns la 6.000.000 de unităţi, pentru ca în 1985 să fie produse peste 25 de milioane de CD-uri. Evoluţia a fost atât de rapidă, încât doar până în 2007 în lume au fost vândute peste 200 de miliarde de CD-uri. CD-urile au ajuns în Europa abia în martie 1983, iar Philips CD100 a fost unul dintre cele mai populare playere din acea perioadă

* Cu 21 de ani în urmă (2004), între 17 – 22 august, s-a desfăşurat, în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe (jud. Tulcea), prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul”, organizată de Fundația „Anonimul”. În competiția finală au fost prezentate 11 lungmetraje, 12 documentare și 36 de scurtmetraje, fiind acordate premii totale de 35.000 de dolari

* Acum 8 ani (2017) aveau loc atacurile jihadiste de la Barcelona, când 16 persoane au fost ucise de şoferul unei furgonete care a intrat cu maşina pe cea mai mare arteră pietonală a Spaniei, La Rambla, plină de vizitatori ai oraşului. Peste 100 de oameni au fost răniţi şi transportaţi la spital, printre ei aflându-se şi doi români. Ulterior, în cursul nopții, poliția a anunțat un al doilea atac a avut loc în orașul Cambrils, căruia i-a pus capăt înainte de a căpăta proporțiile celui de la Barcelona

Aniversări – Comemorări

– Sf. Gheorghe Pelerinul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” (prima duminică după 15 august). NOTĂ: „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015. Pe 20 iunie este marcată, din 2001, „Ziua mondială a refugiaţilor”, la iniţiativa ONU. La 28 septembrie, în Biserica romano-catolică, este marcată „Ziua mondială a migrantului și a refugiatului” (a 111-a) (ultima duminică din septembrie). Pe 18 decembrie este „Ziua internaţională a migranților”, marcată anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora)

– 1868: S-a născut poetul Ion Păun Pincio (numele la naştere: Ion Păun); după o călătorie în Italia, şi-a adăugat la numele său numele grădinii publice din Roma, Pincio; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1894)

– 1872, 17/29: S-a născut Traian Vuia, inginer şi inventator; pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale, constructorul primului avion din lume (brevetat, în Franţa, la 17.VIII.1903) care, la 18 martie 1906, s-a desprins de la sol datorită exclusiv forţei motorului său; a folosit pentru prima oară în lume un tren de aterizare cu pneuri la roţi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la mişcarea de Rezistenţă, fiind preşedintele Frontului Naţional Român din Franţa; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1950)

– 1889: S-a născut medicul veterinar Nicolae Teodoreanu; în 1936 a înfiinţat Societatea de Genetică din România; a avut o importantă contribuţie la crearea, la Palas Constanţa, a unei adevărate baze de cercetări ştiinţifice, reuşind să realizeze, împreună cu colaboratorii săi, rasa de ovine „Merinos de Palas”; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1977)

– 1894: S-a născut chimistul Radu Cernătescu; lucrări în domeniile chimiei fizice, anorganice, analitice şi biochimiei; fondator al Institutului de chimie macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1958)

– 1899: S-a născut Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după al doilea război mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a ONU, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (m. 1987, la Paris)

– 1925: S-a născut pictorul Iacob Gheorghe, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură București (m. 2020) – 100 de ani

– 1925: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul Ioan Slavici; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1848) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (m. 2008) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Ştefan Ruha (magh. Ruha István), violonist, dirijor şi profesor (m. 2004)

– 1940: S-a născut fizicianul Cornel Haţegan; cercetări fundamentale în diferite domenii ale fizicii atomice şi nucleare – reacţii nucleare, ciocniri atomice, astrofizică nucleară, fizică computaţională; membru titular al Academiei Române din 1992 – 85 de ani

– 1953: S-a născut Herta Müller, romancieră, poetă, eseistă româno-germană, de limbă germană și română, originară din România; a primit până în prezent peste douăzeci de premii, inclusiv Premiul Kleist (1994), Premiul Aristeion (1995), Premiul Literar Internațional Dublin (1998) și Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului (2009). La 8 octombrie 2009, Academia Suedeză a anunțat că a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură, descriind-o drept o femeie „care, cu concentrarea poeziei și franchețea prozei, înfățișează peisajul celor deposedați”

– 1954: A murit medicul neurolog Nicolae Ionescu-Siseşti, unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai profesorului Gheorghe Marinescu şi continuator al acestuia în activitatea didactică şi ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1888)

– 1964: A murit Mihail Ralea, filosof, sociolog, psiholog, eseist şi om politic (ministru al muncii/1938-1940 şi al artelor/1945-1946; ambasador al României în SUA/1946-1948); în critica literară a impus cozeria şi eseul literar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1968: A murit actorul francez de origine română Jean Yonnel, societar al Comediei Franceze (n. 1891)

– 1975: A murit compozitorul şi dirijorul Mircea Popa (n. 1915) – 50 de ani

– 1997: A murit Victor Tulbure, poet şi traducător (a tradus din Goethe, Byron, Puşkin, Lermontov, Lenau, Francis James, Kostis Palamas, Arany János, din poezia armeană, sârbă, bulgară) (n. 1925, la Căuşeni-Tighina, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit Petre Mihăescu, compozitor (autor a numeroase şlagăre), solist şi dirijor (la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”) (n. 1928)

– 2014: A murit Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2014: A murit pictorul şi scenograful Constantin Albani (n. 1938)

– 2014: A murit actorul Dan Corneliu Borcia (n. 1943)

– 2019: A murit Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România; printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească (n. 1973)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Prim-ministrul Lawrence Wong susține un discurs politic important

– Bolivia: Alegeri prezidențiale și legislative

– Jakarta: Manifestări de marcare a 80 de ani de la independența Indoneziei

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Indonezia; aniversarea proclamării republicii/ 1945 – 80 de ani

– Ziua naţională a Republicii Gaboneze; aniversarea proclamării independenţei/ 1960 – 65 de ani

– 1601: S-a născut matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (m. 1665)

– 1673: A murit Reinier de Graaf (Reynier de Graaf sau Regnier de Graaf) medic și anatomist olandez, celebru pentru descoperirile sale în domeniul biologiei reproducerii (n. 1641)

– 1686: S-a născut compozitorul italian Nicola Porpora (m. 1768)

– 1809: A murit Matthew Boulton, om de știință și industriaș englez (n. 1728)

– 1834: S-a născut Christian (Eduard Ludwig Wilhelm) Frőhner, arheolog şi numismat francez de origine germană; între 1871 şi 1875 a publicat cele cinci volume ale lucrării „Trajane, d’apres le surmoulage éxecuté à Rome en 1861-1862, reproduit en photographie par Gustave Arosa”, „o istorie plastică sugestivă a războaielor daco-romane, a naşterii poporului român”; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1925)

– 1850: A murit José de San Martin (José Francisco de San Martín Matorras), general şi om politic argentinian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (n. 1778) – 175 de ani

– 1879: S-a născut (la Varşovia) Samuel Goldwyn (pseudonismul lui Schmuel Gelbfisz), producător american de film de origine poloneză; pionier al industriei filmului; fondator al firmei ce-i poartă numele (1918) şi coproprietar la „Metro Goldwyn Mayer” (1924) (m. 1974). NOTĂ: Site-ul www.britannica.com dă naşterea în iulie 1879

– 1886: A murit chimistul rus Alexandr M. Butlerov; fondatorul teoriei structurii chimice, care stă la baza chimiei organice moderne (n. 1828)

– 1898: A murit compozitorul austriac Carl Zeller (n. 1842)

– 1901: A murit compozitorul francez Edmond Audran (n. 1840)

– 1905: S-a născut Ada Falcón, „Împărăteasa tangoului” sau „Mica bijuterie argentiniană”, cum era „alintată” cântareaţa la debut; a cunoscut consacrarea în 1923, când a devenit cea de-a treia cântareaţă de tango din Argentina, alături de Azucena Maizani şi Rosita Quiroga (m. 2002) – 120 de ani

– 1911: S-a născut aviatoarea americană Elinor Smith Sullivan; la 16 ani a fost cel mai tânăr pilot autorizat de guvernul SUA; a fost desemnată femeia-pilot a anului 1930 (m. 2010)

– 1920: S-a născut actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (m. 2015) – 105 ani

– 1923: S-a născut artistul francez de origine venezueleană Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (o direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul american Evan S. Connell, nominalizat la premiile Man Booker International în 2009 (m. 2013)

– 1926: S-a născut fostul preşedinte chinez Jiang Zemin, Secretar General al Partidului Comunist Chinez din 1989 până în 2002 și Președinte al Republicii Populare Chineze din 1993 până în 2003 (m. 2022)

– 1932: S-a născut Sir V.S. Naipaul (Vidiadhar Surajprasad Naipaul), romancier britanic de origine indiană, unul dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii caraibiene; operele sale au abordat adesea temele colonialismului şi exilului; Premiul Nobel pentru literatură în 2001 (m. 2018)

– 1935: S-a născut actorul și regizorul rus Oleg Tabakov; conducător artistic a două teatre de elită din Moscova și îndrumător al mai multor generații de actori ruși (m. 2018) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Andrei Burac, poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist din Republica Moldova (m. 2020)

– 1943: S-a născut Robert de Niro, actor, regizor de film și producător american; considerat unul dintre cei mai talentați și mai influenți actori din toate timpurile

– 1955: A murit Fernand Léger, pictor şi decorator francez, unul dintre promotorii cubismului (n. 1881) – 70 de ani

– 1958: S-a născut cântăreaţa americană de muzică pop-rock Belinda Carlisle

– 1958: A murit compozitorul francez Florent Schmitt (n. 1870)

– 1959: S-a născut Jonathan Franzen, eseist şi romancier american

– 1960: S-a născut Sean Penn, actor, regizor, producător de film şi politician american – 65 de ani

– 1968: S-a născut actriţa britanică Helen McCrory (m. 2021)

– 1969: A murit arhitectul german Ludwig Mies Van Der Rohe (numele la naştere: Maria Ludwig Michael Mies), unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului al XX-lea; considerat, alături de arhitecţii Walter Gropius şi Le Corbusier, drept unul dintre pionierii, dar şi maeştrii arhitecturii moderne (n. 1886)

– 1969: A murit Otto Stern, fizician și profesor german american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1943, pentru contribuţia sa la dezvoltarea metodei razelor moleculare şi pentru descoperirea momentului magnetic al protonului (n. 1888)

– 1973: A murit Conrad Aiken (nume complet: Conrad Potter Aiken), poet, critic literar, dramaturg și nuvelist american (n. 1889)

– 1983: A murit poetul american Ira Gershwin; a colaborat cu fratele său mai mic, compozitorul George Gershwin (1898-1937), la realizarea a peste 20 de muzicaluri (n. 1896)

– 1987: A murit (s-a sinucis, în închisoarea Spandau din RFG) Rudolf Hess, om politic naţional-socialist german, colaborator apropiat al lui Hitler; rămas în istorie şi pentru celebrul său zbor în Scoţia (din 10.V.1941), în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie; condamnat de Tribunalul de la Nürenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă (n. 1894)

– 1987: A murit Carlos Drummond de Andrade, poet, traducător şi jurnalist brazilian; considerat cel mai important poet al secolului al XX-lea din Brazilia (n. 1902)

– 1990: A murit Béla Abody, scriitor, critic literar, traducător şi redactor maghiar (n. 1931) – 35 de ani

– 2006: A murit Bernard Rapp, regizor de film, scenarist, actor şi jurnalist francez (n. 1945)

– 2010: A murit Ludvik Kundera, poet, dramaturg şi traducător ceh; exponent al avangardismului literar care s-a făcut remarcat în special prin poeziile sale suprarealiste (n. 1920) – 15 ani

– 2010: A murit Francesco Cossiga, politician creştin-democrat italian, premier al Italiei între anii 1979 – 1980, al optulea preşedinte al Italiei, în funcţie în perioada 3.VII.1985 – 28.IV.1992 (n. 1928) – 15 ani

– 2016: A murit Arthur Hiller, regizor de film şi televiziune, producător și actor canadian-american (n. 1923)

– 2017: A murit actrița, poeta și militanta siriană Fadwa Suleiman; cunoscută pentru conducerea manifestațiilor împotriva regimului Bashar Al-Assad (n. 1970)

– 2020: A murit renumitul cântăreţ indian Pandit Jasraj, a cărui carieră se întinde pe o perioadă de opt decenii; a contribuit la popularizarea muzicii indiene în întreaga lume, datorită stilului său inovator (n. 1930) – 5 ani

– 2024: A murit Zhou Guangzhao, fizician chinez; din 1960 a lucrat la programul chinez de arme nucleare, devenind în cele din urmă director al Institutului Chinez de Cercetare a Armelor Nucleare, acum Academia de Inginerie din China; a fost președintele Academiei Chineze de Științe (1987-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1929) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 august

Publicat de Codrin RAITA, 16 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:23

S-a întâmplat într-o zi de 16 august

* Cu 106 ani în urmă (1919) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Canada prin deschiderea, la această dată, a Consulatului General al României la Montréal. Relațiile bilaterale la nivel de ambasadă au fost stabilite la 3 aprilie 1967

* Se împlinesc 100 de ani (1925) de când, la Mark Strand Theatre (SUA), a avut loc premiera filmului „Goana după aur”, al 72-lea film al lui Charlie Chaplin, considerată una dintre cele mai bune pelicule din întreaga istorie a filmelor mute

* Sunt marcați 85 de ani (1940) de când, între 16 şi 24 august, au avut loc tratativele româno-ungare de la Turnu Severin, în cadrul cărora delegaţia maghiară cerea alipirea la Ungaria horthystă a mai mult de jumătate din suprafaţa Transilvaniei, iar delegaţia română susţinea doar principiul schimbului de populaţii. Tratativele au eşuat

* Acum 78 de ani (1947) era publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 287 privind reforma monetară, iniţiată cu scopul stăvilirii inflaţiei şi a dezorganizării sistemului monetar al ţării. Nivelul preţurilor cu amănuntul a crescut de peste 8.000 de ori faţă de anul 1938, iar costul vieţii de peste 5.000 de ori. Reforma monetară a fost, totodată, un mare pas spre etatizarea întreprinderilor private de către noul regim comunist instalat la Bucureşti

* Se marchează 65 de ani (1960) de când avea loc proclamarea independenţei de stat a Ciprului în cadrul Commonwealth-ului Britanic, primul preşedinte fiind arhiepiscopul Makarios (1913-1977). Republica Cipru este stat membru al Uniunii Europene de la 1 mai 2004

* Acum 13 ani a avut loc masacrul de la Marikana (Africa de Sud), în timpul căruia au fost uciși 34 de mineri de către Serviciul de Poliție din Africa de Sud (SAPS). Incidentul a avut loc la data de 16 august 2012 și a fost cea mai „letală” utilizare a forței de către forțele de securitate sud-africane împotriva civililor din 1976. Masacrul a fost comparat cu cel din 1960 de la Sharpeville. Incidentul a avut loc la cea de-a 25-a marcare a unei greve a minerilor la nivel național. Crimele au avut loc în două locuri, la aproximativ 500 de metri distanță una de cealaltă, cu 17 persoane rănite mortal în fiecare dintre aceste locuri

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache; Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– „Ziua Naţională pentru Comemorarea Martirilor Brâncoveni şi de Conştientizare a Violenţelor împotriva Creştinilor” a fost stabilită prin Legea nr. 134/2020, inițiată de deputatul Daniel Gheorghe; prin marcarea acesteia se dorește cunoașterea, în societatea românească, a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume și conștientizarea rolului creștinismului în istoria României; Sfinții Brâncoveni reprezintă un simbol al luptei pentru păstrarea credinței străbune ortodoxe în spațiul românesc, iar martirajul acestora reprezintă un exemplu elocvent al iubirii de credință și neam, elemente indisolubile care stau la baza românismului

– 1816, 16/28: S-a născut botanistul Florian Porcius; unul dintre creatorii terminologiei botanice româneşti; în 1848 a făcut parte din delegaţia care a susţinut, la Viena, drepturile naţionale ale românilor transilvăneni, fapt ce i-a atras arestarea; membru titular al Academiei Române din 1882 (m. 1906)

– 1823: S-a născut Alexandru Hurmuzaki (Hurmuzachi), publicist şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1871)

– 1841: S-a născut Alexandru Lahovari, jurist și om politic; orator de mare talent; alături de Petre P. Carp, a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai conservatorilor; ministru în mai multe rânduri (m. 1897, la Paris). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.VIII.1840

– 1869: S-a născut compozitorul, flautistul şi profesorul Petre Elinescu (m. 1947)

– 1891: S-a născut Scarlat Lambrino, epigrafist şi istoric al antichităţii greco-romane; stabilit în Portugalia din 1947; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (m. 1964, la Lisabona)

– 1903: S-a născut Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon), poet şi eseist; colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931, va deveni subdirector (director adjunct) la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944); judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967; în ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală (m. 2000)

– 1920: S-a născut Gelu Solomonescu, compozitor de muzică uşoară, pianist şi şef de formaţie (m. 1984) – 105 ani

– 1921: S-a născut Ovid S. Crohmălniceanu (numele real: Moise Cahn), critic şi istoric literar, scriitor (m. 2000)

– 1931: S-a născut Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (m. 2002)

– 1931: A murit Sabba Ştefănescu, geolog şi paleontolog; studii asupra formaţiilor terţiare; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (n. 1857)

– 1935: S-a născut poetul Ion Gheorghe (m. 2021) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Victor Petrescu, istoric şi critic literar, istoric al culturii, bibliolog și ziarist

– 1942: S-a născut compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (m. 2009)

– 1942: S-a născut Gabriela Melinescu, poetă, prozatoare, traducătoare şi jurnalistă; stabilită din 1975 în Suedia, a devenit unul dintre cei mai importanţi şi originali scriitori ai literaturii suedeze (m. 2024)

– 1950: S-a născut artisul plastic Mircea Titus Romanescu – 75 de ani

– 1955: S-a născut baritonul Alexandru Agache – 70 de ani

– 1955: S-a născut Ionel Talpazan, pictor american de origine română (m. 2015) – 70 de ani

– 1956: A murit pictorul Theodor Pallady; membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1871)

– 1981: A murit dirijorul de cor Ion Vanica (fondator, alături de Dumitru D. Botez, şi primul dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române) (n. 1917)

– 1985: S-a născut pianista și profesoara Alexandra Dariescu; prima pianistă română ce a cântat la Royal Albert Hall din Londra – 40 de ani

– 1987: A murit Emil Condurachi, istoric, arheolog şi profesor; specialist în istoria Antichităţii; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1912)

– 2008: A murit Elena Leuşteanu – Teodorescu, fostă gimnastă, binecunoscută pentru cucerirea a trei medalii – toate de bronz – la Jocurile Olimpice de la Melbourne (1956) şi Roma (1960); de asemenea, este prima sportivă care a adus gimnasticii româneşti o medalie de la Jocurile Olimpice, medalie obţinută la Melbourne (n. 1935, la Cernăuţi, astăzi în Ucraina)

– 2017: A murit poeta, prozatoarea și editoarea Ileana-Lucia Floran (n. 1960)

– 2019: A murit baschetbalistul Armand Novacek, unul dintre jucătorii de bază ai CCA (ulterior echipa a devenit Steaua), dar și ai reprezentativei naționale în perioada de aur a baschetului românesc, între anii 1953-1967; stabilit în Germania din 1975, unde s-a dedicat profesiei de medic specialist de anestezie și terapie intensivă (n. 1936)

– 2021: A murit prozatorul, eseistul și profesorul Constantin Mateescu; a publicat peste 50 de volume de povestiri, romane, jurnale, memorialistică, eseu, teatru și critică literară (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Montréal, Canada: Conferința Internațională Comună privind Inteligența Artificială (IJCAI) (16 – 22 aug.)

– Dublin: Trupa americană Oasis susține primul dintre cele două concerte din Irlanda care încheie turneul lor „Live ’25” (16 – 17 aug.)

– Campionatul de Rugby, cea de-a paisprezecea ediție a competiției anuale de rugby din Emisfera Sudică, care implică Argentina, Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud (16 aug. – 4 oct.)

• Johannesburg: Africa de Sud este campioana mondială en-titre și începe turneul împotriva Australiei, pe 16 august

Aniversări – Comemorări

– 1557: A fost botezat pictorul şi gravorul italian Agostino Carracci (m. 1602)

– 1645: S-a născut scriitorul moralist francez Jean de la Bruyère (m. 1696) – 380 de ani

– 1678: A murit Andrew Marvell, om politic și poet englez (n. 1621)

– 1705: A murit Jakob Bernoulli, matematician și fizician elvețian; a dezvoltat calculul diferențial și integral introdus de Isaac Newton şi Gottfried von Leibniz (n. 1654) – 320 de ani

– 1744: S-a născut astronomul francez Pierre Méchain, care împreună cu prietenul său Charles Messier, a lucrat la un catalog celebru de nebuloase, „Catalogul Messier” (m. 1804)

– 1845: S-a născut fizicianul francez Gabriel Lippmann; a realizat prima fotografie color a spectrului solar; Premiul Nobel pentru fizică în 1908; membru de onoare străin al Academiei Române (1909) (m. 1921, la bordul transatlanticului „France”) – 180 de ani

– 1863: S-a născut Gabriel Pierné, dirijor, organist şi compozitor francez (m. 1937)

– 1888: A murit farmacistul american John Pemberton, inventatorul băuturii răcoritoare „Coca-Cola” (n. 1831)

– 1893: A murit medicul francez Jean-Martin Charcot, unul dintre fondatorii neuropatologiei moderne (n. 1825)

– 1899: A murit Robert Wilhelm Bunsen, chimist german; împreună cu Gustav Robert Kirchhoff a pus bazele analizei spectrale cu ajutorul căreia se pot demonstra proprietăți chimice specifice unor elemente (n. 1811)

– 1904: S-a născut biochimistul american Wendell M. Stanley; cercetări în domeniul structurii virusurilor; Premiul Nobel pentru Chimie în 1946, împreună cu conaţionalii săi James Sumner şi John Northrop (m. 1971)

– 1913: S-a născut (la Brest-Litovsk, azi în Belarus) Menachem Begin, jurist şi om politic israelian (premier al Israelului între anii 1977 şi 1983); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu Anwar Sadat, preşedintele Egiptului, datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat (m. 1992)

– 1919: S-a născut Antonis Samarakis, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii grecești moderne (m. 2003)

– 1920: S-a născut Charles Bukowski (născut Heinrich Karl Bukowski), poet, nuvelist și romancier american de origine germană (m. 1994) – 105 ani

– 1928: S-a născut cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gorme (născută Edith Gormezano) (m. 2013)

– 1928: S-a născut fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (m. 2018)

– 1933: S-a născut Reiner Kunze, scriitor, traducător și fost disident est-german

– 1933: S-a născut creatorul de modă american Fred Segal (m. 2021)

– 1933: A murit Marc Elder, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1913 pentru romanul „Le Peuple de la mer” (n. 1884)

– 1934: S-a născut actorul şi regizorul francez de film Pierre Richard (numele complet: Pierre-Richard Maurice Charles Leopold Defays)

– 1935: S-a născut Graeme Milbourne Clark, medic și profesor australian; specializat în chirurgia urechii, nasului și gâtului, a inventat urechea bionică – un implant cohlear cu mai multe canale, progres deosebit de important în terapia surdității; a fondat Institutul Urechii Bionice în 1984, unde a fost director până în 2005 – 90 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul vietnamez Duyèn Anh, exilat în Franţa din 1983 (m. 1997) – 90 de ani

– 1949: A murit (într-un accident de maşină) prozatoarea şi jurnalista americană Margaret Mitchell (numele la naştere Margaret Munnerlyn Mitchell), autoarea romanului care a stat la baza celebrului film „Pe aripile vântului” (n. 1900)

– 1954: S-a născut James Cameron (nume la naştere: James Francis Cameron), regizor de film american de origine canadiană, scenarist, actor, producător (autor a două dintre peliculele cu cele mai mari încasări din istoria filmului, „Avatar” şi „Titanic”) şi inventator (a lucrat la dezvoltarea sistemului digital tridimensional Fusion Camera System)

– 1956: A murit Béla Lugosi (Béla Ferenc Deszö Blaskó), actor american de origine ungară, cel care i-a dat viaţă, pe ecran, contelui Dracula (1927), rol care l-a consacrat (n. 1882, la Lugoj/România)

– 1958: S-a născut Madonna (Louise Veronica Ciccone), cântăreaţă, compozitoare și producătoare de muzică pop, actriţă americană de film; supranumită „regina muzicii pop”; câștigătoare a șapte premii Grammy

– 1959: A murit Wanda Landowska, clavecinistă, pianistă şi profesoară poloneză (n. 1879)

– 1960: S-a născut actorul american Timothy Hutton – 65 de ani

– 1962: S-a născut Steve Carell, actor de comedie, producător, scriitor și regizor american

– 1973: A murit Selman Abraham Waksman, microbiolog și biochimist american de origine rusă, ajuns celebru datorită cercetărilor sale cu privire la substanțe organice și la descompunerea acestora, cercetări care au dus, în 1943, la descoperirea streptomicinei; în 1952 a primit Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină (n. 1888)

– 1977: A murit cântăreţul şi actorul american Elvis Presley; cunoscut ca „Regele Rock-and-Roll-ului” (n. 1935)

– 1998: A murit scriitoarea americană Dorothy West, ultima personalitate a mişcării artistice afro-americane a anilor ’20 ai secolului XX (aşa-numita „Renaştere a Harlemului”) (n. 1907)

– 2015: A murit Jacob David Bekenstein, fizician și profesor american-israelian; contribuții teoretice la fondarea termodinamicii găurilor negre și legăturilor dintre informație și gravitație (n. 1947, în Mexic) – 10 ani

– 2018: A murit Aretha Louise Franklin, cântăreață (una din cele mai de succes), compozitoare și activistă pentru drepturile civile, de origine afro-americană; considerată „Regina muzicii soul”, a abordat cu mare succes și muzica gospel, jazz, blues, R&B și rock; a câștigat 18 premii Grammy; revista „Rolling Stone” a clasat-o (în 2008) pe primul loc în topul „Cei mai mari cântăreți ai tuturor timpurilor”; a fost prima femeie inclusă în „Rock and Roll Hall of Fame and Museum” (în 1987), a doua femeie inclusă în „UK Music Hall of Fame” (în 2005), inclusă în „Gospel Music Hall of Fame” (în 2012), iar în 2019 devine prima femeie care primește Premiul Special Pulitzer (post mortem) (n. 1942)

– 2019: A murit Peter Fonda, actor, scenarist, producător și regizor american de film; devenit celebru cu rolul din filmul „Easy Ride”; fiul actorului legendar Henry Fonda şi fratele actriţei Jane Fonda (n. 1940)

– 2020: A murit Charles Allen, scriitor și istoric britanic; a scris și publicat mai multe cărți de istorie populară a coloniilor britanice, mai ales a Indiei Britanice (n. 1940, Kanpur, India Britanică) – 5 ani

– 2022: A murit actorul britanic de comedie Duggie Brown, cunoscut pentru rolurile din serialele „Coronation Street”, „Last Of The Summer Wine” și „The Comedians” (n. 1940)

– 2022: A murit scriitorul britanic Joseph Delaney, autorul seriei de romane ”Cronicile Wardstone” (primul volum publicat în 2004 și adaptat pentru marele ecran în 2014) (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 august

Publicat de Codrin RAITA, 15 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:21

S-a întâmplat într-o zi de 15 august

* Acum 777 de ani (1248) a fost pusă piatra de temelie a catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, închinată Fecioarei Maria și sfântului Apostol Petru, numită ulterior „Domul din Köln”, monument istoric și de arhitectură. Construcția clădirii acestei capodopere gotice a avut loc în mai multe etape și nu a fost finalizată decât în 1880. A intrat din 1996 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Construcția ei a fost destinată păstrării unui important și unic odor din lumea creștină, dăruit de Împăratul Frederic Barbarosa arhiepiscopului Rainald of Dasel în 1164, și anume relicvele celor trei magi care s-au închinat lui Iisus Hristos la Bethleem și i-au adus drept ofrande aur, smirnă și tămâie

* Cu 508 ani în urmă (1517), la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută în popor ca Biserica Meşterului Manole), considerată una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări. Noul domn din neamul Craioveştilor, Neagoe Basarab, a hotărât să ridice în locul vechii mitropolii de la Curtea de Argeş, căzută în ruină, o biserică „cum n-a mai fost alta”. La slujba de sfinţire, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuşi Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, a fost de faţă Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoţit de mare sobor, toţi arhimandriţii şi egumenul mănăstirilor din Sfântul Munte Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie şi mult popor venit din aproape toate colţurile ţării

* Se împlinesc 495 de ani (1530) de când s-a încheiat ridicarea bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (pictura, executată în 1535, este opera lui Toma de la Suceava). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle (conform canonului, bisericile care nu erau ctitorii voievodale nu aveau turle, decât prin dispensă). Construită în stilul moldovenesc, această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de celelalte biserici din epocă. Este vorba de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor (gropnița). Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural UNESCO

* În urmă cu 491 de ani (1534) călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola întemeia „Societatea lui Isus” (Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. A fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”

* Acum 177 de ani (1848) inventatorul american Milton Waldo Hanchett (1822-1904), din Syracuse, New York, patenta scaunul de dentist. Primul scaun de dentist era foarte asemănător cu cele folosite astăzi în cabinetele stomatologice: era dotat cu o pernă confortabilă, cu o măsuţă de faianţă pentru instrumente, cu chiuvetă şi cu un bec foarte puternic deasupra, care să permită o bună vizualizare. Scaunul lui M. W. Hanchett nu era dotat cu freză electrică, aceasta fiind inventată după 27 de ani, în 1875, de către George Green

* Cu 137 de ani în urmă (1888) apărea, la Bucureşti, cotidianul „Adevĕrul” (Adevărul) (1888-1916; 1919-1937; 1946-1951); primul director – Alexandru V. Beldiman. La data de 25.XII.1989 apărea primul număr al noii serii a ziarului. Prima serie, cu titlul „Adevĕrulu” a fost un săptămânal care a apărut la Iași, în intervalul 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872. Adevĕrulu a luat naștere întrucât Alexandru Beldiman, care era un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a fost puternic afectat de abdicarea forțată a acestuia, din februarie 1866. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, fondatorul ei, Alexandru Beldiman, fiind dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei (odată cu aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern). Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că numărul 13 a fost ultimul al acestei serii. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, de această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. La 12 aprilie 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, fiind interzis de autoritățile comuniste. În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același

* Se împlinesc 115 ani (1910) de la inaugurarea Cazinoului din Constanţa, monument istoric de valoare universală. Clădire reprezentativă pentru municipiul Constanţa şi cel mai important model Art Nouveau din România, Cazinoul se află la malul Mării Negre, în centrul istoric al oraşului, în apropiere de bulevardul Regina Elisabeta. Istoria emblematicului imobil începe la data de 23 iulie 1903, atunci când primarul Cristea Georgescu a încheiat un contract cu arhitectul Daniel Renard pentru proiectarea Cazinoului. A fost construit între anii 1904-1910, la inițiativa Regelui Carol I. La ridicarea edificiului a participat şi inginerul Anghel Saligny, cel care a gândit, în 1907, grinzile principale ce stau la baza planşeelor de peste subsol şi care s-au dovedit extrem de rezistente. După cinci ani de reamenajare, Cazinoul și-a redeschis porțile pentru public la 21 mai 2025, chiar de Zilele Orașului Constanța

* Acum 111 ani (1914) avea loc inaugurarea oficială a Canalului Panama, care traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific. Începute în 1881 de către francezul Ferdinand Lesseps, cel care a realizat şi Canalul de Suez, lucrările de construcţie ale canalului au fost terminate la 3.VIII.1914. După falimentul Companiei Lesseps (1892), lucrările au fost cedate Statelor Unite. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri. Pe baza tratatelor Torrijos-Carter (semnate la 7.IX.1977, la Washington), Canalul Panama a trecut, la 31.XII.1999, sub deplina suveranitate a Republicii Panama

* Cu 109 ani în urmă (1916) Germania declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (15/28)

* Tot în urmă cu 109 ani era înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor, având ca obiectiv apărarea Capitalei

* Acum 81 de ani (1944) avea loc operațiunea de debarcare în Provence (pe coasta de sud a Franţei), când 2000 de nave, 260.000 de combatanți francezi, englezi și americani, peste 5000 de parașutiști și numeroși membri ai rezistenței, au debarcat în regiunea Maures. O linie de front de circa 25 de kilometri între Theoule și La Londe-les-Maures. O debarcare de succes, trecută, cu timpul, în umbra uneia celebre: debarcarea din Normandia, astfel că această operaţiune militară este mai puţin cunoscută decât debarcarea Aliaţilor la 6 iunie 1944 în Normandia, rămasă în istorie ca Ziua Z (D-Day). Obiectivul militar era luarea germanilor prin surprindere şi relaxarea frontului din Normandia, unde a avusese loc debarcarea precedentă. „Nancy are gâtul înțepenit” se auzea la 14 august 1944, ora 19:15, un mesaj codat difuzat de postul de radio BBC de la Londra, care avertiza rezistența în privința iminenței debarcării în Provence. Operațiunea ”Dragonul” a început a doua zi, la 70 de zile după debarcarea în Normandia. Avea să fie o operațiune care a surprins prin rapiditate și succes. Operațiunea ”Dragonul” a constat pentru aliați (450.000 de oameni, dintre care 250.000 de francezi) în a-i lua prin surprindere pe ocupanții germani, pentru a-i constrânge să bată în retragere. Trezită față în față cu francezi, americani, canadieni și britanici, cea de-a 19-a armată germană a generalului Wiese nu dispunea decât de 250.000 de militari, dispersați pe coasta mediteraneeană și de 550 de tunuri. La 17 august, Hitler a ordonat retragerea trupelor sale, cu excepția Toulon-ului și a Marsiliei, eliberate de francezi la 27 și 28 august

* Acum 78 de ani (1947) în România a fost adoptată o nouă reformă monetară. Sub presiunea sovieticilor, fără o informare prealabilă a populației, a fost adoptată de Parlament Legea nr. 287 pentru reforma monetară. Anii celui de-al Doilea Război Mondial și perioada care a urmat produseseră o depreciere fără precedent a monedei naționale. Până la începutul lunii august 1947, nivelul prețurilor cu amănuntul crescuse de 8365 ori față de 1938, în circulație vehiculându-se o masă uriașă de semne monetare. Potrivit acesteia, bancnotele BNR și monedele emise de Ministerul Finanțelor au fost retrase din circulație. Acestea au fost înlocuite cu noi însemne monetare: bancnote de 100, 500 și 1000 de lei emise de BNR și monede în valoare de 50 de bani, 1, 2 și 5 lei de metal, cărora li se adăugau și bilete de 20 de lei de hârtie. Raportul de preschimbare a banilor vechi cu cei noi a fost de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu stabilizat. Operațiunea s-a desfășurat pe o perioadă determinată, în intervalul 15-21 august 1947. Se impuneau anumite praguri pentru a limita circulația bănească și, mai mult decât atât, să deposedeze de bani pe cei care dețineau o sumă prea mare, în accepțiunea puterii comuniste. Astfel, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi. Consecința a fost o reducere drastică a masei monetare. O cantitate mare de bani care fusese economisită de firme, bănci sau persoane fizice devenise, peste noapte, lipsită de valoare sau predată autorităților statului. Devalorizarea leului în 1945-1947 a anulat practic datoria publică, iar Legea pentru reforma monetară recunoaște ca datorie publică doar rentele perpetue

* Cu 73 de ani în urmă (1952), în timpul regimului comunist-ateu, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc arestarea a sute de preoţi (ordinul ministrului Afacerilor Interne 410/1952), reţinuţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de exterminare de la Canal. Doar în noaptea de 15 spre 16 august 1952 au fost arestaţi şase preoţi dobrogeni: Constantin Coadă de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, Constantin Popescu de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, Victor Capus din Parohia Beştepe, jud. Tulcea, Constantin Bandrabur din Parohia Tudor Vladimirescu, jud. Tulcea şi preoţii cumnaţi Teodor Voineagu şi Dumitru Rogoveanu de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Medgidia

* Acum 56 de ani (1969), între 15 şi 18 august, s-a desfăşurat, la New York (SUA), prima ediţie a Festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969 a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „Flower power”. Prima ediție a festivalului de la Woodstock s-a desfășurat între 15 și 18 august 1969, în White Lake (New York), o mică așezare aflată în sud-vestul orașului Woodstock. Organizat sub sloganul „3 days of peace and music”, festivalul a fost o idee de afacere pe care patru tineri americani au întreprins-o având ca scop inițial construirea unui studio de înregistrări și a unui loc de recreere pentru cântăreții rock. Prima formație contractată pentru susținerea unui recital în cadrul festivalului a fost Creedence Clearwater Revival, care au acceptat suma de 10.000 de dolari. Au urmat apoi Jefferson Airplay cu 12.000 de dolari și Jimi Hendrix cu 32.000 de dolari. În final, pe scena festivalului au cântat 23 de trupe și soliști

* Se împlinesc 20 de ani (2005) de la deschiderea Ambasadei Irlandei la Bucureşti. Relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă au fost stabilite la 18 aprilie 1990. Ambasada României din Dublin a fost înfiinţată la 20 mai 1994

* În urmă cu 12 ani (2013) cercetători de la Institutul Smithsonian (SUA) au anunțat descoperirea bassaricyon neblina, un mamifer din familia ratonilor, prima specie nouă de carnivore găsită în America în 35 de ani

* Cu doar 4 ani în urmă (2021) talibanii afgani au capturat capitala Kabul, guvernul afgan predându-se talibanilor. Președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh au părăsit țara, refugiindu-se în Emiratele Arabe Unite. Cinci mii de combatanți ilegali au fost eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară

Aniversări – Comemorări

– Adormirea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Romano-Catolic 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Marinei Române”; se sărbătoreşte, din anul 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor; la acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului „Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. În perioada 1949-1953, „Ziua Marinei” a însemnat, de fapt, marcarea „Zilei Flotei URSS”, în ultima duminică din luna iulie. Apoi ziua a fost marcată în prima duminică a lunii august, ca „Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române” (din 1954), conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, și ca „Ziua Marinei Republicii Populare Române” (din 1960, ca sărbătoare militară şi populară), conform Decretului nr. 203/1960. După 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. „Ziua Marinei Române” a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004

– „Ziua Maramureşului”, marcată oficial, din 2025, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pulsează în inima acestui ținut de veacuri; este ziua în care maramureșenii se adună în Bisericile de lemn, în horele de pe văi, în tăcerea cimitirelor și în cântecul clopotelor; identitatea comunitară, spirituală și istorică a sa capătă formă vizibilă: în port, în rugă, în privire. Legea a fost inițiată de senatorul de Maramureș Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, cu răspunderea celui care dorește să onoreze moștenirea străbunilor și dorește ca Maramureșul să devină un reper de autenticitate, de rezistență prin cultură, de unitate în diversitate și de frumusețe; inițiativa este, totodată, și un apel la păstrarea identității într-o lume care tinde să se uniformizeze

– 1714, 15/26: A fost ucis (decapitat), la Constantinopol, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, voievodul Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism; alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache; domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a reuşit, pe plan extern, timp de un sfert de veac, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”); osemintele domnitorului sunt înmormântate în biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, biserică ctitorită de familia Brâncoveanu între anii 1705-1707 (n. 1654). NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit a doua zi după data morţii sale, la 16 august

– 1869: S-a născut Victor-Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (m. 1942)

– 1877: S-a născut Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1953)

– 1883: S-a născut Corneliu Moldovanu (pseudonimul lui Corneliu Dumitrache), poet, prozator şi dramaturg; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, al cărui preşedinte a fost (1921-1923; 1933-1935); a făcut parte din mai multe Consilii de Administraţie ale SRR şi a colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio”; director general al Teatrului Naţional din Bucureşti şi director general al teatrelor (1924-1926; 1927-1928) (m. 1952)

– 1894: S-a născut Ion Chinezu, critic literar şi traducător (între anii 1949 şi 1964 a tradus din literatura maghiară clasică şi contemporană); a colaborat la realizarea unora dintre lucrările iniţiate de Muzeul Limbii Române din Cluj („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic al României” şi „Bibliografiile Dacoromaniei”); între anii 1935 şi 1940 a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (m. 1966)

– 1896: S-a născut regizorul Sică Alexandrescu (m. 1973, la Cannes, Franța)

– 1903: S-a născut Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; a introdus în antropologie metoda de investigare medico-socială; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (m. 1997)

– 1908: S-a născut Constantin Miu-Lerca, matematician, poet şi gazetar (m. 1985)

– 1909: S-a născut chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1910: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987) – 115 ani

– 1912: S-a născut matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (m. 2004)

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (m. 2011)

– 1929: S-a născut Marius Petre Visarion, inginer geofizician; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2006)

– 1932: A murit generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul primului război mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (n. 1868)

– 1936: S-a născut (la Bazargic, azi în Bulgaria) Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; membru titular al Academiei Române din 2015 (m. 2021)

– 1937: S-a născut poetul Marcel Mihalaş (m. 1987)

– 1941: S-a născut Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (m. 2018)

– 1944: A murit Ştefania Mărăcineanu, chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială (1924) şi procedeul de declanşare artificială a ploii (1931); a organizat primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (n. 1882)

– 1947: S-a născut omul de radio Marian Bistriceanu, una dintre vocile de aur ale Radioului Public, dar şi ale Radio Vacanţei din perioada anilor ’70; a lucrat ca redactor-translator la secţia engleză a Radio România Internaţional, în echipa condusă de Catinca Ralea; în ultimii ani de activitate a făcut parte din echipa Agenţiei de presă „Rador” din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2018)

– 1951: S-a născut monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (din ian. 2020), președinte al Conferinței Episcopilor din România (din sep. 2020)

– 1954: S-a născut Ștefan Râmniceanu, pictor, artist vizual și poet; din 1992, trăiește și lucrează la București și Paris

– 1956: A murit Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic, profesor, prozator, dramaturg, eseist, memorialist, ziarist, violonist; în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România; în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române (1934-1936) şi al Teatrului Naţional (1936-1940) din acelaşi oraş (n. 1888)

– 1957: A murit medicul igienist Gheorghe Banu, unul din promotorii studiilor complexe de igienă socială din România (n. 1889)

– 1960: S-a născut Ioan Ică jr., profesor de teologie (considerat unul dintre marii teologi contemporani), scriitor şi traducător – 65 de ani

– 1992: A murit cântăreaţa şi actriţa Anda Călugăreanu (n. 1946)

– 2007: A murit Alexandru Dan Condeescu, antologator de ediţii, critic, istoric şi stilist literar, eseist; fost director al Muzeului Literaturii Române (n. 1950)

– 2009: A murit compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (n. 1942)

– 2015: A murit Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (n. 1947) – 10 ani

– 2017: A murit Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul al XX-lea, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (n. 1923)

– 2017: A murit regizorul Mircea Plângău (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

-Jakarta: Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, își susține discursul anual despre starea națiunii în fața parlamentului, urmat de un discurs despre propunerea sa de buget pentru 2026.

– Tokyo: Manifestări de marcare a 80 de ani de la anunțarea capitulării necondiționate a Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial

– Tokyo: Date privind PIB-ul trimestrului al II-lea (prima estimare)

– Beijing: Date privind vânzările cu amănuntul, producția industrială și cifrele privind șomajul pentru luna iulie

– Alrewas, Regatul Unit: Ceremonia comemorativă a Zilei Victoriei asupra Japoniei, a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial în Orientul Îndepărtat

– Washington, DC: Date privind producția industrială în iulie, anunțate de Fed

– Washington, DC: Date privind încrederea consumatorilor în august, estimare preliminară (Universitatea din Michigan)

– Johannesburg: Africa de Sud organizează o convenție națională pentru a lansa un „dialog” la nivel național

– New Delhi: Acțiuni de marcarea a 78 de ani de la independența Indiei față de dominația britanică

– Liechtenstein: Manifestări de marcare a 219-a aniversare a independenței

– Tralee, Irlanda: Festivalul Internațional Rose of Tralee, concurs anual de frumusețe care se desfășoară în Tralee în comitatul Kerry, cu concurenți din Irlanda sau din diaspora irlandeză (15 – 19 aug.)

– Beijing: Jocurile Mondiale ale Roboților Umanoizi (15 – 17 aug.)

– India: Celebrarea Anului Nou Parsi (Navroz)

-Afganistan: A patra aniversare a preluării puterii de către talibani

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Deschiderea Festivalului de Film de la Sarajevo (15–22 aug.) cu actorul american Willem Dafoe – ora locală 18:00

-Singapore: Magnatul malaezian care a adus Formula 1 la Singapore va fi judecat într-un caz de corupție

– Anaheim, California, SUA: Campionatele Mondiale Pokémon – la Anaheim Convention Center (15 – 17 aug.)

– Chorzów, Polonia: Atletism – Memorialul Kamila Skolimowska 2025 (15 – 16 aug.)

– Spielberg: Campionatul Mondial MotoGP, Marele Premiu al Austriei (15 – 17 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Principatului Liechtenstein; dobândirea independenţei în 1806, odată cu destrămarea Sfântului Imperiu Roman al naţiunilor germanice

– Ziua naţională a Republicii Coreea; eliberarea de sub dominaţia colonială japoneză/ 1945 – 80 de ani

– Ziua independenţei Indiei – 1947. Sărbătoare naţională

– Ziua naţională a Republicii Congo; aniversarea proclamării independenţei/ 1960 – 65 de ani

– 1769: S-a născut Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); a fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; a fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (m. 1821)

– 1771: S-a născut Sir Walter Scott, scriitor romantic scoţian, considerat creator al romanului istoric (m. 1832)

– 1772: S-a născut Johann Nepomuk Maelzel, constructor german de instrumente mecanice; inventatorul metronomului (m. 1838)

– 1794: S-a născut Elias Magnus Fries, botanist şi micolog suedez (m. 1878)

– 1883: S-a născut Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I. I. C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române din 1940 (m. 1962)

– 1890: S-a născut compozitorul francez Jacques Ibert (m. 1962) – 135 de ani

– 1892: S-a născut fizicianul francez Louis de Broglie (nume complet: Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie); de numele său se leagă punerea bazelor mecanicii ondulatorii (1924); Premiul Nobel pentru fizică în 1929; membru de onoare străin al Academiei Române (1957) (m. 1987)

– 1893: S-a născut Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (m. 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 3 august 1893

– 1896: S-a născut Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (m. 1958)

– 1907: A murit Joseph Joachim, violonist, compozitor, dirijor şi pedagog austriac de origine maghiară (n. 1831)

– 1912: S-a născut Julia Child (pe numele său adevărat Julia Carolyn McWilliams), bucătar american, autor, şi personalitate de televiziune; este recunoscută pentru introducerea bucătăriei franceze în rândul publicului american şi realizarea ulterioară a propriei emisiuni  de televiziune (m. 2004)

– 1921: A murit Tomás Morales (Castellano), poet, medic și om politic spaniol; considerat un reprezentant de seamă al modernismului liric insular și inițiator al poeziei moderne din Insulele Canare (n. 1884)

– 1925: S-a născut Oscar Peterson, pianist şi compozitor de jazz canadian (m. 2007) – 100 de ani

– 1925: S-a născut pianistul italian Aldo Ciccolini; devenit cetăţean francez din 1969 (m. 2015) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (m. 2017) – 100 de ani

– 1928: S-a născut regizorul britanic de film Nicolas Roeg (m. 2018)

– 1931: S-a născut chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (m. 2015)

– 1935: A murit Paul Signac, pictor, grafician şi acuarelist francez; teoretician al tehnicii divizioniste în pictură (n. 1863) – 90 de ani

– 1935: A murit Wiley Hardeman Post, aviator american, primul pilot care a zburat singur în jurul lumii; cunoscut pentru munca sa în zborul la altitudine mare, Post a ajutat la dezvoltarea unuia dintre primele costume de presiune și a descoperit curentul cu jet (n. 1898) – 90 de ani

– 1936: A murit scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură în 1926 (n. 1871)

– 1944: S-a născut Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (m. 2007)

– 1951: A murit pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (n. 1882)

– 1966: A murit Jan Kiepura, tenor și actor polonez naturalizat american (n. 1902)

– 1972: S-a născut Ben Affleck (nume complet: Benjamin Geza Affleck-Boldt), actor, scenarist, regizor și producător american

– 1975: A murit Bangabandhu Sheikh Mujibur Rahman (șeicul Mujib), politician, primul președinte al Bangladeshului (numit și „părintele fondator”) (n. 1920) – 50 de ani

– 1982: A murit biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru medicină în 1955 (n. 1903)

– 2012: A murit Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1925)

– 2013: A murit (la Nisa, în Franța), Sławomir Mrożek, dramaturg și prozator polonez, autor de povestiri satirice și de piese de teatru cu tematică filosofică, politică și psihologică, creațiile sale fiind adesea asociate cu teatrul absurdului (n. 1930)

– 2013: A murit actorul canadian August Schellenberg (n. 1936)

– 2013: A murit Rosalia Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (n. 1944)

– 2014: A murit Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1913

– 2019: A murit fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1940)

– 2021: A murit Gerd Müller, remarcabil jucător german de fotbal, cel mai de succes atacant al epocii sale (poreclit „bombardierul naţiunii”); a evoluat la „Bayern München” (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 august

Publicat de Codrin RAITA, 14 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:18

S-a întâmplat într-o zi de 14 august

* Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulga, acum 161 de ani (1864), Legea rurală (intrată în vigoare la 23.IV/5.V.1865). Legea îi elibera pe ţărani de sarcinile boiereşti şi-i împroprietărea, prin răscumpărare, cu loturile de pământ pe care le aveau în folosinţă. Reforma agrară din 1864, măsură luată de guvernul Mihail Kogălniceanu, a însemnat un moment important, deschizând calea dezvoltării într-un ritm mai viu a capitalismului în România (14/25)

* Cu 154 de ani în urmă (1871), între 14/26 – 15/27 august, a avut loc serbarea de la Putna (amânată din 1869), pentru a omagia memoria lui Ştefan cel Mare la 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii, manifestare organizată de societatea „România Jună” a studenţilor români de la Viena, condusă de Ioan Slavici şi Mihai Eminescu. La serbare, care a inclus primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, au participat 3.000 de reprezentanţi din toate provinciile istorice româneşti. Mihai Eminescu spunea despre rolul deosebit al serbării: „Se va ridica simțul național, aproape adormit până acuma, și va lua alt avânt, iar studenții ce-au sosit din toate părțile și-au făcut cunoștință și legături de prietenie între dânșii… vor fi propagatorii cei mai zeloși ai ideii că, lucrând uniți și conduși de același ideal, vor contribui la deșteptarea și mărirea neamului lor în provinciile de unde se trag… Deși despărțiți prin hotare politice, toți știu că sunt unul și același neam și această convingere va mări puterea lor de rezistență și îi va oțeli în lupta pentru neam, lege și țară…”. Au rămas memorabile cuvintele lui A. D. Xenopol: „Tu, umbră măreață a lui Ștefan cel Mare, coboară-te în sufletul poporului tău și, cu puterea ta de fier, încoardă-i voința spre împlinirea acelor datorii pe care natura le impune oricărui popor ce năzuiește cătră nemurire!”

