Calendarul zilei – 28 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 30 iunie 2025, 14:54

S-a întâmplat într-o zi de 28 iunie

* Acum 667 de ani (1358) era acordat primul privilegiu comercial cunoscut acordat negustorilor brașoveni pentru Țara Românească, de Ludovic I de Anjou, regele Ungariei (1342 – 1382), confirmându-se existența unui drum comercial ce pornea din Transilvania pe Valea Prahovei și pe Valea Buzăului spre Dunăre, cunoscut, mai târziu, sub numele de „drumul Brăilei”. Astfel, la această dată a fost emis documentul care atesta documentar primul drum comercial românesc: Braşov-Brăila, „supranumit autostrada Evului Mediu”: „să puteţi trece slobod şi netulburat cu mărfurile voastre şi orice fel de lucruri, între Buzău şi Prahova, adică din locul în care se varsă în Dunăre rîul numit Ialomiţa (Iloncha) pînă în locul unde se varsă, de asemenea, în Dunăre rîul numit Siret, şi să nu vă poată opri nimeni pe nedrept în această trecere a voastră”

* Cu 111 ani în urmă (1914), la Sarajevo (Bosnia), a avut loc asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand (1863-1914), moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi a soţiei sale, de către un naţionalist sârb, Gavrilo Princip. „Atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918)

* Acum 106 ani (1919) era semnat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale (28.VII.1914-11.XI.1918). Tratatul a fost ratificat de România la 14.IX.1920

* Sunt marcați 105 ani (1920) de când România stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu Finlanda, ridicate la rang de ambasadă la 1 august 1963. România a recunoscut independenţa Finlandei la 8 aprilie 1920

* Cu 102 ani în urmă (1923) era adoptată Legea asupra proprietăţii literare şi artistice, care proclama principiul respectării şi garantării proprietăţii creaţiilor intelectuale

* Se marchează 85 de ani (1940) de când, în urma notelor ultimative din 26 şi 27 iunie 1940 adresate României de către URSS, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa (3.776.309 de locuitori şi o suprafaţă de 50.762 km2) au fost cedate sovieticilor

* Tot acum exact 85 de ani, generalul Charles de Gaulle, aflat la Londra din data de 17 iunie, a înfiinţat Comitetul Naţional de Eliberare a Franţei. În aceeaşi zi, Marea Britanie l-a recunoscut ca lider al Franţei Libere. În august 1944 generalul De Gaulle s-a reîntors în Parisul eliberat de o divizie franceză, devenind un personaj politic care a influenţat puternic viaţa politică franceză postbelică

* În urmă cu 84 de ani (1941), între 28 şi 30 iunie, a avut loc Pogromul de la Iaşi – primul masacru antisemit de la declanşarea operaţiunii Barbarossa împotriva Uniunii Sovietice (22 iunie 1941), la care România lui Ion Antonescu a participat ca aliat al Germaniei naziste

* Acum 77 de ani (1948) era fondată Uniunea Internaţională a Arhitecţilor (UIA), la Lausanne/Elveţia, prin unificarea Comitetului Internaţional Permanent al Arhitecţilor (creat în 1867) şi a Reuniunilor Internaţionale ale Arhitecţilor (întemeiate în 1931)

* Într-o zi de 28 iunie, tot acum 77 de ani, din iniţiativa UNESCO, a fost înfiinţat, la Praga, Institutul Internaţional de Teatru, cea mai importantă organizaţie internaţională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relaţii oficiale de consultare şi asociere cu UNESCO

* Cu 49 de ani în urmă (1976) Arhipelagul Seychelles îşi proclama independenţa ca republică, în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 39 de ani (1986) avea loc inaugurarea noului edificiu al Palatului pionierilor şi şoimilor patriei din Bucureşti (astăzi, Palatul Copiilor)

* În urmă cu 34 de ani (1991) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Casei Americii Latine. În prezent, aici se află sediul Institutului Diplomatic Român

* Tot 34 de ani sunt marcați de la desfăşurarea ultimei sesiuni a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), de la Budapesta, la care au participat Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Mongolia, Polonia, România, Ungaria, URSS şi Vietnam, şi la care s-a adoptat Protocolul privind desfiinţarea organizaţiei, hotărâre care a intrat în vigoare la 90 de zile de la ratificarea acestuia. CAER a fost creat la 25.I.1949, la Varşovia, de către şase ţări socialiste: Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România, Ungaria şi URSS; au mai devenit membre ale CAER: RDG – 1950; Mongolia – 1962; Cuba – 1972; RS Vietnam – 1978

* Acum 9 ani (2016) a avut loc triplul atentat sinucigaş de pe Aeroporul Internaţional „Atatürk” din Istanbul, care s-a soldat cu 47 de morţi și aproximativ 240 de răniți, autoritățile turce decretând data de 29 iunie, Zi de doliu național. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri din Turcia, premierul de la acea vreme, Binali Yildirim, făcând responsabilă organizația teroristă „Statul Islamic” pentru acest incident, care a avut loc în momentul în care avionul, la bordul căruia se afla premierul Albaniei, Edi Rama, ateriza pe aeroportul din Istanbul. Oficialul străin a fost transportat în condiții de securitate în afara aeroportului

Aniversări – Comemorări

– Inima Neprihănită a Mariei (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Ziaristului Român”, a noua ediție, organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, este o zi de reculegere şi reflecţie asupra propriei meniri profesionale şi a propriei istorii, căci – istoria a dovedit-o! – presa poate fi arestată, iar graniţele pot fi modificate peste noapte. Ziua de 28 iunie este emblematică pentru importanţa pe care ar trebui să o aibă profesia de jurnalist în România, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu a fost scos cu forţa din viaţa publică şi băgat în cămaşa de forţă, a fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică. Această zi neagră a presei româneşti se suprapune nefericit cu o altă zi funestă a istoriei noastre: 28 iunie 1940, ziua în care s-a pus în aplicare Tratatul Ribbentrop-Molotov, iar armata şi administraţia română au fost nevoite, sub ameninţarea războiului, să se retragă dincoace de Prut – 85 de ani

– 1837, 28/29: S-a născut Petre P. Carp, publicist, cronicar literar şi dramatic, traducător şi om politic conservator; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare ieşene „Junimea” (m. 1919)

– 1871: S-a născut Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) (m. 1928)

– 1888: S-a născut generalul Paul Teodorescu; ministru al aerului şi marinei (1937-1940); trecut în rezervă (1940) de generalul Ion Antonescu pentru atitudinea sa de frondă; reprimit în 1944; condamnat, în 1948, la închisoare corecţională; autor al mai multor lucrări de teorie şi tactică militară; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1981)

– 1901: S-a născut compozitorul Grigore Ghidionescu (m. 1968)

– 1912: S-a născut dirijorul de origine română Sergiu Celibidache; a dirijat pe toate marile scene ale lumii; director al mai multor orchestre de prestigiu: Berlin (1945-1950), Stockholm (1962-1971), Stuttgart (1972-1982) şi München (1979-1996); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1912: S-a născut Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (m. 2003)

– 1916: A murit pictorul Ştefan Luchian; supranumit „poetul plastic al florilor”; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1868)

– 1919: S-a născut Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (m. 1989)

– 1922: S-a născut sculptorul Marcel Guguianu; atras în special de sculptura monumentală, a realizat ansambluri statuare, busturi în bronz şi marmură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei (m. 2012)

– 1928: S-a născut compozitorul, pianistul, dirijorul, omul de radio şi de televiziune Paul Urmuzescu; a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre; a fost redactor de programe, maestru de sunet la Radiodifuziunea Română (1947-1964), realizator de spectacole şi emisiuni la Televiziunea Română (1964-1979) şi director muzical al primului Festival „Cerbul de Aur” de la Braşov (m. 2018)

– 1928: A murit Stejar Ionescu, prozator şi publicist; singurul său volum de proză („Domnul de la Murano”) apare cu câteva luni înaintea morţii sale într-un accident de automobil; scriitorul va fi redescoperit abia în 1971 prin ediţia postumă îngrijită de Leon Baconski (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea Rodica Braga (m. 2022)

– 1940: S-a născut Petru Gherghel, episcop romano-catolic emerit de Iaşi; a condus timp de peste 40 de ani Episcopia Romano-Catolică de Iași mai întâi ca administrator apostolic (1978-1990) și apoi ca episcop (1990-2019) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Olga Morărescu Mărginean, artist plastic

– 1943: S-a născut inginerul Dan Perianu (nume complet: Dan Corneliu Ion Marius Perianu), cercetător al istoriei industriei reșițene și al patrimoniului cultural industrial din zona Banatului Montan (m. 2019)

– 1948: S-a născut Dan Prelipceanu, medic psihiatru și profesor universitar; competențe în psihofarmacologie, psihiatrie judiciară, dependență de substanțe psihoactive

– 1951: S-a născut Virgil Mihaiu, poet, publicist, jazzolog, diplomat şi profesor

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Vasile Iova (m. 2020)

– 1959: S-a născut Alex Leo Şerban, critic de film, eseist, prozator, traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi critici de film ai României timp de aproape trei decenii (m. 2011)

– 1969: A murit George Fotino, jurist şi istoric; preocupat îndeosebi de istoria dreptului românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1896)

– 1975: S-a născut Cătălin Constantin Badiu, medic specializat în chirurgie cardiovasculară de ultimă generație; reîntors din Germania după 20 de ani, s-a implicat în dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare la Spitalul Universitar de Urgență București – 50 de ani

– 1992: A murit compozitorul Adalbert Winkler (n. 1930)

– 2006: A murit Romulus Zaharia, prozator, reporter, om de film; stabilit în SUA (1988-2003) (n. 1930, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2012: A murit arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (n. 1925)

– 2021: A murit jurnalistul Florin Condurăţeanu (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Lisabona: Alegeri interne pentru conducerea Partidului Socialist

– Aix-en-Provence, Franța: Expoziția „Cezanne la Jas de Bouffan” la Muzeul Granet (28 iun. – 12 oct.)

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Kenzo

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Hermès

– Caracas, Venezuela: Parada Pride LGBTIQ+

– Budapesta: Parada Pride va avea loc în ciuda interdicțiilor guvernamentale

– SUA: Fotbal – Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA, optimile de finală (28 iun. – 2 iul.)

Aniversări – Comemorări

– 1577: S-a născut pictorul flamand Peter Paul Rubens (m. 1640)

– 1598: A murit cartograful şi geograful flamand Abraham Ortelius; considerat unul dintre cei mai proeminenţi cartografi ai secolului al XVI-lea şi unul dintre pionierii atlasului european (n. 1527)

– 1712: S-a născut Jean-Jacques Rousseau, scriitor (precursor al romantismului), filosof iluminist, pedagog şi muzician francez (a compus muzică de operă; autor al unui sistem de notaţie muzicală); a fost unul dintre inspiratorii ideologici ai Revoluţiei franceze (m. 1778)

– 1831: S-a născut violonistul, compozitorul, dirijorul și pedagogul german Joseph Joachim (m. 1907)

– 1867: S-a născut Luigi Pirandello, dramaturg, romancier, poet și eseist italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1934 (m. 1936)

– 1870: S-a născut poetul spaniol José Maria Gabriel Y Galán (m. 1905) – 155 de ani

– 1875: S-a născut matematicianul francez Henri-Léon Lebesque; unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale (m. 1941) – 150 de ani

– 1889: A murit Maria Mitchell, prima femeie astronom americană; a elaborat primul raport privind observarea unei comete (1847); a fost prima femeie membră a Asociaţiei Americane pentru Artă şi Ştiinţă (n. 1818)

– 1906: S-a născut Maria Goeppert-Mayer, fiziciană americană de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1972)

– 1909: S-a născut autorul britanic de romane poliţiste Eric Ambler (m. 1998)

– 1918: A murit Albert Henry Munsell, pictor american, profesor de artă şi inventator al unuia dintre primele sisteme de culori și anume Sistemul de culori Munsell (n. 1858)

– 1922: A murit poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov), unul din fondatorii futurismului literar rus (n. 1885)

– 1926: S-a născut Mel Brooks, actor de film, scenarist, producător şi regizor american; laureat al premiului Oscar; de-a lungul carierei sale a mai câștigat trei premii Emmy, trei premii Grammy, trei premii Tony și a fost nominalizat de patru ori pentru Globul de Aur

– 1927: S-a născut chimistul american Frank Sherwood Rowland; Premiul Nobel pentru chimie în 1995; a demonstrat pericolul substanţelor chimice artificiale pentru stratul de ozon al Terrei (m. 2012)

– 1928: S-a născut Harold Evans, unul dintre cei mai renumiţi ziarişti britanici, figură emblematică a ziarului „Sunday Times” (1967-1981), un inovator al reportajului de investigaţie din Marea Britanie şi din lume (m. 2020)

– 1930: S-a născut William C. Campbell, biochimist, biolog și profesor irlandez-american; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2015, împreună cu Satoshi Omura, pentru descoperirea unei noi terapii împotriva infecţiei provocate de nematode (viermi cilindrici) – 95 de ani

– 1930: S-a născut regizorul britanic de film şi televiziune Jack Gold (m. 2015) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Juan José Saer, unul dintre cei mai importanţi scriitori argentinieni ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2005)

– 1943: S-a născut poetul, traducătorul şi editorul polonez Ryszard Krynicki

– 1943: S-a născut Klaus von Klitzing, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1985, pentru descoperirea efectului Hall cuantic

– 1946: A murit Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (n. 1888)

– 1952: S-a născut atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic la Moscova, în 1980, în proba de 200 de metri şi deţinător timp de 17 ani al recordului mondial pe această distanţă (m. 2013)

– 1966: S-a născut John Cusack, actor, producător de film, scriitor şi scenarist american

– 1989: A murit regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (n. 1898)

– 1992: A murit campionul mondial rus de şah Mihail Tal (n. 1936)

– 1993: A murit basul bulgar Boris Christoff (n. 1914)

– 2001: A murit filologul şi criticul literar italian Aurelio Roncaglia; studii de sinteză asupra limbilor romanice (inclusiv limba română); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1917)

– 2016: A murit chitaristul american Scotty Moore, cunoscut îndeosebi pentru că l-a acompaniat pe Elvis Presley în anii ’50 ai secolului XX; pionier al muzicii rock’n’roll (n. 1931)

– 2018: A murit Harlan Jay Ellison, scriitor și antologist american, genul lui principal fiind ficțiunea speculativă; lucrările sale publicate includ peste o mie de povestiri scurte, nuvele, scenarii, piese pentru televiziune, eseuri, o gamă largă de critici care acoperă literatură, filmul, televiziunea și presa scrisă (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 27 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 27 iunie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 27 iunie

* Acum 112 ani (1913) România declara război Bulgariei, intrând în cel de-al doilea război balcanic (declanşat la 16/29.VI.1913). Regele Carol I, în calitate de comandant suprem al Armatei, şi-a stabilit cartierul general la Corabia (27.VI/10.VII)

* Cu 82 de ani în urmă (1943), din inițiativa filosofului Ion Petrovici (1882 – 1972), ministrul instrucțiunii în acea vreme, a fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui „Rondul Roman” sau „Rotonda Scriitorilor”, reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române

* În urmă cu 69 de ani (1956) avea loc premiera, la Opera de Stat din Cluj, a dramei muzicale „Pană Lesnea Rusalim” de Paul Constantinescu; libretul, Victor Eftimiu

* Acum 58 de ani (1967), în Enfield, o zonă din nordul Londrei, a fost instalat primul ATM (bancomat) din lume. Creat de scoţianul John Shepherd-Barron, acesta nu primea carduri bancare, ci funcţiona în baza unor cecuri imprimate cu substanțe radioactive şi elibera doar o contravaloare de 10 lire sterline. Codurile PIN folosite de aparat erau compuse din 6 cifre, însă după o perioadă de timp, John Shepherd-Barron a realizat că majoritatea utilizatorilor memorează doar 4 dintre ele. Astfel, de atunci, structura codului PIN a fost schimbată şi a rămas aceeaşi până în ziua de azi

* Cu 57 de ani în urmă (1968) era dat publicității de la Praga, „Manifestul celor 2000 de cuvinte”, redactat de un grup de intelectuali, compus din Milan Kundera, Ludvik Vaculik, Pavel Kohout, Ivan Klima și Josef Skvorecki, care cereau instituirea unui regim liberal

* Sunt marcați 45 de ani (1980) de la dezastrul aerian din Ustica (provincia Palermo, Sicilia din sudul Italiei) când avionul DC-9 Itavia a fost lovit de o rachetă lansată de un aparat al marinei militare franceze. Avionul civil italian s-a prăbușit în Marea Tireniană, în apropierea insulei Ustica (la nord de Sicilia), provocând moartea a 81 de persoane. Accidentul este cunoscut sub numele de „măcelul de la Ustica”. Fostul președinte al Italiei, Francesco Cossiga, a atribuit cauza prăbușirii avionului unei rachete trase de marina franceză, în ciuda dovezilor contrare care au fost prezentate în raportul elaborat de Frank Taylor în 1994. Pe 23 ianuarie 2013, Curtea supremă de justiție italiană a stabilit că sunt dovezi clare care au arătat că aeronava a fost doborâtă de o rachetă, fără să precizeze cine ar fi tras racheta respectivă. Până acum, acesta a fost cel mai grav incident aerian de acest gen din Italia

* În urmă cu 29 de ani (1996) avea loc dezvelirea bustului omului politic ţărănist Corneliu Coposu (1914-1995), amplasat lângă Biserica Kretzulescu din Bucureşti (sculptor Mihai Buculei)

* Se marchează 20 de ani (2005) de când a început să emită postul tv. de ştiri Antena 3. Antena 3 este singurul post de televiziune din România afiliat la CNN International, ceea ce permite fiecăreia dintre cele două televiziuni să preia transmisiuni ale celeilalte cu costuri reduse

Aniversări – Comemorări

– Preasfânta Inimă a lui Isus (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1812: S-a născut (la Budapesta) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (m. 1880, la Foeni/Timiş)

– 1840: S-a născut Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (m. 1902) – 185 de ani

– 1887: S-a născut Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi publicist; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941 (m. 1946)

– 1894: S-a născut chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie rector de universitate în Cluj-Napoca (1952-1956), prima femeie din România ce a obținut titlul de doctor în științe chimice (1922) și prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (m. 1975)

– 1902: S-a născut medicul Petre Vancea, personalitate a oftalmologiei româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1986)

– 1908: S-a născut Liviu Rusu, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1991)

– 1921: S-a născut etnologul și sociologul Paul Petrescu; studii şi cercetări în domeniile arhitecturii, ceramicii, artelor decorative; stabilit în SUA din 1990; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2009)

– 1923: A murit omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (n. 1855)

– 1926: S-a născut medicul Nicolae Simionescu; specialist în biologia şi patologia celulară a sistemului cardiovascular şi în biopatologia glandelor endocrine; împreună cu soţia sa, acad. Maya Simionescu, a fondat Institutul de Biologie şi Patologie Celulară din Bucureşti, care-i poartă numele, punând bazele unei şcoli române în acest domeniu; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1994-1995) (m. 1995)

– 1936: S-a născut Cristian Petru Bălan, prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traducător și artist plastic stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România și al Academiei Americano-Române de Științe și Arte

– 1936: S-a născut Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist şi traducător (m. 2021)

– 1940: S-a născut pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (m. 1997) – 85 de ani

– 1948: S-a născut romancierul, scenaristul şi regizorul de film Ioan Cărmăzan; vicepreședinte (din 1992) și președinte (din 2013) al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România

– 1955: S-a născut chimistul și profesorul Ion Grosu; membru corespondent al Academiei Române din 2014 – 70 de ani

– 1964: S-a născut artistul plastic Marian Voinea; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Grafică București (m. 2021)

– 1976: A murit Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (n. 1914)

– 1992: A murit Corneliu Sturzu, poet, prozator şi eseist; între anii 1953 şi 1957 a fost reporter la Studioul de Radio Iaşi (n. 1935)

– 1993: A murit baritonul Octav Enigărescu, care a ocupat şi funcţia de director al Operei Române din Bucureşti. Totodată, a făcut parte, ca membru sau ca preşedinte, din juriile unor importante concursuri de muzică vocală. În prezent, Şcoala de Arte din Târgovişte îi poartă numele (n. 1924)

– 1994: A murit poetul Ion Rahoveanu (pseudonimul lui Ion Bâscă); redactor la Studioul de Radio Cluj, între anii 1957 şi 1970 (n. 1928)

– 2002: A murit Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1932)

– 2007: A murit Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (n. 1928)

– 2008: A murit boxerul Nicolae Linca, primul şi singurul campion olimpic al boxului românesc, medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară de la Melbourne (1956), deşi era accidentat la o mână (n. 1929)

– 2014: A murit jurnalistul şi scriitorul Nicolae Stroescu – Stînişoară, fost director al Departamentului în limba română al postului Radio Europa Liberă între anii 1988-1994 (n. 1925)

– 2020: A murit fostul fotbalist Mihai Romilă, care a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (n. 1950) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Minsk: Reuniunea Uniunii Economice Eurasiatice

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Sudanul

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Republica Democrată Congo

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Isus, Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie, în Piața Sfântul Petru și celebrează Jubileul preoților

– Abuja, Nigeria: Verdict în cazul senatoarei suspendate Natasha Akpoti-Uduaghan

– Hong Kong: Concerte susținute de cântărețul taiwanez Jay Chou pe stadionul Kai Tak (27 – 29 iun.)

– München: Actrița Gillian Anderson, cunoscută publicului din serialele „The X-Files” şi „Sex Education”, va participa la Festivalul de Film de la München, unde va fi primi prestigiosul premiu CineMerit. Premiul CineMerit – o distincţie onorifică – îi va fi decernat vedetei în cadrul unei gale din timpul festivalului, care se desfăşoară între 27 iunie şi 6 iulie. După ceremonie, va avea loc premiera germană a celui mai recent film în care joacă, „The Salt Path”

– New York: Cântăreața Barbra Streisand va lansa un nou album de duete alături de artişti precum Paul McCartney, Mariah Carey, Sting, Ariana Grande, Bob Dylan sau Sam Smith. Seal, Hozier, James Taylor, Josh Groban, Laufey şi Tim McGraw completează lista artiştilor care colaborează cu Streisand pe albumul „The Secret Of Life: Partners, Volume 2”

– Londra: Formaţia rock britanică Motörhead îşi va sărbători cea de-a 50-a aniversare cu lansarea unui album pierdut şi recuperat recent, înregistrat în 1976, la un an de la înfiinţarea trupei, intitulat „The Manticore Tapes”. Albumul va fi lansat oficial la 27 iunie, sub formă de ediţie deluxe ce include, de asemenea, albumul live „Blitzkreig on Birmingham ’77” şi un single care nu a fost lansat anterior, „Live at Barbarella’s Birmingham ’77”

– Paris: Primul spectacol Dior by Jonathan Anderson în cadrul Săptămânii Modei masculine

– Paris: Prezentări de modă masculină – Dior Homme

– Paris: Prezentări de modă masculină – Comme des Garçons Homme Plus

– Spielberg bei Knittelfeld: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Austriei (27 – 29 iun.)

– Assen: Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Țărilor de Jos (27 – 29 iun.)

– Los Angeles: Atletism – Grand Slam Track Series, ultima întâlnire la Los Angeles (27 – 29 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii”, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 6 aprilie 2017, prin Rezoluţia 71/279. Conform unor statistici ale Comitetului Internaţional pentru Afaceri Mici, aceste întreprinderi reprezintă peste 90% din totalul firmelor din lume, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 60-70% din numărul total de angajaţi şi contribuind cu aproximativ 50% din PIB

– „Ziua Mondială a Pescuitului”; se marchează din anul 1985 (prin hotărârea Conferinţei mondiale privind pescuitul, desfăşurate în 1984) – 40 de ani

– „Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor” (a XXX-a), corespunde, în Biserica Romano-Catolică, cu solemnitatea Preasfintei Inimi a lui Iisus

– Sărbătoarea naţională a Republicii Djibouti; aniversarea proclamării independenţei – 1977

– 1574: A murit Giorgio Vasari, pictor, arhitect şi istoric de artă italian (n. 1511)

– 1793: A murit zoologul german Johann August Ephraim Goeze (n. 1731)

– 1829: A murit James Smithson, chimist şi geolog britanic; a lăsat, prin testament, Statelor Unite o importantă sumă de bani în vederea creării, la Washington, a unui institut pentru răspândirea culturii; aşa s-a născut National Mall, un parc de formă dreptunghiulară (nu mai mare decât Cişmigiul bucureştean), străjuit de clădirile a nouăsprezece muzee şi a nouă institute de cercetare, complex ce poartă numele britanicului (Smithsonian Institution); în acest parc se organizează, anual, Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” (n. 1765)

– 1831: A murit matematiciana franceză Sophie Germain, care, alături de Carl Friedrich Gauss, este considerată unul dintre pionierii teoriei elasticității (n. 1776)

– 1850: S-a născut Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (m. 1921) – 175 de ani

– 1869: S-a născut biologul german Hans Spemann; studii originale asupra embrionului şi evoluţiei ulterioare a acestuia; Premiul Nobel pentru Medicină în 1935 (m. 1941)

– 1880: S-a născut Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (m. 1968) – 145 de ani

– 1881: S-a născut istoricul francez Jérôme Carcopino, un fervent susţinător al apropierii dintre Franţa şi România; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1970)

– 1884: S-a născut Gaston Bachelard, filosof și critic literar francez, considerat întemeietorul criticii literare moderne (m. 1962)

– 1888: S-a născut Mary Antoinette (Tony) Perry, actriţă şi regizoare americană; co-fondatoare a „American Theatre Wing”, organizaţie care sprijină excelenţa în teatrul american şi care a înfiinţat, în 1947, Premiile Tony (denumite oficial „Antoinette Perry Award for Excellence in Theatre”) (m. 1946)

– 1893: S-a născut soprana italiană Toti Dal Monte (m. 1975)

– 1921: S-a născut pictorul francez de origine poloneză Ladislas Kijno; considerat unul dintre artiştii majori din secolul al XX-lea şi unul dintre maeştrii abstractizării, specialist în tehnica vaporizării pe pânză (m. 2012)

– 1930: S-a născut miliardarul filantrop american Ross Perot; unul dintre pionierii industriei de servicii IT; a fondat „Electronic Data Systems” în 1962, a pus bazele companiei „Perot Systems Corp”, în 1988 (m. 2019) – 95 de ani

– 1931: S-a născut fizicianul olandez Martinus J. G. Veltman, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1999, împreună cu Gerardus ‘t Hooft, pentru elucidarea structurii cuantice a interacțiunii electroslabe în fizică (m. 2021)

– 1932: S-a născut soprana americană de origine italiană Anna Moffo (m. 2006)

– 1941: S-a născut cineastul polonez Krzysztof Kieślowski (m. 1996)

– 1955: S-a născut actriţa franceză de film şi cântăreaţa Isabelle Adjani; a câștigat cinci premii César – 70 de ani

– 1975: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Robert Stolz (n. 1880) – 50 de ani

– 1998: A murit ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (n. 1906)

– 2001: A murit Jack Lemmon, actor american de teatru şi film (n. 1925)

– 2011: A murit actriţa americană Elaine Stewart (n. 1930)

– 2015: A murit basistul britanic Chris Squire, membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (n. 1948) – 10 ani

– 2016: A murit viitorologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume („Şocul viitorului”/1970, „Al treilea val”/1970, „Puterea în mişcare”/1990) (n. 1928)

– 2016: A murit actorul şi producătorul italian Bud Spencer (nume real: Carlo Pedersoli), celebru pentru rolul personajului Piedone; în tinereţe a fost înotător profesionist de succes (n. 1929)

– 2017: A murit scriitorul englez Michael Bond, creatorul celebrului ursuleţ Paddington (n. 1926)

– 2017: A murit actorul suedez Michael Nyqvist, protagonistul ecranizării trilogiei „Millenium” a scriitorului Stieg Larsson (n. 1960)

– 2022: A murit poeta, autoarea de critică literară şi eseista cubaneză Fina Garcia Marruz, una dintre cele mai mari voci ale poeziei latino-americane; a făcut parte, alături de soţul ei, Cintio Vitier, şi de alte personalităţi culturale, precum Eliseo Diego şi Gaston Baquero, din colectivul legendarei reviste „Origenes” (1944-1956), condusă în perioada sa de maximă influenţă de scriitorul Jose Lezama Lima (n. 1923)

– 2022: A murit Leonardo del Vecchio, om de afaceri miliardar italian, fondatorul și președintele „Luxottica”, cel mai mare producător și retailer de ochelari și rame din lume (n. 1935)

– 2023: A murit Semion Odainic, pictor-heraldist din R. Moldova; autor al primului sistem de distincții de stat al Republicii Moldova (n. 1938)

– 2023: A murit Peter Bieri (cunoscut și sub pseudonimul Pascal Mercier), scriitor, filosof și profesor universitar elvețian (n. 1944)

– 2024: A murit Martin Mull, actor, muzician, umorist și pictor american (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 26 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 27 iunie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 26 iunie

* Acum 426 de ani (1599) avea loc semnarea unui nou tratat între Țara Românească și Transilvania, în urma căruia Mihai Viteazul accepta suzeranitatea lui Andrei Báthory, iar acesta recunoștea domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul. În data de 26 iunie 1599 domnul Țării Românești, Mihai Viteazul, care în decembrie 1596 (după bătălia de la Keresztes) făcuse pace cu turcii și primise steag de domnie de la Înalta Poartă, a încheiat la Târgoviște un tratat cu Andrei Báthory, prin care recunoștea suzeranitatea acestuia și-i promitea că-l va anunța asupra oricărei primejdii. În schimb, Andrei Báthory a recunoscut domnia ereditară asupra Țării Românești în familia lui Mihai Viteazul. În octombrie 1599 Mihai Viteazul l-a învins la Șelimbăr pe Andrei Báthory, intrând în Alba Iulia și proclamându-se domn al Transilvaniei

* Cu 206 ani în urmă (1819) a fost patentată bicicleta. Primul brevet a fost acordat în Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja în Europa. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, există foarte puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson

* Acum 177 de ani (1848) guvernul revoluţionar de la Bucureşti decreta eliberarea robilor ţigani aparţinând boierilor (începând cu data de 10/22 iulie). În anul 1856 au fost eliberați din robie ultimii țigani aflați în „proprietatea” boierilor din România (26.VI/8.VII)

* Sunt marcați 80 de ani (1945) de la semnarea, la San Francisco, a Cartei Naţiunilor Unite, care a intrat în vigoare la data de 24.X.1945. Carta a fost semnată la încheierea Conferinţei organizate în vederea creării Organizaţiei Naţiunilor Unite (25.IV-26.VI.1945)

* Cu 77 de ani în urmă (1948) începea să funcţioneze (până la 30.IX.1949) podul aerian umanitar instituit după cel de-Al Doilea Război Mondial pentru oraşul Berlin, pe care sovieticii îl supuseseră unei blocade (au fost efectuate 277.500 de zboruri şi s-au transportat 2,1 milioane tone de ajutoare)

* Acum 71 de ani (1954), la ora locală 5:30, a început să genereze curent electric prima centrală nucleară sovietică, la Obninsk, Kaluga Oblast. Aceasta a produs 5 MW, asigurând electricitate pentru 2.000 de case

* În urmă cu 51 de ani (1974) avea loc prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american din Ohio, produsul scanat fiind un pachet de gumă de mestecat. UPC (Universal Product Code) este unul dintre cele mai utilizate coduri de bare de pe planetă şi serveşte la identificarea unui anumit produs şi a producătorului său. A fost creat de organizaţia GS1 care şi în prezent se ocupă de standardizarea în domeniul codurilor de bare, pentru a uşura procesul de înregistrare la casă a bunurilor vândute în supermarketuri

* Cu 48 de ani în urmă (1977) „regele rock and roll-ului”, Elvis Presley (1935-1977), a susţinut, la Indianapolis, ultimul său concert, decedând după numai două luni

* Acum 44 de ani (1981) a fost adoptată, la Nairobi (Kenya), „Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor”, care a intrat în vigoare la data de 21 octombrie 1986. Carta prevedea crearea unei „Comisii africane a drepturilor omului şi popoarelor”, care să funcţioneze în cadrul Organizaţiei Unităţii Africane

* În urmă cu 28 de ani (1997) avea loc publicarea în Marea Britanie a primei cărți din seria Harry Potter – „Harry Potter and the Philosopher’s Stone” (Harry Potter și Piatra filosofală), scrisă de J.K. Rowling, unul dintre cele mai bine vândute romane din toate timpurile dintr-o serie literară ce descrie universul magic al vrăjilor și vrăjitorilor. Romanul a fost respins de numeroase edituri până când Bloomsbury Publishing l-a acceptat şi i-a oferit un avans de 2.500 de lire sterline. Cartea a devenit un imens succes în lumea întreagă, inspirând o întreagă serie literară şi o franciză cinematografică cu încasări impresionante. Imaginea lui Harry Potter în faţa Hogwarts Express, trenul care îl duce pe micul vrăjitor la faimoasa şcoală de magie Hogwarts, este una dintre cele mai recognoscibile coperte de carte din universul literaturii pentru copii. Seria s-a încheiat cu romanul „Harry Potter and the Deathly Hallows”, al şaptelea volum, publicat în 2007

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Drapelului Naţional”, marcată din anul 1998, la iniţiativa Senatului României; drapelul naţional (albastru, galben, roşu – de la lance) a fost decretat ca simbol naţional de către Guvernul revoluţionar provizoriu din Ţara Românească la 14/26.VI.1848

– 1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (n. 1812) – 125 de ani

– 1903: S-a născut zoologul Vasile Gh. Radu; de numele său se leagă promovarea cercetărilor faunistice şi de ecologie terestră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1982)

– 1904: S-a născut Petre Pandrea (pseudonimul lui Petre Ioan Marcu-Balș), sociolog, eseist, memorialist, avocat, publicist și traducător; eseistica şi publicistica sa politică şi socio-psihologică îl impun printre cele mai efervescente inteligenţe ale perioadei interbelice; rudă cu Lucreţiu Pătrăşcanu (căsătorit cu sora acestuia, Eliza), va fi închis (arestat şi nejudecat între anii 1948 şi 1952, apoi arestat şi condamnat la 15 de ani de închisoare în 1958 şi amnistiat în 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2013 (m. 1968)

– 1909: S-a născut fizicianul Valeriu Novacu; contribuţii teoretice în fizica particulelor elementare; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1992)

– 1921: S-a născut Temistocle Popa (pseudonimul artistic al lui Mistocli Popa), compozitor, instrumentist (flaut, saxofon) şi actor de film (m. 2013)

– 1922: S-a născut părintele arhimandrit Ioan Iovan, mare duhovnic, teolog și mărturisitor al lui Hristos; fiu spiritual al părintelui Arsenie Boca și duhovnic la Mănăstirea Vladimirești, Plumbuita și Recea; a făcut 13 ani de închisoare în pușcăriile comuniste (m. 2008)

– 1925: S-a născut Hans Bergel, prozator, eseist, poet, traducător, publicist, jurnalist, muzician, sportiv de performanţă, deţinut politic; activ în rezistenţa anticomunistă din anii ’50, a fost arestat de trei ori; în 1968 a părăsit România şi s-a stabilit în Germania; a fost unul dintre cei mai activi militanţi pentru drepturile omului şi în special pentru ca germanilor din România să li se permită să emigreze (m. 2022) – 100 de ani

– 1927: A murit Vasile Pârvan, istoric şi arheolog; specialist în preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane; rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie; a scris şi numeroase eseuri de filosofia culturii şi estetică; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1920-1923) (n. 1882)

– 1936: A murit Constantin Stere, jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (n. 1865, la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova)

– 1941: A murit medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (n. 1868)

– 1947: A murit compozitorul, flautistul şi profesorul Petre Elinescu (n. 1869)

– 1948: S-a născut pictorul și restauratorul Matei Lăzărescu; membru al Grupului Prolog (m. 2021)

– 1949: S-a născut Decebal Traian Remeș, fost ministru de finanțe (în perioada 23 septembrie 1998 – 28 decembrie 2000) și al agriculturii şi dezvoltării rurale (în perioada 4 aprilie 2007 – 11 octombrie 2007) (m. 2020)

– 1954: A murit Mihail David, geograf şi geolog; profesor la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, a organizat Secţia de Geografie a Universităţii, al cărei rector a fost între anii 1941 şi 1944; membru corespondent al Academiei Române din 1935 (n. 1886)

– 1962: S-a născut compozitorul, etnomuzicologul şi profesorul Nicolae Teodoreanu (m. 2018)

– 1971: A murit Richard Carol Oschanitzky, compozitor, dirijor, pianist, actor şi profesor (n. 1901)

– 1982: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Cartianu-Popescu; a luat parte la lucrările de realizare a primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti şi a staţiei de emisie de la Bod (1933-1934); a construit şi experimentat primele instalaţii de emisie din România (de concepţie proprie) cu modulaţie de frecvenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1907)

– 1985: S-a născut actrița Ana Ularu – 40 de ani

– 1992: A murit arhitectul Grigore Ionescu; important istoric de arhitectură, lui datorându-i-se structurarea învăţământului de istoria arhitecturii româneşti şi constituirea catedrei de specialitate; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1904)

– 1994: A murit Idel Ianchelevici, sculptor şi desenator franco-belgian de origine română (stabilit, în 1931, în Belgia şi apoi în Franţa, în 1950); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1909, la Leova, azi în R. Moldova)

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu (n. 1911) – 30 de ani

– 1997: A murit (în Germania) mezzosoprana Zenaida Pally (n. 1919, la Soroca, astăzi în R. Moldova)

– 2000: A murit Corneliu Mănescu, om politic comunist; ministru de externe al României în perioada 1961-1972; preşedinte al Adunării Generale a ONU (1967-1968); în martie 1989 a fost unul dintre semnatarii documentului anti-Ceauşescu cunoscut sub numele de „Scrisoarea celor şase” (n. 1916) – 25 de ani

– 2002: A murit Ion Petreuş, interpret al cântecului popular maramureşean (n. 1945)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg şi publicist; unul dintre marii poeţi din R. Moldova, apărător al limbii şi literaturii române, un adevărat simbol al Mişcării de renaştere naţională din această ţară (n. 1939, Soroca, azi în R. Moldova)

– 2020: A murit regizorul Octavian Fulger (n. 1928) – 5 ani

– 2022: A murit pictorul și profesorul universitar Iacob Lazăr (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (26 – 27 iun.)

– San Francisco: Manifestări pentru aniversarea a 80 de ani de la fondarea ONU

– New York: Sesiune specială a Adunării Generale a ONU cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a adoptării Cartei ONU

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU în Republica Centrafricană

– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Minsk, Belarus: Al 4-lea Forum Economic Eurasiatic

– New York: Audiere la tribunalul de stat pentru Luigi Mangione, acuzat de uciderea CEO-ului UnitedHealthcare, Brian Thompson

– New York: Nike – rezultate trimestriale

– Tel Aviv: Concert – omagiu adus victimelor Nova

– Lansarea mondială a „Death Stranding 2”, cel mai recent joc video al lui Hideo Kojima

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Issey Miyake

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Yohji Yamamoto

– Nairobi: Atletism – Campionatele Naționale din Kenya (26 – 28 iun.)

– Lamia: Campionatul Mondial WRC – Raliul Greciei (26 – 29 iun.)

Aniversări – Comemorări

– Anul Nou Islamic (1447 AH) (Al-Hijri), începe cu prima zi din Muharram, prima lună din calendarul islamic; mulţi musulmani comemorează în această zi Hajira, sau pornirea profetului Mahomed în călătoria istorică de la Mecca la Medina (16 iulie 622 – marchează începutul Calendarului Musulman, începutul propovăduirii credinţei în Allah); anul musulman are doar 354 de zile; sărbătoarea începe în seara zilei precedente, 25 iunie

– „Ziua Internaţională de Colaborare în favoarea Păcii şi a Democraţiei”, marchează ziua semnării Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, 26 iunie 1945, la San Francisco (- 80 de ani); se aniversează anual din 1995 – 30 de ani

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului şi Traficului Ilicit de Droguri” a fost hotărâtă de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 42/112 din 1987; tema de anul acesta este „Ruperea lanțurilor: Prevenire, tratament și recuperare pentru toți!”

– „Ziua internaţională a Naţiunilor Unite în sprijinul Victimelor Torturii”; proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 52/149 din 1997 (Convenţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, semnată în 1984, a intrat în vigoare la 26.VI.1987)

– Sărbătoarea naţională a Republicii Madagascar; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– 1541: A fost ucis conchistadorul spaniol Francisco Pizarro; participant la expediţia din Columbia; împreună cu Vasco Nunez de Balboa, a descoperit Oceanul Pacific (1513); i-a înfrânt pe incaşi (1532-1533) şi l-a suprimat pe împăratul Atahualpa, instituind dominaţia spaniolă în Peru şi într-o parte a Boliviei; a întemeiat oraşul Lima (1535) (n. 1471 sau 1475)

– 1730: S-a născut astronomul francez Charles Messier; a descoperit nu mai puţin de 20 de comete, 13 dintre ele purtându-i numele (m. 1817) – 295 de ani

– 1810: A murit inventatorul francez Joseph Montgolfier; împreună cu fratele său Étienne (1745-1799), a lansat, la 4.VI.1783, primul balon cu aer cald; cei doi fraţi au fost primii care s-au ridicat în atmosferă într-un balon cu diametrul de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri (n. 1740) – 215 ani

– 1824: S-a născut Sir William Thomson (mai târziu lord Kelvin), fizician şi matematician englez de origine irlandeză; contribuţii în termodinamică şi în electromagnetism; a propus scara termometrică absolută Kelvin; a elaborat teoria circuitelor electrice rezonante, punând bazele telegrafiei (m. 1907)

– 1836: A murit Claude Joseph Rouget De L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (n. 1760)

– 1841: S-a născut arhitectul german Paul Wallot, care îşi datorează faima proiectării giganticei clădiri a Reichstag-ului din Berlin (m. 1912)

– 1869: S-a născut scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (m. 1954)

– 1892: S-a născut scriitoarea americană Pearl Buck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1938 (m. 1973)

– 1894, 26.VI/8.VII: S-a născut fizicianul rus Piotr Kapiţa; contribuţii privind fizica temperaturilor joase, plasmele fierbinţi, fulgerul globular; Premiul Nobel pentru Fizică în 1978, împreună cu americanii Arno Penzias şi Robert Wilson (m. 1984)

– 1910: S-a născut chimistul american Roy J. Plunkett; în aprilie 1938, în timpul unor experienţe cu un gaz din familia freonului, a descoperit, accidental, teflonul (m. 1994) – 115 ani

– 1911: S-a născut poeta niponă Toyo Shibata (m. 2013)

– 1913: S-a născut (în Martinica) Aimé Césaire, poet, eseist, dramaturg şi om politic francez (m. 2008)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american Lyman Spitzer, considerat părintele spiritual al telescopului spaţial „Hubble” (m. 1997)

– 1916: S-a născut baritonul italian Giuseppe Taddei (m. 2010)

– 1922: S-a născut actriţa americană Eleanor Parker (m. 2013)

– 1929: S-a născut graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (m. 2020)

– 1933: S-a născut dirijorul şi muzicianul italian Claudio Abbado; fost director muzical la Scala din Milano, la Opera de Stat din Viena şi director artistic al Orchestrei Filarmonice din Berlin (m. 2014)

– 1937: S-a născut Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1996, împreună cu David Lee și Douglas Osheroff pentru descoperirea superfluidității izotopului heliu-3 (m. 2013)

– 1942: A murit episcopul ceh Metodiu Zavoral (Jan Nepomicky); ca abate al mănăstirii Strahov din Praga, a organizat, în anii primului război mondial, un spital pentru răniţi în care au fost îngrijiţi şi soldaţi români; de la scriitorul Horia Petra-Petrescu, aflat printre răniţi, a învăţat limba română, reuşind ulterior să traducă din cehă în română câteva lucrări literare; membru de onoare străin al Academiei Române (1919) (n. 1862)

– 1943: A murit medicul austriac Karl Landsteiner; stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1930 (n. 1868). NOTĂ: La 14 iunie, ziua sa de naştere, se marchează „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”; în România, această zi se marchează din 2004

– 1946: S-a născut magicianul şi actorul american Ricky Jay (nume real: Richard Jay Potash); devenit celebru graţie apariţiilor sale în filme regizate de David Mamet (m. 2018)

– 1956: S-a născut Chris Isaak, solist vocal american, instrumentist, compozitor (inclusiv muzică de film), actor şi gazdă a unor show-uri tv.

– 1957: A murit Alfred Döblin, scriitor german; considerat a fi unul din principalii reprezentanți ai expresionismului în literatură; lucrarea ce i-a adus notorietate mondială este romanul „Berlin Alexanderplatz” (n. 1878)

– 1987: A murit compozitorul olandez Henk Badings (n. 1907)

– 1990: A murit informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford; în următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (n. 1915) – 35 de ani. NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acestui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”

– 2012: A murit scenarista, regizoarea şi producătoarea americană Norah Ephron, care a semnat comedii romantice precum „Nopţi albe în Seattle” şi „Când Harry a cunoscut-o pe Sally” (n. 1941)

– 2013: A murit Dumitru Matcovschi, poet, prozator, academician și dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei; este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia (n. 1939)

– 2020: A murit graficianul și ilustratorul american Milton Glaser; cofondator al „New York Magazine” și al „Pushpin Studio” (n. 1929) – 5 ani

– 2020: A murit Stuart Cornfeld, producător de film și actor american (n. 1952) – 5 ani

– 2020: A murit Kelly Asbury, regizor, scenarist, actor de dublaj și scriitor american (n. 1960) – 5 ani

– 2021: A murit Johnny Solinger, fost solist vocal al trupei rock americane Skid Row; de-a lungul carierei sale muzicale, a lansat și mai multe discuri solo (n. 1965)

– 2022: A murit Frank Moorhouse, scriitor australian de nuvele și romane, și scenarist (n. 1938)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 25 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 27 iunie 2025, 15:14

S-a întâmplat într-o zi de 25 iunie

* Acum 584 de ani (1441) avea loc prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova. În Ţara Românească a fost menţionată pentru prima oară în 1522. Despre atribuţiile acestei instituţii se cunosc puţine amănunte din documente, însă izvoarele narative oferă ceva mai multe informaţii. Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ popular, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covârşitoare pentru destinele ţării Moldovei. În Ţara Moldovei adunarea stărilor sociale, numită în documentele epocii „sobor”, „mare sobor”, „sfat de obşte”, „adunare obştească” sau „adunare a toată ţara”, adică Mare adunare a ţării, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alături de domnie şi de sfatul domnesc. Când „toată ţara” privilegiată, fără ţărani, şi de cele mai multe ori fără orăşeni, se aduna împreună cu marii boieri, cu clerul şi sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanţă deosebită, se putea vorbi despre Marea adunare a ţării. Privilegiul moldovenesc din 1441, unul dintre cele mai vechi privitoare la această instituţie, poartă menţiunea că a fost întocmit în cadrul unui „seim” ce a avut loc într-un sat din apropierea unei curţi domneşti

* În urmă cu 126 de ani (1899) avea loc deschiderea Muzeului de Istorie din Sighişoara. Fondatorul, un colecţionar pasionat, medicul Josef Bacon, l-a denumit „Alt Schässburg” (Sighişoara Veche). Este singurul muzeu din țară organizat pe verticală și nu pe orizontală, accesul făcându-se prin urcarea dintr-o sală în alta. Funcţionează în Turnul cu Ceas, turn care constituie un adevărat simbol al oraşului

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când a avut loc, la Paris, premiera baletului „Pasărea de foc”, al compozitorului Igor Fiodorovici Stravinski

* În urmă cu 102 ani (1923) era fondat Fotbal Clubul Rapid Bucureşti, de un grup de muncitori de la Atelierele Griviţa, sub numele de „Asociaţia culturală şi sportivă CFR”. Echipa are la activ două titluri naționale (1999, 2003), două Cupe ale României (1998, 2002), trei Supercupe ale României (1999, 2002, 2003), șapte plasări pe podiumul primului eșalon (de trei ori – locul II / 1998, 2000 şi 2006, de patru ori – locul III / 1996, 2002, 2004, 2005), Cupa Ligii (1994), calificare în sferturile de finală ale Cupei UEFA (2006). Societatea s-a transformat în vara lui 2006, înfiinţându-se SC FC Rapid Bucureşti SA, societate comercială pe acţiuni având ca principal obiect de activitate crearea unui climat de performanţă pentru echipa de fotbal. Echipa a intrat într-un declin accentuat și, în 2013, a fost trimisă de TAS (Tribunalul de Arbitraj Sportiv) în Liga a II-a, pe criterii financiare, după ce disputase, totuși, un baraj (câștigat cu 2-1 în fața Concordiei Chiajna) și primele două runde ale Ligii I. A revenit imediat în prima divizie, dar, în 2015, a retrogradat pentru a șaptea oară în eșalonul secund. În mai 2016, Rapid a putut sărbători promovarea în Liga I, dar la 14 iunie, justiția a pronunțat falimentul clubului, în primă instanță. În cele din urmă, falimentul a fost pronunțat definitiv la 14 decembrie 2016. După faliment, au demarat patru proiecte paralele de reconstrucție ale echipei, dintre care sustenabil s-a dovedit a fi unul: Mișcarea CFR, devenit Academia Rapid și mai apoi Fotbal Club Rapid (Liga a II-a în sezonul 2019-2020). În luna iunie 2018, Academia Rapid a obținut dreptul să se numească FC Rapid după ce a achiziționat la o licitație brandul clubului Rapid București fondat în 1923, marca și culorile, fapt recunoscut oficial de Federația Română de Fotbal. În prezent, echipa a reușit să promoveze în Liga I

* Sunt marcați 75 de ani (1950) de când începea „Războiul Coreei”, prin invadarea Coreei de Sud de către trupele nord-coreene (încheiat prin semnarea, la Panmunjon – 27.VII.1953, a armistiţiului dintre R. P. D. Coreeană şi Coreea de Sud) (25 iun. 1950 – 27 iul. 1953)

* Se împlinesc 70 de ani (1955) de la înfiinţarea (prin H.C.M. nr. 1193/ 25.06.1955) a Bibliotecii Centrale de Stat, azi Biblioteca Naţională a României, ca principală bibliotecă publică a ţării, instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale, conform standardelor UNESCO

* Cu 68 de ani în urmă (1957) era adoptată Convenţia nr. 105 privind abolirea muncii forţate, ratificată de România prin Decretul 213/1957. A intrat în vigoare la 17.I.1959, ea înlocuind Convenţia cu privire la munca forţată, adoptată la 28.VI.1930, în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, intrată în vigoare la 1.V.1932

* Acum 41 de ani (1984) erau inaugurate oficial lucrările de construcţie a „Casei Poporului” (Palatul Parlamentului de astăzi) şi a Bulevardului „Victoria Socialismului” (astăzi, Bulevardul Unirii) din cadrul noului Centru civic al Capitalei. Pentru aceasta, în perioada 1980-1983, într-o arie reprezentativă pentru arhitectura tradiţională bucureşteană, câteva mii de case au fost dărâmate şi lăcaşuri de cult au fost demolate sau deplasate. Lucrările la „Casa Poporului” au continuat până în anul 1997, când a devenit sediul Parlamentului României. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume, și cea mai grea clădire din lume

* În urmă cu 33 de ani (1992) șefii de stat și de guvern din unsprezece țări (inclusiv România), au semnat la Istanbul (Turcia), o serie de declarații care au dat naștere Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN). Organizația a luat ființă ca un model unic și promițător de inițiative multilaterale politice și economice care au ca scop stimularea interacțiunii și armoniei între statele membre, precum și de asigurare a păcii, stabilității și prosperității, dar și relațiilor de bună vecinătate în regiunea Mării Negre. Odată cu intrarea în vigoare a Cartei de la 1 mai 1999, OCEMN a dobândit identitate juridic internațională și a fost transformată intr-o organizație economică regională: Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră. Odată cu aderarea Serbiei (apoi Serbia și Muntenegru) în aprilie 2004, numărul de membri a crescut la doisprezece. Documentele fundamentale ale organizației sunt Declaraţia de la Istanbul şi Declaraţia Bosforului, semnate la 25 iunie 1992, la Istanbul, de cei unsprezece şefi de stat şi guverne (25 – 26 iun.)

* Acum 27 de ani (1998) era instituit, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11 din 25 iunie 1998, Ordinul „Steaua României”, cu şase grade (Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer, Cavaler), cel mai înalt ordin naţional românesc, pentru a recompensa serviciile excepţionale, civile şi militare aduse statului şi poporului român

Aniversări – Comemorări

– 1875, 25.VI./7.VII: A murit Alexandru Romalo, judecător, primul președinte al Curții de Conturi (n. 1819) – 150 de ani

– 1894: S-a născut (la Sibiu) Hermann J. Oberth, fizician, matematician şi inventator german din România; considerat unul dintre fondatorii astronauticii moderne; a obținut primul brevet de autor al unui motor de rachetă experimentat în anul 1930; în 1938 s-a stabilit la Viena şi, ulterior, în Germania; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (m. 1989, la Feucht, Germania)

– 1901: A murit Alexandru Candiano-Popescu, avocat, ziarist şi general al armatei române; conducătorul mişcării antidinastice din 20 august 1870, când a fost proclamată aşa-numita „republică” de la Ploieşti (mişcarea „republicană”, la care a participat şi scriitorul I. L. Caragiale, a fost reprimată de armată în cursul aceleiaşi zile; în acele împrejurări, domnitorul Carol şi-a manifestat pentru prima oară intenţia de a abdica, dar, în cele din urmă, a revenit asupra hotărârii); Al. Candiano-Popescu s-a remarcat şi în luptele de la Griviţa din august 1877; a devenit, zece ani mai târziu, în 1880, aghiotant al regelui Carol I (n. 1841)

– 1925: S-a născut pictorul creştin Paul Gherasim; unul din întemeietorii Grupului „Prolog”, în 1985 (m. 2016) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Şerban Papacostea, reputat istoric, cu o îndelungată carieră în cercetare, mentor al nenumărator generații de istorici români; lucrări privind istoria Evului Mediu în România; membru titular al Academiei Românei din 2016 (m. 2018)

– 1931: S-a născut (la Tighina, Basarabia) mezzosoprana Iulia Buciuceanu; sora actriței Tamara Buciuceanu (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul şi poetul Dorel Vişan; a fost director al Teatrului „Lucian Blaga” din Cluj

– 1938: S-a născut poetul, traducătorul şi diplomatul Stelian Oancea

– 1938: S-a născut interpretul de muzică populară Simion Pop (m. 2021)

– 1940: S-a născut Aureliu Leca, inginer expert în energie şi profesor; autor şi coautor a 33 de cărţi, monografii şi manuale universitare în domeniul energetic; fost preşedinte şi director general RENEL, senator (2000-2004) (m. 2015) – 85 de ani

– 1950: S-a născut Doru Stănculescu, cantautor de muzică folk, instrumentist (m. 2021) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Octavian Ştireanu, jurnalist, politician şi scriitor

– 1954: S-a născut George Şerban, scriitor, ziarist, om politic; a iniţiat Proclamaţia de la Timişoara (11 martie 1990); membru fondator al Alianţei Civice, vicepreşedinte şi preşedinte al Societăţii Timişoara (1990-1994), deputat PNŢCD (m. 1999)

– 1968: S-a născut fotbalistul internaţional şi antrenorul Dorinel Munteanu; este cel mai selecţionat jucător din echipa naţională a ţării pentru care a jucat de 134 de ori și a marcat 16 goluri

– 1972: A murit Marin Iorda (numele real: Marin Iordache), prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901)

– 1980: A murit G. G. Ursu, istoric literar, poet şi memorialist (n. 1911) – 45 de ani

– 1982: A murit actorul Nicolae Gărdescu (n. 1903)

– 1988: A murit criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; editor şi comentator al lui I. L. Caragiale; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1988: A murit Tudor Bugnariu, sociolog şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1909, la Budapesta)

– 1995: A murit soprana Lucia Bercescu – Ţurcanu (n. 1911) – 30 de ani

– 1996: A murit muzicianul Virgil Oniţiu; fost consilier artistic în Comisia de ascultare a producţiilor muzicale ale Radiodifuziunii Române (n. 1929)

– 2015: A murit Ioan Chindriș, istoric literar, redactor cultural la studioul Radio Cluj (1962-1985) (n. 1938) – 10 ani

– 2020: A murit Ionuț Popa, fotbalist devenit ulterior antrenor de fotbal; a fost antrenorul echipei FC UTA Arad; cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o la UTA Arad, Politehnica Iași și Poli Timișoara (n. 1953) – 5 ani

– 2022: A murit Ștefan Petreuș, unul dintre cei doi „Fraţi Petreuş”, interpreţi de muzică tradiţională maramureşeană (n. 1940). NOTĂ: Fratele Ion Petreuș a murit pe 26.VI.2002

EVENIMENTE EXTERNE

– Nijni Novgorod, Rusia: Forumul regiunilor rusești și belaruse, la care sunt așteptați președinții Vladimir Putin și Aleksander Lukașenko (25 – 27 iun.)

– Strasbourg: Demonstrație pentru drepturile omului în Turcia, în fața Consiliului Europei

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind încălcările drepturilor copilului în conflicte

– Londra: Regele Charles al III-lea participă la o conferință despre natură și finanțe la Lancaster House

– New York: Audiere privind stadiul cazului baronului mexican al drogurilor, Rafael Caro Quintero

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în această zi are loc Jubileul episcopilor

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în perioada 25 – 27 iunie, are loc Jubileul preoţilor

– Abuja, Nigeria: A 32-a reuniune anuală a Afreximbank (25 – 28 iun.)

– Los Angeles: Sunt marcați 16 ani de la moartea starului pop Michael Jackson

– Pilton, Regatul Unit: Festivalul Glastonbury (25 – 29 iun.)

