Calendarul zilei – 29 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 29 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 4 februarie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 29 ianuarie

* Cu 169 de ani în urmă (1856) Regina Victoria a Regatului Unit a înfiinţat Ordinul Crucea Victoria, iniţial pentru a-i distinge pe militarii britanici cu merite deosebite în Războiul Crimeei. Crucea Victoria (în engleză „Victoria Cross”) este cea mai înaltă decoraţie militară acordată pentru acte de eroism „în faţa duşmanului” militarilor din diverse ţări ale Commonwealth-ului şi ale fostelor teritorii ale Imperiului Britanic. Acesta are prioritate faţă de toate celelalte ordine, decoraţii şi medalii. Ea poate fi acordată unei persoane de orice grad în orice ramură militară, precum şi civililor sub comandă militară. În Regatul Unit, ea se decernează de obicei direct persoanei decorate sau celei mai apropiate rude, de către monarhul britanic în timpul unei ceremonii ţinute la Palatul Buckingham. În ţările din Commonwealth în care monarhul britanic este şef de stat, Guvernatorul General este cel care face aceasta în numele monarhului. Împreună cu Crucea lui George, care este distincţia echivalentă pentru acte de curaj realizate departe de inamic, este cea mai înaltă distincţie acordată pentru curaj în Regatul Unit. Crucea Victoria este, însă, purtată înaintea Crucii George de o persoană care are ambele distincţii (ceea ce nu s-a întâmplat până acum). Ordinul Crucea Victoria a fost înfiinţat la 29 ianuarie 1856 de Regina Victoria pentru a răsplăti faptele de curaj din timpul Războiului Crimeei

* Acum 139 de ani (1886) avea loc patentarea primului automobil de către inginerul german Karl Benz. Acesta a montat pe un triciclu motorul în patru timpi brevetat de Nikolaus Otto, un propulsor pe benzină de 958 cmc care dezvolta 0,75 CP şi dispunea de aprindere electrică şi răcire cu apă

* În urmă cu 129 de ani (1896) medicul american Emile Grubbe a utilizat pentru prima oară radiaţiile pentru a trata cancerul de sân al pacientei sale, Rose Lee, din Chicago. Emile Grubbe era student la medicină, în 1896 şi lucra cu jumătate de normă la o fabrică ce producea tuburi cu vacuum. Realizând că are probleme la pielea mâinilor şi că îi cade părul, după o discuţie cu profesorul său, Richard Ludlum, cei doi au ajuns la ideea că radiaţiile ar putea fi de un real ajutor. Se spune că doctorul Emil Herman Grubbe a devenit prima victimă cunoscută a radiaţiilor. Cu toate că a reuşit să atingă vârsta de 85 de ani, a avut cancer la ambele palme şi la braţul stâng, suferind mai mult de 90 de operaţii

* Acum 78 de ani (1947) ministrul de externe al URSS, Veaceslav Molotov, semna, la Moscova, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria, Finlanda şi Bulgaria (după a doua conflagraţie mondială)

* Acum 44 de ani (1981) avea loc darea în exploatare a celui mai mare pod de pe Siret destinat circulaţiei rutiere, în zona hidrocentralei Gălbeni (jud. Bacău)

* Cu 13 ani în urmă (2012) tenismenul român, Horia Tecău, şi americanca Bethanie Mattek-Sands au câştigat proba de dublu mixt la Australian Open, după victoria în faţa perechii Elena Vesnina/Leander Paes (Rusia/India). Prezenţa lui Horia Tecău în finala unui turneu de dublu mixt a fost prima a unui român din 1979. Ultimii români ce au disputat o finală de Grand Slam au fost Virginia Ruzici şi Ion Ţiriac, care în 1979 pierdeau în ultimul act al turneului de la Roland Garros. Perechea Horia Tecău/Jean-Julien Rojer (România/Olanda) a câştigat în iulie 2015 turneul de la Wimbledon la dublu, după ce a învins în finală cuplul Jamie Murray/John Peers (Marea Britanie/Australia)

* În urmă cu 7 ani (2018) Guvernul Viorica Dăncilă a primit votul de învestitură al Parlamentului, fiind cel de-al 128-lea guvern al României, care a condus țara de la 29 ianuarie 2018 până la 10 octombrie 2019, când a fost demis prin moțiune de cenzură, rămânând în funcție ca interimar până la validarea următorului guvern la 4 noiembrie 2019. Vasilica-Viorica Dăncilă a devenit astfel prima femeie prim-ministru din istoria României

Aniversări – Comemorări

– 1854, 29.I/9.II: S-a născut Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist; a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900) (m. 1922)

– 1857: S-a născut Leon Cosmovici, zoolog, fiziolog şi profesor; autor al primului tratat românesc de fiziologie animală (1903); considerat fondatorul învăţământului fiziologiei animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1921)

– 1871: S-a născut scriitorul Gheorghe Brăescu (m. 1949)

– 1873: S-a născut chimistul Petru Bogdan; a fost cel dintâi profesor de chimie fizică al primei catedre de specialitate din România (1906-1940); rector al Universităţii din Iaşi (1926-1932); membru titular al Academiei Române din 1926 (m. 1944)

– 1874, 29.I/10.II: A murit Eudoxiu Hurmuzaki (Hurmuzachi), istoric şi om politic din Bucovina; luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic; principala sa activitate a constat în adunarea a peste 6.000 de documente latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti); după moartea sa, acestea au intrat în posesia Academiei Române, formând colecţia de documente ce poartă numele generic „Colecţia Hurmuzaki”; membru titular al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1812, la Cernăuţi, azi Ucraina)

– 1884: S-a născut lingvistul George Giuglea; s-a ocupat de istoria limbii române şi de raporturile ei cu alte limbi romanice; studii de lexicologie şi de toponimie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1967)

– 1893: S-a născut Marţian Negrea, compozitor, muzicolog, dirijor şi pedagog (m. 1973)

– 1895: S-a născut filosoful Dumitru D. Roşca; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1980) – 130 de ani

– 1896: S-a născut poetul şi eseistul Mihai Moşandrei (m. 1994)

– 1900: S-a născut compozitorul Iuliu Mureşianu (m. 1956) – 125 de ani

– 1909: S-a născut arhimandritul Vasile Vasilachi, teolog, duhovnic și scriitor; fost vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada; a fost deținut 5 ani în temnițele comuniste (m. 2003)

– 1913: S-a născut violonistul şi pedagogul Ionel Geantă (m. 1980)

– 1925: S-a născut scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (m. 2007) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Tudor Vornicu, cunoscut ziarist şi om de televiziune (m. 1989)

– 1937: A murit istoricul Ioan Boroş, preot şi istoric; studii despre istoria Banatului; lucrări privind istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice; a înfiinţat Muzeul Lugojului (n. 1850)

– 1939: S-a născut Mircea Popa, critic şi istoric literar, scriitor şi profesor universitar

– 1940: S-a născut Mihai Gingulescu, actor al Teatrului Naţional Târgu-Mureş din 1962 (m. 2016) – 85 de ani

– 1941: S-a născut pictorul şi profesorul clujean Dan Bimbea (m. 1999)

– 1946: S-a născut etnologul Irina Nicolau, co-organizator, alături de Horia Bernea, al Muzeului Ţăranului Român; specialist în etnologie, istorie orală şi muzeologie, doctor în filologie-folclor, membru al unor importante organizaţii profesionale din ţară şi străinătate, Irina Nicolau a coordonat seria de cărţi bibliofile a Muzeului Ţăranului Român (m. 2002)

– 1948: S-a născut interpreta de muzică uşoară Doina Spătaru

– 1953: S-a născut Mihai Lungeanu, regizor de teatru, scenograf, scenarist, publicist, profesor universitar, critic de teatru, realizator de emisiuni radiofonice, formator, inițiator de proiecte şi programe culturale și artistice, naţionale şi internaţionale; din 1994 este regizor artistic al Radiodifuziunii Române, având în palmeres numeroase spectacole în cadrul Teatrului Național Radiofonic și patru premii UNITER

– 1956: S-a născut Matei Vişniec, poet, dramaturg, romancier și jurnalist; în perioada studiilor universitare s-a numărat printre membrii fondatori ai „Cenaclului de Luni”; în octombrie 1987 solicită şi obţine azil politic în Franţa; din august 1988 până în octombrie 1989 lucrează ca redactor la Secţia română a BBC, la Londra; revine în Franţa, unde lucrează la Radio France Internationale, Secţia română

– 1962: S-a născut actriţa Oana Pellea

– 1963: S-a născut Octave, pseudonimul artistic al lui Octav Teodorescu, muzician rock, compozitor, orchestrator, cantautor, multi-instrumentist (chitări, clape, instrumente programabile) şi producător muzical; pionier al muzicii electronice şi utilizării computerelor şi sintetizatoarelor în muzică în România

– 1964: S-a născut interpreta de muzică uşoară Carmen Rădulescu

– 1969: S-a născut Ovidiu Komornyik, interpret şi compozitor de muzică uşoară

– 1973: S-a născut jurnalistul de televiziune Cătălin Radu Tănase, corespondent special al Ştirilor PRO TV

– 1974: S-a născut cântăreaţa Mălina Olinescu (m. 2011)

– 1976: A murit Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (n. 1903)

– 1996: A murit actorul Marian Hudac (n. 1934)

– 2003: A murit actorul Matei Gheorghiu (n. 1926)

– 2006: A murit tenorul Ludovic Spiess; fost ministru al culturii şi director al Operei Naţionale din Bucureşti (n. 1938)

– 2015: A murit aviatorul american de origine română Alexander (Alex) Vraciu; fost ofiţer în US Navy (Marina americană), este considerat unul dintre eroii forţelor armate americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1918) – 10 ani

– 2017: A murit dirijorul şi compozitorul Stelian Olariu; a condus 55 de ani Corul Operei Naţionale Bucureşti (n. 1928)

– 2020: A murit Laura Loredana Zecheru, violonistă a Orchestrei Naţionale Radio; a fost membră Solaris Quartet (alături de Sabin Penea, Ana Maria Marian şi Andrei Nițescu) şi membră a Silvestri Orchestra (n. 1986) – 5 ani

– 2022: A murit pictorul şi graficianul Gedeon Petru Zoltán, lector al Academiei de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Oslo, Norvegia: Raport privind performanța financiară în 2024 a fondului suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare din lume

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Washington, DC: Publicarea deciziei Fed în urma Comitetului de politică monetară

– New York: Condamnarea fostului senator Robert Menendez pentru corupție

– Manhattan: Tribunalul Penal de Stat din Manhattan – Audierea lui Harvey Weinstein

– Peru: Noul aeroport din Lima intră în funcțiune

– Los Angeles: Concert de caritate FIREAID, la Intuit Dome (29 – 30 ian.)

– Veldhoven, Țările de Jos: ASML – Rezultate anuale 2024

– San Francisco: Meta – rezultate din trimestrul IV

– San Francisco: Microsoft – rezultate din al doilea trimestru (an financiar eșalonat)

– Ottawa: Anunțul ratei cheie de la Banca Canadei

– New York: Tesla – rezultate din trimestrul 4

-Luxemburg: Cea mai înaltă instanță a UE reglementează litigiul dintre autoritatea irlandeză de reglementare a datelor și Comisia Europeană din cauza plângerii Meta

– Nairobi, Kenya: Audiere preliminară pentru suspecții în explozia mortală a locului de depozitare a gazelor

-Nairobi, Kenya:  Săptămâna modei din Nairobi (29 ian.- 1 feb.)

– Începe Anul Nou chinezesc – Anul Șarpelui de Lemn (29 ian. 2025 – 26 feb. 2026)

– Cannes, Franța: Are loc Târgul Midem 2025, loc de întâlnire pentru piața internațională de discuri și ediții muzicale (29 – 31 ian.)

– Gérardmer, Franța: Festivalul Internațional de Film Fantastic de la Gérardmer (29 ian. – 2 feb.)

– Salisbury, Marea Britanie: Procesul a trei activiști Just Stop Oil pentru că au pulverizat vopsea pe Stonehenge

– Tallinn, Estonia: Campionatele europene de patinaj artistic (29 ian. – 2 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1688: S-a născut Emanuel Swedenborg, om de știință, om politic, filosof și teosof suedez, inginer de mine, militar, astronom, medic, zoolog, anatomist, economist și deputat; supranumit de Balzac „Buddha al Nordului”, Emanuel Swedenborg a fost una dintre cele mai misterioase și complexe personalități ale Scandinaviei (m. 1772)

– 1782: S-a născut compozitorul francez Daniel Auber (m. 1871)

– 1837, 29.I/10.II: A murit poetul Aleksandr Puşkin; considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne (n. 1799)

– 1838: S-a născut Edward Williams Morley, chimist și fizician american, cunoscut în primul rând pentru colaborarea cu Albert Michelson și ulterior cu Dayton Miller în realizarea experienței Michelson-Morley, experiență care a infirmat teoria eterului universal și a condus la elaborarea teoriei relativității de către Albert Einstein (m. 1923)

– 1862: S-a născut Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (m. 1934)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Romain Rolland; Premiul Nobel pentru Literatură în 1915 (m. 1944)

– 1867: S-a născut Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (m. 1928)

– 1890, 29.I./10.II: S-a născut Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; Premiul Nobel pentru Literatură în 1958 (m. 1960) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Ernst Lubitsch, regizor de film, actor, scenarist şi producător german (m. 1947)

– 1899: A murit pictorul francez de origine engleză Alfred Sisley, unul dintre creatorii impresionismului francez (n. 1839)

– 1910: S-a născut scriitorul francez Henri Queffélec; a făcut parte din „grupul naturaliştilor” (m. 1992) – 115 ani

– 1915: S-a născut Bill Peet, desenator şi scenarist american de desene animate; a realizat, la Studiourile Disney, „Cărţile junglei”, „Cenuşăreasa”, „101 dalmaţieni”, „Alice în ţara minunilor” etc. (m. 2002) – 110 ani

– 1918: S-a născut actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (m. 2010)

– 1924: S-a născut compozitorul italian Luigi Nono (m. 1990)

– 1924: S-a născut Dorothy Malone, actriță americană de film (m. 2018)

– 1926: S-a născut Abdus Salam, fizician britanic de origine pakistaneză; specialist în fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1979, împreună cu americanii Steven Weinberg şi Sheldon Glashow (m. 1996)

– 1929: S-a născut regizorul italian de film Elio Petri (m. 1982)

– 1930: S-a născut omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (m. 2011) – 95 de ani

– 1933: S-a născut cântăreţul francez Sacha Distel (m. 2004)

– 1934: A murit chimistul german Fritz Haber, stabilit în Elveţia (1933); a descoperit procedeul de obţinere a amoniacului pe cale sintetică şi a realizat, împreună cu Carl Bosch, aplicarea industrială a acestuia; Premiul Nobel pentru Chimie în 1918 (n. 1868)

– 1935: S-a născut astronomul ceh Luboš Kohoutek; cunoscut la nivel mondial, în principal prin descoperirea cometei de lungă durată C/1973 E1 în 1973, cunoscută și sub numele de cometa Kohoutek, a încă patru comete și 76 de asteroizi (m. 2023) – 90 de ani

– 1939: S-a născut interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (m. 2000)

– 1945: S-a născut Tom Selleck, actor și producător american de film – 80 de ani

– 1948: S-a născut actriţa americană Kathryn Kates (m. 2022)

– 1954: S-a născut vedeta tv. afro-americană Oprah Winfrey, cunoscută moderatoare de talk show-uri

– 1962: S-a născut Olga Nawoja Tokarczuk, scriitoare, eseistă, scenaristă, poetă și psihologă poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în anul 2018

– 1962: A murit Fritz Kreisler, violonist şi compozitor austriac (n. 1875)

– 1968: A murit, la Zürich, în Elveţia, pictorul şi graficianul japonez Fujita Tsuguji (cunoscut şi sub numele de Fujita Tsuguharu sau Leonard Foujita) (n. 1886)

– 1970: A murit pictorul canadian Lawren Stewart Harris (n. 1885) – 55 de ani

– 1985: A murit poetul peruan Martín Adán (pseudonimul lui Rafael de la Fuente Benavides) (n. 1908) – 40 de ani

– 2012: A murit soprana americană Camilla Williams (n. 1919)

– 2012: A murit Oscar Luigi Scalfaro, om politic şi magistrat italian, preşedinte al Italiei (1992-1999) (n. 1918)

– 2013: A murit actorul britanic Bernard Horsfall (n. 1930)

– 2015: A murit poetul, compozitorul şi cântăreţul american Rod McKuen (Rodney Marvin John Michael James McKuen) (n. 1933) – 10 ani

– 2015: A murit scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a romanului ecranizat „Pasărea spin” (n. 1937) – 10 ani

– 2016: A murit Jacques Rivette, scenarist, regizor şi critic francez de film; considerat unul dintre ”Părinţii Noului Val” al cinematografiei franceze, alături de Jean-Luc Godard, François Truffaut şi Claude Chabrol (n. 1928)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul, producătorul de înregistrări și instrumentistul american James Ingram, o figură importantă a R&B-ului din anii ’80 ai secolului trecut (n. 1952)

– 2020: A murit Frank Press, geofizician și seismolog american; a avut o influență puternică asupra interfeței americane știință-politică la sfârșitul secolului al XX-lea; a manifestat interes şi pentru problema seismicităţii teritoriului românesc, cu deosebire a regiunii Vrancea; membru de onoare al Academiei Române din 1991 (n. 1924) – 5 ani

– 2021: A murit muzicianul britanic Hilton Valentine, fondator și chitarist al trupei britanice „The Animals” (n. 1943)

– 2022: A murit Sveatoslav Moscalenco, fizician din Rep. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1928)

– 2024: A murit Sandra Milo (pe numele adevărat Alessandra Marini), actriță italiană de film, teatru și televiziune; cu apariția în filme precum Generalul della Rovere, Julietta spiritelor și, mai presus de toate, 8½, premiată cu un Oscar, a fost printre „protagoniștii” cinematografiei italiene din anii ’60 (n. 1933, la Tunis) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 28 ianuarie 2025, 14:40

S-a întâmplat într-o zi de 28 ianuarie

* Sunt marcați 160 de ani (1865) de când era înfiinţată, la Bucureşti, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, a dr. Nicolae Kretzulescu şi a lui V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia,  societatea culturală „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. Societatea a desfăşurat o susţinută activitate culturală (conferinţe, expoziţii, concerte), continuată de universităţile populare (28.I/9.II)

* Acum 154 de ani (1871) Parisul capitula în faţa armatelor prusace, în timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena. În momentul declanşării Războiului franco-prusac, Franţa era măcinată de disensiunile interne dintre republicani şi monarhişti, având o situaţie economică precară. Armata franceză se afla sub comanda directă a împăratului Napoleon al III-lea, a mareşalilor François Achille Bazaine, Patrice MacMahon şi a multor alţi generali

* În urmă cu 107 ani (1918) România a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă (28.I./10.II)

* În urmă cu 39 de ani (1986) avea loc catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, considerat, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord

* Se marchează 35 de ani (1990) de când, în zilele de 28 şi 29 ianuarie, a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii (însoţit de busculade între adversarii şi adepţii FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. A doua zi (la 29 ianuarie) a avut loc (tot în Bucureşti) o demonstraţie favorabilă FSN, însoţită de blocarea, de către manifestanţi, inclusiv mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD. Premierul Petre Roman a intervenit pentru potolirea demonstranţilor

* Tot într-o zi de 28 ianuarie şi tot cu 35 de ani în urmă, era înregistrată oficial (la Tribunalul Sectorului 1 din Bucureşti) Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR. Constituită la 25.XII.1989, primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza. În prezent, formaţiunea este condusă de Kelemen Hunor, fiind membră a Partidului Popular European (PPE), a Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO)

* În urmă cu 26 de ani (1999) era înfiinţată, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1834: S-a născut generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878 (m. 1893)

– 1874: S-a născut George G. Moronescu, jurist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1949)

– 1880: S-a născut pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1962) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Eugen-Dimitrie Petit, jurist, magistrat, publicist, autor de lucrări de drept, consilier la Înalta Curte de Casație din București (m. 1959)

– 1885: S-a născut baritonul Jean Athanasiu; a contribuit la întemeirea Operei Române din Bucureşti (m. 1938) – 140 de ani

– 1887: S-a născut Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; a întemeiat, în 1923, la Cluj, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România, și în 1929 Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele; a întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române (m. 1963)

– 1889: S-a născut Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română; memoriile, însemnările de călătorie şi eseurile sale reprezintă o frescă a societăţii europene pe durata a şase decenii (m. 1973)

– 1898: S-a născut Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească), om politic liberal şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1898: A murit Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (n. 1823)

– 1903: S-a născut Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.VI.1903

– 1908: S-a născut inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1912: S-a născut inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1923: S-a născut Mircea Carp, jurnalist, om politic și memoralist; realizator de emisiuni, timp de aproape 50 de ani, la Vocea Americii și Radio Europa Liberă ale căror servicii românești le-a și condus (m. 2024)

– 1931: S-a născut compozitoarea, scenarista și regizoarea Felicia Donceanu; a scris articole şi cronici muzicale, a realizat emisiuni radiofonice, ilustraţii de cărţi pentru copii (m. 2022)

– 1937: S-a născut pictorul, graficianul și profesorul Corneliu Brudaşcu

– 1942: S-a născut Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (m. 2005)

– 1943: S-a născut actriţa Florina Cercel; a jucat peste 100 de roluri în peste 50 de ani de carieră, cele mai multe fiind create pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 2019)

– 1943: S-a născut Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment (m. 2023)

– 1945: S-a născut Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (m. 2004) – 80 de ani

– 1947: A murit publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1859)

– 1950: A murit Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1875) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Angela Marinescu, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România (m. 2018)

– 1952: A murit (în lagărul de la Ghencea) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (n. 1874)

– 1958: S-a născut interpreta de muzică uşoară Natalia Guberna

– 1959: A murit (la Paris) Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu); poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (n. 1902)

– 1960: S-a născut Adriana Grand, scenograf de teatru, operă, film și televiziune, grafician și designer publicitar – 65 de ani

– 1974: S-a născut Liviu Apetroaie, poet, publicist şi muzeograf literar

– 1977: A murit medicul veterinar Virgil Gligor, membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1918)

– 1992: A murit sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1920)

– 2000: A murit dirijorul de cor Aurel Grigoraş; în perioada 1953-1965, a fost dirijorul corului Teatrului de operetă din București, iar din 1965 până în 2000, a condus Corul Radiodifuziunii Române; în anul 1975, maestrul a condus Corul Operei din Ankara (Turcia) (n. 1932) – 25 de ani

– 2017: A murit Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (n. 1935)

– 2022: A murit Vladimir (Doru) Şetran, artist vizual (pictură, grafică, sculptură, artă monumentală, design, tapiserie, vitralii); unul dintre primii şi cei mai influenţi profesori ai design-ului românesc (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

-Lombok, Indonezia: Sosirea portavionului francez Charles de Gaulle (video)

-Luxemburg: Cea mai înaltă instanță a UE examinează recursul Google împotriva unei amenzi de peste 4 miliarde EUR pentru Android

– Ottawa, Canada: Publicarea raportului final al anchetei publice privind ingerința străină în procesele electorale federale și instituțiile democratice – ora locală 14:00

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică studiul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de politică monetară a Fed (28 – 29 ian.)

– New York: General Motors – rezultatele trimestrului IV

– New York: Boeing – rezultate din trimestrul 4

– Hong Kong, China: Date privind PIB-ul din trimestrul IV și întregul an 2024 (estimare preliminară)

– Paris: LVMH – rezultate anuale 2024 (după tranzacționare)

– Madrid: Publicarea cifrelor șomajului în 2024

– Schladming, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (28 – 29 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Mobilizare împotriva Războiului Nuclear”; în 1985 (- 40 de ani) a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear. NOTĂ: Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022. Neproliferarea armelor nucleare constituie una dintre dimensiunile esenţiale ale păcii şi securităţii internaţionale. La 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice. Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume, iar pe 26 septembrie este marcată „Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013

– „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor” a fost stabilită în 2006 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei; la această dată, în 1981, a fost semnată Convenţia 108 a Consiliului Europei pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor. Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare

– 814: A murit Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); la 25 decembrie 800, el a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (n. 742)

– 1547: A murit Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547); a continuat politica de întărire a absolutismului promovată de predecesorii săi; s-a aflat în conflict cu Papalitatea şi s-a separat de Biserica Catolică, provocând schisma în urma căreia s-a născut Biserica Anglicană, al cărei şef a devenit, în anul 1535 (n. 1491)

– 1606: A murit compozitorul francez Guillaume Costeley (n. ~1530)

– 1611: S-a născut astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii, publicat în anul 1647) (m. 1687)

– 1622: S-a născut Adrien Auzout, astronom și fizician francez; a descoperit unele proprietăți ale cicloidei și a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (m. 1691)

– 1687: A murit astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii) (n. 1611)

– 1725, 28.I./8.II: A murit Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, al armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, în 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (n. 1672) – 300 de ani

– 1754: A murit Ludvig Holberg, dramaturg, istoric şi filozof danez de origine norvegiană; adept al iluminismului şi umanismului, a influenţat considerabil literaturile norvegiană şi daneză (n. 1684)

– 1841: S-a născut Sir Henry Morton Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (m. 1904)

– 1853: S-a născut José Marti, scriitor şi om politic cubanez; unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei antispaniole (m. 1895)

– 1868: A murit Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (n. 1805)

– 1873: S-a născut Gabrielle-Sidonie Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (m. 1954)

– 1881, 28.I/9.II: A murit scriitorul rus Feodor Dostoievski; considerat precursor al existenţialismului (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 9.II.1881

– 1884: S-a născut fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, cunoscut pentru explorarea stratosferei superioare și a adâncurilor mării cu nave de concepție proprie; în 1930 a construit un balon pentru a studia razele cosmice; inventatorul stratostatului (1932) şi al batiscafului (m. 1962)

– 1887: S-a născut Arthur Rubinstein, pianist american de origine poloneză (m. 1982)

– 1903: A murit compozitorul francez de operetă Robert Planquette (n. 1848)

– 1912: S-a născut pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (m. 1956)

– 1922: S-a născut biochimistul american Robert W. Holley; lucrări privind codul genetic; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Marshall W. Nirenberg (m. 1993)

– 1925: S-a născut actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (m. 2018) – 100 de ani

– 1927: S-a născut regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (m. 2001)

– 1928: A murit Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (n. 1867)

– 1929: S-a născut clarinetistul britanic Acker Bilk (numele întreg: Bernard Stanley Bilk), lider al trupei de jazz Paramount (m. 2014)

– 1930: S-a născut cântăreţul clasic de muzică indiană Pandit Jasraj, a cărui carieră se întinde pe o perioadă de opt decenii; a contribuit la popularizarea muzicii indiene în întreaga lume, datorită stilului său inovator (m. 2020) – 95 de ani

– 1931: A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1861)

– 1935: S-a născut David Lodge, romancier, teoretician, critic literar, profesor, dramaturg şi scenarist britanic; se numără printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice; cunoscut pentru o trilogie de romane în care descrie cu ironie mediul universitar: ”Changing Places” (1975), ”Small World” (1984) şi ”Nice Work” (1988) (m. 2025) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Alan Alda, actor de film, scenarist şi regizor american

– 1936: S-a născut poetul, romancierul și eseistul albanez Ismail Kadaré, stabilit, din 1990, în Franţa; în 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca, iar în 2005 a devenit câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker (m. 2024)

– 1937: S-a născut istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (m. 2013)

– 1938: S-a născut Tomas Lindahl, biochimist britanic de origine suedeză, specializat în cercetări asupra cancerului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (împreună cu Paul Modrich şi Aziz Sancar), „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1938: S-a născut halterofilul ucrainean Leonid Ivanovici Zhabotinski, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (m. 2016)

– 1939: A murit William Butler Yeats, dramaturg irlandez, una dintre cele mai importante figuri al literaturii secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923 (n. 1865)

– 1940: S-a născut Miguel Barnet, scriitor şi etnolog cubanez – 85 de ani

– 1944: S-a născut Rosalía Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (m. 2013)

– 1944: S-a născut compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (m. 2013)

– 1944: S-a născut actorul britanic Andrew Jack (pe numele său adevărat Andrew Hutchinson), cunoscut mai ales din seria „Star Wars” (m. 2020)

– 1947: A murit Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1874

– 1972: A murit Dino Buzzati (Traverso) jurnalist, scriitor și pictor italian cunoscut în principal pentru romanul „Deșertul Tătarilor” (n. 1906)

– 1979: A murit Hans Scherfig, scriitor şi pictor danez (n. 1905)

– 1994: A murit scriitorul australian Frank Hardy (n. 1917)

– 1996: A murit Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru literatură pe 1987 (n. 1940)

– 2002: A murit Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (n. 1907)

– 2008: A murit Arhiepiscopul Christodoulos al Atenei, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Greciei (n. 1939)

– 2013: A murit scriitorul, jurnalistul şi traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (n. 1921)

– 2013: A murit pictorul ceh Oldrich Kulhanek (n. 1940)

– 2014: A murit Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (n. 1945)

– 2015: A murit chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru Chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (n. 1930) – 10 ani

– 2017: A murit Lennart Nilsson, fotograf, fotoreporter de război, documentarist şi portretist suedez; pionierul fotografiei medicale, primul care a documentat „universul interior” al fiinţei umane, până la nivelul celulei; a devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuşi umani (n. 1922)

– 2017: A murit inginerul american de sunet Richard Portman; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (n. 1934)

– 2021: A murit actriţa afro-americană Cicely Tyson (n. 1924)

– 2021: A murit, în Germania, Paul J. Crutzen, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1995 (n. 1933)

– 2021: A murit actorul de teatru și film și profesorul rus Vasili Lanovoi (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 27 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 16:10

S-a întâmplat într-o zi de 27 ianuarie

* Acum 1927 de ani (98 d.H.), în urma morţii împăratului Cocceius Nerva, pe tronul Imperiului Roman a urcat fiul adoptiv al acestuia, Traian (Marcus Ulpius; 53-117 d.H.). În timpul domniei lui Traian, Imperiul a căpătat cea mai mare extindere teritorială, în anul 106 intrând în componenţa sa şi Dacia. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a acestui eveniment 28 ianuarie

* Cu 122 de ani în urmă (1903) era înfiinţată, la Bucureşti, Uniunea Generală a Industriaşilor din România (UGIR), organizaţie a marelui capital industrial, având ca obiective principale dezvoltarea economică şi modernizarea societăţii. În 1948 Uniunea a fost dizolvată de autorităţile comuniste, reluându-şi activitatea, în 1993, sub numele de UGIR-1903

* Acum 84 de ani (1941), după rebeliunea legionară din 21 – 23.I.1941, s-a format un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, compus exclusiv din militari şi tehnicieni

* Cu 58 de ani în urmă (1967) avea loc semnarea (la Washington, Moscova şi Londra) a Tratatului privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti” (ratificat de România la 31.I.1968)

* Tot cu 58 de ani în urmă avea loc accidentul navetei spaţiale americane „Apollo-1” (în timpul simulării lansării acesteia de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida), în urma căruia au murit astronauţii Virgil Grissom, Edward White şi Roger Chaffee. „Apollo-1” făcea parte din programul spaţial american de explorare a Lunii cu ajutorul unor nave cosmice cu echipaj (programul s-a desfăşurat între anii 1969 şi 1972)

* Acum 52 de ani era semnat Acordul de Pace de la Paris, care a dus la încheierea Războiului din Vietnam. Discuţiile de pace de la Paris s-au încheiat cu semnarea unui acord, în data de 27 ianuarie 1973, de cele 4 părţi (Vietnamul de Nord, NLF – National Liberation Front – organizaţie politică vietnameză, Vietnamul de Sud şi SUA). Armistiţiul a intrat în vigoare în cursul următoarei dimineţi, când toate forţele americane au fost nevoite să se retragă din ţară, toate bazele lor au fost dislocate şi toţi prizonierii au fost redaţi de toate părţile, forţele internaţionale de pace urmând să controleze procesele de pace. Vietnamul de Sud a avut dreptul la autodeterminare, forţele nord-vietnameze putând să rămână în Sud, fără posibilitatea de a fi reînnoite. La sfârşitul anului 1973, militarii americani au început să părăsească treptat Sudul Vietnamului

* Acum 43 de ani (1982) a fost difuzată prima emisiune de SF radiofonic din Europa – „Radiobiblioteca SF”, pe programul III al Radiodifuziunii Române, avându-l ca redactor-realizator pe Dan Ursuleanu (1943-2013). Emisiunea şi-a schimbat pe parcurs numele în „Exploratorii lumii de mâine”, dar a rămas cea mai longevivă emisiune de radio dedicată SF-ului. Programul III a devenit Radio România Tineret, actualmente – Radio 3 Net Florian Pittiş

* Cu 33 de ani în urmă (1992) avea loc semnarea noului Tratat de prietenie, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Bulgaria

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaştelor Sfântului Ier. Ioan Gură de Aur (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Aducerea moaştelor Sfântului Ier. Ioan Gură de Aur la Constantinopol (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Sveti Sava” („Sfântul Sava”), sărbătoare a minorităţii sârbe din România, este marcată din 2020, la iniţiativa deputatului Slavoliub Adnagi; Sfântul Sava (1175-1235) a fost prinț sârb (fiul domnitorului Ştefan Nemania), călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale (1219) și un mare diplomat; este considerat întemeietorul bisericii şi statalităţii sârbe, creatorul literaturii şi legislaţiei sârbe, precum şi patronul spiritual al instituţiilor de învăţământ sârbeşti; a desfăşurat o activitate misionară în Serbia, înfiinţând şcoli, mănăstiri, spitale; este întemeietorul mănăstirii Hilandar de pe Muntele Athos; a trecut la cele veşnice în ziua de 14/27 ianuarie 1235

– 1836: S-a născut Grigore Silaşi, preot greco-catolic, filolog, folclorist şi profesor; lucrări de limbă şi literatură română, de teorie literară şi estetică; editor de manuscrise vechi; unul dintre întemeietorii Societăţii „România jună” de la Viena; a militat pentru afirmarea naţiunii române; membru de onoare al Academiei Române din 1877 (m. 1897)

– 1860: A murit Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (n. 1802) – 165 de ani

– 1861: S-a născut mareşalul Constantin Prezan; a participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919); a elaborat planul campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie-august de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1943)

– 1886: S-a născut medicul Dumitru Negulescu, unul dintre cei mai mari specialişti în otorinolaringologie (ORL) (m. 1969)

– 1896, 27.I./10.II: S-a născut Dimitrie Ionescu-Berechet, „arhitectul Patriarhiei Române”; în răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane; printre acestea se numără: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinții Împărați din Constanța (m. 1969)

– 1902: S-a născut chimistul Ilie G. Murgulescu; lucrări fundamentale în domeniul chimiei fizice; membru titular al Academiei Române din 1952, preşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1991)

– 1903, 27.I./9.II: S-a născut pianista Silvia Şerbescu (m. 1965)

– 1907: S-a născut Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (m. 1998)

– 1909: S-a născut Petre Pascu, poet şi traducător (a tradus şi prefaţat din poezia maghiară) (m. 1994)

– 1919: S-a născut Ioan Ianolide, mărturisitor al închisorilor comuniste, în care a pătimit vreme de 23 de ani; renumit pentru cartea „Întoarcerea la Hristos – document pentru o lume nouă”; biograful lui Valeriu Gafencu (”Sfântul închisorilor”, cum a fost numit de părintele Nicolae Steinhardt) (m. 1986)

– 1925: S-a născut geologul Liviu Ionesi; activitatea de cercetare este concretizată în peste 165 de lucrări şi 30 de rapoarte geologice; importante preocupări şi pentru istoria ştiinţelor geologice din România, prin relevarea contribuţiei unor mari personalităţi din domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2006) – 100 de ani

– 1928: A murit Adolf Schullerus, istoric, etnolog, filolog, profesor şi preot sas din Transilvania; încercări de elucidare a începuturilor saşilor din această provincie, bazându-se pe documente istorice şi elemente de lingvistică; a iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc; deputat în primul parlament al României reîntregite (n. 1864). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 28.I.1928

– 1933: S-a născut Marin Petrişor, lingvist și profesor; contribuții deosebite în cercetarea graiurilor insulare și a graiurilor românești de tranziție (m. 2018)

– 1935: S-a născut pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (m. 2012) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Florin Piersic, unul dintre cei mai mari actori ai României

– 1936: S-a născut sculptorul Nicăpetre (Petrică Bălănică), stabilit, după 1981, în Canada; după 1989 a revenit adesea în România (m. 2008)

– 1937: S-a născut soprana Margareta Fănăţeanu-Dragnea (m. 1993)

– 1939: S-a născut arhitectul și profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2003 (m. 2017)

– 1942: S-a născut (la Vertujeni-Soroca, azi în R. Moldova) Alexandru Mironov, jurnalist, scriitor, politician, matematician şi sportiv; unul dintre cei mai activi promotori ai genului Science Fiction în România; colaborator la Radio-Televiziunea Română (realizator de emisiuni de ştiinţă şi SF); senior editor al revistei „Știință și tehnică”; fost membru în Consiliul de Administraţie al TVR; ministru al tineretului şi sportului între anii 1993 şi 1996; fost secretar general al Comisiei Naţionale UNESCO

– 1945: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ulpiu Vlad – 80 de ani

– 1947: S-a născut muzicianul Ion Ivan-Roncea, supranumit „Lipatti al harpei”; director fondator al Festivalului de Harpă București și președinte de onoare al Asociației Harpiștilor din România

– 1947: S-a născut prozatorul Vasile Sălăjan, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj

– 1949: S-a născut inventatorul Ioan Davidoni; are peste 900 de invenţii, inovaţii şi soluţii tehnice, 10 din ele fiind medaliate cu aur şi argint la Geneva, Bruxelles şi Bucureşti (câteva dintre acestea sunt: platformă ecologică pentru recuperarea ţiţeiului de pe suprafaţa apei, schimbător de căldură cu funcţionare autonomă, ventuză magneto-vibratoare, pantofi magnetici antistres, ecran de protecţie pentru telefoane, calculator, tv, mănuşă magnetică modernizată, rotor eolian cu ax vertical, îngrăşământ magnetic cristalin)

– 1950: S-a născut sociologul, juristul şi omul politic Vasile Gherasim; fost primar al Sectorului 1 al Capitalei (2000-2004), deputat (2008-2012) şi consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României (din 2017) (m. 2020) – 75 de ani

– 1951: S-a născut George Cușnarencu, prozator și publicist (m. 2023)

– 1967: A murit Ion Buzdugan (născut Ivan Alexandrovici Buzdâga) folclorist, poet, publicist și traducător român din Basarabia, membru și secretar al Sfatului Țării (n. 1887, Brânzenii Vechi, județul Bălți)

– 1968: S-a născut Bianca Brad, actriţă, cântăreaţă, fostă Miss România; fondatoarea Organizaţiei E.M.M.A. (Eternul Miracol Materna Alinare), care sprijină familiile care trec prin drama pierderii unui copil

– 1972: S-a născut Berti Barbera, interpret vocal şi instrumentist, compozitor, actor, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune

– 1973: A murit istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; profesor la Universităţile din Cluj şi Cernăuţi; membru corespondent al Academiei Române din 1929 (n. 1886)

– 1974: S-a născut Andrei Pavel, jucător şi antrenor de tenis; în palmaresul său se află trei titluri ATP câştigate la simplu: Tokyo 1998, Sankt Poelten 2000 şi Montréal 2001 şi şase la dublu: Bucureşti 1998, Kitzbuhel 2005, Auckland 2006, Munchen 2006, Gstaad 2006, Barcelona 2007; şi-a încheiat cariera la simplu în anul 2009, la turneul BCR OPEN România, fiind învins în ultimul meci de Pablo Cuevas cu scorul de 6-3, 7-6, cea mai bună poziţie în clasamentul ATP fiind în anul 2004 când a ocupat locul 13

– 1975: S-a născut interpreta Narcisa Suciu, stabilită în Finlanda – 50 de ani

– 1978: S-a născut realizatorul TV Cătălin Măruţă

– 1984: A murit scenograful Radu Călinescu (n. 1938)

– 1985: A murit Ioan Massoff, teatrolog şi prozator (n. 1904) – 40 de ani

– 1992: A murit pedologul Grigore Obrejanu; studii privind valorificarea unor terenuri slab productive, sărături, nisipuri, soluri aluviale etc.; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1911)

– 2000: A murit Pan M. Vizirescu (prenumele la naştere: Pantelimon), poet şi eseist; colaborator constant al Radiodifuziunii Române din 1931, va deveni director adjunct la compartimentul Radiojurnal (până la 23 august 1944); judecat în lotul celor 14 gazetari şi scriitori români consideraţi „colaboraţionişti”, a fost condamnat, în 1945, la muncă silnică pe viaţă, dar nu a făcut detenţie, ci a stat ascuns în casa părinţilor săi din Slatina, într-un adăpost ingenios, din care avea să iasă abia în anul 1967; în ciuda vârstei înaintate, după 1990 a fost extrem de activ în viaţa literară şi culturală (n. 1903) – 25 de ani

– 2011: A murit deputata Liana Dumitrescu; aleasă deputat în 2004, ca reprezentantă a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, deţinând, totodată, încă din 2003, funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Macedonenilor din România; în 2008, Liana Dumitrescu a fost realeasă deputat, activând în cadrul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru regulament; în mai 2009, a fost aleasă preşedinte al Subcomisiei pentru spaţiu din cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, reprezentând Parlamentul României în Grupul pentru spaţiu al Parlamentului European (n. 1973)

– 2014: A murit Mihai Horea, unul dintre cei mai proeminenți pictori abstracți români (n. 1926)

– 2014: A murit Mircea Constantinescu, prozator, critic literar şi jurnalist (n. 1945)

– 2016: A murit Constantin M. Popa, critic şi istoric literar, poet şi publicist (n. 1943)

– 2023: A murit actorul Mihai Bica, cea mai reprezentativă voce a Teatrului Național Radiofonic în ultimele două decenii; este cel care a reuşit să dea glas şi viaţă învăţăturilor şi trăirilor părintelui Arsenie Boca – în serialul radiofonic dedicat părintelui Arsenie, realizat după scenarii de Costin Manoliu, regia Nicolae Mărgineanu; a fost Daniil Sandu Tudor (scenariu – Costin Manoliu, regia – Dan Puric), Părintele Zosim Oancea (scenariu – Costin Manoliu, regia – Gavriil Pinte), Constantin Brâncoveanu (scenariu – Iuliana Mateescu și Costin Manoliu, regia – Nicolae Mărgineanu), Monseniorul Ghika (scenariu – Raisa Radu, regia – Maria Agnesa Pușcașu) – pe care i-a întruchipat convingător, cu emoție și vibrație creștină; din 2002 a fost actor al Teatrului Dramatic „Sică Alexandrescu” din Brașov; actor colaborator al Teatrului Mic din București (2000 – 2002); în perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, în ultimii șase ani ai acestei perioade fiind și directorul acestui teatru; a contribuit la înființarea Festivalului de Teatru din Sibiu (n. 1963)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor agriculturii și pescuitului din cadrul UE

– Polonia: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii va participa la comemorările ce marchează 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, aceasta fiind prima vizită a suveranului britanic la lagărul de la Auschwitz-Birkenau. În timpul vizitei sale în Polonia, regele se va întâlni şi cu preşedintele polonez Andrzej Duda. Regele va asista la comemorările de la Muzeul şi Memorialul Auschwitz-Birkenau din Polonia, care vor marca 80 de ani de la eliberarea fostului lagăr de concentrare. Înaintea participării la comemorări, Charles al III-lea se va întâlni cu locuitori ai oraşului Cracovia

– New York: Ceremonie cu ocazia Zilei Mondiale de Comemorare a Holocaustului

– New York: Raportul procurorului CPI către Consiliul de Securitate al ONU privind Darfur

– Dar es Salaam, Tanzania: Summit-ul Energiei Africane (27 – 28 ian.)

– Monrovia, Liberia: Președintele Joseph Boakai susține discursul său despre starea națiunii

– Kuala Lumpur: Președintele indonezian Prabowo Subianto întreprinde o vizită oficială în Malaezia

– Manama, Bahrain: Vizita premierului italian Giorgia Meloni

– Londra: Ryanair – rezultate din al treilea trimestru

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul al IV-lea

– Lyon: Prezentarea Bocuse d’or pentru cea de-a 20-a ediție a competiției

-Cotonou, Benin: Procesul lui Steve Amoussou, alias fratele Hounvi, un utilizator de internet arestat în august pentru că a criticat guvernul (video)

-Tegucigalpa, Honduras: Prima audiere a generalilor acuzați de reprimarea sângeroasă a demonstrațiilor din timpul tentativei de lovitură de stat din 2009

-Baku, Azerbaijan: Audiere în procesul fostului lider separatist Karabakh Ruben Vardanyan (video)

– Tromsoe, Norvegia: Conferința anuală a frontierelor arctice (27 – 30 ian.)

– Paris: Avanpremiera filmului „Bridget Jones – Mad about Him”, avându-i în rolurile principale pe Hugh Grant, Renée Zellweger, Chiwetel Ejiofor, iar regia semnată de Michael Morris

– Paris: Prezentări de modă Haute couture primăvară/vară 2025 (27 – 30 ian.)

– Rabat, Maroc: Tragere la sorți pentru Cupa Africii de fotbal CAN Maroc-2025 (video)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Comemorare a celor 6 milioane de Evrei şi alte Victime ale Holocaustului nazist” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU la 1.XI.2006 şi se marchează anual (la 27.I.1945 a fost eliberat, de către forţele aliate, lagărul de exterminare de la Auschwitz – 80 de ani). NOTĂ: În această zi, în Germania se marchează anual, din 1996, pe bază de decret prezidenţial, o „Zi memorială consacrată victimelor nazismului”

– 1756: S-a născut compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1791)

– 1775: S-a născut filosoful german Friedrich von Schelling (m. 1854) – 250 de ani

– 1814: S-a născut Eugène Viollet-le-Duc, arhitect francez renumit mai ales pentru restaurarea edificiilor medievale; este unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne, lucrarea sa „Entretiens sur l’architecture” (1863) influenţând direct pe mulţi dintre arhitecţii curentului „Art Nouveau” (m. 1879)

– 1814: A murit filosoful german Johann Gottlieb Fichte; a avut un rol însemnat în formarea conştiinţei naţionale germane (n. 1762)

– 1823: S-a născut Edouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (m. 1892)

– 1829: S-a născut astronomul britanic Isaac Roberts; a contribuit considerabil la dezvoltarea ştiinţei astro-fotografiei (m. 1904)

– 1832: S-a născut Lewis Carroll (numele real: Charles Lutwidge Dodgson), scriitor, matematician, logician, cleric şi fotograf englez; autorul celebrelor „Aventuri ale lui Alice în Ţara Minunilor” (m. 1898)

– 1834, 27.I /8.II: S-a născut chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (m. 1907). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii doar stilul nou – 8 februarie 1834

– 1859: S-a născut Wilhelm al II-lea, ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei (1888-1918); considerat unul dintre principalii responsabili pentru izbucnirea Primului Război Mondial (m. 1941)

– 1901: A murit Giuseppe Verdi, unul dintre cei mai de seamă compozitori italieni de operă din secolul al XIX-lea (n. 1813)

– 1903: S-a născut Sir John Carew Eccles neurofiziolog australian; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1963 (alături de Alan Hodgkin şi Andrew Huxley), pentru descoperirea mijloacelor chimice prin care impulsurile sunt comunicate sau reprimate de către celulele nervoase (neuroni); a lansat teoria dubletului creier‑minte, arătând că, de fapt, mintea are propriile sale legi; creierul, cu structura lui cerebrală, din punct de vedere fiziologic moare în momentul în care a murit persoana, mintea nu (m. 1997)

– 1919: A murit Ady Endre, considerat a fi unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX și ai literaturii maghiare, în special (n. 1877)

– 1921: S-a născut pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (m. 2012)

– 1922: A murit scriitorul italian Giovanni Verga (n. 1840)

– 1922: A murit compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (n. 1846)

– 1924: S-a născut fostul lider cipriot-turc Rauf Denktaş; fost preşedinte al Republicii Turce a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Turcia, Rauf Denktaş s-a retras din viaţa politică în 2005 (m. 2012)

– 1924: S-a născut poetul şi ziaristul american Harvey Shapiro (m. 2013)

– 1926: S-a născut actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (m. 2004)

– 1927: S-a născut Heinrich Pfeiffer, filosof, istoric şi pedagog german; cercetări de analiză comparativă a instrucţiei şi a carierei ştiinţifice; ca director executiv (din 1964) al Fundaţiei „Humboldt”, a contribuit mult la impulsionarea activităţii acestei instituţii unice în Europa şi în lume; ştiinţa şi cultura românească îi datorează mult Fundaţiei „Humboldt”, numeroşi profesori şi cercetători (peste 270, din 1929 şi până în 1991) beneficiind de burse de studii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (m. 2016)

– 1929: S-a născut William „Bill” English, unul dintre pionierii interfeţei moderne a computerelor, fiind cel care, alături de Douglas Englebart, a reuşit să dezvolte primul mouse pentru calculator la Institutul de Cercetare de la Stanford (m. 2020)

– 1930: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (m. 2013) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Federico Mayor Zaragoza, biochimist, om politic, diplomat şi poet spaniol; importante contribuţii în domeniul biochimiei moleculare; director al UNESCO între anii 1987 şi 1999; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2024)

– 1937: S-a născut pianistul şi compozitorul englez John Ogdon (m. 1989)

– 1942: S-a născut Tasuku Honjo, imunolog japonez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2018, împreună cu James P. Allison, „pentru descoperirea terapiei cancerului prin inhibarea reglării imune negative”; a descoperit receptorul inhibitor PD-1 de pe suprafața limfocitelor T și anticorpii monoclonali care blochează acest receptor și astfel permite limfocitelor T să atace celulele canceroase

– 1948: S-a născut pianistul francez Jean-Philippe Collard

– 1948: S-a născut Mihail Nikolaevici Barîșnikov, dansator, coregraf, regizor de dans și actor rus-american de origine letonă; considerat unul dintre cei mai buni dansatori de balet din toate timpurile

– 1949: A murit compozitorul rus Boris Asafiev (n. 1884)

– 1956: A murit dirijorul austriac Erich Kleiber (n. 1890)

– 1957: A murit mineralogul ceh František Slavick; bun cunoscător al zăcămintelor din Transilvania şi Banat; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (n. 1876)

– 1964: S-a născut actriţa americană de film Bridget Fonda (nepoata actorului Henry Fonda)

– 1972: A murit cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Máhalia Jackson (n. 1911)

– 1974: S-a născut Ole Einar Bjørndalen, biatlonist profesionist norvegian; până în aprilie 2018, când s-a retras, era cel mai titrat sportiv din istoria jocurilor olimpice de iarnă (a câștigat 13 medalii olimpice, a obținut de șase ori marele Glob de Cristal și 20 de titluri de campion mondial)

– 1980: S-a născut Marat Safin, jucător rus de tenis; a câştigat 15 titluri la simplu, printre care unul la U.S. Open şi altul la Australian Open şi 2 titluri la dublu; de asemenea, a câştigat de două ori Cupa Davis în 2002 şi 2006 cu echipa Rusiei; s-a retras din activitate pe 11 noiembrie 2009, după o înfrângere suferită în fața lui Juan Martín Del Potro, în turul 2 la turneul de la Paris-Bercy – 45 de ani

– 1983: A murit actorul francez de film Louis de Funès (Louis Germain de Funès de Galarza) (n. 1914)

– 1986: A murit actriţa germană de film Lilli Palmer (n. 1914)

– 1987: A murit regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (n. 1914)

– 2000: A murit muzicianul austriac Friedrich Gulda, pianist, clavecinist de muzică cultă și compozitor de jazz (n. 1930) – 25 de ani

– 2009: A murit John (Hoyer) Updike, prozator, poet şi eseist american (n. 1932)

– 2010: A murit scriitorul american J.[erome] D.[avid] Salinger; deşi a scris un singur roman („De veghe în lanul de secară” – 1951) şi 35 de nuvele, Salinger este cunoscut astăzi drept cel mai citit autor american din perioada de după cel de-al doilea război mondial, iar în istoria literaturii americane perioada 1948-1959 este cunoscută ca „era Salinger” (n. 1919) – 15 ani

– 2010: A murit Jean Tordeur, scriitor, filolog şi publicist belgian; după 1958 a participat intens la construcţia europeană (ca secretar adjunct al Uniunii Capitalelor Comunităţilor Europene); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920) – 15 ani

– 2013: A murit actriţa americană Sally Starr (n. 1923)

– 2013: A murit jurnalistul şi istoricul american Stanley Karnow (n. 1925)

– 2014: A murit cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Pete Seeger, considerat unul dintre pionierii muzicii folk din secolul XX (n. 1919)

– 2015: A murit fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiului Nobel pentru Fizică în 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (n. 1915) – 10 ani

– 2016: A murit Artur Fischer, inventator german; a înregistrat peste 1.100 de brevete de invenţie, printre care: primul bliţ sincronizat pentru o cameră foto, diblul din plastic pentru prinderea holţşuruburilor în perete, kiturile de modelism Fischertechnik, duzele de ventilaţie etc; în 1948 şi-a înfiinţat propria companie, Fischer Group, care are acum 42 de subsidiare internaţionale (n. 1919)

– 2017: A murit Magda Ádám, istoric, filolog și scriitoare maghiară (n. 1925)

– 2017: A murit actriţa franceză Emmanuelle Riva (nume real: Paulette Germaine Riva) (n. 1927)

– 2018: A murit Ingvar Kamprad, om de afaceri suedez; a fondat, la 17 ani, compania IKEA, ca o casă de comenzi prin poștă, care a ajuns astăzi unul dintre cele mai mari retailere de mobilă din lume (n. 1926)

– 2020: A murit Edvardas Gudavičius, unul dintre cei mai cunoscuți istorici lituanieni, specializat în istoria timpurie a Marelui Ducat al Lituaniei (n. 1929) – 5 ani

– 2021: A murit actriţa americană Cloris Leachman (n. 1926)

– 2022: A murit poetul şi dramaturgul francez René de Obaldia (n. 1918, la Hong Kong)

– 2023: A murit Sylvia (May Laura) Syms, actriță britanică de film, teatru și televiziune (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 26 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 26 ianuarie

* Cu 414 ani în urmă (1611) Gabriel Bathory ocupa Târgoviştea şi se intitula „principe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine”. Poarta a refuzat să-l recunoască drept domn şi l-a numit din nou pe Radu Mihnea. În faţa acestei situaţii, la 16 martie, Gabriel Bathory s-a retras din Ţara Românească

* Acum 326 de ani (1699), prin Tratatul de Pace de la Karlowitz (azi în Serbia), dintre Sfântul Imperiu Roman şi Imperiul Otoman, Principatul Transilvaniei intra sub stăpânirea Curţii de la Viena. Tratatul de la Karlowitz a fost semnat în localitatea cu același nume din Voivodina, la sfârșitul războiului austriaco-otoman (1683-1697), în care otomanii au fost învinși. După două luni de negocieri între Imperiul Otoman pe de o parte și, pe de altă parte, Liga Sfântă, o coaliție formată din mai multe puteri europene, tratatul de pace a fost semnat la 26 ianuarie 1699. Otomanii au cedat Austriei cea mai mare parte a teritoriului Ungariei (care fusese transformată în pașalâc în urma bătăliei de la Mohacs, 29 august 1526 conduse de către Suleiman Magnificul) și Slavonia. Simultan au renunțat la vasalitatea Transilvaniei, transferată Habsburgilor. Tratatul de la Karlowitz a marcat începutul declinului Imperiului Otoman în Europa de Est și a stabilit monarhia habsburgică ca putere dominantă în Europa centrală

* Cu 156 de ani în urmă (1869), la Conferinţa de la Timişoara a fruntaşilor politici ai românilor din Banat şi din Ungaria, se puneau bazele Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria, sub conducerea lui Alexandru Mocioni (26.I/7.II)

* Acum 107 ani (1918) guvernul de coaliţie I. I. C. Brătianu – Take Ionescu a demisionat, întrucât a considerat inacceptabilă încheierea unei păci separate (după prima conflagraţie mondială). I-a urmat (la 29.I.1918) un Guvern condus de generalul Alexandru Averescu. Noua formulă guvernamentală, sugerată de Brătianu, avea ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale şi crearea unor premise favorabile obţinerii unei păci onorabile (26.I./8.II)

* În urmă cu 81 de ani (1944) Înaltul Comandament german începea elaborarea operațiunii Margarethe II, de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich. La 26 – 27.II.1944, a avut loc o întrevedere între Hitler şi Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II

* Acum 73 de ani (1952) Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române adopta Hotărârea nr. 147/1952 cu privire la efectuarea reformei băneşti vechi (la un raport de 1 leu nou=20 lei) şi la reducerile de preţuri, text publicat în Buletinul Oficial nr. 7 din 26 ianuarie 1952 și aflat în vigoare până la 23 noiembrie 1997, fiind abrogat prin Hotărâre 735/1997

* Cu 49 de ani în urmă (1976), la cea de-a treia reuniune la nivel ministerial de la Manila (Filipine), desfăşurată între 26 ianuarie şi 7 februarie, România era primită în unanimitate ca membru al „Grupului celor 77”, organizaţie formată din ţări în curs de dezvoltare. România nu mai face parte de pe lista membrilor oficiali după aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007. Grupul 77 cuprinde, din noiembrie 2013, 134 de ţări membre, în mare parte în curs de dezvoltare

* În urmă cu 37 de ani (1988) era reînfiinţată Biblioteca Română de la Paris. La origine constituită sub îndrumarea lui Nicolae Iorga, Biblioteca Română din Paris a dispărut în 1945. La reînfiinţare, sub aspiciile Ambasadei României în Franţa, ea a fost dotată cu un fond de câteva mii de volume, astăzi biblioteca ICR Paris numărând circa 12000 de volume în limbile română şi franceză. Primul ei director a fost diplomatul Nicolae Mareş, urmat de profesorul universitar din Iaşi Constantin Pavel. În ianuarie 1990, biblioteca a fost integrată în cadrul nou-înfiinţatului Centru Cultural Român, devenit ulterior Institutul Cultural Român din Paris

* Acum 31 de ani (1994) ministrul român al afacerilor externe de la acea vreme, Teodor Meleşcanu, a semnat, la Bruxelles, Documentul-cadru privind Parteneriatul pentru Pace, gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară est-europeană care a semnat documentul. Parteneriatul pentru Pace a fost lansat la Bruxelles, la iniţiativa SUA, pe baza unei declaraţii adoptate la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO din 10-11.I.1994

* Acum 24 de ani (2001) a avut loc cutremurul din statul Gujarat, aflat în nord-vestul Indiei, cunoscut și sub numele de cutremurul Bhuj, cu o magnitudine de 7,9 pe scara Richter, în urma căruia aproximativ 25.000 de persoane (inclusiv din sud-estul Pakistanului) și-au pierdut viața, 167.000 au fost rănite și aproape 340.000 de clădiri au fost distruse

* Cu 13 ani în urmă (2012), la această dată, 22 de state ale UE, printre care şi România, au semnat, la Tokyo, documentul internaţional ACTA – Anti-Counterfeiting Trade Agreement (Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii), Japonia fiind depozitarul tratatului. Uniunea a fost reprezentată şi a semnat prin intermediul lui Hans Dietmar Schweisgut, ambasador şi şef al Delegaţiei UE în Japonia. Acordul comercial de combatere a contrafacerii a fost respins în data de 4 iulie 2012, de Parlamentul European cu 478 de voturi împotrivă, 39 de voturi pentru şi 165 de abţineri

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Hotărârea de canonizare a fost luată în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5.X.2017. Iosif Naniescu (15/27.VII.1818 – 26.I.1902) a fost mitropolit al Moldovei timp de 27 de ani (1875 – 1902)

– Sfinţii Timotei şi Tit, episcopi (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Duminica Bibliei (a VI-a) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1874: S-a născut botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (m. 1963)

– 1902: A murit Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române din 1888 (n. 1820). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 5 octombrie 2017, l-a trecut în rândul sfinţilor pentru sfinţenia vieţii lui, pentru blândeţea şi înţelepciunea sa, dar mai ales pentru faptele lui de milostenie – cu numele „Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv – Mitropolitul Moldovei”, având ca zi de pomenire la 26 ianuarie

– 1918: S-a născut Nicolae Ceauşescu, om politic comunist; secretar general al CC al PCR (1965-1969), secretar general al PCR (1969-1989); preşedinte al Consiliului de Stat (1967-1974); preşedinte al RSR (1974-1989); în primii ani după instalarea sa la putere a continuat politica lui Gh. Gheorghiu-Dej de deschidere în politica internă şi internaţională; din 1971, a evoluat tot mai mult spre o formulă de guvernare de tip stalinist, bazată pe un cult al personalităţii fără precedent în istoria României; deteriorarea continuă, pe toate planurile, a situaţiei interne a determinat nemulţumirea crescândă a populaţiei, care a culminat cu Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; dictatorul Ceauşescu a fost înlăturat de la putere, judecat, condamnat la moarte şi executat (m. 1989)

– 1920: S-a născut Marcel Aderca, un foarte bun traducător din literatura franceză; în afara traducerii a numeroase romane contemporane, Aderca s-a orientat spre literatura dramatică, facilitând la noi (alături de alţii) dialogul scenic cu Eugen Ionesco, Albert Camus, Emmanuel Roblès ş. a.; a tradus, de asemenea, texte la albume de artă plastică (Cézanne, Rodin, Gauguin, Klee etc.); este fiul scriitorului Felix Aderca (m. 2008) – 105 ani

– 1921: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Emil Lerescu (m. 2004)

– 1925: S-a născut Nicolae Balotă, eseist, critic literar, memorialist şi traducător; arestat în 1948 (pentru deţinere de cărţi interzise), este eliberat în 1964 prin decretul de amnistiere a tuturor deţinuţilor politici din România; stabilit în Franţa din 1985 (unde va obţine cetăţenia, în 1990) (m. 2014) – 100 de ani

– 1935: S-a născut Corneliu Sturzu, poet, prozator şi eseist; între anii 1953 şi 1957 a fost reporter la Studioul de Radio Iaşi (m. 1992) – 90 de ani

– 1936: S-a născut sculptorul Constantin Platon (m. 2012)

– 1940: S-a născut Grigore Zanc, filosof, prozator şi autor de scenarii radiofonice şi cinematografice; membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2004-2010); senator PSD (2000-2004); ministru al culturii (august-decembrie 1996); prefect al judeţului Cluj (1990-1996) – 85 de ani

– 1941: S-a născut (la Gliwyce, în Polonia) poetul Adi Cusin (m. 2008)

– 1942: S-a născut Ion Cristinoiu, compozitor, orchestrator, dirijor de muzică uşoară şi percuţionist; a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii Române (m. 2001)

– 1943: S-a născut istoricul Constantin Rezachevici, specializat în istorie medievală; a lucrat, timp de 41 de ani, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (m. 2021)

– 1944: S-a născut Constantin Parascan, scriitor şi critic literar, muzeograf şi profesor universitar

– 1944: A murit Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (n. 1857)

– 1946: S-a născut artistul vizual și profesorul Ion Nedelcu; activitate în multiple domenii: scenografie, desen, grafică, pictură, sculptură, design vestimentar, design interior, design arhitectural, restaurare

– 1948: S-a născut Iuliu Merca, compozitor, chiarist, basist şi vocalist de blues şi rock; împreună cu Ştefan Boldijar a înfiinţat formaţia „Semnal M” în anul 1977 (m. 1999)

– 1954: S-a născut istoricul şi profesorul Dumitru Ţeicu; cunoscut pentru numeroasele studii și cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului; director al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa (din 1990) (m. 2018)

– 1965: A murit compozitorul George Enacovici (n. 1891) – 60 de ani

– 1996: A murit pianista Maria Fotino (n. 1913)

– 1996: A murit Nicolae Ţaţomir, poet, prozator, eseist, publicist, jurist şi profesor (n. 1914)

– 2014: A murit Cicerone Ioniţoiu, scriitor, fost deţinut politic în închisorile comuniste din România; după 1989 a sprijinit renaşterea PNŢCD şi a scris o enciclopedie cu numele celor care au murit în închisorile comuniste (Dicţionar al victimelor terorii comuniste, în 11 volume), devenind astfel unul din marii cronicari anticomunişti (n. 1924)

– 2015: A murit economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (n. 1936) – 10 ani

– 2015: A murit prozatorul Mircea Constantinescu (n. 1945) – 10 ani

– 2016: A murit Elena Negreanu, regizoare de mare talent a teatrului la microfon, actriţă şi profesoară de actorie care a modelat carierele marilor actori ai teatrului şi filmului românesc; regizor artistic în redacţia Teatru a Radiodifuziunii Române (1956-1980) (n. 1918)

– 2020: A murit Ionel Iacob-Bencei, epigramist, umorist, pamfletar, poet, prozator, publicist, realizator de emisiuni radio în grai bănățean (co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara); unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru fondator (1990) și președinte al Asociației Umoriștilor din Banat, membru fondator al Cenaclului radiofonic „Gura Satului” (1991) (n. 1940) – 5 ani

– 2021: A murit Georgeta Luchian Tudor, actriţa Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova; soţia rapsodului Tudor Gheorghe (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Belarus: Alegeri prezidențiale

– Berlin: Congresul Partidului Verzilor, înainte de alegeri

– Lyon, Franța: Inaugurarea Memorialului Shoah

– Santa Monica: Are loc cea de-a 30-a ediţie a premiilor criticii, Critics Choice Awards – la Barker Hangar din Santa Monica, California (amânată din data de 12 ianuarie din cauza ‘incendiilor catastrofale care au afectat California de Sud’)

– Lyon: Prezentarea Bocuse d’or pentru cea de-a 20-a ediție a competiției (26 – 27 ian.)