* România declara război Austro-Ungariei, acum 109 ani (1916), intrând în prima conflagraţie mondială, fapt ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919). La data de 4/17.VIII.1916 fusese semnat, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (14/27)

* În urmă cu 84 de ani (1941) era dată publicităţii „Carta Atlanticului”, semnată de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Franklin Delano Roosevelt, şi de primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, în urma unei întrevederi (10-14 august) la bordul navei „Prince of Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland. Documentul stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a lumii după înfrângerea nazismului. URSS a aderat la „Cartă” la data de 24.IX.1941

* Cu 67 de ani în urmă (1958) erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Irak. Ambasada României la Bagdad a fost deschisă în anul 1959, iar cea irakiană la Bucureşti, în 1968. Din luna noiembrie 2012, la Erbil, funcţionează un Birou Consular al Ambasadei României

* Se marchează 55 de ani (1970) de la intrarea în funcţiune a primei turbine de la Centrala hidroelectrică Porţile de Fier I (cu o capacitate de 178 MW). Primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969. Agregatele din centrală au fost puse în funcțiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a făcut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile și puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor și prin cădere, ecluzele de la Porțile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcții de acest gen din lume

* Cu 34 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Legea nr. 58 privind privatizarea societăţilor comerciale, emisă de Parlamentul României, și apărută în Monitorul Oficial 169 din 16 august 1991. Legea a fost adoptată în vederea realizării transferului proprietății de stat către sectorul privat, în condițiile asigurării echivalentului a 30% din capitalul social al societăților comerciale către cetățenii români îndreptățiți. Legea cuprindea reglementări privind vânzarea de acțiuni sau active ale societăților comerciale către persoane fizice sau juridice, române sau străine

* Acum 7 ani (2018) avea loc prăbușirea Podului Morandi din Genova (Italia), tragedie în urma căreia mai mult de 30 de automobile şi camioane s-au prăbuşit în gol, provocând moartea a 43 de persoane, printre care și un român. Vechiul viaduct rutier Morandi, datând din anii ’60 ai secolului XX, era o construcţie emblematică ce lega oraşul Genova şi portul său de autostrăzi spre alte oraşe italiene şi spre Franţa. Prăbuşirea podului a însemnat o traumă naţională şi a atras atenţia asupra stării precare a infrastructurilor publice în Italia, după decenii în care acestea au fost neglijate. Toţi cei care se aflau pe pod în momentul prăbușirii au căzut în gol peste 70 de metri, când puntea şi un pilon s-au rupt în bucăţi. Părți uriaşe de beton armat au căzut peste depozitele unei fabrici. Cele aproximativ 30 de vehicule fie au aterizat direct în albia râului care trece pe sub pod sau pe calea ferată din apropiere, fie au fost prinse între bucăţile imense de beton armat desprinse. Structura principală a noului pod rutier de la Genova, care va lua locul viaductului prăbuşit în 2018, a fost finalizată în aprilie 2020. Ultimul segment de 50 de metri al podului proiectat de arhitectul Renzo Piano, genovez de origine, a fost ridicat de macarale gigantice la o înălţime de peste 40 de metri şi fixat la locul său. Momentul final a fost marcat prin sunet de sirene pe şantierul construcţiei, dar şi de pe vapoare din portul Genova. Prim-ministrul italian (de la acea vreme) Giuseppe Conte s-a deplasat în mod special pentru a asista la finalizarea podului, o structură din oţel şi beton de peste 1 km lungime

* Se împlinește 1 an (2024) de când Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Hotărârea de Guvern 1010 pentru adoptarea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC) pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050. Această strategie esenţială, realizată cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale, consolidează capacitatea României de a răspunde provocărilor generate de schimbările climatice, aliniindu-se totodată la angajamentele internaţionale asumate prin Acordul de la Paris şi legislaţia europeană. SNASC îşi propune să îmbunătăţească capacitatea de adaptare a sistemelor socio-economice şi ecologice ale României, cu scopul de a reduce impactul schimbărilor climatice asupra populaţiei şi mediului. Strategia acoperă multiple sectoare-cheie, inclusiv resursele de apă, pădurile, sănătatea publică, educaţia, energia şi transporturile, oferind direcţii clare de acţiune şi măsuri specifice pentru fiecare domeniu. Adoptarea SNASC a reprezentat o condiţie esenţială pentru obţinerea unui împrumut de 466,9 milioane de euro din partea Băncii Mondiale, destinat dezvoltării de politici privind managementul riscului de dezastre

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Maximilian Maria Kolbe, preot martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1870: S-a născut Ion Pogoneanu-Rădulescu, critic şi istoric literar, pedagog; a manifestat o preocupare constantă pentru literatură, cu interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945) – 155 de ani

– 1893: S-a născut compozitorul şi poetul Petre Andreescu (m. 1966)

– 1903, 14/27: S-a născut matematicianul Miron Nicolescu, creatorul şcolii româneşti de analiză matematică; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte al acestui for (1966-1975) (m. 1975). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a nașterii stilul nou – 27 august 1903

– 1905: S-a născut Ştefan Tita, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1977) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Barbu Theodorescu, bibliograf, biograf, editor de documente şi istoric literar, a cărui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei şi figurii lui Nicolae Iorga (m. 1979) – 120 de ani

– 1911: S-a născut agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu A. Petre, a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1934: S-a născut tenorul Ion Buzea

– 1937: S-a născut Grigore Bărgăoanu, muzicolog şi profesor; a susţinut conferinţe şi emisiuni muzicale la radio şi televiziune, în țară şi apoi în Franţa şi Elveţia; a publicat studii, articole, recenzii despre marii muzicieni români

– 1939: S-a născut jurnalistul Ilie Şerbănescu; membru al primei echipe redacţionale şi tehnice a TVR (colectiv închegat în 1959), a lucrat mai ales la Departamentele de Film şi Teatru (până în 1971); corespondentul pentru Dobrogea al TVR (1971-2004) (m. 2013)

– 1941: S-a născut balerinul şi coregraful Thury Ştefan, cu o carieră de mai bine de cincisprezece ani pe scena Teatrului ‘Constantin Tănase’, dar și cu numeroase apariții internaționale (m. 2023)

– 1944: S-a născut Dumitru Ichim, preot (al parohiei „Sf. Ioan Botezătorul” din Kitchener, Ontario, din 1978), poet, prozator, eseist și publicist, stabilit în Canada; desfăşoară o susţinută activitate în rândurile comunităţii româneşti, contribuind esenţial la înfiinţarea Centrului Cultural Românesc şi la construirea unei biserici ortodoxe române (sfinţită la 14 august 1994)

– 1945: S-a născut Ioan Chezan, muzician și dirijor; de numele lui se leagă înființarea, în 1971, a primei școli de muzică din județul Sălaj, dar și transformarea ei, 34 de ani mai târziu, în liceu de artă; le-a condus pe ambele, în calitate de director, până în 2009 când s-a pensionat; din 2005, tot prin strădania lui Ioan Chezan, Școala cu Program de Artă a căpătat statutul de liceu, inițiind în tainele muzicii și artelor plastice elevi începând cu clasa I și până la tineri de clasa a XII-a – 80 de ani

– 1945: S-a născut Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (m. 2010) – 80 de ani

– 1948: S-a născut Lucian Avramescu, poet şi jurnalist; fondator și fost director general al agenţiei „A.M. Press”, prima agenţie de presă cu capital privat înfiinţată după 1989 (m. 2021)

– 1952: S-a născut actorul Andrei Finţi

– 1952: S-a născut pictorul Radu Ionel, personalitate a artelor vizuale brăilene și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Brăila (m. 2021)

– 1954: S-a născut actorul Răzvan Vasilescu

– 1959: A murit pictorul Nicolae Dărăscu (n. 1883)

– 1984: A murit Vasile Lovinescu, eseist, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric (frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu) (n. 1905)

– 1995: A murit profesoara Anastasia Popescu (cunoscută și ca Mama Sica), promotoare neobosită a educației creștine. Patriarhul Teoctist i-a acordat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române, și dreptul de a predica în biserici, onoare pe care, între doamnele Bisericii, numai Olga Greceanu o mai avusese (n. 1911) – 30 de ani

– 1996: A murit dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1912)

– 2000: A murit Ion Omescu, actor, dramaturg, poet, teoretician al teatrului; în perioada 1947-1953 a făcut închisoare pentru încercarea de trecere frauduloasă a graniţei; după eliberare va scrie un text despre condiţiile din închisorile comuniste, interceptat de Securitate, pentru care va mai fi închis între anii 1957 şi 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); în 1972, invitat în Anglia la Festivalul de teatru de la Stratford on Avon, a cerut azil politic în Franţa (n. 1925) – 25 de ani

– 2015: A murit actriţa Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România; vreme de 67 de ani a slujit Teatrul Evreiesc de Stat (n. 1932) – 10 ani

– 2017: A murit actorul Septimiu Sever; a emigrat în Canada în 1971 (n. 1926)

– 2018: A murit pictorul Nicolae Barcan (n. 1923)

– 2020: A murit Dan Serafim, unul dintre cei mai apreciați antrenori din atletismul românesc; multiplu campion național la aruncarea greutății (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit Marian Nacu, artist plastic și bijutier de artă, membru din 1989 al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Arte Decorative București (n. 1948) – 5 ani

– 2021: A murit Dan Puican, personalitate marcantă a Radio România și a Teatrului Național Radiofonic, regizor cu o carieră artistică prodigioasă; a pus în undă peste 1.000 de piese de teatru şi scenarii radiofonice (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Asunción, Paraguay: Vizita președintelui Taiwanului, Lai Ching-te

– Hong Kong: Încep pledoariile finale în procesul lui Jimmy Lai pentru securitate națională

– Liverpool, Regatul Unit: Audierea fostului pușcaș marin Paul Doyle, acuzat în accidentul din timpul paradei Premier League de la Liverpool

– Essen, Germania: Thyssenkrupp – rezultate pe trimestrul al treilea

– Londra: Date privind PIB-ul pe trimestrul al doilea (prima estimare)

– Durban, Africa de Sud: Audiere preliminară în cazul lui Duduzile Zuma-Sambudla, acuzată de incitare la revoltele din 2021, în urma arestării tatălui ei, Jacob Zuma

– Islamabad: Manifestări de marcare a 78 de ani de la independența Pakistanului de dominația britanică

Aniversări – Comemorări

– Ziua Independenţei Pakistanului – faţă de Regatul Unit/ 1947

– 1575: A murit Diego Hurtado de Mendoza, diplomat, istoric şi scriitor spaniol (n. 1503) – 450 de ani

– 1777: S-a născut Hans Christian Oersted, fizician şi chimist danez; în 1820 a descoperit acţiunea curentului electric, care străbate un conductor, asupra acului magnetic, punând bazele electromagnetismului; fondator (1825) al Şcolii Politehnice din Copenhaga (m. 1851)

– 1815: S-a născut Charles Naudin, biolog şi botanist francez, care a descoperit principiile de bază ale eredităţii (m. 1899) – 210 ani

– 1840: S-a născut Richard von Krafft-Ebing, neurolog și psihiatru austriac de origine germană (m. 1902) – 185 de ani

– 1842: S-a născut matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1917)

– 1860: S-a născut lingvistul suedez Gjöran Björkman; a cunoscut bine şi limba română, ceea ce i-a permis să traducă şi să publice în suedeză lucrări ale unor autori români („Traduceri suedeze din poeţi români” – 1921); membru de onoare străin al Academiei Române (1922) (m. 1923) – 165 de ani

– 1865: S-a născut scriitorul rus Dmitri Merejkovski; considerat ideologul simbolismului din literatura rusă (m. 1941) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 2 august 1865

– 1867: S-a născut scriitorul englez John Galsworthy; Premiul Nobel pentru literatură în 1932 (m. 1933)

– 1910: S-a născut Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (m. 1995) – 115 ani

– 1921: S-a născut regizorul italian de teatru Giorgio Strehler, fost director al „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (m. 1997)

– 1924: S-a născut Georges Prêtre, compozitor şi dirijor francez (m. 2017)

– 1928: S-a născut cineasta italiană Lina Wertmuller (nume complet: Arcangela Felice Assunta Wertmüller von Elgg Spanol von Braueich), exponentă de marcă a cinematografiei secolului al XX-lea în ţara sa şi una dintre primele femei care s-au remarcat în arta regizorală pe plan mondial (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul australian de origine sud-africană Bryce Courtenay, ale cărui romane s-au vândut în peste 20 de milioane de exemplare în lumea întreagă; este considerat romancierul australian cu cel mai mare succes comercial din ultimii ani (m. 2012)

– 1933: S-a născut chimistul elveţian Richard R. Ernst; contribuţii în domeniul spectroscopiei de rezonanţă magnetică nucleară; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1991 „pentru contribuțiile sale la dezvoltarea spectroscopiei cu rezonanță magnetică nucleară de înaltă rezoluție” (m. 2021)

– 1941: S-a născut cântărețul, compozitorul și chitaristul american David Crosby, pionier al genului folk-rock şi cofondator al trupei The Byrds şi mai apoi al formaţiei Crosby, Stills, Nash and Young (m. 2023)

– 1941: A murit chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie în 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1854)

– 1945: S-a născut Steve Martin, actor american de comedie – 80 de ani

– 1945: S-a născut Wim Wenders (numele complet: Ernst Wilhelm Wenders), regizor de film și fotograf, un gigant al cinematografiei germane; cunoscut pentru filme precum „Paris, Texas” şi „Wings of Desire”; unul dintre membrii fondatori ai Academiei de Film Europene şi preşedinte al acesteia între 1996 și 2020 – 80 de ani

– 1951: A murit publicistul american William Randolph Hearst; a creat cel mai mare lanţ naţional de ziare; metodele sale de lucru, considerate extrem de moderne, au influenţat profund jurnalismul american de-a lungul timpului (n. 1863)

– 1953: S-a născut James Roy Horner compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (m. 2015)

– 1956: A murit Bertolt Brecht (născut Eugen Berthold Friedrich Brecht), dramaturg, poet, regizor german, iniţial expresionist, întemeietor al instituţiei teatrale „Berliner Ensemble”, iniţiator al „teatrului epic”; a promovat o nouă teorie şi practică a teatrului, bazate pe efectul distanţării epice; a fost unul dintre cei care a revoluţionat teatrul secolului al XX-lea (n. 1898)

– 1958: A murit Frédéric Joliot-Curie, chimist şi fizician francez; împreună cu soţia sa, Irène, a făcut cercetări în domeniul fizicii nucleare şi al radioactivităţii artificiale; Premiul Nobel pentru chimie în 1935, împreună cu Irène Joliot-Curie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1948 (n. 1900)

– 1959: S-a născut renumitul baschetbalist american Earvin Johnson (supranumit „Magic”)

– 1960: S-a născut Sarah Brightman, cântăreaţă de crossover clasic, compozitoare, actriţă şi dansatoare britanică – 65 de ani

– 1963: S-a născut actriţa franceză de film Emmanuelle Béart

– 1966: S-a născut actriţa afro-americană de film Halle Berry (nume complet: Maria Halle Berry); prima femeie de origine afro-americană care a câştigat premiul Oscar pentru rolul principal

– 1972: A murit Jules Romains (nume real: Louis Henri Jean Farigoule), poet, romancier, dramaturg şi eseist francez; fondator şi reprezentant principal al doctrinei unanimismului (n. 1885)

– 1972: A murit actorul francez Pierre Brasseur (nume la naștere: Pierre-Albert Espinasse) (n. 1905)

– 1981: A murit dirijorul austriac Karl Böhm (n. 1894)

– 1983: S-a născut actriţa americană Mila Kunis

– 1983: S-a născut Elena (Sergheevna) Baltacha, jucătoare de tenis britanică de origine ucraineană; a fost, pentru 132 de săptămâni, numărul 1 în tenisul din Marea Britanie, poziţie pe care şi-a adjudecat-o între 2009 şi 2012 (m. 2014)

– 1984: A murit J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (n. 1894)

– 1988: A murit Enzo Ferrari, pilot şi constructor de automobile italian; numele său este legat de istoria curselor automobilistice; în 1929 a fondat, la Modena, firma care-i poartă numele (n. 1898)

– 1994: A murit Elias Canetti, prozator, dramaturg şi eseist britanic de limbă germană; Premiul Nobel pentru Literatură în 1981 (n. 1905, la Ruse/Bulgaria, într-o familie de evrei)

– 2004: A murit Czesław Miłosz, poet, eseist şi romancier american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 (n. 1911)

– 2006: A murit actorul american de film Bruno Kirby (n. 1949)

– 2010: A murit Abbey Lincoln (numele real, Anna Marie Wooldridge), cântăreaţă de jazz, compozitoare, actriţă afro-americană (n. 1930) – 15 ani

– 2012: A murit şahistul iugoslav şi sârb Svetozar Gligoric; unul dintre cei mai buni jucători de şah din lume din perioada anilor 1950 – 1960 (n. 1923)

– 2014: A murit actorul american Stephen Lee (n. 1955)

– 2024: A murit actriţa americană Gena Rowlands (nume complet: Virginia Cathryn Rowlands), personalitate a cinematografiei independente americane; a fost recompensată cu patru premii Emmy şi două Globuri de Aur de-a lungul unei cariere care s-a întins pe durata a aproape şapte decenii; a fost „muza” şi soţia regizorului John Cassavetes (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2025, 05:15 / actualizat: 20 august 2025, 15:16

S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 504 ani (1521) avea loc cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Se marchează 430 de ani (1595) de când a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* Cu 238 de ani în urmă (1787) avea loc izbucnirea războiului ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Cu 149 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* În urmă cu 79 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Acum 78 de ani (1947) lua fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Proclamarea independenţei Republicii Centrafricane avea loc exact acum 65 de ani (1960), sub președinția lui David Dacko (1930-2003). La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* În urmă cu 64 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; considerat întemeietorul etnomuzicologiei moderne; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821)

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1914: S-a născut Eugenia Popovici, actriţă de teatru şi profesoară de artă dramatică; a desfăşurat o prestigioasă activitate pe scena Teatrului Naţional Bucureşti (m. 1986)

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina (Adriana) Kenereş, prozatoare, eseistă, critic de artă, traducătoare şi editoare (m. 2022)

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Audiență a Papei Leon al XIV-lea

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Shanghai, China: Expoziția Internațională de Tehnologie a Conducerii Autonome (13 – 15 aug.)

– Cape Town, Africa de Sud: Summitul privind investițiile în apă al Uniunii Africane și AIP (13 – 15 aug.)

– Wiesbaden, Germania: Date finale privind inflația din luna iulie

– Fotbal – Copa Libertadores, manșa optimilor de finală (13 – 15 aug.)

– Udine, Italia: Fotbal – Supercupa UEFA între Paris Saint-Germain (PSG) și Tottenham

-Kourou, Franța: Lansarea celei de-a doua misiuni comerciale Ariane 6

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Caligrafiei” este marcată anual în cea de a doua zi de miercuri a lunii august, fiind stabilită în 2017 de Pen Museum și o companie specializată în comercializarea produselor de caligrafie. Scrisul caligrafic a apărut în jurul anului 200 î. Hr. în China. În calendarul Ortodox sunt înscriși mai mulți sfinți caligrafi. Printre ei se numără: Sfântul Grigorie Sinaitul, Sfântul Teodor Studitul, Sfântul Ilie Iorest, Sfântul Nicodim de la Tismana, Sfântul Antim Ivireanul, Sfântul Nifon al Constantinopolului și Sfântul Ahmed Caligraful

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698) – 400 de ani

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934) – 170 de ani

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818) – 160 de ani

– 1867: S-a născut pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (m. 1933)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie în 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia) – 115 ani. NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (n. 1860)

– 1918: S-a născut Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru Chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (m. 2013)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016)

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1953: S-a născut Kristalina Ivanova Georgieva-Kinova, economistă bulgară, director al Fondului Monetar Internațional (din 2019); director executiv al Băncii Mondiale (ian. 2017 – oct. 2019)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923)

– 2004: A murit Julia Child, bucătar profesionist american, autor și vedetă de televiziune; a transformat show-urile culinare în divertisment; în 1993 a devenit prima femeie inclusă de Institutul Culinar în Hall of Fame (n. 1912)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2021: A murit Nanci Griffith, cântăreață, chitaristă și compozitoare americană; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 august

Publicat de Codrin RAITA, 12 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:15

S-a întâmplat într-o zi de 12 august

* Acum 192 de ani (1833) era fondat oraşul Chicago, pe temelia unui sătuc numit Windy-City, care avea o populaţie de numai 200 de persoane. În prezent este cel mai mare oraș din statul Illinois și al treilea oraș ca mărime din Statele Unite ale Americii, după New York și Los Angeles, având o populație de aproximativ 2.700.000 de locuitori

* În urmă cu 174 de ani (1851) inventatorul şi antreprenorul american, Isaac Merrit Singer (1811-1875), a brevetat prima maşină de cusut funcțională, ce-i poartă numele („Singer”). Considerate mai mult o îmbunătățire a unui model deja existent, creat de Elias Howe (care la rândul său a perfecționat patentul lui Walter Hunt), decât o invenție, mașinile de cusut Singer se fabrică și în prezent, rămânând în continuare un etalon în domeniu. În doar doi ani, din 1851 până în 1853, compania recent înființată de Singer, împreună cu Edward C. Clark, un avocat din New York, Singer Sewing Machine, a devenit cea mai mare companie nord-americană din domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. În 1853, mașina de cusut Singer era atât de apreciată încât se vindea cu 100 de dolari, echivalentul a peste 3000 de euro la valoarea de azi a banilor. Compania își schimbă apoi numele în Singer Manufacturing Company și, după alți doi ani, devine lider mondial în domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. Expansiunea sa mondială a început după ce mașinile de cusut Singer au primit marele premiu la Târgul Internațional de la Paris. Într-un fel, se poate afirma că Singer a fost prima companie cu adevărat multinațională

* Cu 154 de ani în urmă (1871) Al. Papiu-Ilarian prezenta, ca dar din partea unui cleric din Reghin, Mihail Crişan, 160 de monede romane, care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V. A. Urechia, stau la baza Cabinetului numismatic al Academiei Române (12/24)

* Sunt marcați 105 ani (1920) de când a avut loc Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula), bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920, prin victoria decisivă a polonezilor. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen

* Acum 76 de ani (1949) erau încheiate, la Geneva, Convenţiile internaţionale pentru protecţia victimelor de război. La data de 21.V.1954 a apărut Decretul privind ratificarea acestor Convenţii de către România

* Acum 72 de ani (1953) a fost testată, în secret, în Kazahstan, prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, era de zeci de ori mai puternică decât bomba lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima. La 12 august 1953, Uniunea Sovietică a detonat o bombă termonucleară („hidrogen”) la locul de testare Semipalatinsk din nordul Kazahstanului. Lucrările la superbombă începuseră în 1946, cu trei ani înainte ca Uniunea Sovietică să detoneze prima sa bombă atomică. Proiectul a fost organizat de Directoratul principal, sub conducerea lui Lavrentii Beria, ministrul securității statului (MGB). Directoratul era condus de Igor Kurchatov (1903-1960), un fizician care fusese numit director științific al proiectului nuclear al Uniunii Sovietice în 1943. Proiectarea bombei se baza pe conceptul „tort cu straturi” dezvoltat de fizicianul Andrei Saharov (1921-1989), potrivit căruia straturi alternative de material termonuclear și uraniu-238 au fost plasate într-o bombă de fisiune

* În urmă cu 44 de ani (1981) International Business Machines (IBM) a prezentat primul computer personal „IBM 5150 PC”, dotat cu sistem de operare MS DOS, creat de compania Microsoft. Avea un processor 8088, 84 KB de memorie şi un BIOS (sistem de bază de intrare şi ieşire) realizat special pentru computer. IBM a vândut aproximativ 35.000 de unităţi în 1981, dar cererea a căpătat în scurt timp proporţii gigantice. IBM Personal Computer, prescurtat IBM PC, este versiunea originală și precursoare a tuturor platformelor compatible PC de astăzi. Modelul IBM numărul 5150, care a fost lansat la 12 august 1981, a fost creat de o echipă de ingineri și designeri sub conducerea lui Don Estridge la IBM Entry Systems Division din Boca Raton, statul Florida (SUA)

* Cu 33 de ani în urmă (1992) a luat fiinţă Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – UARF, organizație profesională a creatorilor de film, având ca model Statutul Uniunii Realizatorilor de Film din Franţa. Regizorii Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Dan Piţa, Manole Marcus şi Iulian Mihu au consimţit înfiinţarea unei organizaţii profesionale de creatori care să cuprindă autori şi realizatori de film şi să reprezinte cu mai mult interes preocupările şi drepturile autorilor şi realizatorilor de film, morale şi materiale, dar şi desfăşurarea de activităţi în folosul cinematografiei româneşti. Iniţiatorilor li s-au alăturat, ca membri fondatori, şi alţi cineaşti importanţi: Ioan Cărmăzan, Şerban Marinescu, Constantin Vaeni, Alexa Visarion, Dinu Tănase, Mihai Constantinescu, Adrian Enescu, Horia Pătraşcu, Dumitru Radu Popescu, Jean Georgescu, Manole Marcus, Tudor Mărăscu, Iulian Mihu, Anghel Mora, Savel Stiopul, Lucian Bratu, Mircea Veroiu şi Dan Macri, care au semnat Actul de constituire a Uniunii şi au acceptat ca 12 august 1992 să fie data înfiinţării. Astfel, la 30.11.1992, prin Sentinţa Civilă nr. 353, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a U.A.R.F. şi i-a acordat personalitate juridică, ca o organizaţie apolitică şi non-guvernamentală. Încă de la înfiinţare și până în 2013 (anul decesului), Uniunea a fost condusă de regizorul Sergiu Nicolaescu, în calitate de preşedinte, unul dintre cei mai prolifici cineaşti, care a realizat peste 60 de opere cinematografice de înalta valoare. Din februarie 2013, Uniunea este condusă de regizorul, scenaristul, scriitorul şi prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan

Aniversări – Comemorări

– 1816: S-a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic; fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; luptător pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; membru titular al Academiei Române din 1874, preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (m. 1897)

– 1856: S-a născut mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (m. 1931)

– 1865, 12/24: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a şi fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, fiind dezavuat, însă, de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918; la 15 octombrie 1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (m. 1927) – 160 de ani

– 1884, 12/25: S-a născut medicul Ioan (sau Ion) Enescu; considerat unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.VIII.1884

– 1899: S-a născut medicul militar dermatolog Scarlat Longhin; a urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general; a întreprins cercetări originale, fiind precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1902: S-a născut Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (m. 1928, într-un accident feroviar)

– 1907: S-a născut (în România, la Turda) Étienne Hajdú (István Hajdú), sculptor francez de origine ungaro-evreiască; stabilit la Paris în 1927 (m. 1996)

– 1909: S-a născut V.[asile] Spiridonică, poet, prozator şi publicist (m. 1988)

– 1913: S-a născut actriţa Clody Bertola (m. 2007)

– 1913: A murit Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog şi traducător; specialist în limba şi literatura latină; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for (1884-1885; 1909-1912) (n. 1841)

– 1929: S-a născut Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2009)

– 1929: S-a născut Liliana Tomescu, actriţă, interpretă, traducătoare şi profesoară de „Arta actorului”; a fost actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de 30 de ani; la 35 de ani a primit titlul de „Artistă Emerită“, fiind cea mai tânără actriţă din România care l-a primit vreodată (m. 2021, în Suedia, acolo unde era stabilită din 1980)

– 1931: S-a născut Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (m. 2022)

– 1933: S-a născut actriţa Anca Verești (m. 2022)

– 1933: A murit Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, creatorul şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1859)

– 1936: S-a născut matematicianul Marius Iosifescu; strălucită carieră în cercetare în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei proceselor stocastice şi analizei reale; director al Centrului de Statistică Matematică (1976-2001), director al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române (2001-2020); membru titular al Academiei Române din 2000; vicepreşedinte al Academiei Române (2002-2010) (m. 2020)

– 1937: A murit prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1908)

– 1939: S-a născut saxofonistul şi clarinetistul Alin Constanţiu, interpret de muzică de jazz; considerat „regele swing-ului la clarinet” şi supranumit, de criticii de specialitate, „Benny Goodman al României”; membru al Big-Band-ului Orchestrei de Estradă a SRR (1990-2005); membru fondator al grupurilor „Marius Popp Quartet” şi „Vocal Jazz Quartet”, liderul grupului „Remember ’26” (m. 2011)

– 1949: S-a născut Dan Mohanu, pictor, restaurator de pictură murală şi profesor universitar

– 1952: S-a născut soprana, violonista şi profesoara Eleonora Enăchescu (m. 2015)

– 1963: A murit matematicianul Simion Sanielevici; cercetări în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1870)

– 1965: A murit Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră), autor de manuale şi publicist (n. 1876) – 60 de ani

– 1969: S-a născut actrița de teatru și prezentatoarea tv. Simona Mihăescu

– 1972: S-a născut actorul Marius Florea Vizante

– 1973: S-a născut chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (m. 2015)

– 1985: A murit Marcel Mihalovici, compozitor francez de origine română (n. 1898) – 40 de ani

– 2000: A murit psihanalistul francez de origine română Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (n. 1915) – 25 de ani

– 2011: A murit George Radu Bogdan, istoric şi critic de artă, scriitor şi publicist; s-a consacrat, vreme de mai bine de jumătate de secol, operei şi posterităţii pictorului Ioan Andreescu (n. 1920). NOTĂ: www.fundatiaradubogdan.org menționează decesul la 15.VIII.2011

– 2012: A murit geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1930)

– 2017: A murit Tudor Postelnicu, demnitar comunist, şef al Departamentului Securităţii Statului (1978-1987) şi ministru de interne (1987-1989); judecat în cadrul lotului „CPEx”, a făcut 7 ani de închisoare (n. 1931)

– 2018: A murit Radu Demian, fost mare internaţional de rugby în anii ’60 – ’70 ai secolului trecut, antrenor; supranumit „Gigantul Carpaţilor” (n. 1938)

– 2019: A murit Florin Halagian, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc (n. 1939)

– 2019: A murit Mircea Sevaciuc, luptător anticomunist, participant activ la mişcarea muncitorească anticomunistă din noiembrie 1987 de la Braşov, fost deţinut politic; membru fondator şi lider al Mişcării „15 Noiembrie 87”, iniţiator al primei întruniri a Rezistenţei Române de la Braşov din septembrie 1990 (n. 1954)

– 2022: A murit Victor Axenciuc, economist și profesor universitar doctor; cercetări în domeniul istoriei economiei naționale, temele abordate fiind: restituirea și constituirea datelor și seriilor seculare pe termen lung privind economia României, cuprinzând peste 3.200 de indicatori economici, calcularea pe baza acestora a indicatorilor sintetici – venitul național, produsul intern brut, avuția națională ș.a.; a desfășurat timp de peste o jumătate de veac activitate didactică; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Raportul WASDE al Departamentului Agriculturii din SUA privind producția, exporturile și stocurile mondiale

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate privind Yemenul

-Armenia: Exerciții militare comune între Statele Unite ale Americii și Armenia (12 – 20 aug.)

– Berlin: Barometrul lunar al Institutului ZEW care măsoară sentimentul investitorilor

– Londra: Date privind șomajul în luna august

– Washington, DC: Inflație – Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru luna iulie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tineretului”, marcată începând din anul 2000 (- 25 de ani), a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU (la 17.XII.1999), la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Lisabona, între 8 şi 12.VIII.1998. Tema de anul acesta este: „Tinerii susțin cooperarea multilaterală prin tehnologie și parteneriate”. NOTĂ: Se mai sărbătoreşte şi „Ziua mondială a tineretului”, organizată anual, din 1985, la iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea, în cadrul Bisericilor catolice locale în duminica Floriilor sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papă, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale, În anul 2023 au avut loc „Zilele mondiale ale tineretului” (ediţia XXXV) în Portugalia, între 26 – 31 iulie într-o dieceză din Portugalia și între 1 – 6 august la Lisabona. Anul acesta, 2025, se desfășoară la Roma Jubileul Tinerilor, între 28 iulie și 3 august

– „Ziua Mondială a Elefantului”, creată în 2011 de regizoarea canadiană Patricia Sims şi de Fundaţia pentru Reintroducerea Elefantului din Thailanda, a fost sărbătorită pentru prima dată la 12 august 2012. Elefanţii sunt inteligenţi, au o memorie foarte bună, sunt capabili să simtă o gamă largă de emoţii profunde, de la durere la bucurie, precum şi empatie şi au o conştiinţă de sine uimitoare. Elefanții sunt orientaţi spre familie, creează societăţi complexe şi solidare, asemănătoare cu cea umană. Pentru toate aceste calităţi, elefanţii sunt foarte iubiţi. Cu toate acestea, ei sunt şi ucişi cu brutalitate în fiecare an pentru fildeşul lor de către braconieri, care pot obţine adesea salariul pe o lună sau mai mult din fildeşul unui singur animal, vânzându-l pe piaţa internaţională. Pierderea habitatului este, de asemenea, un pericol pentru populaţia de elefanţi din lume, deoarece îi privează de sutele de kilograme de hrană de care au nevoie în fiecare zi, îngreunând astfel reproducerea lor. În ultimul deceniu, numărul de elefanți a scăzut semnificativ, cu 62%

– 1612: A murit Giovanni Gabrielli, compozitor şi organist italian (n. ~1557)

– 1633: A murit compozitorul italian Jacopo Peri (n. 1561)

– 1781: S-a născut Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (m. 1855)

– 1827: A murit William Blake, pictor, gravor şi poet englez, reprezentant de seamă al preromantismului englez (n. 1757)

– 1848: A murit inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (n. 1781)

– 1866: S-a născut Jacinto Benavente, autor dramatic spaniol; Premiul Nobel pentru literatură în 1922 (m. 1954)

– 1881: S-a născut Cecil B. DeMille, regizor şi producător american de film; unul dintre întemeietorii Hollywood-ului; a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea companiei Paramount Pictures (m. 1959)

– 1887: S-a născut fizicianul şi profesorul austriac Erwin Schrödinger, considerat unul din „părinţii” fizicii cuantice; fondatorul mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1933 (m. 1961)

– 1898: S-a născut geograful francez Robert Ficheux, discipol al renumitului geograf Emmanuel de Martonne, puternic ataşat de România; sub îndrumarea acestuia, Ficheux şi-a pregătit teza de doctorat cu un subiect privind geomorfologia întregului masiv al Munţilor Apuseni; în 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace; între anii 1935 şi 1938 a fost numit, la recomandarea lui Emil Racoviţă, succesor al lui George Vâlsan la Catedra de geografie fizică a Universităţii din Cluj; membru corespondent străin (1948) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2005)

– 1900: A murit astronomul american James Edward Keeler (n. 1857) – 125 de ani

– 1922: S-a născut Miloš Jakeš, ultimul lider comunist cehoslovac răsturnat de la putere în 1989, în urma Revoluţiei de catifea; secretar general al Partidului Comunist din 1987 până în 1989 (m. 2020)

– 1922: A murit Arthur Griffith, jurnalist şi om politic naţionalist irlandez; principalul fondator al partidului Sinn Féin (1905), aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA); a condus delegaţia irlandeză la tratativele care s-au încheiat prin semnarea Acordului anglo-irlandez de la Londra (6.XII.1921), prin care Irlanda (cu excepţia a şase comitate din nord-vest/Ulster, care au optat pentru rămânerea în cadrul Regatului Unit) primea statut de dominion, sub numele de Statul Liber Irlanda; un an mai târziu, Arthur Griffith a devenit pentru scurt timp (până la moarte) preşedinte al Statului Liber Irlanda (n. 1871)

– 1925: S-au născut fraţii gemeni Norris McWhirter (m. 2004) şi Ross McWhirter (m. 1975, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză), jurnalişti britanici, pasionaţi de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondatori ai celebrei cărţi „Guinness Book of Records” – 100 de ani. NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guiness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1926: S-a născut John Derek, actor de film, regizor şi fotograf american (m. 1998)

– 1928: A murit compozitorul, folcloristul, publicistul și profesorul ceh Leos Janáček (n. 1854)

– 1930: S-a născut (la Budapesta, într-o familie de evrei maghiari) George Soros, economist, activist politic, om de afaceri multimiliardar și filantrop american – 95 de ani

– 1931: S-a născut romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (m. 2018)

– 1935: S-a născut Harry Kupfer (nume complet: Harry Alfred Robert Kupfer), unul dintre cei mai reputaţi regizori de operă germani (m. 2019) – 90 de ani

– 1939: S-a născut actorul american de film și TV George Hamilton

– 1949: S-a născut Mark Knopfler, solist, chitarist, compozitor și producător muzical britanic; este cunoscut ca vocalist al formației rock britanice, Dire Straits, pe care a fondat-o în 1977, alături de fratele său David

– 1955: A murit scriitorul german Thomas Mann; Premiul Nobel pentru literatură în 1929 (n. 1875) – 70 de ani

– 1964: A murit scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret 007, James Bond; primul film din seria inspirată de celebrul personaj („Dr. No”), cu Sean Connery în rolul principal, a fost lansat în 1963 (n. 1908)

– 1969: S-a născut Tanita Tikaram, solistă şi compozitoare britanică de muzică pop-folk, de origine malaysiană

– 1971: S-a născut Peter „Pete” Sampras, jucător de tenis american de origine greacă; a activat între anii 1988 și 2002, câștigând de paisprezece ori Marele Șlem la categoria simplu bărbați

– 1973: A murit Karl Ziegler, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, împreună cu Giulio Natta (n. 1898)

– 1979: A murit biochimistul britanic de origine germană Ernst Boris Chain; co-laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1945, alături de Sir Alexander Fleming şi Sir Howard Florey (n. 1906)

– 1982: A murit actorul american de film Henry Fonda (n. 1905)

– 1989: A murit fizicianul american William Shockley; Premiul Nobel pentru Fizică în 1956, împreună cu conaţionalii săi Walter Bratain şi John Bardeen, pentru fundamentarea teoriei şi tehnicii tranzistorilor (n. 1910)

– 1992: A murit John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (n. 1912)

– 1996: A murit Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean (fost preşedinte al Uniunii Astronomice Internaţionale) (n. 1908)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2014: A murit Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (n. 1924)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 august

Publicat de Codrin RAITA, 11 august 2025, 05:12 / actualizat: 20 august 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 11 august

* Acum 1919 ani (106 d.H) o diplomă militară romană (descoperită la Porolissum, azi Moigrad, jud. Sălaj) atesta încheierea celui de-al doilea război dacic (început în anul 105 d.H.) şi amintea prima dată provincia romană Dacia

* Se împlinesc 335 de ani (1690) de când a avut loc victoria coaliției otomano-tătaro-muntene conduse de Constantin Brâncoveanu în Bătălia de la Zărnești, împotriva armatelor imperiale comandate de generalul Donat Heissler. Coaliția l-a impus pe Imre Thököly în funcția de principe al Transilvaniei (11/21)

* În urmă cu 47 de ani (1978) era dată în folosinţă linia de telecabină Buşteni-cabana Babele. Traseul telecabinei, care urmăreşte Valea Jepilor, are o lungime de 4.350 de metri (cel mai lung din ţară şi al treilea din Europa) şi acoperă o diferenţă de nivel de 1.237 de metri, trecând la o înălţime medie de 160 m peste una dintre cele mai frumoase zone alpine din România. De-a lungul drumului parcurs până la Cabana Babele, turiştilor li se dezvăluie succesiv privelişti panoramice spre Vâlcelul Înspumat, Cascada Caraiman, amfiteatrul Văii Jepilor, abruptul sudic al Caraimanului, versantul Jepilor Mici, platoul Bucegilor, la marginea cărora se află Cabana Caraiman (2.025 de metri). Evenimentul a fost relatat în presa vremii: „Telecabina Buşteni – cabana Babele a fost pusă în funcţiune ieri. După cum informează inginerul Gheorghe Mărgărit, şeful instalaţiei, noua telecabină cu o capacitate de 35 de locuri poate transporta peste 250 de oameni pe oră, de-a lungul unui traseu de 4.350 metri, pe care-l parcurge în 11 minute. Diferenţa de nivel, între Buşteni plecare şi cabana Babele sosire este de 1.237 metri.” (România Liberă, 12 august 1978)

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când România hotăra să respecte embargoul total impus (la 6.VIII.1990) de Consiliul de Securitate al ONU împotriva Irakului, ca urmare a invaziei acestuia în Kuweit. Embargoul a afectat grav interesele economice ale ţării noastre, provocând pagube de miliarde de dolari şi blocarea creanţelor României asupra Irakului

* Ultima Eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea a avut loc acum 25 de ani (1999). Bucureştiul, singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate, s-a aflat în zona de maximum la ora locală 14:07

* Acum 22 de ani (2003) NATO a preluat comanda forței de menținere a păcii în Afganistan, marcând prima operațiune majoră în afara Europei în istoria sa de 54 de ani

* Cu 9 ani în urmă (2016), în zilele de 11 și 12 august, 11 bombe au explodat pe teritoriul a cinci provincii din sudul Thailandei, în special în stațiunile balneare Hua Hin și Phuket. Cel puţin patru persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci – rănite, între care nouă turişti străini, în exploziile mai multor bombe, în special în staţiunea balneară turistică Hua Hin. Ultimele două victime au fost rezultatul unei noi duble explozii, produse în dimineaţa zilei de 12 august, una la Hua Hin, cealaltă în oraşul Surat Thani

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Clara, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1456: A murit (răpus de ciumă în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad) Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456), regent al Ungariei (1446-1456), unul dintre marii comandanţi de oşti din vremea sa (n. 1407). NOTĂ: La 22.VII.1456 a avut loc victoria de la Belgrad a lui Iancu de Hunedoara asupra puternicei armate turce conduse de sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului; pentru victoria sa, Iancu de Hunedoara a fost numit de Papa Calixtus al III-lea „atletul cel mai puternic al lui Hristos”

– 1891: S-a născut istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (m. 1982)

– 1900, 11/24: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) biologul și profesorul Theodor Buşniţă; contribuții deosebite la dezvoltarea hidrobiologiei şi pisciculturii; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977) – 125 de ani

– 1900: S-a născut filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu (Lupasco); a cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1988) – 125 de ani

– 1903: S-a născut actorul Nicolae Gărdescu (m. 1982)

– 1926: S-a născut dirijorul, compozitorul și pianistul Cornel Trăilescu; și-a dedicat Operei Naționale București mai mult de o jumătate de veac, din cei peste 90 de ani de viață (m. 2019)

– 1929: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Modest Morariu, poet, eseist, prozator, traducător (a tradus din Albert Camus, Stendhal, André Malraux, Marcel Brion ş.a) şi critic plastic (m. 1988)

– 1930: S-a născut Teodor Mazilu, dramaturg, prozator şi poet (m. 1980) – 95 de ani

– 1942: S-a născut dirijorul Ovidiu Bălan; director onorific și prim-dirijor al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău (din 1968), fiind unul dintre cei mai longevivi dirijori din România; de-a lungul carierei sale, Ovidiu Bălan a condus orchestre simfonice din SUA și Europa și a câștigat numeroase premii și distincții

– 1949: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Veta Biriş

– 1952: S-a născut Harry Tavitian, compozitor, pianist şi interpret de muzică de jazz; realizator al emisiunilor „Jazz Context” și „Nația și Civilizația Armenilor” la Radio Constanța; contribuție deosebită la viața culturală a Constanței

– 1955: S-a născut Diana Turconi, jurnalistă, scriitoare, textieră și diplomat – 70 de ani

– 1961: A murit Ion Barbu (pseudonimul lui Dan Barbilian), poet şi matematician; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1895)

– 1979: S-a născut soprana Simona Manole Mărcan

– 1984: A murit pedagogul Stanciu Stoian; a avut contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 2008: A murit artistul plastic Vasile Socoliuc, nume de referinţă în grafica românească contemporană (n. 1937)

– 2009: A murit producătorul de televiziune Valeriu Lazarov; în 1968 se stabileşte în străinătate, iniţial în Spania (până în 1979) şi apoi în Italia (până în 1989, unde lucrează pentru Silvio Berlusconi, la Canale 5); între anii 1989 şi 1994 conduce postul spaniol Tele 5; în 1995 îşi înfiinţează propria companie de producţie, Prime Time Communications (n. 1935)

– 2018: A murit Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă, curator dedicat artei contemporane, scriitoare și profesoară (mentor pentru numeroase generații de artiști și teoreticieni ai artelor) (n. 1948)

– 2020: A murit Oliviu Gherman, fizician, profesor universitar, om politic social-democrat (fost preşedinte al Senatului, președinte al FDSN, ulterior PDSR, senator în patru legislaturi) și diplomat (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, soţia pictorului Sorin Ilfoveanu (n. 1947) – 5 ani

– 2021: A murit Marius Leonte, artist vizual, sculptor și desenator (n. 1964)

– 2023: A murit Sherban Lupu, unul dintre cei mai apreciați violoniști și unul dintre cei mai însemnaţi interpreţi din lume ai muzicii lui George Enescu; din 1976 şi-a continuat cariera în SUA, unde s-a stabilit, devenind profesor emerit la Universitatea din Illinois și președinte al Societății „George Enescu” din Statele Unite ale Americii (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Jakarta: Președinta peruană Dina Boluarte va efectua o vizită de stat în Indonezia

– Kubinka, Rusia: Forumul Militar Anual „Armata 2025” (11 – 14 aug.)

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind securitatea maritimă, găzduită de Panama

– Oslo: Campania de nesupunere civilă a organizației Extinction Rebellion, cu participarea Gretei Thunberg, pentru a cere încetarea exploatării petrolului în Norvegia (11 – 22 aug.)

– Tallahassee, SUA: Audierea lui Ghislaine Maxwell în închisoare de către membrii unei subcomisii parlamentare; în 2021, ea a fost găsită vinovată de trafic sexual de copii și alte infracțiuni, fiind asociată cu infractorul condamnat și decedat, Jeffrey Epstein

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Steelpan-ului” a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, printr-o rezoluție adoptată la 24 iulie 2023; steelpan-ul este un instrument muzical originar din Trinidad și Tobago (un fel de tobă din oțel), desemnat în 2024 ca instrument muzical național și element esențial al identității culturale și muzicale a națiunii

– Ziua naţională a Republicii Ciad; aniversarea proclamării independenţei/ 1960 – 65 de ani

– 1464: A murit Nicolaus Cusanus, numele latinizat al lui Nikolaus von Kues, învățat german, savant, filosof și teolog, jurist şi astronom (n. 1401)

– 1494: A murit Hans Memling, pictor născut în Germania, şi stabilit în Țările de Jos; considerat un portretist de excepție și unul dintre cei mai mari pictori flamanzi ai epocii sale (n. 1435)

– 1854: A murit astronomul italian Macedonio Melloni (n. 1798)

– 1857: A murit fiziologul britanic Marshall Hall, primul care a studiat şi explicat acţiunea reflexelor (n. 1790)

– 1858: S-a născut medicul olandez Christiaan Eijkman, celebru pentru descoperirea cauzelor maladiei beri-beri, care l-a condus la descoperirea vitaminelor, descoperire pentru care i s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1929 (m. 1930)

– 1890: A murit John Henry Newman, teolog britanic convertit de la anglicanism la catolicism, cardinal al Bisericii Catolice şi poet; a fost canonizat la 13.X.2019 în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc; este pomenit la 9 octombrie în Biserica Romano Catolică, la 11 august în Biserica Anglicană și la 21 februarie în Biserica Episcopală din Statele Unite (n. 1801) – 135 de ani

– 1905: S-a născut, în Ucraina, biochimistul american Erwin Chargaff; a descoperit o serie de factori cheie în determinarea ADN-ului (m. 2002) – 120 de ani

– 1917: S-a născut pianista şi profesoara franco-suedeză Hélène Boschi (m. 1990)

– 1919: S-a născut violonista franceză Ginette Neveu (m. 1949, într-un accident de avion)

– 1919: A murit Andrew Carnegie, industriaş şi filantrop american; de-a lungul timpului au fost numeroase personalităţi care s-au alăturat scopurilor caritabile, dar Carnegie a fost una dintre primele care a declarat că bogaţii au datoria morală de a dona o parte din avere în beneficiul comunităţii („The Gospel of Wealth”, 1899); a creat numeroase organizaţii educaţionale atât în SUA cât şi în Europa, unul dintre punctele sale de interes fiind înfiinţarea de biblioteci publice gratuite (n. 1835)

– 1921: S-a născut Alex Haley, jurnalist şi nuvelist afro-american, autorul romanului „Rădăcini” (m. 1992)

– 1921: S-a născut inginerul britanic Tom Kilburn; împreună cu Freddie Williams, a creat, în 1947, „tubul Williams-Kilburn”, iar un an mai târziu, primul sistem informatic cu placă integrată, numit „Baby”, sistem ce a deschis calea informaticii moderne (m. 2001)

– 1926: S-a născut Aaron Klug, chimist, biochimist, biofizician, biolog și profesor britanic de origine lituaniană; Premiul Nobel pentru Chimie în 1982, pentru investigațiile sale asupra structurii tridimensionale a virusurilor și a altor particule care sunt combinații de acizi nucleici și proteine și pentru dezvoltarea microscopiei electronice cristalografice (m. 2018)

– 1927: S-a născut Raymond Leppard, dirijor, compozitor, clavichist și editor britanic-american (m. 2019)

– 1932: S-a născut Fernando Arrabal, dramaturg francez de origine spaniolă, reprezentant al teatrului absurdului

– 1933: S-a născut Jerzy Grotowski, regizor polonez, teoretician al teatrului, pedagog, creator de metodă actoricească, unul din cei mai importanți reformatori în teatru ai secolului al XX-lea (m. 1999)

– 1937: S-a născut actriţa britanică de film Anna Massey (m. 2011)

– 1943: S-a născut Pervez Musharraf, politician pakistanez, general retras din activitate, care a servit în calitate de președinte al Pakistanului între 2001 și 2008 (m. 2023)

– 1944: S-a născut regizorul, scenaristul şi actorul american Dennis (Charles) Berry (m. 2021)

– 1947: S-a născut pianista franceză Catherine Collard (m. 1993)

– 1947: S-a născut regizorul american Stuart Gordon, autorul unor filme cult horror, foarte populare în anii 80, precum „Re-animator” sau „From beyond” (m. 2020)

– 1953: S-a născut Hulk Hogan (pe numele său real Terrence „Terry” Gene Bollea), actor american și fost wrestler (m. 2025)

– 1956: A murit pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (n. 1912)

– 1972: A murit microbiologul american Max Theiler, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1951, pentru descoperirile sale privind febra galbenă şi modul de a o combate (n. 1899)

– 1983: S-a născut actorul australian Chris Hemsworth

– 1991: A murit organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (n. 1907)

– 1996: A murit prezicătoarea bulgară oarbă Vanga Dimitrova; prezicerile sale continuă să atragă atenţia la fel de mult ca cele ale lui Nostradamus, datorită exactităţii multora dintre ele (n. 1911)

– 1996: A murit Rafael Kubelik, compozitor şi dirijor elveţian de origine cehă (n. 1914)

– 2000: A murit compozitorul și profesorul canadian Jean Papineau-Couture; şi-a dedicat cariera promovării muzicii canadiane; alături de compozitorul John Weinzweig și de alți muzicieni, a contribuit la înfiinţarea unor instituţii care astăzi sunt vitale pentru viaţa muzicală a Canadei: Liga Compozitorilor din Canada, Centrul canadian de muzică, Société de musique contemporaine du Québec (SMCQ) și altele; în perioada 1968-1973, a fost decan al Facultăţii de Muzică a Université de Montréal (n. 1916) – 25 de ani

– 2002: A murit Jiří Kolář, scriitor, pictor şi om de cultură ceh (n. 1914)

– 2009: A murit Eunice Mary Kennedy Shriver, filantrop american, membră al familiei Kennedy; și-a consacrat viața apărării drepturilor persoanelor cu handicap mintal; cunoscută ca fondatoarea Special Olympics (în 1968), organizație sportivă pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale (n. 1921)

– 2014: A murit actorul şi comicul american Robin Williams (n. 1951)

– 2018: A murit scriitorul britanic de origine indiană Sir Vidiadhar Surajprasad Naipaul, ale cărui opere au abordat adesea temele colonialismului şi exilului; Premiul Nobel pentru Literatură în 2001 (n. 1932)

– 2020: A murit Trini Lopez (nume la naștere: Trinidad López III), cântăreț, chitarist şi actor american de origine mexicană; artistul îmbina genul rockabilly cu ritmurile latino (n. 1937) – 5 ani

– 2021: A murit dirijorul, compozitorul și profesorul italian Gianluigi Gelmetti; pionier al muzicii moderne (n. 1945)

– 2022: A murit caricaturistul francez Jean-Jacques Sempé; cunoscut pentru seria de cărți pentru copii „Petit Nicolas”, pe care a creat-o împreună cu René Goscinny, și, totodată, pentru desenele umoristice publicate în presă, în special în prestigioasa revistă The New Yorker (n. 1932)

– 2023: A murit scriitorul, pictorul și profesorul german Bruno Epple; a scris poeme în proză scurtă în alemanic, un grup de dialecte vorbite în sud-vestul Germaniei; picturile lui sunt clasificate drept artă naivă, caracterizată prin simplitate şi sinceritate (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 august

Publicat de Codrin RAITA, 10 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 10 august

* Se marchează 525 de ani (1500) de când Ștefan cel Mare dăruia Mănăstirii Putna „marea dveră a Răstignirii”, broderie de o valoare deosebită, ornată la colţuri cu portretele votive ale domnitorului şi soţiei sale, Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos. „Ambii sunt trataţi în viziune aulică, înconjuraţi de stele şi învesmîntaţi cu mantii ceremoniale de brocard, ţesut în fir de aur. Pe capete poartă măreţe coroane princiare, cu fleuroni lanceolaţi, la Ştefan, şi stilizaţi ca flori de crin, la Voichiţa. De sub ele, li se revarsă, peste umeri, pletele. Braţele îndreptate către Iisus şi atitudinile în care sunt prezentaţi le subliniază posturile de ctitori şi donatori, specifice tablourilor votive murale”, conform unei descrieri făcute de specialiști

* Acum 506 ani (1519) cele cinci corăbii care au compus flota expediției: Trinidad, San Antonio, Concepción, Victoria şi Santiago, aflate sub comanda lui Fernando Magellan, au părăsit orașul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda, în prima călătorie în jurul lumii. În 1519, la 10 august, Fernand (de) Magellan a început primul tur al lumii din istorie, celebrul explorator inspirându-i și pe alți navigatori să descopere lumea. El este cel care a dat și numele actual al Oceanului Pacific. După ce a îndurat o mulțime de furtuni îngrozitoare, Magellan a străbătut strâmtoarea care astăzi îi poartă numele, în noiembrie 1520. Apele în care au pătruns corăbiile sale s-au nimerit să fie calme, la acea vreme. În consecință, au fost botezate cu numele de „Mar Pacifico” (marea liniștită). Așa s-a ales Pacificul cu un nume „pașnic”, deși apele sale nu sunt deloc liniștite. Expediția lui Magellan, de circumnavigație a Pământului, este una dintre cele mai importante din epoca marilor descoperiri geografice. Flota formată din 5 nave, la bordul cărora se aflau 237 de persoane, a ridicat, la 10 august 1519, ancora din portul spaniol Sevilla, cu intenţia de a naviga spre Insulele Moluce, trecând prin Vest pentru a găsi trecerea dintre oceanele Atlantic şi Pacific şi a reveni acasă la capătul unei călătorii în jurul lumii. Numai unul dintre vase avea să revină în Spania, în septembrie 1522, având la bord doar 18 supravieţuitori. Însuşi Magellan murise în timpul expediţiei pe care o condusese, într-o confruntare cu băştinaşii insulei Mactan, din arhipeleagul filipinez, în aprilie 1521

* Cu 491 de ani în urmă (1534) începea înălţarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareş (terminată la 30.VIII.1535)

* În urmă cu 486 de ani (1539) regele Francisc I al Franței semna Ordonanța de la Villers-Cotterêts, prin care limba franceză era introdusă în locul latinei în documentele oficiale

* Se împlinesc 350 de ani (1675) de când, în estul Londrei, regele Carol al II-lea al Angliei înfiinţa Observatorul astronomic de la Greenwich. În cadrul Conferinţei internaţionale de astronomie de la Washington, din 1884, s-a stabilit ca Observatorul de la Greenwich să fie şi sediul „meridianului zero”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex)

* În urmă cu 177 de ani (1848) era înfiinţat clubul Societatea Naţională Română, având drept scop organizarea forţelor politice româneşti din Banat şi părţile vestice ale Transilvaniei; preşedinte, Andrei Şaguna (10/22)

* Acum 169 de ani (1856) medicul Anastasie Fătu (1816-1886) înfiinţa, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară, care poartă numele iniţiatorului. Grădina Botanică „Anastasie Fătu” din Iaşi, înfiinţată la Râpa Galbenă, a existat până la moartea creatorului ei, în 1886, când terenul a fost vândut de către urmaşii lui. În 1873, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi a înfiinţat o a doua grădină botanică, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia i-a revenit lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Astăzi, Grădina Botanică din Iaşi acoperă o suprafaţă de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa

* Cu 161 de ani în urmă (1864) guvernul român contracta cu Banca Imperială Otomană şi cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, cu o dobândă de 7 la sută), garantat cu venitul vămilor (10/22)

* Se marchează 150 de ani (1875) de când a fost pusă piatra fundamentală a Castelului Peleș din Sinaia, ale cărui lucrări începuseră în toamna anului 1873. Inaugurarea oficială a avut loc pe 7 octombrie 1883. Între anii 1889 şi 1903, arhitectul Karel Liman a realizat şi Pelişorul, o replică modernă şi la scară redusă a clădirii mari, reşedinţa viitorului rege Ferdinand I al României şi a Reginei Maria. În anul 2007, în luna martie, guvernul român a restituit Casei Regale Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente (10/22)

* În urmă cu 148 de ani (1877) unităţile Armatei române (din Divizia a IV-a), ajunse în zona Plevnei, au participat la operaţiunile militare, primind „botezul focului”. Au fost declanşate astfel ostilităţile împotriva Imperiului Otoman (10/22)

* Cu 112 ani în urmă (1913) avea loc semnarea Tratatului de la București, tratat de pace semnat între Bulgaria, pe de-o parte, și România, Serbia, Muntenegru și Grecia, de cealaltă parte, fiind primul tratat din Istoria Modernă unde Marile Puteri nu au avut niciun cuvânt, iar înscrisurile păcii au devenit realitate. La București s-au tras 21 de lovituri de tun, au avut loc un Te-Deum și o mare recepție care au încheiat momentul „astral” al României, dar și al carierei politice a lui Titu Maiorescu. În conformitate cu prevederile tratatului de pace, Bulgaria ceda României porțiunea cunoscută ca Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), de la vest de Tutrakan (Turtucaia) până la malul vestic al Mării Negre, la sud de Kranevo (Ecrene). Cadrilaterul avea o suprafață de aproximativ 6.960 km², o populație de circa 286.000 de locuitori și includea fortăreața Silistra și orașele Turtucaia (port la Dunăre) și Balcic (port la Marea Neagră). În plus, Bulgaria se obliga să distrugă toate fortărețele existente și să nu construiască altele la Ruse ori la Șumen, sau în orice alt loc dintre aceste două puncte, sau pe o rază de 20 km în jurul Balcicului. Teritoriul pe care îl câștiga Serbia cuprindea Macedonia centrală, inclusiv Ohrid, Bitola, Kosovo, Štip și Kočani și partea răsăriteană a sangiacului Novi Pazar. Prin acest aranjament, Serbia a câștigat aproximativ 39.470 km² și în jur de 1.500.000 de locuitori. Frontiera dintre Grecia și Bulgaria a fost trasată de la vârful Belasița spre vărsarea râului Mesta (Nestos) în Marea Egee. Această concesiune teritorială, la care Bulgaria s-a opus cu fermitate, aflată însă în conformitate cu directivele din notele prezentate la negocieri de Imperiul Rus și Austro-Ungaria, îi asigura Greciei o mărire a teritoriului cu 4.395.000 m². În plus, Creta a fost atribuită în mod definitiv Greciei și a fost luată în stăpânire pe 14 decembrie același an. Bulgaria a căpătat în urma tratatului de pace o parte a Macedoniei, inclusiv orașul Strumica, Tracia de Vest și 70 de mile (113 km) de litoral la Marea Egee, în total 25.027 km² și o populație de 129.490 de locuitori. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a semnării Tratatului 28 iulie 1913, stil vechi/ 10 august 1913, stil nou

* Acum 106 ani (1919), în cadrul Adunării de la Timişoara a şvabilor din Banat, aceştia şi-au dat acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia. La 19 iulie 1919, gazeta în limba germană Deutsche Wacht a publicat ştirea potrivit căreia Puterile Antantei au hotărât ca Timişoara să revină României, iar armata regală sârbă urma să evacueze oraşul şi împrejurimile. La 10 august 1919, la Adunarea națională a şvabilor, întrunită la Timişoara, la care au fost prezenți peste 1.000 de fruntaşi şvabi din 33 comune, colonelul Karl von Möller a citit textul unei rezoluții prin care se cerea indivizibilitatea Banatului şi unirea sa cu România. S-a decis ca această hotărâre a şvabilor bănățeni să fie comunicată Conferinței de Pace de la Paris

* Sunt marcați 105 ani (1920) de la semnarea, la Sèvres (Franţa), a unui tratat special între Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de o parte, şi Polonia, România, Cehoslovacia şi Iugoslavia, de cealaltă parte, prin care se reglementau în mod formal graniţele acestora din urmă

* Acum 68 de ani (1957) avea loc difuzarea primului spectacol de teatru produs de către Televiziunea Română – „Seară Luminoasă”, după piesa lui Noe Smirnov. 10 august 1957 este, așadar, data de naștere a Teatrului Național de Televiziune

* Cu 51 de ani în urmă (1974) era inaugurat Palatul Sporturilor şi Culturii, actualmente Complexul Sportiv Naţional „Sala Polivalentă”. Reprezintă, prin poziţia, dotarea şi prin cele 5300 de locuri, una dintre cele mai importante baze sportive acoperite ale Capitalei

Aniversări – Comemorări

– Sf. Laurenţiu, diacon martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1844: S-a născut Ștefan Călinescu, preot, profesor şi autor de manuale didactice (m. 1921)

– 1864: S-a născut Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom; fondatorul ştiinţei zootehnice româneşti; conducător al primului institut zootehnic din România (m. 1922)

– 1875: S-a născut Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (m. 1918) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 8/20.VIII.1875, iar altele doar la 20.VIII.1875

– 1875: S-a născut Axente Banciu, profesor şi publicist; membru activ al Secţiei literare a Societăţii ASTRA, a contribuit la înfiinţarea Muzeului ASTRA şi a Bibliotecii din Braşov; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1959) – 150 de ani