– Paris: Licitație a aproximativ o sută de obiecte napoleoniene remarcabile la Casa Sotheby’s

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Louis Vuitton

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Navigatorului”, sărbătorită cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu; decizia marcării acestei zile a fost luată la conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO) de la Manila (Filipine) din 2010. NOTĂ: La 18 mai este marcată           „Ziua internațională a femeilor din domeniul maritim”; stabilită de IMO în noiembrie 2021, celebrează femeile din industria maritimă și are scopul de a promova recrutarea, menținerea și promovarea femeilor în sectorul maritim

– Sărbătoarea naţională a Republicii Mozambic; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 50 de ani

– Ziua Republicii: Croaţia îşi proclamă independenţa, ieşind din componenţa RSF Iugoslavia – 1991

– Sărbătoarea naţională a Republicii Slovenia; ziua declarării independenţei faţă de RSF Iugoslavia – 1991

– 1767: A murit Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor şi organist german (n. 1681)

– 1822: A murit E.T.A. (Ernst Theodor Amadeus) Hoffmann, scriitor şi compozitor romantic german (n. 1776)

– 1852: S-a născut Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona, cea mai cunoscută lucrare a sa fiind Sagrada Familia (Sfânta Familie) (m. 1926)

– 1858: S-a născut Georges Courteline (pe numele său adevărat Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez, care a aparținut celei de-a doua generații de naturaliști (m. 1929)

– 1860: S-a născut compozitorul francez Gustave Charpentier (m. 1956) – 165 de ani

– 1864: S-a născut Walther H. Nernst, chimist şi fizician german; unul dintre fondatorii chimiei fizice moderne; a enunţat principiul al treilea al termodinamicii (1906); Premiul Nobel pentru Chimie în 1920 pentru formularea teoremei căldurii, cunoscută sub numele de a treia lege a termodinamicii (m. 1941)

– 1903: S-a născut George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair), romancier, eseist, nuvelist, critic literar și jurnalist britanic; a devenit celebru în primul rând datorită ultimelor lui două cărți: „Ferma animalelor”, publicată în 1945, și „1984”, publicată în 1949; amândouă reprezintă un act de acuzare a dictaturii comuniste și un teribil avertisment (m. 1950)

– 1907: S-a născut Johannes Hans Daniel Jensen, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1973)

– 1908: S-a născut Willard Van Orman Quine, filosof şi logician american, considerat una dintre cele mai proeminente figuri din filosofia anglo-americană din ultima jumătate a secolului al XX-lea (m. 2000)

– 1911: S-a născut biochimistul american William Howard Stein; împreună cu Stanford Moore şi Christian B. Anfinsen, a obţinut Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, pentru studiile despre compoziţia şi funcţionarea enzimei pancreatice (m. 1980)

– 1912: A murit Lawrence Alma-Tadema (născut Lourens), pictor britanic de origine olandeză (n. 1836)

– 1918: S-a născut compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (m. 2015)

– 1924: S-a născut regizorul american de film Sidney Lumet, unul dintre cei mai prolifici regizori ai erei moderne, conform „Encyclopedia of Hollywood” (m. 2011)

– 1926: S-a născut scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann; opera scriitoarei (lirică, teatru radiofonic şi proză) este marcată de dorinţa de evadare dintr–o existenţă adversă şi năzuinţa către o existenţă plenară („Timpul amânat”, „Bunul Dumnezeu din Manhattan”, „Malina”) (m. 1973)

– 1928: S-a născut desenatorul belgian Pierre Culliford (pseudonimul Peyo), creatorul ştrumfilor (mici creaturi fictive, de culoare albastră, personaje ale benzilor desenate) (m. 1992)

– 1928: S-a născut Alexei Abrikosov, fizician şi profesor rus; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Anthony Leggett pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor (m. 2017)

– 1929: S-a născut Eric Carle, autor american de orgine germană, designer și ilustrator de cărți pentru copii; cartea sa ilustrată The Very Hungry Caterpillar / Omida mâncăcioasă, publicată pentru prima dată în 1969, a fost tradusă în peste 66 de limbi și vândută în peste 50 de milioane de exemplare (m. 2021)

– 1929: A murit Georges Courteline (nume real: Georges-Victor Marcel Moinaux), dramaturg și romancier francez (n. 1858)

– 1937: S-a născut americanul Baron Wolman, primul fotograf al legendarei reviste „Rolling Stone”, care a surprins momente importante din istoria rockului în instantanee de neuitat cu Jimi Hendrix şi Grace Slick (m. 2020)

– 1939: S-a născut Andreas Roland Grüntzig, radiolog și cardiolog german; cercetare în epidemiologie și angiologie; a fost primul care a dezvoltat cu succes angioplastia cu balon pentru extinderea lumenului arterelor îngustate (m. 1985)

– 1940: S-a născut A. J. Quinnell, scriitor britanic (pe numele adevărat Philip Nicholson); este cunoscut mai ales pentru romanul „Man on Fire” (m. 2005) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (m. 2013)

– 1963: S-a născut, în Spania, scriitorul canadian Yann Martel, cunoscut mai ales pentru romanul pentru care a fost recompensat cu un Premiu Man Booker pentru ficţiune în anul 2002 – „Life of Pi” – ecranizat în anul 2012 de Ang Lee şi câştigător a patru statuete – pentru regie, imagine, coloană sonoră originală şi efecte speciale – la cea de-a 85-a ediţie a premiilor Academiei Americane de Film, cel mai mare număr de Oscaruri obţinut de un film la ceremonia din anul 2013

– 1963: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi producătorul britanic de origine cipriotă George Michael (numele real: Georgios Kyriacos Panayiotou); star de prim rang al muzicii pop (m. 2016)

– 1983: A murit compozitorul argentinian Alberto Ginastera (n. 1916)

– 1984, 25/26: A murit Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (n. 1926)

– 1986: S-a născut Wong Kah Chun (cunoscut și sub numele de Kahchun Wong), dirijor și compozitor din Singapore

– 1995: A murit fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi amândoi cu Premiul Nobel pentru fizică pe 1951 (n. 1903) – 30 de ani

– 1997: A murit oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1910)

– 2009: A murit actriţa americană de film Farrah Fawcett, fost sex-simbol al anilor ’70 și ’80 ai secolului XX (n. 1947)

– 2009: A murit cântăreţul american Michael Jackson, supranumit „Regele muzicii pop” (n. 1958)

– 2010: A murit artistul Wu Guanzhong, considerat părintele picturii chineze contemporane (n. 1919) – 15 ani

– 2014: A murit scriitoarea spaniolă Ana María Matute (n. 1925)

– 2016: A murit Bill Cunningham, fotograf american de modă; a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (n. 1929)

– 2018: A murit fotograful sud-african David Goldblatt, considerat „unul dintre cei mai buni cronicari sociali” ai Africii de Sud; a denunţat în creaţiile sale sistemul de apartheid din ţara lui (n. 1930)

– 2022: A murit pictorul abstract afro-american Sam Gilliam, „unul dintre giganţii modernismului” (cum l-a numit Arne Glimcher, fondatorul galeriei „Pace”); cunoscut pentru tablourile sale pline de culoare, eliberate din rama în care sunt de obicei ataşate (n. 1933)

– 2023: A murit John Goodenough, fizician și profesor universitar american; Premiul Nobel pentru chimie pe 2019, împreună cu britanicul Stanley Whittingham şi cu japonezul Akira Yoshino, pentru cercetările desfăşurate în domeniul bateriilor lithium-ion (n. 1922)

– 2024: A murit Bill Cobbs, actor afro-american; a jucat în peste 150 de filme şi seriale de televiziune, într-o carieră de cinci decenii (n. 1934) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 24 iunie 2025, 8:36

S-a întâmplat într-o zi de 24 iunie

* Acum 308 ani (1717) avea loc constituirea, la Londra, a primei Mari Loji a Francmasoneriei Speculative (numită şi Albastră, datorită culorii predominante a colanelor şi şorţurilor masonice). Actul normativ fundamental care a reglementat activitatea acestei prime Mari Loji (denumită „Marea Loja Mamă”) a fost „Cartea Constituţiilor”. Constituţiile, cu titlul complet „The Constitutions of the Free-Masons, containing the History, Charges, Regulations of that Most Ancient and Right Worshipful Fraternity”, au fost redactate în anul 1723 de James Anderson, ajutat de Jean-Théophile Désaguliers, apoi revizuite tot de el în 1738

* Acum 204 ani (1821) a avut loc Bătălia de la Carabobo (azi, stat în Venezuela). Aici s-a desfăşurat conflictul în urma căruia patrioţii sud-americani conduşi de Bolivar au obţinut victoria în faţa trupelor spaniole, consfinţind independenţa Venezuelei

* În urmă cu 166 de ani (1859), în urma bătăliei de la Solferino-Italia (ultima mare bătălie din istorie în care armatele s-au aflat sub conducerea monarhilor lor – soldată cu victoria armatei franco-sarde, conduse de Napoleon al III-lea şi Victor Emmanuel al II-lea, împotriva armatei austriece, conduse de împăratul Franz Joseph I), omul de afaceri elveţian Henry Dunant (1828-1910), îngrozit de suferinţele soldaţilor răniţi, a organizat primul serviciu de asistenţă medicală pe un câmp de luptă, pentru ca în octombrie 1863 să fondeze Mişcarea de Cruce Roşie

* Cu 107 ani în urmă (1918) era inaugurată prima cursă poştală, pe calea aerului, între Montréal şi Toronto. Pe o placă modernă aşezată în dreptul Aerodromului Leaside se poate citi şi astăzi: „La ora 10:12, pe 24 iunie 1918, căpitanul Brian Peck de la Royal Air Force și mecanicul caporal C.W. Mathers au decolat de la Bois Franc Polo Grounds din Montréal într-un avion JN- 4 Curtiss cu două locuri. Aceştia aveau asupra lor primul sac cu corespondenţe care urmau să fie livrate pe calea aerului în Canada. Vântul și ploaia au lovit din plin micul avionul, pilotul fiind forţat să facă două escale de realimentare la Kingston și Deseronto. În cele din urmă, la ora locală 4:55, Peck și Mathers au aterizat pe aerodromul Leaside (imediat la sud-vest de aici). Zborul a fost pus la punct de o organizație civilă, Liga Aeriană a Imperiului Britanic, pentru a demonstra că aviația reprezintă calea viitorului”. Un serviciu regulat expres pe calea aerului a început în anul 1928

* Cu 99 de ani în urmă (1926) avea loc inaugurarea primei linii aeriene naţionale civile, pe ruta Bucureşti-Galaţi, cu avioane italiene de transport civil de tip „Ansaldo” şi a primului serviciu poştal aerian intern

* În urmă cu 98 de ani (1927) era creată, la Iaşi (din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Corneliu Georgescu şi Radu Mironovici), organizaţia Legiunea Arhanghelului Mihail, care a fost nucleul doctrinar şi conducător al viitoarei organizaţii de extremă dreaptă Garda de Fier (1930). Militanţii organizaţiei au început să se numească din acest moment legionari. Zelea Codreanu a fost proclamat căpitan al mişcării legionare. Într-o condică, Zelea Codreanu scria următorul ordin de zi, numerorat cu No. 1: „Astăzi, vineri, 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezătorul), ora zece seara, se înființează: Legiunea Arhanghelului Mihail, sub conducerea mea. Să vină în aceste rânduri cel ce crede nelimitat. Să rămână în afară cel ce are îndoieli”

* Acum 77 de ani (1948) începea Blocada Berlinului, una din primele crize majore internaționale ale Războiului Rece. Reforma monetară, care urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă. De la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un „pod aerian” american. Blocada Berlinului, una dintre cele mai mari blocade din istorie, a fost ridicată la 12 mai 1949, când Uniunea Sovietică a permis sosirea ajutoarelor americane, britanice și franceze, care erau trimise pe calea aerului în Berlinul de Vest, operațiune cunoscută sub numele de „Operațiunea Vittles”

* În urmă cu 34 de ani (1991) Parlamentul României, întrunit în şedinţă solemnă, a declarat nul şi neavenit Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939. Tratatul de neagresiune germano-sovietic, aşa-numitul „Pact Ribbentrop-Molotov”, semnat în august 1939, prevedea, într-un protocol adiţional secret, împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a acestui pact, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de la adoptarea, la Roma, a Convenţiei privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. România a depus instrumentele de ratificare la 21.I.1998, iar Convenţia a intrat în vigoare la 22.VII.1998

* Acum 26 de ani a fost deschis primul Centru de informare al Comisiei Europene în România, în prezent Centrul Infoeuropa. Centrul Infoeuropa a fost deschis de Delegaţia Comisiei Europene în România (acum, Reprezentanţa Comisiei Europene în România) pentru a facilita publicului românesc informarea necesară unei dezbateri pertinente privind pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană. Din momentul inaugurării sale, pe 24 iunie 1999, Centrul a devenit interfaţa Delegaţiei cu publicul larg, capabilă să transmită informaţia europeană direct cetăţenilor. Centrul este organizat pe principiul că orice persoană care doreşte să se informeze poate accesa gratuit documentele oficiale, datele şi informaţiile despre procesele din interiorul Uniunii Europene

* Se împlinesc 20 de ani (2005) de când a fost inaugurat, la Piatra Neamţ, „Muzeul de Artă Neolitică Cucuteni”, acesta fiind singurul muzeu din România dedicat în întregime uneia dintre cele mai importante civilizaţii ale Europei preistorice. La baza înfiinţării sale a stat Hotărârea Guvernului României, nr. 109 din 5 februarie 2004, prin care clădirile dintr-o serie de municipii reşedinţă de judeţ, între care şi Piatra-Neamţ, ce aparţinuseră filialelor Băncii Naţionale a României, erau trecute în subordinea muzeelor judeţene din zonele respective, cu scopul de a fi transformate în unităţi muzeale

* Acum 9 ani (2016) rectorii celor mai mari universităţi cu profil tehnic din ţară – Universitatea Politehnică din Bucureşti, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti – au semnat, la Universitatea Politehnica din București, protocolul de înfiinţare a Alianţei Române a Universităţilor Tehnice (ARUT). Alianța și-a propus să reprezinte atât o platformă de colaborare pentru cele mai prestigioase universități cu profil tehnic din țară, cât și o voce comună, puternică și permanent implicată în optimizarea politicilor din educație și cercetare

Aniversări – Comemorări

– Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica); Aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; Sf. Ierarh Niceta de Remesiana (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Naşterea Sf. Profet Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului (Sânzienele) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Naşterea Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Avocatului din România”, patronul zilei fiind Sf. Ioan Botezătorul; hotărârea de a marca această zi a fost luată la Congresul avocaţilor din România din 1998 şi reprezintă data înfiinţării primului Consiliu al unui Barou român. NOTĂ: La 10 decembrie este marcată „Ziua europeană a avocaţilor”, alegerea acestei date de către Consiliul Barourilor Europene, în 2014, fiind legată de „Ziua internațională a drepturilor omului” care se serbează în această zi, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora

– „Ziua Universală a Iei”, stabilită ca „Ziua iei” la nivel național și prin Legea 184/21.VI.2022, este celebrată de Sânziene, este o iniţiativă care a luat naştere pe facebook, în 2013, prin care comunitatea online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), și-a propus să consacre ia tradiţională drept brand de ţară al României. NOTA 1: La 1 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial care a avut loc la Rabat, Maroc, a fost adoptată decizia privind înscrierea elementului „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. NOTA 2: „Ziua naţională a portului tradiţional din România” este sărbătorită în a doua duminică din mai

– 1818: S-a născut Ion Ionescu de la Brad, agronom şi economist; întemeietorul şcolii româneşti moderne de agronomie; rol important în înfăptuirea reformei agrare din 1864; organizatorul primului serviciu de statistică în Moldova (1859); membru de onoare al Academiei Române din 1884 (m. 1891)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Docan; pasionat numismat, a lăsat numeroase lucrări în domeniu, precum şi o impresionantă colecţie de monede (dăruită Academiei Române); membru corespondent al Academiei Române din 1915 (m. 1933)

– 1902: S-a născut Ion Șt. Basgan, inginer și inventator celebru pentru desoperirea sa, forajul cu aplicația sonicității, și pentru cea a efectului care-i poartă numele, „efectul Basgan” (m. 1980)

– 1927: S-a născut actriţa de teatru și film Ileana Predescu (m. 1996)

– 1927: S-a născut, la Chişinău, Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (m. 2007, la Iaşi)

– 1932: S-a născut Alexandru Ionescu, biolog (specialist recunoscut pe plan internaţional în algologie şi fiziologia plantelor, ecologie şi protecţia mediului), profesor universitar (unul dintre fondatorii Universității Ecologice din Bucureşti) și om politic (deputat, prim-vicepreşedinte al Mișcării Ecologiste din România şi preşedinte al Federaţiei Ecologiste din România, preşedinte de onoare al Partidului Verde şi al Partidului Ecologist Român) (m. 2020)

– 1939: S-a născut prozatoarea şi publicista Sânziana Pop; director fondator al revistei „Formula AS”

– 1945: S-a născut Bujor Voinea (numele complet Constantin-Bujor Voinea), poet şi inginer hidrotehnist; membru al Uniunii Scriitorilor din 1981 – 80 de ani

– 1947: S-a născut Dinu Flămând, poet, critic literar, eseist, diplomat, jurnalist, comentator politic şi traducător; a locuit în Franţa, din 1989 până în 2010, fiind ziarist la Secţia română a Radio France Internationale

– 1948: S-a născut Dumitru Mihalache, fizician şi profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2014

– 1957: S-a născut Ilie Bărbulescu, fost fundaş stânga și câştigător al Cupei Campionilor Europeni la fotbal cu echipa Steaua București, în 1986; a jucat în prima ligă fotbalistică în total 357 de meciuri şi a marcat 22 de goluri (m. 2020)

– 1959: S-a născut Tania Filip, actriţă, regizoare și profesoară

– 1975: S-a născut violonista Corina Belcea – 50 de ani

– 1987: A murit Virgil Teodorescu, poet, eseist şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1909)

– 1988: A murit Mihai Beniuc, poet, prozator, dramaturg, traducător (a tradus din Appolinaire şi Puşkin); psiholog (primul specialist român în psihologia animală şi comparată); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1907)

– 1988: A murit Nicolae Lascu (numele la naştere: Laslo), filolog, istoric al literaturii antice şi traducător; în studiile sale a încercat să stabilească vechimea, amploarea şi intensitatea influenţelor clasiciste în operele scriitorilor români; a urmărit, de asemenea, viaţa şi destinul literar al lui Ovidiu, poetul latin exilat la Tomis (n. 1908)

– 2003: A murit inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1910)

– 2005: A murit Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor şi grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (n. 1924, la Cetatea Albă, azi în Ucraina)

– 2009: A murit numismatul Octavian Iliescu; s-a concentrat asupra studiului monedelor din epoca medievală; prodigioasă activitate şi în medalistică şi în sigilografie (n. 1919)

– 2009: A murit criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (n. 1934)

– 2018: A murit Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (n. 1952)

– 2021: A murit comentatorul sportiv Ion Ghiţulescu, o legendă a Radio România; reporter la secția de sport a Radiodifuziunii Române (din 1951); șeful Secției Sport și Informații a radioului public (1960-1989); director al Direcţiei Programe a SRR (1990-1996); dintre emisiunile radiofonice realizate şi prezentate se numără: „Fotbal minut cu minut”, „Radioprogramul dimineţii de la 6-8” (1967-1990), „Matinalul” (începând cu 1990), „Sport şi muzică” (n. 1930)

– 2022: A murit Maria Nichiforov, fostă sportivă de caiac-canoe, laureată cu bronz la JO München 1972 (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Haga: În zilele de 24 şi 25 iunie, are loc Summitul NATO de la Haga, reuniune internaţională a şefilor de stat şi de guvern, la care urmează să participe și preşedintele american Donald Trump

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind programul nuclear al Iranului

– Berlin: Manifestări de marcare a 77 de ani de la începerea Blocadei Berlinului. Forțele comuniste au tăiat toate rutele terestre și maritime dintre Germania de Vest și Berlinul de Vest, determinând Statele Unite să organizeze un transport aerian masiv

– Tianjin, China: Conferința Forumului Economic Mondial de la Tianjin („Reuniunea Generală Anuală a Noilor Campioni”) (24 – 26 iun.)

– Tokyo: Nippon Steel – Adunarea Generală Anuală a Acționarilor

– Tunis: Continuarea procesului „Conspirație împotriva securității statului 2”

– Alger: Procesul în apel al scriitorului franco-algerian Boualem Sansal

– Paris: Săptămâna Modei masculine Primăvară/Vară 2026 (24 – 29 iun.)

– Paris: Prezentări de modă pentru bărbați – Saint Laurent

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Femeilor în Diplomație”, stabilită la cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a ONU, prin rezoluția A/RES/76/269 din 20 iunie 2022. Se dorește ca egalitatea de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor să aibă o contribuție importantă în împlinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). „Integrarea sistematică a perspectivei de gen în implementarea Agendei 2030 este crucială, mai ales că ODD solicită participarea egală a femeilor la luarea deciziilor”

– 1400: S-a născut Johann Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal; este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matrițe și cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri (m. 1468) – 625 de ani. NOTĂ: 24 iunie 1400 este data „oficială” a nașterii inventatorului, conform unor vechi înregistrări germane, care atestă faptul că în anul 1419, la moartea tatălui său, Johann era un tânăr adult de „aproape 20 de ani”. Nu s-a putut stabili exact când s-a născut, evenimentul producându-se undeva între anii 1394 – 1404, cele mai multe surse menţionând anul 1398. Stabilirea datei aniversare de 24 iunie 1400 a fost ideea primarului orașului Mainz, Karl Dziatzko, care, în anul 1900 a organizat sărbătorirea a 500 de ani de la nașterea lui Gutenberg, „cel mai iubit fiu” al localității. Ziua a fost aleasă pentru a coincide cu festivitățile dedicate Sfântului Ioan Baptistul. Abia în anul 1504 numele lui Gutenberg a fost menționat ca inventator al tiparului, într-o carte a profesorului Ivo Wittig

– 1877, 24.VI/6.VII: S-a născut Aleksei Remizov, scriitor rus (m. 1957). NOTĂ: Unele surs dau ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 6.VII

– 1883: S-a născut fizicianul american de origine austriacă Victor Franz Hess; a descoperit şi studiat razele cosmice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1936, împreună cu americanul Carl David Anderson (care a descoperit în radiaţia cosmică pozitronul) (m. 1964)

– 1906: S-a născut violoncelistul francez Pierre Fournier (m. 1986)

– 1911: S-a născut Ernesto Sábato, romancier, eseist şi pictor argentinian (m. 2011)

– 1915: A murit Matilda Coxe Evans, etnolog american (n. 1849) – 110 ani

– 1923: S-a născut Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (m. 2016)

– 1923: S-a născut fotoreporterul francez Marc Riboud (m. 2016)

– 1927: S-a născut Martin Lewis Perl, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1995, împreună cu Frederick Reines, pentru descoperirea leptonului „tau” (m. 2014)

– 1930: S-a născut Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (m. 2010) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Ion Dediu, biolog, specialist în ecologie, om politic și profesor din R. Moldova; unul din fondatorii principali ai ecologiei teoretice moderne, fondatorul școlii ecologice din R. Moldova, al școlii de ecotoxicologie acvatică, al școlii științifice de ecologie politică (m. 2019)

– 1936: S-a născut Robert Downey Sr., actor, scriitor, regizor și producător de film american; tatăl actorului Robert Downey Jr. (m. 2021)

– 1944: S-a născut Geoffrey Arnold Beck (numele de scenă Jeff Beck), chitarist rock din Anglia; a fost inclus de două ori în celebrul panteon Rock & Roll Hall of Fame – în 1992, alături de trupa The Yardbirds, şi în 2009, ca muzician solo; a câştigat opt premii Grammy; în 2015, revista Rolling Stone l-a clasat pe locul al cincilea în topul celor mai buni chitarişti ai tuturor timpurilor (m. 2023)

– 1947: S-a născut muzicianul britanic Mick Fleetwood, baterist, cofondator și lider al formației rock Fleetwood Mac

– 1949: S-a născut Constantin Tănase, jurnalist, publicist şi scriitor din Republica Moldova; luptător neobosit pentru cauza naţională în Republica Moldova, pentru limba română şi pentru adevărul istoric (m. 2014)

– 1953: S-a născut William E. Moerner, fizician şi chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2014, împărţit cu Eric Betzig şi Stefan W. Hell pentru pentru „dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluţie”

– 1958: S-a născut Thomas Lister Jr., actor american de film și televiziune (m. 2020)

– 1962: S-a născut Claudia Sheinbaum Pardo, politician, om de știință, climatolog și profesoară universitară mexicană, care a devenit președinta Mexicului la 1 octombrie 2024, fiind prima femeie care a ocupat această funcție

– 1970: S-a născut interpretul american de origine portugheză Glenn Medeiros – 55 de ani

– 1987: S-a născut fotbalistul argentinian Leo Messi (nume complet Lionel Andrés Messi), considerat unul dintre cei mai buni jucători din istoria acestui sport

– 2002: A murit Pierre Werner, economist, jurist şi sociolog luxemburghez; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; susţinător al integrării europene, a elaborat un plan de organizare a sistemului monetar; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2008: A murit Leonid „Leo” Hurwicz, matematician și economist american de origine rusă, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2007 (n. 1917)

– 2011: A murit fostul antrenor croat Tomislav Ivici, considerat unul dintre antrenorii care au contribuit la dezvoltarea fotbalului modern (n. 1933)

– 2014: A murit actorul american Eli Wallach (n. 1915)

– 2023: A murit Claude Barzotti (nume real Francesco Barzotti), cântăreț belgian de origine italiană (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 23 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:56

S-a întâmplat într-o zi de 23 iunie

* Cu 144 de ani în urmă (1881) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de legaţie, între România şi Spania (întrerupte la 4.IV.1946 şi restabilite, la nivel de ambasadă, la 21.I.1977). Spania a recunoscut independenţa de stat a României la data de 12 aprilie 1880. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite în 1881, când a fost înfiinţată, la Bucureşti, Legaţia Regatului Spaniei, condusă de Juan Pedro de Aladro, însărcinat cu afaceri. După încheierea primei convenţii comerciale între cele două ţări, în 1908, România a iniţiat, în 1911, demersurile pentru înfiinţarea Legaţiei României în Spania, eveniment produs la 15 iunie 1913, sub conducerea lui George Cretzianu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar (23.VI/5.VII)

* Acum 102 ani (1923) era înfiinţată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 3201 din 19 iunie 1923, o societate anonimă sub denumirea de Societatea Naţională de Credit Industrial, cu un capital de 500.000.000 lei, la care Statul participa cu 20%, iar Banca Naţională cu 30%, restul fiind deţinut de particulari. Scopul Societăţii privea trei obiective principale: acordarea de credite pentru industrie, înlesnirea mobilizării creanţelor industriale şi încurajarea dezvoltării industriale în România. În urma adoptării Legii nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, prin Decretul nr. 225 din 1 septembrie 1948 Societatea Naţională de Credit Industrial cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj s-a transformat în Banca de Credit pentru Investiţii, cu sucursalele Timişoara, Braşov şi Cluj. În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD

* În urmă cu 101 ani (1924) avea loc votarea Legii privind organizarea armatei (reglementa, între altele, durata serviciului militar), care stă la baza sistemului militar românesc în perioada interbelică

* Se împlinesc 70 de ani (1955), de când, prin Hotărârea nr. 1160 a Consiliului de miniştri al Republicii Populare Române, Catedrala romano-catolică Sf. Iosif – monument de arhitectură – a fost declarată monument de cultură şi înscrisă astfel în patrimoniul naţional al României. Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 după planurile arhitectului vienez Friedrich von Schmidt, în stil romanic combinat cu elemente gotice. Ctitorul Catedralei este călugărul pasionist Ignatius Paoli, primul arhiepiscop al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, lucrările de construcţie fiind coordonate de olandezul Alfons Zegers, călugăr şi arhitect

* În urmă cu 64 de ani (1961) intra în vigoare Tratatul asupra Antarcticii. Documentul, semnat la 1.XII.1959 la Washington în urma negocierilor purtate de 12 state participante la programul de cercetări antarctice din cadrul Anului Geofizic Internaţional, reprezenta o înţelegere internaţională care stabilea drepturi şi obligaţii juridice privind cooperarea paşnică în zonă. România a aderat la Tratatul Antarctic în anul 1971. Tratatul priveşte regiunea polară de sud (Antarctica), asupra căreia unele state ridicau pretenţii teritoriale. Scopul principal al tratatului este de a se rezerva continentul antarctic activităţilor paşnice, pentru a nu deveni teatrul sau obiectul unor diferende internaţionale, şi de a se asigura totodată cadrul favorabil cooperării internaţionale pe acest teritoriu

* Cu 31 de ani în urmă (1994) avea loc declanșarea Operațiunii militare „Turquoise”, condusă de francezi în Rwanda în 1994, sub mandatul Națiunilor Unite. Forța „multilaterală” era formată din 2.500 de militari, 32 din Senegal și restul francezi. „Opération Turquoise” este controversată din cel puțin două motive: acuzațiile că a fost o încercare de a susține genocidul regimului hutu și că mandatul său a subminat UNAMIR (The United Nations Assistance Mission for Rwanda). Prin facilitarea celor 2 milioane de refugiați ruandezi să călătorească în provinciile Kivu din Zair, Turquoise a „stabilit” cauzele Primului Război din Congo. Acuzațiile ridicate împotriva armatei franceze în timpul Operațiunii Turquoise sunt de „complicitate la genocid și/sau complicitate la crime împotriva umanității”. Victimele susțin că soldații francezi nu au făcut nimic pentru a opri genocidul și au lăsat milițiile Interahamwe să evadeze în Zair după masacre. Franța a negat întotdeauna orice rol în aceste crime (23 iun. – 21 aug. 1994)

* Sunt marcați 30 de ani (1995) de când, după o perioadă de întrerupere de 50 de ani, s-a redeschis Bursa de Valori Bucureşti, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare. Şi-a început efectiv activitatea, realizând primele tranzacţii, la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziţie de Banca Naţională a României

* Acum 26 de ani (1999) România a participat în perioada 23.VI – 4.VII, ca invitat de onoare, la Festivalul Artei şi Tradiţiilor Populare „Smithsonian Folklife” din SUA, festival ce se desfăşoară în fiecare an (cu mici excepții) la Washington D.C. Cu această ocazie, a fost construită o biserică maramureşeană, au participat ansambluri folclorice şi trupe de jazz româneşti și a fost organizat un Congres al românilor stabiliţi în Statele Unite

* În urmă cu 12 ani (2013), la ora locală 17:00, cel puțin 18 români au murit și alți 29 au fost răniți într-un accident de autocar în defileul râului Morača, la Grlo, în apropiere de Podgorica, capitala statului Muntenegru. Autocarul, un Neoplan Tourliner, aparținând companiei Gregory Tour, a derapat de pe drum, prăbușindu-se într-o râpă la aproximativ 40 m mai jos de nivelul drumului. Accidentul a avut loc la 48 km nord de Podgorica, toate cele 47 de persoane de la bordul autobuzului fiind cetățeni români

* În urmă cu 9 ani (2016) avea loc un referendum, cunoscut sub numele de „Brexit”, prin care Marea Britanie a decis cu 51.9% din voturi să părăsească Uniunea Europeană, după 43 de ani. După anunţarea rezultatelor, primul ministru şi şeful Partidului Conservator, David Cameron, şi-a anunţat demisia, fiind înlocuit de Theresa May (prim – ministru al Regatului Unit și lider al Partidului Conservator din 2016 până în 2019). Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit oficial din Uniunea Europeană la 31.I.2020 (la ora locală 23:00, ce corespunde în România cu 1 februarie, ora 1:00), după 47 de ani de la aderare, fiind prima ţară care iese din blocul comunitar

* Cu doar 1 an în urmă (2024), Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg, Germania, a reuşit să intre de două ori în Cartea Recordurilor: pentru cel mai lung brâu românesc confecţionat în trei luni, care a măsurat 1.667,41 de metri şi pentru cel mai greu brâu, care a cântărit 70 de kilograme. Pentru confecţionarea celui mai mare brâu românesc startul a fost dat în data de 24 februarie 2024, de Dragobete, atunci când Centrul Cultural Româno-Moldo-German „Dumitru Dorin Prunariu” din Nürnberg a lansat o invitaţie pentru toţi românii din toată lumea să coase, să ţese, să confecţioneze manual un brâu de minim un metru, pe care să-l trimită la Nürnberg, până la 24 iunie „Ziua Universală a Iei”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Funcţionarului Public”; la 23 iunie, în fiecare an, este marcată Ziua funcționarului public, instituită prin Legea 145/2016. Autoritățile și instituțiile publice pot marca această zi, potrivit prevederilor legii menționate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative. Guvernul, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, sindicatele şi asociaţiile profesionale, precum şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru organizarea în bune condiţii a unor manifestări cu caracter simbolic, care să contribuie la îmbunătăţirea imaginii autorităţilor şi instituţiilor publice, în general, şi a funcţionarilor publici, în particular

– 1834: S-a născut Alexandru Odobescu, prozator, eseist, istoric al artelor şi culturii, om politic; membru titular al Societăţii Academice Române din 1870 (m. 1895)

– 1867: S-a născut istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1937)

– 1881, 23.VI/3.VII: A murit Pavel Vasici-Ungureanu, medic şi scriitor; a întemeiat şi redactat prima revistă românească de medicină din Transilvania, „Higiena şi şcoala” (1876-1882); membru titular al Academiei Române din 1879 (n. 1806)

– 1897: S-a născut Alexandru Giugaru, unul dintre cei mai mari actori români de comedie (m. 1986)

– 1905: S-a născut muzicologul Victor Iusceanu (m. 1976) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, folclorist; deţinut politic între anii 1952 şi 1956; dreptul de a publica l-a obţinut abia în 1963 (m. 1996)

– 1912: S-a născut Iosif Prunner, pianist şi profesor (m. 1970)

– 1913: A murit (s-a sinucis) criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (n. 1871)

– 1938: S-a născut profesor doctor Ioan Munteanu, medic specialist în obstetrică-ginecologie și profesor; deschizător de drumuri în medicina românească în domeniile fertilizării in vitro și chirurgiei laparoscopice; la Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie „Bega” din Timişoara, pe care a condus-o din 1987 până în 2008, au fost reușite pentru prima oară în România: fertilizarea in vitro (1995) și embriotransferul uman, realizări urmate de nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro în România, pe 6 februarie 1996; a urmat primul embriotransfer la mamă purtătoare, primele sarcini multiple prin fertilizare in vitro (1997) și nașterea primului copil prin fertilizare in vitro la o mamă de 50 de ani (2001); membru de onoare (din 2004) al Academiei Române (m. 2018)

– 1944: A murit (la Londra, unde se stabilise) pictorul român Arthur Segal (n. 1875, la Iaşi)

– 1946: S-a născut actrița Aimée Iacobescu (nume complet: Gabriela-Aimée Iacobescu) (m. 2018). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 1.VII.1946, data la care a fost înregistrată nașterea la starea civilă

– 1954: S-a născut artistul plastic (sticlar) Ioan Tămâian

– 1956: S-a născut Șerban Constantin Valeca, fizician și om politic, ales ca deputat în legislatura 1996-2000, în județul Argeș pe listele partidului PDSR și ca senator în același județ din partea Alianței PSD+PC în legislatura 2008-2012; pe lângă activitatea politică, a avut și o importantă activitate științifică, fiind profesor universitar, doctor în științe industriale, Guvernator al României la Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena și Președinte al Consiliului Științific al Institutului de Cercetări Nucleare ICN Pitești, având o experiență de peste 40 de ani în industria nucleară (m. 2022)

– 1957: S-a născut Marian Lăutaru, unul dintre violoniștii de excepție ai Orchestrei Populare a Radiodifuziunii Române (m. 2021)

– 1968: S-a născut soprana Iulia Isaev

– 1972: A murit Marin Iorda, prozator (a scris literatură pentru copii), dramaturg, ilustrator (desenator al personajelor comice Haplea şi Guguţă), gazetar, mai târziu scenograf şi regizor, director al unor teatre de copii din Bucureşti şi Braşov; Marin Iorda este şi autor (1927) al unuia dintre primele desene animate româneşti (avându-l ca personaj pe Haplea) (n. 1901)

– 2000: A murit călugărul Mihai Neamţu din Prilog, unul dintre stâlpii spirituali discreţi ai greco-catolicismului românesc, cunoscut ca „omul care vede prin oameni”; primind harul de a vedea în adâncul oamenilor, și-a dedicat viaţa identificării şi vindecării bolilor fizice, psihice şi spirituale ale celor care îi treceau pragul, ajutându-i pe cei nevoiaşi, aducând ateii la credinţă, pe cei rătăciţi îndrumându-i să îşi găsească calea, mângâindu-i pe cei necăjiţi. La 14 septembrie 2018, în Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, la sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore din Blaj, în prezenţa Preafericirii Sale Cardinal Lucian şi a Preasfinţiei Sale Claudiu, a avut loc Sesiunea de deschidere a Procesului de beatificare şi canonizare a Slujitorului lui Dumnezeu Mihai Neamţu OSBM (din Ordinul Sfântul Vasile cel Mare) (n. 1924) – 25 de ani

– 2013: A murit Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, dar şi din literaturile europene moderne) (n. 1932)

– 2022: A murit bateristul Aurel „Leluţ” Vasilescu, unul dintre membrii fondatori ai formaţiei „Compact” (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea ministerială UE – Vecinătatea Sudică

– Bruxelles: Summitul UE – Canada. Liderii instituțiilor Uniunii Europene îl găzduiesc pe prim-ministrul canadian Mark Carney pentru summitul UE-Canada, menit să intensifice legăturile economice și politice deja strânse, în special în lumina politicilor „America First” ale lui Trump. – ora locală  15:00

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit din cadrul UE (23 – 24 iun.)

– Varșovia: Reuniunea informală a miniștrilor turismului din UE (23 – 24 iun.)

– Strasbourg: Franţuzoaica Gisele Pelicot, organizaţia The Green Girls din Camerun şi Women of the Sun din Palestina sunt finalistele Premiului Vigdis 2025 pentru emanciparea femeilor acordat de Consiliul Europei. Premiul, lansat în 2023 împreună cu guvernul islandez şi aflat anul acesta la a doua ediţie, recompensează personalităţi şi iniţiative care promovează „emanciparea femeilor în toată diversitatea sa, în Europa şi în afara ei”. Câştigătorul va fi anunţat la această dată, în timpul deschiderii sesiunii plenare de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg

-Haga:Secretarul general al NATO, Mark Rutte, susține o conferință de presă înaintea summitului de la Haga – ora locală 13:00

-Santander, Spania: Ministrul spaniol al Economiei, Carlos Cuerpo, și președintele BBVA vor vorbi la un eveniment.

-Bruxelles: Miting în sprijinul Gazei în urma sosirii unui marș al cetățenilor Paris-Bruxelles care solicită acțiuni din partea UE – ora locală 10:00

-Strasbourg: Anunțarea câștigătorului premiului „Vigdis” al Consiliului Europei, care onorează emanciparea femeilor

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în zilele de 23 și 24 iunie, are loc Jubileul seminariştilor

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Afganistanul

– Dunkerque, Franța: Procesul activiștilor Greenpeace după o acțiune la centrala nucleară de la Gravelines

– Londra: Summitul Energy Tech

– Fort Worth, SUA: Deschiderea procesului penal federal împotriva Boeing, legat de prăbușirea a două avioane 737 MAX 8 în 2018 și 2019

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Administraţiei Publice în cadrul ONU”; stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 57/277 din 20 decembrie 2002, pentru a sărbători valoarea şi virtutea administraţiei publice în slujba comunităţii, precum şi recunoaşterea activităţii funcţionarilor publici

– „Ziua Mondială Olimpică”; marchează crearea Comitetului Internaţional Olimpic, la Paris, la 23.VI.1894 şi hotărârea forului olimpic mondial de a relua, în variantă modernă, Jocurile Olimpice; celebrată pentru prima oară la 23 iunie 1948

– „Ziua Internaţională a Sindromului Dravet” (o formă foarte rară şi incurabilă de epilepsie); marcată pentru prima dată în 2014, la iniţitiva a şapte organizaţii internaţionale, printre care şi Dravet România; prin unirea acestor forţe se încearcă sporirea gradului de cunoaştere a acestei boli, precum şi atragerea de fonduri, cu ajutorul cărora să se îmbunătăţească viaţa familiilor afectate

– „Ziua Internaţională a Văduvelor” este marcată pentru a evidenţia nedreptăţile cu care se confruntă văduvele din întreaga lume şi pentru a sensibiliza populaţia în vederea ajutării acestora şi a copiilor lor; adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 21 decembrie 2010, cu prilejul celei de-a 65-a Adunări Generale, după ce fusese lansată, în anul 2005, de Fundaţia Loomba din Marea Britanie; data aleasă semnifică ziua în care, în anul 1945, Shrimati Pushpa Wati Loomba, mama fondatorului Fundaţiei, a rămas văduvă. NOTĂ: Din anul 2011, în România a luat fiinţă Asociaţia „Există viaţă după doliu!”, o asociaţie caritabilă care oferă consiliere de specialitate, organizează întâlniri de socializare şi terapie pentru adulţi şi copii

– Ziua naţională a Marelui Ducat de Luxemburg; această dată a fost aleasă ca zi oficială de naștere a Marelui Duce, deși aceasta nu este ziua de naștere reală, fiind preferată datorită anotimpului și a vremii favorabile pentru festivități; astfel, Ziua Națională a Luxemburgului este o sărbătoare care îl onorează atât pe șeful statului, Marele Duce, cât și întreaga națiune luxemburgheză

– Ziua Suveranităţii Republicii Moldova. Declaraţia de Suveranitate a fost adoptată de Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti la 23 iunie 1990 – 35 de ani

– 1668: S-a născut Giovanni Battista (Giambatista) Vico, filosof şi jurist italian; unul dintre întemeietorii filosofiei istoriei (m. 1744)

– 1824: S-a născut Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (m. 1910)

– 1889: S-a născut poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (m. 1966)

– 1907: S-a născut James Meade, economist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1977 (m. 1995)

– 1910: S-a născut dramaturgul francez Jean Anouilh (m. 1987) – 115 ani

– 1912: S-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez (m. 1954)

– 1923: S-a născut George Russell, pianist, compozitor şi teoretician de jazz american (m. 2009)

– 1925: S-a născut cercetătorul american de origine britanică Oliver Smithies, care, împreună cu Mario Capecchi şi Sir Martin Evans, a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 2007, pentru descoperirea celulelor stem (m. 2017) – 100 de ani

– 1927: S-a născut regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (m. 1987)

– 1927: S-a născut dramaturgul uruguayan de origine română Jacobo Langsner, figură marcantă a teatrului uruguayan și argentinian (m. 2020)

– 1929: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (m. 2019)

– 1930: S-a născut cântăreaţa braziliană de samba Elza Soares; a fost considerată una dintre cele mai importante voci ale cântecului brazilian (m. 2022) – 95 de ani

– 1937: S-a născut (în Rusia) Martti Oiva Kalevi Ahtisaari a fost un diplomat și politician finlandez, care a îndeplinit funcția de președinte al Finlandei (1994 – 2000) și s-a făcut remarcat, de asemenea, ca mediator ONU, fiind cunoscut pentru implicarea sa în probleme de pace și distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 2008 (m. 2023)

– 1940: S-a născut Adam Faith, interpret pop, actor şi jurnalist englez (m. 2003) – 85 de ani

– 1943: S-a născut James Levine, dirijor şi pianist american (m. 2021)

– 1944: S-a născut Peter Bieri (cunoscut și sub pseudonimul Pascal Mercier), scriitor, filosof și profesor universitar elvețian (m. 2023)

– 1956: A murit Reinhold Gliér (nume la naştere: Reinhold Ernst Glier), compozitor, dirijor şi pedagog rus (n. 1875)

– 1957: S-a născut Frances Louise McDormand, actriţă americană de teatru, film şi televiziune, laureată a premiului Oscar

– 1959: A murit Boris Vian, trompetist de jazz şi comentator muzical francez, regizor şi scriitor (poet, dramaturg, romancier, traducător), oscilând între suprarealism şi existenţialism; inginer şi inventator (n. 1920)

– 1995: A murit virusologul american Jonas Salk; a preparat vaccinul antipoliomelitic şi l-a utilizat în profilaxia bolii, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (n. 1914) – 30 de ani

– 2006: A murit producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (n. 1923)

– 2011: A murit actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (n. 1927)

– 2012: A murit pianista franceză Brigitte Engerer (n. 1952, la Tunis)

– 2013: A murit Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (n. 1926)

– 2013: A murit cântăreţul şi compozitorul american Bobby Bland (n. 1930)

– 2021: A murit (s-a sinucis, într-o închisoare din Spania) John McAfee, creatorul softului antivirus care îi poartă numele (n. 1945)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 22 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:42

S-a întâmplat într-o zi de 22 iunie

* În urmă cu 546 de ani (1479), între 22 iunie şi 16 iulie, Ştefan cel Mare a construit, pe malul stâng al Dunării, cetatea Chilia Nouă. Autorii unor cronici moldo-germane relatează că, la 20 iunie 1479, marele domnitor (al Moldovei) a început construirea Chiliei, terminând-o în acelaşi an cu ajutorul a 8.000 meşteri şi 17.000 lucrători auxiliari. Grigore Ureche aduce, însă, unele amănunte: „Vă leato 6987 (1479) iunie 22 au început Ştefan-Vodă a zidi cetatea Chiliei şi au sfârşit-o într-acelaşi an, iulie 16”

* Cu 107 ani în urmă (1918) era înfiinţată, la Washington, din iniţiativa lui Vasile Stoica, „Liga Naţională Română”, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei româneşti. La data de 13 septembrie a aceluiaşi an a fuzionat cu „Comitetul naţional român” (22.VI/5.VII)

* Acum 106 ani (1919) apărea (până la 1.VII.1928), la Bucureşti, săptămânal şi apoi lunar, publicaţia „Ideea europeană” (Critică artistică şi socială), sub conducerea lui Constantin Rădulescu-Motru şi a lui Emanoil Bucuţa. Revista îşi propunea „să informeze publicul românesc asupra curentelor de idei şi transformărilor sociale din Europa, interpretând, totodată, cu obiectivitate, pe cele din cuprinsul românesc”

* Sunt marcați 85 de ani (1940) de când a fost creat Partidul Naţiunii, partid unic, totalitar, care a înlocuit partidul Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea supremă a regelui. A reprezentat o încercare de ultimă oră a lui Carol al II-lea de a se alinia, pe plan intern, la noua balanţă de forţe de pe continent, înclinând în favoarea Reich-ului (dizolvat la 11 septembrie, în acelaşi an). La data de 16.XII.1938 se înfiinţase, prin Decret-lege, Frontul Renaşterii Naţionale, organizaţie politică unică în stat (primul partid „de masă” din istoria României), având drept scop sprijinirea monarhiei şi a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea. Şeful suprem al FRN era regele. Totodată, s-a reorganizat şi formaţiunea paramilitară „Straja ţării”

* Tot acum 85 de ani (1940) a fost semnat al doilea armistițiu de la Compiègne de Germania Nazistă și Franța, la ora locală 18:50, lângă Compiègne din departamentul Oise. Ca urmare a victoriei Germaniei în Bătălia Franței (10 mai – 21 iunie 1940), a fost înființată zona de ocupație germană din Franța – întregul nordul țării, cu coasta Atlanticului și toate porturile sale și cu coasta Canalului Mânecii. Restul teritoriului „liber” a rămas sub controlul guvernului de la Vichy. Adolf Hitler a ales în mod deliberat pădurea Compiègne pentru semnarea armistițiului datorită simbolisticii sale: tot aici a fost semnat și armistițiul care a pus capăt Primului Război Mondial pe frontul de vest și a marcat înfrângerea Imperiului German

* În urmă cu 84 de ani (1941) Germania hitleristă ataca pe un front larg, fără declaraţie de război, Uniunea Sovietică (printr-o hotărâre a Prezidiului Sovietului Suprem al Rusiei din 13.VII.1992). Această dată este marcată în Rusia ca „Zi în memoria apărătorilor patriei”

* Se marchează 35 de ani (1990) de când unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale divizării Germaniei și ale Războiului Rece, Checkpoint Charlie din Berlin, a fost demolat în cadrul unei ceremonii festive, în prezența miniștrilor de externe ai celor patru puteri aliate din cel de-Al Doilea Război Mondial și ai celor două state germane. Acesta a constituit punct de trecere între Berlinul de Vest, ocupat de aliații occidentali, și Berlinul ocupat de sovietici

* Acum 33 de ani (1992) apărea, sub conducerea redacţională a publicistului Ion Cristoiu, primul număr al cotidianului „Evenimentul zilei”, un „cotidian de informaţie” (cum scria pe sigla ca o bulină roşie)

* Cu 31 de ani în urmă (1994) a fost semnat Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Cehia, cu prilejul vizitei oficiale la Bucureşti a preşedintelui ceh Vaclav Havel (21 – 22.VI.1994) și publicat în Monitorul Oficial nr. 79 din 2 mai 1995

* Se împlinesc 30 de ani (1995) de când România a depus, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Paris, cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană. Demersul a fost precedat de o întâlnire a întregului spectru politic românesc, care a semnat, cu o zi în urmă, „Declaraţia de la Snagov” (la 1.II.1995 a intrat în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, Acord semnat la 1.II.1993). La data de 25.IV.2005, a avut loc ceremonia de semnare a Tratatelor de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană (la Abaţia Neumünster din Luxemburg), precedată de reuniunea Consiliului European, care a dat votul final asupra documentelor ce consfinţeau calitatea de viitoare membre ale UE pentru cele două ţări. De la 1.I.2007 România şi Bulgaria sunt membre ale Uniunii Europene, după ce Parlamentele tuturor ţărilor UE au ratificat cele două Tratate semnate la 25.IV 2005

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Ţării Româneşti; Duminica a doua după Rusalii (Duminica Sfinților Români) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– 1874: S-a născut Constantin C. Orghidan, inginer şi pasionat colecţionar (monede, sigilii, obiecte arheologice ş.a, pe care le-a donat Academiei Române); membru de onoare al Academiei Române din 1942 (m. 1944)

– 1902: S-a născut matematicianul Alexandru Ghika, fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1905: S-a născut psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1980) – 120 de ani

– 1913: S-a născut Petru Rezuş, profesor de teologie (autor de lucrări de teologie fundamentală, dogmatică, istoria Bisericii), prozator şi istoric literar (m. 1995)

– 1913: A murit Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (n. 1875)

– 1927: S-a născut regizorul de teatru Vlad Mugur; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în Germania; după 1990 şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (m. 2001, la München)

– 1928: S-a născut biochimistul Mircea Petru Cucuianu; întemeietorul şcolii româneşti de biochimie clinică; contribuţii în domeniul hemostazei, trombozei, aterosclerozei şi lipidologiei; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2017)

– 1934: S-a născut Ion Taloş, etnolog, folclorist, traducător şi profesor; în 1987 solicită azil politic în Germania, unde a devenit profesor de literaturi populare romanice la Universitatea din Köln, după ce în România a obținut un doctorat și a desfășurat numeroase activități științifice

– 1938: S-a născut (la Iaşi) Izu Vaisman, matematician şi profesor israelian; în 1976 a emigrat în Israel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015

– 1938: S-a născut Octavian Vintilă, unul dintre cei mai apreciați comentatori de radio; fost scrimer de performanță, specializat pe sabie, s-a retras din activitatea competițională, devenind jurnalist sportiv la Radio România Actualități; a rămas în istorie drept vocea de la Radio care a comentat șase ediții ale Jocurilor Olimpice, inclusiv exercițiul memorabil executat de Nadia Comăneci la sol, la Jocurile Olimpice din 1980 și finala olimpică la 5.000 de metri a Gabrielei Szabo din 2000, de la Sydney, unde a câștigat medalia de aur; alături de lotul olimpic al României, Octavian Vintilă a participat la Jocurile Olimpice de vară din 1964 de la Tokyo şi la cele din 1972 de la München, unde România s-a clasat pe locul 4 la proba pe echipe (m. 2024)

– 1943: S-a născut criticul de teatru, eseistul şi profesorul universitar George Banu; stabilit la Paris în 1974; şi-a dedicat opera critică regiei moderne; preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor (1994-2001); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2013) (m. 2023)

– 1945: S-a născut Petre Florescu, jucător de rugby și antrenor (m. 2021) – 80 de ani

– 1947: S-a născut actriţa Paula Sorescu-Lucian; membru fondator al Teatrului Excelsior alături de soţul ei, actorul Ion Lucian (1924-2012); a interpretat numeroase roluri pe scena teatrului pentru copii, precum şi în teatrul şi filmul românesc (m. 2016)

– 1950: S-a născut Adrian Năstase, profesor de drept public internațional şi om politic social-democrat; între 1990-1992 a fost ministru de externe al României din partea FSN, apoi președinte al Camerei Deputaților între 1992-1996 respectiv 2004-2006, din partea PDSR, respectiv PSD. Între decembrie 2000 și decembrie 2004 a fost prim-ministru al României; candidat al Partidului Social Democrat la funcția de șef al statului, la alegerile prezidențiale din 2004, fiind învins, în al doilea tur de scrutin, de candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Traian Băsescu; în prezent este preşedinte membru-fondator al Fundaţiei Europene „Nicolae Titulescu” – 75 de ani

– 1958: S-a născut soprana şi profesoara Bianca Luigia Manoleanu; promotoare a liedului şi a muzicii vocale contemporane româneşti

– 1958: S-a născut actorul şi regizorul Marian Ciripan

– 1958: S-a născut Rodion Cămătaru, fost fotbalist internaţional; a jucat în echipa națională de fotbal a României; în martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1984-1990, dar și pentru întreaga activitate

– 1960: S-a născut Valentin Nicolau, geofizician, scriitor şi dramaturg; fondator al editurii „Nemira”, fost preşedinte-director general al Televiziunii Române (2002-2005) (m. 2015) – 65 de ani

– 1963: A murit Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate cântăreţe de muzică populară românească (n. 1913)

– 1964: S-a născut diplomatul Sorin Dumitru Ducaru; fost şef al Diviziei pentru riscuri de securitate emergente din cadrul NATO; ambasador la Reprezentanţa Permanentă a României la NATO (2006-2013); ambasador al României în SUA (2001-2006); reprezentant permanent al României pe lângă ONU (2000-2001); în iunie 2019 a preluat funcția de director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SatCen), fiind selectat de Consiliul SatCen, format din reprezentanți ai tuturor statelor membre ale UE, și ulterior numit de fostul Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Federica Mogherini, în această funcție

– 1966: S-a născut Alexandru Solomon, regizor și producător de film, operator de imagine și scenarist

– 1971: A murit botanistul George Bujorean; unul dintre fondatorii ecologiei experimentale româneşti (n. 1893)

– 1974: A murit Ion Conea, unul dintre cei mai importanţi geografi, figură marcantă a a şcolii geopolitice româneşti şi omul cu cea mai mare contribuţie în domeniul toponimiei (n. 1902)

– 1975: A murit artista decoratoare Mimi Podeanu (n. 1927) – 50 de ani

– 1992: A murit Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (n. 1916)

– 2009: A murit pictoriţa şi profesoara Rodica Lazăr (n. 1931)

– 2023: A murit Michael Horodniceanu (născut Mihai Horodniceanu), arhitect, doctor în planificarea și ingineria transporturilor și profesor universitar român american care a dezvoltat sistemul de metrou din New York; fondator și CEO al Grupului Urbitran; președinte al MTA Capital Construction (n. 1944)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie în bazilica Sfântul Ioan din Lateran și celebrează solemnitatea „Trupul și Sângele Domnului” („Corpus Domini” sau „Joia Verde”). După Sfânta Liturghie, Papa, romanii și pelerinii merg pe jos în procesiune până la bazilica „Santa Maria Maggiore”, unde pontiful împarte binecuvântarea euharistică cu Preasfântul Sacrament

– Regatul Unit: Ziua Windrush, care comemorează sosirea primilor imigranți vest-indieni în Regatul Unit după al Doilea Război Mondial

Aniversări – Comemorări

– 1763: S-a născut compozitorul francez Étienne Nicolas Méhul (m. 1817)

– 1767: S-a născut Wilhelm von Humboldt, filolog, lingvist, filosof, scriitor şi om politic german; întemeietorul Universităţii din Berlin (1810); adept al unificării Germaniei şi al unor reforme liberale (m. 1835)

– 1805: S-a născut Giuseppe Mazzini, om politic italian, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (m. 1872) – 220 de ani

– 1864: S-a născut Hermann Minkowski, matematician german de origine lituaniană; contribuţii importante în domeniul teoriei numerelor (a dezvoltat teoria geometrică a numerelor), al fizicii matematice şi al teoriei relativităţii (m. 1909)

– 1887: S-a născut Sir Julian (Sorell) Huxley, biolog (a influenţat dezvoltarea embriologiei moderne) şi filosof englez; primul director al UNESCO (1946-1948) (m. 1975)

– 1898: S-a născut scriitorul german Erich Maria Remarque; unul dintre cei mai cunoscuți și populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea (m. 1970)

– 1906: S-a născut (în Austria) Billy Wilder (nume real: Samuel Wilder), scenarist, regizor, producător şi actor american de film; considerat un maestru al comediei americane (m. 2002)

– 1910: S-a născut inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (m. 1995) – 115 ani

– 1918: S-a născut Dame Cicely Mary Strode Saunders, asistentă medicală, medic, asistent social și scriitoare britanică; cunoscută pentru rolul ei în nașterea mișcării hospice, subliniind importanța îngrijirii paliative în medicina modernă (m. 2005)

– 1926: S-a născut scriitorul, regizorul şi scenaristul polonez Tadeusz Konwicki; cel mai cunoscut roman al său este „Mica Apocalipsă”, o carte premonitorie despre căderea regimului comunist (m. 2015)

– 1936: S-a născut cântărețul și actorul american de film Kris Kristofferson (m. 2024)

– 1939: S-a născut Ada Yonath, biochimistă israeliană; Premiul Nobel pentru chimie pe 2009, alături de biologii americanii Venkatraman Ramakrishnan şi Thomas Steitz, pentru activitatea de cercetare în domeniul ribozomilor, cu implicaţii importante pentru studiul antibioticelor

– 1940: S-a născut Abbas Kiarostami, regizor, scenarist, producător de filme şi fotograf iranian (m. 2016) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Michael Lerner, actor cu origini româneşti, cunoscut din filme precum „Elf”, „Godzilla”, „X-Men: Days of Future Past”, care a primit o nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar datorită interpretării sale din comedia psihologică „Barton Fink” (1991), regizată de fraţii Joel şi Ethan Coen (m. 2023)

– 1943: S-a născut actorul, regizorul de film și profesorul austriac Klaus Maria Brandauer

– 1944: S-a născut Gérard Mourou, cercetător francez, pionier în domeniul electrotehnicii și laserilor, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018; inițiatorul proiectului ELI, mentorul științific al proiectului ELI-NP (Laserul de la Măgurele); în 2019 a fost ales membru de onoare al Academiei Române

– 1945: S-a născut Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (m. 2014) – 80 de ani

– 1947: S-a născut filosoful şi sociologul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; laureat al Premiului Holberg (2013) şi al Premiului Kyoto (2021) pentru întreaga sa activitate, Bruno Latour a fost un intelectual preocupat de cercetarea pe teren; a fost una dintre personalităţile gândirii ecologice (m. 2022)

– 1949: S-a născut Meryl Streep (numele real: Mary Louise Streep), actriţă americană de teatru, film şi televiziune; multiplu laureată a premiului Oscar

– 1953: S-a născut cântăreaţa, compozitoarea şi actriţa americană Cyndi Lauper

– 1961: S-a născut Jimmy Somerville, vocalist şi compozitor scoţian

– 1964: S-a născut Dan Brown, romancier american; cunoscut mai ales datorită best-seller-ului „Codul lui Da Vinci”

– 1965: A murit producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (n. 1902) – 60 de ani

– 1969: A murit cântăreaţa și actriţa americană de film Judy Garland (n. 1922)

– 1974: A murit Darius Milhaud, compozitor, dirijor şi critic muzical francez (n. 1892)

– 1984: A murit regizorul britanic de film Joseph Losey (n. 1909)

– 1987: A murit Fred Astaire (născut Frederick Austerlitz), actor de film, dansator şi coregraf american (n. 1899)

– 1989: A murit tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (n. 1910)

– 1990: A murit fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (n. 1908) – 35 de ani

– 2002: A murit scriitoarea americană Ann Landers (nume real: Esther Pauline „Eppie” Lederer) (n. 1918)

– 2008: A murit scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (n. 1917)

– 2013: A murit Gary David Goldberg, scriitor şi producător american de televiziune şi film (n. 1944)

– 2015: A murit James Roy Horner, compozitor, orchestrator şi dirijor american; a compus muzica pentru peste 100 de filme, printre care: „Titanic”, „Avatar”, „Aliens”, „Apollo 13”, „Masca lui Zorro”, „Legenda lui Zorro”, „Star Trek II: Mânia lui Khan”, „O minte sclipitoare”, „Star Trek III: În căutarea lui Spock” (n. 1953) – 10 ani

– 2019: A murit scriitoarea și jurnalista americană Judith Krantz, autoarea unor romane de dragoste cu mare succes la public (n. 1928)

– 2020: A murit Joel Schumacher, regizor, producător de filme și scenarist american (n. 1939) – 5 ani

– 2022: A murit paleontologul și profesorul francez Yves Coppens; a descoperit mai multe fosile de hominizi, inclusiv celebrul schelet parţial al unui australopitec, denumit Lucy, ce are o vârstă de 3,2 milioane de ani (n. 1934)

– 2023: A murit Victor Pușcaș, jurist și politician din Republica Moldova, unul din autorii Constituției Rep. Moldova; a participat la elaborarea concepţiei reformei judiciare şi de drept, a legilor privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, contenciosului administrativ, organizării judecătorești, statutului judecătorului, Codului de procedură penală ş.a.; a îndeplinit funcțiile de ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994-1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995-2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998-2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001-2007) (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 21 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:38

S-a întâmplat într-o zi de 21 iunie

* Acum 177 de ani (1848), în revista „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”. Poemul „Un răsunet” al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta)

* Cu 153 de ani în urmă (1872) fruntaşii politici români din Transilvania, întruniţi la Blaj, au alcătuit un memoriu în care cereau recunoaşterea limbii române ca a doua limbă oficială în administraţia locală, o nouă lege electorală fără privilegii de clasă şi de castă, autonomia şcolilor confesionale, întrebuinţarea în Universitatea din Cluj şi a limbii române etc. (21.VI/3.VII)

* Acum 104 ani (1921) a avut loc la Bucureşti premiera filmului „Ecaterina Teodoroiu”, denumit în presa vremii drept „un episod în jurul Ecaterinei Teodoroiu, fecioara de la Jiu, înscenat cu concursul Armatei”. Filmul, realizat în colaborare cu Societatea Mormintelor Eroilor de Război, îmbină episoade reconstituite, cu Marietta Rareş în rolul Ecaterinei, cu materiale autentice din actualităţile de război, filmate pe front de Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei Române. Pelicula a fost regizată de cineastul, regizorul şi operatorul Nicolae Barbelian

* Cu 84 de ani în urmă, pe 21 iunie 1941, România intra în cel de-al Doilea Război Mondial, alături de Germania, împotriva URSS. În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, Armata Română primea de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostaşi, vă ordon: treceţi Prutul!”, prin acest ordin declanșându-se operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică. Declarația antonesciană, „Ostași! Vă ordon: treceți Prutul!”, a fost (de facto) nu o declarație de război în sensul direct al cuvântului (fiind mai degrabă un apel către soldați), ci o mișcare strategică ce urmărea surprinderea sovieticilor, astfel că eliberarea Basarabiei și Bucovinei a fost un succes militar, durând numai 3 săptămâni, cu puține pierderi omenești. Eliberarea Basarabiei și a Nordului Bucovinei a fost finalizată la 26 iulie 1941

* În urmă cu 34 de ani (1991) ultimul eşalon cu militari sovietici a părăsit Cehoslovacia, încheind astfel acţiunea de repatriere a trupelor sovietice staţionate din 1968 pe teritoriul acestei ţări

* Acum 33 de ani (1992) avea loc proclamarea oficială a canonizării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a următorilor sfinţi români: Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea (cu data de prăznuire la 29 februarie); Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş (24 aprilie); Sfântul Ierarh Ghelasie de  la Râmeţ (30 iunie); Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi (1 iulie); Sfântul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie); Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ – Hozevitul (5 august); Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (7 august); Sfinţii Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache (16 august); Sfântul Cuvios Ioan de la Prislop (13 septembrie); Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (27 septembrie); Sfinţii Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (21 octombrie); Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul-Vâlcea (23 noiembrie) şi Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul (18 decembrie)

* În urmă cu 8 ani (2017), moțiunea de cenzură intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor”, inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost aprobată cu 241 voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”. Au votat doar parlamentarii PSD, ALDE și cei ai minorităților naționale; PNL și USR au fost prezenți în plen, dar nu au votat, în timp ce UDMR și PMP nu au fost prezenți. Deși de obicei votul era secret cu bile, de data asta s-a votat cu bilele la vedere. Pentru ca moțiunea să treacă, numărul minim necesar de voturi a fost de 233. Astfel, guvernul Sorin Grindeanu a guvernat România din 4 ianuarie până în 29 iunie 2017. La 14 iunie 2017, partidele PSD și ALDE au retras guvernului sprijinul politic și toți miniștri în afară de premier și ministrul Comunicațiilor și-au depus demisia. În pofida cooptării fostului premier Victor Ponta în funcția de secretar general al guvernului, cabinetul a căzut la 21 iunie 2017 în urma unei moțiuni de cenzură și a fost înlocuit după alte 8 zile cu guvernul Tudose

Aniversări – Comemorări

– Solstiţiul de vară (ziua cea mai lungă, noaptea cea mai scurtă), începutul verii astronomice – ora 5:42 (ora oficială a României, este inclusă și ora de vară)

– Sf. Alois de Gonzaga, călugăr (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1888: S-a născut Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor; ulterior a fost realizator şi director de programe la SRR (m. 1952)

– 1894: S-a născut Virginia Andreescu-Haret, prima femeie-arhitect din România şi prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general; printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Gheorghe Şincai” din Bucureşti, Biserica „Sf. Treime” din Bucureşti, primele blocuri din beton armat; nepoata pictorului Ion Andreescu (m. 1962)

– 1909: A murit Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat printre pionierii istoriei literare româneşti, „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) fiind o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (n. 1850, la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina)

– 1915: S-a născut prozatorul Al.[exandru] I.[ancu] Ştefănescu, cunoscut editor şi publicist al primei etape de dezvoltare literară postbelică (m. 1984) – 110 ani

– 1920: S-a născut actorul Puiu Călinescu (m. 1997) – 105 ani

– 1922: A murit Take (Dumitru) Ionescu, avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară şi a fost corespondent al ziarului londonez „Times” (n. 1858)

– 1923: S-a născut criticul şi istoricul literar, eseistul şi jurnalistul Eugen Luca (nume real: Jean Leibovici) (m. 1997, la Haifa/Israel)

– 1928: S-a născut pictoriţa Elena Greculesi (m. 2016)

– 1930: S-a născut geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2012) – 95 de ani

– 1938: A murit (la Cluj) Béla Páter, inginer agronom de naţionalitate maghiară; cercetări asupra culturii şi valorificării plantelor medicinale, domeniu în care şi-a câştigat un renume internaţional (n. 1860, la Eperjes/Ungaria)

– 1942: S-a născut Geo Vasile (numele real: Vasile Gheorghe), italienist, critic literar, scriitor, poet şi traducător

– 1943: S-a născut regizorul de teatru şi operă, scriitorul şi profesorul universitar Andrei Şerban; considerat cel mai important regizor român din a doua jumătate a secolului al XX-lea; stabilit în SUA din 1975, a pus în scenă spectacole în peste 40 de ţări; revenind constant în România după 1990, a fost pentru o scurtă perioadă director al Teatrului Naţional din Bucureşti (1990-1993), a montat spectacole de teatru și de operă care s-au bucurat de mare succes

– 1951: S-a născut Doru Tufiş, solist vocal, chitarist şi compozitor

– 1952: S-a născut violonistul şi profesorul universitar de origine română Sherban Lupu, stabilit în SUA; considerat unul dintre cei mai buni interpreți contemporani ai lucrărilor enesciene pentru vioară; desfășoară o deosebită activitate de promovare a creației enesciene (m. 2023)

– 1970: A murit matematicianul Victor Vâlcovici; profesor universitar la Iaşi, Timişoara (primul profesor român de mecanică raţională) şi Bucureşti; a abordat probleme de dinamică stelară, de matematică aplicată şi probleme privind fundamentele mecanicii; considerat creatorul hidrodinamicii şi al aerodinamicii teoretice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1885) – 55 de ani

– 1974: S-a născut Răzvan Mazilu, coregraf, dansator, regizor de teatru și creator de costume

– 1976: A murit compozitorul Alexandru Zavulovici (n. 1889)

– 1982: A murit N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (n. 1897)

– 1988: A murit George Ivaşcu, critic şi istoric literar, publicist şi profesor; director al revistei „Contemporanul” (1955-1971) şi redactor-şef al revistei „România literară” (1971-1988) (n. 1911)

– 1994: A murit inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1999, 21/22: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926)

– 2008: A murit Victor Iancu, lingvist şi scriitor; a publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Amsterdam: Manifestări de sărbătorire pe autostrada A10 – șoseaua de centură în jurul orașului Amsterdam, cu o lungime de 32 km – a celei de-a 750-a aniversări a orașului Amsterdam

– Turcia: Reuniunea miniștrilor de externe ai Consiliului Conferinței Islamice (OIC) (21 – 22 iun.)