– Rabat, Maroc: Tragerea la sorți pentru Cupa Africană a Națiunilor la fotbal CAN Maroc-2025

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Energiei Verzi” (sau „Ziua Internațională a Energiei Curate”), a fost declarată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (UNGA), la 25.VIII.2023, amintind de data înființării, în 2009, a Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile (IRENA); prin această alegere, cele 193 de state membre ale UNGA recunosc rolul esențial al IRENA în accelerarea tranziției globale către sursele de energie regenerabilă și importanța angajamentului global pentru acces universal la energie curată și pentru realizarea obiectivelor stabilite în cadrul Acordului de la Paris privind climatul; tranziția energetică a devenit o prioritate în lupta împotriva schimbărilor climatice. NOTĂ: La 5 martie este marcată „Ziua mondială a eficienţei energetice”, pentru a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră; pe 5 martie 1998, în Austria, a vut loc prima reuniune a experţilor din lume pentru a discuta despre criza energetică şi soluţiile sale posibile

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Leprei”, marcată în fiecare an, din 1954, în ultima duminică din luna ianuarie, la iniţiativa filantropului şi scriitorului francez Raoul Follereau. Deşi, în prezent, există tratament pentru această boală gravă, este nevoie în continuare de marcarea unei zile, pentru a lupta împotriva prejudiciilor cauzate de discriminare, dar şi pentru a oferi informaţii în sensul accederii mult mai rapide a celor afectaţi la diagnoză şi tratament, împiedicându-se în acest sens ajungerea la dizabilităţi. NOTĂ: Și în calendarul romano-catolic este marcată „Ziua mondială a bolnavilor de lepră”, a LXXII-a anul acesta

– „Ziua Mondială a Vămilor”; se marchează, anual, din 1983, sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Vămilor

– Ziua naţională a Australiei; marchează întemeierea primei colonii engleze (în New South Wales), în 1788

– Sărbătoarea naţională a Indiei; aniversarea proclamării republicii/1950 – 75 de ani

– 1715: S-a născut filosoful francez Claude-Adrien Helvétius (m. 1771) – 310 ani

– 1795: A murit compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (n. 1732) – 230 de ani

– 1804: S-a născut scriitorul francez Eugène Sue (pseudonimul lui Joseph-Marie Sue) (m. 1857)

– 1823: A murit medicul englez Edward Jenner; a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne (n. 1749)

– 1824: A murit Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului (n. 1791)

– 1842: S-a născut François Coppée, poet şi romancier francez (m. 1908)

– 1870: A murit compozitorul italian Cesare Pugni (n. 1802) – 155 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 14 ianuarie 1870

– 1878: A murit Théophile Schuler, pictor și ilustrator francez în stil romantic (n. 1821)

– 1908: S-a născut violonistul Stéphane Grappelli, figură reprezentativă a jazz-ului francez (m. 1997)

– 1921: S-a născut Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (m. 1999)

– 1924: S-a născut actriţa şi cântăreaţa suedeză Alice Babs (m. 2014)

– 1925: S-a născut Paul Newman, actor şi regizor american de film (m. 2008) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Roger Vadim (numele real: Roger Vladimir Plémiannikov), regizor, scenarist şi romancier francez (m. 2000)

– 1941: S-a născut sculptorul american de origine italiană Arturo Di Modica, creatorul faimoasei sculpturi „Charging Bull”, un important reper turistic din cartierul financiar al New York-ului şi un simbol al Wall Street (m. 2021)

– 1945: S-a născut violoncelista britanică Jacqueline Du Pré (m. 1987) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi scriitorul francez Michel Delpech (Jean Michel Bertrand Delpech) (m. 2016)

– 1948: S-a născut Gonzague Saint Bris, istoric, romancier, eseist și publicist francez; figură marcantă a romantismului modern (m. 2017)

– 1955: S-a născut Eddie Van Halen (nume complet: Edward Lodewijk Van Halen), chitarist, cântăreţ, compozitor, textier şi producător muzical american de origine neerlandeză; considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria rockului; conducătorul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex Van Halen, al grupului hard rock „Van Halen” (m. 2020) – 70 de ani

– 1973: A murit actorul american de origine română Edward G. Robinson (pe numele său real Emanuel Goldenberg) (n. 1893, la Bucureşti)

– 1975: A murit soprana italiană Toti Dal Monte (pe numeşle său real Antonietta Meneghel) (n. 1893) – 50 de ani

– 1993: A murit Robert Jacobsen, sculptor şi pictor danez (n. 1912)

– 1998: A murit Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (n. 1898)

– 2000: A murit scriitorul american de origine canadiană Alfred Elton Van Vogt, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii science fiction (n. 1912) – 25 de ani

– 2000: A murit scriitorul francez Jean-Claude Izzo (n. 1945) – 25 de ani

– 2004: A murit Eva Behring, profesoară universitară, istoric literar şi specialistă germană în domeniul literaturii române; absolventă a Facultăţii de Limba Română, Universitatea Bucureşti (1961), unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti, şi-a luat doctoratul cu lucrarea „Lirica de dragoste a lui Mihai Eminescu în lumina imaginilor şi metaforelor sale”; unul dintre cei mai buni specialişti străini în domeniul literaturii române (n. 1937, în Polonia)

– 2012: A murit actorul britanic Ian Abercrombie (n. 1934)

– 2013: A murit scriitorul japonez Shotaro Yasuoka (n. 1920)

– 2014: A murit José Emilio Pacheco, poet, romancier şi traducător mexican, laureat al premiului Cervantes în anul 2009 (n. 1939)

– 2016: A murit actorul american Abe Vigoda (n. 1921)

– 2016: A murit actorul american Tommy Kelly, devenit celebru pentru rolul principal în filmul „Aventurile lui Tom Sawyer” din 1938 (n. 1925)

– 2016: A murit (într-un accident de maşină) cântăreţul britanic Black (pe numele real Colin Vearncombe), interpretul celebrei melodii „Wonderful Life” (n. 1962)

– 2017: A murit actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (n. 1925)

– 2019: A murit organistul şi compozitorul francez Jean Guillou; concertist de renume mondial, compozitor prolific, pedagog şi realizator de orgi, muzicianul a fost titular între anii 1963 şi 2015 la orga bisericii Saint-Eustache, una dintre cele mai prestigioase din Franţa (n. 1930)

– 2019: A murit Michel Legrand, compozitor, aranjor, dirijor, jazzman și pianist francez de origine armeană; a compus muzica pentru peste 200 de filme şi seriale de televiziune (n. 1932)

– 2020: A murit scriitorul francez Hubert Mingarelli (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit (în urma unui accident aviatic) Kobe Bean Bryant, unul dintre cei mai mari baschetbalişti americani din istorie; a deținut locul 3 în topul marcatorilor din toate timpurile (n. 1978) – 5 ani

– 2021: A murit dramaturgul și poetul Lars Norén, personalitate de marcă a teatrului suedez (n. 1944)

– 2022: A murit Philippe Contamine, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii de la finele Evului Mediu (n. 1932)

– 2022: A murit Morgan Stevens, unul dintre cei mai apreciați actori de la Hollywood (n. 1951)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 25 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 25 ianuarie

* Sunt marcați 550 de ani (1475), de când, după victoria zdrobitoare de la Podul Înalt (Vaslui) împotriva turcilor, obţinută cu câteva zile în urmă, la 10 ianuarie, Ştefan cel Mare (domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504) trimite o scrisoare-circulară monarhilor creştini ai Europei, anunţându-le victoria şi chemându-i la crearea unui front antiotoman; mesajul domnului român nu a avut rezultatul scontat, neputându-se organiza o coaliţie antiotomană

* Se împlinesc 270 de ani (1755) de când, la sugestia savantului, poetului şi filologului rus Mihail Vasilievici Lomonosov, printr-un decret al împărătesei Elisabeta I s-a înființat Universitatea Lomonosov din Moscova, prima universitate rusă, fapt pentru care la această dată, în Rusia, este marcată „Ziua studenţilor”

* Cu 167 de ani în urmă (1858) „Marşul nupţial” de Felix Mendelssohn Bartholdy a devenit marşul popular al nunţilor, după ce a fost cântat la nunta regală a prinţesei Victoria a Marii Britanii cu prinţul Frederick William al Prusiei. Compozitorul german compusese acest marş în 1842, ca parte a muzicii de scenă pentru piesa „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare

* Acum 166 de ani (1859) Alexandru Ioan Cuza adresa Puterilor garante o Notă diplomatică în care prezenta alegerea sa ca domn şi în Ţara Românească ca o expresie a voinţei politice a românilor pentru înfăptuirea unirii complete a Principatelor, declarând, în acelaşi timp, că împărtăşeşte dorinţa ţării de unire sub un prinţ străin, fiind gata să se retragă, dacă se găseşte o soluţie convenabilă ţării şi agreată de Marile Puteri (25.I/6.II)

* Cu 161 de ani în urmă (1864) era dat în folosinţă Spitalul Colentina din Bucureşti (construcţia a început în anul 1858, din iniţiativa Epitropiei Spitalului Pantelimon) (25.I/6.II)

* Acum 116 ani (1909), la Opera de Stat din Dresda, avea loc premiera operei într-un act „Electra”, de Richard Strauss (libretul de Hugo von Hofmanstahl, după piesa lui Sofocle)

* În urmă cu 106 ani (1919) Conferinţa de Pace de la Paris (18.I.1919 – 21.I.1920) accepta, la propunerea preşedintelui SUA, Woodrow Wilson, ca prim punct al ordinii de zi, crearea Ligii Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), care s-a produs în şedinţa plenară din aceeaşi zi. Statutul Ligii Naţiunilor, semnat de 31 de state fondatoare, printre care şi România, a fost adoptat în şedinţa plenară din 28.IV.1919, data oficială a înfiinţării Ligii fiind 10.I.1920. Ultima întrunire a Societății Națiunilor a avut loc în 12 aprilie 1946, la Geneva, cu participarea unor delegații din 34 de țări. La această ședință s-a discutat despre lichidarea Societății: bunurile valorau aproximativ 22.000.000 de dolari în 1946, inclusiv Palatul Păcii și arhivele Societății au fost dat Organizației Națiunilor Unite, fondurile de rezervă au fost înapoiate națiunilor care le-au furnizat, și datoriile Societății au fost rezolvate

* Acum 101 ani (1924) orașul Chamonix (Franța) a găzduit ediţia inaugurală a Jocurilor Olimpice de iarnă, sub genericul „Săptămâna Internaţională a Sporturilor de Iarnă”, ea fiind recunoscută doi ani mai târziu ca prima Olimpiadă de iarnă (25.I.– 5.II)

* Cu 76 de ani în urmă (1949) era creat Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), la Varşovia, de către şase ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi URSS. Au mai devenit membre ale CAER: RDG – 1950, Mongolia – 1962, Cuba – 1972 şi RS Vietnam – 1978. CAER şi-a încetat oficial activitatea prin documentele semnate de statele membre la 28.VI.1991, la a 46-a sesiune, desfăşurată la Budapesta

* Tot 76 de ani se marchează (1949) de când, la Los Angeles, erau acordate primele Premii Emmy, pentru producţiile de televiziune, echivalentele Premiilor Oscar din cinematografie

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când era înfiinţată, la Bucureşti, Confederaţia sindicală „Frăţia” (Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – CNSLR-FRĂŢIA)

* Acum 32 de ani (1993) apărea primul număr al cotidianului „Cronica română”; director-fondator, Horia Alexandrescu (1947-2021)

* În urmă cu 32 de ani (1993) era semnat, la Bucureşti, Tratatul privind relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Polonia

* Acum 14 ani (2011) începea revolta egipteană care a culminat cu răsturnarea regimului lui Hosni Mubarak (1928 – 2020), la data de 11 februarie. Primele alegeri de după demisia lui Mubarak, care au fost organizate prin două tururi de scrutin pe 23 şi 24 mai şi pe 16 şi 17 iunie, au fost câştigate de islamişti. Hosni Mubarak, în vârstă de 83 de ani, a fost judecat, fiind acuzat că a ordonat uciderea demonstranţilor, în timpul revoltelor

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Grigore din Nazianz, arhiepiscopul Constantinopolului; Sf. Bretanion episcop din Tomis (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Convertirea Sf. Apostol Paul; Sf. Bretanion, episcop de Tomis (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1802: S-a născut Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (m. 1877)

– 1828: S-a născut Ion Bălăceanu, om politic (participant la Revoluţia de la 1848 şi militant pentru unirea Principatelor), memorialist (a lăsat pagini inedite, de o certă valoare istorică) (m. 1914)

– 1844: S-a născut (la Apşa, azi în Ucraina) istoricul Ioan Mihaly (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (m. 1914)

– 1888: S-a născut A.[braham] L.[eib] Zissu, prozator, eseist şi publicist; în timpul regimului legionar şi antonescian (1937-1944) este interzis ca publicist şi scriitor şi este închis, o vreme, la Târgu Jiu, de unde va fi eliberat în 1944; reînfiinţează Partidul Evreiesc, al cărui preşedinte de onoare fusese înainte de război; reactivează secţia din România a Congresului Mondial Evreiesc şi conduce Executiva Sionistă din ţară; pentru activitatea sionistă, este condamnat, în 1950, la închisoare pe viaţă şi eliberat după şase ani, beneficiind de graţierile ce au avut loc după moartea lui Stalin; emigrează, în 1956, în Israel, unde va muri câteva luni mai târziu (m. 1956, la Tel Aviv)

– 1897: S-a născut pictorul, graficianul, muralistul şi profesorul Catul Bogdan (m. 1978)

– 1898: S-a născut Grigore Eliescu, entomolog, silvicultor, naturalist şi profesor; contribuţii în ecologie şi în entomologia forestieră; odată cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Forestiere (1933), a pus bazele Laboratorului de protecţia pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1911: S-a născut G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (m. 1980)

– 1911: S-a născut (la Comrat, azi în R. Moldova) Alexandru Bârlădeanu, economist şi om politic; fost înalt demnitar comunist până în 1969; în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase”; membru al Consiliului FSN; preşedinte al Senatului în perioada 1990-1992; membru titular al Academiei Române din 1955, vicepreşedinte al acestui for (1992-1994) (m. 1997)

– 1911: S-a născut medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofie a medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2002)

– 1923: S-a născut soprana Elisabeta Neculce-Carţiş (m. 1998). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 26 ianuarie 1925

– 1931: S-a născut eseistul, prozatorul, ziaristul şi editorul Ion Hobana (pseudonimul lui Aurelian Manta Roşie); după mai multe cărţi pentru copii, publică povestiri şi exegeză SF, exegeză ufologică, numeroase antologii comentate de science fiction românesc şi străin (m. 2011)

– 1934: S-a născut Val (Valerian) Gheorghiu, pictor, critic de artă, prozator şi publicist (m. 2017)

– 1935: S-a născut fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2002) – 90 de ani

– 1935: A murit mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu; datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1873) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Gabriel Dimisianu, critic literar, eseist, istoric literar şi publicist

– 1938: S-a născut Şerban Stati, eseist şi traducător din literatura italiană; după 1990, membru al corpului diplomatic: ataşat cultural (1991-1997) şi apoi ambasador (1997-2002) al României la Roma (m. 2018)

– 1944: S-a născut artistul plastic Victor Foca

– 1944: S-a născut interpretul de muzică populară Ion Dolănescu; deputat PRM în legislatura 2000-2004 (m. 2009)

– 1946: S-a născut scriitorul Radu Ulmeanu

– 1953: S-a născut Nicolae Botgros, dirijor din Republica Moldova; în 2014, a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria B – „Muzică”, în calitatea sa de director artistic și prim dirijor al Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, iar în data de 29 martie 2021, a fost decorat, alături de alte personalități, cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, de către președintele României Klaus Iohannis

– 1954: A murit (în închisoarea Sighet) Ioan Gh. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (n. 1876, în satul Răzeni, jud. Lăpușna, R.S.S. Moldovenească)

– 1956: S-a născut Laurenţiu Damian, regizor de film documentar şi de ficţiune, scenarist de ficţiune, critic de film şi profesor; preşedinte al Uniunii Cineaştilor din România (din 2013), reales la data de 8 mai 2017

– 1962: S-a născut interpreta de muzică uşoară Marina Florea

– 1964: S-a născut scriitorul, poetul și ziaristul Ciprian Chirvasiu (m. 2018)

– 1974: S-a născut înotătoarea Carla Negrea-Troner; a reprezentat România la Jocurile Olimpice de vară din 1992 și la cele din 1996 şi a câştigat, de-a lungul carierei, peste 400 de medalii naţionale şi internaţionale; din 1997 este antrenor

– 1977: A murit scriitorul Ion Istrati (n. 1921)

– 1992: A murit fizicianul Aretin Corciovei; fondatorul Şcolii de teoria corpului solid în România; lucrări teoretice de fizică nucleară şi de studiu al feromagnetismului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1930)

– 1996: A murit pianista Maria Fotino (n. 1913)

– 2012: A murit actorul Emil Hossu (n. 1941)

– 2013: A murit Aristide Ionescu, luptător anticomunist, deţinut politic şi iniţiator al simpozionului „Experimentul Piteşti – reeducarea prin tortură” (n. 1921)

– 2017: A murit Nicolae Lupan, scriitor, realizator emisiuni radio, jurnalist, luptător anti-comunist şi anti-sovietic; fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), primul preşedinte al acestei asociaţii înfiinţată la Bucureşti în ianuarie 1990 (n. 1921, Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României)

– 2018: A murit Neagu Djuvara, memorialist, jurist, diplomat, filolog, filosof al istoriei, jurnalist, romancier şi profesor; stabilit din 1947 în exil, a militat în diverse organizaţii ale diasporei româneşti; în 1990 s-a întors în ţară (n. 1916, într-o familie de origine aromână)

– 2018: A murit Horia Davidescu, regizor, personalitate a teatrului românesc de animație; cel dintâi director al Teatrului pentru copii și tineret „Colibri” Craiova (1955-1984) (n. 1921)

EVENIMENTE EXTERNE

– Halle (Saale), Germania: Întâlnire de campanie a partidului AFD cu candidata la funcția de cancelar Alice Weidel

– Egipt: Manifestări de marcare a 14 ani de la începutul revoluției egiptene, o serie de proteste populare în masă care au dus la demisia președintelui Hosni Mubarak

– Roma: Scriitorul german Michael Krüger, fost director al editurii Carl Hanser Verlag din München, va primi prestigiosul Premiu internaţional de literatură Nonino, acordat în Italia, premiu care urmează să fie decernat pe data de 25 ianuarie

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Schi alpin – Cupa Mondială feminină (25 – 26 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1586: A murit pictorul şi graficianul german Lucas Cranach „cel Tânăr” (n. 1515)

– 1627: S-a născut Robert Boyle, fizician, chimist şi filosof irlandez; unul dintre întemeietorii chimiei moderne; a dat prima definiţie a elementului chimic (1661) şi a pus bazele analizei chimice calitative (m. 1691)

– 1736: S-a născut Joseph-Louis Lagrange, matematician şi astronom francez; a pus bazele mecanicii analitice şi ale calculului variaţiilor (m. 1813)

– 1759: S-a născut poetul scoţian Robert Burns (m. 1796)

– 1837: S-a născut Tomioka Tessai, pictor și caligraf din Japonia imperială; este considerat ultimul artist important din tradiția Bunjinga și unul dintre primii artiști majori ai stilului Nihonga (m. 1924)

– 1874: S-a născut William Somerset Maugham, romancier, nuvelist şi dramaturg englez (m. 1965)

– 1882: S-a născut Virginia Woolf (nume la naştere: Adeline Virginia Stephen), scriitoare, critic literar şi editor britanic; una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea; reprezentantă de seamă a curentului modernist (m. 1941)

– 1886: S-a născut Wilhelm Furtwängler, dirijor şi compozitor german (m. 1954)

– 1911: S-a născut regizorul de film german Kurt Maetzig, cofondator al companiei de producţie cinematografică din Germania de Est (m. 2012)

– 1913: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul şi pianistul polonez Witold Lutoslawski (m. 1994)

– 1917: S-a născut (la Moscova) Ilya Prigogine, chimist, fizician şi filosof belgian de origine rusă; s-a consacrat îndeosebi studierii termodinamicii proceselor de neechilibru; în ultimii 25 de ani ai vieţii s-a consacrat editării unor lucrări cu conţinut situat la limita dintre ştiinţele matematice şi cele filosofice; Premiul Nobel pentru fizică în 1977 (primul belgian distins cu acest premiu); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2003)

– 1921: S-a născut fizicianul american Samuel T. Cohen, inventatorul bombei cu neutroni (m. 2010)

– 1926: S-a născut Youssef Chahine, regizor de film, producător, actor şi scenarist egiptean; considerat una dintre figurile cele mai importante ale cinematografiei arabe (m. 2008)

– 1928: S-a născut Eduard Şevardnadze, politician şi diplomat georgian; preşedinte al Georgiei (oct. 1995 – nov. 2003), ministru al afacerilor externe al URSS (1985-1990), calitate în care a jucat un rol esenţial în încheierea războiului rece; este unul dintre părinţii spirituali ai doctrinei lui Gorbaciov, „perestroika”, fenomenul care, în final, a dus la căderea comunismului în Europa de Est; anterior, în perioada 1972 – 1985 a fost prim-secretar al Partidului Comunist Georgian (m. 2014)

– 1931: S-a născut actorul american Dean Carroll Jones (m. 2015)

– 1938: S-a născut Vladimir Vîsoţki, actor, poet şi muzician rus; considerat cel mai celebru bard rus al secolului XX (m. 1980)

– 1938: S-a născut Etta James (nume real: Jamesetta Hawkins), cântăreaţă americană de blues şi jazz şi R&B (m. 2012)

– 1942: S-a născut (în Mozambic) Eusebio da Silva Ferreira, legenda fotbalului portughez; a fost numărat între primii zece în lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (m. 2014)

– 1943: S-a născut Tobe Hooper, regizor de film, scenarist şi producător american; a contribuit la dezvoltarea cinematografului american schimbând radical industria filmului horror (m. 2017)

– 1947: S-a născut spaniolul Angel Nieto, multiplu campion mondial la motociclism (are un palmares de 13 titluri mondiale la clase diferite) (m. 2017)

– 1947: A murit mafiotul american de origine italiană Al[phonse Gabriel] Capone (care a inspirat numeroase filme artistice) (n. 1899)

– 1949: S-a născut Sir Paul M. Nurse, genetician și biolog britanic; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2001, pentru descoperirea, împreună cu omul de știință american Leland H. Hartwell și cu biochimistul britanic Tim Hunt, a reglatorilor cheie ai ciclului celular

– 1954: S-a născut scriitorul israelian David Grossman; cunoscut comentator al politicii Israelului faţă de Palestina şi militant pentru recunoaşterea Palestinei ca stat

– 1958: S-a născut scriitorul şi regizorul italian Alessandro Baricco

– 1959: S-a născut actorul și regizorul italian Toni Servillo, de patru ori câștigător al Premiului David di Donatello pentru cel mai bun actor principal și de două ori al Premiului Academiei Europene de Film, pentru cel mai bun actor

– 1963: S-a născut tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii; a înființat Fundația „Marcello Giordani” pentru a sprijini tinerii cântăreți (m. 2019)

– 1967: A murit baritonul italian Ettore Bastianini (n. 1922)

– 1978: S-a născut politicianul Volodîmîr (sau Volodimir) Oleksandrovici Zelenski, președintele Ucrainei (din mai 2019), fost comediant, scenarist, producător de filme; fondator, director artistic și lider al Studiîa Kvartal-95, companie de producție de emisiuni de televiziune și concerte

– 1978: S-a născut Preafericitul Părinte Rastislav (numele de mirean: Ondrej Gont), Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia (din 2014)

– 1990: A murit Damaso Alonso y Fernandez de las Redondas, filolog, poet, critic literar și profesor universitar spaniol ; acaemician (din 1945) și director al Academiei Regale Spaniole în perioada 1968-1982 (n. 1898) – 35 de ani

– 1990: A murit Ava Gardner, actriţă de film americană (n. 1922) – 35 de ani

– 2009: A murit Eleanor Francis „Glo” Helin, astronom american, investigator principal al programului de urmărire a asteroizilor din apropierea Pământului (NEAT) al Laboratorului de propulsie cu reacție al NASA; descoperitoare prolifică a unor planete minore, asteroizi (903 la număr) și a mai multor comete; este creditată drept descoperitoarea obiectului cunoscut acum deopotrivă ca asteroidul 4015 Wilson–Harrington, și cometa 107P/Wilson–Harrington; asteroidul 3267 Glo a fost denumit în onoarea sa (n. 1932)

– 2013: A murit producătorul de film neozeelandez Lloyd Phillips; prima persoană din Noua Zeelandă care a câştigat un premiu Oscar (în 1981, în calitate de producător al scurtmetrajului „The Dollar Bottom”) (n. 1949, în Africa de Sud)

– 2015: A murit cântăreţul grec Demis Roussos (nume real: Artemios Ventouris-Roussos); faimos pentru cântecele de dragoste, era supranumit „doctorul inimilor” (n. 1946) – 10 ani

– 2016: A murit soprana franceză Denise Duval (n. 1921)

– 2017: A murit actriţa americană de televiziune Mary Tyler Moore; a fost o deschizătoare de drumuri cu producţia de televiziune „Mary Tyler Moore” din anii 1970-1977, show-ul fiind primul în care personajul principal a fost o „femeie de carieră” şi unul dintre primele care a avut ca scenarişti mai multe femei (n. 1936)

– 2017: A murit actorul britanic John Hurt (nume complet: Sir John Vincent Hurt) (n. 1940)

– 2018: A murit Claribel Alegría (nume real: Clara Isabel Alegría Vides), jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (n. 1924)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 24 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 24 ianuarie

* Cu 567 de ani în urmă (1458) Matei Corvin, al doilea fiu al lui Iancu de Hunedoara, era ales rege al Ungariei, cu sprijinul nobilimii mici şi mijlocii şi al trupelor de mercenari conduse de Mihail Szilágyi. Domnia sa (32 de ani) a fost una dintre cele mai strălucite din istoria Ungariei

* Acum 163 de ani (1862) se deschidea, la Bucureşti, primul Parlament al Principatelor Unite. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) proclama în mod solemn, în faţa Adunărilor Elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti, reunite în şedinţă comună, „Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti era desemnat capitala ţării (24.I/5.II)

* În urmă cu 161 de ani (1864) apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Conturi, instituţie pentru verificarea şi controlul administrării şi mânuirii banilor publici. La cinci ani de la Unirea Principatelor Române, din anul 1859, „voind a da o garanţie mai mult Țării despre dorinţa Noastră, ca întrebuinţarea banilor publici să fie supusă unui control, pe cât de serios pe atât de neatârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenţilor însărcinaţi cu manipulația bugetului”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă Legea pentru înființarea Curții de Compturi. Actul normativ a fost publicat, în aceeași zi, de 24 ianuarie, în Monitorul Oficial nr. 18 și poartă semnătura  Ministrului Secretar de Stat / Președinte al Consiliului de Miniștri, Mihail Kogălniceanu. Ca și astăzi, misiunea instituției privea exercitarea funcției de control asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare ale statului și unităților sale administrativ-teritoriale (24.I/5.II)

* În urmă cu 143 de ani (1882) avea loc  înființarea, la București, a societății „Iridența Română”, care, din 1883, s-a numit „Carpați”. Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni

* Acum 134 de ani (1891) îşi începea activitatea în mod oficial Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor (Liga Culturală), înfiinţată la 17/29.XII.1890, la Bucureşti. Liga a desfăşurat o bogată activitate culturală şi politică de sprijinire a luptei poporului român de pe ambele versante ale Carpaţilor pentru unitatea sa politică, reuşind ca până în 1914 să-şi creeze numeroase secţii în majoritatea oraşelor din ţară şi în unele centre universitare din străinătate: Paris, Londra, Berlin, Anvers, Bruxelles ş.a. (24.I/5.II)

* În urmă cu 132 de ani (1893) apărea (bisăptămânal, până la 12/24.V.1902, cu întreruperi), la Bucureşti, revista umoristică şi literară „Moftul român”, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale (director) şi Anton Bacalbaşa (prim-redactor) (24.I/5.II)

* Acum 112 ani (1913) apărea (lunar, până în iulie 1917), la Vălenii de Munte, iar din 1915, la Craiova, revista literară „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga

* Cu 107 ani în urmă (1918), la Chişinău, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă, a votat, în unanimitate, independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, etapă importantă în calea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă. Consiliul Directorilor s-a dizolvat, puterea executivă fiind încredinţată unui Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia lui Daniel Ciugureanu (24.I./6.II)

* În urmă cu 79 de ani (1946) Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a adoptat prima sa Rezoluţie, privind crearea Comisiei pentru energie atomică, care avea drept scop prezentarea unor propuneri referitoare la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă

* Sunt marcați 76 de ani (1949) de când Filiala Iași a Academiei Române şi-a început efectiv activitatea. Înfiinţarea a avut loc prin Decretul nr. 198 din 13 august 1948. Legea învăţământului din 1948 şi crearea noii Academii, a R.P.R., în acelaşi an, au determinat scoaterea din sistemul universităţilor a institutelor de cercetare ştiinţifică, înfiinţate în perioada interbelică în cadrul celor patru universităţi existente în România (Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi) şi organizarea lor ca institute independente, ele primind exclusiv sarcini de cercetare științifică. Dacă în Bucureşti, unde funcţiona sediul Academiei Române, institutele respective au devenit de sine stătătoare, având personalitate juridică până astăzi, în centrele universitare din Iaşi şi Cluj s-au înfiinţat Filiale ale Academiei Române, cărora le-au fost subordonate institutele de cercetare ştiinţifică, aflate până atunci în componenţa universităţilor din centrele respective

* Acum 41 de ani (1984) antreprenorul şi inventatorul american, Steve Jobs (1955-2011) şi inginerul american de origine poloneză, Steve Wozniak au cucerit piaţa prin lansarea unui model revoluţionar Macintosh, primul computer comercial din lume. Carcasa acestuia conţinea un monitor de 9 inch (23 cm) şi venea împreună cu o tastatură şi un mouse. „Debutul” Machintosh a fost anunţat de faimoasa reclamă de 1,5 milioane $, regizată de Ridley Scott. Această reclamă este considerată un eveniment crucial pentru succesul Apple

* Acum 39 de ani (1986) avea loc inaugurarea oficială a primei părţi a celei de-a doua magistrale a metroului bucureştean (IMGB-Piaţa Unirii)

* Se marchează 35 de ani (1990) de când apărea Decretul-lege 40/24.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) privind adoptarea noului imn de stat al României, „Deşteaptă-te, române” („Un răsunet”), pe versuri de Andrei Mureşanu şi muzica lui Anton Pann. Conform Constituţiei României, imnul este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului. Ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, începând din 1998, la 29 iulie se sărbătoreşte, anual, „Ziua Imnului Naţional al României – Deşteaptă-te, române!” (la 29.VII.1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te române”)

* Se împlinesc 15 ani (2010) de când râșnoveanca în vârstă de 15 ani, Crina Coco Popescu, a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei, Carstensz Pyramid (4884 m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care a urcat acest munte. Recordul anterior era deținut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest vârf în 2007, la vărsta de 18 ani

Aniversări – Comemorări

– Sf. Francisc de Sales, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025). NOTĂ: La 26 ianuarie 1923, Papa Pius al XI-lea l-a proclamat pe Francisc de Sales (n.21.VIII.1567 – m.28.XII.1622) patronul jurnaliştilor şi al scriitorilor, „al tuturor catolicilor care, prin publicaţii sau ziare ori alte scrieri ilustrează, promovează sau apără învăţătura creştină”

– „Ziua Unirii Principatelor Române” – sărbătoare naţională; Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 sau „Unirea Mică” este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. După ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, de către Adunarea Electivă a Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Ţării Româneşti, de către Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Ţelul comun a fost atins la 1 decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. NOTĂ: Evenimentul din 1859 a rămas în istorie ca „Mica Unire”, pentru a-l deosebi de Unirea de la 1 Decembrie 1918, dar în fapt a fost un moment crucial pentru devenirea ulterioară a României ca stat

– „Ziua Academiei de Poliţie” (stabilită de Senatul Academiei de Poliţie la 24 ianuarie 1996); a fost aleasă această dată deoarece Academia poartă numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care are şi meritul de a fi înfiinţat primele formaţiuni de poliţie modernă şi primele formaţiuni de pompieri

– 1847: S-a născut actorul Ioan Anestin (m. 1919)

– 1849: S-a născut Gheorghe Cârţan („Badea” Cârţan), ţăran autodidact din Ţara Făgăraşului, care a luptat întrega sa viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat; a răspândit cărţi româneşti în satele transilvănene; a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român (m. 1911)

– 1874: S-a născut filosoful Grigore Tăuşan; lucrări de istoria filosofiei şi de etică; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1952)

– 1889: S-a născut (la Boboştiţa, Albania) Victor Eftimiu, dramaturg, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1972)

– 1901: S-a născut (într-o familie de macedoromâni, în Bitolia-Monastir din Macedonia) medicul Florica Bagdasar, fondatoare a specialităţilor de Sănătate Mintală şi a Neuropshiatriei Copilului şi Adolescentului în România; prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătăţii (1946-1948) şi singura femeie care a reprezentat România dupǎ Al Doilea Rǎzboi Mondial în delegaţia la Conferinţa de pace din 1946 de la Paris (m. 1978)

– 1904: S-a născut violoncelistul şi profesorul George Cocea (m. 1989)

– 1905: S-a născut actorul Grigore Vasiliu Birlic (la naştere a fost înregistrat ca Grigore Vasiliu; porecla de Birlic a căpătat-o după succesul considerabil obţinut cu rolul principal dintr-o piesă veselă ce purta acest titlu) (m. 1970) – 120 de ani

– 1905: A murit Nicolae Ionescu, publicist (redactor la ziarul „Étoile du Danube”, care apărea la Bruxelles, şi la „Tribuna României”) şi om politic liberal (deputat şi senator; ministru al afacerilor străine între anii 1876 şi 1877); s-a distins şi ca un remarcabil orator; membru fondator al Societăţii Academice Române, vicepreşedinte al acestui for între anii 1889 şi 1892 (n. 1820) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Mihai Berindei, trompetist, saxofonist, conducător de formaţii de jazz şi critic muzical (m. 1992, în Germania)

– 1909: A murit mitropolitul ortodox Iosif Gheorghian; a tradus numeroase lucrări teologice din limba franceză şi din literatura patristică; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1829)

– 1909: A murit Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896-1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (n. 1833)

– 1916: S-a născut pictoriţa şi graficiana Wanda Sachelarie-Vladimirescu (m. 2008)

– 1921: S-a născut Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (m. 2007)

– 1928: A murit Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (n. 1842). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 24.I.1926

– 1932: S-a născut Georgeta Stoica, etnolog, muzeolog, cercetătoare și profesoară; fostă directoare a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; membru de onoare al Academiei Române din 2016

– 1932: S-a născut actorul Silviu Stănculescu (m. 1998)

– 1932: S-a născut actriţa Leonie Waldman-Eliad, o legendă a cântecului evreiesc din România; vreme de 67 de ani a slujit Teatrul Evreiesc de Stat (m. 2015)

– 1935: S-a născut József Haller, grafician, sculptor, pictor şi scenograf; timp de 40 de ani a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret şi de Păpuşi Ariel, unde a conceput decorurile, costumele şi păpuşile a peste 120 de piese (m. 2017) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Sofia Şincan, om de radio și televiziune; creatoarea Programului 3 al Radiodifuziunii Române, pe care l-a condus timp de aproape 20 de ani

– 1942: S-a născut pictorul Marcel Seralio

– 1942: S-a născut jurnalistul şi profesorul Ferenc Vasas; coautor al primului manual de jurnalism din România (m. 2015)

– 1944: S-a născut interpretul de muzică uşoară şi actorul Cristian Popescu; a dat voce multor personaje, datorită talentului deosebit de a reproduce voci

– 1945: S-a născut Silviu Angelescu, critic literar, romancier, folclorist, profesor universitar de etnologie şi folclor – 80 de ani

– 1946: S-a născut Daniela Gruşevschi, artist decorator și tapiser

– 1946: S-a născut muzicologul şi promotorul de jazz Alexandru Şipa; pe lângă numeroase concerte şi turnee, începând din 2003, Alexandru Şipa a organizat anual Gala Premiilor de jazz, dedicată scenei autohtone, ultima ediţie având loc în 2022 (m. 2023)

– 1949: S-a născut ÎPS Andrei Andreicuţ (prenumele la naştere: Ioan), arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului; membru de onoare al Academiei Române din 2021

– 1950: S-a născut interpreta de muzică uşoară Stela Enache (nume real: Steriana Aurelia Bogardo); soția compozitorului Florin Bogardo, cu care a alcătuit unul dintre cele mai de succes și longevive cupluri din muzica românească – 75 de ani

– 1953: S-a născut matematicianul și profesorul universitar Dan-Grigore Timotin; membru corespondent al Academiei Române din 2022

– 1968: S-a născut ÎPS Varsanufie (numele de mirean: Valentin Gogescu), arhiepiscopul Râmnicului (din 8.VI.2014); fost episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor (2001-2014)

– 1976: A murit Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (n. 1904)

– 1990: A murit Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist de origine armeană; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (n. 1908) – 35 de ani

– 2006: A murit istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

– 2010: A murit regizorul de teatru şi film Horea Popescu (n. 1925) – 15 ani

– 2013: A murit umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu; realizator de emisiuni de divertisment, a lucrat aproape 30 de ani în Televiziunea Română (n. 1933)

– 2018: A murit matematicianul și profesorul Ion D. Ion; cercetări în domeniile: algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor (n. 1935)

– 2021: A murit violonista Angela Gavrilă-Dieterle; în 1978 părăsește țara și, până în 1983 (când s-a retras din activitatea artistică), este prima femeie, din lume, concert maestru al unei orchestre („Maggio Musicale Fiorentino”, condusă de Riccardo Mutti) (n. 1947)

– 2021: A murit pictorul Florin Stoenescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (n. 1953)

– 2022: A murit artista plastică și profesoara universitară Teodora Stendl; opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, tapiserie, desen, colaj, grafică, adeseori răsplătite cu importante premii naționale și internaționale; soția pictorului Ion Stendl (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: Elveția organizează o „mini-ministrială” a Organizației Mondiale a Comerțului la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, care va fi urmată de o conferință de presă

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, primul eveniment este Jubileul jurnaliștilor. Această primă manifestare jubiliară de amploare este programată în perioada 24 – 26 ianuarie, evenimentul fiind prilejuit de comemorarea liturgică, în 24 ianuarie, a Sfântului Francisc de Sales (1567-1622), patronul ceresc al jurnaliștilor

– Antakya, Turcia: Audiere în procesul privind blocul-turn de lux „Ronesans Residence”, care s-a prăbușit în timpul cutremurului din 2023

– Praga: Deschiderea Muzeului Alphonse Mucha, artist vizual, pictor și artist decorator ceh, care a excelat în stilul Art Nouveau

– Lome, Togo: Manifestări de marcare a Zilei Mondială a Culturii Africane

– Tokyo: Japonezul Naoya Inoue, campionul unificat al categoriei super-cocoş (WBC, WBA, IBF şi WBO), va lupta, pe 24 ianuarie, cu sud-coreeanul Kim Ye-joon, după ce challengerul iniţial, australianul Sam Goodman, a suferit o nouă accidentare la ochi şi a anunţat că nu va putea disputa meciul

– Kitzbühel, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (24 – 26 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Educaţiei” este marcată din 2019, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia (3-5 dec. 2018). Adoptarea Rezoluţiei 73/25 „a demonstrat voinţa politică neclintită de a sprijini acţiunile eficiente pentru educaţie incluzivă, echitabilă şi de calitate pentru toţi, fără de care ţările nu ar reuşi să atingă obiectivul egalităţii de gen şi să rupă ciclul sărăciei care lasă în urmă milioane de copii, tineri şi adulţi neşcolarizaţi”. NOTĂ: „Ziua internaţională a educaţiei”, proclamată de UNESCO, a fost marcată, începând cu anul 1994, odată cu „Ziua profesorului”, la 5 octombrie, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”. În ţara noastră se sărbătoreşte și „Ziua învăţătorului” la 5 iunie, pe baza Legii nr. 289/2007, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823), întemeietorul învăţământului modern românesc

– „Ziua Mondială a Culturii Africane și Afrodescendenților”; desfășurată în fiecare an la 24 ianuarie, această zi celebrează numeroasele culturi vibrante ale continentului african și ale diasporei africane din întreaga lume și le promovează ca o pârghie eficientă pentru dezvoltare durabilă, dialog și pace. Ca o sursă bogată a moștenirii comune a lumii, promovarea culturii africane și a afrodescendenților este esențială pentru dezvoltarea continentului și pentru umanitate în ansamblu. UNESCO a adoptat data de 24 ianuarie drept Ziua Mondială a Culturii Africane și a Afrodescendenților la cea de-a 40-a sesiune a Conferinței Generale UNESCO din 2019. Această dată coincide cu adoptarea Cartei pentru Renașterea Culturală Africană în 2006 de către șefii de stat și de guvern din Uniunea Africană. Sărbătorirea acestei zile urmărește, de asemenea, să promoveze ratificarea și punerea într-o aplicare cât mai largă a acestei Carte de către statele africane, întărind astfel rolul culturii în promovarea păcii pe continent

– 41 d.H: A fost asasinat împăratul roman Caligula (Caius Julius Caesar Germanicus), proverbial pentru cruzimea şi extravaganţa hotărârilor sale (n. 12 î.H.)

– 1679: S-a născut filosoful german Christian Wolff (m. 1754)

– 1705: S-a născut cântăreţul italian de operă (sopranist) Farinelli (numele real: Carlo Broschi) (m. 1782) – 320 de ani

– 1732: S-a născut Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician, politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (m. 1799)

– 1776: S-a născut E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (m. 1822)

– 1791: A murit sculptorul francez Étienne-Maurice Falconet (n. 1716)

– 1848: S-a născut Vasili Ivanovici Surikov, pictor rus cunoscut pentru picturile sale istorice prezentând episoade din secolul al XVII-lea și din perioada medievală a Rusiei (m. 1916)

– 1851: A murit compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (n. 1774)

– 1852: A murit Ján Kollár, poet, arheolog, om politic şi om de ştiinţă slovac (n. 1793)

– 1883: A murit compozitorul german de operă Friedrich von Flotow (n. 1812)

– 1888: S-a născut Hedwig (Vicki) Baum, prozatoare austriacă, stabilită în SUA din 1931 (m. 1960)

– 1901: S-a născut Jean Roche, medic şi biochimist francez; cercetări originale în domeniul hormonilor tiroidieni şi în biochimia proteinelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1992)

– 1902: S-a născut Jean Fayard, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1931 (m. 1978)

– 1917: S-a născut Ernest Borgnine (nume la naştere: Ermes Effron Borgnino), actor american de film şi televiziune (m. 2012)

– 1920: A murit Amedeo Modigliani, pictor şi sculptor italian (n. 1884) – 105 ani

– 1926: S-a născut Georges Lautner, regizor, scenarist, actor, producător francez (m. 2013)

– 1928: S-a născut actorul francez de film Michel Serrault (m. 2007)

– 1933: S-a născut Claude Préfontaine, comediant canadian (m. 2013)

– 1939: S-a născut compozitorul american Bill Dees (cel care a compus piesa, devenită celebră, „Oh, Pretty Woman”) (m. 2012)

– 1941: S-a născut Neil (Leslie) Diamond, cântăreț, compozitor, muzician și actor american; cu 38 de melodii în Top 10 al celebrului Billboard (topul oficial al industriei muzicale din SUA), Diamond a vândut peste 100 de milioane de discuri la nivel mondial, făcându-l unul dintre cel mai bine vânduți muzicieni ai tuturor timpurilor

– 1945: S-a născut pictorul suprarealist elveţian Rudolf Hasler (m. 1999, la Barcelona, unde locuia din 1969) – 80 de ani

– 1950: S-a născut (în Alger) actorul francez de film Daniel Auteuil – 75 de ani

– 1953: S-a născut violistul, violonistul şi dirijorul rus Yuri Abramovici Başmet

– 1960: A murit pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer; unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai secolului al XX-lea (n. 1886) – 65 de ani

– 1961: S-a născut Nastassja Kinski, actriţă de film și fost model de origine germană

– 1962: A murit pictorul, sculptorul, scriitorul și pedagogul francez André Lhote (n. 1885)

– 1965: A murit Sir Winston Churchill, om politic britanic; ministru în repetate rânduri din 1906; şeful guvernului de coaliţie în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1940-1945) şi al guvernului conservator între anii 1951 şi 1955; scriitor; Premiul Nobel pentru literatură în 1953 (n. 1874) – 60 de ani

– 1983: A murit regizorul american de film George Cukor (n. 1899)

– 2003: A murit industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului „Fiat”, considerat un adevărat „monarh” al industriei de automobile italieneşti (n. 1921)

– 2011: A murit Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (n. 1949)

– 2012: A murit Theo Angelopoulos regizor, scenarist, producător şi actor grec de film (n. 1935)

– 2012: A murit actorul american James Farentino (n. 1938)

– 2013: A murit scriitorul american Richard G. Stern (n. 1928)

– 2015: A murit prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, considerat inventatorul formatului TV de tip talk-show; a fost inclus în Cartea Recordurilor Guiness pentru talk-show-ul cu cea mai mare perioadă de difuzare (43 de ani) (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit matematicianul american Marvin Minsky, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale (n. 1927)

– 2018: A murit cântărețul şi compozitorul britanic Mark E. Smith; membru al trupei post-punk britanice „The Fall” (n. 1957)

– 2021: A murit actorul american de televiziune Bruce Kirby (numele real Giovanni Bruno Quidaciolu) (n. 1925)

– 2021: A murit Arik Brauer, cântăreţ, compozitor, pictor, grafician, dansator, scenograf și profesor austriac; reprezentant al Şcolii Vieneze de Realism Fantastic (n. 1929)

– 2021: A murit actriţa, regizoarea, scenarista şi producătoarea suedeză Gunnel Lindblom (n. 1931)

– 2022: A murit, în SUA, Olavo Luiz Pimentel de Carvalho, cunoscut sub numele de Olavo de Carvalho, jurnalist și eseist brazilian, care a activat în domeniile istoriei filosofiei, religiei comparate și istoriei revoluțiilor (n. 1947)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 23 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 23 ianuarie

* Se împlinesc 560 de ani (1465) de când, între 23 şi 25 ianuarie, Ştefan cel Mare (domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504) asedia şi cucerea (după eşecul încercării din 22.VI.1462) cetatea Chilia (şi fortăreaţa Licostomo de pe insula din faţă), ocupată de o garnizoană ungară încă din vremea lui Iancu de Hunedoara. Chilia şi Cetatea Albă erau puncte-cheie în apărarea contra turcilor

* Cu 513 ani în urmă (1512), în Ţara Românească, începea domnia lui Neagoe Basarab (până la 15.IX.1521). Pe plan intern a dus o politică de întărire a autorităţii centrale. În bune relaţii cu Ungaria, Polonia şi Veneţia, s-a bucurat şi de încrederea turcilor. A avut însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii, fiind autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, şi ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517). Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab la 26 septembrie, proclamarea oficială a canonizării având loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti

* În urmă cu 204 ani (1821) începea revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. Acesta a adresat o Proclamaţie locuitorilor Ţării Româneşti prin care îi chema la luptă. „Proclamația de la Padeș” (Gorj, aproape de Tismana) din 23 ianuarie/4 februarie 1821 este un document programatic al revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din București (în fapt al Ţării Româneşti) care cuprindea o serie de revendicări în conformitate cu dorința generală de modernizare a societății românești. Deşi înfrântă, mişcarea a inaugurat revoluţiile româneşti moderne şi a determinat înlăturarea regimului fanariot şi restabilirea domniilor pământene

* Acum 197 de ani (1828) începea istoria Liceului Naţional din Iaşi (actualul Colegiu Naţional Iaşi), cel mai vechi liceu din Moldova. Cărturarul Gheorghe Asachi înfiinţa, la această dată, „Gimnaziul Vasilian”, prin completarea şcolii primare de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” cu clase gimnaziale, având ca limbă de predare româna

* Cu 147 de ani în urmă (1878) avea loc semnarea, la Adrianopol (azi Edirne/Turcia), între Rusia şi Imperiul Otoman, a armistiţiului în războiul ruso-româno-turc de la 1877-1878. Reprezentantul României, colonelul Eraclie Arion, nu a fost acceptat de cele două puteri să participe la negocieri şi la semnarea armistiţiului (23.I/4.II)

* În urmă cu 107 ani (1918) era adresat României ultimatumul din partea Puterilor Centrale, prin care era somată ca, în termen de patru zile, să-şi facă cunoscute intenţiile în vederea încheierii păcii (23.I./5.II)

* Acum 76 de ani (1949) apărea Decretul pentru înfiinţarea Miliţiei (cu circa 40.000 de angajaţi), în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în sarcinile ei intrând şi paza frontierelor. Prin acelaşi decret s-au desfiinţat Poliţia şi Jandarmeria. Prin Decretul – Lege nr. 2/27 decembrie 1989 s-a reînfiinţat Poliţia Română, ale cărei competenţe au fost reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 şi prin Legea 218 din 23 aprilie 2002

* Sunt marcați 70 de ani (1955) de când avea loc, la Paris, prima audiţie a „Simfoniei de cameră pentru 12 instrumente soliste”, de George Enescu (compusă în 1954)

* Tot 70 de ani se împlinesc de când avea loc prima audiţie integrală a oratoriului „Tudor Vladimirescu”, de Gh. Dumitrescu

* Cu 52 de ani în urmă (1973) preşedintele american, Richard Nixon, anunţa încheierea unui acord care a dus la încetarea ostilităţilor din Vietnam. Acordul privind încetarea războiului şi restabilirea păcii în Vietnam a fost semnat la Paris, câteva zile mai târziu, la 27 ianuarie

* Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) hotăra, în urmă cu exact 35 de ani (1990), participarea FSN la alegeri şi stabilirea datei acestora pentru 20 mai 1990. Doina Cornea a demisionat din CFSN, precizând că nu doreşte să ia parte la lupta pentru putere în situaţia în care FSN porneşte în campania electorală net avantajat. La 30 ianuarie se retrage din CFSN şi Ana Blandiana. La 6.II.1990, FSN a fost înregistrat la Tribunal ca partid politic, avându-l ca preşedinte pe Ion Iliescu

* Acum 34 de ani (1991) avea loc semnarea Acordului standard de bază de cooperare între Guvernul României şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

* Cu doar 5 ani în urmă (2020) cei peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei (China), în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină pentru a preveni răspândirea noului coronavirus. Țările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China, iar frontierele au început să se închidă

Aniversări – Comemorări

– 1549: A murit Johannes Honterus (născut Holler), învăţat umanist sas din Transilvania; adept al luteranismului, a reformat biserica săsească din Braşov (1542) şi a înfiinţat, tot aici, prima tipografie transilvăneană (1535) şi un gimnaziu pe baze umaniste, gimnaziul săsesc din curtea Bisericii Negre, azi liceul ce-i poartă numele; tot la insistenţele lui se înfiinţează, la Braşov, prima fabrică de hârtie din regiune, care va livra hârtie şi în Ţara Românească şi Moldova; Honterus este înmormântat în Biserica Neagră (n. 1498)

– 1819: S-a născut Ludwig Reissenberger, istoric de artă de origine germană din Transilvania (m. 1895)

– 1899: S-a născut medicul Eugen Aburel; inovator al unor tehnici chirurgicale recunoscute în întreaga lume (m. 1975)

– 1901: A murit Matei Vlădescu, om politic și general, erou al Războiului de Independență al României și ministru al apărării naționale (n. 1835)

– 1922: S-a născut Grigore Baştan, primul general paraşutist al României, care a avut un rol important în dezvoltarea paraşutismului; la 20 august 1970, stabilește un record național la saltul cu parașuta, executând un salt din aeronavă de la înălțimea de 10.000 m cu o cădere liberă de 7.000 m (m. 1983)

– 1928: S-a născut Mircea Horia Simionescu, prozator, publicist şi eseist (m. 2011)

– 1938: S-a născut Grigore Gonța, actor, regizor, director de teatru și profesor universitar

– 1938: S-a născut compozitorul şi pianistul Constantin Simionescu (m. 2014)

– 1940: S-a născut poeta, eseista şi publicista Ileana Mălăncioiu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 – 85 de ani

– 1945: S-a născut Gelu Negrea, critic și istoric literar, romancier, regizor de teatru și jurnalist – 80 de ani

– 1958: S-a născut Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (m. 2004)

– 1970: S-a născut maratonista Constantina Diţă-Tomescu, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing 2008; în 2009 a intrat în Cartea Recordurilor drept cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie – 55 de ani

– 1989: S-a născut exploratorul Radu Păltineanu; s-a dedicat explorării celor mai sălbatice colțuri ale Terrei prin mijloace non-motorizate, fie pe bicicletă, pe jos, în caiac/canoe sau pe schiuri; pentru expediția sa, în premieră națională, de traversare a celor două Americi pe bicicletă a fost numit „Aventurierul European al anului 2018” (din Alaska – SUA până în Ţara de Foc – Argentina, a făcut peste 34.554 de kilometri pedalând și 4100 km navigând, într-o expediţie care a durat peste 3 ani); în prezent explorează Oceania

– 1989: A murit geograful Nicolae Al. Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1905)

– 1996: A murit Ion Vicol, dirijor, pedagog şi teoretician (n. 1898)

– 2000: A murit chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1909) – 25 de ani

– 2014: A murit Alexandru Andriescu, critic şi istoric literar, filolog (n. 1926)

– 2015: A murit Tudor Opriş, poet, eseist, memorialist, traducător, critic şi istoric literar, profesor, animator şi cultivator de tinere talente literare; este socotit primul istoriograf al revistelor şcolare (născute la noi în 1834) şi al debutului şcolar al scriitorilor români din 1820 până în anul 2000; a tipărit, între 1960 – 2011, peste 80 de cărţi de ştiinţă literaturizată, fiind creatorul în ţara noastră a ştiinţelor distractive şi enciclopediilor pentru copii; iniţiator, începând din anul 1966, al concursurilor naţionale de creaţie şi presă şcolară (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (n. 1931)

– 2016: A murit Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (n. 1935)

– 2018: A murit Aspazia Oţel Petrescu, memorialistă și mărturisitoare creștină din temnițele comuniste, în care a pătimit 14 ani (n. 1923)

– 2020: A murit artistul plastic Victor Bratu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Pictură București (n. 1956) – 5 ani

– 2021: A murit Oana Ştefănescu, actriţă a Teatrului Odeon (n. 1960)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC/ Davos: Președintele SUA, Donald Trump va participa, prin videoconferinţă, la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos (20 – 24 ian.), la doar câteva zile după ce și-a preluat al doilea său mandat de preşedinte al Statelor Unite

– Davos, Elveția: Forumul Economic Mondial (20 – 24 ian.) va găzdui următoarele evenimente:

• Discurs al președintelui argentinian Javier Milei
• Masă rotundă privind taxele vamale, cu comisarul european Valdis Dombrovskis și directorul general al OMC, Ngozi Okonjo-Iweala
• Dialog cu Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel și lider interimar al Bangladeshului (14:00)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind cooperarea cu Liga Arabă

– Seul, Coreea de Sud: A patra audiere în procesul de punere sub acuzare a președintelui Yoon Suk Yeol

– Bangkok, Thailanda: Intrarea în vigoare a legii care legalizează căsătoriile între persoane de același sex

– Wuhan, China: Sunt marcați 5 ani de la declararea primei carantine pentru combaterea Covid-19

– SUA: Audiere în privința sentinței pentru soldatul Korbein Schultz, care a pledat vinovat pentru vânzarea secretelor apărării Chinei

– New York: American Airlines – rezultate din trimestrul al IV-lea

– Nairobi: Audiere privind procedura de demitere a vicepreședintelui Rigathi Gachagua

– Los Angeles: Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice (AMPAS) din Statele Unite a decis să anuleze tradiţionalul dineu al nominalizaţilor la premiile Oscar, în contextul în care oraşul Los Angeles, principalul centru al industriei cinematografice americane, este în continuare afectat de incendii devastatoare. Astfel, nominalizările la premiile Oscar din 2025 vor fi anunţate în format online pe 23 ianuarie de AMPAS, instituţia care decernează aceste trofee importante, dineul tradiţional al nominalizaţilor, programat iniţial să se desfăşoare în Beverly Hills pe 10 februarie, fiind anulat

– Park City, SUA: Festivalul de Film Sundance 2025 (23 ian. – 2 feb.)

– Valencia, Venezuela: Fotbal – Campionatul Sud-American Under-20 (23 ian. – 16 feb.)