– 1884, 10/22: S-a născut Panait Istrati (numele la naştere: Gherasim Istrate), scriitor român afirmat în Franţa; setea de a călători l-a dus în Egipt, în Elveţia şi apoi la Paris; a purtat cu scriitorul francez Romain Rolland o corespondenţă asiduă, la instistenţele acestuia redactând primele sale povestiri, în limba franceză, limbă în care şi-a scris întreaga operă (tradusă ulterior în limba română, parţial chiar de scriitor) (m. 1935)

– 1910: S-a născut (la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina) poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (m. 1966) – 115 ani

– 1921: S-a născut Ion Negoiţescu, poet, eseist, critic şi istoric literar român din diaspora (m. 1993, la München)

– 1927: S-a născut Barbu Cioculescu, poet, prozator, eseist, critic literar, memorialist, publicist şi traducător; fiul istoricului şi criticului literar Şerban Cioculescu (m. 2022)

– 1929: S-a născut Tamara Buciuceanu Botez, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Teatrul de Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (m. 2019)

– 1932: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (m. 2008)

– 1934: S-a născut sculptorul Octavian Maxim, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Timișoara (m. 2021)

– 1934: S-a născut Aurel Romilă, medic psihiatru, considerat un adevărat patriarh al psihiatriei româneşti; prin modul său original de abordare a revoluţionat psihopatologia şi psihopatia din România; a inițiat și a clădit, în 1994, Pavilionul de Resocializare (astăzi Pavilionul 9) de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Al. Obregia”, unde a activat din 1962 până în 2004; a fost șeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din București (1994–2004) şi conducător de Doctorat; autor a peste 200 de lucrări științifice, cunoscut mai ales pentru tratatele: „Psihiatria” (2004) (considerat de specialiștii în domeniu „cea mai importantă sinteză de psihiatrie făcută vreodată la noi în țară”), „Psihopatologie și psihologie clinică” (2018) și „Expresia psihopatologică în pictură” (2019); președintele-fondator al Asociației Psihiatrilor Liberi din România (din 1990) (m. 2022)

– 1937: S-a născut poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (m. 1998)

– 1938: S-a născut Leon Volovici, istoric literar israelian, originar din România (m. 2011)

– 1942: S-a născut Nicolae Prelipceanu, poet, prozator, publicist și ziarist; redactor-șef al revistei „Viața Românească”

– 1944: S-a născut muzicologul Nicolae Costin; a fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2016)

– 1948: S-a născut Dan (Petru) Dimitriu, instrumentist (a fost basist timp de două decenii în Orchestra Radio Televiziunii Române), dirijor, compozitor de muzică uşoară, orchestrator, organizator de festivaluri, coordonator muzical de emisiuni TV și profesor; din 2015 este dirijorul Orchestrei Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”

– 1952: S-a născut Dan Mihai Goia, muzician, compozitor, dirijor şi profesor; dirijorul Corului Academic Radio (2000-2015)

– 1955: S-a născut părintele Nicolae Achimescu, profesor și specialist în domeniul filosofiei și istoriei religiilor; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași (2000-2004) (m. 2019) – 70 de ani

– 1960: S-a născut compozitorul şi cântăreţul folk Mircea Rusu – 65 de ani

– 1962: S-a născut Horia Gârbea, poet, prozator, dramaturg, traducător, publicist, inginer constructor și profesor universitar; preşedinte al Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (din 2015); preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (2003-2013)

– 1963: A murit inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1887)

– 1964: A murit mitropolitul Visarion Puiu (numele de mirean: Victor Puiu); a fost fondator și cârmuitor al Eparhiei Ortodoxe Române din Europa Occidentală (1945-1958), mitropolit de Transnistria (1943), mitropolit de Bucovina (1935-1940), primul episcop al reînfiinţatei Episcopii a Hotinului, cu reşedinţa la Bălţi (1923-1935), episcop de Argeș (1921-1923); patriot, cărturar, organizator al BOR, corifeu al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi restaurator de monumente, luptător anticomunist (n. 1879)

– 1968: A murit Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (n. 1916)

– 1969: S-a născut Ioana Drăgan, prozatoare şi eseistă; fost realizator de emisiuni culturale la TVR

– 1980: A murit I.[ţig] Peltz, prozator, memorialist şi traducător; tatăl pictoriţei Tia Peltz (n. 1899) – 45 de ani

– 1984, 10/11: A murit Virgil Mazilescu, poet, eseist şi traducător (n. 1942)

– 1988: A murit geologul Dan Giuşcă; cercetări privind elucidarea unor probleme privind geneza formaţiunilor geologice din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1999: A murit Vasile Dobrian, grafician şi poet (n. 1912)

– 2001: A murit Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens și Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (n. 1913)

– 2003: A murit părintele profesor Constantin Galeriu; unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei române; vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor din 1990, preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru în ultimii ani ai vieţii; din cauza convingerilor sale religioase şi umanitare, a fost întemniţat de mai multe ori în anii 1950 şi 1952-1953 (n. 1918)

– 2008: A murit Tudor Ţopa, prozator, eseist şi traducător; membru, alături de Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu şi Costache Olăreanu, al „Grupului literar de la Târgovişte” (n. 1928, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit generalul Ioan Dicezare, pilot român în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un as al aviaţiei de vânătoare şi ultimul supravieţuitor al Grupului de Vânătoare 7 care a luptat pe frontul de est până la Stalingrad, la manşa aparatului Messerschmitt 109E (n. 1918)

– 2016: A murit Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (n. 1925)

– 2017: A murit Ovidiu Ghidirmic, critic şi istoric literar, publicist și profesor (n. 1942)

– 2020: A murit dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (n. 1927, la Romuli, jud. Bistrița-Năsăud) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Fotbal/Community Shield: Crystal Palace – Liverpool

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leului”, sărbătorită în fiecare an pe data de 10 august, are ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la maiestuosul vânător, cunoscut ca „regele junglei”. Această sărbătoare a celei mai frumoase și mai temute creaturi din regnul animal a fost înființată de Big Cat Rescue, cel mai mare sanctuar acreditat din lume dedicat felinelor mari. Ziua de 10 august este o zi în care oamenii din întreaga lume se reunesc pentru a aduce un omagiu puternicului leu în cât mai multe moduri posibile. Deși este o ocazie distractivă și emoționantă pentru toți, fundamentele sale se bazează pe o chestiune foarte serioasă: numărul leilor a scăzut dramatic până la punctul în care specia trebuie să fie pusă pe lista speciilor pe cale de dispariție, ca și vărul său mai mare, tigrul. Ziua Mondială a Leului este ideea co-fondatorilor Dereck și Beverly Joubert, soț și soție, pasionați de felinele mari. Aceștia au început inițiativa în 2013, reunind atât National Geographic, cât și Big Cat Initiative sub un singur steag pentru a proteja felinele mari care mai trăiesc în sălbăticie. Leii – cu denumirea științifică Panthera leo – sunt a doua cea mai mare felină din lume, imediat după tigrul asiatic. În ultimele patru decenii, populația de lei a scăzut cu 50%. Ziua Mondială a Leului are, prin urmare, trei obiective: primul este acela de a sensibiliza populația cu privire la situația dificilă a leului și la problemele cu care se confruntă această specie în sălbăticie; al doilea este de a găsi modalități de a proteja mediul natural al marii feline, cum ar fi crearea mai multor parcuri naționale și reducerea zonelor în care oamenii se pot stabili; cel din urmă este educarea oamenilor care trăiesc în apropierea pisicilor sălbatice cu privire la pericolele și la modul în care se pot proteja

– Ziua naţională a Republicii Ecuador; aniversarea proclamării independenţei/1809

– 1740: S-a născut arheologul englez John Frere, considerat un precursor al arheologiei preistorice (m. 1807) – 285 de ani

– 1780: S-a născut Pierre François Marie Auguste Dejean, entomolog francez (m. 1845) – 245 de ani

– 1806: A murit compozitorul austriac Michael Haydn; fratele mai mic al lui Joseph Haydn (n. 1737)

– 1823: S-a născut poetul şi dramaturgul brazilian Antônio Gonçalves Dias (m. 1864)

– 1845: S-a născut Abai Kunanbaev, poet, compozitor şi filosof din Kazakhstan (m. 1904) – 180 de ani

– 1865: S-a născut Alexandr Glazunov, compozitor şi dirijor rus (m. 1936) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Herbert Hoover, al 31-lea preşedinte al SUA (1929-1933); a fost iniţiatorul mai multor acţiuni umanitare şi de prim ajutor în Primul şi Al Doilea Război Mondial; confruntat cu efectele crizei economice din 1929, a promovat o politică de izolare a SUA faţă de restul lumii; a fost învins în alegerile din 1933 de Franklin Delano Roosevelt (m. 1964)

– 1878: S-a născut scriitorul german Alfred Döblin, considerat unul dintre principalii reprezentanţi ai expresionismului în literatură (m. 1957)

– 1893: S-a născut compozitorul și profesorul american Douglas Stuart Moore (m. 1969)

– 1895: A murit Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, medic german; a fost primul cercetător care a obţinut lecitina în formă pură şi a introdus termenul de „proteină” (n. 1825) – 130 de ani

– 1900: S-a născut Henri Ey (nume complet: Henri Marie Jean Louis Ey), psihiatru, psihanalist și filozof francez, cunoscut pentru încercările sale de a apropia psihiatria și psihanaliza (m. 1977) – 125 de ani

– 1902: S-a născut biochimistul suedez Arne (Wilhelm Kaurin) Tiselius; importante contribuţii în biologia macromoleculară; Premiul Nobel pentru chimie în 1948; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1965) (m. 1971)

– 1902: S-a născut Curt Siodmak, scriitor german de romane science-fiction, multe dintre acestea ecranizate, autorul fiind şi scenarist şi regizor (m. 2000)

– 1912: S-a născut scriitorul brazilian Jorge Amado (m. 2001)

– 1912: A murit arhitectul german Paul Wallot; îşi datorează faima proiectării clădirii Reichstag-ului din Berlin (1882) (n. 1841)

– 1913: S-a născut fizicianul german Wolfgang Paul; Premiul Nobel pentru Fizică în 1989, împreună cu Norman F. Ramsey şi Hans G. Dehmelt (m. 1993)

– 1914: S-a născut pianistul polonez Witold Malcuzýnski (m. 1977)

– 1915: A murit fizicianul englez Henry Gwyn-Jeffreys Moseley; cea mai importantă realizare a sa constă în explicarea pe baze fizice a conceptului de număr atomic din chimie (n. 1887) – 110 ani

– 1926: S-a născut organista şi profesoara franceză Marie-Claire Alain (m. 2013)

– 1927: S-a născut arhitectul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una dintre personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene din secolul al XX-lea; proiectant urban de renume internaţional, singurul arhitect al generaţiei de intelectuali cunoscut ca Grupo 63 (m. 2020)

– 1928: S-a născut cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (m. 2010)

– 1930: S-a născut economistul ceh Valtr Komárek, preşedinte de onoare al partidului social-democrat CSSD şi figură a „Revoluţiei de catifea” care a dus la căderea regimului comunist în 1989 (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actorul american Tom Laughlin (nume real: Thomas Robert Laughlin) (m. 2013)

– 1939: S-a născut actriţa britanică Kate O’Mara; cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (m. 2014)

– 1943: S-a născut cântăreaţa americană Ronnie Spector (numele real: Veronica Yvette Bernett); fondatoarea legendarului grup „The Ronettes” (m. 2022)

– 1945: A murit Robert Hutchings Goddard, inginer, fizician, profesor și inventator american, precursor al astronauticii; unul dintre pionierii rachetelor moderne (a creat şi construit prima rachetă cu combustibil lichid, care a fost lansată cu succes pe 16 martie 1926) (n. 1882) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Juan Manuel Santos Calderón, politician columbian, fost preşedinte al Columbiei (2010-2018); Premiul Nobel pentru Pace în 2016 pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de peste 50 de ani din ţară

– 1960: S-a născut actorul şi cântăreţul spaniol Antonio Banderas – 65 de ani

– 1966: S-a născut scriitorul francez Laurent Gounelle; autor de romane iniţiatice cu tentă de filozofie, psihologie şi dezvoltare personală, inspirate de principiile programării neuro-lingvistice

– 1970: A murit compozitorul german Bernd-Aloys Zimmerman (n. 1918) – 55 de ani

– 2008: A murit interpretul afro-american Isaac Hayes, legendă a muzicii soul; primul compozitor american de culoare care a primit Premiul Oscar (în 1971, pentru coloana sonoră a filmului „Shaft”) (n. 1942)

– 2010: A murit cântăreața americană Dana Dawson (n. 1974) – 15 ani

– 2012: A murit omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (n. 1925)

– 2013: A murit cântăreaţa americană de bossa nova Eydie Gormé (născută Edith Gormezano) (n. 1928)

– 2019: A murit scriitoarea germană Barbara Bronnen (n. 1938)

– 2019: A murit Jeffrey Epstein, om de afaceri, miliardar și filantrop american (n. 1953)

– 2021: A murit Maki Kaji, editor japonez, pasionat de puzzle-uri, cel care a popularizat jocul Sudoku, botezându-l, la mijlocul anilor ′80 ai secolului trecut, cu numele japonez sub care este cunoscut şi astăzi (n. 1951)

– 2023: A murit actriţa italiană de film Antonella Lualdi (născută Antonietta de Pascale); cariera ei cinematografică s-a desfășurat paralel atât în Italia cât și în Franța, unde a realizat un număr impresionant de filme; în 1968 a interpretat în filmul „Columna” (regizat de către Mircea Drăgan) rolul Andradei, eroica fiică a lui Decebal (n. 1931, la Beirut, Republica Libaneză)

– 2023: A murit Daniel Nushiro, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Japoneze, aflat sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Moscovei și a Întregii Rusii (din 2000), cu titlul de Înaltpreasfințitul Daniel, arhiepiscop de Tokyo și mitropolit al Întregii Japonii (n. 1938)

– 2024: A murit Gábor Adriányi, istoric, scriitor și profesor maghiar (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 august

Publicat de Codrin RAITA, 9 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 9 august

* Acum 852 de ani (1173) începea construcţia Turnului din Pisa (terminată în anul 1372), a cărui piatră de temelie a fost pusă de arhitectul şi sculptorul Bonanno Pisano. Înalt de 55,86 metri, cu o grosime a zidului la bază de 4,09 metri şi o greutate estimată la 14.500 de tone, turnul a fost proiectat să stea vertical, însă, din cauza calităţii proaste a solului, fundaţia a început să se scufunde chiar în timpul construcţiei, provocând înclinarea turnului spre sud. Cel mai mare progres în privinţa gradului de înclinare s-a înregistrat în cursul unei perioade de reabilitare care a durat 11 ani, începută în 1992, timp în care gradul de înclinare s-a modificat de la 4,5 metri la 4,1. În ianuarie 1999 a fost realizată intervenţia finală de stabilizare a monumentului. Pământul de sub turn a fost extras şi eliminat, forţând turnul să îşi reducă din înclinare. Reducerea cu 2,5 centimetri a gradului de înclinare a turnului, din ultimul deceniu, reprezintă o victorie pentru comunitatea din Pisa, potrivit experţilor, monumentul putând fi cnsiderat „în siguranţă” pentru următoarele două-trei secole

* Cu 542 de ani în urmă (1483), după ani de muncă depusă de unii dintre cei mai renumiți artiști și arhitecți din istorie, uşile Capelei Sixtine s-au deschis pentru prima slujbă, prilej cu care capela a fost închinată Înălţării cu trupul la cer a Fecioarei Maria, sărbătoare şi dogmă romano-catolică. Capela Sixtină este unul dintre cele mai vizitate locuri din Palatul de la Vatican, Roma, Italia, aflându-se în partea dreaptă a Catedralei Sfântul Petru. Aceasta este capela palatului papal, fiind zidită ca loc de taină şi de reculegere, între anii 1472-1483, în vremea pontificatului Papei Sixt al IV-lea, şi pictată de renumitul artist Michelangelo Buonarroti, în anul 1510

* Sunt marcați 70 de ani (1955) de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de legaţie între România şi Republica Arabă Siriană. În perioada 1958 – 1961, Legaţia României la Damasc a funcţionat cu statut de Consulat General și, la 10 octombrie 1961, după ieşirea Siriei din Uniunea cu Egiptul, relaţiile diplomatice româno – siriene au fost reluate, la nivel de ambasadă. În august 1969, ca urmare a ridicării nivelului de reprezentare diplomatică româno-israeliană, guvernul sirian a întrerupt relaţiile diplomatice cu România. Restabilirea lor a avut loc la 19 octombrie 1972

* Acum 51 de ani (1974) preşedintele republican american, Richard Nixon (1913-1994) şi-a anunţat, într-un mesaj televizat, demisia din funcţie după ce presa a dezvăluit implicarea sa în scandalul „Watergate”. A doua zi el a părăsit Casa Albă, funcţia de preşedinte al SUA fiind preluată de vicepreşedintele Gerald Ford

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de la anexarea Kuweitului de către Irak a fost declarată nulă şi neavenită de Consiliul de Securitate al ONU, care a solicitat retragerea imediată a armatei irakiene din ţară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza Benedicta a Crucii (Edith Stein), fecioară martiră, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1601, 9/19: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) şi al Moldovei (1600), cel care a realizat prima unire politică a celor trei ţări române, a fost ucis pe Câmpia Turzii din ordinul generalului Gheorghe Basta (n. 1558). NOTĂ: La 24.VII/3.VIII.1601, în lupta de la Gurăslău (Gorăslău), forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata nobiliară condusă de Sigismund Bathori

– 1880: S-a născut Ioan Lupaş, istoric, teolog şi om politic; a organizat, împreună cu Alexandru Lapedatu, Institutul de Istorie Naţională din Cluj (1920), pe care l-a condus până în 1945; ministru al sănătăţii şi ocrotirilor sociale (1926-1927) şi al cultelor şi artelor (1937-1938); din cauza activităţii sale politice, a fost închis mai mulţi ani la Sighet (1950-1955) din dispoziţia autorităţilor comuniste; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1967) – 145 de ani

– 1914: S-a născut Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas), compozitor de muzică uşoară (m. 2005)

– 1921: S-a născut Lola Bobescu, violonistă şi profesoară, stabilită în Belgia (m. 2003)

– 1937: S-a născut Florin Mihăilescu, critic, teoretician şi istoric literar, profesor universitar (m. 2020)

– 1939: S-a născut artistul plastic şi profesorul universitar Florin Ciubotaru (m. 2022)

– 1948: S-a născut Antonie Iorgovan, jurist, profesor universitar şi om politic (m. 2007)

– 1951: S-a născut Cristian Brâncuşi, dirijor, compozitor, profesor, doctor în muzicologie; dirijorul Orchestrei de Cameră Radio

– 1951: S-a născut artistul fotograf Ştefan Tóth István, fondatorul şi fostul preşedinte al Asociaţiei Internaţionale „Euro Foto Art” din Oradea

– 1955: A murit baritonul şi profesorul Aurel Costescu-Duca; unul dintre fondatorii Operei Române (n. 1888) – 70 de ani

– 1957: S-a născut pianista şi profesoara Dana Borşan (solistă a Formaţiilor Muzicale Radio)

– 1960: S-a născut Viorel Turcu, fost fotbalist al echipelor FC Argeş, Dinamo, FC Olt şi Steaua (m. 2020) – 65 de ani

– 1969: S-a născut jurnalistul Adrian Ursu

– 1969: A murit medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (n. 1874)

– 1989: A murit violoncelistul şi profesorul George Cocea (n. 1904)

– 1989: A murit Florin Tornea, poet, traducător (a tradus din Bertolt Brecht şi Peter Weiss), istoric literar şi teatrolog (conferenţiar la Institutul de Teatru ”I. L. Caragiale” din Bucureşti, cercetător la Institutul de Artă al Academiei Române, redactor-şef adjunct la revista ”Teatrul”, unde a scris cronici dramatice, comentarii cu miză teoretică, articole de istorie a teatrului românesc ş.a.m.d.) (n. 1914)

– 1991: A murit Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (n. 1887)

– 1997: A murit istoricul literar, fililogul şi profesorul Eugen Todoran (n. 1918)

– 2005: S-a născut pictorul David Alexandru; declarat în 2022 de către Global Child Prodigy Awards drept unul dintre cei mai talentați 100 de copii ai lumii, din toate domeniile – 20 de ani

– 2005: A murit sculptorul Gheorghe Coman; membru fondator al Uniunii Artiştilor Plastici din România (1951); alături de George Apostu, Brăduţ Covaliu, İon Sârbu, Lazăr Băciucu este iniţiator al Taberei de Sculptură Măgura, ale cărei lucrări le-a coordonat timp de 16 ediţii (n. 1925) – 20 de ani

– 2008: A murit compozitorul român de etnie germană Walter Mihail Klepper, stabilit în Germania (n. 1929)

– 2011: A murit etnologul și folcloristul Alexandru Amzulescu (n. 1921)

– 2011: A murit muzicianul Teodor Costin, dirijor (1952 – 1986) şi director (1962 – 1986) la Filarmonica „Oltenia” din Craiova, dirijor şi director (1972 – 1985) la Teatrul Liric din Craiova (n. 1923)

– 2011: A murit dirijorul şi compozitorul Boris Cobasnian; simbol al culturii dobrogene, a impus în muzica corală românească noi coordonate ca dirijor al corului Operei din Constanţa şi al corului Vox Maris (n. 1926)

– 2011: A murit scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (n. 1951)

– 2011: A murit reporterul TVR Carmen Vasile (n. 1975)

– 2022: A murit sculptorul și profesorul Dumitru Pasima (n. 1935, în Iugoslavia – azi Republica Macedonia)

– 2024: A murit Dumitru Abrudan, teolog și profesor universitar; autorul unor studii teologice despre Vechiul Testament și ecumenism; a fost director al Seminarului Teologic din Caransebeș, decan al facultăților de Teologie Ortodoxă din Sibiu și Oradea, consilier cultural la Arhiepiscopiei Sibiului, primul preşedinte al ASTREI după 1990 și redactor responsabil al publicației bisericești a Arhiepiscopiei Sibiului „Telegraful Român” (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bangui, Republica Centrafricană: Conferința șefilor de stat din cadrul CEMAC – Comunitatea Economică și Monetară din Africa Centrală

– Nagasaki, Japonia: Comemorarea la Nagasaki a 80 de ani de la atacurile nucleare din 1945

– Edinburgh, Scoția: Festivalul Internațional de Carte de la Edinburgh (9 – 24 aug.)

– Beijing: Cifrele inflației și prețurilor de producție pentru luna iulie

– Saint-Denis, Franța: Concert al trupei americane AC/DC – pe Stade de France

– Dublin, Irlanda: Fotbal – Meci amical din pre-sezon: Leeds – AC Milan

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Popoarelor Indigene”; marcată (pe baza Rezoluţiei 49/214 din 23.XII.1994 a Adunării Generale a ONU) pe parcursul primului Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (început la 10.XII.1994); prin Rezoluţia 59/174 din 20.XII.2004, Adunarea Generală a declarat cel de-al doilea Deceniu internaţional al populaţiilor autohtone (2005-2014) şi a decis continuarea marcării acestei zile; data a fost aleasă deoarece la 9.VIII.1992 a avut loc prima reuniune a Grupului de lucru pentru popoare indigene

– „Ziua Internaţională a Grădinilor Zoologice şi a Parcurilor”, instituită de organismele specializate ca o dovadă a interesului pe care comunitatea internaţională îl acordă amplei problematici a conservării biodiversităţii

– „Ziua Nagasaki”; SUA lansează a doua bombă atomică, asupra oraşului japonez Nagasaki/1945 – 80 de ani. NOTĂ: Cu câteva zile în urmă, la 6.VIII.1945, SUA lansaseră prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima

– Ziua naţională a Republicii Singapore; aniversarea proclamării independenţei/1965 – 60 de ani

– În Africa de Sud este sărbătorită „Ziua Femeii”, aducând omagiu femeilor sud-africane care au luptat neobosit împotriva regimului tiranic de apartheid. Evenimentul comemorează protestele femeilor din Pretoria, în 1956, împotriva noii legislaţii care obliga femeile sud-africane să deţină un „permis de trecere”, fără de care puteau fi arestate, închise sau deportate. Protestele au condus la consolidarea Mişcării Feminine şi au susţinut lupta pentru egalitate de gen, libertatea femeilor şi libertate naţională

– 1516: A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken) (n. ~1450)

– 1819: S-a născut William Thomas Green Morton, medic dentist american, primul care a demonstrat public folosirea eterului ca anestezic chirurgical, în 1846 (m. 1868)

– 1850: S-a născut lingvistul german Hayman Tiktin; preocupat de limba română, a trăit o perioadă la Iaşi; a realizat o serie de lucrări de lingvistică românească („Studii de filologie românească”, „Gramatică română”, „Manual elementar de limbă română”) şi de lexicografie („Dicţionar româno-german”); membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (m. 1936) – 175 de ani

– 1871, 9/21: S-a născut Leonid Nikolaievici Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus, lider al mișcării expresioniste în literatura rusă, unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (m. 1919)

– 1874: S-a născut Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (m. 1947)

– 1896: S-a născut Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (m. 1980)

– 1899: S-a născut (în Australia, din părinţi irlandezi) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (m. 1996, la Londra)

– 1899: A murit Sir Edward Frankland, chimist englez; a descoperit compușii organo-metalici, a dedus existența heliului în spectrul solar şi a studiat fenomenul de luminiscență, fiind unul din creatorii conceptului de „valență chimică” (n. 1825)

– 1902: S-a născut violonistul francez Zino Francescatti (nume real: René-Charles Francescatti) (m. 1991)

– 1918: S-a născut Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1983)

– 1919: A murit Ernst (Heinrich Philipp August) Haeckel, biolog şi filosof german; a rămas în istoria științei pentru faimoasa „lege a lui Haeckel” – legea fundamentală a biogenezei (n. 1834)

– 1919: A murit compozitorul, pianistul şi dirijorul italian Ruggiero Leoncavallo, inițiator al verismului, alături de Pietro Mascagni (n. 1857)

– 1927: S-a născut matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (m. 2016)

– 1934: S-a născut paleontologul francez Yves Coppens, care a descoperit celebrul schelet de australopitec denumit „Lucy”; a studiat hominicii antici și a publicat mai multe lucrări pe această temă și a produs și un film (m. 2022)

– 1938: A murit Leo Frobenius, etnolog şi explorator german; între anii 1904 şi 1935 a condus 12 expediţii în Africa; a explorat numeroase centre de artă preistorică din Alpi, Norvegia, Spania şi Africa; a elaborat o teorie difuzionistă a culturii („Istoria culturală a Africii”) (n. 1873)

– 1939: S-a născut Romano Prodi, economist, profesor şi om politic social-democrat italian (şeful primului guvern italian de centru-stânga de după război, în perioada mai 1996 – oct. 1998; a mai fost premier în perioada 2006-2008), preşedinte al Comisiei Europene (mai 1999 – nov. 2004)

– 1943: A murit Chaïm Soutine, pictor expresionist francez de origine rusă (n. 1893)

– 1957: S-a născut actriţa americană de film Melanie Griffith

– 1959: S-a născut soprana armeano-ucraineană Maria Guleghina, una din cele mai apreciate voci de operă la nivel internațional

– 1962: A murit scriitorul elveţian de origine germană Hermann Hesse; Premiul Nobel pentru literatură în 1946 (n. 1877)

– 1963: S-a născut Whitney Houston, cântăreaţă, manechin, actriţă şi producătoare americancă. Cartea Recordurilor a menţionat-o, în 2009, ca fiind cea mai premiată femeie din toate timpurile; lista ei de premii include: două Premii Emmy, şase Premii Grammy, 30 Billboard Music Award şi 22 de American Music Award, având, în anul 2010, în total 415 premii primite de-a lungul carierei; a fost, de asemenea, una dintre cele mai bine vândute artiste din lume (cu peste 170 de milioane de albume, single-uri şi videoclipuri) (m. 2012)

– 1968: S-a născut actrița americană de origine britanică Gillian (Leigh) Anderson, cunoscută mai ales pentru interpretarea personajului agent FBI, dr Dana Scully, partenera agentului Fox Mulder din serialul de televiziune Dosarele X

– 1968: S-a născut actorul australian Eric Bana (pe numele său real Eric Banadinovic); notabil pentru rolurile din filmele: Chopper, Black Hawk Down, Hulk sau pentru interpretarea lui Hector în Troia

– 1969: A murit fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1950 (n. 1903)

– 1975: A murit compozitorul, pianistul şi profesorul rus Dmitri Şostakovici (n. 1906) – 50 de ani

– 1976: A murit José Lezama Lima, poet, eseist și romancier cubanez (n. 1910)

– 1982: A murit Alexander Alexeieff, grafician, ilustrator, scenograf şi regizor de animaţie francez de origine rusă, creatorul procedeului tehnic numit „ecranul cu ace” (n. 1901)

– 1993: A murit Ion Vatamanu, doctor în chimie, poet, publicist și om politic din Republica Moldova, savant, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (n. 1937)

– 2003: A murit regizorul francez Jacques Deray (n. 1929)

– 2006: A murit astrofizicianul american James A. Van Allen; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane, în special în domeniul programelor de satelit ale SUA (n. 1914)

– 2008: A murit poetul palestinian Mahmoud Darwish, figură importantă a literaturii arabe contemporane (n. 1942)

– 2012: A murit cineastul american Mel Stuart (numele la naştere – Stuart Solomon) (n. 1928)

– 2012: A murit Gheorghe Dodiţă, filolog şi profesor universitar din R. Moldova (n. 1931)

– 2013: A murit scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues; câştigătorul a numeroase premii literare (n. 1923)

– 2015: A murit regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit Philippe Robert-Jones, istoric şi critic de artă, poet belgian; membru de onoare străin al Academiei Române (1997) (n. 1924)

– 2019: A murit sculptorul grec Takis (nume real: Panayiotis Vassilakis); considerat unul dintre părinţii artei cinetice; a fost totodată pionier în scenografie şi aranjamente muzicale pentru piese de teatru (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 august

Publicat de Codrin RAITA, 8 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 8 august

* Cu 239 de ani în urmă (1786) avea loc ziua oficială de „naștere” a alpinismului, momentul cuceririi vârfului Mont Blanc (4810 m) din Alpi. Cei care prin perseverența lor, fără echipamente moderne, folosind doar bețe cu vârf de fier, au realizat performanța au fost francezii Jacques Balmat (1762-1834), vânător și căutător de cristale, și medicul Michel Gabriel Paccard (1757-1827), care au urcat pe Mont Blanc la cererea fizicianului elvețian Horace Benedict de Saussure (1740-1799)

* Se marchează 155 de ani (1870) de când a avut loc mişcarea antidinastică de la Ploieşti, condusă de Alexandru Candiano-Popescu (fost ofiţer care s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877). Mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile (în aceste împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii). Formarea acestei mişcări conspirative a fost determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care sperau ca prin supunerea faţă de o dinastie străină să fie realizată o relaxare, o linişte între partidele politice. Acţiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofiţerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franţa şi Prusia. Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecţilor, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu şi generalul Nicolae Golescu. La Ploieşti, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetăţeni de la locuinţele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistenţa, Candiano Popescu a părăsit oraşul, dar a fost prins la Buzău. Conspiratorii au fost trimişi în faţa Curţii de Juraţi din Târgovişte. La 17/29 octombrie 1870, toţi cei 41 de acuzaţi au fost achitaţi, fapt ce l-a revoltat pe Carol I. Al. Candiano-Popescu a devenit, zece ani mai târziu, aghiotant al regelui Carol I

* În urmă cu 149 de ani (1876) era publicată în Monitorul Oficial nr. 174 Legea pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. Din fondurile colectate erau acordate credite pentru judeţe şi comune, iar din anul 1876, şi către populaţie, prin modificarea legii de organizare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni care este promulgată prin Înaltul Decret din 3 august 1876 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 174 din 8 august 1876. La 28 iulie 1864, Consiliul de Miniştri a aprobat proiectul de lege referitor la „instituirea unei casse de depozite şi consignaţii”, proiect prezentat de Nicolae Rosetti-Bălănescu, ministru de Finanţe ad-interim în guvernul Mihail Kogălniceanu (11 oct.1863-26 ian.1865). La 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza  a sancţionat (amendat) legea de înfiinţare a Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni. În data de 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat legea de înfiinţare a băncii, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 1/13 decembrie 1864, acesta fiind practic momentul în care noua instituţie este înfiinţată oficial. La 1 ianuarie 1865, Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni şi-a început activitatea sub conducerea economistului Enric Winterhalder (8/20)

* Acum 136 de ani (1889) era înfiinţată Şcoala Superioară de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prin Înaltul Decret Nr. 2073 al Regelui Carol I, reprezentând a şasea astfel de instituţie din Europa (după cele din Berlin, Viena, Paris, Torino şi Bruxelles) şi prima instituţie de învăţământ superior din Balcani. Cursurile au început la 5 noiembrie acelaşi an. La 29 august 1948, prin Decretul nr. 1803 al Prezidiului M.A.N. se înfiinţa Academia Militară şi se desfiinţa Şcoala Superioară de Război. În 1957, prin Decretul nr. 400 al Prezidiului M.A.N., denumirea instituţiei a devenit Academia Militară Generală (A.M.G.). La 23 aprilie 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr. 305, Academia Militară îşi schimbă denumirea în Academia de Înalte Studii Militare. La 1 februarie 1992, a fost înfiinţat Colegiul Naţional de Apărare, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 438 din 5 august 1992, Colegiul Naţional de Apărare devine instituţie separată de Academia de Înalte Studii Militare (8/20)

* În oraşul american Boston, cu exact 125 de ani în urmă (1900), a avut loc prima ediţie a „Cupei Davis” (cunoscută în întreaga lume şi sub numele de „Salatiera de argint”), competiţie internaţională de tenis iniţiată de tenismanul american Dwight-Filley Davis. România a debutat la Cupa Davis în anul 1922, iar în anul 1969 a fost prima ţară din estul Europei care a obţinut calificarea în finală, performanţă repetată în anii 1971 şi 1972. Ilie Năstase şi Ion Ţiriac se numără printre marii performeri ai „Cupei Davis”, cu peste 100 de meciuri susţinute

* Acum 89 de ani (1936), între 8 şi 15 august, 280 de delegaţi din 32 de ţări au participat, la Geneva, la constituirea Congresului Mondial Evreiesc (World Jewish Congress/WJC), federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”. Fondatori: Stephen Wise (primul preşedinte al WJC, între anii 1936 şi 1949) şi Nahum Goldman

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când, la Londra, era semnat un Acord între marile puteri aliate privind urmărirea și pedepsirea criminalilor de război ai puterilor europene ale Axei, în cadrul unui Tribunal Militar Internațional. Tribunalul Militar Internaţional şi-a început lucrările la 20 noiembrie 1945, la Nürnberg, în Germania. Au fost trimişi în judecată H. Göring, R. Hess, J. von Ribbentrop, W. Keitel, E. Kaltenbrunner, A. Rosenberg, H. Frank, W. Frick, I. Streicher, K. Dönitz, E. Raeder, Baldur von Schirach, F. Sauckel, A. Jodl, M. Borman, A. Seyss-Inquart, A. Speer, Constantin von Neurath ş.a. Martin Borman nu a fost găsit şi a fost judecat în lipsă. Lucrările Tribunalului Militar Internaţional au durat până la 1 octombrie 1946, când acesta a pronunţat verdictul. Tribunalul Militar Internaţional i-a condamnat la moarte pe Göring, von Ribbentrop, Keitel, Kaltenbrunner, Rosenberg, Franck, Frick, Streicher, Sauckel, Jodl, Seyss-Inquart şi Borman (acesta din urmă, în contumacie). La 15 octombrie 1946, Göring s-a sinucis în închisoare. Toţi ceilalţi au fost executaţi prin spânzurare a doua zi, la 16 octombrie 1946. Amiralul K. Dönitz a fost condamnat la 10 ani închisoare, amiralul Raeder şi Hess la închisoare pe viaţă, Baldur von Schirach la 20 de ani, Speer la 20 de ani şi Constantin von Neurath la 15 ani

* Acum 62 de ani (1963) România a semnat Tratatul privind interzicerea experienţelor atomice în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la 5 august 1963, la Moscova și intrat în vigoare la 10 octombrie 1963, fără însă a reuşi să pună piedici continuării experienţelor de acest fel)

* Tot 62 de ani sunt marcați de la „Marele jaf” (The Great Train Robbery), care s-a petrecut la primele ore ale zilei de 8 august 1963, la Podul Feroviar Bridegodata, Ledburn, lângă Mentmore în Buckinghamshire, Anglia, între Glasgow și Londra, când din trenul regal poștal (Royal Mail train) s-au furat 2,61 milioane de lire sterline (echivalentul a aproximativ 55 milioane de lire sterline în prezent). După ce a modificat semnalele de pe marginea liniei pentru a opri trenul, o bandă de 15 răufăcători, condusă de Bruce Reynolds, a atacat trenul. Alți membri ai bandei au fost Gordon Goody, Buster Edwards, Charlie Wilson, Roy James, John Daly, Jimmy White, Ronnie Biggs, Tommy Wisbey, Jim Hussey, Bob Welch și Roger Cordrey, precum și trei bărbați cunoscuți doar ca numerele „1”, „2” și „3”; doi au fost identificați ulterior ca Harry Smith și Danny Pembroke. Un al 16-lea bărbat, un mecanic de tren pensionar fără nume, a fost și el implicat. Cea mai mare parte a banilor furați nu a fost niciodată recuperată. Banda nu a folosit nicio armă de foc; Jack Mills, mecanicul de tren, a fost lovit în cap cu o bară de metal, suferind răni grave. După recuperarea parțială, s-a întors la muncă făcând sarcini ușoare. După jaf, gașca s-a ascuns la Leatherslade Farm. Poliția a găsit această ascunzătoare și dovezi incriminatoare, un panou de monopol cu amprente ducând la eventuala arestare și condamnare a majorității bandei. Conducătorii jafului au fost condamnați la 30 de ani de închisoare

* Cu 29 de ani în urmă (1996) avea loc lansarea postului public local Radio România Reşiţa, din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune. La acea dată frecvenţa era 102,5 MHz, dar din decembrie 2000 a fost schimbată în 105,6 MHz. La începutul anului 2004 Societatea Română de Radiodifuziune a hotărât acordarea titlului de post public regional. Unul dintre cele mai importante momente în istoria postului a fost 1 decembrie 2014, dată de la care Radio România Reşiţa transmite şi în format visual-radio

* Acum 17 ani (2008) începea războiul ruso-georgian, conflict armat, numit şi „Războiul de cinci zile”, între Georgia, pe de-o parte, și Federația Rusă pe cealaltă parte, în regiunea Osetia de Sud. Războiul, considerat primul din Europa secolului XXI, s-a declanşat ca urmare a unei operațiuni militare lansate de către forțele georgiene contra regimului separatist oset. Pe data de 8 august Rusia a trimis forțe în sprijinul osetilor. În urma acestui război Osetia de Sud a fost recunoscută ca entitate statală de Federația Rusă, Georgia, la rândul ei, pierzând de facto controlul asupra acestei regiuni. În ianuarie 2021, Rusia a primit cea mai dură sentinţă în cazul conflictului ruso-georgian, pierzând, după 12 ani, în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, procesul intentat de Tbilisi. Hotărârea reţine faptul că, în noaptea de 7 spre 8 august 2008 forţele georgiene au lansat un atac de artilerie asupra localităţii Tskhinvali, capitala administrativă a Osetiei de Sud (teritoriu georgian). Apoi, din 8 august 2008, „trupele ruse au pătruns în Georgia,” traversând prin Abhazia şi Osetia de Sud, înainte de a intra chiar „în regiunile de pe „teritoriul georgian nedisputat”. Hotărârea face distincţie între teritoriile controlate de Rusia prin separatişti şi teritoriile georgiene nedisputate, fapt ce aduce şi semnalul de continuare a agresiunii şi extindere a ocupaţiei şi după 12 august, data încetării formale a focului. Decizia, luată de Marea Cameră CEDO, nu vizează direct conflictul armat dintre Tbilisi şi Moscova din 8-12 august 2008, ci acoperă perioada 12 august – 10 octombrie 2008, între armistiţiu şi data retragerii oficiale a trupelor ruse

Aniversări – Comemorări

– Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Preotul Alexandru Baltagă (n. 14.IV.1861 – m. 7.VIII.1941), supranumit de Gala Galaction „Patriarh al preoțimii din Basarabia”, a fost unul dintre cei mai reprezentativi clerici basarabeni din perioada interbelică, neobosit promotor al culturii și identității românești; a slujit timp de 55 de ani la biserica parohiei Călărași-sat, din județul Lăpușna; pe lângă rolul de slujitor al altarului, a exercitat numeroase funcții bisericești, fiind foarte implicat în activitățile Arhiepiscopiei Chișinăului; la 27 martie 1918 a fost reprezentantul preoțimii basarabene în Sfatul țării de la Chișinău și a votat Unirea cu Regatul român; alături de arhimandritul Gurie Grosu, a fost întemeietor al presei religioase românești din Basarabia; în 1940, când Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, alegând să rămână alături de păstoriții săi, a fost deportat într-un lagăr din Kazan, Tatarstan, unde a decedat la 7 august 1941; a fost canonizat la 4 februarie 2025 de Biserica Ortodoxă Română, în cadrul proclamării generale a canonizării a 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români

– Sf. Dominic, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1819: S-a născut matematicianul şi arhitectul Ștefan Emilian (m. 1899)

– 1892, 8/20: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m. 1967)

– 1897: S-a născut tenorul Emil Marinescu (m. 1986)

– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)

– 1902, 8/21: S-a născut Saşa Pană (pseudonimul lui Alexandru Binder), poet şi prozator (m. 1981)

– 1902, 8/21: S-a născut pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a condus cercetări în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1993)

– 1904: S-a născut inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1907: S-a născut inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1982)

– 1912: S-a născut poetul şi prozatorul Liviu Bratoloveanu (m. 1983)

– 1924: S-a născut Mircea Crişan (numele la naştere: Mauriciu Kraus), actor de revistă, regizor şi umorist, celebru în România anilor ’50-’60 ai secolului XX şi apoi în Germania, unde a trăit până la sfârşitul vieţii (m. 2013, Germania)

– 1926: S-a născut prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (m. 1983)

– 1931: S-a născut Paul Anghel, prozator, eseist, dramaturg şi scenarist (m. 1995)

– 1939: S-a născut (la Budineţ/Storojineţ, azi în Ucraina) atleta şi antrenoarea Viorica Viscopoleanu, una dintre cele mai bune săritoare în lungime a anilor ’60 ai secolului XX; la Jocurile Olimpice de la Mexico City (1968), deşi accidentată la piciorul stâng, a reuşit din prima încercare un senzaţional 6,82 m, doborând recordul mondial şi câştigând medalia de aur; multiplă campioană naţională (de 11 ori) şi europeană (aur, la Viena – 1970, argint la Atena – 1969, bronz la Praga – 1967, Madrid – 1968 şi Sofia – 1971)

– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1898)

– 1946: S-a născut criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida; fiul sculptorului Geza Vida (m. 2019)

– 1948: S-a născut Alexandra Titu (Alexandra Ionescu), critic de artă, curator dedicat artei contemporane, scriitoare și profesoară (mentor pentru numeroase generații de artiști și teoreticieni ai artelor) (m. 2018)

– 1950: S-a născut Christian Alexandru Petrescu, compozitor, dirijor, cantautor și profesor – 75 de ani

– 1965: A murit matematicianul Constantin P. Bogdan (n. 1910) – 60 de ani

– 1982: A murit sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906, la Balcic/Bulgaria)

– 1983: A murit actorul Emanoil Petruţ (n. 1932)

– 1990: A murit Zorica Laţcu (maica Teodosia din 1948), poetă creştină şi traducătoare; a făcut parte din generaţia formată duhovniceşte în atmosfera plămădită la Mănăstirea Sâmbăta în jurul Părintelui Arsenie Boca, căruia Zorica i-a închinat volumul de versuri „Poemele Iubirii”; a stat 3 ani în temniţele comuniste; a făcut importante traduceri din Sfinţii Părinţi; a avut o însemnată contribuţie şi la tălmăcirea primelor volume de Filocalie, editate de părintele Dumitru Stăniloae (n. 1917) – 35 de ani

– 1999: A murit Nicolae Boboc, compozitor, dirijor şi muzicolog, folclorist şi profesor (n. 1920)

– 2004: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (n. 1921)

– 2011: A murit compozitorul român Andreas Porfetye, stabilit în Germania (n. 1927)

– 2013: A murit sociologul de origine romă Nicolae Gheorghe, care a dinamizat mişcarea romă nu numai în România, ci şi în Europa (n. 1946)

– 2014: A murit actorul de teatru şi film Aurel Cioranu (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: European Media Freedom Act (EMFA) reprezintă un pas esenţial pentru consolidarea democraţiei, transparenţei şi independenţei jurnalistice. Regulamentul, care va deveni obligatoriu pentru UE din 8 august, prevede obligaţii privind transparenţa proprietăţii media şi a finanţării publice pentru instituţiile de presă. Aceasta va permite publicului şi autorităţilor să înţeleagă mai bine cine influenţează discursul şi cum sunt alocate resursele. EMFA introduce, totodată, norme pentru protejarea jurnaliştilor împotriva supravegherii abuzive şi a intimidării, dar şi pentru protecţia surselor

– Beijing: Conferința Mondială a Roboticii (8 – 12 aug.)

-Paris: FAO publică indicele lunar al prețurilor alimentelor

– Washington: Elias Rodriguez, acuzat de uciderea angajaților ambasadei israeliene în apropierea unui muzeu evreiesc din Washington, vă compărea în fața justiției

– El Jadida, Maroc: Ediția din 2025 a Moussem-ului, unul dintre cele mai importante evenimente ecvestre din lumea arabo-musulmană (8 – 16 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est)”; ASEAN a fost creată la 8 august 1967, la Bangkok, în Thailanda, odată cu semnarea Declarației ASEAN (Declarația de la Bangkok) de către cele cinci state fondatoare: Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda. În prezent asociația are zece membri, celor cinci adăugându-li-se: Brunei Darussalam (a aderat la 7 ianuarie 1984), Vietnam (28 iulie 1995), Laos, Myanmar (23 iulie 1997) și Cambodgia (30 aprilie 1999)

– „Ziua Mondială a Pisicii”; iniţiată, în 2002, de către Fondul Internaţional pentru Bunăstarea Animalelor (IFAW) şi alte grupuri pentru drepturile animalelor

– 117 d.H.: A murit împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus); a fost primul împărat roman de origine neitalică; în timpul domniei lui (98-117 d.H.) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale; în urma a două campanii militare (101-102 d.H. şi 105-106 d.H.) i-a învins pe daci şi a transformat cea mai mare parte a Daciei în provincie romană, colonizând-o cu elemente romane şi romanizate; în amintirea acestei victorii a ridicat, la Adamclisi (109 d.H.), „Tropaeum Traiani”, şi la Roma (113 d.H.), „Columna lui Traian” (n. 53 d.H., pe teritoriul actualei Andaluzii/Spania). NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 9 sau 13.VIII.117 d.H.

– 1732: S-a născut filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob („Mithridates sau lingvistică generală”) (m. 1806)

– 1779: S-a născut Benjamin Silliman, chimist şi geolog american (m. 1864)

– 1828: A murit Carl Peter Thunberg (cunoscut și sub numele de Karl Peter von Thunberg, Carl Pehr Thunberg sau Carl Per Thunberg), naturalist suedez, faimos pentru lucrările sale botanice, dar și entomolog proeminent; unul dintre celebrii discipoli călători ai lui Linnaeus, care a plecat în călătorii de explorare și de colectare în Africa de Sud și în Japonia (n. 1743)

– 1879: S-a născut Emiliano Zapata, unul dintre conducătorii revoluţiei mexicane din anii 1910-1917; ajuns personaj de legendă, a inspirat numeroase filme artistice (m. 1919, asasinat)

– 1879: A murit filosoful german Immanuel Hermann Fichte (n. 1797)

– 1891: S-a născut Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (m. 1952)

– 1897: A murit chimistul german Viktor Meyer; a inventat o metodă de determinare a densităţii vaporilor (care-i poartă numele) şi a masei moleculare a compuşilor organici (n. 1848)

– 1898: A murit Eugène Louis Boudin, unul dintre primii pictori peisagiști francezi care au pictat în aer liber; a fost un pictor de scene marine și expert în redarea a tot ceea ce se întâmplă pe mare și de-a lungul țărmurilor sale (n. 1824)

– 1900: S-a născut Victor Young, compozitor, violonist și dirijor american (m. 1956) – 125 de ani

– 1901: S-a născut fizicianul american Ernest Orlando Lawrence, inventatorul ciclotronului (1931); a participat la elaborarea bombei atomice; Premiul Nobel pentru fizică în 1939 (m. 1958)

– 1902: S-a născut Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice și a teoriei cuantice a câmpurilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1933, alături de Erwin Schrödinger, pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice (m. 1984)

– 1905: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez André Jolivet (m. 1974) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (m. 1999) – 115 ani

– 1919: S-a născut producătorul italian de film Dino (Agostino) de Laurentiis; rămâne în istoria cinematografiei pentru pelicule de succes ca „La Strada”, „Barbarella”, „Serpico”, „Three Days Of The Condor” sau „Dune”; în 2003 a primit „Leul de Aur”, la Festivalul de film de la Veneţia, în semn de apreciere a îndelungatei şi valoroasei sale cariere cinematografice (m. 2010)

– 1920: S-a născut Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2011) – 105 ani

– 1921: S-a născut Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (m. 2013)

– 1921: A murit Juhani Aho (numele real Johannes Brofeldt), scriitor și jurnalist finlandez; considerat unul dintre cei mai reprezentativi scriitori realiști ai literaturii finlandeze (n. 1861)

– 1924: S-a născut animatorul, ilustratorul și regizorul american de film Gene Deitch; a câștigat un premiu Oscar la categoria Cel mai bun scurt metraj de animație în 1961, cu „Munro”, fiind primul scurt-metraj de animație produs în afara Statelor Unite care a primit acest premiu; a regizat douăsprezece episoade din serialul de desene animate „Tom și Jerry”, precum și câteva din seriile Popeye Marinarul (m. 2020)

– 1929: S-a născut violonistul ceh Josef Suk, strănepotul celebrului compozitor romantic Antonín Dvořák (m. 2011)

– 1929: S-a născut José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani; fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (m. 2012)

– 1931: S-a născut Sir Roger Penrose, matematician, fizician și profesor englez; contribuţii în domeniul fizicii matematice, relativităţii generale şi cosmologiei

– 1932: S-a născut Mel Tillis (Lonnie Melvin Tillis), cântăreţ de muzică country şi compozitor prolific american (m. 2017)

– 1937: S-a născut actorul şi producătorul american de film Dustin Hoffman

– 1950: S-a născut Sarah Dunant, romancieră, critic literar şi realizatoare britanică de emisiuni radio-TV – 75 de ani

– 1950: A murit Nikolai Miaskovski, compozitor rus, numit uneori „Părintele simfoniei sovietice” (n. 1881) – 75 de ani

– 1963: S-a născut Jon Turteltaub, regizor și producător american; celebru pentru mai multe producții de succes ale Studiourilor Walt Disney

– 1973: A murit Karl Artur Vilhelm Moberg, scriitor și istoric suedez, cunoscut pentru seria de romane Emigranții; romanele sale prezintă o solidă motivare psihologică, configurând realist aspectele sociale, politice și economice ale vieții celor defavorizați (n. 1898)

– 1981: S-a născut tenismanul elveţian Roger Federer; pe 16 iulie 2017 a devenit singurul jucător din istorie, de la acea dată, cu 8 trofee pe iarba de la Wimbledon, câştigând al optulea trofeu la turneul de Grand Slam şi stabilind astfel un nou record

– 1985: A murit Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (n. 1906) – 40 de ani

– 1994: A murit scriitorul rus Leonid Leonov (n. 1899)

– 1996: A murit Sir Nevill (Francis) Mott, fizician britanic; a descoperit efectul cunoscut sub denumirea de „tranziţie M.”; între anii 1954 şi 1971 a condus renumitul Laborator Cavendish; Premiul Nobel pentru fizică în 1977, împreună cu americanii Philip W. Anderson şi John H. Van Vleck; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1905)

– 1996: A murit Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (n. 1907)

– 2003: A murit Antonis Samarakis, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii grecești moderne (n. 1919)

– 2010: A murit Patricia Neal, actriță americană de teatru și film, laureată a premiului Oscar (n. 1926) – 15 ani

– 2011: A murit actriţa de film egipteană Hind Rostom, considerată o Marilyn Monroe a lumii arabe (n. 1929)

– 2012: A murit regizorul german de film Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (n. 1911)

– 2013: A murit Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (n. 1939)

– 2017: A murit Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (n. 1927)

– 2017: A murit Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (n. 1936)

– 2017: A murit Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (n. 1948)

– 2019: A murit Jean-Pierre Mocky (nume real: Jean-Paul Adam Mokiejewski), regizor, scenarist, producător de filme și actor francez (n. 1933)

– 2022: A murit artistul american Lamont Dozier, unul dintre cei mai importanţi cantautori şi producători de muzică soul; a colaborat cu „The Supremes”, Marvin Gaye şi „The Isley Brothers” (n. 1941)

– 2022: A murit poetul, jurnalistul și traducătorul Vasile Tărâţeanu, una dintre vocile cele mai importante ale comunităţii româneşti din Ucraina şi un promotor al drepturilor românilor în această ţară; director și fondator al primului ziar independent în limba română, „Plai Românesc” din Cernăuți, apoi al revistei „Arcașul”; vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, director al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1945)

– 2022: A murit cântăreaţa și actriţa britanico-australiană Olivia Newton-John; câştigătoare a patru premii Grammy; militantă în lupta anti-cancer, a înființat, în Melbourne, „Olivia Newton-John Cancer and Wellness Research Centre” (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 august

Publicat de Codrin RAITA, 7 august 2025, 05:15 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 7 august

* Acum 437 de ani (1588), între 7 şi 8 august, flota spaniolă (Invincibila Armada), trimisă de regele Filip al II-lea să cucerească Anglia, era înfrântă de flota engleză, condusă de amiralul Charles Howard. La 28 mai, 1588, Invincibila Armada își ridica pânzele la Lisabona. A fost nevoie de două zile pentru ca întreaga flotă să părăsească portul și ca ultima navă de război să își stabilească direcția către Anglia. În seara de 7 august 1588, seara în care Armada ancora în apele puțin adânci ale portului Calais, Sir Francis Drake, pe atunci vice-amiral, propunea folosirea vaselor incendiare, metodă folosită încă din Antichitate de greci împotriva atacatorilor. Iar planul a funcționat de minune. A fost nevoie de doar 8 nave încărcate cu explozibil, catran și ulei, ca panica să se instaureze în rândul marinarilor spanioli. Lipsită de organizare, Invincibila Armada a fost surprinsă chiar în zorii zilei de 8 august, în apropierea portului Gravelines, de un atac major susținut de navele engleze. Sub comanda unor navigatori încercați precum Francis Drake, John Hawkins și John Frobisher, mult mai ușoarele vase ale Coroanei Angliei și-au supus adversarii unui tir sălbatic

* Cu 167 de ani în urmă (1858) reprezentanţii celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman) au semnat Convenţia de la Paris (în ultima zi a lucrărilor Conferinţei începute la 10/22 mai acelaşi an), potrivit căreia cele două Ţări Române urmau să poarte numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti (fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprii), rămânând sub suzeranitatea Porţii Otomane. Erau stabilite două instituții comune la Focșani, Comisia Centrală (cu rol legislativ) și Înalta Curte de Justiție și Casație (cu rol juridic). De asemenea, Convenția mai prevedea ca principatele să rămână vasale Imperiului otoman, să fie desființate privilegiile boierilor, românii să fie egali în fața legii, iar votul să fie cenzitar. Până la alegerea domnitorilor au fost numiți în principate câte trei caimacani ( locțiitor de domnitor). Alegerile au fost organizate în ianuarie 1859. În Moldova a fost ales ca domnitor, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza. În Țara Românească, alegerile s-au organizat în data 24 ianuarie același an, fiind ales ca domnitor tot Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel dubla alegere. Convenţia a devenit legea fundamentală a ţării până în 1864 (7/19)

* Acum 161 de ani (1864) era înfiinţată Primăria oraşului Bucureşti, după modelul francez. Prin aplicarea noii Legi comunale a domnitorului Alexandru Ioan Cuza – prin care Bucureştiul a fost declarat „Comuna urbană a judeţului Ilfov” -, vechiul sfat orăşenesc este înlocuit cu un Consiliu comunal, iar în locul „Magistratului” se instituie Primăria. Practic, fostul preşedinte al sfatului se numea acum primar şi era ales din rândul consilierilor (vechii „mădulariˮ ai sfatului orăşenesc). Primul primar ales al Capitalei şi, totodată, mâna dreaptă a domnitorului Al. I. Cuza a fost generalul Barbu Vlădoianu, care a avut două mandate: în perioada august 1864 – octombrie 1865 şi decembrie 1872 – mai 1873. Prima decizie importantă pe care a luat-o Vlădoianu din fotoliul de primar a fost să desfiinţeze morile de apă de pe malurile Dâmboviţei. În luna mai 1864, fusese una dintre cele mai mari inundaţii din Bucureşti, provocate de apele Dâmboviţei, mai multe mahalale (Antim, Broşteni, Izvor) fiind acoperite de ape, ce atingeau şi doi metri (7/19)

* Cu 159 de ani în urmă (1866) guvernul Ion Ghica concesiona companiei engleze „John Trevor Barclay şi John Staniforth” construcţia căii ferate Bucureşti-Giurgiu, primul drum de fier din România (7/19)

* Se marchează 55 de ani (1970)  de când, la Iași, s-a inaugurat „Casa Dosoftei”, numită și Casa cu arcade, care găzduiește, în prezent, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Clădirea fost construită în timpul domniei lui Antonie Voda Ruset (1677-1679) şi a fost restaurată între anii 1962 şi 1968. Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-A-03963

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când apărea Legea privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, primul act normativ care a demarat reforma economică în România postcomunistă

* Acum 27 de ani (1998) aveau loc atentatele teroriste cu bombe asupra ambasadelor americane din Nairobi (Kenya) şi Dar-es-Salaam (Tanzania), soldate cu 224 de morţi şi 5.500 de răniţi

* Cu 26 de ani în urmă (1999) se deschidea Consulatul onorific al României la Detroit (SUA)

* Acum 18 ani (2007) Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost conectată pentru prima oară la sistemul energetic naţional. Pe data de 26 septembrie a început să funcţioneze la capacitatea nominală, de 700 M. Reactoarele nucleare de la Cernavodă utilizează tehnologia canadiană cunoscută sub acronimul CANDU

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Sf. Cuv. Pafnutie – Pârvu Zugravul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1890: A murit N.[icolae] T. Orăşanu, poet, prozator şi publicist; împreună cu C. A. Rosetti a redactat (în 1859) foaia satirică „Ţânţarul”; ulterior şi-a asumat editarea, pe cont propriu, a altor foi satirice, pe rând suspendate şi reluate cu titluri schimbate, majoritatea având ingenioase denumiri demonice („Spiriduş”, „Nichipercea”, „Sarsailă”, „Urzicătorul”) (n. ~1833) – 135 de ani

– 1904: S-a născut actorul Nicolae Brancomir (m. 1991)

– 1907: S-a născut Ion Zamfirescu, filosof, istoric al teatrului, memorialist, profesor şi publicist; ultimul reprezentant al gândirii maioresciene din cultura filosofică a secolului al XX-lea (m. 2001)

– 1910: S-a născut Theodor „Teddy” Cosma (pe numele său real Theodor Zwiebel), dirijor, pianist și aranjor originar din România, stabilit în Franța din 1963; tatăl compozitorului de muzică de film Vladimir Cosma, și fratele compozitorului și dirijorului Edgar Cosma (m. 2011, la Paris) – 115 ani

– 1911: A murit Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului, care a luptat întrega sa viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat; a răspândit cărţi româneşti în satele transilvănene; a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (n. 1849)

– 1922: S-a născut prozatorul Aurel Mihale (m. 2007)

– 1923, 7/20: S-a născut actorul Boris Ciornei (m. 2001). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 20 august 1923

– 1931: S-a născut Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii (m. 1988)

– 1937: S-a născut artistul plastic Vasile Socoliuc, nume de referinţă în grafica românească contemporană (m. 2008)

– 1961: S-a născut Octavian Morariu, fost rugbist de performanţă, preşedinte al Rugby Europe şi fostul preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (între anii 2004 și 2014); reales, în iulie 2021, ca membru al Comitetului Internaţional Olimpic, pentru un nou mandat de opt ani, cu prilejul celei de-a 138-a Sesiuni a forului olimpic, desfăşurată la Tokyo, înaintea debutului Jocurilor Olimpice din capitala Japoniei

– 1961: A murit inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează, printre altele, dezvoltarea radiodifuziunii, precum şi începuturile industriei româneşti de electronică; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1901)

– 1983: S-a născut Claudiu Komartin, poet, publicist și traducător; fondator al „Casei de Editură Max Blecher” și al „Institutului Blecher”

– 1983: A murit compozitorul, dirijorul şi omul de cultură Nicolae Brânzeu (n. 1907)

– 1985: A murit poetul și gazetarul Constantin Miu-Lerca (n. 1908) – 40 de ani

– 1993: A murit Vasile Spoială, prozator, traducător (de limbă germană) şi publicist (n. 1935)

– 2002: A murit Petru Vintilă, scriitor, ziarist şi pictor naiv (n. 1922)

– 2009: A murit interpreta de muzică folk Tatiana Stepa (n. 1963)

– 2013: A murit Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (n. 1931)

– 2014: A murit Aurel Cioranu, actor de teatru şi film, cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (n. 1929)

– 2016: A murit Nicolae Mărăşescu, antrenor de atletism (n. 1937)

– 2016: A murit muzicologul Nicolae Costin; fost director artistic al Agenţiei Române de Impresariat Artistic, al Operei Naţionale Române şi al Direcţiei Formaţiilor Muzicale ale Societăţii Române de Radiodifuziune (n. 1944)

– 2018: A murit taragotistul și interpretul de muzică populară Dumitru Fărcaş (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Se așteaptă ca tarifele UE pentru produsele din SUA să intre în vigoare ca represalii pentru taxele SUA

-Washington: Tarife mai mari din SUA pentru UE și alți parteneri comerciali vor intra în vigoare

– Budapesta: Ecologiștii din mișcarea Green Guerrilla organizează un protest împotriva schimbărilor climatice

– Londra: Decizia Băncii Angliei privind politica monetară, cu raportul de politică monetară

– Las Vegas: Conferința de hacking Def Con (7 – 10 aug.)