– Londra: Săptămâna Acțiunii Climatice de la Londra (21 – 29 iun.)

– Stonehenge, Regatul Unit: Sărbătorirea solstițiului de vară (21 iun. – 21 iul.)

– Londra: Rugby – meci test – Anglia – Franța

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Hidrografiei”, instituită de Organizaţia Hidrografică Internaţională şi adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 29 noiembrie 2005, prin Rezoluţia nr. 60/30. Scopul marcării acestei zile este de a promova o navigaţie în siguranţă pe ape şi în porturi şi de a proteja rezervele marine. Tema pentru acest an este: „Cartografierea fundului mării: Facilitarea acțiunii oceanice”

– „Ziua Mondială a Umanismului”, sărbătorită, în ultimii ani, exclusiv pe data de 21 iunie; a fost inţiată de Asociţia Umanistă din America încă de la mijlocul anilor ’80 ai secolului XX, fiind sărbătorită în preajma solstiţiului de vară, pentru a marca importanţa răspândirii valorilor pozitive ale umanismului

– „Ziua Mondială a Soarelui” coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice; lansată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, ziua are drept scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare; a fost marcată pentru prima oară în România în anul 1997

– „Ziua Internaţională a Sărbătorii Solstiţiului”, marcată pentru prima dată în 2020, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, este un prilej pentru a informa populaţia despre evenimentele astronomice solstiţiu şi echinocţiu, ambele câte două în fiecare an, şi despre semnificaţia lor pentru numeroase religii şi culturi etnice. Solstiţiile şi echinocţiile sunt două fenomene astronomice stabile, indispensabile pentru calculul oricărui calendar, în delimitarea anotimpurilor. Denumirea de solstiţiu din latinescul „solstitium” înseamnă „soare nemişcat” şi se produc două astfel de fenomene anual: în jurul datei de 21 iunie (cunoscut în mod obişnuit ca „solstiţiul de vară”, prima zi de vară şi cea mai lungă zi a anului) şi 21 decembrie (cunoscut în mod obişnuit ca „solstiţiul de iarnă”, prima zi de iarnă şi cea mai scurtă zi, iluminată de Soare, a anului). Pe de altă parte, un echinocţiu – derivat din latinescul aequinoctium, de la aequus (egal) şi nox (noaptea) – este de obicei considerat ca momentul în care Soarele se află deasupra Ecuatorului, iar acest fenomen apare de două ori în fiecare an: în jurul datei de 20 martie (denumit „echinocţiul de primăvară”, deoarece marchează începutul primăverii în majoritatea culturilor) şi 23 septembrie (numit „echinocţiul de toamnă”, marcând începutul toamnei)

– „Ziua Internaţională Yoga”, declarată de Adunarea Generală a ONU printr-o rezoluţie adoptată la 11 decembrie 2014; cererea de stabilire a unei zile pentru celebrarea acestei practici străvechi, care combin ă exerciţiile fizice cu meditaţia, a fost iniţiată de premierul indian Narendra Modi, fiind aleasă data solstiţiului de vară, o sărbătoare cu o semnificaţie deosebită în multe culturi

– „Ziua Internaţională a Skateboarding-ului”, instituită în 2004 de Asociaţia Internaţională a Companiilor de Skateboarding

– „Ziua Europeană a Muzicii” promovează toate genurile muzicale, precum şi variate forme de expresivitate muzicală. Conceptul de sărbătorire a muzicii, pe parcursul unei zile întregi, a fost iniţiat de muzicianul american Joel Cohen, care a petrecut două sezoane ca producător de programe de radio muzicale pentru Radioul Naţional francez; ideea a fost preluată mai târziu, „Fête de la musique” fiind declarată, în 1982, sărbătoare oficială de ministrul francez al culturii Jack Lang; evenimentul a fost exportat în 1985, ajungând din Franţa în Grecia, la Atena, cu ocazia primei ediţii a Capitalei Culturale Europene; de atunci festivalul s-a extins, devenind un fenomen internaţional

– 1527: A murit Niccolò Machiavelli, om politic, scriitor şi istoric renascentist italian (n. 1469)

– 1621: A murit Jan Jessenius, medic, om politic, filosof slovac; cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile anatomiei și chirurgiei (n. 1566)

– 1652: A murit Ingo Jones, arhitect şi scenograf englez; iniţiatorul arhitecturii clasice în Anglia; a restaurat catedrala Saint Paul din Londra; considerat primul mare scenograf englez (a introdus conceptul italian de perspectivă pe scenele britanice) (n. 1573)

– 1732: S-a născut compozitorul german Johann Christoph Friedrich Bach (m. 1795)

– 1850: S-a născut Enrico Cecchetti, balerin şi mim italian; considerat unul dintre marii profesori din istoria dansului (m. 1928) – 175 de ani

– 1882: S-a născut Rockwell Kent, pictor şi grafician american (m. 1971)

– 1884: S-a născut inginerul francez Marcel Schlumberger; promotor al aplicațiilor industriale ale prospecțiunii electrice; a fondat, împreună cu fratele său, François Conrad Schlumberger, Société de Prospection Électrique, din care s-a dezvoltat Schlumberger Limited, cea mai mare companie de prospecțiune petrolieră de pe glob (m. 1953)

– 1891: S-a născut dirijorul german Hermann Scherchen (m. 1966)

– 1893: S-a născut Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (m. 1973)

– 1905: S-a născut Jean-Paul Sartre, filosof existenţialist, scriitor şi critic literar francez; i-a fost atribuit Premiul Nobel pentru literatură în 1964, pe care a refuzat să-l ridice (m. 1980) – 120 de ani

– 1908: A murit compozitorul rus Nikolai Rimski-Korsakov (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii inclusiv stilul vechi – 8 iunie 1908

– 1912: S-a născut Mary Mccarthy, scriitoare şi critic literar american (m. 1989)

– 1914: A murit scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu (n. 1843)

– 1921: S-a născut actriţa americană Jane Russell (m. 2011)

– 1922: S-a născut actriţa americană Judy Holliday (m. 1965)

– 1926: S-a născut Lou (Lodewijk Frederik) Ottens, inginer și inventator olandez, cunoscut ca inventator al casetei audio, și pentru munca sa în dezvoltarea compact discului – CD (m. 2021)

– 1935: S-a născut scriitoarea franceză Françoise Sagan (m. 2004) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Jon Huntsman Sr., om de afaceri și filantrop american (a donat foarte mulți bani pentru studierea cancerului); fondator al companiei de produse chimice ”Huntsman Corporation” (m. 2018)

– 1940: A murit Jean Vuillard, pictor post-impresionist şi desenator francez (n. 1868) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (m. 2012, s-a aruncat de pe podul Vincent Thomas din San Pedro)

– 1945: S-a născut poetul, romancierul, traducătorul şi eseistul polonez Adam Zagajewski; i-au fost decernate Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în anul 2004, Premiul Griffin pentru Poezie pentru întreaga operă poetică în 2016 și Premiul Prințesa Asturiei în anul 2017 (m. 2021) – 80 de ani

– 1945: S-a născut fostul mijlocaş Luis Mendoza, „Mendocita”, unul din cei mai buni jucători venezueleni de fotbal din toate timpurile (m. 2024) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Anne Carson, poetă, eseistă, profesoară universitară și traducătoare canadiană – 75 de ani

– 1957: S-a născut Nino D’Angelo, interpret și compozitor de muzică uşoară, actor și producător italian

– 1957: A murit fizicianul german Johannes Stark, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1919 (n. 1874)

– 1961: S-a născut Manu Chao (n. José-Manuel Thomas Arthur Chao), cântăreț francez de origine spaniolă

– 1982: S-a născut Prințul William, Duce de Cambridge, primul fiu al lui Charles, Prinț de Wales și al Dianei, Prințesă de Wales și nepot al Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii și al Prințului Philip, Duce de Edinburgh

– 2003: A murit George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (n. 1922)

– 2003: A murit scriitorul american Leon Uris (devenit foarte cunoscut în 1958, pentru best-seller-ul „Exodus”, tradus, imediat după apariţie, în 50 de limbi), scenarist şi producător de film (n. 1924)

– 2017: A murit Iuri Drozdov, legendar spion sovietic, care i-a coordonat multă vreme pe agenţii clandestini de care KGB-ul dispunea în Occident (n. 1925)

– 2018: A murit bioeticianul și profesorul american Hugo Tristram (Herman) Engelhardt Jr., unul dintre fondatorii din domeniile bioeticii și filosofiei medicinei (n. 1941)

– 2019: A murit Dimitris Christófias, om politic cipriot, fost președinte al Republicii Cipriote între anii 2008-2013 (n. 1946)

– 2020: A murit Zeev Sternhell, istoric și politolog israelian de origine poloneză; unul dintre experții mondiali în fascism (n. 1935) – 5 ani

– 2024: A murit Spiridon Vangheli, prozator, poet, traducător, editor și profesor din Republica Moldova; autor de literatură pentru copii (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:28

S-a întâmplat într-o zi de 20 iunie

* În urmă cu 119 ani (1906) era înfiinţat, printr-un decret al Regelui Carol I, Institutul Geologic al României – Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției, şi era creat Corpul geologilor, primul director al institutului fiind profesorul Ludovic Mrazec. În 2005, Guvernul României a reafirmat, prin Hotărârea nr. 1399, atribuţiile Institutului Geologic al României ca serviciu geologic naţional. Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut şi la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys. Institutul Geologic al României este instituţia abilitată să întocmească, să editeze şi să imprime hărţile naţionale geologice, hidrogeologice, geofizice şi metalogenetice la diverse scări (HG1399/2005). În cadrul Institutului Geologic al României a fost creată în anul 2006 Secția Instalații de Interes Național, care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari

* Se împlinesc 85 de ani (1940) de când a fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române). După 1944, Institutul de Antropologie şi-a încetat oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică s-a continuat sub conducerea profesorului Alexandru Tudor. Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, a înfiinţat un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963). Abia după 1990, Institutul şi-a redobândit personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990-2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”

* Acum 71 de ani (1954) a fost inaugurat podul peste Dunăre dintre Giurgiu şi Ruse (numit „Podul prieteniei”), pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa. La 14 iunie 2013, a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română, era în funcţiune un singur pod, cel dintre Giurgiu şi Ruse

* În urmă cu 34 de ani (1991) avea loc înfiinţarea Partidului România Mare, prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015). Președinte: Victor Iovici (din noiembrie 2017)

* Tot acum 34 de ani (1991), imediat după unificare, deputaţii Bundestagului acordau Berlinului statutul de capitală a Germaniei reunificate. După unificare, Parlamentul german, Bundestag, a început inițial să se întâlnească la Bonn. Cu toate acestea, în condițiile inițiale ale Tratatului de unificare dintre cele două țări, orașul Berlin a fost și el reunificat și a devenit, cel puțin cu numele, capitala Germaniei reunificate. Un vot restrâns al Bundestagului din 20 iunie 1991, cu 337 voturi pentru Berlin și 320 voturi pentru Bonn, a decis ca Bundestagul și multe oficii guvernamentale să se mute în cele din urmă și oficial de la Bonn la Berlin. Votul a fost împărțit în mod restrâns, iar majoritatea membrilor parlamentului au votat după linii geografice

* Cu 33 de ani în urmă (1992) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”

* Acum 28 de ani (1997) avea loc inaugurarea oficială, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialul Sighet”), monument istoric recreat în amintirea uneia dintre cele mai notorii închisori politice din România din epoca comunistă şi devenit primul memorial din lume închinat memoriei victimelor comunismului. În România peste 600.000 de persoane au fost condamnate și închise din motive politice de către regimul comunist între 1945 și 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia

* Acum 24 de ani (2001) pe raza comunei Rapoltu Mare, judeţul Hunedoara, au fost descoperite două aşezări suprapuse datând din Epoca Bronzului şi perioada dacică

Aniversări – Comemorări

– 1891, 20.VI/2.VII: A murit (la Paris) Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor şi publicist; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române (1868), preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (n. 1817)

– 1913: S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (m. 1979)

– 1917: S-a născut Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri (considerat unul dintre cei mai bogaţi români, potrivit Topului celor mai bogaţi 300 de români), publicist şi eseist; stabilit de mai multe decenii în Italia; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (m. 2008)

– 1929: S-a născut actorul Petre Gheorghiu (m. 2000)

– 1934: S-a născut Cornel Țăranu, compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar; mai mult de două decenii a fost vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, coordonând și filiala din Cluj-Napoca; a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1968, a ansamblului de muzică contemporană „Ars Nova”; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2023)

– 1937: S-a născut Radu Gabrea, regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (m. 2017)

– 1942: S-a născut soprana Daniela Diaconescu

– 1955: S-a născut fosta handbalistă Viorica Doina Reta Ionică, care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar (m. 2020) – 70 de ani

– 1962: A murit istoricul de origine aromână Victor Papacostea; specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (n. 1900)

– 1972: S-a născut Tudor Giurgiu, producător şi regizor de film; președinte-director general al TVR între anii 2005 – 2007, fondatorul şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania

– 1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910)

– 1989: A murit Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (n. 1914)

– 1995: A murit eseistul şi filosoful Emil Cioran, unul dintre cei mai importanți gânditori lumii din secolului al XX-lea, descris ca aristocrat al dubiului, dandy al metafizicii, sau stilist al disperării şi încadrat în generaţia interbelică a mentorilor, alături de Noica, Eliade şi Ţuţea; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; în 1990, la 79 de ani, era considerat cel mai important stilist francez al secolului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (n. 1911) – 30 de ani

– 1999: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926)

– 2014: A murit scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (n. 1945)

– 2015: A murit Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor de fotbal; a contribuit decisiv la renaşterea fotbalului românesc după Al Doilea Război Mondial; inventatorul stilului tiki-taka (n. 1921) – 10 ani

– 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (n. 1929)

– 2024: A murit scriitorul, eseistul, medicul psihiatru, disidentul și publicistul Ion Vianu; a emigrat în 1977 în Elveția, ca protest împotriva utilizării psihiatriei în scopuri politice; activ pe plan internaţional în domeniul apărării drepturilor omului în psihiatrie; colaborator la Radio Europa Liberă; a publicat în străinatate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei; membru fondator al Fundației Culturale Memoria; după 1989 s-a implicat activ în reformarea sistemului psihiatric din România, revenind frecvent în ţară; fiul criticului literar Tudor Vianu (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (Ecofin)

– Madrid: „Contra-summit” NATO înainte de summitul NATO de la Haga (20 – 21 iun.)

-Rusia: Președintele rus  Vladimir Putin susține un discurs la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg

-Roma:  Prim-ministrul Giorgia Meloni și președintele Comisiei Europene, Antonio Costa, cogăzduiesc summitul privind Planul Mattei/Inițiativa Global Gateway

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Congresul partidului de guvernământ RHDP (20 – 21 iun.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, are loc Jubileul guvernanţilor de state (20 – 22 iun.)

– Londra: Cântărețul american Chris Brown se prezintă în fața Tribunalului Penal din Southwark pentru agresiune

– Milano: Săptămâna modei masculine primăvară/vară 2026 (20 – 24 iun.)

– Paris: Atletism – cursa Saint-Denis (mixt) 2025

– Mugello: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Italiei (20 – 22 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Refugiaţilor” este marcată din 2001, la iniţiativa ONU (Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000); în acel an, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenţiei din 20.VI.1951 referitoare la Statutul Refugiaţilor, Organizaţia pentru Unitatea ţărilor africane (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea „Zilei mondiale a refugiaţilor” în ziua în care era marcată „Ziua refugiaţilor din Africa” (20 iunie). NOTA 1: La 28 septembrie, în Biserica romano-catolică, este marcată „Ziua mondială a migrantului și a refugiatului” (a 111-a), în ultima duminică din septembrie; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați. NOTA 2: Pe 18 decembrie este „Ziua internaţională a migranților”, marcată anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora). NOTA 3: „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015. Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” pe 17 august anul acesta (prima duminică după 15 august)

– 1819: S-a născut Jacques Offenbach, compozitor, dirijor şi violoncelist francez de origine germană (m. 1880)

– 1837: A murit William al IV-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei (1830-1837) (n. 1765); a fost încoronată regina Victoria. NOTĂ: În timpul domniei reginei Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiilor (1876-1901), Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi comerciale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”

– 1861: S-a născut Sir Frederick Hopkins, biochimist şi fiziolog englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru medicină în 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (m. 1947)

– 1870: A murit scriitorul francez Jules de Goncourt, reprezentant al naturalismului (n. 1830) – 155 de ani

– 1887: S-a născut Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (m. 1948)

– 1909: S-a născut Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (m. 1959)

– 1917: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (m. 2008)

– 1928: S-a născut Martin Landau, actor american de film şi televiziune, premiat cu Oscar pentru rolul din „Ed Wood” (m. 2017)

– 1931: S-a născut Olympia Dukakis, actriţa americană premiată cu Oscar, regizoare, producătoare, profesoară și activistă (m. 2021)

– 1933: S-a născut actorul american Danny Aiello, cunoscut mai ales pentru rolurile de mafiot italian (m. 2019)

– 1933: A murit Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (n. 1857)

– 1934: S-a născut Iuri Vizbor, cantautor, om de litere şi poet rus, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (m. 1984)

– 1940: S-a născut (la Sevastopol, Crimeea) Vladimir Korenev, artist popular rus și profesor de teatru și film, renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (m. 2021) – 85 de ani

– 1941: S-a născut regizorul de film și producătorul britanic Stephen Frears, considerat, la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut, „rebelul cinematografului englez”

– 1942: S-a născut compozitorul şi interpretul american de muzică pop Brian Wilson, fost membru al trupei „The Beach Boys”, pe care a și fondat-o (m. 2025)

– 1945: S-a născut scriitorul francez Jean-Claude Izzo (m. 2000) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Ömer Zülfü Livaneli, una dintre figurile remarcabile din viața culturală și artistică din Turcia; cântăreț, compozitor, dirijor, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist, om politic și activist pentru drepturile omului

– 1949: S-a născut Lionel Richie, interpret, compozitor, producător şi actor american de film

– 1958: S-a născut Droupadi Murmu, politiciană indiană, președinte al Indiei (din iul. 2022)

– 1967: S-a născut Nicole Kidman, actriţă de film, care are dublă cetăţenie, australiană şi americană

– 1990: S-a născut Mohamed Mbougar Sarr, scriitor senegalez; în 2018 devine cel mai tânăr scriitor recompensat vreodată cu Prix Littérature-Monde, pentru „Silence du choeur” („Tăcerea corului”); „De purs hommes” („Despre oameni puri”) este cel de-al treilea roman al său urmat, în 2021, de „Cea mai tainică amintire a oamenilor”, care i-a adus în același an Prix Goncourt și Prix Transfuge pentru cel mai bun roman de limbă franceză din 2021 – 35 de ani

– 1992: A murit Sir Charles Groves, dirijor englez (n. 1915)

– 2002: A murit Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (n. 1930)

– 2005: A murit Jack (St. Clair) Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000; inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei utilizate la casele de marcat (n. 1923) – 20 de ani

– 2013: A murit creatorul francez de modă Jean-Louis Scherrer (n. 1935)

– 2017: A murit Herbert Hriberschek Ágústsson (cunoscut sub numele de Herbert August Maria Hriberschek, înainte de a deveni cetățean islandez), compozitor și cornist islandez de origine austriacă (n. 1926)

– 2023: A murit jurnalista şi romanciera franceză Claude Sarraute; considerată un pilon de bază al emisiunilor de divertisment semnate de Laurent Ruquier; soția filosofului, eseistului, jurnalistului şi academicianului Jean-François Revel (n. 1927)

– 2024: A murit Donald Sutherland, actor canadian, interpret al unor roluri memorabile precum cele din „Casanova lui Fellini”, „MASH”, „Klute” şi preşedintele Snow din trilogia „The Hunger Games” (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 19 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 19 iunie

* Acum 159 de ani (1866) apărea Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române. Prima lege vamală modernă şi sistematizată a fost promulgată la 15 iunie 1874 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1875 (19/31)

* În urmă cu 147 de ani (1878) România prezenta, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nicio parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru (19.VI/1.VII)

* Acum 52 de ani (1983) avea loc inaugurarea podului rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulaţia desfăşurându-se pe patru benzi. Dezvoltarea portului şi traficul rutier crescut au dus la apariţia unui proiect foarte important pentru Constanţa, şi anume construirea unui nou pod rutier peste canal la Agigea, care are rolul de a prelua traficul greu de pe vechiul pod. Astfel, pe lângă podul din 1983, se circulă pe cel mai mare pod hobanat din România, având o lungime de peste 1.5km şi o înălţime în punctul maxim de 65 m. De asemenea, noua structură reprezintă primul pod din România la a cărui construcţie s-a folosit o macara plutitoare şi beton autocompactant

* Cu 38 de ani în urmă (1987), între 19 şi 20 iunie, Biserica „Sfânta Vineri – Herasca” din Bucureşti, datând din 1645, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu, sub pretextul sistematizării Bucureştiului. Prin grija preotului paroh Gelu Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti. La data de 11 noiembrie 2018, a avut loc slujba de sfinţire a noii biserici „Sfânta Vineri-Herasca”, situată în apropierea Tribunalului Bucureşti, pe fosta moşie a generalului Constantin Herescu-Năsturel, ctitorul primei biserici cu acest hram din Capitală

* În urmă cu 33 de ani (1992) România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, reprezentanţa diplomatică a României la Baku fiind deschisă la 3 noiembrie 1998. România a fost al doilea stat, după Turcia, care a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991

* Acum 24 de ani (2001), la Institutul de Cardiologie „Prof. dr. C. C. Iliescu” Fundeni, s-a efectuat primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est

* Cu 14 ani în urmă (2011) avea loc deschiderea Pasajului Basarab pentru traficul auto. Pasajul Basarab este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România

Aniversări – Comemorări

– Trupul şi Sângele Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, binecunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia) – 160 de ani

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist, filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (m. 1934)

– 1899: S-a născut George Călinescu (numele la naştere Gheorghe Vişan), critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965)

– 1900: S-a născut Irina Constanziu-Vlassopol, prima femeie ofițer din Marina Comercială Română (1930) (m. 1979) – 125 de ani

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003) – 115 ani

– 1919: A murit Petre Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat „Era nouă”; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare „Junimea”; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837)

– 1926: S-a născut Elisabeth Axmann, traducătoare și scriitoare de limba germană, originară din România; şi-a petrecut prima parte a vieții în Bucovina (unde s-a născut), în Moldova, la Sibiu şi la Bucureşti; a lucrat ca ziarist, cronicar de artă, redactor şi critic literar; din 1977 s-a stabilit în Republica Federală Germania, unde a continuat să scrie (m. 2015)

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu (m. 2015)

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu (m. 2013)

– 1946: S-a născut Neculai Păduraru – de la Sagna, sculptor, desenator, pictor şi profesor universitar

– 1947: S-a născut Petrică Moise, interpret și compozitor de muzică populară, din regiunea Banat (m. 2021)

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Octavian Penda, gravor, pictor, sculptor, medalist, ceramist; a înfiinţat şi condus Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2011)

– 1962: A murit matematicianul şi profesorul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, teoriei funcţiilor şi teoriei numerelor (n. 1899)

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet, traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) şi profesor (n. 1911)

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927)

– 2013: A murit Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (n. 1954)

– 2016: A murit istoricul şi disidentul Mihnea Berindei; a emigrat în Franţa în 1972; cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei şi opiniei publice occidentale în susţinerea disidenţei din Europa Centrală şi de Est, în special din România (n. 1948)

– 2024: A murit Ioan Es. Pop, poet și publicist; a fost editor-şef al „Ziarului de duminică”, supliment al „Ziarului financiar”, şi editor senior al revistei „Descoperă” (n. 1958) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

-Geneva: Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și alți experți susțin o conferință de presă pe tema problemelor de sănătate globală

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind sărăcia și conflictele

– Washington, DC: Termenul limită stabilit de președintele Donald Trump pentru ca TikTok să găsească un proprietar non-chinez

– Paris: Curtea de Apel revizuiește cererea de eliberare a lui Georges Ibrahim Abdallah

– Saint-Denis: Concerte ale cântăreței americane Beyoncé, pe Stade de France (19, 21 și 22 iun.)

– Londra: Decizie de politică monetară a Băncii Angliei

– Elveția: Art Basel – cel mai important târg de artă de pe piața internațională (19 – 22 iun.)

– Frisco, SUA: Golf – Turneul nord-american feminin LPGA (19 – 22 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte”, instituită la 19 iunie 2015 (- 10 ani) prin Rezoluţia 69/293 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, este marcată pentru creşterea gradului de conştientizare, pentru a aduce un omagiu victimelor şi supravieţuitorilor violenţei sexuale, precum şi pentru a aduce un omagiu tuturor acelora care şi-au dedicat în mod curajos viaţa luptând pentru eradicarea acestor crime. Data a fost aleasă pentru a marca adoptarea de către Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, la 19 iunie 2008, a Rezoluţiei 1820 în textul căreia Consiliul condamnă violenţa sexuală ca o modalitate de război şi ca un impediment împotriva construcţiei păcii. Pentru a răspunde creşterii extremismului violent, Consiliul de Securitate a adoptat Rezoluţia 2331/2016 care vizează legătura dintre violenţa sexuală, terorism, crima organizată transnaţională şi traficul de fiinţe umane; rezoluţia recunoaşte violenţa sexuală ca fiind o tactică de terorism

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (m. 1662)

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757)

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873) – 215 ani

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898)

– 1844: A murit Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, geolog şi anatomist francez; precursor al evoluţionismului (n. 1772)

– 1884: A murit Juan Bautista Alberdi, prozator, jurist și om politic argentinian (n. 1810)

– 1891: S-a născut John Heartfield (născut Helmut Hezfeld), pictor, grafician şi fotograf german; a criticat regimul prin artă, realizând o remarcabilă serie de fotomontaje (m. 1968)

– 1897: S-a născut chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie în 1956, împreună cu Nikolay Semenov (m. 1967)

– 1897: A murit Charles (Cunningham) Boycott, proprietar irlandez împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest numită de atunci „boicot” (n. 1832)

– 1909: S-a născut scriitorul japonez Osamu Dazai (pseudonimul lui Tsushima Shuji) (m. 1948)

– 1909: A murit Lajos Abafi (născut Ludwig Aigner), scriitor, editor, istoric literar şi entomolog maghiar de origine germană (n. 1840)

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse, printre care şi Britannica online, dau ca dată a morții și stilul vechi – 6 iunie 1915

– 1921: S-a născut actorul francez Louis Jourdan (numele real: Louis Robert Gendre) (m. 2015)

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1975 împreună cu Ben R. Mottelson şi James Rainwater (m. 2009)

– 1928: S-a născut Gaetano „Tommy” DeVito, muzician și cântăreț american, cunoscut ca membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock The Four Seasons (m. 2020)

– 1930: S-a născut actriţa americană Gena Rowlands (Virginia Cathryn „Gena” Rowlands), figură emblematică a cinematografiei americane independente a cărei carieră în film, scenă și televiziune s-a întins pe parcursul a șase decenii; recompensată cu patru premii Emmy şi două Globuri de Aur (m. 2024) – 95 de ani

– 1937: S-a născut filosoful și eseistul francez André Glucksmann; apărător consecvent al drepturilor omului (m. 2015)

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan (n. 1860)

– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), liderul de facto al țării; fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San; Premiul Nobel pentru Pace în 1991; liderul Myanmar a fost înlăturat de la putere, împreună cu guvernul său, prin lovitura de stat a armatei din februarie 2021, confruntându-se cu acuzații de la posesia ilegală a unor stații radio walkie-talkie la încălcarea legii privind secretele de stat; prizonieră militară de la lovitura de stat din 2021, Aung San Suu Kyi a fost acum condamnată pentru fiecare acuzație adusă împotriva ei, de la corupție la deținerea ilegală de walkie-talkie și încălcarea restricțiilor COVID-19, o hotărâre a instanței din decembrie 2022, cumulându-i pedeapsa la un total de 33 de ani de închisoare în urma seriei de urmăriri penale motivate politic, în urma preluării puterii de către armată în februarie 2021 – 80 de ani

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului, fiind acuzat de crime de război și de genocid în două cazuri: pentru că ar fi organizat asediul orașului Sarajevo și pentru că ar fi organizat masacrul de la Srebrenica, în care au fost uciși circa 8000 de musulmani; judecătorii Națiunilor Unite l-au condamnat, în martie 2019, la închisoare pe viață, încheind definitiv unul dintre cele mai semnificative procese pentru genocid, care datează din timpul războiului din Balcani și care a marcat anii ’90; Karadžić fusese inițial condamnat, în 2016, la 40 de ani de închisoare pentru masacrul căruia i-au căzut victime 8.000 de musulmani, printre care s-au aflat și copii, în 1995, la Srebrenica, judecătorii considerând, în cadrul apelului, că sentința preliminară a fost prea ușoară pentru dimensiunea crimelor aflate în discuție – 80 de ani

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor şi eseist britanic de origine indiană; condamnat la moarte, în 1989, de ayatolahul Khomeiny pentru insultă adusă religiei islamice în lucrarea „Versetele satanice”

– 1947: S-a născut actrița sud-coreeană Youn Yuh-Jung

– 1950: S-a născut interpreta și compozitoarea americană Ann Wilson, membră a formaţiei de rock „Heart” – 75 de ani

– 1953: Soţii Julius (n. 1918) şi Ethel (n. 1915) Rosenberg au fost executaţi în SUA (în ciuda protestelor internaţionale) sub acuzaţia că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice (în 1993, la 40 de ani de la execuţie, soţii Rosenberg au fost achitaţi)

– 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner

– 1954: A murit Bartolomeo Nogara, arheolog şi istoric de artă italian; studii referitoare la cercetări muzeale şi la istoria etruscilor; a sprijinit activitatea Şcolii Române de la Roma; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1943 (n. 1868)

– 1961: S-a născut Fred Rister (nume real: Frédéric Riesterer), producător muzical și compozitor francez de muzică electronică (m. 2019)

– 1962: S-a născut Paula Julie Abdul, coregrafă, dansatoare, cântăreaţă, compozitoare, actriţă de film, designer şi producătoare americană

– 1962: A murit regizorul american de film Frank Borzage (n. 1893). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894

– 1986: A murit Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (n. 1944)

– 1988: A murit Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (n. 1922)

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911)

– 2013: A murit Gyula Horn, prim-ministru al Ungariei între anii 1994 – 1998; în 1989, Horn a avut un rol major în procesul de deschidere a „Cortinei de fier”, în Germania de Est, care a contribuit la unificarea ulterioară a Germaniei (n. 1932)

– 2013: A murit James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (n. 1961)

– 2017: A murit Carla Fendi, considerată „Marea Doamnă” a modei italiene; preşedinte de onoare a grupului Fendi, ea a contribuit, alături de celelalte patru surori ale ei, Paola, Anna, Franca şi Alda, la dezvoltarea celebrei mărci italiene, mizând pe colaborarea cu stilistul Karl Lagerfeld, care s-a alăturat acestei case de modă în 1965 (n. 1937)

– 2019: A murit producătorul și Dj-ul francez Philippe Cerboneschi, supranumit ZDAR, component al duo-ului francez „Cassius”; pionier al genului French Touch din muzica electronică (n. 1967)

– 2020: A murit actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai de succes scriitorii spanioli din ultimii 20 de ani (n. 1964) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 18 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:23

S-a întâmplat într-o zi de 18 iunie

* Se marchează 210 ani (1815) de când a avut loc Bătălia de la Waterloo (localitate în Belgia), în timpul căreia împăratul francez Napoleon I Bonaparte (1804-1814 şi 1815), unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie, este definitiv învins de coaliţia anglo-prusacă. Politica externă a lui Napoleon I s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814), a revenit în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar a fost înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (la 5.V.1821)

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când, între 18.VI şi 7.VII, a avut loc primul concurs aviatic european, constând într-un circuit între 19 oraşe din Franţa, Olanda, Belgia şi Anglia

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de la votarea Legii pentru reglementarea repausului duminical şi a sărbătorilor legale, prin care patronii tuturor întreprinderilor erau obligaţi să acorde, pe lângă repausul duminical, încă 11 zile de repaus pentru sărbătorile legale, inclusiv pentru cele religioase şi pentru ziua de 1 Mai (unde era foc continuu se acorda repaus ehivalent în alte zile ale săptămânii)

* Acum 99 de ani (1926) s-a înființat, la Zürich, în Elveția, Federația Internațională de Filatelie (FIF), pentru a promova colectarea de timbre și filatelia, pentru a stabili și menține relații strânse cu comerțul filatelic și administrațiile poștale și pentru a promova expozițiile filatelice

* Cu 72 de ani în urmă (1953) Egiptul s-a proclamat republică, monarhia fiind abolită. La data de 23.VII.1952 a fost declanşată lovitura de stat antimonarhică a „ofiţerilor liberi”, conduşi de Gamal Abdel Nasser, care a determinat abdicarea, peste câteva zile (la 26 iulie), a regelui Faruk, în favoarea fiului său minor, Ahmad Fuad al II-lea

* Acum 41 de ani a avut loc Bătălia de la Orgreave, confruntare violentă desfășurată în data de 18 iunie 1984 între manifestanți și ofițeri ai Poliției din South Yorkshire (SYP) și alte forțe de ordine, inclusiv Poliția Metropolitană, la o fabrică de cocsificare a British Steel Corporation (BSC) din Orgreave, în Rotherham, South Yorkshire, Anglia. A fost un eveniment esențial în greva minerilor din Regatul Unit din 1984–1985 și una dintre cele mai violente ciocniri din istoria industrială britanică. 71 de manifestanți au fost acuzați de revoltă și 24 de dezordine violentă. La acea vreme, revolta era pedepsită cu închisoare pe viață. Procesele s-au prăbușit când dovezile date de poliție au fost considerate „nesigure”

* Se împlinesc 25 de ani (2000) de la fondarea postului de radio „Vocea Basarabiei”, sursă de referinţă în arealul mass-media românesc din R. Moldova şi de peste hotare; fondator şi director Valeriu Saharneanu. În prezent, Vocea Basarabiei emite pe 8 frecvenţe, dislocate în Chişinău, Nisporeni, Glodeni, Drochia, Soroca, Ştefan Vodă, Taraclia, Căuşeni. Cea mai mare parte a grilei o constituie emisiunile de ştiri, dezbaterile și analizele

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Constructorilor Militari”; la această dată s-a înfiinţat, în anul 1920, Direcţia Construcţii şi Domenii Militare – 105 ani

– „Ziua Victimelor Deportării în timpul Regimului Comunist”, inițiată în 2020 de senatorul PNL Ion Marcel Vela, este marcată pentru a arăta dramele și pierderile suferite de victimele deportate de regimul comunist, amintind de Deportarea în Bărăgan din 18 iunie 1951, una din cele mai ample acțiuni de acest gen din România comunistă (Legea 125/10.VII.2020). NOTĂ: Deportarea în Bărăgan (începută în noaptea de după Rusalii) efectuată de regimul comunist a fost cea mai amplă acţiune de deportare din istoria contemporană a României, după deportarea germanilor din România în fosta Uniune Sovietică, întreprinsă în ianuarie 1945. Pe fondul încordării relațiilor dintre România și Iugoslavia, exclusă în 1948 din Cominform, populaţia din zona de frontieră reprezenta pentru guvernul comunist de la București „un factor ridicat de risc”. Pentru a securiza zona, conducerea de partid a hotărât ca pe o rază de aproximativ 25 de km. populaţia să fie „dislocată”; un număr de 12.791 de familii, respectiv 40.230 de persoane, din care 33.000 au fost bănăţeni, din 258 de localităţi, din judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Mehedinţi, au fost ridicate din căminele lor şi deportate în Câmpia Bărăganului. Au fost vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii. În perioada 1951-1956, cât a durat domiciliul forţat în Bărăgan, au murit peste 1.700 de oameni, dintre care 174 de copii

– 1855: S-a născut omul politic Constantin C. Arion; s-a numărat printre conducătorii Partidului Conservator; ministru în mai multe rânduri (al cultelor şi instrucţiunii publice, de interne, al agriculturii şi domeniilor, de externe – 1918); a avut un rol important în impunerea legii prin care s-a acordat Academiei Române suma necesară pentru construirea unui local special destinat bibliotecii – 1912; membru de onoare al Academiei Române din 1912 (m. 1923) – 170 de ani

– 1882: S-a născut Ştefania Mărăcineanu chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii; în 1930 înfiinţează primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (m. 1944)

– 1898, 18/30: A murit Alexandru Papadopol-Calimah, istoric (lucrări privind istoria românilor), publicist şi om politic (militant pentru unirea Principatelor; ministru de externe în perioada 1865-1866); membru titular al Academiei Române din 1876, vicepreşedinte al acestui for (1885-1886) (n. 1833)

– 1914: S-a născut Alexandru Raicu, poet, prozator, traducător şi jurnalist (m. 1991)

– 1916, 18.VI/1.VII: S-a născut Ligia Macovei, graficiană (ilustraţii de carte) şi pictoriţă (m. 1998)

– 1917, 18.VI/1.VII: A murit Titu Maiorescu, om politic, critic literar, eseist, scriitor, estetician, profesor, filosof şi jurist; membru marcant al Partidului Constituţional (Junimist), iar ulterior al Partidului Conservator (al cărui preşedinte a fost între anii 1913 şi 1914); de mai multe ori ministru în cabinete conservatoare şi prim-ministru (1912-1913); fondatorul grupării literare ieşene „Junimea”; întemeietor al criticii literare româneşti moderne; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; vicepreşedinte al Academiei Române (1880-1884; 1886-1887) (n. 1840). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă ca dată a morții 1.VII.1917

– 1930: S-a născut pictorul și profesorul Leon Vreme (m. 2017) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1930

– 1948: S-a născut poetul, ziaristul şi cantautorul Ion Zubaşcu (m. 2011)

– 1958: S-a născut cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (m. 2017)

– 1978: A murit Iulian Gavăţ, inginer şi geolog; a desfăşurat o muncă de pionierat în geofizica românească de prospecţiune (împreună cu T. P. Ghiţulescu, a fost autorul primei lucrări româneşti de prospecţiune gravimetrică, executată pe masivul de sare de la Floreşti-Prahova); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1900)

– 1990: S-a născut Sandra Raluca Izbașa, gimnastă de talie mondială și antrenoare – 35 de ani

– 2002: A murit Sorin Postolache, publicist, caricaturist şi fotograf (n. 1947)

– 2006: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică uşoară Gică Petrescu (n. 1915)

– 2016: A murit Nae Cosmescu, regizor de teatru şi televiziune, jurnalist şi pamfletar (n. 1940)

– 2019: A murit Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist, istoric de artă, publicist și realizator de emisiuni radio; stabilit, din 1978, în Germania, la München (n. 1922)

– 2019: A murit inginerul mecanic și profesorul Ştefan Staicu, personalitate de referinţă a aerodinamicii şi mecanicii roboţilor, cu contribuţii remarcabile la dezvoltarea şcolii româneşti iniţiate de acad. Elie Carafoli; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (n. 1940)

– 2020: A murit graficianul Sergiu-August Georgescu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București și profesor al Universității de Artă București (n. 1931) – 5 ani

– 2022: A murit mezzosoprana Iulia Buciuceanu, prim-solista Operei Române din Bucureşti în perioada 1952-1983; sora actriței Tamara Buciuceanu, soția actorului George Constantin și mama actorului Mihai Constantin (n. 1931, la Tighina, în Basarabia)

– 2023: A murit Cornel Țăranu, compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar; mai mult de două decenii a fost vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, coordonând și filiala din Cluj-Napoca; a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1968, a ansamblului de muzică contemporană „Ars Nova”; membru al Academiei Române (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Președintele Indoneziei, Prabowo Subianto, va vizita Rusia la invitația președintelui rus Vladimir Putin, va include discuții bilaterale și participarea la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg. (18 – 20 iunie)

– Washington DC : Ministrul Investițiilor, Comerțului și Industriei din Malaezia, Tengku Datuk Seri Zafrul Abdul Aziz, va călători la Washington pentru a relua negocierile privind tarifele impuse mărfurilor malaeziene

– St. Petersburg, Rusia: Forumul Economic de la Sankt Petersburg (18 – 21 iun.)

– Londra: Congresul Mondial privind Inteligența Artificială (18 – 19 iun.)

– Reykjavik, Islanda: Oficiul European de Brevete (OEB) decernează Premiile Tinerilor Inventatori ai Anului 2025

– Oviedo, Spania: Premiul Prințesa de Asturia pentru Cooperare Internațională

– Washington, DC: Fed își publică decizia în urma reuniunii Comitetului de Politică Monetară

• Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell, în urma reuniunii Comitetului de Politică Monetară (18:30) VIDEO + VIDEO LIVE

– Windhoek, Namibia: Reuniunea miniștrilor comerțului din Commonwealth (18 – 20 iun.)

– Tokyo: Washington-ul stabilește un termen limită pentru ca Nippon Steel să abandoneze definitiv achiziția US Steel

– Londra: Rapperul Liam O’Hanna de la Kneecap, acuzat de infracțiuni teroriste pentru sprijinirea Hezbollah, urmează să se prezinte în instanță

– Santiago de Chile: Banca Centrală a Chile își publică Raportul de Politică Monetară din iunie

– Washington, DC: Elias Rodriguez se prezintă în instanță, acuzat de uciderea angajaților ambasadei israeliene în apropierea unui muzeu evreiesc din Washington

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură”, stabilită de Adunarea Generală a ONU și marcată pentru prima oară în 2022, pentru a promova dialogul interreligios și intercultural și toleranța. Ca răspuns la tendinţele alarmante de creştere a xenofobiei, rasismului şi intoleranţei, misoginiei violente, antisemitismului şi urii anti-musulmane din întreaga lume, António Guterres, secretar general al ONU, a lansat, la 18 iunie 2019, Strategia şi Planul de acţiune al Naţiunilor Unite privind discursul instigator la ură

– „Ziua Gastronomiei Sustenabile”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 21 decembrie 2016. Statele membre au convenit că o gastronomie sustenabilă poate juca un rol datorită interconexiunilor sale cu cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: promovarea dezvoltării agricole, securităţii alimentare, nutriţiei, producţiei durabile de alimente şi conservarea biodiversităţii

– 1464: A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400)

– 1757: S-a născut Ignace Joseph Pleyel, compozitor austriac, editor muzical şi constructor de piane (m. 1831)

– 1799: S-a născut astronomul englez William Lassel, descoperitorul sateliților planetelor Uranus (Ariel, Umbriel) și Neptun (Triton, Hyperion) (m. 1880)

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1845: S-a născut medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran, cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină în 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (m. 1922) – 180 de ani

– 1903: S-a născut Carlo Tagliavini, lingvist şi filolog italian; autor al unei valoroase lucrări despre limbile romanice; numeroase studii privind limba, literatura şi folclorul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928, reconfirmat în 1965) (m. 1982)

– 1913: S-a născut Sylvia Field Porter, economistă americană şi renumită autoare de editoriale în domeniul financiar (m. 1991)

– 1915: S-a născut americanul Paul (Red) Adair, specialist de renume mondial în stingerea incendiilor la instalaţiile petroliere (m. 2004) – 110 ani

– 1918: S-a născut Jerome Karle, chimist şi fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1985, împreună cu matematicianul american H. A. Hauptman; a studiat şi dezvoltat metodele de determinare prin difracţie a structurii cristaline (m. 2013)

– 1921: A murit Eduardo Acevedo Díaz, prozator, politician și jurnalist uruguayan, unul dintre creatorii romanului istoric în ţara sa (n. 1851)

– 1922: S-a născut Donald Keene, scriitor, traducător și profesor universitar american; un erudit în domeniul literaturii japoneze, primul străin care a primit cea mai înaltă distincţie culturală din Japonia (m. 2019)

– 1936: A murit Maxim Gorki, romancier, dramaturg și activist politic rus, fondator al realismului socialist în literatură (n. 1868)

– 1940: S-a născut Mirjam Pressler, scriitoare și traducătoare germană (m. 2019) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Sir Paul McCartney, solist vocal, instrumentist şi compozitor britanic; s-a remarcat inițial ca membru al celebrului grup „The Beatles”

– 1942: S-a născut criticul de film, jurnalistul şi scenaristul american Roger (Joseph) Ebert; primul critic de film care a primit premiul „Pulitzer” (în 1975) şi primul care care a fost recompensat (în 2005) cu o stea pe Bulevardul Celebrităţilor – Walk of Fame (Bulevardul Hollywood din Los Angeles) (m. 2013)

– 1943: S-a născut Raffaella Carrà (numele real: Raffaella Maria Roberta Pelloni), cântăreaţă, dansatoare, prezentatoare de televiziune şi actriţă italiană; considerată „regina televiziunii italiene” (m. 2021)

– 1949: S-a născut Lech Kaczyński, fostul preşedinte al Poloniei între anii 2005 – 2010 (m. 2010, într-un accident aviatic, la Smolensk, în Rusia)

– 1949: S-a născut Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (m. 2018)

– 1952: S-a născut Isabella Rossellini, actriţă de film, scenaristă, producătoare, model și filantroapă italiană și americană; fiica actriţei Ingrid Bergman şi a regizorului Roberto Rossellini

– 1952: S-a născut chitaristul trupei pop suedeze ABBA, Lasse Wellander; a acompaniat trupa pe mai multe albume şi în numeroase turnee începând din anii ’70 (m. 2023)

– 1955: S-a născut Susana Maria Alfonso de Aguiar, cunoscută sub numele de Mísia, cântăreață portugheză de muzică fado (m. 2024) – 70 de ani

– 1955: A murit compozitorul elveţian Willy Burkhardt (n. 1900) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Richard Powers, romancier și profesor american; lucrările lui explorează efectele științei și tehnologiei moderne

– 1959: A murit Vincenzo Cardarelli, poet și jurnalist italian; lirica sa are un caracter autobiografic; a evocat peisajul italian în diferite anotimpuri, prin versuri de o deosebită muzicalitate; pentru activitatea sa, a primit Ordinul Italian de Merit (n. 1887)

– 1963: S-a născut generalul-maior în rezervă Rumen Georgiev Radev, om politic bulgar, preşedinte al Bulgariei din 22 ian 2017; fost comandant al Forţelor Armate Aeriene ale Bulgariei (2014-2016); a câștigat un al doilea mandat consecutiv la alegerile din 2021, cu 66% din voturi în al doilea tur

– 1963: A murit actorul mexican de film Pedro Armendáriz (n. 1912)

– 1964: A murit pictorul italian Giorgio Morandi (n. 1890)

– 1982: A murit actorul german de film Curd Jürgens (n. 1915)

– 1989: A murit I. F. Stone (Isidor Feinstein Stone), jurnalist de investigaţie şi scriitor american; celebru pentru revista sa „I.F. Stone’s Weekly” (n. 1907)

– 1997: A murit (la Köln, Germania) scriitorul disident rus Lev Kopelev (urna funerară a fost înhumată la Moscova, la 18.VII.1997) (n. 1912)

– 2000: A murit Nancy Marchand, actriță americană (n. 1928) – 25 de ani

– 2006: A murit Vincent Sherman, regizor, scenarist, producător şi actor american (n. 1906)

– 2008: A murit Jean Delannoy, regizor, scenarist, actor şi producător francez de film (n. 1908)

– 2010: A murit scriitorul portughez José Saramago; Premiul Nobel pentru literatură în 1998; singurul scriitor lusitan laureat al acestui premiu (n. 1922) – 15 ani

– 2011: A murit Clarence Clemons, saxofonist american (n. 1942)

– 2014: A murit pianistul şi compozitorul american de jazz Horace Silver, pionier al curentului hard bop din anii ’50 ai secolului XX (n. 1928)

– 2024: A murit actriţa franceză Anouk Aimée (nume real: Francoise Sorya Dreyfus) (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 17 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:22

S-a întâmplat într-o zi de 17 iunie

* Acum 552 de ani (1473) ieromonahul Nicodim de la Mănăstirea Putna, renumit miniaturist, a terminat de scris şi de decorat vestitul „Tetraevanghel de la Humor”, lucrare de mare valoare artistică, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare. Copistul ducea la bun sfârşit porunca voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt: termina de copiat Tetraevanghelul pe care domnitorul îl făgăduise Mănăstirii Humor. De o rară frumuseţe artistică, prin miniaturile pe care le conţine, prin coloritul viu al ornamentelor şi prin calitatea caligrafiei, manuscrisul a rămas valoros şi pentru că păstrează faimosul portret votiv al binecredinciosului Voievod Ştefan, considerat drept cea mai veridică imagine a sa. Tetraevanghelul a fost legat în 1487 în ferecături de argint aurit, decorate cu reliefuri realizate prin ciocănire. Pe prima copertă este înfăţişată „Pogorârea Mântuitorului la Iad”. Pe cea de-a doua copertă este reprezentată Adormirea Maicii Domnului. Cele două coperte se încheie la cotor printr-un sistem de împletituri metalice, străbătute de vergele, ornamentate cu numeroase butonaşe, asemănătoare unor flori de nituri

* Cu 116 ani în urmă (1909) era fondat, la Viena, „Grupul de Artă Nouă” (Neuekunstgruppe), reprezentativ pentru mişcarea artistică de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Mişcarea, cunoscută sub denumirea de „Art Nouveau”, a reprezentat un nou stil, manifestat (relativ sincron în majoritatea culturilor europene, dar şi în SUA şi Canada) în artele vizuale, design şi arhitectură. Art Nouveau-ul a reprezentat o mişcare artistică de tranziţie, reprezentând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului al XX-lea

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de la publicarea Legii pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară. A fost înfiinţată Administraţia CFR, cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil. La data de 11/23.IV.1880, s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR

* Tot 100 de ani se împlinesc (1925) de când era semnat, la Geneva, de către reprezentanţii a 37 de state, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice

* În urmă cu 91 de ani (1934) la Radiodifuziunea Română debuta „Ora soliştilor”, emisiune muzicală la cererea ascultătorilor

* Se marchează 75 de ani (1950) de când medicul american, Richard Lawler, a efectuat cu succes primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago. Cea care a primit organul a fost Ruth Tucker, o femeie în vârstă de 44 de ani, care avea o boală renală polichistică (PKD)

* Cu 72 de ani în urmă (1953), la Berlin, avea loc protestul muncitorilor din construcţii împotriva durelor condiţii de muncă din fosta Republică Democrată Germană. Prima mare revoltă muncitorească împotriva Germaniei comuniste, înăbuşită de armata sovietică, a fost considerată începutul a ceea ce a fost un lung drum până la reunificarea Germaniei

* Acum 53 de ani (1972) avea loc izbucnirea Afacerii Watergate, scandal politic de un real succes mediatic din anii ’70 din Statele Unite care a dus la o criză politică majoră, culminând cu demisia președintelui Statelor Unite, Richard Nixon. Ziarul Washington Post și reporterii Bob Woodward și Carl Bernstein au primit premiul Pulitzer pentru ancheta desfășurată. Denumirea Watergate provine de la numele hotelului în care s-a comis o spargere/intruziune cu scop de spionaj, a cărei investigare a fost punctul de pornire al scandalului. Pe data de 17 iunie 1972, Frank Wills, paznic la complexul de birouri al hotelului Watergate situat în Washington D.C., a observat o bucată de bandă adezivă aplicată pe închizătoarea unei uși aflate între casa scărilor și parcarea subterană. Deoarece banda împiedica încuierea ușii, Wills a îndepărtat-o, bănuind neglijența unei femei de serviciu. Reîntorcându-se puțin mai târziu, a observat din nou banda adezivă aplicată în același loc și a chemat poliția metropolitană. Ajunsă la fața locului, poliția a arestat cinci persoane găsite în birourile Comitetului Național al Partidului Democrat, aflat în opoziție la acea vreme: Bernard Barker, Virgilio González, Eugenio Martínez, James W. McCord, Jr. și Frank Sturgis. Ancheta a arătat că cei cinci erau la a doua spargere în sediul Democraților, prima petrecându-se cu două săptămâni înainte. Motivul revenirii lor era repararea unor dispozitive de ascultare instalate în timpul primei incursiuni și, după unele presupuneri, fotografierea unor documente secrete

* Acum 31 de ani (1994) apărea Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române) (Legea a fost republicată şi actualizată)

* Cu 28 de ani în urmă (1997) era adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam a fost aprobat de Consiliul European de la Amsterdam la 16-17 iunie 1997 și semnat la 2 octombrie 1997 de miniștrii de externe din cele cincisprezece țări membre ale Uniunii Europene. La 1 mai 1999, a intrat în vigoare după ce a fost ratificat de toate statele membre, în conformitate cu propriile reguli constituționale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua de Comemorare a lui Aurel Vlaicu” a fost stabilită prin Legea 88/10.IV.2024, care îl declară Erou al Națiunii Române pe Aurel Vlaicu (n.6/19.XI.1882 – m.31.VIII/13.IX.1913), inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale. Ziua primului zbor al unui avion conceput, realizat și pilotat în România, de Aurel Vlaicu, este 17 iunie 1910. Anul acesta se împlinesc 115 ani de când a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu (1882-1913). Zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti. Aeroplanul, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor. În amintirea acestui eveniment, la această dată, s-a marcat, până în anul 2004, „Ziua aripilor româneşti”. Ministerul Apărării Naţionale a stabilit, printr-un ordin din 1994, sărbătorirea „Zilei Aviaţiei” la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie, Ziua Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră, în 1913, ca „patron” al aviaţiei; în anul 2004 MApN a indicat data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători aviaţia militară şi civilă. Din 2024 (- 1 an), la 17 iunie este marcată „Ziua de comemorare a lui Aurel Vlaicu”, declarat Erou al Națiunii Române, prin Legea 88/10.IV.2024

– 1825: S-a născut Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice; a fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (m. 1909) – 200 de ani

– 1857, 17/29: S-a născut compozitorul, profesorul şi publicistul Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale; fondator al primei reviste cu specific muzical din Ardeal – „Musa Română” (1888-1907); unul dintre întemeietorii şi creatorii artei muzicale româneşti, cel care a realizat opere şi balade inspirate din folclor şi istorie (m. 1917)

– 1888: S-a născut I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de „Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1953)

– 1888: S-a născut Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic (în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România), violoncelist (în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române/1934-1936/ şi al Teatrului Naţional/1936-1940/ din acelaşi oraş), prozator, dramaturg, eseist şi memorialist (m. 1956)

– 1900: S-a născut Micaela Eleutheriade, una dintre marile pictorițe române; descendentă, prin mamă, din familia pictorului Gheorghe Tattarescu (m. 1982) – 125 de ani

– 1901, 17/30: S-a născut geologul şi profesorul Gheorghe Murgeanu, deschizător de noi direcţii de cercetare, de noi şcoli: stratigrafie specializată, sedimentologie, geologie marină; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (m. 1976)

– 1903: S-a născut inginerul Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei; lucrări în domeniul electromagnetismului, al construcţiei aparatelor electrice şi informaticii documentare; a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat prima centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1985)

– 1908: S-a născut Ion Th. Ilea, poet şi prozator (m. 1983)

– 1909, 17/18: S-a născut Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, filosoful Bellu Zilber ş.a) (m. 2005)

– 1913: S-a născut Petronela Negoşanu, prozatoare şi traducătoare; a tradus din Andersen, Bromfield, Dickens, Dürrenmatt; împreună cu Virgil Teodorescu, a tradus antologiile din poeţi americani contemporani, poeţi canadieni de limbă franceză, cântecele şi proverbele indienilor din America de Nord (m. 2001)

– 1925: A murit inginerul Anghel Saligny; premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat, realizator de multiple invenţii şi soluţii unice în proiectarea şi construirea podurilor şi a construcţiilor industriale, pentru fundaţia cheiurilor portuare şi a docurilor, precum şi a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru titular al Academiei Române din 1897, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (n. 1854) – 100 de ani

– 1927: S-a născut prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară Sütö András; membru-fondator, la 25.XII.1989, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (m. 2006)

– 1927: S-a născut Hero Lupescu, regizor de operă și profesor (m. 2007)

– 1932: S-a născut Sabin Bălaşa, pictor (autorul unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (m. 2008)

– 1939: S-a născut Costică Atanasiu, dr. inginer mecanic și profesor universitar emerit; membru al Academiei de Științe Tehnice din România

– 1940: S-a născut actorul şi profesorul Virgil Ogăşanu – 85 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul Pavel Coruţ, fost ofițer de informații și contrainformații, colonel al serviciului de contrainformații militare al Armatei Române, până în februarie 1990, când a fost trecut în rezervă (m. 2021)

– 1951: S-a născut Ioan Fernbach, violonist, concert-maestru şi pedagog, fost director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, timp de 26 de ani

– 1975: S-a născut Lucian Dan Teodorovici, prozator, dramaturg, regizor de teatru, scenarist și editor – 50 de ani

– 2003: A murit Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor al Corului Radio din Bucureşti (1950-1952) şi al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii (1952-1983) (n. 1911)

– 2015: A murit prozatoarea Lucia Olteanu (soţia poetului Tiberiu Utan); s-a dedicat în exclusivitate literaturii pentru copii (n. 1925) – 10 ani

– 2018: A murit Dumitru Micu, istoric și critic literar marcant al generației postbelice, profesor (n. 1928)

– 2021: A murit Sanda Valeria Dan, fostă realizatoare de emisiuni muzicale la Radio România; cunoscută pentru producții precum ”Estrada duminicală”, ”O melodie pentru fiecare”, ”Valori ale muzicii românești”, a lucrat timp de aproape 40 d ani la Redacția Muzicală Radio, dar a prezentat și emisiuni la Radio Vacanța (n. 1944)

– 2022: A murit actorul de teatru şi film Valentin Uritescu (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Executivul comunitar urmează să prezinte un set de reglementări pentru a elimina importurile de energie din Rusia până la finele lui 2027. La această dată, Comisia Europeană ar putea dezvălui măsuri pentru a impune o cotă zero de import pentru gazele ruseşti. În plus, pachetul va include instrumente pentru eliminarea petrolului rusesc şi restricţii la noi contracte de aprovizionare cu uraniu şi alte materiale nucleare

-Londra: Parlamentarii britanici dezbat dezincriminarea avortului pentru femei în toate cazurile

-Moscova: Ministrul de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu omologul său indonezian, Sugiono

– New York: Conferință internațională privind chestiunea Palestinei și soluția cu două state (17 – 20 iun.)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar al Institutului ZEW care măsoară sentimentul investitorilor

– Stockholm: Verdict împotriva a 11 persoane acuzate de depozitare ilegală de deșeuri toxice

– Tokyo: Decizia Băncii Japoniei (BoJ) după reuniunea de politică monetară

– Paris: Decizie privind condamnarea fostului prim-ministru François Fillon în cazul angajării fictive a soției sale, Penelope

-SUA: Franţa şi Arabia Saudită vor prezida între 17 şi 20 iunie o conferinţă internaţională în problema palestiniană la New York în ideea de a promova soluţia cu două state

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de Politică Monetară al Rezervei Federale (17 – 18 iun.)