– Monte Carlo: Auto – Raliul Monte Carlo (WRC) (23 – 26 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Scrisului de Mână” (Handwriting Day) a fost instituită cu scopul de a aminti despre frumusețea și unicitatea scrisului de mână și despre necesitatea folosirii semnăturii de mână. Inițiatoarea acestei zile este Asociația producătorilor de instrumente de scris (Writing Instrument Manufacturers Association, WIMA), care a declarat ziua de 23 ianuarie drept sărbătoarea „scrisului de mână”. Coincide cu ziua de naștere a lui John Hancock (1737 – 1793), unul din cei mai proeminenți oameni de stat americani, care și-a pus primul semnătura pe Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii

– 1598: S-a născut arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (m. 1666)

– 1737: S-a născut John Hancock, comerciant, om de stat și unul dintre cei mai proeminenți patrioți ai Revoluției americane; a servit ca de om de stat în funcțiile de primul președinte al celui de-al doilea Congres Continental, respectiv ca întâiul guvernator al statului Massachusetts (m. 1793)

– 1744: A murit Giovanni Battista Vico (sau Vigo), filosof, retorician, istoric și jurist italian (n. 1668)

– 1752: S-a născut Muzio Clementi, pianist, profesor, dirijor şi compozitor italian (m. 1832)

– 1783: S-a născut Stendhal (psudonimul lui Henri-Marie Beyle), scriitor francez, unul dintre creatorii romanului realist francez; ofiţer în războaiele napoleoniene; diplomat (m. 1842)

– 1832: S-a născut pictorul francez Édouard Manet, precursor al impresionismului (m. 1883)

– 1840: S-a născut Ernst Karl Abbe, fizician german; a elaborat teoria formării imaginilor în microscop şi a adus contribuţii fundamentale la teoria şi la construcţia instrumentelor optice; împreună cu Otto Schott şi Carl Zeiss, a pus bazele opticii moderne (m. 1905) – 185 de ani

– 1862: S-a născut matematicianul german David Hilbert, creatorul geometriei axiomatice şi al formalismului logic (m. 1943)

– 1872: S-a născut fizicianul francez Paul Langevin; autor al teoriei magnetismului; a elaborat, printre altele, metoda de obţinere a ultrasunetelor cu ajutorul cuarţului piezoelectric/1917 (m. 1946)

– 1883: A murit Gustave Doré, pictor, desenator şi litograf francez (n. 1832)

– 1888: A murit dramaturgul francez Eugène Labiche (n. 1815)

– 1898: S-a născut (la Riga, Letonia) Serghei Eisenstein, regizor, scenarist, scenograf şi teoretician rus de film; a revoluţionat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului; inventatorul filmului politic sovietic (m. 1948)

– 1907: S-a născut fizicianul japonez Hideki Yukawa, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1949; renumit pentru descoperirea mezonului – particulă elementară instabilă, neutră sau cu sarcină electrică, având masa cuprinsă între masa electronului și cea a protonului (m. 1981)

– 1908: A murit Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (n. 1860)

– 1910: S-a născut (în Belgia) Jean Reinhardt, zis Django, chitarist francez de jazz, compozitor și șef de formație; considerat unul din cei mai mari chitariști de jazz ai tuturor timpurilor; Cvintetul înființat împreună cu violonistul Stéphane Grappelli, „Quintette du Hot Club de France”, este considerat unul din cele mai inovative din întreaga istorie a muzicii de jazz (m. 1953) – 115 ani

– 1915: S-a născut Arthur Lewis, economist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1979 (m. 1991) – 110 ani

– 1916: S-a născut fotojurnalistul american David Douglas Duncan; faimos pentru fotografiile sale din războiul din Coreea şi pentru portretele realizate lui Pablo Picasso (m. 2018)

– 1918: S-a născut Gertrude B. Elion, om de ştiinţă american, laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1988 (m. 1999)

– 1918: A murit Eugenio Lucas Villaamil, pictor spaniol (n. 1858)

– 1921: S-a născut sculptorul italian Silvio Gazzaniga, cel care a realizat trofeul Cupei Mondiale la fotbal (m. 2016)

– 1922: A murit Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (n. 1855)

– 1928: S-a născut Jeanne Moreau, actriţă de film şi regizoare franceză; legendă a cinematografiei franceze și simbol al libertății femeilor (m. 2017)

– 1929: S-a născut chimistul canadian de origine maghiară John Charles Polanyi, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1986, împreună cu Dudley R. Herschbach şi Yuan T. Lee

– 1930: S-a născut (în Insula Santa Lucia din arhipelagul Antilelor) Derek Walcott, poet, dramaturg, ziarist şi pictor antilez de limbă engleză; a contribuit la aducerea literaturii caraibiene în atenţia lumii; Premiul Nobel pentru literatură în 1992 (m. 2017) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actriţa și pictorița italiană Lucía Bosé; stabilită în Spania (m. 2020)

– 1931: A murit balerina rusă Anna Pavlova (n. 1881). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1885

– 1944: S-a născut actorul olandez Rutger Hauer, devenit cunoscut după apariţia în filmul „Blade Runner” (1982) (m. 2019)

– 1944: A murit pictorul norvegian Edvard Munch (n. 1863)

– 1947: A murit Pierre Bonnard, pictor, ilustrator de carte şi litograf francez (n. 1867)

– 1948: S-a născut Anita Pointer, una dintre membrele The Pointer Sisters, formaţie premiată cu mai multe trofee Grammy, cunoscută pentru hituri pop, country şi R&B din anii ’70 şi ’80 precum „I’m So Excited”, „Jump (For My Love)” şi „Fire” (m. 2022)

– 1956: S-a născut Ralph Carney, saxofonist (a cântat şi la alte multe instrumente), cântăreț și compozitor american (m. 2017)

– 1956: A murit Sir Alexander Korda, regizor de film şi producător britanic de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (n. 1893)

– 1976: A murit Paul Robeson, cântăreţ afro-american; actor de teatru şi film (n. 1898)

– 1981: A murit compozitorul american Samuel Barber (n. 1910)

– 1986: A murit pianista şi profesoara franceză Yvonne Lefebure (n. 1898)

– 1986: A murit sculptorul german Joseph Beuys (n. 1921)

– 1989: A murit Salvador Dali, pictor, poet, teoretician, grafician şi eseist spaniol; reprezentant de seamă al suprarealismului (n. 1904)

– 2002: A murit Pierre Bourdieu, unul dintre cei mai importanţi sociologi francezi; opera sa, tradusă în zeci de limbi în toată lumea, a exercitat o influenţă considerabilă asupra ştiinţelor sociale contemporane (n. 1930)

– 2004: A murit Helmut Newton (numele la naștere Helmut Neustädter), artist fotograf german de origine australiană (n. 1920)

– 2005: A murit actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (n. 1925) – 20 de ani

– 2007: A murit Ryszard Kapuściński, jurnalist, scriitor și profesor polonez; maestru al reportajului; a întruchipat ideea clasică a reporterului care își riscă propria viață pentru a obține informații de primă mână; a căutat și a raportat despre modul în care evenimentele istorice ale lumii au afectat chiar inima societăților în care s-au întâmplat; de-a lungul vieții sale, a asistat la 27 de revoluții, a fost în prima linie a 12 războaie, a supraviețuit patru condamnări la moarte, malarie și tuberculoză (n. 1932)

– 2013: A murit actriţa americană Janice Knickrehm (n. 1925)

– 2013: A murit scriitorul ceh Alex Koenigsmark (n. 1944)

– 2013: A murit scenaristul american Tom Anthony Jankiewicz (n. 1963)

– 2014: A murit compozitorul italian de muzică de film Riz Ortolani (n. 1926)

– 2015: A murit Abdallah Bin Abdulaziz, Rege al Arabiei Saudite între anii 2005-2015 (n. 1924) – 10 ani

– 2018: A murit Nicanor Parra, poet, fizician, matematician și profesor chilian; definitoriu pentru întreaga creaţie a lui este volumul „Poeme şi antipoeme” (1954), care marchează trecerea de la poem la antipoem; a câștigat în 2011 prestigiosul Premiu Cervantes, considerat premiul Nobel al literaturii hispanice (n. 1914)

– 2018: A murit muzicianul sud-african Hugh Masekela, o legendă a jazzului mondial şi reprezentant de seamă al luptei anti-apartheid (n. 1939)

– 2020: A murit economistul şi profesorul american Clayton M. Christensen, creatorul conceptului de „disruptive innovation” (inovaţie disruptivă) şi unul dintre cei mai apreciaţi teoreticieni în domeniul inovaţiei; în anul 2011 a fost numit cel mai influent gânditor de business din lume, ocupând poziţia nr. 1 în topul bianual Thinkers50 (n. 1952) – 5 ani

– 2021: A murit actorul american Hal Holbrook; celebru pentru portretizarea scriitorului Mark Twain (n. 1925)

– 2021: A murit Larry King (nume real Lawrence Harvey Zeiger), celebru jurnalist de televiziune și radio, producător și editorialist american; recunoscut în SUA ca unul dintre cei mai mari intervievatori; realizatorul primului program naţional de radio cu invitaţi în direct, „The Larry King Live Show”, preluat, în 1985, de postul de televiziune Cable News Network (CNN), devenind astfel primul program din lume cu telefoane şi invitaţi în direct, program care a durat până în 2010; cofondator al companiei de producţie „Ora TV”; a înfiinţat „Larry King Cardiac Foundation” (n. 1933)

– 2022: A murit designerul francez Manfred Thierry Mugler, care a dominat lumea modei în anii ’80 (n. 1948)

– 2022: A murit Renato Cecchetto, actor italian (n. 1951)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 22 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 27 ianuarie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 22 ianuarie

* Acum 199 de ani (1826) fortăreaţa Callao din Peru, ultimul centru de rezistenţă al colonialiştilor spanioli din America de Sud, a capitulat în faţa mişcărilor de eliberare naţională izbucnite pe acest continent

* Cu 166 de ani în urmă (1859) la Hanovra (Germania), avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră, op. 15 de Johannes Brahms, autorul interpretând la pian

* În urmă cu 163 de ani (1862) avea loc formarea primului guvern unitar al Principatelor Române, în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu (22.I/3.II – 8/20.VI.1862)

* Se marchează 120 de ani (1905) de când în Rusia izbucnea prima revoluţie cu caracter democratic (revoluţia burghezo-democratică din 1905-1907), îndreptată împotriva autocratismului ţarului Nicolae al II-lea, reprimată de autorităţi

* Acum 73 de ani (1952) era înfiinţat Institutul de Gerontologie şi Geriatrie, primul de acest fel din lume, conducerea fiind încredinţată de la început marii doamne a geriatriei şi gerontologiei româneşti şi internaţionale, prof. dr. Ana Aslan. A devenit Institut Naţional în 1974, iar în anul 1992 i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”

* Cu 62 de ani în urmă (1963) preşedintele Franţei, Charles de Gaulle şi cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, au semnat Tratatul franco-german de prietenie – Tratatul de la Élysée – care punea bazele reconcilierii dintre cei doi foşti inamici din al Doilea Război Mondial. Acordul obliga ambele guverne să se consulte cu privire la toate aspectele importante ale politicii externe, politicii de securitate, activităţilor care au ca public predilect tinerii şi politica culturală. De asemenea, au fost stabilite la nivel guvernamental întâlniri la intervale regulate. De la acea dată, şefii statelor francez şi german au păstrat o relaţie puternică, de multe ori considerată ca fiind motorul Uniunii Europene

* Acum 26 de ani (1999) avea loc semnarea, la București, a Convenției dintre guvernul român și cel bulgar privind recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ și a titlurilor știintifice din cele două state

* Tot 26 de ani se marchează (1999) de la marşul celor 10.000 de mineri din Valea Jiului spre Capitală era oprit în urma „Acordului de la Cozia”, semnat între Guvernul României şi reprezentanţi ai minerilor. Minerii au plecat spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă. Ei au reuşit să străpungă barajele şi dispozitivele forţelor de ordine, instalate la Lainici, Târgu Jiu şi Costeşti, neputând fi opriţi din drumul lor

Aniversări – Comemorări

– 1828, 22.I./3.II: S-a născut Elena Ghika (pseudonim literar: Dora d’Istria), scriitoare, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (m. 1888)

– 1869: S-a născut (la Peristeri/Grecia) Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1938)

– 1879: S-a născut Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor excelente manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (m. 1940)

– 1885: S-a născut Gheorghe Demetrescu, matematician, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969) – 140 de ani

– 1888: S-a născut prozatoarea Cora Irineu (Elene D. Friedman); comentariul său despre „Marcel Proust şi romanul subconştientului” (1922) se înscrie printre primele ecouri româneşti ale novatoarei opere proustiene (m. 1924; s-a sinucis)

– 1904: A murit I.[on] C.[onstantin] Fundescu, folclorist, gazetar şi poet (n. 1836)

– 1905: A murit Ştefan Fălcoianu, general (şef al Statului Major în Războiul de independenţă de la 1877-1878), matematician şi istoric; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române între anii 1886-1888, 1891-1892 şi 1898-1899 (n. 1835) – 120 de ani

– 1907: S-a născut scriitoarea Valeria Sadoveanu, soția lui Mihail Sadoveanu (m. 1985)

– 1907, 22.I/3.II: A murit Vincenţiu Babeş, jurist, publicist, om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni; fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani; tatăl lui Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1821)

– 1921: S-a născut Alexandru Sever (pseudonimul lui Solomon Silberman), prozator, dramaturg şi eseist, stabilit în Israel (m. 2010)

– 1921: S-a născut Camelia Dăscălescu, compozitoare de muzică uşoară, de muzică de teatru, film şi spectacole de revistă; producător muzical şi pedagog (m. 2016)

– 1922: S-a născut Paul Sava, actor şi poet (m. 1995, la Paris, unde emigrase)

– 1922: A murit Alexandru Ciurcu, inventator şi publicist; a construit, la Paris, împreună cu Just Buisson, un motor cu reacţie (1886), brevetat în Europa şi în SUA; a organizat primul pavilion românesc în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris (1889); director al ziarului „Timpul” (1890-1900) (n. 1854)

– 1936: S-a născut poetul şi prozatorul Mihai Negulescu

– 1936: S-a născut actorul de teatru şi film, regizorul şi scriitorul George Motoi (m. 2015)

– 1957: A murit medicul dermatolog și profesorul universitar Coriolan Tătaru; este considerat fondatorul școlii clujene de dermatologie; s-a numărat printre primii medici din lume care a preconizat tratamentul intensiv și precoce în sifilis; primul dermatolog din România care s-a ocupat de problema dermatozelor profesionale și a bolilor alergice cutanate (n. 1889)

– 1958: S-a născut actorul Bogdan Stanoevici, fost ministru pentru românii de pretutindeni în Guvernul Ponta, în perioada martie – decembrie 2014 și fost manager al Circului Metropolitan din Bucureşti în perioada 2017-2020 (m. 2021)

– 1966: S-a născut Caius Dobrescu, poet, eseist şi romancier

– 2001: A murit editorul francez de origine aromână Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române (n. 1921, în Grecia)

– 2004: A murit Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română; emigrat în SUA din 1975 (n. 1925)

– 2008: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Ştefan Niculescu; preocupat de studiul muzicilor arhaice (europene şi extra-europene); director-fondator al festivalului „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (1991); membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1927)

– 2012: A murit Tudor Mărăscu, regizor de teatru şi film, profesor (n. 1940)

– 2013: A murit şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (n. 1932)

– 2016: A murit Constantin Gheorghe „Titi” Mihail, antrenor de atletism; considerat unul dintre principalii promotori ai probelor de sprint, garduri şi sărituri la secţiunea masculină; a avut un rol semnificativ în restructurarea Federaţiei Române de Atletism după căderea regimului comunist (n. 1945)

– 2019: A murit Leon Baconsky, traducător, critic şi istoric literar; frate cu poetul A.[natol] E.[milian] Baconski (n. 1928, la Lencăuţi/Hotin, azi în Ucraina)

– 2020: A murit mineralogul Constantin Gruescu; a întemeiat, în 1945, Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului, în localitatea Ocna de Fier, primul muzeu particular de mineralogie estetică din România (n. 1924) – 5 ani

– 2021: A murit prof. dr. Gheorghe D. Mateescu, chimist; cercetări în domeniile: chimie analitică, chimie fizică, bioenergetică, rezonanță magnetică a metabolismului mitocondrial; a acordat o atenție specială promovării rezonanței magnetice atât în țara sa natală cât și SUA (unde a emigrat în 1967), fondând în 1965 primul Laborator de Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) din România și organizând aici, timp de 19 ani, Școala Internațională de Vară în domeniul NMR/MRI și MRS (1995-2014) pentru specializarea în rezonanță magnetică a radiologilor și oamenilor de știință din diferite domenii conexe; aceasta a condus la crearea Societății de Rezonanță Magnetică în România (SRMMR) și a ISMRM, Romanian Chapter, sub egida ISMRM (International Society for Magnetic Resonance in Medicine); în SUA a fost Profesor Emeritus al Case Western Reserve University, unde a predat Cursuri de RMN, a condus lucrări de masterat și doctorat și a fost fondator și director al MAIF, Centrul de Instrumentație Analitică Majoră (1970-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1928, la Pitești)

– 2022: A murit Corneliu „Bibi” Ionescu, membru fondator şi basistul trupei de rock „Sfinx” (din 1962 până în 1994, când trupa s-a desfiinţat); constructor de instrumente şi dispozitive muzicale; membru fondator al companiei de producţie Stage Expert, reputată în mediul profesioniştilor din industria spectacolelor şi mass-media vizuală (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Davos, Elveția: În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (20-24 ian.), vor avea loc următoarele evenimente:

• Discursul secretarului general al ONU Antonio Guterres
• Dialog cu premierul palestinian Mohammed Mustafa
• Discurs al premierului spaniol Pedro Sanchez
• Dialog cu prim-ministrul malaysian Anwar Ibrahim
• Dialog cu vicepreședintele iranian pentru afaceri strategice Javad Zarif

– New York: Reuniuni ale Consiliului de Securitate al ONU privind situaţiile din Columbia şi Haiti

– San Jose, California: Samsung urmează să dezvăluie cele mai recente experiențe mobile de inteligență artificială cu lansarea noii sale serii Galaxy S. Compania a anunțat că următorul său eveniment „Unpacked” este programat pentru 22 ianuarie, când publicul va avea ocazia să vadă mai îndeaproape cum noua generație de smartphone-uri își propune să facă tehnologia de zi cu zi mai inteligentă, mai simplă și mai conectată. Evenimentul va fi transmis în direct la nivel global, astfel încât oricine poate urmări pentru a vedea ce pregătește Samsung. Evenimentul Unpacked va avea loc în San Jose, California, începând cu ora 20:00, ora României

– Madrid: Târgul Internațional de Turism de la Madrid (FITUR) (22 – 26 ian.)

– Paris: Ziua consultării sociale la Ubisoft

– New York: Halliburton – rezultate financiare din al IV-lea trimestru și rezultate anuale

– New York: Procter & Gamble – rezultate din al doilea trimestru

– New York: Tesla – rezultate din trimestrul IV

– Londra: Licitație a Casei Christie’s pentru colecția de chitare a lui Jeff Beck (n. 1944 – m. 2023)

– Paris: Interzicerea pescuitului pentru anumite nave din Golful Biscaya pentru conservarea cetaceelor ​​(22 ian. – 20 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Culturii Maghiare” este sărbătorită începând cu anul 1989 în multe locuri ale lumii; a fost aleasă această zi pentru că atunci, în 1823, a finalizat poetul maghiar Kölcsey Ferenc manuscrisul poeziei intitulate „Himnusz”, care a devenit, din 1844, textul Imnului Ungariei. NOTĂ: Ziua de 13 noiembrie a devenit oficial, din 2015, „Ziua limbii maghiare” în România

– 1561: S-a născut Francis Bacon, om politic şi filosof englez (m. 1626)

– 1592: S-a născut Pierre Gassendi, fizician, matematician, astronom, filozof și călugăr iezuit francez (m. 1655)

– 1729: S-a născut Gotthold Ephraim Lessing, scriitor, critic de artă şi filosof iluminist german (m. 1781)

– 1744, 22/23: A murit Giambatista (Giovanni Battista) Vico, filosof şi jurist italian; unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei (n. 1668)

– 1775: S-a născut André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii fondatori ai electromagnetismului (m. 1836) – 250 de ani

– 1788: S-a născut poetul englez George Gordon Byron (m. 1824)

– 1849: S-a născut August Strindberg, romancier şi dramaturg suedez (m. 1912)

– 1875, 22/23: S-a născut unul dintre pionierii cinematografiei americane, regizorul David Wark Griffith; creator al unui limbaj modern şi al montajului în film, a fost considerat de exegeţi un „cineast unic prin anvergura şi consecinţele descoperirilor sale” (m. 1948) – 150 de ani

– 1879: S-a născut Francis Picabia, pictorul, desenatorul şi poetul francez de origine spaniolă; promotor al dadaismului şi al artei abstracte; ilustrator de carte (m. 1953)

– 1882: S-a născut Louis Pergaud, scriitor francez, poet de război și soldat care a câștigat Premiul Goncourt în 1910; cea mai importantă lucrare a sa a fost romanul „La Guerre des boutons” (m. 1915)

– 1888: A murit dramaturgul francez Eugène Labiche (n. 1815)

– 1889: S-a născut medicul ungar István Ruszenyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1974)

– 1892: S-a născut industriaşul francez Marcel Dassault; constructor de avioane; fondator al societăţii „Marcel Dassault-Bréguet-Aviation”, în cadrul căreia s-au proiectat şi realizat avioanele Mirage IIIC, V, 50, F-1 ş.a. (m. 1986)

– 1897: S-a născut soprana americană Rosa Ponselle (m. 1981)

– 1901: A murit regina Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiei (1876-1901); în timpul domniei sale, Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi coloniale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”, îi succede Eduard al VII-lea (n. 1819)

– 1909: S-a născut Sithu U Thant, om politic birmanez, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1962 şi 1971 (m. 1974)

– 1911: S-a născut Bruno Kreisky, om politic austriac, fost cancelar federal; membru al Partidului Socialist, a condus, fără întrerupere, guvernul austriac între anii 1970 şi 1983; a avut un rol important în cadrul Internaţionalei Socialiste, al cărei vicepreşedinte a fost din 1970 până în 1989 (m. 1990)

– 1916: S-a născut compozitorul francez Henri Dutilleux (m. 2013)

– 1919: A murit pictorul suedez Carl Larsson (n. 1853)

– 1920: S-a născut filosoful american Irving Kristol; fondator al curentului cultural şi politic neoconservator (m. 2009) – 105 ani

– 1921: S-a născut compozitorul francez de jazz André Hodéir (m. 2011)

– 1922: A murit Frederik Bajer, om politic şi publicist danez; Premiul Nobel pentru Pace în 1908, împreună cu suedezul Klas Pontus Arnoldson (au luptat pentru crearea unui statut de neutralitate al ţărilor nordice) (n. 1837)

– 1922: A murit Benedict al XV-lea (numele la naştere: Giacomo della Chiesa), papă între anii 1914 – 1922; numit „Profetul Păcii” de către Papa Benedict al XVI-lea (a dus o activitate diplomatică intensă în timpul Primului Război Mondial) (n. 1854)

– 1924: S-a născut (în Ungaria) producătorul american de televiziune Robert Halmi Sr. (m. 2014)

– 1931: S-a născut Sam Cooke, cântăreț, compozitor, producător și antreprenor american, una dintre cele mai importante figuri din istoria muzicii afro-americane, alături de Ray Charles, și unul dintre cei mai influenți vocaliști de culoare de după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1964)

– 1936: S-a născut Alan Heeger, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2000, alături de Alan G. MacDiarmid şi Hideki Shirakawa

– 1937: S-a născut compozitorul american Al Kasha (m. 2020)

– 1940: S-a născut actorul britanic John Hurt (nume complet: Sir John Vincent Hurt) (m. 2017) – 85 de ani

– 1943: S-a născut jurnalistul, scriitorul și editorul german Wilhelm Genazino (m. 2018)

– 1953: S-a născut Myung-Whun Chung, pianist şi dirijor american de origine coreeană

– 1960: S-a născut Michael Hutchence, liderul formaţiei australiene INXS (m. 1997) – 65 de ani

– 1963: S-a născut regizorul de film, actorul și scriitorul indian Neeraj Vora (m. 2017)

– 1973: A murit Lyndon B.[aines] Johnson, om politic democrat american; vicepreşedinte (1961-1963) şi preşedinte al SUA între anii 1963 (după asasinarea preşedintelui John Kennedy) şi 1969 (n. 1908)

– 1975: S-a născut compozitorul şi violoncelistul ucrainean Zoltan Almashi – 50 de ani

– 1994: A murit Jean-Louis Barrault, actor francez de teatru şi cinema, mim, regizor şi director de teatru (n. 1910)

– 1994: A murit americanul Irving B. Kahn, un pionier al televiziunii prin cablu, inventatorul teleprompterului (n. 1917)

– 1994: A murit Telly Savalas, actor de film şi cântăreţ american de origine greacă (n. 1922)

– 2005: A murit Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (n. 1916) – 20 de ani

– 2007: A murit Abatele Pierre (pe numele adevărat: Henry Grouès), cunoscut preot francez, cel care a fondat (în 1949) prima comunitate Emmaüs din lume (la Neuilly-Plaisance, Franţa), un grup activ acum în 42 de ţări, care-i ajută pe cei săraci şi pe refugiaţi (n. 1912)

– 2008: A murit actorul american de film Heath Ledger; una dintre cele mai mediatizate vedete ale industriei filmului în anul 2008: Premiul Oscar post-mortem pentru cel mai bun actor în rol secundar, în filmul „The Dark Knight” (n. 1979)

– 2017: A murit Masaya Nakamura, om de afaceri japonez, pionier al jocurilor pe calculator şi al parcurilor de distracţie; cunoscut ca „părintele Pac-Man”, celebrul joc al anilor 1980; fondator al companiei japoneze de jocuri video „Namco” (n. 1925)

– 2018: A murit Ursula K. Le Guin (nume la naștere: Ursula Kroeber), scriitoare americană, considerată una dintre cele mai bune autoare de science fiction și fantasy modern (n. 1929)

– 2020: A murit Sonny Grosso, legendarul detectiv al Departamentului de Poliţie din New York (NYPD), ale cărui misiuni, alături de colegul său Eddie Egan, au constituit sursa de inspiraţie pentru filmul cult din 1971 „The French Connection”; a devenit producător la Hollywood după spectaculoasa transpunere pe ecrane a dezarticulării unei reţele de traficanţi de heroină (n. 1930, în Germania) – 5 ani

– 2021: A murit Juan Salvador Guzmán Tapia, avocat, judecător, profesor de drept, apărător al drepturilor omului şi scriitor chilian; cunoscut pentru procesul intentat dictatorului chilian Augusto Pinochet, privind încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale între 1973 și 1990 (n. 1939)

– 2022: A murit actriţa americană Kathryn Kates (n. 1948)

– 2023: A murit Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol (n. 1953)

– 2023: A murit Hossein Shahabi, regizor de film, scenarist și producător iranian de film (n. 1967)

– 2024: A murit Arno Allan Penzias, fizician și astronom american de origine germană; Premiul Nobel pentru fizică pe 1978 pentru studiile efectuate asupra radiației cosmice de fond (n. 1933, în Germania) – 1 an

– 2024: A murit Luigi Riva, cunoscut ca Gigi Riva sau după porecla lui Rombo di Tuono (Fulgerul), fost jucător italian de fotbal și cel mai bun marcator din istoria Italiei; jucător emblematic pentru echipa Cagliari (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 21 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 21 ianuarie 2025, 14:57

S-a întâmplat într-o zi de 21 ianuarie

* În urmă cu 377 de ani (1648) apărea, la Bălgrad (Alba Iulia), prima traducere integrală a „Noului Testament” tipărit în româneşte, având titlul „Noul Testament sau Împăcarea au Leagea Noao a lui Isus Hristos, Domnului nostru”, sub îngrijirea mitropolitului Simion Ştefan

* Acum 119 ani (1906) avea loc prima audiţie, în cadrul Concertelor Colonne din Paris, a Simfoniei I op. 13 de George Enescu; dirijor, Edouard Colonne

* Cu 106 ani în urmă (1919) membrii mişcării Sinn Fein („Noi înşine”) au boicotat Parlamentul britanic şi au constituit un Parlament irlandez la Dublin (nerecunoscut de englezi), care proclama, la această dată, independenţa Irlandei. Eamon de Valera era ales prim-ministru al Irlandei (1919-1922)

* Se împlinesc 105 ani (1920) de la încheierea lucrărilor Conferinţei de Pace de la Paris (începute la 18.I.1919), la care a participat şi o delegaţie română (Ion I. C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu ş.a.). Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa a avut o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional procesul de unire a Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

* În urmă cu 84 de ani (1941), între 21 şi 23 ianuarie, mişcarea legionară a organizat o rebeliune armată, prin care urmărea înlăturarea generalului Ion Antonescu şi preluarea întregii puteri în stat, ocazie cu care au avut loc masacre, jafuri şi distrugeri. După înăbuşirea rebeliunii de către armată, mişcarea legionară a fost înlăturată de la putere şi interzisă (Horia Sima şi un grup de apropiaţi ai săi au fost salvaţi de hitlerişti şi duşi în Germania). Circa 8000 de legionari au fost arestaţi, judecaţi şi condamnaţi la diverse pedepse, iar conducerea statului s-a concentrat numai în mâinile lui Ion Antonescu

* Acum 71 de ani (1954) a fost lansat la apă primul submarin atomic american, „USS Nautilus”, numit astfel după celebrul submarin din romanul lui Jules Verne „20.000 de leghe sub mări”. Construcţia submarinului a început în iunie 1952, la Groton, statul Connecticut. A fost retras din serviciu la 3 martie 1980 şi este expus la Muzeul Submarinelor din Groton. A fost primul submarin operațional din lume care a funcționat cu energie nucleară și primul submarin care a finalizat un tranzit scufundat al Polului Nord la 3 august 1958

* Se marchează 60 de ani (1965) de când Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială a fost adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite şi a intrat în vigoare la 4 ianuarie 1969. România a aderat la Convenţie la 15 septembrie 1970

* Acum 53 de ani (1972) se deschidea, la Bucureşti, Reprezentanţa Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)

* În urmă cu 48 de ani (1977) avea loc restabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Spania, la nivel de ambasadă. Spania a recunoscut independenţa de stat a României la 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie / 5 iulie 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. La 4 aprilie 1946, guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil. În data de 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari, iar la 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când studioul teritorial Radio Constanţa al Radiodifuziunii Române a fost cel dintâi post de radio care a început să emită după Revoluţia din 1989. Lansat sub devizele „Inima care bate pentru toată Dobrogea!” şi „Căldura glasului unui prieten”, postul emite pe frecvenţele de 909 KHz Constanţa şi 1530 KHz Tulcea, precum şi pe 100,1 MHz şi 90,8 MHz, în banda de unde ultrascurte, pentru ascultătorii din judeţele Constanţa şi Tulcea, însă este recepţionat şi în judeţele Brăila, Buzău, Vrancea, Galaţi, Ialomiţa şi Călăraşi. Din septembrie 2002, Radio Constanţa, alături de Radio Bucureşti, au început să emită program propriu 24 de ore din 24. În perioada mai – septembrie, pe frecvenţele de 100,1 FM şi 90,8 FM, Radio Constanţa transmite programul estival Radio Vacanţa, având ca arie de acoperire întreg litoralul românesc

* Cu 34 de ani în urmă (1991) avea loc deschiderea Oficiului Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) la Bucureşti

Aniversări – Comemorări

– Sf. Agneza, fecioară martiră (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1725: S-a născut poetul Matei Milu, precursor, în literatura română, al poeziei satirice (m. 1801) – 300 de ani

– 1805: S-a născut Florian Aaron, istoric şi publicist; precursor al lui Mihail Kogălniceanu şi Nicolae Bălcescu, a făcut în istoriografia română trecerea de la iluminism la romantism; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania (m. 1887) – 220 de ani

– 1821: S-a născut Vincenţiu Babeş, jurist, publicist, om politic, luptător pentru drepturile naţionale ale românilor transilvăneni; fondator (în 1869) al Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria (unificat în 1881 cu PNR din Transilvania) şi parlamentar la Budapesta timp de treizeci de ani; tatăl lui Victor Babeş, autorul primului tratat de bacteriologie din lume; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1907)

– 1852, 21/22: S-a născut preotul greco-catolic, omul politic și publicistul Vasile Lucaciu (supranumit „Leul din Şişeşti”), una dintre cele mai importante personalități politice, culturale şi istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului austro-ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania şi înfăptuitor al Marii Uniri, declarat, în 2022, „Erou al Națiunii Române”; a fost unul dintre conducătorii luptei de eliberare naţională a românilor transilvăneni (ca secretar general al Partidului Naţional Român a fost unul dintre iniţiatorii şi redactorii „Memorandumului” din 1892); membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1919) (m. 1922)

– 1871, 21.I/2.II: S-a născut Constantin Isopescu-Grecul, jurist şi profesor universitar, personalitate politică ce s-a implicat activ în acţiunile de realizare a statului naţional unitar român (1918) (m. 1938, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1885: S-a născut geograful, etnograful şi profesorul George Vâlsan; a pus bazele geomorfologiei moderne în România; s-a ocupat şi de geografia umană şi de toponimie; la Cluj a întemeiat Societatea Etnografică Română; membru titular al Academiei Române din 1920 (m. 1935) – 140 de ani

– 1900: S-a născut istoricul Victor Papacostea, specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (m. 1962) – 125 de ani

– 1900: S-a născut compozitorul Vasile Popovici (m. 1973) – 125 de ani

– 1900: S-a născut Tiberiu Vornic, prozator, dramaturg şi publicist de notorietate în perioada interbelică (m. 1975) – 125 de ani

– 1912: S-a născut arhim. Gherasim Iscu (nume de botez Grigore), stareț al Mănăstirilor Arnota și Tismana, unul dintre martirii născuți de temnițele comuniste și apologet al iubirii creștine (m. 1951)

– 1917: S-a născut Silvian Iosifescu, critic literar, pedagog și traducător, profesor de literatură română la Facultatea de Litere a Universității din București (m. 2006)

– 1918: A murit mitropolitul greco-catolic Victor Mihaly (de Apşa); din 1894, ca mitropolit al Blajului, a îndrumat şcolile româneşti de aici şi s-a împotrivit încercărilor de maghiarizare a învăţământului românesc din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1894 (n. 1841)

– 1920: S-a născut basul Viorel Ban (m. 2003) – 105 ani

– 1926: S-a născut graficiana Clarette Wachtel (m. 2011)

– 1927: S-a născut Petru Creţia, poet, eminescolog, filosof, eseist, editor, traducător şi profesor (m. 1997)

– 1936: A murit Roman Ciorogariu, episcop de Oradea (din 1920), primul episcop ortodox din acest oraş; s-a implicat în lupta pentru realizarea statului naţional unitar român şi a depus eforturi pentru întemeierea unor instituţii şi publicaţii religioase în vestul ţării (Institutul Teologic din Arad, Academia teologică din Oradea, revista „Biserica şi şcoala” ş.a.); membru de onoare al Academiei Române din 1921 (n. 1852)

– 1941: A murit compozitorul Simeon Nicolescu, fondator şi dirijor al Societăţii „Muzica” din Bucureşti (n. 1888)

– 1943: S-a născut părintele Jean Boboc, teolog ortodox, bioetician, medic (specializat în farmacologie și toxicologie), profesor și traducător; în lucrările sale a avut o abordare profundă a problemelor antropologice și bioetice actuale (m. 2019)

– 1944: S-a născut medicul şi profesorul Dan Tulbure; fost director general al Institutului Clinic Fundeni între 2000 şi 2005 şi apoi director al Centrului de Anestezie şi Terapie Intensivă din acelaşi institut; a pus bazele anesteziei şi terapiei intensive moderne în România (m. 2015)

– 1966: A murit Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (n. 1876)

– 1973: S-a născut actriţa Dorina Chiriac

– 1976: A murit Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (n. 1902)

– 1991: A murit Principesa Ileana a României, fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României; în 1931, în urma mariajului cu arhiducele Anton de Austria, a primit titlurile de arhiducesă a Austriei și principesă de Habsburg-Toscana; alegând calea monahismului, și-a luat numele monastic „Maica Alexandra” și a fondat Mănăstirea ortodoxă „Schimbarea la Față” din Ellwood City (Pennsylvania), a cărei stareță a fost până la moarte; după căderea comunismului, a vizitat România o singură dată, în septembrie 1990 (n. 1909)

– 2004: A murit arheologul italian de origine română Dinu Adameşteanu; studii privind colonizarea greacă din sudul Italiei şi Sicilia; studii privind utilizarea aerofotoarheologiei; fondator şi director, între 1958-1964, al Aerofototecii Arheologice Naţionale din Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1913)

– 2007: A murit, într-un accident de maşină, atleta Maria Cioncan, medaliată cu bronz la proba de 1500 m la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 (n. 1977)

– 2013: A murit Jancy Körössy, pianist, orchestrator şi compozitor de jazz de naţionalitate maghiară; primul muzician român care a combinat folclorul românesc cu ritmurile de jazz; considerat „cel mai autentic pianist de jazz european” de cunoscutul critic american de jazz Willis Connover; stabilit după 1969 în SUA (n. 1926, Cluj)

– 2017: A murit marea maestră internaţională de şah Cristina Adela Foişor (n. 1967)

– 2020: A murit Alexandru Nichici, inginer electromecanic și profesor universitar; principalul său domeniu de cercetare a fost prelucrarea materialelor cu tehnologii neconvenționale, în particular prin eroziune electrică și cu laser; rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1992–1996; membru fondator al Uniunii Democratice a Sârbilor din România (1989) și unul dintre primii săi conducători, formație politică precursoare Uniunii Sârbilor din România (1992) (n. 1935) – 5 ani

– 2020: A murit filologul, scriitorul și profesorul universitar Gheorghe C. Moldoveanu, un reper pentru învăţământul filologic sucevean (n. 1937) – 5 ani

– 2020: A murit Grigore Constantinescu, distins muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune; a fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora”, director general al Corului Național de Cameră „Madrigal” (n. 1938) – 5 ani

– 2021: A murit artista plastică Lucrezia Pacea (n. 1924, în Albania)

– 2022: A murit Felicia Donceanu, compozitoare, scenaristă, regizoare, poetă, publicistă şi pictoriţă (n. 1931)

– 2022: A murit Speranța Rădulescu, una dintre cele mai proeminente figuri ale etnomuzicologiei actuale, antropolog și profesoară; distinsă cercetătoare, specialistă în muzicile de tradiție orală (folclor muzical) și muzicile de metisaj; a coordonat seria de discuri Ethnophonie, pe care a fondat-o alături de Horia Bernea, Costin Moisil și Florin Iordan (25 de CD-uri, dintre care 11 au fost distinse cu premii în Franța și Germania) (n. 1949)

– 2023: A murit Mircea Nicolau, scenograf, pictor și grafician; a activat, între anii 1964-1986, la Galați, ca pictor scenograf al celor trei teatre; în 1987 a emigrat în Germania, unde s-a dedicat pe deplin picturii de șevalet (n. 1932)

– 2023: A murit prozatorul şi inginerul automatist Constantin Virgil Negoiţă, profesor de informatică şi calculatoare, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în domeniul teoriei sistemelor vagi (fuzzy systems) în cibernetică; autor a 9 volume publicate în domeniul științific, între 1970 și 1987, și a 12 volume de proză literară; stabilit din 1982 în Statele Unite (n. 1936)

– 2023: A murit George Banu, teatrolog, critic de teatru și profesor universitar; personalitate de anvergură universală în teatrul contemporan; stabilit la Paris din 1973; președinte al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (1994-2001) și apoi președinte de onoare; director al Academiei Experimentale de Teatru (1991-2000); doctor honoris causa al mai multor universități din Franța, România și din alte țări ale Europei și Americii; a lăsat o vastă operă, totalizând peste 50 de cărți de autor, monografii, analize generale și tematice, referitoare la dramaturgie, arta regiei și arta actoricească, dar și la pictură; a inițiat, proiectat, executat și coordonat opere colective de amploare acoperind creația teatrală universală de la începuturi până în prezent și definirea celor mai importante concepte teatrologice; a inițiat și condus importante reviste de teatru de reputație internațională; a condus, prin sistemul doctoral, formarea, îndrumarea și impulsionarea unor cercetători de înaltă calificare; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1943)

– 2024: A murit sculptorul și profesorul universitar Vlad Ciobanu; monumente importante realizate de el se regăsesc, printre altele, la: Alexandria – „Eroul Necunoscut”, Alba Iulia – „Regele Ferdinand” și Onești – „Dimitrie Cantemir”; a fost coordonator şi curator al Simpozionului Internaţional de Sculptură „Atelierele Brâncuşi” de la Târgu Jiu, ediţiile 2005, 2015 – 2021 (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (Ecofin)

– Davos, Elveția: În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos (20-24 ian.) vor avea loc următoarele evenimente:

• Discurs al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen
• Discurs al vicepremierului chinez Ding Xuexiang
• Discurs al cancelarului german Olaf Scholz
• Discurs al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski
• Discurs al președintelui sud-african Cyril Ramaphosa
• Dialog cu prim-ministrul vietnamez Pham Minh Chinh
• Dialog cu președintele israelian Isaac Herzog
• Dialog cu prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe al Qatarului, Mohammed ben Abdelrahmane al-Thani
• Dialog cu liderul opoziției germane Friedrich Merz
• Dialog cu David Beckham

– Berlin: Verzii germani își lansează campania electorală alături de ministrul Annalena Baerbock și Robert Habeck, candidat la funcția de cancelar

– Seul, Coreea de Sud: A treia audiere în procesul de demitere a președintelui Yoon Suk Yeol

– Washington, DC: Preşedintele SUA, Donald Trump, va participa, în data de 21 ianuarie, a doua zi după ceremonia de învestire în funcție, la o slujbă la Catedrala Naţională din Washington

– Italia: Reuniune a miniștrilor energiei pe tema hidrogenului cu oficiali din Germania, Austria, Africa de Nord

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind combaterea terorismului în Africa

– Bruxelles: Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile perzintă cifrele de vânzări europene pentru mașini noi pentru anul 2024

– Londra: Cifrele șomajului pentru ianuarie

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul IV

– Los Gatos, SUA: Netflix – rezultate din trimestrul 4

– Geneva: Lansarea oficială a Anului Internațional al Ghețarilor

– Paris: Prezentări de modă bărbătească toamna/iarna 2025-2026 (21 – 26 ian.)

– Plan de Corones, Italia: Schi Alpin – Cupa Mondială Feminină

– Austria: Schi alpin – etapa de Cupă Mondială de la Kitzbuehel (21 – 26 ian.)

– Australia: Ciclism – Turul Down Under (21 – 26 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Îmbrăţişărilor”; sărbătoarea a apărut în SUA, fiind creată de pastorul Kevin Zaborney din Michigan în anul 1986, dar s-a răspândit repede în toată lumea. Scopul ei este de a ne face să ne îmbrăţişăm familia şi prietenii mai des, ştiind că îmbrăţisarea este un medicament universal. A fost aleasă luna ianuarie deoarece studiile arată că aceasta este una dintre cele mai deprimante perioade ale anului

– 1793: A murit Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (n. 1754)

– 1814: A murit scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre, precursor al romantismului (n. 1737)

– 1846: S-a născut Albert Lavignac, muzicolog francez (m. 1916)

– 1848: S-a născut compozitorul francez Henri Duparc (m. 1933)

– 1851: A murit compozitorul german Albert Lortzing (n. 1801)

– 1872: A murit Franz Grillparzer, poet şi dramaturg austriac (n. 1791)

– 1892: A murit John Conch Adams, matematician şi astronom englez, unul dintre descoperitorii planetei Neptun (n. 1819)

– 1894: A murit compozitorul belgian Guillaume Lekeu (n. 1870)

– 1895: S-a născut Cristóbal Balenciaga Eizaguirre, designer de modă spaniol, considerat unul dintre cei mai importanți creatori de haute couture; fondatorul casei de modă Balenciaga (m. 1972) – 130 de ani

– 1901: A murit inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a.; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (n. 1835)

– 1905: S-a născut creatorul francez de modă Christian Dior; a exercitat o influenţă deosebită în lumea modei anilor ’40 şi ’50 ai secolului XX (m. 1957) – 120 de ani

– 1906, 21.I/7.II: S-a născut inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (m. 1984)

– 1907: A murit filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1877) (n. 1829)

– 1918: S-a născut Antonio Janigro, violoncelist, dirijor şi profesor italian (m. 1989)

– 1922: S-a născut Telly Savalas, actor de film şi cântăreţ american de origine greacă (m. 1994)

– 1924: S-a născut comicul englez Benny Hill (nume real: Alfred Hawthorn Hill) (m. 1992)

– 1924: A murit Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (1919) (n. 1870)

– 1926: S-a născut regizorul britanic Clive (Stanley) Donner (m. 2010)

– 1926: A murit Camillo Golgi, histolog şi patolog italian; contribuţii în domeniul microscopiei sistemului nervos şi al metodelor de colorare a ţesuturilor; a descris granulaţiile din citoplasmă şi corpusculii tactili speciali care-i poartă numele; Premiul Nobel pentru medicină în 1906, împreună cu medicul spaniol Santiago Ramón y Cajal (n. 1843)

– 1932: A murit Giles Lytton Strachey, biograf şi critic literar britanic (n. 1880)

– 1936: S-a născut Koji Hashimoto, regizor japonez de film (m. 2005)

– 1940: A murit istoricul croat Ferdo (Ferdinand) Sisič; specialist în istoria slavilor meridionali; colaborator la publicaţii româneşti de specialitate, a contribuit la întărirea legăturilor dintre cele două şcoli istorice; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (n. 1869) – 85 de ani

– 1941: S-a născut tenorul şi dirijorul spaniol Plácido Domingo

– 1941: S-a născut solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (m. 2013)

– 1942: S-a născut cântăreţul american de muzică soul Edwin Starr, autor al hit-ului anilor ’70 ai secolului XX „War” (Război) (m. 2003)

– 1942: S-a născut cantautorul de muzică country şi actorul american Mac Davis (m. 2020)

– 1948: A murit Ermanno Wolf Ferrari, compozitor şi profesor italian de origine germană (n. 1876)

– 1950: S-a născut (în Trinidad Tobago) cantautorul britanic Billy Ocean (numele real: Leslie Sebastian Charles) – 75 de ani

– 1950: A murit George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair), romancier, eseist, nuvelist, critic literar și jurnalist britanic; renumit pentru capacitatea sa de a arăta adevărul despre structurile de putere și de a expune adevăruri dureroase despre societatea umană; cele mai notabile lucrări ale sale, fabula politică „Ferma animalelor” și distopia „O mie nouă sute optzeci și patru”, rămân relevante și astăzi, oferind avertismente puternice despre pericolele totalitarismului, ale pierderii libertății și a individualității într-o societate controlată (n. 1903) – 75 de ani

– 1953: S-a născut Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (m. 2018)

– 1956: S-a născut actriţa americană Geena Davis

– 1959: A murit Cecil B. De Mille, regizor şi producător american de film; unul dintre întemeietorii Hollywood-ului; a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea companiei Paramount Pictures (n. 1881)

– 1962: S-a născut actriţa franceză de film Marie Trintignant (m. 2003)

– 1974: A murit matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din anul 1957 (n. 1884)

– 1999: A murit Jacques Chailley, muzicolog, compozitor şi dirijor francez (n. 1910)

– 1999: A murit Charles Brown, cântăreţ american de blues şi pianist (n. 1922)

– 2004: A murit Yordan Radichkov, scriitor și dramaturg bulgar; considerat de unii critici „cea mai semnificativă voce a literaturii bulgare în ultima treime a secolului XX” (n. 1929)

– 2015: A murit tenorul austriac Waldemar Kmentt (n. 1929) – 10 ani

– 2019: A murit acordeonistul francez Marcel Azzola; a acompaniat figuri emblematice ale cântecului francez, precum: Edith Piaf, Yves Montand, Tino Rossi, Barbara, Jacques Brel, Georges Brassens, Juliette Greco și alții (n. 1927)

– 2020: A murit actorul, scenaristul, regizorul şi istoricul galez Terry Jones, membru al grupului umoristic „Monty Python” (n. 1942) – 5 ani

– 2021: A murit cascadorul francez Rémy Julienne (n. 1930)

– 2021: A murit actriţa și regizoarea franceză Nathalie Delon (n. 1941)

– 2022: A murit Louie Anderson, actor american de comedie (recompensat cu trei premii Emmy), scriitor, interpret de stand-up şi prezentator TV (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 20 ianuarie

* Se împlinesc 760 de ani (1265) de când era convocată, la Palatul Westminster din Londra, o adunare a „stărilor” la care, alături de baroni, participă, pentru prima oară, câte doi cavaleri din fiecare comitat şi doi reprezentanţi ai oraşelor mai importante. Aceasta avea să fie întrunirea primului Parlament din lume, organizat în Anglia de Simon Montfort (1208-1265), conte de Leicester

* Cu 657 de ani în urmă (1368) Vladislav I (Vlaicu Vodă), domnitor al Ţării Româneşti, confirma braşovenilor privilegiile lor comerciale la sud de Carpaţi. Este cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domnitor român scris în limba latină. El atesta intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”, cale comercială ce lega Braşovul cu cetatea de pe Dunăre, dar atestă, implicit, şi existenţa Brăilei. În același hrisov domnesc era menționată și Slatina ca punct vamal

* Sunt marcați 330 de ani (1695) de când Constantin Brâncoveanu (domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714) primea ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii de la Viena titlul de „principe al Imperiului” (20/30)

* Acum 157 de ani (1868) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului secret de alianţă româno-sârb, cu caracter defensiv (20.I/1.II)

* Tot într-o zi de 20 ianuarie, acum 145 de ani (1880) apărea, la Bucureşti, revista „Literatorul” (până în 1919, cu perioade de întrerupere şi schimbări de titlu), sub conducerea poetului Alexandru Macedonski. În ianuarie 1991, apare seria nouă a revistei „Literatorul”, fondată de scriitorul Marin Sorescu

* Cu 83 de ani în urmă (1942), la conferinţa de la Wannsee (suburbie a Berlinului), hitleriştii au adoptat planul privind exterminarea evreilor din Europa

* Acum 78 de ani (1947) secretarul Departamentului de Stat al SUA, James F. Byrnes, semna, la Washington, Tratatele de pace cu România, Italia, Ungaria şi Bulgaria (după cea de-a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 68 de ani (1957), la Bucureşti, a avut loc premiera filmului „Moara cu noroc”, în regia lui Victor Iliu, după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici; în distribuţie: Geo Barton, Constantin Codrescu, Ioana Bulcă

* Acum 64 de ani (1961) avea loc ceremonia de învestire în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii, a lui John Fitzgerald Kennedy (JFK), acesta depunând jurământul în fața Capitoliului. La alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie 1960, J.F. Kennedy (1917 – 1963) a fost ales al 35-lea președinte al SUA, cu cea mai mică diferență din istorie – circa 112.000 de voturi, devenind cel mai tânăr preşedinte american până la acel moment, iar soția sa, Jacqueline devenea, la rândul ei, cea mai tânără Primă Doamnă a Statelor Unite, la vârsta de 31 de ani. La data învestirii oficiale în funcție, Kennedy a rostit discursul inaugural al mandatului său prezidenţial, care deși a durat doar 15 minute, a rămas ca unul dintre cele mai dinamice discursuri din istorie, prin celebrele sale cuvinte: „Flacăra a trecut la o nouă generație de americani. Vom plăti orice preț pentru a asigura succesul libertății. Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi, ci ce puteți face voi pentru țară”. Deși a ocupat funcția de președinte timp de mai puțin de trei ani, mandatul său scurt a coincis cu apogeul războiului rece, iar mandatul său a fost marcat de unele dintre cele mai mari crize și provocări ale secolului al XX-lea

* Cu 44 de ani în urmă (1981) avea loc eliberarea a 52 de ostatici americani, diplomați și angajați ai ambasadei SUA, reținuți la Ambasada de la Teheran (Iran). În urma unor negocieri îndelungate, mediate de Algeria, cei 52 de ostatici americani au fost eliberați și aduși la baza din Wiesbaden, Germania de Vest. Pe 4 noiembrie 1979, adepți ai ayatollahului Ruhollah Khomeini, majoritatea studenți, au luat cu asalt Ambasada SUA la Teheran și au sechestrat zeci de cetățeni americani. Astfel a început criza americano-iraniană, care a provocat ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, continuând și astăzi să influențeze politica din regiune. Pe fondul revoluției islamice din Iran, studenții islamiști au fost susținuți de mulțimea supărată, partizanii revoluției islamice preluând fără dificultate controlul asupra ambasadei americane. Studenții au declarat că acțiunea lor este un gest de protest față de hotărârea autorităților americane de a-i permite accesul în Statele Unite fostului lider al țării, Șah Mohammad Reza Pahlavi, din considerente umanitare – pentru tratarea cancerului. Regimul Khomeini a propus SUA un schimb de ostatici, cerând extrădarea fostului şah. În consecință, Pahlavi s-a refugiat în Egipt, unde a murit de cancer. Criza ostaticilor americani a durat însă 444 de zile, cei 52 de diplomați și angajați ai ambasadei SUA fiind eliberați abia în 1981

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când apărea, la Bucureşti, primul număr al Revistei „22”, editată de Grupul pentru Dialog Social. Revista a primit acest nume în amintirea zilei de 22 decembrie 1989, când Nicolae Ceauşescu a părăsit clădirea Comitetului Central cu un elicopter; primul redactor-şef, scriitorul Stelian Tănase

* Acum 29 de ani (1996) au avut loc primele alegeri generale libere, organizate vreodată în teritoriile palestiniene autonome – Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est. Yasser Arafat (1929-2004) a fost ales preşedinte al Autorităţii Naţionale Palestiniene (a depus jurământul, în această calitate, la 12.II.1996)

* Cu 26 de ani în urmă (1999) câteva mii de mineri din Valea Jiului (plecaţi spre Bucureşti la 18 ianuarie, pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă) străpung dispozitivul forţelor de ordine (poliţişti, jandarmi şi gardieni publici) în dreptul localităţii Costeşti (la 8 km de oraşul Horezu), neputând fi opriţi din drumul lor spre Capitală

* Acum 14 ani (2011) România a aderat la Convenţia pentru înfiinţarea Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Acordul semnat la această dată permite ţării noastre să participe la unele programe europene de cercetare tehnologică foarte importante, dar şi să trimită candidaţi pentru selecţia periodică de astronauți a ESA. Acordul a fost ratificat prin Legea nr. 262 din 7 decembrie 2011

* În urmă cu 11 ani (2014) avea loc accidentul aviatic din Munţii Apuseni, când un avion utilitar, care efectua o cursă umanitară deplasându-se spre Oradea pentru o operaţie de prelevare de organe pentru transplant, s-a prăbuşit, din cauza vremii nefavorabile, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba; accidentul s-a soldat cu doi morţi – pilotul Adrian Iovan (n. 1958) şi studenta la Institutul Medico-Militar Aurelia Ion (n. 1990) – alţi patru pasageri şi copilotul fiind răniţi

* Cu 4 ani în urmă (2021) democratul Joe (Joseph R.) Biden a fost învestit ca cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, devenind la 79 de ani (n. 1942), cea mai în vârstă persoană care ocupă această funcție. Biden a depus jurământul în faţa judecătorului John Roberts, şeful Curţii Supreme, pe o Biblie de la Douay-Rheims, de familie, veche de 127 de ani, pe care a depus jurământul la toate învestirile din cariera sa politică. Democratul Joe Biden, a primit din partea americanilor peste 81,2 milioane de voturi în alegerile din noiembrie 2020, cele mai multe pe care un candidat le-a obţinut în istoria Statelor Unite. La nivelul electorilor, el s-a impus cu 306 voturi, față de 232 primite de republicanul și contracandidatul său Donald Trump. După două campanii fără succes pentru Casa Albă, în 1988 şi 2008, el a devenit vicepreşedinte în administraţia Barack Obama, şi a deţinut această funcţie între 2009 şi 2017. În februarie 2020, el şi-a anunţat intrarea în cursa pentru a deveni candidat democrat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. La ceremonia de la Capitol Hill (Washington D.C.), organizată cu măsuri speciale de protecţie şi securitate, au participat, din partea fostei administraţii, vicepreşedintele Mike Pence. La eveniment au fost prezenţi foştii preşedinţi americani Barack Obama, George W. Bush şi Bill Clinton. În cadrul aceleiași ceremonii, Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreședinte a Statelor Unite. La data de 20 ianuarie 2025, îi va succeda în funcție republicanul Donald Trump

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mucenici In, Pin și Rim (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Cuv. Eftimie cel Mare (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1800: S-a născut scriitorul Costache Bălăcescu; a scris fabule, epigrame, epistole şi satire, fiind unul dintre primii autori satirici români (m. 1880) – 225 de ani

– 1818: A murit Dimitrie Ţichindeal, preot, cărturar, fabulist şi traducător; a luptat, alături de C. Diaconovici-Loga şi M. Nicoară, pentru consolidarea şcolilor româneşti din Banat; în 1812 a întemeiat prima şcoală pedagogică românească, numită Preparandia din Arad (n. 1775)

– 1872: S-a născut Ştefan Popescu, pictor şi desenator, unul dintre întemeietorii societăţii „Tinerimea artistică”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1948)

– 1877: S-a născut Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (m. 1904). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.I.1877

– 1908: A murit Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906) (n. 1849)

– 1918: S-a născut Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (m. 1985)

– 1922: S-a născut compozitorul Teodor Bratu, autor de opere şi muzică de cor (m. 2015)

– 1928: S-a născut geologul şi profesorul universitar Dan P. Rădulescu; cercetări asupra mineralelor din rocile vulcanice; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1994-1998)

– 1930: S-a născut interpretul de muzică populară Achim Nica (m. 2012) – 95 de ani

– 1935: S-a născut compozitorul francez de origine română Mihai Mitrea-Celarianu (m. 2003) – 90 de ani

– 1943: A murit (la Silistra, Bulgaria) Pericle Papahagi, filolog, lingvist, istoric literar şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1872, la Avdella, Grecia)

– 1944: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) sculptorul și profesorul Dan Covătaru

– 1949: S-a născut Constantin Pricop, critic și istoric literar, profesor universitar, poet și romancier

– 1952: S-a născut prozatorul Petru Cimpoeșu

– 1954: S-a născut Vladimir (Vlad) Conta, pianist şi dirijor

– 1973: A murit Alexandru Constantin (Codin) Mironescu, filosof, eseist, poet, romancier, critic de teatru, memorialist, publicist, chimist şi profesor; figură proeminentă a grupării spirituale a „Rugului Aprins” de la Mănăstirea Antim, a fost închis în temniţele comuniste cinci ani şi cinci luni (n. 1903)

– 1984: A murit Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (n. 1904)

– 2000: A murit Nicolae Ioana, poet şi prozator (n. 1939) – 25 de ani

– 2004: A murit Gil Ioniţă, compozitor şi interpret de folk (n. 1952)

– 2009: A murit antrenorul de handbal Eugen Trofin; ca antrenor al echipei naţionale masculine de seniori a României a câştigat două titluri mondiale, în 1964 şi 1970; două medalii olimpice: una de argint, la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi una de bronz, la Jocurile Olimpice de vară din 1972; şi o medalie de bronz la Campionatul Mondial Universitar din Suedia (1963); a antrenat şi echipa naţională de tineret a României şi Universitatea Bucureşti (n. 1931)

– 2010: A murit Vasile Cojocaru, actor, profesor și poet (n. 1950) – 15 ani

– 2012: A murit pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (n. 1929)

– 2016: A murit actriţa Ioana Citta Baciu (n. 1936)

– 2020: A murit Georgina Viorica Rogoz (numele la naștere: Huber), prozatoare, autoare de piese pentru teatrul de păpuşi şi traducătoare; stabilită din anul 1985 în Germania; soţia scriitorului Adrian Rogoz (1921-1996) (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România); şi-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019 (n. 1972) – 5 ani

– 2021: A murit Luminiţa Constantinescu, critic muzical şi realizator de emisiuni de televiziune şi radio, în special a celor dedicate operei; redactor la Radiodifuziunea Română (1972 – 1979), redactor, realizator (1979 –1990), redactor şef adjunct şi producător (1990 – 1999) la Televiziunea Română; a organizat concerte cu public, a realizat filme artistice tv., cicluri radiofonice („Biografii muzicale”, „Zig-Zag muzical”, „Al treilea gong”, „Seară de operă”, „Amfiteatrul artei lirice”, „Vernisaje lirice”), cicluri de emisiuni tv. („Vă place opera?”, „Quo vadis opera?”, „Opera – încotro şi cum?”), portrete TV; a identificat tinere voci de operă, pe care le-a lansat şi le-a promovat (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro – Eurogrup

– Washington, DC: Ceremonia de învestire în funcția de președinte al Statelor Unite a republicanului Donald Trump

‣ Învestirea ca preşedinte va avea loc, conform Constituţiei SUA, pe 20 ianuarie, zi în care noul preşedinte republican va participa la mai multe evenimente:

• Trump îşi va începe ziua de 20 ianuarie cu o slujbă la Biserica Sf. Ioan şi apoi va discuta la un ceai la Casa Albă cu preşedintele care îşi încheie mandatul, democratul Joe Biden
• Noul preşedinte va depune jurământul la orele prânzului pe treptele Capitoliului. În această clădire el va semna ulterior primele decrete prezidenţiale din acest al doilea mandat al său
• Donald Trump va lua prânzul la Congres, va trece în revistă trupele şi va lua parte la tradiţionalul marş prezidenţial de la Capitoliu până la Casa Albă. Acolo, în Biroul Oval, se va desfăşura o altă ceremonie de semnare a decretelor. Împreună cu Prima Doamnă, Melania Trump, el va participa în timpul serii la trei baluri de inaugurare a preşedinţiei sale

– Davos, Elveția: Reuniunea Anuală a Forumului Economic Mondial 2025; la ediţia din acest an, tema va fi ‘Colaborarea în era inteligentă’, iar printre participanţi se vor afla peste 60 de şefi de stat şi de guvern (20 – 24 ian.)