– Tokyo: Toyota – rezultatele din primul trimestru pentru anul fiscal 2025/26

– Cincinnati, SUA: Tenis – Turneul ATP, Cincinnati Masters 1000 (7 – 18 aug.)

– Cincinnati: Tenis – Turneul WTA, WTA 1000 Cincinnati (7 – 18 aug.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Côte d’Ivoire; aniversarea proclamării independenţei/ 1960 – 65 de ani

– 1516: A murit pictorul flamand Hieronymus Bosch (Jerome Van Aken) (n. ~1450)

– 1779: S-a născut geograful german Carl Ritter, unul dintre fondatorii geografiei moderne; a susţinut influenţa factorilor geografici în decursul istoriei, subliniind relaţiile acesteia cu factorul uman şi cu natura (m. 1859)

– 1834: A murit Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard, inventator francez, care a lăsat drept moștenire primul război de țesut semi-automat (n. 1752)

– 1848: A murit chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius, unul dintre fondatorii chimiei moderne (n. 1779)

– 1867: S-a născut Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (m. 1956)

– 1876: S-a născut Mata Hari (numele real: Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză; învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (m. 1917, a fost executată)

– 1889: S-a născut fizicianul francez Léon Nicolas Brillouin; a adus contribuții în mecanica cuantică, propagarea undelor radio în atmosferă, fizica semiconductorilor, și teoria informației (m. 1969)

– 1904: S-a născut diplomatul afro-american Ralph Bunche; secretar general adjunct al ONU între anii 1955 şi 1971 (s-a numărat printre fondatorii Organizaţiei); Premiul Nobel pentru Pace în 1950 (a fost prima persoană de culoare recompensată cu Premiul Nobel pentru Pace) (m. 1971)

– 1913: A murit David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (n. 1843)

– 1919: S-a născut basul finlandez Kim Borg (m. 2000)

– 1921: A murit poetul simbolist rus Aleksandr Block (n. 1880)

– 1928: S-a născut unul dintre cei mai cunoscuţi iluzioniști din industria divertismentului, americanul-canadian James Randi (nume real: Randall James Zwinge), cunoscut pentru demascarea unor celebrităţi care susţineau că au puteri paranormale (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul italian Sergio Fantoni (m. 2020) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Elinor Ostrom, politolog american; în octombrie 2009, a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Economie, împreună cu Oliver E. Williamson, „pentru analiza sa în privinţa guvernării şi cooperării economice” (m. 2012)

– 1937: S-a născut cântăreţul de blues şi chitaristul american Magic Slim (pe numele său real Morris Holt) (m. 2013)

– 1937: A murit Henri Lebasque, pictor francez post-impresionist (n. 1865)

– 1938: A murit Konstantin Stanislavski, regizor, actor şi teoretician de teatru şi pedagog rus; în 1897 a fost cofondatorul Teatrului de Artă din Moscova, alături de Vladimir Nemirovici-Dancenko (n. 1863)

– 1940: S-a născut actorul britanic Duggie Brown, cunoscut pentru roluri din seriale precum „Coronation Street” şi „Last Of The Summer Wine” (m. 2022) – 85 de ani

– 1941: A murit scriitorul şi filosoful indian Rabindranath Tagore, supranumit „Sufletul Bengalului” şi „Profetul Indiei moderne”; Premiul Nobel pentru literatură în 1913 (n. 1861)

– 1942: S-a născut cântăreţul american B. J. (Billy Joe) Thomas; a câştigat cinci premii Grammy (m. 2021)

– 1943: S-a născut Alain Corneau, regizor de cinema, producător, scenarist şi actor francez (m. 2010)

– 1944: A murit medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut actriţa franceză Caroline Cellier (m. 2020) – 80 de ani

– 1948: S-a născut imunologul american James P. Allison; laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2018, împreună cu Tasuku Honjo, „pentru descoperirea terapiei cancerului prin inhibarea reglării imune negative”

– 1957: A murit comicul american Oliver Hardy; împreună cu Stan Laurel a format un cuplu celebru în lumea cinematografului („Stan şi Bran”) (n. 1892)

– 1958: A murit criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (n. 1889)

– 1960: S-a născut David Duchovny, actor şi cântăreţ american, protagonist al serialului „Dosarele X” – 65 de ani

– 1960: A murit Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (n. 1898) – 65 de ani

– 1965: S-a născut cântărețul și compozitorul american Johnny Solinger, fost solist vocal al trupei rock Skid Row (m. 2021) – 60 de ani

– 1966: S-a născut Jimmy Donal Wales (numit şi Jimbo Wales), informatician şi om de afaceri american; specializat în domeniul companiilor Internet, este fondatorul, împreună cu Larry Sanger, al enciclopediei libere Wikipedia

– 1974: S-a născut Dana Dawson, cântăreață americană de muzică pop rock și rhythm and blues (m. 2010)

– 1975: S-a născut Charlize Theron actriţă americană originară din Africa de Sud; câştigătoare, în 2004, a premiului Oscar pentru cea mai bună actriţă – 50 de ani

– 1995: A murit scriitoarea britanică Brigid Brophy (n. 1929) – 30 de ani

– 2004: A murit americanul Paul (Red) Adair, specialist de renume mondial în stingerea incendiilor la instalaţiile petroliere, devenit o adevărată legendă (n. 1915)

– 2005: A murit cântăreţul afro-cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927) – 20 de ani

– 2010: A murit actorul francez de film Bruno Cremer (n. 1929) – 15 ani

– 2011: A murit australianca Nancy Wake, unul dintre cei mai apreciaţi agenţi secreţi ai Aliaţilor din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; era supranumită de Gestapo „Şoarecele alb”, datorită abilităţii sale de a scăpa de fiecare dată de militarii nazişti; a fost decorată de Franţa cu cea mai înaltă distincţie militară pentru rolul avut în Rezistenţa franceză; pentru meritele sale a mai fost decorată de Statele Unite, de Marea Britanie şi de Australia (n. 1912)

– 2012: A murit jurnalista italiană de modă Anna Piaggi, cunoscută şi pentru stilul ei vestimentar nonconformist (n. 1931)

– 2019: A murit Kary Banks Mullis, biochimist american; Premiul Nobel pentru chimie în 1993, împreună cu Michael Smith, obținut pentru dezvoltarea reacției în lanț a polimerazei (cunoscută sub acronimul PCR, pentru expresia Polymerade Chain Reaction), despre care astăzi se spune că ar fi cea mai sigură metodă de a dovedi prezența virusului HIV în sângele uman (n. 1944)

– 2020: A murit rabinul Adin Steinsaltz, profesor, filosof, scriitor, editor și traducător israelian; autorul unei traduceri de referinţă a Talmudului, textul central al iudaismului (n. 1937) – 5 ani

– 2022: A murit David McCullough, autor de succes şi istoric american; recompensat cu două premii Pulitzer pentru biografiile preşedinţilor americani John Adams şi Harry Truman (n. 1933)

– 2023: A murit regizorul de film, producătorul și scenaristul american William Friedkin; cunoscut pentru filmele „Filiera franceză” (1971) şi „Exorcistul” (1973) (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 august

Publicat de Codrin RAITA, 6 august 2025, 05:00 / actualizat: 20 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 6 august

* Cu 612 ani în urmă (1413) Mircea cel Bătrân dădea, de la Câmpulung, un privilegiu comercial braşovenilor, care le asigura acestora libertatea de tranzit a mărfurilor în şi prin Ţara Românească. Textul mai detaliat al tratatului, datat 25 august acelaşi an şi redactat în latină, menţiona şi Ţara Bârsei. Acest act, acordat de domnul român la cererea lui Stibor de Stiboricz, voievodul Transilvaniei, şi a lui Mihail, comitele secuilor, era o reînnoire a privilegiilor avantajoase pentru negustorii braşoveni acordate de înaintaşii săi

* Acum 234 de ani (1791) avea loc inaugurarea Porţii Brandenburg, celebru monument din Berlin. Între anii 1961 şi 1989, accesul cetăţenilor din cele două Germanii (de Est şi de Vest) la acest monument era interzis, în apropiere aflându-se Zidul Berlinului. Poarta a fost redeschisă la 22.XII.1989, în timpul reunificării Berlinului de Est cu Berlinul de Vest

* În urmă cu 162 de ani (1863), la Londra, a intrat în funcţiune primul metrou din lume (de-a lungul sectorului Victoria Street). Ruta de 6,3 kilometri dintre Paddington și Farringdon a fost traversată de vagoane din lemn şi o locomotivă cu aburi. 30.000 de pasageri călătoreau zilnic în trenurile care plecau din zece în zece minute. Succesul a determinat extinderea reţelei care, în 1880, transporta deja 40 de milioane de pasageri pe an, iar traseele erau în extindere

* Cu 158 de ani în urmă (1867) era înfiinţată Biblioteca Academiei Române, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, având de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală. Biblioteca Academiei Române este ctitoria mai multor generaţii de cărturari care, prin donaţii şi o intensă politică de achiziţii, au contribuit la propăşirea ei. Beneficiară a Depozitului Legal din 1885, are în atribuţiile sale publicarea bibliografiei retrospective a cărţii şi periodicelor româneşti, precum şi a unor bibliografii speciale, cum ar fi Bibliografia Mihai Eminescu sau Bibliografia Războiului de Independenţă, servind documentarea şi cercetarea asupra ştiinţei şi culturii române. Fondurile sale se cifrează la peste 14 milioane de unităţi, dintre care 3.600.000 monografii şi 5.300.000 publicaţii seriale

* Acum 93 de ani, între 6 și 21 august 1932, avea loc prima ediție a Festivalului anual de film internațional de la Veneția – Mostra Internazionale d’Arte Cinematografica. Prima ediție a festivalului de film s-a desfășurat sub numele Esposizione Internazionale d’Arte Cinematografica, înainte de a fi schimbat, în 1934, în Mostra. „Dr. Jekyll și Mr. Hyde” a fost primul film prezentat la festival. Nu s-au acordat premii oficiale, astfel că a avut loc un „referendum” de audiență pentru a determina câștigătorii

* În urmă cu 89 de ani (1936) România a aderat la Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice, în varianta adoptată de Conferinţa de la Roma (din 1928). Convenţia de la Berna este un document internaţional, încheiat la 9 septembrie 1886, care a stat la baza constituirii Uniunii internaţionale pentru protecţia operelor literare şi artistice, având drept scop protejarea cât mai eficientă şi uniformă a drepturilor autorilor asupra operelor lor literare şi artistice. Convenţia a fost completată, succesiv, la Paris – 1896, Berlin – 1908, Berna – 1914, Roma – 1928, Bruxelles – 1948, Stockholm – 1967 şi Paris – 1979

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când URSS restabilea relațiile diplomatice cu România, legaţiile fiind ridicate la nivel de ambasade. Relaţiile diplomatice româno-ruse au fost stabilite la 27 septembrie/15 octombrie 1878, la nivel de legaţie, fiind întrerupte la 15/28 ianuarie 1918. Acestea s-au restabilit începând cu data de 9 iunie 1934, şi sunt întrerupte din nou în anul 1941. După dispariţia URSS, reprezentanţele diplomatice şi consulare ale URSS în România au fost considerate reprezentanţe diplomatice şi consulare ale Federaţiei Ruse, iar misiunea ţării noastre la Moscova a fost considerată Ambasadă a României în Federaţia Rusă

* Cu 64 de ani în urmă (1961) avea loc zborul navetei Vostok 2, cosmonautul sovietic Gherman Titov devenind al doilea om care a zburat pe orbita Pământului și primul care a stat în spațiu mai mult de o zi. Vostok 2 a fost o misiune spațială sovietică care l-a purtat pe cosmonautul Gherman Titov pe orbită pentru o zi întreagă pe 6 august 1961, pentru a studia efectele unei perioade mai lungi de imponderabilitate asupra corpului uman. Titov a orbitat Pământul de peste 17 ori, depășind orbita unică a lui Yuri Gagarin pe Vostok 1 – precum și zborurile spațiale suborbitale ale astronauților americani Alan Shepard și Gus Grissom la bordul misiunilor lor Mercury-Redstone 3 și 4. Numărul de orbite și timpul de zbor al lui Titov nu a fost depășit de niciun astronaut american până la zborul spațial al lui Gordon Cooper, cu Mercury-Atlas 9, în mai 1963

* Se împlinesc 40 de ani (1985) de la adoptarea Tratatului de denuclearizare a Pacificului de Sud, „Tratatul de la Rarotonga” (insulă aparţinând Noii Zeelande), intrat în vigoare la 11.XII.1986. Tratatul interzice utilizarea, testarea și deținerea armelor nucleare în interiorul granițelor zonei

* Acum 34 de ani (1991) apărea World Wide Web sau www, unul dintre cele mai importante şi de succes servicii ale Internetului, care reprezintă un uriaş sistem de pagini stocate pe servere diferite şi interconectate prin linkuri. Prima pagină web a fost lansată pe Internet de către Tim Berners-Lee, fizician britanic şi specialist în calculatoare, care lucra la CERN (Organizaţia europeană pentru cercetare nucleară) din Geneva, în încercarea de a găsi o modalitate mai simplă de a comunica în interiorul laboratorului cu toţi colegii săi

* Cu 14 ani în urmă (2011) au început violențele din Anglia, care au luat amploare în mai multe orașe britanice. Conflictul a fost declanșat de moartea lui Mark Duggans, un negru împușcat din motive necunoscute de poliția britanică. Au fost incendiate mai multe clădiri și au fost arestate inițial peste 450 de persoane. La început a avut loc o demonstrație pașnică a unor cetățeni nemulțumiți de nedreptățile sociale, de rata ridicată a șomajului și de lipsa de perspectivă a tinerilor, urmată de acte de violență la care au participat și tineri minori. Actele de violență au durat câteva zile și au cuprins, printre altele, orașele Londra, Liverpool, Birmingham, Manchester și Bristol. În aceste orașe au fost incendiate clădiri, mașini, au avut loc acte de vandalism și jafuri care au culminat cu moartea a 5 persoane. În total au fost arestate aproximativ 1.500 de persoane care au participat la aceste acte de violență

* Acum 13 ani (2012) roverul Curiosity a amartizat pe Planeta Roșie. Curiosity este un rover proiectat pentru a explora craterul Gale de pe Marte, ca parte a misiunii NASA Mars Science Laboratory (MSL). Curiosity a fost lansat de la Cape Canaveral (SUA) la 26 noiembrie 2011, și a amartizat pe Aeolis Palus în interiorul Gale la 6 august 2012. Obiectivele roverului au inclus o investigație a climatului și a geologiei marțiene; cercetarea dacă situl a oferit vreodată condiții de mediu favorabile vieții microbiene, inclusiv investigarea rolului apei; și studii privind habitatele planetare în pregătirea explorării umane a planetei. În decembrie 2012, misiunea de doi ani a lui Curiosity a fost extinsă indefinit, iar la 5 august 2017, NASA a sărbătorit cea de-a cincea aniversare a amartizării roverului. Curiosity este încă operațional, iar la 20 iulie 2022, Curiosity era pe Marte de 3538 soli, de la amartizarea din 6 august 2012

* Se marchează 10 ani (2015) de când, în Egipt, a avut loc inaugurarea extinderii Canalului Suez. Cu o lungime de 72 km, noua cale dublează, practic, capacitatea traficului pe această arteră fundamentală care leagă Marea Roşie de Mediterana. Proiectul a implicat săparea unui canal paralel cu cel vechi pe o lungime de 35 de kilometri şi extinderea canalului existent cu alţi 37 de kilometri. Adâncimea maximă a canalului este de 24 de metri şi lăţimea de 200 metri, fiind pentru prima oară când traficul prin Suez se poate desfăşura în ambele sensuri

* Acum 8 ani (2017) avea loc ceremonia de proclamare a canonizării Sfântului Cuvios Pafnutie – Pârvu Zugravul la Mănăstirea Robaia, din Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Pârvu Mutu Zugravul (1657-1735), primul pictor canonizat de Biserica Ortodoxă Română, este considerat ca fiind cel mai mare pictor din epoca Brâncovenilor și a Cantacuzinilor și un mare rugător isihast; data prăznuirii sale este pe 7 august

Aniversări – Comemorări

– Schimbarea la Faţă a Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Schimbarea la Faţă a Domnului Nostru Isus Hristos (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Minerului”; minerii din toate bazinele carbonifere ale ţării comemorează minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din 5-6 august 1929 (prima mare acţiune colectivă de protest a muncitorilor, din timpul crizei economice din 1929-1933); sunt comemorate victimele care s-au jertfit în luptele pentru obţinerea unor condiţii de muncă şi de viaţă mai bune şi victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit

– 1871: S-a născut Ion Popescu-Pasărea, compozitor de muzică psaltică, dirijor şi profesor; a format numeroşi compozitori, muzicologi şi psalţi; a publicat colecţii şi culegeri de cântece, muzică bisericească psaltică, lucrări didactice, studii de muzicologie ş.a. (m. 1943)

– 1878: S-a născut juristul Ioan P. Papp; rol însemnat în reorganizarea justiţiei transilvane după 1918; cercetările sale se referă la aspecte ale literaturii juridice şi istorice privind trecutul Transilvaniei; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1959)

– 1887: A murit George Creţeanu, poet şi publicist; militant pentru Unirea Principatelor; de două ori ministru în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1882 (n. 1829)

– 1895: S-a născut medicul şi profesorul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1975) – 130 de ani

– 1897: S-a născut tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (m. 1991)

– 1912: S-a născut dirijorul Henry Selbing (m. 2000)

– 1918: S-a născut silvicultorul Sterian Munteanu; lucrări privind corectarea torenţilor şi ameliorarea terenurilor degradabile; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1990)

– 1919: S-a născut Cik (Hacik) Damadian, desenator şi caricaturist (m. 1985)

– 1926: A murit matematicianul Constantin Climescu, membru fondator şi principalul susţinător al revistei „Recreaţii ştiinţifice” (1883); membru corespondent al Academiei Române din 1892 (n. 1844)

– 1929: S-a născut (la Sarsînlar/Bulgaria, într-o familie de aromâni) sculptoriţa şi profesoara Georgeta Caragiu-Gheorghiţă; sora cea mică a actorului Toma Caragiu şi soţia sculptorului Alexandru Gheorghiţă (m. 2018)

– 1931: S-a născut pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (m. 2009)

– 1933: S-a născut Sanda Manu, regizor de teatru şi profesor universitar (m. 2023)

– 1935: S-a născut artistul decorator Filaret Oloier (m. 2010) – 90 de ani

– 1935: A murit geograful, etnograful şi profesorul George Vâlsan; a pus bazele geomorfologiei moderne în România; s-a ocupat şi de geografia umană şi de toponimie; la Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română; membru titular al Academiei Române din 1920 (n. 1885) – 90 de ani

– 1938: S-a născut compozitorul şi muzicologul Liviu Glodeanu (m. 1978)

– 1938: S-a născut Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (m. 1996)

– 1939: S-a născut Cornel Nistea, prozator și profesor; preşedintele filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România şi redactor la revista de cultură „Discobolul”

– 1941: S-a născut Cezar Ivănescu, poet, dramaturg şi traducător (m. 2008)

– 1941: A murit Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (n. 1870)

– 1942: A murit Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi profesor român de origine italiană (n. 1874)

– 1943: S-a născut Dan Grigore, pianist, profesor, eseist, om de radio și televiziune; membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2000-2012); a fost încadrat de celebra publicație „Les grands pianistes du XX-ème siècle” între cele mai importante patru nume ale pianisticii pe care România le-a dat lumii, alături de Clara Haskil, Dinu Lipatti și Radu Lupu

– 1954: S-a născut pictorul și profesorul universitar doctor Cezar Atodiresei; fost decan al Facultății de Arte Plastice – Universitatea Națională de Arte din București (m. 2022)

– 1955: A murit mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (ales în 1920); a depus eforturi pentru înfiinţarea „Revistei teologice” (1907) şi a unui seminar pentru preoţi (1926) în Sibiu, pe cel existent ridicându-l la rangul de Academie Teologică; membru de onoare al Academiei Române din 1920 (n. 1882) – 70 de ani

– 1965: S-a născut Rudel Obreja, fost boxer şi fost președinte al Federației Române de Box, om de afaceri; a obținut 7 titluri de Campion Național al României, titlul de Vicecampion European la Atena în 1989 și medalia de bronz la Campionatele Mondiale de la Moscova din 1989 (m. 2023) – 60 de ani

– 1973: A murit (la Cannes, Franţa) Sică Alexandrescu, regizor şi director de teatru, dramaturg, memorialist (n. 1896)

– 1984: A murit graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (n. 1913)

– 1999: A murit Mihai Băcescu, zoolog, oceanolog şi muzeolog; considerat creator al şcolii române de oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1908)

– 2000: A murit actorul Petre Gheorghiu (n. 1929) – 25 de ani

– 2004: A murit Andrei Ciurunga (unul din pseudonimele lui Robert Eisenbraun, cunoscut și ca Robert Cahuleanu), unul din marii poeţi ai temniţelor comuniste; deţinut politic între anii 1950 şi 1964 (n. 1920, la Cahul, azi în R. Moldova)

– 2006: A murit criticul de artă Horia Horşia (n. 1926)

– 2007: A murit chimistul Cristofor I. Simionescu; contribuţii în domeniul chimiei produşilor macromoleculari şi în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei şi fibrelor artificiale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1920)

– 2015: A murit regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (n. 1927) – 10 ani

– 2015: A murit pugilistul Mircea Dobrescu, Maestru Emerit al Sportului şi vicecampion olimpic la categoria muscă la Melbourne, în 1956 (n. 1930) – 10 ani

– 2021: A murit jurnalista și profesoara Maria-Denise Theodoru; analist expert Afaceri Europene în Direcţia Relaţii Internaţionale din Societatea Română de Radiodifuziune; colaborator al Biroului de Informare al Parlamentului European, al Institutului European din România şi trainer jurnalism pentru postul de radio Arthis de la Bruxelles – radioul comunităţii româneşti; publicist comentator coordonator în cadrul Radio România Internaţional și Radio România Actualităţi; reporter acreditat pe lângă MAE, Ministerul Integrării Europene, Ambasadele Franței, Italiei, Nunțiatura Apostolică, Academia Română, Comisia Națională UNESCO, Casa Regală a României; a fost și co-scenarista filmului „Maria, Regina României” (n. 1952)

– 2022: A murit Mircea Muntenescu, grafician, pictor și estetician (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) va publica un raport privind vizita sa ad-hoc în Bulgaria, în septembrie 2024. Obiectivul vizitei a fost de a evalua implementarea recomandărilor de lungă durată ale CPT privind tratamentul și condițiile de detenție ale cetățenilor străini privați de libertate în temeiul legislației privind străinii

– Varşovia: Președintele ales, naționalistul Karol Nawrocki, devine oficial șef de stat, urmând să-şi înceapă mandatul

-La Paz, Bolivia: Bolivia își sărbătorește bicentenarul

– Hiroshima, Japonia: Evenimente de marcare a 80 de ani de la lansarea primei bombe atomice din istorie, de la Hiroshima

– New York: Disney – rezultate trimestru al treilea (an fiscal eșalonat)

– Los Angeles: Audiere preliminară pentru „Regina Ketaminei” și doctorul acuzați de moartea actorului Matthew Perry

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Hiroshima” – Ziua Mondială a Luptei pentru Interzicerea Armelor nucleare (la 6.VIII.1945 SUA au lansat prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945) – 80 de ani. NOTĂ: Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. La 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013. Pe 28 ianuarie este marcată „Ziua internaţională de mobilizare împotriva războiului nuclear” (în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear. Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022 (la 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice)

– Ziua naţională a Republicii Bolivia; aniversarea proclamării independenţei/ 1825 – 200 de ani

– Ziua naţională a statului Jamaica; aniversarea independenţei faţă de Marea Britanie, care a avut loc într-o zi de luni, pe 6 august 1962 (anterior sărbătorită în prima luni din august)

– 1637: A murit dramaturgul, actorul şi poetul englez Ben Jonson, prieten cu Shakespeare (n. 1572)

– 1638: S-a născut Nicolas Malebranche, teolog romano-catolic, preot orator și filosof raționalist francez; filosofia sa a căutat să sintetizeze cartezianismul (doctrina filosofului Descartes) cu gândul la Sfântul Augustin și la neoplatonism, pentru a demonstra rolul activ al lui Dumnezeu în fiecare aspect al lumii (m. 1715)

– 1651: S-a născut François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor Luminilor (m. 1715)

– 1660: A murit pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Velázquez; unul din cei mai cunoscuţi pictori spanioli din secolul al XVII-lea; reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei; în acelaşi timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii; acest lucru a determinat ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniştilor să valorifice în pictura lor moştenirea lui Velázquez (n. 1599) – 365 de ani

– 1766: S-a născut chimistul şi medicul englez William Hyde Wollaston; a descoperit elementele chimice paladiul şi rodiul în 1803 (m. 1828)

– 1868: S-a născut Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez (m. 1955)

– 1879: A murit Johann von Lamont, astronom și fizician scoțian de origine germană (n. 1805)

– 1881: S-a născut Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei (1929); Premiul Nobel pentru medicină în 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (m. 1955)

– 1892: S-a născut Kazimiera Iłłakowiczówna, una dintre cele mai cunoscute poete poloneze; traducătoare prolifică de opere literare (m. 1983)

– 1893: S-a născut Louis (Lev) Gillet, preot ortodox de origine franceză; considerat unul din marii gânditori și predicatori ortodocși din Occident în secolul XX; a organizat prima parohie ortodoxă de limbă franceză în Franța, la Paris (m. 1980)

– 1917: S-a născut actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (m. 1997)

– 1926: S-a născut actorul britanic Frank Finlay (m. 2016)

– 1928: S-a născut Andy Warhol, artist plastic (unul dintre iniţiatorii, în anii ’60 ai secolului XX, ai mişcării „pop-art”) şi realizator american de filme (unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai cinematografului underground) (m. 1987)

– 1930: S-a născut Abbey Lincoln (numele real, Anna Marie Wooldridge), cântăreaţă de jazz, compozitoare, actriţă afro-americană (m. 2010) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (m. 2017)

– 1932: S-a născut pictorul şi ilustratorul britanic Sir Howard Hodgkin (m. 2017)

– 1937: S-a născut Barbara Windsor, una dintre cele mai populare actriţe din Marea Britanie; cunoscută pentru rolurile din serialul „EastEnders” şi seria de filme „Carry On” (m. 2020)

– 1942: A murit Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (n. 1874)

– 1969: A murit Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (n. 1903)

– 1976: A murit violoncelistul american de origine rusă Gregor Piatigorsky (n. 1903)

– 1978: A murit Papa Paul al VI-lea (născut Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la Roma, la 19 oct. 2014, urmând a fi sanctificat la 14 oct. 2018 (n. 1897, în Italia)

– 1979: A murit Feodor (Felix Konrad) Lynen, biochimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1964, împreună cu Konrad Bloch, pentru descoperirile lor privind colesterolul şi metabolismul lipidelor (n. 1911)

– 1980: A murit sculptorul italian Marino Marini (n. 1901) – 45 de ani

– 1991: A murit (asasinat în casa sa din Suresnes, lângă Paris, de agenți ai Republicii Islamice) Shapour Bakhtiar, fost politician iranian aflat în exil, ultimul prim-ministru al Iranului sub monarhia șahului Mohammad Reza Pahlavi (n. 1914)

– 2001: A murit scriitorul brazilian Jorge Amado (n. 1912)

– 2002: A murit Edsger Dijkstra, informatician olandez; a rămas celebru pentru algoritmul drumului minim într-un graf, algoritm care-i poartă numele (n. 1930)

– 2003: A murit ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (n. 1904)

– 2005: A murit renumitul cântăreţ cubanez Ibrahim Ferrer, membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (n. 1927) – 20 de ani

– 2007: A murit baronul francez Élie Robert de Rothschild, membrul uneia dintre cele mai renumite şi mai complexe dinastii europene (n. 1917)

– 2009: A murit John Hughes, scenarist şi regizor de film american (n. 1950)

– 2010: A murit istoricul şi eseistul britanic Tony Judt, specialist în epoca postbelică a Europei (după 1945) (n. 1948) – 15 ani

– 2011: A murit actorul britanic John Wood (n. 1930)

– 2011: A murit actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (n. 1937)

– 2012: A murit australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (n. 1938)

– 2012: A murit Marvin Frederick Hamlisch, compozitor, dirijor şi pianist american (n. 1944)

– 2017: A murit atleta australiană Betty Cuthbert; a rămas în istoria Jocurilor Olimpice ca „fata de aur” a Australiei; la Olimpiada de la Melbourne din 1956a reuşit să câştige trei medalii de aur la probele de 100 de metri, 200 de metri şi ştafeta de 4 X 100 de metri (n. 1938)

– 2018: A murit actorul spaniol Ernesto Chao (n. 1943)

– 2018: A murit Joël Robuchon, chef-ul francez cu cele mai multe stele Michelin din lume (32), considerat „bucătarul secolului” de ghidul „Gault & Millau”; pionierul „noii bucătării/ nouvelle cuisine” (n. 1945)

– 2024: A murit Vasile Bahnaru, filolog și profesor universitar din R. Moldova; s-a aflat în primele rânduri ale luptei pentru revenirea limbii române la grafia latină și pentru acordarea statutului de limbă oficială a acesteia (n. 1949) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 august

Publicat de Codrin RAITA, 5 august 2025, 05:00 / actualizat: 5 august 2025, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 5 august

* Cu 601 ani în urmă (1424) apărea prima menţiune documentară a vămii de la Calafat, care în secolele XV-XVI a devenit punctul de tranzit, cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică. Din cercetarea documentelor epocii, rezultă că în sec. XIV — XVII, Calafatul constituia punctul terminus al unui drum comercial important, cunoscut și sub numele de „Drumul sării”, poziția lui geografică oferind condiții optime pentru desfășurarea unui activ comerț de tranzit. De aici, produsele excedentare ale Țării Românești ajungeau în Peninsula Balcanică, până pe țărmurile Adriaticii și tot pe aici, mărfurile negustorilor turci și greci pătrundeau în Muntenia, și mai departe în Transilvania și Ungaria

* Cu 167 de ani în urmă (1858) industriaşul american Cyrus W. Field (1819-1892), proprietar al companiei „Atlantic Telegraph”, a terminat instalarea primului cablu telegrafic subacvatic care făcea legătura între Europa (Anglia) şi SUA. Stabilizarea capătului vestic al primului cablu transatlantic a fost finalizată atunci când nava Niagra a ancorat pe coasta Newfoundland. A fost una dintre cele două nave care au dus cablul în direcţii opuse. Câteva zile mai târziu, celălalt capăt al cablului a ajuns cu succes în Anglia. La 16 august 1858, primul mesaj oficial care a traversat Atlanticul a fost trimis de regina Victoria a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, preşedintelui american James Buchanan. Din nefericire, semnalul a fost atât de slab şi greu de distins de zgomotul de fond încât a durat câteva ore pentru a transmite câteva cuvinte. Cablul telegrafic a funcţionat timp de aproximativ patru săptămâni. Proprietarii au încercat să îmbunătăţească transmisia ridicând tensiunea de la 600 la 2.000 de volţi, topind izolaţia cablului. La 27 iulie 1866 a fost instalat un cablu îmbunătăţit, care a funcţionat cu succes aproape 100 de ani

* Acum 96 de ani (1929), între 5 şi 9 august, a avut loc greva minerilor de la Lupeni, aceasta fiind prima mare luptă sindicală din timpul crizei economice din anii 1929-1933. Pe 5 august 1929 minerii au decis să intre în grevă, conflictul afectând mai mult mine. Prima zi s-a desfășurat pe fondul lipsei de reacție din partea forțelor de represiune, asta deși ziua s-a încheiat cu oprirea grupului electric al unui puț (fapt care punea în pericol de inundare galeriile, minerii aflați în subteran riscând în plus sufocarea în lipsa funcționării ventilației) de către elementele radicale ale greviștilor. A doua zi administrația locală a apelat la armată, care a deschis focul contra greviștilor deciși să reziste cât timp nu le sunt satisfăcute revendicările. Câteva zeci de mineri au murit, presa internațională a vremii vorbind și despre 200 de răniți, care și pe patul de spital erau păziți de armată. Pe 9 august sicriele celor decedați au fost purtate de căruțe (folosite pentru căratul bălegarului) spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă strânsă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu armele în poziție de tragere. După înmormântări, s-a declarat stare de asediu, hotelurile și restaurantele fiind închise, vânzarea de alcool interzisă, toată populația fiind obligată să fie în casă înainte de ora 20:00

* În urmă cu 91 de ani (1934), între 5 şi 12 august, s-a desfăşurat prima ediţie a turului ciclist al României. Turul Ciclist al României sau Mica Buclă este cea mai importantă competiție ciclistă desfășurată pe teritoriul României. Aceasta este organizată de Federația Română de Ciclism. Prima ediție a turului a avut loc în 1934, a avut 1026 de km și 7 etape și a fost câștigată de Marin Nicolov și echipa Bulgariei

* Cu 62 de ani în urmă (1963) avea loc semnarea (de către SUA, URSS şi Marea Britanie), la Moscova, a Tratatului cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă. România a semnat Tratatul la 8.VIII.1963

* Se marchează 30 de ani (1995) de când a avut loc restabilirea oficială a relaţiilor diplomatice dintre Statele Unite ale Americii şi R. S. Vietnam, la 20 de ani după încheierea războiului din Vietnam (30.IV.1975)

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului; Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Sfântul Ioan Iacob (n. 23.VII.1913 – m. 5.VIII.1960), a fost un călugăr cu metania din Mănăstirea Neamț, care s-a nevoit 24 de ani în Țara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât și în pustiul Hozeva, desăvârșit trăitor în Hristos, iubitor de carte, de rugăciune, de pustnicie și de semeni. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfințenia vieții Cuviosului Ioan Iacob, și văzând cinstitele sale moaște, întregi, nestricate de vreme și răspândind bună mireasmă, l-a trecut în rândul sfinților în iunie 1992. Sfântul Ioan Iacob este primul român căruia Patriarhia Ierusalimului i-a proclamat canonizarea (la 31 ian. 2016). Sfântul Ioan Hozevitul, având o vreme ascultarea de bibliotecar și depunând o muncă titanică să extragă din cărțile Sfinților Părinți cele mai esențiale învățături de folos tuturor spre mântuire, este considerat ocrotitorul spiritual al bibliotecarilor

– 1838: S-a născut istoricul Constantin Erbiceanu; s-a preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România; a scris, cu precădere, lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1899, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (m. 1913)

– 1903, 5/18: S-a născut (la Sinaia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al lui Ferdinand I, regele României (1914-1927), şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1978, la Lausanne/Elveţia)

– 1909: S-a născut Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (m. 1974)

– 1922: S-a născut scriitorul Marin Preda; a tradus, singur sau în colaborare, romanele „Străinul” şi „Ciuma” de Albert Camus şi „Demonii” de Fiodor Dostoievski; membru corespondent (1974) şi membru titular post-mortem (1990) al Academiei Române (m. 1980)

– 1929: S-a născut muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (m. 1996)

– 1929: S-a născut Victor Gyözö Hajdu, jurnalist, scriitor şi traducător român de origine maghiară; a fost redactor şef, mai bine de 40 de ani, al revistei scriitorilor maghiari din Transilvania „Igaz Szó”, preşedinte, de peste 28 de ani, al Asociaţiei culturale româno-maghiare „Egyutt-Împreună” şi redactor şef al revistei omonime; a urmărit permanent aducerea împreună a celor două culturi, română şi maghiară (m. 2018)

– 1935: S-a născut artistul decorator Filaret Oloier (m. 2010) – 90 de ani

– 1936: S-a născut poetul şi prozatorul Adrian Munţiu (m. 2023)

– 1937: S-a născut Viorel Cacoveanu, prozator, dramaturg şi publicist; membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj

– 1938: S-a născut actriţa Rodica Popescu-Bitănescu, populară interpretă de comedie; regizoare şi autoare dramatică

– 1940: S-a născut publicistul Florin Gabriel Mărculescu; membru fondator al Grupului pentru Dialog Social şi al Alianţei Civice (m. 2000) – 85 de ani

– 1944: A murit Francisc Iosif Rainer, medic şi antropolog; de numele său se leagă înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Antropologie, al cărui prim director a fost între 1940 şi 1944, şi al Societăţii de Anatomie din Bucureşi (1900); membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1874, la Rohozna, azi în R. Moldova)

– 1952: S-a născut Alexandru Ghilduş, constructor, sculptor, pictor, decorator şi profesor universitar; doctor în domeniul artelor vizuale

– 1954: S-a născut Rodica Ruță-Fulger, artist plastic și membră a Filialei Interjudețene Cluj-Bistrița a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1972: S-a născut Paul Cernat, critic şi istoric literar, eseist şi publicist

– 1975: S-a născut Ada Milea, actriţă şi cântăreaţă de muzică folk – 50 de ani

– 1981: A murit Jean Bobescu, dirijor, violonist şi profesor (n. 1890)

– 1983: A murit baritonul Şerban Tassian (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 6.VIII.1983

– 1987: A murit Benedict M. Menkeş, medic şi biolog; cercetări multilaterale de embriologie; a participat la punerea bazelor şi la dezvoltarea învăţământului medical preclinic timişorean; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1904)

– 1998: A murit actriţa de teatru şi film Coca Andronescu (n. 1932)

– 2003: A murit Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (n. 1924)

– 2007: A murit Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (n. 1943)

– 2008: A murit Sotiris Fotopoulos, preşedintele Uniunii Elene din România (fondată de el în decembrie 1989, împreună cu un grup de iniţiativă); reprezentantul comunităţii elene în Parlamentul României în legislaturile 2000-2004 şi 2004-2008 (n. 1937, la Heisi/Grecia)

– 2011: A murit economistul Constantin Ionete; contribuţii la analiza unor probleme fundamentale ale ştiinţelor economice moderne, teoria preţurilor, dezechilibrele financiare ale economiei de comandă şi prăbuşirea acesteia în România; membru de onoare al Academiei Române (1993) (n. 1922)

– 2012, 5/6: A murit regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (n. 1927)

– 2019: A murit Nicolae Leonăchescu, inginer în termodinamică tehnică, profesor universitar și deputat (1992–2004) (n. 1934)

– 2019: A murit artistul plastic Aurel Dan; pictor desăvârșit al satului maramureșean (n. 1946)

– 2021: A murit Ştefan Cazimir (prenumele la naştere: Ştrul), critic și istoric literar, eseist, epigramist, profesor universitar, om politic; considerat cel mai de seamă cunoscător şi critic al operei lui I. L. Caragiale (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Tokyo: Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului Exterior al Jamaicăi, Kamina Johnson Smith, va vizita Japonia (5 – 8 aug.)

– Dhaka, Bangladesh: Prima aniversare a răsturnării șeicului Hasina

– Dresda, Germania: Începe procesul de spionaj împotriva unui colaborator chinez al europarlamentarului german de extremă dreapta, Maximilien Krah

– Geneva: Poluarea cu plastic – sesiune suplimentară de negocieri internaționale după eșecul reuniunii de la Busan din 2024 (INC-5.2) (5 aug. – 14 sep.)

• Conferință de presă pentru deschiderea negocierilor privind poluarea cu plastic

– Washington, DC: Balanța comercială pentru luna iunie

-Panama: Prelegere susținută de administratorul Canalului Panama, Ricaurte Vásquez, despre viitorul căii navigabile interoceanice

– Londra: Fostul fotbalist al echipei Arsenal, Thomas Partey, se prezintă în fața Curții de Magistrați din Westminster, fiind pus sub acuzare pentru viol

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Burkina Faso (fosta Volta Superioară); la 5 august 1960 (- 65 de ani) şi-a dobândit independenţa completă faţă de Franţa; tot la această dată se marchează aniversarea Revoluţiei democratice şi populare din 5 august 1983. NOTĂ: La 11 decembrie se marchează Ziua Republicii, ziua în care Volta Superioară a dobândit, în 1958, statutul de autoguvenare, devenind republică şi membră a Comunitatăţii Franco-Africane

– 1540: S-a născut Joseph Justus Scaliger, psiholog şi istoric olandez de origine franceză, unul dintre cei mai erudiţi oameni ai vremii sale (m. 1609) – 485 de ani

– 1623: La această dată a fost botezat Pietro Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (m. 1669)

– 1729: A murit inventatorul englez Thomas Newcomen; a construit, în 1705, pe baza lucrărilor lui Denis Papin şi Thomas Savery, una dintre primele maşini cu aburi cu piston, perfecţionată de James Watt în 1769 (n. 1663 sau 1664)

– 1787: A murit François Francoeur, violonist şi compozitor francez (n. 1698)

– 1798: S-a născut astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (m. 1867)

– 1802: S-a născut Niels Henrik Abel, matematician norvegian; pionier în dezvoltarea unor ramuri ale matematicii moderne (m. 1828)

– 1811: S-a născut compozitorul francez Ambroise Thomas (m. 1896)

– 1813: S-a născut Ivar (Andreas) Aasen, savant în limbi și dialectolog, care a creat standardul scris al Nynorsk (noua norvegiană), una dintre cele două limbi oficiale ale Norvegiei (m. 1896)

– 1827: S-a născut Manoel Deodoro da Fonseca, mareșal și un om politic brazilian, primul președinte al țării între anii 1889 – 1891 (m. 1892)

– 1850: S-a născut scriitorul francez Guy de Maupassant (Henri René Albert Guy de Maupassant), unul dintre precursorii povestirii moderne (m. 1893) – 175 de ani

– 1889: S-a născut Conrad Aiken (nume complet: Conrad Potter Aiken), poet, critic literar, dramaturg și nuvelist american (m. 1973)

– 1890: S-a născut dirijorul austriac Erich Kleiber (m. 1956) – 135 de ani

– 1895: A murit Friederich Engels, filosof şi om politic german; întemeietor, împreună cu Karl Marx, al „socialismului ştiinţific”; a elaborat (în 1848), împreună cu acesta, „Manifestul Partidului Comunist” (programul mişcării comuniste) (n. 1820) – 130 de ani

– 1904: S-a născut biologul american de origine engleză Kenneth Thimann; importante cercetări privind creşterea şi respiraţia plantelor; considerat pionier al fiziologiei plantelor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1997)

– 1905: S-a născut Wassily Leontief, economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1973 (m. 1999) – 120 de ani

– 1906: S-a născut John Huston, regizor, scenarist şi actor american de film (m. 1987)

– 1906: S-a născut actriţa britanică Joan Hickson (m. 1998)

– 1911: S-a născut Robert Taylor, actor american de film şi televiziune (m. 1969)

– 1912: S-a născut Abatele Pierre (pe numele adevărat Henry Grouès), cunoscut preot francez, cel care a fondat (în 1949) prima comunitate Emmaüs din lume (la Neuilly-Plaisance, Franţa), un grup activ acum în 42 de ţări, care-i ajută pe cei săraci şi pe refugiaţi (m. 2007)

– 1918: S-a născut actorul american Tom Drake (pe numele său adevărat Alfred Sinclair Alderdice) (m. 1982)

– 1930: S-a născut astronautul american Neil Armstrong, primul pământean care a păşit pe Lună, la 20 iulie 1969 (era comandantul navei „Apollo 11”, lansate spre Lună de la baza Cape Kennedy, la 16.VII.1969); el a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin (m. 2012) – 95 de ani

– 1937: S-a născut astronomul american de origine britanică Brian Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (m. 2010)

– 1957: A murit Heinrich Otto Wieland, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1927 (n. 1877)

– 1962: A murit Marilyn Monroe (născută: Norma Jeane Mortensen), actriţă, model, cântăreaţă şi divă pop americană; considerată sex-simbolul anilor ’50 ai secolului XX (n. 1926)

– 1984: A murit actorul britanic de film Richard Burton (numele real: Richard Walter Jenkins, Jr.) (n. 1925)

– 1991: A murit industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX Honda a început să producă şi autoturisme (n. 1906)

– 1993: A murit compozitorul slovac Eugen Suchon (n. 1908)

– 1998: A murit Todor Jivkov, om politic comunist bulgar; prim-secretar al CC al PC Bulgar (1954-1989); preşedinte al Consiliului de Miniştri (1962-1971) şi preşedinte al Consiliului de Stat (şef al statului) (1971-1989) (n. 1911)

– 2000: A murit Sir Alec Guinness, actor britanic de film (n. 1914) – 25 de ani

– 2009: A murit Budd Schulberg, scenarist, producător de televiziune, scriitor sportiv și romancier american (n. 1914)

– 2011: A murit actorul american Francesco (Daniele) Quinn, unul dintre fiii actorului Anthony Quinn (n. 1963, în Italia). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1962

– 2012: A murit cântăreaţa mexicană Chavela Vargas (Isabel Vargas Lizano) (n. 1919)

– 2013: A murit pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (n. 1946)

– 2018: A murit actriţa americană Charlotte Rae (n. 1926)

– 2019: A murit Toni Morrison (nume la naștere: Chloe Ardelia Wofford), scriitoare, profesoară universitară și editoare afro-americană; prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 1993; cunoscută pentru faptul că a dat vizibilitate negrilor în literatura americană (n. 1931)

– 2023: A murit Hélène Carrère d’Encausse, istoric, om politic și profesoară franceză universitară; specialistă în istoria Rusiei; secretar permanent al Academiei Franceze (din 1999); membru de onoare al Academiei Române (din 2007) (n. 1929)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 august

Publicat de Codrin RAITA, 4 august 2025, 05:00 / actualizat: 4 august 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 4 august

* Cu 332 de ani în urmă (1693), la această dată, monahul francez, Dom Pérignon, degusta spuma unei băuturi produse de el din vinul foarte acid de Champagne (o regiune din nordul Franţei), băutură care a devenit extrem de cunoscută şi i-a purtat numele

* Acum 321 de ani (1704) englezii au cucerit Gibraltarul, în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (Tratatul de la Utrecht le-a recunoscut posesiunea, în anul 1713). Este un teritoriu mic, disputat de-a lungul secolelor de Spania şi Marea Britanie, datorită „minei de aur” care intră în componenţa sa teritorială: strâmtoarea Gibraltar, cu o lăţime de circa 13 km, prin care trec toate ambarcaţiunile dinspre Mediterana spre Atlantic, este locul în care Africa şi Europa se află la distanţa cea mai mică. Actuala denumire – Gibraltar, provine de la un conducător de oşti berber, Tariq ibn-Ziyad, care a cucerit tărâmul spaniol în anii 700 (Jebel-at-Tariq, adică „Muntele lui Tariq”) şi a stabilit aici un cap de pod spre Europa. După aproape un secol de bătălii, teritoriul a fost recucerit de spanioli în timpul lui Ferdinand al IV-lea, în 1462. Pe 4 august 1704, a fost cucerit de forțele britanice conduse de amiralul George Rooke, iar recunoaşterea de către Spania s-a realizat prin tratatul de la Utrecht din 11 aprilie 1713. Gibraltarul a fost revendicat în mod constant de Spania, fapt ce a reprezentat o tensiune majoră în relaţiile diplomatice dintre Marea Britanie şi Spania. Au existat şi două referendumuri, pe 10 septembrie 1967 și pe 7 noiembrie 2002, prin care populația micului teritoriului a respins anexarea la Spania. De altfel ziua de 10 septembrie a devenit şi sărbătoarea națională a Gibraltarului. În aprilie 1985 s-a deschis graniţa între cele două teritorii

* Cu 163 de ani în urmă (1862), în cadrul acţiunii de unificare administrativă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretele prin care hotăra contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu Oficiul Statistic din Bucureşti şi numirea lui Dionisie Pop-Marţian ca director al Oficiului Statistic pentru Principatele Unite (4/16)

* În urmă cu 111 ani (1914), în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, Germania invada Belgia, iar ca răspuns, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Statele Unite și-au proclamat neutralitatea

* În urmă cu 109 ani (1916) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27.VIII.1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (4/17)

* Acum 77 de ani (1948) a apărut Decretul-lege nr. 177 privind cultele religioase din România, prin care s-a reiterat libertatea credinţei religioase şi a practicării cultelor (cu excepţia celor interzise), dar s-a subliniat şi obligaţia respectării întocmai a legilor statului. Printre altele, se prevedea că niciun cult sau un reprezentant al unui cult religios nu putea întreţine legături cu alte culte religioase, instituţii sau persoane oficiale din afara ţării decât cu aprobarea Ministerului Culturii şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. S-a mai stipulat că niciun cult religios nu putea exercita vreo jurisdicţie asupra credincioşilor statului român. Controlul cultelor de către factorul politic a devenit, astfel, complet. Totodată au fost trecuţi în rezervă preoţii militari

* Cu 67 de ani în urmă (1958) au fost arestaţi de Securitate scriitorul Vasile Voiculescu şi alţi 15 intelectuali care participaseră la reuniunile mişcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme

* Sunt marcați 20 de ani (2005) de când, prin Hotărârea de Guvern nr. 902/2005, s-a aprobat înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Elie (Eliezer) Wiesel (1928-2016) a fost evreu-american de origine română, supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, profesor, filozof, ziarist, eseist și un activist în drepturile omului. Inaugurarea a avut loc la 10.X.2005, cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”

* Cu 18 ani în urmă (2007) NASA a lansat sonda Phoenix Mars Lander, care ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte. Phoenix Mars Lander, pe scurt Phoenix, este o navă-robot dedicată continuării misiunii explorării spațiului, având ca țintă continuarea explorării planetei Marte a sistemului nostru solar. Misiunea Phoenix a fost lansată cu succes pe 4 august 2007 și a amartizat în ziua de 25 mai 2008. Programul ar fi trebuit să dureze 90 de zile marțiene (aproximativ 92 de zile pământene), dar robotul a depășit așteptările funcționând timp de cinci luni și reușind să transmită date până în ziua de 2 noiembrie 2008. Proiectul a fost declarat oficial încheiat pe 10 noiembrie 2008, întrucât scăderea duratei de expunere la soare și creșterea frecvenței furtunilor de praf în locul în care se află sonda nu i-au mai permis acesteia să-și încarce bateriile solare

* Se marchează 5 ani (2020) de când a avut loc o explozie în zona portuară a orașului Beirut, capitala Libanului. Aceasta a fost urmată de un incendiu, câteva alte mici explozii și, în final, de o detonație masivă, care a fost urmată de un suflu violent. Potrivit premierului libanez, Hasan Diab, au explodat 2.750 de tone de nitrat de amoniu confiscate. Materialul fusese pus la păstrare într-un depozit timp de șase ani, fără a se lua măsuri de precauție. În urma exploziei, cel puțin 204 persoane și-au pierdut viața, peste 6.500 au fost rănite și multe altele au fost date dispărute. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor devastatoare. Autoritățile din Liban au decretat trei zile de doliu național

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Maria Vianney, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1807: S-a născut Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (m. 1887)

– 1857: S-a născut Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1909)

– 1866: S-a născut Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (m. 1938)

– 1870: S-a născut matematicianul Simion Sanielevici; cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1963, la Klagenfurt/Austria) – 155 de ani

– 1876, 4/16: S-a născut Ion I. Nistor, istoric şi om politic; luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei; în toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni; a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii; după 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti; arestat şi închis la Sighet (1950-1955); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962)

– 1879: A murit Ștefan Micle, revoluționar, pedagog şi fizician, promotor al învățământului universitar (n. 1820)

– 1890, 4/16: S-a născut Olga Greceanu, scriitoare, pictoriță, figură reprezentativă a neobizantinismului românesc; în anii interbelici a lucrat fresce în clădiri reprezentative, așa cum sunt Palatul Sfântului Sinod, sediul Institutului de Istorie al Academiei, Palatul Regal sau Institutul de Arhitectură; în perioada comunistă s-a implicat cu multă pasiune restaurării de monumente bisericești și icoane; a pictat zeci de biserici, alături de duhovnicul ei, Arhimandritul Sofian Boghiu de la Antim; a fost singura femeie care a primit îngăduinţa scrisă a patriarhilor Nicodim şi Iustinian de a predica la amvon, în oricare biserică din ţară; cununa scrierilor sale religioase este un monumental „Dicționar Biblic Ortodox”, descoperit în tezaurul de carte al Bibliotecii Sfântului Sinod și publicat, în 2011, cu titlul „Mărturie în cuvânt și chip – Vocabular al credinței și vieții spirituale” (m. 1978) – 135 de ani

– 1900: S-a născut (la Costuleni/jud.Lăpuşna, azi în R. Moldova) psihologul Vasile Pavelcu; contribuţii în domenii precum: problema personalităţii şi afectivităţii, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară ş.a; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991) – 125 de ani

– 1904: S-a născut compozitorul de origine maghiară Trózner József (m. 1984)

– 1908: S-a născut Sidonia Drăguşanu, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă; bogată activitate la Radiodifuziunea Română (scenete, scenarii radiofonice, conferinţe) (m. 1971)

– 1910: S-a născut artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă; a fost prima femeie care a făcut parte din grupul expresioniştilor abstracţi cunoscut sub numele de „Irascibilii”, compus din Jackson Pollock, Willem de Kooning, Barnett Newman, Mark Rothko şi alţii (m. 2011, la New York) – 115 ani

– 1927: S-a născut Adina Nanu, profesor, critic și istoric de artă reputat; cel mai important specialist român în costume, autoarea singurei  istorii a costumului publicată în România; a predat peste 50 de ani cursuri de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor şi a Costumului la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; a publicat peste 30 de volume despre artă (m. 2021)

– 1928: S-a născut matematicianul și profesorul Romulus Cristescu; studii de analiză funcţională şi teoria probabilităţilor; a fost preşedinte al Comitetului Naţional Român de Matematică; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2021)

– 1931: S-a născut criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (m. 1987)

– 1935: S-a născut actorul Dorin Varga (m. 1994) – 90 de ani

– 1941: S-a născut (la Cernăuți) actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (m. 2018)

– 1944: S-a născut Michael Horodniceanu (născut Mihai Horodniceanu), arhitect, doctor în planificarea și ingineria transporturilor și profesor universitar american, de origine română, care a dezvoltat sistemul de metrou din New York; fondator și CEO al Grupului Urbitran; președinte al MTA Capital Construction (m. 2023)

– 1948: S-a născut actriţa Cezara Dafinescu

– 1953: S-a născut Valentin Gruescu, dirijor de cor, compozitor şi profesor

– 1953: A murit Francisc Şirato, pictor, desenator, grafician şi critic de artă; una din personalitățile de seamă ale artei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea (n. 1877)

– 1959: A murit episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mănăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mănăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla (n. 1880)

– 1959: A murit geologul Ştefan Ghika-Budeşti; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)

– 1960: A murit medicul Maximilian Popper; a participat la organizarea luptei anti-tuberculoză din România şi la pregătirea cadrelor de specialitate din reţeaua de ftiziologie (n. 1895) – 65 de ani

– 1972: A murit Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (n. 1886)

– 1976: A murit Vasile Ijac, compozitor, dirijor, critic muzical şi profesor; considerat „părintele simfonismului bănăţean” (n. 1899)

– 1986: S-a născut soprana Smaranda Drăghici-Pâslaru, una dintre cele mai talentate şi mai valoroase voci ale scenei constănţene (m. 2022)

– 2000: A murit criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000); a lucrat la Radioteleviziunea Română (n. 1943) – 25 de ani

– 2003: A murit soprana Valentina Creţoiu (n. 1909)

– 2011: A murit cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur (n. 1939)

– 2015: A murit Vitalie Belousov, doctor inginer, inventator, profesor universitar, fost rector al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi (n. 1930, la Bălţi, Rep. Moldova) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New Delhi: Președintele filipinez, Ferdinand Marcos, se va afla într-o vizită de stat în India (4 – 8 aug.)