– Cape Town: Forumul African pentru Investiții în Ospitalitate, prima conferință din Africa privind turismul și investițiile în industria hotelieră (17 – 19 iun.)

– Copenhaga: Oficiul pentru turism din Copenhaga a anunţat că va oferi avantaje turiştilor respectuoşi cu mediul, în special celor care sosesc cu trenul în capitala Regatului Danemarcei. Iniţiativa, denumită CopenPay şi testată la o scară mai mică în 2024, „vizează să sensibilizeze turiştii să călătorească în mod mai responsabil”. Campania va începe pe 17 iunie şi va avea o durată de nouă săptămâni. În total, 90 de locuri vor participa la această campanie, în capitala daneză şi în împrejurimi, între care Muzeul Naţional şi pista de schi urbană Copenhill

– New York: Manifestări de marcare a 140 de ani de când Statuia Libertății, realizată de sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, ajungea la New York

– Roma: Actorul Gérard Depardieu a fost chemat să se prezinte în fața unui judecător pentru că a lovit un fotograf la Roma în mai 2024

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei”, marcată din anul 1995 (- 30 de ani); la 17.VI.1994 a fost semnată, la Paris, Convenţia internaţională de luptă împotriva deşertificării

– Islanda anunţă separarea sa definitivă de Danemarca şi se proclamă republică – 1944. Ziua naţională

– 1719: A murit Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg iluminist englez (n. 1672)

– 1818: S-a născut compozitorul francez Charles Gounod (m. 1893)

– 1832: S-a născut Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1919)

– 1867: S-a născut Henry Lawson, scriitor clasic australian (m. 1922)

– 1882: S-a născut compozitorul rus Igor Stravinski (m. 1971)

– 1920: S-a născut biologul și profesorul francez François Jacob; cercetări privind reglarea genetică a sintezei enzimelor bacteriene; a descoperit acidul ribonucleic mesager; Premiul Nobel pentru medicină în 1965, împreună cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod (m. 2013) – 105 ani

– 1920: S-a născut Setsuko Hara (numele real: Masae Aida), actriţă japoneză de renume internaţional (m. 2015) – 105 ani

– 1929: S-a născut James Shigeta, actor și cântăreț american de origine japoneză (m. 2014)

– 1932: S-a născut scriitorul francez Jean Ricardou, teoretician al Noului Roman (m. 2016)

– 1933: S-a născut violonistul francez Christian Ferras (m. 1982)

– 1936: S-a născut Ken (Kenneth Charles) Loach, regizor britanic; operele sale sunt considerate repere ale realismului social

– 1936: S-a născut muzicianul francez Gérard Bourgeois, compozitor a sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (m. 2016)

– 1939: S-a născut Krzysztof Zanussi, regizor de film, producător şi scenarist polonez

– 1940: A murit Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie în 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (n. 1865) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Barry Manilow (numele real: Barry Alan Pincus), cântăreț, aranjor, muzician, producător și actor american

– 1957: A murit scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (n. 1873)

– 1996: A murit filosoful american Thomas Samuel Kuhn (n. 1922)

– 2001: A murit Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1987, împreună cu Jean-Marie Lehn, Charles J. Pedersen (n. 1919)

– 2007: A murit Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (n. 1944)

– 2008: A murit Cyd Charisse, actriţă şi dansatoare americană; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50 ai secolului XX; considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (n. 1922)

– 2009: A murit Sir Ralf Dahrendorf, sociolog, economist şi politician german; a reprezentat Germania în Comisia Uniunii Europene; în 1974 s-a stabilit în Marea Britanie, iar în 1993 i s-a acordat un loc în Camera superioară a Parlamentului britanic (n. 1929)

– 2014: A murit actriţa britanică de film Patsy Byrne (n. 1933)

– 2019: A murit Gloria Vanderbilt, actriță, model, creatoare de modă, pictoriță și scriitoare americană (n. 1924)

– 2021: A murit preşedintele fondator al Zambiei, Kenneth Kaunda; erou al eliberării Zambiei, a condus această ţară timp de 27 de ani, din anul 1964, anul obţinerii independenţei faţă de Marea Britanie, fiind în fruntea luptei împotriva apartheidului; din 1986, a început o cruciadă împotriva bolii SIDA, răspândite masiv în Africa (n. 1924)

– 2022: A murit actorul Jean-Louis Trintignant, personalitate marcantă a cinematografiei şi teatrului francez (n. 1930)

– 2022: A murit fizicianul ceh Sigurd Hofmann; a lucrat la Centrul GSI Helmholtz de Cercetare pentru Ioni Grei din Germania, timp de aproape 50 de ani, unde, în calitate de şef al secţiei de cercetare a elementelor grele, a descoperit trei elemente chimice şi a fost implicat în cercetări care au dezvăluit existenţa altor trei (n. 1944)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 16 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:18

S-a întâmplat într-o zi de 16 iunie

* Se marchează 210 ani (1815) de când a avut loc Bătălia de la Ligny, în care armata franceză, condusă de împăratul Napoleon I, a învins armata prusacă condusă de mareşalul von Blücher

* Se împlinesc 190 de ani (1835) de când era inaugurată, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură. În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare (16/28)

* Acum 151 de ani (1874) apărea Legea pentru organizarea în România a serviciului sanitar (16/28)

* În urmă cu 122 de ani (1903) era fondată, la Detroit, compania „Ford Motor Company” de industriaşul american Henry Ford (1863-1947), care a lansat, în 1908, faimosul model „T”

* Acum 112 ani (1913) izbucnea cel de-al doilea Război balcanic între foştii aliaţi din primul război balcanic (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei şi Muntenegrului), cărora li se vor alătura România şi Turcia (la 27.VI/10.VII.1913) (16/29)

* În urmă cu 104 ani (1921) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Societății „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României. Prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”. După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. NOTA 1: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp. Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. NOTA 2: „Ziua Agenției RADOR a Radiodifuziunii Române”; „Radio Observator”, pentru a-i traduce numele – este una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, ca şi ale instituţiilor importante ale statului român. Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a RADOR) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar RADOR a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993. Numele său şi data de naştere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenţiei de presă interbelice româneşti RADOR (prescurtare de la „Orient Radio”), prima agenţie naţională modernă, constituită la 16 iunie 1921

* Sunt marcați 85 de ani (1940) de când a fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune militară „Ora Ostaşului”, printr-un acord cu Marele Stat Major al Armatei. Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 77 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989)

* Acum 62 de ani (1963) între 16 şi 19 iunie, a avut loc zborul navei cosmice sovietice „Vostok-6″, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie care s-a aflat în spaţiu. Misiunea cosmică a avut ca obiectiv efectuarea unui zbor în grup, cu nava „Vostok-5″ (pilotată de Valeri Bîkovski) şi a durat 70 de ore şi 50 de minute, nava efectuând 48 de rotaţii în jurul Pământului. Participarea la zbor a unei femei a făcut posibilă o analiză comparativă a influenţei factorilor specifici asupra organismului uman de ambele sexe

* În urmă cu 26 de ani (1999), pentru a marca atingerea statistică, în anul 1999, a şase miliarde de locuitori pe Terra, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat acea dată drept „Ziua celor şase miliarde”. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804. În ultimii 40 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011

* Cu 24 de ani în urmă (2001) avea loc Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD) prin fuziunea dintre (PDSR) şi (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni. Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat Român (PSDR) a ratificat protocolul de fuziune cu Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), semnat la 25 februarie 2000. În prezent, PSD este condus de Marcel Ciolacu, care ocupă, din data de 23 noiembrie 2021, și funcția de președinte al Camerei Deputaților

* Acum 21 de ani (2004) o echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”. Experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nicio cale de comunicare între cele două particule de lumină

* Se marchează 20 de ani (2005) de când, între 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare

* Acum 17 ani (2008) şi-a început activitatea Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi. Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, înființat la inițiativa, cu binecuvantarea și purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în data de 27 octombrie 2007, la sărbatoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Centrul de Presă Basilica are următoarele componente: postul de Radio Trinitas, care a fost înființat în 1996 și a început să emită la 17 aprilie 1998, Ziarul Lumina, care a apărut pentru prima dată la 7 februarie 2005, postul de Televiziune Trinitas, care emite din 27 octombrie 2007, Agenția de știri Basilica, înființată la 27 octombrie 2007 și a început să își desfășoare activitatea de la Sărbătoarea Sfintei Treimi din 16 iunie 2008 și Biroul de presă al Patriarhiei Române, înființat după 1990 și care a devenit parte a Centrului de presă Basilica din ianuarie 2008

* În urmă cu 9 ani (2016), între 16 – 26 iunie, în insula Creta din Grecia, a avut loc Sfântul și Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe (a reunit zece din cele paisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, sub președinția Sanctității sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu). Sinodul nu a formulat dogme sau canoane noi și nu a adus modificări în viața liturgică. Ierarhii participanți la Sinod s-au aplecat asupra unor teme de actualitate și au căutat soluții la problemele pe care le întâmpină omul contemporan (au fost discutate teme precum: diaspora, autonomia bisericească, Taina Căsătoriei, postul, misiunea Bisericii în lumea contemporană și relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești; Începutul Postului Sf. Ap. Petru și Pavel (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea ierarhului în ședința din 28 octombrie 2022, proclamarea solemnă a canonizării făcându-se la 21 mai 2023. Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești în perioada 1738-1753, a fost principalul susținător al desființării iobăgiei în Țara Românească, a înființat o școală publică subvenționată de Biserică la Pătroaia, jud. Dâmbovița, a înființat Biblioteca Mitropoliei și a tipărit cărți de slujbă și de învățătură în limba română. A trecut la Domnul în 16 iunie 1753, otrăvit de medicul domnitorului Matei Ghica, care era nemulțumit că ierarhul era de partea poporului, reclamându-i neregulile la reprezentantul Sultanului

– Începe Postul Sf. Ap. Petru și Pavel (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Limbii Romani”, instituită în 2019, pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România”, pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor” și pe 5 noiembrie este marcată „Ziua mondială a limbii romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei

– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959)

– 1873, 16/28: A murit cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873. NOTA 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1890: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940) – 135 de ani

– 1913: S-a născut filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1918: A murit (la Montreux, Elveţia) Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (n. 1860)

– 1925: S-a născut A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (m. 1977) – 100 de ani

– 1926: S-a născut soprana de talie internațională Lucia Stănescu, solistă a Operei Române din Cluj-Napoca (m. 2020)

– 1928: S-a născut dirijorul Sergiu Comissiona, stabilit în SUA; în anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al Orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda); foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra; în 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin (m. 2005)

– 1930: S-a născut actorul de teatru și film Ion Siminie – 95 de ani

– 1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1932: S-a născut şahista şi medicul pediatru Maria Albuleţ; prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională în 1957 (m. 2005)

– 1936: S-a născut (în Ismail, Regatul României) creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (m. 2019)

– 1940: S-a născut actriţa şi profesoara Melania Ursu (m. 2016) – 85 de ani

– 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă

– 1947: S-a născut prozatorul şi publicistul de origine armeană Ştefan Agopian

– 1954: S-a născut Marian Constandache, poet, romancier și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România

– 1976: A murit Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1900)

– 1979: A murit actorul de teatru şi film Costache Antoniu (n. 1900)

– 2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (n. 1938)

– 2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1920)

– 2013: A murit părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (n. 1919)

– 2020: A murit Vladimir Jurăscu, actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit premiul pentru întreaga activitate (n. 1927) – 5 ani

– 2022: A murit actorul Alexandru Lulescu; considerat cel mai longeviv actor al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”; a format, împreună cu actorul Nicu Constantin, unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a miniștrilor energiei și mediului din UE (16 – 17 iun.)

-Helsinki: Președintele Finlandei, Alexander Stubb, organizează un eveniment de două zile axat pe discuții în cadrul unui panel la reședința sa de vară din Naantali, sud-vestul Finlandei. Printre vorbitori se numără președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, președintele Estoniei, Alar Karis, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, prim-ministrul kenyan, Musalia Mudavadi, ministrul de externe din Costa Rica, Arnoldo Andre Tinoco, ministrul de externe din Benin, Olushegun Adjadi Bakari, și viceministrul thailandez de externe, Russ Jalichandra. (16 – 17 iunie)

-Moscova: Ministrul de externe Serghei Lavrov îl primește pe Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa

– Frankfurt, Germania: Discurs al președintelui Deutsche Bundesbank, Joachim Nagel, despre inflație

– Lille, Franța: Zece traficanți vor fi judecați, printre altele, pentru omor din culpă într-un naufragiu de migranți la sfârșitul anului 2022 (16 – 20 iun.)

– Istanbul: Termen în procesul primarului din Istanbul, Ekrem Imamoglu, pentru comentariile sale împotriva procurorului general al Istanbulului

– Geneva: A 59-a sesiune a Consiliului pentru Drepturile Omului (16 iun. – 11 iul.)

– Bonn: Conferința privind schimbările climatice (SB 62) (16 iun. – 26 iul.)

– Viena: Publicarea raportului lunar al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol)

– Beijing: Sunt publicate date privind vânzările cu amănuntul, producția industrială și cifrele șomajului în luna mai

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului African”; se marchează din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei Unităţii Africane şi a UNICEF; comemorează evenimentele tragice care s-au petrecut în 16.VI.1976, în localitatea Soweto, din Africa de Sud, când, mii de copii şi de elevi au protestat şi au cerut dreptul la o educaţie de calitate şi dreptul de a învăţa în limba lor maternă. Din păcate, autorităţile au deschis focul împotriva manifestanţilor, fapt ce a dus la rănirea a peste o mie de persoane, alte aproape o sută fiind ucise

– „Ziua Internaţională a Remiterilor Familiale” este marcată, din 2015 (- 10 ani), cu scopul de a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a lucrătorilor migranţi pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine și, totodată, pentru a încuraja atât sectorul public şi privat, dar şi societatea civilă, să-şi intensifice eforturile pentru a maximiza impactul acestor fonduri în ţările în curs de dezvoltare. Ziua a fost proclamată de Consiliul de Guvernare al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă, la cea de-a 38-a sesiune a acestui for, care a avut loc în februarie 2015, fiind ratificată de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia asupra migraţiei internaţionale şi a dezvoltării, adoptată la 21 decembrie 2016

– „Ziua Soweto – Ziua internaţională de solidaritate cu popoarele luptătoare din Africa de Sud”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto (Africa de Sud), din 16.VI.1976

– 1313: S-a născut scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio (m. 1375)

– 1464, 16 (sau 18): A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400)

– 1613: S-a născut poetul englez John Cleveland (m. 1658)

– 1843: S-a născut David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (m. 1913)

– 1875: S-a născut Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (m. 1964) – 150 de ani

– 1878: A murit medicul american Crawford Long; a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic (1842) (n. 1815)

– 1890: S-a născut Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (m. 1965) – 135 de ani

– 1897: S-a născut chimistul german Georg Wittig, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Herbert C. Brown (m. 1987)

– 1901: S-a născut compozitorul elveţian Conrad Beck (m. 1989)

– 1902: S-a născut Barbara McClintock, om de ştiinţă şi genetician american, laureată, în 1983, a Premiului Nobel pentru Medicină (m. 1992)

– 1909: S-a născut zoologul american Archie F. Carr; studii asupra faunei marine (m. 1987)

– 1909: S-a născut Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (m. 1991)

– 1925: S-a născut scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (m. 2017)

– 1928: S-a născut cântăreaţa şi actriţa belgiană Leonie Cooreman (Annie Cordy) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul american de origine maghiară Vilmos Zsigmond (m. 2016) – 95 de ani

– 1934: S-a născut actorul afro-american Bill Cobbs (Wilbert Francisco Cobbs); a jucat în peste 150 de filme şi seriale de televiziune (m. 2024)

– 1937: S-a născut Erich Segal, scriitor american (autorul popularului roman „Love Story”, ecranizat); specialist în filologie clasică; autor sau coautor de scenarii de film (m. 2010)

– 1940: A murit Dubose Heyward, dramaturg, romancier şi poet american (n. 1885) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Lamont Dozier, unul dintre cei mai importanţi cantautori şi producători de muzică soul, care a colaborat cu The Supremes, Marvin Gaye şi The Isley Brothers (m. 2022)

– 1942: S-a născut italianul Giacomo Agostini, cel mai mare pilot de motociclism viteză al tuturor timpurilor; a câștigat 15 titluri mondiale

– 1944: A murit (împuşcat de nazişti, pentru participarea la Rezistenţă) Marc Bloch, istoric medievist francez; a fondat, în 1929, la Strasbourg, revista „Annales d’histoire économique et sociale”, în jurul căreia s-a născut un nou curent istoriografic, care a dominat secolul al XX-lea (n. 1886)

– 1952: S-a născut cantautorul canadian Gino Vannelli

– 1958: În noaptea de 16/17 iunie au fost condamnaţi la moarte şi executaţi organizatorii revoluţiei populare anticomuniste din Ungaria din 23 octombrie 1956: Imre Nagy (n. 1896), Pál Maléter (n. 1917), Miklós Gimes (n. 1917); reabilitaţi juridic în iunie 1989; la 16.VI.1989 au avut loc funeraliile naţionale ale lui Imre Nagy, reînhumat în Cimitirul civil din Budapesta

– 1959: A murit actorul american de film George Reeves; a întruchipat, în anii ‘50 ai secolului XX, eroul din serialul tv. „Aventurile lui Superman” (n. 1914)

– 1965: S-a născut Andrea Mia Ghez, astronom și profesor american; prima femeie astronaut, în cadrul programului Apollo; cunoscută pentru studierea centrului galaxiei Căii Lactee; Premiul Nobel pentru fizică în anul 2020, alături de Roger Penrose și Reinhard Genzel, „pentru descoperirea unui obiect supermasiv compact în centrul galaxiei noastre” – 60 de ani

– 1971: S-a născut Tupac Shakur, rapper și actor american (m. 1996)

– 1977: A murit Werner von Braun, inginer german, constructorul rachetelor „V-1” şi „V-2” (considerate primele rachete balistice sol-sol teleghidate), pe care Germania le-a folosit în cel de-Al Doilea Război Mondial; stabilit în 1945 în SUA, a contribuit la construirea primului satelit artificial american al Pământului (n. 1912)

– 2008: A murit Mario Rigoni Stern, unul dintre cei mai mari autori italieni, celebru mai ales pentru romanul „Sergentul în zăpadă” (n. 1921)

– 2013: A murit editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (n. 1911)

– 2017: A murit politicianul german Helmut Kohl, cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane şi al configurării unei noi arhitecturi europene (n. 1930)

– 2017: A murit regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (n. 1935)

– 2018: A murit dirijorul, compozitorul, pianistul și profesorul rus Ghenadi Rojdestvenski (n. 1931)

– 2020: A murit scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (n. 1939) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 15 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 15 iunie

* Sunt marcaţi 810 ani (1215) de când, la această dată, regele Ioan al Angliei (cunoscut sub numele de Ioan Fără de Ţară) semna Magna Charta Libertatum (Marea Cartă a Libertăţilor), sub presiunea nobilimii răsculate care dorea limitarea arbitrariului regal. Prin această Cartă (The Great Charter) se urmărea îngrădirea puterii regelui în scopul eliminării abuzurilor comise de monarh sau de reprezentanţii săi direcţi, precum şi garantarea unui număr de drepturi pentru toţi cetăţenii. Document fundamental al Angliei medievale, în timp, Marea Cartă s-a afirmat ca un element de bază al parlamentarismului englez, dar şi ca sursă de inspiraţe pentru numeroase texte juridice (cum ar fi Petiţia Drepturilor din 1628, din Anglia, Constituţia Statelor Unite din 1789 sau Declaraţia universală a drepturilor omului din 1948)

* Acum 806 ani se năştea legenda drapelului danez numit Dannebrog („haina roşie” sau „haina daneză”). Este un drapel roşu cu o cruce albă, apărut cu certitudine în timpul Cruciadelor nordice. Legenda spune că acest drapel a apărut desenat pe cer la data de 15 iunie 1219, în timpul bătăliei de la Reval (azi Tallin, în Estonia), care s-a purtat între armatele regelui danez Valdemar al II-lea şi estonieni. Apariţia miraculoasă a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au câştigat bătălia. O altă legendă spune că în cursul luptei, tunica albă a regelui Valdemar a devenit roşie de la sângele duşmanilor

* În urmă cu 636 de ani (1389) a avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei) care s-a încheiat cu înfrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii și cu macedonenii. Vestul și sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)

* Cu 358 de ani în urmă (1667) a fost realizată prima transfuzie de sânge (de oaie), cu efect negativ, însă, asupra pacientului. Transfuzia a fost realizată de Jean-Baptiste Denis (1640-1704), medicul personal al regelui francez Ludovic al XIV-lea

* Acum 177 de ani (1848) locuitorii Bucureştiului (circa 30.000 de oameni), adunaţi pe Câmpia Filaret (numită de atunci prin decret „Câmpia Libertăţii”), depuneau jurământul asupra programului Revoluţiei şi aclamau Guvernul provizoriu constituit cu o zi înainte (15/27)

* Într-o zi de 15 iunie, tot acum 177 de ani (1848), a doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat hotăra înfiinţarea armatei române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept căpitan suprem al acesteia, înlăturarea ierarhiei sârbeşti din Biserica română, introducerea limbii române în administraţie şi recunoaşterea naţionalităţii române (15/27)

* Se marchează 150 de ani (1875) de la înfiinţarea, în Palatul Academiei din Bucureşti, a Societăţii de Geografie, din iniţiativa şi sub înaltul patronaj al domnitorului Carol I. Printre membrii fondatori s-au numărat Ioan Cantacuzino, Emanoil Bacaloglu, Gheorghe Lahovari, Petre S. Aurelian, Alexandru Odobescu, V. A. Urechia ş. a. Societatea a editat, între anii 1898 şi 1901, „Marele dicţionar geografic al României” (15/27)

* Acum 87 de ani (1938) avea loc transmisia primei emisiuni „Ora românească pentru străinătate”, difuzată de Radiodifuziunea Română, adresată Angliei

* Cu 48 de ani în urmă (1977) era inaugurat, la Paris, atelierul lui Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o clădire separată de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spațiul cuprinde 148 de sculpturi și încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin

* Se marchează 40 de ani (1985) de când a avut loc, la Ploiești, pe Stadionul „Petrolul”, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de autoritățile comuniste. Înființat la 17 septembrie 1973 și condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu (1943 – 2010), cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecați ai comunismului. Vasile Șeicaru, Alexandru Andrieș, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doar câțiva dintre artiștii români care și-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra

* Acum 33 de ani (1992) erau stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Kârgâzstan, la nivel de ambasadă. România a recunoscut independenţa de stat a R. Kârgâzstan la 20 decembrie 1991. Pe 25 mai 2006, a fost inaugurat Consulatul Onorific al României în Republica Kârgâzstan. În România, consul onorific al Republicii Kârgâze a fost acreditat în anul 2020

* În urmă cu 31 de ani (1994) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Ziua”, sub conducerea lui Sorin Roşca Stănescu. La data de 7 ianuarie 2010, ziarul „Ziua” și-a încetat apariția, însă un grup de foști jurnaliști ai cotidianului au înființat, în aceeaşi lună, publicația online „Ziua Veche”

* Tot 31 de ani se marchează de când Israelul şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă şi nunţiatură, în urma unui acord istoric de recunoaştere reciprocă (semnat la 30.XII.1993, la Ierusalim)

* În urmă cu 23 de ani (2002) era lansat postul de televiziune MTV România, luând locul postului MCM România. Invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost interpretul de muzică latino Enrique Iglesias, iar primul viceoclip difuzat a fost „Love To See You Cry”

* Acum 17 ani (2008) intra în vigoare prima Constituţie a statului Kosovo, adoptată de Parlamentul de la Pristina la data de 9 aprilie

* Cu doar 2 ani în urmă avea loc inaugurarea Aeroportului Braşov – Ghimbav, singurul aeroport internaţional construit în România de la zero în ultimii 50 de ani, inaugurarea sa având loc pe 15 iunie 2023, în prezenţa preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, a ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, de la acea vreme, precum şi a altor oficialităţi. Cursa de inaugurare a primului aeroport din Braşov a fost efectuată cu o aeronavă charter TAROM, marcând astfel această premieră într-o manieră simbolică: prima companie aeriană din istoria României deschide primul aeroport internaţional din istoria Braşovului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Isihie; Duminica întâi după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinţilor) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Duminica întâi după Rusalii (Duminica Tuturor Sfinţilor) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Preasfânta Treime (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Banatului Montan” este sărbătorită oficial pentru prima dată, pe 15 iunie 2025, în urma promulgării Legii nr. 60/12.V.2025. Această lege, inițiată de parlamentarii PSD din Caraș-Severin și susținută de ceilalți parlamentari din județ, a fost semnată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan, și publicată în Monitorul Oficial. Sărbătorirea anuală a Zilei Banatului Montan poate fi marcată de autorităţile publice, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, precum şi de organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, prin organizarea unor acţiuni şi evenimente cu caracter cultural, educativ şi artistic. „Ziua Banatului Montan” contribuie la promovarea turistică și culturală a uneia din cele mai frumoase zone din România. Data este legată de un moment definitoriu pentru mișcarea națională a bănățenilor – în 1848, Eftimie Murgu, un om politic și pașoptist de renume, a fost ales suprem căpitan al Banatului Montan. De asemenea, este şi un simbol al luptei pentru libertatea și unitatea regiunii

– 1839: S-a născut Sofia Cocea, publicistă, poetă, traducătoare (m. 1861)

– 1841: S-a născut botanistul şi medicul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (m. 1910)

– 1882: S-a născut Ion U. Soricu, poet, folclorist, autor de literatură pentru copii şi publicist (m. 1957). NOTĂ: Alte surse dau naşterea la 16.VI.1882

– 1889: A murit poetul naţional, prozatorul, dramaturgul, ziaristul şi gânditorul Mihai Eminescu; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1893, 15/27: S-a născut Ion Marin Sadoveanu (pseudonimul lui Iancu-Leonte Marinescu), prozator, poet, dramaturg şi cronicar dramatic (m. 1964)

– 1903: S-a născut pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (m. 1966, la Paris)

– 1909: S-a născut Virgil Teodorescu, poet, prozator, eseist şi traducător; a făcut parte din grupul suprarealiştilor români, alături de Gellu Naum, Gherasim Luca, Paul Păun; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1911: S-a născut pictorul şi graficianul Viorel Huși (pe numele său adevărat Viorel Herşcovici) (m. 1972)

– 1911: S-a născut actriţa Eliza Petrăchescu (m. 1977)

– 1914: S-a născut Saul Steinberg, desenator și grafician american de origine română; unul dintre cei mai iubiți artiști ai Americii, cunoscut la nivel mondial pentru caricaturile și schițele sale ce au ilustrat paginile revistei „The New Yorker” pentru aproape șase decenii (m. 1999)

– 1924: S-a născut scriitoarea suedeză de origine română Hédi Fried, supravieţuitoare a Holocaustului; laureată a Premiului Olof Palme în 2017, pentru „eforturile neobosite de apărare a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor, precum şi pentru munca de o viaţă de a face cunoscute atrocităţile produse de nazism şi rasism, violenţă şi prejudecăţi” (m. 2022)

– 1926: S-a născut Savel Stiopul, regizor de film, scenarist, actor şi profesor; activitate publicistică şi de cultură cinematografică (m. 2007)

– 1929: A murit matematicianul Traian Lalescu, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale, autorul primei lucrări sintetice importante în acest domeniu din literatura ştiinţifică; din iniţiativa sa a luat fiinţă Şcoala Politehnică din Timişoara, al cărei prim rector a fost (1920-1921); membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1882)

– 1930: S-a născut regizorul de teatru Lucian Giurchescu, stabilit la Copenhaga din 1979; între montările din Danemarca şi din alte ţări vest-europene, revine şi lucrează şi în România (m. 2022) – 95 de ani

– 1931: S-a născut pictorul Octavian Vişan (m. 2002)

– 1934: S-a născut criticul şi istoricul literar Matei Călinescu; stabilit în SUA, din 1973 (m. 2009)

– 1939: A murit Nicolae M. Condiescu, general (profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; scriitor; membru de onoare al Academiei Române din 1938; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, iar în perioada 1933 – 1937 este numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Radioului (n. 1880)

– 1941: S-a născut Dan Culcer, critic literar, eseist, poet, traducător şi jurnalist; stabilit, din 1987, în Franţa; promotor din diaspora franceză a filonului autentic de cultură al României

– 1942: S-a născut flautistul Ioan Caţianis; fost membru al Orchestrei Naţionale Radio (m. 2021)

– 1954: S-a născut pictorul Mircea Stănescu

– 1956: S-a născut pictorul şi graficianul Marcel Aciocoiţei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala București, conservator la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi (m. 2020)

– 1959: S-a născut saxofonistul, compozitorul de jazz, producătorul și șeful de formație Nicolas Simion; unul dintre principalii reprezentanţi ai jazz-ului românesc

– 1959: S-a născut Alexandru (Ducu) Darie, regizor de teatru; fost director al Teatrului Bulandra; preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (2006-2011) (m. 2019)

– 1974: A murit Cristian Vasile cântăreţ de muzică uşoară (cu voce de tenor), din perioada interbelică (n. 1908)

– 1981: A murit Ben.[edict] Corlaciu, poet şi prozator; membru al grupării din jurul revistei „Albatros”, alături de Geo Dumitrescu; în anii ’70 ai secolului XX s-a stabilit la Paris (n. 1924)

– 1998: A murit pianista şi profesoara Martha Joja (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Canada: Președintele SUA, Donald Trump, va participa la cel de-al 51-lea Summit anual al națiunilor G7 din Kananaskis, Alberta (15 – 17 iun.)

– Cetate Vaticanului (Sfântul Scaun): Solemnitatea Preasfintei Treimi (după ritul roman sau latin), ocazie cu care Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie, în Piața Sfântul Petru, la care sunt așteptați să participe pelerinii înscriși la Jubileul sportului

– Stockholm: BAUHAUS-galan, cunoscut anterior ca DN-Galan – întâlnire anuală internațională de atletism care are loc pe Stadionul Olimpic din Stockholm. Anterior, a fost unul dintre cele cinci evenimente IAAF Super Grand Prix până în 2010 și de atunci a făcut parte din circuitul Diamond League

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Combatere a Relelor Tratamente asupra Persoanelor Vârstnice” sau „Ziua Mondială de Conştientizare a Abuzului faţă de Vârstnici”; a fost desemnată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţia 66/127 din 19 decembrie 2011; ziua a fost făcută cunoscută în România din 2012 de Comitetul de Bioetică al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Abuzul faţă de vârstnici este definit, conform www.un.org, ca fiind „orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă”. Se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie

– „Ziua Internaţională a Energiei Eoliene” (Global Wind Day); prima dată a fost sărbătorită în 2007, în Europa, doi ani mai târziu fiind adoptată la nivel internaţional. De organizarea ei se ocupă EWEA (European Wind Energy Association) şi GWEC (Global Wind Energy Council). În asociere cu EWEA şi GWEC, asociaţiile naţionale de energie eoliană şi societăţile implicate în producţia de energie eoliană organizează diferite evenimente, cu scopul de a promova şi informa despre puterea şi potenţialul vântului

– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972, această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai

– 1594: S-a născut pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (m. 1665)

– 1772: A murit compozitorul francez Claude Daquin (n. 1694)

– 1843: S-a născut Edvard Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian; întemeietorul şcolii muzicale naţionale norvegiene (m. 1907)

– 1879: S-a născut Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (m. 1962)

– 1893: A murit Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor şi pedagog ungar (n. 1810)

– 1916: S-a născut compozitorul francez de origine bască Francis Lopez (m. 1995)

– 1916: S-a născut Herbert A. Simon, economist, sociolog, psiholog şi profesor american; Premiul Nobel pentru economie în 1978 pentru investigarea novatoare a proceselor decizionale în cadrul organizaţiilor economice (m. 2001)

– 1920: S-a născut actorul italian de film Alberto Sordi (m. 2003) – 105 ani

– 1924: S-a născut Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul încheiat în 1979 (m. 2005)

– 1926: S-a născut François Michelin, om de afaceri francez; director executiv (1955 – 1999) al „Michelin”, gigantul mondial al industriei anvelopelor (m. 2015)

– 1938: A murit, la Davos, în Elveţia, pictorul german Ernst Ludwig Kirchner, unul dintre liderii unui grup de artisţi expresionişti cunoscut sub numele de „Die Brücke” („Podul”) şi reprezentant de seamă al expresionismului (n. 1880)

– 1943: S-a născut Johnny Hallyday (nume la naştere: Jean-Philippe Léo Smet), cântăreţ, compozitor şi actor francez de film; considerat părintele rock and rollului francez (m. 2017)

– 1946: S-a născut cântăreţul grec Demis Roussos (nume real: Artemios Ventouris-Roussos); faimos pentru cântecele de dragoste, era supranumit „doctorul inimilor” (m. 2015)

– 1953: S-a născut politicianul chinez Xi Jinping, preşedinte al Republicii Populare Chineze din 14 martie 2013 (reales în 2018); la 15 noiembrie 2012 a fost ales în tripla funcţie de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vice-preşedinte al Republicii Populare Chineze şi preşedinte al Comisiei Militare Centrale; este primul lider născut după instaurarea regimului fondat de către Mao Zedong (1949); graţie eliminării din Constituţie a termenului limită de candidaturi la funcţia supremă a ţării, China i-a permis lui Xi Jinping să rămână președinte pe viață, acesta confirmându-şi statutul de cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 1.VI.1953

– 1954: S-a născut Terri Gibbs, cântăreaţă de muzică country şi pianistă americană

– 1954: S-a născut James Adam „Jim” Belushi, actor, comic, muzician și cântăreț american

– 1962: A murit Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (n. 1877)

– 1963: S-a născut actriţa, producătoarea, regizoarea şi scenarista americană Helen Hunt; câștigătoare a patru Premii Emmy, un Oscar și patru Globuri de Aur

– 1971: A murit biochimistul american Wendell M. Stanley; cercetări în domeniul structurii virusurilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1946 (n. 1904)

– 1996: A murit Ella Fitzgerald, cea mai populară cântăreață de jazz din Statele Unite mai bine de o jumătate de secol; supranumită „Prima doamnă a muzicii”; recompensată în timpul vieții cu 13 premii Grammy (n. 1917)

– 2006: A murit comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (n. 1922)

– 2013: A murit fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare (n. 1936)

– 2015: A murit Kerkor „Kirk” Kerkorian, om de afaceri, investitor și filantrop american de origine armeană; a avut un rol important în modelarea Las Vegasului, fiind considerat alături de arhitectul Martin Stern, Jr. drept „părintele mega-resorturilor”; a fost președinte și director general al Tracinda Corporation, companie cu sediul în Beverly Hills, California; a donat peste 1 miliard de dolari în scopuri caritabile în Armenia prin intermediul Fundației Lincy, care a fost înființată în 1989 și care și-a concentrat eforturile pe reconstruirea nordului Armeniei, după cutremurul din 1988 (n. 1917) – 10 ani

– 2017: A murit Aleksei Batalov, actor, regizor de film, scenarist și profesor rus (n. 1928)

– 2017: A murit compozitorul și organistul francez Jacques Charpentier (n. 1933)

– 2018: A murit scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă (n. 1925)

– 2019: A murit Franco Zeffirelli (numele adevărat: Gianfranco Corsi Zeffirelli), regizor, producător de film, teatru şi operă, scenarist și actor italian; considerat unul dintre cele mai mari nume din istoria cinematografiei; cunoscut pentru filme ca: „Iisus din Nazareth”, „Romeo şi Julieta”, „Îmblânzirea Scorpiei”, „Otello”, „Hamlet”, „Callas Forever” (n. 1923)

– 2019: A murit arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, celebru pentru sala de concerte Festspielhaus Baden Baden, din sud-vestul Germaniei (n. 1930)

– 2023: A murit Glenda (May) Jackson, actriță britanică de film și politician; dublă laureată a premiului Oscar și laureată a triplei recunoașteri filmice numită Triple Crown of Acting, o categorie aparte pentru actorii și actrițele care sunt câștigători ai premiilor Oscar, Tony și Emmy; deputat, ministru al Transporturilor (1997-1999), membră a Partidului Laburist din Anglia (n. 1936)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Se împlinesc 225 de ani (1800) de la victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Cu 177 de ani în urmă (1848) avea loc unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* Se marchează 145 de ani (1880) de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Sunt marcaţi 85 de ani (1940) de când a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu exact 40 de ani în urmă (1985) avea loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. La 19 iunie 1990 a fost elaborată și semnată Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, prin care au fost eliminate controalele la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unei singure frontiere externe, unde controalele de imigrare pentru spațiul Schengen se efectuează în conformitate cu normele comune ale statelor membre. Punerea în aplicare a Acordului Schengen, implicând inițial 7 țări UE, a intrat în vigoare la 26 martie 1995, eliminând controalele la frontierele interne. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată a fost posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. În prezent, 26 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein sunt, de asemenea, membre ale spațiului Schengen. În același timp, Irlanda (țară membră a Uniunii Europene) și Regatul Unit (fost membru al UE până la data de 31 ianuarie 2020), au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor. La data de 1 iunie 2013 Croaţia a aderat la Uniunea Europeană şi a prezentat Declaraţia de pregătire în anul 2015, în vederea aderării la spaţiul Schengen. Bulgaria, Cipru și România sunt, de asemenea, țări Schengen, dar nu aplică încă pe deplin acquis-ul Schengen. Pe 31 martie 2024, Bulgaria și România au devenit state membre ale spațiului Schengen: normele Schengen (inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen) se aplică în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate. Pe data de 1 ianuarie 2025, cele două țări au aderat complet (și cu frontierele terestre) în Spațiul Schengen

* Sunt marcați 40 de ani de când zborul 847, pe ruta Cairo – San Diego, cu mai multe escale, în Atena, Roma, Boston și Los Angeles, a fost deturnat pe 14 iunie 1985, după ce a decolat din capitala Greciei și a fost forțat să aterizeze în Beirut. Avionul avea 153 de pasageri și membri ai echipajului, iar unii dintre ei au fost ținuți prizonieri chiar și 17 zile. Unii dintre pasageri au fost legați și bătuți, iar pirații aerului au cerut eliberarea a sute de deținuți libanezi șiiți care se aflau în custodia Israelului. Atunci când au văzut că prizonierii libanezi nu sunt eliberați, aceștia l-au împușcat mortal pe militarul american Robert Dean Stethem, în vârstă de 23 de ani, și i-au aruncat corpul pe pista aeroportului din Beirut. Ulterior, prizonierii din avion au început să fie eliberați pe rând. Potrivit FBI, cel puțin patru persoane au fost implicate în deturnarea avionului. Mohammed Ali Hamadei a fost arestat în Germania, în 1987, și după eliberarea lui din 2005 s-a întors în Beirut. Imad Mughniyeh a fost ucis în 2008, în Damasc, iar Hassan Izz-Al-Din și Ali Atwa nu au fost prinși. Filmul „The Delta Force” („Operațiunea Delta Force”), din 1986, este inspirat din acest caz

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când era fondată Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR), cu binecuvântarea Sfântului Sinod, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice

* În urmă cu 12 ani (2013) avea loc inaugurarea podului Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

* Acum 8 ani, pe 14 iunie 2017, un incendiu a izbucnit în blocul de apartamente Turnul Grenfell, cu 24 de etaje, din North Kensington, vestul Londrei, în urma căruia 72 de persoane au murit, inclusiv două care au murit ulterior la spital. Alte peste 70 de persoane au fost rănite. A fost cel mai mortal incendiu structural din Regatul Unit de la dezastrul platformei petroliere Piper Alpha din 1988 și cel mai grav incendiu rezidențial din Regatul Unit de la al Doilea Război Mondial. Incendiul a fost pornit de un frigider-congelator defect de la etajul patru. S-a răspândit rapid în exteriorul clădirii, aducând foc și fum la toate etajele rezidențiale. Focul a ars timp de aproximativ 60 de ore înainte de a fi stins definitiv. Ancheta Grenfell Tower a început pe 14 septembrie 2017 pentru a investiga cauzele incendiului și alte probleme conexe. Constatările din primul raport al anchetei au fost făcute publice în octombrie 2019 și au abordat evenimentele din noapte. Acesta a afirmat că exteriorul clădirii nu a respectat reglementările și a fost motivul central pentru care incendiul s-a extins și că pompierii au întârziat să sfătuiască locuitorii să evacueze. O a doua fază de investigare a cauzelor mai largi a început la a treia aniversare în 2020

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Politehnicii”; marchează înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, la 10.VI.1920 (- 105 ani); aniversată în luna iunie, în sâmbăta din săptămâna care include data de 10

– „Ziua Silvicultorului”; instituită în 1991, prin Statutul personalului silvic, ca zi aniversară a întregului corp silvic din România; sărbătorită, în fiecare an, în cea de-a doua sâmbătă a lunii iunie

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928) – 150 de ani

– 1878: S-a născut muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (m. 1949)

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941), preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941 (m. 1972)

– 1883: S-a născut G. Ciprian (pseudonimul lui Gheorghe Constantin-Constantinescu), dramaturg, prozator şi actor (m. 1968)

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956)

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983)

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005) – 105 ani

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Alexandru Mereuţă, unul dintre cei mai longevivi actori ai Teatrului de Stat din Constanţa (m. 2020)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866)

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981)

– 1936: S-a născut soprana și profesoara Aida Abagief; solistă, timp de 30 de ani, a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța; fondatoare a Facultății de Arte din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța (m. 2019)

– 1937: S-a născut artistul ceramist Eugen Petru Cioancă, unul dintre fondatorii Filialei Alba a UAPR și președinte al ei în perioada 1979-1990 (m. 2020)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul universitar Viorel P. Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; director al Institutului de Matematică „Octav Mayer“ al Academiei Române, Iaşi (1990-2011); rector al Universității „Al. I. Cuza“ din Iași (1981–1989); membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012 și din 2018), președinte al Secției de Ştiințe Matematice (din 2012)

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991)

– 1944: S-a născut regizorul de film și scenaristul Şerban Creangă (m. 2012)

– 1949: S-a născut matematicianul și profesorul Dan-Virgil Voiculescu; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; considerat unul dintre cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol; contribuții în teoria probabilităților; este unul dintre cei treisprezece savanți membri ai Consiliului Științific Consultativ al Institutului Fields, cel care oferă și distincția cu același nume, echivalentul premiului Nobel în matematică; stabilit în SUA

– 1958: A murit inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885)

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889) – 55 de ani

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914)

– 2002: A murit prozatoarea Maria Luiza Cristescu (n. 1943)

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929)

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942)

– 2018: A murit Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (n. 1940)

– 2020: A murit omul de știință Constantin Răuță, stabilit din 1973 în SUA; a lucrat timp de 24 de ani la centrul de cercetări al NASA Goddard Space Flight Center Greenbelt din Maryland și pentru Marina SUA, fiind implicat și în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca scutul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble (n. 1941) – 5 ani

– 2024: A murit Constantin Stoiciu, prozator, scenarist, regizor, jurnalist şi editor; în 1982 a emigrat în Canada, stabilindu-se la Montreal, unde a înființat Editura Humanitas, al cărei președinte – director general a fost din 1983 până în 2007; după 1990 a revenit deseori în România (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Schengen, Luxemburg: Manifestări de marcare a 40 de ani de la Acordul Schengen, care prevede eliminarea treptată a controalelor la frontierele dintre țările semnatare

– Londra: Parada militară „Trooping the Colour”, pentru a sărbători ziua de naștere a Regelui

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, are loc Jubileul sportivilor (14 – 15 iun.)

– Atena: Acțiuni de comemorare a 40 de ani de la deturnarea zborului TWA 847 de la Atena la Roma de către membri ai Hezbollah

– Washington, DC: Manifestări de marcare a 250 de ani de la fondarea Armatei SUA

– Le Mans: Auto – Campionatul Mondial de Anduranță, Cursa de 24 de ore de la Le Mans (14 – 15 iun.)

– Genova: Campionatele Europene de Scrimă (14 – 22 iun.)

– Canada/ SUA: Cupa de Aur CONCACAF 2025 va fi a 18-a ediție a Cupei de Aur CONCACAF, campionatul internațional bienal de fotbal masculin din regiunea Americii de Nord, Centrale și Caraibe, organizat de CONCACAF. Canada și Statele Unite vor găzdui turneul, care va începe pe 14 iunie. Finala este programată să se joace pe 6 iulie, pe stadionul NRG din Houston, Texas

– SUA: Campionatul Mondial al Cluburilor 2025 va fi cea de-a 21-a ediție a Campionatului Mondial al Cluburilor FIFA și prima compusă din 32 de cluburi din cele șase confederații continentale. Turneul este programat să se desfășoare în Statele Unite în perioada 14 iunie – 13 iulie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge” (World Blood Donor Day), marcată din 2004 în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14 iun. 1868 – 26 iun. 1943); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1930. Această zi este un bun prilej pentru a crește gradul de conștientizare asupra necesității condițiilor de siguranță în donarea de sânge și a mulțumi donatorilor voluntari de sânge pentru gestul lor de a salva vieți fără a aștepta o recompensă în schimb. Prima Zi mondială a donatorului de sânge s-a sărbătorit în 2004 la Johannesburg, Africa de Sud

– În Marea Britanie într-o sâmbătă din prima parte a lunii iunie este sărbătorită ziua oficială de naştere a Regelui, tradițional marcată printr-o ceremonie denumită „Trooping the Colour” („Salutul Culorilor”)

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806)

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896)

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798)

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis D’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822) – 150 de ani

– 1899: S-a născut scriitorul japonez Yasunari Kawabata; a fondat, în 1939, împreună cu alţi scriitori „Asociaţia oamenilor de litere japonezi”, în 1945 a înfiinţat Editura „Kamakura Nunko”, a fost preşedintele PEN-clubului japonez (1948-1965); în 1954 a fost ales membru al Academiei de Arte a Japoniei; în 1958 a devenit vicepreşedintele PEN-clubului internaţional; a fost primul japonez care a câștigat Premiul Nobel pentru literatură, în 1968, motivaţia juriului Nobel fiind „pentru măestria narativă cu care înfăţişează esenţa gândirii japoneze” (m. 1972)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988)

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976) – 115 ani

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840)

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T. M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010)

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919), considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864) – 105 ani

– 1923: S-a născut (în Germania) scriitoarea și ilustratoarea britanică Judith Kerr; autoarea seriei de cărţi pentru copii „Mog” (m. 2019)

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844)

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859)

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia)

– 1932: S-a născut Spiridon Vangheli, prozator, poet, traducător și editor din Republica Moldova; autorul cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, tradusă în circa 40 de țări și aproximativ 60 de limbi (m. 2024)

– 1934: S-a născut Christopher Lehmann-Haupt, jurnalist, redactor, critic literar și romancier american (m. 2018)

– 1939: S-a născut Peter Mayle, scriitor britanic; cunoscut mai ales pentru seria de cărți despre Provența (m. 2018)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, 2017 – 2021) şi al 47-lea (din ian. 2025)

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888)

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875)

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry (Norman) Turtledove, autor de lucrări SF

– 1949: S-a născut cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (m. 2016)

– 1949: S-a născut Alan White, baterist englez de rock-and-roll cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv Yes (m. 2022)

– 1954: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1956

– 1957: S-a născut Maxi Jazz, solistul trupei electronice britanice Faithless; muzicianul şi DJ-ul, al cărui nume real era Maxwell Fraser, a fost un membru de bază al grupului, alături de Rollo şi Sister Bliss – împreună cu care a lansat o serie de piese de succes, printre care „Insomnia”, „God is a DJ” şi „We Come 1″ (m. 2022)

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901)

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921)

– 1986: A murit la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899)

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900) – 35 de ani

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948) – 30 de ani

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914) – 20 de ani

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918)

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964)

– 2018: A murit actorul, regizorul și scenaristul rus Stanislav Govorukhin (n. 1936)

– 2020: A murit pianistul și compozitorul britanic de jazz Keith Tippett (n. 1947) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 13 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 13 iunie

* Acum 569 de ani (1456) era menţionat, pentru prima dată în documentele din Moldova, termenul de „sluger”, dregător care avea în grijă aprovizionarea cu alimente a curții domnești şi a armatei şi era şeful măcelarilor. Iniţial, a făcut parte din sfatul domnesc, pentru ca mai apoi să decadă treptat ca importanţă

* Cu 384 de ani în urmă (1641) au fost aduse la Iași moaștele Sf. Paraschiva. După ce binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, cârmuitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu membrii Sinodului, au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele Cuvioasei Parascheva „pentru sfințirea și binecuvântarea acelui loc al Bogdaniei” (Țara Moldovei), după cum se spune în „scrisoarea sinodicească”. Racla cu cinstitele moaște a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră, fiind însoțită de trei mitropoliți greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, pe 13 iunie, au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de Sfântul Mitropolit Varlaam și de episcopii de Roman și Huși, de cler și credincioși

* Acum 224 de ani (1801) avea loc inaugurarea, la Viena, a „Theater an der Wien”

* În urmă cu 99 de ani (1926) se desfăşura primul congres al radiofoniştilor români, în cadrul căruia au fost prezentate rapoarte de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu şi ing. Emil Petraşcu

* Cu 93 de ani în urmă (1932) Grigore Antipa punea bazele Institutului de Biooceanografie din Constanţa. Cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la Agigea şi cea de la capul Caliacra (prima este azi departe de mare, iar rezervația a fost distrusă, a doua este în ruine, dar rezervația mai există), institutul a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul Român de Cercetări Marine

* Sunt marcaţi 60 de ani (1965) de când, în finala Cupei Campionilor Europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerea pentru a treia oară Cupa de Cristal, decernată celei mai bune echipe de pe continent

* Cu exact 35 de ani în urmă (1990), între 13 şi 15 iunie, a avut loc o încercare de forţă între Guvern şi Opoziţie în legătură cu evacuarea Pieţei Universităţii din Bucureşti. Au fost atacate şi incendiate sediile Ministerului de Interne, Direcţiei de Poliţie şi Televiziunii Române. Sosiţi la Bucureşti în sprijinul Guvernului, minerii din Valea Jiului au curmat aceste acţiuni, dar au comis excese împotriva unor sedii de partide şi instituţii, precum şi împotriva unor persoane (prima mineriadă). Evenimentele aveau să intre în cronica social-politică românească sub denumirea de „Evenimentele din 13-15 iunie” şi au afectat grav percepţia României în lume. La data de 22.IV.1990, după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-au baricadat în Piaţa Universităţii (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei. Acţiunea a căpătat denumirea de „Fenomenul Piaţa Universităţii”

* Se împlinesc 10 ani (2015) de când intra în vigoare Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). S-a marcat astfel punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplină în sistemul jurisdicţiei Curţii de la Haga, transmiţând un semnal clar că România îşi întemeiază relaţiile internaţionale pe respectarea dreptului internaţional. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaşte jurisdicţia CIJ

Aniversări – Comemorări

– Sf. Anton de Padova, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Transportului Public Urban”; se marchează, începând cu anul 1996, în a doua vineri a lunii iunie

– 1833: S-a născut Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (m. 1915)

– 1883: S-a născut prozatorul, medicul şi profesorul Ioan I. Mironescu (numele la naştere: Eugen I. Mironescu); membru fondator şi colaborator al revistei „Viaţa românească” (m. 1939)

– 1909: S-a născut Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1981)

– 1909: A murit Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (n. 1838)

– 1924: S-a născut Justin Liuba, personalitate marcantă a exilului românesc, jurnalist şi politolog; stabilit peste Ocean din anul 1952, a desfăşurat o intensă activitate de denunţare a regimului comunist; fost director al postului Europa Liberă din New York (m. 2020, la New York)

– 1926: S-a născut Paul Miron, poet, prozator, dramaturg şi filolog, specializat mai ales în lexicologie şi stilistică; a realizat numeroase traduceri din limba germană în română şi invers; după război a emigrat şi s-a stabilit în RFG; a înfiinţat lectorate de limbă română la Koln (1952), Bonn (1954) şi Freiburg im Bresgau (1964); fondator şi animator al Societăţii Culturale Deutsch-Rumanische Studienvereinigung „M. Eminescu” (1976) (m. 2008)

– 1926: S-a născut Anton Groman, jucător de rugby, antrenor, publicist şi comentator (considerat mult timp „vocea de aur” a rugbyului românesc), mulţi ani colaborator al Secţiei Sport a Radioului Naţional (m. 2011)

– 1942: S-a născut economistul şi profesorul universitar Gheorghe Zaman, specialist în probleme de eficienţă economică; autor de studii recunoscute ca repere ale cercetării de mare valoare în sfera științelor economice; preşedinte al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România (din 2006), membru de onoare al Asociației Facultăților de Economie din România (din 2010); membru corespondent al Academiei Române din 2001 (m. 2021)

– 1954: S-a născut sculptorul Ion Mândrescu

– 1959: S-a născut Klaus Werner Iohannis, politician de etnie germană; preşedinte al României (în două mandate – din 21 dec. 2014 până în feb. 2025); primar al municipiului Sibiu (2000-2014); preşedintele PNL (iun. – dec. 2014); prim-vicepreşedinte al PNL (feb. 2013 – mai 2014); preşedinte al Forumului Democrat al Germanilor din România (2002-2013); în urma anulării de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, Klaus Iohannis și-a prelungit cel de-al doilea mandat până în februarie 2025, când a demisionat

– 1959: S-a născut Luminiţa Stoianovici, actriţă de teatru şi film, regizoare, traducătoare şi profesoară (m. 2008)

– 1962: A murit Emanoil Ciomac, muzicolog, critic muzical, scriitor și jurist (n. 1890)

– 1972: A murit Nicolae Tăutu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1919)

– 1977: A murit Lazăr Iliescu, poet şi traducător (n. 1887)

– 1980: A murit psihologul Nicolae Mărgineanu; a publicat studii de psihologie a persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei, psihologie aplicată în marea industrie; tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu; a efectuat 16 ani de închisoare în perioada comunistă (1948 – 1964); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1905) – 45 de ani

– 1984: A murit (la Roma) chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (n. 1912) – 30 de ani

– 1997: A murit compozitorul Claudiu Negulescu (n. 1929)

– 2002: A murit Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; este arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (n. 1909)

– 2002: A murit Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare şi istoric literar (n. 1920)

– 2013: A murit pictoriţa Elena Uţă Chelaru (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Franța: Congresul Partidului Socialist (PS) (13 – 15 iun.)

– Marsilia, Franța: Inaugurarea oficială a noii linii de mare viteză Trenitalia între Paris și Marsilia

– Ginebra, Elveția: Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare își publică raportul anual privind cheltuielile pentru armele nucleare

– Monaco: Festivalul Internațional de Televiziune de la Monte Carlo (13 – 17 iun.)

– Rio de Janeiro: Bienala de Carte de la Rio 2025 va avea loc în perioada 13-22 iunie, la Centrul de Conferințe și Expoziții Rio Centro. Evenimentul va fi o parte esențială a anului în care Rio de Janeiro este Capitală Mondială a Cărții. Se așteaptă să fie o întâlnire literară majoră, atrăgând autori, editori și cititori și oferind lansări de carte, prelegeri și activități pentru toate vârstele

– Budapesta: Campionatele Mondiale de Judo 2025 (13 – 20 iun.)