– Luxemburg: Curtea de Conturi Europeană va publica un raport în care va analiza dacă normele UE previn în mod eficace geoblocarea nejustificată în comerțul electronic și în serviciile online – Geoblocarea în serviciile online: este justificată sau o barieră inutilă? Ildikó Gáll-Pelcz este membra Curții responsabilă de acest audit. Raportul și un comunicat de presă vor fi publicate pe site-ul Curții luni, 20 ianuarie

– Abu Dhabi: Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo se va afla în Emiratele Arabe Unite pentru o vizită de trei zile (20 – 22 ian.)

– New York: Reuniunea, la nivel ministerial, a Consiliului de Securitate al ONU privind Gaza

– Quito, Ecuador: Dezbaterea candidaților la președinție

– Fiumicino, Italia: Inaugurarea centralei solare cu autoconsum pe aeroportul Fiumicino

– Hong Kong: Audierea în instanță a dezvoltatorului îndatorat Country Garden

– Liverpool, Regatul Unit: Procesul lui Axel Rudakubana, acuzat că a înjunghiat trei fete în Southport (20 ian. – 17 feb.)

– Panama: Proces a 36 de persoane acuzate de spălare de bani în numele grupului brazilian de construcții Odebrecht (20 ian. – 28 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 20 – 26.I: „Săptămâna Europeană de Prevenire a Cancerului de Col uterin”, lansată în 2007 de European Cervical Cancer Association – ECCA (actualmente International Cervical Cancer Prevention Association – ICCPA), cu scopul de a creşte gradul de informare al femeilor asupra cauzelor cancerului de col uterin şi de a atrage atenţia asupra mijlocelor de prevenire; se desfășoară anual în penultima săptămână a primei luni. NOTĂ: La 17 noiembrie este marcată „Ziua globală de acțiune pentru eliminarea cancerului de col uterin”, susținută de OMS; data amintește ziua din anul 2020 în care OMS a lansat Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, cu o rezoluție adoptată de 194 de țări. Conform OMS, cancerul de col uterin poate fi prevenit prin participarea la programele de screening (testări periodice în masă) și vaccinarea împotriva infecției cu HPV

– 20.I. – 2.II: În Franța se desfășoară în această perioadă „Săptămâna Sunetului” („La Semaine du son”), ediția a 22-a, aflată sub patronajul UNESCO; este un program anual ce propune evenimente cu scopul de a iniţia publicul într-o mai bună cunoaştere a sunetului şi de a sensibiliza toţi actorii sociali asupra importanţei calităţii mediului sonor. Creată în Franța, în 2004, „Săptămâna sunetului” există astăzi în zeci de orașe din lume, Bucureștiul fiind primul oraș din Europa Centrală și de Est care a aderat la Principiile Săptămânii Sunetului cu scopul de a deschide dialogul despre sunet în complexitatea perspectivelor contemporane, a preocupărilor ecologice, a dezvoltării socio-culturale și a creației artistice. În România „Săptămâna sunetului” este organizată de Asociația Jumătatea plină și programul Sâmbăta sonoră

– În SUA este marcată, ca sărbătoare naţională, „Ziua Martin Luther King Jr.”, ziua de naştere (15.I.1929) a pastorului Martin Luther King Jr., cunoscut militant pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare (asasinat la 4.IV.1968); ziua este celebrată, din 1986, în cea de-a treia zi de luni din ianuarie

– 1775: S-a născut André-Marie Ampère, matematician şi fizician francez; unul dintre întemeietorii electromagnetismului (m. 1836) – 250 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.I.1775

– 1798: A murit Christian Cannabich, compozitor, violonist şi dirijor german (n. 1731)

– 1813: A murit scriitorul german Cristoph Martin Wieland, personalitate de seamă a iluminismului (n. 1733)

– 1823: S-a născut Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (m. 1864). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 21.I.1823

– 1850: A murit Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (n. 1779) – 275 de ani

– 1855: S-a născut Ernest Chausson, compozitor francez (m. 1899) – 170 de ani

– 1870: S-a născut compozitorul belgian Guillaume Lekeu (m. 1894) – 155 de ani

– 1873: S-a născut Johannes Vilhelm Jensen, prozator, poet şi eseist danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1944; a fost unul dintre creatorii literaturii daneze moderne (m. 1950)

– 1875: A murit pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (n. 1814) – 150 de ani

– 1891: S-a născut Misha Elman, violonist american de origine rusă (m. 1967)

– 1894: S-a născut compozitorul american Walter Piston (m. 1976)

– 1896: S-a născut George Burns, actor comic, scenarist şi producător american de film; numeroase apariţii în emisiuni radiofonice şi de televiziune (m. 1996)

– 1900: A murit John Ruskin, scriitor, critic de artă şi sociolog englez (n. 1819) – 125 de ani

– 1906: S-a născut (la Smyrna, actualmente Izmir, Turcia) Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (m. 1975)

– 1907, 20.I/2.II: A murit chimistul rus Dmitri Mendeleev; a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele (n. 1834)

– 1920: S-a născut regizorul italian de film Federico Fellini, unul dintre maeştrii cinematografiei mondiale (m. 1993) – 105 ani

– 1922: S-a născut Graham William Stark actor, comediant, regizor şi fotograf englez (m. 2013)

– 1924: S-a născut Yvonne Loriod, compozitoare şi pianistă franceză (m. 2010)

– 1925: S-a născut poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez; considerat unul dintre cei mai importanți poeți central și sud-americani din ultimul secol; a reprezentat una dintre conștiințele civice și politice cele mai active din Nicaragua și America Latină de după Al Doilea Război Mondial și una dintre principalele voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică, nuanţată de marxism şi dezvoltată în America Latină în anii 1970 (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actriţa americană de teatru şi film Patricia Neal; în 1964 a obţinut un premiu „Oscar” pentru rolul din filmul „Hud”, de Martin Ritt, în care a jucat alături de Paul Newman (m. 2010)

– 1928: S-a născut dirijorul francez de origine portugheză Antonio de Almeida (m. 1997)

– 1929: S-a născut compozitorul francez Jean-Jacques Perrey, unul dintre pionierii muzicii electronice din anii ’50 ai secolului XX (m. 2016)

– 1929: S-a născut legendarul baterist american de jazz Jimmy Cobb (nume complet: Wilbur James Cobb), care a cântat alături de celebrul jazzman Miles Davis, precum și de alte nume mari din jazz (m. 2020)

– 1930: S-a născut astronautul și inginerul american Edwin Eugene Aldrin Jr., cunoscut, mai ales, sub numele de Buzz Aldrin; a făcut parte din primul echipaj uman care a aselenizat, la 20.VII.1969, fiind al doilea om care a păşit pe Lună, după Neil Armstrong; după retragerea din forţele aeriene, face echipă cu scriitorul de romane ştiinţifico-fantastice John Barnes, alături de care a scris câteva romane – 95 de ani

– 1938: A murit Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (n. 1857)

– 1946: S-a născut David Lynch, producător, regizor, compozitor şi scenarist american de film

– 1951: S-a născut dirijorul şi compozitorul ungar Ivan Fischer

– 1957: A murit atletul american James Connolly, câştigător al primei medalii de aur la Jocurile Olimpice Moderne din 1896 (de la Atena) (n. 1865)

– 1958, 20/21: A murit dirijorul şi pianistul spaniol Ataúlfo Argenta (n. 1913)

– 1972: A murit pianistul francez Jean Casadesus (n. 1927)

– 1973: A murit (asasinat) Amílcar Lopes da Costa Cabral, inginer agricol din Guineea-Bissau, intelectual și poet, revoluționar, intelectual și diplomat; a fost unul dintre cei mai importanți lideri anticoloniali ai Africii; Cabral a condus mișcarea naționalistă din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde și războiul de independență care a urmat în Guineea-Bissau; a fost asasinat la data de 20 ianuarie 1973, cu aproximativ opt luni înainte de declarația unilaterală de independență a Guineei-Bissau; a fost profund influențat de marxism, devenind o inspirație pentru socialiștii revoluționari și pentru mișcările de independență națională din întreaga lume (n. 1924)

– 1993: A murit actriţa americană de film Audrey Hepburn (n. 1929, la Bruxelles/Belgia)

– 2012: A murit Etta James (nume real: Jamesetta Hawkins), cântăreaţă americană de blues şi jazz şi R&B (n. 1938)

– 2013: A murit poeta japoneză Toyo Shibata (n. 1911)

– 2014: A murit dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (n. 1933)

– 2014: A murit producătorul american de film James Jacks (n. 1948)

– 2015: A murit Edgar Wilmar Froese, artist german, pionier al muzicii electronice, cunoscut ca membru fondator al trupei de muzică electronică „Tangerine Dream” (n. 1944) – 10 ani

– 2016: A murit scriitoarea şi jurnalista franceză Edmonde Charles-Roux (n. 1920)

– 2018: A murit Paul Bocuse, bucătar francez, expert în gastronomie și autor de cărți de bucate; cunoscut ca „Tatăl artei culinare din Franța”; în 1987 a lansat prima ediţie a unei competiţii culinare menite să descopere şi să promoveze tinerele talente din gastronomie; în prezent, „Bocuse D’or” este echivalentul Jocurilor Olimpice în materie de gastronomie şi cea mai riguroasă competiţie gastronomică din lume (n. 1926)

– 2018: A murit pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (n. 1939)

– 2019: A murit producătorul maghiaro-american de film Andrew (Andy) G. Vajna; după aproape 40 de filme produse în SUA (precum „Rambo”, „Die Hard”, „Terminator”, „Basic Instinct”, „Total Recall”, „Angel Heart” etc.), se întoarce definitiv în Ungaria, în anii 2000, unde a reuşit să facă din Budapesta, graţie facilităţilor fiscale, o capitală a cinematografiei unde au fost turnate numeroase producţii internaţionale (n. 1944)

– 2021: A murit Mihai Gheorghe Cibotaru, prozator și publicist din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de ministru al culturii și cultelor al Republicii Moldova (1994-1997) (n. 1934, satul Vărvăreuca, județul Soroca, Regatul României, astăzi în raionul Florești, Republica Moldova)

– 2021: A murit actriţa și cântăreața croată Mira Furlan; cunoscută în special datorită rolurilor interpretate în serialele „Lost” şi „Babylon” (n. 1955)

– 2022: A murit actorul, regizorul și scriitorul german Hardy Krüger (n. 1928)

– 2022: A murit cântăreaţa şi compozitoarea braziliană de samba Elza Soares; numită „cântăreaţa braziliană a mileniului”, în 1999, de BBC (n. 1930)

– 2022: A murit cântărețul de rock și actorul american Meat Loaf (nume real Marvin Lee Aday), renumit pentru albumele din seria „Bat Out of Hell” (n. 1947)

– 2024: A murit cineastul canadian Norman Jewison; activitatea sa regizorală se aventurează în multe genuri, drame, comedii, musicaluri, însă, în Statele Unite, moștenirea sa rămâne mai presus de toate cea a unui regizor interesat de problemele sociale; unul din cele mai cunoscute filme ale sale, „In the Heat of the Night” a câștigat cinci premii Oscar în 1967 (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 19 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 19 ianuarie

* Acum 204 ani (1821) avea loc constituirea Comitetului de Oblăduire, menit să asigure conducerea Ţării Româneşti până la stabilirea succesorului fostului domnitor, Alexandru Suţu, decedat cu o zi înainte. Comitetul l-a desemnat pe Tudor Vladimirescu „să ridice norodul la arme” pentru răsturnarea regimului fanariot, înlăturarea stăpânirii otomane şi cucerirea independenţei ţării. Dar programul lui Vladimirescu nu se limita la cucerirea independenţei, ci dorea eliminarea corupţiei și a fiscalității excesive, abolirea privilegiilor boiereşti, dreptate și egalitatea tuturor în faţa legii. Astfel, Tudor Vladimirescu a părăsit Bucureştiul şi s-a îndreptat spre zona Olteniei în vederea pregătirii revoluției, urmând ca pe 23 ianuarie să adreseze către norodul românesc „Proclamația de la Padeș”, unul dintre documentele programatice ale Revoluției de la 1821, revoluție care a marcat începutul procesului de renaştere naţională a României moderne

* Cu 191 de ani în urmă (1834), se deschidea, la Bucureşti, Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice, cu scopul de a pregăti actori calificaţi; director şi profesor de literatură şi mitologie – Ion Heliade Rădulescu; profesor de mimică şi declamaţie – Costache Aristia; profesor de muzică vocală şi instrumentală – Ioan Andrei Wachmann. Şcoala a constituit nucleul viitorului Conservator (19/31)

* Acum 176 de ani (1849), în timpul apărării regiunii Munţilor Apuseni de către armatele ţărăneşti conduse de Avram Iancu, moţii au obţinut o importantă victorie la Mărişel împotriva unei oşti a nemeşilor maghiari (19/31)

* În urmă cu 172 de ani (1853), la Teatro Apollo din Roma, a avut loc premiera operei lui Giuseppe Verdi, „Trubadurul” („Il Trovatore”)

* Se marchează 136 de ani (1889) de când statul român devenea proprietarul tuturor căilor ferate de pe teritoriul României, care măsurau 1.377 km

* Acum 103 ani (1922) avea loc formarea unui Guvern liberal (după demisia din 17 ianuarie a Guvernului condus de conservator-democratul Take Ionescu), în frunte cu Ion (Ionel) I. C. Brătianu, care a condus cu autoritate până în noiembrie 1927 (cu o întrerupere între martie 1926 – iunie 1927). Guvernul a promovat, în spiritul doctrinei „prin noi înşine”, o politică de consolidare a poziţiilor capitalului autohton bancaro-industrial faţă de capitalul internaţional, fără a respinge însă colaborarea cu acesta (un rol important avându-l legislaţia economică adoptată între anii 1922 şi 1926). De asemenea, a iniţiat adoptarea Constituţiei şi a unui întreg pachet de legi fundamentale care să asigure României întregite o coerenţă durabilă în plan economic, social şi politic, dar şi menţinerea supremaţiei liberale la putere

* Acum 79 de ani (1946), la Tokyo, în baza Declaraţiei din 1945, Comandamentul suprem al forţelor aliate din Extremul Orient a aprobat „Carta Tribunalului Militar Internaţional pentru Extremul Orient”, pentru a-i pedepsi cu promptitudine pe marii criminali de război din această parte a lumii, în fapt pe militariştii japonezi care au declanşat şi purtat războiul de agresiune împotriva ţărilor învingătoare. Procesul a fost marcat de 818 şedinţe de judecată desfăşurate în public şi altele 131 petrecute în camera de deliberări, pe parcursul cărora tribunalul a examinat 4.336 probe scrise şi 1.198 de depoziţii ale martorilor (dintre care 419 fiind ascultate nemijlocit de Tribunal). Tribunalul Militar de la Tokyo şi-a încheiat lucrările la 12 noiembrie 1948, examinând, în special, acţiunile Japoniei întreprinse pe parcursul perioadei 1928-1945, perioadă în care politica externă şi internă a Japoniei era îndreptată spre pregătirea şi declanşarea războaielor de agresiune

* Se împlinesc 65 de ani (1960) de când era constituit, la Bucureşti, Comitetul român pentru colaborare şi înţelegere reciprocă între popoarele din Balcani

* În urmă cu 53 de ani (1972) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Bibliotecii Americane. Prin acordul din 3 august 1969, semnat cu ocazia vizitei președintelui Richard Nixon la București, se puneau bazele unei legături culturale cu Statele Unite ale Americii: Biblioteca Americană de la București, care a fost deschisă însă abia în 1972. La începutul anilor ’80, biblioteca înregistra peste 10.000 de titluri de cărți, toate în limba engleză, cu câte trei sau patru exemplare pentru fiecare titlu. Titulatura acesteia s-a schimbat prima dată în 1992, devenind Centrul Cultural American. În 1995, a devenit Centrul de Referințe American (CRA). În data de 20 iunie 2013, a avut loc, la Biblioteca Naţională a României, inaugurarea Centrului de informare şi resurse privind Statele Unite ale Americii, denumit American Corner Bucureşti

* Acum 32 de ani (1993) Parlamentul israelian (Knesset) a abrogat, în seara zilei de marți 19 ianuarie, interzicerea contactelor dintre israelieni și membrii palestinieni ai OLP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei). Această reformă a deschis calea pentru o participare oficială a centralului palestinian în procesul de pace dintre Israel și inamicii săi arabi. Knesset-ul a ridicat definitiv această interdicție, cu treizeci și nouă de voturi pentru și douăzeci împotrivă, în conformitate cu promisiunea cuprinsă în programul electoral laburist și criticat cu ardoare timp de câteva săptămâni de opoziția de dreapta. Knesset-ul a abrogat astfel, legea din 1986 care interzicea orice contact între cetățenii israelieni și membrii OLP. Deși a recunoscut Israelul în 1988 și a dat undă verde discuțiilor de pace, centralul palestinian a continuat, potrivit premierului de la acea vreme, Yitzhak Rabin (n. 1922 – m. 1995), „să joace un rol negativ” în culise

* Acum 19 ani (2006) NASA a lansat prima sondă spaţială către Pluto, „New Horizons”, în cadrul Programului New Frontiers. Oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat în iulie 2015 descoperirea unui al doilea lanţ muntos cu dimensiuni impresionante pe suprafaţa îngheţată a lui Pluto, cu ajutorul datelor transmise de sonda spaţială New Horizons, dar şi cel mai mic satelit natural al acestei planete pitice. Finalizarea misiunii New Horizons este aşteptată peste 15-17 de ani de la data lansării (aprox. 2021-2023). Nava a atins în imediata apropiere a Pământului cea mai mare viteză înregistrată vreodată de navele spaţiale. Pe 26 mai 2022, a doua propunere extinsă a misiunii NASA New Horizons a fost aprobată pentru implementare. În misiunea extinsă de doi ani, New Horizons va efectua observații multidisciplinare contribuind la știința importantă pentru diviziile NASA de Științe Planetare, Heliofizică și Astrofizică. New Horizons va face observații la distanță ale lui Uranus și Neptun, observându-le din geometrii unice care nu sunt posibile de pe Pământ, permițând astronomilor să le compare cu exoplanetele îndepărtate

Aniversări – Comemorări

– 1629: A murit cărturarul Anastasie Crimca, mitropolit al Moldovei (din 1608 până la sfârşitul vieţii, cu o întrerupere între 1617 şi 1619, sub Radu Mihnea, când s-a opus închinării mănăstirilor Sfântului Munte); creator al unei şcoli de caligrafie şi pictură la mănăstirea Dragomirna, ctitoria sa (n. ~1550). NOTĂ: Alte surse, http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/AnastasieCrimca.html, dau ca an al naşterii aproximativ 1560

– 1806: A fost botezat (la Bezin/Orhei, azi în R. Moldova) Alexandru (Alecu) Donici, traducător şi fabulist; considerat de contemporani drept unul dintre cei mai de seamă literaţi ai epocii (m. 1865)

– 1885: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ionel Brătianu (m. 1921) – 140 de ani

– 1889: A murit Ludovic Wiest, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog român de origine austriacă (n. 1819)

– 1890: S-a născut fizicianul, profesorul și inventatorul Ştefan Procopiu; contribuţii în domeniile electromagneticii şi termodinamicii; a descoperit efectul Procopiu de depolarizare a luminii; a ajuns pe căi proprii la noţiunea de magneton înaintea fizicianului danez Niels Bohr şi independent de acesta (1912); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972) – 135 de ani

– 1893: S-a născut traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (m. 1981)

– 1905: A murit Iacob Felix, medic ceh (originar din Boemia), naturalizat român în 1869; fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică; membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (n. 1832) – 120 de ani

– 1917: S-a născut Georg Scherg, pedagog, prozator, poet, dramaturg și traducător de limbă germană (m. 2003, în Germania)

– 1919: S-a născut pictoriţa Bălaşa Ionescu (m. 1997)

– 1919: S-a născut pilotul Marin Dumitrescu, multiplu campion în motorsport, considerat unul dintre cei mai buni piloți pe care i-a dat România; a construit automobile de curse, a format echipe de raliu şi a influenţat destine de campioni, precum Ştefan Vasile, Titi Aur sau Claudiu David (m. 2021)

– 1920: S-a născut profesorul universitar doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică, director al departamentului de profil din cadrul Centrului de Gastroenterologie al Spitalului Clinic Fundeni (1960–1990); fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (m. 2013) – 105 ani

– 1927: S-a născut cântăreața Romica Puceanu, considerată „regina muzicii lăutărești” (m. 1996)

– 1930: S-a născut (la Vârşeţ, Serbia) regizorul de film documentar Slavomir Popovici (m. 1983, la Bucureşti) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Ludovic Bács, dirijor, compozitor, instrumentist (violă) şi profesor; între 1958 şi 1991 a fost dirijor şi director artistic al Orchestrei de Studio Radio Bucureşti, devenită, în 1990, Orchestra de Cameră Radio. În 1966 a fondat formaţia de muzică veche Musica Rediviva din Bucureşti (m. 2015) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Constantin Drăghici, interpret de muzică uşoară, compozitor şi orchestrator (m. 2015)

– 1937: S-a născut (la Chişinău) părintele arhidiacon Alexandru Racu, dirijor de cor, compozitor, instrumentist şi profesor; a pus bazele Corului Filarmonicii din Craiova (m. 2017)

– 1941: S-a născut graficiana Cristina Crinteanu; specializată în xilogravură, colaje, grafică de carte şi publicitară

– 1942: S-a născut actriţa Daniela Anencov; cunoscută ca „mama lui Așchiuță”, păpușa simpatică din anii ʼ60 ai secolului trecut; a fost crainică la TVR între anii 1960 și 2000; a jucat întreaga viaţă în spectacole pentru copii, pe scenele teatrelor şi în emisiuni de televiziune; în 1990 s-a numărat printre fondatorii Teatrului Excelsior; în prezent se află la Paris

– 1943: S-a născut Ion Nicolescu, poet şi prozator (m. 2012). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001 dă naşterea la 10.I.1943; nepoata Nicoleta Nicolescu dă ca dată a naşterii 19.I.1943

– 1946: S-a născut soprana şi profesoara Georgeta Stoleriu

– 1951: A murit Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (n. 1890)

– 1957: A murit Barbu Lăzăreanu, istoric literarar, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1964: A murit poetul, prozatorul şi traducătorul Constantin Argeşanu; comandant al Aeronauticii Regale Române (1944 – 1947) (n. 1894)

– 1968: S-a născut Lucian Pînzaru, unul dintre actorii emblematici ai Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi (m. 2021)

– 1971: A murit inginerul Martin Bercovici, unul dintre pionierii planurilor de electrificare a României; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1981: A murit Catinca Ralea, traducătoare din literaturile engleză, americană şi franceză; realizatoare de emisiuni radio-tv.; din 1953 a lucrat la Secţia engleză a Redacţiei emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii Române (crainic, redactor, apoi şef al secţiei); fiica filosofului şi esteticianului Mihail Ralea (n. 1929)

– 1985: A murit Ovid-Aron Densuşianu, prozator şi traducător; fiul lui Ovid Densusianu (n. 1904) – 40 de ani

– 1986: A murit sculptorul Iftimie Bârleanu (n. 1916)

– 1989: A murit Mihai Bruchenthal, compozitor, folclorist, dirijor şi profesor (n. 1908)

– 1996: A murit compozitorul Elly Roman (n. 1905)

– 2010: A murit inginerul Sergiu I. Chiriacescu; contribuţii în domeniile: dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; membru corespondent al Academiei Române din 1999; rector al Universității „Transilvania” din Brașov între anii 1990 şi 2004; senator PSD în legislatura 1996-2000 (n. 1940) – 15 ani

– 2011: A murit fotbalistul Mihai Ionescu; declarat cel mai bun portar de fotbal din România în sezonul 1965-1966; a apărat poarta Petrolului vreme de 13 ani (1960-1973) cucerind cu echipa fanion a Ploieştiului trofeul „Cupa României” în anul 1963 şi campionatul naţional în 1966, strângând un număr de peste 750 de meciuri oficiale şi amicale, dintre care 256 în primul eşalon, 9 meciuri în cupele europene şi de 13 ori în tricoul echipei naţionale. Fapt fără precedent, în întrega sa activitate nu a suferit nicio sancţiune (niciodată nu a fost avertizat sau eliminat), fiind întotdeauna un exemplu de conduită sportivă (n. 1936)

– 2014: A murit pictorul Aurel Nedel (n. 1930)

– 2015: A murit inventatorul, profesorul şi inginerul Virgilius Justin Capră; a realizat peste 130 de invenţii, dintre care 72 sunt prototipuri de automobile cu un consum redus de combustibil, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale; „Rucsacul zburător”, cea mai importantă dintre invenţiile sale, realizat în 1956, a fost brevetat câţiva ani mai târziu, de către americani, fiind folosit de cosmonauţii de la NASA în călătoriile spaţiale; a conceput şi cea mai mică maşină din lume (Soleta), care are un consum redus de benzină (0,5l/100km), motorul rotativ cu jet periferic, cutia neagră care reduce parţial gravitaţia corpurilor, fotoliul zburător, aerodina cu decolare şi aterizare verticală, elicopterul portativ, automobilul electric Oblio, motoreta electrică Oroles, triciclul Troty – soluţia autorului la problemele de trafic urban, precum şi alte vechicule nepoluante (n. 1933) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Davos, Elveția: Publicarea unui raport Oxfam privind inegalitățile globale

– Washington, DC: Termenul limită pentru vânzarea TikTok de către compania-mamă chineză ByteDance, sub sancțiunea interzicerii în Statele Unite

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Zăpezii”, serbată în a treia duminică din ianuarie, este un eveniment lansat de Federaţia Internaţională de Schi în anul 2011, fiind continuarea unui proiect lansat în anul 2007 – „Bring Children to the Snow” – proiectul iniţial fiind destinat în exclusivitate copiilor. „World Snow Day” se desfăşoară concomitent pe întreg mapamondul, iar prin acest eveniment se doreşte atragerea tineretului, în special a copiilor, către practicarea sporturilor de iarnă

– 1576: A murit Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (n. 1494)

– 1736: S-a născut James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (m. 1819)

– 1737: S-a născut scriitorul francez Bernardin de Saint-Pierre, precursor al romantismului (m. 1814)

– 1747: S-a născut astronomul german Johann Elert Bode; a stabilit (în 1772) o lege empirică pentru calculul distanţelor de la planete la Soare (m. 1826)

– 1765: A murit compozitorul suedez Johan Joachim Agrell (n. 1701) – 260 de ani

– 1798: S-a născut Auguste Comte (Isidore Marie Auguste François Xavier Comte), sociolog şi filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului (m. 1857)

– 1809: S-a născut Edgar Allan Poe, scriitor, critic literar şi editor american (m. 1849)

– 1813: S-a născut Henry Bessemer, inginer, inventator şi industriaş englez, pionier al producţiei de masă a oţelurilor (m. 1898)

– 1839: S-a născut Paul Cézanne, pictor francez; numit adesea părintele artei moderne, a constituit puntea de legătură între impresionism şi cubism (m. 1906)

– 1842: S-a născut chimistul austriac Ernst Ludwig; lucrări în domeniul chimiei organice şi anorganice; a analizat compoziţia a peste o sută de ape minerale, între care şi pe cele de la Vatra Dornei; autorul unui manual de chimie medicală; membru de onoare străin al Academiei Române (1908) (m. 1915)

– 1851: S-a născut Jacobus Cornelius Kapteyn, astronom olandez, cunoscut pentru studiul intensiv al Căii Lactee și ca descoperitor al primelor dovezi privitoare la rotația galactică (m. 1922)

– 1863: S-a născut Werner Sombart, economist şi sociolog german; a fost cel care a introdus studiile sociale în universităţile germane; lui îi aparţine cunoscutul „tablou” al evoluţiei societăţii europene de la economia autarhică la cea artizanală şi capitalistă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1931 (m. 1941)

– 1865: A murit Pierre-Joseph Proudhon, economist, sociolog francez, teoretician al socialismului, considerat părintele anarhismului (n. 1809) – 160 de ani

– 1903: S-a născut compozitorul german Boris Blacher (m. 1975). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/67429/Boris-Blacher menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 6 ianuarie 1903

– 1920: S-a născut diplomatul şi omul politic peruan Javier Pérez de Cuéllar, secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite între anii 1982 şi 1991; a jucat un rol determinant în încheierea războiului dintre Iran-Irak, în anii ’80 ai secolului trecut, în eliberarea ostaticilor americani din Liban precum şi în finalizarea acordurilor de pace din Cambodgia şi El Salvador (m. 2020) – 105 ani

– 1920: A murit Juan Martínez Abades, pictor spaniol în stil naturalist, care s-a specializat în peisaje marine; a fost, de asemenea, compozitor și cântăreț (n. 1862) – 105 ani

– 1921: S-a născut scriitoarea americană Patricia Highsmith, autoare de romane poliţiste şi ecranizări (m. 1995)

– 1922: S-a născut Jerzy Kawalerowicz, regizor, scenarist şi actor polonez de film (m. 2007)

– 1923: S-a născut poetul portughez Eugenio de Andrade (numele real: José Fontinhas Rato) (m. 2005)

– 1924: S-a născut Jean-François Revel, filosof, scriitor şi jurnalist francez (m. 2006)

– 1932: S-a născut Richard Lester Liebman, regizor de film, actor, producător şi scenarist american

– 1935: S-a născut fizicianul german Herbert Walther; a publicat, singur sau în colaborare, peste 300 de lucrări ştiinţifice, numărându-se printre cei mai mari specialişti în spectroscopia atomică şi electronica cuantică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994 (m. 2006) – 90 de ani

– 1938: A murit Branislav Nusić, scriitor sârb, cunoscut mai ales prin comediile sale de moravuri; fondator al retoricii moderne sârbe (n. 1864)

– 1939: S-a născut cântăreţul american Phil Everly; a făcut parte din trupa de rock’n’roll „Everly Brothers” (m. 2014)

– 1943: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a muzicii rock americane, unul dintre cele trei superstaruri ale generaţiei „flower power”, alături de Jimi Hendrix şi Jim Morrison (m. 1970)

– 1946: S-a născut Dolly Parton, cântăreaţă de muzică country, compozitoare şi actriţă americană de film

– 1946: S-a născut scriitorul britanic Julian Patrick Barnes; laureat al Premiului Booker în anul 2011 pentru romanul „The Sense of an Ending”

– 1949: S-a născut cantautorul britanic Robert Palmer (m. 2003)

– 1955: S-a născut Sir Simon (Denis) Rattle, dirijor german de origine britanică; a câștigat faima internațională între anii 1980 și 1990, ca director muzical al Orchestrei Simfonice din Birmingham; fost dirijor principal al Filarmonicii din Berlin din 2002 până în 2018 – 70 de ani

– 1988: A murit dirijorul rus Evgheni Mravinski (n. 1903)

– 1998: A murit scriitoarea portugheză Maria Judite de Carvalho (n. 1921)

– 1998: A murit chitaristul american Carl Perkins, pionier al muzicii rockabilly (un mix de rhythm and blues şi muzică country) (n. 1932)

– 2000: A murit actriţa americană de film Hedy Lamarr (nume la naștere Hedwig Eva Maria Kiesler), inventatoare și actriță americană de origine austriacă; considerată, în anii ’30 ai secolului XX, una dintre cele mai frumoase femei din lume (n. 1913) – 25 de ani

– 2003: A murit Françoise Giroud, scriitoare şi publicistă franceză, co-fondatoare a săptămânalului „L’Express” (n. 1916)

– 2006: A murit Wilson Pickett, cântăreţ afro-american de muzică soul (n. 1941)

– 2013: A murit actorul american Danny Windsor (n. 1925)

– 2013: A murit compozitorul american John Braheny (n. 1938)

– 2013: A murit actorul american Paul Ainsley (n. 1945)

– 2016: A murit regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (n. 1931)

– 2017: A murit Loalwa Braz Viera, cântăreaţă şi textieră braziliană (n. 1953)

– 2018: A murit Dorothy Malone, actriță americană de film (n. 1924)

– 2022: A murit actorul francez Gaspard Ulliel (n. 1984)

– 2024: A murit Marlena Shaw, cântăreață americană de jazz, blues și soul (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 18 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 20 ianuarie 2025, 15:13

S-a întâmplat într-o zi de 18 ianuarie

* Se împlinesc 490 de ani (1535) de când conchistadorul spaniol, Francisco Pizzaro (1475-1541), semna actul de întemeiere a oraşului Lima, actuala capitală a statului Peru (din 1542), căruia i-a dat, la acea vreme, numele de „Ciudad de los reyes” – „Oraşul Regilor”

* Cu 204 ani în urmă (1821) se încheia regimul fanariot în Ţara Românească (la această dată a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia). Regimul fanariot a fost instaurat la 5 ianuarie 1716, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat

* Acum 181 de ani (1844), la Iaşi, s-a jucat, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”, piesă în 3 acte, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată piatra de temelie a dramaturgiei româneşti

* Acum 178 de ani, la data de 18 ianuarie 1847, pianistul ungar, Franz Liszt a concertat la Iaşi, în casa vistiernicului Alecu Balş, unde face cunoştinţă cu Vasile Alecsandri, Gheorghe Asachi, Costache Negri. Marele muzician a făcut un turneu în orașe românești în perioada 2 noiembrie 1846 – 24 ianuarie 1847, susținând 19 concerte în săli de festivităţi şi palate din Timişoara, Lugoj, Arad, Sibiu, Cluj, Aiud, Bucureşti şi Iaşi. „Publicul l-a aclamat îndelung şi l-a tratat ca pe un rege. Pianistul însuşi era uimit: «Am fost atât de fantastic sărbătorit cum nu poate visa niciun artist»

* Sunt marcați 165 de ani (1860) de când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a înființat al doilea gimnaziu în limba română din București și i-a dat numele „Gheorghe Lazăr”, în amintirea celui care „a restituat limba română în dreptul său de limbă de studiu și a fost reîntemeietorul școalelor naționale”

* Cu 154 de ani în urmă (1871) era fondat Imperiul German, când Wilhelm I al Prusiei a devenit primul împărat. Termenul de „Imperiu German” se referă la Germania începând cu fondarea ei ca stat național unificat, la 18 ianuarie 1871, și până la abdicarea ultimului kaizer, Wilhelm al II-lea, la 9 noiembrie 1918. „Imperiul German” a fost numele oficial al statului atât în perioada de domnie a kaizerilor (1871 – 1918), cât și în timpul republicii de la Weimar și a Germaniei naziste

* În urmă cu 147 de ani (1878), Spiru Haret (1851-1912), matematician, sociolog şi om politic liberal, îşi lua doctoratul în „matematici” la Sorbona, cu teza de mecanică cerească „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare”, devenind astfel primul român doctor în matematici la celebra universitate (18/30)

* Acum 146 de ani (1879), la Teatrul Naţional din Bucureşti, avea loc premiera comediei „O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale (18/20)

* În urmă cu 114 ani (1911) americanul Eugene B. Elly, pilotând un avion „Curtiss”, reuşea prima aterizare pe puntea unei nave (cuirasatul „USS Pennsylvania”)

* Cu 106 ani în urmă (1919) începeau lucrările Conferinţei de Pace de la Paris (până la 21.I.1920), la care a participat şi o delegaţie română (Ion I. C. Brătianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Angelescu, Victor Antonescu ş.a). Au fost elaborate textele tratatelor de pace dintre ţările învingătoare în Primul Război Mondial (27 de state, printre care şi România) şi ţările învinse (Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia). Din perspectivă românească, Conferinţa a avut o semnificaţie deosebită pentru că, prin sistemul tratatelor semnate (în anii 1919 şi 1920) cu ţările învinse, se recunoştea şi se consacra pe plan internaţional unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România

* Acum 78 de ani (1947), în zilele de 18 şi 19 ianuarie, ziarul „Dreptatea” publica apelul Partidului Naţional Ţărănesc „Către naţiune”, în care se lua atitudine împotriva măsurilor antidemocratice iniţiate şi promovate de Guvernul Groza (epurarea în rândul funcţionarilor de stat, militarilor, judecătorilor, suprimarea presei, partidelor democratice, încălcarea legilor ţării, a drepturilor individuale şi colective ale poporului român, nerespectarea angajamentelor internaţionale asumate ş.a.)

* Cu 28 de ani în urmă (1997) exploratorul polar, fotograful şi scriitorul norvegian, Boerge Ousland, reuşea să traverseze pe jos, de unul singur, fără niciun ajutor, continentul antarctic, ajungând la baza neo-zeelandeză Scott (a plecat în expediţie la 14.XI.1996, din insula Berkner, şi a parcurs 2829 km în două luni şi patru zile)

* Se marchează 26 de ani (1999) de când peste 10.000 de mineri din Valea Jiului au pornit spre Bucureşti (trecând peste barajele ridicate de trupele speciale ale Ministerului de Interne), pentru a protesta faţă de intenţiile Guvernului de a închide unele mine din zonă

* Acum 23 de ani (2002) lua sfârșit războiul civil din Sierra Leone (1991–2002), început pe 23 martie 1991, când Frontul Revoluționar Unit (RUF), cu susținere din partea forțelor speciale ale Frontului Național Patriotic din Liberia (NPFL) al lui Charles Taylor, a intervenit în Sierra Leone în încercarea de a răsturna guvernul lui Joseph Momoh. Războiul civil a durat aproape 11 ani, s-a încheiat cu victoria Comunității Națiunilor și a lăsat în urmă peste 50.000 de morți

* Tot în urmă cu 23 de ani (2002) primarii oraşelor Calafat (România), Vidin (Bulgaria) şi Zaicear (Serbia) au semnat, la Vidin, documentele de înfiinţare a Asociaţiei de colaborare transfrontalieră „Dunărea 21”, prima euroregiune înfiinţată în Balcani. Aceasta cuprinde aşezări urbane şi rurale din zonele riverane Dunării, din România (oraşul Calafat, comunele Poiana Mare, Desa, Cetate şi Ciupercenii Noi), Bulgaria (oraşul Vidin şi localităţile Rujniti, Macriş, Belogradcic, Lom, Kula, Dimovo şi Novo Selo) şi Serbia şi Muntenegru (oraşul Zaicear şi localităţile Sokobania, Kladovo, Bolivat, Kniajevat, Bor, Negotin şi Madanpec). Activitatea asociaţiei se desfăşoară în cadrul unor grupuri de lucru constituite pe domenii privind dezvoltarea strategică a Euroregiunii: cultură şi educaţie; dezvoltare economică; sport, turism şi acţiuni ale tineretului; ecologie; agricultură; sănătate şi protecţie socială

* Se marchează 20 de ani (2005) de când, la Toulouse, a fost dezvăluit primul prototip Airbus A380 este un avion de linie cu fuzelaj larg care a fost dezvoltat și produs de Airbus. Este cel mai mare avion de pasageri din lume și primul avion de mare capacitate cu două punți complete pentru pasageri. Studiile Airbus au început în 1988, iar proiectul a fost anunțat în 1990 pentru a contesta dominația lui Boeing 747 pe piața curselor lungi. Proiectul desemnat atunci A3XX a fost prezentat în 1994; Airbus a lansat programul A380 de 9,5 miliarde de euro pe 19 decembrie 2000. Primul său zbor a fost efectuat pe 27 aprilie 2005. A obținut certificatul său de tip de la Agenția Europeană pentru Siguranța Aviației (EASA) și Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) la 12 decembrie 2006

* Cu doar 3 ani în urmă (2022) Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a ales-o în funcţia de preşedinte, pentru doi ani şi jumătate, pe eurodeputata malteză Roberta Metsola. Metsola a fost aleasă preşedinte al Parlamentului European cu 458 de voturi „pentru” din 616 exprimate. Roberta Metsola a devenit, astfel, cea mai tânără persoană ce deţine această funcţie. La 12 noiembrie 2020, a fost aleasă prim-vicepreşedinte al Parlamentului European, iar în 11 ianuarie 2022, a preluat preşedinţia interimară a legislativului UE, în urma decesului preşedintelui PE, social-democratul David Sassoli

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ier. Atanasie şi Chiril, arhiepiscopii Alexandriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 18 – 25.I: „Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor” este o manifestare religioasă organizată pe plan internaţional din anul 1992, la iniţiativa Consiliului Mondial al Bisericilor; se desfăşoară, anual, în această perioadă (în emisfera nordică) sau la Rusalii (în emisfera sudică); la baza acestei manifestări religioase stă convingerea că rugăciunea în comun este absolut necesară pentru a face vizibilă unitatea Bisericii lui Hristos; această săptămână este una dintre cele mai vechi expresii ale „ecumenismului spiritual”

– 1821: A murit Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot al Țării Românești (n. 1758)

– 1848: S-a născut prozatorul, jurnalistul şi dascălul Ioan Slavici; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (m. 1925)

– 1856: S-a născut Ion Georgescu, sculptor şi desenator; elev al lui Karl Storck (m. 1898)

– 1858: S-a născut juristul şi profesorul Ioan Tanoviceanu; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării legislaţiei penale şi de procedură penală în România, contribuind la punerea bazelor dreptului penal modern; fondatorul criminologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1897 (m. 1917)

– 1873: A murit Dionisie (Dimitrie) Romano, episcop, cărturar, traducător, profesor şi revoluţionar paşoptist; a iniţiat şi condus primele reviste bisericeşti în limba română: „Vestitorul bisericesc” (1839-1849), tipărit la Buzău în colaborare cu Gavriil Munteanu, şi „Echo eclesiastic”, editat la Bucureşti (1850-1852), cu suplimentul „Biblioteca religioasă-morală”; în 1867 a donat Societăţii Academice Române biblioteca logofătului Constantin Cornescu Oltelniceanu (peste 7.000 de volume), care a constituit piatra de temelie a viitoarei biblioteci a instituţiei academice; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1806)

– 1875: S-a născut juristul, diplomatul și profesorul Demetru Negulescu; judecător la Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională (predecesoarea Curții Internaționale de Justiție de la Haga) pe toată durata de funcţionare a acestei instanţe; preşedinte al Institutului Român de Drept Internaţional şi co-director al Revistei române de Drept Internaţional (m. 1950) – 250 de ani

– 1886: S-a născut Ştefan Dimitrescu, pictor şi desenator (m. 1933)

– 1897: S-a născut lingvistul Dimitrie Găzdaru, discipolul și asistentul lui Alexandru Philippide la Universitatea din Iași, fiind deopotrivă profesorul unor viitori savanți de renume, ca Gheorghe Ivănescu și Eugeniu Coșeriu; plecat devreme din România, după o perioadă de activitate didactică în Italia s-a stabilit în America de Sud, unde a rămas toată viața; a fondat prima catedră de romanistică din Argentina și a scris numeroase studii de lingvistică și filologie, fiind recunoscut ca unul dintre romaniștii de seamă ai secolului al XX-lea (m. 1991)

– 1898: S-a născut F.(ilip) Brunea-Fox (pseudonimul lui Filip Brauner), reporter, jurnalist şi traducător (m. 1977)

– 1911: S-a născut (la Bitolia, Macedonia) Nicu Caranica (fiul compozitorului Ion Caranica şi fratele traducătoarei Eta Boeriu), poet, eseist şi dramaturg; ataşat de presă pe lângă Legaţia României la Roma (1940), ia decizia de a rămâne în Italia când este rechemat, în 1941; din 1950 se stabileşte la Paris (m. 2002, Fairfield, Connecticut, SUA)

– 1915: S-a născut fizicianul Paul Petrescu; cercetări originale în domeniul fizicii cristalelor, pentru acestea realizând şi o aparatură spectrală originală; preocupări şi în domeniul metalurgiei, unde a introdus metode moderne spectroscopice şi de defectoscopie cu raze X; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977) – 110 ani

– 1916: S-a născut politologul Silviu Brucan (m. 2006)

– 1919: S-a născut Elena Piru, istoric literar; experimentată cercetătoare a arhivelor şi colecţiilor de manuscrise, a contribuit substanţial la alcătuirea fondului arhivistic al Institutului de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti (m. 1974)

– 1926: S-a născut H.[aralambie] Grămescu, poet şi traducător; a tradus din Margarita Aligher, Arany Janos, Balzac, Ibsen, Maria Teresa Leon; a transpus în limba română poveştile din „1001 de nopţi” (m. 2003)

– 1926: A murit compozitorul şi cântăreţul de lieduri George Cavadia (n. 1858, în Macedonia)

– 1933: S-a născut tenorul şi profesorul Corneliu Fânăţeanu (m. 2014)

– 1941: S-a născut Sabina Ispas (nume complet Cornelia Sabina Ispas), folclorist și etnograf; director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”; membru titular a Academiei Române din 2009

– 1943: S-a născut poetul, redactorul şi ziaristul Dan Rotaru

– 1950: S-a născut compozitorul şi profesorul Vlad Opran – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 18.VI.1950

– 1952: S-a născut mezzosoprana şi profesoara Mariana Cioromila; stabilită în Brazilia din 2000 (m. 2022)

– 1957: S-a născut Dinu Gheorghe Florian, artist al imaginii fotografice de artă şi de film, regizor şi profesor (m. 2017)

– 1961: S-a născut actrița Carmen Tănase

– 1961: A murit pictorul-violonist Tarasov Stavru (n. 1883)

– 1964: S-a născut soprana Elena Moşuc; la finalul lunii martie 2019, Elena Moșuc a reușit extraordinara perfomanță de a câștiga „Oscar della Lirica”, cea mai prestigioasă distincție internațională a muzicii de operă, echivalentul muzical al Premiilor Oscar pentru cinematografie

– 1978: S-a născut Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (m. 2021)

– 1979: A murit Barbu Theodorescu, bibliograf, biograf, editor de documente şi istoric literar, a cărui activitate s-a concentrat mai ales asupra operei şi figurii lui Nicolae Iorga (n. 1905)

– 1999: A murit (la Roma) Marian Papahagi, critic şi istoric literar, remarcabil italienist, fost director la „Accademia di Romania” din Roma; a coordonat, alături de Aurel Sassu şi Mircea Zaciu, „Dicţionarul Scriitorilor Români” şi „Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români” (n. 1948). NOTĂ: În memoria reputatului italienist şi profesor Marian Papahagi a fost instituit (de Institutul Cultural Italian din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj, în colaborare cu „Universitatea Babeş-Bolyai”, sub patronajul Ambasadei Italiei în România) premiul ce-i poartă numele; distincţia este acordată anual (începând din 2008), la 14 octombrie, pentru un volum publicat în ultimii trei ani sau pentru o realizare culturală notabilă, care are ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene (istorie, politică, cultură, arte etc.)

– 2011: A murit cantautorul Cristian Paţurcă, autorul „cântecelor golanilor” intonate de mii de oameni în timpul manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990 (n. 1964)

– 2013: A murit actorul şi regizorul Victor Radovici, unul dintre fondatorii Teatrului Excelsior (n. 1936)

– 2015: A murit Christine Valmy (născută Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA); de la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu, unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (n. 1921)

– 2017: A murit actorul de teatru şi film Ion Besoiu (n. 1931)

– 2020: A murit Dan Andrei Vladimir Aldea, cântăreț, multi-instrumentist, aranjor și compozitor; considerat unul dintre cei mai creativi chitariști români; lider al formației de rock progresiv „Sfinx” în anii 70 ai secoului trecut; s-a stabilit din 1981 în străinătate, mai întâi în Belgia, apoi în Germania, unde a activat ca muzician în studiou de înregistrări; a abordat multiple genuri muzicale: muzică clasică, blues, rock, reggae, pop-rock, folk, jazz și country (n. 1950) – 5 ani

– 2021: A murit sculptorul Octavian Maxim (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Chemnitz, Germania: Lansarea festivităților Capitalei Culturale Europene 2025

– Cortina D’Ampezzo, Italia: Schi Alpin – Cupa Mondială Feminină (18 – 19 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Omului de Zăpadă”, marcată pentru prima dată în 2011; data nu este aleasă întâmplător, întrucât cifra „1” arată ca un baston sau o mătură, iar cifra „8” reprezintă chiar forma omului de zapadă. Luna ianuarie a fost aleasă întrucât, în majoritatea țărilor, șansele să ningă sunt cele mai mari în această lună

– 1689: S-a născut Montesquieu (Charles-Louis de Secondat), scriitor şi filosof iluminist francez (m. 1755)

– 1829: S-a născut Ludwig Lorenz, fizician şi matematician danez (m. 1891)

– 1835: S-a născut César (Antonovici) Cui, compozitor şi critic muzical rus (m. 1918) – 190 de ani

– 1841: S-a născut Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (m. 1894)

– 1867: S-a născut Rubén Darío, poet, jurnalist şi diplomat nicaraguan; considerat părintele modernismului hispano-american (m. 1916)

– 1875: S-a născut Aleksei Ivanovici Abrikosov, specialist sovietic în anatomopatologie, membru al Academiei de Științe și al Academiei de Științe medicale a URSS (m. 1955) – 150 de ani

– 1880: S-a născut Paul Ehrenfest, fizician și matematician austriac, devenit cetățean olandez, în 1922; a adus contribuții majore în mecanica statistică și relațiile sale cu mecanica cuantică, inclusiv teoria transformărilor de fază și teorema Ehrenfest (m. 1933) – 145 de ani

– 1892: S-a născut comicul american Oliver Hardy – „Bran” din celebrul cuplu „Stan şi Bran” (m. 1957)

– 1893: S-a născut poetul spaniol Jorge Guillến (m. 1984)

– 1904: S-a născut actorul american de film de origine britanică Cary Grant (m. 1986)

– 1907: S-a născut Ferencsik János, dirijor şi pedagog ungar (m. 1984)

– 1913: S-a născut actorul american Danny Kaye; vedetă populară în filmele de divertisment ale anilor ’40-’50, care i-au pus în valoare calităţile de cântăreţ, dansator şi mim; după 1950 s-a dedicat spectacolelor de binefacere organizate de UNICEF (m. 1987)

– 1921: S-a născut Yoichiro Nambu, fizician american de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2008, pentru descoperirea mecanismului ruperii spontane a simetriei în fizica subatomică; a primit jumătate din premiu, cealaltă fiind acordată japonezilor Makoto Kobayashi și Toshihide Maskawa (m. 2015)

– 1925: S-a născut Gilles Deleuze, unul dintre cei mai importanți și influenți filosofi francezi, din a doua jumătate a secolului al XX-lea; opera sa include studii de filosofie, politică, artă, cinematografie și literatură (m. 1995) – 100 de ani

– 1933: S-a născut inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (m. 2013)

– 1934: A murit Otakar Ševčik, violonist şi pedagog ceh (n. 1852)

– 1936: A murit scriitorul englez Rudyard Kipling; Premiul Nobel pentru literatură în 1907 (n. 1865)

– 1937: S-a născut John Hume, om politic naționalist nord-irlandez, considerat drept una dintre cele mai importante figuri din istoria politică recentă a Irlandei și unul dintre arhitecții procesului de pace din Irlanda de Nord (m. 2020)

– 1944: S-a născut Alexander Van Der Bellen politician şi economist austriac, preşedinte al Austriei din ianuarie 2017 (reales în octombrie 2022)

– 1944: A murit filosoful francez León Brunschvicg; a examinat progresul conştiinţei în lumina istoriei ştiinţei şi filosofiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1935 (n. 1869)

– 1955: S-a născut Kevin Costner, actor de film, regizor şi producător american – 70 de ani

– 1979: S-a născut eurodeputata și avocata malteză Roberta Metsola, preşedinte al Parlamentului European (din 18.I.2022)

– 1987: A murit Renato Guttuso, pictor expresionist şi grafician italian (n. 1911)

– 1996: A murit (la Paris) pictoriţa suprarealistă italiană Leonor Fini (n. 1907, la Buenos Aires)

– 1998: A murit scriitoarea şi jurnalista portugheză Maria Judite de Carvalho (n. 1921)

– 1999: A murit (la Barcelona, unde locuia din 1969) pictorul suprarealist elveţian Rudolf Hasler (n. 1945)

– 2009: A murit (în urma unui grav accident rutier) Grigore Vieru, poet din R. Moldova (considerat „Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”); membru de onoare din străinătate (1990) şi membru corespondent al Academiei Române (1993) (n. 1935, în satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit scriitorul francez Jacques Sadoul (n. 1934)

– 2013: A murit actorul american Jeff Cahill (n. 1968)

– 2014: A murit actriţa britanică Sarah Marshall (n. 1933)

– 2015: A murit Tony (Anthony) Verna, regizorul american de televiziune care a inventat, în 1963, „reluările instantanee” din timpul transmisiunilor sportive (n. 1933) – 10 ani

– 2016: A murit romancierul, eseistul și jurnalistul francez Michel Tournier; a fost unul dintre cei zece membri ai Academiei Goncourt (n. 1924)

– 2016: A murit Glenn Lewis Frey, cântăreţ, compozitor, chitarist, producător şi actor american; unul dintre fondatorii grupului rock „Eagles” (n. 1948)

– 2017: A murit Peter Henry Abrahams Deras, romancier, jurnalist și comentator politic sud-african (n. 1919)

– 2018: A murit regizorul britanic de teatru John Barton; a fondat „Royal Shakespeare Company” alături de Peter Hall, în 1960 (n. 1928)

– 2018: A murit, în Franța (unde era stabilit din anii ’80), scriitorul britanic Peter Mayle (n. 1939)

– 2021: A murit regizorul și scenaristul cubanez Juan Carlos Tabio (n. 1943)

– 2021: A murit actorul şi scenaristul francez Jean-Pierre Bacri (n. 1951, în Algeria)

– 2022: A murit fotbalistul spaniol Francisco Gento López, legenda clubului Real Madrid, alături de care a cucerit de şase ori Cupa Campionilor Europeni, între 1953 şi 1971 (n. 1933)

– 2022: A murit Dick Halligan (nume real Richard Bernard Halligan), muzician și compozitor american; membru al formaţiei „Blood, Sweat and Tears”, devenit compozitor de muzică de film (n. 1943)

– 2023: A murit muzicianul american David Crosby, pionier al genului folk rock; cofondator al trupei „The Byrds” şi mai apoi al formaţiei „Crosby, Stills, Nash and Young” (n. 1941)

– 2023: A murit Doina Postolachi, poetă și romancieră din Rep. Moldova (n. 1979)

– 2024: A murit părintele dr. Ivan Moody, compozitor, dirijor, muzicolog britanic; protopresbiter al Bisericii Ortodoxe din Grecia; unul dintre cei mai proeminenți muzicologi pasionați de investigarea cântului sacru ortodox (n. 1964) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 17 ianuarie 2025, 05:10 / actualizat: 17 ianuarie 2025, 15:36

S-a întâmplat într-o zi de 17 ianuarie

* Acum 276 de ani (1749) domnitorul Ţării Româneşti, Grigore Ghica, dădea un hrisov prin care reorganiza învăţământul din Transilvania. Hrisovul stabilea şi bugetul Academiei Domneşti din Bucureşti

* Cu 204 ani în urmă (1821) a fost redactat documentul cu caracter constituţional „Cererile norodului românesc”. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenţia scopul revoluţiei de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale ţării, ca şi realizarea unor reforme

* În urmă cu 191 de ani (1834) era încheiată Convenţia ruso-turcă de la Sankt-Petersburg. Poarta recunoaştea Regulamentele Organice (potrivit prevederilor Tratatului de la Adrianopol din septembrie 1829). Se prevedea ca, în mod excepţional, primii domni ai celor două Principate Române să fie numiţi de cele două puteri semnatare ale Convenţiei şi nu aleşi de Adunările Obşteşti Extraordinare (cum se menţiona în Regulamentele Organice) (17/29)

* Acum 97 de ani (1928) a avut loc Adunarea generală de constituire a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România şi a fost aprobat Statutul de funcţionare, constituindu-se primul Consiliu de Administraţie al noului serviciu public

* Se marchează 96 de ani (1929) de când la Radiodifuziunea Română era anunţată pentru prima dată emisiunea umoristică „Ora veselă”. Emisiunea nu dura, însă, mai mult de 10-15 minute şi era scrisă şi interpretată de actorul Ion Manu

* Tot 96 de ani sunt marcați de când Popeye Marinarul „debuta” în revista de benzi desenate „Thimble Theatre”. Creatorul îndrăgitului personaj este Elzie Crisler Segar, acesta fiind ilustrat ca un marinar musculos, mereu cu o pipă în gură, care călătorea în întreaga lume trecând printr-o sumedenie de aventuri, dar care reuşea întotdeauna să iasă din încurcătură datorită consumului de spanac. În anii ’30, Popeye era atât de popular, încât vânzările la spanac au crescut într-un ritm ameţitor în SUA, cu 33%, salvând, practic, această industrie. A fost ridicată chiar şi o statuie în cinstea lui „Popeye salvatorul”, în 1937, în oraşul american Crystal

* Se împlinesc 80 de ani (1945) de la eliberarea oraşului Varşovia de sub ocupaţia hitleristă (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Cu 79 de ani în urmă (1946) şi-a început activitatea Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), a cărui primă reuniune s-a desfăşurat la Londra, în Palatul Westminster

* Acum 59 de ani (1966) a avut loc accidentul de la Palomares (Spania), când un bombardier american cu patru bombe cu hidrogen la bord s-a ciocnit cu un avion de aprovizionare şi s-a prăbuşit la Palomares. Trei dintre bombe au fost recuperate imediat, iar cea de-a patra, abia peste trei luni

* În urmă cu 34 de ani (1991) era declanşată operaţiunea „Furtună în deşert” (la ora 3:00, ora Bagdadului). A avut loc primul atac al coaliţiei internaţionale (SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită, Kuweit) împotriva Irakului, care invadase Kuweitul la 2.VII.1990. Au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”. Primul „Război din Golf”, cum a fost numit, s-a încheiat la 28.II.1991, cu înfrângerea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului. NOTĂ: Guvernul României a considerat că declanşarea operaţiunilor militare împotriva Irakului a fost justificată

* Municipiul Kobe din Japonia, centrul administrativ al prefecturii Hyōgo și al cincilea oraș ca mărime din Japonia, a fost lovit de un cutremur, pe 17 ianuarie 1995, acum exact 30 de ani, la ora locală 5:46 a.m. Seismul, înregistrând 7,2 grade pe scara Richter, cu epicentrul sub regiunea Hanshin-Awaji, a făcut 6.435 de victime sau persoane dispărute, a distrus complet sau parțial 250.000 de reședințe și a făcut necesară evacuarea a peste 320.000 de locuitori

* Cu doar 4 ani în urmă (2021) avea loc arestarea lui Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai importanți opozanți ai autorităților ruse și ai președintelui Vladimir Putin, pe Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova, la întoarcerea sa în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri medicale după otrăvirea sa în Rusia, fiind împiedicat să își vadă avocații. Aproximativ 70 de persoane, inclusiv jurnaliști și susținători ai lui Alexei Navalnîi, care îl așteptau să se întoarcă, au fost, de asemenea, arestate. La 18 ianuarie 2021, Alexei Navalnîi a fost condamnat la 30 de zile de închisoare, în așteptarea procesului, în cadrul unei proceduri de audiere fără precedent și organizate în grabă, care a avut loc la o secție de poliție, în absența avocatului său. În februarie 2021, Alexei Navalnîi a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare, din care se scad lunile de arest la domiciliu. Alexei Navalnîi, politician rus de prim rang, avocat și activist anticorupție, a dezvăluit numeroase cazuri de corupție în care sunt implicate firme și politicieni ruși, a condus mai multe proteste publice în toată Rusia și a devenit unul dintre puținii lideri de succes ai opoziției ruse. În data de 16 februarie 2024, Serviciul Penitenciar Rus a anunțat moartea lui Aleksei Navalnîi într-o închisoare din Districtul autonom Iamalia-Neneția, nu s-ar fi simțit bine în acea dimineață acesta și-a pierdut conștiința, iar apoi viața, după ce a fost scos la plimbare în curtea închisorii. Aleksei Navalnîi a fost laureatul Premiului Saharov pentru libertarea de gândire 2021

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Antonie cel Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Antonie cel Mare, călugăr (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Anton, abate (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1815: S-a născut ofiţerul Pavel Zăgănescu, comandant al detaşamentului de pompieri care a luptat, la 13/25.IX.1848, la cazarma de pe Dealul Spirii din Bucureşti, împotriva trupelor turceşti sosite în Ţara Românească să înfrângă Revoluţia de la 1848 (m. 1897) – 210 ani

– 1819: S-a născut medicul Nicolae Turnescu, unul dintre precursorii chirurgiei moderne româneşti; întemeietor, alături de doctorul Constantin Dumitrescu-Severeanu (1840-1930), al clinicii chirurgicale de la spitalul Colţea; unul dintre fondatorii „Gazetei Medicale” (1857) şi ai „Societăţii Medicale din România” (1857); primul decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (care şi-a început cursurile la 22.XI.1869) (m. 1890)

– 1829: S-a născut Anton Naum, poet, traducător (din creaţia unor mari scriitori francezi) şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1893 (m. 1917)

– 1880: S-a născut agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi E. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1953) – 145 de ani

– 1897: A murit Grigore Silaşi, filolog, folclorist, preot greco-catolic şi profesor; lucrări de limbă şi literatură română, de teorie literară şi estetică; editor de manuscrise vechi; unul dintre întemeietorii Societăţii „România jună” de la Viena; a militat pentru afirmarea naţiunii române; membru de onoare al Academiei Române din 1877 (n. 1836)

– 1907: S-a născut medicul şi profesorul Ion Ţurai; importante contribuţii în domeniul chirurgiei; a creat o adevărată şcoală în chirurgia de urgenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1970)

– 1919: A murit, la Paris, Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat „Societatea română de ştiinţe” (1890) şi „Asociaţia română pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor” (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (n. 1850)

– 1924: S-a născut generalul de aviaţie, veteranul de război și prozatorul Radu Theodoru, simbol viu al conștiinței naționale; considerat unul dintre cei mai de seamă scriitori postbelici din literatura română, îndeosebi în sfera romanului istoric, cu influențe din zona militară

– 1930: S-a născut pictorul Aurel Nedel (m. 2014) – 95 de ani

– 1936: A murit Mateiu I.[on] Caragiale, poet, prozator, istoric al heraldicii; fiul lui I. L. Caragiale (n. 1885)

– 1947: S-a născut compozitorul şi profesorul Anton Şuteu (m. 2010)

– 1950: S-a născut Vasile Cojocaru, actor, profesor, poet (m. 2010) – 75 de ani

– 1958: A murit chimistul Radu Cernătescu; lucrări în domeniul chimiei fizice, anorganice, analitice şi biochimiei; fondator al Institutului de chimie macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1977: A murit Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european, cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (n. 1892)

– 1981: A murit generalul Paul Teodorescu; ministru al aerului şi marinei (1937-1940); trecut în rezervă (1940) de generalul Ion Antonescu pentru atitudinea sa de frondă; reprimit în 1944; condamnat, în 1948, la închisoare corecţională; autor al mai multor lucrări de teorie şi tactică militară; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1888)

– 1985: A murit Sorin Titel, prozator şi eseist (n. 1935) – 40 de ani

– 1995: A murit Niculae Stăncioiu, medic cardiolog şi profesor; personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (n. 1939) – 30 de ani

– 2000: A murit Ion Raţiu, om politic ţărănist, scriitor, gazetar, avocat; a locuit la Londra din 1940; s-a repatriat în ianuarie 1990; candidat la alegerile prezidenţiale din România din 1990 (n. 1917) – 25 de ani

– 2005: A murit Maria Albuleţ, şahistă şi medic pediatru; prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională în 1957 (n. 1932) – 20 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 19.I.2005

– 2003: A murit antropologul Cantemir Rişcuţia; a fost unul dintre primii realizatori de portrete-robot din România (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalistul Septimiu Roman; din 1 iulie 1990 a lucrat la Radio România, ca expert la Secţia de Emisiuni în limba română a postului Radio China Internaţional, apoi publicist-comentator la puncte fixe, crainic, redactor la „Radiojurnal”, reporter special acreditat pe lângă principalele instituţii ale statului (Guvern, Parlament, MApN), realizator al emisiunii „Euroatlantica”, corespondent peste hotare (în Republica Moldova, Franţa, China) şi în zone de conflict (în Orientul Mijlociu), trimis special al Radio România Actualităţi la evenimente deosebite, atât în ţară cât şi peste hotare (n. 1956)

– 2016: A murit Silvia Kerim, scriitoare (memorialistică, literatură pentru copii, traduceri), ziaristă şi realizatoare de programe pentru radio şi televiziune (n. 1931)

– 2016: A murit sculptorul Silviu Catargiu (n. 1939)

– 2019: A murit sportivul Pantelimon Decuseară, considerat „cel mai mare antrenor român de sărituri în apă” (n. 1940)

– 2019: A murit Adrian Berinde, cântăreţ de muzică folk, compozitor, textier, poet și pictor (n. 1958)

– 2021: A murit Ruxandra Garofeanu, istoric şi critic de artă, realizator radio-tv, curator de expoziţii; director al galeriei de artă Artmark; director al Centrului Cultural ArtSociety (membră a societăţii Artmark); membru în Consiliul de Administraţie al TVR (2016-2017); consilier cultural al primarului Sectorului 2 al Capitalei (n. 1944)

– 2023: A murit actorul Teodor Corban, cunoscut publicului pentru numeroasele roluri de scenă şi de film; din 1989 a fost angajat al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi (n. 1957)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Preşedintele iranian Masoud Pezeshkian se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, pentru a semna un acord de cooperare

– Luxemburg: Eurostat prezintă inflația din decembrie în Zona euro, a doua estimare

– Moscova: Audiere în procesul activistului Konstantin Kotov pentru donații către organizația lui Navalnîi

– Wolfsburg: Partidul social-democrat SPD își lansează campania electorală alături de cancelarul Olaf Scholz și liderii de partid

– Kobe, Japonia: Manifestări de marcare a 30 de ani de la cutremurul care a ucis peste 6.000 de oameni

– Hollywood, SUA: Anunțarea nominalizărilor la Premiile Oscar

– Monaco: Festivalul Internațional de Circ de la Monte-Carlo (17 – 26 ian.)