-Vilnius: Președintele israelian Isaac Herzog se va întâlni cu președintele lituanian Gitanas Nauseda

– Georgia: Congresul Autorităților Locale și Regionale organizează „Laboratoarele Tineretului pentru Democrație și Drepturile Omului în Georgia”. Evenimentul inaugural va reuni tineri din întreaga țară – în special din comunitățile rurale și minoritare – pentru o serie de ateliere interactive axate pe participarea democratică, drepturile omului și implicarea locală. Lucrând în echipe regionale, participanții vor începe să-și contureze propriile inițiative comunitare pentru a promova cetățenia activă și localizarea drepturilor omului. Inițiativa este implementată în cadrul proiectului „Promovarea democrației locale participative și bazate pe drepturile omului în Georgia”, în cadrul Planului de acțiune al Consiliului Europei pentru Georgia 2024-2027, cu sprijinul Cooperării Austriece pentru Dezvoltare (4 – 9 aug.)

– Egipt: Alegeri legislative (4 – 8 aug.)

– Moscova: Începe procesul pentru atacul de la Primăria Crocus de lângă Moscova, soldat cu 149 de morți

-Singapore: Ong Beng Seng, magnat hotelier malaezian cu legături cu fostul ministru al transporturilor din Singapore, aflat în închisoare, va pleda vinovat

-Geneva, Elveția: Miting Greenpeace pentru un viitor fără plastic înainte de negocierile Tratatului privind plasticul de la Geneva

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Insulelor Cook; aniversarea Zilei Constituţiei/1965 – 60 de ani (se marchează în prima zi de luni din august). NOTĂ: Insulele Cook (15 insule situate în Pacificul de Sud) reprezintă, din punct de vedere politic, o republică parlamentară, asociată, ca stat liber, cu Noua Zeelandă (N.R.)

– 1060: A murit Henric I, rege al Franței din 1031 până la moartea sa; a fost al treilea rege al Dinastiei Capețiene și a devenit moștenitor al coroanei la moartea fratelui său vitreg, Hugues, în 1025; a fost încoronat Rege al Franței la Catedrala din Rheims pe 14 mai 1027, conform tradiției Capețienilor de asociere la domnie (n. 1011) – 965 de ani

– 1792: S-a născut poetul romantic englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (m. 1822)

– 1805: S-a născut William Rowan Hamilton, matematician, fizician și astronom anglo-irlandez; cea mai importantă contribuție a sa în domeniul matematicii moderne o constituie introducerea cuaternionului; opera sa a influențat dezvoltarea ulterioară a mecanicii cuantice (m. 1865) – 220 de ani

– 1834: S-a născut John Venn, logician şi filosof englez; celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică (m. 1923)

– 1859: S-a născut scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru Literatură în 1920 (m. 1952)

– 1870: S-a născut Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (m. 1950) – 155 de ani

– 1874: A murit Ludwig Otto Hesse, matematician german, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul invarianților algebrici; matricea lui Hesse din algebră, forma normală Hesse și curba lui Hesse din geometrie analitică sunt termeni matematici care îi poartă numele (n. 1811)

– 1875: A murit scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (n. 1805) – 150 de ani. NOTĂ: La 2 aprilie, în ziua de naştere a scriitorului danez, se marchează, din 1967, „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”

– 1884: S-a născut Béla Balázs, om de litere, ziarist, teoretician şi scriitor maghiar (m. 1949)

– 1888: S-a născut Adrien Bertrand, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1914 (m. 1917)

– 1900: A murit Jean Joseph Étienne Lenoir, inventator şi inginer francez de origine belgiană; a patentat, în anul 1860, primul motor funcţional cu ardere internă (n. 1822) – 125 de ani

– 1900: A murit pictorul rus Isaac Levitan; a realizat cu precădere peisaje şi a rămas în istoria picturii ruseşti ca fondator al aşa-numitului „peisaj al dispoziţiei” (n. 1860) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (m. 1971). NOTĂ: 4 iulie este data la care îşi marca Armstrong naşterea

– 1904: S-a născut Witold Marian Gombrowicz, romancier și dramaturg polonez; considerat un precursor al teatrului absurdului (m. 1969)

– 1910: S-a născut compozitorul american William H. Schuman (m. 1992) – 115 ani

– 1912: S-a născut Raul Wallenberg, arhitect, om de afaceri, diplomat și umanitarist suedez; a salvat zeci de mii de evrei de lagărele de concentrare; a dispărut la 17.I.1945 (se pare că a fost împuşcat la 17.VII.1947 în închisoarea Lubianka din Moscova)

– 1920: S-a născut jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (m. 2013) – 105 ani

– 1924: S-a născut istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (m. 2015)

– 1929: A murit omul de știință, inventatorul și antreprenorul austriac Carl Auer von Welsbach; a inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele („becul lui Auer”) (n. 1858)

– 1930: S-a născut (în Iran) Marele Ayatollah Sayyid Ali Al-Husayni Al-Sistani (cunoscut în mod obișnuit ca Ayatollah Sistani), cea mai înaltă autoritate religioasă pentru majoritatea musulmanilor şiiţi din Irak şi din lume – 95 de ani

– 1932: S-a născut Guillermo Mordillo, creator argentinian de desene animate și animații și unul dintre cei mai cunoscuți caricaturiști din anii ’70 ai secolului XX (m. 2019)

– 1943: S-a născut creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului”; considerată ambasadoarea modei italiene în întreaga lume; cunoscută în întreaga lume şi pentru succesul parfumurilor (m. 2017)

– 1944: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul american Richard Belzer (m. 2023)

– 1947: S-a născut muzicianul german Klaus Schulze (a folosit și pseudonimul de Richard Wahnfried), multi-instrumentist, unul dintre cei mai influenți și importanți compozitor de muzică electronică (m. 2022)

– 1948: S-a născut Giorgio Parisi, fizician italian și profesor universitar, ale cărui cercetări s-au concentrat în domeniile teoriei cuantice a câmpurilor, mecanicii statistice și sistemelor fizice complexe; Premiul Nobel pentru fizică în 2021, pentru „descoperirea interacțiunii tulburărilor și fluctuațiilor din sistemele fizice de la scările atomice la cele planetare”, alături de Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele și prezicând în mod fiabil încălzirea globală”

– 1948: S-a născut Eugen Cioclea, eseist, poet și publicist din Republica Moldova (m. 2013)

– 1961: S-a născut Barack Obama, om politic democrat american, fost preşedinte al SUA în perioada 20 ianuarie 2009 – 20 ianuarie 2017 (reales în 2012, pentru un nou mandat de 4 ani); a fost primul afro-american ales în această funcţie; laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2009

– 1961: A murit regizorul francez de film Maurice Tourneur; de formaţie scenograf şi ilustrator de cărţi; a lucrat la Hollywood, fiind unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai filmului mut (n. 1876)

– 1962: A murit Marilyn Monroe (născută Norma Jeane Mortensen) actriță, model, cântăreață, sex-simbol și divă pop a secolului al XX-lea (n. 1926)

– 1971: S-a născut Sou Fujimoto, arhitect și profesor japonez, supranumit „campionul transparențelor”

– 1977: A murit Sir Edgar Douglas Adrian, primul baron Adrian, electrofiziolog britanic; în anul 1932, împreună cu Charles Scott Sherrington a devenit laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină pentru descoperirile lui în domeniul funcțiilor neuronilor (n. 1889)

– 1981: S-a născut Meghan Markle, actriță americană de film, soția Prințului Harry; în 2020, cuplul și-a anunțat retragerea din familia Regală Britanică, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar, împărțindu-și timpul între Regatul Unit și America de Nord

– 1981: A murit actorul american de film Melvyn Douglas; actor de prim-plan al anilor ’30-’40 ai secolului XX, partener al unor mari vedete, precum Greta Garbo, Joan Crawford sau Katherine Hepburn (n. 1901)

– 1990: S-a născut alpinistul austriac David Lama, cunoscut, în special, pentru escaladarea liberă a masivului Cerro Torre din Argentina și ca fiind primul alpinist care a ajuns pe acoperişul Lunag Ri; a fost unul dintre cei mai redutabili căţărători şi alpinişti profesionişti la nivel mondial, reuşitele sale pe versanţi dificili de pe mapamond rămânând importante căi de urmat pentru generaţii de căţărători (m. 2019) – 35 de ani

– 1991: A murit dirijorul bulgar Emil Tchakarov (n. 1948)

– 2024: A murit Tsung-Dao Lee, fizician și profesor universitar american, de origine chineză; Premiul Nobel pentru fizică (1957) (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 august

Publicat de Codrin RAITA, 3 august 2025, 05:00 / actualizat: 4 august 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 3 august

* Acum 533 de ani (1492) începea prima călătorie a navigatorului genovez Cristofor Columb (august 1492 – martie 1493), care-şi propusese să ajungă în Indii. Din 1492 în serviciul Spaniei, Columb a întreprins, între anii 1492 şi 1504, patru călătorii, descoperind majoritatea insulelor din America Centrală şi atingând coastele Americii Centrale şi Americii de Sud. Ziua de 12 octombrie 1492, când a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, este considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă)

* În urmă cu 247 de ani (1778) avea loc inaugurarea Teatrului „Scala” din Milano, cu opera „Europa riconosciuta”, de Antonio Salieri, fiind iniţial cunoscut sub numele de „Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala”, unul dintre cele mai renumite teatre de operă și balet din lume. Teatrul are asociată o școală, cunoscută sub numele de Accademia Teatro alla Scala, care oferă formare profesională în muzică, dans, coreografie și scenaristică. Sezonul La Scala se deschide în mod tradițional la 7 decembrie, ziua Sfântului Ambrozie, sfântul patron al orașului Milano

* Se marchează 230 de ani (1795) de când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică din Paris, prin reorganizarea Şcolii Regale şi a Institutului Naţional de Muzică, sub conducerea muzicologului Bernard Sarrette (1765 – 1858)

* Se împlinesc 160 de ani (1865) de când a fost reprimată de armată mişcarea împotriva domnitorului Alexandru Ioan Cuza (aflat la Ems, în Germania), organizată de cele două grupuri opoziţioniste, conservatorii şi liberalii radicali (care vor sfârşi prin a-l detrona pe domnitor la 23.II.1866) (3/15)

* În urmă cu 96 de ani (1929), în România, era creată Regia Autonomă a Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor (PTT), care a luat în exploatare şi administrare serviciile publice de poştă, telegraf şi telefon

* Acum 77 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Române emitea Decretul nr. 175/1948 pentru reforma învățământului în România, prin care întregul învăţământ era unificat şi laicizat, potrivit modelului sovietic, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 3 august 1948. S-a aflat în vigoare de la 3 august 1948 până la 31 august 1968, fiind înlocuit prin Legea 11/1968

* Într-o zi de 3 august, cu exact 65 de ani în urmă (1960), Republica Niger îşi proclama independenţa față de Franța

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Mărturisitor Iraclie din Basarabia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Părintele protosinghel Iraclie Flocea (n. 11.III.1893 – m. 16.VIII.1964) a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, duhovnic iscusit, milostiv, mare orator, traducător (rusă, găgăuză, germană), publicist, mărturisitor în închisorile comuniste; s-a remarcat ca o figură emblematică a Bisericii Ortodoxe din Basarabia în perioada interbelică, devenind un simbol al rezistenței spirituale și supraviețuind persecuțiilor cumplite din Gulagul stalinist; lucrările sale publicate au contribuit la păstrarea spiritualității ortodoxe în spațiul basarabean. Proclamarea canonizării sale a avut loc la 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București

– Sărbătoare mozaică – Tisha BeAv, zi de post şi de doliu pentru a comemora multe tragedii care s-au abătut asupra poporului evreu, majoritatea petrecute în această zi (prima distrugere a Templului din Ierusalim, de către babilonieni, în anul 586 î.H., a doua distrugere a Templului, de către romani, din anul 70 d.H. sau expulzarea evreilor din Spania, în anul 1492). NOTĂ: Sărbătoarea începe în seara zilei precedente (2 aug.)

– „Ziua Timişoarei”; marcată, din 1999, la iniţiativa municipalităţii de pe Bega; este data la care, în anul 1919, batalioane de dorobanţi, conduse de generalul Virgil Economu, au intrat în oraş şi au instaurat prima administraţie română care a luat locul celei sârbeşti; o săptămână mai târziu, la 10.VIII.1919, bănăţenii votau unirea Banatului cu România

– 1834: S-a născut Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic de ocazie (dar nu lipsit de talent), publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock) (m. 1899)

– 1865, 3/15: S-a născut (la Storojineț, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac) Iancu Flondor, eminent om politic și avocat al drepturilor românilor din Bucovina; a avut un rol fundamental în înfăptuirea unirii Bucovinei cu România, din postura de președinte al Consiliului Național Român, apoi ca președinte al Congresului General al Bucovinei, adunarea reprezentativă care a hotărât unirea în 15-28 noiembrie 1918 (m. 1924) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 16.VIII.1865

– 1889: A murit Veronica Micle (numele la naştere: Ana Câmpeanu), poetă şi prozatoare (o mare dragoste o va lega până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (n. 1850)

– 1895: A murit Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891, bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (n. 1846) – 130 de ani

– 1905, 3/16: S-a născut regizorul de teatru şi profesorul Moni Ghelerter (m. 1979) – 120 de ani

– 1913: S-a născut medicul Marin Voiculescu; autor de cercetări şi studii în domeniul bolilor contagioase; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1926: S-a născut Teodora Angela Lefterescu, prima femeie căpitan de cursă lungă din România; în 1967 a obţinut de la Căpitănia portului Constanţa brevetul de „Căpitan de Remorcher maritim”; a condus remorcherele „Filimon Sârbu” şi „Octombrie Roşu” şi a secondat comandanţii de pe navele „Trotuş”, „Jiul”, „Polar I” sau „Dorna”; până la retragere a fost comandantul navei „Ceahlăul”, specializată în pescuitul oceanic (m. 2007)

– 1926: S-a născut Neculai Alexandru Ursu, filolog, lingvist, editor şi istoric literar; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (m. 2016)

– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Alfred Hoffman (m. 1995)

– 1932: S-a născut Ion Pascadi, estetician şi traducător (m. 1979)

– 1934: S-a născut pictoriţa Angela Popa Brădean

– 1937: S-a născut sculptorul Grigore Patrichi–Smulţi (m. 2012)

– 1943: S-a născut Cornel Ungureanu, critic și istoric literar, eseist, publicist și profesor

– 1945: S-a născut omul de televiziune Emanuel Isopescu, jurnalist de investigații (m. 2020) – 80 de ani

– 1945: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Luminiţa Vartolomei; a lucrat la Radiodifuziunea Română – Redacţia emisiunilor muzicale, în perioada 1.IX.1968 – 1.I.1972; a continuat să colaboreze la Radio şi după transferul său la Filarmonica „George Enescu”; autoare a unor lucrări de specialitate, unele realizate în colaborare cu Iosif Sava; consultant artistic la Filarmonica George Enescu din Bucureşti (1973-1975) şi redactor principal la revista Contemporanul (1975-1990); a fondat şi condus revista Actualitatea Muzicală şi a fost coordonator al Biroului Secţiei de muzicologie şi critică muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (2002-2019); a organizat primele festivaluri naţionale consacrate muzicii vocale (Sfântu Gheorghe, 1981), operei de cameră (Roman, 1982) şi coregrafiei (Focşani, 1983) (m. 2022) – 80 de ani

– 1952: S-a născut pictorul Grigorian Rusu; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Craiova; stabilit la New York, din 1998 (m. 2020)

– 1955: S-a născut Renate Weber, juristă și politiciană; Avocat al Poporului (din 2019) – 70 de ani

– 1956: S-a născut pictorul şi graficianul Aureliu Răzvan Ionescu (m. 2016)

– 1961: A murit George Breazul, muzicolog şi folclorist (n. 1887)

– 1962: S-a născut antrenoarea Mariana Bitang, care, alături de Octavian Bellu, a condus lotul naţional de gimnastică feminină, fiind considerați unii dintre cei mai de succes antrenori de gimnastică din lume

– 1965: S-a născut artistul plastic Silviu Bârsanu, membru al Filialei Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Mihaela Rădulescu, realizatoare şi prezentatoare de emisiuni de televiziune

– 1973: A murit geologul Augustin Vancea; s-a remarcat în domeniul cercetării și exploatării gazului metan; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1892)

– 1976: A murit muzicologul Victor Iusceanu (n. 1905)

– 1994: A murit Ion Jovin, medic și profesor; întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti; deţinut politic (1947-1952); membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (n. 1899)

– 1999: A murit compozitorul Dinu Petrescu (n. 1939)

– 2015: A murit medicul şi profesorul Laurenţiu Mircea Popescu; studii privind leziunile miocardice produse de ischemia cardiacă; a descoperit telocitele, un tip de celule umane cu rol regenerativ, capabile să vindece inima pacienţilor care au suferit un infarct miocardic; autorul unui atlas de histologie; director general al Institutului Naţional „Victor Babeş„ din Bucureşti (1993-2015); rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti (1992-2004); membru titular al Academiei Române din 2001, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române (2006-2014) şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (2006-2011) (n. 1944) – 10 ani

– 2016: A murit pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (n. 1925)

– 2019: A murit regizoarea și profesoara Cătălina Buzoianu; o mare personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (n. 1938)

– 2020: A murit Sorin Burtea, realizator TVR; timp de peste 40 de ani a realizat şi coordonat emisiuni precum „Reflector“, „Economia încotro?“, „Studioul economic“, „Ziua de mâine“; pe TVR Internaţional a realizat şi moderat emisiunea „Investiţi în România” (n. 1953) – 5 ani

– 2020: A murit sculptorul Marius Bacriu, președintele Filialei Lugoj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1968) – 5 ani

– 2023: A murit scriitorul și jurnalistul George Cușnarencu, unul dintre cei mai buni prozatori ai „Generației ’80”; în ultimii ani a fost redactor-şef al popularei reviste „Magazin” (n. 1951)

– 2024: A murit Timotei Ursu, regizor de film, scenarist, profesor, crainic la Televiziune şi la Radio; între 1986-2007, a trăit în exil, la New York, fiind corespondent pentru BBC și NY Magazine; a fost director și co-fondator al revistei „Foaie” și director al publicației „Lumea liberă” (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Papa Leon al XIV-lea celebrează o liturghie în cartierul Tor Vergata din Roma, în cadrul Jubileului Tineretului

– Atlanta, SUA: Fotbal – meci amical din presezon, Manchester United – Everton

Aniversări – Comemorări

– 1784: A murit Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (n. 1706)

– 1805, 3/4: S-a născut Sir William-Rowan Hamilton, matematician şi astronom irlandez; contribuţii în domeniile algebrei, opticii şi mecanicii analitice (m. 1865) – 220 de ani

– 1811: S-a născut inventatorul american Elisha Graves Otis; a expus în 1853, în Crystal Palace din New York, primul ascensor destinat transportului persoanelor şi dotat cu un sistem special de siguranţă (m. 1861)

– 1904: S-a născut Clifford D. Simak, scriitorul american de science-fiction (m. 1988)

– 1905: S-a născut Franz König, cardinal austriac, inițiator al reconcilierii dintre Biserica Catolică și bisericile ortodoxe aflate sub regimul socialist (m. 2004) – 120 de ani

– 1917: A murit Stéphane Javelle, astronom francez (n. 1864)

– 1920: S-a născut scriitoarea britanică P. D. James (nume complet: Phyllis Dorothy James); multe dintre romanele sale poliţiste au fost adaptate în filme şi seriale de televiziune (m. 2014) – 105 ani

– 1923: S-a născut Papa Shenouda al III-lea (născut Nazir Gayed Raphael), cel de-al 117-lea Papă de Alexandria şi Patriarh al Întregii Africi pe Sfântul Scaun Apostolic al Sfântului Marcu Evanghelistul (m. 2012)

– 1924: S-a născut scriitorul american Leon Uris (devenit foarte cunoscut în 1958, pentru best-seller-ul „Exodus”, tradus, imediat după apariţie, în 50 de limbi), scenarist şi producător de film (m. 2003)

– 1924: A murit Joseph Conrad (pseudonimul lui Józef Teodor Konrad), prozator englez de origine poloneză; maestru al prozei scurte (n. 1857)

– 1925: S-a născut sociologul francez Alain Touraine (m. 2023) – 100 de ani

– 1929: A murit Emil Berliner, inginer şi inventator american de origine germană (n. 1851)

– 1935: S-a născut Maria Bieşu, cântăreaţă de operă, primadona Operei Naţionale a Republicii Moldova; a rămas în memoria publicului ca „Cea mai bună Cio-Cio-san” din lume (Madama Butterfly sau Cio-Cio-San este o operă compusă de Giacomo Puccini) (m. 2012) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Andres Gimeno, unul dintre cei mai mari tenismeni spanioli din istorie; a câştigat turneul de la Roland Garros în 1972, devenind cel mai în vârstă jucător care a cucerit trofeul la Paris, la vârsta de 34 de ani şi 10 luni (m. 2019)

– 1938: S-a născut prezentatorul irlandez de radio şi televiziune Sir Terry Wogan, care a lucrat la BBC şi a prezentat mulţi ani concursul Eurovision (m. 2016)

– 1940: S-a născut actorul american Martin Sheen (născut Ramón Gerardo Antonio Estévez) – 85 de ani

– 1942: A murit Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie în 1915 (n. 1872)

– 1947: S-a născut actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (m. 2019)

– 1954: A murit Sidonie-Gabrielle Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (n. 1873)

– 1958: S-a născut Ghenadie Tâciuc, artist plastic și pictor din Republica Moldova, expert în pictura bisericească, deținător al titlului onorific Maestru în artă; este autorul icoanelor din Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău (m. 2022)

– 1961: A murit Giovanni Battista Angioletti, scriitor și jurnalist italian; reprezentant de seamă al prozei artistice, scrierile sale au un caracter evocator, într-o tonalitate melancolică și fantastică (n. 1896)

– 1977: A murit arhiepiscopul Makarios (numele laic, Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii ortodoxe cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (n. 1913)

– 1994: A murit actorul rus de film Innokenti Smoktunovski (n. 1925)

– 2003: A murit doctorul american de origine austriacă Peter Safar; este primul care a folosit tehnica resuscitării cardiorespiratorii (respiraţia „gură la gură”, numită şi „sărutul vieţii”), inspirat din tehnica de resuscitare a nou-născuţilor de către moaşe (n. 1924)

– 2004: A murit Henri Cartier-Bresson, fotograf şi pictor francez (n. 1908)

– 2006: A murit soprana britanică de origine germană Elisabeth Schwarzkopf (n. 1915)

– 2008: A murit scriitorul rus Aleksandr Soljeniţîn, figură importantă a disidenţei din URSS şi autor a numeroase romane despre lagărele sovietice; Premiul Nobel pentru literatură în 1970; la 12.II.1974 a fost arestat sub acuzaţia de trădare şi apoi expulzat; scriitorul s-a reîntors în Rusia la 27.V.1994 (după 20 de ani de exil) (n. 1918)

– 2011: A murit criticul şi istoricul literar italian Rosa Del Conte, unul dintre cei mai importanţi eminescologi străini, considerată un veritabil simbol al culturii române în Italia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (n. 1907)

– 2011: A murit Charles „Bubba” Smith, fost jucător de fotbal american profesionist în anii ’60 și ’70, devenit actor la finalul anilor ’70 şi cunoscut mai ales pentru rolul din filmele de comedie din seria „Academia de Poliţie” (n. 1945)

– 2011: A murit actriţa americană Annette Charles (n. 1948)

– 2017: A murit actorul britanic Robert Hardy (n. 1925)

– 2017: A murit spaniolul Angel Nieto, multiplu campion mondial la motociclism (avea un palmares de 13 titluri mondiale la clase diferite) (n. 1947)

– 2020: A murit John Hume, om politic din Irlanda de Nord, membru al Parlamentului European în perioadele 1979-1984, 1984-1989, 1989-1994, 1994-1999 și 1999-2004 din partea Regatului Unit (n. 1937) – 5 ani

– 2023: A murit scriitorul francez Gilles Perrault, militant pentru abolirea pedepsei cu moartea (n. 1931)

– 2023: A murit compozitorul şi dirijorul britanic de origine americană Carl Davis, câştigător al premiului BAFTA; a scris partituri pentru unele dintre cele mai iubite şi memorabile drame de televiziune britanice, a fost dirijor şi compozitor de lucrări simfonice, precum şi un scriitor remarcabil pentru balet; a scris şi rescris partituri pentru peste 50 de filme mute, de la Charlie Chaplin la Buster Keaton (n. 1936)

– 2023: A murit actorul american Mark Margolis; cunoscut pentru rolul lui Hector Salamanca din serialul „Breaking Bad” (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 august

Publicat de Codrin RAITA, 2 august 2025, 05:00 / actualizat: 4 august 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 2 august

* Sunt marcaţi 105 ani (1920) de când începeau lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării, la care au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia şi România. Conferinţa s-a încheiat la 23.VII.1921, când a fost semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris. Ulterior au aderat la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia

* Cu 96 de ani în urmă (1929), prin Legea nr. 2746, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 169 din 2 august 1929 și intrat în vigoare la aceeași dată, Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău/Bucureşti şi Academia de Agricultură de la Cluj s-au transformat în Academii de Înalte Studii Agronomice, cu un important rol în dezvoltarea învăţământului agronomic. Legea a fost votată de Senat în ședința din 25 iulie 1929 și a fost adoptată cu unanimitate de una sută patruzeci și cinci voturi. Această schimbare era una mai degrabă formală, deoarece, de 20 de ani, Școala de la Herăstrău avea deja învățământ superior de grad universitar

* Cu 72 de ani în urmă (1953), între 2 şi 14 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, al IV-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Evenimentul a fost iniţiat de două organizaţii de stânga aflate sub control sovietic: Federaţia Mondială a Tineretului Democratic şi Uniunea Internaţională a Studenţilor (cu sediul la Praga). Aceste festivaluri au fost folosite de Uniunea Sovietică pentru propaganda de stânga și pentru atragerea tineretului din ţările occidentale. La Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Bucureşti au participat 30.000 tineri din 111 ţări

* Acum 56 de ani (1969), între 2 şi 3 august, a avut loc la Bucureşti vizita oficială a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima deplasare a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-Al Doilea Război Mondial. În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington

* Se împlinesc 50 de ani (1975) de când, în zilele de 2 şi 3 august, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford, prilej cu care au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american. Președintele american a sosit la București de la Helsinki, unde, alături de alți 34 de șefi de state semnase documentul final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa. Preşedintele SUA a dat curs invitaţiei lui Nicolae Ceauşescu venind în România, vizita fiind pusă de către cei doi preşedinţi sub egida evenimentelor petrecute la Helsinki, un prim pas spre îndeplinirea angajamentelor luate la conferinţă

* Se marchează 45 de ani (1980) de când a fost comis unul din cele mai grave acte teroriste din Italia. Un dispozitiv, plasat într-o valiză abandonată în sala de aşteptare a clasei a doua din gara de la Bologna, plină de turişti şi de călători care plecau sau se întorceau din vacanţă, a explodat la ora 10:25 şi a cauzat prăbuşirea aripei de vest a clădirii, moartea a 85 de persoane şi rănirea altor peste 200. În anul 2010, pe linia 1 a gării din Bologna, a fost amplasată o placă comemorativă prin care UNESCO includea acest atentat în „Patrimoines pour une Culture de la Paix ONU-UNESCO”  pentru promovarea culturii prin pace

* În urmă cu 39 de ani (1986) avea loc „botezul” oficial al crucișătorului „Muntenia”, construit la Șantierul Naval din Mangalia, între anii 1979 și 1985. La data de 3 iunie 1985 au fost finalizate lucrările la crucișătorul „Muntenia“. Navă de concepție în totalitate românească, crucișătorul Muntenia avea să devină, după scurt timp, distrugătorul Timișoara, fiind cea mai mare navă militară fabricată în România. Iniţial, a fost clasificată „crucişător uşor port-elicopter“, dar, după scoaterea din serviciu (1988) şi modernizare (1990-1992) a fost reclasificată ca „distrugător purtător de rachete“, primind numele „Mărăşeşti“. La data de 1 aprilie 2001, în baza Dispoziţiei Şefului SMG cu nr. SG3/ 584 din 28 februarie 2001, distrugătorul a fost încadrat în clasa „fregate“, dar şi-a păstrat numele şi nr. de bordaj (111). Fregata Mărășești este destinată îndeplinirii misiunilor pe timp de pace, în situații de criză și de război, sub comandă națională sau în cadrul NATO. Fregata Mărășești este continuatoarea tradițiilor distrugătorului Mărășești, intrat în serviciu la 1 iulie 1920 și poate îndeplini misiuni de căutare și salvare pe mare (SAR), operațiuni de interdicție maritimă (MIO), supraveghere aerienă și navală, misiuni umanitare, activități de diplomație navală, protecția unor obiective împotriva amenințărilor asimetrice dinspre mare. A fost prima navă românească care a acționat sub comandă NATO, în iunie 2004, în cadrul Summit-ului NATO de la Istanbul

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când a început invazia irakiană în Kuweit, încetarea oficială a focului având loc la data de 11.IV.1991. La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo comercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea „Furtună în deșert”), marea majoritate a forțelor aeriene fiind asigurată de SUA. În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat, dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU

* Cu 28 de ani în urmă (1997), la catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj”, au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an

* Acum 26 de ani (1999) Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în premieră în Europa, o bancnotă din plastic, cu valoare nominală de 2.000 lei. BNR a marcat, în acest fel, Eclipsa totală de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000

* Cu 6 ani în urmă (2019) a încetat validitatea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare (INF), semnat la 8 decembrie 1987, la Washington, de Uniunea Sovietică și Statele Unite, privind lichidarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Statele Unite ale Americii au demarat, la 2.II.2019, procesul de retragere din Tratatul INF, proces care a durat 6 luni. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, la 3.VII.2019, o lege prin care a suspendat respectarea de către ţara sa a Tratatului INF

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen” a fost stabilită prin Legea 124/10.VII.2020. La 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. Termenul „samudaripen” provine din limba romani și are înțelesul de „ucidere în masă”. NOTĂ: La această dată, la nivel european, este marcată, din 2015, „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, stabilită de Parlamentul European

– 1891, 2/14: S-a născut compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1893: S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (m. 1959)

– 1910, 2/15: S-a născut Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (m. 1987) – 115 ani. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 august 1910

– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m. 1989, la Montreal)

– 1915: S-a născut Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (m. 1985) – 110 ani

– 1928: S-a născut Constantin Maximilian, medic genetician şi antropolog; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a pus bazele geneticii populaţiilor; a înfiinţat primul centru de sfaturi genetice din România; a fost primul profesor de bioetică din învăţământul universitar românesc; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 1997)

– 1931: A murit juristul Ştefan G. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1865)

– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător şi profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984 (m. 2020, la Bruxelles)

– 1935: S-a născut Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan; supranumit „prozatorul câmpiei transilvane” (n. 1907)

– 1943: S-a născut regizorul de film și scenaristul Stere Gulea; fost director general interimar al Societăţii Române de Televiziune în perioada 19.XII.1996-8.VII.1998

– 1948: S-a născut Cornel Dinu, nume de referinţă al fotbalului dinamovist şi al naţionalei României (cel mai bun fotbalist al ţării în 1970, 1972 şi 1974), antrenor de fotbal

– 1950: S-a născut Val Condurache (pseudonimul literar al lui Valeriu-Gheorghe Condurache), critic literar, eseist, teatrolog, poet şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007) – 75 de ani

– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş, fondator şi director al Teatrului Act din Bucureşti, teatru independent; este unul dintre cei mai cunoscuţi actori români pe plan internaţional, cu o serie de roluri secundare în „Interviu cu un vampir”, „Misiune imposibilă”, şi trei roluri principale, în „Pacificatorul”, „Războiul lui Tom Hart” şi „Layer Cake”; dintre filmele sale cele mai recente amintim „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii”, „Tinereţe fără tinereţe” sau „Călătoria lui Gruber”

– 1989: S-a născut Denis Roabeș, cunoscut sub numele de scenă The Motans, cântăreț, compozitor și textier din Republica Moldova care activează în România

– 1994: A murit Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (n. 1932, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit Otto Ernest Weber, fost politician, preşedinte şi membru fondator al Partidului Ecologist Român; membru al Camerei Deputaților în legislaturile din perioada 1990-2000 (n. 1921)

– 2012: A murit, la Viena, pianista Mihaela Ursuleasa (n. 1978)

– 2015: A murit sculptorul Şerban Creţoiu (n. 1941) – 10 ani

– 2016: A murit fizicianul şi profesorul Ioan Baltog; cercetări privind efecte de compoziţie, structură şi dimensionalitate asupra proprietăţilor materiei condensate – procese fizice, modele, tehnici experimentale; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1939)

– 2017: A murit istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (n. 1943)

– 2022: A murit Tudor Ghideanu, filosof, eseist și profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; a colaborat la realizarea unor lucrări de referință, printre care „Istoria filosofiei românești” (Editura Academiei, 1985) (n. 1938)

– 2022: A murit jurnalista Ioana Măgură Bernard; a fost una din cele mai cunoscute prezentatoare ale Televiziunii Române, între 1964-1968; în 1970 s-a stabilit în Germania, la München, unde a fost redactor al departamentului românesc al postului de radio Europa Liberă (până în 1996, când se mută în California) (n. 1940)

– 2024: A murit Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician; fondator și lider al formației „Phoenix” (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Intră în vigoare regulile UE privind modelele de inteligență artificială precum ChatGPT și Gemini de la Google

– Polonia: Președintele APCE, Theodoros Rousopoulos, va participa la o ceremonie comemorativă la Auschwitz în memoria victimelor rome și sinti

– Kenya: Fotbal – Campionatul African pe Națiuni (CHAN) (2 – 30 aug.)

– Sydney: Rugby – Al 3-lea meci test, Australia – British and Irish Lions

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva Romilor”, stabilită de Parlamentul European în aprilie 2015, aminteşte de tragicul eveniment din 2 august 1944, când aproximativ 3000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist

– Sărbătoare naţională în Republica Macedonia de Nord (fostă Macedonia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei/FYROM): aniversarea începutului răscoalei antiotomane din 1903. NOTĂ: La 8 septembrie se marchează Ziua Independenţei – declararea independenţei faţă de fosta Iugoslavie, în anul 1991

– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n. 1599)

– 1780, 2/3: A murit abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (n. 1715) – 245 de ani

– 1788: A murit Thomas Gainsborough, pictor portretist englez; unul dintre cei mai faimoși portretiști și peisagiști britanici ai secolului al XVIII-lea (n. 1727)

– 1799: A murit aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (n. 1745)

– 1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893) – 205 ani

– 1834: S-a născut sculptorul francez Frédéric Bartholdi; a realizat statuia „Libertăţii”, oferită în dar de statul francez SUA cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei Statelor Unite ale Americii (m. 1904). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 2.IV.1834

– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901) – 190 de ani

– 1865: S-a născut scriitorul şi criticul literar rus Dmitri Merejkovski, unul dintre fondatorii mişcării literare moderniste; ideologul simbolismului din literatura rusă (m. 1941) – 160 de ani

– 1875, 2/14: S-a născut Mstislav Dobujinski, pictor rus de origine ucraineană (m. 1957, la New York) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 august 1875

– 1881: A murit Marcus Andrew Hislop Clarke, romancier și poet australian de origine britanică (n. 1846)

– 1891: S-a născut compozitorul englez Arthur Bliss (m. 1975)

– 1905: S-a născut actriţa americană de film Myrna Loy (m. 1993) – 120 de ani

– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997) – 105 ani

– 1921: A murit tenorul italian Enrico Caruso (n. 1873)

– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (n. 1847)

– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, fost preşedinte al Israelului între anii 2007 – 2014; fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună cu Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi Yasser Arafat (liderul palestinian de atunci); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat (m. 2016)

– 1930: S-a născut Vincenzo Cappelletti, filosof, istoric al științei și profesor italian; a pus bazele Şcolii Internaţionale de Istoria Ştiinţei la Centro Ettore Majorana di Erice; director al Institutului Italian de Enciclopedie, coordonator al enciclopediei italiene „Treccani”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Peter O’Toole (numele complet: Peter Seamus O’Toole), actor, regizor şi producător englez de origine irlandeză; a fost nominalizat de opt ori la Oscar, a primit din partea Academiei de film americane Oscarul onorific pentru întreaga carieră în anul 2003, a câştigat patru Globuri de Aur pentru cel mai bun actor, un premiu Bafta şi un Emmy (m. 2013)

– 1936: A murit Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (n. 1872)

– 1937: S-a născut Gundula Janowitz, soprană lirică austriacă, interpretă de operă, oratorii și lieduri; una dintre cele mai cunoscute interprete de operă din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1939: S-a născut Wes Craven (nume real: Wesley Earl Craven), regizor de film, actor şi scenarist american, maestru al filmelor de groază (m. 2015)

– 1941: S-a născut Jules A. Hoffmann, biolog şi chimist francez de origine luxemburgheză; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu Bruce Beutler, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute

– 1942: S-a născut scriitoarea şi jurnalista chiliano-americană Isabel Allende; considerată a fi una dintre primele scriitoare de succes din America Latină; nepoata fostului preşedinte chilian Salvador Allende

– 1945: A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (n. 1863) – 80 de ani

– 1958: S-a născut Mehran Tavakoli Keshe, inginer iranian în fizica nucleară; cercetări în domeniul obținerii energiei din vidul cosmic („free energy”) și din plasmă; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat tehnologia „Magrav”; a realizat o serie de dispozitive care ar revoluționa obținerea energiei de orice fel pentru oamenii de pe întreaga planetă cât și transporturile de orice fel, de la cele locale până la cele galactice, care ar „încheia” era combustibililor fosili

– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n. 1917)

– 1976: A murit regizorul german de film Fritz Lang (Friedrich Christian Anton Lang), unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului al XX-lea (n. 1890)

– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n. 1899)

– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n. 1938)

– 1997: A murit William Burroughs, romancier, nuvelist, eseist şi orator american (n. 1914)

– 2011: A murit Baruj Benacerraf, medic american de origine venezueleană, profesor universitar la New York şi Boston; laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie sau medicină, în 1980, alături de Jean Dausset şi George D. Snell, pentru „descoperirile privind structurile determinate genetic la suprafaţa celulelor, care reglează reacţiile imunitare” (n. 1920)

– 2014: A murit Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (n. 1938)

– 2016: A murit actorul american David Huddleston (n. 1930)

– 2016: A murit chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (n. 1946)

– 2017: A murit Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (n. 1924)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 august

Publicat de Codrin RAITA, 1 august 2025, 05:00 / actualizat: 1 august 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 1 august

* Acum 552 de ani (1473) Matei Corvin, regele Ungariei şi Boemiei, declara Zalăul pentru prima dată oraş-târg, „Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea oraşul de sub dominaţia comitatului acordând dreptul de comerţ liber cu toată ţara, oferindu-i independenţă economică. De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: Ziloc – în anul 1220, Oppidum Zilah – în 1473, Zila – în 1601, Zilahu şi Zalahu – în secolul al XIX-lea. Zalăul a fost întotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968 a devenit reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca din anul 1979 să devină municipiu

* Cu 311 ani în urmă (1714), în şedinţa Consiliului Academiei de Ştiinţă din Berlin, constatându-se agrementul Protectorului (regele Prusiei), s-a confirmat primirea lui Dimitrie Cantemir în Academie, devenind astfel primul român cu acest merit şi primul român membru al unui înalt for științific internațional. Acceptarea cererii lui Dimitrie Cantemir, datată 11 iulie 1714, s-a concretizat prin acordarea Diplomei de membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin cu textul următor: „Pe vremea când Marte stăpânea mai cu putere decât Palas, o astfel de întâlnire se arăta a fi mai mult o dorinţă decât o speranţă. Dar iată că faptul şi-a găsit împlinirea acum, că prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului Rusesc, Domn ereditar al Moldovei, dând o pildă, pe cât de demnă, pe atât de rară, şi-a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută. Ne închinăm cu smerenie în faţa bunei voinţe ce ne-o acordă Principele nouă şi lucrărilor noastre”

* Britanicul Joseph Priestley anunţa, în urmă cu 251 de ani (1774), descoperirea oxigenului, element chimic din tabelul periodic având simbolul O şi numărul atomic 8. Oxigenul a fost descoperit de suedezul Carl Wilhelm Scheele (1772) şi englezul Joseph Priestley (1774), independent unul de altul. Joseph Priestley a introdus o cantitate de oxid roşu de mercur într-o capsulă aşezată sub un clopot de sticlă din care a fost scos aerul şi a fost scufundat parţial în mercur. După încălzirea capsulei, focalizând cu ajutorul unei lentile solare, el a constatat prezenţa unui gaz, chimistul numind noua prezenţă gazoasă „aer deflogisticat”. Antoine Lavoisier dă „aerului deflogisticat” o nouă denumire – oxigen (oxus = acid, genae = a produce)

* Cu 194 de ani în urmă (1831) avea loc inaugurarea oficială a noului London Bridge, când a fost înlocuit vechiul Pod al Londrei construit cu mai bine de 600 de ani înainte. Lucrările au început în 1824, iar piatra de temelie a fost pusă în batardoul de sud pe 15 iunie 1825. Vechiul pod a fost demolat după inaugurarea celui nou în 1831. Costul total al construcţiei a fost de 2,5 milioane de lire sterline şi a fost plătit de Corporaţia Londrei şi de guvern. Un fragment din vechiul pod a fost pus în arcada turnului din biserica St. Katharine din Merstham

* Acum 191 de ani (1834) intra în vigoare Legea de Abolire a Sclaviei din 1833, prin care se anula în mod legal sclavia în Imperiul Britanic (exceptând „Teritoriile aflate în posesia Companiei Indiilor Orientale”, „Insula Ceylon”, și „Insula Sfânta Elena”). Legea includea și un drept de compensație pentru proprietarii de sclavi care urmau să-și piardă proprietatea. Suma de bani ce urma să fie cheltuită pe compensații a fost stabilită la „douăzeci de milioane de lire sterline”. Legea de Abolire a Sclaviei din 1833 a fost abrogată în întregime în 1998, fiind considerată redundantă, rămânând totuşi în vigoare alte legi care interziceau sclavia, și anume diverse secțiuni din legile traficului de sclavi din 1824, 1843 și 1873. În plus față de acestea, Legea Drepturilor Omului din 1998 include în legislația britanică articolul 4 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului care interzice deținerea de persoane ca sclavi

* Se împlinesc 160 de ani (1865) de când a apărut la Bucureşti, până în 1867 (cu o reapariţie scurtă în 1870), „Tipograful român”, prima gazetă muncitorească din ţară, sub conducerea lui Petre Ispirescu şi G. Walter (1/13)

* Acum 158 de ani (1867) avea loc prima sesiune a Societăţii Literare Române, în cadrul căreia s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, în persoana lui Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879, Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor (1/13)

* În urmă cu 152 de ani (1873) inventatorul britanic, Andrew Smith Hallidie (1836-1900), stabilit din 1852 în SUA, a testat cu succes cabina de funicular, pe care a proiectat-o ca o soluţie la problema transportului în zona deluroasă a oraşului San Francisco

* Cu 151 de ani în urmă (1874) intra în exploatare calea ferată Iaşi-Ungheni (construită de un antreprenor român, Grigore Heliad), prin care se făcea joncţiunea cu reţeaua de căi ferate a Rusiei

* Cu 118 ani în urmă (1907), pe insula Brownsea din sudul Angliei, se deschidea prima tabără de cercetaşi (în jur de 20 de tineri), organizată de ofiţerul britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării. De atunci, la data de 22 februarie, ziua de naştere a lordului Baden-Powell (22.II.1857 –  8.I.1941), se marchează, anual, în peste 170 de ţări de pe toate continentele, „Ziua Mondială a Cercetaşilor”

* Acum 116 ani (1909) era înfiinţată oficial prima companie particulară de teatru „Compania Davila” (care a funcţionat până în 1912). Activitatea companiei demonstra necesitatea şi posibilitatea existenţei altor teatre în afara Naţionalului bucureştean

* În urmă cu 113 ani (1912) intra în funcţiune, la Bucureşti, aerodromul de la Băneasa şi Şcoala de pilotaj. La 5.V.1912 se înfiinţase societatea Liga Naţională Aeriană, din iniţiativa prinţului George Valentin Bibescu, „având drept scop înzestrarea Armatei române cu aeroplane”. La 1 august 1912, Liga Aeriană Română, condusă de principele George Valentin Bibescu înființa, la Băneasa, o școală de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport, adăugându-se o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român

* Acum 82 de ani (1943) avea loc puternicul bombardament al aviaţiei anglo-americane asupra oraşului Ploieşti (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale), vizând, în mod deosebit, rafinăriile de petrol

* Sunt marcați 81 de ani (1944) de la izbucnirea insurecţiei din Varşovia (Polonia), importantă operaţiune din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a mișcării poloneze de rezistență Armată Teritorială al cărei scop a fost eliberarea Varșoviei de sub ocupația Germaniei naziste înaintea avansului Armatei Roșii. Revolta a durat 63 de zile şi a fost cea mai mare acțiune armată organizată de rezistența antihitleristă din timpul celei de-a doua deflagraţii mondiale pe teritoriile ocupate de Cel de-al Treilea Reich. Deși numărul exact al victimelor rămâne încă necunoscut, aproximativ 16.000 de membri ai rezistenței poloneze au fost uciși și aproape 6.000 au fost răniți. În plus, între 150.000 și 200.000 de civili au murit, majoritatea fiind victimele crimelor în masă săvârșite de forțele Axei. În timpul luptelor din oraș, aproximativ 25% din clădirile Varșoviei au fost distruse. După predarea forțelor poloneze, trupele germane au demolat sistematic 35% din oraș, clădire cu clădire

* Cu 67 de ani în urmă (1958), între 1 şi 5 august, submarinul american cu propulsie nucleară „Nautilus” efectua prima traversare în imersiune a Polului Nord, de la Point Barrow/Alaska, în Marea Groenlandei („Nautilus” este primul submarin atomic lansat de SUA, la 21.I.1954)

* Se marchează 50 de ani (1975) de când şefii de stat şi de guvern ai celor 35 de ţări participante la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE), între care şi România, au semnat, la Helsinki, Actul final al Conferinţei (în prezent CSCE se numeşte Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE)

* În urmă cu 48 de ani (1977), între 1 şi 3 august, a avut loc o grevă a minerilor din Valea Jiului (circa 35.000 de participanţi), la care s-a revendicat îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă este considerată cea mai mare acţiune revendicativă organizată de muncitori în timpul regimului comunist din România

* Cu 44 de ani în urmă (1981) era lansat canalul de televiziune MTV, primul canal tv. din lume specializat în muzică (transmite 24 de ore din 24). MTV Networks este parte a corporaţiei Viacom, care include numeroase societăţi media, printre care celebrele CBS, Paramount, Infinity, Simon & Schuster şi Blockbuster

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când România a preluat, conform principiului rotației, președinția Consiliului de Securitate al ONU. La doar o zi după ce a trecut la conducere, ţara noastră a avut de gestionat invadarea Kuweitului de către armata irakiană. România, membru al Organizației Națiunilor Unite din 1955, devenise membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU, pentru o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 1990, în baza unei hotărâri a celei de-a 44-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Acesta era cel de-al treilea mandat de membru nepermanent deținut de România, primele două fiind în 1962, pentru un an, și în octombrie 1975, pentru doi ani. România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 și 2004-2005. În momentul preluării președinției Consiliului de Securitate al ONU de către România, la 1 august 1990, ca posibile teme pe agenda dezbaterilor se anunțau: avansarea unor noi soluții pentru impulsionarea procesului de pace din Orientul Mijlociu, examinarea situației din Asia de Sud-Est, inclusiv în problema reglementării problemei cambodgiene, depășirea impasului în chestiunea cipriotă, situația din America Centrală, dar și modalitățile de întărire a rolului Consiliului de Securitate în menținerea păcii și stabilității mondiale, în contextul creșterii contribuției și prestigiului Organizației Națiunilor Unite pe plan internațional. La 14 decembrie 1955 România, alături de alte 15 state, a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite. Momentul a reprezentant un important succes de politică externă al României postbelice. România a fost aleasă pentru prima dată în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite în 1962, la mai puţin de un deceniu de la admiterea ţării noastre în organizaţie

* Acum 32 de ani (1993) avea loc deschiderea Ambasadei României în Slovenia, la Ljubljana. După proclamarea independenţei Sloveniei (la 25 iunie 1991), România a recunoscut acest stat la 18 ianuarie 1992, iar relaţiile diplomatice au fost stabilite la 28 august 1992

* Cu 31 de ani în urmă (1994) Parlamentul României a promulgat Legea nr. 77 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează, în vigoare de la 11 august 1994

* În urmă cu 24 de ani (2001) intra în vigoare textul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare a Consiliului Europei, prezentat spre semnare statelor membre ale CE la 5.XI.1992, la Strasbourg. România a semnat Carta la 17.VII.1995, a fost ratificată prin Legea nr. 282 din 2007 şi a intrat în vigoare la 1 mai 2008

* Acum 17 ani (2008) şi-a încetat activitatea Serviciul BBC în limba română. „Radio Londra” a transmis prima sa emisiune în limba română la 15.IX.1939 (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română. Anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău

* Tot acum 17 ani Radio Europa Liberă a încetat să emită în România, continuându-şi transmisia în Republica Moldova şi regiunea Transnistria. Înfiinţate la doar câţiva ani de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1949), Radio Europa Liberă (REL) şi Radio Libertatea (RL) au fost concepute de George F. Kennan (Departamentul de Stat al SUA) şi Frank G. Wisner (Biroul pentru Coordonarea Politicii, devenită apoi CIA), cu scopul de a pune energia şi aptitudinile emigranţilor est-europeni şi ruşi în slujba politicii externe americane. REL a început să emită în 1950 spre Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia şi România

Aniversări – Comemorări

– Începutul Postului Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Alfons Maria de Liguori, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Națională a Salvamont România” aleasă ca fiind prima zi din cea mai solicitantă lună a anului, zi în care salvamontiştii încearcă să conştientizeze publicul asupra riscurilor generate de neinformare, lipsa echipamentului sau asumarea de obiective care depăşesc propriile limite fizice, tehnice şi psihice

– „Ziua Tanchiştilor”; la 1 august 1919, în oraşul Giurgiu, se înfiinţa, prin ordin al regelui Ferdinand I, prima subunitate de tancuri din Armata română („care de asalt”)

– 1835: A murit Gheorghe Pop de Băseşti, jurist şi om politic, preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918; luptător pentru libertatea şi unitatea naţională a românilor; între 1881-1902 vicepreședinte, iar între 1902-1918 președinte al Partidului Național Român din Transilvania (n. 1919) – 190 de ani

– 1860: S-a născut Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal  navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (m. 1918, Montreux/Elveţia) – 165 de ani

– 1883: S-a născut (la Cubolta, azi în R. Moldova) Pan (Pantelimon) Halippa, publicist şi om politic; vicepreşedinte al Sfatului Ţării, care, la 27.III.1918, a hotărât unirea Basarabiei cu România; membru marcant al PNŢ, parlamentar în toate legislaturile între anii 1918 şi 1940; ministru în mai multe rânduri în Guvernul de la Bucureşti în perioada 1927 – 1931; membru corespondent al Academiei Române din 1918 (m. 1979)

– 1891: S-a născut Grigore Brezeanu, regizor, scenarist şi actor de film; fiul actorului Iancu Brezeanu (m. 1919)

– 1899: A murit Ioan M. Bujoreanu, prozator, autor dramatic de ocazie (dar nu lipsit de talent), publicist şi traducător (a tradus din Boccaccio, Florian şi Paul de Kock) (n. 1834)

– 1908: A murit istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (n. 1825)

– 1912: S-a născut compozitorul Ion Totan (m. 1983)

– 1913: S-a născut Coca Farago (prenumele la naştere: Ana-Virginia), fiica poetei Elena Farago; poetă, prozatoare şi autoare dramatică; actriţă la teatrele din Craiova şi Cernăuţi; pictor scenograf la Teatrul Naţional din Craiova (m. 1974)

– 1915: S-a născut Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător; considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european (m. 2001) – 110 ani

– 1923: S-a născut sculptoriţa Iulia Oniţă (m. 1987)

– 1938: S-a născut Constantin Rîpă, muzicolog, compozitor, dirijor de cor, pianist și profesor. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 3 august 1938

– 1939: S-a născut, la Chişinău, Anatol Grinţescu, fost preşedinte al Federaţiei Române de Polo între anii 2008 – 2014; a făcut parte din naţionala României, cu care a participat la Jocurile Olimpice din 1960 şi 1964, încheind cu un bilanţ de 85 de goluri în 176 de meciuri jucate, iar în calitate de antrenor al reprezentativei a bifat şi ediţiile din 1972, 1976 şi 1980 (m. 2014)

– 1939: S-a născut Valeria Seciu, actriţă de teatru, film, radio, voce şi televiziune (m. 2022). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 2 august 1939

– 1943: A murit arhitectul Horia Creangă (nepotul scriitorului Ion Creangă); promotor al arhitecturii moderne în România, a proiectat, printre altele, în 1931, imobilul ARO (azi, blocul Patria) din Bucureşti, hotelul ARO din Braşov, teatrul Giuleşti din Bucureşti, precum şi clădirile Fabricii de locomotive „Malaxa” (n. 1892)

– 1945: S-a născut Tudor Gheorghe, cântăreţ, compozitor şi actor; unul dintre cei mai mari artiști ai tradiției românești – 80 de ani

– 1947: S-a născut Adina Popescu, actriţă de teatru şi film

– 1948: S-a născut actriţa Emilia Dobrin

– 1948: S-a născut Titus Vîjeu (nume real: Constantin Vîjeu), poet, istoric și critic de film, publicist, traducător, realizator de emisiuni radiofonice și profesor; din 1972 a lucrat la Radiodifuziunea Română; director al Departamentului de Relații Internaționale (1991-1997)

– 1948: S-a născut prozatorul şi eseistul Horia Ursu

– 1948: S-a născut pictorul Constantin Daradici (m. 2017)

– 1949: S-a născut economistul Mugur Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, funcție pe care o deține din septembrie 1990, cu excepția unei perioade de un an, în care a fost prim-ministru al României, între decembrie 1999 – decembrie 2000; membru titular al Academiei Române din 2006; cel mai longeviv șef de bancă centrală din lume

– 1949: S-a născut prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae, bioetician și medic legist, ctitor al bioeticii românești; fost președinte al Colegiului Medicilor din România (2007-2015), fost preşedinte al Comisiei de Bioetică a Ministerului Sănătăţii Publice (2005-2014) și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (2008-2015)

– 1952: S-a născut Horaţiu Mălăele (Horaţiu-Valentin Mălăele), actor, regizor, scenarist, pictor, grafician, caricaturist şi scriitor. NOTĂ: Unele surse dau ca dată nașterii 31.VII.1952

– 1953: S-a născut actriţa Dana Dogaru

– 1953: S-a născut scenograful Puiu Antemir

– 1999: A murit actriţa Silvia Dumitrescu-Timică (n. 1902)

– 2008: A murit fizicianul Radu Grigorovici; considerat fondatorul școlii românești de cercetare în fizica semiconductorilor amorfi; contribuţii în spectroscopie, optică şi fotometrie; preşedinte de onoare al Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2012: A murit S. Damian (pseudonimul lui Samuel Druckmann), eseist, critic şi istoric literar, stabilit în Germania (n. 1930)

– 2014: A murit Szobi Cseh (Szabolcs Imre Cseh), cascador, actor şi regizor; autorul a numeroase invenţii care au dus la dezvoltarea tehnicii şi metodologiilor din domeniul cascadoriei (n. 1942)

– 2016: A murit principesa Ana de Bourbon-Parma (prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte), fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei; cunoscută în cercurile monarhiste şi în familia regală a României sub titlul Regina Ana, este căsătorită cu Regele Mihai I al României (din 10 iunie 1948, la Atena), cu care are împreună cinci fiice: principesele Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Ana de Bourbon-Parma nu a urcat niciodată pe tron, deoarece s-a căsătorit cu Regele Mihai I al României după ce acesta a abdicat (n. 1923, la Paris)

– 2016: A murit jurnalistul Ion Stănică; a lucrat la Radiodifuziunea Română, apoi la RFI (1984-2010) (n. 1950)

– 2017: A murit compozitoarea, pianista, dirijoarea și muzicologa Ana-Maria Avram; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hiperspectral în muzica actuală; împreună au iniţiat şi realizat importante festivaluri internaţionale dedicate muzicii electronice şi muzicii spectrale, în România şi în Europa (n. 1961)

– 2019: A murit Dumitru (Puşi) Dinulescu, dramaturg, regizor de teatru, film şi televiziune (a fost redactor şi regizor la Televiziunea Română în perioadele 1968-1970, 1990-1997 și redactor la Radio București între 1975-1977), prozator, poet și publicist (n. 1942)

– 2019: A murit Gabriela Omăt, editoare și istoric literar (n. 1947)

– 2020: A murit jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit pictorul și fotograful Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (n. 1948) – 5 ani

– 2023: A murit violonista şi profesoara universitară Mariana Sîrbu (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Grupul de state împotriva corupției (GRECO) va publica un raport de monitorizare, adoptat în cadrul reuniunii sale plenare din iunie, care va evalua progresele Spaniei în implementarea celor 19 recomandări emise țării într-un raport de evaluare, în 2019, privind prevenirea corupției și promovarea integrității în funcțiile executive de nivel înalt ale guvernului central și ale agențiilor de aplicare a legii (Poliția Națională și Garda Civilă)

– UE/ Mexic: SUA vor impune de la 1 august taxe vamale de 30% pe bunurile importate din UE și Mexic, conform unui anunţ al preşedintelui american Donald Trump

– Washington, DC: Intră în vigoare tariful de 50% impus de președintele Donald Trump la importurile de cupru

– Hong Kong, China: Legea privind reglementarea monedelor stabile intră în vigoare

– Tokyo: Nintendo – rezultate din primul trimestru pentru anul fiscal amânat 2025-2026

– Viena: Manifestări de marcare a 50 de ani de la semnarea Acordurilor de la Helsinki

– Varșovia: Polonia marchează cea de-a 81-a aniversare a revoltei de la Varșovia împotriva ocupației naziste din timpul războiului

– Scoția: Festivalul Fringe de la Edinburgh (1 – 25 aug.)