– Montréal: Campionatul Mondial de Formula 1- Marele Premiu al Canadei (13 – 15 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională de Conștientizare a Albinismului”, instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2014. Tulburare genetică, albinismul se caracterizează printr-o producție scăzută de melanină, pigment care determină culoarea pielii, părului și a ochilor

– 13 – 15.VI: „Zilele Europene ale Arheologiei” oferă posibilitatea împărtășirii experienței arheologice către public; prima ediție a avut loc în Franța, în anul 2010 (- 15 ani), la inițiativa Ministerului Culturii din Franța și sub coordonarea Institutului Național de Cercetări Arheologice Preventive (L’Institut national de recherches archéologiques préventives – INRAP). Sărbătoarea anuală a arheologiei s-a extins treptat, ajungând, în anul 2019, în alte 17 țări europene (Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Irlanda, Slovenia, Slovacia, Spania, Elveția, Regatul Unit), iar din anul 2020 este marcată și în România, coordonator național fiind Institutul Național al Patrimoniului

– 1831: S-a născut James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană, contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (m. 1879)

– 1854: S-a născut Jenny Eugenia Nyström, pictoriță și ilustratoare suedeză (m. 1946)

– 1865: S-a născut William Butler Yeats, poet şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură în 1923 (m. 1939) – 160 de ani

– 1866: S-a născut Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (m. 1929)

– 1870: S-a născut Jules (Jean-Baptiste Vincent) Bordet, imunolog şi microbiolog belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în 1919 (m. 1961) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Leopoldo Lugones Argüello, poet, jurnalist și politician argentinian (m. 1938)

– 1884: S-a născut Étienne Gilson, filosof francez (m. 1978)

– 1885: S-a născut Elisabeth Schumann, soprană americană de origine germană (m. 1952) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Fernando (António Nogueira) Pessoa, poet, prozator, critic literar, traducător, editor şi filosof portughez; considerat unul din cei mai importanţi poeţi portughezi (m. 1935)

– 1897: S-a născut atletul finlandez Paavo Johannes Nurmi, specializat în alergare pe distanțe medii și mari; poreclit „finlandezul zburător”, a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului; a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, a stabilit 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale (m. 1973)

– 1899: S-a născut Carlos Chavez, compozitor, muzicolog şi dirijor mexican (m. 1978)

– 1901: S-a născut Jean Prevost, scriitor, publicist şi critic literar francez (m. 1944)

– 1910: S-a născut Gonzalo Torrente Ballester, romancier, eseist, dramaturg şi critic literar spaniol (m. 1999) – 115 ani

– 1911: S-a născut fizicianul american Luis Walter Alvarez; a construit primul accelerator liniar de protoni; Premiul Nobel pentru fizică în 1968 (m. 1988)

– 1926: S-a născut Jérôme Lejeune, pediatru și genetician francez; considerat părintele geneticii moderne; în 1959 a descoperit anomalia cromozomică ce provoacă sindromul Down (m. 1994). NOTĂ: Papa Francisc a inițiat un prim pas spre canonizare, aprobând, la 21.I.2021, un decret ce recunoaşte „virtuţile eroice” ale „slujitorului lui Dumnezeu” Jérôme Lejeune, un cunoscut militant antiavort, care este numit astfel „venerabil”. Arhiepiscopul de Paris, mons. André Vingt-Trois a declarat că motivul pentru acest demers „nu este acela al descoperirilor sale, oricât ar fi de importante, ci exercitarea eroică a virtuților creștine: speranța, credința și iubirea, care constituie temeiul unei canonizări

– 1928: S-a născut matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru Economie în anul 1994 (m. 2015)

– 1929: A murit chimistul francez Charles Moureau; lucrări de chimie organică; cercetări asupra apelor minerale; prieten apropiat al poporului român, a încurajat mişcarea ştiinţifică din România; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (n. 1863)

– 1935: S-a născut artistul plastic american (de origine bulgară) Christo (Vladimirov Javacheff), renumit pentru realizările sale constând, printre altele, în împachetarea în ţesătură a clădirii Reichstagului la Berlin sau a podului Pont-Neuf de la Paris (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Michel Jazy, legendă a atletismului francez, alergător de fond și fond lung; a câștigat medalia de argint la 1500 de metri la Jocurile Olimpice de vară din 1960, precum și două de aur și una de argint la Campionatele Europene; popularitatea lui Michel Jazy a atins cel mai înalte cote în anii ’60, reprezentând un adevărat fenomen „jazymania”, fiind, alături de ciclistul Jacques Anquetil, cel mai mare sportiv francez al epocii sale şi a marcat memoria unei întregi generaţii (m. 2024)

– 1939: S-a născut magicianul germano-american Siegfried Fischbacher, parte a celebrului duo de iluzionişti „Siegfried & Roy”, cunoscut la nivel internaţional pentru numerele care implicau feline mari (m. 2021)

– 1940: A murit George Fitzmaurice, regizor de film american de origine franceză (n. 1885) – 85 de ani

– 1943: S-a născut actorul columbian Carlos Munoz Sanchez (m. 2016)

– 1944: S-a născut Ban Ki-moon, om politic sud-coreean; fost secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite în perioada 2007-2016; i-a succedat diplomatului ghanez Kofi Annan (care a condus ONU de la 1.I.1997) şi a fost urmat în funcţie, de la 1.I.2017, de Antonio Manuel de Oliveira Guterres, fost premier al Portugaliei

– 1946: S-a născut Paul Modrich, biochimist şi genetician american; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (alături de Thomas Lindahl şi Aziz Sancar), cu motivarea „pentru studiile privind mecanismele de reparare a ADN-ului”

– 1948: A murit Dazai Osamu (pseudonim al lui Tsushima Shuji), scriitor japonez (n. 1909)

– 1951: S-a născut saxofonistul francez Daniel Kientzy; considerat „inventatorul” saxofonului contemporan

– 1962: A murit Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (n. 1893)

– 1965: A murit filosoful austriac de origine evreiască Martin Buber (n. 1878) – 60 de ani

– 1979: A murit scriitorul rus Anatoli Kuzneţov (n. 1929)

– 1986: A murit clarinetistul american Benny Goodman, cunoscut interpret de jazz (n. 1909)

– 1987: A murit actriţa americană de film Geraldine Page (n. 1924)

– 1989: A murit Scott Ross, clavecinist şi organist american (n. 1951)

– 1998: A murit Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (n. 1931)

– 2005: A murit poetul portughez Eugenio de Andrade (numele real: José Fontinhas Rato) (n. 1923) – 20 de ani

– 2006: A murit dirijorul şi percuţionistul japonez Hiroyuki Iwaki (n. 1932)

– 2012: A murit chimistul american William Standish Knowles, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2001, alături de Ryoji Noyori şi K. Barry Sharpless  (n. 1917)

– 2019: A murit Joyce Pensato, pictoriță americană cunoscută pentru interpretări ale culturii pop și pentru unele personaje de desene animate precum Batman, Mickey Mouse, Felix Motanul sau Homer Simpson (n. 1941)

– 2019: A murit actriţa mexicană Edith González; una din cele mai cunoscute vedete de telenovele (n. 1964)

– 2021: A murit Ned Beatty, prolific actor american (n. 1937)

– 2023: A murit Cormac McCarthy, gigant al literaturii americane; cronicar al Americii Munţilor Apalaşi şi al Vestului Sălbatic crud şi sumbru; a găsit succesul târziu cu romanele sale emblematice precum „All the Pretty Horses” şi „The Road” (n. 1933)

– 2024: A murit Joan Brady, scriitoare britanică de origine americană (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 12 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 23 iunie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 12 iunie

* Cu 148 de ani în urmă (1877) era adoptată și promulgată Legea pentru emisiunea biletelor ipotecare, în sumă de 30 milioane lei, acoperite şi garantate cu domeniile statului, prin care România intra pentru prima dată în contact cu hârtia monedă. Datorită dispariţiei aurului şi a uşurinţei transportului, biletele ipotecare au fost primite cu încredere şi au intrat relativ uşor în tranzacţiile comerciale, chiar dacă populaţia nu avea deprinderea utilizării lor (12/24)

* Acum 177 de ani (1848) apărea, la Bucureşti, de trei ori pe săptămână (până la 11/23 septembrie acelaşi an), ziarul politic şi literar „Pruncul român”, sub conducerea lui C. A. Rosetti şi a lui Enrich Winterhalder. Tribună a mişcării liberal-radicale, ziarul reflecta cu precădere în paginile sale mersul evenimentelor mai importante din timpul Revoluţiei (12/24)

* Acum 84 de ani (1941), în noaptea de 12 spre 13 iunie, în Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate din casele lor 29.839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24.360 au fost deportate în Siberia şi Kazahstan. Anexarea provinciilor româneşti Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa la URSS, la data de 28 iunie 1940, a fost urmată de măsuri represive şi de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni de regimul stalinist – deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan între anii 1940-1950 a zeci de mii de persoane

* În urmă cu 83 de ani (1942) avea loc primul atac aerian american asupra României, având ca obiectiv zona Ploieşti. Atacul s-a soldat cu un eşec. Americanii şi-au reluat însă atacurile aeriene asupra Ploieştiului, în anii 1943 şi 1944, de această dată distrugerile fiind destul de importante

* Cu 62 de ani în urmă, la data de 12 iunie 1963, a fost parafat, la Bucureşti, Acordul româno-iugoslav privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I (în valoare de 140 milioane lire sterline). În noiembrie 1963, cu prilejul vizitei de stat în Iugoslavia a unei delegaţii române conduse de preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a avut loc semnarea Acordului privind realizarea şi exploatarea în comun a Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Acordul a fost ratificat de România la 24 iunie 1964. La 7 septembrie 1964 au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Sip, în prezenţa şefilor de stat ai României şi Iugoslaviei, festivităţile de inaugurare a lucrărilor, iar la 16 mai 1972 a avut loc inaugurarea oficială a Sistemului energetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I

* În urmă cu 61 de ani (1964) omul politic sud-african, Nelson Mandela (1918-2013) şi alţi şapte luptători împotriva apartheidului au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă. Eliberat la 11.II.1990, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (între anii 1994 şi 1999) şi primul preşedinte ales prin vot universal

* Acum 48 de ani (1977) Iustin Moisescu (1910 – 1986) a fost ales arhiepiscop al Bucureștilor, mitropolit al Ungrovlahiei și patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscăunat ca patriarh la 19 iunie 1977, păstorind până la moarte (1986). În data de 18 iunie 1977, Iustin Moisescu a avut o întrevedere cu președintele țării Nicolae Ceaușescu, în cadrul căreia a fost recunoscut de acesta ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

* Acum 34 de ani (1991) aveau loc alegerile prezidențiale democratice din Rusia. Boris Elțîn (1931 – 2007) a câștigat 57% din voturile populare, fiind învestit în funcție pe 10 iulie. Elțîn a rămas președinte al Rusiei până pe 31 decembrie 1999, când a demisionat, numindu-l pe Vladimir Putin președinte interimar, până la noile alegeri din 26 martie 2000

* Cu 32 de ani în urmă (1993), la Sinaia, a avut loc Congresul de constituire a CNSLR-Frăţia, prin fuziunea Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (preşedinte – Victor Ciorbea) cu Confederaţia Sindicală Independentă Frăţia (preşedinte – Miron Mitrea), la care s-au afiliat şi alte federaţii (Univers, Petrol şi Radiocomunicaţii)

* Acum 7 ani (2018), la Singapore, a avut loc întâlnirea catalogată drept istorică dintre președintele american de la acea vreme, Donald Trump (aflat acum la cel de-al doilea mandat) şi liderul nord-coreean, Kim Jong Un. La finalul întâlnirii a fost semnată o Declaraţie Comună a celor doi preşedinţi: „Preşedintele Donald Trump şi preşedintele Kim Jong Un au purtat un schimb de opinii cuprinzător, aprofundat şi sincer cu privire la problemele legate de stabilirea de relaţii noi SUA-RPDC şi la construirea unui regim durabil şi robust de pace în Peninsula Coreeană. Preşedintele Trump s-a angajat să acorde garanţii de securitate RPDC, iar preşedintele Kim Jong Un şi-a reafirmat angajamentul ferm şi neabătut faţă de denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene. Convinşi că stabilirea de relaţii noi SUA-RPDC va contribui la pacea şi prosperitatea Peninsulei Coreene şi a lumii, şi recunoscând că construirea încrederii reciproce poate promova denuclearizarea Peninsulei Coreene, preşedintele Trump şi preşedintele Kim declară următoarele: 1. Statele Unite şi RPDC se angajează să stabilească relaţii noi SUA-RPDC în acord cu dorinţa popoarelor celor două ţări de pace şi prosperitate; 2. Statele Unite şi RPDC îşi vor uni eforturile pentru a construi un regim durabil şi stabil de pace în Peninsula Coreeană; 3. Reafirmând Declaraţia de la Panmunjom din 27 aprilie 2018, RPDC se angajează să acţioneze pentru denuclearizarea totală a Peninsulei Coreene; 4. Statele Unite şi RPDC se angajează să recupereze rămăşiţele militarilor americani (decedaţi în războiul din Coreea, n.red.), incluzând repatrierea imediată a celor identificate deja

Aniversări – Comemorări

– 1916: S-a născut Alexandru Balaci, istoric şi critic literar, poet, traducător şi profesor; italienist de prestigiu (monografii dedicate scriitorilor italieni clasici, cercetări comparatiste); membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2002)

– 1921: S-a născut tenorul şi profesorul Toma Popescu; unul dintre fondatorii Operei Naţionale Române din Timişoara, în 1946 (m. 2014)

– 1922: S-a născut Petru Vintilă, scriitor, ziarist şi pictor naiv (m. 2002)

– 1929‎: S-a născut Irina Mavrodin, poetă, eseistă, traducătoare şi profesor universitar; a publicat o suită de cărţi devenite repere bibliografice de prim rang; a avut o contribuţie importantă în domeniul teoriei şi istoriei literare, precum şi în domeniul traducerii literare; a tradus ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust; mediator cultural între spaţiul românesc şi cel francofon (m. 2012)

– 1931: S-a născut Achim Mihu, sociolog, antropolog, filosof și profesor; a contribuit substanţial la consolidarea învăţământului sociologic şi antropologic clujean (m. 2018)

– 1938: S-a născut sculptorul Aurel Contraş

– 1953: S-a născut actriţa de teatru şi film Aurora Leonte

– 1954: A murit N.[icolae] Davidescu, poet, prozator şi critic literar (n. 1887)

– 1956: A murit Ioachim Botez, prozator şi traducător (n. 1884)

– 1966: S-a născut solistul de muzică uşoară Adrian Enache

– 1967: S-a născut Dan Tudor, actor și regizor de teatru și film

– 1977: A murit F. Brunea-Fox (pseudonimul lui Filip Brauner), reporter, jurnalist şi traducător (n. 1898)

– 1980: A murit traducătorul Andrei Ion Deleanu; cunoscut, în special, ca autor al traducerii adnotate în limba română a sonetelor shakespeariene; a tradus şi din Cronin, Priestley, Faulkner, Thomas Mann (n. 1903) – 45 de ani

– 2011: A murit omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (n. 1940)

– 2012: A murit sculptorul Marcel Guguianu; atras în special de sculptura monumentală, a realizat ansambluri statuare, busturi în bronz şi marmură reprezentând mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei (n. 1922)

– 2013: A murit Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (n. 1943)

– 2017: A murit atletul Gheorghe Guşet, multiplu campion naţional şi balcanic la aruncarea greutăţii (n. 1968)

– 2022: A murit Valeriu Râpeanu, critic și istoric literar, eseist, editor și profesor universitar; cel mai mare exeget contemporan lui Nicolae Iorga, din a cărui operă a reeditat, după 1990, cele mai importante cărţi în ediţii critice; a fost redactor la „Gazeta literară” (1954-1959), la revista literară „Luceafărul” (1959-1962), redactor și redactor-șef la „Scînteia” (1962-1969), vicepreședinte al Radioteleviziunii Române (1970-1972) și director al Editurii Eminescu (1972-1990); în această calitate, a inițiat câteva colecții de prestigiu: „Biblioteca de filozofie a culturii românești”, „Thalia” și „Biblioteca Eminescu” (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (12 – 13 iun.)

– Roma: Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, se întâlnește cu secretarul general al NATO, Mark Rutte

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Yemenul

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Audierea procesului în apel al liderului sârb bosniac Milorad Dodik, urmărit penal pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant

– Luxemburg: Consilierul juridic al Curții de Justiție a Uniunii Europene emite un aviz cu privire la apelul Google împotriva unei amenzi de 4 miliarde de euro

– Nairobi: Ministrul de Finanțe al Kenyei, John Mbadi, urmează să prezinte parlamentului bugetul 2025/26

– Kampala: Ministrul de Finanțe al Ugandei, Matia Kasaija, urmează să prezinte parlamentului bugetul 2025/26

– Dodoma: Ministrul de Finanțe al Tanzaniei prezintă parlamentului bugetul fiscal 2025/26

– Oviedo, Spania: Premiul Prințesa de Asturia pentru Cercetare Tehnică și Științifică (10:00 AM)

– Tunisia: Nouă audiere pentru liderul opoziției Abir Moussi, urmărit penal în temeiul Decretului privind știrile false

– Londra: Săptămâna Modei masculine de la Londra (12 – 15 iun.)

– Mallorca: Campionul spaniol de tenis Rafael Nadal va concura în „The Batttle of Stars”, un turneu de golf prevăzut între 11 şi 13 iunie, cu scop caritabil de susţinere a luptei împotriva sclerozei multiple şi a sclerozei laterale amiotrofică, care va fi organizat la Mallorca. Aceasta va fi a treia ediţie a turneului caritabil, care va reuni personalităţi naţionale şi internaţionale proeminente, precum foştii fotbalişti Uli Stielike, Gabriel Batistuta, Henrik Larsson, Aritz Aduriz, Bernd Schuster, Alain Boghossian şi recent retrasul Pepe Reina

– Oslo: Atletism – Concursul Bislett Games de la Oslo, din cadrul circuitului Diamond League (12-13 iun.)

– Oakmont, SUA: Golf – Turneul PGA din America de Nord, US Open (12 – 15 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Exploatării Copiilor prin Muncă”; instituită de Organizaţia Internaţională a Muncii, în 2002, pentru a atrage atenţia asupra necesităţii de a eradica exploatarea prin muncă a copiilor sub toate formele ei. NOTĂ: Anul 2021 a fost „Anul internaţional pentru eliminarea muncii copiilor”, stabilit de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

– Ziua naţională a Republicii Filipine; aniversarea proclamării independenţei – 1898

– Ziua naţională a Federaţiei Ruse; această dată comemorează adoptarea Declarației privind suveranitatea statului de către Congresul Deputaților Poporului RSFSR (Republica Socialistă Sovietică Rusă) în 12 iunie 1990 – 35 de ani. Sărbătoarea este o ocazie de a marca independența și suveranitatea Rusiei, fiind considerată un punct important în istoria modernă a țării

– 1890: S-a născut pictorul expresionist austriac Egon Schiele, unul dintre fondatorii grupului „Noua Artă” (Viena, 1909) (m. 1918) – 135 de ani

– 1897: S-a născut oboistul englez Leon Goossens (m. 1988)

– 1911: S-a născut Milovan Djilas, scriitor şi om politic muntenegrean; alături de Iosip Broz Tito, a condus rezistenţa antigermană în timpul celui de-al doilea război mondial; importante funcţii de partid şi de stat în Iugoslavia; devenind unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai lui Tito, este acuzat, în 1954, de revizionism şi „deviaţionism burghez” şi demisionează din partid; arestat şi deţinut (1956-1961; 1962-1966) este reabilitat în 1989 (m. 1995)

– 1912: S-a născut Eva Crane, fizician britanic, autoare de cărți despre albine și creșterea albinelor (m. 2007)

– 1912: A murit Frédéric Passy, economist şi om politic francez; unul dintre fondatorii Ligii Internaţionale pentru Pace (1867), al Societăţii pentru Arbitrajul între Naţiuni (1870) şi al Uniunii Interparlamentare (1899); Premiul Nobel pentru pace în 1901, împreună cu filantropul elveţian Henri Dunant (1828-1910), principalul organizator al Crucii Roşii Internaţionale (1863); cei doi sunt primii laureaţi ai acestui premiu (n. 1822)

– 1915: S-a născut miliardarul şi omul de afaceri american David Rockefeller; în 1973 a pus bazele grupului Comisia Trilaterală, cu scopul declarat de a intensifica relaţiile Americii de Nord cu Japonia şi Europa Occidentală. Averea sa a fost estimată în martie 2017, de revista Forbes, la 3,3 miliarde de dolari; a donat aproape 2 miliarde din averea sa de-a lungul vieţii; a pus bazele mai multor instituţii internaţionale şi asociaţii filantropice (m. 2017) – 110 ani

– 1917: A murit pianista, compozitoarea şi dirijoarea venezuelană de reputaţie internaţională Maria Teresa Carreno, considerată una dintre cele mai de seamă interprete ale epocii sale (n. 1853)

– 1921: S-a născut regizorul spaniol de film Luis García Berlanga, una dintre figurile emblematice ale cinematografiei spaniole a secolului XX (m. 2010)

– 1922: S-a născut astrofiziciana italiană Margherita Hack; profesor de astronomie la Universitatea din Trieste, în perioada 1964-1992, a fost prima femeie care a condus Observatorul astronomic din acelaşi oraş; era supranumită în Italia „Doamna Stelelor” (m. 2013)

– 1923: S-a născut Mica Popovič, unul dintre cei mai cunoscuţi pictori sârbi (m. 1996)

– 1924: S-a născut George Bush, om politic republican american, al 41-lea preşedinte al SUA (ianuarie 1989 – ianuarie 1993); în timpul mandatului său, Statele Unite au obţinut o serie de succese pe plan internaţional, prin gestionarea crizelor ivite în urma prăbuşirii regimurilor comuniste din Europa, a dezmembrării Uniunii Sovietice sau a războiului din Golf; tatăl celui de-al 43-lea preşedinte al SUA, George W. Bush (ianuarie 2001 – ianuarie 2009) (m. 2018)

– 1928: S-a născut cântăreţul american Vic Damone (numele real: Vic Farinola); unul dintre ultimii reprezentanţi ai „generaţiei de aur” a cântecului american (m. 2018)

– 1929: S-a născut, într-o familie de evrei (în Germania), Anna Frank, refugiată cu familia în Olanda, în 1933; este autoarea unui celebru „Jurnal” despre ororile nazismului, publicat pentru prima dată în 1947 şi tradus în peste 60 de limbi (m. 1945, în lagărul de la Bergen-Belsen, Germania)

– 1929: S-a născut scriitoarea britanică Brigid Brophy (m. 1995)

– 1937: S-a născut matematicianul rus Vladimir Arnold, considerat unul dintre cei mai mari savanţi ai secolului al XX-lea; este unul dintre autorii teoremei de mecanică clasică KAM, pusă la punct în anii 1950, denumită astfel după iniţialele celor trei matematicieni care au enunţat-o: Kolmogorov, Arnold şi Moser (m. 2010)

– 1938: S-a născut jurnalistul și eseistul francez Jean-François Kahn, fondator al revistelor de informaţii „L’Evénement du Jeudi” şi „Marianne” (m. 2025)

– 1941: S-a născut Chick Corea, pianist şi compozitor american de jazz; pionier al claviaturii electrice şi electronice; a câștigat 23 de premii Grammy (m. 2021)

– 1948: S-a născut Len Wein, scriitor şi editor american de benzi desenate (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul, cântăreţul, compozitorul și chitaristul american David Cassidy (m. 2017) – 75 de ani

– 1955: S-a născut Joseph Theodoor Leerssen, comparatist şi istoric cultural olandez; întemeietor al unei şcoli de gândire la nivel mondial, Imagologia în cadrul Studiilor Europene, Leerssen a avut contribuţii inovatoare în domeniul identităţii culturale – 70 de ani

– 1962: A murit John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (n. 1879)

– 1966: A murit dirijorul german Hermann Scherchen (n. 1891)

– 1969: A murit Józsi Jenõ Tersánszky, scriitor, dramaturg maghiar; personalitate proeminentă a prozei maghiare din secolul al XX-lea (n. 1888, la Baia Mare)

– 1995: A murit pianistul italian Arturo Benedetti Michelangeli (n. 1920) – 30 de ani

– 1997: A murit Bulat Okudjava, poet, prozator şi cantautor rus de origine georgiană (n. 1924)

– 2002: A murit designerul american (de modă masculină) Bill Blass (n. 1922)

– 2003: A murit actorul american de film Gregory Peck (n. 1916)

– 2006: A murit compozitorul austriac de origine ungară Györgyi Ligeti, câştigătorul Premiului Polar Music în 2004 (echivalentul muzical al Premiului Nobel); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (n. 1923, la Târnăveni, România)

– 2011: A murit producătoarea americană Laura Ellen Ziskin, recunoscută drept unul dintre cei mai importanţi producători de la Hollywood (n. 1950)

– 2012: A murit Elinor Ostrom, politolog american; în octombrie 2009, a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru economie, împreună cu Oliver E. Williamson, „pentru analiza sa în privinţa guvernării şi cooperării economice” (n. 1933)

– 2014: A murit cântăreţul american de jazz Jimmy Scott, cunoscut pentru vocea sa de soprană (n. 1925)

– 2021: A murit regizorul, scenaristul şi actorul american Dennis (Charles) Berry; trăia la Paris din anii ’70 ai secolului trecut (n. 1944)

– 2022: A murit Philip Baker Hall, actor american cu o carieră impresionantă, de peste şase decenii (n. 1931)

– 2023: A murit Silvio Berlusconi, om de afaceri miliardar, magnat media și politician italian; premier al Italiei între 1994-1995, 2001-2006, 2008-2011; a fost conducător al partidului politic Forza Italia (1993-2009) și proprietar al unui imperiu media, proprietar al clubului de fotbal AC Milan (1986-2017); în 2009, revista Forbes l-a plasat pe Silvio Berlusconi pe locul 12 în topul celor mai puternici oameni din lume (n. 1936)

– 2023: A murit actorul american Treat Williams (n. 1951)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 11 iunie 2025, 05:11 / actualizat: 11 iunie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 11 iunie

* Se marchează 255 de ani (1770) de când exploratorul britanic, James Cook, a descoperit, în timpul primului său voiaj în Pacific (1768 – 1771), într-un loc în care nava lui, HMS Endeavour, a eşuat, Marea Barieră de Corali din largul coastei australiene, cel mai mare recif de corali din lume alcătuit din mai mult de 2800 de recife şi peste 400 de tipuri de corali. În 1981 a fost declarat Patrimoniu Mondial de UNESCO şi este uneori menţionat ca una dintre cele şapte minuni ale naturii

* Acum 177 de ani (1848) avea loc declanşarea Revoluţiei paşoptiste la Bucureşti, când domnitorul Gheorghe Bibescu este silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format din: Nicolae Bălcescu, Nicolae şi Ştefan Golescu, Gheorghe Magheru, Ion Heliade Rădulescu, Constantin Kretzulescu, C. A. Rosetti şi colonelul Ioan Odobescu (11/23)

* Cu 106 ani în urmă (1919), între 11 şi 13 iunie, delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (condusă de premierul I. I. C. Brătianu) i s-a comunicat hotărârea Consiliului Suprem Aliat privind frontierele dintre România şi Ungaria şi dintre România şi Iugoslavia, prin care se recunoaştea de drept unirea cu România a Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului şi Banatului

* Sunt marcaţi 100 de ani (1925) de când, în şedinţa Academiei Române, scriitoarele Elena Văcărescu şi Anna de Noailles au fost alese membre de onoare ale acestui for, devenind astfel primele două femei ajunse sub cupola Academiei Române

* Acum 92 de ani (1933) avea loc prima transmisie în direct, la Radiodifuziunea Română, a unui meci de fotbal (România-Iugoslavia, din Cupa Balcanică). Pe 11 iunie 1933, România câştiga, la Bucureşti, Cupa Balcanică, sub privirile entuziasmate a 25.000 de spectatori: 5-0 cu Iugoslavia (după 7-0 cu Bulgaria şi 1-0 cu Grecia). Finala s-a disputat pe terenul ONEF, primul gazon cu drenaj din România la acea vreme

* În urmă cu 77 de ani (1948) era adoptată Legea nr. 119 cu privire la naţionalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de transport şi asigurări, lege prin care, practic, se lichida proprietatea privată în România. „Naţionalizarea” a fost, de fapt, o confiscare directă ordonată de puterea comunistă, fără nicio despăgubire

* Tot cu 77 de ani în urmă, România recunoştea statul Israel (creat la 14.V.1948) şi stabilea relaţii diplomatice la nivel de legaţie cu acesta. Ţara noastră se numără printre primele state care au stabilit relaţii diplomatice cu Israelul. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două țări a fost ridicată la rang de ambasadă. La 1 octombrie 2019 a fost inaugurat Consulatul General al României la Haifa

* Se marchează 70 de ani (1955) de când a avut loc accidentul de pe circuitul de 24 de ore de la Le Mans (Franţa), în care 84 de persoane şi-au pierdut viaţa şi cel puţin 100 au fost rănite, fiind considerat cel mai grav accident din istoria curselor auto. Un Mercedes pilotat de francezul Pierre Levegh s-a lovit de Austinul britanicului Lance Macklin, s-a răsucit în aer și a explodat

* Acum 47 de ani (1978) jucătoarea de tenis de câmp, Virginia Ruzici, cucerea titlul de campioană la Roland Garros, fiind prima româncă laureată atât la simplu, cât şi la dublu, alături de jucătoarea iugoslavă, Mima Jaušovec. La 23 de ani, Virginia Ruzici o învingea în finala turneului parizian pe Mima Jaušovec cu 6-2, 6-2. „Niciodată nu o învinsesem până atunci, într-o partidă oficială, pe Mima Jaušovec. Acum doi ani, la Toronto, mi-a mai luat o finală. Cu câteva zile în urmă pierdusem din nou, în ultimul meci, la Hamburg. Dar ştiam că sunt capabilă să o înving, că îmi stă în putință. Îi cunosc perfect jocul, suntem partenere de dublu şi adversare la simplu de doi ani de zile. M-am pregătit special pentru această finală şi nu numai în ajunul ei”, povestea Virginia Ruzici în ziarul „Sportul” apărut în data de 14 iunie 1978. După doi ani revenea în ultimul act la Paris însă a fost învinsă de Chris Evert cu 6-0. 6-3. Virginia Ruzici este singura româncă prezentă în „Tenniseum” (Muzeul Tenisului de la Roland Garros, Paris), alături de Ilie Năstase şi Ion Ţiriac

* Cu 33 de ani în urmă (1992), între 11 şi 14 iunie, a avut loc prima ediţie a Târgului internaţional de carte Bucureşti (Bookarest), devenit Bookfest din 2006

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Barnaba (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848 şi a Democraţiei Româneşti”, instituită prin Legea nr. 27/10.I.2023, este marcată din 2023. Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresie a procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale, fiind baza constituirii statului român modern. Pe 11 iunie 1848, la București, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semnează „Proclamația de la Islaz”, programul mișcării revoluționare din Țara Românească, care va deveni noua Constituție. „Proclamația de la Islaz” este însuși fundamentul democrației românești. În semn de cinstire a eroismului manifestat şi a memoriei martirilor căzuţi în lupta pentru victoria Revoluţiei de la 1848 şi a democraţiei româneşti, municipiile Bucureşti, Blaj şi Craiova au fost declarate oraşe-martir ale Revoluţiei de la 1848

– 1883: S-a născut Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini), etnolog, scriitor şi publicist (m. 1921)

– 1926: S-a născut actorul, regizorul şi profesorul Victor Moldovan (m. 2007)

– 1930: S-a născut biochimistul Mihail Şerban; a realizat studii de biochimie comparată şi enzimologie; a realizat sinteze de noi compuşi macromoleculari cu aplicaţie în biochimia analitică şi preparativă; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2004) – 95 de ani

– 1936: S-a născut clericul greco-catolic Ioan Șișeștean, episcop al Eparhiei Greco-Catolice a Maramureşului din 1994 până în 2011 (m. 2011)

– 1939: S-a născut actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (m. 2019)

– 1942: S-a născut soprana şi profesoara de origine română Marina Krilovici; stabilită în Grecia, la începutul anilor ’90

– 1942: S-a născut Gheorghe Sin, agronom și profesor universitar; studii privind: influența rotației culturilor asupra producției, a conservării fertilității solului și a combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecționarea tehnologiei de semănat; evoluția însușirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecționarea sistemei de mașini; președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești” (2009 – 2017); membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2021)

– 1943: S-a născut Grigore Arbore (pseudonimul lui Grigore Popescu), poet, eseist, critic şi istoric de artă, profesor; stabilit din anii ’70 în Italia

– 1946: A murit Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (n. 1856)

– 1949: S-a născut (la București) Alexander Hausvater, unul dintre cei mai mari regizori contemporani; stabilit de mic în Israel, apoi în Canada; în anii 70 ai secolului trecut, la Montreal a fondat mai multe companii artistice şi a preluat conducerea mai multor teatre, obţinând numeroase premii pentru cele peste 150 de spectacole regizate; a predat la multe universităţi de prestigiu din lume şi a realizat numeroase programe de teatru TV şi teatru radiofonic; după 1989 a fost invitat să monteze şi în România, unde a primit numeroase premii prestigioase

– 1955: S-a născut caricaturistul Ştefan Popa – Popa’s, omologat de Guinness Book ca fiind cel mai rapid artist vizual din lume – 70 de ani

– 1957: S-a născut Liviu Papadima, critic, istoric şi teoretician literar, eseist, prozator şi profesor; fiul istoricului literar Ovidiu Papadima

– 1966: S-a născut Marius Stănescu, actor de teatru și film; membru al trupei Teatrului Odeon din București

– 1992: A murit David Prodan, istoric, bibliotecar şi profesor; cercetări fundamentale privind Transilvania medievală; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1902)

– 1995: A murit George Uscătescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania (din 1944); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1919) – 30 de ani

– 2013: A murit Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (n. 1943)

– 2017: A murit Corneliu Stroe, percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist (n. 1949)

– 2018: A murit cântăreața de muzică populară Maria Butaciu (n. 1940)

– 2023: A murit actrița Silvia Năstase; a abordat atât registrul comic, cât și dramatic, în roluri din spectacole memorabile pe scenele Naționalului bucureștean (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Parlamentul dă un vot de încredere guvernului

– Londra: Ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, își dezvăluie planurile de cheltuieli pentru departamentele guvernamentale în urma unui plan de revizuire

– Luxemburg: Audiere în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene privind taxele de supraveghere impuse Meta și TikTok

– Paris: Aplicaţiile concrete ale inteligenţei artificiale (AI) în domenii precum comerţ, sănătate sau cultură se vor afla în centrul salonului VivaTech, cel mai mare eveniment tehnologic european, care va avea loc la Paris. La cea de-a IX-a ediţie, salonul va primi 14.000 de start-up-uri şi peste 3.000 de investitori din întreaga lume, în perioada 11-14 iunie la Porte de Versailles

– Taipei: Conferință de presă privind exercițiile militare simulate ale Taiwanului

– Londra: Summitul AI de la Londra (11 – 12 iun.)

– Barcelona: Conferință de presă despre sectorul turismului

– Berlin: Conferința Globală a CND-urilor, forum internațional pentru discuții despre Contribuțiile Determinate la Nivel Național (CND-uri), inspirând practicienii și factorii de decizie din întreaga lume să împărtășească, să conducă și să contribuie la procesele de actualizare și implementare a CND-urilor din țările lor (11 – 13 iun.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Audiență săptămânală cu Papa Leon al XIV-lea în Piața Sfântul Petru

– Madrid: Inditex – Rezultate din primul trimestru

– Buenos Aires: Fotbal – Cupa Mondială 2026 – Calificări Sud-Americane, optimi de finală: Argentina – Columbia

– Sao Paulo: Fotbal – Cupa Mondială 2026 – Calificări Sud-Americane America de Sud, etapa 16: Brazilia – Paraguay

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Jocului”, stabilită de ONU la 25 martie 2024, marchează o etapă importantă în eforturile de a păstra, promova și prioritiza jocul, astfel încât toți oamenii, în special copiii, să poată culege beneficiile și să prospere pe deplin. Jocul contribuie la dobândirea abilităților psihosociale esențiale și transferabile la nivel fizic, social, cognitiv, emoțional și de comunicare la toate vârstele

– 1294: A murit Roger Bacon, filosof şi naturalist englez, călugăr franciscan; unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu timpuriu; a intuit atât valoarea matematicii, cât şi a experimentului pentru ştiinţele naturii; contribuția sa cea mai de seamă în dezvoltarea științei constă în promovarea metodei experimentale (n. 1214)

– 1572: S-a născut dramaturgul, actorul şi poetul englez Benjamin (Ben) Jonson, prieten cu Shakespeare (m. 1637)

– 1776: S-a născut pictorul englez John Constable (m. 1837)

– 1847: A murit (a dispărut în timpul căutării Pasajului de Nord-Vest) Sir John Franklin, navigator britanic care a explorat coastele arctice ale Canadei (1819-1822; 1825-1827); a scris memorii despre aceste călătorii, care i-au sporit celebritatea (n. 1786)

– 1864: S-a născut Richard Strauss, compozitor şi dirijor german (m. 1949)

– 1899: S-a născut Yasunari Kawabata, prozator, critic literar şi eseist japonez; Premiul Nobel pentru literatură în 1968 (m. 1972; s-a sinucis)

– 1910: S-a născut oceanologul francez Jacques-Yves Cousteau; a condus numeroase expediţii oceanografice la bordul navei „Calypso” (din 1952), realizând şi numeroase filmări subacvatice („Lumea tăcerii”, „Aventurile navei Calypso”); în 1943, împreună cu Émile Gagnan, a inventat scafandrul autonom; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (m. 1997) – 115 ani

– 1922: S-a născut regizorul grec de film Michael Cacoyannis; a devenit cunoscut pe plan internaţional cu filmul „Zorba Grecul” (m. 2011)

– 1925: S-a născut Jean-Pierre Chabrol, scriitor şi actor francez (m. 2001) – 100 de ani

– 1925: S-a născut scriitorul american William Styron, autorul romanului „Alegerea Sofiei” (m. 2006) – 100 de ani

– 1933: S-a născut actorul, scenaristul şi scriitorul american Gene Wilder (numele real: Jerome Silberman); interpretul personajului „Willy Wonka” şi figură centrală a mai multor comedii realizate de Mel Brooks (m. 2016)

– 1935: A murit Endre Aczél (numele la naştere Ármin Adler) scriitor, jurnalist și redactor maghiar (n. 1865) – 90 de ani

– 1937: S-a născut John Robin Warren, patolog și cercetător australian; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în anul 2005, acordat în comun lui Barry J. Marshall, pentru descoperirea bacteriei Helicobacter pylori și rolul acesteia în producerea gastritei și a ulcerului peptic (m. 2024)

– 1939: S-a născut Sir Jackie (John Young) Stewart, fost pilot de Formula 1 scoţian; triplu campion mondial (1969, 1971, 1973) şi vicecampion mondial (1968, 1972); de-a lungul carierei a câştigat 27 de Mari Premii; antreprenor

– 1945: S-a născut inginerul şi scriitorul francez Roland Moreno, inventatorul cardurilor cu microcipuri (1974); preşedintele şi directorul general al companiei „Innovatron”, pe care a înfiinţat-o în 1972 şi care a emis toate brevetele pentru produsele care au la bază cardul cu microcip (m. 2012) – 80 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul britanic Richard (Jeffrey Charles) Palmer – James

– 1955: S-a născut Marie Gruber, actriță germană de teatru și film (m. 2018) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Hugh Laurie, actor de film, scriitor şi cântăreţ britanic; protagonistul serialului de succes „Dr. House”

– 1964: S-a născut părintele dr. Ivan Moody, compozitor, dirijor, muzicolog britanic; protopresbiter al Bisericii Ortodoxe din Grecia; unul dintre cei mai proeminenți muzicologi pasionați de investigarea cântului sacru ortodox (m. 2024)

– 1974: A murit Julius Evola, publicist şi filosof italian; autor pe cât de prolific pe atât de controversat (n. 1898)

– 1979: A murit actorul american de film John Wayne (pe numele său adevărat Marion Robert Morrison) (n. 1907)

– 1998: A murit poetul şi ziaristul angolez David Mestre (n. 1948)

– 2005: A murit Juan José Saer, unul dintre cei mai importanţi scriitori argentinieni ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (n. 1937) – 20 de ani

– 2005: A murit soprana bulgară Ghena Dimitrova (n. 1941) – 20 de ani

– 2005: A murit Anne-Marie Alonzo, dramaturg, poetă, romancieră, critic de artă, jurnalistă, editoare și traducătoare canadiană; a fost cofondatoare a revistei „Trois” şi, în 1989 a lansat „Festival littéraire de Trois”; în calitate de co-fondatoare și directoare a editurii Éditions Trois, a contribuit mult la popularizarea poeților din Canada și din străinătate (n. 1951) – 20 de ani

– 2012: A murit actriţa americano-canadiană de film şi televiziune Ann Rutherford, cunoscută pentru rolul personajului Carreen O’Hara (sora eroinei principale, Scarlet O’Hara) din filmul „Pe aripile vântului” (1939) (n. 1917)

– 2012: A murit sportivul cubanez Teofilo Stevenson, triplu campion mondial şi olimpic la box (n. 1952)

– 2013: A murit economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel; laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (n. 1926)

– 2014: A murit Ruby Dee (nume la naştere: Ruby Ann Wallace), actriţă americană de teatru şi film, poetă, scenaristă şi jurnalistă; luptătoare pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare în perioada de segregare rasială (n. 1922). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1924

– 2014: A murit dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (n. 1933)

– 2015: A murit actorul britanic Ron Moody (n. 1924) – 10 ani

– 2015: A murit saxofonistul şi compozitorul american Ornette Coleman; precursorul stilului free-jazz (n. 1930) – 10 ani

– 2018: A murit celebra interpretă la acordeon, pianistă și compozitoare franceză Yvette Horner, supranumită „regina balurilor populare” (n. 1922)

– 2024: A murit Tony Lo Bianco (nume complet: Anthony LoBianco), actor american-italian (n. 1936) – 1 an

– 2024: A murit Françoise Madeleine Hardy, cântăreață și actriță franceză; una dintre cele mai de succes vedete pop din Franța, cunoscută în principal pentru interpretarea de balade sentimentale melancolice (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 10 iunie 2025, 05:08 / actualizat: 10 iunie 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 10 iunie

* Sunt marcați 610 ani (1415) de când apărea prima menţiune documentară a funcţiei de „spătar” în Ţara Românească. Atribuţiile acestuia erau comanda armatei şi prezentarea însemnelor autorităţii domneşti la ceremonii. În documentele latine apare cu numele spatharius, supremus ensifer sau armiger

* Se împlinesc 160 de ani (1865) de la premiera, la München, a operei „Tristan şi Isolda” de Richard Wagner; dirijor, Hans von Büllow

* Acum 141 de ani (1884) apărea Legea privind crearea Domeniilor Coroanei, prin care 12 moşii aparţinând statului erau date în folosinţa Casei Regale Române. Cele 12 moşii însumau aproape 130.000 de hectare, cele mai mari fiind în judeţele Suceava (Mălini 27.405 ha), Borca (17.871 ha); Dolj: Sadova (19.353 ha), Segarcea (11.800). În judeţul Neamţ, domeniul Bicaz avea 13.224 hectare, şi era aproape exclusiv silvic: pădurea ocupa 11.000 de hectare din totalul de 13.000 cât măsura suprafaţa totală a domeniului. Domeniile Coroanei nu plăteau impozite statului, ci numai comunelor şi judeţelor. Domeniile Coroanei au luat naștere la inițiativa omului politic liberal Ion C. Brătianu. De la înființare, pentru o lungă perioadă de timp (1884-1913), funcția de Administrator al Domeniilor Coroanei a fost deținută de juristul și silvicultorul român Ioan Kalinderu. În 1918, la solicitarea Majestății Sale Regelui Ferdinand I al României, Parlamentul a legiferat trecerea unei părți din terenul aparținând Domeniilor Coroanei în exploatarea – și, mai târziu, în proprietatea – țăranilor români (v. Reforma agrară din 1921). În anul 1948, Domeniile Coroanei au fost naționalizate de comuniști (10/22)

* Acum 113 ani (1912), între 10/23 şi 17/30 iunie, a avut loc, la Aspern (Austria), un concurs aviatic internaţional, la care românul Aurel Vlaicu, zburând cu un aparat proiectat şi construit de el, „Vlaicu-2”, a obţinut un mare succes, numărându-se printre câştigători

* Se marchează 105 ani (1920) de la înfiinţarea Şcolii Politehnice din Bucureşti, prin transformarea Școlii Naționale de Poduri și Șosele. Școala avea patru secții: Electromecanică, Construcții, Mine și Metalurgie, Secția Industrială. Prin Decretul nr. 2521 din 10 iunie 1920 s-a aprobat înfiinţarea şi organizarea şcolilor politehnice din România, concepute ca instituţii de învăţământ superior asemănate ca grad de cultură universităţilor, având ca scop formarea inginerilor şi depinzând de Ministerul Lucrărilor Publice. La articolul 2 se prevede că prima şcoală politehnică se înfiinţează prin transformarea actualei Şcoli Naţionale de Poduri şi Şosele care va deveni „Şcoala Politehnică din Bucureşti”. La 3 august 1948 Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române emite Decretul nr. 175 pentru reforma învăţământului. Printr-o serie de acte normative (decrete, decizii ministeriale) au fost luate măsuri privind organizarea învăţământului de toate gradele. Politehnica din Bucureşti s-a transformat în Institutul Politehnic din Bucuresti cu următoarele facultăţi: Chimie Industrială, Electrotehnică, Mecanică, Facultatea de textile. Facultăţile de construcţii, silvicultură, agronomie, arhitectură, secţia de mine a Facultăţii de mine şi metalurgie, secţia de petrol a facultăţii de chimie industrială existente înainte de 1948 în componenţa Politehnicii din Bucureşti. În noiembrie 1992, în baza rezoluţiei Senatului, Institutul Politehnic din Bucureşti a devenit Universitatea Politehnica din Bucureşti. Astăzi, Universitatea Politehnica din Bucureşti are 15 facultăţi şi peste 30.000 de studenţi. NOTĂ: „Ziua Politehnicii” este aniversată anual în sâmbăta din săptămâna care include data de 10 iunie

* Cu 86 de ani în urmă (1939) era inaugurat Muzeul Ceferiştilor, în cadrul serbărilor „Ceferiadei”, care aniversau 70 de ani de la deschiderea liniei de cale ferată Bucureşti Filaret-Giurgiu. Locaţia iniţială a fost în parcul şi arenele Stadionului Giuleşti. În primăvara anului 1953 a fost amenajat – în actuala clădire din Calea Griviţei nr. 193 B – Muzeul Tehnic al Căilor Ferate, a cărui deschidere a avut loc cu ocazia sărbătoririi centenarului liniei Bucureşti Filaret–Giurgiu, în anul 1969

* În urmă cu 83 de ani (1942) satul Lidice din Cehoslovacia a fost complet distrus, iar locuitorii săi exterminaţi ca represalii pentru atentatul împotriva lui Reinhard Heydrich, „protectorul” hitlerist al Cehiei şi Moraviei (astăzi, la Lidice există un Muzeu memorial)

* Cu 81 de ani în urmă (1944) mica localitate franceză Oradour-sur-Glane a fost distrusă de trupele naziste, iar populaţia (642 de locuitori), masacrată în totalitate, ca represalii la acţiunile grupurilor franceze de rezistenţă. Ruinele sale stau şi astăzi mărturie a acelui episod sângeros şi pentru a cinsti, totodată, memoria celor care au murit

* Acum 62 de ani (1963) România a stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă cu statul Kuweit, primul ambasador român rezident fiind acreditat în septembrie 1974. La 16 mai 2006 a fost deschisă Ambasada Statului Kuweit la Bucureşti

* Într-o zi de 10 iunie, acum 26 ani (1999), a avut loc suspendarea bombardamentelor NATO declanşate, la 24 martie 1999, împotriva R. F. Iugoslavia (Serbia şi Muntenegru). Operaţiunea, numită „Forţa aliată”, a început după eşecul încercărilor comunităţii internaţionale de a rezolva paşnic criza din provincia Kosovo. Cu o zi în urmă, la 9 iunie, a fost semnat, de către reprezentanţii Iugoslaviei şi cei ai NATO, un acord militar referitor la retragerea forţelor iugoslave din Kosovo, care echivala cu încetarea ostilităţilor, punându-se astfel capăt războiului

* Cu 13 ani în urmă (2012) aveau loc alegerile locale, în urma cărora USL (alianţă politică parlamentară şi preelectorală, constituită la 5 februarie 2011, între Alianţa de Centru Dreapta – compusă din Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator – şi Partidul Social Democrat) şi-a adjudecat marea majoritate a funcţiilor de primar şi de preşedinţi de consilii judeţene. În ceea ce priveşte prezenţa la vot, peste 60,72% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Cea mai strânsă luptă s-a dat la Cluj, între Emil Boc şi Marius Nicoară, terminându-se cu câştigarea unui nou mandat de primar de către primul dintre candidaţi

* În urmă cu 7 ani (2018) avea loc resfințirea bisericii Mănăstirii Dealu, cea mai importantă necropolă voievodală munteană, după 517 ani de la construirea și sfințirea ei (la 4 decembrie 1501). Mănăstirea Dealu, ctitoria Voievodului Radu cel Mare (1495-1508), construită pe locul unei biserici ce datează din vremea Voievodului Mircea cel Bătrân, a fost numită de PF Patriarh Daniel, cel care a săvârșit resfințirea, „reper important al identităţii şi unităţii noastre naţionale”, „locul sacru care păstrează ca într-un chivot cinstitul cap al domnitorului Mihai Viteazul, cel care a înfăptuit prima unire a provinciilor româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova în anul 1600”. Tot aici şi-a desfăşurat activitatea celebrul Ieromonah Macarie, cel ce a tipărit primul Liturghier ortodox din lume, în anul 1508

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Paraşutiştilor Militari”; la 10.VI.1941, în cadrul Centrului de Instrucţie al Aeronauticii, pe aerodromul Popeşti-Leordeni, a luat fiinţă prima companie de paraşutişti, al cărei comandant era lt. Ştefan Soverth

– 1853: S-a născut Ion Pop-Reteganul, învăţător, prozator, publicist şi folclorist ce aparţine etapei de constituire ştiinţifică a disciplinei; folcloristul Ion Muşlea îl considera „cel mai mare folclorist din Ardeal”; ne-a lăsat numeroase culegeri de poezii, poveşti şi bocete ardeleneşti (m. 1905)

– 1860: S-a născut soprana Hariclea Darclée (Hartulary), numită „privighetoarea Carpaţilor” (m. 1939) – 165 de ani

– 1869, 10 sau 12: S-a născut Constantin I. Angelescu, medic şi om politic; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1948)

– 1874: S-a născut medicul Ştefan GH. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1970)

– 1905: S-a născut inginerul Paul Gh. Dimo; specialist în domeniul electricităţii, este creatorul analizei nodale care-i poartă numele („analiza nodală Dimo”) şi al metodelor REI (R – radial; E – echivalent; I – independent), denumite în literatura de specialitate „Dimo’s Rei methods”; s-a numărat printre cei care au fixat în România principiile de dezvoltare a reţelelor electrice de 35, 110, 220 şi 440 kW; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990) – 120 de ani

– 1908, 10/23: A murit Tudor Flondor, compozitor, dirijor, violonist, politician, jurist şi economist; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai operetei româneşti de la sfârşitul secolului XX (n. 1862, la Storojineţ, azi în R. Moldova)

– 1919: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) mezzosoprana Zenaida Pally (m. 1997, în Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul şi profesorul Vasile Herman (m. 2010)

– 1929: S-a născut creatoarea populară Adela Petre, mesageră a artei populare româneşti, lucrările sale din păr de capră fiind prezente în muzee şi colecţii particulare din toată lumea; declarată „Tezaur Uman Viu” de către UNESCO, în 2012 (m. 2019)

– 1931: S-a născut compozitorul Dan Constantinescu (m. 1993)

– 1933: S-a născut Iordan Datcu, folclorist, istoric literar, etnolog, lexicograf, editor și publicist; a realizat „Dicţionarul folcloriştilor români” (în colaborare cu Sabina C. Stroescu) și „Dicționarul etnologilor români”

– 1935: S-a născut Constantin Niţescu, pictor şi grafician – 90 de ani

– 1935: S-a născut Octavian Simu, autor de dicţionare, eseist, poet şi prozator (de profesie medic); un recunoscut specialist în cultura şi civilizaţia Extremului Orient – 90 de ani

– 1951: S-a născut Tudor Sajin, fizician, inginer mecanic, inventator și profesor; specializare în termofizică, termotehnică şi fizică moleculară

– 1952: S-a născut actorul de teatru și film Șerban Celea (m. 2020)

– 1952: S-a născut Onisim Colta, pictor, scenograf şi conferențiar universitar (m. 2022)

– 1960: S-a născut Mircea Anca, actor de teatru, film şi televiziune, regizor şi profesor (m. 2015) – 65 de ani

– 1966: A murit Nyarady Erasmus, botanist maghiar din România; contribuţii la cunoaşterea florei României, a munţilor Tatra şi a litoralului Mării Adriatice; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1969: S-a născut Florin Caragiu, teolog, poet, eseist, editor, traducător și profesor; director al Editurii Platytera (din 2003); editor al Revistei „Sinapsa”

– 1970: S-a născut Loredana Groza, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, actriţă și prezentatoare TV – 55 de ani

– 1970: S-a născut Dan Andronic, jurnalist şi consultant politic; a deținut funcții de conducere în diferite instituții media; director general al cotidianului „Evenimentul Zilei”, proprietar al Editurii Evenimentul și Capital; a condus Tele 7 ABC din postura de director de programe, Prima TV, Realitatea TV, cotidianul Curentul ca director – 55 de ani

– 1976: S-a născut Martin Gheorghe Tudor, fost portar al echipei de fotbal FCSB; a adunat 184 de meciuri în prima ligă și două titluri de campion, ambele cucerite cu Steaua București în 2001 și 2005 (m. 2020)

– 1979: A murit Vasile Băncilă, filosof şi eseist (n. 1897)

– 1979: A murit Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (n. 1913)

– 1982: A murit actorul Geo Barton (n. 1912)

– 2008: A murit Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (n. 1921)

– 2016: A murit Nicolae Păsărică, jucător de oină şi antrenor; în 1994 a primit distincţia de „cel mai bun practician de oină din toate timpurile”, titlu reconfirmat la Gala Oinei din 2014 (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tel Aviv: Președintele argentinian, Javier Milei, are programată o întâlnire de dimineață cu președintele israelian Isaac Herzog, urmată de o conferință de presă comună. Va urma o întâlnire față în față cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, alături de o sesiune extinsă la care vor participa oficiali din ambele națiuni

– Paris: Conferința anuală Europlace de la Paris, cu tema „2025, Finanțele în schimbare”

– Budapesta: Nouă demonstrație împotriva unei legi care vizează ONG-urile și mass-media

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Irakul

– Cape Canaveral, SUA: Lansarea misiunii spațiale Axiom-4, cu astronauți americani, maghiari, indieni și polonezi

– Singapore: Audiere preliminară în procesul lui Ong Beng Seng, magnat hotelier malaysian cu legături cu fostul ministru al transporturilor din Singapore, aflat în închisoare

– Mosul, Irak: Ceremonia de redeschidere a aeroportului din Mosul

– Le Mans: Prezentarea aeronavei cu hidrogen Blue Spirit Aero, prototipul Dragon Fly

– Paris: Procesul a 16 membri ai unui grup de extremă dreapta antimusulman: acțiune a Grupului operativ AFO (10 – 27 iun.)

– Kuala Lumpur: Meci de calificare la Cupa Asiei la fotbal între Malaysia și Vietnam – pe Stadionul Național Bukit Jalil

– Toronto: Fotbal – Meciuri amicale: Noua Zeelandă – Ucraina

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Dialogului între Civilizații”, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din 7.VI.2024, este marcată pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la importanța diversității civilizației, promovarea dialogului, respectului reciproc, toleranței și solidaritatății globale. Rezoluția arată că toate realizările civilizației sunt patrimoniul colectiv al omenirii, pledează în favoarea respectului față de diversitatea civilizațiilor și evidențiază rolul crucial al dialogului între civilizații în menținerea păcii mondiale, promovarea dezvoltării comune, îmbunătățirea bunăstării omenirii și înregistrarea progresului colectiv. Documentul reflectă pe deplin esența Inițiativei Civilizației Globale. NOTĂ: La 21 mai este marcată „Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog și dezvoltare”, declarată de Adunarea Generală a ONU la 20.XII.2002 (Rezoluţia 57/249), la inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), prilej de a sublinia nevoia de întări potenţialul cultural ca metodă de a atinge prosperitatea, dezvoltarea spirituală şi pacea globală şi de a recunoaşte legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg de dialog între civilizaţii. Pe 15 aprilie este marcată „Ziua universală a culturii”, pentru a aminti de Pactul Roerich, ratificat la 15 aprilie 1935, pact internațional prin care se recunoaște necesitatea protejării și conservării operelor culturale şi ştiinţifice împotriva distrugerii în conflictele armate

– „Ziua Mondială Art Nouveau”, stabilită în anul 2013, la iniţiativa Ungariei, în amintirea arhitectului maghiar Lechner Ödön (m.10.VI.1914) şi arhitectului catalan Antoni Gaudi (m.10.VI.1926), reprezentativi pentru curentul Art Nouveau

– „Ziua Portugaliei”. Sărbătoare naţională (data morţii poetului naţional Luiz Vaz de Camöes – 1580 – 445 de ani)

– 323 î.Hr, 10/11: A murit Alexandru Cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.Hr. – 323 î.Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie; în timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat; la moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa; de asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (n. 356 î.Hr.). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 13.VI.323 î.Hr.