– Milano: Săptămâna modei pentru bărbați toamnă-iarnă 2025 (17 – 21 ian.)

– Dresda, Germania: Campionatele Europene ISU de patinaj viteză pe pistă scurtă (17 – 19 ian.)

– Wengen, Elveția: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (17 – 19 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua de Naştere a Artei” este un eveniment internaţional la care participă peste 20 de radiouri europene. Grupul Ars Acustica, afiliat EBU, organizează anual o petrecere radiofonică la care fiecare participant contribuie cu cadouri sonore pentru artă. Prin participarea la această zi, Radio România Cultural (care a participat în 2020 pentru a zecea oară) îşi manifestă deschiderea înspre zona de experiment sonor şi noi forme radiofonice. NOTĂ: Cel care a generat ideea unei astfel de zile a fost artistul Robert Filliou (17.I.1926 – 2.XII.1987), afiliat mișcării Fluxus, cineast, „poet de acțiune”, sculptor și „maestru de întâmplări”

– 395 d.H: A murit, la Mediolanum (Milano), Teodosiu I (Flavius Theodosius, cunoscut ca Teodosiu cel Mare), împărat roman în perioada 379 – 395 (n.11.I.347); Imperiul Roman a fost împărţit în două, între cei doi fii ai săi: Flavius Honorius a devenit împărat (395-423) al provinciilor din Occident, cu reşedinţa la Ravenna, iar Flavius Arcadius (395-408), al celor din Orient, cu capitala la Constantinopol; evenimentul a marcat sfârşitul unităţii teritoriale a Imperiului Roman (Dobrogea şi provinciile sud-dunărene au fost incluse în graniţele Imperiului Roman de Răsărit) – 1630 de ani

– 1468: A murit Skanderbeg (pe numele adevărat: Gjergi Kastrioti), comandant de oşti, erou naţional al Albaniei; conducătorul luptei poporului albanez împotriva dominaţiei otomane (n. ~1405)

– 1504: S-a născut Papa Pius al V-lea (Antonio Michele Ghislieri); a fost canonizat în 1712; la început, comemorarea lui era fixată pentru ziua de 5 mai, însă noul calendar al Bisericii romano-catolice a stabilit ziua de 30 aprilie (m. 1572)

– 1600: S-a născut Pedro Calderón de la Barca, dramaturg spaniol (m. 1681) – 425 de ani

– 1706: S-a născut Benjamin Franklin, fizician, filosof, economist şi om politic american; inventează paratrăsnetul (1752); înfiinţează prima bibliotecă populară americană; are un rol important în obţinerea independenţei poporului american (1776) (m. 1790)

– 1734: S-a născut François-Joseph Gossec, compozitor francez; a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării muzicii instrumentale în Franţa, unde este autorul primelor modele de simfonii (m. 1829)

– 1751: A murit compozitorul italian Tomaso Albinoni (n. 1671)

– 1820: S-a născut romanciera engleză Anne Brontë; ea şi surorile sale, Charlotte şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes (m. 1849) – 205 ani

– 1834: S-a născut biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (m. 1914)

– 1847: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii și hidrodinamicii moderne; considerat părintele aviației ruse; în 1902 a construit la Moscova unul dintre primele tuneluri aerodinamice din lume (m. 1921)

– 1860, 17/29: S-a născut scriitorul rus Anton P. Cehov (m. 1904) – 165 de ani

– 1869: A murit Alexandr Dargomîjski, compozitor şi pianist rus (n. 1813)

– 1873: S-a născut filologul danez Kristian Jens Sandfeld-Jensen; şi-a concentrat atenţia asupra studiului limbilor română şi albaneză; a întocmit studii comparative între limba română, limba latină şi alte limbi din zona sud-estică a Europei; membru corespondent străin al Academiei Române din 1911 (m. 1942)

– 1899: S-a născut faimosul mafiot american de origine italiană Al[phonse Gabriel] Capone, cel care a dominat crima organizată în Chicago între anii 1925 şi 1931 (personajul a inspirat numeroase filme artistice) (m. 1947)

– 1907: S-a născut compozitorul olandez Henk Badings (m. 1987)

– 1910: A murit Joaquim Nabuco de Araújo, scriitor (unul dintre creatorii prozei moderne braziliene) şi om politic (a pus bazele Societăţii Braziliene împotriva Sclaviei – 1880) (n. 1849) – 115 ani

– 1911: S-a născut economistul american George Joseph Stigler; contribuţii importante în fundamentarea teoriei economiei industriale, în economia informaţiei sau privind funcţionarea pieţelor; Premiul Nobel pentru economie în 1982 (m. 1991)

– 1922: S-a născut Betty (Marion) White, actriţă, prezentatoare, cântăreaţă şi personalitate tv. americană; în anul 2013, Cartea Recordurilor i-a oferit titlul de actriţa cu cea mai longevivă carieră în divertisment (m. 2021)

– 1933: S-a născut (la Cairo, din părinţi italieni) cântăreaţa franceză de muzică uşoară Dalida (pe numele adevărat Yolande Gigliotti) (m. 1987; s-a sinucis)

– 1934: S-a născut jurnalistul american Sydney Schanberg; a câştigat premiul Pulitzer pentru relatările despre căderea regimului din Cambodgia şi Khmerii Roşii (m. 2016)

– 1940: S-a născut Mircea Snegur, om politic moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1996); în august 1989 a susținut proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor; a susținut proclamarea suveranității și obținerea independenței Republicii Moldova (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut artistul conceptual german Hans-Peter Feldmann; recunoscut, pe parcursul carierei, ca ”pionier al aproprierii artistice” pentru efortul său de colectare şi reprezentare a unor obiecte din viaţa de zi cu zi, ridicate la rang de înaltă artă (m. 2023)

– 1942: S-a născut boxerul american şi filantropul Muhammad Ali (numele adevărat: Cassius Marcellus Clay jr.), unul din cei mai populari sportivi al tuturor timpurilor; campion olimpic la categoria semigrea (Roma, 1960); campion mondial la categoria grea-profesionism (1964-1967, 1974-1978, 1978-1979) (m. 2016)

– 1944: S-a născut Jan (Oscar Sverre Lucien Henri) Guillou, jurnalist, romancier și dramaturg suedez de origine franceză

– 1944: S-a născut cantautoarea franceză Françoise Hardy (m. 2024)

– 1955: S-a născut Katalin Karikó, biochimistă americană de origine maghiară, cunoscută mai ales pentru cercetările sale în domeniul biologiei mecanismelor ARN mesager; Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2023, împreună cu Drew Weissman, pentru dezvoltarea vaccinurilor ARN mesager contra Covid-19 – 70 de ani

– 1956: S-a născut Paul Young, interpret pop, compozitor și muzician englez

– 1961: S-a născut şahista georgiană Maia Chiburdanidze; la 19 ani devine cea mai tânără femeie campioană mondială la şah; şi-a păstrat titlul de campioană mondială timp de 14 ani; în 1984 a fost a doua femeie din istoria şahului ce primea titlul de mare maestră

– 1962: S-a născut Jim Carrey (nume la naştere: James Eugene Carrey), comediant, actor de film, scenarist şi producător de origine canadiană, stabilit de la vârsta de 19 ani la Los Angeles

– 1997: A murit astronomul american Clyde Tombaugh, care a descoperit, în anul 1930, planeta Pluton (n. 1906)

– 2001: A murit inginerul britanic Tom Kilburn; împreună cu Freddie Williams, a creat, în 1947, „tubul Williams-Kilburn”, iar un an mai târziu, primul sistem informatic cu placă integrată, numit „Baby”, sistem ce a deschis calea informaticii moderne (n. 1921)

– 2002: A murit scriitorul spaniol Camilo José Cela; Premiul Nobel pentru literatură în 1989 (n. 1916)

– 2003: A murit actorul american de film Richard Crenna; şi-a început cariera actoricească la 11 ani, în seriale radiofonice (n. 1926)

– 2005: A murit Zhao Ziyang, om politic comunist chinez reformator; premier al  R. P. Chineze (1980-1987) şi secretar general al Partidului Comunist Chinez (1987-1989) (n. 1919) – 20 de ani

– 2005: A murit actriţa americană de film Virginia Mayo (n. 1920) – 20 de ani

– 2008: A murit celebrul şahist american Bobby (Robert James) Fischer; campion al SUA la 14 ani, a devenit mare maestru internaţional la 15 ani; campion mondial (1972-1975) (n. 1943)

– 2010: A murit Erich Segal, scriitor american (autorul popularului roman „Love Story”, ecranizat); specialist în filologie clasică; autor sau coautor de scenarii de film (n. 1937) – 15 ani

– 2011: A murit scriitorul francez Jean Dutourd; a fost membru al Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste şi, totodată, un critic acid al timpurilor actuale. Membru al Academiei Franceze, Dutourd a devenit cunoscut în presa şi literatura din Franţa, după ce a criticat, pe parcursul a peste 50 de ani, conformismul şi mediocritatea din epocă (n. 1920)

– 2011: A murit producătorul muzical american Don Kirshner; supranumit, în 1996, de revista „Time”, „omul cu urechea de aur”, deoarece realizase, până în acel moment, peste 400 de single-uri ajunse în topurile muzicale americane şi internaţionale (n. 1934)

– 2012: A murit compozitorul, muzicianul şi cântăreţul american Johnny Otis (Ioannis Alexandres Veliotes), cunoscut ca unul din pionerii genului R&B (n. 1921)

– 2013: A murit pianistul american de jazz Claude Black (n. 1930)

– 2013: A murit actorul american Robert Chew (n. 1960)

– 2013: A murit scriitorul german Jakob Arjouni (n. 1964)

– 2015: A murit actriţa egipteană Faten Hamama, un simbol al cinematografiei arabe (n. 1931) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul japonez de literatură ştiinţifico-fantastică Kazumasa Hirai (n. 1938) – 10 ani

– 2019: A murit poeta americană Mary Oliver (n. 1935)

– 2019: A murit scriitorul şi poetul american Sam Savage, autorul celebrului roman „Firmin. Aventurile unei vieţi subterane” (n. 1940)

– 2020: A murit nepalezul Khagendra Thapa Magar, deţinătorul recordului mondial pentru cel mai scund bărbat mobil din lume (declarat de Guinness World Records, în octombrie 2010, cu o înălţime de numai 67,08 centimetri) (n. 1992) – 5 ani

– 2024: A murit atletul canadian Shawn Barber, campion mondial (în 2015) la săritura cu prăjina; deţinătorul recordurilor Canadei la săritura cu prăjina în sală (6,00 m) şi în aer liber (5,93 m) (n. 1994) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 16 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 16 ianuarie 2025, 15:07

S-a întâmplat într-o zi de 16 ianuarie

* Se împlinesc 420 de ani (1605) de la publicarea, la Madrid (Spania), a primei părți a operei literare „Don Quijote de la Mancha”, intitulată „El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha”, de Miguel de Cervantes Saavedra. S-a bucurat de un mare succes din partea publicului, fiind o capodoperă a literaturii spaniole şi a literaturii universale. A doua parte a apărut în 1615 sub numele de „El ingenioso caballero don Quijote de La Mancha”. Romanul este în prezent una dintre cele mai traduse opere din lume. Deşi fusese concepută ca o satiră la adresa popularelor povestiri cavalereşti, povestea micului nobil Alonso Quixano (Don Quijote) din La Mancha care, influenţat de lecturile sale, ajunge să se creadă un cavaler în căutare de aventuri, devine o frescă a societăţii spaniole şi o reflexie asupra comportamentului uman

* Acum 326 de ani (1699) avea loc semnarea Tratatului de la Karlowitz (Voivodina, Serbia) la sfârșitul războiului austriaco-otoman (1683-1697), în care otomanii au fost învinși. Victoria coaliţiei antiotomane a generat modificări politice majore în Europa Centrală şi Răsăriteană şi a afectat inclusiv Serbia şi Principatele româneşti. Negociatorul principal al păcii de la Karlowitz a fost marele-dragoman al Porţii – Alexandru Mavrocordat. După două luni de negocieri între Imperiul Otoman pe de o parte și, pe de altă parte, Liga Sfântă, o coaliție formată din mai multe puteri europene, incluzând Casa de Habsburg, Uniunea Polono-Lituaniană, Republica Venețiană și Imperiul Rus, tratatul de pace a fost semnat la 16/26 ianuarie 1699. Otomanii au cedat Austriei cea mai mare parte a teritoriului Ungariei (care fusese transformată în pașalâc în urma Bătăliei de la Mohacs, 29 august 1526 conduse de Suleiman Magnificul) și Slavonia, iar Podolia a revenit Poloniei. Simultan au renunțat la vasalitatea Transilvaniei, transferată Habsburgilor. Au cedat, de asemenea, către Veneția teritorii Dalmațiene și peninsula Peloponez, pe care însă otomanii au recuperat-o prin Tratatul de pace de la Passarowitz din 1718. Simultan au renunțat la vasalitatea republicii Raguzane, transferată Veneției. În aceste condiţii se produce instaurarea dominaţiei Habsburgice (austrieci) în Transilvania, fost stat autonom sub suzeranitate turcească. Tratatul de la Karlowitz a marcat începutul declinului Imperiului Otoman în Europa de Est și a stabilit monarhia habsburgică ca putere dominantă în Europa centrală (16/26)

* În urmă cu 98 de ani (1927) avea loc prima audiţie a Sonatei a III-a pentru vioară şi pian, de George Enescu

* Se împlinesc 80 de ani (1945) de când avea loc semnarea, la Moscova, în urma tratativelor purtate de o delegaţie română condusă de Gh. Gheorghiu-Dej, a primului acord economic româno-sovietic, şi a convenţiei sovieto-române prin care s-au stabilit cantităţile de mărfuri ce urmau să fie livrate Uniunii Sovietice, în fiecare an de executare a prevederilor armistiţiului, în contul despăgubirilor de război

* Tot într-o zi de 16 ianuarie, acum exact 60 de ani (1965), reprezentanţele diplomatice ale României şi Danemarcei au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite la 13 aprilie 1917. Întrerupte în 1940, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost reluate în 1946. Primele relaţii oficiale între România şi Danemarca au fost stabilite în anul 1879, consfinţite prin vizita celor dintâi oficiali români cu statut diplomatic în regatul danez – Grigore Basarab Brâncoveanu şi primarului Ion Bărcănescu. Cei doi demnitari români erau reprezentanţi direcţi ai regelui Carol I şi aveau misiunea notificării regelui danez cu privire la Independenţa României

* Acum 46 de ani (1979), în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) a părăsit Iranul, fapt ce a dus la sfârşitul monarhiei (a devenit şah la 17.IX.1941 şi a fost încoronat la 26.X.1967). La 1 februarie acelaşi an a sosit la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care, la 1 aprilie 1979, a proclamat Iranul republică islamică

* Acum 43 de ani (1982) Marea Britanie și Vaticanul au reluat relațiile diplomatice depline, după o pauză de exact 447 de ani

* Cu 12 ani în urmă (2013) începea criza ostaticilor de la In Amenas (Algeria), când un grup de militanţi islamişti afiliat la Al-Qaida şi condus de Mokhtar Belmokhtar, a luat sute de oameni ostatici la complexul gazifer Tigantourine de lângă In Amenas. Forţele de securitate algeriene au înconjurat zona şi majoritatea persoanelor au fost eliberate. Conform guvernului algerian, 38 de ostatici şi 29 de militanţi au fost ucişi, în timp ce 685 de muncitori algerieni şi alţi 107 străini au fost eliberaţi. Printre ostatici s-au aflat şi cinci cetăţeni români, conform Ministerului Afacerilor Externe

* În urmă cu 9 ani (2016) erau ridicate sancţiunile internaţionale impuse Iranului de către Occident, cu consecinţe în domeniul energetic mondial şi în ceea ce priveşte comerţul exterior al acestei ţări. Printre cele mai importante efecte ale acestei măsuri se numără faptul că firmele din această ţară vor primi din nou acces la conturile din străinătate, unde au aproximativ 100 de miliarde de dolari. Totodată, Iranul va putea, începând cu această dată, să-şi vândă petrolul pe piaţa internaţională

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Iacob N. Lahovari, general și om politic; a fost ministru al afacerilor străine, ministru de război și șef al Marelui Stat Major (m. 1907)

– 1924: S-a născut compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu; a fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (m. 2014)

– 1927: S-a născut (la Storojineţ, astăzi în Ucraina) Radu Paladi, compozitor, dirijor, pianist şi profesor (m. 2013)

– 1928: S-a născut regizorul de film Virgil Calotescu (m. 1991)

– 1932: S-a născut șahistul Victor Ciocâltea; în 1952, la vârsta de 20 de ani, a devenit pentru prima dată campion naţional, poziţie pe care o va mai dobândi de alte şapte ori; în 1962, la un turneu desfăşurat la Varna (Bulgaria), l-a învins pe Bobby Fischer – considerat de mulţi drept cel mai mare şahist al tuturor timpurilor (în 1966, Bobby Fischer avea să fie învins şi de Florin Gheorghiu); în anii ’70, Victor Ciocâltea, din calitatea de mare maestru internaţional, a fost unul dintre căpitanii echipei naţionale a României (m. 1983, la masa de șah în timpul unei partide din cadrul unui turneu de șah din Spania)

– 1934: S-a născut Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu (m. 2018)

– 1940: S-a născut artistul vizual Gheorghe Ioniţă (m. 2017) – 85 de ani

– 1942: S-a născut (în comuna Buda, azi în R. Moldova) Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României la ONU (1990-1992) şi ambasador al României în SUA (1992-1994) (m. 2005)

– 1943: S-a născut Aurelia Truică Matei, artist plastic profesionist, medic specialist radiolog și conferențiar universitar doctor în antropologie (m. 2020)

– 1944: S-a născut scriitoarea Elena Ghirvu-Călin, membră a Uniunii Scriitorilor din Bucureşti

– 1944: S-a născut scenograful şi actorul Radu Boruzescu; stabilit, din 1975, în Franţa

– 1947: S-a născut poetul Sebastian Reichmann, stabilit în Franţa din 1973

– 1948: S-a născut actriţa Catrinel Paraschivescu (nume real: Ecaterina Paraschivescu)

– 1951: S-a născut actorul de teatru și film și profesorul Radu Gheorghe, ale cărui modalități de exprimare artistică cuprind actoria, pantomima, interpretarea muzicală vocală și instrumentală; unul din promotorii genului stand-up comedy în România

– 1958: S-a născut Victor Cilincă, scriitor (membru al Uniunii Scriitorilor din România), ziarist, inginer, pictor şi ilustrator; a fost navigator pe mări şi oceane; consecvent cercetător al istoriei porturilor Dunării maritime; a publicat 10 cărţi (proză scurtă, romane, poveşti, piese de teatru, poezie); a scris piese de teatru şi scenarii (m. 2023)

– 1977: A murit Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1910)

– 1981: A murit actorul Cornel Coman (n. 1936)

– 1994: A murit actorul Jean Ionescu; a ocupat timp de peste două decenii funcția de director al Teatrului de Stat din Constanța; a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” (n. 1928)

– 1995: A murit Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (n. 1912) – 30 de ani

– 2008: A murit lingvistul italian de origine română Sorin Stati; stabilit în Italia din 1971; lucrări de lingvistică generală aplicată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2013: A murit medicul şi profesorul Valeriu Popescu, unul dintre oamenii care au marcat şi influenţat medicina pediatrică (n. 1924)

– 2016: A murit actorul Theodor Danetti (n. 1926)

– 2017: A murit Janina Ianoşi (în acte: Jeanina-Maria Jánosi), traducătoare, eseistă şi profesoară; a tradus din limba rusă lucrări de estetică (Herzen, Bielinski, Cernîşevski, Dobroliubov, Pisarev ş.a.) şi literatură (Lev Tolstoi, Paustovski, Marina Ţvetaeva, Daniil Granin); soţia esteticianului Ion Ianoşi (n. 1930)

– 2020: A murit pictorul şi graficianul Alexandru Szabo, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare (n. 1947) – 5 ani

– 2022: A murit antrenorul emerit de polo și profesorul Virgil Pleşca; considerat unul dintre cei mai buni antrenori de juniori din poloul românesc și unul dintre cele mai importante motoare ale Federaţiei Române de Polo, ce şi-a pus amprenta pe imaginea acestui sport în ultimii 30 de ani (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Teresa Ribera, discută despre acordul planificat Clean Industrial Deal al UE la think tank-ul Bruegel

– Berlin: Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, vizitează aripa de luptă la baza aeriană Spangdahlem din Germania.

– Manama: Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, va sosi în Bahrain.

-Vanuatu: Alegerile parlamentare

– New York: Secretarul general al ONU Antonio Guterres susține un briefing de presă

– Wiesbaden, Germania: Inflația pentru luna decembrie (rezultate finale)

– New York: Bank of America – rezultate financiare din al 4-lea trimestru și rezultate anuale

• Goldman Sachs – rezultate din trimestrul 4
• Morgan Stanley – rezultate din al patrulea trimestru

– Ottawa: Condamnarea lui Pat King, unul dintre liderii protestului din iarna anului 2022 din Canada (16 – 17 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1728: S-a născut compozitorul italian Niccolò (Nicola) Piccini (m. 1800)

– 1749: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (m. 1803)

– 1794: A murit Edward Gibbon, istoric englez (n. 1737)

– 1847: S-a născut Mikszáth Kálmán, scriitor, publicist şi editor ungar (m. 1910)

– 1879: A murit Octave Crémazie (Claude-Joseph-Olivier), scriitorul francez de origine canadiană (n. 1827)

– 1886: A murit compozitorul italian Amilcare Ponchielli (n. 1834)

– 1890: A murit Giulio Carmignani, pictor peisagist și literator italian (n. 1813) – 135 de ani

– 1891: A murit compozitorul francez Léo Delibes (n. 1836)

– 1901: A murit pictorul simbolist elveţian Arnold Böcklin (n. 1827)

– 1907: S-a născut actorul canadian de teatru, film și ocazional, televiziune, Alexander Knox, autor al unor romane de aventură (m. 1995)

– 1915: S-a născut regizorul american Leslie H. Martinson, primul realizator al filmului „Batman” (m. 2016) – 110 ani

– 1928: S-a născut soprana spaniolă Pilar Lorengar (m. 1996)

– 1930: A murit pictorul italian Angiolo Achini (n. 1850) – 95 de ani

– 1934: S-a născut mezzosoprana americană Marilyn Horne; a primit Medalia Națională a Artelor și Kennedy Center Honors și a câștigat patru premii Grammy

– 1934: S-a născut actorul rus Vasili Lanovoi (m. 2021)

– 1935: S-a născut poeta, eseista şi editoarea daneză Inger Christensen (m. 2009) – 90 de ani

– 1944: S-a născut (în Elveţia) muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (m. 2015)

– 1948: S-a născut John Carpenter, regizor, scenarist şi compozitor american; considerat unul dintre cei mai influenţi regizori de film de groază şi SF de la Hollywood

– 1954: S-a născut Morten Meldal, chimist danez, profesor la Universitatea din Copenhaga; cunoscut pentru dezvoltarea reacției CuAAC-click, în paralel cu Valery V. Fokin și Karl Barry Sharpless; în 2022, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Chimie împreună cu Carolyn R. Wikipedia

– 1957: A murit dirijorul italian Arturo Toscanini (n. 1867)

– 1959: S-a născut Sade (Helen Folasade Adu), cântăreaţă rock, compozitoare şi producătoare britanică de origine nigeriană

– 1962: A murit Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I.I.C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române (1940) (n. 1883)

– 1974: S-a născut top-modelul britanic Kate Moss

– 2000: A murit fizicianul american Robert Rathbun Wilson, specialist în fizică nucleară; a lucrat, alături de Robert Oppenheimer, în cadrul proiectului Manhattan, pentru producerea bombei atomice americane; după exploziile de la Hiroshima şi Nagasaki, din august 1945, a fost membru-fondator al Asociaţiei Cercetătorilor de la Los Alamos, asociaţie care a cerut comunităţii internaţionale să introducă un control riguros asupra energiei nucleare (n. 1914) – 25 de ani

– 2002: A murit Robert Hanbury Brown, astronom și fizician britanic, cunoscut mai ales pentru cercetările sale care au condus la perfecționarea radarului și studiile sale din domeniul radioastronomiei (n. 1916, în India)

– 2012: A murit Gustav Leonhardt, dirijor, clavecinist şi organist olandez (n. 1928)

– 2016: A murit compozitorul francez Hubert Giraud, autorul celebrului hit „Mamy Blue” (n. 1920)

– 2017: A murit Eugene (Andrew) Cernan, astronaut american, membru al echipajului spațial Apollo 17, al 11-lea om care a pășit pe suprafața Lunii (n. 1934)

– 2019: A murit Mirjam Pressler, scriitoare și traducătoare germană (n. 1940)

– 2021: A murit dansatorul şi coregraful argentinian Juan Carlos Copes, o legendă a tangoului (n. 1931)

– 2021: A murit Phil Spector, producător și textier american; unul dintre cei mai influenți și de succes producători de discuri din industria rock ‘n’ roll (n. 1939)

– 2022: A murit pictorul grec Alekos Fassianos, considerat un „Matisse al vremurilor moderne” (n. 1935)

– 2023: A murit actriţa Gina Lollobrigida (supranumită „La Lollo”), legendă a cinematografiei italiene (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 15 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 15 ianuarie 2025, 15:09

S-a întâmplat într-o zi de 15 ianuarie

* Acum 266 de ani (1759) se deschidea pentru public Muzeul Britanic („The British Museum”), unul dintre cele mai vechi şi mai impozante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane. British Museum a fost fondat în anul 1753, fiind primul muzeu naţional public din lume. Încă de la început admitea intrarea liberă pentru „toate persoanele studioase şi curioase”. În prezent British Museum are expuse numeroase obiecte de o valoare inestimabilă, multe din acestea cunoscute publicului precum: Piatra Rosetta, Craniul de cristal, Sfinxul din Taharqo, un fragment din Columna lui Traian sau Bustul lui Julius Caesar. Obiectele sunt cuprinse în galeriile tematice ale muzeului: Africa, Asia, America, Egiptul Antic, Roma si Grecia antică, Europa, Colecţia de ceasuri şi Orientul Mijlociu

* Acum 199 de ani (1826) a fost publicat primul număr al ziarului „Le Figaro”, decanul presei franceze, având ca motto: „Sans la liberté de blâmer, il n’est point d’éloge flatteur” (Fără libertatea de a critica, niciun elogiu nu flatează). Alături de cotidianul „Le Monde”, este printre cele mai importante ziare cu caracter informativ din Franța, care prezintă în articolele sale probleme economice și sociale

* Cu 142 de ani în urmă (1883) apărea (până în 1889), la Iaşi, revista „Recreaţii ştiinţifice”, cu o importantă contribuţie la dezvoltarea ştiinţelor matematice în România (15/27)

* Dacă la începutul existenţei telefonului convorbirile se făceau între distanţe scurte, în urmă cu 112 ani, ziua de 15 ianuarie (1913) a revoluţionat acest mijloc de comunicare, reuşind să se facă legătura între două oraşe aflate pe două continente (Europa şi SUA), la o distanţă considerabilă, Berlin şi New York

* Acum 91 de ani (1934) era dat în folosinţă postul naţional Radio România de la Bod, cu un emiţător provizoriu de 20 kw, pe o lungime de undă de 1875 metri, pus la dispoziţie de firma „Marconi”

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de când Corpul 7 al Armatei române, care participa la bătălia Budapestei, a fost transferat de comandamentul sovietic pe frontul din Cehoslovacia (în timpul celui de-al Doilea Război Mondial)

* Tot 80 de ani se marchează de la crearea, la inițiativa organelor celor trei cele mai votate partide ale vremii, a Agenţiei italiene de presă ANSA (Agenzia Nazionale Stampa Associata), cu sediul la Roma, ca o agenție de presă care nu era controlată de guvern sau de grupuri private. Moștenitoare a agenției istorice (și fasciste) Stefani, astăzi este a cincea din lume

* În urmă cu 74 de ani (1951) a apărut prima revistă a românilor din Ungaria – „Libertatea noastră”, numită ulterior „Foaia românească”

* Cu 63 de ani în urmă rămășițele Papirusului Derveni, cel mai vechi manuscris din Europa care a „supraviețuit”, datând din 340 î.Hr., au fost găsite semi-arse la 15 ianuarie 1962, în necropola probabil din vechea localitate Lete, excavată în apropierea localității Derveni, din Macedonia, la aproximativ 10 km de Salonic (Grecia). Părți din papirus sunt păstrate acum în Muzeul Arheologic din Salonic. Papirusul conține un tratat de natură religioasă, filosofică și rituală, în principal sub forma unui comentariu la un imn orfic

* Acum 54 de ani (1971) avea loc deschiderea și punerea în funcțiune a complexului hidroenergetic de la Aswan (Egipt), cu participarea președintelui Anwar Al-Sadat (1918 – 1981), care a tăiat panglica în arcada albastră de pe creasta barajului și a președintelui prezidiului sovietului suprem al URSS, N.V. Podgorny. Barajul Aswan este cel mai mare baraj din Egipt. Acesta este situat lângă orașul Aswan, în apropierea primei cataracte a fluviului Nil. Barajul constă în 2 baraje diferite: un baraj vechi, terminat în 1902, situat în partea inferioară, și un baraj nou, situat în partea superioară, construit cu ajutorul sovieticilor în anii ’60 și terminat în 1970. Barajul alimentează 12 turbine, fiecare având o capacitate de 175 MW, puterea totală a energiei produse fiind de 2,1 GW

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când decizia civilă nr. 4/15.I.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti consfinţea reluarea activităţii oficiale a Partidului Naţional Liberal (PNL), hotărâtă, în decembrie 1989, de un Comitet de iniţiativă compus din vechi membri ai partidului. PNL este cel mai vechi partid din România, conturat ca formaţiune politică încă din 1864 şi fondat în mai 1875, având printre fruntaşii săi pe Dumitru şi Ion C. Brătianu, C. A. Rosetti şi fraţii Golescu. După instaurarea dictaturii comuniste şi proclamarea Republicii, la 30.XII.1947, PNL a fost nevoit să-şi întrerupă oficial activitatea politică, pe care şi-a continuat-o, însă, în închisorile şi lagărele de muncă în care au fost trimişi zeci de mii dintre membrii săi

* În urmă cu 32 de ani (1993) avea loc arestarea lui Salvatore „Totò” Riina (n. 16 noiembrie 1930 – m. 17 noiembrie 2017), fost membru al mafiei siciliene, care a devenit cel mai puternic membru al organizației criminale la începutul anilor ’80. Partenerii săi l-au poreclit La Belva („Bestia”), din cauza naturii sale violente, sau U Curtu („Scurtul”), din cauza staturii sale mici. Se crede că a ucis personal în jur de patruzeci de oameni și a ordonat moartea câtorva sute. Salvatore „Totò” Riina a participat activ la asasinarea magistratului Giovanni Falcone și a soției acestuia, magistrat și ea, Francesca Morvillo în Capaci, pe autostrada care leagă Aeroportul Internațional Palermo de orașul Palermo la data de 23 mai 1992. Mașina cu care călătoreau a fost aruncată în aer cu ajutorul unei bombe artizanale plasate într-un șanț de la marginea drumului de către Giovanni Brusca, un asociat de-al lui Riina, care a recunoscut ca a acționat la ordinul acestuia din urmă. În operațiunile anti-mafia ce au urmat morților lui Falcone și Borsellino (un alt magistrat luptător anti-mafia), Riina a fost arestat și condamnat la închisoare pe viață

* Tot într-o zi de 15 ianuarie, acum 24 de ani (2001), era lansată oficial enciclopedia liberă online Wikipedia, editată în colaborare, multilingvă, cu acces gratuit şi cu un conţinut gratuit, administrată şi găzduită de organizaţia non-profit „Wikipedia Foundation”. Website-ul a început ca un proiect complementar pentru Nupedia, un proiect pentru enciclopedia online, gratuită, scrisă în limba engleză, ale cărui articole au fost scrise de experţi şi revizuite sub un proces formal. Nupedia a fost fondată pe 9 martie 2000, sub conducerea companiei „Bomis”. Directorul executiv „Bomis”, Jimmy Wales, şi redactorul-şef de la Nupedia, Larry Sanger, au fondat Wikipedia. Wikipedia este între primele cinci cele mai populare website-uri din lume, după Yahoo, Facebook, Microsoft şi Google şi este cea mai mare enciclopedie realizată vreodată

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Culturii Naţionale” este marcată începând din anul 2011; potrivit iniţiatorilor, membrii Academiei Române, alegerea datei are legătură cu naşterea lui Mihai Eminescu, în care „românii văd un poet reprezentativ pentru spiritualitatea şi forţa lor de creaţie”; propunerea legislativă (adoptată de Senat la 6 septembrie 2010 şi de Camera Deputaţilor la 16 noiembrie) mai prevede că autorităţile centrale şi locale vor sprijini material şi financiar manifestările şi acţiunile cultural-artistice dedicate acestei sărbători, iar TVR şi Radioul public vor realiza programe speciale

– 1568: A murit (la Bratislava) Nicolaus Olahus, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania (n. 1493). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 ianuarie 1568, iar altele, data de 17 ianuarie 1568

– 1850: S-a născut poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu (nume la naștere: Mihail Eminovici); supranumit „Luceafărul poeziei româneşti”; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1889) – 175 de ani

– 1877: S-a născut actorul şi regizorul Constantin Radovici (m. 1916)

– 1880: S-a născut agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi R. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1953) – 145 de ani

– 1902: S-a născut Ion Conea, geograf, reputat specialist în geografie istorică şi toponimie geografică (m. 1974)

– 1908: S-a născut Mihai Pop Bruchenthal, compozitor, folclorist, dirijor şi profesor (m. 1989)

– 1919: S-a născut Boris Cazacu, lingvist, filolog şi profesor; specialist în dialectologie; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1922: A murit Nicolae Filip, medic veterinar şi agronom; fondatorul ştiinţei zootehnice româneşti; conducător al primului institut zootehnic din România (n. 1864)

– 1934: S-a născut operatorul şi regizorul Boris Ciobanu (documentare de artă şi film de ficţiune)

– 1937: S-a născut istoricul și criticul literar Valeriu Cristea (m. 1999)

– 1937: A murit romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (n. 1902)

– 1940: S-a născut geologul și profesorul Nicolae A. Anastasiu; studii în domeniul sedimentologiei şi petrografiei rocilor sedimentare; cercetări aplicative în domeniul resurselor minerale şi petrolului din Carpaţii Orientali şi Meridionali, din Munţii Apuseni şi Dobrogea; membru titular al Academiei Române din 2016 – 85 de ani

– 1944: S-a născut pictorul Viorel Toma (m. 2021)

– 1951: S-a născut Mihaela Anghelescu-Irimia, filolog și profesor (m. 2022)

– 1960: S-a născut Adrian Bărar, chitarist, compozitor textier și producător muzical; fondatorul trupei rock „Cargo” (în 1985), una dintre cele mai longevive şi mai de succes formaţii de gen din România (m. 2021) – 65 de ani

– 1965: S-a născut Florin Curta, istoric, arheolog și profesor de istorie medievală și arheologie la Universitatea Florida, în Gainesville, SUA; membru de onoare al Academiei Române – 60 de ani

– 1974: A murit poetul Ovid Caledoniu (n. 1914)

– 1980: A murit Constantin Motăş, zoolog, biolog, ecolog; ca profesor la Facultatea de Agronomie din Iaşi, a ţinut primul curs de hidrobiologie şi piscicultură din România; împreună cu S. Karaman şi P. C. Chapuis, a pus bazele unei noi discipline – freatobiologia, ştiinţa care studiază organismele din apele freatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891) – 45 de ani

– 1990: A murit compozitorul, muzicologul şi pedagogul Zeno Vancea (n. 1900) – 35 de ani

– 1999: A murit George Şerban, scriitor, ziarist și om politic; a iniţiat Proclamaţia de la Timişoara (11 martie 1990); membru fondator al Alianţei Civice, vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Timişoara (1990-1994), deputat PNŢCD (n. 1954)

– 2000: A murit Dan Smântânescu, scriitor, istoric şi critic literar; secretar particular al istoricului Nicolae Iorga în perioada 1931-1940 (n. 1909) – 25 de ani

– 2022: A murit Valentin Iacob, poet, jurnalist, matematician, informatician și profesor (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Prim-ministrul Portugaliei Luis Montenegro participă la o dezbatere în Parlament

-Singapore: Vicepreședintele SUA, Kamala Harris, vizitează Singapore ca parte a turneului său de rămas bun, unde va întâlni lideri și va vizita baza navală Changi în timp ce se află în Singapore.

– Londra: Sunt anunțate  nominalizările la Premiile Bafta pentru film britanic – ora locală 12:00

– Geneva: Publicarea raportului anual de risc al Forumului Economic Mondial

– Lisabona: Grevă și demonstrație a pompierilor din mediul urban

– New York: JPMorgan Chase – rezultate din trimestrul 4

• Wells Fargo – rezultate din trimestrul 4

– Moscova: Sunt date publicității cifrele privind inflația în decembrie

– Londra: Sunt publicate cifrele privind inflația în decembrie

– Paris: Inflație (rezultate finale) – decembrie

– Washington, DC: Inflația – Indicele prețurilor de consum (IPC) pentru decembrie

– Nairobi, Kenya: Audiere de pledoarie pentru ofițerii de poliție acuzați de crime împotriva umanității pentru uciderea unui copil în timpul violențelor postelectorale din 2017

– Paris: Deschiderea retrospectivei Suzanne Valadon la Centrul Pompidou (15 ian. – 26 mai)

-Serialul lui Meghan Markle, Ducesă de Sussex, despre pasiunea ei pentru gătit va fi lansat pe Netflix, astăzi, 15 ianuarie

Aniversări – Comemorări

– 1622: S-a născut dramaturgul francez Molière (pseudonimul lui Jean-Baptiste Poquelin) (m. 1673)

– 1763, 15/16: S-a născut actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (m. 1826)

– 1775: A murit Giovanni Battista Sammartini, compozitor, organist şi dirijor italian (n. 1700) – 250 de ani

– 1791: S-a născut Franz Grillparzer, autor dramatic austriac (m. 1872)

– 1809: S-a născut Pierre-Joseph Proudhon, om politic, economist, sociolog şi filosof francez, fondatorul filosofiei Mutualismului; a fost prima persoană din lume care s-a autodeclarat anarhist (m. 1865)

– 1812: S-a născut Peter Christen Asbjørnsen, scriitor și savant norvegian; scrierile și studiile sale folcloristice au avut un rol important în evoluția limbii literare norvegiene, în variantele sale: Bokmål și Nynorsk (m. 1885)

– 1815: S-a născut astronomul și chimistul britanic Warren de la Rue, pionier al fotografiei astronomice (m. 1889) – 210 ani

– 1826, 15/27: S-a născut scriitorul rus Mihail Saltîkov-Şcedrin (m. 1889)

– 1858: S-a născut Giovanni Segantini, pictor simbolist italian (m. 1899)

– 1863: S-a născut Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1952)

– 1879: S-a născut Mazo de la Roche, scriitoare canadiană de limbă engleză (m. 1961)

– 1891, 15/27: S-a născut scriitorul şi ziaristul rus Ilya Ehrenburg (m. 1967)

– 1908: S-a născut fizicianul american de origine maghiară Edward Teller; lucrări de fizică nucleară, fizică moleculară şi mecanică cuantică; a participat la realizarea primei reacţii nucleare (1941) şi a condus lucrările pentru realizarea primei bombe cu hidrogen (m. 2003)

– 1918: S-a născut Gamal Abdel Nasser, ofiţer şi om politic egiptean; a condus lovitura de stat care a l-a detronat pe regele Faruk I (1952); preşedinte al Egiptului între anii 1954 şi 1970 (m. 1970)

– 1921: S-a născut actorul britanic de film Frank Thornton (m. 2013)

– 1924: S-a născut filosoful, psihanalistul şi scriitorul francez Jean-Bertrand Lefèvre-Pontalis (m. 2013)

– 1926: S-a născut Maria Schell, actriţă austriaco-elveţiană de film (m. 2005)

– 1926: A murit compozitorul şi pianistul italian Enrico Toselli (n. 1883)

– 1928: S-a născut regizorul francez René Vautier; recunoscut pentru numeroasele filme în care a tratat tema colonialismului şi războiul din Algeria (m. 2015)

– 1929: S-a născut Martin Luther King, pastor şi publicist afro-american; lider al mişcării populaţiei de culoare din SUA pentru recunoaşterea pe cale paşnică a drepturilor civile ale afro-americanilor; Premiul Nobel pentru pace în 1964 (m. 1968, asasinat). NOTĂ: Ziua sa de naştere este marcată în SUA ca sărbătoare naţională în cea de-a treia zi de luni din ianuarie

– 1933: S-a născut romancierul afro-american Ernest J. Gaines (m. 2019)

– 1936: S-a născut Saul Landau, cineast şi jurnalist american; specializat în filme documentare, cunoscut pentru peliculele sale despre Cuba şi despre testele cu bombe atomice (m. 2013)

– 1955: A murit pictorul suprarealist francez Yves Tanguy; stabilit în SUA, din 1942 (n. 1900) – 70 de ani

– 1994: A murit pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Cziffra (n. 1921)

– 1994: A murit Harry Nilsson (Harry Edward Nilsson III), interpret, compozitor şi instrumentist american de muzică rock şi pop (n. 1941)

– 1997: A murit biologul american de origine engleză Kenneth Thimann; importante cercetări privind creşterea şi respiraţia plantelor; considerat pionier al fiziologiei plantelor; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1904)

– 2005: A murit Ruth Warrick, actriţă de film americană (n. 1916) – 20 de ani

– 2005: A murit soprana spaniolă Victoria de Los Angeles (n. 1923) – 20 de ani

– 2009: A murit teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (n. 1921)

– 2011: A murit fostul fotbalist internaţional englez Nat Lofthouse; după ce a disputat 452 de meciuri pentru Bolton (255 goluri), el s-a retras în 1960 şi a ocupat mai multe funcţii în cadrul clubului, fiind şi antrenor în două rânduri: 1968-1970, 1971 (n. 1925)

– 2011: A murit actriţa Susannah York, una dintre cele mai cunoscute vedete britanice de la Hollywod în anii 1960 şi 1970; a fost nominalizată la Oscar în 1969 pentru rolul din „They Shoot Horses, Don’t They?”, peliculă pentru care a obţinut un premiu BAFTA; în 1972 a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul de Film de la Cannes (n. 1939)

– 2012: A murit Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalistul american Daniel Edelman, fondatorul (1957) şi preşedintele uneia dintre cele mai renumite şi influente companii internaţionale în domeniul relaţiilor publice (PR) din lume, agenţie care îi poartă numele; Edelman a avut o contribuţie importantă la profesionalizarea industriei de comunicare (numeroase dintre tehnicile specifice dezvoltate de el sunt valabile şi în zilele noastre); a colaborat, de-a lungul timpului, cu multe companii care au devenit branduri celebre; de asemenea, a fost unul dintre pionierii reclamelor cu celebrităţi (n. 1920)

– 2013: A murit Jean-Bertrand Pontalis, filosof, scriitor, editor şi psihanalist francez (n. 1924)

– 2013: A murit regizorul, scenaristul şi actorul japonez Nagisa Oshima, considerat unul din maeştrii cinematografului japonez, din noul val din anii ’60 ai secolului XX (n. 1932)

– 2016: A murit actorul american Dan Haggerty (n. 1941)

– 2018: A murit Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (n. 1943)

– 2018: A murit cântăreața și compozitoarea irlandeză Dolores (Mary Eileen) O’Riordan, solista trupei „The Cranberries” (n. 1971)

– 2019: A murit Carol (Elaine) Channing, actriță, cântăreață și dansatoare americană (n. 1921)

– 2022: A murit stilistul și omul de afaceri italian Nino Cerruti, cu o carieră impresionantă în modă, nu doar în Italia, ci și în întreaga lume (n. 1930)

– 2022: A murit regizorul și scenaristul canadian Jean-Claude Lord, regizor a numeroase filme şi seriale de televiziune care au marcat istoria celei de-a şaptea arte din Quebec (n. 1943)

– 2024: A murit fotbalistul și antrenorul argentinian Jorge Griffa (nume complet Jorge Bernardo Griffa Monferoni), jucător de legendă al clubului spaniol Atletico Madrid (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 14 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 15:04

S-a întâmplat într-o zi de 14 ianuarie

* Cu 468 de ani în urmă (1557) apărea „Octoihul” („micul Octoih”) în limba slavonă, prima carte tipărită de diaconul Coresi (la Braşov), care a desfăşurat, până la 1583, o foarte bogată activitate de tipărire de cărţi în limba română (9 cărţi româneşti sau cu text paralel slavon şi român)

* Într-o zi de 14 ianuarie, acum exact 125 de ani (1900), avea loc premiera mondială a operei „Tosca” de Giacomo Puccini, la Teatro „Costanzi” (astăzi, Teatrul Operei din Roma), rolul titular fiind interpretat de cântăreaţa de origine română, Hariclea Darclée, pentru care se spune că ar fi fost compusă aria „Vissi d’arte, vissi d’amore” („Am trăit arta, am trăit iubirea”)

* În urmă cu 82 de ani avea loc Conferința de la Casablanca, ce s-a desfășurat între 14 și 24 ianuarie 1943, cu scopul de a stabili o strategie comună a aliaților pentru următoarea fază a celui de-al Doilea Război Mondial. Au participat președintele american Franklin Delano Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și generalul francez Charles de Gaulle. Conducătorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin și-a motivat absența prin necesitatea de a fi prezent în țară, în contextul desfășurării Bătăliei de la Stalingrad. Pe agenda conferinței s-au aflat teme precum procedura tactică, alocarea resurselor și chestiuni generale diplomatice. Dezbaterile și negocierile s-au încheiat cu așa-zisa „Declarație de la Casablanca” și prevederea cea mai importantă a ei, condiția capitulării necondiționate. Această doctrină prevedea că aliații aveau să lupte împotriva puterilor Axei până la înfrângerea și anihilarea definitivă a acestora

* Se marchează 75 de ani (1950) de la publicarea Decretului nr. 6 (din 6.I.1950), prin care erau trimişi în colonii (lagăre) de muncă şi condamnaţii care, la expirarea pedepsei, nu erau socotiţi de către autorităţile comuniste suficient de „reeducaţi”

* Acum 53 de ani (1972) Margrethe a II-a (n. 1940) a devenit regină a Danemarcei, după moartea regelui Frederick al IX-lea (1947-1972), fiind primul suveran danez de sex feminin sub noua Lege a Succesiunii. A fost proclamată regină de la balconul Palatului Christiansborg la 15 ianuarie 1972 de către prim-ministrul Jens Otto Krag. Pe 31 decembrie 2023, Margrethe a II-a Danemarcei a anunțat că va abdica pe 14 ianuarie 2024, la 52 de ani de când și-a început domnia, în favoarea prințului moștenitor Frederik

* Şi tot la această dată, cu 35 de ani în urmă (1990), s-a constituit Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, asociaţie cu caracter social, cultural şi umanitar (recunoscută ca persoană juridică printr-o hotărâre judecătorească din 12.II.1990)

* Cu 32 de ani în urmă (1993) apărea, la Bucureşti, revista săptămânală de cultură „Dilema”, fondată de Andrei Pleşu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu şi Radu Cosaşu. Revista, editată de Fundaţia Culturală Română, îşi întrerupe apariţia în 2000, fiind relansată în ianuarie 2004 sub numele de „Dilema Veche”, cu Andrei Pleşu director fondator

* Acum 14 ani (2011) preşedintele tunisian, Zine El Abidine Ben Ali (1936 – 2019), era alungat de la putere în urma Revoluţiei Iasomiei, care a deschis seria revoluţiilor arabe reunite sub numele de „Primăvara arabă”

Aniversări – Comemorări

– 1819: S-a născut Dimitrie Bolintineanu, poet, om politic, diplomat, participant la Revoluția de la 1848 (m. 1872). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1825 (- 200 de ani)

– 1874: S-a născut (în Republica Moldova) Ioan Rășcanu, unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, ministru de Război (1918‑1921), ministru de stat (1927, 1931‑1932), deputat şi senator, primar de Bucureşti (1942‑1944), primar de Vaslui (1938-1942); în 1950 a fost arestat în lotul foștilor demnitari (m. 1952, în închisoarea de la Sighet). NOTĂ: Unele surse menționează nașterea la 4.I.1874

– 1893: S-a născut prozatorul Teodor Scorţescu; diplomat de carieră, a reprezentat, după 1921, România la Istanbul, Atena, Praga, Berna şi Vatican; în 1944 era însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul de la Roma; rechemat în 1945 în ţară, a hotărât să rămână în Italia (m. 1976)

– 1894: S-a născut Ecaterina Teodoroiu (numele real: Cătălina Vasile Toderiu), supranumită „Eroina de la Jiu”; participând voluntar la Primul Război Mondial, s-a remarcat în luptele de pe Jiu (octombrie-noiembrie 1916); a căzut eroic, în fruntea plutonului pe care-l comanda ca sublocotenent, în timpul bătăliei de la Varniţa şi Muncelu (la 22.VIII.1917)

– 1915: S-a născut istoricul literar şi filologul Mihai Isbăşescu; specialist în limba germană, a realizat studii de limbă şi literatură germană, dicţionare bilingve, o „Istorie a literaturii germane de la origini şi până în prezent” (1968), traduceri din literatura germană, precum şi (în colaborare) o antologie a scriitorilor români contemporani („Eine Welt wird geboren”, 1974) (m. 1998) – 110 ani

– 1917: S-a născut Ion Roman, istoric literar şi traducător (din literatura germană) (m. 1989)

– 1921: S-a născut dirijorul de cor Vasile Pântea (m. 2003)

– 1931: S-a născut Vlad Sorianu (pseudonim al lui Vasile Sporici), prozator, traducător şi critic literar (m. 2004)

– 1932: S-a născut Petre Sbârcea, dirijor (1957-1976) și director (1991-2000) al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, dirijor și director al Filarmonicii de Stat din Sibiu (1976-1990), apoi dirijor principal până în 2012 (m. 2021)

– 1934: A murit medicul şi bacteriologul Ioan C. Cantacuzino, fondator al şcolii româneşti moderne de microbiologie şi medicină experimentală; din iniţiativa sa a fost înfiinţat Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşi (1921); a desfăşurat o intensă activitate politică, militând pentru reîntregirea ţării (a fost membru în Comitetul Naţional Român din Paris şi delegat la Conferinţa de Pace din 1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1925 (n. 1863)

– 1939: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei); iubitoare a muzicii şi a coregrafiilor din filmele indiene, ea s-a specializat pe acest repertoriu şi a devenit cunoscută atât în ţară, cât şi în lume (m. 2013)

– 1951: S-a născut pictorul bisericesc, restauratorul și profesorul Tudor Emanuel Popescu (m. 2018)

– 1953: S-a născut Victor Socaciu, muzician, compozitor, cântăreţ, chitarist, realizator şi prezentator Tv; producător, din 1991, al Festivalului naţional de muzică folk „Om bun”; fost membru în Consiliile de Administraţie ale SRR şi SRTV; deputat PSD (2008-2012) (m. 2021)

– 1962: S-a născut (la Lipețk, în Rusia) Andrei Gheorghe, prezentator, realizator de emisiuni de radio și televiziune din România, dar și de filme documentare și de scurt metraj (m. 2018)

– 1964: S-a născut Ioan Nemțoi, unul dintre cei mai cunoscuți artiști sticlari din România

– 1969: A murit A. Pop-Marţian (nume real: Atanasie V. Popescu), actor, scriitor și profesor universitar (n. 1897)

– 1982: A murit Vasile Florescu, teoretician şi critic literar (n. 1915)

– 1990: A murit Niculae Stoian, poet şi publicist (n. 1935) – 35 de ani

– 1999: A murit George Şerban, scriitor, membru fondator al Alianţei Civice, preşedinte al Societăţii Timişoara, deputat PNŢCD în Parlamentul României (n. 1954)

– 2004, 14/15: A murit jurnalista Felicia Meleşcanu, cunoscut om de televiziune (n. 1941)

– 2007: A murit mezzosoprana Mihaela Agachi (n. 1951)

– 2008: A murit Barbu Brezianu, istoric şi critic de artă (exeget al operei lui Constantin Brâncuşi), traducător (a realizat prima varinată în limba română a epopeii naţionale finlandeze „Kalevala”), publicist şi poet; deţinut politic (1952) în lagărul de muncă Capul Midia şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2008: A murit regizorul de film şi scenaristul Alexandru Boiangiu (n. 1932)

– 2010: A murit Béla Kamocsa („Kamo”), instrumentist (chitară bas, chitară electrică) şi cântăreţ român de etnie maghiară, interpret de muzică rock, blues şi jazz; cunoscut ca membru fondator (1962) al formaţiei „Phoenix”, cu care a cântat până în 1971, apoi a cântat în cadrul trupei Gramophon; în 1982, a înfiinţat, împreună cu Jonny Bota, trupa Bega Blues Band, una dintre primele formaţii româneşti dedicate muzicii blues; înfiinţează Gala Blues Jazz Internaţional din Timişoara (1990), cel mai mare şi longeviv festival al oraşului; fondator al Festivalului de Jazz de la Gărâna (n. 1944) – 15 ani

– 2020: A murit Vasile Cândea, medic chirurg și cardiolog, profesor universitar și general de armată; fondator și președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, director al Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei (1990-1995), director general al Institutului de Cardiologie „Prof.Dr. C.C. Iliescu” din Fundeni (1995-2002); a înfiinţat prima Societate de chirurgie cardiovasculară din România; a implantat, în 2001, primul dispozitiv de asistare mecanică cardio-circulatorie cu inimă artificială (de tip Novacor) din Europa Centrală și de Est; este autorul unor brevete de invenții cum ar fi „Banca de organe prin crioprezervare pentru transplant” și medicamentul Ruxabion (în terapia bolilor vasculare periferice, în special a celor venoase) (n. 1932) – 5 ani

– 2023: A murit istoricul, filologul, profesorul şi cercetătorul Octavian Roske; unul dintre fondatorii Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) al Academiei Române, secretar științific al acestuia și redactor–șef (1993-2022) al revistei „Arhivele totalitarismului’’, publicație trimestrială editată de INST; prodecan al Facultății de limbi și literaturi străine, Universitatea din București (2000-2004), șeful Catedrei de engleză (2008-2021) (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Abu Dhabi: Summitul Mondial pentru Viitorul Energiei, ediția 2025 (14 – 16 ian.)

– Geneva: Conferință de presă pentru prezentarea reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (online)

-Seoul, Coreea de Sud: Prima audiere în procesul de demitere a președintelui Yoon Suk Yeol

-Shanghai, China: Deschiderea celei de-a treia sesiuni plenare a Comitetului Shanghai al Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez

-Moscova: Conferința de presă anuală a șefului diplomației ruse

– Paris: Prim-ministrul francez, François Bayrou,  face o declarație de politică generală în fața deputaților

– Paris: Briefing Oxfam înainte de publicarea raportului său privind inegalitățile la Forumul de la Davos

– Nimba, Liberia: Înmormântarea fostului lord războinic liberian, Prințul Johnson (14 – 18 ian.)