– Los Angeles: Premiera mondială a filmului „Arme”  în regia lui Zach Cregger

– Edinburgh: Royal Edinburgh Military Tattoo – serie anuală de tatuaje militare efectuate de Forțele Armate Britanice, fanfare militare ale Commonwealth-ului și internaționale, precum și de echipe de performanță artistică pe Esplanada Castelului Edinburgh din capitala Scoției (1 – 23 aug.)

– Budapesta: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Ungariei (1 – 3 aug.)

Aniversări – Comemorări

– 1 – 7.VIII: „Săptămâna Mondială a Alăptării” este celebrată pentru a încuraja alăptarea și a îmbunătăți starea de sănătate a copiilor din întreaga lume; ea marchează adoptarea, la 1 august 1990 (- 35 de ani), la Florența, a „Declaraţiei Innocenti pentru protecţia, promovarea şi sprijinul alăptării”, semnată de către factorii de decizie guvernamentali, OMS, UNICEF și alte organizații pentru a proteja, a promova și sprijini alăptarea. OMS recomandă: inițierea alăptării în prima oră de viață, alăptarea exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării în paralel cu alimentația complementară, până la 2 ani și peste. Alianţa Mondială pentru Alăptare (WABA) este o reţea globală de organizaţii şi persoane dedicată protecţiei, promovării şi susţinerii alăptării. În fiecare an ea coordonează şi organizează Săptămâna Mondială a Alăptării. Tema evenimentelor de anul acesta este: „Prioritizați alăptarea: Creați sisteme de sprijin durabile”

– „Ziua Internaţională a Berii”, sărbătorită prima oară în 2007, în Santa Cruz, California, popularizată pe plan internațional din 2011, este marcată în fiecare an în prima vineri din august

– Ziua naţională a Confederaţiei Elveţiene; aniversarea întemeierii Confederaţiei – 1291

– Ziua naţională a Republicii Benin; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– Ziua naţională a emancipării în Canada, serbată pentru prima dată oficial, duminică 1 august 2021, pentru a marca intrarea în vigoare, în 1834, a legii privind abolirea sclaviei în Imperiul Britanic

– 1464: A murit Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea Republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii „Laurenziana” (n. 1389)

– 1495: S-a născut pictorul Jan van Scorel; a fost primul pictor olandez important care a studiat şi lucrat în Italia, fiind cel care a introdus principiile Renaşterii italiene în arta Ţărilor de Jos (m. 1562) – 530 de ani

– 1686: S-a născut Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (m. 1739)

– 1733: S-a născut Richard Kirwan, chimist şi mineralog irlandez; a pus bazele noilor metode ale chimiei analitice şi a clasificat (1784) mineralele după compoziţia lor chimică („Elements of Mineralogy”) (m. 1812)

– 1744: S-a născut Jean Baptiste de Monet, naturalist francez; este cel care inventat cuvântul biologie pentru a desemna știința ființelor vii și apoi a elaborat prima ipoteza despre teoria evoluționistă (m. 1829)

– 1770: S-a născut William Clark, călător şi explorator american, care a condus, împreună cu Meriwether Lewis, între 1804 și 1806, expediția numită Expediția Lewis și Clark, inițiată de președintele Statelor Unite, Thomas Jefferson, și finanțată de Congresul SUA pentru a obține informații amănunțite despre imensul teritoriu Louisiana, care fusese cumpărat de la Imperul Francez al lui Napoleon conform tratatului numit Louisiana Purchase, în anul 1803 (m. 1838) – 255 de ani

– 1779: S-a născut Lorenz Oken, naturalist, botanist, biolog şi ornitolog german (m. 1851)

– 1818: S-a născut prima femeie astronom, americanca Maria Mitchell; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (m. 1889)

– 1819: S-a născut scriitorul american Herman Melville (m. 1891)

– 1870: S-a născut biologul rus Ilia Ivanovici Ivanov (m. 1932) – 155 de ani

– 1884: A murit scriitor german Heinrich Laube (n. 1884)

– 1885: S-a născut George de Hevesy, chimist german de naţionalitate maghiară, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1943 (m. 1966) – 140 de ani

– 1914: S-a născut regizorul englez J. Lee Thompson (m. 2002)

– 1918: S-a născut Artur Brauner, producător de film și antreprenor german de origine poloneză; are peste 300 de filme la activ, dintre care numeroase mari succese consacrate memoriei Holocaustului, precum „Europa, Europa” (m. 2019)

– 1924: S-a născut (în Ucraina, într-o familie de origine poloneză) fizicianul francez Georges Charpak; a inventat numeroase detectoare de particule (camerele proporţionale multiple, camerele de derivă); Premiul Nobel pentru fizică în 1992 (m. 2010)

– 1924: S-a născut Abdullah bin Abdulaziz al-Saud, rege al Arabiei Saudite între anii 2005-2015; i-a succedat la tron fratelui său, regele Fahd, la moartea acestuia (1 august 2005); prinț moștenitor încă din 1982, a condus efectiv regatul de la 1 ianuarie 1996, când, din motive de sănătate, Fahd nu mai era apt să-și exercite prerogativele regale (m. 2015)

– 1926: S-a născut bas-baritonul german Theo Adam (m. 2019)

– 1927: S-a născut (în judeţul Bălţi) Nicolae Testemiţanu, chirurg, profesor şi om politic moldovean; considerat autorul conceptului de organizare a asistenţei medicale la nivel rural şi a strategiei de pregătire a cadrelor înalt calificate în acest domeniu; anul 2017 a fost declarat „Anul Nicolae Testemiţanu” în R. Moldova (m. 1986)

– 1930: S-a născut Lionel Bart (Lionel Begleiter), scriitor şi compozitor britanic (m. 1999) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi sociologi francezi; opera sa, tradusă în zeci de limbi în toată lumea, a exercitat o influenţă considerabilă asupra ştiinţelor sociale contemporane (m. 2002) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (m. 2014) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Dom DeLuise, actor de comedie american de origine italiană (m. 2009)

– 1936: S-a născut (la Oran, Algeria) Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (m. 2008)

– 1939: S-a născut scriitorul american Robert James Waller; cunoscut şi pentru munca sa ca fotograf şi muzician (m. 2017)

– 1941: S-a născut dirijorul, violoncelistul și compozitorul spaniol Jordi Savall, supranumit „regele muzicii vechi”

– 1941: S-a născut actriţa și regizoarea franceză de origine marocană Nathalie Delon (m. 2021)

– 1944: S-a născut producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (m. 2019)

– 1944: A murit Jean Prévost, scriitor, publicist şi critic literar francez (n. 1901)

– 1949: S-a născut Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (m. 2009)

– 1963: S-a născut Coolio (pe numele său real Artis Leon Ivey Jr.), rapper, actor și producător muzical american (m. 2022)

– 1965: S-a născut regizorul, producătorul și scenaristul englez Sam (Samuel Alexander) Mendes – 60 de ani

– 1970: A murit Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic şi fiziolog german; în 1926 a descoperit natura şi acţiunea enzimelor respiratorii; Premiul Nobel pentru medicină în 1931; a descoperit că principala și cea mai importantă cauză a cancerului este cantitatea prea mică de oxigen care intră în celulă (n. 1883) – 55 de ani

– 1973: A murit Gian Francesco Malipiero, compozitor, muzicolog şi critic muzical italian (n. 1882)

– 1973: A murit Frederick Worlock, actor britanico-american de teatru și film (n. 1886)

– 1987: A murit actriţa germană de film Pola Negri, divă a filmului mut, prima actriţă europeană care devine star hollywoodian, datorită regizorului Ernst Lubitsch (n. 1897)

– 1989: A murit pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (n. 1937)

– 1993: A murit Alfred Manessier, pictor francez (n. 1911)

– 1996: A murit Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; Premiul Nobel pentru medicină în 1950 (n. 1897)

– 1996: A murit (asasinat, într-un atac cu bombă) episcopul catolic de Oran (Algeria), Pierre Claverie; în 1987 a fost numit în Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios, în acelaşi an, solicitând cetăţenia algeriană, care nu i-a fost acordată niciodată (n. 1938)

– 1997: A murit pianistul rus Sviatoslav Richter; unul dintre cei mai mari pianiști ai secolului al XX-lea (n. 1915, în Ucraina)

– 1998: A murit actriţa britanică de origine maghiară Eva Bartok (Éva Ivanova Márta Szők) (n. 1927)

– 1999: A murit Nirad C. Chaudhuri, scriitor britanic de origine din Bengal (fostă provincie din India Britanică) (n. 1897)

– 2003: A murit actriţa franceză de film Marie Trintignant (n. 1962)

– 2005: A murit geograful francez Robert Ficheux, discipol al renumitului geograf Emmanuel de Martonne, puternic ataşat de România; sub îndrumarea acestuia, Ficheux şi-a pregătit teza de doctorat cu un subiect privind geomorfologia întregului masiv al Munţilor Apuseni; în 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace; între anii 1935 şi 1938 a fost numit, la recomandarea lui Emil Racoviţă, succesor al lui George Vâlsan la Catedra de geografie fizică a Universităţii din Cluj; membru corespondent străin (1948) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1898) – 20 de ani

– 2015: A murit Bernard d’Espagnat, fizician și filosof francez; cunoscut pentru lucrările sale despre natura realității și fizica cuantică (n. 1921) – 10 ani

– 2015: A murit Cilla Black, cântăreaţă britanică şi prezentatoare TV (n. 1943) – 10 ani

– 2018: A murit actriţa și cântăreața americană Mary Carlisle (nume real: Gwendolyn Witter) (n. 1914)

– 2019: A murit regizorul american Donn Alan Pennebaker; realizator de documentare, pionier al generaţiei de cineaşti din anii ’60, care au profitat de inovaţii precum camere video de mână şi care au adoptat un stil spontan şi intim cunoscut ca cinéma vérité; a contribuit la inventarea documentarului politic modern; printre contribuţiile sale la cultura şi politica americană se numără documentarele „Don’t Look Back”, despre Bob Dylan, şi „The War Room”, despre campania prezidenţială din 1992 a lui Bill Clinton (n. 1925)

– 2020: A murit actorul american Wilford Brimley (n. 1934) – 5 ani

– 2020: A murit actorul american Reni Santoni (n. 1939) – 5 ani

– 2023: A murit Geneviève de Fontenay (nume la naștere: Geneviève Suzanne Marie-Thérèse Mulmann), femeie franceză de afaceri; a fost președintă a Comitetului Miss Franța din 1981 până în 2007 (n. 1932)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 31 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 31 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 31 iulie 2025, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 31 iulie

* Acum 594 de ani oraşul Piatra-Neamţ a fost menţionat pentru prima oară, în documentele interne, în actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o „casă a lui Crăciun de la Piatra”. Aşezarea de la poalele Pietricicăi s-a numit „Piatra”, până în anul 1859, când s-a adăugat cuvântul „Neamţ”, devenind astfel Piatra-Neamţ, completarea fiind necesară, pentru a deosebi oraşul de alte localităţi – numeroase la vremea respectivă – care purtau numele de „Piatra”. Prima atestare documentară a viitorului târg Piatra-Neamţ se găseşte în documentul emis de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în data de 30 ianuarie 1395, în contextul campaniei militare împotriva domnului Moldovei, Ştefan I

* În urmă cu 106 ani (1919) Adunarea Națională Constituantă germană a adoptat Constituția de la Weimar, intrată în vigoare la 11 august. Potrivit prevederilor ei, Germania republicană a fost denumită „Reich” („Imperiu”). Actele legislative erau pregătite şi votate de Reichstag, ales pe patru ani, prin vot universal. Pe lângă parlament, a mai luat fiinţă un Consiliu al Reich-ului (Reichsrath), care era alcătuit din reprezentanţi ai landurilor. Acestea din urmă, 17 la număr, păstrau totuşi propriile lor adunări, propriul lor guvern, a cărui competenţă se limita la chestiunile regionale de referinţă. În fruntea Reich-ului se afla un preşedinte, ales direct de popor pe o perioadă de şapte ani care era şi comandantul suprem al forţelor armate ale ţării. Constituţia garanta, de asemenea, inviolabilitatea proprietăţii private şi consfinţea drepturile şi libertăţile democratice

* Primul reactor atomic românesc de cercetare intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică Măgurele, în urmă cu 68 de ani (1957). Între anii 1955-1957, o echipă mixtă româno-sovietică, utilizând un proiect tehnic furnizat de Uniunea Sovietică, a construit la Măgurele primul reactor nuclear de cercetare din sud-estul Europei: VVR-S-60. La 31 iulie 1957, reactorul a pornit, utilizând inițial combustibil nuclear din Uniunea Sovietică, de tip EK-10. După anul 1980, s-a folosit și combustibil nuclear înalt îmbogățit de tip S-36. La jumătatea anilor ’50 România și Uniunea Sovietică (de atunci) au convenit construcția lângă București (la Măgurele) a unui reactor nuclear de cercetare tip VVR-2000kW. Era primul reactor de cercertare nucleară pe care URSS îl aproba, în afara granițelor sale de stat, pentru o țară din blocul est European

* Cu 46 de ani în urmă (1979) apărea decretul privind gospodărirea „judicioasă” şi reducerea consumului de energie electrică, energie termică şi gaze naturale. A fost momentul inaugurării scumpirilor şi a restricţiilor impuse de regimul comunist populaţiei României, restricţii ce au marcat deceniul următor, până în 1989

* Parlamentul României a adoptat, în urmă cu exact 35 de ani (1990), Legea nr. 10 (apărută în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990), privind proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României, sărbătorită pentru prima dată la 1.XII.1990. La 18.XI/1.XII.1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România. În timpul dictaturii comuniste, Ziua Naţională era marcată la 23 august, ziua când România a întors armele, în 1944, şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei

* Preşedintele SUA, de la acea vreme, George W. Bush, şi omologul său rus, Mihail Gorbaciov (1931 – 2022), au semnat, la Moscova, acum 34 de ani (1991), Tratatul privind reducerea armelor strategice – START 1, intrat în vigoare pe 5 decembrie 1994. Acesta înlocuia Acordul SALT (Strategic Arms Limitation Talks) semnat în 1972 şi prelungit în 1979 de SUA şi URSS prin care se prevedea limitarea dezvoltării armamentului. În timpul anilor ′90, SUA şi Rusia au dus o serie de tratative pentru a înlocui START I, cu un nou tratat care ar fi adus schimbări profunde. START II din 1993 nu a intrat, însă, niciodată în vigoare. Consultările asupra unui alt tratat, denumit adesea START III, care au avut loc între 1997 – 2000, s-au încheiat fără niciun rezultat. Tratatul START I a rămas în vigoare până la data de 5 decembrie 2009, şi deşi conţinea opţiunea extinderii din cinci în cinci ani, Washingtonul şi Moscova au decis să pună capăt negocierilor de prelungire aflate deja în curs de desfăşurare în privinţa unui nou tratat de înlocuire, astfel că START I a expirat de la sine

Aniversări – Comemorări

– Înainteprăznuirea scoaterii Sfintei Cruci. Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Ignaţiu de Loyola, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025). NOTĂ: La 31.VII.1556 a murit (la Roma) călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola, întemeietor (15.VIII.1534) al „Companiei lui Isus”, ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale (Ordinul Iezuiţilor), confirmat de Papă în 1540; Ignaţiu de Loyola a fost beatificat în 1609 şi canonizat în 1622; declarat patron al reculegerilor spirituale (n.1491, la Loyola, în Ţara Bascilor)

– 1866: S-a născut astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (m. 1952)

– 1885: S-a născut istoricul, filologul şi profesorul Vasile Grecu; s-a preocupat, îndeosebi, de istoria şi literatura Bizanţului, a influenţei exercitate de cultura  bizantină asupra celei române; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1972) – 140 de ani

– 1888: S-a născut compozitorul și profesorul Simeon Nicolescu, fondator şi dirijor al Societăţii „Muzica” din Bucureşti (m. 1941)

– 1893: S-a născut Aca (Aurora) de Barbu, cântăreaţă şi profesoară; se numără printre fondatorii Operei Române din Cluj (m. 1958)

– 1896: S-a născut George Fotino, jurist şi istoric; preocupat îndeosebi de istoria dreptului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1969)

– 1896: S-a născut tenorul Nicu Apostolescu (m. 1984)

– 1910: S-a născut Grigore Popa, poet, eseist şi filosof (m. 1994) – 115 ani

– 1927: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Ştefan Niculescu; preocupat de studiul muzicilor arhaice (europene şi extra-europene); director-fondator al festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (1991); membru titular al Academiei Române din 1996 (m. 2008)

– 1937: S-a născut pictorul şi profesorul universitar Henry Mavrodin (m. 2022)

– 1939: S-a născut actorul de teatru și film Nicu Constantin (m. 2009). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1938

– 1946: S-a născut scrimera Ecaterina Stahl-Iencic (m. 2009)

– 1947: S-a născut Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (m. 2016)

– 1949: S-a născut Mircea Baniciu, solist vocal şi compozitor, fost solist, în anii ’70, al legendarului grup „Phoenix”

– 1949: S-a născut psihologul şi jurnalistul Andrei Partoş, realizator de emisiuni radio şi TV (în prezent realizează emisiunea „Psihologul muzical”, care se difuzează la postul Radio România Actualităţi)

– 1950: S-a născut Alexandru Vlad (pseudonimul lui Alexandru Sarca), eseist, nuvelist, poet, prozator, publicist şi traducător (m. 2015) – 75 de ani

– 1986: A murit Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986); teolog, profesor, traducător; în vremea regimului comunist, a dăruit culturii teologice lucrări fundamentale, o nouă ediție a Noului Testament (1979) și a Bibliei sinodale (1982), cărți de cult diortosite, traduceri patristice valoroase și noi manuale pentru învățământul teologic; a reușit să salveze de la distrugere mai multe lăcașuri de cult, prin aplicarea metodei de translare a monumentelor istorice brevetată de ing. constructor Eugeniu Iordăchescu (n. 1910)

– 2015: A murit medicul Iulian Mincu, profesor doctor, om politic, fost ministru al sănătăţii între anii 1992 şi 1996; a fondat, în 1993, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „N. C. Paulescu” (n. 1927) – 10 ani

– 2020: A murit Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (n. 1942) – 5 ani

– 2020: A murit solista de muzică uşoară, compozitoarea, profesoara și pianista Claudia Daniela Nacu; fostă membră în trupele „Trio Expres”, „Expres” şi „Start”; stabilită în Olanda (din 1993) (n. 1962) – 5 ani

– 2024: A murit Constantin Ionescu, maestru internațional și mare maestru în șah (n. 1958) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT) va publica un raport privind vizita sa ad-hoc în Spania în 2024. Scopul vizitei a fost de a examina tratamentul persoanelor deținute în unități de poliție și închisori din comunitatea autonomă Catalonia. În acest scop, delegația CPT a vizitat cinci unități de penitenciare, un centru educațional pentru minori și Spitalul Penitenciar Terrasa, concentrându-se în special pe deținuții cazați în departamente cu regim închis și pe cei care recurg la măsuri de imobilizare. În plus, delegația a vizitat șapte unități de poliție

-Helsinki:  Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, ministrul Ucrainei de Externe, Andrii Sybiha, ministrul Finlandei de Externe, Elina Valtonen, ministrul Franței de Externe, Jean-Noel Barrot, secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres (mesaj video), și comisarul pentru drepturile omului, Volker Turk, ministrul de stat britanic pentru Europa, Stephen Doughty, și secretarul general al OSCE, Feridun Sinirlioglu, iau cuvântul la conferința OSCE organizată de Finlanda pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a Actului Final de la Helsinki

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Paris: Air France-KLM – rezultate pe trimestrul al doilea

– Paris: ArcelorMittal – rezultate pe trimestrul al doilea și din prima jumătate a anului (înainte de Bursă)

– Bruxelles: AB InBev – rezultate financiare pe trimestrul al doilea

– Tokyo: Decizia Băncii Japoniei după reuniunea de politică monetară

– Nürnberg: Agenția pentru ocuparea forței de muncă publică cifrele șomajului pentru luna iulie

– Stockholm: Verdict în procesul jihadistului Osama Karayem, acuzat de implicare în uciderea unui iordanian șofer

– San Francisco: Apple – rezultate trimestriale

– Jyväskylä: Raliuri – Campionatul Mondial WRC – Raliul Finlandei (31 iul. – 3 aug.)

– Chicago: Fotbal – meci amical dinaintea sezonului, Manchester United – Bournemouth

– Hong Kong: Fotbal – meci amical dinaintea sezonului, Arsenal – Tottenham

– Faro, Portugalia: Supercupa Portugaliei – Sporting – Benfica

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rangerilor” a fost proclamată oficial în 2007, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Rangerilor. În România, această zi se sărbătoreşte începând cu anul 2013. Rangerul este persoana care se ocupă, în principal, de asigurarea conservării şi protejării patrimoniului natural, cultural şi istoric situat în ariile protejate, care desfăşoară activităţi de ghidaj şi supraveghere a activităţii turiştilor, realizează intervenţii şi amenajări necesare activităţii de turism în aria respectivă. Rangerul colaborează cu localnicii din zonă, cu cercetători, formaţiuni salvamont şi salvaspeo, operatori turistici, răspunde de aplicarea legilor şi regulamentelor în ariile protejate, de asigurarea securităţii turiştilor. Organizarea unor activităţi educative în centrele de vizitare sau pe teren reprezintă componente obligatorii ale activităţii lor. În România există la ora actuală 14 parcuri naţionale, 16 parcuri naturale, 2 geoparcuri, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, 381 de situri Natura 2000 şi peste 1.000 de alte arii protejate de dimensiuni mai mici, toate acestea cumulând peste 18% din teritoriul ţării

– 1784: A murit Denis Diderot, filosof, critic de artă, eseist, romancier şi dramaturg francez (n. 1713)

– 1800: S-a născut chimistul german Friedrich Wöhler (m. 1882) – 225 de ani

– 1809: S-a născut entomolog englez Francis Walker; unul dintre cei mai prolifici autori din entomologie (m. 1874)

– 1848: S-a născut Robert Planquette, compozitor francez de operetă (m. 1903)

– 1859: S-a născut Theobald Smith, epidemiolog şi patolog american; considerat a fi primul cercetător american recunoscut internaţional în ştiinţe medicale (m. 1934)

– 1875: S-a născut Jacques Villon (pseudonimul lui Gaston Duchamp), pictor cubist şi gravor francez; fratele pictorului Marcel Duchamp (m. 1963) – 150 de ani

– 1886: A murit compozitorul şi pianistul maghiar Franz Liszt (n. 1811)

– 1901: S-a născut Jean Dubuffet, pictor, sculptor şi gravor francez, promotor al „raw art” (arta brută) (m. 1985)

– 1912: S-a născut Milton Friedman, economist, comentator politic, eseist şi profesor american; contribuţii teoretice la istoria şi teoria monetaristă şi în demonstrarea complexităţii politicii de stabilitate economică; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1976 (m. 2006)

– 1914: S-a născut actorul francez de film Louis de Funès (Louis Germain de Funès de Galarza) (m. 1983)

– 1914: A murit (asasinat de un naţionalist) Jean Jaurés, om politic şi istoric francez; unul dintre fondatorii Partidului Socialist Francez (1902) şi ai ziarului „L’Humanité” (1904); pacifist convins, s-a opus militarismului şi războiului (n. 1859)

– 1919: S-a născut Primo Levi, scriitor și chimist italian; a fost martor al ororilor naziste și supraviețuitor al Holocaustului (m. 1987)

– 1919: S-a născut Maurice Boitel, pictor francez (m. 2007)

– 1921: S-a născut juristul britanic Peter Benenson, fondatorul organizaţiei internaţionale „Amnesty International” (28.V.1961), cu sediul la Londra; principalele preocupări ale organizaţiei sunt legate de „prizonierii uitaţi”, deţinuţii politici, lagărele de muncă, delictul de opinie ş.a. (m. 2005)

– 1931: S-a născut Ivan Rebroff (numele lui adevărat era Hans Rolf Rippert), cântăreţ german (de origine rusă) de operă, muzică folk şi cântece populare ruseşti, posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte (m. 2008)

– 1933: S-a născut Cees Nooteboom, prozator, poet, dramaturg, autor de cărţi de călătorie, eseist şi jurnalist olandez

– 1935: S-a născut actorul american Geoffrey Lewis (m. 2015) – 90 de ani

– 1935: S-a născut designerul italian Sergio Rossi, creator al mărcii de lux de încălţăminte care îi poartă numele (m. 2020) – 90 de ani

– 1944: S-a născut actriţa de film şi scenarista americană Geraldine Chaplin (nume real: Geraldine Leigh Chaplin); fiica lui Charles Chaplin

– 1944: A dispărut, în cursul unei misiuni aviatice pe frontul antifascist, Antoine de Saint-Exupery, romancier, eseist şi reporter francez, cunoscut, în special, datorită povestirii „Le Petit Prince” (Micul Prinț/1943) (n. 1900)

– 1947: S-a născut Richard Griffith, actor britanic de teatru, film şi televiziune (m. 2013)

– 1962: S-a născut Wesley Snipes, actor şi producător american

– 1967: S-a născut scriitoarea, criticul literar și jurnalista americană Elizabeth Wurtzel; autoarea bestsellerului „Prozac Nation” (1994), o carte de referinţă despre depresia cronică, care a contribuit la naşterea unui gen literar încă embrionar şi a alimentat dezbaterea despre bolile mintale, un subiect în mare măsură tabu la acea vreme (m. 2020)

– 1988: A murit violoncelistul și profesorul francez André Navarra (n. 1911)

– 2005: A murit economistul olandez Willem Frederik „Wim” Duisenberg, primul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) şi cel care a introdus moneda unică în Europa, supranumit „părintele euro” (n. 1935) – 20 de ani

– 2009: A murit actorul de film francez Jean-Paul Roussillon (în februarie 2009 a obţinut premiul „César” pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul „Un conte de Noël”) (n. 1931)

– 2012: A murit criticul literar rus Evgheni Pasternak, fiul scriitorului Boris Pasternak (n. 1923)

– 2012: A murit Gore Vidal, prozator, dramaturg, eseist şi scenarist american (n. 1925)

– 2013: A murit Michael Ansara, actor american de origine siriană (n. 1922)

– 2016: A murit scriitorul rus Fazil Iskander, cunoscut pentru descrierile pline de umor ale vieţii de zi cu zi în Caucazul său natal şi viziunea satirică asupra societăţii sovietice (n. 1929)

– 2017: A murit actriţa, regizoarea și scenarista Jeanne Moreau, legendă a cinematografiei franceze și simbol al libertății femeilor (n. 1928)

– 2017: A murit actorul francez de comedie Jean-Claude Bouillon (n. 1941)

– 2017: A murit chitaristul de jazz, compozitorul și producătorul american Chuck Loeb, renumit pentru colaborările sale cu saxofonistul Stan Getz și cu formația „Steps Ahead” (n. 1955)

– 2019: A murit Harold Prince (cunoscut ca Hal Prince), regizor de teatru şi producător american; supranumit „prinţul Broadway-ului”; pentru activitatea sa teatrală, care se întinde de-a lungul a şapte decenii, a fost recompensat cu 21 de premii Tony (n. 1928)

– 2020: A murit Sir Alan (William) Parker, regizor de film, producător, scenarist, actor romancier și pictor britanic (n. 1944) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 30 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 30 iulie 2025, 15:12

S-a întâmplat într-o zi de 30 iulie

* Acum 624 de ani (1401) era emis un hrisov prin care domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1431) a încuviinţat înscăunarea unui episcop armean la Suceava, cetatea de scaun a Moldovei, document ce poate fi socotit un adevărat „certificat de naştere” pentru armenii aşezaţi în spaţiul românesc. Actul original se află în Arhivele Episcopiei Armene din Lvov. După acordarea dreptului de a avea un episcop, Alexandru cel Bun emitea un alt hrisov, la 8 octombrie 1407, prin care chema negustorii armeni din Polonia să contribuie la prosperitatea oraşelor moldave, promiţându-le scutiri de taxe vamale şi de biruri

* Tudor Arghezi debuta în urmă cu 129 de ani (1896) în revista „Liga ortodoxă”, editată de Alexandru Macedonski, cu poezia „Tatălui meu”, semnată Ion Theo

* În urmă cu 77 de ani (1948), între 30.VII şi 18.VIII, s-a desfăşurat, la Belgrad, o conferinţă internaţională care stabilea noul regim de navigaţie pe Dunăre între Ulm şi Marea Neagră, prin braţul Sulina, şi excluderea statelor neriverane din Comisia de Control a Dunării. Au participat reprezentanţii guvernelor Austriei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Franţei, Marii Britanii, României, SUA, Ucrainei, Ungariei şi URSS. S-a înfiinţat o nouă Comisie a Dunării (cu sediul la Galaţi şi apoi la Budapesta), alcătuită din reprezentanţii statelor riverane (care a început să funcţioneze la 11.V.1949)

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când, la Arad, s-a desfășurat primul meci internațional de fotbal feminin din România între Foresta Arad şi Olimpia Zdar Nad Sazavou (Cehoslovacia)

* Se marchează 45 de ani (1980) de când Knesset-ul (Parlamentul israelian) a adoptat Constituţia privind Ierusalimul, prin care acesta a fost proclamat „capitala unică şi indivizibilă“ a statului. Curtea Supremă a Israelului a interpretat această proclamaţie ca un act de anexare a Ierusalimului de Est, deşi ea nu este menţionată explicit în document. Lumea întreagă a condamnat acest act. Consiliul de Securitate al ONU, prin Rezoluţia 478 din 20 august acelaşi an, a anunţat că decizia este nulă şi că încalcă dreptul internaţional. Statele membre ONU au fost invitate să îşi retragă reprezentanţele din Ierusalim şi să le transfere la Tel Aviv; la apel au răspuns 22 din cele 24 de ţări care aveau, la momentul respectiv, ambasade în Ierusalimul de Vest, iar cele două state care nu au plecat atunci, Costa Rica şi El Salvador, au plecat în anul 2006. Congresul SUA, aflat sub control republican, a adoptat în anul 1995 Legea privind ambasada SUA la Ierusalim, prin care acest oraş este recunoscut ca fiind capitala indivizibilă a statului Israel şi prin care se cere autorităţilor de la Washington să mute ambasada până la data de 31 mai 1999. Dar legea prevede posibilitatea ca preşedintele să semneze din 6 în 6 luni amânarea aplicării legii până la momentul „îndeplinirii tuturor condiţiilor”, ceea ce au făcut toţi preşedinţii americani până la Donald Trump: Bill Clinton, George Bush jr. şi Barack Obama. Donald Trump a semnat şi el prima amânare în iulie 2017, dar imediat după aceea, Senatul a votat în unanimitate o rezoluţie prin care se marchează aniversarea a 50 de ani de la unificarea Ierusalimului şi prin care îl „invita” pe preşedinte să aplice legea. La sfârşitul lui 2017, Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitală a statului Israel şi a anunţat mutarea, deşi a fost nevoit să mai semneze o amânare. În fine, la 14 mai 2018, ambasada SUA a fost mutată oficial. Data a fost atent aleasă: în acea zi se aniversau 70 de ani de la Declaraţia de Independenţă a Statului Israel, adică 70 de ani de existenţă a acestui stat

Aniversări – Comemorări

– 1817: S-a născut arhitectul şi profesorul Alexandru Orăscu; promotor al clasicismului (clădirea veche a Universităţii şi clădirea hotelului „Bulevard” din Bucureşti, hotelul „Continental” din Constanţa ş.a.); primul preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români (1891-1894); participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească; preşedinte al Ligii Culturale (1890-1892); arhitectul clădirii care adăposteşte acum Universitatea din Bucureşti (m. 1894)

– 1887: S-a născut Franyó Zoltán, publicist şi traducător maghiar din România (m. 1978)

– 1894: S-a născut Al.[exandru] O.[svald] Teodoreanu, cunoscut sub pseudonimul Păstorel, prozator, epigramist, poet, eseist şi traducător; fratele scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1964)

– 1897: S-a născut pictorul gorjean Iosif Keber, specializat în pictura bisericească şi restaurarea lăcaşurilor de cult; era urmaşul unei familii din Flandra care s-a stabilit în România în anul 1735 (m. 1989)

– 1909: S-a născut portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (m. 1999)

– 1918: S-a născut Ursula Şchiopu, poetă, traducătoare (a tradus din poezia canadiană de limbă franceză şi din lirica eschimosă) şi psiholog (profesor universitar şi autoare a numeroase lucrări de specialitate, membră fondatoare a „Revistei de psihologie” – 1955); este prima femeie care primeşte titlul de profesor universitar şi primul conducător de doctorate din domeniul ştiinţelor psiho-pedagogice în România (m. 2015)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi ziarist; om politic socialist, apoi liberal (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri);  unul din fruntaşii vieţii politice româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea şi unul dintre primii iniţiatori ai cercurilor socialiste din ţara noastră (n. 1860)

– 1920: S-a născut sculptorul român de naţionalitate maghiară Peter Balogh (m. 1994) – 105 ani

– 1932: S-a născut fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (m. 2017)

– 1932: S-a născut teologul, preotul şi profesorul Mircea Păcurariu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu, în perioada 1992-2000; membru titular al Academiei Române din 2015 (din 2015) (m. 2021)

– 1935: S-a născut fizicianul şi profesorul Emil Burzo; studii în domeniul fizicii corpului solid; cercetări privind aplicabilitatea în tehnică a unor noi tipuri de materiale magnetice dure; membru titular al Academiei Române din 2009 – 90 de ani

– 1936: A murit naturalistul Ioan Borcea; alături de Grigore Antipa, a fost întemeietorul hidrobiologiei în România; fondatorul staţiunii zoologice marine de la Agigea (1926); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1879)

– 1946: S-a născut pictorul Mircea – Răsvan Ciacâru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala (m. 2020)

– 1952: S-a născut (la Tohoveni, fostul judeţ Bălţi, azi în R. Moldova) Ilie Ilaşcu, economist şi om politic; arestat (1992), împreună cu un grup de cinci patrioţi români, de organele separatiste şi anticonstituţionale de la Tiraspol; acuzat de terorism şi instigare împotriva autoproclamatei Republici Nistrene şi condamnat la moarte (1993) a fost eliberat sub presiunea opiniei publice (2001); deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994 – 2000); senator în Parlamentul României (2000 – 2008); membru titular al Adunării Parlamentare al Consiliului Europei din partea delegaţiei României (2001 – 2008)

– 1958: S-a născut Dan Pavel, politolog, filosof, scriitor, jurnalist, editorialist, consultant politic și profesor universitar; redactor-şef adjunct şi fondator al revistelor „22”, „Sfera Politicii” şi „Polis”; împreună cu Emil Boc, Vasile Pușcaș și Vasile Boari a alcătuit un grup de inițiativă care în 1995 a creeat prima facultate de științe politice din România, Facultatea de Jurnalism și Științe Politice a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj

– 1962: S-a născut jurnalista Dana Deac, realizatoare de emisiuni de televiziune; director al postului public de televiziune TVR 1 (2007-2014); contribuţie importantă în sectorul societăţii civile

– 1984: A murit geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1901)

– 1985: A murit Cik (Hacik) Damadian, desenator şi caricaturist român de origine armeană (n. 1919) – 40 de ani

– 2007: A murit Prea Fericitul Părinte Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu), cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 9.XI.1986, întronizat câteva zile mai târziu, la 16 noiembrie); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1915)

– 2017: A murit Marina Scupra, interpretă de muzică uşoară şi profesoară de canto (n. 1967)

– 2019: A murit geologul și profesorul Marcian (David) Bleahu; întemeietorul carstologiei şi speologiei fizice româneşti; întemeietorul şi organizatorul Muzeului de Geologie; fondator al Mişcării Ecologiste din România (1990); ministru al mediului (iunie 1990 – octombrie 1992); senator pe listele Federaţiei Ecologiste din România în legislatura 1996-2000; preşedinte de onoare al Partidului Verde; unul din fondatorii Universităţii Ecologice Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române (din 2018) (n. 1924)

– 2019: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Florina Cercel; a jucat peste 100 de roluri în peste 50 de ani de carieră, cele mai multe fiind create pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (n. 1943)

– 2021: A murit Remus Georgescu, dirijor, compozitor, muzicolog, profesor și cercetător în domeniul folclorului; a fost dirijorul Orchestrei Teatrului Muzical din Constanța, al orchestrelor filarmonicilor din Sibiu, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara; director și ctitor al Filarmonicii de Stat Banatul din Timişoara (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul pe trimestrul al II-lea în zona euro – prima estimare

– Washington, DC: Fed va publica decizia în urma Comitetului de Politică Monetară

• Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, în urma reuniunii Comitetului de Politică Monetară

– Paris: Date privind PIB-ul trimestrului al II-lea (prima estimare)

– Londra: HSBC – rezultate financiare pe trimestru al II-lea

– Wiesbaden, Germania: Date privind PIB-ul din trimestrul al II-lea (provizoriu)

– Menlo Park, SUA: Meta – rezultate pe trimestrul al doilea

– San Francisco: Microsoft – rezultate trimestriale

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din al doilea trimestru (prima estimare)

– Ottawa: Anunțul ratei cheie a Băncii Canadei

– New York: Ford – rezultate din al doilea trimestru

– Liban: Discurs al liderului Hezbollah cu ocazia comemorării asasinării comandantului Fouad Chokr

– Londra: Premiera seriei Alien: Earth, serial american de televiziune de groază științifico-fantastică creat de Noah Hawley, bazat pe franciza Alien. Acesta servește ca un prequel și are loc cu doi ani înainte de evenimentele din filmul Alien din 1979. Serialul va putea fi urmărit pe platformele de streaming Disney+ și Hulu

– Tokyo: Fotbal – Turneul asiatic de presezon, Liverpool – Yokohama

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane”; proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013, pentru a creşte gradul de conştientizare a situaţiei victimelor traficului de fiinţe umane şi pentru promovarea protecţiei drepturilor lor

– „Ziua Internaţională a Prieteniei”, adoptată oficial de ONU în 2011, are scopul de a extinde conceptul prieteniei dincolo de relaţiile interumane, promovând prietenia între naţiuni sau între culturile din diferite regiuni ale lumii, pentru a aduce pace şi înţelegere sau pentru a celebra diversitatea globală. Prin anii 1950, dr. Artemio Bracho din Paraguay a lansat ideea unei Cruciade Mondiale a Prieteniei, formată pentru prima dată în 1958 şi adoptată rapid şi de alte ţări din America de Sud. Cruciada, de fapt o fundaţie care promovează prietenia şi camaraderia între oameni, indiferent de rasă, culoarea pielii sau religie, a celebrat de atunci constant Ziua Prieteniei în 30 iulie şi a făcut un lobby intens pe lângă ONU pentru a internaţionaliza sărbătoarea

– Ziua naţională a Republicii Vanuatu (actuala denumire a Noilor Hebride); aniversarea proclamării independenţei/1980 – 45 de ani

– Ziua naţională a Regatului Maroc („Sărbătoarea Tronului”); aniversarea ascensiunii la tron a regelui Mohamed al VI-lea (la 30.VII.1999 regele a pronunţat primul său „discurs al Tronului” şi a decis ca această zi să fie celebrată anual)

– 1511: S-a născut Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric de artă italian (m. 1574)

– 1771: A murit poetul englez preromantic Thomas Gray (n. 1716)

– 1818: S-a născut scriitoarea engleză Emily Brontë; cunoscută pentru unicul său roman „La răscruce de vânturi” (m. 1848)

– 1849, 30/31: A murit poetul ungar Petöfi Sándor (n. 1823)

– 1855: S-a născut Georg Wilhelm von Siemens, industriaș german în domeniul telecomunicațiilor; fiul lui Werner von Siemens (m. 1919) – 170 de ani

– 1863: S-a născut industriaşul american Henry Ford, fondatorul companiei de automobile „Ford Motors Company” (1903), care a lansat, în 1908, faimosul model „T” (m. 1947)

– 1898: S-a născut sculptorul britanic Henry Moore (m. 1986)

– 1898: A murit Otto von Bismarck, om politic german; prim-ministru al Prusiei (1862-1872; 1873-1890), a urmărit realizarea unificării Germaniei prin „fier şi sânge”, purtând războaie împotriva Danemarcii (1864), Austriei (1866) şi Franţei (1870-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier”, a dus o politică internă dură; fondator al imperiului colonial german (n. 1815)

– 1899: S-a născut pianistul englez Gerald Moore (m. 1987)

– 1904: S-a născut Salvador Novo, scriitor mexican, poet, dramaturg, traducător, prezentator de televiziune (m. 1974)

– 1917: S-a născut actorul japonez de film Minoru Chiaki (m. 1999)

– 1925: S-a născut Antoine Duhamel, compozitor, dirijor şi profesor francez; cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme celebre din Noul Val al cinematografiei franceze (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson, membru fondator al celebrei Royal Shakespeare Company (m. 2015)

– 1927: A murit marchizul de Flers (Robert Pllevé de la Motte-Ango, marchiz de Flers), scriitor şi diplomat francez; a susţinut lupta românilor pentru desăvârşirea statului unitar; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1872)

– 1930: S-a născut actorul american de origine italiană Tony Lip (născut Frank Anthony Vallelonga) (m. 2013) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (m. 2019)

– 1939: S-a născut Peter Bogdanovich, regizor de film, scenarist, producător, critic, istoric de film și actor american (m. 2022)

– 1941: S-a născut Paul Anka (nume complet: Paul Albert Anka), cântăreţ, compozitor şi actor american de origine canadiană

– 1945: S-a născut Patrick Modiano, scriitor francez; Premiul Nobel pentru Literatură în 2014 „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane şi a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie” – 80 de ani

– 1945: S-a născut David William Sanborn, saxofonist alto american; nume mare al jazzului, care a experimentat însă o mare varietate de genuri muzicale: jazz fusion, latin jazz, disco, funk, pop, rock, soul şi blues; într-o carieră prolifică de şase decenii, el a lansat 25 de albume şi a fost recompensat cu şase premii Grammy (m. 2024) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Arnold Schwarzenegger, actor american de film de origine austriacă; fost campion de culturism; om politic republican, fost guvernator al statului California (2003-2011)

– 1947: A murit Kōda Rohan (pseudonimul lui Kōda Shigeyuki), romancier şi eseist japonez (n. 1867)

– 1948: S-a născut Jean Reno (pe numele său real Juan Moreno y Herrera Jiménez), actor francez de origine marocană

– 1961: S-a născut Laurence Fishburne (Laurence John Fishburne III), actor, regizor, scenarist și producător american de film

– 1963: S-a născut Lisa Kudrow, actriţă americană

– 1965: A murit Junichirō Tanizaki, unul dintre cei mai importanţi scriitori ai literaturii japoneze moderne (n. 1886) – 60 de ani

– 1970: S-a născut Sir Christopher Edward Nolan, CBE, regizor, scenarist și producător de film britanico-american; împreună cu soția lui, Emma Thomas, a realizat o serie de superproducţii majore, precum trilogia „The Dark Knight”, „Oppenheimer”, „Interstellar” – 55 de ani

– 1970: A murit dirijorul american George Szell (n. 1897) – 55 de ani

– 1996: A murit Claudette Colbert (pe numele său real Emilie Claudette Chauchoin), actriţă americană de film, de origine franceză (n. 1903)

– 2007: A murit regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni; considerat unul dintre cei mai mari regizori de film ai secolului al XX-lea, recompensat cu premiul Oscar pentru întreaga sa carieră (n. 1912)

– 2007: A murit Ingmar Bergman, regizor suedez de teatru şi film, scenarist; unul dintre cei mai influenți regizori de film ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea (n. 1918)

– 2012: A murit scriitoarea irlandeză Maeve Binchy (n. 1940)

– 2014: A murit regizorul american de film documentar Robert Drew, considerat părintele cinéma vérité-ului american (n. 1924)

– 2014: A murit producătorul american de televiziune Robert Halmi Sr. (n. 1924, în Ungaria)

– 2015: A murit soprana cehă Ludmila Dvořákova (n. 1923) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (n. 1947) – 10 ani

– 2022: A murit actriţa, cântăreața și dansatoarea americană de culoare Nichelle Nichols, cunoscută pentru rolul său din seria originală Star Trek (n. 1932)

– 2023: A murit Paul Rubenfeld (sau Reubens), actor american de film, televiziune și voce; a fost cel mai bine cunoscut pentru crearea și portretizarea personajului Pee-wee Herman (n. 1952)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 29 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 29 iulie 2025, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 29 iulie

* Acum 191 de ani (1834) era înregistrat primul accident rutier cu un vehicul autopropulsat. O diligență cu aburi, a inginerului Edinburg, a lovit o piatră pusă în mod intenționat în drum. Cazanul cu aburi a explodat provocând moartea a 5 persoane

* Cu 168 de ani în urmă (1857) era înfiinţată, din iniţiativa şi sub conducerea medicului Carol Davila, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” (29.VII/10.VIII)

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când a avut loc, la Budapesta, Congresul Reprezentanţilor Naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania, prilej cu care s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci în scopul de a-şi coordona lupta împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor din Austro-Ungaria (29.VII/10.VIII)

* Cu 79 de ani în urmă (1946) începea Conferinţa de Pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România şi Ungaria, care s-a încheiat la 15 octombrie, în acelaşi an. Delegaţia română la Conferinţă a fost condusă de Gheorghe Tătărescu, ministru al afacerilor străine. Conferința de Pace a fost urmată de Tratatele de Pace de la Paris semnat pe 10 februarie, 1947 dintre Aliați și statele Axei, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial

* În urmă cu 78 de ani (1947) era dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri – Document nr. 1.027 din 29 iulie 1947 (publicat în Monitorul Oficial nr. 172 a doua zi, pe 30 iulie), Partidul Naţional Ţărănesc, de sub preşedinţia lui Iuliu Maniu. La data de 19.VII.1947, sub acuzaţia că erau „implicaţi într-o acţiune de răsturnare a regimului existent în România”, Parlamentul a hotărât ridicarea imunităţii parlamentare unui număr de 6 deputaţi ţărănişti (Iuliu Maniu, Aurel Leucuţia, Emil Ghilezan, Vasile Serdici, Ilie Lazăr şi Gr. Niculescu-Buzeşti, care au fost arestaţi), iar presa PNŢ, în frunte cu oficiosul „Dreptatea”, a fost interzisă

* Acum 73 de ani (1952) sportivul român Iosif Sârbu (tir) obţinea prima medalie de aur cucerită de România la Jocurile Olimpice (ediţia a XV-a a J. O. de vară, de la Helsinki)

* În urmă cu 68 de ani (1957) şi-a început activitatea Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, ce are ca principală sarcină să contribuie la dezvoltarea și folosirea practică a energiei atomice în scopuri pașnice și la dezvoltarea cercetărilor științifice în acest domeniu. Statutul AIEA a fost adoptat la Conferinţa internaţională sub egida ONU desfăşurată în perioada 23-26.X.1956. La data de 14.XI.1957 Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Cu 67 de ani în urmă (1958) preşedintele Dwight D. Eisenhower a semnat actul prin care s-a înfiinţat Agenţia Spaţială Americană – NASA (National Aeronautics and Space Administration), care şi-a început activitatea la 1 octombrie 1958. Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei dintre SUA şi URSS (pe 4 octombrie 1957 sovieticii au lansat primul satelit artificial, Sputnik 1). Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spaţiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Urmând succesul programelor Mercury şi Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spaţiu şi zborul omului în jurul Lunii, dar nu şi pe satelitul Pământului. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunţului preşedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună şi înapoi pe Pământ în siguranţă până în 1970. Astfel, Apollo a devenit un program de aselenizare. În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia şi SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir şi din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă staţie spaţială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă şi în prezent, Rusia şi SUA construind cea mai mare staţie spaţială, Staţia Spaţială Internaţională (International Space Station – ISS)

* Acum 56 de ani (1969) Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a adoptat Decretul nr. 547/1969 pentru ratificarea Convenţiei asupra imprescriptibilităţii crimelor de război şi a crimelor contra umanităţii (adoptată de Adunarea Generală a ONU la 26.XI.1968)

* În urmă cu 44 de ani (1981), la Catedrala Saint Paul din Londra, a avut loc căsătoria Prințului Charles al Marii Britanii (n. 1948) cu Diana Spencer (Lady Di – n. 1961 – m. 1997). Ceremonia a fost televizată, având o audiență de 700 milioane de telespectatori în întreaga lume

Aniversări – Comemorări

– Sf. Marta, Maria și Lazăr, frați (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!”, sărbătorită, anual, începând din 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României; la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste, „Deşteaptă-te române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 imnul naţional al României

– 1806: S-a născut Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; a înfiinţat prima editură religioasă din ţară, intitulată „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1873)

– 1851: A murit Ion Catina, poet romantic şi jurnalist; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1827)

– 1857: S-a născut Heinrich Schuster, scriitor de naţionalitate germană din România (opera principală, romanul ţărănesc „Martin Alzner”) (m. 1931)

– 1887, 29.VII/10.VIII: A murit (la Mainz, Germania) lingvistul Alexandru Cihac; de numele său se leagă punerea bazelor etimologiei româneşti, fiind autorul primului dicţionar etimologic ştiinţific al limbii române (1870-1879); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1825)

– 1889: S-a născut Mircea Dem. Rădulescu, poet, dramaturg, ziarist și traducător (m. 1946)

– 1893: S-a născut Demostene Botez, scriitor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1973). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 2.VII.1893

– 1893: S-a născut Bartalis János, poet de naţionalitate maghiară (m. 1976)

– 1895: S-a născut Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (m. 1946) – 130 de ani

– 1897: A murit Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1843)

– 1912: S-a născut Nicolae Steinhardt (numele la naştere: Nicu-Aureliu Steinhardt), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilatt”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş; membru post-mortem al Academiei Române (din 2017) (m. 1989)

– 1925: S-a născut actriţa de teatru, film și televiziune Carmen Stănescu (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul Dan Damian (m. 2012)

– 1939: S-a născut Zoltán Boros, pianist şi compozitor de muzică uşoară, dirijor şi critic muzical

– 1939: S-a născut Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (m. 2018)

– 1945: S-a născut Mircea Lucescu, fost fotbalist și antrenor; unul dintre cei mai mai titrați antrenori din istoria fotbalului – 80 de ani

– 1950: S-a născut atleta Maricica Puică, campioană olimpică (1984, Los Angeles), mondială şi europeană; fostă antrenoare – 75 de ani

– 1950: S-a născut Radu Voina, fost handbalist și antrenor; a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, medaliată cu argint olimpic la Montréal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972 și Moscova 1980; ca antrenor, a obținut medalia de bronz la Los Angeles 1984; a primit titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Antrenor Emerit, iar în 2000 i-a fost conferită Medalia națională „Serviciul credincios”, clasa I – 75 de ani

– 1966: S-a născut Marius Tucă, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti şi moderatori de televiziune din România; director editorial al cotidianului „Jurnalul Naţional” (1993-2015)

– 1970: A murit Ionel Perlea, dirijor şi compozitor de talie internaţională; stabilit în SUA din 1949 (n. 1900) – 55 de ani

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 55 de ani

– 1976: A murit romancierul Octav Dessila (n. 1895)

– 1992: A murit Lucia Demetrius, prozatoare, poetă, traducătoare şi autoare dramatică (n. 1910)

– 2010: A murit matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră şi teoria numerelor; contribuţii în topologie algebrică, teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, teoria inelelor, corp şi polinoame, teoria valuării, teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române (din 1997) (n. 1937) – 15 ani

– 2014: A murit compozitorul şi dirijorul Vasile Timiş (n. 1922)

– 2015: A murit Florin Mitu, jurnalist (cunoscut prezentator de ştiri al Televiziunii Române înainte de 1989 şi unul dintre realizatorii emisiunilor de politică externă „Cadran Mondial” şi „Mapamond”) şi profesor pentru multe generaţii de jurnalişti de televiziune (n. 1937) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Votul Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea sancțiunilor în Republica Centrafricană

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind operațiunile de menținere a păcii

-Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz îl găzduiește pe regele Abdullah al Iordaniei la cancelaria sa din Berlin

-Geneva, Elveția: A șasea Conferință Mondială a Președinților Parlamentelor, inclusiv reprezentanți din Ucraina, Rusia, Iran și Israel (29 – 31 iul.)