– 1580: A murit poetul naţional portughez Luiz Vaz de Camöes, cel care a avut un impact permanent nu doar asupra literaturii portugheze, ci şi asupra celei braziliene (n. 1524 sau 1525) – 445 de ani

– 1819: S-a născut Gustave Courbet, pictor, desenator şi litograf francez (m. 1877)

– 1836: A murit André-Marie Ampère, fizician şi matematician francez; unul dintre principalii întemeietori ai ştiinţei electromagnetismului (n. 1775)

– 1844: S-a născut Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (m. 1913)

– 1858: A murit Robert Brown, botanist scoţian; în 1827 a descoperit mişcarea dezordonată a particulelor suspendate într-un fluid („mişcarea browniană”) (n. 1773)

– 1880: S-a născut André Derain, pictor, grafician și sculptor francez; unul din reprezentanții principali – alături de Henri Matisse, Maurice de Vlaminck și Raoul Dufy – ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904- 1908, care punea accentul pe intensitatea și puritatea culorilor, mișcare de care s-a distanțat ulterior (m. 1954) – 145 de ani

– 1899: A murit compozitorul francez Ernest Chausson (n. 1855)

– 1901: S-a născut Frederick Loewe, compozitor american de origine austriacă; autor de musicaluri celebre, precum „My Fair Lady” (m. 1988)

– 1911: S-a născut clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (m. 1984)

– 1914: S-a născut Rosita Serrano, cântăreaţă chiliană, una dintre stelele spectacolelor de varietăţi şi a filmelor muzicale din Germania anilor ’30 ai secolului XX (m. 1997)

– 1915: S-a născut, într-o familie originară din România, psihanalistul francez Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (m. 2000) – 110 ani

– 1915: S-a născut scriitorul american Saul Bellow; Premiul Nobel pentru literatură în 1976 (m. 2005) – 110 ani

– 1918: S-a născut cântăreaţa franceză Patachou (numele real: Henriette Raugon) (m. 2015)

– 1918: A murit Arrigo Boito, compozitor şi poet italian (n. 1842)

– 1921: S-a născut (în insula grecească Corfu) Prinţul Philip, Duce de Edinburgh, căsătorit, din 1947, cu regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 2021)

– 1922: S-a născut actriţa americană de film şi cântăreaţa Judy Garland (m. 1969)

– 1923: S-a născut (în Cehia) britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (m. 1991)

– 1923: S-a născut actriţa franceză Madeleine Lebeau (m. 2016)

– 1923: A murit scriitorul şi ofiţerul de marină francez Pierre Loti (pseudonimul lui Louis-Marie-Julien Viaud) (n. 1850)

– 1926: A murit Antoni Gaudi (y Cornet), arhitect şi sculptor spaniol; reprezentant al „modern-style-ului”, celebru pentru găsirea unor soluţii constructive extrem de îndrăzneţe; principalele sale creaţii se găsesc la Barcelona (n. 1852)

– 1929: S-a născut naturalistul american Edward O. Wilson, supranumit un „Darwin al zilelor noastre”; alături de naturalistul britanic David Attenborough, Wilson este considerat unul dintre cei mai mari experţi din lume în domeniul ştiinţelor naturale şi al conservării; a popularizat termenul de „biodiversitate”; a inițiat „Half-Earth Project”, un apel pentru protejarea a jumătate din suprafaţa de uscat şi de apă a Terrei astfel încât să existe suficiente ecosisteme diverse şi bine conectate pentru a anula fenomenul extincţiei speciilor; expert de talie mondială în studierea furnicilor (m. 2021)

– 1929: S-a născut astronaut american James McDivitt; a fost pilotul comandant al misiunii Gemini 4 a NASA, în 1965, iar în 1969 s-a aflat la cârma Apollo 9, misiune ce a deschis drumul spre prima aselenizare cu echipaj uman (m. 2022)

– 1931: S-a născut João Gilberto, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian; considerat părintele stilului bossa nova (un amestec de samba tradiţională şi jazz modern) (m. 2019)

– 1932: S-a născut producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (m. 2019)

– 1934: A murit Frederick Delius, compozitor englez de origine germană (n. 1862)

– 1949: A murit scriitoarea norvegiană Sigrid Undset; Premiul Nobel pentru literatură în 1928 (n. 1882)

– 1965: S-a născut Elizabeth Hurley, actriţă, fotomodel şi producătoare britanică de film – 60 de ani

– 1967: A murit actorul american de film Spencer Tracy; împreună cu Katharine Hepburn au format pe ecran un cuplu ce a intrat în legenda Hollywood-ului (n. 1900)

– 1979: S-a născut (în Ucraina) Jur’evna Svetlana Zakharova, prima balerină assoluta a Teatrului Balșoi din Moscova; din anul 2008, este şi prim-balerină a New National Theatre Ballet din Tokyo şi vedetă a trupei Étoile a celebrului teatru milanez La Scala

– 1982: A murit Rainer Werner Fassbinder, regizor, scenarist şi actor german de film (n. 1945). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1946

– 2004: A murit Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor de jazz american (n. 1930)

– 2008: A murit scriitorul kârgâz Cinghiz Aitmatov (n. 1928)

– 2010: A murit harpista şi profesoara italiană Liana Pasquali (n. 1915) – 15 ani

– 2010: A murit Sigmar Polke, pictor şi fotograf german, unul dintre fondatorii curentului „realism capitalist” (n. 1941) – 15 ani

– 2012: A murit pictorul francez Georges Mathieu (numele adevărat: Georges Victor Mathieu d’Escaudoeuvres), un maestru al abstractizării lirice; a fost, în perioada 1960-1970, unul dintre cei mai cunoscuţi artişti francezi din lume şi un simbol, în Franţa, al picturii „oficiale” (n. 1921)

– 2020: A murit actrița de film și cântăreața cubaneză Rosita Fornes (Rosalia Lourdes Elisa Palet Bonavia); „diva cubaneză” care a jucat în epoca de aur a cinematografiei în numeroase filme şi musicaluri (n. 1923) – 5 ani

– 2023: A murit Nuccio Ordine, scriitor, eseist, critic și istoric literar, profesor universitar italian; specialist în literatura și poetica Renașterii, dar mai ales în opera filosofului Giordano Bruno (n. 1958)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 9 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 10 iunie 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 9 iunie

* Acum 177 de ani (1848) a avut loc Adunarea populară de la Islaz (astăzi, comună în judeţul Teleorman), ocazie cu care s-a citit „Proclamaţia de la Islaz” (programul Revoluţiei din Ţara Românească) şi s-a constituit primul Guvern provizoriu (Ion Heliade Rădulescu, maiorul Christian Tell, Ştefan Golescu, preotul Radu Şapcă şi căpitanul Nicolae Pleşoianu). Câteva zile mai târziu, la 11/23 iunie 1848, s-a declanşat Revoluţia paşoptistă la Bucureşti. Domnitorul Gheorghe Bibescu a fost silit să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format (9/21)

* Cu 169 de ani în urmă (1856) scriitorul Vasile Alecsandri publica, în revista „Steaua Dunării”, poezia „Hora Unirii”. Realizată prin refacerea şi lărgirea valorii simbolice a vechii „Hore a Ardealului” (1848), poezia, pusă pe o melodie de circulaţie în epocă, a devenit în scurt timp imnul de luptă pentru Unirea Principatelor, imnul unităţii naţionale româneşti

* Acum 121 de ani (1904) avea loc concertul inaugural al Orchestrei Simfonice din Londra, prima formaţie britanică de gen independentă, înfiinţată în acelaşi an. Primul dirijor principal al ansamblului a fost Hans Richter. A fost prima orchestră din Regatul Unit care avea să cânte în străinătate, la Paris în 1906 și prima care a cântat în Statele Unite, în 1912

* În urmă cu 102 ani (1923) România a semnat un Protocol de adeziune la Convenţia şi Statutul asupra regimului căilor navigabile de interes naţional, semnate la Barcelona, la data de 20 aprilie 1920, cu rezerva ca principiile Convenţiei să nu contravină statutul internaţional al Dunării, elaborat pe baza art. 349 al Tratatului de la Versailles din 28 iunie 1919

* Cu 91 de ani în urmă (1934) erau reluate relaţiile diplomatice între Bucureşti şi Moscova, în urma tratativelor dintre ministrul de externe al României, Nicolae Titulescu, şi comisarul poporului al URSS, Maxim Litvinov, la Geneva (relaţiile diplomatice fuseseră întrerupte unilateral de către Rusia la 31.XII.1917/13.I.1918). Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost din nou întrerupte la 22 iunie 1941 (și reluate la 6 august 1945). Începutul secolului XXI a fost marcat de intensificarea dialogului politic dintre cele două ţări. La 4 iulie 2003 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin şi Preşedintele României, Ion Iliescu, au semnat un tratat de prietenie şi cooperare. Acest document a constituit baza pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale moderne ruso-române

* Acum 91 de ani (1934) avea loc „debutul” personajului de desene animate Donald Duck (Răţoiul Donald), în filmul „The Wise Little Hen” („Găinuşa înţeleaptă”)

* Cu 77 de ani în urmă (1948) apărea Decretul nr. 76 privind reorganizarea Academiei Române (devenită Academia Republicii Populare Române, din 1965 – Academia Republicii Socialiste România, iar din 1990 – Academia Română). Academia reorganizată a primit în rândurile ei numeroşi membri la indicaţia autorităţilor comuniste şi nu doar ca urmare a unor deosebite merite ştiinţifice sau artistice. Cu acest prilej li s-a retras calitatea de membri ai Academiei unui număr de 98 de personalităţi din domeniile ştiinţei, artei şi culturii (Lucian Blaga, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinţi, Iuliu Maniu, Nicodim Munteanu, patriarhul BOR, generalul Radu R. Rosetti, episcopul Iuliu Hossu sunt doar câteva exemple). De asemenea, Academia a fost lipsită de patrimoniul său material, constituit în timp, prin donaţii, în majoritate testamentare

* În urmă cu 76 de ani (1949) era constituită Societatea de Ştiinţe Istorice din România, reunind istorici și filologi sub titulatura „Societatea de Științe Istorice și Filologice”, care a funcționat astfel până în 1968, când cele două secțiuni s-au despărțit. Principalele activități în cei peste 60 de ani de existență au fost și sunt reuniunile științifice, cursurile de vară (reformate în 1968) și publicarea revistei Studii și articole de istorie, cu apariție neîntreruptă din 1956. De-a lungul timpului SSIR a fost condusă de personalități ale științei istorice: academicienii Petru Constantinescu-Iași (1949-1977) și Ștefan Pascu (1977-1991) și profesorii universitari Nichita Adăniloaie (1991-1999), Ioan Scurtu (1999-2011) și Bogdan Murgescu (în prezent președinte de onoare). În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). Consiliul Național a fost convocat de Biroul Național Executiv al SȘIR, reunit în ședința din data de 4 iulie 2020. Conform art. 14 din Statutul SȘIR, din Consiliul Național fac parte membrii Biroului Național Executiv, membrii Comisiei de Cenzori, reprezentanți ai filialelor conform normelor de reprezentare stabilitate la Conferința Națională din 2019, membrii Secretariatului SȘIR. În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate cu următoarele rezultate: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), și în fine, în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Acum 66 de ani (1959), la Groton (Massachusetts, comitatul Middlesex), a fost lansat primul submarin cu rachete balistice, cu motor nuclear, USS George Washington (SSBN 598). „George Washington” a fost inițial programat să devină USS Scorpion, dar în timpul construcției a fost „prelungit” prin introducerea unei secțiuni de rachete de 40 m și a devenit un submarin cu rachete balistice. „George Washington” a fost pus în funcțiune în decembrie 1959, însă la începutul anilor ’80, submarinului i-a fost îndepărtată secțiunea de rachete și a fost reclasificat ca o navă de atac, înainte de a fi dezafectat câțiva ani mai târziu

* Se marchează 35 de ani (1990) de când Senatul şi Adunarea Deputaţilor s-au întrunit în primele şedinţe de lucru, în urma alegerilor generale de la 20 mai 1990, primele alegeri libere şi democratice în România de după Al Doilea Război Mondial, în vederea constituirii comisiilor de validare a mandatelor obţinute. A fost reluată, astfel, după 42 de ani, activitatea legislativă democratică, bazată pe rezultatul unor alegeri libere. Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării, prin vot direct, şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, prin vot proporţional

* Acum 27 de ani (1998) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a „Monumentului Km 0″, reconstituit şi restaurat pe vechiul său amplasament din faţa bisericii „Sfântul Gheorghe Nou”. Monumentul Kilometrul 0 a fost conceput de arhitecții Horia Creangă și Ștefan Niculescu și materializat de sculptorul Constantin Baraschi în 1938

* Cu doar 1 an în urmă (2024) românii și-au ales viitorii reprezentanți în Parlamentul European pentru următorii 5 ani (Alianța PSD-PNL a obţinut 19 mandate de europarlamentar, Alianța pentru Unirea Românilor – 6, Alianța Dreapta Unită – 3, UDMR – 2, Partidul SOS România – 2, independent Ștefănuță Nicolae Bogdănel). Aceasta este a cincea oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009, mai 2014 și mai 2019)

Aniversări – Comemorări

– Sfânta Treime (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Preasfânta Treime (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Fecioara Maria, Maica Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1909: S-a născut Marius Mircu (pseudonimul lui Israel Marcus), până în toamna anului 2008 decanul de vârstă al scriitorilor şi ziariştilor din Israel născuţi în România; frate cu prozatorul Marcel Marcian şi cu matematicianul Solomon Marcus (m. 2008)

– 1912: A murit (la Berlin, unde se stabilise) Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic și ziarist; considerat de istoricul literar George Călinescu cel mai mare dramaturg român; întemeietorul teatrului comic din România și unul dintre principalii fondatori ai teatrului național; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1852)

– 1918: S-a născut compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorschi (m. 1997)

– 1923: A murit prozatorul, traducătorul, autorul dramatic şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (n. 1881)

– 1934: S-a născut istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (m. 2020)

– 1938: A murit Ovid Aron Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar; întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti; creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică); membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1873)

– 1939: S-a născut soprana şi profesoara Ileana Cotrubaş, stabilită în Franţa; s-a remarcat deopotrivă prin vocea deosebită și talentul actoricesc, ca și prin excepționala capacitate de însușire rapidă a textelor operelor în diversele limbi în care erau scrise

– 1939: S-a născut compozitorul Sorin Vulcu (m. 1995)

– 1939: S-a născut poeta, prozatoarea și publicista Mariana Filimon (oficial, Nicolescu Maria), membră a Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021)

– 1944: A murit Ludovic Mrazec, geolog, mineralog şi petrograf; a întocmit primul curs de mineralogie şi petrografie din România; a fost fondator şi director (1906-1928) al Institutului Geologic al României; membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte (1913-1916) şi preşedinte al acestui for (1932-1935) (n. 1867)

– 1948: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Mircea Pospai; a fost angajat redactor la Radio Oltenia – Craiova (1972-1985), şef secţie la ziarul craiovean „Înainte” (1985-1989), redactor şef al ziarului „Cuvântul libertăţii” din Craiova (decembrie 1989 – iunie 1990); din vara anului 1990 s-a reîntors la Radio Oltenia – Craiova și a lucrat ca redactor (1990-1994), şef de secţie (1994-1998) şi director (1998-2013)

– 1958: A murit Julius Bielz, istoric de artă, etnograf, muzeograf, colecţionar şi publicist sas din Transilvania (n. 1884)

– 1972: A murit medicul Grigore Benetato; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1905, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1978: A murit (la Lausanne, Elveţia) principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1903, la Sinaia)

– 1982: S-a născut cântărețul și actorul Connect-R (pe numele său real Ștefan Relu Mihalache)

– 1996: A murit publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea”/1963 (n. 1941)

– 1997: A murit George Manoliu, violonist şi pedagog (n. 1911)

– 2013: A murit actriţa Violeta Popescu; din anul absolvirii, 1964, a jucat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (n. 1941)

– 2015: A murit Corneliu Leu, prozator, dramaturg, scenarist, jurnalist şi realizator radio tv; a înfiinţat, printre altele, postul Radio Vacanţa, Editura Eminescu, Studioul de producţie de filme, seriale şi coproducţii al Televiziunii Române (n. 1932) – 10 ani

– 2020: A murit Gigi (Georgeta) Marga, legendă a muzicii românești din anii ’70 şi ’80 ai secolului trecut; stabilită în America din 1986 (n. 1929) – 5 ani

– 2023: A murit Vasile Tonoiu, filosof, traducător, profesor universitar; a desfășurat o susținută activitate științifică mai ales în domeniile filosofiei științei, ontologiei și hermeneuticii; membru titular al Academiei Române din 2003 (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nisa: Franța și Costa Rica organizează a treia Conferință a Națiunilor Unite privind Oceanele (UNOC3) la Nisa, în perioada 9-13 iunie. La zece ani după COP21 și Acordul de la Paris, UNOC3 își propune să reunească toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, agențiile specializate, societatea civilă, sectorul privat și donatorii internaționali

• Vizita președintelui argentinian Javier Milei, în cadrul căreia va avea o întrevedere cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în marja Conferinței ONU privind Oceanele. Ulterior, Milei va pleca spre Tel Aviv, în Israel, unde va petrece cea mai lungă parte a turneului său internațional

– Israel: Președintele Argentinei Javier Milei va sosi în Israel pentru o vizită oficială, în timpul căreia se așteaptă să se adreseze Knessetului și să își reafirme angajamentul de a muta ambasada Argentinei la Ierusalim. În timpul vizitei, Milei se va întâlni cu președintele Isaac Herzog, prim-ministrul Benjamin Netanyahu și ministrul de externe Gideon Sa’ar. Netanyahu și Milei urmează să semneze o declarație comună prin care își afirmă sprijinul pentru democrație și libertate, menită să fie o contrapondere la memorandumul de înțelegere semnat de fosta președintă Cristina Fernández de Kirchner cu Iranul (9 – 12 iun.)

– Londra: Prim-ministrul Keir Starmer îl primește pe secretarul general al NATO, Mark Rutte

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, îl primește pe omologul său belarus, Maxim Ruzenkov, care se află în vizită oficială în perioada 9 – 10 iunie

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului Guvernatorilor AIEA (9 – 13 iun.)

• Conferință de presă a directorului general al AIEA, Rafael Grossi

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Africa Centrală

– Spania: A 33-a Conferință și Expoziție Europeană de Biomasă (9 – 12 iun.)

– Cetatea Vaticanului: În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în această zi are loc Jubileul Sfântului Scaun

• De sărbătoarea Fericitei Fecioare Maria, Maica Bisericii, Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie în bazilica Sfântul Petru, la ora locală 11:30, cu ocazia Jubileului Sfântului Scaun

– Londra: Săptămâna Tehnologiei de la Londra (9 – 11 iun.)

– Cupertino, SUA: Conferința anuală a dezvoltatorilor Apple (9 – 13 iun.)

– Seattle, SUA: Se deschide în Statele Unite procesul împotriva Amazon privind înregistrarea Prime

– Los Angeles: Actorul american Christian Slater primește o stea pe Hollywood Walk of Fame

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Acreditării”. Lumea de astăzi este guvernată de standardele internaţionale ISO 9001 si ISO 14001, dar verificarea şi certificarea conformităţii cu aceste standarde trebuie realizată de o terţă parte, independentă. În fiecare ţară există organisme de acreditare, acestea au însă nevoie de o colaborare şi o recunoaştere internaţională. Pentru aceasta au luat fiinţă două organisme internaţionale care asigură colaborarea şi recunoaşterea reciprocă dintre diferitele organisme de acreditare şi a acreditărilor realizate de acestea, precum şi a activităţilor de evaluare a conformităţii realizate sub acreditare. Aceste două organisme sunt International Accreditation Forum (IAF) şi International Laboratory Accreditation Cooperation (ILAC) care asigură funcţionarea unui sistem de recunoaştere reciprocă denumit generic MLA. Adunarea generală comună a celor două organizaţii a hotărât, la 30 octombrie 2007, ca în data de 9 iunie a fiecărui an sa fie sărbătorită această zi

– „Ziua Internaţională a Arhivelor”, marchează constituirea, în 1948, a Consiliului Internaţional al Arhivelor, creat sub auspiciile UNESCO. România a devenit membră a acestei organizaţii cu prilejul congresului de la Florenţa din 1956. Această zi oferă posibilitatea de a reaminti publicului larg faptul că arhivele sunt parte componentă a patrimoniului cultural al umanităţii, participând, alături de muzee şi biblioteci, la conservarea memoriei colective. NOTĂ: În România „Ziua Arhivelor Naţionale” este sărbătorită la 31 octombrie; Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, la 31 octombrie 1862, decretul de înfiinţare a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului din Bucureşti (din 1996, Arhivele Naţionale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Ţara Românească şi Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice

– „Ziua Internațională de Conștientizare a bolii Batten”, o boală rară a sistemului nervos, care afectează copii între 2 și 4 ani, fiind caracterizată printr-o speranță de viață scăzută (între 8 și 10 ani); boala Batten (lipofuscinoza ceroid-neuronală tip 2 – CLN 2) constă într-un grup de 13 tulburări genetice fatale cunoscute care provoacă simptome similare și afectează capacitatea organismului de a scăpa de deșeurile celulare – lipide și proteine. Acumularea cauzează convulsii, pierderea vederii, probleme cu gândirea și mișcarea și, în final, moartea. În 2013, a început primul studiu pentru CLN 2, iar în 2017 a fost aprobat un tratament de substituție enzimatică, Brineura, care nu vindecă, însă, dacă este administrat în fază incipientă, viața acestor pacienți poate fi mult îmbunătățită și prelungită. În România ziua este marcată de Asociația Rebeca Faith Hope Love, din 2018. NOTĂ: „Ziua mondială a bolilor rare”, marcată în ultima zi a lunii februarie, a fost lansată, în 2008, de EURORDIS (o alianţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale de pacienţi) şi Consiliul Alianţelor Naţionale

– Iordania: „Ziua Tronului” (marchează urcarea oficială pe tron a regelui Abdullah al II-lea, la 9.VI.1999)

– 68 d.H.: A murit (s-a sinucis) împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (n. 37 d.H.)

– 1361: A murit compozitorul şi poetul francez Philippe de Vitry (n. 1291)

– 1781: S-a născut inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (m. 1848)

– 1810: S-a născut compozitorul german Otto Nicolai (m. 1849) – 215 ani

– 1843: S-a născut scriitoarea austriacă Bertha von Suttner; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1905, prima femeie din istoria Nobel-urilor răsplătită cu acest premiu și a doua femeie din istorie care a primit un Premiu Nobel (prima fiind Marie Curie, care în 1903 a primit prestigioasa distincție pentru activitatea sa din domeniul fizicii) (m. 1914)

– 1865: S-a născut Carl Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez (m. 1931) – 160 de ani

– 1870: A murit scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (n. 1812) – 155 de ani

– 1877: S-a născut baritonul italian Titta Ruffo (m. 1953)

– 1891: S-a născut compozitorul american Cole Porter (m. 1964)

– 1891: A murit Ludvig Lorenz, fizician și matematician danez (n. 1829)

– 1904: A murit paleontologul britanic William J. Arkell, specialist în studiul fosilelor de dinozaur (n. 1858)

– 1915: S-a născut chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (m. 2009) – 110 ani

– 1917: S-a născut istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (m. 2012)

– 1921: S-a născut ziaristul şi scriitorul francez Jean Lacouture, biograf al unora dintre cele mai mari personalităţi ale secolului al XX-lea (m. 2015)

– 1922: S-a născut Fernand Seguin, biochimist francez, profesor şi mediator al programelor dedicate ştiinţelor, la radio şi televiziune (m. 1988)

– 1922: S-a născut George Axelrod, regizor, producător, dramaturg şi scenarist american (m. 2003)

– 1938: S-a născut Charles Wuorinen, compozitorul a peste 270 producţii muzicale; în 1970 a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Pulitzer cu „Time’s Encomium”, prima compoziţie electronică distinsă cu acest premiu (m. 2020)

– 1939: S-a născut scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (m. 2020)

– 1941: S-a născut Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (m. 2012)

– 1943: S-a născut Violette Rey, considerată unul dintre cei mai de seamă geografi ai Franţei de azi; a acordat o atenţie deosebită României, studiile sale privitoare la ţara noastră începând încă de la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993

– 1949: A murit (la Viena) soprana Maria Cebotari din R. Moldova; considerată predecesoarea Mariei Callas şi una dintre cele mai mari soprane din toate timpurile (n. 1910)

– 1950: S-a născut Trevor Bolder, compozitor şi producător britanic, basistul formaţiei rock „Uriah Heep” (m. 2013) – 75 de ani

– 1952: A murit Adolf Busch, violonist, dirijor şi compozitor german (n. 1891)

– 1959: A murit chimistul german Adolf Windaus; a descoperit şi a preparat sintetic vitamina D2; Premiul Nobel pentru Chimie în 1928 (n. 1876)

– 1963: S-a născut Johnny Depp, actor, scenarist, regizor, producător şi muzician american

– 1963: A murit Jacques Villon (pseudonimul lui Gaston Duchamp), pictor cubist şi gravor francez; fratele pictorului Marcel Duchamp (n. 1875)

– 1974: A murit Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; Premiul Nobel pentru literatură în 1967; al doilea scriitor latino-american (după chiliana Gabriela Mistral) căruia i-a fost decernat acest premiu (n. 1899)

– 1981: S-a născut Natalie Portman (nume la naștere: Natalie Hershlag), actriţă, regizoare și scenaristă americană de origine israeliană; în 2011, a câştigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal („Black Swan”)

– 1987: A murit pianista franceză Monique Haas (n. 1909)

– 1991: A murit pianistul chilian Claudio Arrau (n. 1903)

– 1994: A murit economistul olandez Jan Tinbergen; a rămas în istoria economiei în urma studiului său despre aplicarea modelelor macroeconomice, modele ce îmbină statisticile matematice cu datele economice, generând relaţiile directe dintre termenii economici precum venit, consum şi investiţii; primul laureat al Premiului Nobel pentru economie, în anul 1969, alături de norvegianul Ragnar Frisch (n. 1903)

– 1998: A murit Lois Mailou Jones, pictoriţă şi profesoară americană, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (n. 1905)

– 2000: A murit Jean-Pierre Giraudoux, romancier, dramaturg, om politic și arhitect francez; cofondator al Premiul Médicis (n. 1919) – 25 de ani

– 2007: A murit Ousmane Sembène, actor, regizor de film și scriitor senegalez (n. 1923)

– 2013: A murit Walter Jens, scriitor german, filolog, critic şi istoric literar, profesor; militant activ împotriva militarismului (n. 1923)

– 2013: A murit scriitorul scoţian de science-fiction Iain (Menzies) Banks (n. 1954)

– 2015: A murit James Last (nume real: Hans Last), muzician, instrumentist, compozitor şi dirijor german; liderul trupei „Big Band” (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman” în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (n. 1928)

– 2018: A murit Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (n. 1939)

– 2023: A murit sociologul francez Alain Touraine; director de studii la École des hautes études en sciences sociales (EHESS) și fondator al Centre d’analyse et d’intervention sociologique (Cadis) în 1981, Alain Touraine a publicat peste cincizeci de cărți (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 8 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 10 iunie 2025, 15:19

S-a întâmplat într-o zi de 8 iunie

* Cu 357 de ani în urmă (1668), la puţin timp după înscăunarea noului mitropolit Teodosie al Ungrovlahiei, în timpul domnitorului Radu Leon (1664 – 1669), s-a hotărât oficial ca biserica din Dealul Viilor din Bucureşti să devină Catedrală mitropolitană. Această calitate şi-a păstrat-o până în anul 1925 când, prin ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, a devenit Catedrală patriarhală. Ctitorie a voievodului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab (1654-1658), construcţia, începută în anul 1656, a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău

* Acum 187 de ani (1838) avea loc inaugurarea oficială, la Colegiul „Sf. Sava”, din Bucureşti, a primei biblioteci publice naţionale. Fondul de carte, care includea aproximativ 8.000 de volume, provenea din patrimoniul Bibliotecii Mitropoliei Bucureşti. Organizarea şi catalogarea publicaţiilor erau făcute pe grupe lingvistice, iar în cadrul fiecăreia, pe domenii. Primul catalog al bibliotecii a fost tipărit, în două volume, în anii 1846 şi 1847, prin îngrijirea profesorului bibliotecar Iosif Genilie. În data de 11 iunie 1848, odată cu izbucnirea revoluţiei în Bucureşti, activitatea bibliotecii a fost întreruptă până în 1849. În 1864, Regulamentul pentru bibliotecile publice stipula ca bibliotecile centrale să primească depozitele de cărţi, ziare, datorate de autori şi editori după Legea presei. Câteva luni mai târziu a fost promovată prima lege românească specifică pentru biblioteci, Regulamentul bibliotecilor publice, în 1850 fiind promulgată Legea pentru bibliotecile publice, prin care se asigura gratuitatea serviciului de lectură publică. În 1935, Primăria Municipiului Bucureşti a reînfiinţat Biblioteca Municipiului Bucureşti, instituţie care funcţionează şi în prezent. Între anii 1949-1957, Biblioteca Centrală Bucureşti şi, ulterior, între 1957 – 1968, Biblioteca Orăşenească Mihail Sadoveanu, a jucat rolul de coordonator metodologic pentru bibliotecile raionale din municipiul Bucureşti. În 1969, Biblioteca Municipală Mihail Sadoveanu, după reorganizarea administrativă a Bucureştilor, a centralizat principalele servicii, iar bibliotecile raionale au devenit filiale ale Bibliotecii Municipale. În 2002, potrivit Legii bibliotecilor, a fost înființată Biblioteca Metropolitană București, succesoare a Bibliotecii Municipale Mihail Sadoveanu

* Acum 128 de ani (1897) cinematograful „Lumière” prezenta primele trei subiecte de actualităţi româneşti, filmate de operatorul Paul Menu, la data de 10 mai 1897, din iniţiativa ziarului „L’Indépendance Roumaine”, fixând astfel data de naştere a cinematografiei româneşti (8/20)

* Cu 103 ani în urmă (1922) avea loc primul meci internaţional al reprezentativei de fotbal a României (Iugoslavia-România: 2-1). Joi, 8 iunie 1922, la ora 17:00, s-a auzit primul fluier al arbitrului austriac Heinrich Retschury, pe arena SK Jugoslavia din Belgrad. După o jumătate de oră de echilibru între cele două reprezentative, gazdele deschid scorul, în minutul 35, dintr-o lovitură de pedeapsă transformată de Jaroslav Sifer. Tricolorii au reușit să restabilească egalitatea cu patru minute înaintea pauzei, tot dintr-o lovitură de pedeapsă, transformată de Francisc Ronay. În repriza a doua, echipa României a dominat partida și a reușit să marcheze golul victoriei, în minutul 61, prin Aurel Guga, clujeanul care avea să rămână în istorie și prin faptul că a fost primul căpitan al reprezentativei tricolore

* Sunt marcați 95 de ani (1930) de când Parlamentul îl proclama pe prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen rege al României, sub numele de Carol al II-lea (1930-1940). Tânărul rege Mihai I redevine prinţ moştenitor, primind titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Cu o zi înainte, la 7 iunie, Regenţa instituită la moartea regelui Ferdinand I (1927), pentru perioada minoratului lui Mihai I, şi-a dat demisia. S-a format un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu George G. Mironescu, având misiunea limitată de a îndeplini procedura constituţională legată de proclamarea prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege (Carol s-a reîntors în ţară în noaptea de 6/7 iunie, după îndepărtarea sa de la succesiunea tronului în 1926). La 4 septembrie 1940 a avut loc demisia guvernului prezidat de Ion Gigurtu, generalul Ion Antonescu fiind numit preşedinte al Consiliului de Miniştri, iar a doua zi, la 5 septembrie, regele Carol al II-lea a cedat generalului Ion Antonescu principalele prerogative ale puterii. La 6 septembrie 1940, izolat politic şi compromis în ochii opiniei publice din cauza cedărilor teritoriale, Carol al II-lea a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când apărea primul număr al revistei „România Mare”, sub conducerea scriitorului Eugen Barbu (1924-1993) şi a poetului şi omului politic Corneliu Vadim Tudor (1949-2015)

* Cu 21 de ani în urmă (2004), pentru prima dată după 1882, s-a produs un fenomen astronomic deosebit: planeta Venus a trecut prin faţa Soarelui, fenomen observat de peste trei sferturi din populaţia Terrei. Următorul fenomen similar va avea loc pe 11 decembrie 2117

* În urmă cu 17 ani (2008) Înaltpreasfinţitul Teofan Savu (pe numele de mirean Dumitru Savu – n. 1959), mitropolit al Olteniei, a fost întronizat în demnitatea de Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al BOR la 5.III.2008). Scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a rămas vacant după ce, în 12 septembrie 2007, ÎPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Aniversări – Comemorări

– Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Duminica coborârii Sf. Spirit (Rusaliile) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Coborârea Sf. Duh (Rusaliile) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Duminica Părinților și a Copiilor” este serbată anual în Biserica Ortodoxă Română în prima duminică de după Ziua Copilului (1 iunie); a fost instituită prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009 a Sfântului Sinod al BOR, cu scopul de a promova importanța familiei în creșterea, formarea și bunăstarea copiilor

– 1839: S-a născut generalul Mihail Christodulo Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna, în timpul Războiului de independenţă; la 28.XI.1878, când Osman Paşa a încercat să iasă din încercuirea Plevnei, i-a predat sabia generalului Cerchez, declarându-se prizonier; generalul s-a remarcat şi în luptele de la Smârdan şi Vidin; membru al „Junimii” din Iaşi (m. 1885)

– 1862, 8/20: A fost asasinat Barbu Catargiu, om politic conservator; şeful primului guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie – iunie 1862); primul lider al Partidului Conservator (n. 1807)

– 1898: A murit Constantin Esarcu, naturalist, medic şi om politic (ministru de externe în perioada februarie-noiembrie 1891); s-a dedicat operelor culturale de interes naţional (a iniţiat subscripţia publică pentru construirea Ateneului român/1865 şi a fondat Societatea Filarmonică/1868); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (n. 1836)

– 1904: S-a născut Gabriel Drăgan, prozator şi poet (m. 1981)

– 1919: S-a născut compozitorul, profesorul şi pianistul Florin Eftimescu (m. 1974)

– 1921: A murit prozatorul Nicolae D.[imitrie] Popescu (n. 1843)

– 1924: S-a născut, la Soroca (Basarabia), poetul Alexandru (Şura) Bogdanovici (m. 1950)

– 1924: S-a născut Anda Boldur (numele la naştere: Esmeralda Boldur-Lăţescu), traducătoare şi scenaristă (m. 1996)

– 1926: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul şi profesorul Anatol Vieru (m. 1998)

– 1930: S-a născut Maria Octavia Ţarălungă, artistă plastică și ilustratoare (m. 2024) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Cristina Tacoi, actriţă şi scriitoare (m. 2010)

– 1934: S-a născut Ion Petrică, comparatist, traducător, istoric literar şi profesor; unul dintre cei mai importanţi slavişti români, renumit polonist (m. 2012)

– 1935: S-a născut Victor Frunză, prozator, eseist, editor; redactor la Radioteleviziunea Română între anii 1958 şi 1971; în urma unei scrisori deschise difuzate de agenţia Reuters (1978), în care critica politica PCR, suferă persecuţii şi este silit să se expatrieze, stabilindu-se, în 1980, în Danemarca; aici va publica, în 1984, prima ediţie a unei istorii a comunismului românesc (m. 2007) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Gelu Ionescu (prenumele la naştere, Gheorghe), critic şi istoric literar, eseist, jurnalist; în 1982 cere azil politic în Franţa; din 1983 se stabileşte la München (Germania), unde va lucra la Secţia română a postului de radio Europa Liberă (până în 1995)

– 1939: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur (m. 2011)

– 1946: S-a născut Dumitru Orăşeanu, medic pediatru (competenţe în pneumologie, ecografie generală, toxicologie clinică) și profesor; șeful Secției Pediatrie III la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” (1995-2014); membru fondator al Societății Române de Cardiologie Pediatrică; membru fondator și președinte (2010-2014) al Societății Române de Pneumologie Pediatrică (m. 2017)

– 1959: S-a născut actriţa de teatru și film Marina Procopie (m. 2018)

– 1965: A murit compozitorul şi profesorul Mihail Andreescu-Skeletty (n. 1882) – 60 de ani

– 1967: A murit Otilia Cazimir (pseudonimul Alexandrei Gavrilescu), poetă, prozatoare, publicistă şi traducătoare; cunoscută autoare de versuri pentru copii (n. 1894)

– 1971: S-a născut regizorul şi scenaristul Radu Muntean

– 1972: S-a născut Adrian Igrișan, solistul trupei Cargo

– 1974: S-a născut soprana Ana Camelia Ştefănescu

– 1976: A murit Octavian Fodor, medic şi profesor universitar; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1913)

– 1996: A murit inginerul chimist Vasile Cocheci; cercetări privind protecţia calităţii apelor; din 1971, prin grija sa, a funcţionat pentru prima dată în România, la Facultatea de Chimie Industrială de la Timişoara, o grupă specializată în domeniul protecţiei calităţii apelor şi epurării celor reziduale; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1922)

– 2007: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Adrian Pintea (n. 1954)

– 2016: A murit H.[enri] Zalis, istoric şi critic literar, prozator, memorialist şi traducător (n. 1932)

– 2018: A murit pictorul bisericesc, restauratorul și profesorul Tudor Emanuel Popescu (n. 1951)

– 2020: A murit actorul de teatru, film și televiziune și cântărețul Costin Mărculescu (n. 1969) – 5 ani

– 2021: A murit schimonahia Siluana Vlad, considerată o adevărată „punte filosofală” între biserica ortodoxă şi tineri; a lăsat o moștenire impresionantă prin numeroasele conferințe și prelegeri susținute; cordonatoarea Centrului de Formare și Consiliere „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și stareța Mănăstirii „Sfântul Siluan Athonitul” din Iași (n. 1944)

– 2023: A murit Dumitru Gheorghiu, filosof și profesor universitar (n. 1956)

EVENIMENTE EXTERNE

– Italia: Un referendum care propune reducerea la jumătate a timpului necesar unui străin pentru a obţine cetăţenia italiană, iniţiat de partidele de opoziţie şi de ONG-uri, va fi organizat pe 8 şi 9 iunie, în același timp cu al doilea tur al alegerilor locale. Acesta va viza modificări ale legii privind dobândirea cetățeniei italiene pentru rezidenții străini și abrogarea unor prevederi privind ocuparea forței de muncă, dintre care trei au fost introduse inițial prin Legea locurilor de muncă din 2016

– Brasilia: Brazilia va găzdui cel de-al 8-lea Summit BRICS pentru Tineret pe teme energetice, în perioada 8-11 iunie

– New York: Cea de-a 78-a ediţie anuală a Premiilor Tony, pentru producţii teatrale de pe Broadway

– Stuttgart: Fotbal – UEFA Nations League, meci pentru locul trei

– München: Fotbal – Finala UEFA Nations League

– Franța: Critérium du Dauphiné – cursă anuală de ciclism rutier din regiunea Dauphiné din sud-estul Franței. Cursa se desfășoară pe parcursul a opt zile în prima jumătate a lunii iunie, anul acesta între 8 și 15 iunie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Oceanelor”; iniţiată la Summitul Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, la 8 iunie 1992, ziua a fost recunoscută oficial de ONU în 2008

– 632: A murit profetul Mahomed (în arabă Mohammed, „Cel lăudat”), reformator religios arab; fondatorul islamismului (mahomedanismului); a predicat, din anul 610, la Mecca; strămutarea sa (Hegir) la Medina, în anul 622, marchează începutul erei musulmane (n. ~570, la Mecca)

– 1612: A murit compozitorul şi organistul german Hans Leo Hassler (n. 1564)

– 1671, 8/14: S-a născut compozitorul italian Tomaso Albinoni (m. 1751). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou 14.VI.1671

– 1768: A murit Johann Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german; contribuţie esenţială la formarea esteticii neoclasice, propunând drept criteriu absolut al frumosului arta greacă; unul dintre întemeietorii istoriografiei de artă; colecţionar de artă (n. 1717)

– 1809: A murit Thomas Paine, publicist iluminist şi om politic american de origine engleză; quaker emigrat în America de Nord, a participat la Războiului de independenţă a coloniilor engleze (1775-1783), devenind una dintre figurile centrale din timpul războiului (n. 1737)

– 1810: S-a născut Robert Schumann, compozitor, pianist şi critic muzical german (m. 1856) – 215 ani

– 1851: S-a născut Jacques-Arsène d’Arsonval, medic, fizician și inventator francez, cunoscut mai ales pentru inventarea galvanometrului balistic şi a primului model de telefon agreat de serviciul public francez de telecomunicații (m. 1940)

– 1867: S-a născut Frank Lloyd Wright, considerat cel mai important arhitect american al secolului al XX-lea; promotor al arhitecturii „organice”; autor de scrieri teoretice şi memorii (m. 1959)

– 1876: A murit scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (n. 1804)

– 1903: S-a născut Vladimir Losski, teolog rus; exilat din Rusia în 1922, s-a stabilit la Paris doi ani mai târziu; a fost primul decan al Institutul teologic Sf. Dionisie din Paris, unde a predat teologie dogmatică; cunoscut mai ales pentru lucrarea „Teologia mistică a Bisericii de Răsărit”, prima sinteză patristică de teologie a dogmei (m. 1958)

– 1903: S-a născut (în Belgia) Margueritte Yourcenar (nume la naştere: Marguerite Antoinette Jeanne Marie Ghislaine Cleenewerck de Crayencour), scriitoare, eseistă şi traducătoare franceză; prima femeie aleasă, în 1980, membru al Academiei Franceze (m. 1987)

– 1910, 8/21: A murit istoricul austriac Julius Jung; în 1876 a publicat un studiu privitor la începuturile românilor, în care susţinea, cu argumente temeinice, continuitatea neîntreruptă a românilor pe teritoriul Daciei; un an mai târziu a publicat un amplu studiu istorico-etnografic privind continuitatea poporului romanizat pe teritoriul Daciei după părăsirea acesteia de către împăratul Aurelian; membru corespondent străin al Societăţii Academice Române (1877) (n. 1851) – 115 ani

– 1916: S-a născut biofizicianul și neurofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină în 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (m. 2004)

– 1921: S-a născut fostul lider militar şi politic, al doilea preşedinte al Indoneziei, Suharto, care s-a aflat la conducerea ţării timp de 32 de ani (m. 2008)

– 1925: S-a născut matematicianul ucrainean Gurii Marciuk; cercetări asupra analizei numerice şi modelării matematice; de numele său se leagă punerea bazelor teoriei modelării matematice a problemelor legate de optimizarea în protecţia mediului înconjurător; membru de onoare străin al Academiei Române (1991) (m. 2013) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul și comedianul american Jerry Stiller (m. 2020)

– 1928: S-a născut Kate Wilhelm (nume la naștere: Katie Gertrude Meredith), scriitoare americană de science fiction, fantasy și cărți polițiste (m. 2018)

– 1932: S-a născut actorul și cântărețul francez Maurice Barrier (m. 2020)

– 1933: S-a născut Joan Rivers (numele real: Joan Alexandra Rosenberg), actriţă, scenaristă, scriitoare, artistă de stand up comedy, producătoare şi gazdă a unor emisiuni TV de succes (m. 2014)

– 1936: S-a născut fizicianul american Kenneth G. Wilson, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 1982, pentru teoria sa privind fenomenele critice asociate cu tranziţiile de stare (m. 2013)

– 1937: S-a născut astronautul american Bruce McCandless, primul om care a zburat în spaţiu fără a fi legat, purtând un jet pack (1984); a fost implicat în dezvoltarea jet pack-urilor (m. 2017)

– 1943: A murit matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1868)

– 1951: S-a născut cântăreața şi compozitoarea britanică de origine galeză Bonnie Tyler (numele real Gaynor Hopkins Sullivan)

– 1955: S-a născut Sir Timothy John (Tim) Berners-Lee, programator englez, inventator al World Wide Web-ului (în 1989) și director-fondator al World Wide Web Consortium (W3C), organizaţia ce tutelează standardele Web-ului – 70 de ani

– 1969: A murit Robert Taylor, actor american (n. 1911)

– 1970: A murit Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american; cunoscut mai ales pentru propunerea sa privind bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane (n. 1908) – 55 de ani

– 1992: A murit Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic și istoric de cinema maghiar (n. 1929)

– 2007: A murit Richard Rorty, filosof şi profesor american (n. 1931)

– 2013: A murit Yoram Kaniuk, scriitor, pictor, publicist şi critic de teatru israelian (n. 1930)

– 2016: A murit scriitorul, traducătorul şi scenaristul francez Maurice Ponce (n. 1927)

– 2017: A murit Ernesto „Tito” Puentes, muzician cubanez, şef de orchestră şi trompetist virtuoz (n. 1928)

– 2020: A murit cântăreaţa americană Bonnie Pointer, una dintre cele patru surori care au format grupul de pop şi rhythm and blues „The Pointer Sisters” (n. 1950) – 5 ani

– 2020: A murit Pierre Nkurunziza, preşedinte al Republicii Burundi pentru aproape 15 ani, din august 2005 până la moartea sa, devenind astfel cel mai „longeviv” conducător al acestui stat (n. 1964) – 5 ani

– 2023: A murit Pat Robertson, teleevanghelist şi lider religios american, cunoscut în special pentru rolul său în fondarea şi conducerea reţelei de televiziune creştină Christian Broadcasting Network (CBN); a avut o influenţă semnificativă asupra mişcării creştine conservatoare din Statele Unite; a fondat şi American Center for Law & Justice, o organizaţie creştină conservatoare care promovează şi protejează valorile religioase în cadrul sistemului juridic american; a înfiinţat şi Universitatea Regent din Virginia Beach, o instituţie creştină de învăţământ superior (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 7 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 10 iunie 2025, 15:18

S-a întâmplat într-o zi de 7 iunie

* Cu 531 de ani în urmă (1494) Spania și Portugalia au semnat „Tratatul de la Tordesillas”, prin care se stabileau zonele de influență colonială ale celor două puteri maritime ale vremii. Tratatul se baza pe o hotărâre a Papei Alexandru VI din anul 1493, mai exact prin bula numită „Inter caetera”, care stabilea o frontieră maritimă de 480 de kilometri V de Insulele Capului Verde, atribuind teritoriile de la vestul Castiliei. Astfel, noile teritorii descoperite erau împărţite de-a lungul meridianului de 46 grade vest. Teritoriile de la vest de acest meridian urmau să aparţină Spaniei, iar teritoriile de la est Portugaliei. Tratatul a fost ratificat de Spania (care era formată din regatele Castilia şi Aragon) la data de 2 iulie 1494, iar de Portugalia la data de 5 septembrie 1494

* Cu 423 de ani în urmă (1602), între 7 iunie şi 5 octombrie, a fost construită Mănăstirea Secu (Neamţ) – ctitor, vornicul Nestor Ureche. Poartă hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (sărbătorit la 29 august)

* În urmă cu 104 ani (1921) avea loc semnarea, la Belgrad, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-iugoslavă, care forma, împreună cu Convenţiile similare româno-cehoslovacă (23.IV.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), baza Micii Înţelegeri, organizaţie de securitate regională defensivă – alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe – având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Mica Înţelegere, cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, şi-a încetat activitatea în 1938

* Acum 102 ani (1923) era adoptată Legea privind înfiinţarea Facultăţii de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti (inaugurată oficial la 15.X.1923); primul decan: Ştefan Minovici. La data de 15 octombrie 1923 a fost inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti

* Acum 96 de ani (1929) erau ratificate documentele fondării statului Cetății Vaticanului. Statul Cetății Vaticanului a fost fondat în urma Acordurilor de la Palatul Lateran stipulate între Sfântul Scaun și Italia la 11 februarie 1929. Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun, statul Vatican este recunoscut ca teritoriu național sub legea internațională, chiar dacă Sfântul Scaun este organismul legal care conduce relațiile internaționale, negociază înțelegerile internaționale, respectiv trimite și primește reprezentanții diplomatici. Suveranul Pontif este atât suveran al Statului Cetății Vaticanului, cât și conducător al Sfântului Scaun

* Cu 78 de ani în urmă (1947) reforma agrară din 23.III.1945 a fost declarată prin lege „act de guvernământ”, punându-se astfel capăt numeroaselor acţiuni judecătoreşti intentate de foştii proprietari expropriaţi unor ţărani împroprietăriţi

* Tot acum 78 de ani avea loc constituirea Asociaţiei Sportive „Armata” (ASA) Bucureşti. Din 1948 s-a numit Clubul Sportiv Central al Armatei, din 1950 – Casa Centrală a Armatei (CCA), iar din 1961 – Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti

* Acum 57 de ani (1968) erau stabilite, la nivel de ambasadă nerezidentă, relaţiile diplomatice între România şi Malta

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când apărea Anunțul Telefonic, primul ziar cu anunțuri preluate la telefon și unul dintre primele ziare democratice care au apărut neîntrerupt în acești 31 de ani. A fost primul ziar exclusiv de mică publicitate din România și una dintre primele investiții românești care a reușit să rămână activă, sub același patronaj, timp de mai multe deceni

* Tot 35 de ani se marchează (1990) de când avea loc semnarea Convenţiei de constituire a Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel ALFA” (CNS „Cartel ALFA”), reunind, la acea dată, șapte federaţii şi circa 1,3 milioane de membri. Obţinând personalitate juridică la 26 noiembrie 1990, CNS Cartel ALFA a contribuit la transformarea mişcării sindicale româneşti, luptând pentru formarea de militanţi sindicali experimentaţi care au putut să îşi exprime liber opiniile şi să reprezinte cu adevărat interesele lucrătorilor. Pe plan internaţional, CNS Cartel ALFA este afiliată la Confederaţia Sindicală Internaţională şi la Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Confederaţia reuneşte peste 600.000 de lucrători în cele 41 de organizaţii membre, federaţii profesionale sau sindicate naţionale. De asemenea, CNS Cartel ALFA coordonează activitatea a 42 de uniuni sindicale teritoriale, interprofesionale. O dată la patru ani, organizaţiile membre se întâlnesc în cadrul Congresului. Congresul este forul care decide obiectivele confederaţiei pe termen lung, temele majore de interes şi modalităţile de acţiune. De asemenea, Congresul alege membrii Biroului executiv, pentru un mandat de patru ani

* Acum 32 de ani (1993) apărea, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Jurnalul naţional”

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta celor adormiți – Moșii de vară (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sărbătoarea Copiilor (a XXII-a, în decanate) (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1883: S-a născut George Ciprian, dramaturg, prozator şi actor, considerat un precursor al teatrului absurdului (m. 1968)

– 1886: S-a născut inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a conceput şi a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; între 1911 şi 1914 a construit mai multe tipuri de avioane de concepţie proprie, cunoscute sub denumirea de „Bristol-Coandă”; membru titular al Academiei Române din 1970 (m. 1972)

– 1927: S-a născut sculptorul Ioan Tolan, autor a numeroase lucrări de artă monumentală; fondator al filialei UAP Arad şi a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad (m. 2015)

– 1937: S-a născut Paul Staïcu, compozitor, aranjor, pianist, interpret la corn, profesor și comedian; a înființat (în 1979) și condus, la Constanța, orchestra simfonică a Filarmonicii Marea Neagră; stabilit în Franţa din 1989

– 1938: S-a născut artistul plastic Horea Nicolae Cucerzan, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București (m. 2021)

– 1940: S-a născut Ion Murgeanu, poet, prozator şi jurnalist (m. 2016) – 85 de ani

– 1948: S-a născut meșterul popular Ion Albu (poreclit și „Mască”) din Neamț, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2021; de mai bine de patruzeci de ani, realizează măşti populare necesare cetelor de mascaţi care colindă; membru fondator al Ansamblului de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina la noi” şi membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România

– 1957: A murit Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (n. 1890)

– 1961: S-a născut muzicologul Ruxandra Arzoiu, realizatoare de emisiuni la Radio România Muzical; a absolvit secția de Muzicologie din cadrul Universității Naționale de Muzică din București în 1984, sub îndrumarea profesorului Viorel Cosma, iar din 1990 a devenit membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România; personalitate cu o activitate marcantă în domeniul radiofonic și al muzicologiei, a fost unul dintre realizatorii importanți ai postului Radio România Muzical și o fină cercetătoare a muzicii românești contemporane (m. 2021)

– 1967: S-a născut marea maestră internaţională de şah Cristina Adela Foişor (m. 2017)

– 1976: A murit istoricul, arhivistul şi profesorul Aurelian Sacerdoţeanu; specialist în istoria medievală a românilor, în practica şi teoria arhivistică (n. 1904)

– 1992: A murit George Drumur (pseudonimul literar al lui George Pavelescu), poet, publicist, muzicolog şi traducător (a tradus din literatura rusă, din lirica germană, cehă şi slovacă) (n. 1911, la Mănăstirea Horecii/Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2000: A murit Radu Selejan, poet şi prozator; reporter (din 1978 a fost redactor la ziarul „Tribuna” din Sibiu) (n. 1935) – 25 de ani

– 2011: A murit Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (n. 1943)

– 2012: A murit saxofonistul Dan Nedelcu (Dax) (n. 1979)

– 2013: A murit actorul Petrică Popa; a jucat pe scena Teatrului Nottara mai bine de 50 de ani (n. 1929)

– 2018: A murit părintele arhimandrit Mina Dobzeu; statornic mărturisitor al credinței în perioada comunistă, când a făcut închisoare 6 ani; la Jilava l-a botezat în credința ortodoxă pe marele cărturar Nicolae Steinhardt (n. 1921)

– 2021: A murit artistul plastic Constantin Plăviţu (n. 1949)

– 2023: A murit Victor Ionescu, jurnalist, istoric și analist politic; a lucrat decenii la rând la televiziunea publică şi a realizat emisiuni de actualitate internaţională; a lucrat şi la postul public de radio în anii 2000, unde a fost, între altele, redactor-şef la Redacţia Informaţii, iar în ultimii ani de activitate a colaborat cu Agenţia de presă RADOR a Radio România, fiind iniţiatorul buletinului specializat „Balcanii şi Marea Neagră”; a format tineri jurnalişti în domeniul afacerilor externe (n. 1949)

– 2024: A murit Mircea Carp (cunoscut și sub numele Dan Mircescu și Mihai Șoimu), jurnalist, analist politic și memorialist, reprezentant de marcă al exilului românesc; unul dintre liderii posturilor de radio româneşti Vocea Americii şi Europa Liberă, la care a realizat emisiuni timp de aproape 50 de ani; a fost ofiţer în Armata Regală Română și a servit Coroana timp de o viaţă (n. 1923) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Monaco: Vizita de stat a președintelui francez Emmanuel Macron – prima vizită oficială de stat în Principat a unui președinte francez în peste 40 de ani (7 – 8 iun.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în aceste zile are loc Jubileul mişcărilor, asociaţiilor şi noilor comunităţi (7 – 8 iun.)

– Hong Kong: Cursele Internaționale cu Bărci Dragon din Hong Kong (7 – 8 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Siguranţei Alimentare”, marcată pentru prima oară în 2019, a fost desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius. NOTĂ: Pe 16 octombrie este marcată, din 1981, la decizia ONU, „Ziua mondială a alimentaţiei”, amintind de data înfiinţării FAO – Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (16 octombrie 1945). Tot pe 16 octombrie este marcată în România, din 2016, „Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare”. Pe 29 septembrie este „Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare”, desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a ONU

– 1845: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul maghiar Leopold (von) Auer (m. 1930) – 180 de ani

– 1848: S-a născut pictorul francez Paul Gauguin (m. 1903)

– 1859: A murit pictorul englez David Cox (n. 1793)

– 1862: S-a născut Philipp Lenard, fizician german; cercetări în domeniile gazelor ionizate, fotoelectricităţii, fosforescenţei şi razelor catodice („razele L”); Premiul Nobel pentru fizică în 1905 (m. 1947)

– 1877: S-a născut fizicianul și profesorul britanic Charles Glover Barkla; Premiul Nobel pentru fizică în 1917 (m. 1944)

– 1879: S-a născut Knud Rasmussen, explorator polar danez; a întreprins numeroase expediţii în nordul Groenlandei şi în Arctica americană, studiind viaţa eschimoşilor şi problema originii lor (m. 1933)

– 1882: S-a născut (în Basarabia) Gheorghe Botezatu (cunoscut și sub numele de Georges de Bothezat), inginer mecanic, matematician și om de afaceri american; contribuții de pionierat în domeniul elicopterelor; a făcut primul calcul al traiectoriei pământ-lună (m. 1940)

– 1897: S-a născut dirijorul şi compozitorul american de origine maghiară George Szell (György Széll) (m. 1970)

– 1917: S-a născut Dean Martin (născut: Dino Paul Crocetti), cântăreţ şi actor american de origine italiană (m. 1995)

– 1920: S-a născut Georges Marchais, om politic comunist francez, secretar general al Partidului Comunist Francez între anii 1972 şi 1994 (m. 1997) – 105 ani

– 1928: S-a născut regizorul de film, producătorul și scenaristul american James (Francis) Ivory

– 1934: S-a născut Philippe Entremont, dirijor şi pianist francez

– 1935: A murit Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (n. 1855) – 90 de ani

– 1937: A murit actriţa americană de film Jean Harlow, una dintre supervedetele anilor ’30 ai secolului XX (n. 1911)

– 1940: S-a născut Sir Tom Jones (numele real: Thomas Jones Woodward), cântăreţ britanic – 85 de ani. NOTĂ: Într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Buckingham, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (1926-2022) a recunoscut meritele făcute Commonwealth-ului şi Regatului Unit şi în ziua de 29 martie 2006 l-a numit prin ceremonial Sir Tom Jones, acordându-i totodată titlul de cavaler

– 1940: S-a născut Ronald Pickup, unul dintre cei mai importanți actori britanici de teatru, film și televiziune (m. 2021) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Muammar Abu Minyar Al-Gaddafi (cunoscut şi sub numele de Colonelul Gaddafi), conducătorul de facto al Libiei între 1969 şi 2011 (m. 2011)

– 1952: S-a născut actorul nord-irlandez Liam Neeson

– 1952: S-a născut scriitorul turc Orhan Pamuk; Premiul Nobel pentru literatură în 2006

– 1954: S-a născut pictorul şi poetul belgian Jan Theuninck

– 1954: A murit Alan M. Turing, matematician şi logician britanic; cercetări fundamentale în logica matematică; a elaborat, între anii 1936 şi 1938, conceptul teoretic al maşinii de calcul „universale” (maşina lui T), fiind considerat precursorul calculatorului electronic (n. 1912)

– 1956: S-a născut Sen Soshitsu al XVI-lea, marele maestru (iemoto) al școlii Urasenke de ceremonia ceaiului

– 1956: A murit Julien Benda, romancier, eseist şi pamfletar francez (n. 1867)

– 1958: S-a născut Prince (Prince Rogers Nelson), cântăreţ, compozitor, textier, producător muzical, multi-instrumentist şi actor american; maestru al funkului, pop-ului, rock-ului şi r&b-ului, a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti din toate timpurile (m. 2016)

– 1962: S-a născut actorul și muzicianul american Lance Solomon Reddick (m. 2023)

– 1963: S-a născut tenorul francez de origine italiană Roberto Alagna

– 1966: A murit (în Elveţia) Hans Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (n. 1887)

– 1980: A murit scriitorul american Henry Miller (n. 1891) – 45 de ani

– 2008: A murit Dino Risi, regizor italian, unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în al cărui remake din 1992 protagonist a fost actorul american Al Pacino (n. 1916)

– 2011: A murit Jorge Semprún Maura, scriitor şi scenarist spaniol (n. 1923)

– 2012: A murit Bob Welch, chitarist şi cântăreţ în trupa americană de muzică rock Fleetwood Mac (n. 1956)

– 2015: A murit Christopher Lee, actor, regizor, muzician şi cântăreţ britanic de muzică heavy metal; a interpretat mai ales roluri de antagonişti şi personaje din filme de groază; deţine recordul Guinness pentru cele mai multe roluri jucate în cinematografie (a jucat în 275 de filme începând din anul 1946) (n. 1922) – 10 ani

– 2018: A murit fotojurnalistul american David Douglas Duncan; faimos pentru fotografiile sale din războiul din Coreea şi pentru portretele realizate lui Pablo Picasso (n. 1916)

– 2020: A murit Manuel Felguerez, pictor abstract şi sculptor mexican (n. 1928) – 5 ani

– 2024: A murit William Anders, ofițer al Forțelelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, inginer, om de afaceri și astronaut NASA; a participat la misiunea Apollo 8 în decembrie 1968, prima expediție umană dincolo de orbita Pământului, când a realizat celebra fotografie „Earthrise” („Răsăritul Pământului”) făcută pe orbita Lunii (n. 1933, în Hong Kongul britanic) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 6 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2025, 15:17

S-a întâmplat într-o zi de 6 iunie

* În urmă cu 181 de ani (1844) lua fiinţă, la Londra, din iniţiativa unui grup de tineri condus de George Williams, Young Men’s Christian Association – YMCA, ca răspuns la condițiile sociale nesănătoase apărute în marile orașe la sfârșitul Revoluției Industriale (aproximativ 1750-1850). Asociaţia Tinerilor Creştini – YMCA România a fost înfiinţată în 1919, la Bucureşti, la iniţiativa reginei Maria. Desfiinţată de autorităţile comuniste în 1948, a fost reînfiinţată în 1991

* Cu 119 ani în urmă (1906) avea loc deschiderea (până la 23 noiembrie), în parcul din Dealul Filaret (actualul parc „Carol I”), a „Expoziţiei generale române”, cu scopul de a prezenta realizările economice, sociale, politice şi culturale ale României în cei 40 de ani de domnie a regelui Carol I (6/19)

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când inginerul american, Walter Chrysler (1875 – 1940) fonda marca Chrysler, care ulterior a devenit grupul american ce reuneşte mai multe mărci de tradiţie americane. Compania Chrysler Corporation a fost fondată prin restructurarea fostei Maxwell Motor Company, fondată în 1904. Chrysler a fost cumpărat de Daimler-Benz în anul 1998, formând grupul DaimlerChrysler AG. În 2009, FIAT S.p.A. a anunţat alianţa globală cu Chrysler LLC. Ulterior Chrysler a trecut prin procesul de faliment, fiind restructurat sub forma Chrysler Group LLC, o nouă entitate. În prezent, grupul reuneşte mărcile Chrysler, Dodge, Ram (fosta divizie utilitară a lui Dodge), Jeep şi Global Electric Motorcars

* Acum 81 de ani (1944) avea loc declanşarea operaţiunii „Overlord” (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Debarcarea forţelor aliate în Normandia, pe ţărmul atlantic al Franţei („D Day” – „Ziua Z” sau „Ziua cea mai lungă”, cum a fost consemnată în istorie) rămâne până în zilele noastre cea mai mare operațiune amfibie din istorie, care a implicat participarea a aproape trei milioane de soldați, care au traversat Canalul Mânecii din Anglia în Normandia. „D-Day“, moment de cotitură în istoria celui de-al Doilea Război Mondial, a avut ca rezultat imediat eliberarea Franţei de sub ocupaţia militară a Germaniei şi a marcat începutul sfârşitului celui de-al treilea Reich. Operațiunea s-a încheiat pe 19 aug. 1944, când Aliații au traversat Sena, sau, după alți autori, 25 august, când a fost eliberat Parisul

* Cu 71 de ani în urmă (1954) debutau programele emise de Studioul Teritorial Craiova al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989, Radio Craiova şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara)

* Cu 64 de ani în urmă (1961) luptătorul român Valeriu Bularca (1931 – 2017) cucerea primul titlu de campion mondial de lupte greco-romane la Campionatul mondial de la Yokohama (Japonia). Pe lângă medalia de aur cucerită la Campionatul Mondial, Valeriu Bularca a câştigat, în 1964, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, şi medalia de argint, la categoria 70 de kilograme

* Acum 54 de ani (1971) avea loc lansarea navei sovietice „Soiuz-11″, prima navă cosmică de transport. A fost utilizată numai pentru echipa de lucru destinată să ia în primire staţia „Saliut”, echipă care a desfăşurat activităţi ştiinţifice şi utilitare la bordul staţiei. Soiuz 11 a fost singura misiune cu echipaj la bordul primei stații spațiale din lume, Saliut 1 (Soiuz 10 a avut o andocare ușoară dar nu a reușit să intre din cauza unor probleme de blocare). Echipajul, format din Gheorghi Dobrovolsky, Vladislav Volkov și Viktor Patsaiev, a sosit la stația spațială la 7 iunie 1971 și a plecat la data de 29 iunie. Misiunea s-a încheiat cu un dezastru, atunci când în capsula echipajului a scăzut presiunea în timpul pregătirilor pentru reintrarea în atmosferă, ucigând echipajul de trei persoane. Cei trei membri ai echipajului Soiuz 11 sunt singurii oameni despre care se știe că au murit în spațiu (până în 2019)

* Cu 43 de ani în urmă era declanșat Războiul din Liban din anul 1982, denumit oficial de către Israel „Operațiunea Pace pentru Galileea” și început la 6 iunie 1982, când armata israeliană a invadat Libanul de Sud. Guvernul Israelului a lansat operațiunea militară în urma tentativei de asasinat comisă de Organizația Abu Nidal împotriva ambasadorului Israelului în Regatul Unit, Shlomo Argov. După ce a atacat OEP, precum și forțele siriene, de stânga și musulmane libaneze, Israelul a ocupat sudul Libanului și a încercuit OEP și elemente din armata siriană. Înconjurate în vestul Beirutului și supuse bombardamentelor grele, forțele OEP și aliații lor au negociat retragerea din Liban cu ajutorul trimisului special Philip Habib și sub protecția forțelor internaționale de menținere a păcii (iun. – sep.)

* Acum 38 de ani (1987) era dat în folosinţă pasajul rutier subteran „Unirea” din Bucureşti, în lungime de 900 de metri, din care 600 acoperiţi

* În urmă cu 14 ani (2011), la Anvers, în Belgia, a fost inaugurat primul tunel de cale ferată din Europa alimentat cu energie solară. Tunelul are o lungime de 3,3 kilometri şi face parte din traseul feroviar de mare viteză care va lega Parisul de Amsterdam

* Cu 13 ani în urmă (2012) șefii de stat din patru state latino-americane – Chile, Columbia, Mexic şi Peru – au semnat acordul-cadru al „Alianţei Pacificului”, care vizează integrarea economică a acestor state riverane Oceanului Pacific. Obiectivul principal al acordului este constituirea în timp a unei zone de liberă circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor şi persoanelor

Aniversări – Comemorări

– 6 – 8.VI: „Zilele Municipiului Galați”, instituite de Consiliul Local în 2019, sunt sărbătorite anual, în săptămâna care include ziua de 6 iunie, pentru a celebra existența orașului și a marca ziua de 6 iunie, când, în 1830 (- 195 de ani), au fost create Comisiile Orășenești, primul organism administrativ modern. Existența orașului Galați este atestată documentar în anul 1445, printr-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea

– 1716, 6/7: A murit (ucis de turci) Constantin Cantacuzino, stolnic, diplomat, istoric şi geograf; reprezentant de seamă al umanismului în Ţările Române; adept al unei politici antiotomane; a întocmit o hartă a Ţării Româneşti (prima lucrare cartografică românească, tipărită în greceşte la Padova, în anul 1700); autor al unei „Istorii a Ţării Româneşti” (neterminată), în care susţine, cu o argumentaţie solidă, originea romanică, unitatea şi continuitatea poporului român pe teritoriul Daciei (n. ~1650)

– 1835, 6/18: S-a născut Ştefan Fălcoianu, general (şef al Statului Major în Războiul de independenţă/1877-1878), matematician şi istoric; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876, vicepreşedinte al Academiei Române în mai multe rânduri între anii 1886 şi 1899 (m. 1905) – 190 de ani

– 1883 (stil nou): A murit compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti, „Crai nou” (n. 1853). NOTA 1: Mai multe surse menționează decesul la 25.V/6VI.1883 (după calendarul neîndreptat). NOTA 2: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moartea lui

– 1893: A murit, la Buenos Aires, inginerul şi exploratorul Iuliu (Julius) Popper; considerat drept cel mai mare explorator român al Americii de Sud; între anii 1886 şi 1893 a explorat Patagonia şi Ţara de Foc; zona cercetată era necartografiată, aşa că a dat nume româneşti unor locuri descoperite de el (râuri, munţi şi capuri) (n. 1857)

– 1894, 6/18: S-a născut Sabin Drăgoi, compozitor, folclorist, muzicolog, dirijor și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1968)

– 1899: S-a născut scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (m. 1989)

– 1906: S-a născut chimistul Petru George Spacu; lucrări în domeniul chimiei anorganice, al combinaţiilor complexe şi al chimiei analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1995)

– 1917: S-a născut Ion Raţiu, scriitor, gazetar, avocat, om politic ţărănist (membru marcant al PNŢCD, vicepreşedinte al partidului); a locuit la Londra din 1940; s-a repatriat în ianuarie 1990; candidat la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României în anul 1990 (m. 2000)

– 1931: A murit folcloristul, muzicologul, compozitorul şi dirijorul Alexandru Voevidca (n. 1862)

– 1937: S-a născut chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice Hofigal; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (m. 2018)

– 1939: S-a născut istoricul şi profesorul Gheorghe Buzatu; specialist în istoria contemporană a României şi în istorie universală; senator PRM în perioada 2000-2004 (m. 2013)

– 1940: S-a născut artistul plastic Şerban Gabrea; a realizat lucrări de pictură, grafică, gravură, sculptură şi tapiserie; coautor, împreună cu Florin Ciubotaru, al marii tapiserii „Teatrul lumii” de la Teatrul Naţional din Bucureşti (7,5 X 22 metri), realizată pe parcursul a 10 ani, între 1969 şi 1979; în 1979 s-a stabilit în Germania; fiul pedagogilor de renume Iosif şi Maria Gabrea şi fratele cineastului Radu Gabrea şi al arhitectului şi scenografului Florin Gabrea (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut filosoful şi profesorul universitar Ilie Pârvu; contribuţii în filosofia ştiinţei şi în metafizică; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1943: S-a născut Nicolae Bica, dirijor de cor și profesor universitar; a fondat în 1970 Corul de copii „Camerata infantis” al Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Braşov, la pupitrul căruia a fost până în anul 1995; director artistic al Filarmonicii Gheorghe Dima din Brașov (1987-1990)

– 1944: S-a născut Mariana Vartic (numele la naștere: Maria-Ana Lungu), critic și istoric literar, prozator, dramaturg şi traducător

– 1944: S-a născut ÎPS Calinic Argatu (prenumele la naştere: Constantin), arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului (din noiembrie 1990)

– 1946: S-a născut jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (m. 2007)

– 1946: A murit Mircea Dem. Rădulescu, poet, traducător și dramaturg (n. 1889)

– 1957: S-a născut actriţa Victoria Cociaş

– 1963: S-a născut actorul şi profesorul Adrian Titieni

– 1991: A murit Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (n. 1940)

– 2006: A murit poetul român de naţionalitate sârbă Vlada Barzin (n. 1940)

– 2008: A murit muzicologul Jean (Ion) Barnea; a fost regizor muzical la Radiodifuziunea Română (n. 1924)

– 2013: A murit poetul, prozatorul şi eseistul Nicolae Motoc (n. 1935)

– 2016: A murit Mihai Dragolea, prozator, eseist şi critic literar (n. 1955)

– 2023: A murit Alecu Ivan Ghilia (nume real Alexandru Ivan), prozator, poet, scenarist de film, publicist şi pictor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Premierul italian, Giorgia Meloni, are o serie de întrevederi cu președintele Consiliului European, Antonio Costa și cu președintele Argentinei, Javier Milei

– La Paz, Bolivia: Autoritățile electorale publică lista candidaților eligibili pentru alegerile prezidențiale

– Seul: Coreea de Sud marchează cea de-a 70-a aniversare a Zilei Memoriale

– Moscova: Reuniune a Băncii Centrale cu o decizie privind rata dobânzii

– Londra: Trupa britanică Pulp lansează noul album „More”

– Londra: Lansare postumă a albumului cântăreței Marianne Faithfull (1946-2025), intitulat „Burning Moonlight”

– Paris: Sentința în procesul lui Yannick Jadot, urmărit penal pentru acuzarea TotalEnergies de complicitate la crime de război în Ucraina

– Paris: Festivalul We Love Green (6 – 8 iun.)

– Los Angeles: Ediția 2025 a Summer Game Fest, festival de jocuri video (6 – 9 iun.)

– Roma: Gala de Aur 2025 – eveniment anual de atletism care se desfășoară în mod obișnuit pe Stadionul Olimpic din Roma, Italia. Anterior unul dintre evenimentele IAAF Golden League, acum face parte din Diamond League

– Santiago de Chile: Fotbal – Campionatul Mondial 2026 – Calificări Zona Sud-Americană, etapa 15: Chile – Argentina

– Barranquilla, Columbia: Fotbal – Campionatul Mondial 2026 – calificări Zonale Sud-Americane, etapa 15: Columbia – Peru

– Alcañiz, Spania: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Grand Prix-ul de la Aragon (6 – 8 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Limbii Ruse”; se celebrează anual la data de 6 iunie, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite (ONU) începând cu anul 2010 (- 15 ani) și marcată la recomandarea Organizaţiei Naţiunilor Unite; limba rusă este una din cele şase limbi oficiale ale ONU (alături de engleză, arabă, spaniolă, chineză şi franceză); a fost aleasă ziua de naştere a poetului Aleksandr Sergheevici Puşkin (1799-1837), considerat întemeietorul literaturii ruse moderne. Scopul zilelor lingvistice ale ONU este atât de a sărbători multilingvismul şi diversitatea culturală, cât şi de a aminti publicului istoria şi cultura ataşate fiecărei limbi din cele şase amintite. NOTĂ: Celelalte cinci limbi oficiale ale ONU sunt marcate astfel: Ziua limbii franceze pe 20 martie, Ziua limbii chineze pe 20 aprilie, Ziua limbii engleze și Ziua limbii spaniole pe 23 aprilie și Ziua limbii arabe pe 18 decembrie. Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– Ziua naţională a Suediei; la 6.VI.1523 Gustav Vasa a fost ales rege al Suediei, eveniment care a pus bazele statului naţional suedez; la 6.VI.1809 a fost adoptată prima Constituţie a ţării; din 6.VI.1916 este sărbătorită şi „Ziua drapelului” suedez

– Coreea de Sud – Ziua Memorială sau Hyeonchungil este o sărbătoare legală care se celebrează în data de 6 iunie a fiecărui an, ce comemorează toți coreenii care au contribuit sau au murit în timp ce serveau Republicii Coreea. În această zi, în Cimitirul Național din Seul are loc o ceremonie memorială, începută în 1956

– 1519: S-a născut Andrea Cesalpino, botanist, medic şi filosof renascentist italian; unul dintre primii fiziologi care au studiat circulaţia sângelui; a propus prima clasificare a plantelor după structura seminţelor şi a fructelor (m. 1603)

– 1599: La această dată a fost botezat pictorul spaniol Diego (Rodriguez de Silva) Velázquez, unul din cei mai cunoscuţi pictori spanioli din secolul al XVII-lea. Reprezentant al stilului baroc, s-a remarcat în special ca portretist la curtea regelui Filip al IV-lea al Spaniei. În acelaşi timp, Velázquez este creatorul unei noi viziuni şi al unui nou mod de zugrăvire a naturii. Acest lucru a determinat ca, la sfârşitul secolului al XIX-lea, majoritatea impresioniştilor să valorifice în pictura lor moştenirea lui Velázquez (m. 1660)

– 1606: S-a născut Pierre Corneille, unul dintre cei trei mari dramaturgi francezi ai secolului al XVII-lea, alături de Molière și Racine; supranumit „fondatorul tragediei fanceze” (m. 1684)

– 1812, 6/18: S-a născut scriitorul rus Ivan Goncearov (m. 1891)

– 1832: A murit Jeremy Bentham, jurist, filosof și reformator social englez; contribuții importante în dezvoltarea inițială a utilitarismului (n. 1748)

– 1843: A murit poetul german Friedrich Hölderlin, unul din principalii reprezentanți ai romantismului în literatura europeană (n. 1770)

– 1850: S-a născut Karl Ferdinand Braun, fizician și inventator german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1909 împreună cu Guglielmo Marconi, pentru contribuțiile lor în dezvoltarea telegrafiei fără fir (m. 1918, la New York) – 175 de ani

– 1868: S-a născut Robert Falcon Scott, explorator polar britanic; a condus o primă expediţie în Antarctica între anii 1901 şi 1904 (când a descoperit „Ţara Regelui Eduard al VII-lea”); în 1910 a pornit într-o a doua expediţie spre Polul Sud, pe care-l atinge la 18.I.1912, fiind însă precedat de norvegianul Roald Amundsen (ajuns aici la 14.XII.1911); Scott şi cei patru însoţitori ai săi au murit pe drumul de întoarcere (la 29.III.1912)

– 1875: S-a născut scriitorul german Thomas Mann; Premiul Nobel pentru literatură în 1929 pentru romanul „Casa Buddenbrook” (m. 1955) – 150 de ani

– 1881: A murit Henri Vieuxtemps, violonist şi compozitor belgian (n. 1820)

– 1903: S-a născut, la Tbilisi (Georgia), Aram (Ilici) Haciaturian, compozitor şi dirijor armean (m. 1978, la Moscova)

– 1918: S-a născut biochimistul american Edwin Gerhard Krebs; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 1992 (m. 2009)

– 1919: S-a născut Lordul Peter (Alexander Rupert) Carrington, om politic conservator britanic (fost ministru al apărării, de externe ş.a); secretar general al NATO între anii 1984 şi 1988 (m. 2018)

– 1934: S-a născut Albert al II-lea (nume complet Albert Félix Humbert Théodore Christian Eugène Marie), fostul rege al Belgiei (din august 1993); a abdicat în iulie 2013, în favoarea fiului său mai mare, Philippe. Regele Albert al II-lea a semnat actul de abdicare în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune, în Palatul Regal din Bruxelles, în prezenţa Guvernului şi a Corpurilor constituite

– 1936: S-a născut Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (m. 2008)

– 1943: S-a născut Richard Smalley, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1996, împreună cu Robert F. Curl Jr., Sir Harold Kroto (m. 2005)

– 1943: S-a născut cineastul canadian Jean-Claude Lord, regizor și scenarist a numeroase filme şi seriale de televiziune care au marcat istoria celei de-a şaptea arte din Quebec (m. 2022)

– 1944: S-a născut geneticianul american Phillip A. Sharp; Premiul Nobel pentru Medicină în 1993 pentru descoperirea genelor cu structură discontinuă

– 1944: S-a născut Edgar Wilmar Froese, artist german, pionier al muzicii electronice, cunoscut ca membru fondator al trupei de muzică electronică „Tangerine Dream” (m. 2015)

– 1946: A murit Gerhart Hauptmann, dramaturg şi romancier german; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1912 (n. 1862)

– 1948: A murit Louis Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (n. 1864)

– 1950: S-a născut cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (m. 2015) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Björn Borg, jucător suedez de tenis de câmp; câştigător a numeroase mari turnee internaţionale (Roland Garros – 1974, 1975, 1978-1981; Wimbledon – cinci titluri consecutive, între anii 1976 şi 1980; Turneul Campionilor – 1979 şi 1980; Cupa Davis, cu echipa Suediei, în 1975); s-a retras din viaţa sportivă în 1983; a fost căsătorit cu jucătoarea română de tenis de câmp Mariana Simionescu

– 1960: S-a născut Steve Vai (numele real: Steven Siro Vai), interpret de muzică rock, chitarist, compozitor, producător şi actor american – 65 de ani

– 1961: A murit Carl Gustav Jung, medic, psiholog şi psihiatru elveţian; întemeietorul psihologiei analitice (n. 1875)

– 1962: A murit Yves Klein, pictor francez, considerat părintele picturii monocrome (n. 1928)

– 1996: A murit geneticianul american George Snell; a descoperit factorii ereditari care reglează posibilitatea efectuării homogrefelor; Premiul Nobel pentru medicină în 1980, împreună cu conaţionalul său Baruj Benacerraf şi francezul Jean Dausset (n. 1903)

– 2006: A murit fotograful american Arnold Newman (n. 1918)

– 2009: A murit, în Spania, Jean Dausset, imunolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1980, alături de Baruj Benacerraf, Jean Dausset (n. 1916)

– 2012: A murit Pavel Proca, dramaturg, publicist şi critic de teatru din Republica Moldova (n. 1947)

– 2013: A murit Jerome Karle, chimist şi fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1985, împreună cu matematicianul american H.A. Hauptman; a studiat şi dezvoltat metodele de determinare prin difracţie a structurii cristaline (n. 1918)

– 2013: A murit Esther Jane Williams, înotătoare americană de performanţă şi actriţă de film (n. 1921)

– 2013: A murit scriitorul britanic Tom Sharpe, unul dintre autorii satirici cei mai apreciaţi din Marea Britanie (n. 1928)

– 2014: A murit Lorna Gladys Wing, medic psihiatru britanic; pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilariei, cercetările sale contribuind la înțelegerea autismului (n. 1928)

– 2015: A murit scriitorul, jurnalistul şi disidentul ceh Ludvik Vaculik, autorul manifestului celor „Două mii de cuvinte” din timpul Primăverii de la Praga din 1968 (n. 1926) – 10 ani

– 2015: A murit actorul, producătorul, scenaristul, scriitorul şi profesorul britanic Richard Johnson, membru fondator al celebrei Royal Shakespeare Company (n. 1927) – 10 ani

– 2015: A murit Pierre Brice, unul dintre cei mai populari actori francezi în Germania, graţie personajului Winnetou, pe care l-a interpretat într-o serie de filme western de mare succes, lansate în anii ’60 (n. 1929) – 10 ani

– 2016: A murit dramaturgul britanic Peter Shaffer (n. 1926)

– 2018: A murit regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (n. 1934)

– 2021: A murit chimistul și profesorul japonez Ei-Ichi Negishi; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, alături de compatriotul său Akira Suzuki şi de americanul Richard Heck, pentru cercetările lor privind tehnica ce folosește paladiul drept catalizator în sinteza organică, deschizând cale unor tratamente împotriva cancerului şi unor produse electronice şi plastice revoluţionare (n. 1935)

– 2021: A murit scriitorul, profesorul și traducătorul francez Michel Host (nume la naștere Yves Chavatte); specialist în literatura „Secolului de Aur” (secolele al XVI-lea şi al XVII-lea); laureat al Premiului Goncourt (n. 1942, în Belgia)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 5 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 6 iunie 2025, 15:17

S-a întâmplat într-o zi de 5 iunie

* Acum 569 de ani (1456) a avut loc „Închinarea de la Vaslui”. Marea Adunare a Moldovei, cu participarea domnului Petru Aron, a mitropolitului Teoctist şi a boierimii, decidea (din cauza lipsei totale a unui ajutor extern) plata unui tribut anual către Poartă. Este considerat primul tratat moldo-turc, în care erau stipulate şi privilegii pentru negustorii din întreaga Moldovă

* Se împlinesc 160 de ani (1865) de când apărea, la Budapesta, revista „Familia” (din 27.IV.1880, până în 1906, la Oradea), fondată şi condusă de Iosif Vulcan. În această revistă a debutat Mihai Eminescu, la 25.II.1866, cu poezia „De-aş avea…” (5/17)

* Tot 160 de ani sunt marcați de când România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris (din 17.V.1865) împotriva voinţei Porţii Otomane (care ar fi dorit ca aderarea să se producă concomitent cu a sa, considerând România parte integrantă a Imperiului). Prin acest act, statul român s-a afirmat ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane (5/17)

* Acum 142 de ani (1883) sosit la Iaşi pentru a participa la dezvelirea statuii lui Ştefan cel Mare, Mihai Eminescu a citit, la „Junimea”, poemul „Doina”

* Cu 141 de ani în urmă (1884) Facultatea de Medicină din Paris acorda titlul de doctor în medicină Mariei Cuţarida-Crătunescu (1857 – 1919), prima femeie medic din România

* Acum 88 de ani (1937) avea loc inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Academiei Române, proiectul fiind întocmit de arhitectul Duiliu Marcu și aprobat de Academie în 1931. Construcția noului local, încredințată antreprizei Inginer A. Ioanovici, a început în anul 1935 și a fost finalizată în 1937. În ziua de 5 iunie 1937 Biblioteca Academiei a fost inaugurată în prezența Regelui Carol I, după ce acesta a participat, în Aulă, la primirea în Academia Română a lui Lucian Blaga. Lucian Blaga a rostit discursul de recepție la Academia Română intitulat „Elogiul Satului Românesc”

* Cu 83 de ani în urmă (1942) Statele Unite ale Americii declarau război României (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Pe 2 iunie 1942 președintele Franklin D. Roosevelt înainta Congresului declarația de război a SUA contra României. Pe 3 iunie ea a fost adoptată de Camera Reprezentanților cu un scor de 361 la zero, iar pe 4 iunie Senatul aproba și el documentul cu un scor de 73 la zero. Pe 5 iunie 1942 Roosevelt semna documentul final iar starea de război între România și SUA a intrat în vigoare

* În urmă cu 78 de ani (1947), într-un discurs rostit în Aula Universității americane Harvard, a fost făcută publică propunerea guvernului SUA de a ajuta ţările din Europa Occidentală, prezentată de George Marshall, secretar de stat. Propunerea, cunoscută sub denumirea de „Planul Marshall”, a fost acceptată de statele vest-europene la Conferinţa economică de la Paris din septembrie 1947. La data de 3.IV.1948 începea aplicarea „Planului Marshall”, în vigoare până în iulie 1951

* Acum 67 de ani (1958) România şi Republica Islamică Afganistan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie. La 28 ianuarie 1969, relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă nerezidentă. Începând cu 1 august 2011, România a deschis o misiune diplomatică în Afganistan. În iunie 2012 Ministerul Aafacerilor Externe a înfiinţat poziţia de reprezentant special pentru Afganistan, care are drept mandat coordonarea instituţiilor din România care desfăşoară activităţi legate de Afganistan. În prezent, din cauza situației de securitate de pe plan local, activitatea misiunii a fost suspendată. Reprezentarea diplomatică a R. I. Afganistan la Bucureşti este realizată prin Ambasada de la Varşovia (Polonia)

* Cu 58 de ani în urmă (1967), între 5 şi 10 iunie, a avut loc al treilea conflict armat israeliano-arab, cunoscut sub numele de „Războiul de şase zile”. Forţele aeriene israeliene au lansat atacuri simultane asupra Egiptului, Iordaniei şi Siriei. Israelul a ocupat malul vestic al Iordanului (Cisiordania), Fâşia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan şi Ierusalimul de Est

* Se împlinesc 55 de ani (1970) de când avea loc prima expoziție retrospectivă a lui Constantin Brâncuși, în Europa, la Muzeul de Artă al Republicii Socialiste România. Retrospectiva prezenta aproximativ 50 de opere ale sculptorului, atât din patrimoniul românesc, cât și împrumutate de la muzee din Statele Unite ale Americii și Franța, prezente anterior în cadrul unor expoziții mai ample la Muzeul Guggenheim New York, în 1969, la Philadelphia Museum of Art, în 1969, sau la Art Institute of Chicago, în 1970

* În urmă cu 52 de ani (1973) Ilie Năstase câştiga turneul internaţional de tenis de la Roland Garros (Franţa), la întrecerea de simplu neratând niciun set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal. În ultimul act, Năstase l-a zdrobit practic pe Nikola Pilici, câştigând disputa cu scorul de 6-3, 6-3, 6-0. De asemenea, tenismenul român a jucat şi finala de la dublu a întrecerii franceze, el şi Jimmy Connors fiind însă învinşi în 5 seturi de cuplul John Newcombe – Tom Okker

* Se marchează 50 de ani (1975) de când, după închiderea sa în anul 1967, Canalul Suez (construit între anii 1859 şi 1869) se redeschidea traficului internaţional, iar Egiptul prelua controlul asupra celor două maluri

* În urmă cu 44 de ani (1981), la această dată, o boală epidemică, numită ulterior SIDA („sindromul imunodeficienţei umane dobândite”), a fost descrisă pentru prima oară de medicul Michael Gottlieb de la UCLA Medical Center (SUA), specializat în imunologie. Doctorul american a descris în „Morbidity and Mortality Weekly Report”, jurnalul săptămânal al CDC („Centers for Disease Control and Prevention”), o înmulţire de cazuri rare de pneumonie produsă de ciuperca Pneumocystis carinii. Această infecţie micotică a fost depistată anterior exclusiv la pacienţii cu sistem imun alterat din motive diferite, însă Gottlieb le-a depistat la cinci bărbaţi homosexuali anterior sănătoşi. Acest raport medical este considerat începutul raportărilor SIDA. SIDA a fost declarată ca boală de sine stătătoare cu aspect de pandemie la 1 decembrie 1981. La 20 mai 1983, dr. Luc Montagnier de la Institutul Pasteur din Franţa a raportat izolarea unui virus care determină SIDA. Denumirea propusă de acesta a fost LAV („Lymphadenopathy-Associated Virus”). Această descoperire nu a fost luată foarte mult în seamă de către publicul larg sau specialişti, la acea vreme. Între anii 1986 şi 1990 este stabilită denumirea virusului: HIV („Human Immunodeficiency Virus”). În 1987 intră în uz AZT-ul (primul medicament pentru HIV). În 1988 se stabileşte Ziua Mondială de Luptă anti SIDA, la 1 Decembrie, iar în iulie 1989 „Centers for Disease Control” din SUA face public un raport în care se sugerează posibilitatea ca HIV să se transmită şi prin proceduri stomatologice. Sub egida ONU, în 1996 se înfiinţează o nouă organizaţie UNAIDS, având ca scop coordonarea în plan internaţional a luptei împotriva SIDA

* Cu 42 de ani în urmă (1983) atleta Anişoara Cuşmir realiza un nou record mondial la săritura în lungime, cu 7,43 m, la internaţionalele României, care s-au desfăşurat pe fostul stadion „23 August”

* În urmă cu 23 de ani (2002), la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu” din Bucureşti, s-a realizat primul autotransplant cardiac. Procedeul consta în explantarea cordului pacientului, repararea şi redimensionarea în afara corpului pacientului şi reimplantarea sa

* Acum 19 ani (2006) Serbia şi-a declarat independenţa de Uniunea Statală Serbia şi Muntenegru, luând fiinţă actualul stat, denumit Republica Serbia

* Cu 14 ani în urmă (2011) Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu Pop (n. 2.VII.1953) a fost întronizat ca Arhiepiscop de Alba Iulia. Ca urmare a vacantării scaunului chiriarhal de la Alba Iulia, membrii Sfântului Sinod, în ședința de lucru din 19 mai 2011, l-au ales pe Preasfințitul Părinte Irineu Bistrițeanul în demnitatea de Arhiepiscop al Alba Iuliei. Astfel, în Duminica a VII-a după Paști (5 iunie 2011), un sobor de ierarhi, condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala Reîntregirii, după care a urmat ceremonia de întronizare a noului Chiriarh al Eparhiei Alba Iuliei

* Acum 12 ani (2013) dezvăluirile lui Edward Snowden despre existența programelor americane de supraveghere a comunicațiilor (NSA) erau publicate în cotidianul britanic The Guardian. Dezvăluirile lui Edward Snowden, avertizor de integritate american, reprezintă niște documente clasificate pe care acesta le-a sustras de la NSA (Agenția Națională americană pentru Securitate), în perioada în care a fost angajat ca tehnician al instituției, documente pe care le-a publicat în unele din cele mai titrate ziare din lume. La data de 5 iunie 2013, în primul reportaj bazat pe documentele sustrase, The Guardian a dezvăluit o hotărâre judecătorească clasificată (de categorie „top secret”) care demonstra cum NSA a stocat înregistrări de convorbiri telefonice de la 120 milioane de abonați Verizon. La 21 iunie 2013, Departamentul de Justiție al Statelor Unite a deschis acuzațiile împotriva lui Snowden, de încălcare a Legii privind spionajul din 1917 și furtul proprietății guvernamentale, în urma cărora Departamentul de Stat i-a revocat pașaportul. Ulterior, Snowden s-a refugiat la Moscova, unde autoritățile ruse i-au acordat dreptul de azil cu o viză inițială de ședere pentru un an, care a fost prelungită în mod repetat. În octombrie 2020, i s-a acordat rezidența permanentă în Rusia, iar în septembrie 2022, Snowden a primit cetățenia rusă

* Acum 9 ani (2016) aveau loc alegerile locale, în urma cărora Partidul Social Democrat a ieşit câştigător la nivel naţional. În favoarea PSD au votat 34,83% din alegătorii care s-au prezentat la vot. Următorul partid clasat, Partidul Naţional Liberal a obţinut 31,49%. Prezenţa la vot a fost de 48,17%. Surpriza acestor rezultate o reprezintă procentul înregistrat de candidații independenți la nivel național, aceștia reușind să treacă pe cel de-al patrulea loc, deasupra UDMR

* Cu 8 ani în urmă (2017) Muntenegru a devenit oficial cel de-al 29-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice (NATO). În prezent, NATO numără 32 de membri după ce, la data de 7 martie 2024, Suedia a aderat la Alianță

Aniversări – Comemorări

– Sf. Bonifaciu, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Învăţătorului”; sărbătorită la această dată din anul 2008, în toate unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale din România, pe baza Legii nr. 289/2007; a fost aleasă această dată pentru că este ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823), întemeietorul învăţământului modern românesc; ziua era marcată anterior la 30 iunie. NOTA 1: La 5 octombrie este marcată și „Ziua mondială a profesorilor”, proclamată de UNESCO în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”; în România se marchează din 1996. NOTA 2: Pe 24 ianuarie este marcată, din 2019, „Ziua internaţională a educaţiei”, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia, în zilele de 3-5 decembrie 2018

– „Ziua împotriva Violenţei asupra Copilului în România”, instituită prin Legea 497 din 28.XII.2006, are ca scop prevenirea şi combaterea violenţei împotriva copilului, prin schimbarea mentalității adulților. Principalele forme de violență asupra copilului sunt: abuzul (fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic); neglijarea (alimentară, vestimentară, a igienei, medicală, educațională, emoțională, părăsire); exploatarea sexuală (prostituția, turismul sexual, comerțul cu căsătorii, pornografia, striptease-ul) și prin muncă; traficul de copii. Drepturile copiilor sunt prevăzute în Legea nr. 272/2004, care interzice în mod expres orice pedepse corporale și violența școlară. De asemenea, violența domestică (în familie) este interzisă prin Legea nr. 217/2003. Abuzurile asupra copiilor la școală, inclusiv violența psihologică (bullying), sunt interzise și prin Legea educației nr. 1/2011. NOTĂ: Pe 4 iunie este „Ziua internaţională a copiilor victime ale agresiunii”, marcată din 1983, ca urmare a unei hotărâri a sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU în problema Palestinei, din 19.VIII.1982, în memoria copiilor omorâţi în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982. La 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation”

– „Ziua Limbii Turce”; stabilită prin Legea nr. 223/17.XI.2016, la iniţiativa deputatului minorităţilor naţionale Ibram Iusein; în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii turce se vor organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători

– 1779: S-a născut cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (m. 1823)

– 1859: S-a născut Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic româneasc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa; una dintre personalitățile cele mai de seamă ale teatrului românesc, tatăl compozitorului Constantin C. Nottara (m. 1935)

– 1871, 5/17: S-a născut Nicolae Iorga, istoric, istoric literar și de artă, scriitor, politolog, publicist, profesor şi om politic (adversar al curentelor de extrema stângă şi extrema dreaptă); este autorul a peste 1.000 de volume, peste 12.000 de articole şi studii şi aproape 5.000 de recenzii, care acoperă aproape toate domeniile istoriei românilor şi ale istoriei universale; membru titular al Academiei Române din 1910 (m. 1940, asasinat de legionari, la marginea comunei Strejnic, lângă Ploieşti). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 17.I.1871; Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată de naştere 17.VI.1871; alte surse dau 6/18.VI.1871 ca zi a naşterii. În copia după certificatul de naştere, document deţinut de Arhivele Statului din Botoşani, se menţionează că primul copil al soţilor Nicu şi Zulnia Iorga din Botoşani a venit pe lume în noaptea de 5 spre 6 iunie 1871, la ora 24:00

– 1887: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (m. 1926, la Paris)

– 1894, 5/18: S-a născut Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor, din 1929, de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (m. 1956, la Roma)

– 1903: S-a născut Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (m. 1974)

– 1912: S-a născut cardinalul greco-catolic Alexandru Todea; deţinut politic între anii 1951 şi 1964 (anul graţierii deţinuţilor politici din România); mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice (1986-1992; ales clandestin, în martie 1986, de Conferinţa episcopilor, confirmat de Sfântul Scaun în martie 1990 şi recunoscut prin decret prezidenţial după căderea regimului comunist în România); membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 2002)

– 1927: S-a născut Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist; în 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; în anul 1977 a emigrat în Israel (m. 2010)

– 1928: S-a născut inginerul chimist Radu Tudose; cercetări privind intensificarea procedurii de absorbţie şi performanţele unor tipuri de utilaje chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2008)

– 1933: S-a născut umoristul, scenaristul şi regizorul Dan Mihăescu; realizator de emisiuni de divertisment, a lucrat aproape 30 de ani în Televiziunea Română (m. 2013)

– 1933: S-a născut Olimpia Berca, critic istoric, critic literar și statistician (m. 2014)

– 1934: S-a născut Constantin Atanasie Bona, imunolog american de origine română (stabilit în SUA în 1977); a adus însemnate contribuţii în imunologie, în abordările şi soluţionările la nivel celular şi molecular, soldate cu descoperiri valoroase: vaccinurile sintetice, răspunsul imun, complexele mecanisme imunochimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992)

– 1935: A murit Eugen Goga (fratele poetului Octavian Goga), prozator şi ziarist (n. 1888) – 90 de ani

– 1938: S-a născut artistul Albin Stănescu, pictor și grafician, cu o activitate de peste șase decenii (1960-2023) (m. 2023)

– 1941: S-a născut jurnalista arădeancă Balázs Katalin (m. 2015)

– 1945: A murit filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (n. 1873) – 80 de ani

– 1945: A murit criticul literar Dumitru Tomescu; redactor întemeietor, împreună cu Constantin Şaban-Făgeţel, al revistei „Ramuri” (1905); activitate didactică şi publicistică (n. 1886) – 80 de ani

– 1946: S-a născut interpreta de muzică ușoară Luminița Dobrescu (n. Luminița Hortenzia Dobrescu); prima câștigătoare română a Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, în 1969

– 1948: S-a născut Aureliu Goci, profesor, editor, eseist, critic şi istoric literar (m. 2024)

– 1953: S-a născut Mircea Beuran, chirurg și profesor universitar; competențe în: chirurgie laparoscopică, traumatologie, chirurgie oncologică, urgențe prespitalicești; fost ministru al Sănătății în 2003, în Guvernul Năstase; președinte al Academiei de Științe Medicale (din 2023)

– 1953: S-a născut Gheorghe Mocuţa, poet, critic literar, traducător, redactor la revista de cultură ARCA și profesor (m. 2017)

– 1963: S-a născut jurnalistul Liviu Mihaiu, membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”, fost realizator și co-fondator al Radio Guerrilla

– 1971: A murit (la Lisabona, unde se stabilise) Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (n. 1911)

– 1975: S-a născut scriitorul, regizorul și actorul Jean-Lorin Sterian – 50 de ani

– 2012: A murit (în urma unei boli necruţătoare) Mihai Pătraşcu, cercetător în informatică teoretică (a revoluţionat domeniul de structuri de date); considerat unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai şcolii de informatică româneşti; a fost concurentul român cu cele mai multe medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică şi printre primii 20 de pe glob (n. 1982)

– 2013: A murit medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1912)

– 2017: A murit cântăreţul şi compozitorul de muzică folk Octavian Bud (n. 1958)

– 2020: A murit Viorel Comănici, actor al Teatrului Nottara (din 1974) (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit Marieta Pamfil, artist plastic şi bijutier; colaborator al Muzeului Național al Banatului și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Timișoara (n. 1946) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Miniștrii apărării din statele membre NATO se vor reuni la Bruxelles înaintea unui summit al liderilor, care va avea loc la sfârșitul lunii iunie

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor transporturilor din UE

– Washington, DC: Curtea Supremă a Statelor Unite pronunță o serie de decizii

– Franța: Membrii Partidului Socialist (PS) votează pentru alegerea prim-secretarului

– Paris: Forumul Franco-American privind Antisemitismul

– Burundi: Alegeri legislative și pentru consiliile municipale

– Luxemburg: Curtea de Justiție a Uniunii Europene emite un aviz privind legislația maghiară LGBTQ

– Luxemburg: Curtea de Justiție a Uniunii Europene emite un aviz privind sancțiunile împotriva cetățenilor ruși

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Paris: Apel la grevă al sindicatului CGT-Cheminots al SNCF (Lucrătorii Feroviari Naționali Francezi)

– Franța: Pe 5 și 6 iunie, toate posturile de radio din Franța vor sărbători Ziua Radioului cu programe speciale, emisiuni exclusive, interviuri și multe altele. Aceasta este oportunitatea perfectă pentru ascultători de a se conecta cu posturile lor preferate și de a descoperi ce a pregătit fiecare post pentru a face aceste două zile de neuitat. Ziua Radioului este susținută de Ministerul Culturii și Arcom

– În seara zilei de 5 iunie, începe Eid al-Adha, una dintre cele mai importante sărbători musulmane, alături de Sărbătoarea Ruperii Postului. Sărbătoarea are loc anual în luna Dhu’l-Hijjah, ultima lună a calendarului islamic și durează patru zile (5 – 9 iun.)

– Tokyo: Lansare mondială a Switch 2, noua consolă Nintendo

– Ierusalim: Gay Pride

– În spațiu: Se așteaptă ca modulul de aselenizare japonez ispace Resilience să ajungă pe Lună

– Olbia, Italia: Campionatul Mondial WRC – Raliul Italiei (5 – 8 iun.)

– Canastota, SUA: Weekendul anual de introducere în International Boxing Hall of Fame (5 – 8 iun.)

– Stuttgart: Fotbal – UEFA Nations League, semifinală: Spania – Franța

– Guayaquil, Ecuador: Fotbal – Campionatul Mondial 2026 – Calificări Zonale Sud-Americane, Etapa 15: Ecuador – Brazilia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Lupta împotriva Pescuitului Ilegal, Nedeclarat și Nereglementat”, marcată, din 2018, la data la care a intrat oficial în vigoare, în anul 2016, ca tratat internaţional, Acordul privind măsurile de competenţa statului portului pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, adoptat în 2009 de Conferinţa FAO; acest acord este primul instrument internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic consacrat în mod special luptei împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat. Ziua a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2017, în rezoluţia sa anuală privind pescuitul durabil; în aceeaşi rezoluţie, ONU a mai declarat anul 2022 ca fiind Anul internaţional al pescuitului artizanal şi al acvaculturii, ceea ce va determina îndreptarea atenţiei asupra pescuitului la scară mică (în care este cuprinsă 90% din forţa de muncă în domeniul pescuitului din întreaga lume)

– „Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”; instituită printr-o Rezoluţie a Adunării Generale a ONU din 15.XII.1972, pentru a spori gradul de conştientizare a nevoii de păstrare şi ameliorare a mediului; marchează aniversarea zilei de deschidere a Conferinţei ONU pentru mediul înconjurător de la Stockholm (în 1972), care a condus la înfiinţarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUE/UNEP)

– „Ziua Constituţiei” în Danemarca (adoptată în 1849). Sărbătoare naţională

– 1625: A murit compozitorul și organistul englez Orlando Gibbons (n. 1583) – 400 de ani

– 1722: A murit Johann Kuhnau, compozitor şi organist german (n. 1660)

– 1816: A murit compozitorul italian Giovanni Paisiello (n. 1740)

– 1819: S-a născut John Conch Adams, matematician şi astronom englez; a descoperit, prin calcul, independent de francezul Le Verrier, planeta Neptun (1845) (m. 1892)

– 1826: A murit compozitorul german Carl Maria von Weber (n. 1786)

– 1883: S-a născut economistul britanic John Maynard Keynes; adept al rolului statului în asigurarea folosirii depline a forţei de muncă; fondator al unei doctrine economice ce-i poartă numele, „keynesismul” (m. 1946)

– 1898: S-a născut Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol; omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă (m. 1936)

– 1898: S-a născut Salvatore Ferragamo, designer italian de încălțăminte; a lucrat cu multe staruri de la Hollywood în anii 1920, înainte de a reveni în Italia pentru a fonda compania omonimă de încălțăminte handmade; abordarea sa științifică și de creație a dat naștere multor inovații (20.000 de modele desenate și 350 de patente de invenție); compania sa a evoluat într-un imperiu de bunuri de lux în întreaga lume (m. 1960)

– 1900: S-a născut fizicianul britanic de origine maghiară Dennis Gabor (în maghiară Gábor Dénes); a inventat, în 1947, holografia (fotografia tridimensională); Premiul Nobel pentru fizică în 1971 (m. 1979) – 125 de ani

– 1900: A murit Stephen Crane, prozator, poet şi ziarist american; a contribuit din plin, prin opera sa, la dezvoltarea Realismului, Naturalismului şi Impresionismului în literatura universală (n. 1871) – 125 de ani

– 1920: S-a născut (la Dublin, Irlanda) Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a.) (m. 1974) – 105 ani

– 1921: A murit dramaturgul francez Georges Feydeau; autor celebru de vodeviluri şi comedii înrudite cu farsa (n. 1862)

– 1923: S-a născut (la Budapesta) arhitectul, urbanistul, teoreticianul, scriitorul și artistul francez Yona Friedman; una dintre personalitățile cu o contribuție esențială la istoria arhitecturii contemporane; a inventat concepte precum „arhitectura mobilă”, „orașele spațiale” sau „orașele continent”, „utopiile fezabile” și „auto-planificarea” (m. 2020)

– 1925: S-a născut actorul american Bill Hayes (William Foster Hayes); a jucat mai bine de 50 de ani în serialul „Days of Our Lives” (m. 2024) – 100 de ani

– 1928: S-a născut actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (m. 1994)

– 1931: S-a născut Jacques Demy, regizor şi scenarist francez; reprezentant al „Noului val francez” de la începutul anilor ’60 ai secolului XX (m. 1990)

– 1935: S-a născut actorul georgian Kakhi Kavsadze (m. 2021) – 90 de ani

– 1941: S-a născut pianista argentiniană Martha Argerich

– 1944: A murit Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (n. 1883)

– 1946: S-a născut actriţa italiană de film Stefania Sandrelli

– 1949: S-a născut Jerry Gonzalez, trompetist și percuționist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (m. 2018)

– 1956: S-a născut saxofonistul şi compozitorul american Kenneth Bruce Gorelick, mai cunoscut sub numele de scenă Kenny G

– 1969: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Brian McKnight

– 1979: S-a născut cântăreţul argentinian David Bisbal

– 2004: A murit Ronald Reagan, om politic american republican, al 40-lea preşedinte al SUA (1981-1989); în tinereţe a fost actor de film (1937-1964); ca preşedinte, a propus, în anul 1983, un program de apărare strategică, însoţit de o politică tenace faţă de ţările Tratatului de la Varşovia, determinând, în final, destrămarea URSS şi prăbuşirea comunismului în Europa (n. 1911)

– 2008: A murit Eugenio Montejo, unul dintre cei mai semnificativi poeți venezueleni (n. 1938)

– 2012: A murit Ray Douglas Bradbury, scriitor american de romane SF, fantasy, horror şi mister; a publicat de-a lungul carierei sale peste 500 de titluri, cele mai cunoscute fiind romanul „Fahrenheit 451” şi „Cronicile marţiene” (n. 1920)

– 2024: A murit Akira Endo, microbiolog japonez, descoperitorul statinelor, care au revoluţionat tratamentul bolilor cardiovasculare (n. 1933) – 1 an

– 2024: A murit Alexandrina Cernov, filolog, critic și istoric literar, profesoară la Universitatea din Cernăuți și publicistă din Ucraina; încă din anii studenţiei s-a dedicat redactării şi regizării emisiunilor în limba română la Televiziunea din Cernăuţi; s-a implicat activ în promovarea culturii și învățământului în limba română în spațiul ucrainean, fiind autoare a nouă manuale școlare de limba şi literatura română, destinate școlilor românești din Ucraina; membru fondator și președinte al Societății pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” de la Cernăuți (1990-1994); redactor şef al revistei de istorie și cultură „Glasul Bucovinei” din Cernăuţi (din 1994), membru fondator şi director executiv al Editurii Alexandru cel Bun; membru de onoare al Academiei Române (din 1992) (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 4 iunie 2025, 05:01 / actualizat: 4 iunie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 4 iunie

* Cu 242 de ani în urmă (1783) francezii Joseph şi Étienne Montgolfier au lansat în public primul balon cu aer cald; cei doi fraţi s-au ridicat pentru prima oară în atmosferă într-un balon de 35 de metri, confecţionat din hârtie, care s-a înălţat până la aproximativ 1.000 de metri şi a zburat doi kilometri

* Cu 149 de ani în urmă (1876) s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Societatea naţională de Cruce Roşie a României”, cu scopul de a contribui la apărarea sănătăţii şi a vieţii oamenilor şi la aplicarea principiilor rezultate din convenţiile internaţionale ale Crucii Roşii (4/16)

* Acum 103 ani (1922), între 4 şi 7 iunie, a avut loc, la Sibiu, Congresul general al sindicatelor din România, la care s-a realizat unificarea şi centralizarea mişcării sindicale, s-a ales Consiliul General al Uniunii Sindicatelor din România, cu sediul la Bucureşti, şi s-a adoptat statutul sindicatelor

* În urmă cu 83 de ani (1942) a avut loc bătălia de la Midway, cel mai important conflict naval din timpul războiului din Pacific, parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Între 4 și 7 iunie 1942, la aproximativ o lună după bătălia din Marea Coralilor și la șase luni după atacul de la Pearl Harbour, Marina Statelor Unite a învins în mod decisiv Marina Imperială Japoneză, care atacase Atolul Midway, și a provocat pierderi ireparabile flotei japoneze. Istoricul militar John Keegan (1934 – 2012) a caracterizat bătălia ca fiind „cea mai amețitoare și mai precisă lovitură din istoria războaielor navale”. Operațiunea japoneză, ca și atacul anterior de la Pearl Harbor, urmărea să elimine poziția strategică a Statelor Unite din Pacific, dând astfel Japoniei mână liberă în stabilirea sferei sale de influență în Marea zonă de prosperitate a Asiei Orientale. Japonezii sperau și că o altă înfrângere demoralizatoare va determina Statele Unite să capituleze în războiul din Pacific

* Acum 57 de ani (1968), la sediul ONU din New York, a avut loc ceremonia de transmitere a tapiseriei „Cântare omului” (operă a artistului plastic Ion Nicodim, realizată în 1963), oferită de Guvernul României ONU. Tapiseria este expusă pe peretele vestic al principalului hol al delegaţiilor de la etajul 1 al clădirii Adunării Generale a ONU. Sub tapiserie este fixată o placă conţinând traducerea în limba engleză a unui fragment din poezia „Cântare omului” de Tudor Arghezi

* În urmă cu 36 de ani (1989) aveau loc tragicele evenimente din Piaţa Tiananmen. Armata a invadat piaţa şi a reprimat sângeros mişcarea de la Beijing. Tinerii adunaţi în Piaţă („Poarta Păcii Cereşti”) manifestaseră, începând cu 22 aprilie 1989, pentru reforme democratice şi pentru iniţierea unui dialog cu guvernul comunist

* Cu 14 ani în urmă (2011) vulcanul chilian Puyehue a intrat în erupţie, pentru prima dată în ultima jumătate de secol, fenomen care a cauzat perturbări ale traficului aerian în America de Sud, Noua Zeelandă şi Australia, precum şi o explozie în urma căreia gazele au ajuns la o înălţime de 10 metri, mai multe cutremure fiind resimţite în zonă

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Tratatului de la Trianon”, stabilită în 2020 (- 5 ani), marchează o dată istorică esenţială pentru devenirea statului român modern şi contemporan. Prin Tratatul de pace semnat, la 4 iunie 1920 (- 105 ani), de Puterile Aliate câştigătoare ale Primului Război Mondial cu Ungaria, ca stat succesor al imperiului Austro Ungar, stat învins în război, au fost recunoscute internaţional actul de unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România și frontierele dintre Ungaria şi România (Tratatul a intrat în vigoare la 26.VII.1921, ora 00:00)

– 1890, 4/16: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 16.VI.1890

– 1893: S-a născut Armand Călinescu, om politic ţărănist, ministru de mai multe ori şi prim-ministru (martie-septembrie 1939); atitudinea sa net antinazistă l-a făcut indezirabil mişcării legionare (m. 1939, asasinat de către un comando legionar)

– 1904, 4/17: S-a născut Ioan Massoff, teatrolog şi prozator (m. 1985)

– 1914: S-a născut Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (m. 1987)

– 1918, 4/17: A murit actriţa şi profesoara Aristizza Romanescu; a reuşit, în 30 de ani de carieră, să interpreteze peste 400 de roluri din toate genurile dramatice (n. 1854)

– 1924: S-a născut bioterapeutul Valeriu Popa; a fixat diagnostice cu o precizie uluitoare şi a vindecat mii de oameni, unii de boli declarate incurabile de medicii alopaţi; el susţinea că boala este o consecinţă a întreruperii legăturii subtile, energetice dintre om şi Divinitate; printre metodele sale de terapie se numără: postul numai cu apă distilată, ca metodă obligatorie de a elimina toxinele din organism, un regim alimentar sever bazat pe crudităţi (m. 1997)

– 1925: A murit Gheorghe Dima, compozitor, dirijor și pedagog; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1847) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (m. 1995)

– 1936: S-a născut ÎPS Timotei Seviciu (prenumele la naştere: Traian), arhiepiscopul Aradului (din 2.XII.1984)

– 1939: S-a născut actorul Alexandru Arşinel; director al Teatrului de revistă „Constantin Tănase” din Bucureşti (1998-2018) (m. 2022)

– 1941: S-a născut poetul Vasile Vlad

– 1941: S-a născut actorul de teatru și film Valentin Uritescu (m. 2022)

– 1947: S-a născut actriţa Rodica Mureşan

– 1953: S-a născut actorul George Ţoropoc (m. 2016)

– 1961: A murit Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (n. 1885)

– 1967: A murit agronomul Gheorghe Ionescu-Șișeşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1885)

– 1977: A murit medicul Tiberiu Spârchez; cercetări în domeniile gastroenterologiei şi al bolilor hepatobiliare; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1899)

– 2002, 4/5: A murit actriţa Ninetta Gusti (n. 1913)

– 2003: S-a născut alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (m. 2017)

– 2007: A murit inginerul Alexandru Timotin, specialist în electrotehnică; contribuţii privind energia şi forţele electromagnetice; membru titular al Academiei Române din 1999 (n. 1925)

– 2021: A murit fizicianul Eugeniu Ivanov, cercetător științific în Fizica Nucleară, domeniu în care a început să lucreze încă de la înființarea Institutului de Fizică Atomică din București-Măgurele; rezultate ştiinţifice originale în domeniul izomerilor nucleari; contribuţii însemnate în cercetări multidisciplinare; s-a implicat în studii și cercetări aplicative cu acceleratorul ciclotron în domeniul fizicii suprafeței și a interfeței (în premieră în țara noastră) – bazate pe spectrometria de electroni Auger, pulverizare ionică, retro-împrăștierea particulelor alfa; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1933)

– 2023: A murit inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul universitar Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României și de școala de criogenie din România; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană urmează să prezinte „pactul pentru oceane”, pe care îl va susţine apoi la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Oceanul între 9 şi 13 iunie la Nisa, în sud-estul Franţei

– Bruxelles: Comisia Europeană publică recomandări privind bugetele statelor membre

– Berlin: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, îl primește pe președintele din Singapore, Tharman Shanmugaratnam, cu onoruri militare la palatul Schloss Bellevue din Berlin

– Praga: Vizita cuplului regal din Țările de Jos (4 – 5 iun.)

– Strasbourg: Întâlnire a experților globali în domeniul criminalității cibernetice cu ocazia conferinței Consiliului Europei din 2025 (4 – 6 iun.)

– Vatican (Sfântul Scaun): Audiență săptămânală cu Papa Leon al XIV-lea în Piața Sfântul Petru

– Nisa: „One Ocean Science Congress”, congres științific despre oceane în marja UNOC3 (4 – 6 iun.). După primele două conferințe de la New York (2017) și Lisabona (2022), Franța și Costa Rica organizează împreună a treia Conferință a Națiunilor Unite privind Oceanele (UNOC3) la Nisa, în perioada 9-13 iunie. La zece ani după COP21 și Acordul de la Paris, UNOC3 își propune să reunească toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite, agențiile specializate, societatea civilă, sectorul privat și donatorii internaționali

– Australia: Festivalul de Film de la Sydney 2025 (4 – 15 iun.)

– Beijing: Manifestări de marcare a 36 de ani de la reprimarea protestelor din Piața Tiananmen

– Oviedo, Spania: Premiul Concordiei Prințesa de Asturia

– Ottawa: Anunț privind rata dobânzii cheie a Băncii Canadei

– Chile: Sunt marcați 14 ani de la erupția vulcanului Puyehue din Chile, care a provocat anularea traficului aerian în America de Sud, Noua Zeelandă și Australia

– Washington, DC: Fed Beige Book

– Moscova: Kazahstanul şi Rusia vor scoate la licitaţie echipamente provenite de la învechitul cosmodrom Baikonur, al cărui rol crucial pentru industria aerospaţială sovietică şi apoi rusă este contestat de alte proiecte. Situat în stepele Kazahstanului, o ţară imensă din Asia Centrală, cosmodromul Baikonur este închiriat de Rusia până în 2050 şi va sărbători la începutul lunii iunie 70 de ani de funcţionare. Această vânzare are scopul de „a optimiza zonele de producţie existente şi de a pregăti implementarea unor noi sisteme tehnologice” în cadrul unui proiect spaţial comun ruso-kazah. Licitaţiile vor începe pe 4 iunie cu un preţ de pornire de aproximativ 520.000 de euro, potrivit platformei guvernamentale care a publicat loturile scoase la vânzare

– Mecca: Hajj-ul va începe în acest an pe 4 iunie, după ce observatoarele astronomice au remarcat Luna în creştere, ce marchează începutul lunii în care se desfăşoară acest pelerinaj anual. Hajj-ul, reglementat de calendarul lunar islamic, se desfăşoară de mai mulţi ani în timpul canicularului sezon estival din Arabia Saudită. Pelerinajul Hajj este unul dintre cei cinci piloni ai islamului şi o datorie pe care toţi musulmanii apţi de muncă trebuie să o îndeplinească o dată în viaţă.

El constă într-o serie de ritualuri efectuate timp de cel puţin patru zile la Mecca şi în împrejurimile sale, în vestul Arabiei Saudite (4 – 9 iun.)

• Punctul culminant are loc în ziua a doua, când pelerinii se reunesc pentru a se ruga pe Muntele Arafat, unde profetul Mohamed ar fi ţinut ultima sa predică, cu circa 14 secole în urmă. Acest moment va avea loc în acest an pe 5 iunie, în timp ce sărbătoarea musulmană Eid al-Adha va fi celebrată pe 6 iunie

– München: Fotbal – UEFA Nations League, semifinală: Germania – Portugalia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copiilor Victime ale Agresiunii”; se marchează din 1983, ca urmare a unei hotărâri a sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU în problema Palestinei, din 19.VIII.1982, în memoria copiilor omorâţi în timpul invaziei israeliene în Liban, din 1982. NOTĂ: Pe 5 iunie este „Ziua împotriva violenţei asupra copilului în România”, instituită prin Legea 497 din 28.XII.2006. La 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation”

– Ziua naţională a Regatului Tonga; aniversarea proclamării independenţei – 1970 – 55 de ani

– „Ziua Coeziunii Naţionale” în Ungaria, stabilită de Parlamentul ungar în 2010 (- 15 ani), în amintirea semnării Tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920, care consacră încetarea existenţei Imperiului Austro-Ungar, consfinţind noile frontiere ale statului ungar în urma Primului Război Mondial

– 1798: A murit Giovanni Giacomo Casanova, aventurier italian, celebru prin peripeţiile sale galante evocate în memoriile intitulate „Povestea vieţii mele” (n. 1725)

– 1872: A murit compozitorul polonez Stanisław Moniuszko (n. 1819)

– 1903: S-a născut dirijorul rus Evgheni Mravinski (m. 1988)

– 1910: S-a născut tenorul austriac de origine slovenă Anton Dermota (m. 1989) – 115 ani

– 1910: S-a născut Sir Christopher Cockerell, inginer britanic, inventatorul navei pe pernă cu aer (hovercraft, în 1952) (m. 1999) – 115 ani

– 1912: S-a născut sculptorul și pictorul danez Robert Jacobsen (m. 1993)

– 1923: S-a născut scriitoarea australiană Elizabeth Jolley (m. 2007)

– 1929: S-a născut (într-o familie de origine aromână) Karolos Papoulias, politician socialist grec, avocat, președinte al Republicii Elene (2005-2015); ministru de externe între 1985-1989 și 1993-1996; a fost un apropiat al fostului prim-ministru Andreas Papandreou (m. 2021)

– 1941: A murit Wilhelm al II-lea, ultimul împărat al Germaniei și rege al Prusiei (1888-1918); considerat unul dintre principalii responsabili pentru izbucnirea Primului Război Mondial (n. 1859)

– 1948: S-a născut Înaltpreasfințitul Părinte Leon Makkonen (pe numele civil Leo Makkonen), Arhiepiscop de Helsinki și a toată Finlanda (conducătorul Bisericii Ortodoxe Finlandeze din 2001)

– 1951: A murit Serge Koussevitzky, contrabasist şi dirijor american de origine rusă (n. 1874)

– 1958: A murit Gavriil Kazarov (Catzarow), istoric şi arheolog bulgar; considerat cel mai bun cunoscător al vieţii tracilor; membru corespondent străin al Academiei Române (1936) (n. 1874)

– 1966: S-a născut mezzosoprana italiană Cecilia Bartoli

– 1971: A murit Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof marxist, estetician, scriitor şi critic literar ungar (n. 1885)

– 1975: S-a născut actriţa americană de film Angelina Jolie, fiica actorului Jon Voight – 50 de ani

– 1976: S-a născut Aleksei Navalnîi, jurist, activist și politician rus; din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin; a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-i” pe Putin și aliații săi; arestat în ianuarie 2021 la revenirea sa la Moscova din Germania, unde timp de cinci luni a primit îngrijiri medicale, după ce fusese otrăvit cu un agent neurotoxic Noviciok, pentru care el acuză Kremlinul, Navalnîi este vizat de mai multe proceduri judiciare pe care le consideră ca având caracter politic; laureat al Premiului Saharov pentru libertarea de gândire 2021 (m. 2024)

– 2004: A murit actorul de film italian Nino Manfredi (n. 1921)

– 2011: A murit Lawrence Sidney Eagleburger, diplomat şi om de stat american; subsecretar şi secretar de stat (pentru o perioadă scurtă de timp – 42 de zile) al Departamentului de Stat al SUA sub preşedintele George H.W. Bush, pe finalul mandatului acestuia şi ambasador al SUA în Iugoslavia (1977 – 1980) (n. 1930)

– 2012: A murit baritonul rus Eduard Khil (n. 1934)

– 2012: A murit Ljubiša Rajić, filolog, scriitor și traducător sârb (n. 1947)

– 2017: A murit (la Marrakech, Maroc) Juan Goytisolo, jurnalist și scriitor spaniol (n. 1931)

– 2021: A murit Friederike Mayröcker, poetă, dramaturgă și romancieră austriacă (n. 1924)

– 2021: A murit chimistul și profesorul elveţian Richard Ernst, considerat inventatorul imagisticii prin rezonanţă magnetică nucleară (IRM); Premiul Nobel pentru chimie în 1991, „pentru contribuțiile sale la dezvoltarea spectroscopiei cu rezonanță magnetică nucleară de înaltă rezoluție” (n. 1933)

– 2022: A murit scriitorul ungar György Moldova (sau Moldova György), unul dintre cei mai citiți scriitori maghiari contemporani; a scris în special satire și reportaje (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 3 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 3 iunie 2025, 16:01

S-a întâmplat într-o zi de 3 iunie

* Cu 758 de ani în urmă (1267) apărea prima menţiune documentară a Mediaşului, sub denumirea de Medies. Conform tradiţiei, Mediaşul a fost întemeiat la 1146, fiind cel mai vechi oraş al Transilvaniei, dar alte surse contrazic această ipoteză şi dau naşterea oraşului mai târziu. Prima menţiune documentară sigură datează din 1267, deşi este foarte probabil ca Mediaşul să fii existat deja de mai multă vreme. De asemenea, tradiţia spune că la început a existat un nucleu de case în jurul unei biserici construite pe ruinele castrului roman şi că la 1200 ar fi trăit aici 100 de locuitori

* Acum 103 ani (1922) apărea la Bucureşti, până în ianuarie 1932, săptămânal şi apoi lunar, revista avangardistă „Contimporanul”, editată de Ion Vinea

* Cu 77 de ani în urmă (1948) apărea, în Monitorul Oficial, Decretul privind trecerea în proprietatea statului român a bunurilor fostei Case Regale

* Acum 59 de ani (1966) era dată publicităţii Hotărârea Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR privind transformarea Şcolii Superioare de Partid în Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă CC al PCR. Instituţia, care pregătea cadrele birocraţiei de partid, a fost desfiinţată în 1990. De-a lungul timpului a acordat zeci de doctorate cu aceeaşi valoare ca doctoratele universităţilor şi ale institutelor de cercetare, dar fără acoperirea ştiinţifică corespunzătoare; ultimul rector, Dumitru Popescu

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Wisconsin din SUA, sub conducerea biochimistului american de origine indiană, Gobind Khorana (1922 – 2011, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1968), a reuşit să producă în laborator prima genă artificială

* Acum 33 de ani (1992), între 3 şi 14 iunie, a avut loc Conferinţa Naţiunilor Unite la nivel înalt asupra mediului şi dezvoltării – „Rio ’92”, în cadrul căreia au fost adoptate cinci documente de bază privind protecţia mediului: „Declaraţia de la Rio”, „Agenda 21″, „Convenţia asupra schimbărilor climatice”, „Convenţia asupra diversităţii biologice” şi „Documentul de principiu asupra protecţiei pădurilor”

* Cu 23 de ani în urmă (2002), între 3 şi 9 iunie, a avut loc, la Cluj-Napoca, prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), destinat în exclusivitate filmelor de lungmetraj

* Acum 19 ani (2006) Parlamentul Muntenegrului declara independenţa ţării, în urma Referendumului din 21 mai 2006, în cadrul căruia o majoritate de 55,5% dintre cetăţenii acestui teritoriu s-au exprimat în favoarea separării de Serbia

* În urmă cu 18 ani (2007) avea loc inaugurarea Fântânii Muzicale din centrul municipiului Craiova, prima de acest fel din România

* Acum 8 ani (2017) avea loc atentatul de pe London Bridge, în urma căruia opt persoane și-au pierdut viața și alte aproximativ 50 au fost rănite. Eroul acestui atac terorist a fost românul Florin Morariu, care a ajutat oamenii să se ascundă în brutăria sa, apoi i-a confruntat pe cei trei atacatori. În seara zilei de 3 iunie 2017, Khuram Butt (27 de ani), Rachid Redouane (30 de ani) şi Youssef Zaghba (22 de ani) au intrat cu camioneta în mulţimea de pietoni de pe London Bridge, în plin centrul capitalei britanice, atacându-i ulterior cu cuţitele pe trecători în cartierul Borough Market. Ei au fost în cele din urmă împuşcaţi de poliţie

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Carol Lwanga şi însoţitorii, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Națională a Bicicletei” este marcată din 2021 și în România, pentru o mai bună conștientizare a beneficiilor oferite de mersul pe bicicletă (Legea nr. 277/27.XI.2020). NOTĂ: „Ziua mondială a bicicletei”, stabilită, din 2018 prin rezoluția ONU, ca o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă

– 1904: S-a născut Athanase Joja, filosof şi logician; contribuţii în istoria logicii; membru titular al Academiei Române din 1955, preşedinte (1959-1963) şi vicepreşedinte (1966-1972) al acestui for (m. 1972)

– 1906: S-a născut germanistul Jean Livescu; lucrări de istorie literară, didactice şi lexicografice; membru corespondent al Academiei Române din 1956 (m. 1996)

– 1916: S-a născut inginerul agronom Mircea D. Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2006)

– 1916: A murit Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (n. 1846)

– 1922: S-a născut Edmond Nicolau, inginer specialist în radiocomunicații, cibernetician, profesor universitar, istoric al științei și tehnicii, eseist; simbol al interdisciplinarităţii în România; unul dintre promotorii ciberneticii în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetică; a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistica și modelarea matematică; unul din creatorii Facultăţii de Electronică a IPB și ai Facultăţii de Cibernetică Economică la ASE (m. 1996)

– 1922: A murit scriitorul Duiliu Zamfirescu; membru titular al Academiei Române din 1908 (n. 1858)

– 1925: S-a născut pianistul Mîndru Katz; în 1959 a emigrat în Israel (m. 1978) – 100 de ani

– 1934: S-a născut Andi Andrieș, dramaturg, editor și publicist (m. 2010)

– 1935: S-a născut Erwin Acél, dirijor de origine română stabilit în Germania (m. 2006) – 90 de ani

– 1937: S-a născut compozitorul, cercetătorul şi profesorul Lucian Meţianu; s-a remarcat prin preocupările din domeniul muzicii electronice; stabilit în Elveţia, din 1984, a înfiinţat un laborator de acustică şi muzică electronică în cadrul Conservatorului, unde a predat între anii 1990 şi 1998

– 1950: S-a născut artistul plastic Dan Constantinescu – 75 de ani

– 1952: S-a născut Ioan Buduca, critic literar, eseist şi publicist

– 1954: S-a născut Alice Georgescu, critic de teatru

– 1958: A murit (la Buenos Aires, Argentina) compozitorul, muzicianul și dirijorul Georges Boulanger (Gheorghe Pantazi), legenda cabareturilor berlineze; considerat unul dintre părinţii muzicii de café-concert; a fost unul dintre cei care au pus bazele muzicii de „café-concert-chantant” peste hotare (n. 1893, la Tulcea)

– 1968: S-a născut producătoarea de film Ada Solomon, unul dintre cei mai activi cineaști din Noul Cinema Românesc, atât ca producător, cât și ca distribuitor de film și manager de cinema; a înfiinţat Asociaţia NexT şi a iniţiat Festivalul Internaţional de Film NexT

– 1972: S-a născut interpretul de muzică uşoară Aurelian Temişan

– 1977: A murit medicul Theodor Burghele, şef de şcoală chirurgicală; a înfiinţat Spitalul de urologie Panduri din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1963, preşedinte al acestui for (1976-1977) (n. 1905)

– 1987: A murit lingvistul şi profesorul Gheorghe Ivănescu; specialist în istoria limbii române şi în lingvistica generală; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1912)

– 2011: A murit tenorul Marcel Angelescu (n. 1928)

– 2018: A murit Alexandru Jula, interpret de muzică uşoară, textier şi actor (n. 1934)

– 2021: A murit graficianul Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naționale a României între anii 1997-2002 şi 2005-2006 (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Vizita președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola

– Roma: Premierul italian Giorgia Meloni îl va primi, în această după-amiază, pe preşedintele francez Emmanuel Macron

– Roma: Prim-ministrul italian Giorgia Meloni se întâlnește cu omologul său slovac Robert Fico

– Palanga: Președintele polonez, Andrzej Duda, se întâlnește cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda la Palanga, Lituania

– Paris: Reuniunea Consiliului Ministerial al OCDE 2025 (3 – 4 iun.)

• OCDE publică previziuni economice globale actualizate

– Moscova: Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, prezidează Consiliul pentru Afacerile Cetățenilor din Străinătate

– Coreea de Sud: Alegeri prezidențiale anticipate

– Brasilia: Brazilia va găzdui cel de-al 11-lea Forum Parlamentar BRICS și cel de-al 8-lea Summit BRICS pentru Tineret pe teme energetice. Forumul Parlamentar va avea loc în perioada 3-5 iunie, în timp ce Summitul Tineretului pe teme energetice va avea loc în perioada 8-11 iunie. În plus, o serie de reuniuni ministeriale și tehnice vor avea loc la Brasilia pe tot parcursul anului, sub președinția braziliană a BRICS

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul din aprilie și inflația din mai (primă estimare) în zona euro

– Caen, Franța: Ceremonia Premiului pentru Libertate 2025, în prezența a peste 3.000 de tineri și 30 de veterani ai celui de-al Doilea Război Mondial

– Luxemburg: Audiere la Curtea de Justiție a UE privind recursul Meta împotriva desemnării Facebook Marketplace și Messenger ca servicii principale ale platformei

– Hsinchu, Taiwan: Adunarea Generală Anuală a Acționarilor TSMC

– Viena: Summitul Mondial Austriac, conferință climatică organizată de Fundația Arnold Schwarzenegger

– Paris: Summitul Cibernetic de la Paris

– New York: Alegerea noilor membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate al ONU

– San Francisco: Eveniment anual al Snowflake, un grup american de cloud computing și inteligență artificială (3 – 5 iun.)

– San Salvador: Soldații participă la o audiere publică privind uciderea jurnaliștilor olandezi în 1982

– Geneva: Manifestări de Ziua Mondială a Bicicletei

– Jakarta: Badminton – Turneul Mondial, Open-ul Indoneziei (3 – 8 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bicicletei”, marcată din 2018, ca o recunoaştere a contribuţiei ciclismului la obiectivele de dezvoltare durabilă; rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind stabilirea acestei zile a fost adoptată la 12 aprilie 2018, la inițiativa Alianţei Mondiale a Ciclismului şi Federaţiei Europene a Cicliştilor

– 1657: A murit medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (n. 1578)

– 1726, 3/14: S-a născut James Hutton, geolog, chimist şi naturalist scoţian; considerat „părintele” geologiei moderne (m. 1797)

– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743)

– 1832: S-a născut compozitorul francez Charles Lecocq (m. 1918)

– 1875: A murit compozitorul francez Georges Bizet (n. 1838) – 150 de ani

– 1877: S-a născut pictorul francez Raoul Dufy (m. 1953)

– 1877: A murit Ludwig Ritter von Köchel, muzicolog, scriitor, compozitor, botanist şi editor austriac (n. 1800)

– 1879: S-a născut zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (m. 1940)

– 1899: A murit compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (n. 1825)

– 1904: S-a născut medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (m. 1950)

– 1906: S-a născut Josephine Baker, cântăreaţă de music-hall şi dansatoare americană, stabilită în Franţa din 1947 (m. 1975)

– 1907: S-a născut Paul Rotha, regizor, scenarist şi producător englez de film documentar (m. 1984)

– 1910: S-a născut actriţa americană de film Paulette Goddard (născută Pauline Marion Goddard Levy); parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (m. 1990) – 115 ani

– 1922: S-a născut cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (m. 2014)

– 1924: S-a născut biologul și neurofiziologul suedez Torsten N. Wiesel; Premiul Nobel pentru Medicină în 1981, împreună cu americanii Hunter Hubel şi Roger Sperry, pentru cercetarea funcţiilor creierului

– 1924: A murit scriitorul ceh de limbă germană Franz Kafka; devenit faimos pe plan internațional abia după publicarea postumă a romanelor „Procesul” și „Castelul” (n. 1883)

– 1925: S-a născut Tony Curtis (nume real Bernard Schwartz), unul dintre cei mai prolifici actori americani de film actor american de film (m. 2010) – 100 de ani

– 1925: A murit astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (n. 1842) – 100 de ani

– 1926: S-a născut poetul american Allen Ginsberg, figură proeminentă a generaţiei „Beat” (m. 1997)

– 1929: S-a născut microbiologul şi geneticianul elveţian Werner Arber; studii în domeniile biofizicii şi biologiei moleculare; Premiul Nobel pentru medicină în 1978, împreună cu americanii Hamilton Smith şi Daniel Nathans, pentru contribuţii în domeniul geneticii moleculare

– 1930: S-a născut cineastul ceh Vaclav Vorlicek; a realizat numeroase comedii şi filme pentru copii, remarcându-se ca regizor al serialelor de televiziune pentru copii „Arabela” (1979-1981) şi „Arabela se întoarce” (1990) (m. 2019) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Raúl Castro Ruz, politician cubanez, președinte al Cubei (2008 – 2018) și fratele revoluționarului cubanez Fidel Castro

– 1950: S-a născut actriţa, cântăreaţa şi compozitoarea americană Suzi Quatro (Susan Kay) – 75 de ani

– 1953: S-a născut Patrick Blanc, botanist şi arhitect peisagist francez; creatorul „grădinii verticale” și a pereților vegetali – o formă de „artă vie” care a ajuns, în peste 30 de ani de muncă pasionată, să dea viaţă şi culoare betoanelor, muzeelor, hotelurilor şi clădirilor comerciale din diferite oraşe ale lumii

– 1953: S-a născut Loalwa Braz (Vieira), cântăreaţă şi textieră braziliană (m. 2017)

– 1963: A murit Papa Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli); deşi nu a condus Biserica Romano-Catolică decât cinci ani, între 1958 şi 1963, el este considerat unul dintre cei mai importanţi papi din secolul al XX-lea; a fost beatificat (declarat fericit) la 3 septembrie 2000, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea, iar trecerea sa în rândul sfinţilor a fost oficiată de Papa Francisc la 27 aprilie 2014; sărbătoarea sa liturgică este pe 11 octombrie, ziua de deschidere a Conciliului Vatican II (1962) (n. 1881)

– 1964: S-a născut Doro (Dorothee) Pesch, cântăreață și compozitoare germană de muzică hard rock

– 1964: A murit Frans Eemil Sillanpää, scriitor finlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1939, „pentru înțelegerea profundă a țărănimii din patria sa și pentru arta desăvârșită cu care i-a descris modul de viață și relația cu natura” (n. 1888)

– 1966: S-a născut Camille Pascal, istoric, consilier de stat și scriitor francez; câștigătorul Grand Prix du roman de l’Académie française 2018

– 1967: A murit dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (n. 1905)

– 1977: A murit Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886)

– 1977: A murit regizorul italian de film Roberto Rossellini (n. 1906)

– 1980: S-a născut Șeicul Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani, Emirul Qatarului (din 2013) – 45 de ani

– 1986: S-a născut jucătorul spaniol de tenis profesionist Rafael („Rafa”) Nadal Parera; în prezent el este clasat pe locul 5 în lume de Asociația Profesioniștilor din Tenis; a fost clasat pe locul 1 în clasamentul ATP timp de 209 de săptămâni și a terminat ca numărul 1 sfârșitul de an de cinci ori

– 1989: A murit ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul religios şiit şi om politic iranian; după 15 ani de exil la Paris s-a întors în Iran, la 1.II.1979 (după plecarea din ţară a şahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, la 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii); puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeini, care, la 1 aprilie 1979, va proclama Iranul republică islamică (n. 1902)

– 1992: A murit actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (n. 1908)

– 1995: A murit George R. „Bob” Caron, membru al echipajului de pe „Enola Gay” (avionul american care a lansat, la 6.VIII.1945, prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); Caron a fost cel care a fotografiat explozia atomică de la Hiroshima (n. 1919) – 30 de ani. NOTĂ: În fiecare an, la 6 august, se marchează „Ziua Hiroshima” – Ziua Mondială a Luptei pentru Interzicerea Armelor Nucleare; este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945)

– 1995: A murit inginerul american John Presper Eckert, inventator (în 1946), împreună cu John. W. Mauchly, al computerului ENIAC, primul computer digital (n. 1919) – 30 de ani

– 2001: A murit Anthony Quinn (numele adevărat: Antonio Rodolfo Quinn Oaxaca), actor american de origine mexicană (n. 1915)

– 2002: A murit scriitoarea americancă Caroline Knapp (n. 1959)

– 2009: A murit actorul de film american David Carradine (n. 1936)

– 2010: A murit actriţa americană de film Eddi Rue McClanahan (una dintre vedetele serialului TV „The Golden Girls”) (n. 1934) – 15 ani

– 2010: A murit matematicianul rus Vladimir Arnold, considerat unul dintre cei mai mari savanţi ai secolului al XX-lea; este unul dintre autorii teoremei de mecanică clasică KAM, pusă la punct în anii 1950, denumită astfel după iniţialele celor trei matematicieni care au enunţat-o: Kolmogorov, Arnold şi Moser (n. 1937) – 15 ani

– 2016: A murit boxerul american şi filantropul Muhammad Ali (numele adevărat: Cassius Marcellus Clay jr.), unul din cei mai populari sportivi al tuturor timpurilor; campion olimpic la categoria semigrea (Roma, 1960); campion mondial la categoria grea-profesionism (1964-1967, 1974-1978, 1978-1979) (n. 1942)

– 2019: A murit romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (n. 1922)

– 2020: A murit Valentina Tăzlăuanu, scriitoare, eseistă, jurnalistă și critic de teatru și cinema din Republica Moldova; fondatoare și redactor șef al revistei „Sud-Est Cultural” (n. 1950) – 5 ani

– 2023: A murit Jim Hines, atlet american, campion olimpic la alergări pe distanțe scurte; a deținut aproape 15 ani recordul mondial la alergări de 100 m; a fost primul atlet care a alergat 100 de metri în mai puţin de 10 secunde (n. 1946)

– 2024: A murit Jürgen Moltmann, teolog și profesor universitar de origine germană; a fost susținătorul traducerii și publicării în germană a Teologiei Dogmatice a Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (n. 1926) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 2 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 3 iunie 2025, 15:59

S-a întâmplat într-o zi de 2 iunie

* Acum 778 de ani (1247), prin „Diploma Ioaniţilor”, regele Béla al IV-lea al Ungariei (1235-1270) îi acorda lui Remabaldus, marele preceptor al Ordinului Cavalerilor Ioan de Ierusalim (Ioaniţi), Banatul de Severin. Cu acest prilej, documentul semnala, între Dunăre şi Carpaţi, existenţa unor formaţiuni politice româneşti conduse de voievozii Litovoi şi Seneslau şi de cnejii Ioan şi Farcaş

* Cu 143 de ani în urmă (1882) avea loc înfiinţarea Biroului Geologic al României, cu scopul întocmirii unei hărţi geologice a României (realizată în 1898, la scara 1:200.000), sub direcţia lui Gregoriu Ştefănescu. A funcţionat până în anul 1889, fiind urmat apoi de Serviciul de Mine şi Geologie, în perioada 1896 – 1906, iar din 1906, de Institutul Geologic al României. Institutul Geologic al României (IGR) a fost fondat prin Decretul semnat la 19 iunie de Regele Carol I al României, cu scopul de a îndeplini atribuțiile unui serviciu geologic național. De la înființare, din 1906, și până în 1928, directorul institutului a fost Ludovic Mrazek. Instituția continuă în mod firesc activitatea desfășurată de Biroul Geologic, prima instituție din România care a asigurat cercetarea geologică și care a funcționat între anii 1882 și 1889, având în plus o secție de agrogeologie pentru cercetarea solurilor țării (2/14)

* Acum 129 de ani (1896) inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi a obţinut Patentul britanic nr. 12039, pentru primul sistem de telegrafie din lume bazat pe unde hertziene

* În urmă cu 73 de ani (1952) consiliul de miniştri condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej a început să guverneze România, până la data de 3 octombrie 1955

* Cu 72 de ani în urmă (1953), la catedrala Westminster din Londra (unde au loc toate evenimentele oficiale ale familiei regale britanice), s-a desfăşurat ceremonia de încoronare a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (urcată pe tron la 6.II.1952). Ziua încoronării a fost marcată nu numai în Marea Britanie, ci în mai multe ţări ale lumii. Renumitul safari din Kenya a fost organizat pentru prima oară în acel an, pentru a sărbători încoronarea reginei Elisabeta a II-a. Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord s-a născut la 21 aprilie 1926 și a decedat la data de 8 septembrie 2022

* Acum 61 de ani (1964) era fondată Organizația pentru Eliberarea Palestinei, organizație-cadru politică și paramilitară a arabilor palestinieni, formată din mișcarea Fatah (cea mai influentă), Frontul Popular de Eliberare a Palestinei, Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei și alte facțiuni palestiniene. Întemeiată la Ierusalim, în partea de est a orașului, pe atunci parte a Regatului Iordaniei, ea și-a fixat drept obiective, la vremea respectivă, reprezentarea politică a arabilor palestinieni și lupta armată împotriva Israelului până la lichidarea acestuia

* În urmă cu 46 de ani (1979), între 2 şi 10 iunie, a avut loc prima vizită a unui Papă într-o țară sub conducere comunistă, vizita Papei Ioan Paul al II-lea (ridicat în rândul sfinţilor la data de 27 aprilie 2014) în Polonia, țara sa natală. Pelerinajul Papei s-a transformat într-un eveniment religios, social, moral şi politic – un adevărat eveniment istoric. În timpul Sfintei Liturghii, celebrate în Piaţa Victoriei din Varşovia, Papa a rostit cuvintele de neuitat: „Fie ca Spiritul Tău să coboare şi să reînnoiască faţa Pământului, a acestui Pământ”

* În urmă cu 28 de ani (1997) avea loc semnarea, la Neptun (jud. Constanța), a Tratatului privind relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina (de către preşedinţii Emil Constantinescu şi Leonid Kucima)

* Tot acum 28 de ani la Institutul de Cardiologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni, a fost implementat primul defibrilator cardiac din ţara noastră

* Cu 13 ani în urmă (2012) fostul preşedinte al Egiptului, Hosni Mubarak, a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru acţiunile împotriva protestatarilor, în timpul violenţelor din anul 2011. Mubarak, care a condus ţara timp de 30 de ani, a fost găsit vinovat pentru moartea a aproximativ 850 de civili în timpul celor 18 zile de proteste, în urma cărora a fost înlăturat de la putere. Mubarak este singurul lider judecat pentru violenţele din timpul Primăverii Arabe, iar acest verdict a venit după şase luni de proces. Curtea egipteană de Casaţie a dispus, în martie 2017, achitarea fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak acuzat de uciderea a sute de protestatari în timpul revoltei din 2011. Prin decizia Instanţei Supreme, Hosni Mubarak a fost pus în libertate, însă la 25 februarie 2020 a încetat din viață

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Fericiții episcopi martiri greco-catolici români (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025). NOTĂ: Papa Francisc a oficiat pe Câmpia Libertății din Blaj, la 2.VI.2019, slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici şi martiri ai Bisericii din România: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu, „păstori după inima lui Hristos, mărturisitori eroici ai Evangheliei iertării şi păcii”, care, în anii comunismului, „au ales să moară, decât să se lepede de credinţa lor catolică”; sărbătorirea lor ca Fericiţi va fi celebrată în fiecare an la 2 iunie

– 2 – 3.VI: Şavuot (Shavuot), sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente, 1 iunie, după asfinţitul soarelui) („Sărbătoarea săptămânilor” reprezintă momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai)

– „Ziua Naţională pentru Adopţie”; stabilită de Parlamentul României prin Legea 21/2014, la iniţiativa Asociaţiei ADOR Copiii – Comunitatea familiilor adoptive în parteneriat cu Oficiul Român pentru Adopţii şi Primăria Sectorului 3 prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. NOTĂ: Manifestările prilejuite de această zi vor fi coordonate de Oficiul Român pentru Adopţii

– 1816: S-a născut Constantin A. Rosetti, scriitor, publicist şi om politic liberal; a participat la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească; ca ministru al cultelor şi instrucţiunii publice (1860, 1866-1867) a propus şi susţinut înfiinţarea Societăţii Academice Române (1866), numărându-se printre membrii fondatori ai acesteia (m. 1885)

– 1821: S-a născut omul politic Ion C. Brătianu; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; lider al grupării liberale radicale, a pus bazele Partidului Naţional Liberal (1875), pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a avut un rol important în elaborarea şi aplicarea sistemului constituţional parlamentar democratic; Guvernele conduse de el au iniţiat măsuri de consolidare a monarhiei, pentru stimularea industriei şi organizarea finanţelor ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1885 (m. 1891)

– 1877: A murit Ion C. Massimu, lingvist, reprezentant al curentului latinist, membru fondator al Societăţii Academice Române din 1867 (n. 1825)

– 1882: S-a născut mareşalul Ion Antonescu, prim-ministru şi conducător al României între anii 1940 şi 1944; a impus regelui Carol al II-lea să abdice (6.IX.1940), tronul revenind lui Mihai I; a condus ţara prin decrete-legi; în iunie 1941 Antonescu a decis intrarea României în al doilea război mondial de partea puterilor Axei, pe baza promisiunilor lui Hitler că teritoriile româneşti pierdute în 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena şi a Pactului Ribbentrop-Molotov, vor fi retrocedate României; demis de la conducerea statului de regele Mihai I prin actul de la 23.VIII.1944 (condamnat la moarte pentru crime de război de Tribunalul Poporului din Bucutreşti şi executat, prin împuşcare, la 1.VI.1946, în închisoarea Jilava)

– 1882, 2/14: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist) şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 8 mai – 5 decembrie 1941, membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941) (m. 1972)

– 1904: S-a născut Johnny Weissmüller, înotător de performanţă şi actor american de film (seria „Tarzan”) de origine română; a obţinut 5 medalii olimpice de aur (1924-1928); este primul om din lume care a înotat suta de metri în mai puţin de un minut; a deţinut 67 de recorduri ale lumii (m. 1984)

– 1909: S-a născut poetul Grigore Bugarin (m. 1960)

– 1910: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) Dan Petraşincu (pseudonimul lui Angelo Morretta), prozator şi eseist; stabilit din 1951 la Roma (m. 1997) – 115 ani

– 1930: S-a născut Dan Iordăchescu, bariton – cântăreţ şi actor de operă, profesor (m. 2015) – 95 de ani

– 1934: S-a născut soprana şi regizoarea Constanţa Câmpeanu

– 1937: S-a născut Dan Munteanu, biolog, specializat în ornitologie; fondatorul Societăţii Ornitologice Române; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1939: S-a născut Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (m. 1983)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică populară Sava Negrean-Brudaşcu, una din cele mai cunoscute cântăreţe din zona Ardealului

– 1949: A murit Radu R. Rosetti, general şi istoric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români; membru titular al Academiei Române din 1942 (n. 1877)

– 1952: S-a născut Pușa Roth, filologă, jurnalistă, prozatoare, traducătoare și dramaturg, cu un repertoriu bogat în scenarii realizate după clasici, dar și autoare de piese originale, difuzate în programele de teatru radiofonic, iar unele regizate pentru scenă; o voce inconfundabilă ce a răsunat ani de zile în cadrul „Matinalului” de la Radio România Actualități; realizatoare a emisiunilor radio: „Pulsul zilei”, „Cum vă place”, „Semnături celebre”, „Interferenţe culturale”, „În puterea nopţii”, „Ora românilor de pretutindeni”, „Noaptea românilor din lume”, „Dialoguri europene”, „Românii în lume”, „Clasicii dramaturgiei universale” etc; senior editor la publicația „Occidentul Românesc” (Spania) și la revista culturală „Leviathan” (online)

– 1964: A murit Dumitru Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist; iniţiator al cercetărilor morfologico-geografice în domeniul creaţiei folclorice şi anticipator al metodei structuraliste în studiile literare; membru titular al Academiei Române din 1938; arestat în 1950 şi deţinut în închisoarea de la Sighet până în 1955, fără a fi judecat (n. 1879)

– 1968: S-a născut regizorul de teatru Radu Afrim

– 1975: A murit Scarlat Callimachi, publicist, poet şi dramaturg (n. 1896) – 50 de ani

– 1989: A murit interpretul de muzică populară dobrogeană Grigore Kiazim; consacrat ca interpret la mandolină şi banjo (n. 1913)

– 1998: A murit medicul Mihai Ion Botez, specialist în neurologie şi neuropsihologie; considerat fondator al neuromuzicologiei; stabilit din 1971 în Canada; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1927)

– 2017: A murit preotul şi profesorul de teologie Adrian Gabor (n. 1960)

– 2020: A murit Alexandru Virgil Avram, istoric de artă, muzeograf, cercetător ştiinţific și profesor universitar (n. 1943) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Varșovia: Reuniunea ministerială UE – SUA privind justiția și afacerile interne (2 – 3 iun.)

– Vilnius: Liderii din flancul estic al NATO sosesc în capitala Lituaniei, pentru o întâlnire premergătoare a summitului NATO de la Haga, care va avea loc pe 24 și 25 iunie

– New Delhi: Președintele Paraguayului, Santiago Pena Palacios, va efectua o vizită de stat în India, la invitația prim-ministrului Narendra Modi (2 – 4 iun.)

– Saskatoon, Canada: Prim-ministrul Mark Carney se întâlnește cu premierii provinciali

– New York: Alegeri pentru președinția Adunării Generale a ONU

– New York: ONU a programat o conferință la nivel înalt privind soluția celor două state, care va avea loc în perioada 2 – 4 iunie, la New York. Scopul principal al conferinței este de a obține recunoașterea unui stat palestinian din partea statelor membre ale ONU

– Melilla, Spania: Vizita premierului spaniol, Pedro Sánchez

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, se întâlnește cu șeful ONU pentru acțiuni umanitare, Tom Fletcher

– Paris: Senatul va examina propunerea legislativă care reglementează „fast fashion”

– Geneva, Elveția: A 113-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii (2 – 13 iun.)

– Hamburg: Conferința de Dezvoltare Durabilă (HSC) de la Hamburg (2 – 3 iun.)

– Paris: Paul Hottinguer, urmaș al unei familii de bancheri elvețieni, va fi judecat la Paris pentru fraudă fiscală și spălare de bani (2 iun. – 4 iul.)

– Monaco: Festivalul Green Shift – artiști, gânditori și oameni de știință dedicați oferă o nouă perspectivă asupra conexiunii noastre cu viața (2 – 4 iun.)

– Londra: Ediția europeană a festivalului South by SouthWest (2 – 7 iun.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Italiei; aniversarea datei referendumului prin care s-a proclamat, în 1946, republica

– 1740: S-a născut scriitorul francez Donatien Alphonse-François, Marchiz de Sade (m. 1814) – 285 de ani

– 1787: S-a născut chimistul suedez Nils Gabriel Sefström, descoperitorul elementului chimic „Vanadium” (m. 1845)

– 1835, 2/14: S-a născut Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor rus de origine evreiască (m. 1881) – 190 de ani

– 1840: S-a născut scriitorul şi poetul britanic Thomas Hardy; cunoscut îndeosebi pentru romanele „Tess d’Urberville” şi „Departe de lumea dezlănţuită” (m. 1928) – 185 de ani

– 1850: A murit compozitorul ceh Václav Jan Tomášek (n. 1774) – 175 de ani

– 1854: S-a născut fiziologul german Max Rubner; studii privind necesarul energetic al organismului în concordanţă cu suprafaţa corpului uman, precum şi necesarul energetic la copii; a inventat calorimetrul pentru controlul respiraţiei (1889) (m. 1932)

– 1857: S-a născut scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup; Premiul Nobel pentru pentru literatură în 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (m. 1919)

– 1857: S-a născut Sir Edward Elgar, compozitor şi dirijor englez (m. 1934)

– 1863: S-a născut Felix Weingartner, dirijor, compozitor şi pianist austriac (m. 1942)

– 1882, 2/14: A murit Giuseppe Garibaldi, general şi om politic italian; unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa şi unificarea naţională a Italiei (n. 1807)

– 1886, 2/14: A murit dramaturgul rus Aleksandr N. Ostrovski, unul dintre fondatorii dramaturgiei ruse moderne (n. 1823)

– 1907: S-a născut scriitoarea americană Dorothy West, ultima personalitate a mişcării artistice de culoare a anilor ’20 ai secolului XX (aşa-numita „Renaştere a Harlemului”) (m. 1998)

– 1920: S-a născut (într-o familie de evrei, în Polonia) Marcel Reich-Ranicki, unul dintre cei mai cunoscuţi critici literari din Germania după cel de-al Doilea Război Mondial; supravieţuitor al deportărilor naziste şi al ghetoului din Varşovia (m. 2013) – 105 ani

– 1922: S-a născut geochimistul american Clair Cameron Patterson; a aflat vârsta Pământului (4,55 miliarde de ani), inventând o nouă metodă de măsurare cu ajutorul unui izotop de plumb; datorită eforturilor lui Patterson de a demonstra nocivitatea plumbului asupra organismului uman, a fost introdusă, în Statele Unite, Legea aerului curat (1970) şi, începând cu 1986, au fost excluse de la vânzare toate derivatele petroliere cu plumb (m. 1995)

– 1922: S-a născut Juan Antonio Bardem, regizor de film şi scenarist spaniol (m. 2002)

– 1923: S-a născut matematicianul, economistul şi profesorul american Lloyd Shapley; laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 2012 (m. 2016)

– 1924: S-a născut actorul american de film şi televiziune Al Ruscio (m. 2013)

– 1926: A murit microbiologul britanic Sir William Boog Leishman; a descoperit, împreună cu patologul britanic Sir Almorth Edward Wright, vaccinul contra febrei tifoide (n. 1865)

– 1930: S-a născut muzicianul american Vic Firth (Everett Joseph Firth), care a revoluţionat beţele de percuţie (m. 2015) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Michel Soutter, regizor elveţian de film; împreună cu Claude Goretta şi Alain Tanner impune, la începutul anilor ’70 ai secolului XX, cinematograful elveţian în circuitul internaţional (m. 1991)

– 1937: S-a născut actriţa americană Sally Kellerman, nominalizată la Premiile Oscar pentru rolul secundar în serialul MASH, pentru rolul lui Margaret „Hot Lips” Houlihan (m. 2022)

– 1941: S-a născut actorul egiptean Mahmoud Yassine; unul dintre ultimii monștri sacri din epoca de aur a cinematografiei egiptene (m. 2020)

– 1941: S-a născut Charlie Watts, baterist al formaţiei rock britanice The Rolling Stones (m. 2021)

– 1944: S-a născut Marvin Frederick Hamlisch, compozitor şi dirijor american (m. 2012)

– 1951: A murit John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (n. 1879)

– 1978: S-a născut scriitorul francez Nicolas Mathieu

– 1987: A murit chitaristul spaniol Andres Segovia (n. 1893)

– 1988: A murit actorul şi regizorul de film indian Raj Kapoor (n. 1924)

– 1990: A murit actorul de film britanic Rex Harrison (n. 1908) – 35 de ani

– 1996: A murit soprana spaniolă Pilar Lorengar (n. 1928)

– 2004: A murit basul bulgar Nikolai Ghiaurov (n. 1929)

– 2008: A murit chitaristul american Bo Diddley, figură reprezentativă a muzicii americane a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1928)

– 2010: A murit baritonul italian Giuseppe Taddei (n. 1916) – 15 ani

– 2012: A murit actriţa americană de televiziune Kathryn Joosten (n. 1939)

– 2013: A murit Ronald Herberman, biolog şi medic american; a descoperit celulele NK (celulele natural ucigaşe), care asigură apărarea imună a organismelor împotriva bolii neoplazice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1940)

– 2015: A murit biochimistul american Irwin Rose; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2004, pentru studiile sale legate de dezvoltarea unor tratamente împotriva cancerului cervical şi al fibrozei chistice (n. 1926) – 10 ani

– 2016: A murit Sir Thomas Walter Bannerman Kibble, fizician teoretician şi profesor britanic; a adus o contribuţie crucială la predicţia teoretică a bosonului Higgs (supranumit „particula lui Dumnezeu”) şi a proprietăţilor acestuia; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2015 (n. 1932, în India)

– 2017: A murit omul de afaceri american Jack (Jonathan) O’Neill, inventatorul costumelor impermeabile (de neopren); în prezent „O’Neill” face parte din mărcile de top în surfing şi snowboarding din lume (n. 1923)

– 2018: A murit Paul Delos Boyer, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1997 (n. 1918)

– 2018: A murit Emil Wolf, fizician american de origine cehă, membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2010 (n. 1922)

– 2024: A murit Edgardo Cozarinsky, regizor de film, producător, scenarist, romancier, critic, regizor de teatru și dramaturg argentinian; a explorat în special arta documentarelor despre artişti sau scriitori dar a realizat şi lungmetraje de ficţiune (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iunie 2025, 05:00 / actualizat: 3 iunie 2025, 15:03

S-a întâmplat într-o zi de 1 iunie

* Sunt marcați 550 de ani (1475) de când apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Basarab Laiotă cel Bătrân şi în care se aminteşte de jupân Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr. – 102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele VII şi VIII, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite

* Cu 237 de ani în urmă (1788) a avut loc inaugurarea Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, ca teatru în limba germană, cu prologul festiv „Thaliens Opferweihe”, susținut de directorul de teatru Christof L. Seipp, și cu piesa „Familia comică”, de Johann Karl Wetzel. La Sibiu a fost construită prima clădire cu destinația de teatru de pe actualul teritoriu al României; prima reprezentație de teatru în limba română a avut loc aici în anul 1868

* Cu 196 de ani în urmă (1829) a apărut la Iaşi, bisăptămânal, până la 24.XI/6.XII.1858, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova; director – Gheorghe Asachi (1/13)

* În urmă cu 147 de ani (1878) începea Congresul internaţional de la Berlin (până la 1/13.VII.1878), o întâlnire a principalelor puteri europene ale vremii și reprezentanți ai Imperiului Otoman. Congresul s-a desfășurat în urma conflictului dintre Imperiul Țarist și cel Otoman (1877-1878) și a avut drept scop principal reorganizarea Țărilor Balcanice. Cancelarul Otto von Bismarck a fost cel care a încercat să echilibreze balanța între interesele divergente avute în zonă de Imperiul Britanic, Imperiul Austro-Ungar și Imperiul Rus. Congresul de la Berlin, din 1878, a fost organizat la inițiativa lui Bismarck, cancelarul noului imperiu german, întrucât puterile occidentale erau nemulțumite că prin prevederile tratatului de la San Stefano, Rusia căpătase o influență prea mare în Europa de Est. Prin tratatul ruso-turc se prevedea crearea unei Bulgarii autonome, ce era, de fapt, un avanpost al intereselor rusești în zona Strâmtorilor, precum și dreptul rușilor de a interveni în toate treburile creștinilor din Imperiul Otoman. În ceea ce privește România, au fost păstrate prevederile tratatului de la San Stefano: recunoașterea independenței României, retrocedarea către Rusia a sudului Basarabiei (județele Cahul, Ismail și Bolgrad) – care fuseseră înapoiate Principatului Moldovei prin Pacea de la Paris (1856), în urma Războiului Crimeii (1853-1856) – și retrocedarea Dobrogei, Deltei Dunării și Insulei Șerpilor pentru România (1/13)

* Cu 143 de ani în urmă (1882) era inaugurat tunelul de cale ferată Saint-Gothard, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii

* Acum 124 de ani (1901) era înfiinţată, la Bucureşti, de către D. G. Kiriac, Societatea corală „Carmen” (pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor). Concertul inaugural a avut loc la 18/31.XII.1901 (1/14)

* Acum 119 ani (1906), la Constanţa, apărea, bilunar şi şapirografiată, prima publicaţie în limba armeană, „Maro”, editată de Murat Kevorkian Vanigoglu, fondatorul bisericii şi şcolii armeneşti din oraş. Pe frontispiciul publicaţiei se menţiona: „Primul ziar din România în limba armeană, etnografic şi istoric. Fondat la 1 iunie 1906, apare la fiecare 1 şi 16 ale lunii” (1/14)

* În urmă cu 117 ani (1908) era înfiinţată Societatea anonimă pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia” (cu participarea societăţilor „Steaua Română”, „Aurora”, „Româno-Americană”, „Columbia” etc.). Societatea avea monopolul desfacerii în ţară a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului (1/14)

* Se împlinesc 105 ani (1920) de când România şi Vaticanul au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie. La această dată a luat fiinţă Legaţia României pe lângă Sfântul Scaun, titular al acesteia fiind Dimitrie C. Penescu, în calitate de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar. Primele tratative purtate de Statul român şi Vatican, în vederea încheierii unui Concordat, au început în anul 1920, la solicitarea Vaticanului. La 12 iunie 1920, Dimitrie C. Penescu îşi prezintă scrisorile de acreditare ca trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar pe lângă Sfântul Scaun. La 22 decembrie 1938, Legaţia României a fost ridicată la rangul de ambasadă, revenindu-se, în 1940, la statutul de Legaţie. După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun se deteriorează treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice se întrerup. Prin Decretul Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, ca urmare a abrogării Decretului Lege 358/1948, Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) a fost recunoscută oficial. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* În urmă cu 96 de ani (1929) era înfiinţat primul muzeu în aer liber din România – Parcul Etnografic Naţional „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, prin hotărârea Ministerului Cultelor şi Artelor. Parcul a fost recunoscut oficial prin Legea privitoare la organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei şi a Parcului Naţional din Cluj, publicată în Monitorul Oficial din 5 aprilie 1932. Întemeietorul parcului, etnograful Romulus Vuia, a optat pentru o formă de organizare în care unele gospodării rurale originale urmau să fie locuite de ţărani, antrenaţi în activităţi economice tradiţionale. Suprafața inițială a parcului era de 75 de hectare

* În urmă cu 83 de ani (1942) a început deportarea în Transnistria a unei părți a romilor din România (nomazi, romi cu antecedente penale, romi fără ocupație precisă din care să poată trăi, împreună cu familiile lor – circa 25.000), la ordinul mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de atunci al României. La 22 mai 1942 Preşedinţia Consiliului de Miniştri a transmis Ministerului Afacerilor Interne dispoziţiile mareşalului Antonescu referitoare la deportarea unor categorii de romi. La 25 mai a fost efectuat de Jandarmerie şi Poliţie, în întrega ţară, un recensământ prin care s-a urmărit stabilirea persoanelor care intrau în categoria romilor „problemă”

* Acum 77 de ani (1948) apărea Decretul privind ratificarea de către Guvernul român a actelor constitutive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, cu sediul la Geneva, semnate în 1946 (din 1948 OMS devine organizaţie specializată a ONU)

* Cu 76 de ani în urmă (1949) avea loc inaugurarea Teatrului de Vest Reşiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius. Teatrul de Stat din Reșița a apărut prin migrația unei trupe de actori de la Teatrul Național din București. La 20 aprilie 1949, este prima repetiție cu piesa „Confruntarea”, de frații Tur și L. Seinin (sub îndrumarea regizorală a lui Oni G. și Nicolae Dinescu). În paralel, se pregătește premiera spectacolului „Cumpăna”, de Lucia Demetrius (regia Sică Alexandrescu). Concomitent, se repetă și spectacolul cu „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale. Repetițiile cu aceste piese vor continua la Reșița, unde la 15 mai 1949, sosesc cu trenul personalul artistic, tehnicienii și materialele de scenografie. Astfel că, în seara zilei de 1 iunie 1949, ora 20:00, bate primul gong, prezentându-se cea dintâi premiera cu piesa „Cumpăna” de Lucia Demetrius. Momentul inaugural este consemnat de presa timpului, cu atmosfera și emoțiile firești unui important eveniment festiv. Inaugurarea s-a făcut la Casa Muncitorească

* Se marchează 75 de ani (1950) de când era inaugurat oficial Palatul Pionierilor, în incinta Palatului Cotroceni. Palatul Pionierilor a fost mutat, la 25 octombrie 1975, într-o clădire din Str. Sfinţii Apostoli, iar la 1 iunie 1986 s-a inaugurat oficial actualul Palat Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului

* Acum 68 de ani (1957) avea loc inaugurarea Muzeului Literaturii Române din Bucureşti (MNLR), înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video. Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti. Din luna martie 2017, Muzeul Literaturii Române a primit un nou sediu, în zona centrală, în spatele Bisericii Albe, într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat, pe Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

* Tot cu 68 de ani în urmă Televiziunea Română (inaugurată la 31.XII.1956) transmitea prima emisiune pentru copii de la „Teatrul Ţăndărică”

* Acum 61 de ani (1964) reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokyo şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959

* Acum 54 de ani (1971) avea loc vizita de stat de 9 zile a lui Nicolae Ceaușescu în China, unde a purtat discuții cu președintele Mao Zedong, cu premierul Ciu En Lai și cu Hua Guofeng, al 2-lea președinte al Partidului Comunist Chinez (1 – 9 iun.)

* În urmă cu 53 de ani (1972) se deschidea, la Constanţa, primul delfinariu public, constituind o formă muzeistică în premieră pentru ţara noastră, dar şi pentru sud-estul Europei (la acea dată)

* Se machează 45 de ani (1980) de la prima transmisiune, din Atlanta/Georgia, a postului de televiziune CNN (Cable News Network), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume (care emite 24 de ore din 24)

* Cu 37 de ani în urmă (1988) intra în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune – INF (încheiat la Washington, la 8.XII.1987, şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov)

* Acum 33 de ani (1992) Agenţia Naţională de Privatizare începea acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi cetăţenii români (conform Hotărârii de Guvern 154/1992)

* În urmă cu 29 de ani (1996), la Conferinţa de la Viena, România devenea membră a Iniţiativei Central Europene/ICE. Iniţiativa Central Europeană – formă flexibilă de cooperare regională – reuneşte 18 state membre: 10 state membre UE – Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 8 state ne-membre UE –  Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, R. Serbia, Ucraina. România a aderat la ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ICE. La 9 decembrie 2011, Iniţiativei i-a fost acordat statutul de observator la ONU, prin Rezoluţia 66/111. În 2009, România a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE (PiE), pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei. Mandatul României a coincis cu aniversarea a 20 ani de la înfiinţarea ICE. Președinția ICE se rotește anual la începutul anului calendaristic și se bazează pe ordinea alfabetică a numelor în limba engleză ale statelor membre, cu excepția cazului în care se decide altfel. Poate convoca ședințele șefilor de guvern, ale miniștrilor afacerilor externe, ale directorilor politici, CNC și alte ședințe de interes pentru organizație

* Acum 28 de ani (1997), la ora 6:50, din Gara de Nord, a plecat primul tren InterCity Express „Marea Neagră”, care asigura, pe perioada sezonului estival, de trei ori pe zi, legătura între București și Constanța. Odată cu introducerea acestui tren în circulație s-au realizat și două premiere românești: apariția primului tren privat și depășirea plafonului de 100 km/h pentru o viteză comercială. La exploatarea acestui tren, SNCFR participă cu 15% din acțiuni, Astra Vagoane Arad cu 10%, restul procentelor fiind asigurate de alte firme private

* Cu 27 de ani în urmă (1998) era înfiinţată, la Frankfurt (Germania), Banca Centrală Europeană (BCE), banca centrală a Uniunii Europene, cu funcţia de administrare a politicii monetare în ţările care folosesc euro ca monedă. La data de 1 iunie 1998, BCE a înlocuit Institutul Monetar European (IME), al cărui președinte, Willem Frederik Duisenberg, a devenit primul președinte al BCE, acest eveniment fiind considerat drept un indiciu al continuității. BCE a moștenit atât un corpus vast de preparative, cât și întreaga infrastructură a IME, inclusiv membri ai personalului pregătiți să își preia atribuțiile la BCE. Cu toate acestea, structura organizatorică a BCE a diferit de cea a IME în multe privințe și a trecut de atunci prin schimbări. Preparativele IME au contribuit la înființarea BCE, printre momentele de referință numărându-se introducerea euro ca monedă scripturală la 1 ianuarie 1999 și trecerea la numerarul în euro la 1 ianuarie 2002

* Cu 24 ani în urmă (2001) avea loc masacrul familiei regale din Nepal, în timpul căruia Birendra Bir Bikram Shah Dev (n. 28 decembrie 1945 – m. 1 iunie 2001), rege al Nepalului din 1972 până în 2001, alături de întreaga sa familie, au fost împușcați de propriul fiu, Dipendra, la o cină regală. Aproape toți membrii familiei regale au fost uciși în masacru, cu excepția lui Gyanendra Shah, fratele mai mic al lui Birendra. Dipendra a fost proclamat rege, dar a murit câteva zile mai târziu, din cauza rănilor auto-provocate prin împușcare suferite în masacru. În consecință, Gyanendra a fost numit rege

* Acum 9 ani (2016) avea loc inaugurarea „Gotthard Base Tunnel” (GBT), cel mai lung tunel de cale ferată din lume (57 km pe sub Alpi), care leagă Elveţia de Italia. Construirea lui a durat 17 ani şi a costat circa 11 miliarde de euro. Tunelul a fost deschis traficului la 11.XII.2016

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, anul 325 d.H.) – 1700 de ani (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şavuot (Shavuot) („Sărbătoarea săptămînilor” reprezintă momentul cînd Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai) (2-3.VI.)

– „Ziua Naţională a Supravieţuitorilor de Cancer” este marcată, din 2022, în prima duminică a lunii iunie, prin manifestări ştiinţifice, educative şi cultural-artistice consacrate conştientizării şi informării cetăţenilor despre provocările şi soluţiile privind îmbunătăţirea calităţii şi creşterea duratei de viaţă a supravieţuitorilor de cancer; inițiativa marcării la nivel național a acestei zile aparține senatoarei Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare a acestei boli. NOTĂ: Din 2001, în luna decembrie erau manifestări sub deviza „Ziua supravieţuitorului de cancer”, la iniţiativa Ligii Române de Cancer și în organizarea Federației Asociaților Bolnavilor de Cancer

– „Ziua Sportului Românesc”, marcată în prima zi de duminică din luna iunie, a fost instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022. Ministerul Sportului, Muzeul Sportului şi direcţiile judeţene de sport, respectiv Direcţia pentru Sport a Municipiului Bucureşti, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, organizează anual, cu ocazia acestei zile, programe şi manifestări publice, care promovează sportul de masă, sportul de performanţă, sportul pentru persoanele cu dizabilităţi, beneficiile unui stil de viaţă activ şi sănătos, realizările internaţionale ale României pe plan sportiv şi sportivii care au avut un aport semnificativ în acestea. NOTĂ: Alte zile ale sportului mai sunt: „Ziua internațională a sportului militar”, pe 18 februarie (data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar), „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, pe 6 aprilie (proclamată de ONU la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic, pentru promovarea sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă), „Ziua sportului curat”, pe 10 aprilie, dedicată luptei împotriva dopajului în sport, „Ziua mondială a fair play-ului”, pe 19 mai, stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului, și „Ziua internaţională a sportului universitar”, proclamată de UNESCO și marcată, din 2016, la 20 septembrie

– 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia)

– 1838: S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909)

– 1865: S-a născut (la Cerepcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin G. Stere (sau Constantin Sterea), jurist, scriitor, profesor, gazetar şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului; militant activ pentru Unirea Basarabiei cu România; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1936) – 160 de ani

– 1873: S-a născut Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (m. 1955)

– 1875: S-a născut Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1950) – 150 de ani

– 1893: S-a născut Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (m. 1973). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 9.VI.1893

– 1900: S-a născut inginerul agronom Amilcar P. Vasiliu; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994) – 125 de ani

– 1919: A murit Ioan Bogdan, istoric şi filolog; unul dintre fondatorii slavisticii în România; editor de cronici şi documente; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (n. 1864)

– 1924: A murit George (Gheorghe) Pănculescu, inginer constructor; cunoscut pentru invențiile sale din domeniul rezistenței materialelor, inovație aplicată în construcția căii ferate Ploiești – Predeal; tehnologia inventată de el se află și la baza ridicării celebrului Turn Eiffel (n. 1844)

– 1928: S-a născut muzicologul, profesorul şi compozitorul Petre Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (m. 1995)

– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Vasile Tomescu; a avut însemnate preocupări etnomuzicologice, a semnat monografii dedicate unor muzicieni români, a fost autorul unor volume precum: „Musica Daco-Romana”, „Muzica Românească în istoria culturii universale”, „Muzica Renașterii în spațiul cultural românesc” și „Muzica secolului luminilor în spațiul spiritual românesc”; autor și al primei antologii sonore a culturii muzicale din România din cele mai vechi timpuri până astăzi; a avut o intensă și rodnică activitate în cadrul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, deținând funcția de secretar (27 de ani), de șef al biroului de muzicologie, de redactor șef al revistei Muzica (timp de 25 de ani, după ce alți 10 ani a fost redactor șef adjunct) (m. 2021)

– 1930: S-a născut Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (m. 1998) – 95 de ani

– 1931: S-a născut matematicianul şi profesorul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor de o variabilă complexă; autor de lucrări didactice și monografii; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1932: S-a născut actorul Alexandru Lulescu (m. 2022)

– 1938: S-a născut Georgeta Filitti, istoric, cercetător, editor de documente; specialistă în istoria premodernă și modernă a României, autoare a numeroase studii despre personalităţi istorice româneşti; susține în cadrul Fundației Calea Victoriei cursuri și evenimente ca istoric dedicat în special poveștilor Bucureștiului de altadată, dar și familiilor boierești, palatelor și clădirilor de patrimoniu; membră de onoare a Academiei Române din 2022

– 1938: A murit Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1869)

– 1941: S-a născut Bogdan Muşatescu, actor al Teatrului Naţional Bucureşti, fiul dramaturgului şi umoristului Tudor Muşatescu; a avut roluri în teatrul radiofonic şi în spectacole de televiziune (m. 2016)

– 1946: Mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român în perioada 1940-1944, a fost executat (alături de colaboratorii săi apropiaţi Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), în închisoarea Jilava, ca urmare a sentinţei de condamnare la moarte (din 17.V.1946); procesul s-a desfăşurat, la Bucureşti, între 6 şi 17 mai (n. 1882)

– 1948: S-a născut violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (m. 2013)

– 1950: S-a născut chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii precum chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară etc.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2009) – 75 de ani

– 1952: A murit Gavril Rotică (pseudonimul lui Gavril Rotariu), poet (considerat un fel de Octavian Goga al Bucovinei) şi gazetar de marcă (cunoscut, în special, datorită campaniilor sale pentru reîntregirea ţării); a făcut parte din delegaţia la Congresul Naţional al Bucovinei (întrunit la 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală de la Cernăuţi), la care s-a hotărât unirea Bucovinei cu Ţara (n. 1881)

– 1956: S-a născut scriitorul, criticul literar, publicistul şi profesorul Mircea Cărtărescu; în aprilie 2015 i-a fost acordată una dintre cele mai prestigioase distincţii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (Österreichischer Staatspreis für Europäische Literatur) pentru întreaga operă literară; după Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este primul autor român distins cu acest premiu literar de mare tradiţie, decernat din 1965

– 1959: S-a născut Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (m. 1995)

– 1971: S-a născut Monica Anghel, cântăreaţă de muzică uşoară, prezentatoare de radio și actriță

– 1975: A murit Eugen Filotti, publicist, traducător și diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor Unite între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (n. 1896) – 50 de ani

– 1977: A murit chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1982: A murit actorul Constantin Neamţu-Ottonel (n. 1885)

– 1990: A murit Carol Lehmann (cunoscut și sub numele Carl Lehmann), alpinist, fotograf și ghid montan de origine săsească; a contribuit la dezvoltarea mișcării montane, la realizarea unor poteci și hărți turistice, marcaje și adăposturi montane în România (n. 1894) – 35 de ani

– 2004: A murit George Muntean, istoric şi critic literar, jurnalist, om politic; fost membru al Lojei masonice Bucovina; în anul 1996 a candidat la preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor (n. 1932)

– 2006: A murit Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (n. 1932)

– 2018: A murit solista și textiera Roxana Popescu (n. 1957)

– 2019: A murit pictorul și profesorul Vasile Celmare (n. 1931)

– 2020: A murit pictorul, desenatorul, iconarul și profesorul Mihai Vladimir Zamfirescu, personalitate marcantă a artei românești și europene contemporane (n. 1936) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New Delhi: Adunarea Generală Anuală a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA) și Summitul Mondial al Transportului Aerian (WATS) (1 – 3 iun.)

– Polonia: Urmează să aibă loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Regatul Unit: Interdicția privind vânzarea de țigări electronice de unică folosință intră în vigoare în Anglia, Scoția și Țara Galilor

– Valparaíso, Chile: Discursul public final al președintelui Gabriel Boric în fața sesiunii plenare a Congresului

– Lima, Peru: Inaugurarea noului aeroport internațional

– Bobigny, Franța: Procesul foștilor directori executivi Ubisoft pentru hărțuire sexuală și morală (1 – 6 iun.)

– Kathmandu: Manifestări de marcare a 24 de ani de la asasinarea regelui Birendra din Nepal, a reginei Aishwarya și a altor opt membri ai familiei regale în masacrul familiei regale

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Comunicaţiilor Sociale” (a LIX-a), înființată la Conciliul Vatican II, se marchează anual în duminica a VII-a din timpul pascal (duminica anterioară Rusaliilor). Prin această zi se încurajează utilizarea mijloacelor de comunicare socială pentru sublinierea cât mai eficientă a mesajului Evangheliei. Mesajul stabilit la 24 ianuarie 2025 de Papa Francisc (1936 – 2025) pentru această zi este intitulat: „Împărtășiți cu blândețe speranța din inimile voastre” (cf. 1Pt 3,15-16)

– „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor” a fost menţionată pentru prima dată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925, când 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie. În prezent ziua este sărbătorită în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la 1 iunie, în Taiwan – la 4 aprilie, în Turcia – la 23 aprilie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 septembrie, în Singapore – la 1 octombrie, în India – la 14 noiembrie etc. NOTA 1: Pe 20 noiembrie se sărbătoreşte „Ziua universală a copiilor” sau „Ziua internațională a drepturilor copilului”, pe baza unei decizii a UNICEF din 1992; la 20.XI.1959 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Copilului, în cadrul celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, iar în anul 1989 a fost adoptată Convenţia Drepturilor Copilului; Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile. NOTA 2: Pe 19 noiembrie este marcată și „Ziua mondială de prevenire a abuzului și violenței asupra copiilor”, lansată în 2000, de către „The Women’s World Summit Foundation”

– „Ziua Mondială a Părinţilor”, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, prin Rezoluţia 66/292, pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Există şi anumite state care aniversează această sărbătoare la alte date calendaristice: SUA (în cea de-a patra duminică a lunii iulie), Republica Coreea (8 mai), Filipine (prima zi de luni din decembrie). NOTA 1: Există şi „Ziua europeană a părinţilor şi a şcolilor”, marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi. NOTA 2: În România „Duminica părinților și copiilor” este serbată anual în Biserica Ortodoxă Română în prima duminică de după „Ziua internaţională a ocrotirii copiilor” din 1 iunie (anul acesta 8 iunie), fiind instituită prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009 a Sfântului Sinod al BOR, cu scopul de a promova importanța familiei în creșterea, formarea și bunăstarea copiilor

– „Ziua Mondială a Laptelui” este sărbătorită la nivel mondial, din 2001, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO), pentru a recunoaşte importanţa laptelui ca aliment global şi pentru a sărbători sectorul lactatelor

– Samoa de Vest: Ziua naţională; independenţa ţării a fost proclamată la 1 ianuarie 1962; din cauza condiţiilor climaterice, se sărbătoreşte la 1 iunie

– 1796: S-a născut fizicianul şi inginerul francez Nicolas (Léonard Sadi) Carnot, unul dintre fondatorii termodinamicii moderne (m. 1832)

– 1804: S-a născut compozitorul rus Mihail Glinka (m. 1857)

– 1841: A murit francezul Nicolas Appert, cel care a inventat metoda de păstrare a alimentelor în vid (n. 1749)

– 1866: S-a născut zoologul american Charles Benedict Davenport, pionier al folosirii tehnicilor statisticii în cercetarea biologică (m. 1944)

– 1878: S-a născut poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (m. 1967)

– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743)

– 1907: S-a născut Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (m. 1996)

– 1908: S-a născut (la Iglo, Ungaria) editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (m. 1997)

– 1919: S-a născut chirurgul american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; împreună cu medicii din echipa sa a reuşit primul transplant al unui organ uman, la 23.XII.1954 (a prelevat un rinichi de la un geamăn monozigot şi l-a transplantat fratelui acestuia, deschizând astfel un nou domeniu în medicină); Premiul Nobel pentru Medicină în 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi (m. 2012)

– 1926: S-a născut Marilyn Monroe (nume real: Norma Jeane Mortensen), actriţă, model, cântăreaţă şi divă pop americană; considerată sex-simbolul anilor ’50 ai secolului XX (m. 1962)

– 1926: S-a născut Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (m. 2012)

– 1927: A murit istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1861)

– 1934: S-a născut Pat (Charles Eugene) Boone, interpret pop american de succes în anii ’50-’60 ai secolului XX, actor şi scriitor

– 1936: S-a născut actorul german Peter Sodann, cunoscut în special datorită rolului său din cel mai longeviv serial poliţist difuzat în Germania, „Tatort” („Scena crimei”) (m. 2024)

– 1937: S-a născut actorul american Morgan Freeman

– 1937: S-a născut actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (m. 2011)

– 1937: S-a născut scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a succesului editorial „Pasărea spin”; scrisă în 1977, cartea s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume și a fost transpusă în serialul de televiziune cu același nume care i-a avut ca protagonişti pe Richard Chamberlain și Rachel Ward (m. 2015)

– 1940: S-a născut actorul, cântărețul și regizorul american de origine franco-elveţiană René Auberjonois; cunoscut pentru rolul său din „Star Trek: Deep Space Nine” din anii ’90 ai secolului trecut (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: A murit Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (n. 1873)

– 1941: A murit Sir Hugh Walpole, scriitor englez (n. 1884)

– 1944: S-a născut matematicianul francez Haim Brézis; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1944: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Robert Powell; cunoscut pentru rolul său din „Iisus din Nazareth”, dramă regizată de Franco Zeffirelli (1977)

– 1945: S-a născut mezzosoprana americană Frederica Von Stade – 80 de ani

– 1946: A murit tenorul austriac Leo Slezak (n. 1873)

– 1953: S-a născut compozitorul, chitaristul şi cântăreţul american Ronnie Dunn; împreună cu Kix Brooks a format unul dintre cele mai renumite duete din istoria muzicii country

– 1954: A murit scriitorul danez Martin Andersen-Nexø (n. 1869)

– 1959: A murit scriitorul britanic Sax Rohmer (pseudonimul lui Arthur Ward), prolificul autor al seriei „Dr. Fu Manchu” (n. 1883)

– 1968: S-a născut Jason Donovan, cântăreţ şi actor australian

– 1968: A murit Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (n. 1880)

– 1974: S-a născut Alanis (Nadine) Morissette, cantautoare, producătoare de înregistrări și actriţă canadiană; deţinătoarea a șapte premii Grammy și șaisprezece premii Juno

– 1983: A murit scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (n. 1900)

– 2008: A murit Yves Saint Laurent (nume complet: Yves Henri Donat Dave Mathieu-Saint-Laurent), cunoscut creator de modă francez, considerat unul dintre cei mai mari designeri ai secolului XX cunoscut creator de modă francez (n. 1936, la Oran/Algeria)