– Vanuatu: Alegeri legislative

– Tunisia: Manifestări de marcare a 15 ani de la înlăturarea președintelui Zine el-Abidine Ben Ali

– Flachau, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială feminină

– Norvegia: Handbal – Cupa Mondială 2025 (14 ian. – 2 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Logicii”, stabilită de UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, și marcată pentru prima dată în 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica. Data a fost aleasă în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel (n.28.IV.1906 – m.14.I.1978) și Alfred Tarski (n.14.I.1901 – m.26.X.1983)

– 1676: A murit Francesco Cavalli, compozitor italian, unul dintre întemeietorii operei veneţiene (n. 1602)

– 1742: A murit Edmond (sau Edmund) Halley, astronom şi matematician englez; cercetări asupra magnetismului terestru şi asupra cometelor; a observat (1682) cometa care-i va purta numele şi a arătat, prin calcule matematice, că aceasta se apropie de Pământ la fiecare 76 de ani (n. 1656)

– 1800: S-a născut muzicologul austriac Ludwig Ritter von Köchel (m. 1877) – 225 de ani

– 1824: S-a născut Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (m. 1906)

– 1841: S-a născut pictoriţa franceză Berthe Morisot (m. 1895)

– 1850: S-a născut scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (m. 1923) – 175 de ani

– 1867: A murit Jean Auguste Dominique Ingres, pictor neoclasic francez (n. 1780)

– 1875: S-a născut Albert Schweitzer, medic şi gânditor umanist francez; a acordat, în repetate rânduri, asistenţă sanitară în Africa şi a construit un spital într-o mică localitate gaboneză (Lambarene); s-a numărat printre savanţii care s-au împotrivit constant fabricării bombei atomice şi experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Pace în 1952 (m. 1965) – 150 de ani

– 1882: S-a născut Hendrik Willem van Loon, istoric și jurnalist american de origine olandeză (m. 1944)

– 1887: A murit Friedrich von Amerling, pictor portretist austriac (n. 1803)

– 1892: S-a născut Hal Roach, producător, regizor şi scenarist american de film; realizatorul celebrului cuplu „Stan şi Bran” (Stan Laurel şi Oliver Hardy) (m. 1992)

– 1896: S-a născut scriitorul american de origine portugheză John Rodrigo Dos Passos (m. 1970)

– 1898: A murit Lewis Carroll (numele real: Charles Lutwidge Dodgson), matematician şi scriitor englez, autor de literatură pentru copii; cunoscut pentru celebrele „Aventuri ale lui Alice în Ţara Minunilor” (n. 1832)

– 1901: S-a născut Alfred Tarski, unul dintre cei mai mari logicieni ai tuturor timpurilor, filosof al limbajului și matematician polonez-american; a adus contribuții importante în multe domenii ale matematicii, inclusiv metamatematica, teoria mulțimilor, teoria măsurătorilor, teoria modelelor, algebra generală, topologia, geometria, logica matematică (m. 1983). NOTĂ: Din 2020, UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, a stabilit marcarea „Zilei Internaționale a Logicii” în ziua de naștere a lui Alfred Tarski și în cea a morții lui Kurt Gödel, care au schimbat fața logicii în secolul al XX-lea (vezi mai sus)

– 1901: A murit Charles Hermite, matematician francez (n. 1822)

– 1901: A murit Víctor Balaguer (pe numele real Víctor Balaguer i Cirera), scriitor și om politic spaniol (n. 1824)

– 1905: A murit Ernst Karl Abbe, fizician german; a elaborat teoria formării imaginilor în microscop și a adus contribuții fundamentale la teoria și la construcția instrumentelor optice (n. 1840) – 120 de ani

– 1909: S-a născut regizorul britanic de film Joseph Losey (m. 1984)

– 1915: S-a născut André Frossard, jurnalist francez şi autor de cărţi cu caracter istoric, memorialistic şi eseistic (m. 1995) – 110 ani

– 1917: S-a născut muzicianul Charles Williams Butterfield, cotat printre cei mai buni trompetişti americani albi de dixieland (m. 1988)

– 1919: S-a născut jurnalistul american Andy (Andrew Aitken) Rooney, prezentatorul popularului program de analiză politică „60 Minutes” al postului american de televiziune CBS (m. 2011)

– 1919: S-a născut Giulio Andreotti, om politic italian, prim-ministru al ţării în trei rânduri între 1972 – 1973, 1976 – 1979 şi 1989 – 1992 (m. 2013)

– 1925: S-a născut prozatorul şi dramaturgul japonez Yukio Mishima (pseudonimul lui Kimitake Hiraoka) (m. 1970) – 100 de ani

– 1931: S-a născut (la Paris, într-o familie de artişti de circ) Caterina Valente, cântăreaţă, dansatoare şi actriţă italiană (m. 2024)

– 1934: S-a născut actorul britanic Richard (David) Briers, celebru pentru rolul interpretat în serialul de televiziune „The Good Life” (m. 2013)

– 1938: S-a născut Allen Toussaint, pianist, muzician, compozitor şi producător american; legendă a genului rhythm and blues din New Orleans (m. 2015)

– 1941: S-a născut Faye Dunaway, actriţă americană de film

– 1943: S-a născut Ralph Marvin Steinman, biolog şi imunolog canadian; Premiul Nobel pentru Medicină în 2011, împreună cu americanul Bruce Beutler şi luxemburghezul Jules Hoffmann, pentru descoperiri în domeniul activării imunităţii înnăscute. Steinman a primit jumătate din premiu pentru „descoperirea celulei dendritice şi a rolului său în imunitatea adaptativă” (m. 2011)

– 1943: S-a născut dirijorul leton Mariss Jansons, unul dintre cei mai importanţi din lume (m. 2019)

– 1949: A murit Joaquin Turina, compozitor, pianist şi profesor spaniol (n. 1882)

– 1956: S-a născut scriitorul francez Hubert Mingarelli, laureat al Premiului Medicis în anul 2003 (m. 2020)

– 1957: A murit actorul american de film Humphrey Bogart; Institutul American de Fim l-a clasat, în 1999, ca cel mai mare actor din istoria filmului american (n. 1899)

– 1967: S-a născut Emily Watson, actriță engleză de teatru și film

– 1969: S-a născut Jason Bateman, actor american

– 1977: A murit, la Washington, actorul britanic de film Peter Finch (nume complet: Frederick George Peter Ingle Finch) (n. 1916)

– 1978: A murit Kurt Gödel, logician, matematician și filosof analitic austriac, emigrat, în 1940, în SUA; este considerat, alături de Aristotel și Gottlob Frege, unul dintre cei mai importanți logicieni din istorie (n. 1906). NOTĂ: Din 2020, la 14 ianuarie este marcată „Ziua internațională a logicii”, stabilită de UNESCO în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, în onoarea a doi mari logicieni ai secolului XX: Kurt Gödel și Alfred Tarski (n.14.I.1901 – m.26.X.1983)

– 1995: A murit Barbara Jelavich, istoric şi profesor american; contribuţii privind istoria Europei Centrale şi de Sud-Est; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1923) – 30 de ani

– 1999: A murit Jerzy Grotowski, regizor polonez, teoretician al teatrului, pedagog, creator de metodă actoricească, unul din cei mai importanți reformatori în teatru ai secolului al XX-lea (n. 1933)

– 2000: A murit scriitorul francez Alphonse Boudard (n. 1925) – 25 de ani

– 2012: A murit actriţa franceză de origine poloneză Mila Parély, care s-a remarcat în filmele „Regula jocului/ La Regle du jeu” (1939), de Jean Renoir, şi „Frumoasa şi bestia/ La Belle et la Bête” (1946), de Jean Cocteau (n. 1917)

– 2013: A murit actorul american Conrad Bain (n. 1923, în Canada)

– 2014: A murit poetul argentinian Juan Gelman; considerat drept unul dintre cei mai mari poeţi de limbă spaniolă şi un neobosit critic al dictaturilor din America Latină (n. 1930)

– 2016: A murit halterofilul ucrainean Leonid Ivanovici Zhabotinski, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (n. 1938)

– 2016: A murit actorul britanic de teatru şi film Alan Rickman (n. 1946)

– 2017: A murit economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, considerat părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (n. 1906)

– 2018: A murit Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (n. 1931)

– 2018: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul american Hugh Wilson (n. 1943)

– 2022: A murit arhitectul spaniol Ricardo Bofill, care a semnat peste 1.000 de proiecte în întreaga lume (printre care aeroportul din Barcelona, Teatrul Naţional Catalan, Palatul Congreselor din Madrid şi zgârie-norii Donnelley şi Dearborn din Chicago); în Franţa a realizat mari ansambluri rezidenţiale, precum Les Espaces d’Abraxas din Noisy-le-Grand (n. 1939, la Barcelona)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 13 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi 13 ianuarie

* Se marchează 275 de ani (1750) de la încheierea Tratatului de la Madrid dintre Portugalia şi Spania, care fixa sferele de influenţă ale celor două ţări în zona Americii de Sud

* Cu 127 de ani în urmă (1898) apărea, în ziarul „L’Aurore”, celebra scrisoare deschisă a scriitorului Émile Zola, intitulată „J’accuse”. Scrisoarea, adresată preşedintelui Franţei, Félix Faure (1841 – 1899), acuza guvernul de antisemitism şi de încarcerarea ilegală a lui Alfred Dreyfus, un ofiţer francez condamnat la închisoare pe viaţă pentru spionaj. Zola a denunţat erorile judiciare şi lipsa unor dovezi serioase. Scrisoarea a cauzat un scandal public în Franţa şi peste hotare. Zola a fost acuzat şi găsit vinovat de calomnie la 23 februarie 1898. Pentru a evita încarcerarea, s-a exilat temporar în Anglia, de unde s-a întors în iunie 1899. Ca rezultat al popularităţii scrisorii, chiar şi în lumea anglofonă, „J’accuse!” a devenit o expresie generică a indignării şi a acuzării unei persoane puternice

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când avea loc prima transmisie radiofonică de operă: Enrico Caruso cântând pe scena Metropolitanului din New York. Sunetul a fost captat la 30 km distanţă

* În urmă cu 111 ani (1914) avea loc, la sala Clasic, premiera filmului istoric „Cetatea Neamţului”, după nuvela lui Costache Negruzzi şi piesa lui Vasile Alecsandri. Realizat cu mijloace modeste, cu concursul ansamblului Naţional craiovean, filmul (care s-a pierdut) trezeşte interes, în special, pentru faptul că a fost scris şi realizat de scriitorii Emil Gârleanu şi Corneliu Moldovan

* Acum 107 ani (1918) guvernul Rusiei Sovietice întrerupe relaţiile diplomatice cu România, între cele două ţări intervenind practic starea de război. La punctul doi al declaraţiei se arăta că tezaurul în aur al României aflat la Moscova „nu va putea fi obţinut de oligarhia română, Consiliul Comisarilor Poporului asumându-şi răspunderea pentru conservarea lui şi remiterea în mâinile poporului român” (13/26)

* Cu 99 de ani în urmă (1926) România adera la Convenţia de la Geneva referitoare la regimul internaţional al căilor ferate (din 9.XII.1923), precum şi la cea privind simplificarea formalităţilor vamale (din 3.XI.1923, de la Geneva)

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când la graniţa României cu R.S.S. Moldovenească (azi Republica Moldova) a fost desfiinţat gardul de sârmă ghimpată şi au fost introduse facilităţi de trecere a frontierei

* Acum 32 de ani (1993), între 13 şi 15 ianuarie, a fost deschisă spre semnare, la Paris, Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia (adoptată la 3.IX.1992, în cadrul Conferinţei pentru dezarmare de la Geneva, Convenţia a intrat în vigoare la 29.IV.1997). România a semnat această Convenţie în prima zi de la deschiderea spre semnare, 13.I.1993, a ratificat-o la 9.XII.1993 şi a depus instrumentele de ratificare la 15.II.1995

* Acum 19 ani (2006) avea loc inaugurarea primei staţii românești permanente de cercetare şi explorare din Antarctica – Staţia Law-Racoviţă. Aflată pe amplasamentul unei staţii construite în 1989 de Australia şi donată României, staţia se găseşte în regiunea „Prinţesa Elisabeta”, în dealurile Larsermann din Antarctica de Est. Ea se află în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private, conduse de exploratorul polar Teodor Negoiţă (1947-2011), primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995). În 2011 denumirea stației a fost schimbată în Law-Racoviţă-Negoiţă

* Cu 13 ani în urmă (2012) nava de croazieră Costa Concordia, operată de Costa Cruises, şi construită la Şantierul naval Fincantieri din Sestri Ponente, Genova, Italia, s-a ciocnit de o stâncă în apropierea insulei italiene Giglio din Marea Mediterană. Stânca a sfâşiat o mare parte din carcasa navei, care a fost invadată în bună măsură de apă şi s-a înclinat până la 65 grade, devenind nemanevrabilă. Majoritatea celor peste 4.200 de persoane la bord s-au putut salva, dar totuşi accidentul s-a soldat cu 30 de morţi, 2 dispăruţi presupuşi morţi şi 64 de răniţi. Francesco Schettino, căpitanul navei de croazieră „Costa Concordia”, a fost condamnat, în februarie 2015, la 16 ani de închisoare

* În urmă cu doar 4 ani (2021) fostul președinte american, Donald Trump a fost pus oficial sub acuzare de către Camera Reprezentanților, acuzația pricipală fiind incitare la insurecție în legătură cu atacul asupra Congresului SUA care s-a petrecut în data de 6 ianuarie 2021. Rezultatul votului a fost de 232, „pentru”, la 197 „împotrivă”. Donald Trump este singurul președinte SUA care a fost pus de două ori sub acuzare de către Camera Reprezentanților a SUA în același mandat

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1859: S-a născut tenorul Grigore Gabrielescu (m. 1915)

– 1873: S-a născut mitropolitul greco-catolic Vasile Suciu; datorită lucrărilor sale de teologie sistemică, este considerat cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Unite din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1935)

– 1879: S-a născut naturalistul Ion Borcea; fondatorul Staţiunii Zoologice Marine de la Agigea (1926); a studiat biocenozele din Marea Neagră şi a pus bazele şcolii româneşti de oceanologie; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1936)

– 1916: A murit George Bengescu-Dabija, poet, dramaturg şi traducător; a contribuit la dezvoltarea teatrului liric românesc prin traducerea libretelor unor operete de succes (n. 1844)

– 1917: S-a născut poetul George Petcu; iniţiază (1938), împreună cu prietenii apropiaţi (şi colegi de studii) Ştefan Baciu şi Laurenţiu Fulga, o „Grupare a scriitorilor tineri”, la care îşi dau adeziunea Maria Banuş, Magda Isanos, Ion Frunzeti, Radu Stanca ş.a.; iniţiativa eşuează; la începutul lui 1939 reia proiectul, sub forma unei reviste literare, „Contrapunct”, având la bază aceeaşi idee de solidarizare a tinerei generaţii, proiect întrerupt de moartea prematură a poetului (m. 1939)

– 1921: A murit Ioan Caragiani, folclorist şi traducător; s-a ocupat de folclorul, limba şi istoria aromânilor; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1841)

– 1935: S-a născut George Gană, filolog, critic şi istoric literar, editor, publicist şi profesor (m. 2010) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (m. 2002)

– 1939: S-a născut Tatiana Apahidean (Schön), regizor de filme de animaţie, ilustrator de carte şi scenograf; a avut numeroase expoziţii personale ca artist plastic (m. 2012)

– 1945: A murit Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice (n. 1896) – 80 de ani

– 1950: S-a născut operatorul de film Mihai Truică (m. 2000) – 75 de ani

– 1953: A murit actorul Romald Bulfinski (n. 1878)

– 1956: S-a născut Valeriu Drăguşanu, scenarist, regizor de film și profesor (m. 2024)

– 1958: A murit Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (n. 1907)

– 1968: A murit actorul George Mărutză (n. 1909)

– 1972: S-a născut Cătălin Mitulescu, regizor de film, producător și scenarist

– 1972: S-a născut actorul Toni Tecuceanu; a colaborat timp de peste trei ani la emisiunea „Cronica Cârcotaşilor” a postului Prima TV; şi-a început colaborarea la Radio România Actualităţi, în anul 2001, când s-a afirmat ca reporter special în emisiunile „Caută România la ea acasă”, „Matinal”, iar mai recent, în radioprogramele „De-ale Casei” şi „Care mai de care” (m. 2010)

– 1984: A murit Gelu Solomonescu, compozitor de muzică uşoară, pianist şi şef de formaţie (n. 1920)

– 2000: A murit scriitorul Ştefan Berciu, autor de romane şi piese poliţiste (n. 1928) – 25 de ani

– 2009: A murit prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (n. 1934)

– 2012: A murit Mircea Ciumara, economist şi om politic creştin-democrat; ministru de finanţe (dec.1996-dec.1997), ministru al industriei şi comerţului (dec.1997-apr. 1998), ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (dec. 1999-dec. 2000); vicepreşedinte PNŢCD (1996-2000), preşedinte al Organizaţiei PNŢCD Bucureşti (sep. 1999-dec. 2000) (n. 1943)

– 2014: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (n. 1930)

– 2015: A murit Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii Nemira, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (n. 1960) – 10 ani

– 2016: A murit romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (n. 1922)

– 2017: A murit Nicu Crețu, reputat dirijor, compozitor, aranjor și violonist virtuoz, dirijor al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” (n. 1947)

– 2017: A murit Mioara Caragea, traducătoare de limbă portugheză, publicistă şi profesoară (n. 1954)

– 2019: A murit Petrache Vârtej, medic de obstetrică-ginecologie și profesor; autor al primei monografii de „Ginecologie Endocrinologică” din literatura medicală românească (n. 1938)

– 2020: A murit pictoriţa Irina Lișcă, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Pictură, București (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit saxofonistul, compozitorul şi aranjorul de origine armeană Garbis Dedeian, una dintre figurile de marcă ale jazzului românesc (n. 1959) – 5 ani

– 2021: A murit teologul, preotul, profesorul, publicistul și istoricul Mircea Păcurariu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; decan al Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu, în perioada 1992-2000; membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1932)

– 2021: A murit pictorul Viorel Nimigeanu; a executat, de-a lungul carierei, fresca la mai mult de 30 de biserici din țară și străinătate (n. 1950)

– 2021: A murit comandorul dr. habilitat Olimpiu Manuel Glodarenco; comandant nave de luptă şi ofiţer în statul major al Flotei, în diferite unităţi operative ale Forţelor Navale și instructor superior în catedra „Ştiinţe Militare şi Manageriale” şi şef al comisiei didactice a catedrei la Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”; şef de stat major al Centrului de Instrucţie al Forţelor Navale, Mangalia; director al Muzeului Marinei Române (2006-2013) și al Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” Bucureşti din 2013; autorul unor volume impresionante de istorie universală a marinei (n. 1964)

– 2022: A murit Victoria Berbecar, învățătoare și promotoare a tradiției covorului maramureșean; în perioada 1991 – 1998 a fost directoare a Școlii Generale de Arte și Meserii Botiza; după mutarea în Botiza, în 1974, a descoperit meșteșugul tradițional al țesutului covoarelor, reînviind pe plan local tehnica țesutului în ciur și vopsitul cu culori naturale obținute din plante; a prezentat covoarele țesute tradițional în expoziții din întreaga lume, participând de-a lungul celor 50 de ani de activitate la târguri meșteșugărești și tradiționale, în țară și străinătate și fiind recunoscută pentru valoarea lucrărilor expuse prin diplome și distincții (n. 1944)

– 2024: A murit Andrei Csiky (Csiky András), actor maghiar din România (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Riad, Arabia Saudită: Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, vizitează Al Ula pentru a se alătura unei reuniuni a unui comitet de lucru la nivel înalt înființat de cele două țări cu scopul de a aprofunda cooperarea bilaterală în domeniul securității, investițiilor, energiei și turismului.

-Beijing: Președintele statului Sri Lanka, Anura Kumara Dissanayake, se va afla într-o vizită de stat în China (13 – 17 ian.)

-Geneva, Elveția: Au loc noi discuții între Iran, Franța, Regatul Unit și Germania pe probleme nucleare

– Varșovia, Polonia: Vizita miniștrilor apărării german, francez, italian și britanic (video)

-Londra: Se deschide procesul împotriva Apple, acuzată că a profitat de pe urma poziției dominante a magazinului său de aplicații (13 ian. – 28 feb.)

-Berlin: Conferința de presă a sindicatului IG Metall – ora locală 10:00

-Rawalpindi, Pakistan: Urmează verdictul împotriva fostului premier pakistanez, Imran Khan, acuzat de corupție

– Allahabad, India: Festivalul hindus Kumbh Mela (13 ian. – 26 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1599: A murit poetul renascentist englez Edmund Spenser (n. 1552/53)

– 1625: A murit pictorul şi gravorul flamand Jan Brueghel (numit şi Brueghel de Catifea), fiul lui Pieter Brueghel (cel Bătrân) (n. 1568) – 400 de ani

– 1717: A murit Maria Sibylla Merian, naturalist, entomolog şi ilustrator ştiintific german, care a intrat în istorie pentru desenele sale foarte detalitate despre plante şi insecte (n. 1647)

– 1859: S-a născut poetul grec Kostís Palamás (m. 1943). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii inclusiv stilul vechi – 8 ianuarie 1859

– 1864: S-a născut fizicianul german Wilhelm Wien; contribuţii în termodinamica radiaţiei, în hidrodinamică, la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în 1911 (m. 1928)

– 1864: A murit Stephen Collins Foster, compozitor și textier american, supranumit „părintele muzicii americane” (n. 1826)

– 1906: S-a născut economistul, lingvistul, sinologul şi editorul chinez Zhou Youguang, considerat părintele sistemului „Pinyin” de latinizare a scrierii chineze (m. 2017)

– 1923: S-a născut violoncelistul rus Daniil Şafran (m. 1997)

– 1924: S-a născut Roland Petit, dansator şi coregraf francez (m. 2011)

– 1925: S-a născut actriţa americană de origine germană Rosemary Murphy (m. 2014) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz; a fost prima femeie care a cântat la trombon alături de mari trupe ale anilor 1940 şi 1960 (m. 1999)

– 1926: S-a născut scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (m. 2017)

– 1927: S-a născut Sydney Brenner, biolog britanic originar din Africa de Sud; studii de biologie moleculară; contribuţii în genetica moleculară; Premiul Nobel pentru medicină în 2002, împreună cu americanul Robert Horovitz şi conaţionalul său John Sulston (m. 2019)

– 1929: A murit Wyatt Earp, legendarul justiţiar, unul dintre cei mai cunoscuţi pistolari din Vestul sălbatic (n. 1848)

– 1930: A murit inginerul britanic Sebastian Ziani de Ferranti; interesul lui precoce pentru electricitate l-a condus la numeroase inovaţii, cum ar fi sistemul de distribuire a electricităţii prin folosirea curentului alternativ (n. 1864) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Milka Stojanović, cântăreaţă de operă celebră în întreaga lume, cu o carieră îndelungată, care a început în 1960 şi s-a încheiat în 1993; soprana a cântat pe multe dintre marile scene ale lumii, cum ar fi cea de la Metropolitan Opera din New York, Teatrul Balşoi din Moscova sau Opera de Stat din Viena; a fost cunoscută în special pentru interpretarea unor roluri principale din operele lui Giuseppe Verdi; în anii ’60, publicul şi criticii de la Opera News – o publicaţie de specialitate din New York – au votat-o pe Milka Stojanović „Vocea de aur” a secolului al XX-lea (m. 2023)

– 1938: S-a născut cântăreţul francez de origine egipteană Richard Anthony (născut: Ricardo Anthony Btesh) (m. 2015)

– 1939: S-a născut scriitorul, scenaristul şi regizorul argentinian Edgardo Cozarinsky (m. 2024)

– 1941: A murit scriitorul irlandez James Joyce (n. 1882)

– 1956: A murit pictorul şi caricaturistul american Lyonel Feininger (n. 1871)

– 1960: S-a născut Eric Betzig, chimist şi cercetător american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2014, împreună cu Stefan W. Hell și William E. Moerner – 65 de ani

– 1961: S-a născut Julia Louis-Dreyfus, actriță americană de film

– 1964: S-a născut actriţa americană Penelope Ann Miller

– 1975: S-a născut scriitorul german Daniel Kehlmann; cunoaşte reuşita internaţională, prin publicarea cărţii „Ich und Kaminski” („Eu şi Kaminski”), în 2003, bestseller publicat până în prezent în peste douăzeci de ţări – 50 de ani

– 1977: S-a născut actorul britanic Orlando Bloom

– 1987: A murit Igor Ilinski, actor rus de teatru şi film (n. 1901)

– 1993: A murit Camargo Guarnieri, compozitor brazilian (n. 1907)

– 2002: A murit Ted Demme, regizor şi producător american de film (n. 1963)

– 2011: A murit Ellen Stewart, excentrica doamnă de culoare care a înfiinţat în 1961 celebrul teatru experimental „La MaMa, E.T.C. (Experimental Theatre Club)“; cunoscutul teatru experimental new-yorkez „La MaMa” e considerat drept locul de unde a început „revoluţia” teatrului mondial din secolul al XX-lea (n. 1919)

– 2013: A murit jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 (n. 1923)

– 2020: A murit Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (n. 1949) – 5 ani

– 2021: A murit magicianul germano-american Siegfried Fischbacher, parte a celebrului duo de iluzionişti „Siegfried & Roy”, cunoscut la nivel internaţional pentru numerele care implicau feline mari (n. 1939)

– 2022: A murit Jean-Jacques Beineix, regizor de film francez a cărui activitate este adesea văzută ca un prim exemplu al așa-numitului „cinéma du look” (n. 1946)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 12 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 12 ianuarie

* Cu 177 de ani în urmă (1848) avea loc Răscoala din Palermo (Sicilia), care a însemnat începutul Revoluţiei de la 1848 din Italia

* Acum 164 de ani (1861) apărea Legea privind înfiinţarea Curţii de Casaţiune şi Justiţie (membrii acesteia au fost numiţi de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 11/23.II.1862). În articolul 2 se invoca existenţa „curţilor de apelu”, ca forme de organizare judecătorească „ale Statului Principateloru-Unite”. Primul act normativ care a statornicit însă înfiinţarea Curţii de Apel Bucureşti, chiar sub această denumire, a fost Legea din 11 aprilie 1864, publicată în „Monitorulu Jurnalu Oficialu alu Principateloru-Unite-Române”, nr. 88 din 16/28 04.1864, care a fost prima lege de organizare judecătorească din istoria României (mai exact a Principatelor Unite) (12/24)

* În urmă cu 147 de ani (1878) trupele române ocupau, după un atac energic şi fulgerător, satul Smârdan, sangeacul Vidin (diviziune administrativă a Imperiului Otoman). Satul aparține astăzi de localitatea Inovo din regiunea Vidin, Bulgaria. Conflictul militar a reprezentat o luptă dintre trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin. Lupta de la Smârdan a avut un rol decisiv în operațiunea militară care s-a înfăptuit în zilele de 12-14/24-26 ianuarie 1878 și care avea ca scop principal, cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare. Lupta a avut loc în cadrul Războiului de independenţă a României (12/24)

* Cu 106 de ani în urmă (1919) apărea Decretul-lege privind organizarea Direcţiei Generale a Statisticii (12/25)

* În urmă cu 96 de ani (1929) la Radiodifuziunea Română era difuzată, pentru prima dată, emisiunea „Ora copiilor”

* Într-o zi de 12 ianuarie (1932), acum 93 de ani, avea loc, la cinematografele „Capitol” şi „Roxy” din Bucureşti, premiera filmului „Chemarea dragostei”. Filmul, care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în „vâltoarea metropolei”, avea o „coloană sonoră” alcătuită din diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul cântăreţ al acelor vremuri, Zavaidoc

* În urmă cu 74 de ani (1951) intra în vigoare (inclusiv în România) Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9.XII.1948. România a aderat la Convenţie la 3.XI.1950

* Acum 68 de ani (1957) avea loc prima sesiune a Conferinței autorităților locale a Consiliului Europei. Actualul Congres al autorităților locale și regionale al Europei (CLRAE) a fost înființat la 14 ianuarie 1994 prin rezoluția statutare 94 (3) a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Congresul s-a născut ca un organism consultativ al Consiliului Europei pentru a înlocui Conferința permanentă a autorităților locale și regionale din Europa, iar originile sale pot fi urmărite până în anii 1950. Conferința autorităților locale a fost înființată pentru prima dată în 1957 în Consiliul Europei. Prima sesiune a avut loc la 12 ianuarie 1957, la Strasbourg și a fost prezidată de omul de stat Jacques Chaban-Delmas (1915 – 2000), care a ocupat funcția de președinte al Conferinței până în 1960. În 1974, reprezentanții regiunilor au fost admiși la Conferință pentru prima dată, iar în 1979 a fost creată Conferința permanentă a autorităților locale și regionale din Europa. Congresul autorităților locale și regionale al Consiliului Europei este o instituție care reprezintă regiunile și autoritățile locale din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Congresul este alcătuit din două camere: Camera Autorităților Locale și Camera Regiunilor. Congresul se întrunește în sesiune plenară de două ori pe an în sala semicirculară a Palatului Europei din Strasbourg, unde se află și secretariatul

* Se împlinesc 40 de ani (1985) de când erau desfiinţate, pe baza unui ordin primit prin telefon de la Comitetul Central al PCR, toate studiourile teritoriale ale postului public de radio (Radio Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş) şi emisiunile în limbile minorităţilor naţionale. Programele 1 şi 2 şi-au redus drastic emisia, cu programe numai între orele 6:30 şi 23:30, ulterior între orele 6:00 şi 24:00 în fiecare zi. În această perioadă singura emisiune în limba minorităţilor a fost emisă din Bucureşti. Din 22 decembrie 1989 Radio România şi-a redeschis staţiile regionale

* Pe 12 ianuarie 1995, cu exact 30 de ani în urmă, la Trenton, New Jersey, în Statele Unite ale Americii, avea loc prima audiție a lucrării compozitorului de origine română, Sabin Pautza (n. 1943), scrisă cu ocazia sărbătoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.

* Cu 27 de ani în urmă (1998), la Paris, avea loc semnarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la interzicerea clonării fiinţei umane (ratificat de Parlamentul României prin Legea 17/22.II.2001)

* Tot într-o zi de 12 ianuarie, acum 15 ani (2010), la ora locală 16:53, a avut loc unul dintre cele mai puternice seisme care a lovit continentul american în ultimii 200 de ani, cutremurul din Haiti. Magnitudinea seismului a fost de 7 grade pe scara Richter, epicentrul fiind localizat la aproximativ 15 km de oraşul Port-au-Prince, la o adâncime de 10 km. Bilanţul cutremurului a indicat zeci de mii de morţi, circa 300.000 de răniţi şi aproximativ 1.000.000 de oameni rămaşi fără adăpost

Aniversări – Comemorări

– Botezul Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1808: S-a născut Christian Tell, general, om politic; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti); a luat parte la mişcarea unionistă (deputat în Adunarea ad-hoc din Ţara Românească); în timpul regelui Carol I a fost primar al Capitalei (1870-1871) şi ministru în mai multe rânduri (între anii 1871 şi 1876, cu întreruperi) (m. 1884)

– 1845: S-a născut Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (m. 1883) – 180 de ani

– 1857: S-a născut Sabba Ştefănescu, geolog şi paleontolog; studii asupra formaţiilor terţiare; a făcut studii în vederea alcătuirii hărţii geologice a României (1882-1886); membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1931)

– 1866, 12/24: A murit (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Aron Pumnul, lingvist, filolog şi profesor; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania, la care a participat, se refugiază la Cernăuţi, unde va deveni primul profesor de limba şi literatura română la Liceul german din oraş (1849) şi profesor al lui Mihai Eminescu; la moartea acestuia apare prima poezie tipărită a lui Eminescu, „La mormântul lui Arune Pumnul”, semnată „M. Eminovici, privatist” (n. 1818)

– 1874: S-a născut juristul Paul Negulescu; lucrări de istoria dreptului românesc, de drept constituţional şi de drept administrativ; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1946)

– 1881, 12/24: S-a născut Mihail Gaşpar, protopop, prozator, traducător, istoric şi publicist bănăţean; delegat la Adunarea naţională de la 1 Decembrie 1918, deputat în Parlamentul de la Bucureşti (1926-1929) (m. 1929)

– 1889: S-a născut poetul şi jurnalistul Artur Enăşescu (pseudonimul lui Artur A. Enăcescu); astăzi un poet uitat, a fost autorul versurilor a numeroase romanţe compuse de Ionel Fernic (m. 1942)

– 1891, 12/24: S-a născut medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti; în 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1967)

– 1900: S-a născut (la Vârşeţ, Serbia) geologul Alexandru Codarcea; lucrări referitoare la geologia, petrografia şi tectonica Carpaţilor Meridionali; membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 1974) – 125 de ani

– 1909: S-a născut Meliusz Jószef, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1995)

– 1925: S-a născut compozitorul Laurenţiu Profeta (m. 2006) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Yvonne Hasan, artistă, istoric de artă şi profesoară; membră fondatoare a Uniunii Artiştilor Plastici (m. 2016) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Alexandru Andriescu, critic şi istoric literar, filolog (m. 2014)

– 1927: S-a născut medicul Eugeniu Proca; timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale; a organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1937: S-a născut textierul, poetul şi scriitorul Aurel Storin (m. 2015)

– 1939: S-a născut actriţa Rodica Tapalagă (m. 2010)

– 1967: S-a născut (în Republica Moldova) Aura Christi, poetă, romancieră, eseistă, publicistă şi traducătoare; membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova

– 1971: S-a născut Florin Bugar, antrenorul echipei naţionale de fotbal feminin U19 a României şi al echipei Piroş Security Arad (m. 2020)

– 1983: A murit Lucian Predescu, istoric literar, enciclopedist şi publicist (n. 1907)

– 1983: A murit Max Eisikovits, compozitor, muzicolog, profesor, culegător şi exeget de folclor idiş (n. 1908)

– 1988: A murit Emilia Căldăraru, poetă şi prozatoare; autoare, cu precădere, de literatură pentru copii (n. 1931)

– 1991: A murit actorul Jorj Voicu (n. 1938)

– 1998: A murit Richard Bartzer, compozitor, dirijor, muzicolog, critic muzical, orchestrator de muzică uşoară şi profesor (n. 1926)

– 2010: A murit graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (n. 1917) – 15 ani

– 2011: A murit Theodor Rădulescu, Maestru al Sportului și Antrenor Emerit, unul dintre cei mai importanţi antrenori de rugby şi fost selecţioner al echipei naţionale de rugby a României (n. 1933)

– 2017: A murit Ion Gheorghe Truică, grafician, scenograf, ilustrator de carte şi regizor de filme de animaţie (considerat unul dintre cei mai prolifici din România) (n. 1935)

– 2019: A murit Alexandru Szentmiklosi, arheolog, cercetător al Epocii Bronzului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian (n. 1971)

– 2020: A fost anunțat decesul jurnalistei și prezentatoarei de televiziune Cristina Ţopescu, care, potrivit medicilor legişti, ar fi survenit în intervalul 28-31 decembrie 2019; fiica binecunoscutului comentator sportiv, Cristian Țopescu (n. 1960) – 5 ani

– 2021: A murit actorul, regizorul de teatru și televiziune și scriitorul Eugen Todoran (n. 1933)

– 2021: A murit pictorul Radu Ionel, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România Filiala Brăila (n. 1952)

– 2021: A murit actorul și politicianul Bogdan Stanoevici; fost ministru pentru românii de pretutindeni în Guvernul Ponta și fost manager al Circului Metropolitan (n. 1958)

– 2021: A murit Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (1997-2021) (n. 1959)

EVENIMENTE EXTERNE

– Comore: Alegeri legislative

– Haiti: Sunt marcați 15 ani de la cutremurul din Haiti, care a făcut peste 200.000 de morți

– Santa Monica, SUA: A 30-a ediție a Premiilor Critics Choice

– Melbourne, Australia: Primul turneu de Grand Slam al anului, Australian Open, este programat între 12 și 26 ianuarie

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – finala Supercupei Spaniei

Aniversări – Comemorări

– 1049: A murit Abu Sa’id Abu’l-Khayr, poet persan care a contribuit în mod semnificativ la evoluția tradiției sufite (n. 967)

– 1519: A murit Vasco Núñez de Balboa, explorator spaniol (n. cca. 1475)

– 1628: S-a născut scriitorul francez Charles Perrault, renumit pentru poveştile sale pentru copii (m. 1703)

– 1665: A murit matematicianul francez Pierre de Fermat; împreună cu René Descartes, a fost unul dintre primii care a aplicat algebra în geometrie; precursor al calculului probabilităţilor, împreună cu Blaise Pascal (n. 1601) – 360 de ani

– 1674: A murit compozitorul italian Giacomo Carissimi, considerat iniţiator al „cantatei” în muzica bisericească (n. 1605)

– 1715: S-a născut compozitorul francez Jacques du Phly (m. 1789) – 310 ani

– 1729: S-a născut Edmund Burke, om de stat irlandez, orator, şi filosof, reprezentant de seamă al conservatorismului (m. 1797)

– 1729: S-a născut naturalistul italian Lazzaro Spallanzani, unul dintre întemeietorii biologiei experimentale; cercetările sale în domeniul dezvoltării vieţii microscopice în medii de cultură lichide au deschis drumul pentru cercetările lui Louis Pasteur (m. 1799)

– 1746: S-a născut pedagogul elveţian Johann Heinrich Pestalozzi; experienţele sale, de renume mondial, au fost popularizate în Transilvania de elevul său Ştefan L. Roth şi au influenţat învăţământul din Ţările Române (m. 1827)

– 1849: S-a născut pictorul francez Jean Béraud (m. 1935)

– 1852: S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandant suprem al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest în timpul primului război mondial; renumit în urma victoriei de la Marna (m. 1931)

– 1856: S-a născut pictorul american John Singer Sargent (m. 1925)

– 1876: S-a născut scriitorul şi jurnalistul american Jack London (pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney) (m. 1916)

– 1876: S-a născut Ermanno Wolf-Ferrari, compozitor şi profesor italian de origine germană (m. 1948)

– 1897: A murit Sir Isaac Pitman, fonetician britanic; a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (n. 1813)

– 1899: S-a născut Paul Hermann Müller, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1948 (m. 1965)

– 1903: S-a născut fizicianul rus Igor V. Kurchatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (m. 1960)

– 1908: S-a născut Jean Delannoy, regizor, scenarist, actor şi producător francez de film (m. 2008)

– 1909: A murit Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (n. 1864)

– 1910: S-a născut actriţa americană de origine germană Luise Rainer (m. 2014) – 115 ani

– 1923: A murit filologul ceh Jan Jarnik; fiind profesor la Catedra de Romanistică a Universităţii din Praga (1882-1919), a înfiinţat un laborator pentru cercetarea limbii şi literaturii române; a întreprins cinci călătorii în România, ocazii cu care a luat contact direct cu limba şi folclorul românesc; împreună un Andrei Bârseanu a editat, în 1885, o colecţie de „Doine şi strigături din Ardeal”; pe lângă participarea la culegerea şi selectarea textelor, a alcătuit şi un amplu glosar în limba franceză; membru corespondent străin (1879) şi membru de onoare străin (1919) al Academiei Române (n. 1848)

– 1925: A murit actriţa americană Katherine MacGregor; cunoscută pentru rolul d-nei Harriet Oleson în serialul „Little House on the Prairie” („Căsuţa din prerie”) (m. 2018) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Ray Price, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country (m. 2013)

– 1942: S-a născut Michel Mayor, astrofizician și profesor elvețian; Premiul Nobel pentru Fizică în 2019, împreună cu Didier Queloz, „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui”

– 1943: S-a născut Yojiro Uetake, sportiv de lupte libere și antrenor nipon; primul luptător care a obţinut aurul olimpic la două ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice, singurul sportiv de lupte libere neînvins al Universităţii Oklahoma

– 1943: A murit medicul american Howard Kelly; paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (n. 1858)

– 1944: S-a născut pianista de origine rusă Viktoria Postnikova

– 1946: S-a născut pianistul american de jazz şi producătorul muzical George Duke, cunoscut ca pionier al jazz-ului fusion (m. 2013)

– 1949: S-a născut scriitorul japonez Haruki Murakami

– 1951: S-a născut actriţa americană de film Kirstie Alley, recompensată de două ori cu premiul Emmy și devenită faimoasă datorită rolului interpretat în serialul de succes „Cheers” (m. 2022)

– 1959: S-a născut Per Håkan Gessle, cântăreţ, compozitor şi chitarist suedez, membru al formației Roxette, pe care a înfiinţat-o în 1986, împreună cu Marie Fredriksson (n.1958 – m.2019)

– 1963: S-a născut scriitoarea coreană Kyung-Sook Shin, una din cele mai cunoscute autoare în afara graniţelor ţării sale

– 1976: A murit scriitoarea britanică Agatha Christie, renumită autoare de romane poliţiste (n. 1890)

– 1977: A murit regizorul şi scenaristul francez de film Henri-Georges Clouzot (n. 1907)

– 1986: A murit Marcel Arland, romancier, nuvelist şi critic literar francez; multă vreme director al publicaţiei „Nouvelle Revue Francaise” (n. 1899)

– 1998: A murit Libuše Moníková, scriitoare cehă stabilită în Germania (n. 1945)

– 2001: A murit inginerul american William R. Hewlett, cofondator şi fost preşedinte al Companiei Hewlett-Packard, unul dintre proeminenţii oameni de afaceri, tehnologi şi filantropi din SUA (n. 1913)

– 2003: A murit cântăreţul britanic Maurice Gibb, membru al legendarei formaţii „Bee Gees” (n. 1949)

– 2013: A murit jurnalistul american Eugene Corbett Patterson, activist al drepturilor civile şi laureat al Premiului Pulitzer (n. 1923)

– 2013: A murit Precious Bryant, muzician american de blues şi country (n. 1942)

– 2015: A murit mezzosoprana, actriţa şi profesoara rusă Elena Obraztsova (n. 1937) – 10 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1939

– 2017: A murit scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (n. 1928)

– 2017: A murit Giulio Angioni, scriitor și antropolog italian (n. 1939)

– 2022: A murit Ronnie Spector (pe numele său real Veronica Yvette Greenfield), cântăreață americană, care a înființat formația The Ronettes în 1957 cu sora ei mai mare, Estelle Bennett, și verișoara lor, Nedra Talley (n. 1943)

– 2023: A murit cântăreaţa și cantautoarea americană Lisa Marie Presley, unicul copil al vedetei Elvis Presley (n. 1968)

– 2024: A murit actorul american Bill Hayes (William Foster Hayes); a jucat mai bine de 50 de ani în serialul „Days of Our Lives” (n. 1925) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 11 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 11 ianuarie

* Se împlinesc 195 de ani (1830) de când s-a constituit, la Iaşi, un „cerc de cetire medicinală”, prima societate ştiinţifică din România, denumită iniţial „Societatea Doftoricească Moldo-Romanika”, viitoarea „Societate de Medici şi Naturalişti”; fondatori: doctorii Mihai Zota şi Iacob Cihac

* Cu 187 de ani în urmă, la data de 11 ianuarie 1838, ora 20:45, a avut loc un puternic seism, cu magnitudinea 7,5 grade pe scara Richter, cu efecte grave în Muntenia, în special la Bucureşti, înregistrându-se multe pierderi umane şi materiale. La Galaţi s-a produs fenomenul de lichefiere a solului. Cutremurul s-a simţit dputernic şi în Moldova, unde, printre alte consecinţe, s-a produs o masivă alunecare de teren (11/23)

* Acum 116 ani (1909) avea loc Congresul Partidului Naţional Liberal, la care Ion I. C. Brătianu a fost ales preşedinte, eveniment care a marcat consolidarea poziţiei tinerilor liberali în partid (11/24)

* Cu 106 ani în urmă, la data de 11 ianuarie 1919, a avut loc Adunarea generală de constituire a Uniunii Ziariștilor Profesioniști (din România), care s-a ţinut în imobilul de pe strada Sărindar. A fost adoptat statutul şi a fost aleasă conducerea Uniunii. După aprinse dezbateri cei prezenţi au ales prin vot unanim ca preşedinte al UZP pe cel mai în vârstă şi mai cunoscut dintre ei, în persoana publicistului Heinric St. Streitman, care nu împlinise la acea dată cincizeci de ani. La acelaşi congres de constituire sau, mai corect spus, adunare generală, a fost ales secretar general Vasile Canarache, licenţiat în istorie, redactor la „Adevărul”. O serie de statute modificate de adunările generale consecutive au avut loc în martie 1921. Tot atunci au fost consfinţite regulile organizatorice, inclusiv aceea de a primi în UZP numai ziarişti cu studii cel puţin liceale şi care trăiau din salariul primit de la o publicaţie de cel puţin trei ani. Printre principiile statutare fundamentale se aflau: sprijinirea intereselor ziariştilor profesionişti, îmbunătăţirea stării lor materiale, acordarea de pensii suplimentare la bătrâneţe, apărarea prestigiului şi demnităţii membrilor, reglementarea raporturilor de muncă, inclusiv instituirea postului de director sau redactor şef în mod obligatoriu ocupat de un ziarist profesionist, impus patronilor de presă, constituirea de cercuri profesionale şi a unui „atelier de creaţie publicistică”. În 1922, UZP a putut să convoace primul Congres al presei române la Bucureşti, prilej cu care au fost evocate succesele obţinute de Uniune – printre care încheierea contractelor de muncă pentru

ziariştii profesionişti, dreptul la preaviz plătit la încetarea apariţiei publicaţiei, acordarea repausului duminical şi a concediului de odihnă plătit. În 1943, deşi UZP era practic inactivă încă din 1938, refuzând să elimine din rândurile sale redactorii ce lucraseră în publicaţii de stânga sau de origine evreiască, guvernul antonescian a găsit de cuviinţă să suspende organizaţia prin decret, fără însă a o desfiinţa. În februarie 1945, câţiva ziarişti printre care George Macovescu, George Ivaşcu, Dante Dănciulescu, Ion Felea, Gheorghe Dinu, Mihnea Gheorghiu, Leon Sărăţeanu – majoritatea provenind din redacţia ziarului „România Liberă” care apărea ilegal din 1942 – reuniţi în casa profesorului Alexandru Graur din strada Plantelor, au pus la cale reactivarea UZP. Tot ce au reuşit atunci a fost constituirea unei grupări denumită „Ziariştii Asociaţi” care nu a primit însă aprobarea de a funcţiona ca asociaţie profesională , iniţiatorii mulţumindu-se cu statutul de societate comercială. O situaţie ambiguă a dăinuit până în anul 1955, când UZP a fost reactivată. Un an mai târziu, unul dintre dezideratele majore ale Uniunii, acela de a avea o publicaţie proprie cu caracter profesional s-a împlinit, fiind editată revista „Presa Noastră”. Primul număr a fost redactat de Ion Felea, participant la constituirea UZP din 1919 şi Gheorghe Brătescu. Tot ce se publica provenea de la colaboratori, revista fiind o tribună profesională. Sub numele simplificat de Uniunea Ziariştilor această organizaţie de creaţie profesională a fost cunoscută  până în 1990, când a revenit la vechiul ei nume – UZP

* Acum 102 ani (1923) avea loc ocuparea Ruhr-ului de către trupele franco-belgiene pentru a obține plata despăgubirilor din partea Germaniei. Din cauza greutăţilor economice, pe 12 iulie 1922 Guvernul german a înaintat aliaţilor un moratoriu de şase luni la plata reparaţiilor, aducând drept argument starea precară a finanţelor germane. În timp ce britanicii reacţionează favorabil, francezii sunt dispuşi să accepte cererea germană numai dacă sunt oferite o serie de garanţii (minele din Ruhr). O încercare de soluţionare – Conferinţa de la Londra (7-14 august) – a dus dimpotrivă la tensionarea relaţiilor anglo-franceze întrucât englezii încercau să facă presiuni asupra Parisului prin forţarea chestiunii datoriilor interaliate (încă din iulie Marea Britanie se raliase poziţiei americane care cerea plata integrală a datoriilor interaliate). Pe 31 august primul ministru francez Raymond Poincaré a blocat din nou posibilitatea unui moratoriu, de data aceasta în cadrul Comisiei Reparaţiilor. În contextul degradării relaţiilor anglo-franceze, în decembrie 1922 Comisia Reparaţiilor constată eşecul Germaniei în a-şi respecta obligaţiile în domeniul reparaţiilor. Pe 2 ianuarie este decisă, în ciuda opoziţiei britanice, preluarea Ruhr-ului cu titlu de garanţie, iar pe 11 ianuarie 1923 trupe franco-belgiene pătrund în zona Ruhr-ului. Franţa urmăreşte în acest fel să se asigure că Germania îşi va respecta obligaţiile fixate la Versailles, dar şi să determine partea germană să adopte o politică favorabilă intereselor franceze. Reacţia germană imediată se materializează în lansarea unei campanii de rezistenţă pasivă a muncitorilor şi funcţionarilor din Ruhr care riscă să paralizeze regiunea şi să îi împiedice pe francezi să obţină orice beneficii de pe urma acestei ocupaţii. În ciuda rezistenţei, autorităţile de ocupaţie au reuşit relativ rapid să relanseze producţia de cărbuni şi livrările către Franţa. Aceeaşi rezistenţă, finanţată prin metode infaţioniste de către guvernul german, a dat naştere teribilei inflaţii ce a marcat prin consecinţele sale întreaga existenţă a Republicii de la Weimar. Povara financiară pe care o reprezenta rezistenţa pasivă, dar şi succesul franco-belgian în a repune în funcţiune industria minieră au făcut ca una din primele decizii ale noului guvern german condus de Gustav Stresemann să fie întreruperea acestei forme de rezistenţă (26 septembrie 1923). Noul guvern era dornic în egală măsură să elimine sursele potenţiale de nemulţumire ale populaţiei, date fiind ameninţările reprezentate de mişcările extremiste de dreapta sau de stânga, dar şi de apariţia unei mişcări separatiste în Rhenania. Ocuparea Ruhr-ului s-a dovedit a fi pentru Franţa un eşec strategic: a tergiversat negocierile în speranţa obţinerii unor avantaje mai mari de pe urma haosului ce părea să se instaleze în Germania şi nu a reuşit să transforme succesul din Ruhr în avantaje diplomatice. În schimb, a reuşit să se izoleze diplomatic şi financiar, să transforme imaginea Germaniei din agresor în victimă, iar Anglia şi SUA au preluat în administrare problema reparaţiilor germane

* În urmă cu 103 ani (1922) a fost folosită pentru prima dată, pe un pacient, insulina în tratarea diabetului, într-un spital din Toronto/Canada. La 14 noiembrie se marchează anual, începând din 1991, „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului” (la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet), în ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting (1891-1941), cel care a introdus în terapeutică insulina. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 – 19.VI.1931). Acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina. Abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

* Acum 94 de ani (1931) a avut loc prima dizolvare a Gărzii de Fier de către Ion Mihalache, ministru de Interne în Guvernul G. G. Mironescu, iar conducătorul ei, căpitanul Corneliu Zelea Codreanu, a fost arestat. În februarie, însă, justiţia a decis în favoarea lui Codreanu şi a organizaţiei sale. Guvernul Iorga-Argetoianu a reînnoit în martie 1932 decretul de dizolvare. La 10 decembrie 1933 premierul liberal I.G. Duca operează a treia dizolvare a Gărzii de Fier, iar în urma presiunilor politice la 21 februarie 1938 Corneliu Zelea Codreanu dispune autodizolvarea partidului „Totul pentru Ţară”

* În urmă cu 79 de ani (1946) avea loc proclamarea Republicii Populare Socialiste Albania, care a fost condusă, până în 1985, de Enver Hoxha. Moştenitorul politic al lui Hoxha, Ramiz Alia, a condus ţara în perioada dezintegrării statului hoxhaist în contextul prăbuşirii blocului comunist în anii ′80. Regimul comunist albanez a căzut în 1990, iar Republica Albania a fost declarată în 1991

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când relațiile diplomatice între România și Republica Macedonia de Nord, stabilite în 1992, au fost ridicate la nivel de ambasadă. România a recunoscut acest stat în 1992 sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM). În noiembrie 1993 s-a deschis un Oficiu consular şi comercial la Skopje. La 11 ianuarie 1995, misiunea a fost ridicată la rang de Ambasadă, condusă de un însărcinat cu afaceri, iar de la 1 aprilie 1996, de un ambasador. Ca urmare a schimbării denumirii constituționale a țării la 12 februarie 2019, survenită în contextul intrării în vigoare a Acordului de la Prespa și a notificării primite pe cale diplomatică, la 14 februarie 2019, România utilizează începând cu data notificării, în cadrul relațiilor bilaterale, denumirea Republica Macedonia de Nord

* Acum 23 de ani (2002) erau aduși primii prizonieri la baza navală americană de la Guantanamo. Baza navală a fost amenajată ca închisoare după incursiunea SUA în Afganistan, de la sfârșitul anului 2001. Două zile după atacurile de la 11 septembrie 2001, Congresul SUA a adoptat o rezoluție care a acordat președintelui George W. Bush o autorizație fără precedent pentru utilizarea forței împotriva „națiunilor, organizațiilor și persoanelor fizice”, care, potrivit criteriului său, au fost legate în vreun fel de acele atentate sau de viitoare acte de terorism internațional. În 17 septembrie, președintele Bush a semnat un memorandum prin care autoriza CIA să instaleze centre de detenție în afara teritoriului Statelor Unite, document, de altfel, clasificat. În noiembrie 2001, George W. Bush a semnat un ordin executiv în materie militară, pe probleme de „Detenție, tratament și judecare a unor persoane străine în războiul împotriva terorismului”, ordin care a autorizat Pentagonul să dețină în custodie cetățeni non-SUA, pe termen nelimitat, în afara oricărei responsabilități juridice. Primii 20 de prizonieri au sosit aici pe 11 ianuarie 2002. În cadrul ceremoniei de învestire în funcția de Președinte al Statelor Unite, la 20 ianuarie 2009, Barack Obama a făcut cunoscut ordinul de închidere temporară a activităților acestui „lagăr de concentrare”, ordin care a intrat în vigoare chiar în ziua următoare. La 22 ianuarie, a decretat închiderea centrului de detenție în termen de un an

* Acum 14 ani (2011) intra în vigoare Acordul privind cooperarea în domeniul nuclear civil, semnat între Rusia şi Statele Unite, care vizează reducerea riscului de folosire ilegală a materialelor nucleare, fapt care aduce contribuţii semnificative la consolidarea mecanismului de neproliferare a armelor nuclare. Acordul a fost semnat în luna mai 2008, la Moscova. Acesta prevede că Rusia poate importa şi prelucra materiale nucleare americane

* În urmă cu 12 ani (2013) începea Operațiunea Serval, operațiune militară franceză în Mali. Scopul operațiunii a fost eliminarea militanților islamici din partea de nord a Maliului, care au început să forțeze intrarea în centrul Maliului. Operațiunea Serval a urmat după Rezoluția 2085 a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din 20 decembrie 2012 și după ce guvernul interimar din Mali a cerut asistența militară a Franței. Operațiunea s-a terminat pe 15 iulie 2014, iar aceasta a fost înlocuită de Operațiunea Barkhane începută pe 1 august 2014, pentru a lupta împotriva luptătorilor islamiști din Sahel. Trei dintre cei cinci lideri islamici, Abdelhamid Abou Zeid, Abdel Krim și Omar Ould Hamaha au fost uciși, în timp ce Mokhtar Belmokhtar a fugit în Libia, iar Iyad ag Ghali a fugit în Algeria. Operațiunea este numită după o specie de feline de mărime medie din Africa numite Serval

* Se marchează 5 ani (2020) de când China a confirmat primul deces provocat de noul coronavirus în Wuhan, denumit ulterior Covid-19. În câteva zile, cazuri de infectare au apărut în Asia, în Franţa şi Statele Unite. La sfârşitul lunii ianuarie, ţările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China. Frontierele au început să se închidă şi peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei, în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Teodosie, începătorul vieţii călugăreşti de obşte din Palestina (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Teodosie cel Mare, călugăr (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Artei Fotografice în România”, desemnată printr-o Hotărâre de Guvern din ianuarie 2010; este marcată în ziua de naştere a lui Carol Popp de Szathmary (n.11.I.1812-m.14.III.1887), unul dintre primii fotografi români, precum şi unul dintre primii fotoreporteri de război ai lumii. NOTĂ 1: Carol Popp de Szathmary, pictor, fotograf, grafician, cartograf, heraldist şi litograf, este considerat primul fotograf de artă român (a realizat primele fotografii-document ale Bucureştiului din vremea sa); a fost pictorul Curţii regale în timpul lui Carol I; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români. NOTĂ 2: Unele surse menționează decesul la 3.VI.1887 (www.foto-magazin.ro, www.szathmari.ro) iar altele la 3.VII.1887 (www.artexpert.ro)

– 1865: A murit dramaturgul şi poetul Alexandru Depărăţeanu (n. 1834) – 160 de ani

– 1878: S-a născut Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (m. 1948)

– 1897: A murit medicul Ştefan Stâncă, considerat pionier al medicinii preventive; lui îi aparţin primele încercări din România privind tratarea sistematică a problemelor de sănătate publică; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1865)

– 1904: S-a născut arhitectul Grigore Ionescu, important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1992)

– 1906, 11/24: S-a născut (la Balcic/Bulgaria) sculptorul Boris Caragea; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1909: S-a născut Nicolae Patrichi, compozitor de muzică uşoară şi de balet, dirijor şi pianist (m. 1983)

– 1910: A murit Teohari Antonescu, arheolog, istoric, epigrafist și pedagog universitar, membru al societății Junimea (n. 1866) – 115 ani

– 1915: A murit pictorul Oscar Obedeanu (n. 1868) – 110 ani

– 1926: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Leonid Dimov, poet şi traducător (m. 1987)

– 1928: S-a născut profesorul, dirijorul şi compozitorul Gheorghe Gomoiu (m. 2016)

– 1937: S-a născut criticul şi istoricul literar Ion Apetroaie (m. 1997)

– 1943: S-a născut Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (m. 2015)

– 1947: S-a născut Viorel Grimalschi, pictor, grafician, monumentalist şi profesor universitar

– 1954: S-a născut hocheistul Doru Tureanu, multiplu campion naţional cu Dinamo şi unul dintre cei doi români incluşi în Hall of Fame-ul hocheiului pe gheaţă, după Eduard Pană; a evoluat în cariera sa numai la Dinamo Bucureşti, în perioada 1969-1987, echipă pentru care a debutat la 14 ani şi a făcut parte din cea mai bună generaţie pe care a avut-o hocheiul românesc, fiind considerat, neoficial, cel mai bun jucător pe care l-a avut România vreodată; de asemenea, Doru Tureanu este marcatorul all-time al naţionalei, cu 112 puncte (74 de goluri şi 39 de pase decisive), participând la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (Innsbruck – 1976 şi Lake Placid – 1980) şi la 17 ediţii ale Campionatului Mondial (1971-1987) (m. 2014)

– 1957: A murit Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (n. 1882)

– 1972, 11/12: A murit Eugeniu Speranţia, jurist, filosof, sociolog, poet, eseist, estetician, memorialist, publicist şi profesor; este printre primii autori români care alcătuieşte o lucrare de filosofie şi sociologie a Dreptului; fiul folcloristului Theodor D. Speranţia (n. 1888)

– 1988: A murit geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1921)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 2004: A murit Sorin Holban, prozator, poet, dramaturg şi publicist (n. 1933)

– 2012: A murit Ion Focşa, actor (mulţi ani la Teatrul din Piteşti), regizor şi memorialist (n. 1925)

– 2014: A murit, în Germania, fosta handbalistă Mora Windt–Martini; a făcut parte din echipa României care a câştigat Campionatul Mondial de Handbal Feminin desfăşurat în Germania în anul 1956 (n. 1937)

– 2014: A murit Iancu Băcioiu, fost internaţional de rugby, triplu campion naţional cu echipa Farul Constanţa (n. 1945)

– 2016: A murit actriţa Melania Ursu (n. 1940)

– 2016: A murit sculptorul Sava Stoianov (n. 1951)

– 2017: A murit Daniel Dimitriu, critic literar, traducător şi profesor (n. 1945)

– 2018: A murit poeta și prozatoarea Elisabeta Isanos; fiica scriitorilor Magda Isanos și Eusebiu Camilar (n. 1941)

– 2021: A murit Bogdan Iulian Macovei, handbalist, antrenor principal, autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Congresul Partidului Social Democrat (SPD) își va nominaliza oficial candidatul la funcția de cancelar în vederea alegerilor legislative anticipate de la sfârșitul lunii februarie și își va prezenta programul

– Germania: Congresul partidului de extremă dreapta AfD cu privire la programul său electoral (11 – 12 ian.)

– Haga: Organizația de mediu Extinction Rebellion blochează o autostradă importantă la Haga

– Beijing: Sunt marcați 5 ani de la anunțarea de către China a primului deces din cauza pneumoniei atipice, numit mai târziu Covid-19

– Adelboden, Elveția: Schi alpin – Cupa Mondială masculină (11 – 12 ian.)

• Adelboden: Schi alpin – Cupa Mondială masculină, Slalom uriaș

– St. Anton, Austria: Schi alpin – Cupa Mondială feminină (11 – 12 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale” are ca scop accentuarea importanței protecției și conservării unor habitate și specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice. Data a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal (la 11.I.1917), înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu

– „Ziua Internaţională a cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984. „Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune; „mulţumesc” în textele vechi era „multunesc”, însemna mult-unire; în limba rusă, „spasibo” înseamnă „spasi Bog”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merçi” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune, sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias”, din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt. „Mulţumesc” e ca o înclinare a omului în faţa altuia şi în faţa lui Dumnezeu

– 1757: S-a născut Sir Samuel Bentham, inginer mecanic englez și arhitect naval creditat cu numeroase invenții, în special legate de arhitectura navală, inclusiv armele (m. 1831)

– 1801: A murit compozitorul italian Domenico Cimarosa (n. 1749)

– 1837: A murit pictorul şi desenatorul francez François Gérard (n. 1770)

– 1856: S-a născut Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (m. 1941)

– 1858: S-a născut Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1931)

– 1865: S-a născut Karel Kadlec, jurist şi istoric ceh; autor, printre altele, al unui „Dicţionar al dreptului slav”; în studiile sale s-a aplecat şi asupra problemelor dreptului românesc („Românii şi dreptul românesc în ţările slave şi ungureşti”); membru corespondent străin al Academiei Române (1919) (m. 1928) – 160 de ani

– 1875: S-a născut Reinhold Glier (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (m. 1956) – 150 de ani

– 1906: S-a născut chimistul elveţian Albert Hofmann; în centrul interesului său s-a situat chimia plantelor şi a animalelor; a descoperit accidental, în 1943, drogul halucinogen LSD (m. 2008)

– 1910: S-a născut poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (m. 1975) – 115 ani

– 1924: S-a născut endocrinologul și omul de știință american de origine franceză Roger Guillemin; contribuţii în domeniile fiziologiei nervoase superioare şi al endocrinologiei experimentale; a izolat hormonii hipotalamici; Premiul Nobel pentru Medicină în 1977, împreună cu americanii Andrew Schally şi cu Rosalyn Yalow (m. 2024)

– 1928: A murit Thomas Hardy, prozator şi poet britanic; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (n. 1840)

– 1930: S-a născut actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (m. 2015) – 95 de ani

– 1930: S-a născut actriţa americană Angela Paton (m. 2016) – 95 de ani

– 1942: S-a născut Clarence Clemons, saxofonist, muzician și actor american (m. 2011)

– 1943: S-a născut scriitorul spaniol Eduardo Mendoza Garriga; în anul 2016, i-a fost acordat Premiul Cervantes, cel mai important premiu literar al țărilor vorbitoare de limbă spaniolă

– 1945: S-a născut acriţa germană Christine Kaufmann (m. 2017) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Naomi Judd; a cunoscut celebritatea în duetul The Judds, format alături de fiica sa, Wynonna, câştigând numeroase premii, inclusiv cinci trofee Grammy (m. 2022)

– 1952: A murit tenorul italian Aureliano Pertile (n. 1885)

– 1953: S-a născut actorul scoţian John Sessions (nume real: John Gibb Marshall), cunoscut din seriale şi comedii britanice (m. 2020)

– 1954: S-a născut Kailash Satyarthi, activist indian pentru drepturile copiilor; fondatorul GoodWeave; Premiul Nobel pentru Pace în 2014, împreună cu activista pakistaneză Malala Yousafzai, „pentru lupta lor împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”

– 1954: A murit Oscar Straus, compozitor şi dirijor austriac (n. 1870)

– 1966: A murit Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi desenator elveţian; cunoscut pentru sculpturile sale în stil suprarealist și pentru reprezentarea filiformă a figurilor omenești (n. 1901)

– 1968: S-a născut Benjamin List, chimist și profesor universitar german; Premiul Nobel pentru chimie în 2021, împreună cu David MacMillan, „pentru dezvoltarea organo-catalizei asimetrice”, un nou instrument de mare precizie în domeniul construcţiei moleculare

– 1971: S-a născut cântăreaţa americană Mary J. Blige, cunoscută ca „Regina hip-hop-ului şi soul-ului”

– 1991: A murit Carl David Anderson, fizician american; pentru descoperirea pozitronului a primit, în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess, Premiul Nobel pentru Fizică (n. 1905)

– 2002: A murit regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (n. 1920)

– 2003: A murit Maurice Pialat, regizor de film, actor şi scenarist francez (n. 1925)

– 2008: A murit Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (n. 1919)

– 2010: A murit Ếric Rohmer (numele adevărat: Jean-Marie Maurice Schérer), regizor şi critic de film francez; unul dintre fondatorii „Noului Val” în cinematografia franceză (n. 1920) – 15 ani

– 2013: A murit Thomas Parry Jones, inventatorul britanic al primului etilotest electric (n. 1935)

– 2013: A murit actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (n. 1941)

– 2013: A murit Aaron Swartz, programator american și activist pentru libertatea Internetului; cofondator al reţelei de socializare Reddit, care militează pentru accesul liber la internet, şi co-creator al formatului RSS 1.0 (n. 1986)

– 2014: A murit (după opt ani în care a fost în comă) Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (n. 1928)

– 2015: A murit actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (n. 1931) – 10 ani

– 2016: A murit actorul american David Margulies (n. 1937)

– 2016: A murit actorul columbian Carlos Muñoz Sánchez (n. 1943)

– 2021: A murit Vassilis Alexakis, scriitor, jurnalist, designer și cineast francez de origine greacă (n. 1943)

– 2022: A murit David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; președinte al Parlamentului European (2019-2022) (n. 1956)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 10 ianuarie

* Se marchează 550 de ani (1475) de când a avut loc victoria de la Podul Înalt (Vaslui). Oastea moldoveană, condusă de domnitorul Ştefan cel Mare (1457-1504), a zdrobit, practic, armata otomană condusă de Suleiman Paşa

* Cu 186 de ani în urmă era publicat, la tipografia Albinei Românești din Iași, „Atlasul românesc geografic” al prozatorului, poetului și dramaturgului Gheorghe Asachi. Cuprinzând opt hărți, lucrarea apărută în anul 1839, a fost practic prima publicație de acest gen din literatura de specialitate, de pe teritoriul românesc. „Harta fizică și politică a Europei”, „Emisferele pămîntului și sistema soarelui cu a sale planete după cele mai noi hărți”, „Harta generală a Asiei”, „Harta generală a Americii”, „Harta generală a Africii”, „Harta generală a Australiei”, „Globul pămîntesc” și „Hărțile Moldovei și ale Țării Românești” sunt cele opt hărți care au fost întocmite de Gheorghe Asachi cu ajutorul fiilor săi Dumitru și Alexandru

* Istoria metroului londonez începe cu Metropolitan Railway, prima cale ferată subterană pentru transport de pasageri din lume. Metropolitan Railway a fost inaugurată, acum 162 de ani, la 10 ianuarie 1863, între staţiile Paddington şi Farringdon. Linia s-a extins treptat, ajungând ca în 1880 să transporte peste 40 de milioane de călători anual. Metropolitan Railway a evoluat în ceea ce azi este cunoscută drept Metropolitan line. Imediat după inaugurarea Metropolitan Railway s-a trecut la construcţia altor linii, care azi formează District Line şi Hammersmith & City Line. În 1884 s-a încheiat şi construcţia „cercului” care ocoleşte zona centrală a Londrei, astăzi Circle Line

* Se împlinesc 120 de ani (1905) de când, la Conferinţa Partidului Naţional Român, de la Sibiu, era votat programul de luptă politică al partidului: recunoaşterea poporului român ca naţiune alcătuitoare în stat, căreia să i se asigure dezvoltarea sa etnică şi constituţională, respectarea legii despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor, garantarea prin lege a dreptului de întrunire şi de organizare, libertatea presei, adoptarea votului universal, egal şi secret etc. (10/23)

* Tot într-o zi de 10 ianuarie, cu exact 105 ani în urmă (1920), se înfiinţa Liga Naţiunilor (Societatea Naţiunilor), cu sediul la Geneva, prima organizaţie cu vocaţie de universalitate, numărând 44 de state fondatoare, între care şi România. Liga Naţiunilor a încetat să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Oficial, hotărârea de autodizolvare a fost adoptată abia la 18.IV.1946 (după intrarea în vigoare a Cartei ONU), misiunea sa fiind transferată Organizaţiei Naţiunilor Unite

* În urmă cu 79 de ani (1946), în perioada 10.I – 14.II, la Central Hall Westminster din Londra, s-a desfăşurat prima sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care au participat 51 de naţiuni cu drepturi depline ale ONU

* Acum 59 de ani (1966) avea loc premiera filmului „Duminică la ora 6”, în regia lui Lucian Pintilie. Filmat în 1965 și difuzat începând cu ianuarie 1966, debutul în regia de film al lui Lucian Pintilie avea să se bucure de o anume recunoaștere (internă și internațională) pentru dimensiunea sa experimentală. În anul premierei, „Duminică la ora 6” a primit Premiul special al juriului, Premiul mișcării de experiment și de cinecluburi, precum și Premiul special al criticii la Festivalul de la Mar del Plata, Argentina

* Cu 52 de ani în urmă (1973) era constituit, la București, Biroul Naţional Interpol, ce face parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei Române. România a fost, în 1923, unul dintre cele 22 de state membre fondatoare ale Comisiei Internaţionale de Poliţie Criminală. După o perioadă de inactivitate în cadrul organizaţiei, România revine în 1973 membru cu drepturi depline, cu ocazia celei de-a 50-a Sesiuni a Adunării Generale, de la Viena, fiind primul stat din regiunea noastră care a revenit în Interpol, după cel de-Al II-lea Război Mondial

* Acum 31 de ani (1994), în zilele de 10 şi 11 ianuarie, la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO, a fost adoptată o declaraţie care a lansat, la iniţiativa SUA, Parteneriatul pentru Pace. Acesta a fost gândit ca un program de consolidare a cooperării dintre statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi state nemembre, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima ţară care a semnat documentul-cadru, la 26.I.1994

* În urmă cu 6 ani (2019), la Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene (1 ian. – 30 iun. 2019), prin vizita fostului președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Liderii europeni au vorbit în discursurile loc despre aderarea României la spațiul Schengen, despre importanța statului de drept. Un moment semnificativ a fost cel în care Donad Tusk, președintele Consiliului European, a susținut un discurs în limba română

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– „Ziua Matematicii, Informaticii și a Științelor Naturii” este marcată, din 2022, pentru a atrage atenția celor interesați, dar mai ales tinerilor, care își pot dezvolta calificări și cariere în acest domeniu. Pe 10 ianuarie 1906 s-a născut academicianul Grigore Constantin Moisil, personalitate care şi-a pus amprenta asupra dezvoltării matematicii româneşti şi care a fost cel mai important pionier al informaticii în România şi unul dintre cei mai importanţi teoreticieni ai informaticii din lume

– 1493: S-a născut Nicolaus Olahus, cardinal, om politic, istoric şi umanist român de renume european din Transilvania; în 1562 a fost creat Cardinal al Bisericii Creştine Universale, de către Papa Pius al IV-lea, fiind primul membru de origine română din Colegiul Cardinalilor; în această calitate de cap al Bisericii, Cardinalul Nicolaus Olahus a fost numit, succesiv: Cancelar, Prinţ, Guvernator şi Regent al Ungariei (m. 1568)

– 1799: S-a născut Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, pedagog și publicist; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional; în 1827 a brevetat, la Paris, invenţia tocului rezervor (cu titlul Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală); a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833); a iniţiat Societatea agronomică şi Şcoala de Agricultură de la Pantelimon; a fost unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1875)

– 1866, 10/22: A murit Gheorghe Cuciureanu, unul dintre primii medici titraţi din Moldova, unde a organizat serviciul sanitar; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1814). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții 8.I.1866

– 1869, 10/22: S-a născut Valeriu Branişte, publicist, memorialist şi om politic; membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); unul dintre fondatorii Universităţii româneşti din Cluj (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1928)

– 1896: S-a născut Alexandru Busuioceanu, critic şi istoric al artelor, eseist, poet, traducător, pedagog şi diplomat; în 1921 se numără (alături de Cezar Petrescu, Gib Mihăescu şi Nichifor Crainic) printre fondatorii revistei „Gândirea”; în 1942 este numit consilier cultural al Legaţiei române din Spania şi profesor de literatură română la Universitatea din Madrid; în 1943 a înfiinţat Institutul Român de Cultură de la Madrid, pe care l-a condus până în 1945, când s-a desfiinţat; stabilit în Spania, şi-a continuat activitatea de istoric al artelor (m. 1961, la Madrid)

– 1905: S-a născut Constantin Sârbu, preot, duhovnic, mărturisitor ce a îndurat zece ani de suferinţă în temniţele comuniste; ctitor de biserici; canonizat ca Sfânt de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința sa din 11-12 iulie 2024, cu titulatura „Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu” și prăznuirea în ziua de 23 octombrie (m. 1975) – 120 de ani

– 1906: S-a născut matematicianul Grigore C. Moisil; lucrări în domeniile analizei funcţionale, algebrei, geometriei diferenţiale, logicii matematice (pe care a aplicat-o şi la tehnica automatizărilor); a contribuit la formarea primelor generaţii de informaticieni; activitate de pionierat în domeniul lingvisticii matematice; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1973, Ottawa/Canada)

– 1909: S-a născut tenorul Mihail Ştirbei (m. 1970)

– 1911: S-a născut pedologul Grigore Obrejanu; studii privind valorificarea unor terenuri slab productive, sărături, nisipuri, soluri aluviale etc; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1992)

– 1913: S-a născut economistul şi statisticianul Mircea Dragoş Biji; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1992)

– 1920: S-a născut Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (a tradus comediile lui Ariosto şi poemele lui Baudelaire) (m. 1990) – 105 ani

– 1929: A murit Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al Societăţii literare „Junimea”; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1856)

– 1932: S-a născut economistul și profesorul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (2005-2020) și președinte de onoare al acesteia din noiembrie 2020; a făcut parte din conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (1990-2004); deputat în Parlamentul României (2004 – 2016) (m. 2021)

– 1939: A murit soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „Privighetoarea Carpaţilor” (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 ianuarie 1939

– 1950: S-a născut Stela Drăgulin, profesoară de pian, muzicolog; a format unii din cei mai cunoscuți pianiști români ai ultimelor decenii: Mihaela Ursuleasa, Alina Bercu, Horia Mihail – 75 de ani

– 1951: S-a născut poetul și eseistul Dan Damaschin (pseudonimul literar al lui Damaschin Hărdăuț)

– 1955: A murit Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (n. 1873) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Zoia Alecu, cântăreaţă, chitaristă, cantautoare şi textieră, interpretă de muzică folk şi rock

– 1960: S-a născut Ioana Pârvulescu, eseistă, romancieră, critic literar, publicistă, editoare, traducătoare și profesoară – 65 de ani

– 1962: A murit Augustin Bena, compozitor, dirijor, preot şi profesor; preocupări privind recuperarea folclorului muzical românesc (n. 1880)

– 1976: A murit inginerul constructor Aurel Beleş; proiecte şi lucrări în domeniul construcţiilor şi al seismologiei inginereşti; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1891)

– 1977: A murit entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 1986: A murit compozitorul Alexandru Corfescu (n. 1911)

– 1992: A murit Tudor George, poet și traducător (n. 1926)

– 1993: A murit Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog; a pus în valoare proprietăţile curative ale apelor minerale de la Covasna, precum şi a mofetelor din această regiune, legate de vulcanismul extracarpatic; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 2011: A murit Liana Alexandra, compozitoare, pianistă, doctor în muzicologie şi profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (n. 1947)

– 2013: A murit Otto Tellman, jucător şi antrenor de handbal; a cucerit în 1961 primul titlu mondial din istoria naţionalei de handbal (n. 1927)

– 2018: A murit interpreta de muzică uşoară și moderatoarea de televiziune Lucky (Lucreţia) Marinescu (n. 1934, la Cahul, azi în Republica Moldova)

– 2018: A murit istoricul și profesorul Nicolae Edroiu; director al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române (din 2007); membru corespondent al Academiei Române din 1999 (n. 1939)

– 2018: A murit Ștefan Papadima, matematician și profesor; contribuție majoră la dezvoltarea cercetării științifice în domeniile topologiei și geometriei; fiul criticul literar și eseistului Ovidiu Papadima (n. 1953)

– 2021: A murit istoricul Vlăduț Nisipeanu; doctor în istorie (1976), redactor, expert, consilier în Senatul României (1991-1998) și autor a numeroase articole de politică, istorie şi filosofie (n. 1931)

– 2021: A murit istoricul și cercetătorul Constantin Rezachevici, specializat în istorie medievală (n. 1943)

– 2022: A murit regizorul Lucian Giurchescu, fost director al Teatrului de Comedie (între 1969 – 1979, 1990 – 1994) (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Caracas: Ceremonia de învestire a noului președinte venezuelean, Edmundo González Urrutia

– Beijing: Ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves va vizita China (10 – 12 ian.)

– Beijing: Ambasadorul SUA, Nicholas Burns, își încheie mandatul

– Bruxelles: Salonul Auto European de la Bruxelles 2025 (10 – 19 ian.)

– Detroit: Salonul Auto Internațional din America de Nord 2025 (10 – 20 ian.)

– Washington, DC: Curtea Supremă audiază recursul TikTok împotriva unei legi care impune companiei-mamă din China să vândă aplicația, sub sancțiunea interzicerii

– New York: Delta Air Lines – rezultate financiare din al 4-lea trimestru și rezultate anuale

– Londra: Sunt marcați 80 de ani de la nașterea cântărețului rock Rod Stewart

– Fotbal: turul sferturilor de finală ale Europa League şi Conference League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Economisirii Energiei Electrice” (National Cut Your Energy Costs Day), celebrată la nivel mondial la 10 ianuarie, evidenţiază necesitatea utilizării eficiente a resurselor şi economisirea de curent electric. Economisirea energiei este esenţială în lupta cu schimbările climatice şi pentru a reduce dependenţa energetică a UE. Obiectivele adoptate de Parlamentul European în iulie 2023 stabilesc o reducere colectivă a consumului de energie de cel puţin 11,7% la nivelul UE până în 2030 (comparativ cu proiecţiile Scenariului de referinţă 2020). Ţările UE trebuie să economisească în medie 1,5% pe an. Câteva idei deeconomisire sunt publicate de Edison Electric Institute pe https://www.eei.org/. Această zi a fost implementată pentru prima dată de Alianţa canadiană pentru eficienţă energetică (CEEA)

– 1778: A murit Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (n. 1707)

– 1862: A murit inginerul american Samuel Colt, constructor (1835) al revolverului ce-i poartă numele şi care a devenit unul dintre cele mai populare arme de foc din lume (n. 1814)

– 1869, 10/22: La această dată s-ar fi născut Grigori Rasputin, călugăr şi aventurier rus; favorit al familiei ţarului Nikolai al II-lea, a avut o influenţă ocultă asupra deciziilor politice; a scandalizat opinia publică a epocii prin viaţa imorală pe care o ducea (m. 1916, asasinat de prinţul Iusupov)

– 1895: A murit compozitorul francez (Benjamin Louis) Paul Godard (n. 1849) – 130 de ani

– 1910: S-a născut Jean Martinon, compozitor şi dirijor francez (m. 1976) – 115 ani

– 1917: A murit William F. Cody, cunoscut sub numele de „Buffalo Bill”, pistolar de performanţă, celebru pentru îndemânarea şi curajul său, devenit director de circ şi erou de filme western (n. 1846)

– 1920: S-a născut actorul de film francez Georges Marchal (m. 1997) – 105 ani

– 1924: S-a născut sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (m. 2002)

– 1930: S-a născut producătorul de film american Roy Disney; a jucat un rol important în revitalizarea imperiului desenelor animate creat de unchiul său, Walt Disney (m. 2009) – 95 de ani

– 1934: S-a născut (în Polonia) Leonid Kravciuk, om politic ucrainean și primul președinte al Ucrainei, care a deținut această funcție din 5 septembrie 1991 până la demisia sa din 19 iulie 1994, „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (m. 2022)

– 1935: S-a născut baritonul american Sherrill Milnes – 90 de ani

– 1936: S-a născut Robert Woodrow Wilson, astronom american, care a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1978, împreună cu Arno Penzias, pentru studiile efectuate asupra radiaţiei cosmice de fond; cei doi au împărţit jumătate din premiul din acel an, cealaltă jumătate fiind acordată fizicianului rus, Piotr Kapiţa

– 1937: S-a născut scriitorul, traducătorul şi criticul literar italian Gianni Celati (m. 2022)

– 1939: S-a născut Scott McKenzie (pe numele său adevărat Philip Wallach Blondheim), un reprezentant de seamă al curentului flower-power-pop din anii ’60 şi interpret al celebrei piese „San Francisco (Be Sure to Wear Flowers in Your Hair)” (m. 2012)

– 1941: A murit Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (n. 1879)

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul britanic Rod Stewart (numele real: Roderick David Stewart), unul dintre cele mai cunoscute staruri rock ale anilor ’70 – 80 de ani

– 1948: S-a născut violoncelistul israelian de origine rusă Mischa Maisky, unul dintre cei mai excentrici artişti ai lumii

– 1951: A murit scriitorul american Sinclair Lewis; Premiul Nobel pentru literatură în 1930 (n. 1885)

– 1955: A murit economistul francez Charles Rist; studii privind mijloacele de remediere a crizelor financiare; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1874) – 70 de ani

– 1957: A murit poeta chiliană Gabriela Mistral; Premiul Nobel pentru literatură în 1945; între anii 1924 şi 1946 a desfăşurat o bogată activitate diplomatică în cadrul Ligii Naţiunilor şi ca ambasador al ţării sale în diverse state (n. 1889)

– 1971: A murit renumita creatoare franceză de modă Coco (Gabrielle) Chanel (n. 1883)

– 1986: A murit Jaroslav Seifert, poet şi publicist ceh; Premiul Nobel pentru literatură în 1984 (n. 1901)

– 1989: A murit inginerul de origine ucraineană Valentin Gluşko, pionier în domeniul sistemelor de propulsie a rachetelor; din 1974 a fost şef al programului spaţial sovietic (n. 1908)

– 1997: A murit Sir Alexander R. Todd, biochimist britanic; cercetările sale asupra acizilor nucleici au dus la descoperirea structurii ADN-ului; Premiul Nobel pentru chimie în 1957 (n. 1907)

– 2007: A murit Carlo Ponti, producător italian cinematografic (n. 1912)

– 2013: A murit scriitorul american Evan S. Connell, nominalizat la Premiile Man Booker International în 2009 (n. 1924)

– 2013: A murit organistul german Franz Lehrndorfer (n. 1928)

– 2013: A murit actorul german Peter Fitz (n. 1931)

– 2013: A murit muzicianul elveţian de jazz George Gruntz (n. 1932)

– 2013: A murit actriţa olandeză Christel Adelaar (n. 1935)

– 2013: A murit Jorge Selarón, pictor şi ceramist brazilian de origine chiliană (n. 1947)

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi, cunoscut pentru operele sale legate de crima organizată, mafia sau problemele sociale (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit David Bowie (nume real: David Robert Jones), cântăreţ, compozitor, producător muzical, chitarist, saxofonist, pianist, actor de film şi pictor englez (n. 1947)

– 2017: A murit jurnalista britanică Clare Hollingworth (n. 1911)

– 2017: A murit Roman Herzog, jurist şi om politic german; primul preşedinte ales al Germaniei reunificate (1994-1999); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1995) (n. 1934)

– 2017: A murit actorul canadian Tony Rosato, un veteran al sketch-urilor umoristice din cadrul programelor Saturday Night Live şi SCTV (n. 1954)

– 2019: A murit bas-baritonul german Theo Adam (n. 1926)

– 2020: A murit Qaboos Bin Said Al Said, sultanul Omanului; domnia lui de 49 de ani s-a încheiat pe 10 ianuarie 2020, odată cu moartea sa (n. 1940) – 5 ani

– 2023: A murit Constantin al II-lea, fost rege al Greciei din 1964 până la abolirea monarhiei în 1973; a fost al șaselea și ultimul monarh al Casei de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. 1940)

– 2023: A murit Geoffrey Arnold Beck (numele de scenă Jeff Beck), chitarist rock din Anglia; a fost inclus de două ori în celebrul panteon Rock & Roll Hall of Fame – în 1992, alături de trupa The Yardbirds, şi în 2009, ca muzician solo; a câştigat opt premii Grammy; în 2015, revista Rolling Stone l-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai buni chitarişti ai tuturor timpurilor (n. 1944)

– 2024: A murit Janusz Marian Majewski, regizor de film, scenarist, scriitor și dramaturg polonez; a fost rectorul Școlii de Film din Varșovia (n. 1931) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 14 ianuarie 2025, 14:58

S-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie

* Cu 587 de ani în urmă (1438) avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă revoltă înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole

* Acum 233 de ani (1792) avea loc semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Alexander Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Edisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată

* În urmă cu 181 de ani (1844) apărea săptămânal (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), ce a continuat programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” a fost prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21)

* În urmă cu 137 de ani (1888) avea loc promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România (9/21)

* Tot într-o zi de 9 ianuarie, acum exact 80 de ani (1945), era semnat, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944

* Cu 71 de ani în urmă (1954) era inaugurată clădirea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu

* Acum 46 de ani (1979) întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)

* Se marchează 35 de ani (1990) de când a fost fondată Asociaţia Profesională Liberală a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj (APLMM Cluj), devenită ulterior Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (APM Cluj), prima asociaţie patronală reînfiinţată după 1989. Ulterior, după afilierea la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în 1992, ca membru fondator, APM Cluj a fost decretată ca „cea mai veche organizaţie patronală din Europa”, atestată documentar

* Cu 19 ani în urmă (2006) un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea Aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca

* Acum 18 ani (2007), data de 9 ianuarie a schimbat industria smartphone pentru totdeauna. Steve Jobs (1955 – 2011), CEO al companiei americane Apple, prezenta lumii întregi primul model al iPhone (care a fost lansat în SUA pe 29 iunie 2007, și după câteva zile și în Europa). iPhone avea suport pentru push e-mail, telefonie mobilă GSM, SMS, navigare web, era dotat cu un ecran tactil, includea funcțiile găsite și la playerele media de tip iPod și rula o variantă a sistemului de operare Mac OS X, numită actualmente iOS

Aniversări – Comemorări

– 1780: A murit (probabil otrăvit) Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti) – 245 de ani

– 1885, 9/21: S-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 22.I.1885

– 1900: S-a născut (la St. Avald, Franţa) prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (m. 1984) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 1.IX.1900

– 1902: S-a născut arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 8.I.1902

– 1911: S-a născut economistul Ion Rachmuth; lucrări în domeniul teoriei economice şi al mecanismului formării preţurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1990)

– 1911: S-a născut soprana Lya Hubic (m. 2006)

– 1912: S-a născut poetul Ştefan Stănescu, format în climatul ortodoxist al revistei „Gândirea” (m. 1956)

– 1914: S-a născut Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (m. 1977)

– 1922: S-a născut compozitorul Ştefan Mangoianu (m. 1979)

– 1928: S-a născut Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă; lucrări asupra artei româneşti medievale şi a celei moderne (m. 1987)

– 1931: S-a născut Ion Cojar, regizor de teatru şi profesor; fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (m. 2009)

– 1934: S-a născut Mircea Tomuş, critic şi istoric literar, profesor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj; una dintre figurile marcante ale vieții culturale sibiene; de numele lui este legată reînființarea, în 1972, a revistei „Transilvania”, pe care a condus-o între 1972 și 1990 precum și între 2000 și 2002; a fost prin cei care au contribuit la înființarea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (fiind primul rector al acesteia, după 1989), iar mai târziu, prin prestigiul și calitatea operei sale științifice, a contribuit decisiv la inițierea studiilor doctorale în domeniul filologic, dar și la crearea Catedrei de Artă Teatrală de la Sibiu (m. 2022)

– 1944: S-a născut Grid Modorcea (prenumele la naştere: Mitică-Puiu), poet, prozator, dramaturg, eseist, regizor, scenarist, critic de film și ziarist

– 1947: S-a născut Ioana Ieronim (pseudonimul Ioanei Brânduş), poetă şi traducătoare (din literaturile daneză şi olandeză)

– 1950: A murit Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România, medic obstretician și profesoară; medic militar în timpul Primului Război Mondial, cu merite deosebite în salvarea şi îngrijirea multor răniţi; soția anatomistului și antropologului Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România (n. 1875) – 75 de ani

– 1955: S-a născut poetul şi publicistul Ion Mureşan – 70 de ani

– 1956: S-a născut dirijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner; dirijorul Corului Filarmonicii „George Enescu”

– 1959: S-a născut Cristi (Cristian Alexandru) Minculescu, solist vocal şi compozitor de muzică rock, cunoscut pentru activitatea sa de peste 30 de ani ca vocalist al trupei „Iris” (formaţie de care s-a despărţit în anul 2012, când s-a stabilit în Germania)

– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu; primul traducător al lui Marcel Proust în limba română (n. 1901)

– 1972: A murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1906, la Gyula, Ungaria)

– 1977: S-a născut Vlad Hogea, publicist și om politic, fost deputat de Iași în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în legislaturile 2000–2004 și 2004-2008, cunoscut ca autor al lucrării „Naționalistul” şi unul din promotorii Partidului România Unită; în anul 2005 a activat ca euro-observator la Parlamentul European (m. 2014)

– 1980: A murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1898) – 45 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează ca dată a morţii 10.I.1980

– 1991: A murit Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (n. 1950)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 1993: A murit Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire, membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (n. 1893, la Sângereni, azi în R. Moldova)

– 1998: A murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932)

– 2007: A murit Ion Dincă, general de armată, politician din vremea comunistă (n. 1928)

– 2011: A murit prof. univ. dr. în economie Raul Volcinschi, o legendă a luptei împotriva comunismului, cel care, în 1983, a pus la cale un atentat pentru asasinarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1923)

– 2018: A murit Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (n. 1940)

– 2019: A murit economistul și profesorul Iulian Văcărel; deschizător de drumuri în domeniul finanțelor publice și al asigurărilor; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1928)

– 2019: A murit actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu, care a performat pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara; directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (n. 1944)

– 2020: A murit jurnalistul Mircea Rucăreanu; a fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități (n. 1944) – 5 ani

– 2021: A murit Constantin Rezachevici, istoric specializat în istorie medievală; a lucrat neîntrerupt, timp de 41 de ani, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Președintele în exercițiu al SUA, Joe Biden, va vizita Italia, unde se va întâlni, separat, cu şefa guvernului Giorgia Meloni şi cu Papa Francisc. În cursul acestei vizite, preşedintele democrat, catolic practicant, ‘se va întâlni cu Papa pentru a discuta despre eforturile de promovare a păcii în lume’. Preşedintele democrat ‘se va întâlni şi cu liderii italieni pentru a evidenţia puterea relaţiei dintre Statele Unite şi Italia, și îi va mulţumi premierului Meloni pentru leadershipul său puternic în timpul G7’. Joe Biden va avea o întrevedere şi cu omologul său italian, Sergio Mattarella (9 – 12 ian.)

– Washington: Funeraliile de Stat ale fostului preşedinte american Jimmy Carter care a decedat pe 29 decembrie la vârsta de 100 de ani vor avea loc la Catedrala Naţională din Washington pe 9 ianuarie. Președintele american Joe Biden a decretat 9 ianuarie zi de doliu naţional pentru Carter. Biden îi va aduce un omagiu lui Carter la funeraliile de Stat care vor urma după opt zile de ceremonii în memoria fostului preşedinte în statul Georgia şi la Washington. Jimmy Carter, un democrat, a devenit preşedinte în ianuarie 1977, după ce l-a învins pe fostul preşedinte republican Gerald Ford la alegerile din 1976. Preşedinţia sa de un singur mandat a fost marcată de acordurile de la Camp David din 1978 între Israel şi Egipt. El şi-a dedicat apoi lunga carieră post-prezidenţială activităţilor umanitare, pentru care a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

– Paris: Conferință de presă anuală susținută de directorul Agenției Spațiale Europene, Josef Aschbacher

– Beirut: Parlamentul libanez se întrunește pentru a alege un președinte

– Banja Luka, Bosnia-Herțegovina: „Ziua Națională” a Republicii Srpska, considerată neconstituțională de justiția bosniacă

-Manila, Filipine: Mare procesiune catolică pentru sărbătoarea Nazarineanului Negru

– Londra: Tesco – actualizare financiară pentru trimestrul 3

– Ouidah: Zilele Vodun sau Fête du Vodoun este o sărbătoare publică în Benin, care celebrează istoria națiunii și a religiei Vodoun din Africa de Vest (9 – 11 ian.)

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – semifinala Supercupei Spaniei, Real Madrid – Mallorca

Aniversări – Comemorări

– 1774: A murit arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (n. 1705)

– 1856: S-a născut Stevan Stojanović Mokranjac, compozitor, culegător de folclor, dirijor și profesor sârb; fondatorul muzicii corale în Serbia și unul dintre cei mai apreciați cronicari muzicali ai timpurilor sale (m. 1914)

– 1870, 9/21: A murit Alexandr I. Herzen, scriitor şi filosof rus (n. 1812) – 155 de ani

– 1875: S-a născut Gertrude Vanderbilt Whitney, sculptoriţă americană și colecționară de artă; fondatoare a Muzeului de Artă Americană Whitney din oraşul New York (m. 1942) – 150 de ani

– 1878: A murit Victor Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (n. 1820)

– 1890: S-a născut Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (m. 1938) – 135 de ani

– 1908, 9/22: S-a născut Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid“ (m. 1968)

– 1908: S-a născut Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (m. 1986)

– 1908: A murit Abraham Goldfaden poet, dramaturg, regizor şi actor evreu de limbă idiş și ebraică, originar din Ucraina; considerat părintele teatrului evreiesc modern; a înființat primul teatru idiș profesionist – la Iași, în anul 1876 (n. 1840)

– 1913: S-a născut Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate”, a fost obligat să demisioneze (m. 1994)

– 1914: S-a născut Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina în toată această perioadă (m. 1998)

– 1918: A murit Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (n. 1844)

– 1922: S-a născut (la Raipur, India) Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleatidelor şi a abordat studiul codului genetic; a reuşit să producă în laborator prima genă artificială; Premiul Nobel pentru medicină în 1968, împreună cu americanii Marshall W. Nirenberg şi Robert W. Holley (m. 2011)

– 1924: S-a născut regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (m. 1990)

– 1926: S-a născut chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli; inclus în New Jersey Hall of Fame (m. 2020)

– 1927: A murit (la Bayreuth, în Germania) Houston Stewart Chamberlain, scriitor, sociolog și filosof englez; autor de cărți despre filosofie politică (n. 1855)

– 1928: S-a născut scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (m. 2019)

– 1933: S-a născut scriitorul sud-african Wilbur Smith, autor a numeroase romane de aventuri traduse în întreaga lume; născut în Rhodesia de Nord, Zambia de astăzi, din părinţi britanici, Wilbur Smith a devenit faimos de la primul său roman, When the Lion Feeds (Festinul leilor), publicat în 1964; cel mai mare succes al său a fost monumentala „Saga familiei Courtney”, o serie de treisprezece romane relatând destinul unei familii de-a lungul a peste trei secole, de la începutul colonizării Africii de către europeni până la apartheid-ul din Africa de Sud (m. 2021)

– 1936: A murit actorul american de film John Gilbert (numele real: John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (n. 1899). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1939: S-a născut actriţa britanică de film Susannah York (m. 2011)

– 1941: S-a născut Joan Baez (nume complet: Joan Chandos Baez), cântăreaţă, compozitoare şi activistă americană de origine mexicană, legendă a muzicii folk din Statele Unite

– 1942: A murit Heber Doust Curtis, astronom american; a participat la 11 expediții pentru studiul eclipselor solare (n. 1872)

– 1944: S-a născut chitaristul, compozitorul şi producătorul britanic Jimmy (James Patrick) Page, fondator al grupului rock „Led Zeppelin”

– 1968: S-a născut studenta americană Kimberly Bergalis, prima persoană care a contractat sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA) de la un lucrător din domeniul sănătăţii (dentistul ei) (m. 1991)

– 1970: S-a născut Lara Fabian, cântăreață și actriță canadiană de origine belgiană – 55 de ani

– 1973: S-a născut cântăreţul jamaican de muzică reggae şi dance Sean Paul (Sean Paul Ryan Francis Henriques)

– 1979: A murit Pier Luigi Nervi, inginer şi arhitect italian; adept al unei arhitecturi funcţionale (Palatul Expoziţiilor şi cel al Muncii din Torino, sala audienţelor de la Vatican, Australia Square din Sydney, catedrala din San Francisco) (n. 1921)

– 2005: A murit Koji Hashimoto, regizor de film japonez (n. 1936) – 20 de ani

– 2011: A murit regizorul, producătorul, actorul şi scenaristul britanic de film Peter Yates (n. 1929)

– 2013: A murit economistul american James M. Buchanan, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1986, pentru contribuţiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale şi constituţionale fondate pe studiul procesului de pregătire şi luare a deciziilor politice şi economice (n. 1919)

– 2015: A murit producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit creatorul de modă olandez Frans Molenaar (n. 1940) – 10 ani

– 2016: A murit actorul american Angus Scrimm (numele real Lawrence Rory Guy) (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Barbara Allyne Bennet (n. 1940)

– 2017: A murit Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (n. 1925)

– 2020: A murit Ivan Passer, regizor de film și scenarist de origine cehă, care a lucrat în SUA; personalitate semnificativă a Noului Val Cehoslovac de la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut (n. 1933) – 5 ani

– 2020: A murit Mike (Michael) Diamond Resnick, scriitor american de literatură științifico-fantastică (n. 1942) – 5 ani

– 2021: A murit actorul american John Reilly, un star al telenovelelor nord-americane (n. 1936)

– 2022: A murit Maria Ewing, solistă americană de operă (soprană și mezzosoprană), stabilită în Regatul Unit (n. 1950)

– 2022: A murit actorul de comedie, regizorul, producătorul și scenaristul american Bob Saget; cunoscut pentru rolul din serialul „Casa plină”, care a avut opt sezoane şi 192 de episoade, din 1987 până în 1994; în perioada 1989 – 1997, Saget a fost gazda emisiunii „America’s Funniest Home Videos”, în care erau prezentate cele mai amuzante înregistrări video făcute acasă de telespectatori (n. 1956)

– 2023: A murit Karl Alexander Müller, fizician elvețian; Premiul Nobel pentru fizică în 1987, împreună cu Johannes Georg Bednorz, pentru reușitele lor în descoperirea proprietăților de supraconductibilitate în materialele ceramice (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 8 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 8 ianuarie 2025, 14:45

S-a întâmplat într-o zi de 8 ianuarie

* Acum 633 de ani (1392) avea loc prima menţiune documentară a funcţiilor de „stolnic” şi de „paharnic” în Ţara Românească. În Moldova, aceastea apar atestate la data de 18 noiembrie 1393

* Municipiul Câmpina împlinește 522 de ani de atestare documentară. Orașul despre care se spune că are cele mai multe zile însorite pe an, Câmpina este cunoscut drept prima vamă pe drumul comercial dintre Muntenia și Transilvania. Personalități de marcă ale țării și-au legat numele de Câmpina: pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Rădulescu. Este posibil ca orașul să aibă mai mulți ani, după descoperirile arheologice de la biserica din cartierul Slobozia, dar oficial, în documente, atestarea documentară datează de la 8 ianuarie 1503, atunci când a apărut pentru prima dată în acte numele Câmpinei

* Cu 133 de ani în urmă (1892), la Sibiu, avea loc o conferinţă extraordinară a Partidului Naţional Român, care hotăra alcătuirea unui „Memorandum” către împăratul Franz Joseph I, cuprinzând revendicările celor trei milioane de români din monarhia austro-ungară, precum şi o critică a politicii naţionale intolerante a guvernului ungar; preşedinte al PNR a fost ales dr. Ioan Raţiu (8/20 – 9/21)

* În urmă cu 113 ani (1912) avea loc crearea, în Uniunea Sud-Africană, a Congresului Naţional African (ANC), prima mare organizaţie politică a populaţiei băştinaşe din Africa

* Acum 66 de ani (1959) Charles de Gaulle a devenit primul preşedinte al celei de-a Cincea Republici Franceze. A avut un rol determinant în procesul de trecere de la a patra la a cincea republică franceză. General și om politic francez, Charles de Gaulle a devenit în 1940 șef al guvernului francez din exil, iar în 1945 a fost ales de Parlamentul francez prim-ministru. La 8 ianuarie 1959 a fost ales președinte al Franței, funcție pe care a păstrat-o până în 1969

* Cu 64 de ani în urmă (1961), președintele francez, Charles de Gaulle a convocat primul referendum privind autodeterminarea Algeriei, pe care 75% dintre alegători (atât în Franța, cât și în Algeria) l-au aprobat, iar regimul de Gaulle a început negocieri secrete de pace cu FLN (Frontul de Eliberare Națională – partid din Algeria)

* Tot într-o zi de 8 ianuarie, cu exact 35 de ani în urmă (1990), apărea Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”. Instituția s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română „Orient-Radio”, Agenția Română de Presă — Agerpres, Agenția Națională de Presă Rompres și, din 2008, Agenția Națională de Presă Agerpres

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când a fost reînscris oficial Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – PNŢCD (prima formaţiune politică înregistrată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989). Corneliu Coposu a devenit preşedinte al PNŢCD. La 22.XII.1989 Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat activitatea legal. Tot atunci s-a fondat Partidul Creştin Naţional Ţărănesc (PCNŢ). La data de 28.XII.1989 cele două formaţiuni politice (PNŢ şi PCNŢ) au fuzionat, formând PNŢCD (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat), continuatorul tradiţional al politicii Partidului Naţional Ţărănesc, partid istoric interzis de comunişti în 1947. În 22 decembrie 1989, PNŢ a lansat manifestul „Apel către ţară”, semnat, printre alţii, de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Niculae Ionescu Galbeni. Ulterior, a fost adoptată o declaraţie programatică în care se preciza că instaurarea democraţiei, a unei economii libere şi a libertăţii religioase reprezentau principalele obiective ale partidului

* Se marchează 5 ani (2020) de când un Boeing 737-800, operat de Ukraine International Airlines (UIA), Ukraine International Airlines Flight PS752, cu zbor internațional de pasageri între Teheran și Kiev, s-a prăbușit la scurt timp după decolare de pe Aeroportul Internațional Teheran „Imam Khomeini”. Toți cei 176 de pasageri, printre care și membrii echipajului, și-au pierdut viața, devenind astfel cel mai grav accident aviatic care a avut loc în Iran, în mai mult de un deceniu, de la Zborul 655 al Iran Air. Accidentul a fost primul incident de aviație fatal pentru Ukraine International Airlines de la începutul operațiunii sale în 1992

Aniversări – Comemorări

– 1873: S-a născut Iuliu Maniu, jurist şi om politic, unul dintre artizanii unirii Transilvaniei cu România; preşedinte al Partidului Naţional Român (1918-1926), apoi, după fuziunea PNR cu Partidul Ţărănesc/Mihalache, preşedinte al PNŢ (1926-1933; 1937-1947); prim-ministru (1928-1930, iunie-octombrie 1930, 1932-1933); membru de onoare al Academiei Române; după 1944 a încercat să se opună sovietizării ţării; implicat într-un proces de trădare înscenat (1947), devenit şi pretext al desfiinţării PNŢ, a fost condamnat la detenţie pe viaţă (m. 1953, în închisoarea de la Sighet, corpul fiindu-i aruncat într-o groapă comună, în fostul cimitir al săracilor). NOTĂ: Anul 2023 a fost „Anul Iuliu Maniu”, instituit prin Legea 195/3.VII.2023

– 1899: S-a născut Ion Jovin, medic și profesor; întemeietorul oncologiei şi radioterapiei româneşti; deţinut politic (1947-1952); membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (m. 1994)

– 1904: S-a născut chimistul Dumitru A. Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1915: S-a născut istoricul literar şi profesorul Iosif Pervain, specializat în cultura românească a secolelor XVIII şi XIX (m. 1982) – 110 ani

– 1915: S-a născut Aurel Tita, traducător (a tradus singur, sau în colaborare, din Anatole France, Mérimée, La Fontaine, Émile Zola, Lope de Vega, La Bruyère, Fedru, La Rochefoucauld, Baudelaire ş. a.) şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (m. 1994) – 110 ani

– 1921: S-a născut geofizicianul şi profesorul Radu Botezatu; cercetări în domeniul prospecţiunilor şi cercetărilor geofizice aplicate în geologie, urmate de elaborarea unor noi metode şi procedee de analiză şi interpretare fizică a anomaliilor câmpurilor potenţiale; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1928: S-a născut regizorul de film Manole Marcus (m. 1994)

– 1928: A murit Dumitru Georgescu-Kiriac, profesor, compozitor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie din România (n. 1866)

– 1932: A murit juristul Constantin Hamangiu; şi-a legat numele mai ales de publicarea tuturor actelor legislative emise în România de la începutul secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului al XX-lea („Codul general al României”, în 30 de volume); membru de onoare al Academiei Române din 1930 (n. 1869)

– 1939: S-a născut sculptorul Silviu Catargiu (m. 2016)

– 1939: A murit Caton Theodorian, prozator şi dramaturg (n. 1877)

– 1940: A murit Charles Drouhet, istoric literar român de origine franceză; autor (singur sau în colaborare) al unor apreciate manuale de limbă franceză pentru învăţământul secundar; s-a impus mai ales prin activitatea de istoric literar, consacrată în aceeaşi măsură literaturii române şi celei franceze (n. 1879) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor (m. 2010)

– 1949: S-a născut medicul pediatru și profesorul Marin Burlea; contribuții deosebite în gastroenterologia pediatrică; președinte al Societății Române de Pediatrie (2009-2018); fondatorul Școlii de Vară de Pediatrie (m. 2018)

– 1954: S-a născut poetul și publicistul Lucian Vasiliu

– 1972: A murit Iosif Bertok, operator de imagine și regizor (n. 1891)

– 1978: A murit Sarina Cassvan, prozatoare (a scris multă literatură pentru copii, iar „30 de zile în studio” este unul dintre primele volume de reportaje româneşti) şi traducătoare (în 1931 a tradus antologia „Contes roumains d’écrivain contemporains”; autoare a numeroase traduceri din literatura universală); soţia scriitorului Ion Pas (n. 1894)

– 1992: A murit Anton Dumitriu, filosof şi logician (n. 1905)

– 2000: A murit mezzosoprana Martha Kessler (n. 1930) – 25 de ani

– 2016: A murit regizorul, scenograful şi pictorul Sergiu Savin (n. 1941)

– 2019: A murit dirijorul, compozitorul și pianistul Cornel Trăilescu; și-a dedicat Operei Naționale București mai mult de o jumatate de veac, din cei peste 90 de ani de viață (n. 1926)

– 2021: A murit Iancu Ţucărman, inginer agronom, supravieţuitor al „trenurilor morţii” din timpul Pogromului de la Iaşi din al Doilea Război Mondial (n. 1922)

– 2022: A murit Attila Kelemen (pe numele său întreg Attila Béla Ladislau Kelemen), politician român de etnie maghiară, deputat în Parlamentul României între 1996 și 2016 din partea formațiunii sale UDMR (Uniunea Democrată Maghiară din România), precum și membru al Parlamentului European între 1 ianuarie – 9 decembrie 2007; a făcut parte din grupul Partidul Popular European (n. 1948)

– 2024: A murit Corneliu Calistru, dirijor, compozitor şi profesor universitar; director artistic al Operei Române din Iaşi (1991-2008) (n.30.IX.1941) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Sistemul de autorizare electronică de călătorie (ETA) din Regatul Unit începe pentru non-europeni

– Los Angeles: Condamnarea unui fost informator al FBI, Alexander Smirnov, urmărit penal pentru fabricarea de acuzații de corupție împotriva lui Joe Biden și a fiului său Hunter

– Washington, DC: Procesul-verbal al reuniunii monetare a Fed

– Los Angeles: Anunțarea nominalizărilor la premiile Screen Actors Guild

– Paris: „Lotusul albastru” al lui Tintin reapare în versiunea sa originală de 124 de pagini, colorată

-Beijing, China: Conferința anuală a Forumului Boao pentru Asia

– Madonna di Campiglio, Italia: Schi alpin – Cupa Mondială masculină

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – semifinala Supercupei Spaniei, Athletic Club – Barcelona  – pe stadionul King Abdullah Sports City

– Londra: Salonul Nautic de Londra – London Boat Show 2025 – la ExCeL London (8 – 12 ian.)

-Fotbal: turul sferturilor de finală ale Ligii Campionilor europeni (8-9 ian.)

Aniversări – Comemorări

– Grecia: „O zi sub papuc”; în fiecare an, în această zi, în satele greceşti Monoclisia şi Petra puterea este preluată în exclusivitate de femei; obiceiul a luat amploare în ultimii ani, extinzându-se şi în alte localităţi greceşti

– 1324, 8 sau 9: A murit Marco Polo, celebru călător veneţian; a făcut o lungă călătorie (1271-1275) din Veneţia (străbătând Asia) până în China; relatările sale au constituit cea mai importantă sursă documentară medievală asupra Asiei (n. 1254)

– 1337: A murit pictorul, sculptorul şi arhitectul italian Giotto di Bondone, principal precursor al Renaşterii (n. 1266 sau 1276)

– 1642: A murit Galileo Galilei, matematician, astronom şi fizician renascentist italian; întemeietorul mecanicii clasice şi al metodei experimentale în ştiinţă; în 1609 a construit o lunetă cu care a descoperit munţii de pe Lună, natura stelară a Căii Lactee, patru sateliţi ai lui Jupiter, petele solare (n. 1564)

– 1705: S-a născut arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada regilor Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (m. 1774) – 320 de ani

– 1713: A murit Arcangelo Corelli, compozitor, pedagog şi dirijor italian (n. 1653)

– 1830: S-a născut Hans von Bülow, dirijor, pianist, pedagog, compozitor şi critic muzical german (m. 1894) – 195 de ani

– 1860: S-a născut pictorul francez François Joseph Guiguet (m. 1937) – 165 de ani

– 1874: A murit Charles-Étienne Brasseur de Bourbourg, scriitor, istoric şi arheolog francez (n. 1814)

– 1891: S-a născut fizicianul german Walther Bothe; a studiat radiaţiile cosmice şi structura nucleară; Premiul Nobel pentru fizică pe 1954, împreună cu britanicul Max Born (m. 1957)

– 1891: A murit Fredrik Pacius, compozitor finlandez de origine germană, considerat părintele şcolii naţionale muzicale finlandeze; este autorul imnului naţional al ţării sale (n. 1809)

– 1896: A murit poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (n. 1844)

– 1910: S-a născut renumita balerină rusă Galina Ulanova; impactul ei asupra baletului rusesc, dar şi al celui vest-european, a fost impresionant (m. 1998) – 115 ani

– 1912: S-a născut regizorul japonez de film Tadashi Imai (m. 1991)

– 1919: A murit Joaquín Agrasot y Juan, pictor spaniol în stil realist care a produs multe lucrări în genul costumbrist (n. 1836)

– 1920: S-a născut actorul britanic Douglas Wilmer, care l-a întruchipat pe detectivul Sherlock Holmes din serialul televizat cu același nume difuzat în anii ’60 (m. 2016) – 105 ani

– 1924: S-a născut actorul britanic Ron Moody (m. 2015)

– 1926: S-a născut Evelyn Lear, soprană americană (m. 2012)

– 1929: S-a născut Saeed Jaffrey Obe, actor britanic-indian (m. 2015)

– 1933: S-a născut romancierul, scenaristul, jurnalistul și traducătorul spaniol Juan Marsé, un cunoscut portretist al Barcelonei (m. 2020)

– 1934: S-a născut Roy Kinnear, actor englez (m. 1988)

– 1934: S-a născut Alexandra Ripley, scriitoare americană, cunoscută mai ales pentru romanul „Scarlett” (m. 2004)

– 1934: A murit Boris Nikolaevici Bugaev, cunoscut mai mult sub numele de Andrei Bely, romancier, poet, teoretician şi critic literar; reprezentant de seamă al mişcării simboliste ruse (n. 1880)

– 1935: S-a născut cântăreţul şi actorul american Elvis Presley; cunoscut ca „Regele Rock-and-Roll-ului” (m. 1977) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Shirley Bassey, cântăreaţă galeză de jazz

– 1938: S-a născut basul rus Evgheni Nesterenko (m. 2021)

– 1939: S-a născut John Breck, protopop şi teolog al Bisericii Ortodoxe din America, specializat în Scriptură şi etică, profesor

– 1942: S-a născut Stephen Hawking, fizician, matematician și profesor englez; teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani; comunicator dedicat popularizării ştiinţei; din cauza unei boli degenerative (ALS) era imobilizat într-un scaun cu rotile și vorbea studenţilor prin intermediul computerului (m. 2018)

– 1944: S-a născut Terence Dean „Terry” Brooks, scriitor american de ficţiune fantastică; de-a lungul carierei sale, a scris 23 de cărţi considerate bestseller de publicaţia „New York Times”; are peste 21 milioane de cărţi vândute în lumea întreagă, fiind unul dintre scriitorii în viaţă cu cele mai mari vânzări de cărţi de literatură fantastică

– 1947: S-a născut David Bowie (nume real: David Robert Jones), cântăreţ, compozitor, producător muzical, chitarist, saxofonist, pianist, actor de film şi pictor englez (m. 2016)

– 1948: A murit Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (n. 1887)

– 1967: A murit actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 ai secolului XX (n. 1927)

– 1976: A murit Ciu En-Lai (Zhou Enlai), om politic comunist chinez; personalitate de seamă a Chinei, a acţionat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, pentru transformarea acesteia într-o ţară modernă; în anii ‘70 ai secolului XX a fost iniţiatorul restabilirii relaţiilor R. P. Chineze cu ţările occidentale (n. 1898)

– 1986: A murit violoncelistul francez Pierre Fournier (n. 1906)

– 1996: A murit François Mitterrand, om politic socialist francez; de mai multe ori ministru; preşedinte al Franţei între anii 1981 şi 1995; autor de memorii şi eseuri politice (n. 1916)

– 1998: A murit Sir Michael Tippett, compozitor englez (n. 1905)

– 2002: A murit fizicianul rus Aleksandr M. Prohorov; a realizat primul generator cuantic în domeniul frecvenţelor ultraînalte; această realizare a sa (alături de altele) a dus la apariţia unui nou domeniu al ştiinţei – electronica cuantică; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu compatriotul său Nikolai Basov şi cu americanul Charles Townes, pentru punerea la punct a laserului; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1916, în Australia)

– 2011: A murit Jiří Dienstbier, figură importantă a anti-comunismului, primul şef al diplomaţiei cehoslovace după „Revoluţia de catifea”, senator şi jurnalist; unul din „campionii” Primăverii de la Praga (n. 1937)

– 2012: A murit pianistul francez de origine bulgară Alexis Weissenberg (n. 1929)

– 2015: A murit cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (n. 1942) – 10 ani

– 2016: A murit italianca Maria Teresa De Filippis, prima femeie pilot de Formula 1 (n. 1926)

– 2017: A murit tenorul suedez Nicolai Gedda (n. 1925)

– 2017: A murit cantautorul şi compozitorul britanic Peter Sarstedt (n. 1941)

– 2020: A murit Buck Henry (pseudonimul lui Henry Zuckerman), actor, regizor de film și scenarist american (n. 1930) – 5 ani

– 2021: A murit fizicianul teoretician rus Gerasim M. Eliaşberg, academician al Academiei Ruse de Ştiinţe; cunoscut pentru lucrările sale în domeniul fizicii statistice, a supraconductibilităţii şi a fizicii corpului solid (n. 1930)

– 2022: A murit Michael Lang, promotor de concerte, producător și manager artistic american, cofondator (împreună cu John Rosenman, Artie Kornfeld şi John P Roberts) al festivalului din 1969 Woodstock Music and Art Fair, care a fost un reper pentru debutul concertelor de amploare; după 25 de ani, în 1994, Lang a organizat un al doilea festival Woodstock și în 1999 un al treilea (n. 1944)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 7 ianuarie

* Cu 186 de ani în urmă (1839) vedea lumina tiparului, la Buzău, „Vestitorul bisericesc”, publicaţie săptămânală realizată de ierodiaconul Dionisie Romano şi de profesorul Gavriil Munteanu

* Acum 168 de ani (1857) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 2 în La major pentru pian, de Franz Liszt

* În urmă cu 121 de ani (1904) era introdus semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD (Come – Quick – Danger), înlocuit doi ani mai târziu cu SOS. Deși oficial SOS este doar o secvență distinctă de cod Morse care nu reprezintă, în fapt, nicio abreviere, în utilizarea populară este asociată cu fraze precum „Save Our Souls” și „Save Our Ship”

* În urmă cu 108 ani (1917) era înfiinţat, la Iaşi, „Comitetul naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria”, format din 12 persoane (Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Ion Nistor, Sever Bocu ş.a.), care a semnat „Declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare” (7/20)

* Acum 79 de ani (1946), la presiunile Comisiei Aliate de Control, în guvernul dr. Petru Groza erau admişi câte un reprezentant al PNŢ şi PNL, în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu, fapt ce a dus la sfârşitul „grevei regale” (începute la 21.VIII.1945)

* Cu 46 de ani în urmă (1979) era înlăturat, de către trupele vietnameze, regimul khmerilor roşii din Cambodgia. Acest regim de teroare, instalat, în 1976, de Pol Pot (dictator al Cambodgiei între anii 1976 şi 1979 şi liderul gherilei comuniste khmerii roşii), a adoptat o serie de măsuri care au dus la moartea a peste 1,7 milioane de cambodgieni (aproximativ 20 la sută din populaţia ţării), mai multe milioane de cambodgieni au fost arestaţi, iar alţii s-au exilat

* Cu 33 de ani în urmă (1992), în perioada 7 – 14 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Cifra de 22.810.035 persoane a marcat o creştere cu 1.353.000 a persoanelor înregistrate (respectiv 7,1%) faţă de recensământul din 1977. Ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor a crescut de la 88,1%, în 1977, la 89,5%

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când, în ziua Crăciunului rusesc, la Moscova, a fost pusă piatra de temelie pentru reconstrucţia catedralei „Iisus Hristos Mântuitorul” (biserică dărâmată, în anul 1931, din ordinul lui Stalin). La 7.IX.1997, a avut loc ceremonia de inaugurare a noii catedrale, odată cu cea de-a 850-a aniversare a Moscovei. Catedrala „Iisus Hristos Mântuitorul” a fost ridicată de ţarul Alexandru I ca semn de recunoştinţă pentru victoria Rusiei în războiul franco-rus din 1812 şi pentru a comemora victoria armatei ruse împotriva lui Napoleon. Piatra de temelie a fost pusă la 10.IX.1839, iar construcţia a durat 44 de ani, fondurile fiind asigurate din bani publici

* Se marchează 10 ani (2015) de când avea loc atentatul terorist de la sediul redacţiei săptămânalului satiric francez „Charlie Hebdo”. Doi militanţi islamişti – fraţii Chérif şi Saïd Kouachi, mascaţi şi înarmaţi, au pătruns în birourile editoriale şi au început să tragă cu arme automate, 12 oameni – zece jurnalişti şi doi poliţişti – au fost ucişi, în timp ce alţi 11 au fost răniţi. Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de reprezentanţii filialei Al-Qaeda din Yemen, care şi-au asumat responsabilitatea atacului, jurnaliştii francezi au fost pedepsiţi pentru că au batjocorit, prin caricaturile realizate, imaginea profetului Mahomed

Aniversări – Comemorări

– Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Crăciunul – pe stil vechi (sărbătorit de bisericile din Ierusalim, Rusia, R. Moldova, Georgia, Muntenegru, Macedonia, Serbia, Etiopia şi mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului; începând cu 1991, în Rusia se marchează ca sărbătoare oficială)

– 1869: S-a născut Ştefan Orăşanu; a scris poezie, dar mai ales studii de istorie şi istorie literară, cronică dramatică, muzicală şi de artă plastică (m. 1903)

– 1872, 7/19: S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană; fiul sculptorului Karl Storck şi soţul pictoriţei Cecilia Cuţescu-Storck; membru fondator al societăţii „Tinerimea artistică” (m. 1942)

– 1881, 7/20: S-a născut prozatoarea Irina Lecca; după moartea soţului, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde s-a dedicat vieţii monahale; în răstimpul cât a fost stareţă (1940-1942; 1946-1951), s-a preocupat de organizarea unui orfelinat, a atelierelor de ţesătorie şi broderie, precum şi de învăţământul seminarial monahal (m. 1953)

– 1895: S-a născut pianista elveţiană de origine română Clara Haskil (m. 1960) – 130 de ani

– 1900: S-a născut Sanda Movilă, poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (m. 1970) – 125 de ani

– 1902: S-a născut geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru al titular Academiei Române din 1963 (m. 1983)

– 1905: S-a născut profesorul de teologie Ştefan Lupşa; studii privind istoria bisericească universală şi română (în special istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania), studii de patrologie (m. 1964) – 120 de ani

– 1908: A murit M.[oise] Ronetti-Roman (pseudonimul lui Aron Blumenfeld), poet şi dramaturg (n. 1847). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1852 sau 1853

– 1915, 7/20: A murit Atanasie Marian Marienescu, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (n. 1830) – 110 ani

– 1926: S-a născut Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (m. 1999)

– 1933: S-a născut actriţa Ioana Bulcă-Diaconescu. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1935, iar altele, 1936

– 1936: S-a născut violonistul Varujan Cozighian

– 1936: S-a născut actriţa Ioana Citta Baciu (m. 2016)

– 1938: S-a născut scenograful Radu Călinescu (m. 1984)

– 1942: S-a născut Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (m. 2008)

– 1944: A murit geologul şi paleontologul Ion Th. Simionescu; lucrări de paleontologie şi stratigrafie a diferitelor regiuni ale României; membru titular al Academiei Române din 1911, vicepreşedinte (1932-1935) şi preşedinte (1941-1944) al acestui for (n. 1873)

– 1945: S-a născut inginerul şi profesorul Ion-Gheorghe Boldea, recunoscut ca unul din specialiştii de frunte din lume în domeniul maşini şi acţionări electrice; a inventat şi a realizat în ţară primul vehicul pe pernă magnetică din lume cu motoare liniare sincrone performante; laureat al premiului Nikola Tesla în 2015, „pentru contribuţia adusă designului şi controlului maşinilor electrice rotative şi liniare pentru industria de aplicaţii”; membru titular al Academiei Române din 2016 – 80 de ani

– 1947: S-a născut Doina Modola, critic literar, teatrolog şi eseistă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj

– 1954: S-a născut fizicianul Marius-Ioan Piso; fondator, director executiv (din 1995) și preşedinte al Agenţiei Spaţiale Române (2004-2022), fondator al Institutului de Ştiinţe Spaţiale (1991); autorul a peste 20 de brevete în senzori inerţiali şi de gravitaţie, comunicaţii optice şi tehnologie nano-magneticǎ; a contribuit la dezvoltarea politicilor spațiale din România

– 1958: A murit dr. Petru Groza, jurist şi om politic; preşedinte al organizaţiei „Frontul Plugarilor” (1933-1953); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (noiembrie 1944 – februarie 1945); sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I a fost nevoit să accepte numirea lui ca prim-ministru; Groza a format, la 6 martie 1945, un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti; preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale – şeful statului (1952-1958) (n. 1884)

– 1962: S-a născut fosta canotoare Florica Lavric, câştigătoare a medaliei de aur la JO de la Los Angeles (1984) cu echipajul de 4+1 rame (m. 2014)

– 1990: A murit Ovidiu Bârlea, folclorist (autor a numeroase antologii şi al unor lucrări de sinteză dedicate problemelor metodologice ale disciplinei folclorice) şi prozator (n. 1917) – 35 de ani

– 1993: A murit Sile Dinicu, pianist, dirijor şi compozitor de muzică de estradă (a fost dirijor al Orchestrei de Estradă a Radiodifuziunii timp de 34 de ani) (n. 1919)

– 1996: A murit actorul Ion Manta (n. 1906)

– 1998: A murit istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 8.I.1998

– 2007: A murit Sorana Coroamă-Stanca, regizor, profesor, dramaturg, critic teatral şi publicist; soţia lui Dominic Stanca, scriitor şi actor (n. 1921, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit regizorul şi actorul Ion Vova (pe numele său adevărat Vladimir Stelian Ionescu); supranumit „Domnul Radio”, din 1952 a fost regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română, numele său fiind legat de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă” (n. 1917, la Berlin, unde se afla mama sa, actriţa şi cântăreaţa Aglaia Ionescu)

– 2013: A murit istoricul şi profesorul universitar israelian Zvi Yavetz, originar din România; s-a numărat printre fondatorii Facultăţii de Ştiinţe Umaniste a Universităţii din Tel Aviv (n. 1925, la Cernăuţi)

– 2013: A murit ÎPS Epifanie Norocel (prenumele la botez, Gavril), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Buzăului şi Vrancei (din iulie 1982) (n. 1932)

– 2017: A murit fizicianul Nicolae Ionescu-Pallas; autorul a peste 250 lucrări ştiinţifice, abordând variate domenii ale fizicii şi matematicii (mecanica clasică şi cea relativistă, termodinamica, mecanica cuantică, fizica laserilor şi cea a plasmei, cosmologia şi matematicile aplicate) dar şi ale istoriei şi filosofiei ştiinţei; membru de onoare al Academiei Române din 2016 (n. 1932)

– 2024: A murit Dinu Cernescu, unul din importanții regizori ai generației anilor ’60 ai secolului XX, așa-zisa „generație a reteatralizării”; a creat peste 100 de spectacole memorabile în teatru şi televiziune (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Eurostat publică date privind cifrele șomajului pentru noiembrie și inflația din decembrie, prima estimare, în Zona euro

– Las Vegas: Are loc Târgul Consumer Electronics Show – CES 2025 (7 – 10 ian.)

– Accra, Ghana: Noul președinte John Mahama depune jurământul de învestitură

– Phnom Penh: Partidul Popular Cambodgian, aflat la guvernare, sărbătorește 46 de ani de la victoria asupra regimului Khmerilor Roșii

– Chicago: Audierea fiului lui El Chapo, Joaquin Guzman Lopez „Chapito”

– Franța: Manifestări de marcare a 10 ani de la începutul unei serii de atacuri jihadiste în Franța

-Spania:Ciclism: Turul Ţării Bascilor  (7-12 ian.)

Aniversări – Comemorări

– 1502: S-a născut Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585; la 24.II.1582 va introduce, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (sau de stil nou) va înlocui calendarul iulian (numit şi de stil vechi) şi va fi adoptat de ţările protestante în secolul al XVIII-lea, iar de România în anul 1919 (m. 1585)

– 1715: A murit François Fénelon, prelat catolic şi scriitor francez, precursor al filosofilor iluminişti (n. 1651) – 310 ani

– 1830: S-a născut Albert Bierstadt, pictor american de origine germană, cunoscut pentru peisajele sale fastuoase ale vestului american (m. 1902) – 195 de ani

– 1830: A murit Sir Thomas Lawrence, pictor englez (n. 1769) – 195 de ani

– 1871: S-a născut matematicianul francez Émile Borel; contribuţii în domeniul analizei matematice, în topologie şi în teoria probabilităţilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1956)

– 1899: S-a născut compozitorul francez Francis Poulenc (m. 1963)

– 1907: S-a născut harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Gűnter Wand (m. 2002)

– 1922: S-a născut flautistul francez Jean-Pierre Rampal (m. 2000)

– 1925: S-a născut (în India) naturalistul britanic Gerald Durrell; reputat cercetător în domeniul ştiinţelor naturale şi militant pentru protecţia mediului înconjurător şi a speciilor pe cale de dispariţie; autor a numeroase cărţi şi gazda unor emisiuni despre natură realizate de BBC; frate cu scriitorul Durrell Lawrence (m. 1995) – 100 de ani

– 1928: S-a născut scriitorul, scenaristul, regizorul şi producătorul american William Peter Blatty (m. 2017)

– 1932: S-a născut scriitorul, istoricul și politicianul francez Max Gallo (pseudononim: Max Laugham); autor a peste o sută de cărți și al biografiilor unor personalități ca Robespierre, Garibaldi, Napoleon sau Iulius Cezar (m. 2017)

– 1932: A murit André Maginot, om politic francez, ministru de război (1922-1924, 1929-1932); la 11.XII.1929 propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii cunoscută sub numele de „Linia Maginot” (n. 1877)

– 1943: A murit Nikola Tesla, mare inventator şi vizionar american de origine croată; deschizător de drumuri în domenii tehnice vaste, precum cel al electricităţii, radioului, curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului de curent alternativ, câmpului magnetic rotativ, structurii atomului şi nucleului acestuia, motoarelor şi diferitelor tehnologii fără de care lumea modernă ar fi de neînchipuit; a proiectat prima hidrocentrală de curent electric alternativ din lume, de pe Cascada Niagara, devenită operaţională în 1895; tot lui îi datorăm şi primul sistem de comunicaţie wireless, primii roboţi, prima telecomandă, lampa fluorescentă, primul generator de ozon medical, ideea de vehicul cu decolare verticală ş.a. (n. 1856)

– 1951: A murit filosoful francez René Guénon (n. 1886)

– 1955: A murit Sir Arthur Keith, anatomist şi antropolog britanic; specialist în studiul fosilelor umane şi în reconstituirea omului preistoric (n. 1866) – 70 de ani

– 1964: S-a născut actorul american de film Nicolas Cage (numele adevărat: Nicolas Kim Coppola)

– 1967: S-a născut actorul indian Irrfan Khan; s-a numărat printre primii actori de la Bollywood cu o prezenţă notabilă în cinematografia occidentală (m. 2020)

– 1967: A murit Carl Schuricht, dirijor şi compozitor german (n. 1880)

– 1977: S-a născut Dustin Diamond, actor, regizor, comediant și muzician american (m. 2021)

– 1984: A murit fizicianul francez Alfred Kastler; a fundamentat metodele optice în studiul rezonanţelor hertziene la atomi; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1966 (n. 1902)

– 1985: S-a născut Sir Lewis Carl Davidson Hamilton, pilot britanic de Formula 1, considerat de mulți ca fiind unul dintre cei mai buni piloți din istoria acestui sport – 40 de ani

– 1997: A murit violonistul şi dirijorul francez de origine ungară Vègh Sándor (n. 1912, la Cluj)

– 1998: A murit chimistul elveţian Vladimir Prelog; cercetări în domeniul asimetriei moleculare, cu consecinţe practice importante în sinteza unor hormoni, antibiotice etc.; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu britanicul John Warcup-Cornforth (n. 1906, la Sarajevo, Bosnia-Herţegovina)

– 2004: A murit actriţa suedeză de film Ingrid Thulin, una dintre actriţele favorite ale renumitului regizor Ingmar Bergman (n. 1926)

– 2013: A murit actorul american Huell Howser (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit actorul australian de film şi televiziune Rod Taylor (nume real: Rodney Sturt Taylor) (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit cântăreaţa americană Kitty Kallen (n. 1921)

– 2017: A murit Mario Soares, om politic şi avocat portughez; preşedinte socialist al Portugaliei în perioada 1986-1996; a contribuit la căderea dictaturii în 1974 şi a ajutat la integrarea europeană a ţării (n. 1924)

– 2018: A murit părintele arhimandrit Placide Deseille, personalitate marcantă a ortodoxiei franceze, teolog, duhovnic, profesor, fondator de mănăstiri, scriitor şi traducător (n. 1926)

– 2018: A murit cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall) (n. 1947)

– 2019: A murit Jocelyne Saab, regizoare, producătoare, scenaristă, artistă și reporteră libaneză; pionieră a cinematografiei din Orientul Mijlociu, s-a concentrat asupra celor defavorizați – de la populații strămutate la luptători exilați, orașe în război și o lume a patra fără voce; a realizat documentare despre Beirutul distrus de război; fondatoare a Festivalului Internațional de Film al Rezistenței Culturale din Liban (n. 1948)

– 2020: A murit muzicianul canadian Neil Peart, baterist și textier al celebrei trupe de rock progresiv „Rush” (n. 1952) – 5 ani

– 2020: A murit scriitoarea, criticul literar și jurnalista americană Elizabeth Wurtzel; autoarea bestsellerului „Prozac Nation” (1994), o carte de referinţă despre depresia cronică, care a contribuit la naşterea unui gen literar încă embrionar şi a alimentat dezbaterea despre bolile mintale, un subiect în mare măsură tabu la acea vreme (n. 1967) – 5 ani

– 2021: A murit regizorul, producătorul și scenaristul britanic Michael Apted; cunoscut pentru seria documentară „Up” (n. 1941)

– 2022: A murit actorul, regizorul de film și activistul american Sir Sidney Poitier, care a doborât barierele rasiale devenind primul actor de culoare recompensat cu un Oscar (pentru rolul din „Lilies of the Field”, în 1963), inspirând o întreagă generaţie în timpul mişcării pentru drepturi civile; ambasador al Bahamas în Japonia (1997-2007) şi pentru UNESCO (2002-2007) (n. 1927)

– 2024: A murit Franz Anton Beckenbauer, antrenor, fost jucător de fotbal și manager german; considerat cel mai mare fotbalist german al tuturor timpurilor, precum și unul dintre cei mai mari fotbaliști din lume; a câștigat Campionatul Mondial atât ca jucător cât și ca antrenor și a luat Balonul de Aur; supranumit der Kaiser („Împăratul”) datorită stilului său elegant de joc, calităților sale de lider, prenumelui său „Franz” (care amintește de mai mulți împărați germani sau austrieci) și modului în care reușea să se impună pe terenul de joc (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 6 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 16:35

S-a întâmplat într-o zi de 6 ianuarie

* Acum 311 ani (1714) englezul Henry Mill (1683-1771) patenta un dispozitiv de scris asemănător tiparului (maşina de scris din zilele noastre). Prima maşină de scris comercială a fost patentată în anul 1868, inventatorul ei fiind inginerul mecanic american Christopher Sholes (1819 – 1890)

* Acum 187 de ani (1838) pictorul şi fizicianul american Samuel Morse (1791 – 1872) făcea prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie, în oraşul Morristown, New Jersey. Primul telegraf a fost, însă, realizat de francezul Claude Chappe, în 1793 – telegraful său optic transmitea mesaje vizibile de la un releu la altul cu ajutorul unor braţe articulate care reproduceau semnale dinainte stabilite de expeditor şi destinatar. Primele modele de telegraf electric au fost testate în Germania, în 1833, de către Gauss şi Weber, în cadrul studiilor privind electromagnetismul. Telegraful electric cunoaşte adevăratul său succes datorită lui Samuel Morse care a inventat în 1832 un sistem care punea în legătură două staţii. Morse a elaborat un cod simplu alcătuit din numai două semne: linia şi punctul (alfabetul Morse). Fiecare literă şi cifră a alfabetului era codificată printr-o combinaţie de linii şi puncte. Telegraful său s-a răspândit rapid în întreaga lume. În ţara noastră, prima linie sistem Morse a fost construită în anul 1853 pe traseul Viena – Timişoara – Sibiu. În anul 1854, a început să funcţioneze legătura telegrafică Bucureşti – Giurgiu – Rusciuc, iar un an mai târziu s-a construit linia Iaşi – Cernăuţi

* Acum 99 de ani (1926) era înfiinţată compania aeriană germană „Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.)

* Sunt marcați 75 de ani de când, prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul MAN, la 13 ianuarie 1950, s-a hotărât înființarea coloniilor (lagărelor) de muncă. Lagărele își încep activitatea la 14 ianuarie 1950. Între 1950-1954, au fost internate în lagărele de muncă 22.077 de persoane. Aproape 100 de lagăre de muncă forţată au funcţionat în România primilor ani de comunism. Minele de uraniu şi de plumb, ocnele şi Canalul Dunăre-Marea Neagră s-au numărat printre cele mai cumplite locuri unde mii de oameni au fost trimişi să muncească. România a fost împânzită de lagăre de muncă forţată pentru deţinuţi politici de la începutul anilor ’50. Multe dintre acestea au fost adevărate locuri de exterminare pentru prizonierii lor, din cauza condiţiilor inumane şi a muncii până la epuizare la care erau supuşi oamenii. Minele de uraniu, Canalul Dunăre – Marea Neagră şi exploatările de plumb şi cupru au făcut nenumărate victime

* La această dată, cu exact 60 de ani în urmă (1965), România şi Libanul stabileau relaţii diplomatice la rang de ambasadă

* În urmă cu 18 ani (2007), la Bâlea Lac (jud. Sibiu), avea loc inaugurarea primei biserici ecumenice de gheaţă din România. De atunci, în fiecare iarnă (cu unele excepții), biserica este reconstruită şi sfinţită de preoţi de mai multe rituri creştine. Biserica este construită din blocuri de gheaţă tăiate din Lacul Bâlea, pe interior acestea fiind sculptate. Lăcaşul de cult este construit după modelul unei vechi biserici sibiene, din satul Mălâncrav. Biserica de Gheaţă se află în Munţii Făgăraş, lângă Lacul Bâlea, în imediata apropiere a cabanei Bâlea Lac şi a Hotelului de Gheaţă, construit în fiecare iarnă tot din blocuri de gheaţă

* Cu doar 4 ani în urmă (2021) a avut loc atacul unor protestatari asupra Capitoliului. În data de 6 ianuarie, puţin după ora locală 13:00 (ora 20:00, în România), când fostul preşedinte Donald Trump a finalizat discursul adresat protestatarilor din Washington, cerându-le să se îndrepte către Congres, sute de mesaje prin care era încurajată intrarea cu forţa în clădire au fost lansate online de susţinătorii săi. Apelurile la violenţă împotriva Congresului şi cele în care mişcările pro-Trump se încurajau să preia controlul asupra Capitoliului circulau în mediul online deja de câteva luni. Alimentate de discursul lui Donald Trump, mai multe grupuri s-au organizat în mod deschis pe reţelele de social media şi au recrutat adepţi pentru cauza lor. Pe 6 ianuarie, activismul lor online s-a transformat în violenţă în lumea reală, ceea ce a determinat o mulțime violentă de oameni să pătrundă cu forţa în Congres, dând naştere unui val de acțiuni fără precedent. Un bărbat din Florida care i-a atacat pe polițiști cu un extinctor, o scândură și un par în timpul atacului de la Capitoliu, a fost condamnat, în decembrie 2021, la peste cinci ani de închisoare, aceasta fiind cea mai mare pedeapsă pronunțată până acum în cazul asaltului asupra Congresului american. Robert Scott Palmer este prima persoană condamnată la închisoare sub acuzația de atac cu o armă periculoasă asupra unui ofițer de poliție. Pedeapsa de 63 de luni de închisoare (5 ani și 3 luni) ar putea reprezenta un reper pentru alți peste 140 de americani judecați pentru aceeași acuzație. Și fostul preşedinte republican al SUA, Donald Trump, poate fi judecat într-un proces civil pentru asaltul susţinătorilor săi asupra sediului Capitoliului din 6 ianuarie 2021, a decis în decembrie 2023 justiţia federală americană. Această decizie a unei curţi de apel din Washington urmează unei plângeri în civil formulate de doi poliţişti care se aflau în clădirea Congresului în timpul asaltului şi de un grup de aproximativ zece congresmeni membri ai Partidului Democrat. Aceştia din urmă îl acuză pe fostul preşedinte republican că şi-a instigat susţinătorii să atace Capitoliul pentru a nu permite transferul puterii către democratul Joe Biden, câştigătorul alegerilor. Trump era încă preşedinte la acea dată şi invocă prin urmare imunitatea sa prezidenţială, argument respins de instanţa care a emis hotărârea anunţată în decembrie 2023. În perioada scursă din 6 ianuarie 2021 au fost arestate peste 1.000 de persoane, dintre care 350 au fost inculpate şi au fost deja pronunţate condamnări la pedepse cu închisoarea împotriva unor membri ai unor grupuri de extremă dreapta care au pătruns atunci în clădirea Capitoliului

Aniversări – Comemorări

– Botezul Domnului (Dumnezeiasca Arătare – Boboteaza) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Botezul Domnului și Dumnezeului nostru Isus Hristos (Boboteaza). Sfințirea mare a apei (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Epifania Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1760: S-a născut Ioan Budai-Deleanu, scriitor, istoric şi cărturar iluminist; reprezentant al Şcolii Ardelene (m. 1820) – 265 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1763

– 1802: S-a născut Ion Heliade-Rădulescu, scriitor, traducător, lingvist, publicist şi om politic; primul preşedinte al Academiei Române (1867-1870); animatorul mişcării culturale româneşti paşoptiste; unul dintre iniţiatorii Societăţii Literare (1827) şi ai Societăţii Filarmonice (1833); întemeietor al presei din Ţara Românească („Curierul românesc” (1829), prima gazetă în limba română apărută în ţară; „Muzeu naţional” (1836); „Curier de ambe sexe” (1837), care promova debuturile şi traducerile, precum şi valorificarea creaţiei literare); ca membru al Guvernului provizoriu şi al Locotenenţei domneşti a avut o atitudine moderată; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (m. 1872)

– 1832, 6/18: S-a născut Iacob Dimitrie Felix, medic ceh (originar din Boemia), naturalizat român în 1869; fondator al şcolii româneşti de igienă şi sănătate publică; membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (m. 1905)

– 1833: A murit Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene („Cronica Banatului”) (n. 1751)

– 1834: S-a născut poetul Alexandru Sihleanu; volumul „Armonii intime”, apărut cu două luni înaintea morţii sale premature, dezvăluie o poezie romantică de factură byroniană, cu vocaţia cosmicului şi a fantasticului, anticipând motive eminesciene (m. 1857)

– 1881, 6/7: S-a născut Ion Minulescu, poet, prozator, dramaturg, traducător şi gazetar; unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai simbolismului românesc (m. 1944)

– 1882: S-a născut Emil Monţia, compozitor, culegător de folclor şi avocat (m. 1965)

– 1883: S-a născut pictorul-violonist Tarasov Stavru (m. 1961)

– 1887: S-a născut Dumitru Combiescu, medic epidemiolog şi microbiolog; contribuţii importante la studiul tifosului exantematic şi al febrei tifoide; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1961)

– 1897: S-a născut matematicianul Ernest Abason; contribuţii în domeniul funcţiilor periodice, în mecanică şi în electricitate (m. 1942)

– 1897: S-a născut prozatorul Ionel Teodoreanu (nume complet: Ioan-Hipolit Teodoreanu), creatorul celebrului roman pentru adolescenţi „La Medeleni”; fratele scriitorului Al. O. Teodoreanu (Păstorel) şi soţul prozatoarei Ştefana Velisar-Teodoreanu (m. 1954)

– 1907: S-a născut fizicianul şi inginerul Ion I. Agârbiceanu, cercetător şi inventator în domeniul luminii polarizate şi al laserelor; conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române din 1963; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (m. 1971)

– 1910: A murit Constantin I. Brătianu, general, geodez şi cartograf; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864); membru titular al Academiei Române din 1899 (n. 1844) – 115 ani

– 1919: S-a născut Dan Nasta (Dan Constantin Ioan Popescu-Nasta), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (m. 2015)

– 1927: S-a născut baritonul David Ohanesian; alături de Octav Enigărescu şi Nicolae Herlea, a făcut parte din triada de aur a celor mai mari baritoni ai României (m. 2007)

– 1932: A murit Iacob Negruzzi, prozator, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, jurist, profesor şi politician; membru-fondator şi secretar al „Junimii” şi redactorul „Convorbirilor literare”; membru titular al Academiei Române din 1881, preşedinte şi vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri; fiul scriitorului paşoptist Costache Negruzzi (n. 1842)

– 1934: S-a născut regizorul de film documentar Gheorghe Horvat (m. 1992)

– 1940: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (m. 1977) – 85 de ani

– 1940: S-a născut poetul Ion Iuga (m. 1993) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Ion Drăgănoiu, poet şi publicist (m. 2003)

– 1944: A murit Constantin N. Vasiliu Bolnavu, filantrop şi deputat liberal; opera sa principală de binefacere este Fundaţia Universitară „Constantin N. Vasiliu Bolnavu”, instituţie culturală de referinţă în România interbelică, misiunea Fundaţiei fiind ajutorarea studenţilor din provincie veniţi pentru studiu în Bucureşti după reîntregire; pentru îndeplinirea acestui scop, Constantin N. Vasiliu Bolnavu înzestrează Fundaţia la înfiinţare, în anul 1923, cu suma de douăsprezece milioane lei, apoi cu o mare proprietate la marginea Bucureştiului şi ulterior, în anul 1928, cu 575 hectare în apropiere de Sinaia, pentru înfiinţarea unei staţiuni de creaţie pentru intelectuali; gesturile sale filantropice nu s-au limitat la susţinerea materială a fundaţiei universitare omonime, el fiind cunoscut şi prin ctitorirea unor biserici, cum este cea din Suceveni, Galaţi, şi a multor şcoli săteşti cum este şcoala „Vasile Voiculescu” din Bezdead, Dâmboviţa, pentru care a donat un teren de 5.000 mp (n. 1867)

– 1946: S-a născut pictorul şi graficianul George Pătru (m. 2012)

– 1969: S-a născut Ilie Dumitrescu, fost jucător de fotbal; a făcut parte din lotul echipei naţionale a României cu ocazia realizării celei mai mari performanţe a acesteia, sfertul de finală jucat la Mondialul din 1994; ca antrenor, a pregătit printre altele echipele greceşti AEK Atena şi PAOK Salonic, dar şi fosta sa echipă, Steaua Bucureşti

– 1989: A murit acordeonistul Marcel Budală; instrumentist solist şi acompaniator în Orchestra de Muzică Populară Radio (n. 1926)

– 1990: A murit compozitorul Gheorghe Bazavan (n. 1916) – 35 de ani

– 1993, 6/7: A murit Ştefan Baciu, poet, eseist, ziarist, memorialist, traducător, profesor, diplomat şi critic de artă român din diaspora (după peregrinările în Europa şi America Latină s-a stabilit în Hawaii) (n. 1918)

– 2003: A murit Arhimandritul Mitrofor dr. Vasile Vasilache, vicarul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române în America şi Canada și preot paroh la biserica Sfântul Nicolae din New York (n. 1909)

– 2005: A murit Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (n. 1942) – 20 de ani

– 2009: A murit pictorul Toma Hirth (n. 1937)

– 2020: A murit Peter Wertheimer, saxofonist, clarinetist, flautist și orchestrator, unul dintre numele de referință ale istoriei jazzului românesc; stabilit în Israel din 1977 (n. 1947) – 5 ani

– 2020: A murit taragotistul Sergiu Cipariu (Babu), unul dintre cei mai apreciați interpreți și instrumentiști de muzică populară (n. 1949) – 5 ani

– 2021: A murit pictorul Marcel Dan Bota (n. 1935)

– 2021: A murit Iulian Șerban, paracanoist, campion mondial de patru ori; a câștigat medalia de aur la proba K-1 200 m LTA, la Campionatele Mondiale ICF Canoe Sprint din Poznań în 2010 și 2012, și din Szeged în anul 2011 și la Moscova în 2014, de cinci ori campion european, a participat la jocurile paralimpice de la Rio de Janeiro, unde s-a clasat pe locul 4 (n. 1985)

EVENIMENTE EXTERNE

-Lisabona, Portugalia: Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc celebrează Liturghia de Bobotează la Bazilica Sfântul Petru, cu ocazia solemnității Epifaniei Domnului. La ora locală 12:00, potrivit uzanței tipice marilor sărbători, Papa va conduce rugăciunea „Îngerul Domnului”

– Paris: Șase bărbați urmează să fie judecați la tribunalul pentru minori în cazul atacului cu elicopterul împotriva publicației Charlie Hebdo în 2020 (6 – 24 ian.)

– Paris: Suspiciuni de finanțare libiană – fostul președinte Nicolas Sarkozy este judecat pentru corupție, cu alți 12 inculpați printre care trei foști miniștri (6 ian. – 10 apr.)

– Saint-Louis, Senegal: Hotărâre împotriva a 80 de agenți de securitate din opoziție pentru violențe electorale

– Seul, Coreea de Sud: Termenul limită pentru arestarea președintelui înlăturat Yoon Suk Yeol

-Kuala Lumpur, Malaezia: Audierea Curții de Apel privind apelul fostului prim-ministru Najib Razak pentru arest la domiciliu

-Belgia: Ciclism: Turul Flandrei

– Suzuka: F1: Marele Premiu al Japoniei

-Monte Carlo: Tenis: turneul ATP Masters 1.000 de la Monte Carlo (6-13 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Orfanilor de Război” a fost instituită de o organizaţie din Franţa („SOS Enfants sans Detresss”), care a dorit prin acest demers să atragă atenţia comunităţii internaţionale asupra acestui grup ţintă cu adevărat vulnerabil, copiii rămaşi orfani în urma unui conflict

– 1412: S-a născut Jeanne (Ioana) d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită „Fecioara din Orleans” (m. 1431)

– 1745: S-a născut aviatorul francez Jacques-Étienne Montgolfier; la 4.VI.1783 a lansat, împreună cu fratele său Joseph, primul balon cu aer cald (cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri) (m. 1799) – 280 de ani

– 1822: S-a născut Heinrich Schliemann, arheolog german; încercând să identifice locuri evocate de epopeile homerice, a organizat pe cheltuiala proprie mari săpături la Troia, Micene şi Tirint (m. 1890)

– 1831: A murit Rodolphe Kreutzer, violonist, compozitor şi pedagog francez (n. 1766)

– 1832: S-a născut pictorul şi graficianul francez Gustave Doré (m. 1883)

– 1838: S-a născut Max Bruch, dirijor, pedagog şi compozitor german (m. 1920)

– 1848: S-a născut poetul bulgar Hristo Botev; considerat unul dintre cei mai mari poeţi al Bulgariei (m. 1876)

– 1852: A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul (1829) unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (n. 1809)

– 1872: S-a născut compozitorul şi pianistul rus Aleksandr Skriabin (m. 1915)

– 1878: S-a născut Carl Sandburg, poet, istoric, nuvelist şi folclorist american (m. 1967)

– 1884: A murit Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (n. 1822)

– 1905: A murit poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (n. 1870) – 120 de ani

– 1912: A murit pictorul danez Georg Nicolai Achen, unul dintre cei mai importanți naturaliști ai generației sale, fiind specializat în portrete (n. 1860)

– 1919: A murit Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru Pace în 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (n. 1858)

– 1927: S-a născut Pierre Sidos, reprezentant de marcă al extremei drepte franceze, naţionalist şi admirator al mareşalului Petain; a ocupat funcţia de şef al statului în Regimul de la Vichy între anii 1940-1944 (m. 2020)

– 1931: S-a născut E. L. (Edgar Lawrence) Doctorow, scriitor, editor şi profesor american (m. 2015)

– 1933: S-a născut actorul şi scriitorul britanic John Clive (m. 2012)

– 1938: S-a născut Adriano Celentano, cantautor, muzician, actor şi moderator TV italian

– 1939: S-a născut (în Scoţia) sportivul australian Murray Rose, unul dintre cele mai importante nume ale nataţiei mondiale; a câştigat 4 medalii olimpice la înot (la Melbourne, în 1956 – la 400 metri, 1.500 metri şi 4×200 metri liber – şi patru ani mai târziu, la Roma – la la 400 metri liber); este primul om care a înotat 1500 m sub 18 minute la vârsta de numai 17 ani, iar de-a lungul carierei a stabilit 15 recorduri mondiale (m. 2012)

– 1944: S-a născut imunologul elveţian Rolf Zinkernagel; Premiul Nobel pentru Medicină în 1996, împreună cu australianul Peter Doherty, pentru descoperirea modului în care sistemul imunitar recunoaşte celulele infectate cu virus

– 1945: A murit Vladimir I. Vernadski, mineralog şi geochimist rus; unul dintre fondatorii geochimiei moderne (n. 1863) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul englez Syd Barrett (Roger Keith Barrett), membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2006)

– 1946: S-a născut actrița chineză Cheng Pei-pei, considerată una dintre primele vedete feminine ale cinema-ului de acţiune şi devenită celebră graţie rolului din filmul ”Crouching Tiger, Hidden Dragon” (2000) (m. 2024)

– 1949: S-a născut dirijorul austriac de origine ungară Stefan Soltész; în lunga sa carieră, a dirijat la operele din Viena, Graz, Hamburg şi Berlin; a fost director muzical la Staatstheater Braunschweig (centrul Germaniei) din 1988 până în 1993 şi dirijor al Operei Flamande din Antwerpen şi Gent din 1992 până în 1997 (m. 2022, în timpul unui concert la München)

– 1949: A murit regizorul american Victor Fleming (n. 1889)

– 1953: S-a născut Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (m. 2017)

– 1954: S-a născut Anthony Minghella, regizor de film, scenarist şi dramaturg britanic (m. 2008)

– 1955: S-a născut Rowan Sebastian Atkinson (CBE – Order of the British Empire), actor și comic britanic, devenit celebru prin personajul Mr. Bean; a fost ales de „The Observer” ca unul dintre cei mai amuzanți 50 actori din comedia britanică, și printre cei mai buni 50 de actori de comedie din toate timpurile, într-un sondaj din 2005 despre comedianți – 70 de ani

– 1974: A murit pictorul şi graficianul mexican David Alfaro Siqueiros (n. 1896)

– 1981: A murit scriitorul englez A.[rchibald] J.[oseph] Cronin (n. 1896)

– 1990: A murit fizicianul rus Pavel A. Cerenkov; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1904) – 35 de ani

– 1993: A murit Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (n. 1917)

– 1993: A murit (în Franța) balerinul şi coregraful rus Rudolf Nureyev (n. 1938)

– 1999: A murit Michel Petrucciani, pianist şi compozitor de jazz francez (n. 1962)

– 2006: A murit cântăreţul american de blues, jazz şi soul Lou Rawls (Louis Allen Rawls) (n. 1933)

– 2010: A murit Ivan Medek, critic muzical ceh, jurnalist, realizator de emisiuni radiofonice; a fost una dintre vocile importante ale mişcării anti-comuniste din Cehoslovacia, semnatar al Cartei ’77; un apropiat al lui Václav Havel (n. 1925) – 15 ani

– 2015: A murit actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul francez de origine română Eugène Ionesco (n. 1924) – 10 ani

– 2015: A murit actorul şi cântăreţul britanic Lance Percival (n. 1933) – 10 ani

– 2016: A murit actorul francez Yves Vincent (n. 1921)

– 2017: A murit actriţa americană Francine York (n. 1936). NOTĂ: După unele surse anul naşterii este 1938, conform datelor oficiale

– 2017: A murit Ricardo Piglia, scriitor, eseist, critic, profesor şi scenarist argentinian; considerat ultimul mare clasic al literaturii argentiniene (n. 1941)

– 2017: A murit actorul indian Om Puri (nume complet: Om Prakash Puri) (n. 1950)

– 2019: A murit Virgil Mândâcanu, pedagog, neobosit luptător pentru valorile naționale și publicist din Republica Moldova; reformator al pedagogiei moderne (n. 1936)

– 2021: A murit creatorul de modă indian Satya Paul, al cărui brand, cu numele său, a modernizat sari-ul tradiţional, graţie unor imprimeuri contemporane (n. 1942)

– 2022: A murit Peter Bogdanovich, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric american de film (n. 1939)

– 2023: A murit fostul fotbalist şi antrenor italian Gianluca Vialli, legenda Sampdoriei Genova; unicul jucător din istoria fotbalului european care a devenit campion și vice-campion în toate cele trei competiții de club europene majore; a fost comentator la Sky Sport Italia (n. 1964)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 5 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 16:28

S-a întâmplat într-o zi de 5 ianuarie

* În urmă cu 309 de ani (1716) avea loc instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească, prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat (regimul fanariot a durat până la 18.I.1821, când a murit Alexandru Suţu, ultimul domn fanariot din Muntenia)

* Cu 197 de ani în urmă (1828) avea loc deschiderea cursurilor şcolii „de româneşte şi latineşte” de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi, sub conducerea lui Iordache Săulescu (5/17)

* Acum 166 de ani (1859) Adunarea Electivă a Moldovei îl alegea, în unanimitate, ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza (din partida unionistă, fost participant la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova). La 24.I/5.II.1859 Adunarea Electivă a Ţării Româneşti îl alegea pe domnul Moldovei, Al. I. Cuza, şi ca domn al Ţării Româneşti, realizându-se, astfel, unirea Principatelor Române (5/17)

* În urmă cu 64 de ani (1961) era inaugurat „Teatrul de Comedie” din Bucureşti (primul director, Radu Beligan, până în anul 1969), cu piesa „Celebrul 702” de Alexandru Mirodan (secretarul literar al teatrului), în regia lui Moni Ghelerter; din distribuţie au făcut parte: Radu Beligan, Sanda Toma, Ion Lucian, Mircea Şeptilici, Dumitru Chesa, Florin Scărlătescu ş.a.; actualul director: George Mihăiță

* Acum 57 de ani, la data de 5 ianuarie 1968, începea una dintre cele mai cunoscute acţiuni anticomuniste de după cel de-Al Doilea Război Mondial – Primăvara de la Praga. Acţiunea a fost salutată în ţările occidentale, fiind socotită o fisură în blocul sovietic. La 5 ianuarie 1968, în funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia a fost ales reformistul Alexander Dubček, care a permis ridicarea unor restricții în ceea ce privește existenţa mai multor partide politice, libertatea de exprimare, libertatea presei şi dreptul la circulaţie în afara ţării. Numele „Primăvara de la Praga”, atribuit revoluţiei paşnice din Cehoslovacia, a fost preluat de la un festival cu același nume, organizat la data de 12 mai 1968 pentru a comemora moartea compozitorului Bedřich Smetana. Toate aceste evoluţii, care puteau sta drept exemplu pentru alte ţări din blocul comunist, au îngrijorat Uniunea Sovietică. În noaptea de 20 spre 21 august 1968, 500.000 de militari din statele Tratatului de la Varşovia (cu excepţia României), însoţiţi de peste 5000 de tancuri, au intrat în Cehoslovacia. Armata Cehoslovaciei nu s-a opus acestei intervenţii, căreia, de altfel, nici n-ar fi putut să-i reziste. Au existat în schimb acte izolate de rezistenţă din partea populației civile. 72 de cehi și de slovaci au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Cel mai cunoscut act de opoziție, foarte mediatizat în Occident, a fost prezentat drept gestul unui student, Jan Palach, de la Universitatea din Praga, care și-a dat foc. Actul de protest a avut loc la data de 16 ianuarie 1969 în Piața Wenceslas, iar Palach a murit ulterior la spital. Palach a declarat că a dorit să protesteze împotriva ocupației sovietice

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de la premiera filmului „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a cărui difuzare a fost interzisă ulterior de cenzura comunistă; din distribuţie: George Constantin, Emil Botta, Ernest Maftei, Vladimir Găitan, George Mihăiţă

* Acum 48 de ani (1977), în perioada 5-12 ianuarie, s-a desfăşurat recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România. Din cele 21.559.910 persoane înregistrate, ponderea populaţiei române în totalul cetăţenilor era de 88,1%. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. După această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensământ s-a desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; al 3-lea, în decembrie 1899; al 4-lea, la 19 decembrie 1912; al 5-lea, la 29 decembrie 1930; al 6-lea, la 6 aprilie 1941; al 7-lea, la 25 ianuarie 1948; al 8-lea, la 21 februarie 1956; al 9-lea, la 15 martie 1966; al 10-lea, între 5 şi 12 ianuarie 1977; al 11-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 12-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 13-lea între 20 şi 31 octombrie 2011. Recensământul populației din 2021 / 2022 din România a fost efectuat de Institutul Național de Statistică în anul 2022 (conform Hotărârii nr. 4 din 21 iulie 2021 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populației și Locuințelor) și a urmărit evoluția față de recensământul din 2011 în parametrii demografici, social-economici, etnici și confesionali. Desfășurarea pentru recensământ a fost programată astfel: autorecenzarea online a persoanelor, inclusiv autorecenzarea asistată; recenzarea persoanelor în teren, prin interviu față în față, de către recenzori. Recensământul populației care trebuia să aibă loc în 2021, a fost amânat în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 din România, pentru a evita infectarea recenzorilor atunci când intră în contact cu persoane bolnave sau aflate în carantină. Din această cauză, a fost primul recensământ realizat în România în care s-au colectat și date online. Populația rezidentă a țării a scăzut la 19.053.815 locuitori, potrivit datelor Recensământului 2022. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când apărea Decretul-lege nr. 4/5.I.1990 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. La 1/13.IV.1866, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) s-a adoptat hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română. La data de 27.III/8.IV.1879, prin Înalt Decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. După instalarea regimului comunist, la 9.VI.1948, a apărut Decretul privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, iar din 1965 – Academia Republicii Socialiste România). Academia R. S. R. a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). După 1990 toţi aveau să fie repuşi în drepturi. De asemenea, în perioada regimului comunist, Academia Română a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* Tot cu 35 de ani în urmă era dată publicităţii Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

* Acum 13 ani (2012) avea loc inaugurarea, în Mexic, a celui mai mare pod suspendat din lume – El Puente Baluarte, pe automagistrala care leagă statele Durango şi Sinaloa. Megapodul, cu lungimea de 1124 metri şi lăţimea de aproximativ 20 de metri, trece peste defileul numit „Coloana diavolului”, fiind amplasat la o înălţime de peste 402 metri. Investiţia totală în construcţia acestuia se ridică la 2,180 miliarde de pesos (161,5 milioane de dolari), fiind cea mai mare investiţie într-un proiect de infrastructură rutieră din istoria Mexicului. Construcţia acestuia a început în februarie 2008

Aniversări – Comemorări

– Ajunul Botezului Domnului (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1878: S-a născut Emil Gârleanu, prozator, jurnalist, regizor, scenarist de film şi traducător (m. 1914)

– 1889: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Ioan D. Chirescu (m. 1980)

– 1909: S-a născut poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (m. 1995)

– 1937: S-a născut pictorul Toma Hirth (m. 2009)

– 1943: S-a născut Florian Lungu, personalitate de excepție a jazz-ului românesc; muzicolog, critic muzical, compozitor, aranjor, pianist, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, realizator-prezentator de concerte şi festivaluri de jazz, profesor; organizatorul și păstrătorul fonotecii de jazz a Radiodifuziunii Române, unde a fost angajat în anul 1967

– 1943: S-a născut poetul Teofil Răchiţeanu (pseudonimul lui Teofil Purcel); membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj

– 1944: S-a născut ÎPS Nifon Mihăiţă (prenumele la botez: Nicolae), arhiepiscopul şi mitropolitul Târgoviştei (din anul 1999)

– 1950: S-a născut Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, prozator şi eseist; în 1972 a reuşit să plece la cursurile de vară de la Perugia (Italia), unde a solicitat azil politic; s-a stabilit apoi în Olanda şi, ulterior, în SUA (la începutul anilor ’80 ai secolului XX); elev preferat al lui Mircea Eliade şi urmaş al acestuia la Catedra de istorie a religiilor de la Universitatea din Chicago (m. 1991, împuşcat de un necunoscut, în incinta Universităţii din Chicago) – 75 de ani

– 1967: S-a născut Adrian Cioroianu, istoric, jurnalist, eseist, profesor şi om politic liberal; ministru al afacerilor externe în cabinetul Tăriceanu (2007 – 2008), ambasador al României la UNESCO (2015-2020)

– 1972: A murit George Dan, poet şi traducător (n. 1916)

– 1978: A murit poetul şi gazetarul D.[umitru] Ciurezu (n. 1897)

– 1981: A murit traducătoarea Laura Dragomirescu, specializată în traduceri din limba germană; soţia criticului literar Mihail Dragomirescu (n. 1893)

– 1997: A murit compozitoarea şi pianista Aurora Ienei (n. 1939)

– 2010: A murit actorul Toni Tecuceanu (n. 1972) – 15 ani

– 2012: A murit regizorul Biţu Fălticineanu; a regizat peste 200 de spectacole pentru Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (n. 1925)

– 2014: A murit actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (n. 1914)

– 2014: A murit pictorul român de origine maghiară János Kristófi (n. 1925)

– 2014: A murit poeta, jurnalista şi editoarea română de origine maghiară Annamária Kinde (n. 1956)

– 2017: A murit compozitorul Tiberiu Fatyol (n. 1935)

– 2019: A murit poetul Emil Brumaru, de profesie medic (n. 1938, la Bahmutea/Tighina, azi în R. Moldova, înregistrat la 1.I.1939)

– 2022: A murit Olga Szabó (născută Orbán), prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne); dublu laureată cu bronz la Mexico 1968 și la München 1972 și dublă campioană mondială; antrenoare la clubul CSA Steaua; stabilită în Ungaria din 1990 (n. 1938)

– 2022: A murit Mircea Stoenescu, jucător de fotbal și arbitru; fost fundaş, a câştigat trei titluri de campion cu Dinamo, în 1962, 1971, 1973, precum şi Cupa României, în 1968; şi-a continuat cariera, devenind arbitru divizionar A în 1981, iar apoi arbitru internaţional; Maestru emerit al sportului, Stoenescu a fost pe rând secretar, director general şi preşedinte executiv al FC Dinamo Bucureşti (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Los Angeles: Cea de-a 82-a ediție a premiilor Globul de Aur

– Doha: Fotbal – Trofeul Campionilor, Paris SG – AS Monaco

Aniversări – Comemorări

– 1846: S-a născut Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (m. 1926)

– 1847, 5/17: S-a născut Nikolai Jukovski, matematician, fizician şi inginer rus, unul dintre fondatorii aerodinamicii şi hidrodinamicii moderne, considerat „părintele” aviaţiei ruse (m. 1921)

– 1855: S-a născut manufacturierul american King Camp Gillete, inventatorul lamei de bărbierit (brevetată în 1885 şi lansată pe piaţă în 1903) (m. 1932) – 170 de ani

– 1863, 5/17: S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor, actor, teoretician de teatru şi pedagog rus (m. 1938)

– 1874: S-a născut Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (m. 1965)

– 1876: S-a născut Konrad Adenauer, jurist și om politic german creştin-democrat, primul cancelar al Republicii Federale Germania (septembrie 1949 – octombrie 1963) și unul dintre fondatorii Uniunii Europene; rol important în reconstrucţia ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial (m. 1967)

– 1884: S-a născut matematicianul francez Arnaud Denjoy; s-a remarcat îndeosebi în domeniul analizei matematice (teoria numerelor de variabilă reală), de numele său legându-se introducerea „integralei Denjoy”; membru corespondent al Academiei Române din străinătate din 1957 (m. 1974)

– 1900: S-a născut Yves Tanguy, pictor suprarealist francez; din 1942 s-a stabilit în SUA (m. 1955) – 125 de ani

– 1920: S-a născut pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli; considerat unul dintre cei mai importanți și individuali virtuozi ai pianului din secolul al XX-lea, alături de nume ca Vladimir Horowitz și Sviatoslav Richter (m. 1995) – 105 ani

– 1921: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Friedrich Dűrrenmatt (m. 1990)

– 1921: S-a născut Marele Duce Jean al Luxemburgului, care a condus ţara între anii 1964 şi 2000; în cei 36 de ani de domnie, Luxemburg, un stat de numai o jumătate de milion de locuitori, s-a transformat dintr-o ţară industrială într-un centru financiar internaţional; este tatăl actualului Mare Duce, Henri (m. 2019)

– 1923: S-a născut Robert Bernstein, editor american, activist pentru drepturile omului și apărător al disidenţei politice şi libertăţii de expresie; fondatorul organizaţiei „Human Rights Watch” (m. 2019)

– 1931: S-a născut (în Cehoslovacia) pianistul, teoreticianul, poetul şi pictorul austriac Alfred Brendel; unul dintre cei mai de seamă pianişti din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1931: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul american Robert Duvall (nume complet: Robert Selden Duvall)

– 1932: S-a născut Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (m. 2016)

– 1934: S-a născut (în Africa de Sud) Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (m. 2013)

– 1935: S-a născut actorul britanic David Ryall (m. 2014) – 90 de ani

– 1938: S-a născut fostul rege al Spaniei, Juan Carlos I (de Bourbon), devenit şef al statului la 2.XI.1975, după moartea generalului Francisco Franco (conducător al statului între anii 1936 şi 1975; în urma referendumului din 1969, generalul Franco îl desemnase pe Juan Carlos de Bourbon ca viitor rege al Spaniei, după moartea sa); a fost rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 până în data de 19 iunie 2014, conform constituției Spaniei, care îl recunoaște ca simbol de unitate națională și legitim moștenitor al dinastiei istorice; la 2 iunie 2014, Juan Carlos a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe

– 1942: S-a născut pianistul şi dirijorul italian Maurizio Pollini (m. 2024)

– 1946: S-a născut Diane Keaton (numele real: Diane Hall), actriţă de film, regizoare, producătoare și scenaristă americană

– 1949: S-a născut Leo Butnaru, poet, critic şi istoric literar, eseist şi traducător din R. Moldova; din 1994 este membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1950: S-a născut Valentina Tăzlăuanu, scriitoare (eseistă), jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (m. 2020) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Frank-Walter Steinmeier, om politic german, preşedinte al Republicii Federale Germania (din 2017, reales în 2022); fost ministru de externe al Germaniei (2005-2009 şi 2013-2017); vicecancelar al RFG (2007-2009); şeful Cancelariei Federale (1999-2005); vicepreşedinte al Partidului Social Democrat al Germaniei

– 1970: A murit fizicianul german Max Born; a dezvoltat mecanica cuantică şi teoria reţelelor cristaline; Premiul Nobel pentru fizică în 1954, împreună cu conaţionalul său Walter Bothe; în 1939 a devenit cetăţean britanic (n. 1882) – 55 de ani

– 1974: A murit pianistul rus Lev Oborin (n. 1907)

– 1995: A murit compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (n. 1916) – 30 de ani

– 1997: A murit compozitorul american Burton Lane; a scris muzica pentru numeroase filme şi muzicaluri (n. 1912)

– 1998: A murit Jean Sigrid, jurnalist, dramaturg şi critic de teatru belgian (n. 1920)

– 1998: A murit Branko Lazitch, jurnalist şi istoric francez de origine sârbă (n. 1923)

– 2002: A murit regizoarea de film daneză Astrid Henning-Jensen, supranumită cineasta copiilor; a lucrat şi în teatru şi televiziune (n. 1914)

– 2003: A murit actorul italian de film Massimo Girotti (n. 1918)

– 2013: A murit actriţa americană Martha Greenhouse (n. 1921)

– 2013: A murit actorul canadian Claude Préfontaine (n. 1933)

– 2014: A murit Eusebio da Silva Ferreira, legendă a fotbalului portughez; a fost între primii zece pe lista cu cei mai buni 50 de jucători din secolul al XX-lea, realizată de Federaţia Internaţională pentru Istoria şi Statistica Fotbalului (n. 1942, în Mozambic)

– 2016: A murit compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (n. 1925)

– 2016: A murit muzicianul american Nicholas Caldwell, co-fondator al trupei soul The Whispers (n. 1944)

– 2018: A murit John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (n. 1930)

– 2018: A murit actorul slovac Marian Labuda (n. 1944)

– 2022: A murit actriţa americană de teatru şi televiziune Joan Copeland (nume real Joan Maxine Kupchik); sora dramaturgului Arthur Miller (n. 1922)

– 2024: A murit Mario Zagallo, fotbalist și antrenor, una dintre legendele Braziliei; avea în palmares 4 titluri de campion mondial, ca jucător și antrenor (n. 1931) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 4 ianuarie 2025, 05:00 / actualizat: 7 ianuarie 2025, 16:26

S-a întâmplat într-o zi de 4 ianuarie

* Cu 178 de ani în urmă (1847) apărea (până la 28 aprilie 1848), la Blaj, prima gazetă tipărită în Transilvania în întregime cu caractere latine. Este vorba de „Organul luminării”, publicaţie săptămânală, cu profil filologic, politic şi literar, editată din iniţiativa şi sub conducerea lui Timotei Cipariu. Între 12 mai şi 29 septembrie 1848 a apărut sub numele de „Organul naţiunale”

* Acum 129 de ani (1896) a avut loc la Bucureşti un miting de solidaritate cu lupta românilor din Transilvania, la care a luat cuvântul Vasile Lucaciu, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a acestora (4/16)

* Cu 111 ani în urmă (1914) avea loc formarea unui guvern liberal în frunte cu Ion I. C. Brătianu, care a condus ţara până în 1919 (cu o întrerupere, martie-noiembrie 1918). După preluarea puterii, şeful liberalilor a făcut ca diplomaţia românească să încline tot mai mult spre Antantă, văzând în aceasta calea spre satisfacerea dezideratului unităţii statale (4/17)

* În urmă cu 99 de ani (1926) Parlamentul României a ratificat hotărârea Consiliului de Coroană privind aprobarea renunţării principelui Carol al II-lea la tronul României („Actul de la 4 ianuarie”) şi recunoaşterea prinţului Mihai (pe atunci în vârstă de numai 4 ani) ca principe moştenitor al tronului. Pe timpul minoratului lui Mihai s-a instituit o Regenţă, formată din patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi principele Nicolae, fratele lui Carol al II-lea

* Acum 78 de ani (1947) apărea, la Hamburg, primul număr al prestigioasei reviste germane „Der Spiegel”

* Cu 61 de ani în urmă, pe data de 4 ianuarie 1964, avea loc vizita Papei Paul al VI-lea în Ţara Sfântă, primul papă după Sf. Petru care s-a întors la locurile în care a propovăduit Iisus. Au fost 3 zile pe care Paul al VI-lea le-a trăit cu mare intensitate, fiind prima călătorie internaţională a unui papă din perioada contemporană. Această vizită istorică a fost foarte importantă şi pentru ecumenism, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Athenagoras, făcând primul pas pentru a se întâlni cu Papa Paul al VI-lea în Ţara Sfântă şi pentru a îmbunătăţii relaţiile dintre cele două Biserici surori. În cea de-a doua zi a vizitei sale (5 ianuarie 1964), Papa Paul al VI-lea s-a întâlnit cu patriarhul Athenagoras la Ierusalim

* Acum 56 de ani (1969) intra în vigoare a Convenţiei internaţionale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată de Adunarea Generală a ONU, în decembrie 1965, la sesiunea a 20-a. România a aderat la Convenţie la 14.VII.1970

* Tot într-o zi de 4 ianuarie, se marchează 35 de ani (1990), de când lua fiinţă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, forumul tutelar al minorității cehe și slovace din ţara noastră (înregistrată la 27.II.1990, pe baza unei decizii civile a Judecătoriei Arad)

* Acum 26 de ani (1999) se desfăşura greva minerilor din Valea Jiului. Aproximativ 15.000 de mineri de la Compania Naţională a Huilei din Valea Jiului au început o grevă pentru a obţine mărirea salariilor şi renunţarea la programul de închidere a minelor nerentabile, ameninţând că vin la Bucureşti, în cazul în care revendicările lor nu vor fi satisfăcute. Aflat în faţa unui conflict fără precedent, premierul Radu Vasile acceptă dialogul cu minerii, eveniment care a avut loc la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie. În urma acestuia a fost încheiată „Pacea de la Cozia”, un acord în care Guvernul convenea respectarea revendicărilor minerilor, neînchiderea minelor Dâlja şi Bărbăteni şi neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor

* Sunt marcați 15 ani (2010) de când a avut loc, la Dubai, inaugurarea oficială a celei mai înalte clădiri din lume (la acea dată) – Burj Khalifa (828 m). Construcţia a început la 21 septembrie 2004, costurile totale ale proiectului au fost de aprox. 1,5 miliarde de dolari, proiectul dispunând de 30.000 de locuinţe şi 9 hoteluri

* Cu 8 ani în urmă (2017) guvernul Sorin Grindeanu, al 127-lea guvern al României, a fost învestit de Parlament. Condus de politicianul social-democrat Sorin Grindeanu, guvernul a fost girat de Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor şi a guvernat România până în 29 iunie 2017

Aniversări – Comemorări

– 1841: S-a născut Petru Poni, chimist şi mineralog; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie anorganică; autor al primelor manuale de fizică şi chimie în limba română; membru titular al Academiei Române din 1879, preşedinte al acestui for (1898-1901, 1916-1920) (m. 1925)

– 1877: S-a născut Sextil Puşcariu, lingvist, filolog, istoric literar, pedagog, publicist, cronicar muzical şi teatral; primul rector (1919) al Universităţii din Cluj; a întemeiat (1919) Muzeul Limbii Române, primul institut lingvistic din România, care a editat revista „Dacoromania” (1920-1940; 1941-1948); Sextil Puşcariu a iniţiat şi a condus (1906-1940) lucrările de elaborare a „Dicţionarului Academiei Române” şi a „Atlasului lingvistic român”; membru titular al Academiei Române din 1914 (m. 1948)

– 1891: S-a născut Ticu Archip (prenumele la naştere: Sevastia), prozatoare, traducătoare şi autoare dramatică (m. 1965)

– 1894: S-a născut prozatorul I.[on] Dongorozi; autor de manuale şcolare, în colaborare cu Simion Mehedinţi (m. 1975)

– 1896: S-a născut chimistul Eugen Angelescu, fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1968)

– 1897, 4/17: S-a născut Vespasian Pella, jurist, diplomat, om politic şi profesor universitar; fondatorul dreptului internaţional penal şi promotorul justiţiei penale internaţionale; raportor (1925) la Conferinţa interparlamentară de la Washington; preşedintele grupului român la Conferinţele balcanice; contribuţii la crearea instituţiilor de drept internaţional; membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1960, la New York)

– 1899: S-a născut Emil Petrovici, lingvist şi folclorist; a întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935); a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic” (1936); autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1968)

– 1915: S-a născut compozitorul şi dirijorul Mircea Popa (m. 1975) – 110 ani

– 1926: S-a născut Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (m. 2018)

– 1931: S-a născut Nora Iuga (pseudonimul literar al Eleonorei Almosnino), poetă, prozatoare şi traducătoare (din limbile germană și suedeză)

– 1942: S-a născut pianista şi profesoara universitară Crimhilda (sau Krimhilda) Cristescu

– 1943: S-a născut Mandics György (pseudonim George M. Dick) prozator, eseist, poet, critic literar, traducător, matematician şi cercetător SF; membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timișoara

– 1944: S-a născut Michael Shafir, politolog şi journalist româno-israelian, considerat unul dintre cei mai mari specialiști în antisemitism și Holocaust în Europa centrală și de Est; fost director-adjunct al Departamentului pentru Cercetarea Opiniei Publice la Radio Europa Liberă, Munchen, preluând apoi direcţia secţiei române a Departamentului de analiză şi cercetare al aceluiaşi post de radio; profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (m. 2022)

– 1945: S-a născut Eugen Bunaru (nume real – Eugen Barbeş), poet, publicist, filolog și profesor; unul dintre cei mai prestigioși poeți și animatori culturali timișoreni – 80 de ani

– 1946: S-a născut Mihai Constantinescu, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți și compozitori de muzică ușoară, autor a zeci de șlagăre care au rămas în memoria mai multor generații; a apărut în numeroase emisiuni de divertisment și spectacole de televiziune (m. 2019)

– 1954: S-a născut juristul și omul politic Ioan Onisei, expert în management cultural, audiovizual, cinematografie și drepturi de autor; director general adjunct al Teatrului Național din București (2014-2021) și director general interimar al TNB (din 2021), vicepreședinte al CNA (2009-2010), deputat (2000-2004) (m.  2022)

– 1954: A murit Elena Farago (pseudonimul Elenei Paximade), poetă şi publicistă; una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România (n. 1878)

– 1956: S-a născut profesorul şi cercetătorul Octavian Roske; cercetător și secretar științific în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, conferențiar universitar la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București și redactor–șef al revistei „Arhivele totalitarismului” (m. 2023)

– 1965: S-a născut Cătălin Neghină, poet, autor dramatic, actor, muzician, artist plastic și jurnalist – 60 de ani

– 1969: S-a născut Lia Bugnar, actriţă, scenaristă, regizoare şi scriitoare

– 1970: A murit Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov – 1946 (n. 1886) – 55 de ani

– 1971: A murit Ştefan Braborescu, actor (elev al lui Nottara), regizor, profesor şi scriitor (n. 1880)

– 1973: A murit Gherase Dendrino, compozitor şi dirijor (n. 1901)

– 1977: S-a născut Horia Colibășanu, alpinist și medic stomatolog; singurul român care a cucerit vârfurile Annapurna, K2 și Dhaulagiri, din Top 5 munți mortali ai lumii; a efectuat ascensiuni de succes pe 8 dintre cele 14 vârfuri montane de peste 8000 de metri din lume (munți pe care i-a urcat fără oxigen îmbuteliat și fără ajutorul șerpașilor)

– 1977: A murit Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (n. 1909). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 5.I.1977

– 1998: A murit compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (n. 1925)

– 2006: A murit, la Montréal, poetul canadian de origine română Irving Layton (numele la naştere: Israel Pincu Lazarovici) (n. 1912, la Târgu Neamţ)

– 2011: A murit Dumitru Titus Popa, profesor, ziarist şi scriitor; fost director general al Televiziunii Române, între 1994 şi 1996, fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (n. 1940)

– 2016: A murit artista plastică Doina Simionescu (n. 1947)

– 2019: A murit Eugeniu Iordăchescu, inginer constructor, inventator și profesor; a salvat, prin translare, mai multe biserici ce urmau să fie demolate din ordinul lui Nicolae Ceauşescu în anii 80 ai secolului trecut; are invenții referitoare la problemele de deplasare a construcțiilor și la protecția antiseismică a clădirilor (n. 1929)

– 2021: A murit balerina Mariana Popa; a făcut parte din colectivul Teatrului „Al. Davila” din Piteşti timp de peste 40 de ani (n. 1949)

– 2022: A murit meşterul popular cioplitor în lemn Toader Bârsan, unul dintre cei mai cunoscuți făuritori de porți maramureșene din lemn; ambasador al turismului maramureşean (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Naypyidaw: Uniunea Myanmar (Birmania) sărbătorește 77 de ani de la independența sa față de Marea Britanie

– Kranjska Gora, Slovenia: Schi alpin – Cupa Mondială feminină (4 – 5 ian.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Braille” este marcată de ziua de naştere a francezului Louis Braille (1809-1852), inventatorul alfabetului cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere; în 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători. La 17 decembrie 2018, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 73/589, prin care a proclamat 4 ianuarie ca fiind ziua dedicată alfabetului Braille, în scopul de a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere

– „Ziua Mondială a Compoziţiei Șahiste”; decizia privind marcarea acestei zile a fost adoptată, la al 50-lea Congres Mondial de Compoziţie Şahistă desfăşurat, în perioada 13-20 octombrie 2007, în Insula Rodos, din Grecia, la propunerea marelui maestru ucrainean Valentin Rudenko. NOTĂ: La 20 iulie este marcată „Ziua mondială a şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua naţională a Uniunii Myanmar; proclamarea, în 1948, a independenţei Uniunii Birmane, care refuză să mai facă parte din Commonwealth (de la 27.V.1989 se numeşte Uniunea Myanmar)

– 1710: S-a născut compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi (m. 1736) – 315 ani

– 1782: A murit arhitectul francez Jacques Ange Gabriel, considerat unul dintre cei mai mari exponenți ai clasicismului francez; prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea (n. 1698)

– 1785: S-a născut Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (m. 1863) – 240 de ani

– 1795, 4/15: S-a născut Aleksandr Griboiedov, dramaturg şi diplomat rus (m. 1829) – 230 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 15 ianuarie 1795

– 1809: S-a născut Louis Braille, pedagog francez, inventatorul unui răspândit sistem de scriere/citire pentru nevăzători, ce-i poartă numele (1829) (m. 1852)

– 1813: S-a născut Sir Isaac Pitman, fonetician şi educator britanic; a inventat primul sistem de stenografie din lume aplicat cu succes (m. 1897)

– 1857: S-a născut Émile Cohl, desenator, regizor şi producător francez de film, pionier al filmului de animaţie (m. 1938)

– 1874: S-a născut compozitorul ceh Josef Suk (m. 1935)

– 1916: S-a născut Robert Parrish, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1995)

– 1920: S-a născut Robert Lamoureux, actor, regizor, scenarist, dramaturg, poet şi compozitor francez; considerat timp de o jumătate de secol „regele comediei franceze” (m. 2011) – 105 ani

– 1920: A murit Pérez Galdós Benito, prozator şi dramaturg spaniol (n. 1843) – 105 ani

– 1929: S-a născut Arik Brauer, pictor, gravor, poet, dansator, cantautor, scenograf, arhitect și profesor austriac; reprezentant al Şcolii Vieneze de Realism Fantastic (m. 2021)

– 1932: S-a născut Carlos Saura, regizor, scenarist, producător şi actor spaniol de film (m. 2023)

– 1933: S-a născut PF Ilia al II-lea (numele la naştere: Irakli Guduşauri-Şiolaşvili), Arhiepiscop de Mtskheta-Tbilisi şi Catolicos-Patriarh a toată Georgia; este conducătorul spiritual al Bisericii Georgiei din 25 decembrie 1977

– 1937: S-a născut mezzosoprana americană Grace Bumbry (m. 2023)

– 1940: S-a născut scriitorul francez de limbă chineză Gao Xingjian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 2000 – 85 de ani

– 1940: A murit scriitorul german Konrad Weiss (n. 1881) – 85 de ani

– 1941: A murit filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru literatură în 1927 (n. 1859)