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de Politică al Rezervei Federale (29 – 30 iul.)

– Paris: L’Oréal – rezultate financiare semestriale (după închiderea Bursei)

– Amsterdam: Stellantis – rezultate semestriale

– Madrid: Date privind PIB – ul din trimestrul al II-lea (prima estimare)

– Stockholm: Spotify – rezultate trimestriale

– New York: Procter & Gamble – rezultate trimestriale

– New York: Boeing – rezultate trimestriale

– San Salvador: Noul proces al foștilor activiști de mediu acuzați de uciderea unei femei în 1989 (29 – 31 iul.)

-Londra: Premiera europeană a serialului „Alien: Earth” de la FX

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tigrului”, stabilită în 2010 (- 15 ani), în cadrul summit-ului dedicat tigrului, care a avut loc la Sankt Petersburg, este menită să atragă atenţia asupra populaţiei de tigri aflată în scădere

– „Ziua Constituţiei Republicii Moldova”; Legea Supremă a fost adoptată pe 29 iulie 1994, fiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994 şi a intrat în vigoare la data de 27 august 1994

– 1793: S-a născut Ján Kollár, scriitor, arheolog, om politic și om de știință slovac; unul dintre ideologii principali ai mișcării panslaviste (m. 1852)

– 1805: S-a născut Alexis de Tocqueville, gânditor politic, istoric și scriitor francez (m. 1859) – 220 de ani

– 1844: A murit Franz Xaver Wolfgang Mozart, compozitor şi pianist austriac, al şaselea fiu al lui Wolfgang Amadeus Mozart (n. 1791)

– 1856: A murit Robert Schumann, compozitor, critic muzical şi pianist german (n. 1810)

– 1883: S-a născut Benito (Amilcare Andrea) Mussolini, dictator și jurnalist italian care a fondat și a condus Partidul Național Fascist (PNF); a fost prim-ministru din 1922 până în 1943; ca dictator al Italiei și principal fondator al fascismului, Mussolini a inspirat și susținut răspândirea internațională a mișcărilor fasciste în perioada interbelică (m. 1945, prin împușcare)

– 1884: S-a născut compozitorul rus Boris Asafiev (m. 1949)

– 1885: S-a născut actrița americană Theda Bara, vedetă a filmului mut (m. 1955) – 140 de ani

– 1890: A murit Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez post-impresionist (n. 1853) – 135 de ani

– 1895, 29.VII/10.VIII: S-a născut Mihail Zoscenko, scriitor satiric rus (m. 1958) – 130 de ani

– 1898: S-a născut Isidor Isaac Rabi, fizician evreu-american, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1944 pentru cercetările sale privind natura forțelor care leagă protonii de nucleu, cercetări care au condus la dezvoltarea metodei de detecție bazată pe rezonanța magnetică nucleară (m. 1988)

– 1900: S-a născut Eyvind Olof Verner Johnson, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1974, împreună cu Harry Martinson (m. 1976) – 125 de ani

– 1904: S-a născut fizicianul rus Dmitri Ivanenko (m. 1994)

– 1905: S-a născut Dag (Hjalmar Agne Carl) Hammarskjöld, diplomat şi economist suedez; între aprilie 1953 şi, până la moartea sa într-un misterios accident de avion, în septembrie 1961, a fost al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite; laureat post-mortem al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1961 (m. 1961) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Clara Bow, actriță americană (m. 1965) – 120 de ani

– 1918: S-a născut Mary Lee Settle, scriitoare și profesoară americană; fondatoare a premiului PEN / Faulkner anual pentru ficțiune (în 1980) (m. 2005)

– 1921: S-a născut cineastul francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (m. 2012)

– 1925: S-a născut Mikis (Mihalis) Theodorakis, unul dintre cei mai renumiţi compozitori greci; autorul coloanei sonore a filmului „Zorba Grecul”; fost luptător în rezistenţă şi adversar al dictaturii coloneilor, considerat simbolul rezistenţei în Grecia de-a lungul veacurilor (m. 2021) – 100 de ani

– 1927: S-a născut scriitorul olandez Harry Mulisch, autorul bestseller-urilor „The Assault” (ecranizat) şi „The Discovery of Heaven”; Mulish, împreună cu Willem Frederik Hermans şi Gerard Reve, reuniţi sub genericul cei „trei mari scriitori”, au dominat literatura olandeză postbelică (m. 2010)

– 1929: S-a născut Jean Baudrillard, autor, critic literar eseist, sociolog și scriitor francez, teoretician al postmodernismului (m. 2007)

– 1930: S-a născut balerinul şi coregraful american Paul Taylor; a fost, alături de Merce Cunningham, una dintre personalităţile dominante şi strălucitoare ale dansului modern american şi a reuşit să construiască veritabile punţi de legătură între dansul clasic şi dansul contemporan (m. 2018) – 95 de ani

– 1935: S-a născut tenorul şi dirijorul german Peter Schreier (m. 2019) – 90 de ani

– 1942: S-a născut actorul american Tony Sirico (m. 2022)

– 1970: A murit Sir John Barbirolli (născut Giovanni Battista Barbirolli), dirijor şi violoncelist englez (n. 1899) – 55 de ani

– 1979: A murit Herbert Marcuse, filosof şi sociolog german; stabilit din 1934 în SUA (n. 1898)

– 1981: S-a născut Fernando Alonso (Díaz), pilot de Formula 1 de origine spaniolă, campion mondial la acest sport în 2005 și 2006; în 2003 a devenit cel mai tânăr pilot de Formula 1 care a plecat din pole position și a câștigat o cursă, iar în 2005 cel mai tânăr pilot care a câștigat titlul mondial

– 1983: A murit regizorul spaniol de film Luis Buñuel, considerat de mulţi exegeţi „un Goya al celei de-a şaptea arte” (n. 1900)

– 1983: A murit actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (n. 1910)

– 1990: A murit Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (n. 1911) – 35 de ani

– 2007: A murit actorul francez de film Michel Serrault (n. 1928)

– 2012: A murit cineastul, scriitorul şi fotograful francez Chris Marker (numele real: Christian François Bouche-Villeneuve) (n. 1921)

– 2018: A murit Oliver Dragojevic, cântăreţ croat de muzică pop (n. 1947)

– 2019: A murit Tuvya Ruebner poet israelian de limbă ebraică și germană, redactor, traducător, profesor și fotograf (n. 1924, în Cehoslovacia)

– 2019: A murit scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (n. 1927)

– 2022: A murit Juris Varlejs Hartmanis, informatician american de origine letonă, cunoscut ca autor, împreună cu Richard Stearns, al cărții de referință intitulate „Despre complexitatea computațională a algoritmilor”, carte ce a pus bazele teoriei complexității algoritmilor (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 28 iulie 2025, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 28 iulie

* Cu 177 de ani în urmă (1848) a avut loc o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” (Filaret) din Bucureşti, unde s-a ales o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care a acceptat să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan. A doua zi Locotenenţa a fost recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti (28.VII/9.VIII)

* Acum 157 de ani (1868) era ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, prin care populaţia afro-americană putea beneficia de cetăţenie. Abia în anul 1868, printr-o modificare a Constituţiei, Statele Unite acordau cetăţenie populaţiei afro – americane. Al 14-lea amendament la Constituția Statelor Unite a fost ratificat la 9 iulie 1868. Acesta, împreună cu amendamentele 13 și 15, sunt colectiv cunoscute sub numele de amendamentele pentru reconstrucție, întrucât au fost toate ratificate în perioada postbelică a războiului civil. Deși al 14-lea amendament a fost destinat să protejeze drepturile sclavilor eliberați recent, acesta a continuat să joace un rol major în politica constituțională până în prezent. Dintre cele trei amendamente la Reconstrucție, al 14-lea este cel mai complicat, având și cele mai neprevăzute efecte. Scopul său general a fost să consolideze Legea drepturilor civile din 1866, care garanta că „toate persoanele născute în Statele Unite” erau cetățeni și trebuia să li se acorde „beneficii complete și egale pentru toate legile”. Connecticut a fost primul stat care a ratificat cea de-a 14-a modificare la 30 iunie 1866. În următorii doi ani, 28 state au ratificat amendamentul, deși nu fără incidente. În sud, atât Lousiana, cât și Carolina, au refuzat inițial să ratifice amendamentul. Cu toate acestea, al 14-lea amendament a fost ratificat oficial la 28 iulie 1868. Al 14-lea amendament la Constituția SUA conține patru secțiuni, dintre care primul este cel mai important – Secțiunea 1 garantează cetățenia tuturor persoanelor născute sau naturalizate în SUA. De asemenea, garantează tuturor americanilor drepturi constituționale și neagă statele de dreptul de a limita aceste drepturi prin legislație. De asemenea, se asigură că „viața, libertatea sau proprietatea” cetățeanului nu va fi refuzată fără un proces juridic corespunzător

* În urmă cu 111 ani (1914) Austro-Ungaria declara război Serbiei, fapt ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28 iunie 1914, moştenitorul tronului austro-ungar, Arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo (Bosnia), de un student sârb. O lună mai târziu izbucnea prima conflagraţie mondială, care se va încheia oficial la 11 noiembrie 1918, curmând vieţile a zece milioane de militari şi cel puţin şapte milioane de civili

* Acum 106 ani era înregistrată Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry – IUPAC), organizație non-guvernamentală, unica autoritate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanțelor anorganice sau organice. Înființată de Consiliul Internațional de Cercetare (IRC) la Bruxelles la 28 iulie 1919, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) a fost printre primele uniuni internaționale ale Consiliului. IUPAC a apărut din două proiecte concurente: unul pentru un succesor al Asociației Internaționale a Societăților Chimice (IACS) de dinainte de război, celălalt răspunzând unor idealuri specific postbelice, inclusiv o alianță între știință și industrie sub auspiciile a două societăți naționale din industria chimică

* Cu 74 de ani în urmă (1951) era adoptată Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. A intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenţie prin Legea nr. 46/4.VII.1991

* Acum 49 de ani (1976) a avut loc cutremurul devastator din Tangshan/China, care s-a soldat cu peste 250.000 de victime, fiind considerată cea mai mare catastrofă seismică. Se crede că seismul din 1976 (ce a avut magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter) din provincia Tangshan, China, a fost cel mai cumplit din secolul al XX-lea, însă guvernul chinez nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului. China a declarat iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar după aceea a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea scăzută. Numărul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi a avut o magnitudine de 7,1, „desăvârşind” astfel dezastrul cutremurului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze obiectele, cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Ambulanţei” este marcată, începând cu anul 2015 (- 10 ani), pentru recunoaşterea contribuţiei serviciilor de Ambulanţă în asigurarea şi menţinerea stării de sănătate a cetăţenilor. Prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti) a apărut la această dată, în 1906, din iniţiativa privată a profesorului Nicolae Minovici, sub deviza „Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor”; România a devenit astfel al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanţă, după Olanda şi Austria

– „Ziua Judeţului Timiş”, sărbătorită de administraţia timişeană pentru prima dată în 2016; la 28 iulie 1919 a fost instalată administraţia română în judeţul Timiş-Torontal

– 1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat) Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (m. 1926). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VII.1854

– 1892: S-a născut economistul Victor Bădulescu; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; membru corespondent al Academiei Române din 1945; deţinut politic (m. 1953, în închisoare)

– 1916, 28.VII/10.VIII: S-a născut inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2007)

– 1924: S-a născut părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ai României; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (m. 1997)

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (m. 2005)

– 1931: S-a născut sculptorul Alexandru Gheorghiţă (m. 2011)

– 1932: S-a născut artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (m. 2012)

– 1942: S-a născut Marcel Lapteş, etnograf, etnolog, publicist, scriitor și profesor

– 1945: A murit Litman Leon Ghelerter, unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor, ctitor de spitale și publicist (n. 1873) – 80 de ani

– 1949: S-a născut actriţa Ioana Pavelescu; a devenit cunoscută în 1976, odată cu filmul „Osânda”, de Sergiu Nicolaescu, în rolul tulburător al Ruxandrei

– 1950: S-a născut Dan Dubină, personalitate marcantă a ingineriei de structuri și profesor universitar; contribuții științifice deosebite în domeniul stabilității structurilor metalice, al structurilor din profile de oțel formate la rece, în studiul performanțelor structurilor metalice solicitate la acțiuni seimice și în perfecționarea metodelor de calcul a structurilor; membru titular al Academiei Române din 2015 și președinte al Filialei din Timișoara a Academiei Române – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (m. 2011)

– 1967: S-a născut saxofonistul Cristian Mihail Soleanu

– 1970: A murit scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (n. 1881) – 55 de ani

– 1971: S-a născut pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio

– 1976: S-a născut ciclistul Carol-Eduard Novak, cvintuplu campion mondial şi primul campion paralimpic din istoria României (2012, Londra); ministrul Tineretului și Sportului în guvernul Cîțu, între 23 decembrie 2020 și 25 noiembrie 2021 și în guvernul condus de Nicolae Ciucă (2021 – 2023); fost președinte al Federației Române de Ciclism

– 1985: A murit traducătoarea şi publicista Valeria Sadoveanu; a doua soţie a scriitorului Mihail Sadoveanu; a tradus, singură sau în colaborare, din literaturile clasice europene şi a desfăşurat o amplă activitate publicistică, în special despre Mihail Sadoveanu (n. 1907) – 40 de ani

– 1998: A murit publicistul Anton Uncu (n. 1938)

– 2005: A murit George Sbârcea, muzicolog şi compozitor (n. 1914) – 20 de ani

– 2007: A murit scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (n. 1925)

– 2010: A murit Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (n. 1928) – 15 de ani

– 2011: A murit Petre Oprea, critic şi istoric de artă (n. 1928)

– 2012: A murit Mihai Lupoi, ofiţer, arhitect şi politician (senator în legislatura 2000-2004 şi 2004-2008, în judeţul Dolj pe listele partidului PRM), unul din personajele cheie implicate în Revoluţia din 1989 (n. 1953)

– 2019: A murit Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (n. 1940)

– 2021: A murit agronomul și profesorul universitar Gheorghe Sin; a efectuat studii privind: influența rotației culturilor asupra producției, a conservării fertilității solului și a combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecționarea tehnologiei de semănat; evoluția însușirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecționarea sistemei de mașini; membru titular și fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România; președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești” (2009 – 2017); membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm, Suedia: Negocieri comerciale între China și Statele Unite (28 – 29 iul.)

-Aberdeen, Regatul Unit: Vizita președintelui Donald Trump (28 – 29 iul.)

– Manila, Filipine: Președintele filipinez Ferdinand Marcos își rostește discursul despre starea națiunii

– Paris: Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură – FAO își publică raportul pe 2025 privind starea securității alimentare și a nutriției în lume

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– New York: Conferinţa internaţională privind viitorul statului palestinian, care urma să aibă loc în iunie la sediul ONU din New York, a fost reprogramată pentru zilele de 28 şi 29 iulie. Conferinţa este coprezidată de Franţa şi Arabia Saudită

– Caracas, Venezuela: Celebrarea primei aniversări a realegerii președintelui Nicolas Maduro

-Kansai, Japonia: Wesley W. Simina, președintele Statelor Federate ale Microneziei, și Prima Doamnă, Ancelly Simina, vor vizita Japonia pentru a participa la Expo 2025 Osaka. (28 iul. – 3 aug.)

-Bogotá, Columbia: Justiția columbiană își anunță verdictul împotriva fostului președinte Álvaro Uribe

-Lima, Peru: Președintele Dina Boluarte se adresează națiunii din Congres cu ocazia Zilei Independenței

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în aceste zile are loc Jubileul misionarilor digitali şi al influencerilor catolici (28 – 29 iul.)

– Cetatea Vaticanului, Sfântul Scaun: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în aceste zile are loc Jubileul tinerilor (28 iul. – 3 aug.)

– Amsterdam: Heineken – rezultate financiare semestriale

– Marbella, Spania: Trupa americană de rock, The Beach Boys, susține un concert la Starlite Marbella

– Belfast: Manifestări de marcare a douăzeci de ani de când Armata Republicană Irlandeză (IRA) a depus armele, după 35 de ani de conflict

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei”, iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită, în 2008, cu scopul de a oferi o oportunitate pentru educaţie şi de a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică. A fost aleasă această zi ca fiind ziua de naştere a celui care a descoperit (în 1967) virusul hepatitei B şi doi ani mai târziu a creat şi vaccinul împotriva hepatitei B, doctorul american Baruch Samuel Blumberg (28.VII.1925 – 5.IV.2011), laureat al Premiului Nobel

– Ziua naţională a Republicii Peru; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a regelui Maha Vajiralongkorn – Rama al X-lea: 28.VII.1952)

– 1655: A murit scriitorul francez Cyrano de Bergerac (n. 1619) – 370 de ani

– 1741: A murit Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (n. 1678)

– 1750: A murit compozitorul german Johann Sebastian Bach; considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii (n. 1685) – 275 de ani

– 1794: A murit Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (n. 1758)

– 1802: A murit compozitorul italian Giuseppe Sarti (n. 1729)

– 1804: S-a născut filosoful german Ludwig Feuerbach, unul dintre precursorii marxismului (m. 1872)

– 1818: A murit matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (n. 1746)

– 1840: S-a născut Edward Drinker Cope, paleontolog şi anatomist american (m. 1897) – 185 de ani

– 1851: S-a născut Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (m. 1943)

– 1869: A murit Jan Evangelista Purkyně, anatomist și fiziolog ceh (n. 1787)

– 1874: S-a născut Ernst Cassirer, filosof german neokantian, stabilit în SUA (m. 1945)

– 1887: S-a născut pictorul francez Marcel Duchamp (m. 1968)

– 1909: S-a născut editoarea germană Aenne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”), numită şi „regina secretă a modei germane” (m. 2005)

– 1915: S-a născut fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (m. 2015) – 110 ani

– 1918: S-a născut (în Italia) René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (m. 2018)

– 1924: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (m. 2019)

– 1925: S-a născut Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2009 (m. 2011) – 100 de ani

– 1927: S-a născut John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea (m. 2017)

– 1929: S-a născut Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american, soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (m. 1994)

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (n. 1860)

– 1941: S-a născut muzicianul și dirijorul italian Riccardo Muti

– 1943: S-a născut pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2008)

– 1945: S-a născut caricaturistul american Jim Davis, autor de benzi desenate; în 1978 l-a creat pe renumitul pisoi Garfield, cu care s-a plasat, conform „Cărţii recordurilor”, pe primul loc în topul celor mai răspândite benzi de desene animate din lume – 80 de ani

– 1952: S-a născut Maha Vajiralongkorn, rege al Thailandei din 2016; cunoscut şi ca Rama al X-lea, fiind al X-lea rege al dinastiei Chakri

– 1954: S-a născut fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez, cel de-al 56-lea şef al statului în perioada februarie 1999 – martie 2013 (m. 2013)

– 1965: A murit compozitorul francez Maurice Yvain (n. 1891) – 60 de ani

– 1998: A murit Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (n. 1924)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină în 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (n. 1916)

– 2004: A murit Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (n. 1938)

– 2013: A murit actriţa americană Eileen Brennan (n. 1932)

– 2014: A murit actorul americano-asiatic James Shigeta (n. 1929)

– 2017: A murit John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (n. 1932)

– 2019: A murit actorul britanic George Hilton (nume la naștere: Jorge Hill Acosta y Lara); numele lui a fost asociat cu universul filmelor western spaghetti, alături de cele ale actorilor Terence Hill, Franco Nero şi Giuliano Gemma (n. 1934, în Uruguay)

– 2020: A murit „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune; preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor 1980 (n. 1931) – 5 ani

– 2021: A murit Joseph Michael „Dusty” Hill, muzician american, basistul formației americane de muzică rock ZZ Top; în 2004 a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame ca membru al formației ZZ Top (n. 1949)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 28 iulie 2025, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 27 iulie

* Cu 163 de ani în urmă (1862) domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul nr. 168 privind înfiinţarea Departamentului Trebilor Străine, precursor al Ministerului Afacerilor Externe de astăzi. Decretul a fost publicat la 1 august 1862 în „Monitorul. Jurnal Oficial al Principatelor Unite”. Concomitent cu trimiterea la Paris şi la Constantinopol a unor reprezentanţi care aveau misiunea de a obţine recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, era organizată o nouă instituţie, sub titulatura oficială de Departamentul Trebilor Străine şi de Stat. Decretul Domnesc nr. 168 din 27 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, prevedea înfiinţarea următoarelor secţii ale ministerului: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios, Publicaţii Oficiale. La conducerea acestuia a fost numit Apostol Arsache. Apariţia instituţiei care avea ca principal obiectiv reglementarea legăturilor externe ale tânărului stat a impulsionat eforturile de emancipare politică şi de dobândire a unui statut internaţional, care să impună România drept stat independent şi suveran (27.VII/8.VIII)

* În urmă cu 107 ani (1918) era fondat Spitalul Witting (denumit în prezent Spital Clinic Nr.1 Căi Ferate Witting), situat lângă Gara de Nord. Întemeietor a fost doctorul Traugott Witting, care a pus bazele chirurgiei vasculare din România

* Se împlinesc 85 de ani (1940) de la „debutul” celui mai celebru iepure din istoria desenului animat – Bugs Bunny, odată cu apariţia primului episod intitulat „A Wild Hare” („Un iepure sălbatic”) din seria de desene animate Looney Tunes. Îndrăgitul iepure a fost conceput în Brooklyn, printre artiştii care au contribuit la crearea sa, numărându-se Ben Hardaway, Tex Avery, Chuck Jones sau Robert McKimson. În spatele vocii lui Bugs Bunny se afla actorul Mel Blanc (1908 – 1989), expresia care l-a consacrat fiind „What’s up, Doc?” (tradusă aproximativ prin „Care-i treaba, moşule?”)

* Acum 81 de ani (1944) a avut loc consfătuirea secretă la care au participat Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş (PCR), generalii Constantin Sănătescu şi Constantin Vasiliu-Răşcanu (reprezentând Palatul Regal şi, respectiv, Armata), precum şi Grigore Niculescu-Buzeşti (PNŢ), în cadrul căreia s-a decis ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere la 15 august, dată schimbată ulterior (27/28)

* Acum 72 de ani (1953) se încheia „Războiul din Coreea”, prin semnarea, la Panmunjon, a armistiţiului dintre RPD Coreeană şi Coreea de Sud. Războiul a fost declanşat la 25.VI.1950, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene. Comandamentul ONU a semnat acordul de armistițiu coreean care a împărțit Coreea de-a lungul celei de-a 38-a paralele. Nu a fost semnat niciodată un tratat de pace, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tehnic, cele două state din peninsulă sunt încă în război

* În urmă cu 69 de ani (1956) România devenea membru al UNESCO – Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, agenţie specializată a ONU, înfiinţată la 16.XI.1945, cu sediul la Paris

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când Parlamentul a hotărât ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României. Sărbătorită pentru prima dată la 1.XII.1990 (la 18.XI/1.XII.1918 Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, a hotărât unirea lor şi a teritoriilor locuite de ei cu România). NOTĂ: În timpul dictaturii comuniste, Ziua Naţională era marcată la 23 august, ziua când România a întors armele, în 1944, şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei

* Parlamentul republicii a declarat suveranitatea Belarusului în urmă cu 35 de ani (1990). În procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, Belarusul și-a declarat independența la 25 august 1991. Alexandr Lukașenko este președintele țării din 1994

* Cu 29 de ani în urmă (1996) o bombă a explodat în Centennial Olympic Park, în timpul Jocurilor Olimpice de la Atlanta, SUA, provocând moartea a două persoane și rănirea altor 112

* Acum 23 de ani (2002) s-a produs dezastrul de la spectacolul aerian de la Sknyliv, când un avion ucrainean Sukhoi Su-27, pilotat de Volodymyr Toponar și copilotat de Yuriy Yegorov, s-a prăbușit în timpul unei prezentări de acrobatizare la aerodromul Sknyliv de lângă Lviv, Ucraina, provocând moartea a 77 de persoane și rănirea altor o sută

* Cu 1 an în urmă (2024) Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu a intrat, de la această dată, pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității. Decizia a fost luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în perioada 21-31 iulie, la New Delhi, India. Ansamblul Monumental ridicat la Târgu Jiu între anii 1937-1938 de către Constantin Brâncuși (1876-1957) a fost inaugurat la 27 octombrie 1938 și este singura creație de for public a marelui sculptor

* Și tot în urmă cu doar 1 an, Limesul Dacic, parte componentă a sistemului de fortificații al Imperiului Roman a intrat pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial al Umanității. Decizia a fost luată la cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care s-a desfășurat în perioada 21-31 iulie, la New Delhi, India. Frontierele Imperiului Roman – Dacia, care sunt o nominalizare serială a 277 de părți componente de-a lungul unei frontiere intens militarizată, traversează peste o mie de kilometri de peisaje diverse prin județele (în ordine alfabetică) Alba, Argeș, Bistrița – Năsăud, Brașov, Caraș – Severin, Covasna, Cluj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Sibiu, Teleorman și Vâlcea. Limesul a fost operațional aproape 170 de ani, între 106 și 271 d.Hr. și reprezintă cea mai lungă graniță terestră și cea mai complexă graniță a unei foste provincii romane din Europa. Frontiera Limesului Dacic este definită printr-o rețea de situri individuale de diferite tipuri, inclusiv cetăți legionare, fortărețe auxiliare, metereze de pământ, turnuri de supraveghere, tabere temporare și clădiri seculare. Dacia a fost singura provincie romană situată în întregime la nord de Dunăre. Frontierele protejau Dacia de populațiile „barbare”, controlau mișcările și asigurau accesul la resurse valoroase de aur și sare

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Mucenic Pantelimon, doctor fără plată (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Pantelimon, medic martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1881: A murit Alexandru Pelimon, poet, prozator, dramaturg, memorialist şi traducător (n. ~1822)

– 1901: S-a născut lingvistul şi profesorul Sever Pop, membru post-mortem al Academiei Române (2012) (m. 1961)

– 1907: S-a născut Lucian Predescu, istoric literar, scriitor şi publicist (m. 1983)

– 1921: S-a născut (la Mihăileni, azi în R. Moldova) lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2002, Tubingen)

– 1925: S-a născut Marcel Gafton, poet şi traducător (m. 1987) – 100 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul român de etnie germană Walter Mihail Klepper, stabilit în Germania (m. 2008)

– 1930: S-a născut Costache Anton, scriitor de literatură pentru copii și traducător – 95 de ani

– 1930: S-a născut Gheorghe Scripcă, prozator, poet şi dramaturg (m. 2001) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină“ şi „Cu mască, fără mască” (m. 2018)

– 1937: S-a născut Mircea Corneliu Spătaru, sculptor, pictor, caricaturist, ceramist și profesor universitar; printre monumentele şi ansamblurile sculpturale de for public create se numără: Ansamblul monumental „Iuliu Maniu” din Piaţa Revoluţiei Bucureşti (1998), Statuia lui Ion Mihalache din Topoloveni (2000), Monumentul cenotaf Moise Nicoară de la Biserica Mavrogheni din Bucureşti (2005), Statuia lui Charles de Gaulle din Piaţa Charles de Gaulle, Bucureşti (2006), Monumentul Carol I din Craiova (2007), Monumentul Nicoale Bălcescu din Parcul Izvorul Rece, Bucureşti (2007) (m. 2011)

– 1937: S-a născut Pan Izverna (pseudonimul lui Pantelie Tărăbâc), medic, poet, prozator şi traducător (m. 2013)

– 1938: S-a născut prozatorul şi traducătorul Eugen Zehan (m. 2013)

– 1942: S-a născut Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (m. 2016)

– 1944: S-a născut actorul Radu Iţcuş (m. 2014)

– 1946: S-a născut regizorul de teatru şi film Alexandru Tocilescu; în iulie 2011, a devenit primul regizor român care a primit o stea pe Aleea Celebrităților din București (m. 2011)

– 1948: S-a născut Fred Popovici, compozitor şi muzicolog

– 1959: A murit (în închisoarea Jilava) Vasile Stoica (cunoscut sub numele de Basil Stoica), diplomat, publicist, analist politic și scriitor; a luptat pentru fondarea, recunoaşterea internaţională şi consacrarea României Mari (n. 1889)

– 1962: A murit pictorul şi biologul Ion Ţuculescu (n. 1910)

– 1966: A murit Ion Muşlea, folclorist şi bibliograf; unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; a condus Arhiva de Folclor din Cluj, începând din 1930; membru corespondent al Academiei Române din 1947 (n. 1899)

– 1969: S-a născut Dacian Julien Cioloş, inginer agronom, om politic, prim-ministru al României din noiembrie 2015 (până în ianuarie 2017); comisar european din partea României pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între anii 2010 şi 2014; ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale (2007-2008); consilier special pentru securitate alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (iulie-noiembrie 2015); europarlamentar din partea Alianței 2020 USR-PLUS în legislatura 2019 – 2024

– 1973: A murit (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de origine franceză, autorul primelor filmări din România, realizate în intervalul 10 mai – 20 iunie 1897 (Defilarea de 10 mai; Târgul Moşilor; Hipodromul şi cursele de la Băneasa; Terasa Capşa ş.a.) (n. 1876, la Paris)

– 1975: S-a născut poetul şi prozatorul Dan Coman – 50 de ani

– 1983: S-a născut Andrei Tiberiu Maria, cunoscut sub numele de scenă Smiley, cântăreț, compozitor, producător, prezentator TV și actor; şi-a început cariera muzicală ca membru al trupei Simplu

– 1983: A murit poetul și traducătorul Teodor Balş (numele real: Emilian Bălăşescu) (n. 1924)

– 1999: A murit Iuliu Merca, compozitor, chiarist, basist şi vocalist de blues şi rock; împreună cu Ştefan Boldija a înfiinţat formaţia „Semnal M” în anul 1977 (n. 1948)

– 2000: A murit Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990 – septembrie 1994); a lucrat la Radiodifuziune din martie 1950; a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice; după 1990 întreaga sa energie s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii (n. 1929) – 25 de ani

– 2006: A murit Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1910, la Bacău)

– 2006, 27/28: A murit actorul de film şi teatru Virgil Flonda; a fost director artistic al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu (n. 1948)

– 2007: A murit Victor Frunză, prozator, eseist, editor; redactor la Radioteleviziunea Română între anii 1958 şi 1971; în urma unei scrisori deschise difuzate de agenţia Reuters (1978), în care critica politica PCR, suferă persecuţii şi este silit să se expatrieze, stabilindu-se, în 1980, în Danemarca; aici va publica, în 1984, prima ediţie a unei istorii a comunismului românesc (n. 1935)

– 2012: A murit Viorel Sergovici, operator de imagine şi regizor de film; a lucrat la Televiziunea Română (n. 1947)

– 2017: A murit Eugen Cristian Motriuc, actor al Teatrului Mic din București vreme de trei decenii (n. 1949)

– 2020: A murit dirijorul și profesorul universitar Camil Marinescu (n. 1964) – 5 ani

– 2024: A murit poetul și scriitorul Nicolae Croitoru (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Venezuela: Alegeri municipale

– Basel, Elveția: Finala Campionatului European de Fotbal feminin

– Montréal: Tenis – Turneul WTA 1000 Canada (27 iul. – 7 aug.)

– Kobe, Japonia: Fotbal – Meci amical din pre-sezon, Kobe – Barcelona

– Franța: Se încheie Turul ciclist al Franţei (5-27 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bunicilor şi a Vârstnicilor (a V-a) (Calendarul Romano-Catolic 2025). NOTA 1: Ziua este celebrată, din 2021, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 26 iulie). Această zi mondială reprezintă unul din roadele Anului Familia „Amoris Laetitia”. De atât de multe ori bunicii sunt uitați, uitând astfel bogăția de a păstra rădăcinile. Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință. Tema de anul acesta este: „Binecuvântat e omul care nu și-a pierdut speranța” (cf. Sir 14,2). NOTA 2: La 1 octombrie este marcată „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990

– 1759: A murit Pierre Louis Maupertuis, matematician şi filosof francez (n. 1698)

– 1824: S-a născut Alexandre Dumas-fiul, romancier şi dramaturg francez (m. 1895)

– 1835: S-a născut Giosuè Carducci, scriitor şi critic literar italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1906 (m. 1907) – 190 de ani

– 1844: A murit John Dalton, fizician şi chimist englez; a descoperit legea proporţiilor multiple, care stă la baza teoriei atomice; a studiat defectul de vedere de care suferea el însuşi, cunoscut de atunci sub numele de „daltonism” (n. 1766)

– 1848: S-a născut Loránd Eötvös (de Vásárosnamény), fizician maghiar, cunoscut pentru studiile sale în domeniul gravitației (a efectuat așa-numitul experiment Eötvös) și legate de dependența de temperatură a tensiunii superficiale; Universitatea din Budapesta, Concursul de Matematică Loránd Eötvös și Craterul Eötvös de pe Lună îi poartă numele (m. 1919)

– 1849: S-a născut John Hopkinson, inginer şi fizician britanic; preocupat de electricitate, a pus bazele construcţiei aparatelor cu dinam (m. 1898)

– 1856: S-a născut istoricul italian Ettore Pais; lucrări de epigrafie, arheologie şi istorie antică; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1939)

– 1867: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul spaniol Enrique Granados (m. 1916)

– 1875: S-a născut Paul Gore, istoric şi publicist din R. Moldova; contribuţii la studiul istoriei românilor basarabeni; a susţinut mişcarea de eliberare a Basarabiei şi de unire a acesteia cu România; membru de onoare al Academiei Române (1919) (m. 1927) – 150 de ani

– 1903: S-a născut actorul rus de film Nikolai Cerkasov (m. 1966)

– 1912: S-a născut Igor Markevici, dirijor şi compozitor elveţian de origine rusă (m. 1983)

– 1915: S-a născut tenorul italian Mario del Monaco (m. 1982) – 110 ani

– 1917: S-a născut actorul şi cântăreţul francez Bourvil (pseudonimul lui André Raimbourg) (m. 1970)

– 1917: A murit medicul elveţian Emil Theodor Kocher; cercetări asupra glandei tiroide; a efectuat prima tiroidectomie (1876), inaugurând astfel chirurgia endocrină; Premiul Nobel pentru medicină în 1909 (n. 1841)

– 1922: S-a născut producătorul şi scenaristul de televiziune american Norman Lear, cunoscut pentru seriale de comedie de mare succes; unul dintre cei mai influenţi oameni de televiziune din Statele Unite (m. 2023)

– 1924: A murit Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (n. 1866)

– 1929: S-a născut scriitorul britanic Henry Patterson (pseudonim Jack Higgins), autorul unor romane thriller de mare succes (m. 2022)

– 1930: S-a născut Valentin Mândâcanu, traducător, publicist şi lingvist din Republica Moldova; rămas în memorie drept unul dintre promotorii limbii române şi autor al eseului „Veşmântul fiinţei noastre”, publicat în 1988, care a impulsionat lupta pentru revenirea la alfabetul latin în Basarabia; participant activ al Mişcării de Eliberare Naţionale din Basarabia (m. 2012) – 95 de ani

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române din 1891 (n. 1860)

– 1940: S-a născut Pina Bausch, coregrafă şi dansatoare germană, reprezentantă de primă mărime a școlii germane de balet și o importantă inovatoare a dansului modern din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2009) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Gary Kurtz, producător american de film; a realizat primele două filme din seria „Star Wars” (m. 2018) – 85 de ani

– 1946: A murit, la Paris, scriitoarea americană Gertrude Stein (n. 1874)

– 1952: S-a născut soprana și profesoara americană Carol Vaness

– 1962: A murit poetul şi prozatorul englez Richard Aldington (n. 1892)

– 1971: A murit Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (n. 1887)

– 1972: A murit contele Richard (Nikolaus) von Coudenhove-Kalergi, publicist, gânditor politic şi militant federalist european de origine austro-ungară şi japoneză; considerat fondatorul primei mişcări pentru o Europă Unită (volumul „Pan-Europa”, apărut în 1923, este considerat un manifest paneuropean, iar Uniunea Pan-Europeană, creată de el în 1923, este prima organizaţie neguvernamentală „europeistă” de pe continent); doctrina elaborată de el propunea, pentru prima dată, punerea în comun a minereurilor franceze şi a cărbunelui german ca soluţie la disputele dintre cele două state; el înfiinţează Uniunea Parlamentară Europeană, la al cărei congres din 1947 propune, ca soluţie pentru construcţia europeană, o piaţă comună cu monedă unică (n. 1894)

– 1981: A murit regizorul american de film William Wyler; clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (n. 1902)

– 1984: A murit actorul britanic de film James Mason (n. 1909)

– 1999: A murit Aleksandr Danilovic Aleksandrov, matematician, fizician și filozof rus (n. 1912)

– 2003: A murit Bob Hope, actor de film american de origine britanică; cu Bing Crosby şi Dorothy Lamour au format un trio celebru al anilor ’40-’50 ai secolului XX (n. 1903)

– 2008: A murit Youssef Chahine, regizor de film, producător, actor şi scenarist egiptean; considerat una dintre figurile cele mai importante ale cinematografiei arabe (n. 1926)

– 2009: A murit George Russell, compozitor, teoretician de jazz și pianist american (n. 1923)

– 2010: A murit Simion Ghimpu, poet, prozator, pedagog din Republica Moldova (n. 1939) – 15 ani

– 2011: A murit producătoarea americană Polly Platt (n. 1939)

– 2012: A murit cântăreţul şi actorul american de film Tony Martin (născut Alvin Morris), cunoscut pentru baladele sale romantice din anii ’50 şi ’60 şi pentru mariajul său de şase decenii cu dansatoarea Cyd Charisse (n. 1913)

– 2017: A murit actorul și dramaturgul american Sam Shepard (n. 1943)

– 2019: A murit artistul franco-venezuelean Carlos Cruz-Diez, personalitate marcantă a cinetismului (direcţie în arta modernă care cuprinde o serie de tendinţe, curente şi grupări preocupate de reprezentarea şi implicarea mişcării în artele vizuale) (n. 1923)

– 2019: A murit John Robert Schrieffer, fizician și profesor american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1972, împreună cu John Bardeen și Leon Neil Cooper, pentru dezvoltarea teoriei BCS, prima teorie microscopică de succes a superconductivității (n. 1931)

– 2021: A murit Jean-François Stévenin, actor, regizor, scenarist și producător francez; tatăl actorilor Sagamore, Robinson, Salomé și Pierre Stévenin (n. 1944)

– 2024: A murit Edna O’Brien, scriitoare irlandeză de renume internaţional (n. 1930) – 1 an

– 2024: A murit Susana Maria Alfonso de Aguiar, cunoscută sub numele de Mísia, cântăreață portugheză de muzică fado (n. 1955) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 26 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 28 iulie 2025, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 26 iulie

* Cu 549 de ani în urmă (1476) avea loc Bătălia din Valea Albă – Războieni (judeţul Neamţ). Bătălia a avut loc între o mică armată moldovenească, sub comanda lui Ștefan cel Mare și armata invadatoare a Imperiului Otoman, condusă de însuși sultanul Mahomed al II-lea. Deşi armata turcă a câştigat această bătălie, sultanul Mahomed al II-lea nu a reuşit să cucerească, în continuare, Suceava şi nici Neamţul sau Hotinul, fiind silit să se retragă, hărţuit de oastea lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei

* Acum 284 de ani (1741), în cadrul unei expediţii conduse de Vitus Bering (1681-1741), navigator şi explorator danez aflat în serviciul Rusiei, a fost descoperită peninsula Alaska. În 1867 a fost cumpărată de SUA de la ruşi, iar din 1959 Alaska a devenit unul dintre cele 50 de state ale SUA

* În urmă cu 108 ani (1917) s-a desfăşurat a treia Bătălie de la Oituz. Împreună cu victoria de la Mărăşeşti (24.VII/6.VIII.1917), această nouă victorie a Armatei române a dejucat planul strategic al inamicului german privind frontul românesc. A treia Bătălie de la Oituz a fost o confruntare militară complexă desfășurată între armata română sprijinită de trupele Republicii Ruse, împotriva trupelor germane și austro-ungare, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Bătălia, purtată în perioada 26 iulie/8 august – 9/22 august 1917, s-a desfășurat pe axele principale ale văilor Slănicului, Oituzului și Cașinului din județul Bacău și a avut ca scop strategic – de partea Puterilor Centrale, pătrunderea în valea Trotușului spre Onești și apoi spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu armatele amice aflate în ofensivă la Mărășești, iar de partea României pe acela de apărare și de menținere a liniei frontului. Succesul strategic a fost de partea Armatei Române, chiar în contextul unei înaintări reale pe teren – de mică amploare – a inamicului

* Acum 104 ani (1921) a intrat în vigoare (la ora 00:00) Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria, încheiat la 4.VI.1920, la Trianon/Franţa, (care consacră încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar), prin care se recunoștea pe plan internaţional unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. NOTĂ: Din 2021, la 4 iunie este marcată „Ziua Tratatului de la Trianon”

* Cu 101 ani în urmă (1924) era publicată, în Monitorul Oficial, Legea pentru învăţământul primar de stat, care prevedea, între altele, organizarea unitară a învăţământului primar, obligativitatea şi gratuitatea acestuia pentru toată populaţia ţării cuprinsă între 7 şi 16 ani, şi a învăţământului normal primar, pentru pregătirea personalului didactic al şcolilor primare, adoptată la 24 iulie 1924

* Sunt marcați 85 de ani (1940) de când, la Salzburg (Austria), a avut loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) şi Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, şi Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte, în urma căreia guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste şi Bulgariei prin propuneri şi negocieri directe

* Armatele României şi Germaniei au cucerit oraşul Cetatea Albă, cu 84 de ani în urmă (1941), finalizând astfel eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Astfel, se încheia campania militară purtată de Armata Română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei și a Basarabiei. La 22 iunie 1941 România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS; Ion Antonescu a ordonat armatei să treacă Prutul şi să elibereze Basarabia şi nordului Bucovinei, ocupate, în 1940, de Uniunea Sovietică

* Acum 72 de ani (1953), în Cuba, începea „Mişcarea de la 26 iulie”, condusă de Fidel Castro (1926-2016), împotriva dictaturii lui Fulgenico Batista. Mişcarea revoluţionară a dus la îndepărtarea de la putere a dictatorului şi instaurarea dictaturii comuniste a lui Fidel Castro. Primul act revoluţionar a fost atacul asupra obiectivului militar Moncada Barracks, din Santiago de Cuba. Atacul a eşuat, iar conducătorii revoltei s-au refugiat în Mexic, unde au fondat „Mişcarea de la 26 iulie”

* Cu 69 de ani în urmă (1956), după retragerea ultimelor trupe britanice din zona Canalului de Suez (12.VI.1956), noul preşedinte al Egiptului, Gamal Abdel Nasser (ales la 23.VI.1956), hotăra naţionalizarea Companiei Canalului Suez (companie franco-saxonă care opera Canalul Suez de la construcția sa, în 1869)

* În urmă cu 62 de ani (1963) avea loc cutremurul din Skopje (Republica Macedonia de Nord), care a avut o magnitudine de 6,1 și care a ucis peste 1.070 de persoane, rănind alte 3.000 – 4.000 și lăsând peste 200.000 de locuitori fără adăpost. Aproximativ 80% din oraș a fost distrus. Seismul a avut loc la ora 05:17 AM (ora locală), a fost resimțit mai ales de-a lungul văii râului Vardar și a avut o serie de replici mai mici

* Acum 49 de ani (1976) era utilizat în premieră un card VISA, la Thompson Travel, în Burlington, Vermont, SUA, fiind emis de Howard Bank. Suma tranzacţionată a fost de 178 USD, fiind folosită pentru cumpărarea unor bilete de avion. Astăzi, există în întreaga lume mai mult de un miliard de carduri VISA, generând un volum de vânzări de aproximativ 2.000 miliarde dolari

* Cu doar 2 ani în urmă, la 26 iulie 2023, a avut loc o lovitură de stat în Niger, în care garda prezidențială a țării l-a reținut pe președintele Mohamed Bazoum, iar generalul comandant al gărzii prezidențiale Abdourahamane Tchiani s-a autoproclamat liderul unei noi junte militare. La 10 august 2023, Comunitatea Economică a Statelor Africii de Vest (ECOWAS), prezidată de Nigeria, a decis să păstreze opțiunea intervenției militare în Niger, deşi a subliniat că este „ultima opţiune pe masă”

* Se împlinește 1 an (2024), de când, între 26 iulie și 11 august, s-a desfășurat cea de-a 33-a ediţie a Jocurilor Olimpice, la Paris. Delegaţia Statelor Unite a ocupat primul loc în clasamentul final pe medalii al Jocurilor Olimpice de la Paris, în timp ce România s-a clasat pe locul 23, cu nouă medalii (trei de aur, patru de argint şi două de bronz)

* Și tot cu doar 1 an în urmă, Comitetul Patrimoniului Mondial a adoptat la această dată decizia de completare a Listei Indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu patru noi poziții: 1. Ctitorii domnești din Țara Românească și Moldova (Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași și Biserica episcopală „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Argeșului din Curtea de Argeș); 2. Reședințe Regale din Sinaia (în special castelele Peleș și Pelișor și grădinile care le înconjoară); 3. Foste închisori comuniste din România (Fortul nr. 13 Jilava, Închisoarea de la Râmnicu Sărat, Închisoarea Pitești, Fostul Penitenciar de la Făgăraș și Fostul Penitenciar de la Sighetul Marmației – locuri ce păstrează și onorează memoria victimelor regimului comunist care au suferit sau au pierit pentru opoziția lor față de regim); 4. Peștera Movile (un ecosistem subteran complet izolat de suprafață, care adăpostește o biocenoză extrem de bogată și de diversă, alcătuită din 47 de specii de nevertebrate dintre care 22 sunt endemice pentru acest ecosistem, nemaifiind întâlnite nicăieri în lume)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfinţii Ioachim şi Ana (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Arhivelor Militare” este marcată din 1995; la 26.VII.1920 a fost înfiinţat Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din România „General Radu Rosetti”, în prezent, Arhivele Militare Române – 105 ani

– 1721: S-a născut Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi „Muzeul Brukenthal” (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (m. 1803)

– 1894: S-a născut Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (m. 1966)

– 1908, 26.VII/8.VIII: A murit Nicolae Popea (prenumele la botez: Neagoe), episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor transilvăneni; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru titular al Academiei Române din 1899 (n. 1826)

– 1913: S-a născut pictorul Ştefan Szönyi (m. 1967)

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul Constantin Corduneanu, stabilit în SUA din anul 1978; fondatorul revistei „Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani; contribuţii în domeniul ecuaţiilor diferenţiale şi al funcţiilor de variabilă reală; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2018)

– 1930: S-a născut artistul plastic Nicolae Hilohi (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Eugenia Dumitrașcu, grafician, pictor și profesor universitar (m. 2003)

– 1932: S-a născut (la Ierusalim, Israel) Menachem Hacohen, publicist, scriitor şi politician; fost Mare Rabin al Cultului Mozaic din România (1997-2011)

– 1935: S-a născut pictorul și etnologul Eugen Holban, personalitate de seamă a culturii gălățene; s-a dedicat cercetării și valorificării artei populare și etnografiei județului Galați (m. 2022) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Cezar Baltag, poet, eseist, publicist și traducător; unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai generației resurecției lirismului; discipol al lui Mircea Eliade, a tradus în timp cele 3 volume ale „Istoriei credinţelor şi ideilor religioase”, 1981-1988, apoi şi „Dicţionarul religiilor”, 1993, încheind cu „Nostalgia originilor”, 1994 (m. 1997)

– 1940: S-a născut Nae Cosmescu, regizor de teatru şi televiziune, jurnalist şi pamfletar (m. 2016) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (m. 2019) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Ovidiu Schumacher, actor de teatru și film, profesor; stabilit în Germania

– 1951: A murit compozitorul Victor Gheorghiu; a scris muzică de teatru, muzică simfonică şi vocal-simfonică şi muzică de cameră (n. 1888)

– 1952: S-a născut actorul Dan Condurache

– 1954: A murit medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1876)

– 1964: A murit Ştefan Lupşa, doctor în teologie, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania (n. 1905)

– 1967: A murit fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1897)

– 1968: A murit soprana Alexandra Feraru; a participat la fondarea Operei din Bucureşti (n. 1887)

– 1971: A murit Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1884)

– 1975, 26/27: A murit Ion Cantacuzino (Ion Filotti Cantacuzino, fiul actriţei Maria Filotti), scriitor, producător, scenarist, critic şi istoric de film, medic; a fost unul dintre cei mai activi conferenţiari la microfonul „Universităţii Radio”; tot el este cel care a introdus în programele Radiodifuziunii „Cronica cinematografică”, pe care a susţinut-o cu succes mulţi ani (n. 1908) – 50 de ani

– 1976: A murit Dominic Stanca, poet, prozator, dramaturg şi actor (n. 1926)

– 1977: S-a născut Izabela Bostan (Moldovan), actriță și regizoare film documentar

– 1979: A murit geologul şi paleontologul Neculai Macarovici; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1900)

– 1981: A murit inginerul agronom Alexandru Priadcencu; lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1902, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1993: A murit Nell Cobar, caricaturist şi regizor de filme de animaţie (n. 1915)

– 1995: A murit medicul ftiziolog și profesorul Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1917) – 30 de ani

– 2003: A murit sculptorul Victor Gaga; s-a remarcat îndeosebi în plastica monumentală (n. 1930)

– 2006: A murit prinţul Şerban (Bani) Ghica, om politic ţărănist, unul dintre puţinii oameni din anturajul lui Iuliu Maniu care a supravieţuit temniţelor comuniste; alături de Corneliu Coposu, a fost unul dintre membrii-fondatori ai PNŢCD; vicepreşedinte al partidului şi preşedinte al organizaţiei Capitalei imediat după 1990; în tinereţe a fost membru al echipei naţionale de rugby şi preşedinte al Federaţiei de specialitate (n. 1919)

– 2017: A murit Octavian Barbosa, istoric și critic de artă, eseist; autorul primului „Dicționar al artiștilor români contemporani” (1976) (n. 1927)

– 2018: A murit jurnalistul de radio Constantin Oprişiu; fost realizator la Radiojurnalul Radio România Actualităţi (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Shanghai, China: Conferința Mondială privind Inteligența Artificială, reuniune la nivel înalt privind guvernanța globală a IA (26 – 29 iul.)

– Taipei, Taiwan: Mai mulți parlamentari ai opoziției se confruntă cu votul de impeachment

– Melbourne: Rugby – al doilea meci test, Australia – British and Irish Lions

– Hong Kong: Fotbal – Meci amical de dinaintea sezonului între Liverpool (Anglia) și AC Milan (Italia)

– East Rutherford, SUA: Fotbal – Premier League, meciul amical dintre Manchester United și West Ham United

– Kenya: Maratonul de la Nairobi

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Conservarea Ecosistemului de Mangrove”, adoptată de Conferința generală a UNESCO în 2015 (- 10 ani); mangrovele sunt ecosisteme rare, spectaculoase și prolifice la granița dintre pământ și mare; ele joacă un rol ecologic deosebit de important, protejând vegetaţia marină şi coralii, acţionând ca habitat preferat de numeroase specii de peşti aflate în perioada de reproducere, având și rol de filtrare a apei care se scurge de pe uscat; de asemenea, aceste forme de vegetaţie, alcătuite din arbori şi arbuşti, caracteristice ţărmurilor maritime mlăştinoase absorb o mare cantitate de carbon din atmosferă

– Sărbătoarea naţională a Republicii Liberia; aniversarea proclamării independenţei – 1847

– În Cuba se marchează Ziua Insurecţiei Naţionale (aniversarea asaltului asupra cazărmii Moncada – 1953). Sărbătoare naţională

– Ziua naţională a Republicii Maldivelor; aniversarea proclamării independenţei/1965 – 60 de ani

– 1829: S-a născut Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru Pace în 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (m. 1912)

– 1856: S-a născut George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1925 (m. 1950)

– 1874: S-a născut Serghei Kuseviţki, contrabasist şi dirijor american de origine rusă: director muzical al Orchestrei Simfonice din Boston între anii 1924 – 1949 (m. 1951). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 14 iulie 1874

– 1875: S-a născut Carl Gustav Jung, medic, psihiatru şi psiholog elveţian; întemeietorul psihologiei analitice (m. 1961) – 150 de ani

– 1875: A murit Arthur Carl Victor Schott, filolog, folclorist, botanist şi geolog american de origine germană; împreună cu fratele său Albert (1809-1847), a cules din Banat texte de folclor românesc şi a publicat, în 1845, o culegere de basme, poveşti şi snoave româneşti, intitulată „Poveşti valahe” (n. 1814) – 150 de ani

– 1885: S-a născut romancierul, eseistul şi biograful francez André Maurois (nume real: Émile Salomon Wilhelm Herzog) (m. 1967) – 140 de ani

– 1893: S-a născut George Grosz, pictor, grafician şi scenograf german (m. 1959)

– 1894: S-a născut scriitorul englez Aldous Huxley (m. 1963)

– 1908: S-a născut Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat (după alte variante, s-a sinucis) în cursul unui puci militar (m. 1973)

– 1919: A murit omul de ştiinţă britanic James Lovelock, ecologist și futurolog; unul dintre primii cercetători care au lansat semnale de alarmă cu privire la încălzirea climatică; cunoscut şi pentru „ipoteza Gaia”, un construct teoretic în care prezintă Pământul ca pe o planetă vie, capabilă să se autoregleze (m. 2022)

– 1922: S-a născut Blake Edwards, regizor, scenarist, actor şi producător american de film; rămâne în filmografia de gen, mai ales, prin seria „Pantera roz” (m. 2010)

– 1925: S-a născut scriitoarea spaniolă Ana María Matute (m. 2014) – 100 de ani

– 1925: S-a născut comediantul Robert Hirsch, unul dintre ultimele legende ale teatrului francez (m. 2017) – 100 de ani

– 1925: A murit Friedrich Ludwig Gottlob Frege, matematician, filozof, logician și profesor german; fondatorul logicii matematice moderne; a descoperit ideile fundamentale care au făcut posibilă dezvoltarea logicii moderne (n. 1848) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actorul american James Best (m. 2015)

– 1928: S-a născut compozitorul polonez Tadeusz Baird (m. 1981)

– 1928: S-a născut Stanley Kubrick, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1999)

– 1928: S-a născut Francesco Cossiga, politician creştin-democrat italian, premier al Italiei între 4.VIII.1979 şi 18.X.1980, apoi al optulea preşedinte al Italiei, în funcţie în perioada 3.VII.1985 – 28.IV.1992 (m. 2010)

– 1929: S-a născut pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (m. 2012)

– 1930: S-a născut Barbara Jefford, una dintre cele mai cunoscute actriţe britanice de teatru şi film; în cariera de 70 de ani a jucat pentru Royal Shakespeare Company, National Theatre şi The Old Vic (m. 2020) – 95 de ani

– 1930: S-a născut fizicianul teoretician rus Gerasim M. Eliaşberg, academician al Academiei Ruse de Ştiinţe (RAN) (m. 2021) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (m. 2015)

– 1941: A murit matematicianul francez Henri-Leon Lebesque, unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale (n. 1875)

– 1943: S-a născut Sir Mick Jagger (Michael Phillip Jagger), interpret rock, compozitor, actor, producător şi om de afaceri britanic

– 1945: S-a născut actrița britanică Helen Mirren (Helen Lidia Mironov) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Betty Gray Davis, cântăreață, compozitoare și model american; cunoscută pentru versurile sale controversate și pentru stilul de interpretare; a doua soție a trompetistului Miles Davis (m. 2022) – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1944

– 1947: A murit istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n. 1879)

– 1948: S-a născut cântăreţul spaniol de flamenco Antonio Cortés Pantoja, supranumit „Chiquetete” (m. 2018)

– 1949: S-a născut Roger Taylor (nume complet: Roger Meddows-Taylor), muzician, cântăreț, compozitor, multi-instrumentalist britanic; cunoscut ca bateristul formației de muzică rock „Queen”

– 1952: A murit Eva Perón, fosta Prima doamnă a Argentinei; María Eva Duarte de Perón, pe numele său întreg, a fost soția președintelui Argentinei, Juan Perón; în anii ’40 și ’50 ai secolului XX, datorită ei, privirile întregii lumi s-au întors asupra orașului Buenos Aires și asupra Argentinei (n. 1919)

– 1959: S-a născut actorul american de film, regizorul şi scenaristul Kevin Spacey, Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic (din 2015)

– 1964: S-a născut Sandra Bullock, actriţă americană de film, producătoare, regizoare şi scenaristă

– 1984: A murit George Gallup, statistician şi ziarist american; fondator (în 1935) al unui important institut de sondare a opiniei publice (ce-i poartă numele), cu sediul la Princeton (New Jersey) (n. 1901)

– 1986: A murit Averell Harriman, finanţist şi om politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „Războiului rece” (n. 1891)

– 2003: A murit Hilde Levi, fiziciană germano-daneză, istoric al ştiinţelor; pionieră a utilizării izotopilor radioactivi în biologie şi în medicină, în special a tehnicilor datării cu radiocarbon şi autoradiografiei (n. 1909)

– 2009: A murit dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului XX (n. 1919)

– 2012: A murit Lupe (Guadelupe) Ontiveros, actriţă americană (de origine mexicană) de film şi televiziune (n. 1942)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (n. 1938)

– 2015: A murit muzicianul american Vic Firth (Everett Joseph Firth), care a revoluţionat beţele de percuţie (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit regizorul egiptean Mohamed Khan, considerat de critici unul dintre fondatorii cinematografiei realiste egiptene (n. 1942)

– 2017: A murit Paul Angerer dirijor, compozitor, violist, șef de orchestră, prezentator de radio și profesor austriac (n. 1927)

– 2018: A murit Adem Demaçi, scriitor şi politician kosovar; a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste conduse de Josip Broz Tito; supranumit „Mandela din Kosovo” (n. 1936)

– 2020: A murit actriţa americană de film Olivia de Havilland; cunoscută mai ales pentru rolul din filmul „Pe aripile vântului” (n. 1916, la Tokyo, într-o familie britanică) – 5 ani

– 2020: A murit inginerul american de calculatoare William „Bill” English, unul dintre pionierii mouse-ului pentru computer (n. 1929) – 5 ani

– 2021: A murit Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară din Republica Moldova (n. 1953)

– 2021: A murit Joey Jordison, muzician, compozitor și producător muzical american; co-fondatorul și bateristul formației de heavy metal Slipknot, cu care a câștigat mai multe premii Grammy (n. 1975)

– 2022: A murit omul de ştiinţă britanic James Lovelock, ecologist și futurolog; unul dintre primii cercetători care au lansat semnale de alarmă cu privire la încălzirea climatică; cunoscut şi pentru „ipoteza Gaia”, un construct teoretic în care prezintă Pământul ca pe o planetă vie, capabilă să se autoregleze (n. 1919)

– 2023: A murit cântăreaţa de origine irlandeză Sinead O’Connor (nume complet: Sinéad Marie Bernadette O’Connor), cunoscută pentru hitul „Nothing Compares 2 U” (n. 1966)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 25 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 25 iulie 2025, 15:17

S-a întâmplat într-o zi de 25 iulie

* Cu 177 de ani în urmă (1848) guvernul provizoriu al Ţării Româneşti (constituit la 14/26.VI.1848) a fost nevoit să demisioneze sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poarta Otomană şi de Rusia (25.VII/6.VIII)

* Acum 168 de ani (1857) avea loc întrevederea dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria, în cadrul căreia s-a ajuns la o soluţie de compromis privind Principatele Române: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială (Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare) şi renunţa la proiectul privind unirea acestora sub un principe străin. Pe plan diplomatic, această întrevedere a reprezentat un moment important în realizarea statului român. Cu o zi în urmă (la 24.VII./5.VIII.1857) Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei au hotărât ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile pentru Adunarea ad-hoc din Moldova (din 7/19.VII.1857), falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească (25.VII/6.VIII)

* Louis Blériot (1872-1936), aviator şi constructor francez de avioane, a realizat, în premieră, cu 116 ani în urmă (1909), un zbor între Europa continentală şi Marea Britanie, traversând Canalul Mânecii cu avionul, de la Calais la Dover

* Acum 84 de ani (1941), potrivit unui comunicat militar oficial, a fost încheiată campania militară purtată de Armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei (declanşată la 22 iunie în acelaşi an)

* În urmă cu 47 de ani (1978) se năștea primul copil din lume (o fetiţă) conceput în urma unei proceduri de inseminare artificială (First Taste-Tube Baby), Louise Joy Brown. Evenimentul a avut loc la clinica Oldham District General Hospital din Anglia

* Se marchează 46 de ani (1979) de la inaugurarea pasajului rutier Bucur – Obor din Bucureşti. Pasajul a fost finalizat după doar 15 luni, iar inaugurarea a avut loc în prezența președintelui comunist Nicolae Ceaușescu și a soției acestuia. Dispoziția finală a pasajului cuprindea patru fire de circulație pentru autovehicule, câte două pe fiecare sens de mers, și două linii de tramvai prevăzute cu o stație subterană, dotată cu scări de acces către suprafață

* Cosmonautul sovietic, Svetlana Savitskaya, devenea, acum 41 de ani (1984), prima femeie din lume care a ieșit în spațiul deschis (3 ore și 35 min.), într-o misiune cu naveta Soyuz T-12, efectuând o activitate extravehiculară în afara stației spațiale Saliut 7, timp în care a tăiat și sudat metalele în spațiu împreună cu colegul ei, Vladimir Janibekov. NOTĂ: Rusoaica Valentina Tereşkova a devenit, pe 16 iunie 1963, prima femeie care a efectuat un zbor în spaţiu, la bordul vehiculului Vostok 6

* Cu 31 de ani în urmă (1994), la Washington (în prezenţa preşedintelui american Bill Clinton), Israelul şi Iordania (a doua ţară după Egipt) puneau capăt formal, după 46 de ani, a stării de război, prin declaraţia semnată cu ocazia întâlnirii oficiale dintre primul ministru israelian, Yitzhak Rabin (1922 – 1995), şi regele Hussein al Iordaniei (1935 – 1999)

* În urmă cu 24 de ani (2001) era adoptat, la Bonn (de cele 180 de state semnatare), Acordul privind Protocolul de la Kyoto (din 1997). Acordul de la Bonn stabilea modalităţile de aplicare a Protocolului de la Kyoto privind combaterea modificărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze poluante. Delegaţiile celor peste 190 de ţări prezente la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP18), desfăşurată la Doha în perioada 26 noiembrie – 8 decembrie 2012, au decis ca Protocolul de la Kyoto să continue până în 2020, România având un reprezentant în Comitetul de Supervizare al mecanismului Joint Implementation (JI). La 12 decembrie 2015, la Paris, s-a încheiat un nou acord global privind schimbările climatice

Aniversări – Comemorări

– Sf. Iacob, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Radiolocaţiei” marchează debutul existenţei radiolocaţiei ca armă distinctă în cadrul Armatei române, la 25.VII.1955 – 70 de ani

– 1818: S-a născut Mons. Ignazio (sau Ignatius) Paoli (pe numele adevărat Feliciano Paoli), primul arhiepiscop al Arhidiecezei de Bucureşti și ctitor al Catedralei Sf. Iosif din București (m. 1885)

– 1864: S-a născut Ioan Bogdan, istoric şi filolog; iniţiatorul studiilor de slavistică din România; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (m. 1919)

– 1876: S-a născut poetul Mihail Codreanu, unul dintre cei mai de seamă autori de sonete din literatura română; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (m. 1957)

– 1893: S-a născut Nagy Imre, pictor, grafician şi gravor de naţionalitate maghiară (m. 1976)

– 1926: S-a născut compozitorul şi muzicologul Theodor Grigoriu (m. 2014)

– 1932: S-a născut actorul de teatru și film Mihai Vasile Boghiţă (m. 1999)

– 1936: S-a născut sculptorul şi profesorul Anton Eberwein, stabilit în Germania

– 1937: S-a născut soprana Magdalena Cononovici

– 1945: A murit Enea Hodoş, scriitor, folclorist şi publicist; s-a afirmat ca autor de manuale, între acestea detaşându-se cel de istoria literaturii române; membru corespondent al Academiei Române din 1904; frate cu Ion Gorun şi Nerva Hodoş (n. 1858) – 80 de ani

– 1947: S-a născut inginerul Florin Gh. Filip; bogată activitate ştiinţifică în dezvoltarea teoriei sistemelor automate şi informatice şi în punerea în practică a rezultatelor originale proprii în aplicaţii industriale şi sisteme culturale; la Institutul de Cercetare în Informatică (ICI) a fost director-general (1991-1997), director ştiinţific şi preşedinte al Consiliului ştiinţific (1997-2000); sub conducerea sa ICI a introdus Internetul în România; director general al Bibliotecii Academiei Române (2009-2017); membru titular al Academiei Române din 1999, preşedinte al Secţiei de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei (din 2010), vicepreşedinte al acestui for (2000-2010)

– 1948: S-a născut cântărețul de muzică populară Nelu Bălăşoiu (m. 2020)

– 1948: S-a născut tenorul Corneliu Murgu, fost director al Operei Naționale Române din Timișoara în perioada 2000 – 2019 (m. 2021)

– 1952: S-a născut Ștefan Afloroaei, filosof și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2015

– 1958: S-a născut Varujan Vosganian, economist, scriitor şi om politic liberal; preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2024); preşedinte al Uniunii Armenilor din România (din 1990)

– 1964: A murit sculptorul şi profesorul Cornel Medrea (nume complet: Corneliu Virgiliu Medrea); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1888)

– 2009: A murit Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (n. 1920, la Cubolta, azi în Republica Moldova)

– 2011: A murit compozitoarea, pianista şi profesoara Elise Popovici (n. 1921)

– 2017: A murit pictorul Radu Costinescu (n. 1931)

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got (n. 1937)

– 2021: A murit artistul plastic şi profesorul Victor Tiberiu Ciato (n. 1938)

– 2022: A murit actriţa de teatru şi film Camelia Zorlescu; a jucat pe scena Teatrului Nottara peste 30 de ani (n. 1938)

– 2024: A murit generalul de securitate Mihail (sau Mihai) Caraman; a rămas în istoria serviciilor secrete cunoscut ca spionul care a reuşit, graţie reţelei sale, să sustragă vreme de 11 ani sute de informaţii ultrasecrete din cadrul NATO, furnizându-le ulterior serviciilor secrete ale URSS; a fost șeful diviziei de contrainformații de la Direcția de Informații Externe (1968-1978); a îndeplinit funcția de director al Serviciului de Informații Externe în perioada 1990-1992 (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Lannemezan, Franța: Urmează eliberarea libanezului Georges Ibrahim Abdallah după 40 de ani de închisoare

– Moscova: Reuniune a Băncii Centrale cu o decizie privind rata dobânzii

– Wolfsburg, Germania: Volkswagen – rezultatele trimestrului al doilea

– Londra: Trupa Oasis susține primul concert din turneul lor de reuniune „Live ’25”. Oasis va susține mai multe concerte pe stadionul Wembley din Londra, în cadrul turneului mondial „OASIS LIVE ’25”. Datele sunt 25, 26 și 30 iulie și 2 și 3 august. De asemenea, vor concerta la Londra pe 27 și 28 septembrie

– San Diego, SUA: San Diego Comic-Con International (25 – 27 iul.)

– Hong Kong, China: Expoziția de animație ACGHK – Ani-com & Games Hong Kong (25 – 29 iul.)

– Spa-Francorchamps: Campionatul Mondial de Formula 1 Campionat – Marele Premiu al Belgiei (25 – 27 iul.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Prevenirea Înecului” a fost stabilită în aprilie 2021 prin rezoluţia A/RES/75/273 a Adunării Generale a ONU, pentru a sublinia necesitatea unei acţiuni urgente, coordonate şi multisectoriale privind măsuri precum: instalarea de bariere care controlează accesul la apă; predarea abilităţilor de înot, siguranţă în apă şi salvare în siguranţă; instruirea trecătorilor în salvare şi resuscitare în siguranţă; stabilirea şi aplicarea reglementărilor sigure privind navigaţia cu barca, transportul maritim şi feribot; îmbunătăţirea managementului riscului de inundaţii. Noua rezoluţie a invitat OMS să coordoneze acţiunile de prevenire a înecului în cadrul sistemului ONU; în această calitate, OMS conduce pregătirile pentru „Ziua mondială de prevenire a înecului” prin realizarea de materiale aferente, găzduirea unui eveniment global de lansare şi sprijinirea activităţilor naţionale şi locale în ţări şi comunităţi din întreaga lume

– 1794: A murit Andre de Chénier, poet francez, considerat precursor al romantismului (n. 1742, la Istanbul)

– 1834: A murit Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator, alături de William Wordsworth, al „Şcolii lacurilor” (n. 1772)

– 1848: S-a născut Arthur James Balfour, filosof şi om politic conservator britanic; prim-ministru (1902-1905) şi ministru de externe (1916-1919); autor al unei declaraţii (1917) în care afirma sprijinul guvernului britanic pentru crearea unei „patrii” pentru evrei în Palestina (m. 1930)

– 1874: S-a născut chimistul rus Serghei Lebedev, creatorul cauciucului sintetic industrial (m. 1934)

– 1883: S-a născut Alfredo Casella, pianist, dirijor şi compozitor italian (m. 1947)

– 1905: S-a născut (la Ruse/Bulgaria, într-o familie de evrei spanioli) Elias Canetti, prozator, dramaturg şi eseist britanic de limbă germană; Premiul Nobel pentru Literatură în 1981 (m. 1994) – 120 de ani

– 1920: S-a născut Rosalind Elsie Franklin, biofizician şi cristalograf britanic, care a adus contribuţii importante la înţelegerea structurilor fine moleculare ale ADN-ului, ARN-ului, virusurilor, cărbunelui şi grafitului (m. 1958) – 105 ani

– 1927: S-a născut Daniel Ceccaldi, actor, regizor şi scenarist francez (m. 2003)

– 1929: S-a născut Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (m. 1974)

– 1932: S-a născut scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria”, una dintre primele cărţi despre copiii românilor basarabeni deportaţi în lagărele comuniste din Siberia (m. 2013)

– 1935: S-a născut actriţa americană Barbara Harris; cunoscută mai ales din musicalul „The Apple Tree” (m. 2018) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actorul canadian August Schellenberg (m. 2013)

– 1941: S-a născut regizorul chilian de film Raoul Ruiz; stabilit, din 1974, în Franţa (m. 2011)

– 1945: S-a născut scriitorul britanic Joseph Delaney, cunoscut pentru seria „Cronicile Wardstone” (m. 2022) – 80 de ani

– 1951: A murit istoricul britanic Robert William Seton-Watson; specialist în istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; bun cunoscător al realităţilor româneşti, a susţinut cauza unităţii politice a românilor („Istoria românilor”, 1934); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj şi cetăţean de onoare al acestui oraş; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1879)

– 1955: A murit compozitorul rus Isaak Dunaevski (n. 1900) – 70 de ani

– 1956: S-a născut biochimista și profesoara americană Frances Hamilton Arnold; Premiul Nobel pentru chimie în 2018, împreună cu biochimiștii american George P. Smith și britanic Gregory P. Winter, pentru cercetări privind „evoluția dirijată a enzimelor”

– 1967: S-a născut actorul american Matt Le Blanc

– 1969: A murit Otto Dix, pictor expresionist şi grafician german (n. 1891)

– 1969: A murit compozitorul și profesorul american Douglas Stuart Moore (n. 1893)

– 1969: A murit Witold Marian Gombrowicz, romancier și dramaturg polonez; considerat un precursor al teatrului absurdului (n. 1904)

– 1972: A murit Anton Romanowski, interpret, maestru de balet și coregraf polonez; unul dintre marii artiști care au contribuit la schimbarea la față a baletului românesc; a pus bazele companiei de balet a Operei din București; ca pedagog a contribuit semnificativ la dezvoltarea ȋnvǎțǎmȃntului coregrafic și a baletului clasic românesc (n. 1882)

– 1975: A murit Eugen Fink, filosof şi pedagog german (n. 1905) – 50 de ani

– 1980: A murit Vladimir Vîsoţki, actor, poet şi muzician rus; considerat cel mai celebru bard rus al secolului XX (n. 1938) – 45 de ani

– 1996: A murit pictorul italian Remo Brindisi, considerat fondatorul mişcării „Noua Reprezentare” (n. 1918)

– 2002: A murit Abdel Rahman Badawi, scriitor şi filosof egiptean (n. 1917)

– 2011: A murit regizorul grec de film Michael Cacoyannis; a devenit cunoscut pe plan internaţional cu filmul „Zorba Grecul” (n. 1922)

– 2012, 25/26: A murit sculptorul austriac Franz West (n. 1947)

– 2013: A murit Walter Joseph de Maria artist, sculptor, illustrator şi compozitor american (n. 1935)

– 2013: A murit Bernadette Lafont, actriţă franceză de teatru şi film (n. 1938)

– 2014: A murit tenorul italian Carlo Bergonzi; considerat un specialist în ariile compozitorului Giuseppe Verdi (n. 1924)

– 2015: A murit Dieter Kühn, dramaturg şi eseist german (n. 1935) – 10 ani

– 2019: A murit violoncelistul olandez Anner Bylsma; a fost unul dintre pionierii „Școlii barocului olandez” (n. 1934)

– 2020: A murit Peter Green, chitarist și cântăreț britanic, co-fondator al celebrului grup Fleetwood Mac (n. 1946) – 5 ani

– 2022: A murit actorul american Paul Sorvino; devenit celebru datorită rolurilor interpretate în filmul „Goodfellas” şi în serialul TV „Law & Order”, a jucat în numeroase producţii de film, teatru şi televiziune timp de peste 50 de ani (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 424 de ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Báthory. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 253 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 149 de ani (1876) era format un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care a condus ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* În urmă cu 114 ani (1911) avea loc descoperirea orașului Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor“. Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco din Peru. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de arheologul american, Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând „vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de doar 13km pătrați), dar extraordinar oraș. A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane

* Acum 108 ani (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul Anton Ludwig August von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Cu 102 ani în urmă (1923) România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din Primul Război Mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* Acum 96 de ani (1929) intra în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, au aderat la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* În urmă cu 76 de ani (1949) erau constituite primele gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice: „Zorile” din Turnişor, jud. Sibiu, „Drumul Nou” din Zăbrani, jud. Arad, „Ogorul Roşu” din Laslea, jud. Târnava Mare, „Victoria Socialismului” din Răşcani, jud. Vaslui, „Tractorul Roşu” din Lunca de Jos, jud. Cluj. La data de 1 august 1949 era emis Decretul nr. 319 privind înfiinţarea G.A.C. – urilor, care conţinea 2 articole: „Art. 1.Se aprobă organizarea Gospodăriilor Colective. Art. 2. Gospodăriile agricole colective se vor înfiinţa la propunerea Ministerului Agriculturii, prin hotărâri ale Consiliului de Miniştri”

* Cu 62 de ani în urmă (1963), între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-o ţară preponderent agrară, precum şi împotriva încălcării principiului independenţei şi suveranităţii. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 61 de ani (1964) era publicat Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat faptul că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când s-a desfăşurat, la Wiliamsburg (statul american Virginia), prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

* Acum 12 ani (2013) avea loc accidentul feroviar din Santiago de Compostela, când un tren de mare viteză de tip Alvia, aflat pe ruta Madrid-Ferrol, a deraiat la doar trei km de stația Santiago de Compostela, în zona cunoscută drept Angrois. Din cele 222 de persoane (218 pasageri și 4 membri ai echipajului) aflate la bord, 79 și-au pierdut viața, iar 131 au fost rănite. Rapoartelea tehnice neoficiale au arătat că trenul a circulat cu o viteză de peste două ori limita legală atunci când a intrat într-o curbă. Inițial, pasagerii au crezut că este vorba despre un atac terorist, întrucât înainte de deraiere s-a auzit o bubuitură puternică. Acesta este cel mai grav accident de tren produs pe teritoriul Spaniei din 1972, când un tren s-a ciocnit cu un autobuz în sud-vestul țării, omorând 86 persoane și rănind 112

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” a fost stabilită prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării). Poliţia de Frontieră Română s-a format, la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.VI.1886

– 1894, 24.VII/5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris). NOTĂ: Andrei Oţetea a lăsat moştenire Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu, gospodăria ţărănească din secolul al XIX-lea, situată în Poiana Godia, din satul Sibiel, biroul său, în care erau incluse 6000 de volume, elemente decorative şi de mobilier. Cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu, acestea au devenit Casa de odihnă şi creaţie şi Fondul documentar care îi poartă numele

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006)

– 1934: S-a născut Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier, actor (m. 2018)

– 1937: A murit medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1945: S-a născut Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (m. 2016) – 80 de ani

– 1954: S-a nsăcut Vasile Dîba, primul campion olimpic de caiac al României, câştigător al medaliei de aur la Olimpiada de la Montréal din 1976; a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului şi a fost decorat cu Ordinul Muncii clasa I (1976), Ordinul Meritul Sportiv clasa a II-a (1981) şi Ordinul Meritul Sportiv clasa I (2004); Sala Sporturilor din Jurilovca a primit numele campionului olimpic pe 31 martie 2023, la inaugurare (m. 2024)

– 1965: S-a născut artistul vizual și profesorul universitar Florin Stoiciu; considerat drept maestru al gravurii românești – 60 de ani

– 1970: S-a născut Radu Tudor, analist politic şi militar, realizator de emisiuni de televiziune – 55 de ani

– 1974: A murit Elena Zamora (nume real: Elena Stănescu), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de operetă ale secolului trecut (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923) – 15 ani

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru titular al Academiei Române (din 2010) (n. 1926)

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928)

– 2017: A murit poetul și jurnalistul Petre Got; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (n. 1937)

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Pentru a marca cea de-a 81-a aniversare a Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor (2 aug.), o ceremonie de depunere de flori va avea loc la amiază, în fața Palatului Europei, pentru a onora memoria victimelor rome ale Holocaustului

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară a zonei euro

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea cu Organizația Cooperării Islamice

-Beijing: China găzduiește un summit de două zile cu liderii europeni (24 – 25 iulie)

– Paris: BNP Paribas – rezultate pe trimestrul al doilea (înainte de Bursă)

– Paris: TotalEnergies – rezultate pe semestrul I (înainte de Bursă)

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate pe trimestrul al doilea

– Vevey, Elveția: Nestlé – rezultate pe semestrul I

– Amsterdam: Stellantis – rezultate semestriale

– Bayreuth, Germania: Festivalul anual de la Bayreuth 2025 (24 iul. – 26 aug.)

– Los Angeles, SUA: Premiera filmului de animație „The Bad Guys 2”

– Nairobi: Atletism – Kenya organizează probe pentru Campionatele Mondiale de la Tokyo (24 – 26 iul.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Suprasolicitării Planetei” este data la care umanitatea a folosit toate resursele biologice pe care Pământul le generează pe parcursul întregului an, este ziua în care cererea umanităţii pentru resursele naturale ale Pământului în decursul anului 2025 a depăşit capacitatea planetei de a se regenera, conform studiilor recent efectuate de Global Footprint Network, o organizație internațională de cercetare care oferă factorilor de decizie un meniu de instrumente pentru a ajuta economia umană să funcționeze în limitele ecologice ale Pământului Cu alte cuvinte, începând cu 24 iulie 2025, omenirea va fi consumat toate resursele pe care Pământul le poate regenera în mod natural pentru întregul an. „Earth Overshoot Day” nu are o zi fixă, se calculează împărţind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să le genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanităţii (cererea umanităţii pentru acel an) şi înmulţind cu 365, numărul de zile dintr-un an. De Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie, este anunțată data pentru „Ziua Suprasolicitării Planetei”

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII/4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830)

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856)

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York) – 185 de ani

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1848: S-a născut Édouard Toudouze, pictor, ilustrator și artist decorativ francez (m. 1907)

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889)

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939) – 165 de ani

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1932) (m. 1944) – 165 de ani

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959) – 145 de ani

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985) – 130 de ani

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012)

– 1918: S-a născut Antonio Candido de Mello e Souza, scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian; în calitate de critic al literaturii braziliene, este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți cercetători în domeniu de către universitățile braziliene (m. 2017)

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1931: S-a născut regizorul, scenograful și producătorul italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1942: S-a născut Josef „Sepp” Holzer, ecologist, fermier practicant al agriculturii naturale și scriitor austriac; fondatorul permaculturii și consultant activ la nivel internațional pe probleme de agricultură naturală

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel de Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873) – 70 de ani

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare și dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925) – 45 de ani

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 23.VII.1992

– 2002: A murit actorul britanic Maurice Denham (n. 1909)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 24 iulie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 23 iulie

* Acum 424 de ani (1601) Mihai Viteazul dicta memoriul către marele duce al Toscanei, Fernando I de Medici, păstrat numai în traducere italiană, considerat prima autobiografie din literatura română

* Cu 196 de ani în urmă (1829) inventatorul american, William Austin Burt (1792 – 1858) din Mount Vernon, Michigan, primea patentul pentru invenţia sa – maşina de scris. Cu toate acestea, nu există doar o persoană căreia să-i fie atribuită inventarea maşinii de scris în forma sa standard, fiind numeroşi inventatorii care au pus bazele apariţiei acestui aparat. Printre cei care au realizat dispozitivul se numără Henry Mill, Pellegrino Turri şi William Austin Burt. Chiar dacă perioada sa de glorie a apus deja, maşina de scris se numără printre cele mai importante invenţii ale lumii moderne, mai ales pentru că stă la baza procesului de comunicare, iar acest lucru se întâmpla încă din secolul al XVIII-lea. Maşina de scris, dispozitiv mecanic care este folosit pentru dactilografierea textelor, a fost reinventată în toate formele şi mărimile de aproape 52 de ori. Momentul de vârf al maşinii de scris a fost în anii ′50 ai secolului al XX-lea, când media de vânzări a atins în SUA 12 milioane de unităţi. În aprilie 2011, Godrej and Boyce, ultima companie care mai producea maşini de scris, şi-a închis fabrica din Mumbai, India, reprofilându-se

* Cu 177 de ani în urmă (1848) peste 40.000 de oameni, întruniţi pe Câmpia Libertăţii (Filaret) din Bucureşti, proclamau „Locotenenţa domnească a Ţării Româneşti” (formată din şase membri ai Guvernului provizoriu); formula este, însă, respinsă de comisarul Porţii Otomane (23.VII/4.VIII)

* În urmă cu 163 de ani serviciul de poştă intra în administraţia statului, înfiinţându-se, la Bucureşti, Direcţia Centrală a Poştelor. La 23 iulie 1862, a fost emis Decretul 527 privind unificarea administraţiilor poştale din Moldova şi Muntenia, măsură realizată începând cu 1 august 1862. În urma unificării, conducerea direcţiei generale a fost încredinţată lui Panait Sevescu, care din decembrie 1860 ocupa aceeaşi funcţie şi în Muntenia. Prima lege de organizare a ramurii de comunicaţii purtând denumirea de „Lege telegrafo-poştală” a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1865, dată de la care a fost reglementată şi situaţia personalului, prin statut propriu (23.VII/4.VIII)

* Acum 144 de ani (1881), la Liège, în Belgia, s-a înființat Federația Internațională de Gimnastică, cea mai veche federație sportivă internațională. Numele original al organizației era Federația Europeană de Gimnastică, având doar trei membri, Belgia, Franța și Țările de Jos. Numele a fost menținut până în 1921, când primele țări non-europene au fost admise în organizație, după care numele i-a fost schimbat în cel actual

* Cu 104 ani în urmă (1921) Nicolae Constantin Paulescu (1869-1931), medic şi profesor Facultatea de Medicină din București, a descoperit hormonul antidiabetic eliberat de pancreas, pe care l-a numit „pancreină”. În august 1921 a publicat rezultatele cercetărilor sale, iar în 1922 a obținut de la Ministerul Industriei și Comerțului din România brevetul de invenție nr. 6255, intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”. Abia peste 50 de ani a fost recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de medicii canadieni Frederick Grant Banting şi John James Rickard Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 (şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923). Marele eveniment a avut loc pe 23 iulie 1921, când în cadrul sesiunii Societăţii de Biologie, Nicolae Paulescu a expus în patru comunicări rezultatele muncii sale de cercetare. El a găsit în interiorul pancreasului un produs activ antidiabetic, pe care el l-a numit pancreină, substanţă ce este este cunoscută ca fiind insulina. Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului român a fost publicată în august 1921 în publicaţia de specialitate „Archives Internationales de Physiologie”, revistă care apărea simultan în Franţă şi Belgia. Un an mai târziu, Paulescu primea de la Ministerul Industriilor şi Comerţului din România brevetul de invenţie Pancreina și procedura fabricației sale. În acest act oficial se preciza: „Dau acest nume substanţei active descoperite de mine în extractul de pancreas. Această substanţă are proprietatea remarcabilă ca, atunci când este injectată unui animal diabetic, să producă o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a hiperglicemiei…” şi „Pentru ca pancreina să fie întrebuințată cu folos în tratamentul diabetului la om, ea trebuie să fie preparată în mari cantităti, ceea ce necesitează un mare capital. Revendic invențiunea produsului organic pancreanina, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o suprimare trecătoare a simptomelor diabetului”

* Tot în urmă cu 104 ani (1921) avea loc semnarea Convenţiei de la Paris (de către Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România), ulterior aderând Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia, care stabilea statutul definitiv al Dunării

* Acum 34 de ani (1991) era semnat, la Bucureşti, Tratatul de prietenie şi colaborare între guvernele României şi Italiei, acesta reprezentând primul Tratat încheiat de România cu un stat occidental după decembrie 1989

* Sunt marcați 25 de ani (2000) de când şefii de stat și de guvern ai statelor membre ale G8, reuniți la Nago, în Japonia, au adoptat Declarația finală a summitului din Okinawa, care își propunea „să atace în profunzime cauzele conflictelor și sărăciei” din lume

* În urmă cu 16 ani (2009) începea să emită televiziunea cu profil sportiv Digi Sport, lansată de compania de cablu RCS&RDS

Aniversări – Comemorări

– Sf. Brigitta, călugăriţă, patroană a Europei (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Presei Militare Române”; la 23.VII.1859 a apărut (până la 3.XII.1859), la Bucureşti, prima publicaţie a Armatei române, „Observatorul militar, diariu politicu şi scientificu” („Observatorul militar” de azi). NOTĂ: Din 22.VII.1994 apare seria nouă; din 23.VII.2014 a fost inaugurat Muzeul Presei Militare, la sediul Trustului de Presă al Ministerului Apărării Naţionale, strada Unirii nr. 57

– 1851: A murit pictorul Constantin Daniel Rosenthal; a participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1820, la Budapesta)

– 1869: S-a născut Gheorghe Adamescu, istoric literar, bibliograf şi publicist; autor al unei lucrări unice în felul ei, de pionierat, „Contribuţiune la bibliografia românească” (volumele I-III, 1921-1928); membru corespondent al Academiei Române din 1921 (m. 1942)

– 1912: S-a născut Moses Rosen, şef-rabinul Cultului Mozaic din România şi preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România în perioada iunie 1948 – mai 1994; fondator (1956) al „Revistei cultului mozaic din România”; a desfăşurat o bogată activitate publicistică şi eseistică; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 1994)

– 1913: S-a născut Gherasim Luca (pseudonimul lui Salman Locker), poet, prozator, eseist şi teoretician literar; fondator, împreună cu Gellu Naum, al „Grupului suprarealist român” (1940); în 1951 a plecat din România în Israel, iar din 1952 a trăit la Paris (m. 1994, s-a sinucis)

– 1918: S-a născut pictoriţa Lidia Nancuischi (m. 2003)

– 1920: A murit Teodor Ştefanelli (numele la naştere: Teodor Ştefaniuc), scriitor şi istoric (preocupat de o cât mai bună cunoaştere a istoriei Bucovinei); deputat în Dieta Bucovinei din partea Partidului Naţional Român şi participant activ la unirea cu România din 1918; membru titular al Academiei Române din 1910 (n. 1849) – 105 ani

– 1925: S-a născut Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2008) – 100 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul Matei (Mátyás) Kozma (m. 2000)

– 1933: S-a născut istoricul Radu Popa, arheolog medievalist, muzeograf şi profesor; cercetări complexe asupra epocii de formare a statelor feudale româneşti (m. 1993)

– 1941: S-a născut jurnalistul, poetul şi romancierul Eugen Hruşcă; corespondent special al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres (1998-2005) (m. 2020)

– 1943: S-a născut sculptoriţa Liana (Cornelia) Axinte; stabilită (din 1982) în Germania

– 1949: S-a născut inginerul electronist Petre Stoica, creator al şcolii româneşti de identificare a sistemelor, specialist în prelucrarea numerică a semnalelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999; profesor la universitatea din Uppsala, Suedia, membru al Academiei Europene de Științe și membru al Academiei Regale Suedeze

– 1955: A murit chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1883) – 70 de ani

– 1971: A murit Iulia Soare (pseudonimul lui Lilly Sonnenfeld), prozatoare şi traducătoare (n. 1920)

– 1984: S-a născut Mircea Abrudean, politician liberal, președinte al Senatului din 24 iunie 2025; președinte interimar al Senatului (12 feb. – 26 mai 2025); vicepreședinte al Senatului (21 dec. 2024 – 11 feb. 2025); secretar general în Guvernul Ciolacu (iul. 2023 – dec. 2024)

– 1990: A murit Ada Orleanu, prozatoare, publicistă şi traducătoare (n. 1916) – 35 de ani

– 1998: A murit Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (n. 1916)

– 2003: A murit chimistul și profesorul Lascăr Buruiană; cercetări în domeniul biochimiei medicale veterinare (n. 1904)

– 2006: A murit Titus Mesaroş, regizor, scenarist şi autor a peste 100 de filme documentare (n. 1925)

– 2014: A murit prozatoarea Oana Orlea (pseudonimul Mariei-Ioana Cantacuzino); la numai 16 ani, în 1952, este arestată, sub acuzaţia de complot şi acţiune subversivă împotriva statului, şi face închisoare până în 1954; în 1980 s-a stabilit în Franţa, unde a publicat cărţi care dezvăluie tratamentul aplicat deţinuţilor politici în lagărul comunist (n. 1936)

– 2024: A murit fostul mare handbalist Mircea Grabovschi, jucător important al echipei Dinamo; campion mondial (1974), vicecampion olimpic (1976) (n. 1952) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz îl primește pe președintele francez Emmanuel Macron la Berlin pentru discuții axate pe relațiile bilaterale, politica externă și securitatea internațională. Liderii urmează să facă declarații presei înainte de întâlnirea lor.

-Tokyo: Prim-ministrul japonez Shigeru Ishiba o primește pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe președintele Consiliului, Antonio Costa, la summitul anual

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul israeliano-palestinian

– Burundi: Alegeri legislative

– Abuja, Nigeria: Reuniunea națională a conducerii Partidului Popular Democrat (PDP)

– New York: American Airlines – Rezultatele celui de-al doilea trimestru

– New York: Tesla – Rezultate trimestrului al doilea

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Arabe Egipt; aniversarea revoluţiei din 1952 (la 23 iulie a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, la 26 iulie, a regelui Faruk; monarhia va fi abolită şi Egiptul se va proclama republică la 18 iunie 1953)

– 1692: A murit poetul francez Gilles Ménage (n. 1613)

– 1757: A murit Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (n. 1685)

– 1829: A murit Wojciech Bogusławski, actor polonez, regizor de teatru, dramaturg, pedagog, traducător și cântăreț de operă; considerat fondatorul teatrului polonez (n. 1757)

– 1838: S-a născut Édouard Colonne, violonist şi dirijor francez (m. 1910)

– 1866: S-a născut compozitorul italian Francesco Cilea (m. 1950)

– 1885: A murit Ulysses S.(impson) Grant, general american, erou național în timpul Războiului Civil American, și cel de-al 18-lea președinte al Statelor Unite între anii 1869 – 1877 (n. 1822) – 140 de ani

– 1888: S-a născut scriitorul american Raymond Chandler, cunoscut autor de romane poliţiste (m. 1959)

– 1906: S-a născut (la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina) chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (m. 1998)

– 1908: S-a născut scriitorul italian Elio Vittorini (m. 1966)

– 1916: A murit Sir William Ramsay, chimist englez; a descoperit gazele nobile; Premiul Nobel pentru chimie în 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (n. 1852)

– 1920: S-a născut cântăreaţa portugheză Amalia Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina fado-ului” (m. 1999) – 105 ani

– 1922: S-a născut Damiano Damiani, filmolog, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (m. 2013)

– 1923: S-a născut Mahmut Ahmetovici Gareev, general de armată rus, istoric, om de științe militare, scriitor și profesor; considerat unul dintre cei mai buni teoreticieni militari ai Rusiei; participant la șase războaie și conflicte armate (m. 2019)

– 1925: S-a născut istoricul, scriitorul, jurnalistul, scenaristul şi omul politic francez Alain Decaux; a întruchipat, începând din anii ’50 ai secolului XX, istoria radioului şi a televiziunii franceze, unde a creat numeroase emisiuni celebre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (m. 2016) – 100 de ani

– 1926: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (m. 2015)

– 1930: A murit Glenn Curtiss, pilot şi constructor american de avioane, pionier al aviaţiei mondiale; a realizat primul hidroavion (încercat în zbor în 1911) (n. 1878) – 95 de ani

– 1933: S-a născut (în Italia) arhitectul britanic Richard Rogers; unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (m. 2021)

– 1941: S-a născut Sergio Mattarella, politician și jurist italian, preşedinte al Italiei (din 31 ianuarie 2015, reales în 2022)

– 1943: S-a născut Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (m. 2018)

– 1944: S-a născut pianista portugheză Maria Joáo Pires

– 1946: S-a născut Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor rus de film (m. 1995)

– 1948: A murit regizorul american David Wark Griffith, pionier al cinematografiei; creatorul unui limbaj modern, al montajului în film (considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale”) (n. 1875)

– 1951: A murit regizorul american de film Robert Flaherty; pionier al filmului documentar (n. 1884)

– 1955: A murit Cordell Hull, om politic republican american (secretar de stat între anii 1933 şi 1944), colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace în 1945 (ca o recunoaştere a eforturilor sale pentru pace şi înţelegere în emisfera vestică) (n. 1871) – 70 de ani

– 1957: A murit scriitorul italian Giuseppe Tomasi di Lampedusa; faima sa postumă s-a datorat publicării de către Giorgio Bassani, în 1958, a romanului său „Ghepardul” (n. 1896)

– 1961: S-a născut Martin Lee Gore, chitarist, clăpar şi compozitor britanic; membru fondator al trupei Depeche Mode

– 1961: S-a născut actorul american Woody Harrelson

– 1967: S-a născut actorul american Philip Seymour Hoffman (m. 2014)

– 1976: S-a născut şahista maghiară Polgár Judit; în 1989, când avea doar 12 ani, a devenit cea mai bună jucătoare feminină de şah din lume, menținându-se așa până în 2014, când s-a retras din competiții; în 1991, la vârsta de 15 ani şi 4 luni, a ajuns mare maestru al şahului, la acel moment fiind cea mai tânără persoană care reuşea acest lucru, depăşind recordul anterior al lui Bobby Fischer; este singura femeie care a depăşit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo (sistemul internaţional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al şahiştilor), ajungând, în 2003, pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor

– 1983: A murit compozitorul francez Georges Auric (n. 1899)

– 1989: S-a născut actorul britanic Daniel (Jacob) Radcliffe, cunoscut publicului pentru interpretarea personajului Harry Potter

– 2004: A murit cântăreţul şi actorul francez de origine italiană Serge Reggiani (n. 1922)

– 2004: A murit chitaristul portughez Carlos Paredes (n. 1925)

– 2011: A murit profesorul de fizică american Robert Ettinger, supranumit „părintele criogeniei”; între anii 1960 şi 1970 Ettinger a făcut cunoscut acest concept prin intermediul unor renumite emisiuni tv. americane; în 1962 a publicat volumul „Prospect of Immortality”, editat în lumea întreagă, iar în 1976 a fondat Institutul de Criogenie din Clintown Township (statul Michigan) (n. 1918)

– 2011: A murit cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (n. 1983)

– 2012: A murit astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (n. 1951)

– 2016: A murit scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al „Noului Roman” (n. 1932)

– 2022: A murit cineastul american Bob Rafelson, regizorul unor filme precum „Five Easy Pieces” (1970), „The Postman Always Rings Twice” (1981) şi „Mountains of the Moon” (1990); co-creator al grupului pop The Monkees şi al serialului TV omonim, care i-a adus un premiu Emmy la categoria „cel mai bun serial de comedie” în 1967, partajat cu Bert Schneider; considerat unul dintre fondatorii mișcării New Hollywood din anii 1970 (n. 1933)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 22 iulie 2025, 05:00 / actualizat: 22 iulie 2025, 14:59

– S-a întâmplat într-o zi de 22 iulie

* Cu 574 de ani în urmă (1451) umanistul florentin Poggio Bracciolini (1380-1459) menţiona, în lucrarea „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian

* Acum 569 de ani (1456) avea loc victoria lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441-1456), la Belgrad, asupra puternicei armate turce conduse de sultanul Mehmed al II-lea (sau Mahomed al II-lea), cuceritorul Constantinopolului. La data de 4.VII.1456 turcii începuseră asediul Belgradului, „cheia independenţei Regatului Ungariei”. Pentru victoria sa, Iancu de Hunedoara a fost numit de Papa Calixtus al III-lea „atletul cel mai puternic al lui Hristos”

* Sunt marcaţi 541 de ani (1484) de când, între 22.VII şi 7/8.VIII, turcii au cucerit Cetatea Albă, care a devenit raia turcească în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova, din iunie până în august 1484

* În urmă cu 104 ani (1921) avea loc înființarea Facultății de Medicină Veterinară din București, prin transformarea Şcolii superioare de Medicină Veterinară în Facultatea de Medicină Veterinară (al cărei prim decan a fost profesorul Constantin Moţaş) şi încorporarea ei în structura Universităţii din Bucureşti

* În urmă cu 81 de ani (1944), în zilele de 22, 28 şi 31 iulie, au avut loc puternice bombardamente ale aviaţiei americane asupra Bucureştiului

* Cu 79 de ani în urmă (1946) era creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva, care funcţionează, efectiv, de la 7.IV.1948, dată ce se marchează anual ca „Ziua Mondială a Sănătăţii”. România este membru al OMS din 1948

* Acum 34 de ani (1991) avea loc înfiinţarea, de către dramaturgul Valentin Nicolau (n. 1960 – m. 2015), a Editurii „Nemira”, una dintre primele edituri independente din România postdecembristă, considerată drept continuatoare a Ziarului Ştiinţelor şi al Călătoriilor, revistă lunară ce a apărut între aprilie 1990 şi ianuarie 1991. S-a impus pe piaţa editorială prin colecţia „Nautilus”, în care au fost publicaţi pentru prima dată în România romancieri ca Stephen King, Frank Herbert, Philip K. Dick sau Isaac Asimov şi în care au apărut capodopere ale literaturii science-fiction internaţionale, majoritatea distinse cu prestigioase premii de gen (Hugo, Nebula). Planul editorial nu a cuprins doar cărţile fundamentale ale literaturii science fiction şi fantasy, ci şi nume mari ale literaturii universale, editura publicându-i, tot pentru prima dată în România, pe John Kennedy Toole, Paulo Coelho, Pascal Bruckner, iar în cadrul colecţiei „Totem”, eseurile lui Elias Canetti sau ale lui Roger Caillois

* În urmă cu 16 ani (2009) a avut loc cea mai lungă eclipsă totală de Soare din secolul al XXI-lea. Durata maximă a fost de 6 minute și 39 de secunde pe coasta Asiei de sud-est, fiind vizibilă în totalitate în India și China. Aproximativ două miliarde de oameni au putut observa această eclipsa de soare „monstru”, potrivit astrofizicienilor, un record în istoria umanității

* În urmă cu 14 ani (2011), în Norvegia, au avut loc două atacuri teroriste consecutive lansate împotriva guvernului, populaţiei civile şi a unei tabere de vară. La ora 15:26 (ora Europei Centrale), o explozie puternică propagată dintr-o maşină-capcană din centrul capitalei norvegiene Oslo, în apropierea unor clădiri guvernamentale, a cauzat decesul a opt persoane şi rănirea altora. În total, 77 de persoane (69 în urma celui de-al doilea atac) au decedat ca urmare a exploziei din Oslo şi a atacului cu arme de la o tabără a tineretului laburist de pe insula Utøya. Poliţia norvegiană l-a arestat pe Anders Behring Breivik, un extremist de dreapta norvegian în vârstă de 32 de ani, ca urmare a împuşcăturilor în masă de pe insula Utøya, acesta fiind ulterior acuzat de producerea ambelor atacuri. Extremistul a fost condamnat în 2012 la sentința maximă posibilă în Norvegia, 21 de ani de închisoare, însă sub o prevedere specială a legislației norvegiene acesta ar putea rămâne încarcerat pe termen nedefinit

Aniversări – Comemorări

– Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Preotul Ilie Lăcătușu (n.6 dec. 1909 – m.22 iul. 1983) a fost unul dintre mărturisitorii temnițelor comuniste, ale cărui sfinte moaște se află întregi, neputrezite, în Cimitirul „Adormirea Maicii Domnului” din Giulești; nenumărați oameni care i-au cerut ajutorul, cu credință în Dumnezeu, au primit mângâiere în suferințele lor. Proclamarea canonizării sale a avut loc la 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală din București

– Sf. Maria Magdalena (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1822: S-a născut Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania, pedagog, filolog şi preot (m. 1886)

– 1885: S-a născut Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1980) – 140 de ani

– 1909: S-a născut actorul Mihai Popescu, considerat unul dintre precursorii teatrului românesc modern; societar al Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 1953)

– 1911: S-a născut George Ivaşcu, publicist, critic şi istoric literar, profesor (m. 1988)

– 1934: S-a născut canoistul Leon Rotman, primul dublu campion olimpic al României în cadrul aceleiași ediții a Jocurilor Olimpice (în 1956)

– 1937: S-a născut graficianul Ion State, remarcabil ilustrator de carte (m. 1977)

– 1938: A murit (într-un accident aviatic) Ionel Fernic, compozitor, textier (a compus melodii de succes, reprezentative pentru începuturile muzicii uşoare româneşti, şi romanţe), pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români (n. 1901)

– 1939: S-a născut dirijorul, compozitorul și profesorul Gheorghe Gomoiu; fondator şi dirijor, timp de 46 de ani, al Corului de Cameră „Ars Nova” de la Teatrul „Alexandru Davila” din Piteşti; contribuţie majoră la lansarea şi organizarea Festivalului Internaţional de Muzică Corală „D.G. Kiriac” (m. 2016)

– 1939: A murit prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (n. 1883)

– 1940: S-a născut Alexandre Revcolevschi, chimist şi profesor francez de origine română; a elaborat noi metode de tratament termic al corpurilor solide la temperaturi foarte mari; cercetări în domeniul sistemelor metalo-ceramice; la inițiativa sa a fost creată o școală de cercetări interdisciplinare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), şahistă olandeză de origine română; a fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974; în Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979; tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (m. 2013) – 85 de ani

– 1941: S-a născut geograful şi profesorul Alexandru Ungureanu; studii privind geografia urbană, sistematizarea localităţilor, geografia resurselor naturale, toponomastica; membru corespondent al Academiei Române din 1995 (m. 2024)

– 1941: S-a născut artista plastică Monica Antonetta Flămând; membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1945: S-a născut poetul creştin Daniel Turcea (m. 1979) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Petre Roman, inginer, profesor universitar, politician; primul prim-ministru al României (1989-1991) după Revoluţia din decembrie 1989; preşedinte al Senatului (1996-1999) şi ministru al afacerilor externe (1999-2000); fondator şi preşedinte al Partidului Democrat (1993-2001); preşedinte al formaţiunii Forţa Democrată din România (2004-2013); deputat (1992-1996) şi senator PD (1996-2004); deputat PNL (2012-2016)

– 1947: S-a născut atleta Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei: aur, în 1964, la Tokyo, şi argint, în 1968, la Ciudad de Mexico; la 17 ani a devenit cea mai tânără campioană olimpică din istoria atletismului românesc; din 1968 s-a dedicat meseriei de antrenor şi oficial al federaţiei române de profil (m. 2024)

– 1951: S-a născut Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30.IX.2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007

– 1967: S-a născut solista de muzică uşoară Ileana Şipoteanu

– 1991: A murit compozitorul Liviu Dandara (n. 1933)

– 1994: A murit Radu Enescu, eseist, critic literar, filozof şi publicist (n. 1925)

– 1994: A murit scenograful Dan Jitianu (n. 1940)

– 2001: A murit (la München) regizorul Vlad Mugur; promotor al mişcării de modernizare a teatrului românesc din anii ’60-’70; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în RFG (între anii 1982 şi 1987 a condus teatrul din München); după 1990, Vlad Mugur şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (n. 1927)

– 2008: A murit filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (n. 1943)

– 2009: A murit Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (n. 1921)

– 2013: A murit Cristina Pepino, actriţă şi scenografă la Teatrul Ţăndărică (n. 1951)

– 2017: A murit compozitorul de muzică ușoară, dirijorul și profesorul Dumitru Lupu; iniţiatorul Festivalului „Mamaia copiilor” (n. 1952)

– 2021: A murit muzicologul Vasile Tomescu; a avut însemnate preocupări etnomuzicologice, a semnat monografii dedicate unor muzicieni români, a fost autorul unor volume precum: „Musica Daco-Romana”, „Muzica Românească în istoria culturii universale”, „Muzica Renașterii în spațiul cultural românesc” și „Muzica secolului luminilor în spațiul spiritual românesc”; autor și al primei antologii sonore a culturii muzicale din România din cele mai vechi timpuri până astăzi; a avut o intensă și rodnică activitate în cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, deținând funcția de secretar (27 de ani), de șef al biroului de muzicologie, de redactor șef al revistei Muzica (timp de 25 de ani, după ce alți 10 ani a fost redactor șef adjunct) (n. 1929)

– 2022: A murit Alexandru Şumski, muzicolog, pianist, dirijor, compozitor şi profesor; stabilit în Germania din 1972 (n. 1933)

– 2023: A murit Adrian Lustig, scriitor, dramaturg, scenarist, producător de film și om de afaceri; soțul Eugeniei Vodă, critic de film și realizator de televiziune; tatăl regizorului Alexandru Lustig (n. 1953)

– 2024: A murit boxerul și antrenorul Constantin Gruiescu (scris uneori și Gruescu), maestru emerit al sportului; campion european în 1973 la cat. muscă, la Belgrad (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne din UE (22 – 23 iul.)

-Strasbourg, Franța:  CEDO: Decizie privind o plângere a parlamentarilor privind eșecul guvernului lui Boris Johnson de a investiga interferența Rusiei în alegeri

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind multilateralismul și soluționarea pașnică a disputelor

– Geneva: Mélanie Lepoultier, raportor permanent adjunct pentru drepturile omului în cadrul Congresului Consiliului Europei, va lua cuvântul la reuniunea „Administrația locală pentru drepturile omului”, organizată de Orașele și Guvernele Locale Unite (UCLG), în cooperare cu Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR). Reuniunea își propune să faciliteze o platformă pentru primari pentru schimbul de opinii și împărtășirea de experiențe la nivel local. Aceasta se va concentra pe conceptul de „oraș al drepturilor omului”, pe implementarea drepturilor economice, sociale și culturale – cum ar fi locuința, apa, salubritatea și hrana – precum și pe îmbunătățirea achizițiilor publice și asigurarea faptului că veniturile, alocările și cheltuielile bugetare la nivel subnațional reflectă obligațiile și principiile drepturilor omului

– Berlin: Cancelarul german Friedrich Merz îl primește pe premierul ceh Petr Fiala la Berlin pentru discuții axate pe relațiile bilaterale, politica externă și securitatea internațională.

– Oslo: Sunt marcați 14 ani de la atentatul cu bombă din Norvegia și de la atacul armat în masă comis într-o tabără de vară pentru tineri de pe insula Utoya din apropiere, unde au fost ucise 77 de persoane

– Croația: Prima aniversare a masacrului din azilul de bătrâni

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică sondajul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– New York: General Motors – Rezultate din trimestrul al doilea

– Elveția: Semifinalele Campionatului European de fotbal feminin (22 – 23 iul.)

– Changzhou: Turneul Mondial de Badminton, Open-ul Chinei (22 – 27 iul.)

– Veneția: Prezentarea Festivalului de Film de la Veneția (28 aug. – 7 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Creierului”, marcată din 2014, la iniţiativa Federaţiei Mondiale de Neurologie (WFN); la această dată, în 1957, a fost înființată WFN; tema din acest an este: „Sănătatea creierului pentru toate vârstele”

– 1784: S-a născut Friedrich Bessel, matematician și astronom german; cunoscut în matematică pentru sistematizarea funcțiilor Bessel și mai ales pentru primele măsurători precise din astrofizică și ca fondator al școlii germane de observații astronomice (m. 1846)

– 1822, 22/23: S-a născut Josef Haltrich, pedagog, filolog, preot şi etnograf sas din Transilvania, cunoscut culegător de poveşti şi poezii populare săseşti (m. 1886)

– 1870: A murit Josef (Joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (n. 1827) – 155 de ani

– 1878: S-a născut Janusz Korczak (pe numele real Henryk Goldszmit), medic pediatru, pedagog, scriitor, publicist şi activist social polonez, de naţionalitate evreu; a fost un pedagog inovator şi autorul unor publicaţii despre teorie şi practică în educaţie, fiind cunoscut ca un precursor al drepturilor copiilor (m. 1942, ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1879

– 1882: S-a născut pictorul (autodidact) american Edward Hopper (m. 1967)

– 1887: S-a născut fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru fizică pe 1925; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1975)

– 1898: S-a născut sculptorul american Alexander Calder, unul dintre cei mai prolifici artiști importanți ai secolului XX; pionier al sculpturii cinetice (m. 1976)

– 1909: S-a născut Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (m. 2014). NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 23.VII.1909 (www.britannica.com), iar altele dau ca an al anșterii 1913 (Informaţie de la Documentarea Muzicală a SRR)

– 1915: A murit Sandford Fleming, geograf, inginer și inventator canadian de origine scoţiană (n. 1827) – 110 ani

– 1926: S-a născut Bryan Forbes, regizor, actor şi scenarist britanic (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul american Orson Bean, cunoscut din serialul „Desperate Housewives” („Neveste Disperate”) (m. 2020)

– 1932: S-a născut Oscar de la Renta (nume complet: Oscar Aristides Ortiz de la Renta Fiallo), celebru designer dominican (m. 2014)

– 1934: S-a născut actriţa americană Louise Fletcher; a câştigat premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol principal în anul 1976 datorită interpretării nemiloasei asistente medicale Mildred Ratched în filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, o ecranizare regizată de Milon Forman a romanului omonim publicat de scriitorul Ken Kesey în 1962 (m. 2022)

– 1946: S-a născut cântăreața franceză Mireille Mathieu

– 1946: S-a născut Paul-Loup Sulitzer, autor de thrillere politico-financiare și finanțator francez; înainte să împlinească șaptesprezece ani, era deja milionar; și-a folosit experiența și cunoștințele financiare în cărțile sale, care se refereau adesea la lumea afacerilor (m. 2025)

– 1953: S-a născut cântărețul american Brian Howe, component al trupei Bad Company timp de opt ani (m. 2020)

– 1954: S-a născut Al (Laurence) Di Meola, chitarist american de jazz, jazz-rock, jazz-fusion, de origine italiană

– 1955: S-a născut Willem Dafoe, actor şi producător american de film – 70 de ani

– 1958: A murit Mihail Zoscenko, scriitor satiric rus (n. 1895)

– 1961: S-a născut PF Porfirie Perić, Arhiepiscop de Peci, Mitropolit de Belgrad și Karlovitz și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe (din 2021)

– 1967: A murit Carl Sandburg, poet, istoric, nuvelist şi folclorist american (n. 1878)

– 1970: A murit scriitorul australian George Johnston (n. 1912) – 55 de ani

– 1971: S-a născut Miheil Kavelașvili, politician georgian, fost fotbalist profesionist, președinte al Georgiei din 29 decembrie 2024

– 1992: S-a născut Selena Gomez, actriță și cântăreață americană

– 1998: A murit bas-baritonul german Hermann Prey (n. 1929)

– 2000: A murit regizorul francez de film Claude Sautet (n. 1924) – 25 de ani

– 2004: A murit cântăreţul francez Sacha Distel (n. 1933)

– 2006: A murit Pierre Rey, scriitor, scenarist şi jurnalist francez (n. 1930)

– 2006: A murit fizicianul german Herbert Walther; a publicat, singur sau în colaborare, peste 300 de lucrări ştiinţifice, numărându-se printre cei mai mari specialişti în spectroscopia atomică şi electronica cuantică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa americană de film, de origine mexicană, Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (n. 1923)

– 2012: A murit Frank Pierson, regizor de film, scenarist şi producător american (n. 1925)

– 2013: A murit Dennis Farina, actor american de film și televiziune și ofițer de poliție (n. 1944)

– 2015: A murit actriţa britanică Natasha Parry; soţia regizorului Peter Brook (n. 1930) – 10 ani

– 2022: A murit (prăbuşit pe scenă în timpul unui concert la München) dirijorul austriac Stefan Soltész (n. 1949, în Ungaria)

– 2024: A murit John Brumwell Mayall OBE, muzician, cântăreț, compozitor și producător englez de blues și rock; pionier al blues-ului englez din anii 1960 şi personalitate marcantă a scenei rock; a avut o carieră care a durat aproape șase decenii (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR