Calendarul zilei – 6 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 6 octombrie 2025, 14:46

S-a întâmplat într-o zi de 6 octombrie

* Cu 617 ani în urmă (1408), în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Lemberg-Liov, era menţionată prima atestare documentară a oraşului Bacău, ca oraș și punct de vamă (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre)

* Acum 588 de ani (1437), prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute în urma victoriei de la Bobâlna. O lună mai târziu răscoala a fost înfrântă

* Sunt marcați 430 de ani (1595) de când, între 6/16 şi 8/18 octombrie, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) era recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20 octombrie 1595 Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir

* În urmă cu 161 de ani (1864) începeau cursurile Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune (actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti), creat în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: „Institutul de muzică vocală” şi „Şcoala de muzică instrumentală” cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. La 17 iulie 1931 s-a transformat în instituţie de învăţământ superior, sub numele de Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică

* Acum 136 de ani (1889), în zona Montmartre din Paris, arondismentul 18, se deschidea clubul de divertisment „Moulin Rouge”, devenit, în cei 127 de ani de existenţă, cel mai faimos teatru varieté din lume

* Cu 107 ani în urmă (1918) era redactată Declaraţia de la Iaşi a „Comitetului naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria”, ca răspuns la manifestul lui Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria şi se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat şi unit cu România (6/19)

* Acum 98 de ani (1927) avea loc, la New York, premiera primului film sonor de lungmetraj cu secvențe de dialog sincronizate din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson. Pelicula este bazată pe „Ziua Ispășirii”, piesă de Samson Raphaelson

* Acum 81 de ani (1944) trupele române şi sovietice treceau la o puternică ofensivă cu scopul eliberării nord-vestului Transilvaniei şi a teritoriului ungar până la Tisa („Operaţiunea Debreţin”) (în a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 79 de ani (1946) avea loc sfinţirea Catedralei ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a primului ministru, Petru Groza, şi a altor oficialităţi (lucrările au fost începute la 20.XII.1936, după planurile arhitectului Ion Trajnescu, întrerupte în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi reluate după încheierea lui)

* Acum 52 de ani (1973) începea cel de-al patrulea război arabo-israelian, cunoscut şi sub numele de „Războiul Kipurului” (nume preluat de la sărbătoarea mozaică Yom Kippur, care a coincis cu declanşarea ostilităţilor), ca urmare a atacului simultan al forţelor egiptene şi siriene asupra forţelor israeliene de pe Înălţimile Golan şi din Peninsula Sinai. Egiptul şi Israelul au acceptat încetarea focului la 23.X.1973, după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 339

* Papa Ioan Paul al II-lea (n. 1920 – m. 2005) devenea, cu 46 de ani în urmă (1979), primul suveran pontif care vizita Casa Albă. Efectuată la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter, vizita la Washington a avut loc la numai 1 an după ce a fost ales papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei și suveran al Vaticanului în anul 1978

* Se împlinesc 30 de ani în urmă (1995) de când era anunțată descoperirea primei exoplanete. 51 Pegasi este o stea pitică galbenă asemănătoare Soarelui situată la 15,6 parseci (50,9 ani-lumină) de Pământ, în constelația Pegas. Aceasta a fost prima stea asemănătoare Soarelui, despre care se știe că are o planetă care se rotește în jurul ei. Descoperirea planetei 51 Pegasi b a fost anunțată pe 6 octombrie 1995 de către Michel Mayor și Didier Queloz. Descoperirea a fost făcută pe baza măsurării Efectului Doppler la Observatorul din Haute-Provence, folosind spectrograful ELODIE. Oamenii de ştiinţă elveţieni Michel Mayor şi Didier Queloz au explorat galaxia din care face parte şi Sistemul Solar, Calea Lactee, în căutarea unor lumi ascunse. În 1995 ei au realizat prima descoperire a unei planete din afara Sistemului Solar, aflată pe orbita stelei 51 Pegasi, o stea din aceeaşi categorie cu Soarele. Descoperirea lor a dat startul unei revoluţii în astronomie. De atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee şi, pornind de la studiul lor, au apărut noi teorii despre modul în care se nasc planetele. Michel Mayor şi Didier Queloz şi-au anunţat descoperirea senzaţională cu ocazia unei conferinţe astronomice desfăşurate la Florenţa, la 6 octombrie 1995. Era prima planetă descoperită pe orbita unei stele din aceeaşi categorie cu Soarele

* Se marchează 15 ani (2010) de la lansarea pe piață a serviciului online de photo-sharing, video-sharing și rețelei sociale, Instagram, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca poze și video-uri, de a le aplica filtre digitale, și de a le distribui pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr. Instagram a fost creat de Kevin Systrom și Mike Krieger, serviciul câștigând rapid în popularitate și atingând, în aprilie 2012, cifra de 100 de milioane de utilizatori înregistrați. Instagram este distribuit prin App Store, Google Play și Windows Phone Store. Serviciul a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru aproximativ 1 miliard de dolari. În 2013, Instagram a crescut cu 23%, în timp ce Facebook, compania-mamă, cu doar 3%. Instagram este una dintre cele mai utilizate rețele sociale în comunicarea companiilor cu consumatorii. Conform datelor publicate, există 25 milioane de conturi de business pe Instagram, iar peste 80% dintre utilizatorii de Instagram din lume urmăresc un cont de business

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Toma (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Sukkot (7 – 13 oct.)

– 1835: S-a născut pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (m. 1877) – 190 de ani

– 1868, 6/18: S-a născut Dimitrie Călugăreanu, medic, fiziolog și naturalist; a făcut studii de fiziologie a sistemului nervos și de hematologie; a fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România, prin cursul de chimie fiziologică (1908); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1937). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 18.X.1868

– 1892, 6/20: S-a născut (la Avdela, azi în Grecia) Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european; cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (m. 1977)

– 1895: S-a născut Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (m. 1974) – 130 de ani

– 1902: S-a născut Petre Ţuţea, filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991)

– 1903, 6/19: A murit (la Monastîr, Macedonia – FYROM) pedagogul aromân Apostol Mărgărit; ca inspector al şcolilor din Macedonia (1878-1902), a contribuit la înfiinţarea a peste o sută de şcoli primare şi secundare; a promovat cauza românească prin lucrări publicate în străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1836, Abdela, Grecia). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1832

– 1907: S-a născut Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (m. 1977)

– 1914: S-a născut poetul Horia Nițulescu (m. 1982)

– 1916: S-a născut sculptorul Iftimie Bârleanu (m. 1986)

– 1920: S-a născut lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; de numele său se leagă introducerea conceptului de protoromână; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1997) – 105 ani

– 1923: S-a născut Dragoş Morărescu, sculptor, gravor, arhitect, pictor (m. 2005)

– 1925: A murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1875) – 100 de ani

– 1927: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne româneşti de chirurgie cardiovasculară; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (m. 2021)

– 1929: S-a născut Mihai Corneliu Drăgănescu, inginer electronist, eseist şi filosof; creatorul şcolii româneşti de informatică; membru titular al Academiei Române din 1990, preşedinte al acestui for (1990-1994) (m. 2010)

– 1929: S-a născut pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2011)

– 1930: S-a născut Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (m. 2002) – 95 de ani

– 1933: S-a născut actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (m. 2003, la Bucureşti)

– 1935: S-a născut tenorul Vasile Moldoveanu; a cântat pe cele mai celebre scene din lume, fiind artistul român cu cele mai multe reprezentaţii din istoria modernă a teatrului Metropolitan din New York – 90 de ani

– 1938: S-a născut actriţa Veronica Lazăr, stabilită în Italia din anii ’60 şi cunoscută mai ales pentru rolurile din „Ultimul tango la Paris”, de Bernardo Bertolucci şi „Inferno”, de Dario Argento (m. 2014, la Roma). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 16.X.1938

– 1947: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (m. 2018)

– 1947: S-a născut pictorul şi graficianul Alexandru Szabo, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare (m. 2020)

– 1956: A murit Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1905)

– 1960: S-a născut pictorul Robert Vraciu – 65 de ani

– 1973: S-a născut actorul de teatru şi film Silviu Biriş

– 1987: A murit (la Paris) Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după Al Doilea Război Mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a O.N.U, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (n. 1899)

– 2003: A murit Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912)

– 2009: A murit Mircea Angelescu, unul dintre cei mai importanţi conducători din istoria fotbalului românesc (preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal între anii 1969-1975 şi 1986-1989; primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal între anii 1992 şi 1996), de profesie inginer constructor, cadru didactic universitar; în 1990, pentru scurt timp, a fost ministru al sportului (n. 1938)

– 2017: A murit muzicologul şi criticul muzical Anca Florea (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (6 – 9 oct.)

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Apărare) al UE

-Madrid: Soția prim-ministrului spaniol, Begoña Gómez, a fost chemată în fața unui judecător care trebuie să o informeze despre cererea sa de amânare în fața unui juriu

– Stockholm: Anunțarea laureatului din acest an al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină

-Geneva: Sesiunea anuală a comitetului executiv al Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați (UNHCR) (6 – 10 oct.)

-Paris: Votul Consiliului Executiv al UNESCO privind candidaturile pentru Direcția Generală (6 – 10 oct.)

-Haga, Țările de Jos: CPI își dă verdictul în cazul fostului comandant sudanez „Ali Kushayb”

-New York:  Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea

– Londra: Dieselgate – Mercedes, Nissan, Renault, Peugeot/Citroën și Ford în instanța britanică (6 oct. 2025 – 9 ian. 2026)

– New York: Blackrock – Rezultatele trimestrului al treilea

– China: Tenis – Turneul WTA de la Wuhan (6 – 12 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 6 – 12.X: „Săptămâna de Conştientizare a Dislexiei” este marcată pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002. „Săptămâna de conştientizare a dislexiei” are loc în prima săptămână completă a lunii octombrie, începând întotdeauna în prima zi de luni a lunii octombrie. Tema din acest an este „Dislexia: Creșterea volumului”. Pe 8 octombrie în fiecare an este sărbătorită „Ziua internațională a dislexiei”

– „Ziua Mondială a Paraliziei Cerebrale” a fost marcată, din 2012, în prima zi de miercuri din octombrie, apoi, din 2019, pe 6 octombrie, pentru a fi alături de cele 17 milioane de persoane care suferă de această afecţiune în întreaga lume. Proiectul, inițiat de Cerebral Palsy Alliance (Australia) și United Cerebral Palsy (SUA), este susținut în prezent de peste 450 de organizații de servicii de paralizie cerebrală, universități, grupuri de părinți, instituții de cercetare, grupuri de studenți, școli și spitale pentru copii din 65 de țări

– „Ziua Mondială a Habitatului”; se sărbătoreşte în prima zi de luni din octombrie, în baza Rezoluţiei 40/202 din 7.XII.1985 a Adunării Generale a ONU, la recomandarea Comisiei pentru aşezări umane; se marchează din 1986, când s-au împlinit zece ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, de la Vancouver, Canada. Ziua Mondială a Habitatului 2025 se va concentra pe „Răspunsul la crizele urbane” pentru a aborda schimbările climatice, conflictele și inegalitatea din zonele urbane

– „Ziua Mondială a Arhitecturii”; se marchează pe baza unei hotărâri a Consiliului Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din iunie 1985 (- 40 de ani) şi este consacrată calităţii în arhitectură şi urbanism; după cea de-a XX-a reuniune a Consiliului, de la Barcelona, s-a decis ca din 1997 să se celebreze în aceeaşi zi cu cea a habitatului, adică în prima zi de luni din octombrie, în loc de 1 iulie ca până atunci. Consiliul Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor (UIA) a ales ca temă pentru ediţia din 2025: „Design pentru rezistență”

– 1873: A murit (la Londra) Paweł Edmund Strzelecki, călător, cercetător, geograf, geolog și explorator polonez (n. 1797)

– 1880: A murit Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească; contribuţii importante în descoperirea planetei Neptun (n. 1809) – 145 de ani

– 1882: S-a născut Karol Szymanowski, compozitor, critic muzical, pianist şi profesor polonez; unul dintre reformatorii învăţământului muzical din Polonia (m. 1937)

– 1886: S-a născut pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer; unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai secolului al XX-lea (m. 1960)

– 1887: S-a născut Le Corbusier (nume real: Charles Edouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atît ale urbanismului modern cît şi designului modern la modul foarte general (m. 1965)

– 1903: S-a născut fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru fizică în 1951 (m. 1995)

– 1908: S-a născut actriţa americană de film Carole Lombard (numele real: Jane Alice Peters), soţia actorului Clark Gable; a debutat în filme mute (m. 1942, într-un accident de avion)

– 1912: A murit Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru Pace în 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1829)

– 1914: S-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002)

– 1923: S-a născut scriitorul turc Yaşar Kemal (numele adevărat: Kemal Sadık Gökçeli), unul din cei mai cunoscuţi romancieri ai Turciei (m. 2015)

– 1927: S-a născut Paul Badura-Skoda, pianist şi muzicolog austriac (m. 2019)

– 1929: S-a născut actorul francez de film Bruno Cremer (m. 2010)

– 1929: S-a născut Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019)

– 1930: S-a născut actorul american Lou Cutell (m. 2021) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; considerat părintele domeniului astronomiei cu raze X cosmice; Premiul Nobel pentru fizică în 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba, pentru contribuţiile de pionierat în astrofizică, contribuţii ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (m. 2018)

– 1935: S-a născut sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestling-ului mondial (m. 2018) – 90 de ani

– 1948: S-a născut omul politic nord-irlandez Gerry Adams, preşedinte (1983-2018) al partidului Sinn Féin (aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – IRA); este unul dintre arhitecţii procesului de pace în Irlanda de Nord (a participat, în iulie 1997, la tratativele de pace privind această provincie, alături de premierul britanic, Tony Blair, de cel nord-irlandez, David Trimble, şi de o serie de reprezentanţi de frunte ai unioniştilor nord-irlandezi)

– 1959: S-a născut Lai Ching-Te (cunoscut și sub numele de William Lai), politician și medic taiwanez, președinte al Republicii Chineze (Taiwanului) din 20 mai 2024; vicepreședinte al Taiwanului (2020–2024)

– 1981: A fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918)

– 1989: A murit actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (numele la naştere: Ruth Elizabeth Davis); în 1999 a fost clasată pe locul 2, după Katherine Hepburn, pe lista celor mai bune actriţe ale tuturor timpurilor, listă realizată de Institutul American de Film (n. 1908)

– 1999: A murit cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina” fadó-ului (n. 1920)

– 2000: A murit Richard Farnsworth, actor de film şi cascador american; a jucat în peste 300 de filme şi a fost cel mai bătrân actor nominalizat vreodată la „Oscar” (în anul 2000, pentru filmul „The Straitght Story”) (n. 1920) – 25 de ani

– 2011: A murit actriţa australiană Diane Cilento (n. 1933)

– 2012: A murit Chadli Bendjedid, ofiţer şi om politic algerian, fost preşedinte al Algeriei între anii 1979 şi 1992, unul dintre arhitecţii instituţiilor democratice din această ţară (n. 1929)

– 2015: A murit Árpád Göncz, om politic ungar, primul preşedinte al Ungariei după prăbuşirea comunismului, în perioada 1990-2000; disident comunist, scriitor şi traducător (n. 1922) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (n. 1942, în Georgia) – 10 ani

– 2018: A murit soprana spaniolă de origine catalană Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballé i Folch); s-a numărat printre cele mai mari nume ale scenei lirice mondiale din ultima jumătate de secol, în muzica de operă, oratorii și lieduri; renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto” (n. 1933)

– 2019: A murit muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (n. 1939)

– 2020: A murit Eddie Van Halen (nume complet: Edward Lodewijk Van Halen), chitarist, cântăreţ, compozitor, textier şi producător muzical american de origine neerlandeză; considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria rockului; conducătorul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex Van Halen, al grupului hard rock „Van Halen” (n. 1955) – 5 ani

– 2022: A murit cântăreața americană Jody Miller, legenda muzicii country (n. 1941)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 6 octombrie 2025, 14:46

S-a întâmplat într-o zi de 5 octombrie

* Cu 443 de ani în urmă Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie) (5/15)

* Acum 263 de ani avea loc premiera operei „Orfeu şi Euridice” de Christoph Willibald Gluck (n. 1714 – m. 1787). La data de 5 octombrie 1762 s-a jucat în premieră, la Burgtheater din Viena, „Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi, în limba italiană, primul produs al colaborării dintre cei doi autori. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” rămâne o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când, lângă Londra, avea loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km şi a fost câştigat de A. Calder

* În urmă cu 128 de ani (1897) apărea (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret (5/17)

* Se marchează 115 ani (1910) de când, în urma abolirii monarhiei, Portugalia s-a proclamat republică

* Acum 107 ani (1918) reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dădea citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală (5/18)

* În urmă cu 104 ani (1921) avea loc crearea Federaţiei Internaţionale a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924)

* Se împlinesc 95 de ani de când, între 5 şi 12 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional

* Acum 83 de ani (1942), la Opera Română din Bucureşti, a avut loc premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu)

* Cu 76 de ani în urmă (1949) erau stabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză. Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, s-a semnat Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, iar la 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, s-a adoptat Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe

* Celebra replică „Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară, cu 63 de ani în urmă (1962), într-o sală de cinema, la premiera primului film din seria „James Bond” – „James Bond Dr. No”. Premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. James Bond, sau agentul 007, cum mai este cunoscut, este un personaj din romanele lui Ian Fleming (12 romane şi 2 colecţii de scurte povestiri) şi seria filmelor James Bond. Rolul său a fost jucat de-a lungul timpului de mai mulţi actori, cum ar fi Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig. Agent Secret al Serviciilor Secrete Britanice, James Bond a fost personajul principal în nu mai puţin de 25 de pelicule, iar franciza care îi poartă numele este cea mai longevivă din istoria cinematografiei

* Tot acum 63 de ani (1962) avea loc lansarea piesei „Love Me Do”, primul single al formației britanice The Beatles

* Se marchează 55 de ani (1970) de când era fondat Colegiul Divizionar A, prima formulă de organizare a cluburilor profesioniste de fotbal din România, organism ce a avut un rol mai mult formal până în 1990. Trecând succesiv prin mai multe schimbări s-a ajuns, la 22.I.1993, la denumirea actuală – Liga Profesionistă de Fotbal, structură sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I

* Cu 47 de ani în urmă (1978) intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (deschisă spre semnare, la Geneva, la 18.V.1977)

* Sunt marcați 25 de ani (2000) de când președintele Iugoslaviei, Slobodan Milošević (sau Miloșevici – n. 19141 – m. 2006), era nevoit să renunțe la putere în urma unor demonstrații violente organizate în Belgrad. În data de 5 octombrie 2000, sute de mii de oameni din întreaga Serbie au luat cu asalt Belgradul reuşind, prin intermediul protestelor de stradă, să-l forţeze pe preşedintele Slobodan Milošević să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din septembrie. Apariţia câştigătorului scrutinului, Vojislav Koštunica, la postul naţional de televiziune în acea seară a marcat sfârşitul politic al autocraţiei Milošević. Câteva luni mai târziu, Milošević a fost arestat, fiind acuzat de crime de război, crime împotriva umanității și o gravă încălcare a Convenției de la Geneva. Slobodan Milošević a fost predat în custodia Națiunilor Unite și a fost trimis în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, însă a murit după 5 ani de închisoare cu doar 50 de ore înaintea declarării verdictului. Milošević, suferind de boli grave ale inimii, de tensiune și diabet, a murit în urma unui atac de cord în condiții neelucidate. A fost una din figurile marcante ale războiului din Iugoslavia în anii ’90 și ale războiului din Kosovo în 1999

* Acum 8 ani (2017) avea loc publicarea anchetei New York Times care dezvăluie cazul lui Harvey Weinstein, producător de film american de origine evreiască acuzat de hărțuire sexuală de mai multe actrițe, care a lansat mișcarea #MeToo pe rețelele de socializare. La 24 februarie 2020, Harvey Weinstein a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale

* Cu doar 4 ani în urmă (2021) moțiunea de cenzură intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”, inițiată de PSD și susținută de USR și AUR, a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”. Guvernul Florin Cîțu a fost demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Este cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă. Guvernul Florin Cîțu a guvernat România începând cu 23 decembrie 2020 și până la 25 noiembrie 2021. Acesta a fost format în urma alegerilor parlamentare din același an. Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021 cu 281 de voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă” dintre cele 281 de voturi exprimate și a rămas în funcție cu atribuții limitate până la investirea noului Guvern Ciucă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Faustina Kowalska, călugăriță (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc”, sărbătorită, din 2019, în prima duminică a lunii octombrie, a fost inițiată la prima ediție a Congresului Național de Gastronomie și Vin (2017) de Cezar Ioan (Vinul.ro), Chef Nico Lontras (Rare Food Services) și Cosmin Dragomir (gastroart.ro)

– „Ziua Jandarmeriei Montane”; 5 octombrie 2001 reprezintă momentul oficial al înființării Jandarmeriei Montane, deoarece, la această dată, conducerea Jandarmeriei Române a aprobat înființarea unei unități specializate având ca misiuni principale menținerea ordinii publice în stațiune, pe pârtiile de schi și pe traseele turistice, salvarea turiștilor aflați în dificultate în zona montană și protecția mediului înconjurător

– 1830: A murit Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (n. 1777) – 195 de ani

– 1841: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa)

– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903)

– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (m. 1927) – 175 de ani

–  1851, 5/17: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa)

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5.IX.1857

– 1865: S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931) – 160 de ani

– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957)

– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976)

– 1884: S-a născut prozatorul D.[imitrie] V.[asiliu] Barnoschi (m. 1954). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 21.IX.1884

– 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972)

– 1901: S-a născut inginerul și profesorul Lazăr Stoicescu, creatorul școlii românești de termotehnică (m. 1975)

– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor de naţionalitate maghiară din România (m. 1970)

– 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti din 1946 pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). NOTĂ: Unele surse, printre care și Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999), dau ca dată a naşterii 7 octombrie 1902

– 1913: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (m. 1993)

– 1925: S-a născut fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (m. 2005) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (m. 2018)

– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010)

– 1933: S-a născut Monica Lazăr, critic literar; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (m. 1984)

– 1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia)

– 1939: S-a născut pictorul şi profesorul Mihai Bandac

– 1941: S-a născut Nicolae Constantinescu, etnolog, antropolog, folclorist și profesor universitar

– 1945: S-a născut Alexandru Călinescu, critic şi istoric literar, publicist și profesor universitar; fost disident în timpul regimului Ceaușescu; a fost director al Bibliotecii Centrale Universitare Mihai Eminescu din Iași – 80 de ani

– 1947: S-a născut scenograful Radu Corciova

– 1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (m. 2012)

– 1950: S-a născut Doina (Smaranda Elena) Uricariu, poetă, editor şi eseistă – 75 de ani

– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian – 65 de ani

– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900)

– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905)

– 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1979: A murit inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906)

– 1985: A murit folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920) – 40 de ani

– 1986: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902)

– 1988: A murit dirijorul de cor, compozitorul și profesorul Dumitru D. Botez; a cântat o vreme în Orchestra Radio, la violă; în anul 1945 a fost numit dirijor al Corului Radio, pe care avea să-l conducă mulţi ani; a dirijat, de asemenea, şi Corul Filarmonicii „George Enescu; este autorul unor sute de lucrări corale care sunt incluse şi astăzi în repertoriile de specialitate din toată ţara (n. 1904)

– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 1993: A murit părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1903)

– 2000: A murit Cătălin Hîldan, fost fotbalist care s-a afirmat la Dinamo Bucureşti; a jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou; de la debutul său în Divizia A, la 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hîldan” (n. 1976) – 25 de ani

– 2001: A murit actorul Boris Ciornei (n. 1923)

– 2016: A murit basul şi profesorul Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (n. 1935)

– 2017: A murit arhitectul şi profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Leon al XIV-lea prezidează Sfânta Liturghie la ora 10:30 (ora Romei), în Piața San Pietro, cu ocazia Jubileului misionarilor și a Jubileului migranților

– Manchester: Congresul Partidului Conservator (5 – 8 oct.)

– Amsterdam: Miting pro-palestinian

– Rabat, Maroc: Marș național în sprijinul palestinienilor

– Siria: Au loc primele alegeri parlamentare, după înlăturarea preşedintelui Bashar al-Assad

– Serbia: Manifestări de marcare a 25 de ani de la căderea lui Slobodan Milošević

– Tel Aviv: Ceremonie în memoria victimelor Festivalului Nova

– Paris: Curse de cai – Premiul Arcului de Triumf

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Profesorilor” a fost proclamată de UNESCO, în 1994, pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, recomandare care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic; în România se marchează din 1996. NOTA 1: Pe 24 ianuarie este marcată, din 2019, „Ziua internaţională a educaţiei”, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia, în zilele de 3-5 decembrie 2018. NOTA 2: În România mai este marcată și „Ziua învăţătorului” la 5 iunie, pe baza Legii nr. 289/2007, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823)

– „Ziua Internațională de Rugăciune pentru Pacea Ierusalimului”, instituită cu aprobarea a peste 1200 de conducători creștini din diferite denominații și culturi ale lumii, se ține anual în prima duminică din octombrie, aproape de sărbătoarea Yom Kippur. Chemarea este pentru o mijlocire mondială, susținută, înflăcărată, informată pentru planurile și scopurile lui Dumnezeu pentru Ierusalim și pentru poporul său. Această inițiativă de rugăciune mondială își are rădăcinile în sărbătoarea Yom Kippur, și pentru prima dată în istoria Bisericii, face un efort în a lega calendarul liturgic creștin cu calendarul Biblic, evreiesc

– „Ziua Mondială a Mersului pe Jos” (TAFISA World Walking Day), marcată în prima duminică al lunii octombrie, promovează sănătatea prin mişcare; iniţiativa a fost luată de către Asociaţia Internaţională a Sportului pentru Toţi (TAFISA), în 1991, din dorinţa de a transforma mersul pe jos într-un fenomen de masă, pentru o viaţă activă, ferită de obezitate şi riscurile asociate acesteia. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine acest eveniment în cadrul iniţiativei anuale globale intitulate „Mişcare pentru Sănătate”

– 1712: S-a născut pictorul italian Francesco Guardi (m. 1793)

– 1713: S-a născut Denis Diderot, enciclopedist, filosof şi scriitor francez; coeditor, împreună cu Jean le Rond D’Alambert, al „Enciclopediei franceze” (m. 1784)

– 1848: S-a născut Jean-Baptiste Édouard Detaille, pictor și ilustrator francez remarcat pentru precizia și detaliile sale realiste; este considerat specialist în pictura militară franceză, făcându-l unul dintre ultimii maeștri ai genului înainte ca acesta să dispară treptat la începutul secolului al XX-lea (m. 1912)

– 1864: S-a născut Louis Jean Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948)

– 1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (n. 1823)

– 1874: A murit Francis Walker, entomolog englez; unul dintre cei mai prolifici autori din acest domeniu (n. 1809)

– 1879: S-a născut John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (m. 1951)

– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819) – 145 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul german Conrad Weiss (m. 1940)

– 1882: S-a născut fizicianul, inginerul, profesorul și inventatorul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri (m. 1945)

– 1908: S-a născut Joshua Lockwood Logan III, regizor american de teatru și film, dramaturg, scenarist și actor; a câștigat un premiu Pulitzer pentru co-scrierea musicalului South Pacific și a fost implicat în compunerea altor musicaluri (m. 1988)

– 1923: S-a născut Stig Halvard Dagerman, scriitor și jurnalist suedez (m. 1954)

– 1924: S-a născut scriitorul chilian José Donoso (m. 1996)

– 1933: S-a născut actriţa australiană Diane Cilento (m. 2011)

– 1936: S-a născut Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (m. 2011)

– 1939: S-a născut actrița și cântăreața franceză Marie Laforêt (nume real Maïténa Marie Brigitte Doumenach), reprezentantă a Noului Val francez, celebră exponentă a şansonetei franceze (m. 2019)

– 1939: S-a născut Marie-Claire Blais, scriitoare canadiană de limbă franceză, laureată cu Premiul Médicis în 1966 pentru romanul „Une saison dans la vie d’Emmanuel” („Un sezon în viaţa lui Emmanuel”) (m. 2021)

– 1939: S-a născut actriţa mexicană Carmen Salinas, cunoscută din telenovelele „María la del Barrio” („Sărmana Maria”) şi „Maria Mercedes”; a fost membră a Camerei Deputaților din Mexic (m. 2021)

– 1940: S-a născut actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (m. 2018) – 85 de ani

– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899) – 85 de ani

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Scott (pe numele său real Peter Pendleton) (m. 2012)

– 1947: S-a născut interpretul și compozitorul britanic de rock Brian Johnson; cunoscut pentru asocierea sa, timp de peste trei decenii, cu trupa de rock australian hard / blues rock „AC/DC”, ca vocalist principal

– 1953: A murit Friedrich Wolf, medic şi om de cultură german (n. 1888)

– 1955: S-a născut Ángela Molina Tejedor, una dintre actrițele remarcabile ale cinematografiei spaniole – 70 de ani

– 1967: S-a născut Guy Pearce, actor şi muzician australian de origine engleză

– 1974: A murit mezzosoprana italiană Ebe Stignani (n. 1903)

– 1975: S-a născut actriţa britanică de film Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani – 50 de ani

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 5.XII.2002

– 2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină în 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă)

– 2011: A murit actorul american Charles Napier (n. 1936)

– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955)

– 2012: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (n. 1925)

– 2013: A murit Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (n. 1922)

– 2014: A murit Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (n. 1917)

– 2014: A murit Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (n. 1930)

– 2015: A murit regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (n. 1948) – 10 ani

– 2015: A murit cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (n. 1950) – 10 ani

– 2016: A murit fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară; studii privind prezicerea/semnalarea unor noi moduri de dezintegrare radioactivă naturală a nucleelor grele; a jucat un rol de seamă în cooperarea ştiinţifică germano-română; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (n. 1935)

– 2017: A murit Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (n. 1947)

– 2019: A murit tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii; a înființat Fundația „Marcello Giordani” pentru a sprijini tinerii cântăreți (n. 1963)

– 2020: A murit actriţa britanică Margaret Nolan (n. 1943) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 6 octombrie 2025, 14:46

S-a întâmplat într-o zi de 4 octombrie

* Cu 693 de ani în urmă (1332) o scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon atesta existenţa claselor sociale în Moldova de sud-vest, prin sintagma „puternicii acelor locuri”

* Acum 177 de ani (1848) apărea săptămânal (până în septembrie 1850), la Cernăuţi, cu text româno-german, publicaţia „Bucovina”, gazetă românească de politică, religie şi literatură, sub conducerea fraţilor Hurmuzachi (Gheorghe, Alexandru şi Eudoxiu). Este primul periodic al românilor bucovineni, tribună de apărare a intereselor lor naţionale, intelectuale şi materiale (4/16)

* Acum 172 de ani (1853) Imperiul Otoman declara război Rusiei, fapt ce a declanşat Războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte, şi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Operaţiunile militare au avut loc la Dunăre, în Transcaucazia, la Marea Baltică, pe coastele Kamceatkăi şi în Crimeea, unde s-au desfăşurat cele mai importante lupte (4/16)

* În urmă cu 96 de ani, într-o zi de 4 octombrie 1929, sub directoratul lui Liviu Rebreanu, s-a inaugurat Studioul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu piesa „Muşcata din fereastră”, de Victor Ion Popa, prezentată în premieră, în regia lui Paul Gusty

* Acum 78 de ani, în perioada 4 – 9 octombrie 1947, la Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din România, participanţii au cedat presiunilor făcute de comunişti şi au acceptat să intre în tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”

* Cu 68 de ani în urmă (1957), la ora 22:28 de minute şi 34 de secunde (ora Moscovei), URSS lansa primul satelit artificial al Pământului „Sputnik-1”, care a deschis era zborurilor cosmice. După 314,5 secunde satelitul s-a desprins de rachetă şi a început să emită semnale. Semnalele au fost interceptate pe poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a coborât după orizont. Zborul efectuat de Sputnik-1 a putut fi văzut de toată lumea. Semnalul emis de el putea fi interceptat de oricare radioamator în orice punct al globului pământesc. Cu toate că Sputnik nu a fost dotat cu echipament tehnic, analiza caracterului semnalului şi observările optice ale orbitei de zbor au permis obţinerea unor date ştiinţifice importante. Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile şi a efectuat 1440 de rotaţii în jurul pământului. În 1958, atunci când el s-a dezmembrat în straturile superioare ale atmosferei, pe orbită se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. În prezent pe orbitele extraterestre zboară mii de aparate spaţiale complicate ce aparţin diferitelor ţări, un întreg sistem la baza căruia s-a aflat micul satelit sovietic

* Acum 66 de ani, într-o zi de 4 octombrie 1959, a fost lansată staţia automată interplanetară sovietică „Luna-3″. La 7 octombrie aceasta a fotografiat partea invizibilă a Lunii. În timpul misiunii au fost realizate 30 de fotografii

* Se marchează 65 de ani (1960) de când Statele Unite ale Americii au lansat în spaţiu „Courrier IB”, primul satelit folosit în telecomunicaţii

* Acum 62 de ani (1963) era înfiinţat Muzel în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”. Etnograful Cornel Irimie a creat un muzeu al tehnicii populare pentru care a primit, în 1962, aprobare de la Academia Română şi apoi, în 1963, pe o tematică gândită la nivel naţional împreună cu etnografi din Sibiu şi din ţară, a inaugurat muzeul din Dumbrava Sibiului. Tematica propusă de Cornel Irimie a pornit de la faptul că la vremea respectivă s-au făcut o serie de cercetări în România şi s-au găsit foarte multe instalaţii de tehnică populară, care funcţionau încă foarte bine. Existau mii de mori hidraulice, pive, dârste, vâltori, mori de vânt, mori acţionate de forţa cailor, râşniţe manuale şi tot felul de instalaţii provenite din epoca preindustrială. În prezent muzeul se întinde pe o suprafaţă de 131 de hectare

* În urmă cu 32 de ani (1993) Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru cu drepturi depline al acestui organism. Ceremonia de aderare a avut loc la 7.X.1993, la Viena

* Cu 26 de ani în urmă (1999) România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” — CTBT), principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare, negociat la Geneva, între 1994 și 1996 și adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996. Nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării și neratificării acestuia de către o serie de state cu programe nucleare. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996. În prezent, 185 de state membre ale ONU au semnat CTBT, iar dintre acestea, doar 170 l-au şi ratificat. Începând cu anul 2013, România are un reprezentant în Grupul Persoanelor Eminente („Group of Eminent Persons”) creat în sprijinul intrării în vigoare a Tratatului. România a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO), prin consens, în cadrul celei de a 45-a sesiuni a Comisiei Pregătitoare a CTBTO de la Viena. Funcţia a fost exercitată pe parcursul anului 2016, care a marcat aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Tratatului şi înfiinţarea Comisiei

* Acum 7 ani (2018) Timişoara a lansat o premieră naţională, devenind primul oraş din România care foloseşte şi transportul în comun naval de persoane, pe un curs de apă interior, Canalul Bega, ca transport alternativ şi ecologic. Prima cursă de pasageri pe Bega a pornit în 1869, fiind întrerupt în 1967; Bega a fost primul canal navigabil din România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloaie (n.16.XI.1903 – m.4.X.1993) este considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; profesor de teologie, filosof, istoric, scriitor, ziarist şi traducător, a adus contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; traducerea Filocaliei (12 volume) și uriașa operă teologică, apărute în timpul regimului comunist, a cărui ideologie promova exclusiv ateismul, au constituit la propriu acte de mărturie creștină; a fost închis cinci ani în închisorile comuniste; a fost un mărturisitor al credinţei ortodoxe şi un trăitor isihast al acesteia; membru al Academiei Române. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la 12 iulie 2024, împreună cu alți 15 clerici români; proclamarea canonizării generale a avut loc pe 4 februarie 2025, iar proclamarea canonizării locale va avea loc pe 4 octombrie, ziua lui de prăznuire

– Sf. Francisc din Assisi (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1859: S-a născut compozitorul George Cosmovici (m. 1927, la Paris)

– 1873, 4/17: S-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (m. 1939)

– 1881: S-a născut George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1965)

– 1890, 4/27: S-a născut Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (m. 1957) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 14.X.1890

– 1904: A murit Ioniţă Scipione Bădescu, publicist şi poet; membru al „Junimii”; prieten cu Mihai Eminescu (n. 1847)

– 1910: S-a născut Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1977) – 115 ani

– 1915: A murit inginerul Mihail Râmniceanu (Romniceanu); colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a proiectat construirea a peste 1.000 km de cale ferată; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854) – 110 ani

– 1917: S-a născut pictorul Constantin Dipşe (m. 2010)

– 1933: S-a născut Florea Firan, critic şi istoric literar, publicist, editor şi profesor universitar; directorul revistei şi editurii „Scrisul Românesc” din Craiova

– 1933: S-a născut baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (m. 2013)

– 1933: S-a născut George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (m. 2014)

– 1934: S-a născut Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (m. 2016)

– 1936: S-a născut sculptoriţa Ioana Kassargian (m. 1985)

– 1937: S-a născut Ioanid Romanescu (pseudonim al lui Valentin Tudose), poet şi traducător (m. 1996)

– 1940: A murit (persecutat de legionari, s-a sinucis) Petre Andrei, sociolog, filosof şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1891) – 85 de ani

– 1941: S-a născut pictorul și profesorul Silviu Oravitzan Creţu; la baza concepţiei sale picturale stă viziunea crucii; fondator al galeriei „Pro Arte” din Lugoj şi al unei galerii de artă la New York

– 1943: S-a născut Marian Nistor, cântăreț și compozitor de muzică ușoară; fondatorul și solistul trupei „Savoy”

– 1943: S-a născut Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (m. 2007)

– 1944: S-a născut Ion Vartic, eseist, teatrolog, critic şi istoric literar, profesor universitar; director general al Teatrului Naţional din Cluj (2000-2010)

– 1944: A murit geologul Ion Popescu-Voiteşti, pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (n. 1876)

– 1957: S-a născut Valeria Sitaru, actriţă, regizoare, profesoară, scriitoare şi realizatoare de emisiuni tv

– 1978: S-a născut actorul de teatru Marius Manole

– 1981: A murit Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor român de origine cehă (n. 1898)

– 1989: A murit interpretul de muzică uşoară Luigi (Ludovic) Ionescu (n. 1927)

– 1993: S-a născut Alina Emilia Vuc, sportiva care a obținut prima medalie mondială din istoria luptelor feminine românești (2017)

– 2006: A murit Violeta Zamfirescu, poetă şi prozatoare; redactor la Radioteleviziunea Română, între anii 1956-1959 şi 1968-1969 (n. 1920)

– 2007: A murit Hero Lupescu, regizor de operă și profesor (n. 1927)

– 2011: A murit medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1926)

– 2012: A murit Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (n. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 3.X.2012

– 2021: A murit prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– München: Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, îi primește pe omologii săi din UE și pe comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, pentru discuții menite să „producă o schimbare în politica de migrație”

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în aceste zile are loc Jubileul misionarilor și Jubileul migranţilor (4 – 5 oct.)

– Georgia: Alegeri municipale

– Ungaria: Al 5-lea marș al Mândriei de la Pècs, în sudul Ungariei, în ciuda interdicției impuse de poliție

– Perth: Campionatul de Rugby, Sezonul regulat: Australia – Noua Zeelandă

– Londra: Campionatul de Rugby, Sezonul regulat: Argentina – Africa de Sud

Aniversări – Comemorări

– 4 – 10.X: „Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic” este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătaţirea condiţiei umane; declarată la cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU prin Rezoluţia 54/68 din 6.XII.1999, pentru a sărbători contribuţiile aduse de ştiinţa şi tehnologia spaţială la îmbunătăţirea condiţiei umane; datele amintesc de lansarea, la 4.X.1957, de către URSS, a primului satelit artificial al Pământului (Sputnik 1), care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi de intrarea în vigoare, la 10.X.1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic

– 4 – 5.X: „Zilele Mondiale ale Migrantului și Refugiatului” (a 111-a), marcată de obicei în ultima duminică din septembrie, anul acesta se celebrează pe 4-5 oct. pentru a coincide cu Jubileul migranţilor stabilit de Biserica romano-catolică în cadrul Anului Jubileu 2025; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 1952, ziua a preluat o conotație mai largă și mai internațională; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați; la cererea Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2005, „Ziua mondială a migranților și a refugiaților” a fost sărbătorită de Biserica Universală în a doua duminică după Bobotează; la 14 ianuarie 2018, Papa Francisc a anunțat schimbarea datei de marcare a acestei zile, din ianuarie în ultima duminică din septembrie; mesajul de anul acesta transmis de Papa Leon al XIV-lea se intitulează: „Migranţii, misionari ai speranţei”

– „Ziua Internaţională a Animalelor”, zi în care este readusă în prim plan situaţia speciilor aflate în pericol; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. NOTĂ: Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică

– Ziua naţională a Regatului Lesotho (fost Basutoland); aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1515: S-a născut pictorul şi graficianul renascentist german Lucas Cranach „cel Tânăr” (m. 1586) – 510 ani

– 1669: A murit pictorul şi gravorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn), considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale (n. 1606)

– 1720: S-a născut Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, unul dintre cei mai iluştri gravori din toate timpurile, scenograf, arhitect, restaurator, decorator, colecţionar, anticar, comerciant, arheolog şi cărturar veneţian (m. 1778) – 305 ani

– 1814: S-a născut pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (m. 1875)

– 1874: S-a născut Gavriil Kazarov (Catzarow), istoric şi arheolog bulgar; considerat drept cel mai bun cunoscător al vieţii tracilor; membru corespondent străin al Academiei Române (1936) (m. 1958)

– 1895: S-a născut actorul şi regizorul de film american Buster Keaton (m. 1966) – 130 de ani

– 1904: A murit sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi; a realizat „statuia Libertăţii”, oferită în dar de statul francez Statelor Unite ale Americii, cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei SUA (n. 1834)

– 1905: S-a născut compozitorul belgian René Defossez (m. 1988) – 120 de ani

– 1913: A murit (la Tanger, în Maroc) Josep Tapiró i Baró, pictor spaniol, cunoscut mai ales pentru portretele sale în acuarelă din Maroc (n. 1836)

– 1917: S-a născut Violeta Parra (nume complet: Violeta del Carmen Parra Sandoval), compozitoare, cantautoare, folcloristă, etnomuzicolog, artist vizual și activist social chilian; figură reprezentativă a muzicii folk din America Latină (m. 1967)

– 1923: S-a născut Charlton Heston (John Charlton Carter), actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2008)

– 1928: S-a născut scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume; odată cu publicarea primei sale lucrări – „Şocul viitorului” a creat o nouă disciplină, futurologia (m. 2016)

– 1931: S-a născut Richard Rorty, filosof şi profesor american (m. 2007)

– 1936: A murit Wilhelm Meyer-Lübke, lingvist german de origine elveţiană; specialist în romanistică; în 1904 a pus bazele şi a condus Institutul de Filologie Română de pe lângă Universitatea din Viena; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1861)

– 1937: S-a născut scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (m. 2015)

– 1938: S-a născut Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2002, împreună cu John B. Fenn și Koichi Tanaka, pentru munca sa inovatoare privind elucidarea structurii proteinelor folosind spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară

– 1941: S-a născut Robert Wilson, regizor, actor, scenograf, designer de lumini şi sunet, coregraf, arhitect, pictor și sculptor american; unul dintre cei mai importanți artiști ai teatrului de avangardă (m. 2025)

– 1941: S-a născut scriitoarea americană Anne Rice; cunoscută pe plan internaţional după publicarea, în 1976, a romanului „Interviu cu un vampir” (m. 2021)

– 1942: S-a născut cântăreţul şi compozitorul italian Franco Gatti, interpret al celebrului cântec „Sara perche ti amo” alături de grupul Ricchi e Poveri (m. 2022)

– 1946: S-a născut actriţa americană de film Susan Sarandon

– 1947: A murit fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1918, „ca apreciere a serviciilor pe care le-a adus la progresul fizicii prin descoperirea cuantelor de energie” (n. 1858)

– 1948: A murit René Benjamin, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1915 pentru romanul Gaspard pe care l-a scris la spitalul din Tours unde a stat câteva luni, după ce a fost grav rănit în septembrie 1914; a fost primit la academia Goncourt în 1938 (n. 1885)

– 1949: S-a născut actorul american Armand Assante (nume complet: Armand Anthony Assante Jr.)

– 1949: S-a născut scriitorul, regizorul, jurnalistul și omul politic chilian Luis Sepúlveda (m. 2020)

– 1949: A murit compozitorul austriac Edmund Eysler (n. 1874)

– 1956: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul austriac Christoph Waltz

– 1959: S-a născut instrumentistul britanic Chris Lowe, membru al trupei de synthpop „Pet Shop Boys”

– 1961: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de origine cubaneză Jon Secada (nume complet: Juan Francisco Secada Ramírez); stabilit în SUA în anul 1971. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1962

– 1962: S-a născut dirijorul francez de origine poloneză Marc Minkowski, unul din artiştii care a pus în valoare muzica barocă

– 1970: A murit cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a muzicii rock americane, unul dintre cele trei superstaruri ale generaţiei „flower power”, alături de Jimi Hendrix şi Jim Morrison (n. 1943) – 55 de ani

– 1999: A murit pictorul francez Bernard Buffet (n. 1928)

– 2002: A murit regizorul belgian de film André Delvaux (n. 1926)

– 2010: A murit comicul britanic Norman Wisdom; devenit celebru pentru comediile din perioada 1953-1966 (n. 1915) – 15 ani

– 2013: A murit generalul vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (n. 1911)

– 2019: A murit actorul britanic Stephen Moore (nume complet: Stephen Vincent Moore); a avut o carieră prolifică pe scena londoneză, la National Theatre și Royal Shakespeare Company, în seriale radiofonice și de televiziune (n. 1937)

– 2020: A murit Kenzo Takada, designer vestimentar japonez, stabilit în Franța; a fondat „Kenzo”, o marcă globală de parfumuri, vestimentație și produse cosmetice (n. 1939) – 5 ani

– 2022: A murit Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite; a avut peste 50 de hituri în Top 10 și a câştigat trei premii Grammy (n. 1932)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 3 octombrie 2025, 15:02

S-a întâmplat într-o zi de 3 octombrie

* Cu 286 de ani în urmă (1739) era semnat Tratatul de la Nissa (vechea Nyssa, din Cappadocia), de Imperiul Otoman, pe de-o parte şi Imperiul Rus, de cealaltă. Războiul ruso-turc (1735-1739) a fost provocat din dorinţa Rusiei de a câştiga Azov şi Crimeea ca un prim pas în încercarea ei de a domina Marea Neagră

* Acum 236 de ani (1789) George Washington proclama prima sărbătoare Thanksgiving Day („Ziua Recunoştinţei”), sărbătoare anuală de o zi, în care se mulţumeşte pentru bogăţia recoltei din acel an. În 1863, președintele american Abraham Lincoln a declarat a patra zi de joi din luna noiembrie drept Thanksgiving Day („Ziua Recunoștinței”). Se sărbătoreşte în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite şi Canada)

* Cu 187 de ani în urmă (1838) apărea (până la 25.IX.1839), la Craiova, primul periodic din Oltenia, săptămânalul „Mozaicul”, sub conducerea lui Constantin Lecca (3/15)

* Acum 109 ani (1916) sosea în România misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931). Ca şef al acestei misiuni, a contribuit la reorganizarea Armatei române în 1917 (3/16)

* În urmă cu 107 ani, la 3/16 octombrie 1918, era publicat manifestul împăratului Carol I de Habsburg, suveran al Austro-Ungariei (1916-1918), intitulat „Către popoarele mele credincioase”, privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânând în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei (cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret) urma să intre în componenţa Ucrainei

* Se marchează 40 de ani (1985) de la primul zbor al navetei americane Atlantis, participând într-o misiune numită STS-51-J, rezervată Departamentului de Apărare al SUA. Înainte de primul zbor, Atlantis și-a făcut apariția publică la un eveniment de lansare în martie 1985, la uzina Rockwell International. Naveta a rămas în serviciu timp de 26 de ani și a efectuat un total de 33 de misiuni. Ultima dintre ele a avut loc la 8 iulie 2011 – STS-135 – și a fost o misiune de furnizare de provizii și mentenanță a Stației Spațiale Internaționale

* Cu 13 ani în urmă (2012) prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful secţiei de cardiologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, a realizat în premieră naţională două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit „stand pentru bifurcaţii” (dispozitiv special care se montează în arterele inimii şi permite ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise)

* Acum 12 ani (2013) o ambarcațiune care transporta imigranți s-a scufundat în apropiere de insula Lampedusa, în sudul Italiei. Acesta este cel mai tragic accident maritim din istoria europeană recentă, cu 366 de cadavre recuperate și multe alte persoane date dispărute

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pneumologiei Româneşti”, sărbătorită pentru prima dată în ţara noastră în anul 2012; iniţiativa aparţine Societăţii Române de Pneumologie şi a venit în contextul în care din ce în ce mai mulţi români sunt diagnosticaţi cu afecţiuni pulmonare

– 1801: A murit poetul Matei Milu, precursor, în literatura română, al poeziei satirice (n. 1725)

– 1829: S-a născut George Creţeanu, poet şi publicist (a colaborat la principalele publicaţii paşoptiste şi postpaşoptiste); militant pentru Unirea Principatelor (de două ori ministru în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza); membru de onoare al Academiei Române din 1882 (m. 1887)

– 1839: S-a născut Teodor T. Burada, istoric al teatrului, folclorist, etnograf, muzicolog (primul culegător al bocetului popular), violonist, profesor, animator al vieţii cultural-artistice, ilustrând, prin enciclopedismul său, tipul cărturarului român din secolul al XIX-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1887 (m. 1923)

– 1863: S-a născut Constantin N. Hurmuzaki, entomolog, filosof şi jurist, membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1937)

– 1883: S-a născut Agricola Cardaş, biolog, agronom şi publicist; este creatorul învăţământului mediu de zootehnie şi al Centrului universitar de zootehnie în Moldova, la Iaşi (m. 1955)

– 1893, 3/15: S-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al României (1930-1940), principe de Hohenzollern-Sigmaringen; Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia; membru de onoare al Academiei Române (1921); preşedinte de onoare şi protector (1930-1940) al Academiei Române (m. 1953, la Lisabona). NOTĂ: La 13.II.2003 Guvernul României a organizat acţiunea de repatriere a osemintelor regelui Carol al II-lea, iar a doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească)

– 1923: S-a născut arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului de la Khartum, Sudan) (m. 1986)

– 1923: S-a născut Francisc Baranyai, pictor român de etnie maghiară (m. 2013)

– 1927: S-a născut matematicianul şi profesorul universitar Radu Miron; reprezentant de referință al şcolii matematice ieşene; contribuţii în domeniul geometriei diferenţiale şi al aplicaţiilor ei în fizica teoretică, în topologia algebrică ş.a.; o serie de rezultate şi noţiuni îi poartă numele: „reper M”, „spaţii M”; „conexiuni M”; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2022)

– 1931: S-a născut fizicianul şi chimistul George Comşa, stabilit în Germania din 1972; specialist în construcţia de echipamente pentru vid înaintat (pompe ionice, valve); s-a concentrat şi asupra studiului suprafeţelor pure şi al proceselor de suprafaţă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997

– 1932: S-a născut Mircea Drăgan, regizor de film şi scenarist (m. 2017)

– 1933: S-a născut muzicologul, compozitorul și profesorul universitar doctor Dinu Ciocan

– 1937: S-a născut compozitorul şi profesorul român de etnie maghiară Csiky Boldizsár (sau Boldizsár Csiky)

– 1941: S-a născut Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (m. 2013)

– 1941: S-a născut Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (m. 2017)

– 1944: S-a născut actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu; a jucat cu precădere pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara, fiind directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (m. 2019)

– 1954: S-a născut Ioan Groşan, prozator, dramaturg şi publicist

– 1957: S-a născut (în Republica Moldova) actorul Constantin Chiriac; director al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu şi al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu

– 1959: S-a născut Silvia Dumitrescu, interpretă de muzică pop

– 1963: A murit Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1882)

– 1966: A murit compozitorul şi poetul Petre Andreescu (n. 1893)

– 1987: A murit pictorul, sculptorul şi poetul Ion Mirea, stabilit la Paris în 1965 (n. 1912). NOTĂ: Unele surse (http://artindex.ro/2012/05/16/mirea-ion-2/) dau ca dată a morţii 30.X.1987

– 2000: A murit Olga Necrasov, zoolog şi antropolog român de origine rusă; contribuţii în domenii ca serologie antropologică, anatomie umană şi comparată, biometrie, biostatică, craniologie şi bioantropologie; membru titular al Academiei Române din 1900 (n. 1910) – 25 de ani

– 2003: A murit scriitoarea Profira Sadoveanu; fiica scriitorului Mihail Sadoveanu (n. 1906)

– 2006: A murit actorul Sandu Sticlaru (n. 1923)

– 2008: A murit (la Mannheim, Germania) Aurel Stroe, compozitor, muzicolog, publicist şi profesor (n. 1932)

– 2008: A murit compozitorul şi muzicologul George Draga (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Ceremonii oficiale pentru urcarea pe tron ​​a Prințului Moștenitor Guillaume, fiul Marelui Duce Henri (3 – 5 oct.)

– Saarbrücken, Germania: Cancelarul german, Friedrich Merz și președintele francez, Emmanuel Macron participă la sărbătorirea Zilei Unității Germane

– Republica Cehă: Alegeri legislative (3 – 4 oct.)

– Istanbul: A doua audiere în procesul a 90 de persoane care au protestat împotriva arestării primarului Istanbulului

– Greenbelt, SUA: Condamnarea unui bărbat arestat pentru tentativa de omor asupra judecătorului Curții Supreme Brett Kavanaugh în 2022

– Boston, SUA: Audiere în cazul Harvard – Trump cu privire la stadiul cazului

– Orlando, SUA: Manifestări de marcare a 40 de ani de la prima misiune a navetei americane Atlantis

– Lansarea, la nivel mondial, a celui de-al 12-lea album al lui Taylor Swift, „The Life of a Showgirl”

– Le Mans, Franța: A 3-a ediție a cursei GP Explorer (3 – 5 oct.)

– Singapore: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Singapore (3 – 5 oct.)

– Mandalika: Motociclism – Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Indoneziei (3 – 5 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Zâmbetului” este aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de către americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată după decesul acestuia în 2001, a devenit sponsorul oficial al „Zilei mondiale a zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai

– Ziua naţională a Republicii Coreea – Ziua Fondării Naţiunii (potrivit legendei, în anul 2333 î.Hr., în această zi, „Ziua în care s-au deschis Cerurile”, a fost întemeiat primul stat coreean Joseon („Ţara dimineţilor liniştite”) de către DanGun (koreafilm.ro ; http://seoul.mae.ro/node/484). NOTĂ: În R. Coreea se mai celebrează o Zi naţională, la 15 august – Ziua eliberării de sub dominaţia niponă, în 1945

– Ziua Unităţii Germane; se aniversează reunificarea celor două state germane (RDG şi RFG), la 3.X.1990; sărbătoarea naţională a Republicii Federale Germania – 35 de ani. NOTĂ: După al doilea război mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză; la 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică; data de 3.X.1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane, Berlinul redevenind capitala Germaniei

– 1713: S-a născut Antoine Dauvergne, compozitor şi violonist francez (m. 1797)

– 1803: S-a născut medicul american John Gorrie, pionier în cercetarea tehnicilor de refrigerare şi aer condiţionat (în 1851 a patentat invenţia privind producerea gheţii artificiale) (m. 1955)

– 1814, 3/15: S-a născut poetul rus Mihail Lermontov (m. 1841, într-un duel)

– 1828: S-a născut Woldemar Bargiel, compozitor german (m. 1897)

– 1848: S-a născut pictorul francez Henry Lerolle (m. 1929)

– 1853: A murit George Onslow, compozitor francez (n. 1784)

– 1858: S-a născut actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (m. 1924)

– 1863: S-a născut exploratorul rus Piotr Kozlov (m. 1935)

– 1867: S-a născut Pierre Bonnard, pictor, ilustrator de carte şi litograf francez (m. 1947)

– 1867: A murit americanul Elias Howe, inventatorul maşinii de cusut (brevetată în 1846) (n. 1819)

– 1880: A murit pictorul francez Adolphe-Félix Cals (n. 1810) – 145 de ani

– 1888: S-a născut actorul american Wade Boteler (m. 1943)

– 1889: S-a născut Carl Von Ossietzky, jurnalist şi pacifist german; Premiul Nobel pentru Pace în 1935 (m. 1938)

– 1896: A murit William Morris, desenator, decorator, critic de artă, arhitect, scriitor şi traducător englez (n. 1834)

– 1897, 3/15: S-a născut scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (m. 1937)

– 1897: S-a născut poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux) (m. 1982)

– 1898: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (m. 1969)

– 1900: S-a născut scriitorul american Thomas (Clayton) Wolfe (m. 1938) – 125 de ani

– 1904: S-a născut chimistul american Charles John Pedersen; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu Donald J. Cram şi Jean-Marie Lehn (m. 1989)

– 1908: S-a născut compozitorul american Johnny Burke (m. 1964)

– 1919: S-a născut actorul francez Jean Lefebvre (nume complet: Jean Marcel Lefebvre) (m. 2004)

– 1919: S-a născut James M. Buchanan, economist și profesor american; considerat fondatorul şcolii opţiunilor publice; Premiul Nobel pentru Economie în 1986, pentru contribuțiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale și constituționale fondate pe studiul procesului de pregătire și luare a deciziilor politice și economice (m. 2013)

– 1923: S-a născut compozitorul și dirijorul polonez-american Stanisław Skrowaczewski (m. 2017)

– 1925: S-a născut Gore Vidal, prozator, dramaturg, eseist şi scenarist american (m. 2012) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Erik (Belton Evers) Bruhn dansator danez, coregraf, director artistic, actor și scriitor (m. 1986)

– 1929: A murit Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (n. 1878)

– 1931: A murit Carl August Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez, considerat cel mai important compozitor al ţării (n. 1865)

– 1935: S-a născut celebrul actor sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut pentru filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (m. 2020) – 90 de ani

– 1938: S-a născut cântăreaţa croată Tereza Kesovija, una dintre cele mai recunoscute figuri de pe scena muzicală din fosta Iugoslavie

– 1938: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Eddie Cochran (m. 1960)

– 1939: S-a născut Göran Sonnevi, poet și traducător suedez

– 1941: S-a născut bas-baritonul italian Ruggero Raimondi

– 1944: S-a născut Vasile Suceveanu, matematician din Republica Moldova, autor al unor lucrări științifice și didactice pe teme matematice (m. 2012)

– 1945: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Jean-Jacques Kantorow – 80 de ani

– 1953: A murit Sir Arnold Bax, compozitor englez (n. 1883)

– 1958: S-a născut dansatoarea și coregrafa canadiană Louise Lecavalier

– 1967: A murit Sir Harold Malcolm Sargent, dirijor englez (n. 1895)

– 1967: A murit Woodrow Wilson „Woody” Guthrie, cântăreț și compozitor american; una dintre figurile legendare ale muzicii folk americane (n. 1912)

– 1969: S-a născut Gwen Renée Stefani, cântăreață de muzică pop-rock, compozitoare, designer vestimentar și actriță americană

– 1993: A murit Katerina Gogou, actriţă şi poetă greacă (n. 1940)

– 1998: A murit Roddy McDowall (nume complet: Roderick Andrew Anthony Jude McDowall), actor, regizor de film și fotograf englez-american (n. 1928)

– 1999: A murit Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (n. 1921)

– 2002: A murit profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n. 1931)

– 2003: A murit William Steig, scriitor, scenarist, unul dintre cei mai cunoscuţi realizatori de desene animate din America, creatorul, printre altele, al personajului Shrek (”New York Times Magazine” îl numea pe Steig ”regele desenelor animate”) (n. 1907)

– 2003: A murit actriţa americană Florence Stanley (n. 1924)

– 2004: A murit actriţa, cântăreața și dansatoarea americană Janet Leigh (n. 1927)

– 2008: A murit André Bellec, cântăreţ francez, fondator al grupului „Les Frères Jacques” (n. 1914)

– 2017: A murit Evangelina Elizondo, actriţă mexicană de film şi televiziune (n. 1929)

– 2018: A murit Leon Max Lederman, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1988, împreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger, „pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic” (n. 1922)

– 2019: A murit Diogo Freitas do Amaral, politician și profesor portughez de drept; liderul istoric al democraţilor-creştini portughezi şi unul din părinţii fondatori ai regimului democratic început în Portugalia în 1974; a jucat un rol important în formarea sistemului partidelor politice după deceniile de dictatură (n. 1941)

– 2024: A murit actorul, scenaristul și regizorul Michel Blanc, un gigant al cinematografiei franceze (n. 1952) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 3 octombrie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 2 octombrie

* În urmă cu 616 ani (1409) era atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara). Au fost menţionaţi „jupân” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii

* Cu 148 de ani în urmă (1877) Radu Porumbaru (1854 – 1913, unul dintre precursorii alpiniştilor români) a urcat pe vârful Mont Blanc (în timp ce se afla la studii la Paris). A fost primul român care a reuşit această ascensiune

* Cu 147 de ani în urmă (1878) Austro-Ungaria a recunoscut independenţa României (2/14)

* Acum 53 de ani (1972), în Danemarca, a avut loc referendumul pentru aderarea la Comunitatea Economică Europeană. Rezultatul a fost de 63,3% în favoarea aderării, la o participare la vot de 90,1%. Legea conform căreia Danemarca ar trebui să fie membră a CEE a fost adoptată la 11 octombrie 1972, iar Danemarca a devenit membru la 1 ianuarie 1973

* Acum 41 de ani (1984) se reîntorceau pe Pământ, după 237 de zile petrecute la bordul staţiei spaţiale Salyut 7, cei trei cosmonauţi sovietici – Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov şi Oleg Jurjewitsch Atkow – încheind astfel cea mai lungă misiune în spaţiu de până atunci

* În urmă cu 28 de ani (1997) era semnat, de către ţările membre ale Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, de modificare a Tratatului UE, a Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene şi a anumitor acte conexe, un act juridic al Uniunii Europene al cărui scop a fost să reformeze instituţiile UE în pregătirea extinderii către noi state membre (intrat în vigoare la 1.V.1999). În martie 1996 s-a deschis la Torino (Italia) o Conferinţă interguvernamentală pentru revizuirea Tratatului privind Uniunea Europeană. Negocierile s-au încheiat la 2 octombrie 1997, când a fost semnat de cei 15 lideri ai statelor membre Tratatul de la Amsterdam. Tratatul astfel semnat l-a amendat pe cel de la Maastricht (1992), fără însă a-l înlocui. Cuprinde 13 protocoale, 51 de declaraţii adoptate de Conferinţa interguvernamentală şi 8 declaraţii ale statelor membre

* Cu 27 de ani în urmă (1998) Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea nr. 171/1998), adoptată, la Strasbourg, de Consiliul Europei la data de 16.XI.1989

* Parte esenţială a folclorului românesc, „Doina” a fost inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii (UNESCO) la data de 2 octombrie 2009, acum 16 ani, reprezentând al doilea element românesc, după ce „Ritualul Căluşului” a fost înscris în anul 2005 în această listă. Doina, după opinia majorităţii cercetătorilor, este una dintre cele mai unitare, mai specific constituite specii ale cântecului popular românesc, cu toate că arhitectura ei e prin excelenţă liberă şi supusă, mai mult ca oricare alta, momentului şi improvizaţiei. Ca melodie, doinele alcătuiesc o specie foarte veche în România, singurele melodii ce pot fi mai vechi ca doina sunt melodiile cântecelor ceremoniale care s-au mai păstrat până acum, în special ale colindelor. În anumite părţi ale ţării, doina a constituit până nu de mult unicul tip de melodie cunoscut pentru cântecele profane, fără caracter ceremonial. Melodiile de doină au purtat în trecut şi poartă şi astăzi texte din cele mai diferite: balade şi poezii lirice, legende şi poezii satirice, cântece de leagăn, bocete improvizate şi uneori chiar cântece vechi rituale care şi-au pierdut melodia originară

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Îngeri Păzitori (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Iom Kipur (Ziua ispăşirii), sărbătoare mozaică (a început, după asfinţitul soarelui, în ziua precedentă, 1 octombrie)

– 1841: S-a născut Mihail Străjan, estetician, traducător şi profesor; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei; unul din ctitorii Ateneului Român (m. 1918)

– 1847: S-a născut memorialistul Francisc Hossu-Longin; „amintirile” sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; de profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor” (m. 1935)

– 1853, 2/14: S-a născut compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou” (m. 1883). NOTA 1: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 octombrie 1853. NOTA 2: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moarte

– 1866: S-a născut istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945)

– 1870: S-a născut Juarez Movilă, compozitor, critic muzical, folclorist şi editor de reviste de muzicologie (m. 1943) – 155 de ani

– 1875: A murit Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, pedagog și publicist; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional; în 1827 a brevetat, la Paris, invenţia tocului rezervor (cu titlul ”Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”); a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833); a iniţiat Societatea agronomică şi Şcoala de Agricultură de la Pantelimon; a fost unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti; membru al Societăţii Academice Române din 1870 (n. 1799) – 150 de ani

– 1897: S-a născut actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (m. 1971)

– 1910: A murit naturalistul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (n. 1841) – 115 ani

– 1911: S-a născut Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist, memorialist, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1914: S-a născut actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (m. 2014)

– 1920: S-a născut antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (m. 1995) – 105 ani

– 1921: S-a născut Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (m. 2009)

– 1927: S-a născut Ion Predescu, avocat, profesor, senator (1990-2004), fost judecător al Curţii Constituţionale a României (2004-2013) (m. 2020)

– 1933: S-a născut Dana Comnea, actriţă de teatru şi film (m. 2013)

– 1935: S-a născut (la Mana/judeţul Orhei, azi în R. Moldova) Paul Goma, prozator, memorialist şi militant anticomunist; s-a stabilit în Franța, din 1977, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc (m. 2020) – 90 de ani

– 1938, 2/3: A murit Alexandru Averescu, mareşal şi om politic; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul eliberare şi întregire naţională (1916-1919; a condus bătălia de la Mărăşti din 1916); prim-ministru (1918, 1920-1921, 1926-1927) şi ministru în mai multe rânduri între anii 1919 şi 1938; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1859, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1939: S-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (m. 2004)

– 1940: S-a născut handbalistul Gheorghe Gruia (nume complet: Gheorghe Gruia Marinescu), spranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această ţară (m. 2015) – 85 de ani

– 1940: S-a născut scriitorul, editorul și jurnalistul Viorel Ştirbu (m. 2015) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Petre Măsală (poreclit și „Sbinghili”), dansator-călușar, declarat „Tezaur Uman Viu” din 2020; vătaf al călușarilor din Stolnici din 1962 (m. 2024) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (m. 2003)

– 1944: A murit (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (n. 1898)

– 1946: S-a născut jurnalista Mihaela Cristea, realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română timp de peste trei decenii (m. 2005)

– 1950: S-a născut poetul Ion Stanciu (m. 2013) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Adrian Daminescu, solist de muzică uşoară, folk, rock şi compozitor

– 1959: A murit Samuel Mützner (cunoscut și drept Samys Mützner), pictor român interbelic de origine evreiască (n. 1884)

– 1971: A murit Alexandru Colorian, poet simbolist şi publicist (n. 1896)

– 1973: A murit compozitorul Mihail Bârcă (n. 1888)

– 1980: A murit actorul Nucu Păunescu (n. 1912) – 45 de ani

– 2002: A murit Tiberiu Olah, compozitor, muzicolog şi profesor român de etnie maghiară (n. 1928)

– 2021: A murit Petrică Moise, interpret și compozitor de muzică populară din regiunea Banat (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Danemarca: Reuniunea informală a Comunității Politice Europene

– Roma: Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, se adresează Parlamentului și Senatului cu privire la situația din Gaza

– Paris: Conferința „Modelarea viitorului cooperării fiscale internaționale” cu economiștii Thomas Piketty și Joseph Stiglitz

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Prezentarea modificărilor uniformei ceremoniale a Gărzii Elvețiene

– Paris: Decizia în apel pentru doi jurnaliști suspectați de șantaj pe regele Marocului

– Istanbul: Înfățișarea în instanță a unui jurnalist turc critic la adresa președintelui Recep Tayyip Erdoğan

– Franța: O nouă zi de greve și demonstrații convocate de sindicate

– Varșovia: Cea de-a 19-a ediție a Concursului Internațional de Pian „Frédéric Chopin” va avea loc în perioada 2-23 octombrie, incluzând un concert inaugural pe 2 octombrie și încheindu-se cu o gală de premiere și un concert al laureaților, pe 21 octombrie. Competiția a început cu runde preliminare la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai 2025 pentru a selecta participanții la evenimentul principal din octombrie

– Sofia: Pentru al doilea an consecutiv, cea mai mare conferinţă internaţională de artă şi cultură din Bulgaria, SAF Talks, va avea loc în cadrul Sofia Art Fair. Conferinţa va reuni figuri de prim-plan ale scenei artistice internaţionale, inclusiv directori de instituţii importante, curatori, precum şi experţi juridici şi culturali.

Programul de trei zile include prelegeri, dezbateri în panel, sesiuni de întrebări şi răspunsuri, schimburi de experienţă, îndrumare, dar şi o gamă variată de discuţii şi subiecte provocatoare, prezentate de peste 15 invitaţi internaţionali din Ţările de Jos, Franţa, Spania, Ungaria, Marea Britanie, Austria şi Bulgaria. Între 2 şi 5 octombrie, peste 30 de galerii şi colective din 12 ţări vor expune lucrări ale unor artişti consacraţi şi emergenţi în cadrul Sofia Art Fair 2025

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Nonviolenţei”, marcată începând din 2007, sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (n.2.X.1869 – m.30.I.1948), „părintele” Indiei independente, unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei; „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi

– Ziua naţională a Republicii Guineea; aniversarea proclamării independenţei – 1958

– 1852: S-a născut Sir William Ramsay, chimist şi profesor englez; cercetări în chimia fizică; a descoperit şi a izolat din aer, între anii 1894 şi 1898, gazele nobile (heliul, argonul, neonul, kriptonul şi xenonul); Premiul Nobel pentru chimie pe 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (m. 1916)

– 1869: S-a născut Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (m. 1948, asasinat)

– 1871: S-a născut Cordell Hull, om politic republican american; secretar de stat între anii 1933 şi 1944, colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace în 1945, pentru rolul său în fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (m. 1955)

– 1878: S-a născut Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (m. 1936)

– 1879: S-a născut poetul american Stevens Wallace (m. 1955)

– 1885: S-a născut Sigismund Zaleschi, cântăreţ polonez, mulţi ani solist şi regizor al Operei Române din Bucureşti (m. 1945) – 140 de ani

– 1890: S-a născut actorul american de comedie Groucho Marx (numele real: Julius Henry Marx); membru (alături de fraţii săi – Chico, Harpo şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup „Marx Brothers”, reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1977) – 135 de ani

– 1895: S-a născut actorul şi producătorul american de film Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat, cei doi având şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show” (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (m. 1974) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1897

– 1904: S-a născut scriitorul englez Graham Greene (m. 1991)

– 1907: S-a născut Sir Alexander R. Todd, biochimist britanic; cercetările sale asupra acizilor nucleici au dus la descoperirea structurii ADN-ului; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1957 (m. 1997)

– 1917: S-a născut, în Marea Britanie, medicul şi chimistul belgian Christian René De Duve; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române (din 1999) (m. 2013)

– 1918: A murit Émile Moselly, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1907 (n. 1870)

– 1920: A murit Max Bruch, compozitor şi dirijor german (n. 1838) – 105 ani

– 1927: A murit Svante August Arrhenius, fizician, chimist şi astronom suedez; a elaborat teoria disociaţiei electrolitice (1887); cercetări în domeniul astronomiei, astrofizicii şi biologiei (studii privind aplicaţiile chimiei fizice în seroterapie); Premiul Nobel pentru chimie în 1903; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1859)

– 1933: S-a născut Sir John Bertrand Gurdon, biolog britanic, renumit pentru descoperirile sale remarcabile în domeniul transplantului nuclear şi al clonării; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2012, alături de Shinya Yamanaka, pentru pentru contribuția în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman

– 1944: S-a născut Ton Koopman (Antonius Gerhardus Michael Koopman), dirijor, organist, clavecinist și muzicolog olandez, cunoscut în primul rând pentru că a fost fondatorul și directorul Orchestrei și Corului Baroque din Amsterdam

– 1944: S-a născut poetul și scenaristul bosniac Abdulah Sidran, la care se face adesea referire prin porecla lui ipocoristică Avdo; este considerat a fi unul dintre cei mai influenți scriitori din Bosnia și Herțegovina și din fosta Iugoslavie (m. 2024)

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Don McLean – 80 de ani

– 1946: A murit Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (n. 1867)

– 1948: S-a născut creatoarea americană de modă Donna Karan, considerată unul dintre designerii clasici din SUA

– 1951: S-a născut muzicianul britanic Sting (Gordon Matthew Sumner), compozitor, cântăreţ şi basist rock

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic James Hunter

– 1962: S-a născut Joe Lara, actor, artist marțial și muzician american; cunoscut mai ales pentru interpretarea personajului lui Tarzan în filmul de televiziune CBS „Tarzan in Manhattan” din 1989 şi a serialului „Tarzan: The Epic Adventures” (1996 -1997) (m. 2021)

– 1963: S-a născut jurnalista filipineză Maria Ressa, fondatoarea și conducătoarea „Rappler”, un site de știri online; co-laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2021, împreună cu rusul Dmitri Muratov, pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare

– 1968: A murit Marcel Duchamp, pictor şi desenator francez; rol important în mişcarea dadaistă şi cea suprarealistă (n. 1887)

– 1969: A murit scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (n. 1883)

– 1973: A murit atletul finlandez Paavo Johannes Nurmi, specializat în alergare pe distanțe medii și mari; poreclit „finlandezul zburător”, a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului; a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, a stabilit 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale (n. 1897)

– 1974: A murit Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929)

– 1985: A murit actorul american de film Rock Hudson (n. 1925) – 40 de ani

– 2017: A murit Tom (Thomas Earl) Petty, compozitor, producător de înregistrări, multi-instrumentalist şi cântăreţ american de muzică rock (n. 1950)

– 2018: A murit (asasinat) Jamal Khashoggi (nume complet: Jamal Ahmed Hamza Khashoggi), unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști și comentatori politici ai generației sale din Arabia Saudită și lumea arabă în general; s-a remarcat prin editorialele scrise pentru „The Washington Post”, în care critica politica prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, și ale tatălui său, regele Salman (n. 1958)

– 2019: A murit cântăreaţa, compozitoarea și chitarista americană Kim Shattuck, solista formaţiei de punk rock „The Muffs” (n. 1963)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 octombrie 2025, 05:00 / actualizat: 3 octombrie 2025, 15:01

S-a întâmplat într-o zi de 1 octombrie

* Se marchează 170 de ani (1855) de când apărea (cu întreruperi până în noiembrie 1860), la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicaţia a fost tipărită şi la Paris, în versiune franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube” (4.XII.1856 – 1.V.1858) (1/13)

* Acum 167 de ani (1858) era înfiinţată la Bucureşti „Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti (1/13)

* Sunt marcați 165 de ani (1860) de când s-a înfiinţat, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune (pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza); primul director, muzicianul Francisc Serafim Caudella. La 6 octombrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune, ce se compunea din două şcoli, una la Iaşi şi alta la Bucureşti. În acelaşi an, a fost aprobat Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, cu secţiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi 1883 (1/13)

* Cu 161 de ani în urmă (1864), în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de „Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”, a fost înfiinţat Învăţământul de Arhitectură. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897. Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură. Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială

* Acum 156 de ani (1869) Oficiul Poştal din Austria emitea primele cărţi poştale din lume, ca urmare a propunerii dr. Emmanuel Hermann (primele cărţi poştale româneşti datează din 1894)

* În urmă cu 153 de ani, la data de 1/13 octombrie 1872, s-a înfiinţat, la Bucureşti, în cadrul unei adunări convocate ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie. A editat (începând din 5/17.XI.1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”

* Acum 143 de ani (1882) inginerul H. Ilade inaugura, la Bucureşti, prima „fabrică de curenţi electrici” din România. Clădirea în care a fost instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu este pusă în funcţiune cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română, Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mult mai performantă

* Cu 118 ani în urmă (1907) apărea (până în 1914), la Braşov, revista de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer

* Acum 102 ani (1923) era inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice, actualul Spital Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Profesorul Alexandru Obregia (care a fost și primul director al spitalului, din 1923 până în 1930) și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați, lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1923. De-a lungul istoriei sale, spitalul a purtat și denumirile de: Institutul de Boli Mentale, Nervoase şi Endocrinologice, Spitalul unificat nr. 9, „Dr. Gh. Marinescu”, Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie „Prof. Dr. Gheorghe Marinescu”

* În urmă cu 101 ani (1924) era adoptat Calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română (BOR), ziua de 1 octombrie devenind 14 octombrie. Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă

* Acum 93 de ani (1932), într-o zi de duminică, la ora 14:00, s-a auzit, la Radio, „mica jucărie muzicală” care anunța apariția primului cuplu umoristic al undelor radiofonice, Stroe şi Vasilache: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”. Ei au fost cei care au îmbogăţit forma emisiunii «Ora veselă» cu melodii, cuplete muzicale, cu umorul lor plin de candoare şi lirism, satira lor fiind doar sugerată. Semnalul se va permanentiza ulterior cu binecunoscutul generic: Ora veselă, doamnelor, / Ora veselă, domnilor, / Ore vesele pleacă-n zbor către inimile tuturor!, preluat şi de cuplul Horia Şerbănescu – Radu Zaharescu. Emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”. Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani. Acesta reprezintă un alt moment de referinţă pentru „Ora veselă”, pe lângă data de 17 ianuarie 1929, când a fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor „Ora Veselă”. Deşi se intitula Ora veselă, emisiunea nu dura mai mult de 10 – 15 minute la acea vreme şi era scrisă şi interpretată de cunoscutul actor Ion Manu

* Acum 79 de ani (1946) era pronunţată sentinţa în primul proces al principalilor criminali de război nazişti de către Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg, Germania (care a funcţionat în perioada 1946-1949)

* Cu 77 de ani în urmă (1948) avea loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul unionist din 7.X.1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi, „favorabili” trecerii la ortodoxie, „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române. La data de 7 octombrie, Episcopatul Bisericii Române Unite a adresat o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste. În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor au făcut act de supunere faţă de Patriarhie. De fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste. La 1.XII.1948, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior

* În urmă cu 67 de ani (1958) era creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration – Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu). Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei între SUA şi URSS (Cursa spaţială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul american pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Una dintre cele mai recente realizări ale NASA, o zi istorică pentru savanţi, a fost amartizarea robotului spaţial Curiosity, la data de 6 august 2012, ora 8:32 (ora locală), după o călătorie de aproape opt luni şi 567 de milioane de kilometri. Acest sofisticat robot spaţial, practic un laborator mobil, a început căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, pentru a perioadă de doi ani. Curiosity este primul laborator ştiinţific, cu propulsie nucleară, trimis către o altă planetă. La data de 28 septembrie 2015, NASA a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a descoperit cea mai clară dovadă din istorie privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte

* Consiliul de Stat emitea, la data de 1 octombrie 1966, acum 59 de ani, Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în condiţii de clandestinitate. În plus, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale propice creşterii şi instruirii copiilor. În 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Decretul 463 a „produs” 7.521.100 de avorturi, în numai nouă ani, din 1958 până în 1966, iar în 50 de ani, între 1958 şi 2008 au fost făcute 22.178.906 avorturi

* În urmă cu 54 de ani (1971) avea loc inaugurarea „Disney World”, renumit parc de distracţii de lângă Orlando/Florida. În data de 17.VII.1955 a fost inaugurat „Disneyland”-ul, de lângă Los Angeles/California, primul parc de acest gen, creat de Walt Disney (1901-1966; producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie

* Sunt marcați 50 de ani (1975) de la meciul de box dintre Muhammad Ali și Joe Frazier, desfășurat la Araneta Coliseum, Filipine. Muhammad Ali l-a învins pe Joe Frazier, după ce antrenorul lui Frazier a cerut oprirea luptei la sfârșitul rundei a 14-a. Muhammad Ali și Joe Frazier au fost doi dintre cei mai mari boxeri din istoria boxului, protagoniștii unei rivalități intense, cu trei meciuri legendare, cunoscute sub denumirile de Marea Luptă a Secolului (1971), Super Fight II (1974) și Thrillerul din Manila (1975). Ali a câștigat două dintre cele trei lupte, dar Frazier a câștigat prima luptă, apărându-și coroana de campion mondial la categoria grea. Rivalitatea dintre Ali și Frazier este considerată una dintre cele mai intense și brutale din istoria boxului, culminând cu lupta din Manila (Filipine), care este deseori denumită una dintre cele mai bune și mai sângeroase lupte din istorie, cu o estimare de 1 miliard de telespectatori

* Acum 43 de ani (1982) Helmut Kohl (1930 – 2017) a devenit cancelar al Republicii Federale Germania, pe care a guvernat-o timp de 16 ani (1982 – 1998), mai mult decât oricare alt cancelar. Punctul culminant al carierei sale politice a fost reunificarea Germaniei, precedată de căderea Zidului Berlinului. În 1998, după un eșec al partidului său în alegeri, Kohl s-a retras din fruntea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiune pe care a condus-o 25 de ani

* Cu 33 de ani în urmă (1992) era deschis, la Bucureşti, Centrul Cultural Ungar (la 8 octombrie acelaşi an a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român), actualmente purtând denumirea de Centrul Cultural Maghiar București

* În urmă cu 27 de ani (1998) intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene (statut devenit operaţional de la 1.VII.1999). Convenția de instituire a Europol, în temeiul articolului K3 din Tratatul de la Maastricht, a fost aprobată în 1995 și, după ratificarea de către statele membre, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. În conformitate cu Convenția de la fiecare stat membru a fost obligat să desemneze o unitate națională pentru a face legătura între propriile autorități competente și Europol

* Acum 21 de ani (2004) avea loc inaugurarea Muzeului Național Filatelic, cu ocazia celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale, în prezența a 40 de miniștri, reprezentanți ai Administrațiilor Poștale de pe întregul mapamond, fiind amenajat în incinta Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național Filatelic, conceput ca o instituție culturală a Poștei Române, are misiunea de a promova cunoașterea și înțelegerea lumii întregi, prin studierea timbrelor, a scrisorilor sau a altor mijloace de comunicare prin poștă

* Se împlinesc 20 de ani (2005) de când pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) devenea prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia

* Cu 14 ani în urmă (2011) intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Noul Cod Civil a înlocuit vechiul cod intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 și adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

* Cu 8 ani în urmă a avut loc Referendumul de independență catalan. Desfășurat la 1 octombrie 2017 în comunitatea autonomă spaniolă a Cataloniei, a fost adoptat de Parlamentul Cataloniei ca Legea referendumului privind autodeterminarea Cataloniei și convocat de Generalitat de Catalunya. Acesta a fost declarat neconstituțional la 7 septembrie 2017 și suspendat de Curtea Constituțională a Spaniei după o cerere din partea guvernului spaniol, care a declarat că este o încălcare a Constituției spaniole. În plus, la începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Justiție din Catalonia a emis ordine poliției pentru a încerca să îl prevină, inclusiv prin reținerea diferitelor persoane responsabile de pregătirea acestuia. Din cauza presupuselor nereguli în timpul procesului de vot, precum și a utilizării forței de către Corpul Național de Poliție și Garda Civilă, observatorii internaționali invitați de Generalitat au declarat că referendumul nu a îndeplinit standardele internaționale minime pentru alegeri, deși guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania

Aniversări – Comemorări

– Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani. Sf. Cuvios Roman Melodul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– Sf. Tereza a Pruncului Isus, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Iom Kipur (Ziua ispăşirii) (2 octombrie)

– 1 – 7.X: „Săptămâna Prevenţiei Gripei în România”, instituită din 2024 prin Legea nr. 247 din 23 septembrie 2024, în prima săptămână din luna octombrie, pentru creşterea gradului de conştientizare asupra gravităţii gripei şi a potenţialelor complicaţii și pentru creşterea ratelor de acoperire vaccinală

– „Ziua Luptei împotriva Cancerului de Sân” stabilită prin Legea nr. 273/2015 şi iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului; decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. NOTĂ: Octombrie este desemnată de OMS ca fiind luna de conștientizare a cancerului de sân în țări din întreaga lume. La 4 februarie este „Ziua luptei împotriva cancerului”, stabilită, prin Legea nr. 274/2015, în ziua când este marcată şi pe plan internaţional (potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summitul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000)

– „Ziua Persoanelor Vârstnice” a fost stabilită în 2023 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Decizia a venit în contextul Anului omagial 2023 al pastorației persoanelor vârstnice

– „Ziua Sectorului 2″, marcată, începând din 2019, la inițiativa viceprimarului Dan Cristian Popescu. Preafericitul Părinte Patriah Daniel a acordat binecuvântarea ca Primăria Sectorului 2 al Municipiului București să primească ocrotirea Acoperământului Maicii Domnului, prăznuit în fiecare an la 1 octombrie

– 1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936)

– 1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet, autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal ş.a; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (m. 1942)

– 1887: S-a născut Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) și publicist (m. 1919)

– 1888: S-a născut Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (m. 1962)

– 1890, 1/13: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (m. 1951) – 135 de ani

– 1892: A murit Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina)

– 1899: A murit Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (n. 1865)

– 1905: S-a născut Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1959) – 120 de ani

– 1914, 1/14: A murit istoricul Ioan Mihaly (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (n. 1844, la Apşa, azi în Ucraina)

– 1915: S-a născut poetul Nicolae Coban (m. 1996) – 110 ani

– 1919: S-a născut medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1921: S-a născut fostul antrenor de fotbal Angelo Niculescu; recunoscut oficial de FIFA, în anul 2011, ca fiind inventatorul stilului tiki-taka; făuritorul primei generaţii „de aur” a naţionalei, pe care a calificat-o pentru prima oară după 32 de ani la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 (Mexic) şi în premieră în sferturile Campionatului European (m. 2015)

– 1923: S-a născut Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (m. 2020)

– 1926: S-a născut Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (m. 2019)

– 1927: S-a născut (în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova) Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1929: S-a născut regizorul de film Gheorghe Vitanidis (m. 1994)

– 1932: S-a născut fizicianul, lingvistul și profesorul Ioan-Iovitz (sau Ioviț) Popescu; specialist în optică și fizica plasmei; a pus bazele domeniului laserelor cu raze gamma; împreună cu dr. Denisa Popescu şi cu profesorul american Carl B. Collins, a fost propus la Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1981, pentru cercetările de pionierat din domeniul spectroscopiei laser multifotonice, realizate în cadrul unei cooperări româno-americane; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2023). NOTĂ: Fizicianul s-a născut pe 29 septembrie 1932, dar a fost declarat două zile mai târziu, pe 1 octombrie

– 1935: A murit generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877-1878) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (n. 1852) – 90 de ani

– 1937: S-a născut filologul, scriitorul și profesorul universitar Gheorghe C. Moldoveanu, un reper pentru învăţământul filologic sucevean (m. 2020)

– 1939: A murit Ion Poenaru, medic veterinar și profesor; considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (n. 1868)

– 1940: S-a născut Silvia Tecoanță, meșter popular din localitatea Alţâna de pe Valea Hârtibaciului, din județul Sibiu, bună cunoscătoare a artei țesutului; declarată „Tezaur Uman Viu” în 2013 – 85 de ani

– 1940: S-a născut omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (m. 2011) – 85 de ani

– 1944: S-a născut Mircea Bejan, inginer mecanic și profesor universitar emerit; reprezentant de renume al Universității Tehnice din Cluj-Napoca; promotor activ și susținător al activității de standardizare din România; vicepreședinte al Asociaţiei de Standardizare din România – ASRO (2004 – 2019) și președinte al Consiliului de Standardizare al ASRO; din 2015 a realizat monumentala antologie „Ingineria – Artă și Meșteșug” (VI volume, peste 4.700 de pagini), care prezintă cele mai deosebite realizări inginerești din lume; membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România (m. 2021)

– 1945: S-a născut Florin – Silviu Ursulescu („FSU”), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; a fost fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (m. 2019) – 80 de ani

– 1946: S-a născut actriţa de teatru, televiziune, film și voce Coca Bloos

– 1947: S-a născut realizatoarea de televiziune Marioara Murărescu, supranumită „ambasadoarea folclorului românesc”; cunoscută în special ca realizatoare, timp de aproape trei decenii, a emisiunii tv. „Tezaur folcloric” (m. 2014)

– 1950: S-a născut fostul fotbalist Mihai Romilă; a jucat pe postul de mijlocaș în 18 meciuri pentru echipa națională de fotbal a României, inclusiv în calificările la Euro 1976 și Euro 1980 și în calificările la Campionatul Mondial din 1978 (m. 2020) – 75 de ani

– 1955: S-a născut poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (m. 2005) – 70 de ani

– 1956: S-a născut Cristian Tudor Popescu, publicist, analist politic, scriitor şi filmolog; fost preşedinte al Clubului Român de Presă (martie 2003 – noiembrie 2006, februarie 2007 – februarie 2008), fost director al cotidianului „Gândul” (2005-2008)

– 1968: A murit actorul şi profesorul Gheorghe Storin (n. 1883)

– 1982: A murit compozitorul Diamandi Gheciu (n. 1892)

– 1990: A murit Ioana Em.[anuela] Petrescu, istoric, critic şi teoretician literar; fiica istoricului literar Dumitru Popovici şi soţia criticului literar Liviu Petrescu (n. 1941) – 35 de ani

– 1993: A murit actorul Teofil Vâlcu (n. 1931)

– 1996, 1/2: A murit Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (n. 1929)

– 2020: A murit Mihai Nasta, eseist, filolog, traducător și profesor; stabilit la Bruxelles, din 1984; fiul marelui ftiziolog Marius Nasta (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit artista plastică şi profesoara universitară doctor Daniela Țurcanu Căruţiu; s-a remarcat datorită bogatei sale activități științifice și a eforturilor depuse pentru salvarea și conservarea patrimoniului cultural al Dobrogei; a fost directoare a Institutului de Spiritualitate, Cultură şi Știinţe din cadrul Universității Ovidius din Constanţa (n. 1968)

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Danemarca găzduiește întâlnirea informală a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale UE

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie, respectiv 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Toulouse, Franța: Vizita Regelui Willem-Alexander și a Reginei Máxima ai Țărilor de Jos

– Soci: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu omologii săi din regiunile separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud

– Geneva: Publicarea raportului anual privind starea ghețarilor elvețieni

– Beijing: Manifestări cu ocazia Zilei Naționale a Chinei

– Grecia: Grevă generală

– Moscova: Rusia lansează recrutarea militară anuală de toamnă

– Bamako, Mali: Curtea Supremă se pronunță asupra dizolvării partidelor politice

– Madrid: Proces între peste 80 de instituții media spaniole și Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, pe care o acuză de concurență neloială (1 – 2 oct.)

– Tunis: Manifestări de marcare a 40 de ani de la raidul israelian asupra sediului Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP) din Tunisia

– Kampala, Uganda: Începe procesul pentru trădare al liderului opoziției ugandeze Kizza Besigye

– Bali, Indonezia: Acțiuni de marcare a 20 de ani de la atacurile teroriste care au lovit insula turistică Bali

– Manila, Filipine: Manifestări de marcare a 50 de ani de la meciul epic de box dintre Muhammad Ali și Joe Frazier, pentru titlul mondial la categoria grea

– China: Tenis – Turneul ATP, Shanghai Masters 1000 (1 – 12 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 1 – 31.X: „Luna de Conștientizare a ADHD” este dedicată creșterii gradului de conștientizare despre „Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție” și oferirii sprijinului persoanelor care au această tulburare. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare care are cauze neurobiologice și se manifestă prin dificultate de concentrare, impulsivitate și hiperactivitate. Tema pentru anul acesta este „Conștientizarea este cheia!”

– 1 – 31.X: „Luna Internațională a Conștientizării Cancerului Mamar”, desemnată de OMS și marcată în țări din întreaga lume în fiecare octombrie, ajută la sporirea atenției și sprijinului pentru conștientizarea, depistarea precoce și tratamentul, precum și îngrijirea paliativă a acestei boli. NOTĂ: „Ziua mondială de luptă împotriva cancerului” se marchează la 4 februarie

– „Ziua Internaţională a Bolii Gaucher” marcată, din 2014, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra acestei boli genetice rare, care afectează una din 40.000 de persoane la nivel global. Boala Gaucher, numită după medicul francez Philippe Gaucher, care a descris-o în 1882, este consecinţa unei acumulări de substanţe grase în ţesutul osos şi în organe, cum ar fi splina şi ficatul, fiind cauzată de funcţionarea anormală a enzimei care descompune aceste substanţe grase. Printre simptomele cele mai întâlnite se numără mărirea în volum a ficatului şi a splinei, probleme osoase şi articulare sau valori scăzute ale numărului de trombocite şi ale hemoglobinei

– „Ziua Internaţională a Muzicii”; sărbătorită pentru prima dată la 1.X.1975 (- 50 de ani), la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzicii – UNESCO (prezidat atunci de renumitul violonist şi dirijor Yehudi Menuhin)

– „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice” a fost hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990 şi marcată în toate statele membre ale forului mondial ca o dovadă a preţuirii şi respectului pentru aceste persoane (Calendar Agerpres, octombrie 2010; www.un.ro). NOTĂ: Din 2021 este celebrată și „Ziua mondială a bunicilor și a persoanelor în vârstă”, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 27 iulie, anul acesta). Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință

– „Ziua Internațională a Urticariei”, eveniment promovat de Urticaria Network E.V. (UNEV), rețeaua UCARE și de multe alte organizații internaționale dedicate îmbunătățirii vieții pacienților cu urticarie, reprezintă o oportunitate de a crește gradul de conștientizare privind urticaria la nivel mondial, de a sprijini îmbunătățirea vieții pacienților, de a actualiza cunoștințele profesioniștilor și de a informa mass-media și publicul larg. Tema de anul acesta este: „Nevoi nesatisfăcute – Calea de urmat pentru urticarie”

– „Ziua Mondială a Vegetarienilor”, celebrată din anul 1977, la iniţiativa Societăţii Vegetarienilor din America de Nord, fiind adoptată ca zi internaţională în 1978 de Uniunea Internaţională a Vegetarienilor, cu scopul de „a promova bucuria, compasiunea şi posibilităţile susţinerii vieţii prin vegetarianism”

– „Ziua Internaţională a Cafelei”, celebrată pentru prima oară pe 1 octombrie 2015 (- 10 ani), a fost desemnată de Organizaţia Internaţională a Cafelei (ICO), cu scopul de a promova industria din sector şi producătorii săi, într-un context de colaborare constantă între ţările producătoare şi ţările consumatoare şi, de asemenea, ca această zi să devină un eveniment global în care să se implice întreaga industrie a cafelei. Austria şi Japonia sărbătoresc cafeaua pe 1 octombrie, Costa Rica – pe 12 septembrie, Brazilia – pe 24 mai, iar pe 29 septembrie este Ziua Cafelei în Statele Unite ale Americii, Canada, Malaysia, Ethiopia şi Marea Britanie

– „Ziua Europeană Anti-Depresie”, este o iniţiativă a European Depression Association – EDA (Asociaţia Europeană de Combatere a Depresiei), alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi profesionişti din domeniul medical din 19 ţări europene; tema din acest an este „Depresia într-o lume frenetică”

– Proclamarea Republicii Populare Chineze – 1949. Ziua naţională

– Sărbătoarea naţională a Republicii Cipru; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– Ziua naţională a Republicii Federale Nigeria; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– Ziua naţională a Insulelor Tuvalu (fostele Insule Ellice); aniversarea proclamării independenţei – 1978

– Ziua naţională a Republicii Palau; aniversarea proclamării independenţei/1994

– 1207: S-a născut Henric al III-lea, rege la Angliei în perioada 1216 – 1272 (m. 1272)

– 1499: A murit Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (n. 1433)

– 1684: A murit poetul dramatic francez Pierre Corneille; fondatorul tragediei clasice franceze (n. 1606)

– 1716: A murit compozitorul italian Giovanni Battista Bassani (n. 1657)

– 1729: S-a născut Anton Cajetan Adlgasser, compozitor și organist german (m. 1777)

– 1865: S-a născut Paul Dukas, compozitor, critic muzical şi pedagog francez (m. 1935) – 160 de ani

– 1903: S-a născut pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (m. 1989). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar, tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904

– 1920: S-a născut actorul de film american Walter Matthau (m. 2000) – 105 ani

– 1924: S-a născut Jimmy Carter, om politic democrat american; preşedinte al SUA (1977-1981); în ultimii ani s-a consacrat unor acţiuni de mediere în probleme conflictuale din diverse zone ale globului; Premiul Nobel pentru Pace în anul 2002 (m. 2024)

– 1928: S-a născut (în Lituania) actorul britanic de film Laurence Harvey (numele real: Lauruska Mischa Skikne) (m. 1973). NOTĂ: Site-ul imdb.com/name menționează ca an al naşterii 1927

– 1929: A murit Emile Antoine Bourdelle, sculptor francez (n. 1861)

– 1930: S-a născut actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (m. 2006) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Julie Andrews, actriţă britanică de film şi teatru, cântăreaţă, dansatoare, regizoare de teatru şi scriitoare; câştigătoare a Premiului Oscar pentru rolul din filmul muzical „Mary Poppins” – 90 de ani

– 1935: S-a născut Walter Joseph de Maria, artist, sculptor, ilustrator şi compozitor american (m. 2013) – 90 de ani

– 1938: S-a născut actriţa americană Stella Stevens, care a jucat alături de Elvis Presley în „Girls! Girls! Girls!” (1962) şi de Jerry Lewis în „The Nutty Professor” (1963) (m. 2023)

– 1943: S-a născut regizorul de film, scenaristul şi producătorul francez Jean-Jacques Annaud; la începutul carierei a realizat spoturi publicitare

– 1947: S-a născut biochimistul israelian Aaron Ciechanover; Premiul Nobel pentru chimie în 2004, împreună cu conaţionalul său Avram Hershko şi americanul Irwin Rose, pentru cercetările care au dus la descoperirea unuia dintre cele mai importante procese ciclice ce au loc la nivelul celulei, degraderea proteinelor

– 1949: S-a născut André Rieu (nume complet: André Leon Marie Nicolas Rieu), violonist, dirijor și compozitor olandez; în 1987 a înființat Orchestra Johann Strauss, care în timp a ajuns cea mai mare orchestră privată din lume; numit „Regele modern al valsului”, a revitalizat muzica de vals la nivel internaţional cu spectacolele sale pline extravaganţă şi de emoţie; turneele sale se situează în mod regulat în Top 10 Billboard Touring Charts cu cele mai de succes spectacole din întreaga lume

– 1950: S-a născut cosmonautul şi medicul rus Boris Moroukov, care a coordonat proiectul Mars-500, un experiment început în 2010, în cadrul căruia o echipă internaţională formată din şase oameni a petrecut 520 de zile în izolare pentru a simula o călătorie spre planeta Marte (m. 2015) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Vladimir Hotineanu, medic-chirurg, doctor habilitat în științe medicale, academician, profesor universitar și politician din Rep. Moldova (m. 2019) – 75 de ani

– 1972: A murit Louis Seymour Bazett Leakey, arheolog, antropolog şi paleontolog britanic (n. 1903)

– 1986: A murit Erik (Belton Evers) Bruhn dansator danez, coregraf, director artistic, actor și scriitor (n. 1928)

– 2009, 1/2: A murit Guido Jendritzko, sculptor, pictor, grafician şi fotograf german; reprezentant de seamă al culturii abstracte după cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1925)

– 2011: A murit sportivul suedez Sven Tumba (născut Sven Olof Gunnar Johansson); de trei ori campion mondial (1953, 1957, 1962), a fost desemnat în 1999 „cel mai bun jucător suedez de hochei pe gheaţă din toate timpurile” (n. 1931)

– 2012: A murit istoricul britanic Eric John Hobsbawm; şi-a câştigat notorietatea mondială în special datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea„ (de la Revoluţia franceză la Primul Război Mondial); cunoscut şi pentru lucrarea „The Age of Extremes: The Short Twentieth Century, 1914-1991”, consacrată secolului al XX-lea (n. 1917)

– 2013: A murit actorul italian Giuliano Gemma, devenit celebru pentru rolurile sale din numeroase filme western italiene, denumite ”western spaghetti” (n. 1938)

– 2013: A murit Tom Clancy, romancier american; a lansat genul literar ”tehno-thriller”, evocând în romanele sale, foarte bine documentate din punct de vedere tehnologic, teme precum terorismul nuclear, terorismul bacteriologic, spionajul industrial şi spionajul de stat (n. 1947)

– 2018: A murit Charles Aznavour (numele real: Shahnour Varenagh Aznavourian), cântăreț, compozitor, actor, activist public şi diplomat francez de origine armeană; criticul muzical Stephen Holden l-a numit „Zeul muzicii pop franceze” (n. 1924)

– 2018: A murit Jerry Gonzalez, trompetist şi percuţionist american, unul dintre cei mai buni muzicieni din curentul latin jazz (n. 1949)

– 2019: A murit Miguel León-Portilla, antropolog, istoric, filolog, filosof și profesor mexican; una dintre cele mai renumite autorități din mediul academic mexican din domeniul culturii și literaturii aztece din epocile precolumbiene și coloniale (n. 1926)

– 2019: A murit cântăreţul și compozitorul ceh Karel Gott; supranumit „Vocea de aur din Praga” sau „Sinatra din Est”, a fost considerat cel mai popular cântăreţ de muzică pop din Republica Cehă (n. 1939)

– 2020: A murit Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, nume important al literaturii irlandeze (n. 1941) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 30 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 30 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 30 septembrie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 30 septembrie

* Cu 529 de ani în urmă (1496) avea loc târnosirea bisericii cu hramul „Sf. Nicolae” din Botoşani, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, monument reprezentativ de arhitectură medievală românească

* Acum 241 de ani (1784) cărturarul Gheorghe Şincai (1754-1816) era confirmat ca director al şcolilor naţionale din Transilvania

* În urmă cu 234 de ani (1791), la „Burgtheater” din Viena, sub conducerea muzicală a compozitorului, avea loc premiera absolută a operei „Die Zauberflöte” („Flautul fermecat”), de Wolfgang Amadeus Mozart, operă în două acte, ultima compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, pe un libret scris în limba germană de J.E. Schikaneder. Compozitorul a dirijat premiera la Viena într-o sală sărăcăcioasă, care, datorită „Flautului fermecat” şi fondurilor aduse de el, a devenit „Theater an der Wien”

* Acum 179 de ani (1846) avea loc prima extracție de dinți fără durere, sub narcotic (eter), efectuată de medicul dentist american William Thomas Green Morton (1819 – 1868), pe pacientul său Eben Frost, într-un cabinet din Boston

* Cu 162 de ani în urmă (1863), la Théatre-Lyrique din Paris, avea loc premiera operei în trei acte „Les pêcheurs de perles” (“Pescuitorii de perle”), de Georges Bizet, pe un libret de M. Carre și E. Carmon

* Acum 161 de ani (1864) apărea prima Lege de organizare a Camerelor de Comerţ în Principatele Unite. La data de 30 septembrie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul Domnesc 1363 privind înființarea Camerelor de Comerț și Industrie. Proiectul urmărea consolidarea noului stat românesc și modernizarea acestuia, prin crearea unor instituții care să conecteze Principatele Române la sistemul economic capitalist occidental, devenit, în a doua jumătate a secolului XIX, modelul politic, economic și cultural al României. Conform Decretului Domnesc, adoptat în 1864, pe teritoriul Principatelor Unite s-au înființat 15 Camere de Comerț, la București, Turnu-Severin, Craiova, Turnu-Măgurele, Giurgiu, Brăila, Galați, Ismail, Bârlad, Iași, Piatra-Neamț, Bacău, Focșani, Botoșani și Ploiești. Prima Cameră de Comerț care a început să funcționeze a fost cea din București, în anul 1868 (30.IX/12.X)

* Cu 146 de ani în urmă (1879), la Bucureşti, avea loc premiera piesei „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri; în distribuţie: Grigore Manolescu, Constantin Nottara şi Matei Millo (30.IX/12.X)

* Se împlinesc 90 de ani (1935) de când, la Boston, avea loc premiera operei „Porgy and Bess”, de George Gershwin, pe un libret scris de DuBose Heyward

* Acum 87 de ani (1938) era semnat Acordul de la München, înțelegere care a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă (Sudetenland) care aparținea Cehoslovaciei. Regiunea Sudetă era situată în zona de graniță a Cehoslovaciei și era locuită în principal de etnici germani. Acordul a fost negociat la o conferință care a avut loc la München, Germania, de marile puteri ale Europei, fără ca reprezentanții Cehoslovaciei să participe. În prezent, acordul este apreciat ca fiind o încercare eșuată de conciliere cu Germania Nazistă. Acordul a fost semnat în primele ore ale dimineții de 30 septembrie 1938, dar a fost datat 29 septembrie, și a fost semnat de Germania Nazistă, Franța, Marea Britanie și Italia

* Până la această dată, acum 76 de ani (1949), a funcţionat podul aerian umanitar pentru oraşul Berlin (instituit la 26 iunie 1948), oraş pe care sovieticii îl supuseseră, după cel de-Al Doilea Război Mondial, unei blocade. Au fost efectuate 277.500 de zboruri şi s-au transportat 2,1 milioane tone de ajutoare

* Acum 73 de ani (1952) a avut loc, la New York, premiera mondială a „cineramei” (tehnică tridimensională în cinematografie), cu programul „This is Cinerama”. Metoda, aparţinând lui Fred Waller, a fost aplicată, chiar din acel an, în mari oraşe ale lumii: New York, Tokyo, Osaka, Montréal, Londra, Paris, Milano

* Cu 71 de ani în urmă, într-o zi de 30 septembrie 1954, primul submarin nuclear, USS Nautilus, intra în dotarea marinei americane. Construit sub coordonarea inginerului rus Hyman G. Rickover, Nautilus a făcut prima călătorie oficială în ianuarie 1955. A fost retras în 1980, în prezent fiind expus la Muzeul Forţelor Marine din Connecticut, S.U.A.

* Cu 68 de ani în urmă (1957) era emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Au fost efectuate 7.521.100 de avorturi în numai nouă ani, din 1958 până în 1966 (când a fost emis Decretul 770, iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii)

* Acum 64 de ani (1961) îşi începea activitatea Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – OECD (creată la 14.XII.1960)

* Acum 53 de ani (1972) era inaugurat, în Suedia, Podul Öland, care leagă Kalmar, în Suedia continentală de Färjestaden pe insula Öland la est, unul dintre cele mai lungi poduri din Europa, ce măsoară 6.072 metri

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când era semnată, la New York, „Declaraţia mondială privind supravieţuirea, protejarea şi dezvoltarea copiilor”, în cadrul Conferinţei mondiale la nivel înalt consacrate condiţiei copilului (29-30.IX.1990)

* Acum 18 ani (2007) avea loc înscăunarea Preafericitului Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007)

* Este marcat 1 an (2024) de când Marea Britanie a făcut un pas istoric în tranziția către energia verde prin închiderea ultimei sale centrale pe cărbune, Ratcliffe-on-Soar, aflată în Nottinghamshire. Pentru prima dată o țară din G7 își elimină complet dependența de cărbune pentru generarea electricității, marcând finalul unei ere care a modelat economia britanică timp de aproape 150 de ani. În 2012 cărbunele reprezenta aproape 40% din producția de energie electrică a Marii Britanii, acest procent ajungând la zero ca urmare a unui plan ambițios de decarbonizare, susținut de politici stricte și de investiții masive în surse regenerabile. Închiderea celor 25 de centrale pe cărbune, dintre care 15 au fost închise sau convertite la alte surse de energie doar din 2012, a dus la o reducere cu 74% a emisiilor din sectorul energetic în ultimul deceniu. Tranziția a fost facilitată de creșterea spectaculoasă a energiei eoliene și solare, care, din 2012, a crescut de patru ori, înlocuind echivalentul a 28 de milioane de tone de cărbune și evitând costuri de aproximativ 2,9 miliarde de lire sterline. Astfel, energia din surse regenerabile a ajuns să reprezinte 34% din mixul energetic al țării, comparativ cu doar 6% în 2012

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ieronim, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1810: S-a născut Simion Balint, protopop greco-catolic, figură importantă a revoluției române de la 1848 din Transilvania, prefect al Legiunii Auraria et Salinae sau Legiunea Arieşului (m. 1880) – 215 ani

– 1882: S-a născut geograful, etnograful şi pedagogul Constantin I. Brătescu; a susţinut concepţia geografiei regionale complexe, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii; poate fi pe drept socotit geograful Dobrogei; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945)

– 1882: A murit Mihail Pascaly, actor, regizor, director de teatru, profesor, traducător, autor dramatic şi publicist (n. 1830)

– 1916, 30.IX/13.X: A murit (a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane) generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (n. 1865)

– 1916, 30.IX/13.X: A murit (a căzut în luptele de lângă Predeal) poetul simbolist Mihail Săulescu (n. 1888)

– 1917: S-a născut (la Berlin, unde se afla mama sa, actriţa şi cântăreaţa Aglaia Ionescu) Ion Vova (pe numele său adevărat Vladimir Stelian Ionescu), regizor şi actor; supranumit „Domnul Radio”; din 1952 a fost regizor şi realizator de emisiuni de umor la Radiodifuziunea Română, numele său fiind legat de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment „Ora veselă” (m. 2011)

– 1928: S-a născut (la Sighetu Marmaţiei, în România) Elie Wiesel, scriitor american de origine evreiască, ziarist, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului; deportat, în 1944, împreună cu familia, a supravieţuit ororilor din lagărele naziste de la Auschwitz şi Buchenwald; Premiul Nobel pentru pace pe 1986; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2002); cu ocazia vizitei sale în România (iulie 2002) a fost inaugurată, în oraşul natal, o casă memorială care îi poartă numele (m. 2016)

– 1933: S-a născut poetul şi publicistul Irimie Negoiţă (m. 2000)

– 1939: S-a născut publicistul şi scriitorul Titus Crişciu (numele real: Titus-Sergiu Crâsciu)

– 1939: S-a născut chirurgul şi omul de cultură Constantin Teodorescu; a înfiinţat Fundaţia „Dr. Constantin Teodorescu” un adevarat sprijin pentru cultura bârlădeană, cu ajutorul căreia au fost publicate zeci de cărţi, reviste şi susţinute nenumărate manifestări culturale (m. 2011)

– 1941: S-a născut Corneliu Calistru, dirijor, compozitor şi profesor; director artistic al Operei Române din Iaşi (1991-2008) (m. 2024)

– 1952: S-a născut interpretul, textierul, compozitorul de muzică uşoară, profesorul, prezentatorul și moderatorul Ricky Dandel; din 1989 locuieşte în Germania

– 1955: S-a născut Dan Stanca, romancier, eseist și ziarist – 70 de ani

– 1956: S-a născut Marin Cazacu, violoncelist şi profesor

– 1959: A murit Andrei Rădulescu, jurist şi istoric; întemeietorul şcolii de cercetare în domeniul dreptului românesc; membru titular al Academiei Române din 1920, vicepreşedinte (în mai multe rânduri) şi preşedinte al acestui for (1946-1948) (n. 1880)

– 1967: S-a născut Teodora Enache-Brody, solistă de jazz, compozitoare și textieră

– 1972: A murit Grigore Cugler, scriitor (a publicat sub pseudonimul Apunake), compozitor, violonist, diplomat de carieră între anii 1927 şi 1947 (acreditat la Berna, Berlin, Bratislava, Copenhaga, Oslo); şi-a dat demisia, după instalarea comuniştilor la putere, şi s-a stabilit la Lima, unde a fost prim-violonist la Filarmonica din capitala peruană (n. 1903)

– 1975: S-a născut gimnastul și antrenorul Marius Urzică; campion olimpic (aur – la Jocurile Olimpice de Vară de la Sydney 2000, la cal cu mânere), mondial şi european – 50 de ani

– 1983: S-a născut Andreea Răducan, gimnastă, jurnalistă și comentatoare sportivă; campioană mondială la bârnă şi cu echipa (1999), la bârnă, sol şi cu echipa (2001); campioană olimpică cu echipa (Sydney, 2000); multiplă campioană europeană; președinte al Federației Române de Gimnastică (2017-2020)

– 1990: A murit economistul Ion Rachmuth; lucrări în domeniul teoriei economice şi al mecanismului formării preţurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1911) – 35 de ani

– 2006: A murit (la Budapesta) prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară András Sütö; membru-fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (1989) (n. 1927)

– 2007: A murit baritonul David Ohanesian; a făcut parte, alături Octav Enigărescu şi Nicolae Herlea, din triada de aur a celor mai mari baritoni ai ţării (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreaţa de muzică populară Lucreția Ciobanu; supranumită „Doamna munților”, datorită abordării repertoriului păstoresc (n. 1924) – 10 ani

– 2017: A murit generalul-colonel Iulian N. Vlad, demnitar comunist, ministru secretar de stat la Ministerul de Interne (MI) și șef al Departamentului Securității Statului (1987-1989); două decenii și jumătate a activat în domeniul învățământului militar din MI. După căderea regimului comunist, a fost arestat şi condamnat la 25 ani de închisoare, ca urmare a implicării sale în represiunile care au avut loc la Timişoara şi Bucureşti în decembrie 1989, dar a executat din pedeapsă doar patru ani (n. 1931)

– 2020: A murit Eugen Sandu Cucerzan, scriitor, eseist, istoric al filosofiei, istoric literar și profesor (n. 1940) – 5 ani

– 2021: A murit sculptorul Rotaru Răzvan-Caius (n. 1969)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Competitivitate (Cercetare) din cadrul UE

– Washington, DC: Termen-limită pentru ca Congresul SUA să adopte un buget înainte ca guvernul federal să intre în „shutdown”

– New York: Conferință la nivel înalt la ONU privind situația Rohingya din Birmania

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Republica Democrată Congo

– Lisabona: Parlamentul examinează o nouă versiune a reformei guvernamentale privind imigrația

– Accra, Ghana: Conferința privind siguranța minieră în Africa de Vest (30 sep. – 1 oct.)

– Geneva: Briefing al Organizației Mondiale a Sănătății privind rezultatele unei reuniuni periodice a Grupului consultativ strategic de experți în imunizare (SAGE)

– Helsinki: Discurs al președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, la un forum organizat de Banca Finlandei

– Toulouse, Franța: Publicarea celui de-al nouălea raport Copernic despre starea oceanelor

– Singapore: Termen-limită pentru respectarea ordinului guvernamental care vizează combaterea fraudei ce implică uzurparea identității funcționarilor publici

– Nürnberg, Germania: Publicarea cifrelor șomajului pentru luna septembrie de Agenția pentru ocuparea forței de muncă

– New York: Nike – Rezultate din primul trimestru (an fiscal amânat)

– Londra: Președintele Consiliului de administrație al HSBC părăsește funcția

– Hollywood: Ceremonie în onoarea actriței Fran Drescher pe Hollywood Walk of Fame

– Franța: A 36-a ediție a Festivalului de Film Britanic de la Dinard (30 sep. – 5 oct.)

– Paris: Funeraliile actriţei franco-italiene Claudia Cardinale, decedată marţi, 23 septembrie, la vârsta de 87 de ani, vor avea loc pe 30 septembrie, de la ora locală 14:30, la Biserica Saint-Roch din centrul Parisului. Un omagiu religios îi va fi adus, de asemenea, pe 1 octombrie la Nemours, oraşul din Regiunea Pariziană în care Claudia Cardinale locuia de mai mulţi ani

– Lansarea mondială a remake-ului filmului „Final Fantasy Tactics”, de la compania japoneză Square Enix

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Traducătorilor”; stabilită în 1991 de Federaţia Internaţională a Traducătorilor (FIT) sub egida UNESCO, este celebrată pentru a sublinia importanţa profesiei de traducător şi a multilingvismului. A fost aleasă această zi deoarece în calendarul romano-catolic este sărbătorit Sfântul Ieronim, traducătorul „oficial” al Bibliei din limba greacă, ebraică şi aramaică în limba latină, în secolul al III-lea. Tema de anul acesta este: „Susținută de gândirea umană”, subliniind rolul indispensabil al creativității umane, al gândirii critice și al conștientizării culturale în procesul de traducere, în special într-o eră a progresului inteligenței artificiale și a traducerii automate

– „Ziua Internaţională a Podcasturilor”; inițiată ca „Zi națională a podcasturilor” de Steve Lee în 2014 în Statele Unite, în 2015 s-a extins la nivel internațional. Podcastul este un fișier audio disponibil, gratuit sau sub formă de abonament, în format digital, pe Internet, pentru ascultare sau descărcare, de obicei prin intermediul aplicaţiilor de streaming şi al serviciilor de podcasting

– Ziua naţională a Republicii Botswana; aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1207: S-a născut Djalal Al-Din Rumy, unul dintre marii mistici şi poeţi ai literaturii persane; în întreaga lui creaţie el a proslăvit iubirea divină (m. 1273)

– 1530: S-a născut Geronimo Mercuriali, filolog și fizician italian (m. 1606) – 495 de ani

– 1628: A murit Fulke Greville, primul Baron Brooke, poet englez (n. 1554)

– 1700: S-a născut Stanisław Konarski, preot romano-catolic și scriitor polonez, a influențat reforma educațională din Polonia (m. 1773) – 325 de ani

– 1715: S-a născut abatele Étienne Bonnot de Condillac, filosof iluminist francez (m. 1780) – 310 ani

– 1840: S-a născut Johan Svendsen, compozitor și dirijor norvegian (m. 1911) – 185 de ani

– 1870: S-a născut fizicianul francez Jean-Baptiste Perrin; studii asupra mişcării browniene, care au condus la determinarea, în 1908, a numărului lui Avogadro, fundamentând astfel concepţia atomică asupra structurii materiei; cercetări asupra emisiei şi recepţiei sunetelor ş.a; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1926; membru de onoare străin al Academiei Române din 1930 (m. 1942) – 155 de ani

– 1882: S-a născut fizicianul german Hans Geiger; împreună cu Ernest Rutheford, a elaborat o metodă de punere în evidenţă a particulelor alfa; a inventat (în 1913) un contor de particule (pentru radiaţiile beta şi gama), pe care l-a perfecţionat (în 1928) cu Walther Müller (contorul Geiger-Müller) (m. 1945)

– 1897: S-a născut Gaspar Cassado, violoncelist şi compozitor spaniol (m. 1966)

– 1904: S-a născut poetul galez Waldo Williams (m. 1971)

– 1905: S-a născut Michael Powell, regizor, scenarist și producător de film britanic (m. 1990) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Sir Nevil Francis Mott, fizician britanic; cercetări privind fizica materiei condensate; Premiul Nobel pentru fizică în 1977, împreună cu fizicienii americani Philip W. Anderson şi John van Vleck; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1996) – 120 de ani

– 1906: S-a născut Václav Smetáček, dirijor, compozitor, muzicolog, oboist, realizator de emisiuni şi profesor ceh (m. 1986)

– 1908: S-a născut David Oistrah, violonist (unul din cei mai mari ai secolului al XX-lea) şi pedagog rus (m. 1974)

– 1921: S-a născut actriţa britanică de film Deborah Kerr; în anii ’50 ai secolului XX era cotată printre cele mai valoaroase actriţe de la Hollywood (m. 2007)

– 1924: S-a născut scriitorul american Truman Capote (m. 1984)

– 1925: S-a născut Paul Melchior, geodez, geofizician şi astronom belgian; activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat în două domenii principale: perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004) – 100 de ani

– 1934: S-a născut Udo Jürgens, cântăreţ şi compozitor austriac; a câștigat concursul muzical Eurovision 1966 cu piesa „Merci, Chérie” (m. 2014)

– 1939: S-a născut chimistul francez Jean-Marie Lehn; a desfăşurat o activitate ştiinţifică de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare; de un mare interes sunt lucrările sale referitoare la electronica moleculară; Premiul Nobel pentru chimie în 1987, alături de Donald Cram și Charles Pedersen, pentru munca depusă în sinteza criptanzilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1942: S-a născut (în Belgia) scriitorul, profesorul și traducătorul francez Michel Host (nume la naștere Yves Chavatte); specialist în literatura „Secolului de Aur” (secolele al XVI-lea şi al XVII-lea); laureat al Premiului Goncourt (m. 2021)

– 1943: A murit Franz Oppenheimer, sociolog şi economist german; cunoscut mai ales pentru pentru lucrările sale despre sociologia fundamentală a statului (n. 1864)

– 1946: S-a născut Dan O’Bannon, scenarist şi regizor american de filme science-fiction şi horror (m. 2009)

– 1948: A murit medicul francez Gustave Roussy; o atenţie aparte a acordat studiului cancerului, scop în care a înfiinţat primul Institut de oncologie din Franţa (la Ville-Juif); a fost un apropiat al României, în laboratoarele sale lucrând numeroşi specialişti români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (n. 1874)

– 1951: S-a născut medicul și profesorul australian Barry Marshall; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2005, „pentru descoperirea bacteriei Helicobacter pylori și a rolului său în gastrită și boala ulcerului peptic”

– 1955: A murit Mihail Cehov, actor, regizor și scriitor rus (n. 1891) – 70 de ani

– 1955: A murit actorul american de teatru şi film James Dean (n. 1931) – 70 de ani

– 1964: S-a născut actriţa și fotomodelul italian Monica Bellucci

– 1980: S-a născut designerul american Virgil Abloh, star al generaţiei milennials şi rege al streetwear-ului de lux; primul mare designer de culoare recunoscut pe scena internaţională a modei; creator al colecţiilor pentru bărbaţi Louis Vuitton (m. 2021) – 45 de ani

– 1981: A murit dirijorul englez Boyd Neel (n. 1905)

– 1985: A murit Charles Richter, fizician şi seismolog american; în 1935 a inventat scara ce măsoară intensitatea mişcărilor seismice şi care-i poartă numele (n. 1900) – 40 de ani

– 1985: A murit actriţa franceză de film Simone Signoret (nume real Simone Henriette Charlotte Kaminker); unul dintre monştrii sacri ai scenei şi ecranului vreme de peste două decenii (n. 1921) – 40 de ani

– 1990: A murit scriitorul australian Patrick White; Premiul Nobel pentru literatură în 1973 (n. 1912, la Londra) – 35 de ani

– 1994: A murit microbiologul francez Andre Michael Lwoff, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1965 (n. 1902)

– 2018: A murit cântăreţul, chitaristul şi compozitorul danez Kim Larsen (nume complet: Kim Melius Flyvholm Larsen), o legendă a muzicii rock daneze, considerat un erou naţional în ţara sa (n. 1945)

– 2018: A murit René Pétillon, unul dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi în domeniul satirei politice și un popular autor de bandă desenată (cea mai cunoscută fiind „L’Enquęte corse”) (n. 1945)

– 2019: A murit soprana americană Jessye Norman, un star al operei internaționale; recompensată cu cinci premii Grammy (n. 1945)

– 2020: A murit desenatorul, ilustratorul și caricaturistul argentinian Joaquin Salvador Lavado, supranumit „Quino”; a devenit popular după crearea celebrului personaj de benzi desenate Mafalda (o fetiță de școală primară care își pune tot timpul întrebări despre problemele globale, politice, economice, demografice etc.) (n. 1932) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 29 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 30 septembrie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 29 septembrie

* Cu 107 ani în urmă, la data de 29.IX/12.X.1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adopta în unanimitate o declaraţie, redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza „printre naţiunile libere” (în temeiul dreptului ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa) şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. În acest scop s-a constituit, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Se marchează 85 de ani (1940) de când noile autorităţi române (instalate la începutul lunii) hotărau retragerea ţării din „Înţelegerea Balcanică”, alianţă regională de securitate şi cooperare, încheiată la 9.II.1934, la Atena, între reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei. Aceasta avea drept scop menţinerea statu-quo-ului statornicit în Balcani în urma Primului Război Mondial

* În urmă cu 84 de ani (1941) a avut loc masacrul de la Babi Iar. Babi Iar sau Babin Iar era o râpă pe teritoriul orașului Kiev, capitala Ucrainei, aflată în trecut în afara orașului. Ea se întindea pe o lungime de 2,5km, având o adâncime între 10-50 m. În prezent, parcul memorial „Babin Iar” se află în nord-vestul Kievului, pe un teritoriu între raioanele Sâreț și Lukianovka, aproape de stația de metro Dorogojici. Aici s-a desfășurat în anul 1941 cel mai mare masacru comis într-un timp scurt sub auspiciile armatei Germaniei naziste, Wehrmacht. Unități numite Einsatzgruppen ale SD (Sichercheitdienst) au omorât, între 29 și 30 septembrie, peste 33.000 evrei

* Acum 71 de ani (1954) era ratificată Convenția de constituire a Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire din limba franceză „Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire” – Consiliul European pentru Cercetare Nucleară), cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume. Primul președinte al CERN a fost Sir Benjamin Lockspeiser. CERN are în prezent 23 de state membre și multe țări non-europene sunt implicate în diferite moduri în domeniul său de activitate

* Se împlinesc 70 de ani (1955) de când avea loc premiera mondială a operei „Îngerul aprins” de Sergei Prokofiev, la Teatro La Fenice din Veneţia

* Cu 57 de ani în urmă, într-o zi de 29 septembrie 1968, la Opera din Berlin, avea loc premiera mondială a operei „Ulisse”, de Luigi Dallapiccola; conţine un Prolog şi două acte şi a fost ultima creaţie a lui Dallapiccola pe care a compus-o în 8 ani

* Acum 42 de ani (1983) oraşul american Chicago găzduia premiera mondială a operei „Symphonie No. 3”, de Witold Lutosławski, scrisă între anii 1973 şi 1983

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mihail, Gabriel şi Rafael, Arhangheli (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1812: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eudoxiu Hurmuzaki (Hurmuzachi), istoric şi om politic din Bucovina; luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic; principala sa activitate a constat în adunarea a peste 6.000 de documente latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti); după moartea sa, acestea au intrat în posesia Academiei Române, formând colecţia de documente ce poartă numele generic „Colecţia Hurmuzaki”; membru titular al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1874)

– 1887: A murit Iacob Mureşianu, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1812)

– 1888, 29.IX/11.X: S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan; lucrări în domeniul lingvisticii romanice, al limbii române contemporane, al stilisticii, al toponimiei şi al antroponimiei; membru titular al Academiei Române din 1946 şi vicepreşedinte al forului (1957-1966), membru fondator, în 1925, al Societăţii Internaţionale de Lingvistică Romanică (Franţa), membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Lingvistică Romanică, membru al Asociaţiei Internaţionale de Studii Hispanice, membru corespondent al Academiei Saxone de Ştiinţe din Leipzig (1958), membru al Academiei Germane de Ştiinţe din Berlin (1964), al Academiei Austriece de Ştiinţe (1966), al Academiei Bavareze de Ştiinţe din München (1968) şi membru al Institutului Mexican de Cultură (1969) şi al Institutului de Studii Catalane din Barcelona (1975) (m. 1986)

– 1894, 29.IX/12.X: S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (m. 1956, la Paris, unde era în exil)

– 1899: S-a născut Ion Muşlea, folclorist şi bibliograf, unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; a organizat şi a condus Arhiva de Folclor a Academiei Române (1930-1948); membru corespondent al Academiei Române din 1947 (m. 1966)

– 1910: S-a născut ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian-Vălean), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (m. 1989) – 115 ani. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 2024 cu titulatura de Sf. Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu zi de pomenire pe 28 noiembrie, proclamarea generală a canonizării fiind făcută la 4 februarie 2025, împreună cu alți 15 sfinți români

– 1919: S-a născut inginerul Constantin Aramă; a desfăşurat o bogată activitate tehnică la „Locomotive” – Craiova, „Timpuri Noi” – Bucureşti, „Aro” – Câmpulung, „Dacia” – Piteşti; lucrări privind exploatarea motoarelor cu ardere internă; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2003)

– 1927: S-a născut Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (m. 2012)

– 1928: A murit Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) (n. 1871)

– 1929: S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990 – septembrie 1994); a lucrat la Radiodifuziunea Română din martie 1950; a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice; după 1990 întreaga sa energie s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii (m. 2000)

– 1929: S-a născut pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2001)

– 1929: S-a născut Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (m. 2010)

– 1935: S-a născut Sonia Iovan (născută Inovan), gimnastă și profesoară universitară; în 1956, la JO de la Melbourne a cucerit prima medalie olimpică pe echipe din istoria gimnasticii românești; în 1958, la CM de la Moscova, a făcut parte din echipa care a cucerit bronzul, prima medalie mondială obținută pe echipe din istoria gimnasticii românești (m. 2024) – 90 de ani

– 1947: S-a născut Mihai Bărbulescu, istoric, arheolog și profesor universitar; domeniile de cercetare: istoria și arheologia Daciei romane, spiritualitate antică (religie, arte plastice), istoria și arheologia militară, epigrafie; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1949: S-a născut Horia Stoicanu, compozitor, textier, solist vocal și instrumentist (chitară); reprezentant al generației care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian) (m. 2020)

– 1953: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul, producătorul de film și omul de afaceri Adrian Lustig; a scris piese de teatru (Poker, Clinica, Nepotu’) și romane (Romanța cu stagiari, Un loc pe roată, Legea timidității universale, Un ceai cu tipele de sâmbătă, Un băiat ura o fată, Funeralii fericite, Luca); a avut, de asemenea, o activitate bogată în televiziune și radio și a scris scenariile unor filme cunoscute precum Nunta mută (2008), Minte-mă frumos (2012), Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013), Funeralii fericite (2013), Minte-mă frumos în Centrul Vechi (2017), Nunți, botezuri, înmormântări (2022) (m. 2023)

– 1956: S-a născut Florin Anton, actor al Teatrului de Comedie (din 1982) (m. 2020)

– 1958: S-a născut Stelian Nistor, actor și om de afaceri; în septembrie 2015 a fost ales Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România; vicepreşedinte al Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat (din 2022). NOTĂ: Pe 27 iulie 2022, Supremele Consilii ale Ritului Scoţian au adoptat, în unanimitate, o propunere istorică cu privire la România: poziţia şi mandatul de Vicepreşedinte al Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat până în 2025 şi apoi poziţia şi mandatul de Preşedinte al Conferinţei Mondiale pentru cinci ani, din 2025 până în 2030 (prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor) şi organizarea în 2025, la București, pentru prima oară în existenţa multiseculară a Ritului Scoţian, a Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat

– 1958: S-a născut folkistul și cantautorul Cătălin Condurache (m. 2021)

– 1963: S-a născut Radu Bălănescu, medic specialist în chirurgie și ortopedie pediatrică; directorul medical și șeful Clinicii de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică din Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (din 2011); Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România (din 2011) şi Secretar Executiv al Conferinței Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare (din 2014)

– 1964: S-a născut dirijorul și profesorul universitar Camil Marinescu (m. 2020)

– 1966: A murit Marcel Breslaşu (nume real: Marcel Bresliska), poet, fabulist, compozitor şi traducător (n. 1903)

– 1967: A murit medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti; în 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1891)

– 1973: S-a născut Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România; printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească (m. 2019)

– 1984: S-a născut Adrian Damian, scenograf, creator de spații scenice și instalații multimedia inovatoare cu o predilecție pentru folosirea tehnologiei ca mijloc de expresie artistică

– 1987: S-a născut Gabriel Bebeşelea, recunoscut drept „unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor decenii”

– 1992: A murit basul şi actorul Nicolae Secăreanu (n. 1901)

– 1997, 29/30: A murit (la Bonn) Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1914)

– 2001: A murit Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător (n. 1915)

– 2004: A murit violonistul, dirijorul şi profesorul român de etnie maghiară Ştefan Ruha (Ruha István) (n. 1931)

– 2006: A murit Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (n. 1920)

– 2015: A murit George Popovici, textier şi scenarist (n. 1934) – 10 ani

– 2022: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Alexandru Arșinel; directorul Teatrului de revistă „Constantin Tănase” (1998-2022), pe scena căruia a jucat timp de 44 de ani (n. 1939)

– 2023: A murit Ioan Pumnea, interpret popular și instructor din zona Rupea, Jud. Brașov, având o activitate de promovare a culturii populare, folclorică muzical coregrafică de peste o jumătate de veac; desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2014 (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Competitivitate (Piața internă și industrie) din cadrul UE

– Strasbourg: Consiliul Europei acordă Premiul Vaclav Havel pentru Drepturile Omului

– Varșovia: Forumul de Securitate de la Varșovia, cu participarea mai multor miniștri europeni (29 – 30 sep.)

– Varșovia: Miniștrii de externe ai Poloniei, Franței și Germaniei vor susține o declarație de presă comună la Palatul Belweder din Varșovia, subliniind cooperarea trilaterală în cadrul Triunghiului de la Weimar

– Copenhaga: Raportul Agenției Europene de Mediu (AEM), agenție a UE cu sediul la Copenhaga, privind starea mediului înconjurător din Europa

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind conflictul israeliano-palestinian

– Bangkok: Noul prim-ministru thailandez și guvernul său își prezintă platforma în fața Parlamentului (29 – 30 sep.)

– Londra: Începe procesul lui Yadi Zhang (alias Qian Zhimin) pentru spălare, prin intermediul criptomonedelor, a veniturilor provenite dintr-o fraudă investițională în China

– Soci, Rusia: Reuniune a Clubului de discuții Valdai (29 sep. – 2 oct.)

– Paris: Airbus și Air France fac apel în procesul pentru „omucidere involuntară” în accidentul avioanelor Rio-Paris din 2009 (29 sep. – 27 nov.)

– Provo, SUA: Audiere preliminară pentru Tyler Robinson, acuzat de uciderea activistului politic american, Charlie Kirk

– Bamako, Mali: Se deschide procesul împotriva fostului prim-ministru Moussa Mara pentru „subminarea credibilității statului”

– Paris: TotalEnergies – Ziua Investitorilor

– München: Lufthansa – Ziua Investitorilor

– Paris: Săptămâna Modei Feminine Primăvară/Vară 2026 (29 sep. – 7 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Inimii” (ZMI) a fost celebrată, sub auspiciile Federaţiei Mondiale a Inimii, începând cu anul 2000 (- 25 de ani), în ultima duminică din septembrie; din 2009, însă, această zi este marcată la dată fixă, la 29 septembrie, şi este coordonată, pe plan internaţional, de Federaţia Mondială a Inimii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Prin manifestările organizate de ZMI se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos. NOTĂ: La 4 mai este marcată în România „Ziua naţională a inimii”. La 16 septembrie este „Ziua internațională a cardiologiei intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 sept. 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german

– „Ziua Internaţională de Conştientizare a Risipei Alimentare” desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluţia A/RES/74/209), se dorește a fi un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele. O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. În prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră. NOTĂ: Pe 16 octombrie este marcată, din 1981 la decizia ONU, „Ziua mondială a alimentaţiei”, amintind de data înfiinţării FAO – Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (16 octombrie 1945). Tot pe 16 octombrie, în România, este „Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare”, stabilită prin Legea nr. 47/2016, în vigoare de la 04.IV.2016. Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius

– 1547: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (m. 1616)

– 1571: S-a născut pictorul italian Michelangelo Merisi da Caravaggio, numit după oraşul său natal Caravaggio, lângă Milano; este considerat precursor al stilului baroc şi indiscutabil unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii (m. 1610). NOTĂ: Site-ul https://www.caravaggio-foundation.org/ menționează ca dată a nașterii 28.IX.1571

– 1703: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Boucher (m. 1770)

– 1758: S-a născut amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (m. 1805)

– 1765: S-a născut Karl Ludwig Harding, astronom german cunoscut drept descoperitor al asteroidului 3 Juno (m. 1834) – 260 de ani

– 1810: S-a născut Elizabeth Gaskell, scriitoare britanică din perioada victoriană; autoarea primei biografii a scriitoarei Charlotte Brontë (m. 1865) – 215 ani

– 1864: S-a născut scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno, iniţiator al existenţialismului în Spania (m. 1936)

– 1881: S-a născut Ludwig Von Mises, economist şi filosof austriac – american (m. 1973)

– 1901: S-a născut Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru fizică în 1938 (m. 1954)

– 1902: A murit romancierul francez Émile Zola; teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european (n. 1840)

– 1904: S-a născut scriitorul rus Nikolai Ostrovski (m. 1936)

– 1912: S-a născut regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni (m. 2007)

– 1913: S-a născut Stanley Kramer, regizor şi producător american de film (m. 2001)

– 1913, 29/30: A murit Rudolf Diesel, inginer german, inventator al motorului cu aprindere prin compresiune care-i poartă numele (brevetat în 1892) (n. 1858)

– 1920: S-a născut Peter D. Mitchell, biochimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987 (m. 1992) – 105 ani

– 1920: S-a născut dirijorul ceh Václav Neumann (m. 1995) – 105 ani

– 1922: S-a născut actrița americană Lizabeth Scott (m. 2015)

– 1927: A murit medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; a utilizat galvanometrul cu coardă pentru înregistrarea electrocardiogramei, punând astfel bazele studiului electrofiziologic al activităţii inimii; a folosit pentru prima oară (1906) electrocardiografia pentru diagnostic; Premiul Nobel pentru medicină în 1924 (n. 1860)

– 1930: S-a născut solistul, compozitorul, chitaristul şi actorul american Billy Strange (m. 2012) – 95 de ani

– 1930: S-a născut scriitorul britanic Colin Dexter (m. 2017) – 95 de ani

– 1930: A murit pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (n. 1844) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (m. 2015)

– 1932: S-a născut Robert Benton, regizor, scenarist şi producător american de film; nominalizat de șapte ori la Oscar și câștigător de trei ori, este cunoscut mai ales ca scriitor și regizor al filmului Kramer vs. Kramer, pentru care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor și Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat; ulterior, a câștigat al treilea premiu Oscar la categoria Cel mai bun scenariu original pentru „Places in the Heart” (1984) (m. 2025)

– 1935: S-a născut (la Shaghai) scriitoarea germană Ingrid Noll, multe dintre lucrările sale fiind ecranizate – 90 de ani

– 1935: S-a născut actriţa franceză Mylene Demongeot (nume la naștere Marie-Hélène Demongeot), populară vedetă de cinema, cu o carieră de 70 de ani; militantă pentru mediu şi drepturile animalelor (m. 2022) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Jerry Lee Lewis, compozitor, interpret şi pianist american de muzică rock and roll, rockabilly şi country; unul dintre pionierii stilului rock-and-roll (m. 2022) – 90 de ani

– 1936: S-a născut pianistul chinez Li Ming-Qiang; a câștigat Concursul internațional „George Enescu” în 1958

– 1936: S-a născut Silvio Berlusconi, om politic și de afaceri italian, premier al Italiei între 1994-1995, 2001-2006, respectiv 2008-2011 (m. 2023)

– 1943: S-a născut Lech Wałęsa, om politic polonez; electrician pe şantierul naval de la Gdansk, lider sindical şi activist pentru drepturile omului; a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, „Solidaritatea”; ca lider al sindicatului (din septembrie 1980), s-a implicat în mişcarea grevistă şi de opoziţie faţă de regimul comunist; preşedinte al Poloniei (1990-1995); Premiul Nobel pentru Pace în 1983

– 1954: S-a născut Masoud Pezeshkian, politician și chirurg iranian, președinte al Iranului (din 28 iulie 2024)

– 1959: S-a născut Jon Fosse, scriitor și dramaturg norvegian; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2023 „pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite”

– 1960: A murit Charles Upson Clark, istoric şi filosof american; după Primul Război Mondial a vizitat în mai multe rânduri România, despre care a lăsat câteva scrieri; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1875) – 65 de ani

– 1964: S-a născut actorul și producătorul american de film Tom Sizemore (m. 2023)

– 1997: A murit pictorul şi sculptorul american Roy Lichtenstein, reprezentant important al „pop art” (n. 1923)

– 1998: A murit geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Konstanin Pavlov, poet şi dramaturg bulgar, nume important al literaturii bulgare a secolului al XX-lea (n. 1933)

– 2010: A murit fizicianul francez Georges Charpak; a inventat numeroase detectoare de particule (camerele proporţionale multiple, camerele de derivă); Premiul Nobel pentru fizică în 1992 (n. 1924, în Ucraina, într-o familie de origine poloneză) – 15 ani

– 2010: A murit actorul american de film Tony Curtis (n. 1925) – 15 ani

– 2012: A murit editorul american Arthur Ochs Sulzberger, fost director şi preşedinte general al „New York Times”; a condus compania de media „New York Times” timp de 34 de ani, perioadă în care publicaţia a câştigat 31 de premii „Pulitzer” (n. 1926)

– 2018: A murit Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (n. 1935)

– 2020: A murit cântăreaţa australiană Helen Reddy, autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit cantautorul de muzică country şi actorul american Mac Davis (n. 1942) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 28 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 30 septembrie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 28 septembrie

* Sunt marcați 505 ani (1520) de când începea domnia sultanului Soliman (Suleiman) I Magnificul (1494-1566), moment de apogeu al puterii otomane. A efectuat reforme menite să consolideze autoritatea centrală. În timpul său, Imperiul Otoman a cunoscut apogeul puterii militare. A purtat lupte cu domnii Radu de la Afumaţi şi Petru Rareş, întărind dominaţia Imperiului asupra Ţărilor Române

* Cu 288 de ani în urmă (1737) episcopul greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș, Ioan Inocenţiu Micu (Klein), prezenta un nou memoriu Dietei de la Viena în numele „naţiunii române” din Transilvania. Datorită refuzului episcopului de a înlocui termenul de „naţiune” prin acela de „români” sau „plebea românească”, Dieta nu i-a permis citirea documentului

* Cu 177 de ani în urmă (1848) generalul Gheorghe Magheru hotăra dizolvarea taberei de voluntari de pe „Câmpul lui Traian” de la Râureni (Vâlcea), fapt ce a dus la sfârşitul Revoluţiei în Ţara Românească. Astfel, autocraţiile rusă şi otomană au pus capăt, prin forţă, experimentului muntean de emancipare naţională şi socială, care era prea aproape de graniţele lor ca să fie tolerat (28.IX/10.X)

* Acum 161 de ani (1864) era înfiinţată, la Londra, Asociaţia Internaţională a Muncitorilor, cunoscută sub numele de Internaţionala I, prima organizaţie internaţională a proletariatului, creată şi condusă de Karl Marx şi Friedrich Engels. A activat până în 1876, când s-a autodizolvat

* Cu 141 de ani în urmă, la data de 28 septembrie 1884, a fost inaugurat tronsonul de cale ferată Adjud-Târgu Ocna. Tronsonul de cale ferată Adjud – Tg. Ocna reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale inginerului constructor Anghel Saligny, având o lungime de peste 50 de km și făcând legătura între Moldova și Ardeal. Tronsonul face parte din calea ferată Adjud – Siculeni (Ciceu). În anul 1875, un antreprenor englez a primit concesiunea pentru a construi căile ferate Ploiești – Predeal și Adjud -Târgu Ocna. La acest proiect avea să fie cooptat și inginerul român Anghel Saligny, proiectul înscriindu-se într-un complex gândit pentru a fi folosit pentru așa-zisele „drumuri ale sării”, așa cum erau cunoscute la acea vreme traseele Câmpina – Telega, Buda – Slănic și Adjud – Tg. Ocna

* În urmă cu 111 ani (1914) urca pe tron regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (1914-1927), nepotul de frate şi succesorul regelui Carol I. În timpul domniei sale s-a desăvârşit unitatea statului român. La data de 27.IX/10.X.1914 a murit Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866. După cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României. Şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului (28.IX./10.X.)

* În urmă cu 17 ani (2008) Space Exploration Technologies Corporation, cunoscută ca SpaceX, companie privată din SUA dedicată realizării de vehicule pentru transportul în spațiul cosmic, a reușit să lanseze pe orbită stabilă primul său vehicul cosmic purtat de racheta purtătoare Falcon 1, un concept 100% original al companiei. Este o realizare tehnică remarcabilă, întrucât compania, înființată de co-fondatorul companiei PayPal, antreprenorul Elon Musk, este în întregime privată, spre deosebire de NASA, ESA sau alte organizații similare, care sunt agenții guvernamentale sau multi-guvernamentale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Hariton Mărturisitorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Limbii Cehe”, prilejuieşte organizarea unor manifestări culturale în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii cehe şi în instituţiile de învăţământ în care se predă limba cehă ca limbă maternă

– „Ziua Satului Românesc”, stabilită în ultima duminică a lunii septembrie, prin Legea 44/2020, a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman. Potrivit expunerii de motive, „Ziua satului românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”

– 1847, 28.IX/10.X: S-a născut Gheorghe Dima, compozitor şi dirijor; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1925)

– 1861: S-a născut entomologul Aristide Caradja; s-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici (colecţia sa, foarte valoroasă, se află la „Muzeul de istorie naturală Grigore Antipa” din Bucureşti); membru titular onorific al Academiei Române din 1930 (m. 1955)

– 1876: A murit Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (n. 1812)

– 1882: S-a născut Vasile Pârvan, istoric şi arheolog; specialist în preistorie şi istoria civilizaţiei greco-romane; rol deosebit în crearea noii şcoli româneşti de arheologie; a scris şi numeroase eseuri de filosofia culturii şi estetică; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1920-1923) (m. 1927)

– 1884, 28.IX/10.X: S-a născut entomologul de origine germană Wilhelm Karl Knechtel, fondatorul şcolii româneşti de entomologie agricolă; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1967)

– 1888: S-a născut compozitorul Emil Scarlat Skeletti (m. 1969)

– 1921: A murit Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1839)

– 1924: S-a născut (la Hânceşti-Lăpuşna, azi în R. Moldova) prozatorul Chiril Tricolici (romane de factură poliţistă şi psihologică, precum şi romane pentru copii şi adolescenţi) (m. 2006)

– 1930: S-a născut Livia Rusz, ilustratoare de cărți pentru copii, de etnie maghiară (m. 2020) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Valeriu Râpeanu, eseist, critic şi istoric literar, editor, ziarist şi profesor universitar (m. 2022)

– 1932: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Leonida Teodorescu, dramaturg, critic literar, romancier, poet şi traducător (din literatura rusă) (m. 1994)

– 1939: S-a născut actorul Sorin Gheorghiu (m. 2008)

– 1942: S-a născut Martin S. Martin (numele oficial, începând din 1990, al lui Martin Ştefan Constantinescu), unul dintre cei mai talentaţi chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Fundeni; stabilit în SUA, după 1985, a practicat timp de nouăsprezece ani cardiologia intervenţională în Chattanooga, Tennessee; este și publicist și scriitor

– 1951: A murit Petre P. Negulescu, istoric al filosofiei şi al culturii, profesor şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1936 (n. 1872)

– 1952: S-a născut poetul Viorel Lică (m. 2017)

– 1966: A murit Ioan Christu Danielescu, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1884)

– 1987: A murit Aurel Gurghianu, poet, traducător şi publicist, asociat cu gruparea de la revista clujeană „Steaua” (n. 1924)

– 2002: A murit pictorul Octavian Vişan (n. 1933)

– 2004: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Liviu Comes (n. 1918)

– 2004: A murit Geo Dumitrescu, poet şi traducător; iniţiatorul şi conducătorul revistei „Albatros” (1941) şi al grupului omonim (1941-1943); membru corespondent al Academiei Române din 1993 (n. 1920)

– 2006: A murit Virgil Ierunca (pseudonim al lui Virgil Untaru), eseist, critic literar, publicist şi poet; stabilit din 1947 la Paris; între anii 1952 şi 1975 a lucrat la Radiodifuziunea Franceză, ca redactor al unor emisiuni politice şi culturale în limba română; din 1975 a fost colaborator al postului de radio „Europa Liberă”; a publicat primul studiu despre „Fenomenul Piteşti” (1990); soţul Monicăi Lovinescu (n. 1920)

– 2006, 28/29: A murit jurnalistul Dan Goanţă; după 1990 şi-a început cariera jurnalistică ca producător şi prezentator la Televiziunea Română; în 1992 a plecat la Londra, unde a lucrat, timp de şapte ani, ca producător, editor şi prezentator la Redacţia în limba română a BBC World Service; întors în ţară, a colaborat cu trustul de presă Media On (n. 1955)

– 2007: A murit Savel Stiopul, regizor de film, scenarist, actor şi profesor; activitate publicistică şi de cultură cinematografică (n. 1926)

– 2012: A murit Alexandru George (numele adevărat: George-Alexandru Georgescu), critic, istoric literar, eseist, prozator şi traducător (n. 1930)

– 2014: A murit ÎPS Nicolae Corneanu, arhiepiscop al Timişoarei, mitropolit al Banatului (din 1962); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 2018: A murit artistul, acrobatul şi comicul de circ Siminică (numele real Simion Avram); considerat cel mai celebru comic al artei Circului românesc (n. 1936)

– 2020: A murit geologul și profesorul Dan C. Jipa; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (n. 1935) – 5 ani

– 2020: A murit artistul plastic și profesorul de istorie Gigel Bîrliba (n. 1968) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Republica Moldova: Alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova

– Elveția: Referendum în cadrul căruia alegătorii elvețieni vor vota asupra a două probleme naționale: Decret federal privind impozitele cantonale pe proprietatea locuințelor secundare – alegătorii elvețieni vor vota modul de impozitare a locuințelor secundare și Legea privind identitatea electronică – alegătorii elvețieni vor vota Legea federală privind serviciile de identificare electronică (Legea e-ID)

– Oyama, Japonia: Campionatul Mondial de Anduranță (WEC), Cursa de 6 ore de la Fuji

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Accesul Universal la Informaţie” a fost instituită printr-o decizie a celei de-a 38-a Conferinţe generale a UNESCO, la 17 noiembrie 2015; accesul la cunoaştere şi informaţie a fost întărit de către Conferinţa generală printr-o rezoluţie pe tema universalităţii internetului, fiind emisă de asemenea o recomandare pentru prezervarea şi accesul la patrimoniul documentar, inclusiv patrimoniul digital. Din 2016, în peste 20 de state au fost organizate pentru prima dată numeroase evenimente specifice, sub titulatura #AccessToInfoDay. NOTĂ: Până în 2015, la această dată era marcată, din 2002, „Ziua internaţională a dreptului de a şti”, la iniţiativa unei reţele de avocaţi specializaţi în libertatea de informare, membri ai asociaţiei internaţionale „Open Society Institute”

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” este marcată din 1958, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Hipoacuzicilor, în ultima duminică a lunii septembrie; ziua încheie „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (22-28 sep.), în cadrul căreia, pe 23 septembrie, este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD)

– „Ziua Internațională a Accesului la Avortul în Siguranță”; ziua de acțiune pentru accesul la avort sigur și legal, își are originea în America Latină și Caraibe, unde grupurile de femei s-au mobilizat în jurul datei de 28 septembrie în ultimele două decenii pentru a cere guvernelor lor să „depenalizeze” avortul, să ofere acces la avort sigur și servicii accesibile, dar și pentru a pune capăt stigmatizării și discriminării față de femeile care aleg să avorteze. Numele inițial al campaniei din America Latină și Caraibe este Campaña 28 de Septiembre por la Despenalización del Aborto, care continuă până în prezent să crească în forță și angajament din partea activiștilor pentru drepturile femeilor din regiune. Data de 28 septembrie a fost aleasă pentru comemorarea abolirii sclaviei în Brazilia, care este acum amintită ca fiind ziua „pântecului liber” care cere avortul sigur și legal pentru toate femeile

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Rabiei” (introdusă în calendarul OMS din 2007), marchează data la care a decedat (1895) savantul francez Louis Pasteur, pionier în domeniul microbiologiei. Rabia este o zoonoză determinată de transmiterea unui virus de la animal la om, în special prin muşcătură şi manifestată clinic ca encefalomielită acută, invariabil fatală la persoanele nevaccinate; aproximativ 55.000 de oameni decedează anual prin rabie (mai ales în Africa şi Asia); câinii reprezintă sursa de virus în 99% din decesele umane

– „Ziua Mondială a Râurilor”, sărbătorită în ultima duminică din septembrie, este o sărbătoare a căilor navigabile ale lumii; în 2005, Organizația Națiunilor Unite a lansat „Deceniul Apă pentru Viață” pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a necesității unei mai bune îngrijiri a resurselor de apă; ulterior, crearea „Zilei mondiale a râurilor” a fost ca răspuns la o propunere inițiată de avocatul râurilor Mark Angelo. NOTĂ: La 14 martie este marcată „Ziua internaţională de acțiune pentru râuri” sau „Ziua internațională de acțiune împotriva marilor baraje și de protejare a râurilor” („The International Day of Action Against Dams and For Rivers, Water and Life”) ce a fost proclamată de participanții la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, în Curitiba, Brazilia. Marcarea acestei zile își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor

– 1565: S-a născut poetul italian Alessandro Tassoni, unul dintre întemeietorii criticii literare italiene (m. 1635) – 460 de ani

– 1803: S-a născut scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei romantice în literatura franceză (m. 1870)

– 1834: S-a născut dirijorul francez Charles Lamoureux (m. 1899)

– 1841: S-a născut Georges Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (m. 1929)

– 1852: S-a născut chimistul francez Henri Moissan; a descoperit fluorul (în 1886); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906 (m. 1907)

– 1859: A murit geograful german Carl Ritter, unul dintre fondatorii geografiei moderne; a susţinut influenţa factorilor geografici în decursul istoriei, subliniind relaţiile acesteia cu factorul uman şi cu natura (n. 1779)

– 1870: S-a născut compozitorul francez Florent Schmitt (m. 1958) – 155 de ani

– 1891: A murit scriitorul american Herman Melville (n. 1819)

– 1895: A murit Louis Pasteur, chimist şi biolog francez; fondator al microbiologiei moderne; a elaborat principiile asepsiei şi a pus bazele imunologiei (n. 1822) – 130 de ani

– 1899: A murit Giovanni Segantini, pictor simbolist italian (n. 1858)

– 1901: S-a născut Ed Sullivan (nume complet: Edward Vincent Sullivan), prezentator tv. și jurnalist sportiv american (m. 1974)

– 1914: A murit Stevan Stojanović Mokranjac, compozitor, culegător de folclor, dirijor și profesor sârb; fondatorul muzicii corale în Serbia și unul dintre cei mai apreciați cronicari muzicali ai timpurilor sale (n. 1856)

– 1916: S-a născut actorul britanic de film Peter Finch (m. 1977)

– 1918: A murit Eduard von Keyserling, scriitor german, exponent al impresionismului (n. 1855)

– 1924: S-a născut Marcello Mastroianni, unul dintre actorii emblematici ai Italiei din secolul trecut, celebru pentru rolurile sale din pelicule regizate de Federico Fellini (m. 1996)

– 1930: S-a născut Immanuel Maurice Wallerstein politolog, istoriograf, sociolog și profesor american; unul dintre pionierii studiilor despre efectele mondializării; cunoscut pentru viziunea critică asupra capitalismului; cartea „The Modern World System”, publicată în 1974, cuprinde viziunea sa conform căreia sistemul lumii moderne este diferit de cel al imperiilor, prin controlul economic al unui centru dominant capitalist, exercitat asupra țărilor periferice (m. 2019) – 90 de ani

– 1933: S-a născut actorul american Robert Hogan, cunoscut din peste 150 de producţii de film, teatru şi mai ales de televiziune, unde a jucat timp de şase decenii în seriale precum „M*A*S*H” şi „The Wire” (m. 2021)

– 1934: S-a născut actriţa franceză de film Brigitte Bardot, sex-simbol al cinematografiei mondiale în anii ’50 – ’60 ai secolului trecut; s-a dedicat cauzei îngrijirii și protecției animalelor

– 1938: S-a născut cântăreţul american de muzică R&B şi soul Ben E. King (numele real: Benjamin Earl Nelson) (m. 2015)

– 1946: S-a născut Gérard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (m. 2019)

– 1953: A murit astronomul american Edwin Powell Hubble; este considerat fondatorul astronomiei extragalactice; a dovedit, primul, că universul se extinde (n. 1889)

– 1954: S-a născut Masoud Pezeshkian, politician și chirurg iranian, președinte al Iranului (din 2024)

– 1960: S-a născut cântăreața pop-rock americană Jennifer Rush (nume la naștere: Heidi Stern) – 65 de ani

– 1964: A murit actorul american de film Harpo (Adolph) Marx, membru (alături de fraţii săi – Chico, Groucho şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup „Marx Brothers”; reprezentanţi ai genului burlesc (n. 1888)

– 1966: A murit André Breton, poet, prozator, editor şi critic francez; teoretician şi principal animator al mişcării suprarealiste (Manifestul suprarealismului/1924) (n. 1896)

– 1968: S-a născut actriţa britanico-australiană Naomi Watts

– 1970: A murit John (Roderigo) Dos Passos, dramaturg, poet, jurnalist și traducător american de origine portugheză (n. 1896) – 55 de ani

– 1970: A murit Gamal Abdel Nasser, ofiţer şi om politic egiptean; a condus lovitura de stat care l-a detronat pe regele Faruk I (1952); preşedinte al Egiptului între anii 1954 şi 1970 (n. 1918) – 55 de ani

– 1978: A murit Papa Ioan Paul I (cardinalul italian Albino Luciani), care a avut cel mai scurt pontificat din istoria modernă, doar 34 de zile (26.VIII-28.IX.1978) (n. 1912)

– 1987: S-a născut Hilary Duff, actriţă si cântăreaţă americană

– 1991: A murit compozitorul francez Eugène Bozza (n. 1905)

– 1991: A murit Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (n. 1926)

– 1992: S-a născut actriţa americană Skye McCole Bartusiak (m. 2014)

– 2003: A murit Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1909, la Istanbul, din părinţi greci)

– 2010: A murit Arthur Penn, regizor, actor şi producător american de film, autorul celebrei pelicule „Bonnie and Clyde” (n. 1922) – 15 ani

– 2016: A murit Shimon Peres, om politic social-democrat israelian, preşedinte al Israelului (2007-2014); de mai multe ori ministru şi prim-ministru; Premiului Nobel pentru pace în 1994, împreună cu Yitzhak Rabin şi cu liderul palestinian Yasser Arafat, pentru Acordul de pace israeliano-palestinian (septembrie 1993) (n. 1923, Polonia)

– 2019: A murit cântăreţul şi compozitorul mexican José José (nume real: José Rómulo Sosa Ortiz), figură emblematică a muzicii din America Latină (n. 1948)

– 2022: A murit Coolio (Artis Leon Ivey Jr.), rapper, actor și producător muzical american (n. 1963)

– 2023: A murit Ion Druţă, prozator, poet, dramaturg, eseist, istoric literar şi publicist din R. Moldova; considerat „scriitorul moldovean cu cea mai mare popularitate”, „clasic în viaţă”; a fost președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova; membru de onoare al Academiei Române (1990) (n. 1928)

– 2024: A murit Kris Kristofferson, actor american şi star al muzicii country; recompensat cu mai multe premii Grammy, a fost inclus în Songwriters Hall of Fame în 1985 şi în Country Music Hall of Fame în 2004 (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 27 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 30 septembrie 2025, 15:08

S-a întâmplat într-o zi de 27 septembrie

* Cu 151 de ani în urmă (1874) România a semnat, la Berna, ca membru fondator, Tratatul privind înființarea Uniunii Poștale Generale (din 1878, Uniunea Poștală Universală), prin care țările semnatare formau un singur teritoriu poștal pentru schimbul reciproc al corespondențelor și obiectelor între birourile lor de poștă. Tratatul a intrat în vigoare la 1 iulie 1875

* Pe 27 septembrie 1822, în urmă cu 203 ani, lingvistul și istoricul francez Jean-François Champollion, în vârstă de 32 de ani, prezenta în fața Academiei de Inscripții și Litere din Paris descoperirile sale despre hieroglife. Născut în Figeac, localitate în departamentul francez Lot, Champollion dovedește de mic că este un copil supradotat. Face rapid o pasiune pentru civilizația egipteană antică și viața din timpul faraonilor, devenită o adevărată modă după expediția în Egipt a lui Napoleon Bonaparte, în 1798-1799. În 1798, soldații francezi descoperiseră la Rosetta (în arabă, Rașid), în delta Nilului, o piatră neagră gravată cu trei texte, dintre care unul în greaca veche, un altul în demotică (o scriere egipteană mai nouă) și în hieroglife. Champollion observă că textul hieroglific conține de trei ori mai multe semne decât cuvintele textului grec. Deduce astfel că hieroglifele (au fost recenzate circa 5000) nu sunt doar ideograme, contrar prejudecăților de până atunci. Champollion reușește astfel, pe 14 septembrie 1822 să descifreze nume proprii, precum Cleopatra, Ramses și Tutmes

* Acum 129 de ani (1896), în cadrul unei ceremonii internaţionale festive, desfăşurate în prezenţa împăratului Austro – Ungariei, Franz Josef, a regelui Serbiei, Alexandru I şi al României, Carol I, a avut loc inaugurarea canalului navigabil Porţile de Fier, defileu pe fluviul Dunărea. Face parte din graniţa dintre Serbia şi România şi are o lungime de 134 km. Defileul se află între partea de nord a României şi cea de sud a Serbiei, punct în care râul separă Munţii Carpaţi de Balcani. Un nume alternativ românesc pentru ultima parte a acestuia este „Clisura Dunării”

* În urmă cu 116 ani (1909) avea loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României. Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.”, iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne. La 16 octombrie 1896, a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa. La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha. În perioada 1941-1944 portul a primit destinaţie militară, fiind lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 a fost ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială au fost confiscate. Abia în anul 1961 s-a aprobat proiectul de extindere a portului. Tot atunci au început construcţiile la digul de larg, platforme, cheiuri şi dane. După anul 1984, Portul a cunoscut o nouă perioadă de înflorire. La 17 noiembrie 2003, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime a inaugurat cea mai importantă investiţie finalizată în ultimii ani, respectiv noul terminal de containere din Portul Constanţa Sud. În noiembrie 2005 s-a inaugurat şi terminalul de pasageri, o investiţie de 2,8 milioane de euro

* Sunt marcați 115 ani (1910) de când, la invitaţia Ministerului de Război, aviatorul Aurel Vlaicu a participat la manevrele militare de toamnă, ducând, în zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt, zburând  la o înălțime de 500 m, în 35 de miunte. Din acel moment România a devenit a doua ţară, după Franţa, care folosea avionul în scopuri militare. Inginerul şi pilotul Aurel Vlaicu este creatorul primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1882 – m. 1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi)

* Acum 106 ani (1919) era format un guvern în frunte cu generalul Arthur Văitoianu, principala sa misiune constând în organizarea primelor alegeri parlamentare pe baza votului universal din istoria României întregite. Guvernul Arthur Văitoianu a fost consiliul de miniștri care a guvernat România în perioada 27 septembrie – 30 noiembrie 1919

* Tot 106 ani se împlinesc de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Societății corale „Cântarea României” – primul dirijor: Marcel Botez

* Cu 99 de ani în urmă (1926), la Paris, a avut loc primul Congres internaţional al cinematografului, sub egida Societăţii/Ligii Naţiunilor (27 sep. – 3 oct.)

* Se marchează 85 de ani de când, la data de 27 septembrie 1940, s-a semnat, la Berlin, Pactul Tripartit, care a pus bazele unei alianţe politico-militare între statele semnatare, Germania, Italia şi Japonia. A fost actul oficial de constituire a Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaţilor în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale

* Cu exact 55 de ani în urmă (1970) era adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când România a ratificat, prin Legea nr. 18, Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 20.XI.1989, care a intrat în vigoare la 2.IX.1990

* În urmă cu 27 de ani (1998) a fost fondată compania Google, de către Larry Page şi Serghey Brin, doctoranzi la Universitatea Stanford. În scurt timp, Google a devenit cel mai folosit motor de căutare pe internet, iar în prezent numără miliarde de site-uri indexate. Numele Google reprezintă un joc de cuvinte, pornind de la cuvântul „googol”, un neologism inventat în anul 1938, care reprezintă cifra 1 urmată de 100 de zerouri. Utilizarea acestui termen întruchipează misiunea de a organiza o cantitate aparent infinită de informaţii de pe web

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Ţării Româneşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Cărturarul Antim Ivireanul, adus în Ţara Românească de Constantin Brâncoveanu, în jurul anului 1690, ajunge stareţ al mănăstirii Snagov (1694 – 1701), episcop la Râmnic (1705 – 1708) şi mitropolit al Ţării Româneşti (1708 – 1716); autor de scrieri didactico-morale, orator bisericesc, traducător a unor scrieri de cult, tipograf, caligraf, gravor, miniaturist şi sculptor; ctitor al limbii liturgice româneşti şi fondator al limbii române literare; ctitorul ansamblului monastic Antim din Bucureşti (1716). În septembrie 1716 a fost ucis de turci (în drumul spre surghiunul pe muntele Sinai). A fost canonizat ca sfânt de BOR în iunie 1992 (n.~1650/1660, în Iviria/Georgia de azi)

– Sf. Vincenţiu de Paul, preot (Calendarul Romano-Catolic 2025). NOTĂ: Sf. Vincențiu de Paul (n. 24 aprilie 1581 – m. 27 septembrie 1660), numit și Apostolul carității, a fost un preot francez romano-catolic care și-a dedicat viața îngrijirii săracilor și combaterii mizeriei, fiind renumit pentru compasiunea, umilința și generozitatea sa. Figură marcantă a reînnoirii spirituale franceze din secolul al XVII-lea, el este venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Anglicană, fiind canonizat în 1737

– 1827, 27.IX/9.X: S-a născut Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (m. 1877)

– 1903: S-a născut pictorul Alexandru Ciucurencu; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1905: S-a născut Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (m. 1974) – 120 de ani

– 1914, 27.IX/10.X: A murit Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, proclamat domnitor al României la 10.V.1866; după cucerirea Independenţei (1877), la 10.V.1881 Carol I este încoronat, devenind primul rege al României; şi-a legat numele de acte importante ale istoriei moderne româneşti, contribuind la consolidarea instituţiilor democratice ale statului; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1867); protector (1867-1914) şi preşedinte de onoare (1879-1914) al Academiei Române (n. 1839, la Sigmaringen/Germania)

– 1929: S-a născut compozitorul Mircea Istrate (m. 2003)

– 1933: S-a născut poetul Grigore Hagiu; redactor la mai multe reviste („Drum Nou”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”) (m. 1985)

– 1934: S-a născut poetul şi eseistul Ilarie Hinoveanu (m. 2013)

– 1936: S-a născut actorul Constantin Drăgănescu; activitate impresionantă în lumea filmului, apărând în peste 60 de filme și seriale (m. 2020)

– 1945: S-a născut poetul și publicistul ucrainean de origine română Vasile Tărâţeanu; în anul 1989 a fondat, alături de alţi scriitori români din Ucraina, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2011 (m. 2022) – 80 de ani

– 1947: S-a născut cercetătorul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă; liderul cercetării polare româneşti, a fost primul român care a atins Polul Nord (1995); în anul 2006 a pus bazele primei şi singurei staţii de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă (m. 2011)

– 1952: S-a născut cosmonautul Dumitru Prunariu (nume complet: Dumitru-Dorin Simion Prunariu), inginer aeronautic, primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, în perioada 14-22 mai 1981, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40”; zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”; membru de onoare al Academiei Române (2011)

– 1965: S-a născut istoricul și muzeograful Sorin Iftimi, personalitate remarcabilă a vieţii culturale şi academice ieşene; are numeroase studii privind istoria Iaşului; a fost şi un important heraldist, sigilograf şi vexilolog, fiind autor de studii referitoare la steme, blazoane, peceţi, sigilii boiereşti, drapele, uniforme, decoraţii, steme eclesiastice, pietre tombale etc (m. 2021) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Bogdan Suceavă, matematician, romancier și publicist

– 1971: S-a născut Alexandru Szentmiklosi, arheolog, cercetător al Epocii Bronzului, fost șef al Secţiei de Arheologie a Muzeului Naţional al Banatului; a pus pe harta descoperirilor arheologice localitatea și cetatea Cornești, contemporană cu perioada Războiului Troian (m. 2019)

– 1972: A murit interpreta de muzică populară Maria Lătăreţu; era numită „Privighetoarea Gorjului”, „Crăiasa cântecului românesc” sau „Prinţesa cântecului popular românesc” (n. 1911)

– 1972: A murit Aurelia Fătu-Răduţu, interpretă a cântecelor populare bănăţene (n. 1929)

– 1974: A murit compozitorul Ion Ghiga (n. 1895)

– 1978: S-a născut pianista Mihaela Ursuleasa (m. 2012). NOTĂ: În memoria marii artiste, considerată copil-minune, Opera Comică pentru Copii, împreună cu Primăria Capitalei, a organizat prima ediţie a Concursului Internaţional de Pian „Mihaela Ursuleasa”, în perioada 1-7 iulie 2018

– 1990: A murit Ion Biberi, prozator, eseist şi critic literar, de profesie medic (n. 1904) – 35 de ani

– 1991: S-a născut Simona Halep, cea mai cunoscută prezență feminină în tenisul românesc; prima româncă din istorie care a câștigat Grand Slamul londonez; a atins prima poziție în clasamentul mondial WTA, în două rânduri, între 2017 și 2019; a realizat performanța de a se clasa timp de 7 ani în Top 10 al celor mai bune jucătoare de tenis

– 2001: A murit (într-un accident rutier) prozatorul Traian Olteanu; împreună cu poetul Florin Muscalu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1941)

– 2001: A murit (într-un accident rutier) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (n. 1943, la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova)

– 2001: A murit (într-un accident rutier) poetul Iustin Panţa, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori sibieni; după 1990 a participat la fondarea revistei „Euphorion”, a cărei direcţie a şi asigurat-o în ultimii ani (n. 1964)

– 2016: A murit actorul Sebastian Papaiani (n. 1936)

– 2016: A murit sculptorul monumentalist Pavel Bucur (n. 1945)

– 2018: A murit Aurel Sasu, critic şi istoric literar, eseist, traducător și profesor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Seychelles: Alegeri prezidențiale și legislative

– Gabon: Primul tur al alegerilor legislative și locale

– New York: Festivalul Global Citizen, festival muzical anual în cadrul căruia se iau măsuri pentru a pune capăt sărăciei extreme, va reveni pe emblematicul Great Lawn din Central Park – New York City. Evenimentul reunește cetățeni, artiști, activiști, lideri mondiali, filantropi, lideri corporativi, cu o misiune colectivă: să pună capăt sărăciei extreme și este programat să coincidă cu Adunarea Generală a ONU, pentru a valorifica oportunitățile de a obține angajamente politice și financiare din partea liderilor guvernamentali, corporativi și filantropici pentru a combate sărăcia, a cere echitate și a apăra planeta

– Auckland: Campionatul de rugby, sezonul regulat: Noua Zeelandă – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Turismului”; se marchează în fiecare an potrivit hotărârii adoptate de cea de-a treia sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului (Torremolinos/Spania, septembrie 1979); la stabilirea datei s-a ţinut seama de faptul că 27 septembrie este o dată-reper pentru turismul mondial – ziua când, în 1970 ( – 55 de ani), a fost adoptat Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte (bianual din 2007) primăvara, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar (în 2025 a fost şi pe 3 mai), și toamna. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA

– 1389: S-a născut Cosimo de Medici (Cosimo cel Bătrân), primul membru al familiei de bancheri Medici care a ajuns la conducerea Republicii florentine (din 1434); protector al literaturii şi artelor; întemeietor al bibliotecii „Laurenziana” (m. 1464)

– 1871: S-a născut scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură în 1926 (m. 1936)

– 1880: S-a născut violonistul francez Jacques Thibaud; împreună cu violoncelistul Pablo Casals şi pianistul Alfred Cortot au format un renumit trio, foarte bine apreciat atât de public, cât şi de critică (m. 1953, într-un accident de avion deasupra Alpilor, în timp ce se deplasa spre Japonia; vioara sa, un Stradivarius din 1720, a pierit odată cu el) – 145 de ani

– 1882: A murit graficianul italian Amedeo (Domenico) Preziosi; a lucrat în România (1868-1869), unde a realizat desene, acuarele şi litografii care reprezentau vederi din Bucureşti şi din alte zone ale ţării, executate adeseori în colaborare cu C. Popp de Szathmary (n. 1816, în Malta)

– 1915: A murit Remy de Gourmont, scriitor, critic literar şi teoretician simbolist francez (n. 1858) – 110 ani

– 1917: A murit Edgar Degas, pictor, grafician şi sculptor francez (n. 1834)

– 1918: S-a născut Sir Martin Ryle, fizician şi radioastronom englez care a dezvoltat sisteme revoluţionare pentru telescoape radio şi le-a folosit pentru a localiza şi fotografia cu precizie surse slabe de unde radio; Ryle şi Antony Hewish au primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat pentru merite în cercetarea astronomică (m. 1984)

– 1919: A murit soprana de origine italiană Adelina Patti; considerată una din cele mai mari cântăreaţe de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (n. 1843, la Madrid)

– 1921: S-a născut regizorul ungar de film Miklós Jancsó (m. 2014)

– 1921: A murit compozitorul german Engelbert Humperdinck (n. 1854)

– 1922: S-a născut Arthur Penn, regizor, actor şi producător american de film, autorul celebrei pelicule „Bonnie and Clyde” (m. 2010)

– 1924: S-a născut scriitorul și editorul canadian de origine cehă Josef Škvorecký; și-a petrecut jumătate din viață în Canada, publicând și sprijinind literatura cehă interzisă în timpul erei comuniste; a fost distins cu Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură în 1980 (m. 2012)

– 1925: S-a născut fiziologul britanic Sir Robert (Geoffrey) Edwards, considerat „părintele fertilizării in vitro”; împreună cu chirurgul Patrick Steptoe, Edwards a reşit în premieră concepţia prin intermediul fertilizării in vitro, ceea ce a dus la naşterea primului copil conceput prin acest procedeu, Louise Brown, la 25 iulie 1978. Robert G. Edwards a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru medicină în 2010, pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro şi punerea la punct a acestei tehnici de inseminare artificială (m. 2013) – 100 de ani

– 1932: S-a născut Yash Chopra, producător de film, regizor şi scenarist indian; supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (m. 2012)

– 1934: S-a născut actorul american Wilford Brimley; de-a lungul carierei, a colaborat cu regizori ca Ron Howard, Barry Levinson, Sydney Pollack şi John Carpenter și a jucat alături de actori precum Robert Redford, Jane Fonda, Michael Douglas, Paul Newman şi Tom Cruise (m. 2020)

– 1938: S-a născut academicianul francez Jean-Loup Dabadie, scriitor, jurnalist, scenarist şi textier (m. 2020)

– 1944: A murit sculptorul, pictorul și gravorul francez Aristide Maillol (Aristide Joseph Bonaventure Maillol) (n. 1861)

– 1947: S-a născut Meat Loaf (pe numele său adevărat Michael Lee Aday), cântăreţ american de rock şi actor (m. 2022)

– 1950: S-a născut scriitorul australian John Marsden (m. 2024) – 75 de ani

– 1953: S-a născut Robert „Robbie” Shakespeare, basistul și producătorul jamaican, cunoscut în special pentru activitatea sa în duetul reggae şi dub „Sly & Robbie” (m. 2021)

– 1957: S-a născut Peter Sellars, regizor de teatru și operă, director de festivaluri și profesor american; remarcat pentru dramatizările sale unice ale operelor și spectacolelor clasice și contemporane

– 1961: A murit poeta și romanciera americană Hilda Doolittle (n. 1886)

– 1972: S-a născut cântăreaţa americano-mexicană Lhasa (Lhasa de Sela), stabilită în ultimii ani ai vieţii în Canada (m. 2010)

– 1984: S-a născut Avril Lavigne, cântăreaţă şi textieră canadiană

– 2003: A murit Donald O’Connor (nume complet: Donald David Dixon Ronald O’Connor), cântăreţ, dansator şi actor american de film (n. 1925)

– 2005: A murit Mary Lee Settle, scriitoare și profesoară americană; fondatoare a premiului PEN / Faulkner anual pentru ficțiune (în 1980), ca răspuns la ceea ce autoarea considera tendinţa de mercantilizare a premiilor din industria literară americană (n. 1918) – 20 de ani

– 2012: A murit Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (n. 1917)

– 2015: A murit regizorul britanic de film John Guillermin; a cunoscut succesul cu filme precum „Infernul din zgârie-nori” (1974) şi „King Kong” (1976) (n. 1925) – 10 ani

– 2015: A murit saxofonistul american Wilton Felder, renumit muzician de jazz (n. 1940) – 10 ani

– 2017: A murit publicistul american Hugh Hefner, fondatorul revistei „Playboy” (1953) (n. 1926)

– 2018: A murit chitaristul american Marty Balin (nume real: Martyn Jerel Buchwald), cofondator al grupului rock psihedelic „Jefferson Airplane”, celebru în anii 1960 ai secolului XX (n. 1942)

– 2023: A murit actorul irlandez-englez Sir Michael John Gambon; de-a lungul carierei sale de șase decenii, a primit trei premii Olivier și patru premii BAFTA TV (n. 1940)

– 2024: A murit Maggie Smith, actriţă britanică, cu o carieră de peste șapte decenii; cunoscută în lumea întreagă pentru rolurile din serialul TV „Downton Abbey”, franciza cinematografică „Harry Potter” şi numeroase producţii de teatru; dublă laureată a Premiului Oscar (1969, 1978) (n. 1934) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 26 septembrie 2025, 16:22

S-a întâmplat într-o zi de 26 septembrie

* Cu 638 de ani în urmă (1387) Petru Muşat, domn al Moldovei (1375-1391), recunoaştea, la Lvov, suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei şi rege al Poloniei. Începea, astfel, rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei

* Se împlinesc 190 de ani (1835) de când a avut loc, la Teatro San Carlo din Napoli, premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti. Libretul (semnat de Salvatore Cammarano) este după romanul lui Walter Scott, „Mireasa lui Lammermoor”

* Cu 151 de ani în urmă (1874) a avut loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir („tragere la semn”), la care au participat membri ai Societăţii de tir din Ungaria (26.IX/8.X)

* În urmă cu 118 ani (1907) Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic. La 11.XII.1931, prin Statutul de la Westminster, obţinea calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 113 ani (1912) avea loc izbucnirea Primului război balcanic (până la 17/30.V.1913) între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane. România s-a declarat neutră (26.IX/8.X)

* Sunt marcați 71 de ani (1954) de la scufundarea feribotului comercial japonez „Toya Maru”, dezastru care a avut loc în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1.155 de morţi. Taifunul care a scufundat feribotul, în strâmtoarea Tsugaru, a fost botezat de autorităţile japoneze „Nr. 15”

* În data de 26 septembrie 1960, cu exact 65 de ani în urmă, fostul preşedinte al Cubei, Fidel Castro (1926-2016), rostea cel mai lung discurs ţinut de un oficial în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite (a durat 4 ore şi 29 minute)

* Cu 62 de ani în urmă (1963) legaţia României de la Viena a fost ridicată la rangul de ambasadă

* În urmă cu 49 de ani (1976) autoturismul ARO 240, fabricat la Uzinele din Câmpulung, era distins cu Medalia de Aur la Târgul internaţional de la Zagreb

* Acum 34 de ani (1991), în condiţiile desfăşurării celei de-a patra mineriade, guvernul condus de Petre Roman a demisionat

* Acum 27 de ani (1998) avea loc semnarea Acordului de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Europa de Sud-Est, cu ocazia reuniunii de la Skopje a miniştrilor apărării din opt ţări sud-est europene (Turcia, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), desfăşurate sub egida secretarului de stat american al apărării; au participat invitaţi din ţările membre ale NATO, reprezentanţi ai OSCE şi UE

* Pe data de 26 septembrie 2002, acum 23 de ani, Timișoara a devenit primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: pe perioada nopții, când traficul scade foarte mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30%. Este important de precizat că Timișoara a devenit, pe 21 noiembrie 1884, primul oraș european iluminat electric, al doilea în lume după New York (SUA)

* Tot în urmă cu 23 de ani (2002) feribotul senegalez supraîncărcat „Le Joola” s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de persoane. Nefericitul eveniment este considerat a fi a treia cea mai mare catastrofă civilă de transport maritim după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 19 ani în urmă (2006) era dezvelită statuia generalului Charles de Gaulle, amplasată în piaţa cu acelaşi nume din Bucureşti

* Acum 9 ani (2016) avea loc semnarea Acordului final dintre guvernul columbian și gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene). Negocierile de pace dintre guvern şi gherilele FARC au început la 16 octombrie 2012, la Oslo, iar din noiembrie 2012 au continuat la Havana. Venezuela, Chile, Cuba şi Norvegia s-au implicat activ în sprijinirea procesului de pace, salutat, de asemenea, de UE, SUA şi majoritatea ţărilor latino-americane. Potrivit Acordului general privind terminarea conflictului şi construirea unei păci stabile şi durabile, convenit de guvernul columbian şi de FARC, principalele subiecte de negociere au vizat: politica de dezvoltarea rurală; participarea foştilor combatanţi FARC la viaţa politică; traficul de droguri; drepturile victimelor; terminarea propriu-zisă a conflictului. Acordul final de pace a fost semnat la 26 septembrie 2016, dar el a înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât guvernul, cât şi liderii FARC şi-au exprimat voinţa pentru continuarea eforturilor în direcţia păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord final, la 26 noiembrie 2016

Aniversări – Comemorări

– Mutarea Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan; Sf. Voievod Neagoe Basarab (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Săvârşirea din viaţă a Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1832: S-a născut Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (m. 1899)

– 1881, 26.IX/8.X: S-a născut Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1926)

– 1905: S-a născut geograful Tiberiu I. Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (m. 1958)

– 1909: S-a născut Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (m. 1994)

– 1909: S-a născut Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2002)

– 1909: A murit Apcar Baltazar, pictor şi critic de artă român de origine armeană (n. 1880)

– 1914: S-a născut Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (m. 1990)

– 1920: S-a născut Nicolae Boboc, compozitor, dirijor, muzicolog, folclorist şi profesor (m. 1999) – 105 ani

– 1928: S-a născut Nicolae Nedef (sau Nedeff), handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ion M. Dumitru, poet, romancier, eseist, editor şi traducător („Antologia poeziei gruzine”, „Antologia poeziei chineze” ş. a.); fondatorul Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (m. 2022)

– 1950: S-a născut Dan Grecu, fost gimnast de performanţă – laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară de la Montréal 1976, ulterior antrenor-coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică, arbitru internaţional; primul campion mondial al gimnasticii românești (în 1974) și primul campion european (în 1975) (m. 2024) – 75 de ani

– 1955: S-a născut Ion Ruscuț, actor al Teatrului Regina Maria din Oradea și actor de dublaj la Zone Studio Oradea; a dat voce multor personaje din desene animate (m. 2023) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Cleopatra Lorinţiu, poetă, prozatoare, scenaristă, autoare de literatură pentru copii, traducătoare, jurnalistă şi realizatoare de televiziune

– 1989: A murit muzicologul Ştefan Lakatoş (n. 1895)

– 1992: A murit Dan Duţescu, profesor şi traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în limba şi literatura engleză din România (n. 1918)

– 1995: A murit pictorul Grigore Spirescu (n. 1922) – 30 de ani

– 1998: A murit pictorul Ion Dumitriu (n. 1943)

– 2016: A murit muzicianul, comediantul, actorul şi scriitorul Ioan Gyuri Pascu; membru al grupului „Divertis” (1987-2007) (n. 1961)

– 2022: A murit pictoriţa şi muzeografa Pia Paleologu, mama eseistului, profesorului, diplomatului și omului politic, Theodor Paleologu (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Riga, Letonia: Conferința Comitetului Militar al NATO (26 – 27 sep.)

– Washington D.C: Prim-ministrul indian Narendra Modi va vizita SUA pentru sesiunea la nivel înalt a Adunării Generale a Națiunilor Unite (AGNU)

– New York: Demonstrație pro-palestiniană în marja vizitei prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, la Adunarea Generală a ONU

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în aceste zile are loc Jubileul cateheţilor (26 – 28 sep.)

– Varșovia: Congres privind prizonierii politici din Belarus

– Istanbul: Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, aflat în închisoare, este chemat în instanță

– Teheran: Dosarul Nuclear – Revenirea teoretică a sancțiunilor ONU împotriva Iranului (26 sep. – 27 oct.)

– Londra: Șase activiști Defend Our Juries apar în instanță acuzați de organizarea de proteste în sprijinul Palestine Action

– Londra: Rapperul Liam O’Hanna apare din nou în instanță sub acuzația de terorism

– Madrid: Date privind PIB-ul trimestrului 2 (a doua estimare)

– Farmingdale, SUA: Golf – Ryder Cup (26 – 28 sep.)

– Motegi: Campionatul Mondial de MotoGP, Marele Premiu al Japoniei (26 – 28 sep.)

– New Delhi: Campionatele Mondiale de Atletism Paralitic (26 sep. – 5 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea totală a Armelor Nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013. NOTĂ: Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. Pe 28 ianuarie este marcată „Ziua internaţională de mobilizare împotriva războiului nuclear” (în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear). Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022 (la 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice). Pe 6 august este „Ziua Hiroshima” – Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armelor nucleare (la 6.VIII.1945 SUA au lansat prima bombă atomică din istorie, asupra oraşului japonez Hiroshima); este o zi de rugăciune în memoria victimelor dezastrelor nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki (9.VIII.1945)

– „Ziua Mondială a Contracepţiei”; lansată în 2007, marcarea acestei zile are misiunea de a creşte gradul de conştientizare privind contracepţia. La nivel mondial, această zi este susţinută de o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), organizații guvernamentale şi societăţi ştiinţifice şi medicale specializate în sănătatea sexuală şi reproductivă

– „Ziua Europeană a Munţilor Carpați” oferă prilejul țărilor aflate în acest areal să colaboreze între ele pentru îndeplinirea diferitelor obiective: stabilirea rețelelor ecologice din Carpați, managementul durabil al biodiversității, eliminarea și prevenirea speciilor străine în ecosistemul din Munții Carpați și introducerea de organisme modificate genetic, elaborarea și promovarea de inventare regionale ale speciilor și habitatelor, integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice. Munții Carpați, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa (1500 km), după Munții Scandinaviei, traversează 8 state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. România deține 40% din lanțul carpatic, aproape o treime din suprafața României fiind ocupată de Munții Carpați, în care locuiesc în jur de două milioane de persoane. NOTĂ: Pe 11 decembrie, din 2003, se sărbătorește „Ziua internațională a muntelui” cu scopul de a conștientiza importanța acestui habitat pentru viață. Munții ocupă 27% din suprafața de uscat a pământului, sunt un important rezervor de apă, energie și biodiversitate și sunt esențiali pentru supraviețuirea ecosistemului global

– „Noaptea Cercetătorilor Europeni”, cel mai mare eveniment european de promovare și de comunicare științifică, are loc în fiecare an, în ultima zi de vineri a lunii septembrie. Scopul acestuia este să prezinte diversitatea activităților de cercetare și inovare din Europa, precum și impactul lor asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor, aducând cercetarea și cercetătorii mai aproape de publicul larg, punând accentul în special pe familii, pe elevi și pe studenți. Anul acesta, evenimentul va fi organizat în 26 țări, pe 26 septembrie. Peste 400 orașe europene și nu numai vor găzdui întâlniri cu cercetători și oameni de știință, iar publicul va avea ocazia să-i cunoască și să înțeleagă mai bine impactul pe care munca lor îl are asupra vieții cotidiene

– „Ziua Europeană a Limbilor”, marcată din iniţiativa Consiliului Europei începând din 2001, „Anul internaţional al limbilor”; această zi este un prilej pentru toate statele continentului de a se alătura în celebrarea diversităţii lingvistice şi culturale. NOTĂ: Primul an al mileniului trei a fost proclamat, de către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, „Anul european al limbilor”. Datorită succesului din 2001, data de 26 septembrie a fost declarată „Ziua europeană a limbilor”. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului

– 1791: S-a născut Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului (m. 1824)

– 1843: S-a născut scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (m. 1912)

– 1877: S-a născut Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (m. 1962)

– 1886: S-a născut Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru medicină în 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1977)

– 1888: S-a născut T.[homas] S.[tearns] Eliot, poet, dramaturg, critic literar şi editor englez de origine americană; începând cu anii `20 ai secolului XX a exercitat o puternică influenţă în cultura anglo-americană; a revitalizat lirica engleză prin noutatea expresiei; Premiul Nobel pentru literatură în 1948 (m. 1965)

– 1889: S-a născut actorul rus de film Ivan Mosjukin, celebru june prim al cinematografului rus presovietic (m. 1939)

– 1889: S-a născut filosoful existenţialist german Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (m. 1976)

– 1891: S-a născut dirijorul francez Charles Münch (m. 1968)

– 1892, 26.IX/8.X: S-a născut poeta rusă Marina Ţvetaeva (m. 1941)

– 1897: S-a născut (în Italia) Papa Paul al VI-lea (nume la naștere: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la 19 oct. 2014, la Roma, și sanctificat la 14 oct. 2018, cu zi de pomenire pe 29 mai (m. 1978)

– 1898: S-a născut George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic, numeroase comedii muzicale, muzică de film (m. 1937)

– 1919: S-a născut Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (m. 2012)

– 1930: S-a născut tenorul german Fritz Wunderlich (m. 1966) – 95 de ani

– 1932: S-a născut scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (m. 2018)

– 1932: S-a născut actorul american Richard Thomas Herd Jr. (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa americană Donna Douglas (născută Doris Smith) (m. 2015)

– 1934: S-a născut scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov, stabilit în SUA; la Belgrad a fost arestat de mai multe ori pentru convingerile sale politice (m. 2010)

– 1937: S-a născut producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (m. 2015)

– 1937: A murit Bessie Smith, cântăreaţă de blues (n. 1894)

– 1940: A murit (s-a sinucis) Walter Benjamin, scriitor, traducător, filosof şi critic literar german (n. 1892) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Bryan Ferry, vocalist, muzician şi compozitor britanic – 80 de ani

– 1945: S-a născut cântăreaţa Gal Costa (Gal Maria da Graça Costa Penna Burgos), legendă a muzicii braziliene, considerată o muză a mişcării culturale braziliene Tropicália de la sfârşitul anilor ’60 (m. 2022) – 80 de ani

– 1945: A murit (la New York) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1881) – 80 de ani

– 1947: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (m. 2015)

– 1948: S-a născut Olivia Newton-John, cântăreaţă pop, compozitoare şi actriţă australiană de origine britanică; câştigătoare a patru premii Grammy; militantă în lupta anti-cancer, a înființat, în Melbourne, „Olivia Newton-John Cancer and Wellness Research Centre” (m. 2022)

– 1956: S-a născut actrița americană Linda Hamilton

– 1962: S-a născut Mark Haddon, scriitor, grafician şi ziarist englez; cunoscut pentru romanul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, best-seller în majoritatea ţărilor în care a fost publicat. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 28.X.1962

– 1973: A murit actriţa italiană de film Anna Magnani (n. 1908)

– 1978: A murit fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937 cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918 – 2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru Fizică

– 1978: A murit Jean Fayard, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1931; a fost directorul editurii Fayard (n. 1902)

– 1981: S-a născut Serena Jameka Williams, jucătoare profesionistă de tenis din SUA, fost lider mondial; a câștigat 23 de titluri de Grand Slam la simplu, mai multe decât orice jucătoare din Open Era și este pe locul doi la titluri de Grand Slam din toate timpurile, după Margaret Court; în 2022 și-a anunțat retragerea din competiții

– 1990: A murit scriitorul italian Alberto Moravia (pe numele său adevărat Alberto Pincherle), unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului al XX-lea (n. 1907) – 35 de ani

– 1993: A murit scriitoarea americană de origine rusă Nina Berberova (n. 1901)

– 2003: A murit Robert Palmer, cântăreţ britanic (de soul, jazz, rock, pop şi blues) (n. 1949)

– 2005: A murit scriitoarea britanică Helen Cresswell (n. 1934) – 20 de ani

– 2006: A murit jucătorul american de golf Byron Nelson (n. 1912)

– 2007: A murit violonista americană Dorothy Schwartz (n. 1913)

– 2008: A murit Paul Newman, actor şi regizor american de film (n. 1925)

– 2010: A murit actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (n. 1910) – 15 ani

– 2017: A murit rusoaica Ludmila Belousova, campioană olimpică, mondială şi europeană la patinaj artistic (alături de partenerul şi soţul ei, Oleg Protopopov) (n. 1935). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 29.IX.2017

– 2019: A murit Jacques Chirac, om politic francez, fost președinte al Franței (1995- 2007), prim-ministru (1974 – 1976 și 1986 – 1988), primar al Parisului (1977 – 1995) (n. 1932)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 25 septembrie 2025, 14:50

S-a întâmplat într-o zi de 25 septembrie

* Cu 629 de ani în urmă (1396) s-a desfăşurat Bătălia de la Nicopole (azi oraş în nordul Bulgariei). Armatele coaliţiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost înfrânte de oastea turcă condusă de sultanul Baiazid I (supranumit Trăsnetul). La această luptă a participat alături de cruciaţi şi un corp de oaste din Ţara Românească, condus de Mircea cel Bătrân

* În urmă cu 177 de ani (1848) apărea Decretul special privind trimiterea în exil a majorităţii conducătorilor Revoluţiei din Ţara Românească (25.IX/7.X)

* Acum 153 de ani avea loc inaugurarea Gării de Nord din București și punerea în funcțiune a căii ferate București-Ploiești. La 25 septembrie 1872, era inaugurată Gara de Nord din Capitală, cea mai mare stație feroviară a României, şi se deschidea oficial prima linie ferată care pleca de aici, pe ruta Bucureşti-Ploieşti. În același an, au fost date în exploatare liniile ferate Pitești-București-Buzău și Galați-Tecuci-Roman, în lungime de peste 600 km, cu 39 de stații, potrivit Wikipedia. Povestea Gării de Nord a început pe 10 septembrie 1868, când a fost aşezată piatra de temelie a clădirii, în prezenţa Regelui Carol I. Clădirea gării, peroanele, dar și liniile s-au construit după planurile Ministerului Lucrărilor Publice, de Consorțiul Stroussberg. La început, în noiembrie 1870, odată cu deschiderea provizorie a liniei București – Ploiești, numele a fost de Gara Târgoviștei. La început, Gara de Nord nu a fost concepută pentru a deveni principala gară a Bucureștiului, însă, odată cu trecerea anilor aceasta a devenit principalul nod feroviar al Capitalei dar și al României. Gara de Nord a fost construită între anii 1868-1872, fiind concepută în formă de U, iar odată cu trecerea timpului, a trecut prin diverse modificări. Stația a fost denumită inițial Gara Târgoviștei (pentru că artera numită astăzi Calea Griviței se numea pe vremea aceea Calea Târgoviștei), urmând ca în 1888 să ia denumirea actuală

* Acum 99 de ani (1926) era semnată, la Geneva, Convenţia internaţională privind sclavia, adoptată de Societatea/Liga Naţiunilor și intrată în vigoare la data de 9.III.1927. România a ratificat-o la 1.IV.1931

* Cu 76 de ani în urmă (1949) era dat publicităţii un comunicat al Agenţiei sovietice de ştiri TASS în legătură cu experimentarea în URSS a bombei atomice

* Acum 71 de ani (1954) era emis un comunicat sovieto-român privind predarea de către URSS Guvernului României a cotei sovietice de participaţie în societăţile mixte (sovromurile), care-şi încheiau, astfel, oficial existenţa. Sovromurile au reprezentat o formă de spoliere economică a României între anii 1945 şi 1954

* În urmă cu 33 de ani (1992) a fost inaugurat oficial Canalul Rin-Main-Dunăre, la Freystadt (în apropiere de Nürnberg, Germania), după 70 de ani de studii, proiectare şi construcţie. Canalul este o parte componentă importantă a căii fluviale (de 3.500 km) care străbate Europa pe direcţia NV-SE şi care leagă oraşul Rotterdam, situat la Marea Nordului, de oraşul Constanţa, de la Marea Neagră, şi 15 ţări din centrul şi sud-estul Europei. Prin folosirea Canalului Dunăre-Marea Neagră, distanţa de transport dintre Rotterdam şi Constanţa se reducea practic la jumătate

* În urmă cu 19 ani (2006) s-a desfăşurat, la Bucureşti, în perioada 25 – 29 septembrie, cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză – Sommet-ul Francofoniei. A fost primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România – cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri ai afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei – şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est

* Sunt marcați 10 ani (2015) de când, în cadrul Summit-ului ONU privind Dezvoltarea Durabilă din septembrie 2015, 193 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), printre care și România, au adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal, care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu. Documentul include 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), cu 169 de ținte și peste 230 de indicatori de atins la nivel mondial până în 2030

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Dăruirii”, sărbătorită din 2019, pentru a încuraja generozitatea, responsabilitatea şi implicarea socială. În expunerea de motive, senatorul PSD Niculae Bădălău, cel care a inițiat marcarea acestei zile, precizează: „Dăruirea este, înainte de toate, un act profund şi personal, izvorât dintr-o nevoie umană, aceea de a fi bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simţi împlinit, de a-i contamina pe alţii de bucuria vieţii. A dărui din inimă, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva poate însemna şi a simţi că faci parte dintr-o comunitate pe care vrei să o faci un loc mai bun şi mai frumos, a contribui la o activitate nobilă, valoroasă”

– 1857: S-a născut juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1940)

– 1875: S-a născut Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România, medic obstretician și profesoară; medic militar în timpul Primului Război Mondial, cu merite deosebite în salvarea şi îngrijirea multor răniţi; soţia anatomistului şi antropologului Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România (m. 1950) – 150 de ani

– 1880: S-a născut geologul Gheorghe Macovei; a elaborat studii fundamentale privind formarea zăcămintelor de petrol din România; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1969) – 145 de ani

– 1881: S-a născut poetul Panait Cerna (m. 1913)

– 1900: S-a născut (la Grenoble, Franţa) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (m. 1980, la Cluj-Napoca) – 125 de ani

– 1913: S-a născut Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute cântăreţe de muzică populară românească (m. 1963)

– 1914: S-a născut Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist; fratele scriitorului Marius Mircu şi al matematicianului Solomon Marcus (m. 2007)

– 1920: S-a născut criticul și istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, reputat eminescolog, apărător şi promotor al culturii şi civilizaţiei româneşti din Bucovina de Nord; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (m. 2018) – 105 ani

– 1930: S-a născut Pop Simion, scriitor, jurnalist (reporter la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1955 şi 1958) şi diplomat (ambasador al României în Ungaria în perioada 1990-1992) (m. 2008) – 95 de ani

– 1936: S-a născut interpreta de muzică de muzică populară şi romanţe Ileana Sărăroiu (m. 1979)

– 1938: S-a născut Nicolae (Dinu) Mărgineanu, regizor, scenarist, operator şi producător de film; a făcut parte din generația anilor ’70, extrem de importantă pentru tot ceea ce a însemnat filmul românesc; marcat de destinul tragic al tatălui său (marele psiholog și profesor la Universitatea Victor Babeș din Cluj, Nicolae Mărgineanu, închis de regimul comunist mai bine de 16 ani) și de trauma trăită în copilărie şi adolescenţă, regizorul a realizat filme despre detenţia politică, despre nedreptăţile, suferinţa şi rănile celor care au plătit cu libertatea pentru curajul lor

– 1943: A murit Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (n. 1884)

– 1944: S-a născut Dorin Liviu Zaharia, muzician, compozitor, rocker & folksinger, poet, eseist şi filozof; autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş.a.) (m. 1987)

– 1948: S-a născut Vasile Şirli, compozitor de muzică de teatru şi film şi producător de spectacole muzicale; stabilit (din 1986) la Paris; de la începutul anilor ’90 ai secolului XX este director muzical la Disneyland Paris

– 1948: S-a născut Ştefan Birtalan, legendă a handbalului românesc şi mondial, de etnie maghiară, și antrenor; a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României, medaliată cu argint olimpic la Montréal 1976 și cu bronz olimpic la München 1972 și Moscova 1980; în anii 1974, 1976 și 1977 a primit titlul de cel mai bun sportiv al României (m. 2024)

– 1951: S-a născut Cristina Popescu Russu, artist vizual ceramist, curator şi manager; în 2011 a înfiinţat în Bucureşti, împreună cu un grup de ceramişti, Galeria Galateea, prima galerie de ceramică contemporană din România, galeria UAP, pe care o coordonează în prezent

– 1983: A murit Ion Th. Ilea, poet şi prozator (n. 1908)

– 1987: S-a născut jucătoarea de tenis Monica Niculescu

– 2003: A murit pictoriţa Lidia Nancuischi (n. 1918)

– 2007: A murit cântăreaţa de muzică populară Elena Roizen (n. 1945)

– 2008: A murit Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (n. 1942)

– 2015: A murit Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn, declarat „tezaur uman viu” (n. 1923) – 10 ani

– 2015: A murit Mircea Handoca, istoric literar, bibliograf, editor și profesor; cunoscut mai ales ca editor al operei lui Mircea Eliade (n. 1929) – 10 ani

– 2020: A murit soprana și profesoara Lucia Stănescu; stabilită în Italia, din 1977 (n. 1926) – 5 ani

– 2021: A murit inginerul și omul politic Alexandru Sassu; fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune, în perioada 2007-2010 (n. 1955)

– 2023: A murit Adrian Munţiu, poet, prozator, editor și producător la Televiziunea Română (n. 1936)

– 2023: A murit Adina Cristescu, actriță de film, teatru și voce, profesoară, regizoare de teatru și scenaristă de film (n. 1967)

– 2024: A murit, la Dijon, în Franța, (Andrei) Sever Mureșan, primul jucător profesionist român membru ATP –  Association of Tennis Professionals – și, ulterior, om de afaceri (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bratislava, Slovacia: Parlamentul votează modificările constituționale

– Londra: Previziuni economice ale BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

– Moscova: Vizita directorului general al AIEA, Rafael Grossi, cu ocazia Săptămânii Atomice Internaționale (25 – 27 sep.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU cu o serie de reprezentanți ai Ligii Arabe

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică modificările creditului din sectorul privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Beijing: Conferință de presă lunară a Ministerului Apărării din China

– Paris: Decizia în procesul fostului președinte Nicolas Sarkozy și al altor 11 inculpați

– Buenos Aires: Cifre privind incidența sărăciei în Argentina în prima jumătate a anului 2025

– San Francisco: Audiere la tribunalul federal privind înțelegerea de 1,5 miliarde de dolari făcută de Anthropic. Anthropic, una dintre cele mai importante companii din domeniul inteligenței artificiale (AI) a fost de acord să plătească 1,5 miliarde de dolari pentru a încheia un proces intentat de autori și edituri în legătură cu folosirea a milioane de cărți protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea modelelor din spatele chatbot-ului său Claude

– New York: Audiere premergătoare sentinței pentru Sean „Diddy” Combs

– Washington, DC: Date privind PIB-ul din trimestrul al II-lea (a treia și ultima estimare)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Maritimă”, instituită de Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) în 1978, pentru a atrage atenţia asupra importanţei securităţii maritime, a siguranţei transporturilor maritime, a protejării mediului marin şi pentru a sublinia aspecte ale muncii din domeniul maritim; ziua este marcată pentru a mobiliza opinia publică atât cu privire asupra relevanţei economice a industriei maritime cât şi asupra obiectivului primordial – de a conserva biodiversitatea şi de a asigura mediului acvatic resurse variate şi dinamice astfel încât să fie curat şi productiv; tema de anul acesta este: „Oceanul nostru, obligația noastră, oportunitatea noastră”. Data de marcare a evenimentului variază în funcţie de an şi ţară, dar de fiecare dată are loc în ultima săptămână a lunii septembrie (predilect în ziua de joi). NOTĂ: Pe 31 octombrie este „Ziua internaţională a Mării Negre”, sărbătorită anual în regiune, pe baza unei hotărâri a Conferinţei ministeriale pentru protecţia Mării Negre de la Istanbul, 30-31.X.1996 (miniştrii mediului din cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre). Pe 1 martie este marcată „Ziua mondială a ierbii marine”, stabilită prin rezoluţia A/RES/76/265 din mai 2022 a Adunării Generale a ONU. Pe 8 iunie este „Ziua mondială a oceanelor”, iniţiată la Summitul Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro, la 8 iunie 1992, ziua a fost recunoscută oficial de ONU în 2008

– „Ziua Mondială a Mediului Marin”, eveniment prin care se atrage atenția asupra poluării subacvatice la nivel mondial; ziua este marcată pentru a mobiliza opinia publică atât cu privire asupra relevanţei economice a industriei maritime cât şi asupra obiectivului primordial – de a conserva biodiversitatea şi de a asigura mediului acvatic resurse variate şi dinamice astfel încât să fie curat şi productiv. NOTĂ: Pe 1 martie este marcată „Ziua mondială a ierbii marine”, stabilită prin rezoluţia A/RES/76/265 din mai 2022 a Adunării Generale a ONU

– „Ziua Mondială a Plămânilor” este sărbătorită pentru a le aminti oamenilor despre importanța sănătății plămânilor și pentru a promova faptul că fiecare persoană merită acces la aer curat. Tema de anul acesta este „Plămâni sănătoși, viață sănătoasă”

– „Ziua Mondială a Farmacistului” a fost inițiată, în anul 2000 (- 25 de ani), de Federaţia Internaţională a Farmaciștilor, având ca obiectiv principal conștientizarea utilizării adecvate a medicamentelor, măsurilor preventive împotriva bolilor și dezvoltarea generală a sistemului de sănătate

– 1599: S-a născut sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (m. 1667)

– 1613: S-a născut Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul François d’Orbay, a Colonadei Muzeului Luvru din Paris (m. 1688)

– 1644: S-a născut astronomul danez Ole Rømer, cunoscut prin măsurarea cantitativă pentru prima dată a vitezei luminii (m. 1710)

– 1683: La această dată a fost botezat Jean-Philippe Rameau, compozitor şi teoretician francez (m. 1764)

– 1729: S-a născut Christian Gottlob Heyne, savant german, istoric, filolog și arheolog (m. 1812)

– 1849: A murit Johann Strauss-tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac (n. 1804)

– 1866: S-a născut biologul american Thomas Hunt Morgan; după naturalistul austriac Gregor Johann Mendel, poate fi considerat ca fondator al geneticii; Premiul Nobel pentru medicină în 1933 (m. 1945)

– 1881: S-a născut Lu Xun (nume real: Zhou Shuren), scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea (m. 1936)

– 1897: S-a născut scriitorul american William Faulkner, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul al XX-lea; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949 (m. 1962)

– 1906: S-a născut compozitorul, pianistul şi profesorul rus Dmitri Şostakovici (m. 1975)

– 1908: S-a născut Eugen Suchoň, unul dintre cei mai importanţi compozitori slovaci ai secolului al XX-lea (m. 1993)

– 1920: S-a născut actorul, scenaristul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk (m. 1994) – 105 ani

– 1927: S-a născut Sir Colin Davis, dirijor englez (m. 2013)

– 1929: S-a născut Barbara Jill Walters, jurnalistă americană de televiziune; cunoscută pentru capacitatea ei de a realiza interviuri remarcabile și popularitatea în rândul telespectatorilor, ea a apărut în numeroase programe de televiziune, inclusiv Today, ABC Evening News, 20/20 și The View (m. 2022)

– 1930: S-a născut Nino Cerruti, om de afaceri și stilist italian, cu o carieră impresionantă în modă, nu doar în Italia, ci în întreaga lume (m. 2022) – 95 de ani

– 1932: S-a născut omul politic spaniol Adolfo Suárez (nume complet: Adolfo Suárez González, 1st duke of Suárez, grandee of Spain), primul premier al democraţiei spaniole (din 1975 până în 1981), după moartea dictatorului Franco; cu sprijinul regelui Juan Carlos, Adolfo Suárez a reuşit să instaureze principiile democratice, fiind considerat, astăzi, unul dintre părinţii Spaniei moderne (m. 2014)

– 1932: S-a născut Brian (Trevor John) Murphy, actor englez, cunoscut pentru rolurile sale din sitcomurile britanice „Man About The House” şi „George And Mildred” (m. 2025)

– 1933: A murit Paul Ehrenfest, fizician şi matematician austriac, devenit ulterior cetăţean olandez; a adus contribuţii majore în mecanica statistică şi mecanica cuantică, inclusiv teoria tranziţiilor de fază şi teorema Ehrenfest (n. 1880)

– 1942: S-a născut pianistul britanic de jazz John Taylor (m. 2015)

– 1944: S-a născut actorul, producătorul și regizorul american de film Michael Douglas (pe numele său adevărat Michael Danielovitch)

– 1949: S-a născut Pedro Almodóvar, regizor, scenarist, producător, director și actor spaniol

– 1952: S-a născut actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Christopher Reeve; în 1978 devine primul și cel mai renumit interpret al eroului „Superman”, în pelicula cu același nume realizată de Richard Donner (m. 2004)

– 1952: S-a născut scriitoarea feministă americană Bell Hooks (pe numele său adevărat Gloria Jean Watkins) (m. 2021)

– 1957: S-a născut Michael Søren Madsen, actor, poet și fotograf american, devenit celebru pentru rolurile din Donnie Brasco, Kill Bill și Sin City (m. 2025)

– 1958: A murit Viktor Schauberger, silvicultor, naturalist, filosof, biotehnician și inventator austriac; a construit mai multe canale de flotaj pentru transportul lemnului și baraje în diverse țări europene; a dezvoltat tehnologii bazate pe implozie (implozia are la bază un vortex autoîntreținut care evoluează în mediu fluid); a conceput un motor cu implozie care a stat la baza conceperii aparatelor de zbor (discuri zburătoare) Repulsin și Propulsine, submarine biologice, sisteme de purificare a aerului și aparate de producere neconvențională a energiei electrice; supranumit „Magicianul apei”, datorită unui dispozitiv de purificare a apei pe care l-a realizat (n. 1885)

– 1961: S-a născut Heather Locklear, actriță și model american

– 1964: S-a născut Carlos Ruiz Zafón, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori spanioli ai generaţiei sale (m. 2020)

– 1968: S-a născut cântăreţul şi actorul american Will Smith

– 1969: S-a născut actriţa britanică de film Catherine Zeta-Jones; soţia actorului american de film Michael Douglas

– 1969: A murit fizicianul elveţian Paul Scherrer; a avut o influenţă decisivă în dezvoltarea cercetărilor legate de fisiune şi tehnologie nucleară; membru de onoare străin al Academiei Române (1947) (n. 1890)

– 1970: A murit scriitorul german Erich Maria Remarque; unul dintre cei mai populari autori de literatură germană din secolul al XX-lea (n. 1898) – 55 de ani

– 1987: A murit actriţa americană de film Mary Astor (n. 1906)

– 1991: A murit Nikolaus „Klaus” Barbie, lider nazist, șeful Gestapo-ului din Lyon (Franța); cunoscut sub numele de „măcelarul din Lyon” pentru că a torturat personal prizonierii Gestapo – în primul rând evrei și membri ai Rezistenței franceze – în timp ce se afla la Lyon, sub regimul colaborator Vichy (n. 1913)

– 1994: A murit sociologul britanic Mark Alexander Abrams (n. 1906)

– 1997: A murit compozitorul francez Jean Françaix (n. 1912)

– 2003: A murit Franco Modigliani, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1985 (n. 1918)

– 2003: A murit Edward Wadie Said, activist politic, teoretician al literaturii, critic literar, profesor palestinian american; unul dintre cei mai vehemenți apărători ai drepturilor poporului palestinian și susținători ai creării unui stat Palestinian independent (n. 1935)

– 2009: A murit pianista spaniolă Alicia de Larrocha (n. 1923)

– 2011: A murit Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (n. 1940)

– 2012: A murit Andy (Howard Andrew) Williams, interpret, compozitor şi actor american de film (n. 1927)

– 2019: A murit Paul Badura-Skoda, pianist şi muzicolog austriac (n. 1927)

– 2020: A murit S.P. Balasubrahmanyam (poreclit SBP sau Balu), cântăreţ, muzician, compozitor, regizor muzical, prezentator de televiziune, producător de film, artist de dublare și actor indian; a fost foarte popular în ţara sa şi foarte prolific, cu circa 40.000 de cântece la activ, în 16 dialecte indiene (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (n. 1947) – 5 ani

– 2023: A murit David McCallum, actor de film și muzician scoțian (n. 1933)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 24 septembrie 2025, 15:02

S-a întâmplat într-o zi de 24 septembrie

* Cu 1238 de ani în urmă (787) a început Sinodul al VII-lea ecumenic, la Niceea (provincia Bitinia, Asia Mică), care s-a desfășurat până pe 13 octombrie 787. Cunoscut şi sub numele de Sinodul al doilea de la Niceea, a adunat, la iniţiativa împărătesei regente Irina, 350 de episcopi ortodocşi și a fost prezidat de Sf. Tarasie Mărturisitorul, Patriarh al Constantinopolului în acea vreme (prăznuit la 25 februarie). Sinodul a condamnat iconoclasmul ca erezie şi a restabilit cultul sfintelor icoane

* Acum 119 ani (1906), la această dată, o stâncă misterioasă cunoscută sub numele de „Turnul Diavolului” („Devils Tower”), situată în nord-estul statului Wyoming, a fost decretată de preşedintele Theodore Roosevelt primul monument naţional din Statele Unite ale Americii. Înălţimea sa este de peste 385 metri (comparabilă cu înălţimea clădirii Empire State Building, care este de aproximativ 381 metri fără turlă). Se pare că stânca s-a format acum 65 de milioane de ani ca urmare a activității vulcanice

* Cu 84 de ani în urmă (1941) URSS a aderat la „Carta Atlanticului”. Dată publicităţii la 14.VIII.1941, Carta, semnată de preşedintele SUA, Franklin Delano Roosevelt, şi de primul ministru britanic, Winston Churchill (în urma unei întrevederi la bordul navei „Prince of  Wales”, în Golful Argentina din Newfoundland), stabilea strategia Aliaţilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial şi se referea la organizarea postbelică a lumii după înfrângerea nazismului

* În urmă cu 68 de ani (1957), la Barcelona (Spania), era inaugurat cel mai mare stadion din Europa, Camp Nou. Cu o capacitate de 98.787 de locuri, stadionul este terenul propriu al echipei FC Barcelona

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când a fost adusă pe Pământ prima mostră de sol lunar de capsula de întoarcere a staţiei automate „Luna-16″, aparţinând URSS

* În urmă cu 34 de ani (1991), între 24 şi 28 septembrie, minerii de la Vulcan, nemulţumiţi de cum se rezolvase un conflict de muncă, au intrat în grevă şi au solicitat prezenţa primului ministru în Valea Jiului, pentru a relua negocierile. Refuzaţi de premier, minerii, în frunte cu Miron Cozma, au decis deplasarea în Capitală. S-a produs, astfel, o nouă mineriadă (a patra), în timpul căreia a fost luat cu asalt sediul Guvernului (25-26 septembrie), cerându-se demisia Cabinetului Petre Roman (fapt anunţat pe 26 septembrie, la prânz, de purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei). În după amiaza aceleiaşi zile, minerii pătrund în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, unde cer demisia preşedintelui Ion Iliescu şi satisfacerea tuturor revendicărilor. Au fost atacate Televiziunea (26 septembrie, seara) şi Palatul Cotroceni (27 septembrie), cu intenţia de a-l obliga pe Ion Iliescu să demisioneze. După consultări cu liderii partidelor politice, preşedintele Iliescu are o întrevedere cu Cozma (27 septembrie). A fost semnat un comunicat, minerii se declară satisfăcuţi şi începe evacuarea lor din Bucureşti (operaţiunea prelungindu-se şi a doua zi, 28 septembrie)

* Acum 33 de ani (1992) intra în vigoare Legea nr. 102/1992, privind noua stemă a României şi noul sigiliu al statului, text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 236. Stema României simbolizează statul român național, suveran și independent, unitar și indivizibil și se compune din două scuturi suprapuse: scutul mare și scutul mic. Sigiliul statului este însemnul suveranității naționale și garantează autenticitatea actelor statului. La data de 8 iunie 2016, proiectul de modificare a Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, iniţiat de mai mulţi parlamentari PNL, PSD şi ALDE a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la data de 12 iulie, preşedintele Klaus Iohannis, a promulgat proiectul de lege. Legea nr. 146/2016 prevede că Stema României şi sigiliul de stat au fost modificate, după cum prevede actul normativ, prin readucerea coroanei pe capul acvilei. Autorităţile publice au fost obligate, conform Legii nr. 146/2016, să înlocuiască stemele şi sigiliile cu noile modele până la finele anului 2018. Până atunci, cele două modele de stemă şi sigiliu au putut fi folosite în paralel

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Libertății de Mișcare” este sărbătorită din 2015 (- 10 ani) de companiile de transport, sub tutela Ministerului Transporturilor

– „Ziua Wörner – Ziua Parteneriatului pentru Pace”, marcată (din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România) în ziua de naştere a fostului secretar general al NATO (1934-1994). NOTĂ: Manfred Wörner, om politic german, secretar general al Alianţei Nord-Atlantice între anii 1988 şi 1994, a fost un avocat al extinderii NATO spre centrul şi estul continentului european (N. R.)

– 1916: S-a născut compozitorul de muzică uşoară, dirijorul şi pianistul Aurel Giroveanu (m. 2001)

– 1936: S-a născut prozatorul Corneliu Omescu (m. 2001)

– 1936: S-a născut Emil Simon, dirijor, compozitor şi profesor (m. 2014)

– 1936: S-a născut matematicianul Ioan Cuculescu; exponent al școlii de probabilități al cărei creator este Octav Onicescu; de asemenea, a adus contribuții în domeniile analizei funcționale, topologiei și algebrei; membru titular al Academiei Române din 2023 (m. 2023)

– 1941: S-a născut Lucia Hossu-Longin, jurnalistă, regizoare și realizatoare de televiziune, scriitoare; redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1976 şi 1978, apoi redactor la Televiziunea Română; din 1991 a început, la TVR, realizarea „Memorialului Durerii”, serial documentar consacrat spaţiului concentraţionar românesc şi rezistenţei românilor în faţa comunismului, care a ajuns la peste 200 de episoade difuzate, pentru care a obţinut numeroase premii

– 1943: S-a născut pianstul, organistul şi clavecinistul Nicolae Licareţ; director artistic al Filarmonicii ”George Enescu” (din 1991) (m. 2016)

– 1948: S-a născut Adrian Bejan, inginer mecanic și profesor american originar din România; cunoscut pentru contribuţiile din domeniul termodinamicii şi ca autor al teoriei constructale privind proiectarea şi evoluţia în natură; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2011; distins în anul 2017 cu Medalia „Benjamin Franklin”, a prestigiosului Institut Franklin, fondat în 1824

– 1953: S-a născut Mihail Viorel Bădescu, inginer mecanic, profesor, cercetător; specialist în aplicații terestre și spațiale ale energiei solare – conversie fototermica, conversie fotovoltaică, distribuția și prognoza radiației solare – fizica radiației, fizică statistica și termodinamică, fizica semiconductorilor, controlul optimal al proceselor termice, macro-inginerie terestră și spațială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1967: A murit Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (n. 1892)

– 1970: S-a născut jurnalistul de televiziune Radu Moraru, patron al televiziunii „Naşul TV” – 55 de ani

– 1977: A murit economistul, omul politic şi profesorul Victor Slăvescu; lucrări în domeniul economiei politice, istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1891)

– 1986: A murit pictorul Vlad Florescu (n. 1923)

– 1989: A murit poetul Sergiu Filerot (pseudonimul lui Gheorghe Niculescu); membru al grupării „Albatros”, colaborator, alături de Geo Dumitrescu, Marin Preda, Şt. Popescu ş.a., la placheta colectivă „Sârmă ghimpată”, interzisă de cenzura antonesciană (1942); trimis în faţa Curţii Marţiale din Bucureşti sub acuzaţia de defetism, riscă pedeapsa cu moartea, comutată la zece ani de închisoare datorită intervenţiei unor intelectuali antifascişti (dr. Bagdasar, avocatul Avram Bunaciu); eliberat la 23.VIII.1944 (n. 1921)

– 1989: A murit Paul Georgescu, prozator, romancier, eseist, jurnalist şi critic literar (n. 1923)

– 1994: A murit Grigore Popa, poet, eseist şi filosof (n. 1910)

– 1998: A murit Irina Eliade, traducătoare din literaturile franceză şi engleză; cadru didactic universitar (n. 1920)

– 2008, 24/25: A murit prozatorul Eugen Teodoru (n. 1924). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro menţionează ca an al naşterii 1922, iar alte site-uri dau ca dată a decesului 23.IX.2008

– 2008: A murit Horaţiu Rădulescu, compozitor francez de origine română, considerat fondataor al aşa-numitei „muzici spectrale” (n. 1942)

– 2021: A murit Ion Dobran, aviator militar, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; a participat la 340 misiuni de război, 74 lupte aeriene, 11 victorii aeriene şi un avion distrus la sol (n. 1919)

– 2021: A murit matematicianul Mihnea Colţoiu; şi-a dedicat întreaga viaţă studiului în domeniul analizei complexe; din 1992 a fost şeful colectivului de analiza complexă şi teoria potenţialului din cadrul Institutului de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Române (n. 1954)

– 2024: A murit Liviu Crăciun, actor al Teatrului Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind inteligența artificială

– New York: Summitul climatic, în marja săptămânii de întâlniri la nivel înalt a Adunării Generale a ONU

– Tokyo: Dezbatere publică între candidații la conducerea partidului de guvernământ din Japonia

– Istanbul: Congresul extraordinar al filialei din Istanbul a partidului de opoziție CHP

– Catania, Italia: Plecarea unei noi nave a Flotilei libertății spre Gaza

– Nuuk, Danemarca: Ceremonie „de scuze” pentru victimele contracepției forțate

– New York: Fostul vicepreședinte american Kamala Harris își începe turneul pentru a-și prezenta memoriile, intitulate „107 zile”

– Banjska: Kosovo marchează doi ani de la atacul de la Banjska

– Bissau: Guineea-Bissau marchează cea de-a 52-a aniversare a independenței față de Portugalia

– München: Barometrul IFO al moralului oamenilor de afaceri

– Beijing: Tenis – Turneul WTA, Open-ul de la Beijing (24 sep. – 5 oct.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Guineea Bissau; aniversarea proclamării independenţei – 1973

– 1541: A murit elveţianul Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim), alchimist, medic (a introdus în tratament medicamente chimice, devenind precursorul iatrochimiei), „magician” şi filosof al naturii; una dintre cele mai pitoreşti figuri ale Renaşterii (n. 1493)

– 1605: S-a născut Antoine Godeau, episcop, poet şi exeget francez (m. 1672) – 420 de ani

– 1813: A murit compozitorul francez Modeste Grétry (n. 1741)

– 1896: S-a născut scriitorul american Francis Scott Fitzgerald; cunoscut datorită romanului-cult „Marele Gatsby” (m. 1940)

– 1904: A murit Niels Ryberg Finsen, medic şi om de ştiinţă danez, originar din Insulele Feroe; pentru tratamentul unor boli ca lupus vulgaris a promovat utilizarea radiaţiei luminoase pentru care i s-a decernat, în 1903, Premiul Nobel pentru Medicină (n. 1860)

– 1910: S-a născut dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (m. 1996) – 115 ani

– 1922: S-a născut baritonul italian Ettore Bastianini (m. 1967)

– 1927: S-a născut tenorul spaniol Alfredo Kraus (m. 1999). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 24.XI.1927

– 1930: S-a născut John Watts Young, astronaut, ofițer de marină și aviator naval, pilot de încercare și inginer aeronautic american; considerat pionier al programului spațial, a zburat în prima misiune Gemini, iar în 1969 a fost prima persoană care a orbitat singură în jurul Lunii în misiunea Apollo 10; a zburat de șase ori în spațiu pe parcursul a 42 de ani de serviciu în cadrul NASA (m. 2018) – 95 de ani

– 1934: S-a născut Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (m. 1994). NOTĂ: La 24 septembrie se marchează, în România, „Ziua Wörner – Ziua Parteneriatului pentru Pace”

– 1936: S-a născut Jim Henson (nume complet: James Maury Henson), păpușar, regizor de film, actor, producător de televiziune şi scenarist american; creatorul păpușilor Muppets; a realizat primul spectacol (1969) cu păpuşile Muppets şi serialul de televiziune „The Muppets Show” (1976-1981) (m. 1990)

– 1942: S-a născut cântărețul și compozitorul britanic Gerry Marsden; a cunoscut celebritatea în anii ’60 ai secolului trecut ca solist al formaţiei „Gerry And The Pacemakers” (m. 2021)

– 1943: S-a născut Antonio Tabucchi, scriitor şi traducător italian; bun cunoscător al limbii portugheze, l-a tradus în italiană pe Fernando Pessoa (m. 2012, la Lisabona)

– 1944: S-a născut poeta, editoarea și profesoara irlandeză Eavan Boland; deschizătoare de drumuri pentru poetele din Irlanda; opera sa abordează identitatea națională irlandeză și rolul femeilor în istoria Irlandei (m. 2020)

– 1945: S-a născut David Drake, scriitor american de literatură științifico-fantastică în genul militar și de fantezie, avocat și veteran al războiului din Vietnam (m. 2023) – 80 de ani

– 1945: A murit fizicianul german Hans Geiger; împreună cu Ernest Rutheford, a elaborat o metodă de punere în evidenţă a particulelor alfa; a inventat (în 1913) un contor de particule (pentru radiaţiile beta şi gama), pe care l-a perfecţionat (în 1928) cu Walther Müller (contorul Geiger-Müller) (n. 1882) – 80 de ani

– 1948: S-a născut actorul american de film Phil Hartman (m. 1998)

– 1973: A murit Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian; autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956); ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964); după lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii (n. 1908)

– 2004: A murit scriitoarea franceză Françoise Sagan; a făcut parte din curentul denumit „Nouvelle Vague” (n. 1935)

– 2005: A murit Tommy Bond, actor american (n. 1926) – 20 de ani

– 2013: A murit medicul oncolog şi fizicianul francez Maurice Tubiana, promotor al radioterapiei, specialist în radiologie şi radiobiologie de talie mondială (n. 1920, în Algeria)

– 2016: A murit acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (n. 1947)

– 2022: A murit Takashi Arima, poet japonez; o parte din versurile poetului sunt transpuse în muzica folk a vremii din Japonia (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 23 septembrie 2025, 14:33

S-a întâmplat într-o zi de 23 septembrie

* Se marchează 580 de ani (1445) de când a fost menţionată documentar pentru prima dată localitatea Galați, în uricul dat Mănăstirii Humorului de Ştefan Voevod, fiul lui Alexandru cel Bun

* În urmă cu 639 de ani (1386) începea domnia lui Mircea cel Bătrân (până la 31 ianuarie 1418, data morții sale). Fiu al voievodului Radu I și fratele lui Dan I, căruia i-a urmat la tron, în timpul domniei sale, Ţara Românească a avut cea mai mare întindere şi a cunoscut o puternică dezvoltare economică, consolidare militară şi afirmare politică internaţională, îndeosebi în sud-estul Europei. Remarcabil comandant militar, om politic şi abil diplomat, Mircea cel Bătrân a întreţinut relaţii bune cu Ungaria, Polonia şi Moldova, a repurtat victorii asupra turcilor, fiind cel mai activ exponent al luptei antiotomane din vremea sa

* Sunt marcați 179 de ani (1846) de la descoperirea planetei Neptun, eveniment istoric şi ştiinţific de o deosebită importanţă. Neptun este a opta şi ultima planetă din sistemul solar, numită după zeul roman al mării. Planeta are o culoare albastră datorită metanului din atmosfera sa şi este înconjurată de 14 sateliţi naturali, dintre care cel mai mare este Triton. Descoperirea lui Neptun a fost rezultatul unei colaborări între doi astronomi, unul francez şi unul britanic, care au folosit metode matematice pentru a prezice existenţa şi poziţia planetei. Aceştia au fost Urbain Le Verrier şi John Couch Adams, care au calculat orbita lui Neptun pe baza perturbaţiilor observate în orbita lui Uranus, cauzate de atracţia gravitaţională a unei planete necunoscute. Cei doi astronomi au trimis scrisori cu predicţiile lor către diferite observatoare astronomice, dar nu au primit multă atenţie sau sprijin. În cele din urmă, la data de 23 septembrie 1846, astronomul german Johann Gottfried Galle a primit scrisoarea lui Le Verrier şi a decis să caute planeta în aceeaşi seară, folosind telescopul Observatorului din Berlin. Cu ajutorul unui student, Heinrich d’Arrest, Galle a comparat cerul cu o hartă a stelelor şi a observat o stea care nu apărea pe hartă. Aceasta era de fapt planeta Neptun, care se afla la mai puţin de un grad de poziţia indicată de Le Verrier. Astfel, Neptun a fost descoperită oficial şi confirmată ca o nouă planetă a sistemului solar. Descoperirea lui Neptun a fost considerată o mare realizare a astronomiei şi a matematicii, dar şi o sursă de controverse între francezi şi britanici, care îşi revendicau prioritatea şi meritele. În prezent, este recunoscut faptul că atât Le Verrier, cât şi Adams, au contribuit la descoperirea lui Neptun, dar că Le Verrier a avut un rol mai important în comunicarea şi confirmarea predicţiilor sale. De asemenea, se recunoaşte că alţi astronomi au observat Neptun înainte de 1846, dar nu l-au identificat ca o planetă. De exemplu, Galileo Galilei l-a văzut în 1612 şi 1613, dar l-a confundat cu o stea fixă

* Se împlinesc 120 de ani (1905) de la semnarea Tratatului de la Karlstad, între Suedia și Norvegia, care a pus capăt Uniunii dintre cele două țări și a rezolvat pașnic dizolvarea acesteia. Tratatul a fost un moment istoric important, permițând Norvegiei să devină o națiune independentă, în timp ce Suedia a recunoscut independența sa. Uniunea dintre Suedia și Norvegia, existentă din 1814, a fost dizolvată în urma unor tensiuni politice și naționaliste crescânde în Norvegia.Tratatul de la Karlstad a marcat o rezoluție pașnică a acestei separări, evitând un conflict militar între cele două țări. Prin acest tratat, Suedia a recunoscut formal independența Norvegiei, stabilind astfel granițele și relațiile dintre cele două state independente. Numele tratatului provine de la orașul Karlstad, Suedia, unde a avut loc semnarea acordului

* Cu 112 ani în urmă (1913) aviatorul francez Roland Garros (1888-1918) a realizat prima traversare a Mării Mediterane, de la Saint Raphael la Bizerta (Tunisia), într-un avion monoplan

* Acum 116 ani (1909) era publicat în premieră romanul „Fantoma de la operă”, semnat de scriitorul francez Gaston Leroux

* În urmă cu 102 ani (1923) era adoptată Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade: inferior, mediu şi superior

* Acum 34 de ani (1991) Parlamentul de la Erevan adopta, în urma referendumului din 21.IX.1991, proclamaţia oficială a independenţei de stat a Armeniei

* Cu 13 ani în urmă (2012), între 23 şi 29 septembrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – „RadiRo”, organizat de Radio România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Pius din Pietrelcina (Padre Pio), preot (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– Conceperea Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 23 – 24.IX: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5786); a început la asfinţitul soarelui luni 22 septembrie, şi se încheie miercuri 24 septembrie, la căderea nopţii

– 1872, 23.IX/5.X: S-a născut prozatorul, ziaristul şi editorul Alexandru Cazaban (m. 1966)

– 1884: S-a născut Mihai Costăchescu, istoric şi folclorist; s-a remarcat ca editor de izvoare slavo-române; autor a numeroase monografii istorice despre sate moldoveneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1953)

– 1898: S-a născut Alfred Margul Sperber, poet, publicist şi traducător de limbă germană din România (m. 1967)

– 1902: S-a născut Ion Gheorghe Maurer, jurist şi om politic comunist; fost preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961-1965; 1969-1974); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 2000)

– 1920: A murit inginerul agronom Constantin Robescu; în 1870 a înfiinţat, împreună cu Petre. S. Aurelian, „Revista ştiinţifică”, în care a publicat numeroase articole de silvicultură; unul dintre fondatorii (1883) „Şcolii Speciale de Silvicultură” din Bucureşti; între anii 1895 şi 1899 a fost primar al Bucureştiului; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1839) – 105 ani

– 1922: A murit Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (n. 1848)

– 1935: S-a născut (la Haifa din părinți români, venit în România în 1938) David Esrig, regizor de teatru, scenarist, profesor, realizator de emisiuni tv; stabilit în Germania în 1973, a devenit un nume important în teatrul european; a înfiinţat, în 1993, Academia de Teatru şi Film „Athanor” din Burghausen – 90 de ani

– 1941: S-a născut Sofia Vicoveanca (numele real: Sofia Micu) cântăreaţă de muzică populară, poetă şi actriţă

– 1946: S-a născut Valeria Ogășanu, actriță a Teatrului Bulandra (m. 2023)

– 1948: S-a născut actorul George Mihăiţă, director al Teatrului de Comedie din Bucureşti (între anii 2002 – 2023)

– 1950: S-a născut actorul de teatru şi film Şerban Ionescu (m. 2012) – 75 de ani

– 1951: S-a născut biologul şi profesorul universitar Octavian Popescu; specialist în biologie celulară și moleculară; membru titular al Academiei Române din 2010

– 1951: S-a născut pictorul Marcel Bejgu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România

– 1963: A murit actorul Jules Cazaban (n. 1903)

– 1967: A murit inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (n. 1901)

– 2000: A murit scriitorul Costache Olăreanu (n. 1929) – 25 de ani

– 2009: A murit ceteraşul Ioan Covaci, supranumit de publicul german „Paganini”; membru al grupului vocal-instrumental maramureşean „Iza” (n. 1939)

– 2013: A murit Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (n. 1932)

– 2022: A murit Pr.prof.dr. Vladimir Petercă, teolog romano-catolic, rector al Institutului Teologic Romano-Catolic din București; rodul activităţii sale didactice şi academic-ştiinţifice s-a materializat printr-o serie de materiale publicate de-a lungul anilor: cărţi, articole, studii de specialitate, conferinţe editate cu ocazia diferitelor simpozioane, pr. Vladimir fiind şi o prezenţă regulată la emisiunile de radio şi televiziune, emisiuni dedicate în special temelor biblice şi teologice; a fost şi primul director al Centrului Diecezan Caritas Iaşi (1990-1999), rector şi profesor la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfânta Tereza” din Bucureşti (30 noiembrie 1995 – 1 octombrie 2006)

EVENIMENTE EXTERNE

– New York: Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, va călători la New York pentru a participa la reuniunea anuală a Adunării Generale a ONU (AGNU)

– Haga: Audiere a Curții Penale Internaționale pentru confirmarea acuzațiilor împotriva fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte

– Denpasar, Indonezia: Semnarea la Bali a acordului comercial CEPA (Comprehensive Economic Partnership Agreement) dintre Indonezia și Uniunea Europeană

– Paris: Publicarea previziunilor economice globale actualizate ale OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

– Geneva: Grupul de experți al ONU privind drepturile omului pentru Nicaragua își va publica raportul final

– SUA: Publicarea memoriilor fostei vicepreședinte americane Kamala Harris, intitulate „107 zile”

– Kampala, Uganda: Publicarea listei candidaților pentru alegerile prezidențiale din ianuarie 2026 (23 – 24 sep.)

– Roma: Audiere preliminară pentru influencer-ul italian Chiara Ferragni într-un caz caritabil

– Bruxelles: Zona euro – Indicele PMI compozit flash din septembrie – S&P Global

– Los Angeles: Procesul „reginei ketaminei” și al medicului care i-a furnizat medicamente starului din „Friends”, Matthew Perry

– Milano: Săptămâna Modei de la Milano – Colecția de primăvară/vară pentru femei 2026 (23 – 29 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 23 – 30.IX: „Săptămâna Europeană a Sportului” este o inițiativă a Comisiei Europene, menită să promoveze sportul și activitatea fizică în întreaga Europă, sub motto-ul #BeActive. Agenția Națională pentru Sport are calitatea de organism național de coordonare a „Săptămânii europene a sportului”

– „Ziua Internațională a Limbajului Semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD), a fost aleasă ca fiind data la care, în anul 1951, a fost înfiinţată WFD, la Roma. Ziua este inclusă în „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (IWDP), marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie (22-28 sep.); săptămâna se încheie cu „Ziua internațională persoanelor cu deficiențe de auz”, pe 28 septembrie (ultima duminică din septembrie). NOTĂ: Pe 3 martie este marcată „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului” sau „Ziua mondială a auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China

– Ziua naţională a Regatului Arabiei Saudite; aniversarea întemeierii regatului saudit – 1932

– 480 î.Hr: S-a născut Euripide, poet tragic grec; alături de Eschil şi Sofocle, Euripide face parte din celebra triadă a poeţilor dramatici eleni, care au pus bazele tragediei clasice (m. 406 î.Hr.) – 2505 ani. NOTĂ: Alte surse menționează ca ani ai nașterii 485 și 484

– 63 î.Hr: S-a născut Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.Hr.- 14 d.Hr). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (m. 14 d.Hr.)

– 1666: A murit arhitectul francez François Mansart, unul dintre fondatorii clasicismului; lui i se atribuie inventarea mansardei (n. 1598)

– 1835: A murit compozitorul italian Vincenzo Bellini (n. 1801) – 190 de ani

– 1836: A murit mezzo-soprana spaniolă Maria Malibran (n. 1808)

– 1856: S-a născut Karl Krumbacher, istoric şi filolog german; profesor de filologie greacă la Universitatea din Munchen, a fost titularul primei catedre de filologie bizantină din lume; în 1892 a pus bazele primei reviste de studii bizantine; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1909)

– 1861: S-a născut Robert Bosch, industriaş şi filantrop german; a înfiinţat în 1886, la Stuttgart, „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică”, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni Compania internaţională Bosch, un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii; cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate (m. 1942)

– 1865: S-a născut pictoriţa franceză Suzanne Valadon; mama pictorului Maurice Utrillo (m. 1938) – 160 de ani

– 1870: A murit scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei romantice în literatura franceză (n. 1803) – 155 de ani

– 1871: S-a născut Frantisek Kupka, pictor şi grafician ceh, stabilit la Paris (m. 1957)

– 1889: S-a născut Walter Lippmann, ziarist şi politolog american; a contribuit la definirea tendinţelor neoliberalismului în economie (m. 1974)

– 1889: A murit prozatorul englez Wilkie Collins, considerat precursor al romanului polițist (n. 1824)

– 1896: S-a născut (în Rusia) arhimandritul Sofronie Saharov (cunoscut şi ca Stareţul Sofronie de la Essex), duhovnic, iconograf, autor liturgic, scriitor și misionar; a fost ucenicul şi biograful Sf. Siluan Athonitul, precum şi cel ce a compilat şi îngrijit scrierile Sf. Siluan; a întemeiat Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia; Patriarhia Ecumenică l-a canonizat în 2019, prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă fiind la 11 iulie (m. 1993)

– 1897: S-a născut Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (m. 1994)

– 1899: S-a născut Louise Nevelson, pictoriţă şi sculptoriţă americană de origine ucraineană (m. 1988)

– 1901: S-a născut Jaroslav Seifert, poet şi publicist ceh; Premiul Nobel pentru literatură în 1984 (m. 1986)

– 1915: S-a născut Clifford Glenwood Shull, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu Bertram Brockhouse, pentru dezvoltarea tehnicii difracţiei neutronilor (m. 2001) – 110 ani

– 1916: S-a născut Aldo Moro, om politic italian (preşedinte al Partidului Democrat Creştin); răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roşii” la 16.III.1978 (m. 1978, asasinat)

– 1918: A murit lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866-1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al ţării noastre, a făcut cunoscut peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (n. 1844)

– 1920: S-a născut Mickey Rooney (născut Joseph Yule Jr.), actor, scenarist, regizor, compozitor şi producător american (m. 2014) – 105 ani

– 1924: S-a născut actorul Jean Piat, o adevărată legendă a teatrului francez (m. 2018)

– 1925: S-a născut inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (m. 2019) – 100 de ani

– 1926: S-a născut John Coltrane, saxofonist şi compozitor american de jazz (m. 1967)

– 1930: S-a născut Ray Charles, pianist, saxofonist şi compozitor american de jazz (m. 2004) – 95 de ani

– 1933: S-a născut jurnalistul şi scriitorul belgian Yvon Toussaint (m. 2013)

– 1934: S-a născut scriitorul suedez Per Olov Enquist; a semnat peste douăzeci de romane (traduse în peste 25 de limbi) şi piese de teatru şi a fost recompensat cu numeroase premii literare; unul dintre cei mai valoroşi scriitori suedezi din a doua jumătate a secolului al XX-lea (m. 2020)

– 1938: S-a născut (la Viena) actriţa franco-germană de film Romy Schneider (nume la naştere: Rosemarie Magdalena Albach) (m. 1982)

– 1939: A murit psihiatrul austriac Sigmund Freud, întemeietorul psihanalizei (n. 1856)

– 1940: S-a născut cântăreţul, instrumentistul şi compozitorul Mohammad-Reza Shajarian, un reper al muzicii tradiţionale şi clasice iraniene (m. 2020) – 85 de ani

– 1943: S-a născut interpretul spaniol Julio Iglesias, considerat ca fiind artistul latino cu cele mai multe discuri vândute din toate timpurile

– 1949: S-a născut cantautorul şi compozitorul american Bruce Springsteen

– 1956: S-a născut atacantul italian Paolo Rossi, unul dintre cei mai prolifici fotbalişti din istorie (m. 2020)

– 1958: A murit tenorul american de origine britanică Alfred Piccaver (n. 1884)

– 1963: S-a născut Anne-Marie Cadieux, actriță, regizoare și scenaristă canadiană

– 1963: S-a născut (în Egipt, din părinți greci) Alex Proyas, regizor, producător, scenarist, director de imagine, actor și compozitor australian

– 1970: A murit actorul şi cântăreţul francez Bourvil (pseudonimul lui André Robert Raimbourg) (n. 1917) – 55 de ani

– 1973: A murit Pablo Neruda (pseudonimul lui Neftalí Ricardo Reyes Basoalto), poet şi diplomat chilian; unul dintre cei mai importanţi poeţi latino-americani ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1971 (n. 1904)

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1987: A murit regizorul american de film Bob Fosse; de profesie dansator şi coregraf, a realizat exclusiv filme muzicale (n. 1927)

– 2005: A murit Ada Zevin, artistă plastică basarabeană (n. 1918) – 20 de ani

– 2006: A murit Aladár Pege, compozitor şi interpret maghiar de jazz (n. 1939)

– 2011: A murit cercetătorul şi ginecologul australian Carl (Edwin Carlyle) Wood, „părintele” primei sarcini realizate prin fecundare in vitro, în 1973, şi al primului bebeluş creat în eprubetă dintr-un embrion congelat, în 1983 (n. 1929)

– 2013: A murit botanistul și limnologul american Ruth (Myrtle) Patrick (n. 1907)

– 2013: A murit poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (n. 1924)

– 2018: A murit Charles Kuen Kao, fizician și inginer electronist britanic de origine chineză; Premiul Nobel pentru fizică pe 2009, împreună cu cercetătorii americani Willard S. Boyle şi George E. Smith, pentru descoperirile în domeniul transmiterii luminii prin fibre optice, respectiv pentru inventarea senzorului CCD (charge coupled device) (n. 1933)

– 2018: A murit Gary Kurtz, producătorul american de film; a realizat primele două filme din seria „Star Wars” (n. 1940)

– 2020: A murit Juliette Gréco, una dintre cele mai apreciate cântărețe franceze; a preluat statutul de „mare doamnă a cântecului francez de la Edith Piaf” (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit Sir Harold Evans, jurnalist, editor și scriitor britanic-american; legendă a jurnalismului de investigaţie; una dintre cele mai influente figuri media ale generației sale, cunoscut mai ales pentru că a condus redacţia publicaţiei britanice „The Sunday Times” (1967 – 1981) (n. 1928) – 5 ani

– 2022: A murit actriţa americană Louise Fletcher; a câştigat un premiu Oscar pentru rolul interpretat în filmul „Zbor deasupra unui cuib de cuci” (n. 1934)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2025, 14:59

S-a întâmplat într-o zi de 22 septembrie

* Acum 699 de ani (1326) a fost consemnată cea mai veche mențiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, dată la care Carol Robert i-a dăruit lui Stanislav, cneaz din Maramureș, moșia Zurduc din comitatul Maramureș, pentru serviciile sale aduse regatului

* Cu 526 de ani în urmă (1499) a luat sfârșit Războiul Suab (sau „Războiul elvețian”, început în luna ianuarie a aceluiași an), conflict militar între „Confederația Elvețiană” și Casa Habsburg, sprijinită de „Liga Suabă”, prin semnarea tratatului de la Basel, tratat care dădea o foarte largă autonomie confederației de cantoane ce avea să stea la baza Elveției moderne

* În urmă cu 233 de ani (1792) Convenţia Naţională vota (în prima sa reuniune) abolirea monarhiei în Franţa şi proclamarea primei Republici. În aceeaşi sesiune s-a mai adoptat şi decretul privind laicizarea stării civile, primul pas al despărţirii bisericii de stat

* Acum 157 de ani (1868) apărea Legea pentru construirea şi exploatarea unei reţele de căi ferate în România (22.IX/4.X)

* În urmă cu 156 de ani (1869), la Teatrul Național din München, a avut loc premiera mondială a operei „Aurul Rinului”, prima din tetralogia „Inelul Nibelungilor”, de Richard Wagner. Premiera operei ca parte a întregii tetralogii a avut loc la 13 august 1876 la Festspielhaus în Bayreuth, Germania

* Acum 121 de ani (1904) a avut loc primul raliu românesc, pe ruta Bucureşti-Giurgiu şi retur, organizat de Automobil Clubul Român, la care au participat şase echipaje, printre concurenţi aflându-se prinţul George Valentin Bibescu şi soţia sa, Marhta Bibescu, Leon Leonida, Alexandru Darvari ş.a. Mulți ani această cursă a fost considerată prima competiție automobilistică din România, dar documente de arhivă atestă faptul că ea a fost precedată de cel puțin o altă cursă organizată pe un circuit stradal în București, unde la acea dată circulau aproximativ 70 de automobile. La cursă s-au înscris nouă echipaje, dar au luat startul numai șase: George-Valentin Bibescu / Marta Bibescu – Mercedes, Alexandru Prager – Oldsmobile, Leon Leonida – Mercedes, C. Vidal – Gobron, N. Niculescu Iarca – Cudell, Alexandru Darvari – Fiat. Primii sosiți la Giurgiu au fost Bibescu și Leonida, care au parcurs traseul de 63 de km în 58 de minute, urmați de Vidal (113 minute), Niculescu Iarca (120’), Darvari și Prager (152’). După o pauză de trei ore s-a dat startul pe traseul de retur, doar patru echipaje terminând cursa. Câștigătorul cursei, George Valentin Bibescu, a realizat o medie orară de 66 km/h parcurgând traseul în 108 minute, urmat de Leon Leonida, cu media de 63 km/h (120 de minute)

* Cu 97 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris, încheiată la 21.VI.1926

* Acum 67 de ani (1958) avea loc premiera românească a tragediei lirice „Oedipe” de George Enescu (pe libretul lui Edmond Fleg), la Opera Română din Bucureşti; dirijor – Constantin Silvestri. Premiera absolută a operei a avut loc la 13.III.1936, la Opera Mare din Paris

* Sunt marcați 45 de ani (1980) de când începea războiul dintre Iran și Irak (cunoscut și sub denumirea de Primul Război din Golful Persic). Războiul a durat până în august 1988, fiind cel mai lung război convențional al secolului al XX-lea. Războiul s-a încheiat cu acceptarea de ambele părți a Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 598. A durat câteva săptămâni ca Iranul să părăsească tot teritoriul ocupat pentru a respecta granițele de dinainte de război, stabilite în 1975 prin Acordul de la Alger. Ultimul schimb de prizonieri de război a avut loc în anul 2003

* Cu doar 3 ani în urmă (2022) ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a predat mandatul de Președinție a Comunității Democrațiilor, deținută de România timp de trei ani (15.IX.2019 – 2022), către ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, în cadrul unei ceremonii desfășurate la New York, în marja săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU

Aniversări – Comemorări

– Echinocţiul de toamnă – ora 21:19 (ora României). NOTĂ: Echinocţiul desemnează cele două momente ale anului când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă (în 2025 echinocţiul de primăvară a fost la 20 martie)

– Sf. Ierarh Mucenic Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5786); se încheie miercuri 24 septembrie, la căderea nopţii

– 1768: A murit (în exil, la Roma) cărturarul iluminist Ioan Inocenţiu Micu (Klein); în calitate de episcop greco-catolic (1729-1751), a pornit lupta politică a românilor din Transilvania pentru ridicarea acestora la statutul de naţiune politică; nesfârşitele sale demersuri personale, petiţii, memorii, inclusiv un amplu „Supplex Libellus”, la Guvern, la Dietă şi la Curte, l-au făcut, în cele din urmă, indezirabil; chemat la Viena, în 1744, şi pus sub acuzare, a luat drumul Romei, de unde nu i s-a mai permis să se întoarcă în ţară; programul său politic a indicat şi sarcinile Şcolii Ardelene (n. 1692, după alte surse, în 1700). NOTĂ: La 2.VIII.1997 a fost adusă la Blaj (de la Roma) racla cu osemintele episcopului şi depusă în Catedrala Unită „Sf. Trei Ierarhi”; reînhumarea a avut loc la 19.X.1997, în aceeaşi biserică, ctitorie a sa

– 1831: S-a născut Grigore Cobălcescu, geolog şi paleontolog; autorul primei lucrări româneşti de geologie, „Calcariul de la Răpidea” (1862); membru titular al Academiei Române din 1866 (m. 1892)

– 1866: S-a născut Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (m. 1903). NOTĂ: Dicţionarul cronologic-Literatura română dă ca dată a naşterii 28.IX.1866

– 1873, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1954)

– 1888: S-a născut pictorul Dumitru Ghiaţă (m. 1972)

– 1895, 22.IX/4.X: S-a născut matematicianul Octav Mayer; contribuţii în domeniul geometriei (principalul creator al geometriei diferenţiale centroafine); primul doctor în matematică pură din România (1920); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1966) – 130 de ani

– 1904: S-a născut Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, eseist și traducător (din poeţii latini, din literaturile franceză, engleză şi germană) (m. 1973)

– 1913: S-a născut pianista Maria Fotino (m. 1996)

– 1914: S-a născut prozatoarea Alice Botez (m. 1985)

– 1919: A murit medicul Alexandru A. Suţu (Sutzu, Soutzo), primul mare psihiatru român, părintele fondator al psihiatriei moderne din România; precursor în organizarea învăţământului psihiatric românesc (primul profesor universitar de psihiatrie, 1897), primul autor de lucrări ştiintifice de specialitate, primul organizator al asistenţei moderne a bolnavilor psihici, pionier al psihosomaticii, promotor al legislaţiei psihiatrice moderne în România; membru corespondent al Academiei Române din 1888 (n. 1837)

– 1920: S-a născut George Zarnea, medic şi biolog; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2012) – 105 ani

– 1926: S-a născut actorul Benedict Dabija (m. 1962)

– 1929: S-a născut Dinu Cocea, regizor de film şi scenarist, stabilit la Paris din 1985 (m. 2013)

– 1934: A murit inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928-1931) (n. 1868)

– 1935: A murit (la Cannes) Constantin Dumbravă, medic şi explorator polar; a participat, în perioada 1927-1928, la expediţia întreprinsă pe coasta estică a Groenlandei de vasul „Gertrude Reik”; între anii 1930 şi 1931 a traversat insula de la Vest la Est; a realizat şi un interesant documentar filmat al expediţiilor sale în Groenlanda (n. 1898) – 90 de ani

– 1937: S-a născut matematicianul Nicolae Popescu; creatorul şcolii româneşti de algebră modernă şi teoria numerelor; contribuţii în Topologie algebrică, Teoria categoriilor, cu aplicaţii la inele şi module, Teoria inelelor, Corp şi Polinoame, Teoria valuării, Teoria algebrică a numerelor; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2010)

– 1938: S-a născut Augustin Buzura, medic psihiatru (nu a profesat însă medicina), prozator, publicist şi eseist, autorul unor scenarii cinematografice; considerat unul dintre cei mai reprezentativi romancieri din literatura română postbelică; membru titular al Academiei Române din 1992; preşedinte fondator al revistei „Cultura”, fost preşedinte al Fundaţiei Culturale Române (1990-2003) şi preşedinte al Institutului Cultural Român (2003-2004) (m. 2017)

– 1939: S-a născut economistul Bogdan Baltazar, unul dinte bancherii influenţi din România (preşedinte al Băncii Române pentru Dezvoltare între anii 1998 şi 2004); potrivit unui comunicat al MAE, a fost o personalitate publică marcantă, care a influenţat poziţionarea României în contextul economic mondial şi care a pus bazele şi a consolidat relaţia cu instituţii financiare mondiale (m. 2012)

– 1943: S-a născut compozitorul, profesorul şi dirijorul Dinu Giurgiu (m. 1999)

– 1943: S-a născut Ionel Valentin Vlad, inginer electronist şi fizician; a fost autorul, singur sau împreună cu alţii, al unor realizări remarcabile: punerea în funcţiune a primului laser cu mediu activ solid din România (1968), realizarea primelor holograme profesionale din ţară (1970), a sistemelor de prelucrare digitală a imaginilor date de instrumente optice (1982-1987); membru titular al Academiei Române din 2009, vicepreşedinte (2010-2014) și președinte (2014-2017) al acestui for (m. 2017)

– 1944: S-a născut scrimera Ana Pascu; a cucerit șapte medalii la Campionatul Mondial și a participat la Jocurile Olimpice de cinci ori, câștigând două medalii de bronz în 1968 și în 1972, la Mexico, respectiv la München; a condus Federația Română de Scrimă din 1982 până în 2013, fiind apoi președinte de onoare; din 2004 a fost vice-președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român și vicepreședinte al Federației Internaționale de Scrimă (m. 2022)

– 1944: Cade pe front scriitorul Paul-Mihu Sadoveanu (fiul mezin al lui Mihail Sadoveanu); autor al unei singure opere, neîmplinite, „Ca floarea câmpului…” (apărută postum, în 1944), vădind un remarcabil instinct al naraţiunii confesive (n. 1920)

– 1948: S-a născut poeta şi traducătoarea Chira (Chirata sau Kira) Iorgoveanu, preocupată constant de poezia aromână (populară şi cultă)

– 1965: S-a născut Aurelian Iulius Șuţă (ȘAI), unul din cei mai renumiți caricaturiști români (m. 2020) – 60 de ani

– 1966: S-a născut Marina Constantinescu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni de televiziune și critic de teatru și film

– 2003: A murit Modest Iftinchi, violonist şi profesor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: Briefing al Raportorului Special al ONU privind situația drepturilor omului în Rusia

– Berlin: Prezentarea de către ministrul transporturilor, Patrick Schnieder a principalelor direcții ale reformei sale Deutsche Bahn

– Geneva: Misiunea ONU de constatare a faptelor privind Venezuela prezintă presei cel mai recent raport al său

– New York: Summit privind Chestiunea palestiniană și soluția cu două state

– Teheran: Începe săptămâna „Apărării Sacre”, care comemorează războiul împotriva Irakului (22 – 28 sep.)

– Kuala Lumpur: Miniștrii economiei din blocul regional al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est vor organiza o serie de întâlniri în Malaysia (22 – 28 sep.)

– Bolu, Turcia: Se deschide procesul pentru incendiul Hotelului Grand Kartal

– Alexandria, SUA: Termen în procesul care va stabili sentința Google în cazul plasării de reclame

– Tokyo: Termen limită pentru candidații la alegerile prezidențiale ale partidului de guvernământ japonez

– Istanbul: Liderul CHP, Ozgur Celik, va fi reținut la Istanbul pentru participarea la o demonstrație ilegală

– Anvers, Belgia: „Motswedi”, al doilea diamant ca mărime din lume, și alte pietre rare, vor fi expuse public

– Paris: Închiderea Centrului Pompidou pentru cinci ani

– Londra: Burberry revine la indicele emblematic FTSE 100 al Bursei de Valori din Londra

– Paris: Fotbal – Ceremonia de decernare a Balonului de Aur 2025

Aniversări – Comemorări

– 22 – 28.IX: „Săptămâna Internațională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” (IWDP) este marcată în ultima săptămână întreagă a lunii septembrie, tema de anul acesta fiind „Nu există drepturi ale omului fără drepturi lingvistice”; în cadrul săptămânii, pe 23 septembrie este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD); ziua a fost aleasă ca fiind data la care, în anul 1951, a avut loc primul Congres Mondial al WFD. Săptămâna se încheie cu „Ziua internațională persoanelor cu deficiențe de auz”, pe 28 septembrie (ultima duminică din septembrie). NOTĂ: Pe 3 martie este marcată „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului” sau „Ziua mondială a auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China

– „Ziua Mondială fără Maşini”/„Ziua fără Maşini” (inițial „Ziua Europeană fără Maşini”), este marcată cu scopul de a încuraja mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta, trotineta, ori, în ultimă instanţă, cu transportul în comun, în defavoarea circulaţiei cu automobilul personal sau de serviciu; pe termen lung, se doreşte crearea comunităţilor în care utilitățile folosite curent să se afle în apropierea domiciliilor, la distanţe ce pot fi uşor parcurse în plimbare. Sunt urmărite obiectivele Pactului verde european: un continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi accesibilitatea transportului cu emisii zero. La 4.II.2000, Margot Walström, comisar european pentru mediu, lansa, la Bruxelles, iniţiativa europeană „În oraş fără automobilul meu”; la 22 septembrie acelaşi an ( – 25 de ani) aproape 800 de oraşe europene, mari şi mici, au închis, pentru o zi, străzile centrale pentru traficul auto; inițiativa s-a extins apoi de la nivel european la nivel mondial. NOTĂ: Între 16 şi 22 septembrie este marcată, din 2002, „Săptămâna europeană a mobilităţii”, iniţiativă a Comisiei Europene, prin care se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Mobilitate pentru toată lumea”

– „Ziua Internaţională de Informare cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică”; este marcată din 2011 cu scopul creşterii gradului de conştientizare privind această formă rară de cancer al sângelui; data simbolizează modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, cauza declanşării LMC

– Ziua independenţei Republicii Bulgaria; în anul 1908, cu sprijinul guvernului lui Alexandăr Malinov, cneazul Ferdinand de Saxa Coburg declara, printr-un manifest special, independenţa Bulgariei şi se proclama ţar al bulgarilor (se sărbătoreşte începând din anul 1998)

– Ziua naţională a Republicii Mali; aniversarea proclamării independenţei/1960 – 65 de ani

– 1791: S-a născut Michael Faraday, fizician şi chimist englez; unul dintre fondatorii teoriei electromagnetismului (m. 1867)

– 1885: S-a născut Erich von Stroheim, regizor, scenarist, producător şi actor american de origine austriacă; considerat unul dintre „părinţii” filmului mut (m. 1957) – 140 de ani

– 1910: S-a născut György Faludy, poet şi traducător maghiar, stabilit în Canada din 1967 (m. 2006) – 115 ani

– 1914: A murit scriitorul francez Henri Alain-Fournier, autor al unui singur roman, „Le Grand Meaulnes”, roman poetic de factură simbolistă (n. 1886)

– 1918: S-a născut Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (m. 1988)

– 1921: A murit Ivan Vazov, poet, dramaturg şi publicist bulgar (n. 1850)

– 1924: S-a născut scriitoarea britanică Rosamunde Pilcher (pseudonim Jane Fraser); considerată „regina nuvelelor romantice” (m. 2019)

– 1928: S-a născut Eric Broadley, antreprenor și inginer britanic, unul dintre cei mai mari designeri și producători de mașini de curse din lume; fondatorul companiei „Lola Cars International” (m. 2017)

– 1931: S-a născut dirijorul italian Nello Santi; a fost o autoritate în lumea muzicală, în ceea ce priveşte interpretarea operei italiene, dirijând în special creaţii semnate de Giuseppe Verdi şi Giacomo Puccini (m. 2020)

– 1939: S-a născut alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (m. 2016)

– 1940: S-a născut Anna Karina, actriţă, cântăreață, regizoare şi scenaristă daneză cu cetăţenie franceză; cunoscută ca fiind „muza” regizorului francez Jean-Luc Godard, unul din pionierii curentului Noul val francez (m. 2019) – 85 de ani

– 1941: S-a născut soprana bulgară Anna Tomowa-Sintow

– 1942: S-a născut cântăreaţa americană de jazz, blues și soul Marlena Shaw (m. 2024)

– 1951: S-a născut David Coverdale, interpret englez de muzică rock; a făcut parte din două trupe foarte cunoscute de hard – rock, Deep Purple şi Whitesnake

– 1958: S-a născut Joan Jett, cântăreaţă rock, chitaristă, compozitoare, producătoare şi actriţă americană; foarte cunoscută mai ales pentru interpretarea melodiei „I Love Rock N’ Roll”, pe care o cânta alături de trupa ei „The Blackhearts”

– 1958: S-a născut tenorul italian Andrea Bocelli

– 1959: S-a născut Saul Perlmutter, astrofizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2011 (pentru descoperirea, împreună cu Adam G. Riess şi Brian P. Schmidt, a expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate)

– 1960: S-a născut Isaac (sau Itzhak) Herzog avocat și politician israelian, președinte al Israelului (din iul. 2021); fost șef al Agenției Evreiești pentru Israel, fost lider al Partidului Laburist; membru al Knesset (2003 – 2018); a ocupat mai multe funcții ministeriale între 2005 și 2011 – 65 de ani

– 1976: S-a născut fotbalistul brazilian Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), „Il Fenomeno”, considerat unul dintre cei mai mari atacanți ai tuturor timpurilor (s-a retras din activitate în 2011). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a nașterii 18.IX.1976

– 1987: A murit pianistul englez Louis Kentner (n. 1905)

– 1989: A murit Irving Berlin (nume real: Israel Baline), compozitor american de origine rusă (n. 1888)

– 1994: A murit Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (n. 1913)

– 1996: A murit Dorothy Lamour, cântăreaţă şi actriţă americană de film (n. 1914)

– 2001: A murit Isaac Stern, violonist american de origine ucraineană (n. 1920)

– 2006: A murit actorul american Edward Albert (n. 1951)

– 2007: A murit mimul francez Marcel Marceau, supranumit „Charlie Chaplin al pantomimei”; pe adevăratul nume Marcel Mangel, a fost un supravieţuitor al Holocaustului; a fondat, în 1958, o şcoală de mimi la Paris (n. 1923)

– 2010: A murit cântăreţul și actorul american Eddie Fisher (nume complet: Edwin Jack Fisher); unul dintre cei mai populari artiști din prima jumătate a anilor ’50 ai secolului trecut (n. 1928) – 15 ani

– 2012: A murit Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (n. 1929, la Tunis)

– 2013: A murit Álvaro Mutis Jaramillo, poet, romancier şi eseist columbian (n. 1923)

– 2013: A murit neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1981 (n. 1926)

– 2013: A murit Luciano Vincenzoni, scenarist italian (n. 1926)

– 2023: A murit Giorgio Napolitano, om politic italian, președinte al Italiei în perioada 2006-2015; lider istoric al Partidului Comunist şi promotor al construcţiei europene (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2025, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 21 septembrie

* Cu 168 de ani în urmă (1847) era inaugurată prima lucrare modernă de alimentare cu apă a Bucureştilor („stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă”), care avea pompele acţionate de o maşină cu aburi (21.IX/3.X)

* Acum 142 de ani (1883) era inaugurat primul serviciu telegrafic direct între Brazilia şi SUA

* În urmă cu 53 de ani (1972) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, a Centrului European UNESCO pentru Învăţământul Superior (UNESCO-CEPES), cu scopul de a promova cooperarea în domeniul învățământului superior între statele membre din regiunea Europei. În plus, directorul UNESCO – CEPES este un reprezentant al UNESCO în România. Din septembrie 2003, UNESCO – CEPES este membru consultativ al grupului „Procesul Bologna” a cărui responsabilitate este urmărirea implementării procesului Bologna

* Acum 42 de ani (1983) era pus în vânzare primul telefon mobil din lume. Cu o greutate de 790 de grame şi 25 de centimetri în lungime (fără a lua în calcul dimensiunea antenei din cauciuc), primul telefon mobil din lume a fost creat de compania Motorola, modelul purtând numele comercial Motorola DynaTAC 8000X. Autonomia telefonului era de doar 30 de minute, în regim de vorbire, sau de 8 ore în stand-by. Preţul de vânzare de 3.995 de dolari îl făcea accesibil doar oamenilor de afaceri, primul utilizator al acestui telefon, imediat după lansarea sa, fiind David D. Meilahn, preşedintele unei cunoscute companii de asigurări din Statele Unite, care ulterior a donat telefonul mobil Muzeului de Ştiinţă din Chicago

* Cu 27 de ani în urmă (1998), în perioada 21-26 septembrie, cu ocazia celei de-a 53-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, de la New York, ministrul român al afacerilor externe, Andrei Pleşu, a semnat Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Naţiunile Unite privind contribuţia statului român la Sistemul aranjamentelor forţelor ONU, ţara noastră fiind al 17-lea stat membru al ONU care a aderat la acest sistem (înfiinţat în 1994)

* Acum 24 de ani (2001), la ora 10:17, o explozie puternică a avut loc în hala 221, un depozit temporar de nitrați de amoniu declasați la parcul industrial AZF din Toulouse (Franța). Detonația, care s-a simţit la o distanță apreciabilă, a avut o magnitudine de 3,4 pe scara Richter. Un nor imens de praf provenit de la explozie și un fum roșu au fost purtați de vânt spre nord-vest. Înainte de a se disipa, norul conținând amoniac și oxizi de azot a afectat martorii evenimentului, care s-au plâns de iritații ale ochilor și ale gâtului. Poluanții atmosferici eliberați după explozie au dus la formarea de acid azotic (HNO3), amoniac (NH3), dioxid de azot (NO2) și protoxid de azot (N2O) din nitratul de amoniu. Drept măsură de precauție, administrația locală (Prefectura) a cerut populației din Toulouse să nu-și părăsească locuințele, însă ferestrele fuseseră sparte. Accidentul a provocat 31 de victime (22 la faţa locului și 9 în afara locului exploziei), 30 de persoane au fost grav rănite și 300 spitalizate. În plus, 2500 de persoane au primit tratament în spital

* În urmă cu 12 ani avea loc atacul terorist asupra centrului comercial Westgate, început la 21 septembrie 2013, când bărbați neidentificați mascați au atacat un centru comercial situat în Nairobi, Kenya. Au fost luați numeroși ostatici, teroriștii permițând ieșirea afară doar a persoanelor de credință musulmană. Teroriștii s-au luptat cu poliția care a încercat să elibereze ostaticii. În timpul împușcăturilor, au fost ucise cel puțin 68 de persoane. Printre cei morți – cetățeni din Canada și Franța. La data de 24 septembrie, preşedintele kenyan de la acea vreme, Uhuru Kenyatta, a anunţat încheierea asediului asupra centrului comercial Westgate din Nairobi, atacat de un comando islamist armat, precizând că „cinci terorişti au fost ucişi de gloanţe şi 11 suspecţi sunt în detenţie”. Preşedintele a decretat de asemenea trei zile de doliu naţional, după atacul sângeros comis de un comando islamist cu grenade şi arme automate asupra centrului comercial

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matei, Apostol şi Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Naţională a Contabilului Român”, stabilită de Conferinţa Naţională a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România din 2 septembrie 2004, prin Hotãrârea nr. 04/52 şi sărbătorită prima oară în 2005 (- 20 de ani). Profesia contabilã este privită ca cea care gestionează, calculează şi păstrează echilibrul între „cât trebuie”şi „de unde se ia”. Simbolul profesiei contabile este contul, instrument care se reprezintă sub forma unui T sau a unei balanţe, există chiar şi un alt instrument de lucru cu denumirea de Balanţă. Toate acestea au determinat să se aleagă o zi care să sugereze echilibrul şi să aibă legătură cu instrumentele de lucru ale profesiei. Astfel, s-a ales ziua echinocţiului de toamnã, când ziua este egală cu noaptea, zi care constituie începutul zodiei Balanţă

– 1391: A murit Petru al II-lea sau Petru Muşat, domn al Moldovei (1375-1391); în timpul domniei lui s-au bătut primele monede moldoveneşti, groşii de argint, iar Suceava devine cetate de scaun (n. 1350)

– 1864, 21.IX/3.X: S-a născut Elena Văcărescu, scriitoare română de limbă franceză, stabilită la Paris în 1891; prima femeie primită în Academia Română, ca membru de onoare, la 11.VI.1925; a depus o intensă şi permanentă activitate pentru susţinerea intereselor naţionale româneşti în Occident (m. 1947, Paris)

– 1900: S-a născut Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1976) – 125 de ani

– 1919: S-a născut matematicianul Gheorghe D. Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice (cunoscute sub numele de „spaţii M”), contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1925: S-a născut Iosif Sârbu, trăgător de tir; a obţinut medalia de aur la proba de armă, calibru redus, la Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952), devenind primul campion olimpic român; deşi grav accidentat la ochiul drept, va mai participa la numeroase competiţii naţionale şi internaţionale, obţinând locuri meritorii; după ce s-a retras din activitatea competiţională, a desfăşurat o susţinută activitate de instructor şi antrenor de tir (m. 1964) – 100 de ani

– 1925: S-a născut medicul veterinar şi profesorul Horea Bârză (m. 2013) – 100 de ani

– 1930: S-a născut Gheorghe V. Gheorghe, actor emblematic al scenei gălățene (din 1961) (m. 2023) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (m. 2000)

– 1931: S-a născut dirijorul Ion Iancu (m. 2008)

– 1934: A murit Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi întâiul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru titular al Academiei Române din 1919 (n. 1865/1866)

– 1935: S-a născut Marius Popp, compozitor de muzică de jazz, pianist şi profesor; a avut o contribuţie desebită la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog (m. 2016) – 90 de ani

– 1938: S-a născut I.[oan] Constantinescu, critic şi teoretician literar (m. 2002)

– 1939: A murit (asasinat de către un comando legionar în plin centrul Capitalei) Armand Călinescu, om politic ţărănist, ministru de mai multe ori şi prim-ministru (martie-septembrie 1939); atitudinea sa net antinazistă l-a făcut indezirabil mişcării legionare (n. 1893)

– 1940: S-a născut Dumitru T. Murariu, biolog și zoolog; preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Cercetări Antarctice şi Medii Extreme, prim-vicepreşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST); fost director al Institutului de Biologie al Academiei Române; a fost director, vreme de un sfert de secol, al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”; membru titular al Academiei Române din 2021; vicepreședinte al Academiei Române (din 2023) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ilie Gheorghe, actor de teatru și film, regizor; a jucat timp de 50 de ani pe scena Teatrului Naţional din Craiova (m. 2018) – 85 de ani

– 1945: A murit Ioan Constantin Filitti, istoric, jurist şi diplomat; figură reprezentativă a istoriografiei române din prima jumătate a secolului XX; contribuţii în numeroase domenii: istorie militară şi diplomatică, genealogie, istoria Bisericii; membru corespondent al Academiei Române din 1915 (n. 1879) – 80 de ani

– 1950: S-a născut Păuniţa Ionescu, cântăreaţă de muzică rock, cu un stil de interpretare apropiat solistelor afro-americane; după 1990 s-a stabilit în străinătate – 75 de ani

– 1952: S-a născut Vali (Valeriu) Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (m. 2000)

– 1952: A murit Ilarion Cocişiu, compozitor, etnomuzicolog şi folclorist (n. 1910)

– 1955: S-a născut Ducu Bertzi, cantautor şi cântăreț de folk – 70 de ani

– 1961: A murit poeta simbolistă şi pictoriţa Claudia Millian-Minulescu; merite în promovarea relaţiilor culturale româno-franceze; soţia poetului Ion Minulescu (n. 1887)

– 1970: A murit medicul şi profesorul Ion Ţurai; importante contribuţii în domeniul chirurgiei; a creat o adevărată şcoală în chirurgia de urgenţă; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1907) – 55 de ani

– 1992: A murit Ion Băieşu (numele la naştere: Ion Mihalache), prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; a scris sute de scenete satirico-umoristice difuzate la radio şi televiziune (n. 1933)

– 1995: A murit Matty Aslan (nume real: Matei Aslan), caricaturist, regizor şi scenarist de filme de animaţie (n. 1924, la Ismail, azi în Ucraina) – 30 de ani

– 2013: A murit pianistul, compozitorul şi muzicologul Roman Vlad, stabilit în Italia în 1938 (n. 1919, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2015: A murit scriitorul, editorul și jurnalistul Viorel Ştirbu (n. 1940) – 10 ani

– 2015: A murit Ionel Talpazan, pictor american de origine română (n. 1955) – 10 ani

– 2017, 21/22: A murit Gheorghe Dolgu, economist, diplomat și profesor; preocupările sale au vizat îndeosebi economia înarmării/dezarmării, economia serviciilor financiare, ciclul economic, tranziția la economia de piață, integrarea României în structurile europene; rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti (1971-1980); membru de onoare al Academiei Române din 2010 (n. 1929)

– 2019: A murit Florin Bucescu, preot, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și profesor; membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei; fondator (1992) și conducător (1992-2008) al Specializării „Muzică religioasă” de la Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru a Universității de „Arte George Enescu” din Iași (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Guineea: Are loc un referendum constituțional, ce urmează să stabilească o nouă constituție, care să o înlocuiască pe cea aprobată în 2020, și să marcheze primul pas către o guvernare civilă

– Shanghai, China: Campionatele Mondiale de Canotaj (21 – 28 sep.)

– Berlin: A 51-a ediție a Maratonului BMW de la Berlin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păcii” se marca, anual, până în 2001, în ziua de deschidere a sesiunii Adunării Generale a ONU din luna septembrie (în baza Rezoluţiei 36/67 din 30.XI.1981, reconfirmată prin Rezoluţia 52/232 din 4.VI.1998); la 28.IX.2001 Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a hotărât (prin Rezoluţia 55/282) ca această zi să fie marcată la o dată fixă – 21 septembrie; tema din 2025 este: „Acționează acum pentru o lume pașnică”. NOTĂ: O „Zi mondială a păcii” se sărbătorește și la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de Papa Paul al VI-lea

– „Ziua Internațională de Luptă împotriva maladiei Alzheimer”; marcarea acestei zile, lansată de Federația Internațională pentru Alzheimer (ADI), în 1994, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, este motivată de necesitatea de a face cunoscută această boală pentru a opri stigmatizarea persoanelor afectate de ea

– „Ziua Cooperării Europene” este sărbătorită începând din 2012, sub deviza „La graniţe, ne dezvoltăm împreună!”; aceasta este o inițiativă de comunicare derulată în țările Uniunii Europene și țările vecine, beneficiare ale programelor de cooperare teritorială, care dorește să promoveze în mod inedit colaborarea dintre comunitățile locale din zonele de graniță

– „Ziua oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– Ziua naţională a Republicii Malta; aniversarea proclamării independenţei faţă de Marea Britanie – 1964

– Ziua naţională a Republicii Belize (fostul Honduras britanic); aniversarea proclamării independenţei – 1981

– Ziua naţională a Armeniei; aniversarea adoptării, prin referendum, a Declaraţiei de independenţă – 1991

– 1698: S-a născut François Francoeur, violonist şi compozitor francez (m. 1787)

– 1832: A murit Sir Walter Scott, scriitor romantic scoţian de limbă engleză; considerat creator al romanului istoric (n. 1771)

– 1850: S-a născut Hans Sitt, violonist austriac (m. 1922) – 175 de ani

– 1853: S-a născut Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, profesor universitar, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1913 (m. 1926)

– 1860: A murit filosoful german Arthur Schopenhauer, iniţiatorul „voluntarismului” modern; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul „Junimii”, influenţând literatura şi filosofia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (n. 1788) – 165 de ani

– 1866: S-a născut Charles Nicolle, medic şi bacteriolog francez; în 1909 a descoperit modalitatea de transmitere a tifosului exantematic; Premiul Nobel pentru medicină în 1928 (m. 1936)

– 1866: S-a născut scriitorul englez Herbert George Wells (m. 1946)

– 1874: S-a născut compozitorul, orchestratorul şi profesorul englez Gustav Holst (m. 1934)

– 1895, 21.IX/3.X: S-a născut poetul rus Serghei Esenin (m. 1925) – 130 de ani

– 1902: S-a născut poetul spaniol Luis Cernuda (m. 1963)

– 1905: S-a născut sociologul american Philip Mosley, unul dintre cei mai buni cunoscători, din timpul său, ai problemelor est-europene; a desfăşurat cercetări în Albania, Bulgaria, Iugoslavia şi România; în 1940 a fost primul american care a protestat (în revista „Foreign Affairs”) împotriva Dictatului de la Viena, considerându-l un act nedrept împotriva României; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (m. 1972) – 120 de ani

– 1912: S-a născut Chuck Jones, celebru desenator, creator al multor personaje de desene animate: iepuraşul Bugs Bunny, sconcsul Pepe, pasărea Bip-Bip şi Willy Coyote; a realizat peste trei sute de filme şi a fost răsplătit cu patru Premii Oscar (m. 2002)

– 1916: S-a născut Françoise Giroud, scriitoare şi publicistă franceză, co-fondatoare a săptămânalului „L”Express” (m. 2003)

– 1931: S-a născut Larry Hagman, actor american, regizor şi producător de film şi televiziune; celebru pentru rolul JR Ewing din serialul „Dallas” (m. 2012)

– 1934: S-a născut Leonard Cohen, poet, cantautor şi romancier canadian; o voce distinctă în peisajul muzicii pop a anilor „70 ai secolului XX (m. 2016)

– 1934: S-a născut David J. Thouless, fizician britanic, specializat în studiul materiei condensate; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, alături de cercetatorii britanici Duncan Haldane și Michael Kosterlitz, pentru studiile privind stările neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductori (m. 2019)

– 1935: S-a născut actorul american Henry Gibson (m. 2009) – 90 de ani

– 1936: A murit lingvistul francez Antoine Meillet; contribuţii fundamentale la gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; a perfecţionat metoda comparativ-istorică; a condus, împreună cu conaţionalul său Marcel Cohen, elaborarea lucrării „Limbile lumii”; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1866)

– 1938: S-a născut muzicianul argentinian Jaime Torres, care a făcut cunoscut la nivel mondial charango-ul, un instrument cu coarde din zona Anzilor (m. 2018)

– 1942: S-a născut artistul jamaican U-Roy (numele real Ewart Beckfort), considerat un pionier al muzicii reggae; de numele său este legat stylul vocal „toasting” (m. 2021)

– 1943: S-a născut producătorul şi regizorul american Jerry Bruckheimer

– 1944: S-a născut actrița şi romanciera americană Fannie Flagg (pe numele său adevărat Patricia Neal)

– 1947: S-a născut scriitoarea americană Marsha Norman, câştigătoare a Premiului Pulitzer în anul 1983

– 1947: S-a născut scriitorul american Stephen King; în romanele sale, majoritatea ecranizate, îmbină elemente de literatură horror, SF şi legendă

– 1950: S-a născut Bill (William James) Murray, actor, scriitor şi comedian american – 75 de ani

– 1954: S-a născut Shinzō Abe, politician și om de stat care a ocupat funcția de prim-ministru al Japoniei și președinte al Partidului Liberal Democrat (LDP) din 2006 până în 2007 și din nou din 2012 până în 2020; a fost cel mai longeviv prim-ministru în istoria Japoniei, servind aproape nouă ani în total; Abe a fost, de asemenea, secretar șef al cabinetului din 2005 până în 2006 sub Junichiro Koizumi și a fost pentru scurt timp liderul opoziției în 2012 (m. 2022, asasinat)

– 1954: A murit antreprenorul japonez Kokichi Mikimoto, primul care a dezvoltat o metodă de cultură a unor perle perfect sferice, perlele având în mod natural forme neregulate; a fondat în 1893 celebra companie de bijuterii Mikimoto (n. 1858)

– 1959: S-a născut cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (m. 2018)

– 1960: S-a născut actorul, producătorul şi regizorul canadian David James Elliott (nume real David William Smith) – 65 de ani

– 1962: S-a născut actorul american Rob Morrow

– 1971: S-a născut actorul american Luke (Cunningham) Wilson

– 1971: A murit Bernardo Alberto Houssay, fiziolog argentinian; contribuţii în studiul glandelor endocrine; Premiul Nobel pentru medicină în 1947, împreună cu americanii Carl şi Gerty Cori (n. 1887)

– 1972: S-a născut Liam Gallagher, muzician şi compozitor englez; cunoscut în special ca lider al formaţiei rock Oasis

– 1974: A murit actorul american Walter Brennan, câştigător a trei Premii Oscar (n. 1894)

– 1974: A murit scriitoarea americană Jacqueline Susann, autoarea bestseller-ului „Valea Păpuşilor” (n. 1918)

– 1988: A murit Henry Koster (Herman Kosterlitz), regizor, scenarist şi producător american de film de origine germană; este realizatorul primului film pe ecran lat (cinemascop) – 1953 (n. 1905, la Berlin)

– 2002: A murit Robert L. Forward, fizician şi scriitor american de literatură S.F. (n. 1932)

– 2004: A murit actorul britanic Bob Mason (n. 1952)

– 2007: A murit actriţa americană Alice Ghostley (n. 1926)

– 2012: A murit scriitorul danez de literatură de război Sven Hassel (numele adevărat: Sven Pedersen); în cărţile sale a prezentat experienţele trăite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1917)

– 2018: A murit actorul belgian Serge Larivière (n. 1957)

– 2019: A murit Sid Haig (nume real: Sidney Eddie Mosesian), actor de filme horror și producător american (n. 1939)

– 2020: A murit Arthur Ashkin, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2018 (n. 1922) – 5 ani

– 2020: A murit cântărețul american Tommy DeVito (nume real: Gaetano DeVito), membru fondator, vocalist și chitarist principal al trupei rock „The Four Seasons” (n. 1928) – 5 ani

– 2020: A murit actorul francez Michael Lonsdale (nume complet: Michael Edward Lonsdale-Crouch) (n. 1931) – 5 ani

– 2021: A murit regizorul, scenaristul, dramaturgul, actorul și compozitorul Melvin Van Peebles, figură emblematică a cinematografiei afro-americane; s-a evidenţiat prin producţii ale genului „blaxploitation” (n. 1932)

– 2021: A murit actorul american Willie Garson (n. 1964)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 22 septembrie 2025, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 20 septembrie

* Cu 678 de ani în urmă (1347), într-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei, apărea prima atestare documentară a orașului Baia Mare. Numele vechi al orașului este în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, iar în maghiară Asszonypataka. Actul eliberat de Cancelaria regelui ungar Ludovic I de Anjou la această dată, cuprindea o serie de privilegii acordate centrelor miniere din zonă și locuitorilor lor de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș regal liber. În 1446 orașul a devenit proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara, iar în 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara), orașul a fost fortificat

* Acum 323 de ani (1702) era terminată construcţia Palatului Mogoşoaia, realizat de Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist (sau stil brâncovenesc), o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. Data finalizării construcţiei este precizată în pisania prinsă deasupra uşii de intrare în pridvor, pe latura de răsărit, data începerii fiind necunoscută. În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică

* Cu 107 ani în urmă (1918) era constituit, la Paris, Consiliul Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul a fost recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (20.IX/3.X)

* Acum 79 de ani (1946) apărea (până la 14.XII.1989; seria nouă: 6.I-30.III.1990), la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul”. Deşi s-a dorit prin titlu şi program o continuatoare a tradiţiei lansate în 1881 de revista lui Constantin Dobrogeanu Gherea, noua publicaţie nu a fost, până în anii ’60, decât o copie mai puţin reuşită a celorlalte reviste, deoarece apărea ca tribună oficială a comunismului, promovând literatura şi arta „nouă” în spirit proletcultist. Revista a apărut ca săptămânal al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la Bucureşti, între 1946-1989. Până în anul 1972 a avut subtitlul „Săptămânal politic, social, cultural”. De-a lungul anilor, „Contemporanul” bucureştean i-a avut ca directori pe G. Călinescu (1962-1964), G. Ivaşcu (1964-1966), acesta deţinând şi funcţia de redactor-şef între anii 1957-1964, şi 1966-1971

* Tot cu 79 de ani în urmă (1946) avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care s-a desfăşurat între 20 septembrie şi 5 octombrie. Festivalul de Artă Cinematografică de la Cannes a fost inaugurat la 2.IX.1939, însă consacrarea sa internaţională datează de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Premiul „Palme d’Or” este distincţia supremă oferită în cadrul festivalului, fiind creată în anul 1955 la iniţiativa lui Robert Favre Le Bret (delegat general al festivalului), pentru a înlocui „Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film”

* Acum 51 de ani (1974) avea loc inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, care leagă Muntenia de Transilvania. Cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la înălţimea de 2042 m

* Acum 14 ani (2011), în scopul de a accelera absorbţia fondurilor europene, a fost înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene, în prezent denumirea sa fiind Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri din Coreea (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 20 – 21.IX: Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția a XXXIII-a. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: „Europa, un patrimoniu comun”; în ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej. Tema de anul acesta este: „Patrimoniu și arhitectură. Ferestre către trecut, uși către viitor”, celebrând 50 de ani de la adoptarea Cartei Patrimoniului Arhitectural în 1975

– „Ziua Bucureştiului”, zi în care municipalitatea organizează o serie de evenimente culturale şi de divertisment; de la 20.IX.1459 datează prima menţiune documentară a „cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti (1448; 1456-1462; 1476), redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Ţării Româneşti

– „Ziua de Curățenie Națională”, prima ediție oficială a evenimentului, stabilită prin Legea nr. 266 din 28 octombrie 2024, este organizată în a treia sâmbătă din luna septembrie, pentru a accentua responsabilitatea socială atât a cetăţenilor, cât şi a autorităţilor publice, a persoanelor juridice în vederea încurajării acţiunilor de curăţenie cu impact pozitiv asupra mediului, a colectării separate, a reciclării şi depozitării deşeurilor. Asociația Let’s Do It, Romania! s-a dedicat de cincisprezece ani promovării curățeniei și protejării mediului prin organizarea de evenimente de amploare, campanii educaționale și proiecte de reciclare. Sloganul acțiunii anul acesta este: „Prietenul la curățenie se cunoaște”. NOTĂ: „Ziua mondială a curăţeniei” este marcată anual pe 20 septembrie

– 1859, 20.IX/3.X: S-a născut poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1904)

– 1866: S-a născut George Coşbuc, poet, critic literar, scriitor, publicist și traducător; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1918)

– 1883: A murit Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1845)

– 1896: S-a născut Scarlat Callimachi, publicist, poet şi dramaturg (m. 1975)

– 1908: S-a născut Adalbert Boros, preot romano-catolic, hirotonit la data de 30 octombrie 1932, rector al Institutului Teologic din Timişoara (1946) şi Episcop romano-catolic al Diecezei de Timişoara, consacrat la 12 decembrie 1948; arestat la 10 martie 1951, a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti prin Sentinţa nr. 1228 din 17 septembrie 1951 la muncă silnică pe viaţă pentru „crimă de trădare de patrie şi uneltire împotriva securităţii externe a R.P.R.”, fiind graţiat prin Decretul nr. 411/964 și eliberat la 4 august 1964; la 14 martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Arhiepiscop titular de Ressiana, iar la 1 august 1990, a fost ales prepozit capitular al Diecezei de Timişoara (m. 2003)

– 1909: A murit poetul Gheorghe din Moldova (pseudonimul lui Gheorghe Kernbach) (n. 1863)

– 1910: S-a născut Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (m. 1981) – 115 ani

– 1915: A murit omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Delclaraţiei” de la Blaj (n. 1833) – 110 ani

– 1919: S-a născut matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice (cunoscute sub numele de „spaţii M”), contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1987)

– 1920: A murit Teodor Teodorescu, compozitor de muzică populară şi psaltică, dirijor şi profesor (n. 1876) – 105 ani

– 1932: S-a născut naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2017)

– 1934: S-a născut actorul de comedie Marian Hudac (m. 1996)

– 1937: S-a născut Petre Got, poet şi publicist; timp de peste trei decenii a fost redactor la „Viața Românească” (m. 2017)

– 1942: S-a născut regizorul şi politicianul Radu Boroianu; preşedinte al Institutului Cultural Român (2015-2017); administrator al galeriei de artă „European Art Gallery” şi unul dintre fondatorii casei de licitaţii „Artmark”; preşedinte fondator al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă (2007-2013); ambasador în Elveţia (1997-2001), ministru delegat pentru informaţii publice (1996-1997); fost senator; vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator (2014-2015); vicepreședinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (din 2018)

– 1945: S-a născut Mircea Săndulescu, prozator şi dramaturg, stabilit, din 1985, la New York – 80 de ani

– 1946: S-a născut istoricul de artă, fotograful, curatorul şi colecţionarul de artă Mihai Oroveanu, fost director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală, din 2001 (m. 2013)

– 1952: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete (m. 2017)

– 1959: A murit actorul Vladimir Maximilian (n. 1882)

– 1972: S-a născut Victor-Viorel Ponta, jurist, om politic social-democrat; prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa, din 4 noiembrie 2015; preşedinte al PSD (din februarie 2010); co-preşedinte, alături de Crin Antonescu (PNL), al Uniunii Social Liberale (feb. 2011 – feb. 2014); preşedinte al TSD (nov. 2003 – nov. 2006); ministru pentru relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Boc (dec. 2008 – sep. 2009); ministru delegat, în Cabinetul Năstase, pentru controlul implementării programelor de finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar (mar. – dec. 2004); deputat (din 2004); în prezent este co-fondator și președinte al Partidului PRO România

– 1974: A murit Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (n. 1903)

– 1974: A murit, la Engelberg, Elveţia, profesorul de teologie şi istoricul Gheorghe Moisescu; a publicat lucrări de istoria bisericii şi a culturii române (n. 1906)

– 1984: A murit inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1986: A murit Iorgu Iordan, lingvist, filolog şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1888)

– 1998: A murit actorul și producătorul de filme Ion Marinescu (n. 1930)

– 2002: A murit (în SUA, unde se stabilise) tenorul Garbis Zobian (n. 1915)

– 2012: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor, profesor universitar; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2017: A murit József Birtalan, compozitor, dirijor şi profesor (n. 1927)

– 2021: A murit Horia Alexandrescu, jurnalist, publicist şi moderator TV; director-fondator al cotidienelor „Independent” (2005), Cronica Română (1993-2001), „Curierul naţional” (1990-1993); a scris numeroase cărţi despre legendele sportului românesc şi performanţele acestora (n. 1947)

– 2024: A murit Caius Traian Dragomir, poet, eseist, medic, diplomat şi om politic (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, are loc Jubileul lucrătorilor din justiţie

– Varna, Bulgaria: Cea de-a doua ediţie balcanică a festivalului de renume mondial Pictoplasma X Balcans se va desfăşura la Varna, în perioada 20 – 22 septembrie. Evenimentul va reuni ilustratori, animatori, artişti graffiti şi povestitori vizuali din întreaga regiune a Balcanilor. Programul festivalului include prelegeri, expoziţii, proiecţii de film, ateliere de creaţie şi o piaţă de design. Pictoplasma X Balkans face parte din platforma globală Pictoplasma. Ediţia balcanică este primul eveniment prin satelit al platformei, extinzând spiritul Pictoplasma în noi teritorii geografice şi culturale. Expoziţia va fi găzduită la Gara Varna, care sărbătoreşte 100 de ani de la înființare în 2025

– Moscova: Concursul Internațional de Muzică Intervision, organizat de Rusia – la Live Arena din Novoivanovskoye, lângă orașul Moscova

– Paris: Turnurile Notre-Dame sunt deschise vizitatorilor

– München: Cea de-a 190-a ediție a Oktoberfestului de la München (20 sep. – 5 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, a avut loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie până în 2024, când ONU a declarat ziua de 20 septembrie drept „Ziua mondială a curăţeniei” şi a inclus-o în Calendarul oficial al Naţiunilor Unite al Zilelor şi Săptămânilor Internaţionale. Acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere. Acțiunile sunt organizate și de Mișcarea Let`s Do It, World!, ce a luat naștere în 2008, atunci când Estonia a organizat prima Zi de Curățenie Națională și a reușit să mobilizeze 50.000 de voluntari într-o singură zi

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015 (- 10 ani), în a treia sâmbătă a lunii septembrie, ca o inițiativă a Asociația Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice (WMDA), cu scopul de a-i recunoaște și a le mulțumi donatorilor de celule stem din întreaga lume

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internațională a Sportului Universitar” este organizată din 2016 și a fost proclamată oficial de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Această zi își propune să creeze legături între universități și comunitățile lor locale concentrate în jurul sportului, activității fizice și a vieții sănătoase. NOTĂ: „Ziua internațională a sportului militar” este sărbătorită în fiecare an pe 18 februarie, acesta fiind data constituirii, în 1948, a Consiliului Internațional al Sportului Militar. La 6 aprilie este marcată „Ziua internaţională a sportului pentru dezvoltare şi pace”, proclamată oficial de ONU, la 23 august 2013, în urma iniţiativei lansate de Comitetul Internaţional Olimpic, pentru promovarea sportului şi activităţii fizice ca limbaj universal şi mijloc inovator pentru educaţie, sănătate, incluziune socială, dezvoltarea tineretului, construirea păcii şi dezvoltarea durabilă. „Ziua mondială a fair play-ului” marcată pe 19 mai, a fost stabilită de Adunarea Generală ONU la 1 iulie 2024, pentru consolidarea spiritului sportiv și a valorilor pe care le reprezintă, cum ar fi respectarea regulilor, a adversarului, promovarea prieteniei, solidarității, păcii, toleranței și incluziunii, combaterea violenței și a dopajului. „Ziua sportului românesc” este marcată în prima zi de duminică din luna iunie, fiind instituită prin Legea nr. 350/12.XII.2022

– 1460: A murit compozitorul franco-flamand Gilles Binchois (n. ~1400) – 565 de ani

– 1833: S-a născut Ernesto Teodoro Moneta, jurnalist, scriitor, militar și revoluționar italian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1907 (m. 1918)

– 1842: S-a născut Sir James Dewar, fizician şi chimist englez; a studiat problema temperaturilor joase (a lichefiat hidrogenul şi fluorul) şi a inventat termosul (1898) (m. 1923)

– 1863: A murit Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1785)

– 1869: S-a născut Marcél Cachin, om politic francez, unul dintre fondatorii şi conducătorii Partidului Comunist Francez; director al ziarului „L’Humanité” între anii 1918 şi 1958 (m. 1958)

– 1873: S-a născut Ricardo Urgell Carreras, pictor catalan (m. 1924)

– 1878: S-a născut scriitorul american Upton Sinclair (m. 1968)

– 1879: S-a născut regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm, unul dintre marii maeştri ai filmului mut, considerat, alături de Mauritz Stiller, „părintele” cinematografului suedez (m. 1960)

– 1880: S-a născut Georgios Sotiriou, arheolog şi istoric grec; a publicat, în colaborare, lucrări privind inscripţiile creştine din Grecia şi a coordonat volumul referitor la monumentele paleocreştine din Atena; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1965) – 145 de ani

– 1880: S-a născut Ildebrando Pizzetti, compozitor, dirijor şi critic muzical italian (m. 1968) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (m. 1941) – 140 de ani

– 1898: A murit scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (n. 1819)

– 1902: S-a născut Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (m. 1989)

– 1908: A murit Pablo de Sarasate, violonist şi compozitor spaniol (n. 1844)

– 1914: S-a născut actorul britanic de teatru, film şi televiziune Kenneth More (m. 1982)

– 1929: S-a născut actorul maghiar Tibor Bitskey (m. 2015)

– 1929: S-a născut regizorul italian de film Vittorio Taviani; ; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (m. 2018)

– 1932: A murit pictorul german Max Slevogt, principalul reprezentant al impresionismului în Germania (n. 1868)

– 1934: S-a născut actriţa italiană de film Sophia Loren (numele adevărat: Sofia Villani Scicolone Ponti); considerată un „tezaur naţional“ în Italia

– 1945: S-a născut pugilistul Francisco ‘Morochito’ Rodriguez, primul campion olimpic venezuelean din istorie (1968) (m. 2024) – 80 de ani

– 1946: A murit Raimu (Jules Auguste Muraire), actor francez de teatru şi cinema; s-a remarcat prin umorul său bonom (n. 1883)

– 1951: S-a născut scriitorul și traducătorul spaniol Javier Marías (m. 2022)

– 1957: A murit compozitorul finlandez Jean Sibelius (n. 1865)

– 1958: S-a născut Ghassan Massoud, actor și producător sirian de filme

– 1971: A murit Giorgos Seferis (pseudonimul lui Georgios Seferiades) poet şi diplomat grec; Premiul Nobel pentru literatură în 1963 (n. 1900, la Izmir, acum în Turcia)

– 1975: A murit Saint-John Perse, poet, eseist şi diplomat francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1960 (n. 1887) – 50 de ani

– 1986: A murit Nicolae Testemițanu, chirurg, profesor și om politic din R. Moldova; organizator al domeniului sănătății publice și al învățământului medical (n. 1927)

– 1996: A murit Paul Erdős, matematician maghiar (cunoscut pentru munca sa în teoria numerelor și combinatorică); a fost cel mai prolific matematician al secolului al XX-lea, atât din punct de vedere al numărului de probleme pe care le-a rezolvat, cât și al problemelor pe care i-a convins pe alții să le abordeze (n. 1913)

– 2005: A murit Simon Wiesenthal, arhitect şi scriitor austriac, celebru „vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1908, în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) – 20 de ani

– 2006: A murit compozitorul american John W. Peterson (n. 1921)

– 2006: A murit dirijorul elveţian Armin Jordan (n. 1932)

– 2014: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Polly Bergen (numele la naştere: Nellie Paulina Burgin) (n. 1930)

– 2020: A murit regizorul american de imagine Michael Crawford Chapman; cunoscut pentru colaborările sale cu Martin Scorsese la filmele „Taxi Driver”, „Raging Bull” şi „The Last Waltz” (n. 1935) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2025, 15:46

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Acum 348 de ani (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Cu 121 de ani în urmă (1904) apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 34 de ani (1991) era semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Acum 28 de ani (1997) avea loc inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Cu 22 de ani în urmă (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* În urmă cu 6 ani (2019) Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

* Cu doar 3 ani în urmă (2022) aveau loc funeraliile de stat ale reginei Elisabetei a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la Castelul Windsor. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 1926) a murit pe 8 septembrie 2022. Trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost dus în Capela St George din castel, unde aproximativ 800 de invitaţi au participat la o ceremonie religioasă oficiată de decanul de Windsor, David Coney. La finalul slujbei, sicriul a fost mutat în cripta regală a capelei, unde a fost înmormântat şi soţul reginei, prinţul Philip, care a murit în 2021, la vârsta de 99 de ani. Funeraliile de stat, la care participă circa 2.000 de persoane, au fost urmate de două minute de reculegere în întreaga țară. După serviciul funerar de la Westminster Abbey, a urmat o procesiune pe străzile Londrei. Clopotul Big Ben a bătut la fiecare minut, pentru a marca ultimul drum al Reginei Elisabeta pe străzile Londrei. Serviciul funerar de la Windsor a inclus tradiții care simbolizează încheierea domniei Regina Elisabeta a II-a, inclusiv înlăturarea Coroanei Regale de pe sicriu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi a Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908) – 200 de ani

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826)

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva)

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache; stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008) – 80 de ani

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare, dirijoare și muzicolog; stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908)

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921)

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922) – 20 de ani

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor economice și financiare din cadrul UE (19 – 20 sep.)

– Naypyidaw: Ministrul malaysian de externe, Datuk Seri Mohamad Hasan, va conduce o echipă oficială ASEAN, pentru a evalua situația din Myanmar

– Tokyo: Decizia Băncii Japoniei (BoJ) după o reuniune de politică monetară

– San Sebastian: Actriţa americană Jennifer Lawrence va primi un premiu pentru întreaga carieră la Festivalul de Film de la San Sebastian, a cărui ediţie din 2025 se va desfăşura în perioada 19-27 septembrie. Premiul pentru întreaga carieră îi va fi înmânat pe 26 septembrie la Kursaal, Palatul Congreselor din San Sebastian, cu ocazia proiecţiei lungmetrajului ‘Die My Love’ (2025), cel mai recent film în care a jucat vedeta americană şi pe care aceasta l-a şi produs. Cea de-a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la San Sebastian va decerna un alt premiu Donostia – numele trofeelor onorifice înmânate în cadrul acestui eveniment – artistei spaniole Esther Garcia, care este, începând din 1986, producătoarea filmelor regizate de Pedro Almodovar

– Baku: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Azerbaidjanului (19 – 21 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor și Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi, poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii „Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809) – 295 de ani

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822)

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020)

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Ireneusz Kania, traducător poliglot și scriitor polonez; a tradus aproape 100 de cărți din peste 15 limbi; a fost un mare prieten al culturii române, din literatura română traducând 15 cărți (din Cioran, Eliade, Noica, Dumitru Radu Popescu, G. Liiceanu) (m. 2023) – 85 de ani

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904)

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879)

– 1969: S-a născut saxofonista olandeză Candy Dulfer

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018)

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923) – 40 de ani

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911) – 25 de ani

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944) – 20 de ani

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937) – 10 ani

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947) – 5 ani

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir între ianuarie 1994 şi martie 1995 (n. 1942)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2025, 15:46

S-a întâmplat într-o zi de 18 septembrie

* Acum 286 de ani (1739) avea loc semnarea Tratatului de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești (18/29)

* Cu 232 de ani în urmă (1793) primul preşedinte al SUA, George Washington (1789-1797), punea, la Washington (capitala SUA), piatra de temelie a Capitoliului. În această clădire, un adevărat simbol al Americii, îşi desfăşoară activitatea Congresul federal al Statelor Unite (Senatul şi Camera Reprezentanţilor)

* În urmă cu 216 ani (1809) se redeschidea „The Royal Opera House”, numită pe atunci „Theatre Royal” cu premiera piesei „Macbeth”, de William Shakespeare

* Acum 137 de ani (1888) avea loc inaugurarea statuii lui Miron Costin din Iaşi, monument din bronz închinat cronicarului moldovean Miron Costin (1633-1691), realizat de sculptorul de origine polonă Wladimir (Wladyslav) C. Hegel şi amplasat la intersecţia străzilor Cuza Vodă cu Gh. I. Brătianu, aproape de Teatrul Naţional „V. Alecsandri”. Statuia lui Miron Costin a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi elaborată în anul 2004 de Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul IS-III-m-B-04302. Monumentul a fost inaugurat în prezenţa a 10.000 de participanţi, printre care şi membrii a două delegaţii de studenţi din Bucovina şi Polonia, sărbătorindu-se evenimentul sub sintagma „Naţiunea română este recunoscătoare”. Cu prilejul dezvelirii monumentului, compozitorul Gavril Muzicescu a compus un marş închinat lui Miron Costin, iar printre cei care au evocat personalitatea marelui cronicar în contextul culturii europene au fost Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia şi Vasile Pogor (18/30)

* Cu 114 ani în urmă (1911) Grigore Brezeanu (regizor şi scenarist, unul dintre pionierii cinematografului românesc) termina primul film artistic românesc, „Amor fatal”, avându-i în distribuţie pe Lucia Sturdza şi Tony Bulandra. Acesta reprezintă „cinematografierea uneia dintre cele mai celebre piese din repertoriul Teatrului Naţional”. Premiera a avut loc la cinematograful „Pathé” (Hotel de France) din Bucureşti. Deşi pelicula reprezintă transpunerea pe ecran a unei celebre piese de teatru din epocă, aceasta nu a putut fi identificată cu exactitate. Istoricul de film Bujor T. Rîpeanu consideră că ar putea fi vorba despre „Un amor fatal”, scrisă de Marc Fournier. Nicolae Neamţu-Ottonel, unul dintre actorii filmului, îşi amintea totuşi că pelicula nu a reprezentat decât filmarea unui spectacol care a avut vânzare bună într-o grădină de vară. S-au păstrat prea puţine informaţii despre această producţie, aşa încât conţinutul ei este cunoscut doar vag, din presa vremii: este vorba despre o „dramă sentimentală”, o „dramă de mare spectacol”, a cărei acţiune „se petrece în diferite locuri şi localuri din capitală” (18.IX/1.X)

* Se marchează 111 ani (1914) de când era încheiată o Convenţie specială ruso-română (cunoscută şi sub numele de Acordul Sazonov-Diamandi), prin care, în schimbul „neutralităţii prietenoase” a României, Rusia recunoştea drepturile acesteia asupra teritoriilor locuite de români aflate în Austro-Ungaria; specialiştii consideră această convenţie ca primul pas serios al României spre alianţa cu Antanta (18.IX/1X.)

* Acum 106 ani (1919) a luat fiinţă Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, prima instituţie lirică a ţării, odată cu Teatrul Naţional clujean şi Conservatorul de Muzică, prin Decizia nr. 3910 a Consiliului Dirigent, organ executiv al Marelui Sfat Național Român. Spectacolul inaugural a avut loc la 25.V.1920, cu opera „Aida” de Giuseppe Verdi, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel, interpretul rolului Radames

* Cu 78 de ani în urmă (1947) era inaugurat Teatrul Municipal din Bucureşti (actualul Teatru „Lucia Sturdza Bulandra”), cu piesa „Insula” de Mihail Sebastian, în regia lui Mircea Şeptilici, care a realizat, de asemenea, decorurile şi costumele; interpreţi: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian şi Nicolae Sireteanu. În anul 1991, la inițiativa regizorului Elie Malka, „Bulandra” devine membru al Uniunii Teatrelor din Europa

* Acum 71 de ani (1954) a fost înființată Compania TAROM – Transporturile Aeriene Române, prin reorganizarea Companiei Aeriene TARS. În 1966, TAROM efectua primul zbor peste Atlantic, iar în 1969 îşi adăuga o premieră mondială în palmares: avionul românesc IL 18 cu însemnele TAROM a parcurs distanţa de peste 50.000 de kilometri în jurul lumii, în mai puţin de 80 de ore de zbor

* Cu 66 de ani în urmă (1959) era adoptat Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), în baza Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, amendate prin Protocolul nr. 11. Convenţia, care asigură principiul apărării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale la nivelul Consiliului Europei, a fost semnată la 4.XI.1950, la Roma, şi a intrat în vigoare la 3.IX.1953. În data de 14 noiembrie 1960, Curtea adopta prima hotărâre – Lawless c. Irlanda. La data de 1 noiembrie 1998, intra în vigoare Protocolul nr. 11 din Convenţie, care permite instituirea Noii Curţi, iar la 1 iunie 2010, intra în vigoare Protocolul nr. 14 din Convenţie, având ca scop garantarea eficacităţii Curţii pe termen lung. La 1 august 2018, intra în vigoare Protocolul nr. 16 din Convenţie, care permite Curţii să emită avize consultative. CEDO are sediul la Strasbourg şi i se poate adresa orice stat contractant sau orice persoană particulară care se consideră victimă a unei violări a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

* Acum 51 de ani (1974) avea loc inaugurarea, la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a Monumentului Ostașului Român, creat de sculptorul Balogh Péter

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de la înfiinţarea Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române, de profesorul Jean Lupu, cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist, aducând o notă de unicitate în peisajul muzicii corale româneşti. Corul „Symbol” a cântat pe scenele Sălii Palatului, Radiodifuziunii Române, Ateneului Român, a Operei Naţionale, Universităţii Naţionale de Muzică, Palatului Parlamentului, Palatului Cotroceni, Uniunii Compozitorilor, diferitelor universităţi, precum şi în numeroase catedrale şi biserici din capitală şi din ţară. Este demn de evidenţiat faptul că Filarmonica „George Enescu” include în fiecare stagiune a sa cel puţin un concert al corului „Symbol”

* Cu 19 ani în urmă (2006) inginera iraniano-americană, Anousheh Ansari, devenea prima turistă în spaţiu, odată cu lansarea capsulei Soyuz TMA-9 pentru o vizită de câteva zile la Staţia Spaţială Internaţională

Aniversări – Comemorări

– Sf. Preot Mucenic Ilarion Felea (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Părintele Ilarion Felea (n. 21.III.1903 – m. 18.IX.1961), unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi români din perioada interbelică, profesor de teologie, propovăduitor al Evangheliei foarte apreciat; a lăsat în urma sa o seamă de cărți și studii de mare valoare teologică și culturală, cea mai importantă fiind „Spre Tabor”, lucrare pe care părintele Justin Pârvu a considerat-o „cea mai bună operă a Ortodoxiei românești de până acum”. A fost închis în temnițele comuniste în mai multe rânduri, ultima oară din 1958 în Penitenciarul din Gherla, apoi în cel din Aiud, unde a încetat din viață la 18 septembrie 1961. Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 2024; proclamarea generală a canonizării a fost făcută la 4 februarie 2025, împreună cu alți 15 sfinți români

– 1831: A murit poetul Vasile Cârlova; deşi concentrată doar în câteva poezii, experienţa sa literară este atât de semnificativă, încât se constituie în veritabilul început al liricii române moderne (n. 1809)

– 1903: A murit Isidor Vorobchievici, preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor şi scriitor (n. 1836, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 1907: S-a născut Arșavir Acterian, avocat, jurnalist, scriitor și memorialist de origine armeană; a scris multă literatură memorialistică, fiind poreclit de prietenii săi „martorul secolului”; jurnalele sale acoperă peste 60 de ani de evocări, cu întreruperi cauzate de anii petrecuți în temnițele comuniste (m. 1997)

– 1909: A murit Grigore Tocilescu, istoric, arheolog (s-a ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României) şi folclorist; membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for (1896-1898; 1907-1909) (n. 1850)

– 1923: S-a născut (la Paris) principesa Ana de Bourbon-Parma (prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte), fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei; cunoscută în cercurile monarhiste şi în familia regală a României sub titlul Regina Ana, a fost căsătorită cu Regele Mihai I al României (din 10 iunie 1948, la Atena, după ce acesta a abdicat), cu care are împreună cinci fiice: principesele Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964) (m. 2016)

– 1924: S-a născut scriitorul Stelian Filip (m. 2010)

– 1931: S-a născut Valeriu Sârbu, poet, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice, unele preluate de radiodifuziuni din Roma, Munchen, Koln, Helsinki, Sarajevo, Belgrad, Bratislava; distins (în anii 1971, 1973 şi 1978) cu Premiul Radiodifuziunii Române (m. 2009)

– 1933: A murit geologul Theodor Văscăuţeanu; profesor la Universitatea din Iaşi, pe care a slujit-o peste un deceniu; a publicat o serie de studii şi cercetări din domeniul geologiei (n. 1896)

– 1935: S-a născut sculptorul și profesorul de origine aromână Dumitru Pasima (m. 2022) – 90 de ani

– 1946: S-a născut prozatorul şi dramaturgul Cicerone Sbanţu (m. 1995)

– 1948: S-a născut Andrei Oişteanu, eseist, cercetător în domeniile etnologiei, antropologiei culturale, imagologiei şi istoriei religiilor; membru fondator şi cercetător la „Institutul de Istorie a Religiilor” din cadrul Academiei Române, preşedinte al „Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor”; frate cu scriitorul şi publicistul Valeriu Oişteanu (stabilit în SUA)

– 1959: A murit istoricul şi medievistul Barbu Câmpina; şi-a axat preocupările pe câteva din problemele importante ale istoriei medievale a României: feudalismul timpuriu, economia feudală în ţările române, lupta pentru independenţă; a acordat atenţie marilor figuri ale istoriei: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare (n. 1923)

– 1960: S-a născut interpretul de muzică populară Petrică Mâţu Stoian (m. 2021) – 65 de ani

– 1961: A murit (în închisoarea de la Aiud) părintele Ilarion Felea; profesor la Academia Teologică din Arad, părintele a scris multe lucrări de mare valoare teologică, cea mai importantă fiind „Spre Tabor”, o desăvârşită tâlcuire a Filocaliei (n. 1903)

– 1962: A murit Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă român de etnie armeană; impresionanta sa colecţie de obiecte de artă modernă românească şi franceză a donat-o, în 1947, statului român, deschizând în Bucureşti, la 19 mai acelaşi an, muzeul ce-i poartă numele şi care, ulterior, a fost încorporat în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1889)

– 1967: A murit Tudor Şoimaru (pseudonimul lui Gheorghe Drăguşanu), prozator, dramaturg, cronicar dramatic, traducător şi gazetar (n. 1898)

– 1990: A murit cântăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară; sora cântăreţei Mia Braia (n. 1917) – 35 de ani

– 2003: A murit compozitorul Sergiu Sarchizov; între anii 1953 şi 1956 a fost şeful Serviciului de creaţie muzicală din cadrul Radiodifuziunii Române (n. 1924)

– 2010: A murit muzicologul Rodica Sava, realizator de emisiuni la Redacţia Muzicală a Radiodifuziunii Române; activitatea de jurnalist s-a concretizat în mii de emisiuni de analiză muzicologică, de critică muzicală la Radio, numeroase emisiuni la Televiziunea Naţională, articole în presa scrisă. În anul 1993 a lansat la Radio România o emisiune – concert cu public, unică în peisajul muzical naţional, desfăşurată sub genericul „Muzicieni de azi…muzicieni de mâine” (n. 1949) – 15 ani

– 2011: A murit pianista de origine română Lorry Wallfish, stabilită în SUA (n. 1922)

– 2011: A murit B. Elvin (Bernstein Elvin), critic literar, teatrolog, prozator, eseist şi publicist; fondator şi redcator şef al revistei „Lettre Internationale” (ediţia română) (n. 1927)

– 2012: A murit Nicolae Niţescu, interpret de romanţe şi muzică uşoară; a fost primul solist român premiat la un festival internaţional de muzică uşoară (Polonia, 1963) (n. 1930)

– 2012: A murit Romulus Vulpescu, poet, prozator, editor, publicist şi traducător (a tradus din Villon, Rabelais, Shakespeare, Dante Alighieri, Alfred Jarry ş. a.; a tradus în limba franceză din Urmuz, George Bacovia, Ion Barbu, Mateiu I. Caragiale); a publicat „Antologia poeziei latino-americane”(1961) şi „Antologia poeziei chineze” (1963); soţul scriitoarei Ileana Vulpescu (n. 1933)

– 2019: A murit Alexandru (Ducu) Darie, regizor la Teatrul de Comedie şi Teatrul Bulandra din Bucureşti, director al Teatrului Bulandra (din 2002) şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa (2006-2011) (n. 1959)

– 2021: A murit Dorin Anastasiu, solist vocal, profesor, redactor și prezentator de emisiuni TV (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliul UE pentru Mediu

– Tokyo, Japonia: Vizita Prințului Edward (Conte de Wessex, este al patrulea copil al reginei Elisabeta a II-a şi al prinţului Philip, duce de Edinburgh) în Japonia (18 – 22 sep.)

– Taipei, Taiwan: Expoziția de Tehnologie Aerospațială și de Apărare de la Taipei (18 – 20 sep.)

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Casablanca, Maroc: Nouă audiere în cazul „Escobar din Sahara”

– Londra: Săptămâna Modei de la Londra (18 – 22 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 18 – 25.IX: „Săptămâna Globală de Acțiune în domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018, are ca temă anul acesta: „Este timpul să conduceți!” Această temă subliniază necesitatea ca guvernele, donatorii, agențiile internaționale și sectorul privat să ia măsuri decisive în ceea ce privește bolile netransmisibile (NCD). Campania își propune să îndemne liderii să intensifice și să adopte o abordare îndrăzneață pentru a reduce povara NCD-urilor, în special în perioada premergătoare celei de-a patra reuniuni la nivel înalt a Adunării Generale a ONU privind NCD-urile din 25 septembrie 2025

– „Ziua Internaţională de Monitorizare a Apei” este un eveniment global, menit să stimuleze organizarea şi implicarea publică în acţiunea de protejare a resurselor de apă ale planetei și să determine oamenii din întreaga lume să testeze calitatea apei locale; evenimentul este coordonat de Water Environment Federation, împreună cu Asociaţia Internaţională a Apei. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2003, fiind marcată, la început, o lună mai târziu, la 18 octombrie – aniversarea adoptării, în 1972, în SUA, a Legii Apei Curate (Clean Water Act), în baza căreia a început refacerea şi protejarea resurselor de apă ale ţării; dar, pentru a facilita participarea la evenimente în acele părţi ale lumii unde temperaturile pot ajunge la punctul de îngheţ la acel moment, din 2007 data a fost schimbată cu 18 septembrie

– „Ziua Internaţională a Salarizării Echitabile”, celebrată, pentru prima dată în 2020 (- 5 ani), pentru a susține obţinerea unei remuneraţii corespunzătoare pentru o muncă de aceeaşi valoare și pentru a contribui la consolidarea angajamentului Naţiunilor Unite faţă de drepturile omului şi împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv împotriva discriminării faţă de femei şi fete. NOTĂ: Există și o „Zi europeană a salarizării echitabile” marcată la date variate în fiecare an și țară

– „Ziua Mondială a Geologilor”; celebrarea unei zile a geologilor în data 18 septembrie a fost propusă în cadrul Congresului Internațional de Geologie de la Florența, Italia, 2004, și aprobată de Organizația Națiunilor Unite. Anterior acestei zile sărbătorite și în mediul geologic din România, o zi a geologilor și a geologiei a fost celebrată în prima duminică a lunii aprilie, inițiată în anul 1966 de geologii sovietici și preluată și de alte organizații geologice la nivel internațional. Această zi este dedicată geologilor și activităților geologice, iar manifestările aniversare sunt organizate de instituții și asociații cu profil geologic (geologie, geofizica, geochimie) din diferite țări. Geologia studiază atât compoziția rocilor de suprafață, cât și a celor de adâncime, zăcămintele minerale solide, lichide și gazoase, structura integrală a planetei Terra, plăcile tectonice ale scoarței terestre, dar și structura de profunzime a planetei noastre, straturile sale lichide succesive, ce se găsesc între crusta solidă a suprafeței Pământului și miezul său greu, alcătuit preponderent din elemente de metale grele topite, fiind supuse la presiuni foarte mari

– Ziua naţională a Republicii Chile; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 215 ani

– 53 d.H.: S-a născut (pe teritoriul actualei Andaluzii/Spania) împăratul roman Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus); a fost primul împărat roman de origine neitalică; în timpul domniei lui (98-117 d.H.) Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale; în urma a două campanii militare (101-102 d.H. şi 105-106 d.H.) i-a învins pe daci şi a transformat cea mai mare parte a Daciei în provincie romană, colonizând-o cu elemente romane şi romanizate; în amintirea acestei victorii a ridicat, la Adamclisi (109 d.H.), „Tropaeum Traiani”, şi la Roma (113 d.H.), „Columna lui Traian” (m. 117 d.H.)

– 1569: A murit Pieter Bruegel cel Bătrân, cel mai de seamă pictor flamand al secolului al XVI-lea; grație originalității și unicității operei sale, ocupă un loc excepțional în istoria picturii (n. 1525)

– 1709: S-a născut Samuel Johnson, filolog, scriitor şi critic literar englez; ultimul mare reprezentant al clasicismului englez; a elaborat lucrări de lexicografie („Dicţionarul limbii engleze”, 1755), primul mare dicţionar englez cu citate ilustrate şi a scris studii despre Shakespeare şi o ediţie a operelor acestuia (m. 1784)

– 1783: A murit Leonhard Euler, matematician, fizician şi astronom elveţian; contribuţii fundamentale în matematică, creator al calculului variaţiilor (n. 1707)

– 1819: S-a născut fizicianul francez Léon Foucault; a determinat viteza luminii (1850) şi a demonstrat mişcarea de rotaţie a Pământului cu ajutorul pendulului care-i poartă numele (1851) (m. 1868)

– 1897: S-a născut dirijorul şi compozitorul spaniol Pablo Sorozábal (m. 1988)

– 1905: S-a născut Greta Garbo, actriţă de film suedeză, stabilită în SUA (m. 1990) – 120 de ani

– 1921: S-a născut scriitoarea şi jurnalista portugheză Maria Judite de Carvalho (m. 1998)

– 1926: S-a născut Bud (Jonah J.) Greenspan, regizor şi producător american, specialist în domeniul filmelor documentare despre Jocurile Olimpice; cunoscut îndeosebi pentru realizarea celebrului documentar „The 100 Years of Olympic Glory” (m. 2010)

– 1928: S-a născut Nag Arnoldi, sculptor, pictor și profesor elvețiano-italian (m. 2017)

– 1933: S-a născut actorul american Robert Blake, câștigător al Globului de Aur și al premiului Emmy, apărând în aproximativ 200 de filme (m. 2023)

– 1939: S-a născut actorul american de comedie Fred Willard, cu o carieră care se întinde de-a lungul a cinci decenii în cinema şi televiziune (m. 2020)

– 1939: A murit scriitorul polonez Stanisław Ignacy Witkiewicz; precursor al teatrului absurdului şi existenţialismului, a scris romane de anticipaţie, parodice şi groteşti, fiind şi autor de eseuri artistice; a fost de asemenea filosof, dramaturg şi fotograf (n. 1885)

– 1945: S-a născut John McAfee, programator de calculatoare și om de afaceri american; în 1987 a scris primul software comercial antivirus, fondând McAfee Associates pentru a-și vinde creația (m. 2021) – 80 de ani

– 1958: S-a născut cântăreţul francez de origine algeriană Rachid Taha; figură emblematică a rockului francez în anii ’80 ai secolului XX (m. 2018)

– 1961: S-a născut James J. Gandolfini Jr., actor american de origine italiană (m. 2013)

– 1961: A murit, la Ndola, Zambia, Dag Hammarskjöld, fost diplomat suedez, care, între aprilie 1953 și până la moartea sa într-un accident de avion, a fost al doilea Secretar General al Organizației Națiunilor Unite (n. 1905)

– 1964: A murit Sean O’Casey, primul dramaturg irlandez care a scris despre clasa muncitoare din Dublin; a scris piese de teatru inspirate de lupta pentru independenţă sau de factură expresionistă (n. 1880)

– 1967: A murit Sir John Douglas Cockcroft, fizician englez; a realizat în laborator prima reacţie nucleară cu particule accelerate (1932) şi a construit primul accelerator de particule (acceleratorul Cockcroft-Walton); Premiul Nobel pentru fizică în 1951, împreună cu irlandezul Ernest Walton (n. 1897)

– 1970: A murit Jimi (James Marshall) Hendrix, chitarist, cântăreţ şi compozitor american, legendă a muzicii rock (n. 1942) – 55 de ani

– 1971: S-a născut soprana rusă Anna Netrebko

– 1975: S-a născut Balázs Havasi, pianist și compozitor ungar; a obținut recordul Guiness World în 2009 de cel mai rapid pianist (prin atingerea clapei de 13 ori într-o secundă); muzica lui reprezintă o neobosită reinvetare a poeticii muzical-baroce şi clasice – 50 de ani

– 1980: A murit Katherine Anne Porter, scriitoare şi jurnalistă americană (n. 1890) – 45 de ani

– 2009: A murit filosoful american Irving Kristol; fondator al curentului cultural şi politic neoconservator (n. 1920)

– 2011: A murit dirijorul german Kurt Sanderling (n. 1912)

– 2012: A murit Santiago Carrillo (Santiago José Carrillo Solares), om politic spaniol, liderul Partidului Comunist Spaniol între 1960 şi 1982, unul din artizanii tranziţiei spre democraţie (n. 1915)

– 2013: A murit Marcel Reich-Ranicki, unul din cei mai cunoscuţi critici literari din Germania după cel de-al Doilea Război Mondial; a supravieţuit Ghetoului din Varşovia (n. 1920, într-o familie de evrei, în Polonia)

– 2013: A murit Richard Sarafian, regizor, scenarist şi actor american care a avut o influenţă majoră asupra unei generaţii întregi de regizori şi actori, supranumită „Easy Riders, Raging Bulls”, care a dominat Hollywood-ul în anii ’70 ai secolului XX (n. 1930)

– 2018: A murit actorul Jean Piat, o adevărată legendă a teatrului francez (n. 1924)

– 2022: A murit Kjell Erik Espmark, poet, romancier, critic și istoric literar, profesor suedez (n. 1930)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 17 septembrie 2025, 14:31

S-a întâmplat într-o zi de 17 septembrie

* Cu 238 de ani în urmă (1787) a fost adoptată Constituţia SUA, de Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii, desfăşurată la Philadelphia (Pennsylvania), care proclama noul teritoriu republică federală şi introducea sistemul prezidenţial de guvernământ. Intrată în vigoare la 4.III.1789, Constituţia SUA este valabilă, cu unele amendamente (27 la număr), şi astăzi, fiind cea mai veche constituţie de tip federal din lume

* Acum 154 de ani (1871) era inaugurat tunelul Fréjus, tunel feroviar cu o lungime de 13,7 km în Alpii europeni, care transportă calea ferată Torino-Modane prin Mont Cenis până la o conexiune finală cu calea ferată Culoz-Modane. Tunelul feroviar Fréjus (numit uneori și Tunelul feroviar Mont-Cenis) leagă localitatea Modane (Franța) de Bardoneche (Italia). La 31 august 1857, regele Victor – Emmanuel al II-lea de Savoia, ordona începerea lucrărilor pentru săparea unui tunel feroviar, al cărui studiu preliminar a fost realizat de Henri Maus. Lucrările au fost conduse de inginerul Germain Sommeiller. Tunelul Fréjus și-a păstrat titlul de cel mai lung tunel feroviar din lume până la 1 iunie 1882, odată cu deschiderea tunelului feroviar Gotthard lung de 15 km, construit în Elveția (a nu se confunda cu Tunelul de bază Gotthard (GBT), tunel de cale ferată prin masivul elvețian Gotthard, construit între 1999 și 2016, dat în folosință la jumătatea lui 2016)

* În urmă cu 106 ani (1919) era înfiinţat, la Cluj, Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, purtând numele primului director – compozitorul şi dirijorul Gheorghe Dima)

* Se marchează 90 de ani (1935) de când România a fost admisă ca membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor, cu o majoritate de 50 de voturi (din totalul de 52), fapt fără precedent în istoria acestui for internaţional

* În  urmă cu 86 de ani (1939), între 17 şi 18 septembrie, în urma ocupării Poloniei de către nazişti (la 1 septembrie), membrii Guvernului acestei ţări s-au refugiat în România

* Cu 62 de ani în urmă (1963) avea loc premiera filmului „Codin”, ecranizare după nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în regia francezului Henri Colpi, prima coproducţie cinematografică româno-franceză, filmul a obţinut Premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes. Scenariul era semnat de Dumitru Carabăţ şi Henri Colpi, iar din distribuţie făceau parte Mihai Fotino, Virgil Platon şi Françoise Brion

* Tot acum 62 de ani (1963) avea loc inaugurarea Muzeului Naţional al Pompierilor, în interiorul Foişorului de Foc, amenajat, la inițiativa colonelului Nicolae Ioanovici, ca secţie a Muzeului de Istorie a Oraşului Bucureşti. Clădirea în care se află acum Muzeul Național al Pompierilor a fost construită în anii 1891-1892, fiind post de observație și anunțare a posturilor de pompieri, prin mijloace specifice epocii, despre apariția unor incendii. Pe lângă turnul de observare și anunțare, construcția dispunea de rezervor de apă, spații de cazare pentru pompieri, resurse și dotări necesare pentru intervenția la incendii. După 42 de ani, odată cu modernizarea posibilităților de anunțare a incendiilor, Foișorul de Foc a fost transformat în depozit. În 1960 colonelul Nicolae Ioanovici a propus transformarea clădirii în muzeu, inaugurarea având loc în data de 17 septembrie 1963. Muzeul Naţional al Pompierilor ”Foişorul de Foc” a fost restaurat şi modernizat din fonduri europene, în cadrul unui proiect de 4,5 milioane de euro, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI)

* În urmă cu 52 de ani (1973) se înfiinţa Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu (1943 – 2010). Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori. Între anii 1979 – 1985, manifestările aferente erau consemnate săptămânal în emisiunea „Radiocenaclul Flacăra – valori ale muzicii tinere”, la Radio România

* Acum 47 de ani (1978) avea loc semnarea Acordului de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. Acordul a fost semnat de preşedintele Egiptului, Anwar El Sadat, şi de premierul Israelului, Menahem Begin, în prezenţa preşedintelui SUA, Jimmy Carter

* Cu 23 de ani în urmă (2002), pentru prima dată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, între Tokyo şi Phenian, au avut loc discuţii diplomatice în cadrul unui summit istoric la care au participat premierul Japoniei, Junichuio Koizumi şi liderul Coreei de Nord, Kim Djong II. În urma discuţiilor, Japonia a prezentat, oficial, scuze Coreei de Nord pentru neajunsurile din perioada ocupaţiei coloniale nipone (1910-1945), iar partea nord-coreeană a anunţat suspendarea pe termen nedefinit a lansării de rachete cu rază lungă de acţiune

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dionisie, episcopul Cetății Albe – Ismail (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Dionisie Erhan (nume la naștere: Dimitrie, n.2.XI.1868 – m.17.IX.1943), ieromonah, duhovnic, stareţ al Mănăstirii Suruceni, a lucrat cu osârdie la realizarea idealului de unitate al românilor, în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după acesta; a fost arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului (1918-1934), episcop al Cetății Albe – Ismail (1934-1940); sfintele sale moaşte au fost descoperite neputrezite în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la hirotonirea sa în arhiereu; Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 25 octombrie 2018, l-a înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox

– 1823: A murit cărturarul iluminist Gheorghe Lazăr; propagator al ideilor Şcolii Ardelene în Ţara Românească, unde a fondat învăţământul în limba naţională; prin manualele pe care le-a întocmit, a contribuit la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice româneşti (n. 1779). NOTĂ: În ziua de naştere (5 iunie) a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc, este sărbătorită anual, din 2008, „Ziua Învăţătorului”

– 1844: S-a născut Constantin I. Brătianu, general, geodez şi cartograf; s-a numărat, alături de Constantin Barozzi ş.a., printre întemeietorii revistei „România militară” (1864); membru corespondent al Academiei Române din 1899 (m. 1910)

– 1856: S-a născut Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu); după 1885 s-a stabilit în Anglia; Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie; militant pentru drepturile evreilor, sionist; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1939)

– 1875: S-a născut Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (m. 1918) – 150 de ani

– 1876: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alexis Catargi (m. 1923)

– 1877: S-a născut Iosif Paschill, compozitor, pianist, organist, dirijor de cor şi pedagog român de naţionalitate germană, unul din fondatorii muzicii de orgă în România (m. 1966)

– 1884: S-a născut basul George Folescu (m. 1939)

– 1888, 17/29: A murit Iulia Hasdeu, poetă română de limbă franceză; fiica lui Bogdan Petriceicu Hasdeu; a publicat în timpul vieţii doar patru poezii; creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său (n. 1869). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 23 septembrie 1888

– 1901: S-a născut Alexandru L. Cosmovici, compozitor şi muzicolog (m. 1995)

– 1902: S-a născut Aurel Bordenache, pictor, sculptor și grafician (m. 1987)

– 1922: S-a născut violoncelistul şi profesorul Radu Aldulescu, stabilit din 1971 în Italia, Elveţia şi Spania (m. 2006)

– 1925: S-a născut jurnalista și prozatoarea pentru copii Gica Iuteş (pseudonimul Elenei-Georgeta Drăgoi) (m. 2018) – 100 de ani

– 1937: S-a născut Ilarion Ionescu-Galaţi, violonist, dirijor și profesor; din 1970 a activat ca prim dirijor al orchestrei Filarmonicii din Braşov, fiind numit şi director artistic (între 1973 și 1997); a dirijat în cele aproape cinci decenii de activite, toate orchestrele mari din țară, dar și ansambluri simfonice din SUA, Europa și Asia; fondatorul (1970) și directorul de onoare (din 2003) al Festivalului Internaţional al Muzicii de Cameră de la Braşov

– 1939: S-a născut Nicolae Ioana, poet şi prozator (m. 2000)

– 1940: S-a născut Radu Rey, medic veterinar și unul din cei mai buni specialiști români în domeniul montanologiei; de numele lui se leagă multe inițiative pentru promovarea muntelui, este autorul principal al „Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane” și al primei „Legi a muntelui” din România; membru de onoare al Academiei Române din 2019 – 85 de ani

– 1946: A murit Ion Ionescu (Bizeţ), inginer constructor şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din ţara noastră; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1870)

– 1949: S-a născut omul politic Dan Matei-Agathon, deputat în legislatura 1992-1996, ales în județul Bacău pe listele partidului PDSR, ministru al Turismului de două ori, în perioada 1992 – 1996 și 2000- 2003; secretar general și purtător de cuvânt al Confederației Patronale din Industria României (CONPIROM) (m. 2023)

– 1953: S-a născut actorul Valentin Teodosiu

– 1959: S-a născut Florentin Crihălmeanu, fost Episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla (m. 2021)

– 1989: A murit Ion D. Sîrbu (numele la naştere: Sîrbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (n. 1919)

– 1996: A murit artista plastică Ileana Balotă (n. 1929)

– 1997: A murit Arșavir Acterian, avocat, jurnalist, scriitor și memorialist de origine armeană; a scris multă literatură memorialistică, fiind poreclit de prietenii săi „martorul secolului”; jurnalele sale acoperă peste 60 de ani de evocări, cu întreruperi cauzate de anii petrecuți în temnițele comuniste (n. 1907)

– 2000: A murit Dem Rădulescu, unul dintre marii actori de comedie de teatru, film şi televiziune, profesor universitar (n. 1931) – 25 de ani

– 2006: A murit Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul” din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (n. 1938)

– 2015: A murit tenorul Cornel Stavru (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit Lascăr Pană, fost handbalist şi antrenor al echipei Minaur Baia Mare, dar şi al echipei naţionale masculine; a înființat primul club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare (n. 1934)

– 2022: A murit părintele Gheorghe Colțea, protoiereul Protopopiatului Bran-Zărneşti, Arhiepiscopia Sibiului (din 2006); fost paroh la Biserica „Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos timp de 31 de ani; s-a remarcat printr-o bogată activitate misionară şi administrativă, susţinând numeroase proiecte duhovniceşti, culturale şi social-educative ale Arhiepiscopiei Sibiului, numeroase conferinţe, emisiuni radio şi televizate, promovând valorile creştinismului ortodox şi ale neamului românesc (n. 1963)

– 2023: A murit Viorel Leancă, maestrul dirijor al Orchestrei Ansamblului Artistic Profesionist „Ciprian Porumbescu” (n. 1953)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Președintele SUA, Donald Trump, însoțit de Prima Doamnă, Melania Trump, efectuează o vizită de stat în Regatul Unit. Regele Charles îl va găzdui pe oficialul american la Castelul Windsor (17 – 19 sep.)

– Antibes, Franța: Congresul Internațional privind Inovațiile în Industria Nucleară (17 – 19 sep.)

– Washington, DC: Expiră termenul limită al președintelui Donald Trump pentru ca TikTok să găsească un proprietar non-chinez

– Washington, DC: Fed va publica o decizie în urma Comitetului de Politică Monetară

• Președintele Fed, Jerome Powell, va susține o conferință de presă în urma ședinței Comitetului de Politică Monetară

– Luxemburg: Curtea Europeană de Conturi vă invită la o conferință de presă online cu privire la raportul special pe care urmează să îl publice referitor la măsurile luate de UE pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor – miercuri, 17 septembrie, la ora locală 10:00

-Beijing, China: Forumul de Apărare Xiangshan (17 – 19 sep.)

-Geneva: Forumul Public Anual al OMC (17 – 18 sep.)

-Londra: Concert pentru Palestina la Arena Wembley

– Los Angeles: Condamnarea medicului Mark Chavez, acuzat de moartea actorului Matthew Perry

– Menlo Park, SUA: Conferința anuală a dezvoltatorilor Meta Connect (17 – 18 sep.)

– Ottawa: Anunț privind rata dobânzii Băncii Canadei

– Ecuador: Fotbal – Copa Libertadores, prima manșă a sferturilor de finală (17 – 19 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Siguranței Pacientului”, stabilită, din 2019, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul celei de-a 72-a Adunări Generale, a fost creată pentru a facilita dezvoltarea politicilor și practicilor privind siguranța pacienților în toate statele membre OMS și pentru a acționa ca o forță majoră la îmbunătățirea siguranței acestora. Ziua are ca temă anul acesta „Îngrijirea sigură pentru fiecare nou-născut și pentru fiecare copil”

– 1580: S-a născut Francisco Gómez de Quevedo y Villegas, scriitor renascentist spaniol (m. 1645) – 445 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.IX.1580

– 1762: A murit Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (n. 1687)

– 1795: A fost botezat compozitorul italian Saverio Mercadante (m. 1870) – 230 de ani

– 1820: S-a născut Émile Augier, poet şi dramaturg francez (m. 1889) – 205 ani

– 1854: S-a născut David Buick, inventator american de origine scoţiană, unul dintre pionierii industriei automobilistice americane (în 1902 a fondat „Buick Motor Car Company”) (m. 1929)

– 1863: A murit Alfred de Vigny, poet şi dramaturg francez, unul dintre promotorii principali ai romantismului (n. 1797)

– 1869: S-a născut Christian Lange, istoric, profesor, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace în 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (m. 1938)

– 1879: A murit Eugène Emmanuel Viollet-Le-Duc, arhitect, restaurator și teoretician francez; unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne; renumit mai ales pentru restaurarea edificiilor medievale (n. 1814)

– 1904: S-a născut (în Ecuador) Sir Frederick Ashton, renumit coregraf britanic (m. 1988)

– 1917, 17/30: S-a născut Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (m. 2014)

– 1928: S-a născut Roddy McDowall (nume complet: Roderick Andrew Anthony Jude McDowall), actor, regizor de film și fotograf englez-american (m. 1998)

– 1929: S-a născut englezul Stirling Moss, legendă a sportului automobilistic (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul american David Huddleston (m. 2016) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Thomas Patten Stafford, general-locotenent al United States Air Force, fost pilot de încercare și astronaut NASA (m. 2024) – 95 de ani

– 1931: S-a născut scriitorul, regizorul, scenaristul, dramaturgul, textierul și actorul francez Jean-Claude Carriere (m. 2021)

– 1935: S-a născut scriitorul Ken Kesey (nume complet: Ken Elton Kesey), autor al romanului „Zbor deasupra unui cuib de cuci”; regizorul Milos Forman a ecranizat romanul, în 1975, câştigând cinci premii Oscar (m. 2001) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Vladimir Menshov, regizor, actor, scenarist și producător rus; a devenit celebru cu filmul „Moscova nu crede în lacrimi”, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, în 1981 (m. 2021)

– 1942: S-a născut Lupe (Guadelupe) Ontiveros, actriţă americană (de origine mexicană) de film şi televiziune (m. 2012)

– 1965: A murit Alejandro Rodríguez Álvarez, cunoscut sub pseudonimul Alejandro Casona, dramaturg şi poet spaniol; caracteristica principală a operei sale o constituie transfigurararea lirică, amestecul de real şi fantastic, de umor şi poezie (n. 1903) – 60 de ani

– 1966: A murit tenorul german Fritz Wunderlich (n. 1930)

– 1978: S-a născut actorul canadian Nick Cordero, cunoscut mai ales pentru rolurile sale de pe Broadway (m. 2020)

– 1991: A murit violonistul francez Zino Francescatti (nume real: René-Charles Francescatti) (n. 1902)

– 1994: A murit Sir Karl Popper, filosof britanic de origine austriacă, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul XX (n. 1902)

– 1997: A murit editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (n. 1908, la Iglo, în Ungaria)

– 2011: A murit dirijorul german Kurt Sanderling (n. 1912)

– 2011: A murit cântăreaţa franceză Cora Vaucaire, mare interpretă a poeţilor Jacques Prévert sau Louis Aragon, supranumită „Doamna Albă din Saint-Germain-des-Prés” (n. 1918)

– 2012: A murit antreprenorul francez Edouard Leclerc, fondatorul reţelei de magazine Leclerc care a revoluţionat comerţul din Franţa; pionier al retailului în Franţa, a devenit cunoscut pentru politica de preţuri scăzute (n. 1926)

– 2013: A murit industriașul japonez Eiji Toyoda; a adus compania Toyota Motor Corporation la profitabilitate maximă și recunoaștere mondială (n. 1913)

– 2016: A murit preotul greco-catolic italian Gabriele Amorth, unul dintre cei mai cunoscuţi exorcişti din lume (n. 1925)

– 2020: A murit romancierul american Winston Groom, autorul romanului „Forrest Gump” (n. 1943) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 17 septembrie 2025, 14:31

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 588 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* Se marchează 190 de ani (1835) de când leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Cu 177 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 157 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 109 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când, între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 49 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Acum 43 de ani (1982) avea loc masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 29 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: Părintele arhimandrit Sofian Boghiu (Serghei, din botez) (n.7.X.1912, în Basarabia – m.14 septembrie 2002), duhovnic și pictor bisericesc, starețul Mănăstirii Antim din București; a fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice), între anii 1945-1950; în 1958, a fost arestat și închis timp de 6 ani, împreună cu alți membrii din rândul mișcării spirituale Rugul Aprins

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994) – 115 ani

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1940: S-a născut Maria Alexandrescu Vianu, istoric al artei antice, arheolog și profesoară; fiică a criticului și istoricului literar și esteticianului Tudor Vianu și a Elenei Vianu, critic și istoric literar, traducătoare și pictoriță – 85 de ani

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz – 80 de ani

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor, în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955) – 35 de ani

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941) – 25 de ani

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952) – 25 de ani

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Riga: Președintele finlandez, Alexander Stubb, va efectua o vizită de stat în Letonia. Președintele Stubb și președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, vor susține o conferință de presă comună la Riga, după o întâlnire pe tema relațiilor bilaterale dintre cele două țări, a cooperării în domeniul apărării, a securității în Marea Baltică, a războiului din Ucraina și a Orientului Mijlociu (16 – 17 sep.)

– Lilongwe, Malawi: Alegeri prezidențiale și legislative

-Geneva: Prezentarea raportului Comisiei de anchetă a ONU privind situația drepturilor omului din Gaza

-Liov, Ucraina: Summitul „Defence Tech Valley” dedicat tehnologiilor de apărare (16 – 18 sep.)

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar al Institutului ZEW care măsoară sentimentul investitorilor

– New York: Audiere la Curtea de Stat pentru Luigi Mangione, acuzat de uciderea CEO-ului UnitedHealthcare, Brian Thompson

– Washington, DC: Reuniunea Comitetului de Politică al Fed (16 – 17 sep.)

– Londra: Se încheie licitațiile Bonhams pentru anumite piese din filmul Downton Abbey

Aniversări – Comemorări

– 16 – 22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Mobilitate pentru toată lumea”. Bazându-se pe succesul „Zilei internaţionale fără maşini”, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, „Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice

– 16 – 22.IX: „Zilele Siguranței ROADPOL” (ROADPOL Safety Days, anterior cunoscute ca Project EDWARD – „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”), inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere – ROADPOL (TISPOL până în 2020) și sprijinită de Comisia Europeană. Acestea au loc întotdeauna în același timp cu „Săptămâna europeană a mobilității” a Comisiei Europene, între 16 și 22 septembrie, cu scopul de a atrage atenția asupra siguranței rutiere în Europa și nu numai și de a reduce numărul de decese din trafic și urmăresc obiectivele Viziunii Zero – zero decese pe drumurile și străzile Europei până în anul 2050. În fiecare an, ROADPOL încearcă să implice comunitățile de pe tot continentul pentru a dovedi că, dacă printr-un comportament responsabil rutier, decesele ar putea fi reduse la zero chiar și pentru o singură zi, nu există niciun obstacol în a realiza aceasta în fiecare zi. Zilele Siguranței ROADPOL din 2025 se vor concentra pe siguranța vehiculelor pe două roți și se desfășoară în cadrul proiectului STRIDER III, cofinanțat de Uniunea Europeană

– „Ziua Internațională a Cardiologiei Intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 sept. 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german. Cardiologia intervențională permite diagnosticul și tratamentul minim invaziv al mai multor afecțiuni ale inimii și vaselor mari de sânge. Aflată la granița dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară, această specializare permite efectuarea unor intervenții foarte complexe și delicate, fără incizii de mari dimensiuni, doar prin abord endovascular percutanat, asigurând astfel o recuperare mai rapidă a pacientului și scăderea riscului de complicații sau sângerare. NOTĂ: La 29 septembrie se marchează „Ziua mondială a inimii”, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Federation, prin care se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montréal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 215 ani

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 45 de ani

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1893: S-a născut Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel în 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (m. 1986)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină în 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021)

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896) – 45 de ani

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

– 2024: A murit Eikoh Hosoe, fotograf și regizor japonez, care a apărut în mișcarea artelor experimentale din Japonia de după cel de-al Doilea Război Mondial; este cel mai bine cunoscut pentru fotografiile sale întunecate, cu contrast ridicat, alb-negru cu corpuri umane (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 15 septembrie 2025, 16:53

S-a întâmplat într-o zi de 15 septembrie

* Cu 177 de ani în urmă (1848) trupele ruse (conduse de generalul Aleksandr Lüders) au trecut Milcovul în Ţara Românească. Printr-o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei (din 19/31.VII.1848) erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie)

* Se marchează 165 de ani (1860) de când apărea (până în decembrie 1861), la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară „Ateneul român”. În perioada iunie 1866-iunie 1867 revista va apărea la Bucureşti, lunar, ca revistă culturală şi literară

* Cu 161 de ani în urmă (1864) era promulgată Legea pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare la 1/13.I.1866. România a fost a 16-a ţară din lume care a adoptat Sistemul Metric de unităţi de măsură creat în Franţa, în anul 1799 (15/27)

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când apărea lunar, la Bucureşti, „Gazeta matematică”, prima revistă de specialitate în limba română (seria I, între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii), din iniţiativa unui Comitet de ingineri ai Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu (15/27)

* Acum 109 ani (1916) avea loc prima participare în luptă a unui tanc, în timpul Bătăliei de pe Somme (Franţa), una dintre cele mai mari bătălii din timpul Primului Război Mondial, desfăşurate între 1 iulie şi 18 noiembrie 1916. Căpitanul Mortimore de la Royal Navy a condus o maşină de luptă Mark I. Ulterior, şi francezii au dezvoltat un tanc numit Schneider CA1 pe care l-au folosit pentru prima dată pe 16 aprilie 1917. Prima bătălie în care s-au folosit mai multe tancuri a fost cea de la Cambrai din 20 noiembrie 1917

* Cu 101 ani în urmă (1924), între 15 – 18 septembrie, a avut loc Răscoala de la Tatarbunar, revoltă țărănească armată care s-a desfăşurat în împrejurimile localității Tatarbunar (uneori scris și Tatar-Bunar) din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România. Răscoala a fost condusă de un comitet revoluționar pro-sovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”. La data de 19 septembrie, după trei zile de lupte în care au murit sute de rebeli şi au fost arestaţi 489 (287 dintre aceştia fiind judecaţi) liderii rebelilor au fost ucişi în timpul luptelor cu trupele româneşti, iar revolta a fost înăbuşită. După alte patru zile, au fost stinse şi celelalte „focare” ale răscoalei

* Acum 96 de ani (1929) era inaugurat, la Sala Comedia, care îl găzduia, Teatrul „Maria Ventura”, cu piesa „Lupii de aramă” de Adrian Maniu – în distribuţie: Maria Ventura, Jules Cazaban şi George Vraca; regia: Victor Ion Popa; teatrul a fost desfiinţat în anul 1934. Astăzi, în edificiul Sălii Comedia îşi are sediul Teatrul Odeon

* „Radio Londra” a transmis, acum 86 de ani (1939), prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română (anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău). Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1.VIII.2008 (decizia s-a luat în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei)

* În urmă cu 81 de ani (1944), între 15 septembrie şi 27 noiembrie, s-a desfăşurat Bătălia de la Peleliu, între Statele Unite ale Americii și Japonia pe teatrul Pacific al celui de-Al Doilea Război Mondial, terminată la sfârșitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini”

* Cu 79 de ani în urmă (1946) avea loc abolirea monarhiei în Bulgaria şi proclamarea republicii

* Se marchează 76 de ani (1949) de la alegerea primului cancelar al Republicii Federale Germania, Konrad Adenauer (1876-1976), reales în funcție de alte trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). La 7 septembrie a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză, iar la 12 septembrie Adunarea Federală l-a ales pe primul preşedinte federal, Theodor Heuss, liderul Partidului Liber Democrat. La 7 octombrie 1949 va fi proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Acum 66 de ani (1959), la Brașov (pe atunci „Orașul Stalin”), se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, au fost condamnați pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile

* În urmă cu 54 de ani (1971) era înființată Greenpeace, organizație de mediu non-guvernamentală, cu sediul la Amsterdam, Țările de Jos. În 1971, o mică echipă de activiști canadieni a urcat la bordul ambarcațiunii Phyllis Cormack (cunoscut și ca „Greenpeace”) și a navigat din Vancouver spre insula Amchitka pentru a bloca un test nuclear. Irving Stowe, co-fondator Greenpeace, descria planul aproape utopic ca pe „o călătorie pentru viață — și pentru pace”. Echipa, interceptată de Paza de Coastă a Statelor Unite, nu a ajuns niciodată pe insulă, însă curajul acestui început și susținerea de care a avut parte au creat o presiune atât de mare asupra guvernului american, încât testele nucleare au fost anulate. Insula Amchitka continuă să fie și azi o rezervație naturală protejată. Greenpeace a continuat să se dezvolte și a devenit, în timp, o organizație susținută de milioane de oameni, activă în numeroase campanii de mediu în peste 50 de țări din întreaga lume

* Acum 49 de ani (1976) intra în vigoare „Convenţia internaţională privind înregistrarea obiectelor lansate în spaţiul cosmic”, document adoptat de Adunarea Generală a ONU la 12 noiembrie 1974

* Pe 15 septembrie 1997, acum 28 de ani, era înregistrat oficial domeniul Google.com. Deşi înregistrarea avea loc în 1997, site-ul în sine s-a activat în 1998, pe 4 septembrie. Google Search a evoluat enorm în primii ani de existenţă şi mai ales odată cu schimbarea mileniului. Totuşi la bază, funcția sa a rămas neschimbată, aceea de căutare şi indexare a tuturor site-urilor de pe glob, cu afişaj de rezultate

* În urmă cu 17 ani, în ziua de 15 septembrie 2008, corporația Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH) a înaintat documentația de protejare în caz de faliment conform Capitolului 11 al Codului SUA, listând datorii de circa 613 miliarde dolari. Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH), fondată în 1850 de frații Lehman, originari din Rimpar (Bavaria), a fost o corporație de servicii financiare globale. Lehman Brothers a fost activă în domeniile investițiilor bancare, capitalizării de piață, al vânzărilor de certificate de valoare fixă, studiul piețelor financiare și tranzacțiilor, managementului investițiilor, respectiv în domeniile de private equity și private banking. Lehman Brothers a fost un dealer primar pe piața bonurilor de trezorerie. Subsidiariile sale includ Lehman Brothers Inc., Neuberger Berman Inc., Aurora Loan Services, Inc., SIB Mortgage Corporation, Lehman Brothers Bank, FSB și Crossroads Group. Sediul mondial al companiei se afla în New York City, având sedii regionale în Londra și Tokyo, respectiv oficii plasate peste tot în lume. Falimentul Lehman Brothers a reprezentat cea mai importantă victimă a crizei financiare induse de ipotecile subprime din SUA. Prăbușirea acesteia a intensificat considerabil criza din 2008, contribuind la erodarea cu aproape zece miliarde de dolari a capitalizării piețelor globale de acțiuni, în luna octombrie 2008, cel mai mare declin lunar înregistrat, până atunci

* Cu 6 ani în urmă (2019) România a exercitat Președinția Comunității Democrațiilor, structură interguvernamentală, de anvergură globală, înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Declarația de la Varșovia este documentul fondator al Comunității Democrațiilor. Decizia extinderii cu încă un an a mandatului Președinției române a Comunității Democrațiilor a fost luată în mod unanim de către statele membre ale Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor (CoD) la 17 mai 2021. Astfel, extinderea mandatului Președinției române a organizației, exercitat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, s-a făcut până în luna septembrie 2022. Prelungirea mandatului României survine în condiții excepționale și are loc în contextul necesității asigurării continuității și gestionării eficiente a activității CoD, inclusiv ca urmare a faptului că pandemia de COVID-19 a afectat calendarul și formatul unora dintre activitățile organizației

* Sunt marcați 5 ani (2020) de când Israel, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Bahrain au semnat o serie de acorduri de normalizare a relaţiilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe peluza Casei Albe, în prezenţa preşedintelui american, Donald Trump. Premierul israelian a semnat la Casa Albă acorduri bilaterale cu ministrul de Externe al EAU, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan, şi cel al Bahrain-ului, Abdel Latif al-Zayani. Cei trei responsabili şi preşedintele american Donald Trump au semnat, de asemenea, o declaraţie comună

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului; Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Ier. Visarion, arhiepiscopul Larisei (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfânta Fecioară Maria Îndurerată (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1521: A murit Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521); însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii; autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517) (n. ~1481/1482)

– 1875: S-a născut H.[enric] Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog (m. 1951) – 150 de ani

– 1892: S-a născut medicul Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România; fondator şi director al Centrului de asistenţă a cardiacilor (ASCAR) din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1978)

– 1897, 15/27: A murit Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1826)

– 1901: S-a născut (la Veira/Grecia) inginerul Elie Carafoli, fondator al şcolii aerodinamice româneşti; a realizat, printre altele, în 1928, profilele aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli”; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1908: S-a născut Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980)

– 1911: S-a născut Emil Botta, actor şi poet (m. 1977)

– 1915: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (m. 2012) – 110 ani

– 1916: S-a născut Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (m. 1992)

– 1920: S-a născut Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2007) – 105 ani

– 1921: S-a născut Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2009)

– 1922: A murit Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog; organizator al reţelei meteorologice din România (în 1878 a înfiinţat, la Brăila, prima staţie de profil din ţară); membru titular al Academiei Române din 1902, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1919-1921) (n. 1851)

– 1931: S-a născut Sever Frenţiu, pictor, gravor, decorator, scenograf; fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române a Masoneriei (din 1996) (m. 1997)

– 1939: S-a născut Ioan Coriolan Balintoni, profesor emerit, doctor în geologie, membru corespondent al Academiei Române din 2017, unul dintre cei mai mari geologi ai României din toate timpurile, un om de ştiinţă care şi-a dedicat întreaga viaţă studiului Pământului şi formării acestuia; a fost un clasic al geologiei României şi o personalitate cu un rol deosebit în istoria acestei ştiinţe în România (m. 2025)

– 1940: S-a născut Vasile Gheţău, sociolog, profesor, reprezentant de seamă al școlii demografice românești; director al Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici” al Academiei Române (din 1999) – 85 de ani

– 1941: S-a născut taragotistul Luca Novac, unul dintre cei mai mari instrumentiști de muzică populară din Banat (m. 2021)

– 1942: S-a născut omul de televiziune Anca Fusariu, unul dintre profesioniştii valoroşi ai postului public de televiziune (m. 2013)

– 1947: S-a născut Adrian Ivaniţchi, solist vocal rock şi folk, instrumentist (chitarist) şi compozitor; a fost membru al mai multor formații rock românești celebre din anii ’60, precum Sideral și Sfinx

– 1948: S-a născut prozatorul, publicistul şi eseisul Ioan Lăcustă (m. 2008)

– 1949: S-a născut Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator și profesor

– 1950: S-a născut Gheorghe Plăveți, pictor, sculptor și grafician (m. 2025) – 75 de ani

– 1961: S-a născut Carmen Bunaciu, multiplă campioană la înot, posesoare a primei medalii importante obţinută de înotul românesc, bronz la Campionatul Mondial din Guayaquil (Ecuador, 1982 – proba de 200 m spate)

– 1967: S-a născut Lucian Mândruţă, jurnalist, prezentator de televiziune şi de radio

– 1976: S-a născut violonistul Alexandru Tomescu; câștigător al numeroase premii naționale și internaționale la festivalurile de muzică clasică; de la debutul său, din 1985, a susținut peste 200 de concerte și recitaluri în 26 de țări

– 1983: A murit sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (n. 1903)

– 1987: A murit Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (n. 1910)

– 1990: A murit inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a.) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1898) – 35 de ani

– 1997: A murit Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (n. 1924)

– 1999: A murit istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie – iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924)

– 2004: S-a născut David Popovici, înotător specializat în stilul liber, primul campion mondial (2022) și olimpic (2024) al natației masculine din România; dublu campion mondial şi cvadruplu campion european

– 2009: A murit Nicu Constantin, unul dintre apreciaţii actori români de comedie (n. 1938)

– 2011: A murit pictorul şi plasticianul Petru Petrescu (n. 1929)

– 2012: A murit (la Bucureşti) patriotul basarabean Valeriu Graur, fost disident, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat, în anii ’60-70 ai secolului trecut, în URSS (n. 1940, la Reni, în Basarabia de Sud)

– 2015: A murit Dan Nasta (Dan Constantin Nasta-Popescu), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (n. 1919) – 10 ani

– 2017: A murit Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist; preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (feb. – nov. 2000); ministru al justiţiei (1991-1992); preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; fost deţinut politic (în anii 1948 şi 1952-1954); veteran de război (înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere) (n. 1917, la Herson în Ucarina, unde familia sa era refugiată)

– 2023: A murit Lidia Popiţa Stoicescu, producător de film istoric, scriitor și publicist creștin; a colaborat la Radio Trinitas timp de un deceniu (n. 1936)

– 2023: A murit Eugen Kantor, unul dintre cei mai mari culturiști ai României (n. 1947)

– 2024: A murit Valentin Samungi, handbalist și antrenor; a jucat la clubul Dinamo București; campion mondial cu echipa națională de handbal a României în 1970; a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României medaliată cu bronz olimpic la München în 1972; în perioada 1995-1996 a fost președinte al Federației Române de Handbal; a fost primul director general de la Clubul Sportiv Municipal București (n. 1942) – 1 an

– 2024: A murit Gheorghe Mulțescu, fotbalist și antrenor de fotbal; a jucat la Dinamo între 1979 și 1985, câștigând trei titluri naționale și două Cupe ale României (n. 1951) – 1 an. NOTĂ: S-a născut în ziua de 11 noiembrie 1951 și a fost înregistrat în documente pe 13 noiembrie

EVENIMENTE EXTERNE

– Copenhaga: Reuniunea informală a miniștrilor sănătății din UE (15 – 16 sep.)

– Viena: Deschiderea conferinței generale anuale a AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară (15 – 19 sep.)

– Londra: Conferința anuală 2025 a Forumului Global al OCDE (15 – 16 sep.)

-Atena: Ministrul grec de externe, George Gerapetritis, se întâlnește cu omologul său libian, Al-Taher Al-Baour.

-Taipei, Taiwan: Nominalizările pentru președinția principalului partid de opoziție, Kuomintang (KMT) (15 – 19 sep.))

– Paris: Trei persoane repatriate din Siria, inclusiv nepoata fraților Clain, judecate pentru asociere cu criminali teroriști (15 – 26 sep.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În cadrul Calendarului Jubileului 2025 din Biserica romano-catolică, în această zi are loc Jubileul consolării

– Ankara: Audiere în instanță privind presupusa corupție în alegerile pentru conducerea partidului de opoziție CHP din 2023

– Bruxelles: Pledoariile finale în procesul intentat împotriva statului belgian de două ONG-uri care cer acțiuni concrete pentru sancționarea Israelului din cauza Gazei

– Chicago: Audiere preliminară în cazul lui Joaquin Guzmán, fiul lui „El Chapo”

– Guatemala/ El Salvador/ Costa Rica/ Honduras/ Nicaragua: Manifestări de marcare a 204 ani de la independență

– Belfast, Regatul Unit: Începe procesul soldatului britanic pentru crimele din „Duminica Sângeroasă”

– Londra: Fostul fotbalist al echipei Arsenal, Thomas Partey, apare în fața justiției, sub acuzația de viol

– Londra: Verdict în procesul lui Constance Marten și a lui Mark Gordon, pentru omorul din culpă al bebelușului lor

Aniversări – Comemorări

– 15 – 21.IX: „Săptămâna Mondială de Conștientizare a Bolilor Mitocondriale” este marcată în a treia săptămână din septembrie; afecțiunile mitocondriale sunt un grup de tulburări care apar ca urmare a disfuncției lanțului respirator mitocondrial; mitocondriile sunt responsabile pentru crearea a peste 90% din energia necesară organismului pentru a susține viața și dezvoltarea; simptomele pot include tulburări de mișcare, întârzieri în dezvoltare, dificultatea de a merge, de a vorbi sau a mesteca, alături de alte complicații, elementul comun fiind afectarea neuromusculară; tulburările mitocondriale reprezintă la nivel mondial cea de-a doua mare categorie de afecțiuni genetice, după fibroza chistică

– „Ziua Internaţională a Democraţiei”, marcată anual, din 2008, la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite; această zi are dubla menire – de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale; alegerea acestei date corespunde cu ziua de 15 septembrie 1997, când Uniunea Interparlamentară a adoptat Declaraţia Universală privind Democraţia, document care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Limfomului” are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom

– „Ziua Europeană a Prostatei”, declarată de Asociaţia Europeană de Urologie; marcată din 2005 pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu frecvenţa bolilor urologice – 20 de ani

– Ziua naţională a Republicii Costa Rica; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Ziua naţională a Republicii El-Salvador; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Guatemala; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Honduras; aniversarea proclamării independenţei – 1821

Sărbătoarea naţională a Republicii Nicaragua; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– 1254, 15 sau 16: S-a născut Marco Polo, călător şi scriitor veneţian; şi-a petrecut 24 de ani călătorind prin Asia, ajungând dincolo de Mongolia, până în China, însemnările sale despre Orientul Îndepărtat inspirând şi deschizând drumul marilor expediţii de descoperiri; Cunoscută sub mai multe titluri – „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul” – lucrarea venețianului este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă și fabuloasă a Chinei și a Asiei (m. 1324)

– 1613: S-a născut François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (m. 1680)

– 1700: A murit arhitectul francez André Le Nôtre; creatorul stilului francez în peisagistică; a realizat planurile pentru parcurile de la Versailles, Tuileries şi Saint-Cloud (n. 1613) – 325 de ani

– 1789: S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (m. 1851)

– 1834: S-a născut Heinrich von Treitschke, istoric, publicist politic și deputat german (m. 1896)

– 1858: S-a născut Charles de Foucauld, ofițer al cavaleriei armatei franceze, explorator și geograf, călugăr catolic, preot, eremit și lingvist francez; a fost beatificat, la 13 noiembrie 2005, de papa Benedict al XVI-lea, apoi canonizat de papa Francisc, la 15 mai 2022, fiind comemorat la 1 decembrie, în fiecare an (m. 1916, Algeria)

– 1859: A murit Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (n. 1806)

– 1864: A murit exploratorul britanic John Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (n. 1827)

– 1876: S-a născut dirijorul german Bruno Walter (m. 1962)

– 1889: S-a născut scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (m. 1948)

– 1890: S-a născut compozitorul elveţian Frank Martin (m. 1974) – 135 de ani

– 1890: S-a născut scriitoarea britanică Agatha Christie, renumită autoare de romane poliţiste (m. 1976) – 135 de ani

– 1891, 15/27: A murit scriitorul rus Ivan Goncearov (n. 1812)

– 1894: S-a născut regizorul francez de film Jean Renoir; fiul pictorului impresionist Pierre-Auguste Renoir (m. 1979)

– 1904: S-a născut regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (m. 1985)

– 1914: S-a născut Adolfo Bioy Casares, prozator, traducător, editor şi jurnalist argentinian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori latino-americani (m. 1999)

– 1922: S-a născut Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (m. 2012)

– 1925: S-a născut omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (m. 2012) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (m. 2006)

– 1926: A murit Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (n. 1846)

– 1929: S-a născut Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (m. 2019)

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009) – 95 de ani

– 1933: S-a născut dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (m. 2014)

– 1938: A murit Thomas (Clayton) Wolfe, prozator şi dramaturg american (n. 1900)

– 1945: S-a născut soprana americană Jessye Norman, un star al operei internaționale; recompensată cu cinci premii Grammy (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: A murit Anton von Webern, compozitor şi dirijor austriac (n. 1883) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Tommy Lee Jones, actor, regizor de film și scenarist american

– 1946: S-a născut regizorul american de film Oliver Stone

– 1953: A murit arhitectul german Erich Mendelsohn; stabilit la Londra (1933), apoi în SUA (1941); a lucrat mult la Ierusalim; promotor al arhitecturii moderne de orientare expresionistă, apoi organică (Casa Columbus din Berlin, Universitatea ebraică şi Centrul medical „Hadassah” din Ierusalim) (n. 1887)

– 1973: A murit Gustaf al VI-lea Adolf (Oskar Fredrik Vilhelm Olaf Gustaf Adolf), rege al Suediei din 1950 până la moartea sa; la 29 octombrie 1950 i-a succedat tatălui său la tron, deviza sa fiind „Plikten framför allt” – „Datoria înainte de orice” (n. 1882)

– 1978: A murit William (Willy) Messerschmitt, constructor de avioane şi industriaş german; în 1923 a deschis o uzină în care a creat avionul de transport Me-18 (1926), Me-109 de luptă (1935), perfecţionat ca Me-262 (1944) şi Me-163 Komet (1938); aparatele sale au adus superioritate aeriană Germaniei în prima fază a celui de-Al Doilea Război Mondial; după 1956 a realizat modele noi de avioane de instrucţie, de luptă şi cu decolare verticală (n. 1898)

– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)

– 2004: A murit Paul Melchior, geodez, geofizician şi astronom belgian; activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat în două domenii principale: perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1925)

– 2004: A murit chitaristul american Johnny Ramone, nume de referinţă al muzicii punk (n. 1948)

– 2006: A murit Oriana Fallaci, ziaristă şi scriitoare italiană; renumită pentru corespondenţele sale de război (din Vietnam, Orientul Mijlociu sau America de Sud), ca şi pentru interviurile realizate cu o serie de personalităţi ale secolului al XX-lea (n. 1929)

– 2008: A murit pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1943)

– 2011: A murit actriţa americană de origine canadiană Frances Bay (n. 1919)

– 2012: A murit actorul şi regizorul de teatru şi film francez Pierre Mondy, cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (n. 1925)

– 2015: A murit Mihai Volontir, actor din Rep. Moldova; în anul 2000 a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească (n. 1934, în Regatul României) – 10 ani

– 2016: A murit actorul brazilian de televiziune Domingos Montagner (n. 1962)

– 2017: A murit actorul și cântărețul american Harry Dean Stanton (n. 1926)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul și producătorul muzical american Ric Ocasek (nume complet: Richard Theodore Otcasek); solistul „The Cars”, trupă pionieră a mişcării new wave (n. 1944)

– 2023: A murit Franco Migliacci, textier, producător muzical, actor, scriitor și scenarist italian (n. 1930)

– 2024: A murit Elias Khoury, romancier, dramaturg, critic literar, editor, jurnalist şi profesor libanez (n. 1948) – 1 an

– 2024: A murit Tito Jackson (nume real Toriano Jackson), cântăreț și chitarist american; fratele lui Michael Jackson şi membru al legendarului grup „The Jackson Five” (n. 1953) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 15 septembrie 2025, 16:53

S-a întâmplat într-o zi de 14 septembrie

* Se împlinesc 130 de ani (1895) de la inaugurarea oficială a Podului Carol I, prima legătură feroviară directă peste Dunăre, între Dobrogea şi Regatul României, la vremea respectivă fiind declarat cel mai lung pod din Europa deasupra unei ape curgătoare şi al treilea ca lungime din întreaga lume (4087,95 metri). Inginerul Anghel Saligny a fost numit de Guvernul Regatului României, pe 18 noiembrie 1887 şeful proiectului pentru construirea căii ferate între localităţile Feteşti şi Cernavodă. Lucrările au început oficial în 9 octombrie 1890, atunci când piatra de temelie a fost pusă în prezenţa regelui Carol I. La construcţia podului Saligny au fost utilizate, în premieră mondială, grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere. Cel mai important moment al zilei de inaugurare a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele, inginerul Saligny îmbarcându-se împreună cu alţi muncitori într-o şalupă, pe care a ancorat-o chiar sub pod, prin gestul său garantând cu propria viaţă calitatea lucrărilor (14/26)

* Acum 119 ani (1906) se înfiinţa „Federaţia Societăţilor de Gimnastică din România” (F.S.G.R.), în urma Congresului Societăţilor de Gimnastică care a avut loc la Bucureşti, între 11-12 septembrie 1906, considerată data de naştere a „Federaţiei Române de Gimnastică”. De fapt, Federația fusese constituită, în mod provizoriu, încă din 8 noiembrie 1905, la 14 septembrie 1906, cu prilejul Congresului, venind și oficializarea. La înfiinţare, F.S.G.R. reunea 18 societăţi de gimnastică, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele. Iniţiatorul şi animatorul Federaţiei a fost profesorul D. Ionescu, care a reuşit să atragă în Comitetul de conducere o serie de personalităţi ale vremii, dintre care: generalul Petre Năsturel (preşedinte), ministrul învăţământului Spiru C. Haret (vice-preşedinte) şi lt. col. Th. Petrescu (vice-preşedinte)

* Cu 119 ani în urmă (1906) a fost înfiinţată Loteria Română, actul de naştere fiind Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor, care a fost promulgată în 29 mai 1906 de regele Carol I. Această lege a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Loteriei de Stat pe clase. În anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile în colaborare cu instituţiile culturale. În 1950 au fost lansate emisiunile „Lozuri în plic”. Iniţial, jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câştigător, ci erau donaţi oamenilor în nevoie

* Sunt marcați 105 ani (1920) de când România a ratificat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale: 28.VII.1914-11.XI.1918. Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919

* Cu 101 ani în urmă (1924) a apărut primul număr al „Gazetei Sporturilor”. La momentul apariţiei, era prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (Italia) şi „Nemzeti Sport” (Ungaria)

* În urmă cu 99 de ani (1926), la Reşiţa, se producea locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand”, prima de acest fel construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. Între anii 1926-1960 în România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. În anul 1960 producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998 locomotivele cu abur au fost casate în proporţie de 98%

* Acum 97 de ani (1928) era inaugurată şi sfinţită Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman, monument istoric, construit între anii 1926-1928, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. Monumentul este unul din simbolurile unității naționale, al sacrificiului pentru înfăptuirea acestuia, fiind construit prin grija şi cu sprijinul Reginei Maria şi Regelui Ferdinand I al României. Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecţii George Cristinel şi Constantin Procopiu. La 14 august 2013, crucea a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan; având o înălţime totală de cca 39,3 m, din care 8,35 m reprezintă soclul, şi o deschidere a braţului orizontal de cca 15 m, crucea propriu-zisă este executată din profile de oţel

* Printr-un decret regal, emis acum exact 85 de ani (1940), România era proclamată „stat naţional-legionar”. Generalul Ion Antonescu a devenit „conducător al statului”, iar Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. A fost interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării legionare şi a grupului etnic german. La 14 februarie 1941 „statul naţional-legionar” a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu

* Se marchează 65 de ani (1960) de când era constituită, la Bagdad (Irak), Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Organizaţia a fost creată în cadrul Conferinţei de la Bagdad, desfăşurată în perioada 10-14 septembrie, având cinci state membre fondatoare: Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudită şi Venezuela. Celor cinci state fondatoare li s-au adăugat ulterior şi alte ţări: Qatar (1961; a părăsit OPEC în ian. 2019); Indonezia (1962; şi-a suspendat apartenenţa în 2019, a revenit în 2016 şi a suspendat-o din nou în 2019); Libia (1962); Emiratele Arabe Unite (1967); Algeria (1969); Nigeria (1971); Ecuador (1973; a părăsit definitiv OPEC la 1 ian. 2020); Angola (2007); Gabon (1975; s-a retras în 1995 şi a revenit în 2016); Guineea Ecuatorială (2017); Congo (2018). În primii ani de existenţă, OPEC a avut sediul la Geneva, iar în 1965 Organizaţia s-a mutat la Viena (Austria)

* În urmă cu 33 de ani (1992) Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat din 1925, fiind sancţionată prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925. Preasfinţitul Petru Păduraru, episcop de Bălţi, a fost ales locţiitor de mitropolit al Mitropoliei Autonome a Basarabiei de stil vechi. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi printr-un Act Patriarhal şi Sinodal a recunoscut această Mitropolie ca autonomă şi de stil vechi, făcând parte integrantă din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi având reşedinţa în Chişinău

* Acum 31 de ani (1994) ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat, au semnat „Declarația de la Oslo”, document care prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Sfintei Cruci (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Romano-Catolic 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– „Ziua Inginerului Român”, instituită în anul 2000 (- 25 ani) prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR. La 14 septembrie 1895 (- 130 de ani), a fost inaugurat podul „Regele Carol I”- redenumit ulterior „Podul Anghel Saligny”- proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny. NOTĂ: La 4 martie este marcată, din 2020, „Ziua mondială a ingineriei pentru dezvoltare durabilă”, declarată de UNESCO, în noiembrie 2019

– „Ziua Națională a Constructorului”, marcată din 2019; această zi a fost aleasă ca fiind data la care a fost inaugurat, în 1895 (- 130 de ani), cel mai mare pod din Europa continentală și al treilea ca lungime din lume (4087,95 m) la acea vreme, Podul Fetești – Cernavodă, cunoscut sub numele de Podul Anghel Saligny sau Podul Carol I

– „Ziua Muntelui”; stabilită prin Hotărâre de Guvern în 2002 pentru a marca sfârșitul pășunatului sezonier în Carpați și pentru a atrage atenția asupra importanței și problemelor zonelor montane. NOTĂ: La data de 11 decembrie, este celebrată „Ziua Internațională a Muntelui”

– „Ziua Metrologiei”, stabilită în cea de-a doua duminică din luna septembrie, prin Hotărârea nr. 879 din 6 septembrie 2001. NOTĂ: „Ziua internaţională a metrologiei” este marcată la 20 mai; la această dată, în 1875 a fost semnată, la Paris, Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură

– 1778: S-a născut Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii române (m. 1849)

– 1853: S-a născut Radu Rosetti, istoric, genealog, scriitor şi om politic (prefect al mai multor judeţe – Roman, Bacău, Brăila, deputat, director al departamentului „Lucrări speciale şi cercetări istorice”, în Ministerul de Externe) (m. 1926)

– 1856: S-a născut Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (m. 1946)

– 1876: S-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)

– 1876: S-a născut Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar; rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc; ministru de finanţe (1926-1927); guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945); membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1951, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)

– 1882, 14/25: S-a născut Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după primul război mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (m. 1963, la Paris)

– 1887: S-a născut George Breazul, muzicolog, pedagog şi folclorist (m. 1961)

– 1887: A murit compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (n. 1836)

– 1900, 14/27: S-a născut medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; a fost primul chirurg român care a introdus colangiografia preparatorie şi primele explorări cu radioizotopi în afecţiunile chirurgicale ale ficatului; a reuşit primele esogastrectomii pe cale toracico-abdominală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1987) – 125 de ani

– 1906: S-a născut poetul Emil Vora (m. 1979)

– 1924: S-a născut dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (m. 2006)

– 1924: S-a născut pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; stabilit în capitala Belgiei din 1978 (m. 2019)

– 1928: S-a născut Puiu Manu (nume real: Vasile Baciu), grafician, unul dintre cei mai prolifici autori de benzi desenate din Europa; globe-trotter şi sportiv de performanţă (schi şi yachting)

– 1930: S-a născut Mihai Mihăiţă, inginer transporturi căi ferate și profesor; președintele de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România și președintele Asociației Generale a Inginerilor din România; membru în Comitetul executiv al Federației Mondiale a Organizațiilor Inginerești – 95 de ani

– 1930: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (m. 2014) – 95 de ani

– 1931: S-a născut criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil; a fondat (în 1962) primul cinematograf de arhivă din Bucureşti, „Seara prietenilor filmului”, pe baza căruia a fost creată, doi ani mai tîrziu, Cinemateca Română; realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile; tatăl regizorului de film și scenaristului Nae Caranfil (m. 2019)

– 1934: S-a născut Lascăr Pană, fost handbalist şi antrenor al echipei Minaur Baia Mare, dar şi al echipei naţionale masculine; a înființat primul club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare (m. 2017)

– 1935: S-a născut basul și profesorul universitar Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut actriţa Ileana Stana Ionescu; cu o carieră ce se întinde pe parcursul a peste 60 de ani, actriţa a interpretat sute de roluri în teatru, film sau scenete de televiziune (m. 2024)

– 1938: S-a născut artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000) (m. 2000)

– 1940: S-a născut ierarhul Damaschin Coravul (prenumele la botez: Dimitrie), episcop al Sloboziei şi Călăraşilor între anii 2000 şi 2009; autor a numeroase cărţi şi studii pe teme teologice; profesor de teologie – decan al Facultăţii de Teologie din Craiova în perioada 1992-2000 (m. 2009) – 85 de ani

– 1945: S-a născut dirijorul și compozitorul Marian Didu (m. 2004) – 80 de ani

– 1945: A murit Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (n. 1875) – 80 de ani

– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dida Drăgan

– 1948: A murit Constantin I. Angelescu, medic şi om politic liberal; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1869)

– 1951: S-a născut compozitoarea şi profesoara Doina Rotaru

– 1955: S-a născut Mihai Vanica, compozitor de muzică ușoară, violonist în Orchestra Radio și redactor la Radio România Cultural; fiul compozitorului și dirijorului Ion Vanica și fratele compozitorului Romeo Vanica, membru fondator al formației „Mondial” (m. 2021) – 70 de ani

– 1975: S-a născut Corneliu Porumboiu, regizor de film, scenarist și producător – 50 de ani

– 1984: A murit Paul Sterian, poet, prozator, eseist, jurnalist, publicist, economist şi sociolog; unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins”, a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani; soţul pictoriţei Margareta Sterian (n. 1904). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 16.IX.1984

– 1993: A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist; considerat părinte al reportajului românesc modern, a creat o formulă unică de reportaj, reportajul poematic; membru titular al Academiei Române din 1955; frate cu scriitorul Radu Tudoran (n. 1908)

– 2002: A murit arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950); cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme; deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (n. 1912, Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova)

– 2006: A murit politologul Silviu Brucan (nume real: Saul Bruckner) (n. 1916)

– 2008: A murit Ştefan Iordache, unul dintre cei mai apreciaţi actori de teatru, film şi televiziune (n. 1941)

– 2011: A murit Teodor Moraru, pictor şi profesor (n. 1938)

– 2012: A murit pictorul şi graficianul George Pătru (n. 1946)

– 2013: A murit jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele „Viaţa medicală” şi „Revista Radio”; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române; co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio; a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU (n. 1936)

– 2015: A murit Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014) (n. 1949) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Macao: Alegeri legislative în regiunea administrativă specială a Chinei

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): În Bazilica „Sfântul Paul din Afara Zidurilor”, Papa Leon prezidează, de la ora 17:00, Comemorarea ecumenică a noilor martiri și mărturisitori ai credinței

– Los Angeles: Ceremonia de decernare a Premiilor Emmy; cea de-a 77-a ediție a Premiilor Primetime Emmy va onora cele mai bune programe de televiziune americane de prima audiență de la 1 iunie 2024 până la 31 mai 2025, alese de Academia de Arte și Științe Televizoare

Aniversări – Comemorări

– 1321: A murit poetul, filosoful şi omul politic italian Dante Alighieri; considerat părintele limbii italiene; autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale (n. 1265)

– 1737: S-a născut compozitorul austriac Michael Haydn, fratele mai mic al lui Joseph Haydn (m. 1806)

– 1760: S-a născut Luigi Cherubini, compozitor francez de origine italiană (m. 1842) – 265 de ani

– 1769: S-a născut Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (m. 1859)

– 1817: S-a născut scriitorul german Theodor Storm (m. 1888)

– 1849, 14/26: S-a născut fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 (m. 1936)

– 1851: A murit scriitorul american James Fenimore Cooper (n. 1789)

– 1862: S-a născut (la Cernăuţi) Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (m. 1922)

– 1864: S-a născut Robert Gascoyne-Cecil (nume întreg Edgar Algernon Robert Gascoyne-Cecil), avocat om politic și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1937 (m. 1958)

– 1891: A murit Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (n. 1817)

– 1910: S-a născut actorul britanic de film Jack Hawkins (m. 1973) – 115 ani

– 1910: S-a născut compozitorul elveţian Rolf Liebermann (m. 1999) – 115 ani

– 1916: A murit José Echegaray, dramaturg, om politic, matematician şi economist spaniol; fondator al Băncii Spaniei; Premiul Nobel pentru literatură în 1904, împreună cu francezul Frédéric Mistral; primul scriitor spaniol laureat al acestui premiu (n. 1832)

– 1920: S-a născut Mario Benedetti, eseist, jurnalist, nuvelist, romancier și poet uruguayan (m. 2009) – 105 ani

– 1920: S-a născut economistul american Lawrence R. Klein; cercetări şi lucrări în domeniul modelării economice (dezvoltarea macro-economică a modelelor regionale, naţionale, internaţionale); Premiul Nobel pentru economie pe 1980; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1999) (m. 2013) – 105 ani

– 1926: S-a născut scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „noului roman” (m. 2016)

– 1927: S-a născut scriitorul, traducătorul şi scenaristul francez Maurice Ponce (m. 2016)

– 1927: A murit Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (n. 1877)

– 1929: S-a născut actorul german Hans Clarin (m. 2005)

– 1934: S-a născut Kate Millett (nume complet: Katherine Murray Millett), scriitoare, sculptoriță şi militantă feministă americană; autoare a celebrului volum „Sexual Politics” (m. 2017)

– 1937: A murit Tomáš G. Masaryk, filosof, sociolog şi om politic ceh (lider al Partidului Popular Ceh); primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935); membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n. 1850)

– 1938: S-a născut Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (m. 2004)

– 1947: S-a născut preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (m. 1984, răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie

– 1949: S-a născut chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (m. 2018)

– 1951: S-a născut Duncan Haldane, fizician și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, împreună cu cercetătorii britanici David Thouless și Michael Kosterlitz, pentru studierea stărilor neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductor

– 1955: S-a născut, la Chicago, Illinois (SUA), Papa Leon al XIV-lea (pe numele său real Robert Francis Prevost), al 267-lea papă al Bisericii Catolice și suveran al Statului Cetății Vaticanului din 8 mai 2025; primul papă din istorie originar din Statele Unite; ridicat la rangul de cardinal în 2023 de predecesorul său, Papa Francisc, care i-a susţinut ascensiunea la Vatican, Robert Francis Prevost a fost, înainte să fie ales papă, membru în şapte dicastere (echivalentul ministerelor la Vatican); în 2014, Papa Francisc l-a numit administrator apostolic al diecezei de Chiclayo, în nordul statului Peru; în 2023, arhiepiscopul Prevost a fost numit prefect al puternicului Dicaster al Episcopilor, una dintre cele mai importante funcţii din Guvernul Vaticanului – 70 de ani

– 1960: S-a născut actorul american Anthony Addabbo (m. 2016) – 65 de ani

– 1966: A murit actorul rus de film Nikolai Cerkasov (n. 1903)

– 1969: S-a născut Joon-ho Bong (sau Bong Joon-Ho) regizor și producător sud-coreean de filme; triplu câștigător al Premiului Oscar

– 1970: A murit Rudolf Carnap, filosof şi logician american de origine austriacă (n. 1891) – 55 de ani

– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)

– 1982: A murit violonistul francez Christian Ferras (n. 1933)

– 1982: A murit Bachir Pierre Gemayel, comandant al miliției libaneze care a condus Forțele Libaneze, ripa militară a partidului Kataeb în timpul Războiului civil libanez și a fost ales președinte al Libanului în 1982; a fondat și mai târziu a devenit comandantul suprem al Forțelor Libaneze, unind marile miliții creștine prin forță; a fost ales președinte la 23 august 1982, dar a fost asasinat înainte de a-și prelua funcția, pe 14 septembrie, printr-o explozie cu bombă, de către Habib Shartouni, membru al Partidului Social Naționalist Sirian; Gemayel este descris ca fiind cea mai controversată figură din istoria Libanului, rămâmând popular printre creștinii maroniți, unde este văzut ca un „martir”; în schimb, el a fost criticat pentru comiterea presupuselor crime de război și acuzat de trădare pentru relațiile sale cu Israelul (n. 1947)

– 1983: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (m. 2011)

– 1984: A murit actrița Janet Gaynor (nume real Laura Augusta Gainer); a fost unul dintre marile staruri hollywoodiene, jucând în 37 de filme de renume; prima câştigătoare a Premiului Oscar pentru mai multe roluri: pentru cea mai bună actriţă, în anul 1929, pentru prestaţia extraordinară din filmele „Seventh Heaven” (1927), „Sunrise – A Song of Two Humans” (1927) şi „Street Angel” (1928) (n. 1906)

– 2005: A murit regizorul și producătorul american Robert Wise (n. 1914) – 20 de ani

– 2009: A murit actorul de film și dansatorul american Patrick Swayze (n. 1952)

– 2012: A murit Louis Simpson, poet, editor, traducător şi critic literar american de origine jamaicană (n. 1923)

– 2020: A murit compozitorul american Al Kasha (n. 1937) – 5 ani

– 2022: A murit actriţa şi cântăreaţa Irene Papas (nume real Eirini Lelekou), considerată un simbol al frumuseţii greceşti; a cunoscut celebritatea datorită rolului din Zorba Grecul; în cei 50 de ani de carieră a filmat pentru 70 de filme și a întruchipat cele mai celebre personaje ale tragediilor grecești (n. 1926)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 15 septembrie 2025, 16:53

S-a întâmplat într-o zi de 13 septembrie

* Cu 441 de ani în urmă (1584) în Spania erau finalizate lucrările mănăstirii El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale. A fost realizată din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul-șef Juan Bautista de Toledo şi de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în bătălia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563. În interior cuprinde Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica

* În urmă cu 301 ani (1724) era sfinţită Mănăstirea Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, important ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Mănăstirea a fost demolată în decembrie 1986, în timpul regimului comunist (13/24)

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când fruntaşii politici români din Transilvania adresau guvernului ungar un Memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române (13/26)

* Acum 109 ani (1916), între 13/26 şi 15/28 septembrie, în timpul Primului Război Mondial, a avut loc Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras. La data de 4/17 august 1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919)

* Cu 103 ani în urmă (1922) avea loc marele incendiu din Smirna, cunoscut și cu numele Catastrofa din Smirna, incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incendiul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie 1922. Incendiul a izbucnit la patru zile după ce forțele turce au recucerit controlul asupra orașului (9 septembrie), eveniment care a pus capăt războiului greco-turc. Orașul Smirna fusese ocupat de greci cu trei ani mai devreme, la 15 mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de vieți omenești din rândurile populației de etnie elenă și armeană variază între 10.000 și 100.000. Între 50.000 și 400.000 de greci și armeni au reușit să se refugieze în zona litorală a orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul navelor turcești care au intrat în port sub protecția distrugătoarelor aliaților. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean ale orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpat practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat casele și întreprinderile creștinilor greci și armeni

* Sunt marcați 100 de ani (1925) de când a apărut prima revistă românească de radioamatorism, „Radio Român”, avându-i ca redactori pe Ion Dragu şi Aurel Clococeanu. Sediul era situat în Str. Sarindar nr. 4. Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925) redactor al acestei publicaţii a fost numit ing. Nicolae Lupaş. Revista apărea „pentru a oferi tuturor pe care îi interesează îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea utilă şi plăcută a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribună liberă destinată dezbaterii şi clarificării cu obiectivitate şi cu cumpănire a chestiunilor pe care le ridică zilnic acţiunea de continuă perfecţionare şi răspândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai lămurit şi mai sigur asupra tot ce se leagă de T.F.F. (telegrafie fără fir) …”. În cele 47 de numere apărute (până în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice şi de propagandă pentru sprijinirea amatorilor de emisie

* În urmă cu 96 de ani (1929) la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu

* Se marchează 85 de ani (1940) de când trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni) (13/14)

* Acum 76 de ani (1949), în noaptea de 13 spre 14 septembrie, Mănăstirea Dragomirești din judeţul Maramureş a fost incendiată de trupele de Securitate deghizate în țărani, îmbrăcaţi în haine de iarnă de pe Valea Marei (complet diferite de straiele ţărăneşti din Dragomireşti). Din cenușă au fost recuperate doar o cădelniță și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, considerată făcătoare de minuni, care se păstrează la Mănăstirea „Sf. Ilie” din Dragomirești, care a fost ulterior reconstruită. În noiembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care Dragomireşti din judeţul Maramureş a fost declarat „oraş martir” al luptei anticomuniste. „În semn de omagiu adus membrilor grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Ţibleşului şi ca o alinare pentru urmaşii celor care au luptat împotriva regimului comunist ateu, oraşul Dragomireşti, judeţul Maramureş, se declară «Oraş-martir» al luptei anticomuniste”, prevede legea promulgată de şeful statului

* În urmă cu 66 de ani (1959) sonda sovietică Luna 2 ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Lansarea a avut loc în data de 12 septembrie 1959, iar coliziunea a avut loc în ziua următoare. Luna 2 a fost cea de-a doua sondă spaţială din programul sovietic Luna, trimisă către satelitul natural al Terrei. Ca şi design, aceasta avea o formă sferică şi era dotată cu câteva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger şi detectoare de micrometeoriţi. Luna 2 a transportat câteva fanioane pe care scria „URSS septembrie 1959”

* Cu 34 de ani în urmă (1991) România stabilea relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania:

• Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Estonia au fost stabilite în anul 1924 prin acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Varşovia şi la Tallinn şi întrerupte în 1940. Au fost restabilite la 13 septembrie 1991, când România a recunoscut noul stat suveran
• La 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa. Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929. La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări
• La 21 august 1924, a fost înfiinţată Legaţia Lituaniei în România, al cărei sediu era stabilit la Praga. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenţei de stat a Republicii Lituania, iar la 13 septembrie 1991, au fost reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Lituania

* La Washington, era semnat acum 32 de ani (1993), Acordul asupra autonomiei zonei Gaza şi Ierihon. Acordul, intitulat „Declaraţie de principiu cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”, a fost semnat de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat; garanţi ai Acordului: SUA şi Rusia

* În urmă cu 14 ani (2011), tot la Washington, a fost semnat Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (la Deveselu, jud. Olt), de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington, şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011. Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. La 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. În 12 mai 2016, la Deveselu, judeţul Olt, a avut loc ceremonia oficială dedicată operaţionalizării (punerii în funcţiune) a scutului american antirachetă, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg şi adjunctului secretarului american al apărării, Robert Work, premierului Dacian Cioloş și comandantului forţelor navale americane în Europa, Amiral Mark Ferguson

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuvios Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sf. Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– „Ziua Pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953, în amintirea Bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor; atunci, pompierii de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară („baia de sânge” de la Bucureşti); a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa. NOTA 1: Sfântul Iosif cel nou de la Partoş, mitropolit al Banatului (prăznuit pe 15 septembrie), care a salvat prin rugăciunile sale Timişoara de la incendiu, în 1652, a fost ales, de către Corpul Pompierilor Militari, să fie ocrotitorul spiritual al pompierilor din România. NOTA 2: „Ziua internațională a pompierilor” este marcată, din 1999, la 4 mai, când este celebrat în Biserica romano-catolică Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor

– 1860: S-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (m. 1926) – 165 de ani

– 1874, 13/25: S-a născut Nicolae Donici, astronom originar din Basarabia; a avut contribuții importante în domeniul astronomiei Soarelui și cromosferei planetelor; șeful misiunii astronomice a Academiei de Științe din St. Petersburg (1901-1916); în anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubăsarii Vechi în Basarabia; membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale (1919); membru de onoare al Academiei Române din 1922 până în 1948 și din 1991 (post mortem) (m. 1960)

– 1874: S-a născut Eugen N. Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (m. 1956)

– 1881: S-a născut Matila Ghyka (Costiescu), ofiţer de marină, poet, romancier, matematician, istoric şi diplomat (m. 1965, la Londra)

– 1901: S-a născut medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1969)

– 1904: S-a născut Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (m. 1987)

– 1908, 13/26: S-a născut Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1993)

– 1913 (stil nou): A murit Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948; Aurel Vlaicu a murit în timp ce încerca să traverseze Munţii Carpaţi cu un avion monoplan, „Vlaicu II”, proiectat şi construit chiar de el, la Băneşti, lângă oraşul Câmpina, motivele prăbușirii rămânând până astăzi neelucidate (n. 1882). NOTĂ: La 17 iunie este marcată „Ziua de comemorare a lui Aurel Vlaicu”, stabilită prin Legea 88/10.IV.2024, care l-a declarat pe Aurel Vlaicu Erou al Națiunii Române. Ziua primului zbor al unui avion conceput, realizat și pilotat în România, de Aurel Vlaicu, este 17 iunie 1910 (Legea 88/10.IV.2024)

– 1916: S-a născut Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (m. 1968)

– 1922: S-a născut Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (m. 1981)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar și editor (m. 1997)

– 1929: S-a născut Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de teatru și film, dramaturg, magistrată, realizatoare de filme documentare, scriitoare, autoare și traducătoare; a fost redactor-șef al revistei Cinema (1965-1989), a publicat în săptămânalul „Adevărul literar și artistic”; a făcut parte din Consiliul Național al Audiovizualului (1992-2002) (m. 2024)

– 1933: S-a născut Eginald (Norbert) Schlattner, pastor luteran şi scriitor de naţionalitate germană din România; închis în timpul regimului comunist; a început să scrie abia în anul 1990; debutul său editorial (în 1998) l-a constituit „Cocoşul decapitat”, roman ecranizat de regizorul Radu Gabrea şi Marjan Vajda

– 1934: S-a născut pictorul Spiru Vergulescu (supranumit „pictorul Bucureştilor”) (m. 2007)

– 1943: S-a născut Mircea Ciumara, fost ministru al finanţelor, industriei şi comerţului în guvernarea Convenţiei Democrate Române (CDR); a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000; a fost, de asemenea, între decembrie 1999 şi decembrie 2000, ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară şi ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (m. 2012)

– 1948: S-a născut pictorul Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (m. 2020)

– 1949: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (m. 2014)

– 1952: S-a născut Andrei Zanca (numele real: Andrei Carol Sofalvi), poet şi traducător; stabilit la Heilbronn, Germania (unde semnează cu pseudonimul Carl Landau)

– 1953: S-a născut Copel Moscu, regizor de film documentar, profesor universitar

– 1970: A murit Sanda Movilă (pseudonim al Mariei Ionescu), poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (n. 1900) – 55 de ani

– 1976: A murit George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei lui Dante Alighieri în limba română (n. 1903)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1985: A murit Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (n. 1915) – 40 de ani

– 2010: A murit compozitorul de muzică uşoară Anton Şuteu (n. 1947) – 15 ani

– 2016: A murit actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV, iar timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Miting planificat de susținătorii activistului de extremă dreapta Tommy Robinson și contraprotest antifascist

– Tokyo: Campionatele Mondiale de Atletism 2025 (13 – 21 sep.)

– Las Vegas: Box – Meci pentru titlul la categoria super-mijlocie, Canelo Alvarez (Mexic) vs. Terence Crawford (SUA)

– Sydney: Campionatul de rugby, sezonul regulat: Australia – Argentina

– Wellington: Campionatul de rugby, sezonul regulat: Noua Zeelandă – Africa de Sud

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Primului Ajutor”; se marchează, anual, din 2000 (- 25 de ani), în a doua sâmbătă din luna septembrie, la iniţiativa forurilor coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța acordării primului ajutor, pentru a promova învățarea acestor abilități esențiale la orice vârstă și pentru a atrage atenţia asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie

– 1583: Conform unor surse, la această dată s-a născut Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643)

– 1592: A murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (n. 1533)

– 1813: S-a născut József Eötvös, scriitor şi om politic ungar (m. 1871)

– 1819: S-a născut pianista și compozitoarea germană Clara Schumann (m. 1896)

– 1830: S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (m. 1916) – 195 de ani

– 1838: S-a născut arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani” (m. 1907)

– 1844: S-a născut lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866 şi 1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al României, a popularizat peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1918)

– 1872: A murit filosoful german Ludwig Feuerbach (n. 1804)

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Arnold Schönberg, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (m. 1951)

– 1876: S-a născut scriitorul american Sherwood Anderson (m. 1941)

– 1886: S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1975)

– 1887: S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1939 (m. 1976)

– 1894: S-a născut J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (m. 1984)

– 1894: A murit Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (n. 1841)

– 1900: S-a născut poetul bulgar Asen Kaloianov (m. 1974) – 125 de ani

– 1903: S-a născut Claudette Colbert, actriţă americană de film, de origine franceză (m. 1996)

– 1912: A murit scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (n. 1843)

– 1921: S-a născut (în Estonia, într-o familie de emigranți ruși) preotul Alexander Schmemann, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din Occident; profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi profesor și decan (din 1962) la Seminarul „Sfântul Vladimir” din New York; a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America (m. 1983)

– 1924: S-a născut Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (m. 2009)

– 1929: S-a născut basul bulgar Nikolai Ghiaurov (m. 2004)

– 1932: S-a născut actorul american Eugene (sau Gene) Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (m. 2020)

– 1938: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (m. 2017)

– 1944: S-a născut actriţa britanică de film Jacqueline Bisset

– 1949: A murit August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru Medicină în 1920 (n. 1874)

– 1950: S-a născut Douglas Bruce Lenat, proeminent cercetător american în domeniul inteligenței artificiale, în special machine learning (prin programele AM și Eurisko), knowledge representation, blackboard systems, și inginerie ontologică (prin programul Cyc în cadrul companiilor MCC și Cycorp); director general al Cycorp, Inc. din Austin, Texas (m. 2023) – 75 de ani

– 1960: A murit compozitorul ungar Leó Weiner (n. 1885) – 65 de ani

– 1971: S-a născut Goran Ivanišević, fost jucător croat de tenis, câştigător a numeroase turnee de tenis din circuitul ATP şi de Mare Şlem, între care şi Wimbledon-ul în anul 2001

– 1971: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (m. 2020)

– 1977: A murit dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (n. 1882)

– 1996: A murit Tupac Shakur, interpret american de muzică rapp; este cunoscut în Guinness Book of World Records ca fiind rapper-ul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 75 de milioane, 50 de milioane doar în America; mulţi îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor (n. 1971)

– 2011: A murit artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (n. 1922)

– 2015: A murit politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (n. 1928) – 10 ani

– 2017: A murit actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (n. 1937)

– 2017: A murit Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (n. 1961)

– 2022: A murit Jean-Luc Godard, regizor de film, scenarist, producător, critic de film și actor franco-elveţian; a fost o figură majoră a Noului Val, mişcarea care a revoluţionat cinematografia la sfârşitul anilor 1950 şi 1960; cineastul, care a regizat filme timp de 66 de ani, este cunoscut pentru stilul său de filmare iconoclast, aparent improvizat, precum şi pentru radicalismul neîntrerupt; adept al noilor tehnologii (n. 1930)

– 2023: A murit Mircea Snegur, om politic moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1996); în august 1989 a susținut proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor; a susținut proclamarea suveranității și obținerea independenței Republicii Moldova (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 12 septembrie 2025, 15:06

S-a întâmplat într-o zi de 12 septembrie

* Cu 128 de ani în urmă (1897) a apărut primul număr al „Revistei Sanitare Militare”, buletin oficial al Societăţii ştiinţifice a ofiţerilor corpului sanitar militar român şi organ al Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi al Societăţii de medicină şi farmacie militară, cu apariţie lunară. În prezent se numeşte „Revista de Medicină Militară”

* Acum 109 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, Bucureştiul a fost bombardat de aviaţia germană. La 4/17.VIII.1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). În data de 14/27.VIII.1916 România declara război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (12/25)

* În urmă cu 106 ani (1919), la Cluj-Napoca, a fost înființată Universitatea Regele Ferdinand I. Vasile Pârvan, membru al Academiei Române din 1913, a inaugurat, în data 3 noiembrie 1919, cursurile universității, iar la 1 februarie 1920 regele Ferdinand al României a proclamat în mod solemn crearea acestei universități. Primul rector al noii universități românești a fost Sextil Pușcariu. Prin Decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919 Universitatea Franz Joseph din Cluj a fost transformată, cu începere din ziua de 1 octombrie 1919, în universitate românească, cu patru facultăți: Drept, Medicină, Litere și Filozofie, Științe. Profesorii și studenții maghiari s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, apoi la Szeged. În 1927, după moartea regelui Ferdinand, Universitatea din Cluj adoptă oficial numele regelui, și devine Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj. Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj a fost o universitate de stat, care a funcționat în perioada 1919–1948. Din 1948 a funcționat sub numele de Universitatea Victor Babeș până la unificarea cu Universitatea Bolyai din Cluj în 1959, care a condus la formarea Universității Babeș-Bolyai din Cluj

* Acum 106 ani (1919) apăreau decretele date de Consiliul Dirigent privind reforma agrară în Transilvania şi introducerea votului universal

* Tot 106 ani se marchează și de la înfiinţarea Băncii Agrare pentru aplicarea reformei agrare în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş

* În urmă cu 81 de ani (1944) era semnată, la Moscova, Convenţia de armistiţiu între România şi Naţiunile Unite, reprezentate de URSS, care declara România o ţară înfrântă în război, consacra anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 şi impunea plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari, urmând a fi achitate în decurs de şase ani în produse petrolifere, lemnoase etc. A fost declarat nul Arbitrajul de la Viena, „Transilvania sau cea mai mare parte a ei” revenind României. Armata română urma să participe cu 12 divizii, alături de cea sovietică, la eliberarea Transilvaniei. În cursul războiului din Est, armata română a suferit pierderi de 624.740 militari (din care 71.585 morţi, 243.622 răniţi şi bolnavi, 309.533 dispăruţi)

* Acum 76 de ani (1949) Adunarea Federală a ales primul preşedinte al Republicii Federale Germania, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). Cu câteva zile mai devreme, la 7 septembrie, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 15 septembrie 1949 a fost ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer. La data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RFG şi RDG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Sunt marcați 55 de ani (1970) de când era lansată sonda sovietică „Luna 16”, prima navă spațială fără pilot care a transportat probele lunare de sol înapoi pe Pământ și primul laborator selenar complet automatizat. Proba de sol obținut a fost compus din 101 grame de minerale lunare care au fost plasate mecanic într-un container (o sferă de culoare închisă plasată în partea de sus a sondei), pentru a fi introdus într-o capsulă etanșă, unde va găsi protecție pentru întreaga durată a călătoriei de întoarcere

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când era semnat, la Moscova, Tratatul pentru reglementarea definitivă privind Germania (în cadrul Conferinţei „2+4”: RFG şi RDG + SUA, Franţa, Marea Britanie şi URSS), tratat ce cuprindea aspectele privind reunificarea celor două Germanii. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La data de 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică, iar la 3.X.1990 cele două state germane s-au reunificat, Berlinul redevenind capitala R. F. Germania. Procesul de reunificare a început la 9 noiembrie 1989, odată cu căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane

* În urmă cu 18 ani (2007) Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales pe Î.P.S. Daniel Ciobotea (n. 1951), mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 30.IX.2007, este al şaselea patriarh al BOR)

* Acum 12 ani (2013) specialiştii NASA au anunțat că sonda americană Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar, deschizând astfel o nouă eră de explorare, fiind pentru prima dată când omenirea iese din Sistemul Solar propriu pentru a explora restul galaxiei. Potrivit astrofizicienilor americani sonda ar fi intrat în zona rece şi întunecată a spaţiului interstelar, în jurul datei de 25 august 2012. Voyager 1 şi Voyager 2 – care va părăsi şi ea Sistemul Solar în următorii ani – vor ajunge în vecinătatea altor stele şi la aproximativ doi ani-lumină (un an lumină are 9,461 miliarde de kilometri) de Soare, peste aproximativ 40.000 de ani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Gazistului” în România; marcată, din 1990 (- 35 de ani), în cea de-a doua vineri din luna septembrie, de către cei ce lucrează în industria gazelor naturale – 35 de ani

– 1856: S-a născut juristul Victor Râmniceanu (Romniceanu); rol important în modernizarea justiţiei române; a contribuit la formarea jurisprudenţei; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1933)

– 1869: S-a născut chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1939)

– 1869: A murit Constantin (Costache) Stamati, poet şi traducător (a tradus mai ales din romantici: Lamartine, Hugo, Vigny, Jukovski, Puşkin), colaborator la „Albina Românească” şi „Dacia Literară”; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1786)

– 1882: S-a născut scriitorul şi ziaristul Ion Agârbiceanu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963)

– 1883: S-a născut medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, alături de dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (m. 1962)

– 1887: S-a născut dirijorul George Georgescu; din 1921 a fost, timp de patru decenii (cu o pauză de câţiva ani), directorul general al Filarmonicii din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1964)

– 1895: S-a născut Eftimie Vasilescu, operator, regizor şi producător; pionier al filmului românesc documentar şi de ficţiune; format la Serviciul cinematografic al Armatei la începutul anilor ’20, debutează ca operator de actualităţi; în 1923 înfiinţează laboratorul cinematografic şi firma „Româniafilm” (m. 1986) – 130 de ani

– 1910: S-a născut (la Bacău) Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu, român şi elveţian; în 1940, Congresul Comunităţilor Evreieşti l-a ales şef-rabin al Cultului Mozaic din România (cel mai tânăr rabin din lume), fiind, totodată, şi singurul reprezentant al populaţiei evreieşti în Parlamentul României; în 1947 a fost expulzat din ţară şi s-a stabilit la Geneva; şef-rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva (1948-1997); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2006) – 115 ani

– 1922: S-a născut pictorul Ion Murariu (m. 2012)

– 1926: S-a născut Teodor (Theodor) Enescu, istoric şi critic de artă (m. 1998)

– 1927: S-a născut agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (m. 2017)

– 1937: S-a născut graficianul şi profesorul Ioachim Nica (m. 2019)

– 1943: S-a născut filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (m. 2008)

– 1949: S-a născut violonista şi profesoara universitară Mariana Sîrbu (m. 2023)

– 1956: S-a născut graficianul și profesorul universitar Dragoş Pătraşcu; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iași; a absolvit Facultatea de Arte Vizuale și Design la Universitatea de Arte „George Enescu” Iași, ulterior devenind profesor la secția de Grafică a aceleiași universități

– 1960: S-a născut Christian Moraru, eseist, critic şi teoretician literar, profesor universitar de literatură americană și teorie critică în SUA, unde este stabilit din 1992 – 65 de ani

– 1961: S-a născut compozitoarea, pianista, dirijoarea și muzicologa Ana-Maria Avram; reprezintă, alături de Iancu Dumitrescu, curentul hiperspectral în muzica actuală; împreună au iniţiat şi realizat importante festivaluri internaţionale dedicate muzicii electronice şi muzicii spectrale, în România şi în Europa (m. 2017)

– 1977: A murit eseistul, criticul şi istoricul literar Ovidiu Cotruş (n. 1926)

– 2002: A murit poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (n. 1957)

– 2017: A murit scrimerul și antrenorul emerit de floretă Tudor Andrei Petruș; a fost numit maestru al sportului în anul 1976; a participat la ambele probe de floretă la Jocurile Olimpice din 1976 de la Montréal, clasându-se pe locul 45 la proba individual și pe locul 9 cu echipa; la Olimpiada din 1980 de la Moscova s-a clasat pe locul 35 la individual și pe locul 5 pe echipe; după ce s-a retras din activitatea sportivă de performanță, a devenit antrenor de scrimă la CSA Steaua, apoi la lotul olimpic de floretă feminină, inițial ca secund lui Ștefan Haukler în perioada 1986-1990, apoi ca antrenor principal; sub conducerea sa, echipa României a fost dublă campioană mondială, în 1994 și în 1995, iar Laura Badea a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice din 1996 de la Atlanta (n. 1949)

– 2022: A murit istoricul și politicianul Radu Ciuceanu; deţinut politic între anii 1948 şi 1963, mărturisitor al ortodoxiei în temniţele comuniste; contribuțiile sale majore sunt legate de cercetarea totalitarismului în România în timpul regimului comunist, în special aspectele referitoare la regimul concentraționar din România acelui timp; în 1990 a fost unul dintre fondatorii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România; fondator al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (1993), pe care l-a condus timp de aproape 30 de ani; membru de onoare al Academiei Române din 2019 (n. 1928)

– 2024: A murit Gheorghe I. Anghel, pictor, profesor universitar și poet (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Tragerea la sorți pentru participanții la competiția muzicală Intervision, organizată de Rusia

– Paris: Fitch Ratings își actualizează ratingul

– Misano Adriatico: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul de la San Marino (12 – 14 sep.)

– Lansarea la nivel mondial a celui de-al treilea film Downton Abbey

Aniversări – Comemorări

– „Ziua ONU pentru Cooperarea Sud-Sud”, sărbătoreşte evoluţiile economice, sociale şi politice în multe ţări în curs de dezvoltare; Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 58/220, din 23 decembrie 2003, a proclamat data de 19 decembrie ca Ziua Naţiunilor Unite pentru Cooperarea Sud-Sud, pentru prima dată marcându-se în 2004. În decembrie 2011, Adunarea Generală a decis schimbarea datei pentru marcarea acestei zile de pe 19 decembrie pe 12 septembrie pentru a celebra şi adoptarea, în 1978, a Planului de acţiune pentru promovarea cooperării tehnice între ţările în curs de dezvoltare, adoptat la Buenos Aires, Argentina (prin Rezoluţia 33/134)

– 1764: A murit Jean-Philippe Rameau, compozitor şi teoretician francez (n. 1683)

– 1789: A murit Franz Xaver Richter, compozitor şi dirijor german de origine cehă (n. 1709)

– 1829: S-a născut pictorul german Anselm Feuerbach (m. 1880)

– 1888: S-a născut şansonetistul francez Maurice Chevalier (m. 1972)

– 1889: A murit istoricul francez Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 1830)

– 1891: S-a născut Arthur Hays Sulzberger, cunoscut publicist american; a condus publicaţia „Times” între anii 1935 şi 1968 (m. 1968)

– 1897: S-a născut fiziciana şi chimista franceză Irène Joliot-Curie; studii şi cercetări în domeniul fizicii nucleare şi radiochimiei; Premiul Nobel pentru chimie în 1935 (împreună cu soţul său, fizicianul Frédéric Joliot-Curie); membru de onoare străin al Academiei Române (1948) (m. 1956)

– 1910: S-a născut medicul brazilian Carlos Chagas; de numele său se leagă descoperirea unui important protozor patogen, agent al bolii ce-i poartă numele („boala Chagas”), gravă afecţiune viscero-sangvină; în 1945 a înfiinţat Institutul de Biofizică din Rio de Janeiro, pe care l-a condus, cu unele întreruperi, până în 1973; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 2000) – 115 ani

– 1919: A murit Leonid Andreev, dramaturg, nuvelist și fotograf rus; unul dintre cei mai de succes scriitori ruși între anii 1902 – 1914 (n. 1871)

– 1921: S-a născut scriitorul polonez Stanisław Lem, cunoscut autor de literatură science-fiction (m. 2006)

– 1929: A murit poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (n. 1865)

– 1930: S-a născut Akira Suzuki, chimist japonez; laureat, alături de chimistul japonez Negishi Ei-ichi și de cel american Richard F. Heck, al premiului Nobel pentru chimie în 2010, pentru munca sa în utilizarea paladiului ca și catalizator în producerea de molecule organice – 95 de ani

– 1931: S-a născut Roger Planchon, regizor, actor şi dramaturg francez, considerat unul dintre cei mai importanţi regizori ai teatrului francez contemporan (m. 2009)

– 1931: S-a născut solistul şi compozitorul american de muzică country George Jones (m. 2013)

– 1931: S-a născut actorul britanic Ian Holm (nume complet: Sir Ian Holm Cuthbert) (m. 2020)

– 1935: S-a născut Harvey James Alter, virusolog și medic american; Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2020, împreună cu Michael Houghton și Charles M. Rice, pentru descoperirea virusului hepatitei C – 90 de ani

– 1938: S-a născut mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (m. 1993)

– 1940: S-a născut actriţa americană Linda Gray, cunoscută mai ales pentru rolul Sue Ellen Ewing din filmul serial „Dallas” – 85 de ani

– 1944: S-a născut violonistul și dirijorul rus Vladimir Spivakov; fondatorul (1979) și dirijorul orchestrei de cameră „Virtuozii Moscovei”

– 1944: S-a născut cântăreţul afro-american Barry White, legendă a muzicii soul (m. 2003)

– 1948: S-a născut tenorul argentinian Luis Lima

– 1952: S-a născut muzicianul canadian Neil Peart, baterist și textier al celebrei trupe de rock progresiv „Rush” (m. 2020)

– 1957: S-a născut Hans Florian Zimmer, compozitor german de muzică de film și producător de coloane sonore; considerat părintele integrării muzicii realizate digital în aranjamentele orchestrale tradiționale; unul dintre cei mai solicitați compozitori din lume; a câștigat două premii Oscar, un premiu BAFTA, cinci premii Grammy și a fost nominalizat la șapte premii Emmy și un premiu Tony; a fost, de asemenea, inclus pe lista Top 100 Genii Vii, publicată de The Daily Telegraph în 2007

– 1973: S-a născut Paul Walker, actor american (m. 2013)

– 1977: A murit poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; Premiul Pulitzer în 1974 (n. 1917)

– 1981: A murit Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1975 (n. 1896)

– 1992: A murit Anthony Perkins, actor american de teatru, film şi televiziune (n. 1932)

– 1995: A murit actorul englez Jeremy Brett (născut Peter Jeremy William Huggins), devenit celebru pentru interpretarea personajului Sherlock Holmes în patru seriale produse de postul britanic Granada TV (n. 1933) – 30 de ani

– 2003: A murit Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock, compozitor şi chitarist (n. 1932)

– 2009: A murit Norman Ernest Borlaug, agronom american, specializat în patologie vegetală şi genetică; părintele „Revoluţiei Verzi” (un ansamblu de practici agricole moderne care a dus la o sporire spectaculoasă a producţiilor); Premiul Nobel pentru Pace în 1970, pentru efortul său de a rezolva problema foamei în lume. A fost criticat de unii pentru a fi promovat agricultura intensivă, cu cortegiul ei de efecte nocive, de asemenea, pentru faptul că utiliza încrucişările genetice și soiurile de plante modificate genetic; membru de onoare al Academiei Române din 2009 (n. 1914)

– 2010: A murit Claude Chabrol, producător de filme, regizor, scenarist şi actor francez; reprezentant al Noului Val francez, alături de Jean-Luc Godard şi François Truffaut; considerat un maestru în realizarea peliculelor încărcate de mister (n. 1930) – 15 ani

– 2013: A murit inginerul american Ray Dolby, inventatorul sistemului de reducere a zgomotelor de fond şi al sunetului multicanal – denumit şi „sunet surround” – cu care sunt echipate majoritatea sălilor de cinema din lume; fondator al Dolby Laboratories (n. 1933)

– 2013: A murit actorul şi regizorul german Otto Sander (n. 1941)

– 2018: A murit cântăreţul francez de origine algeriană Rachid Taha; figură emblematică a rockului francez în anii 80 ai secolului XX (n. 1958)

– 2020: A murit Barbara Jefford, una dintre cele mai cunoscute actriţe britanice de teatru şi film; în cariera de 70 de ani a jucat pentru Royal Shakespeare Company, National Theatre şi The Old Vic (n. 1930) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2025, 15:20

S-a întâmplat într-o zi de 11 septembrie

* Cu 174 de ani în urmă (1851) emigraţia română adera la „Comitetul central democratic european” de la Londra, fiind reprezentată, în acest organism, de Dumitru C. Brătianu, care a semnat şi actul de adeziune. După 1852, odată cu refluxul mişcărilor revoluţionare europene, prin numeroase memorii adresate Parisului şi Londrei, ca şi prin articolele publicate în presa franceză, engleză şi italiană, emigraţia reuşeşte să creeze un puternic curent de simpatie şi susţinere pentru cauza românilor

* Acum 158 de ani (1867), într-o zi de 11/23 septembrie, „Societatea Academică” adopta, după îndelungi dezbateri, proiectul de ortografie susţinut de Timotei Cipariu, „bazat pe principiul etimologic temperat cu cel fonetic şi caracterizat prin lipsa semnelor diacritice la vocalele şi consoanele ce reprezintă sunetele modificate, după necesităţi fonetice, faţă de cele de origine”

* În urmă cu 147 de ani (1878) Agenţia diplomatică română de la Viena era ridicată la rangul de legaţie, devenind prima legaţie a României în străinătate, iar Ion Bălăceanu (n. 1828 – m. 1914) devine, astfel, primul ambasador român în străinătate (11/23)

* Se marchează 80 de ani (1945) de când, între 11 septembrie și 2 octombrie, au avut loc, la Londra, convorbiri între miniștrii de Externe britanic, sovietic și american, care au decis reorganizarea guvernului român condus de dr. Petru Groza, prin includerea câte unui reprezentant al Partidului Național Țărănesc și al Partidului Național Liberal, după care „noul” cabinet urma să organizeze alegeri libere

* Acum 52 de ani (1973) a avut loc, în Chile, lovitura de stat organizată de armata fascistă condusă de generalul Augusto Pinochet, cu concursul C.I.A., împotriva regimului democratic popular al lui Salvador Allende. Orchestrată de generalul Augusto Pinochet, lovitura de stat nu avea doar să înlăture conducerea socialistă a lui Allende care nu fusese ferită de scandaluri democratice și constituționale, ci a și instalat o dictatură militară care avea să dureze 20 de ani. Sub regimul Pinochet aproximativ 40.000 de oameni au fost torturați, dispăruți sau uciși și peste 200.000 au fost exilați

* Cu 36 de ani în urmă (1989) Ungaria îşi deschidea oficial graniţa de vest, cu Austria, permiţând zecilor de mii de refugiaţi est-germani să părăsească ţara cu destinaţia Germania Occidentală. Această decizie istorică a Ungariei a dat semnalul căderii Cortinei de Fier şi al reunificării Germaniei. În primele trei zile de la acest anunţ, peste 12.000 de refugiaţi est-germani au trecut frontiera ungară

* Acum 24 de ani (2001) aveau loc atentatele teroriste din New York şi Washington D.C., de o amploare fără precedent. Au fost distruse turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center (WTC) din New York şi o parte din clădirea Pentagonului din Washington D.C. (ce adăposteşte Departamentul Apărării şi Statul Major General al Forţelor Armate ale SUA). Atentatele s-au soldat cu moartea a circa 3000 de oameni şi rănirea gravă a altor 6000. Pentru a menţine viu spiritul compasiunii şi al ajutorului care a unit America imediat după atacurile teroriste, 11 septembrie este recunoscută acum la nivel federal drept „Ziua Naţională a Ajutorării şi Omagierii”, stabilind o tradiţie a angajamentului naţional pentru acte caritabile

* În urmă cu 13 ani (2012) avea loc atacul împotriva Consulatului SUA din Benghazi (Libia) soldat cu moartea ambasadorului american în Libia, Christopher Stevens, și a altor 3 americani. Atacul a fost coordonat împotriva a două sedii oficiale ale Statelor Unite din Benghazi, de către membrii grupului militant islamic Ansar al-Sharia (11 – 12 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 1858: S-a născut Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (m. 1917, la Tokyo)

– 1877: Maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878, a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa (n. 1851)

– 1914: A murit Mircea Demetriade, poet şi dramaturg; a tradus din lirica franceză; fiul actorului Costache Demetriade şi frate cu actorii Aristide Demetriade şi Aristizza Romanescu (n. 1861)

– 1915: S-a născut scriitorul Silviu Georgescu; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil; autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice (m. 1996) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 13.IX.1915

– 1924: S-a născut Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (m. 2006)

– 1938: S-a născut Ilie Dan, filolog, editor, istoric literar, poet și profesor (m. 2014)

– 1943: A murit (la Mihailovski Stari, URSS) Salámon Ernö, scriitor maghiar din România (n. 1912)

– 1947: S-a născut regizorul, scenaristul și profesorul universitar doctor Alexa Visarion, personalitate marcantă a teatrului și filmului românesc

– 1950: A murit Timotei Popovici, preot, profesor, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1870) – 75 de ani

– 1954: S-a născut poeta și jurnalista Vasilica Ghiță Ene, realizatoare de emisiuni la Radio România Antena Satelor

– 1956: A murit Ilie (Elie) Dăianu, scriitor, critic literar, traducător, publicist, om politic şi protopop greco-catolic al Clujului (1902-1940); figură reprezentativă a Clujului cultural şi literar (n. 1886)

– 1960: A murit botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1887, la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) – 65 de ani

– 1969: S-a născut Dana Bunescu, monteur de film și designer de sunet pentru cea mai mare parte din filmele românești de cinema, după anul 2000

– 1971: A murit istoricul Nicolae Bănescu, specialist în bizantinologie; membru titular al Academiei Române din 1936, vicepreşedinte al acestui for (1946-1948) (n. 1878)

– 1981: A murit compozitorul Mihai Moldovan (n. 1937)

– 1985: A murit Ion Frunzetti, poet, eseist, traducător, critic şi istoric de artă (n. 1918) – 40 de ani

– 1987: A murit Ludovic Feldman, compozitor şi violonist (n. 1893)

– 1995: A murit graficianul Tiberiu Nicorescu (n. 1927) – 30 de ani

– 1997: A murit generalul-maior Dinu Stelian, compozitor, dirijor şi profesor; a condus Ansamblul artistic „Doina” al Armatei de la înfiinţare (1946) până în 1980 (n. 1912)

– 2001: A murit textierul Angel Grigoriu (n. 1925)

– 2007: A murit sociologul şi profesorul Ioan Mihăilescu; domenii de interes ştiinţific: studiul colectivităţilor rurale, paradigme ale analizelor transculturale, analiza violenţei structurale, politici sociale, management educaţional; fost rector al Universităţii din Bucureşti (1996-2005) şi preşedinte al Consiliului Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare (n. 1949)

– 2011: A murit George Marinescu, fost prezentator al Telejurnalului TVR în perioada 1969 – 1990 (n. 1940)

– 2015: A murit actrița de teatru și film Oana Ioachim (n. 1967) – 10 ani

– 2017: A murit Dan Pătrașcu, ziarist sportiv (n. 1937)

– 2019: A murit Nicolae Tertulian (numele la naştere: Nathan Veinsrein), estetician, eseist şi critic literar; stabilit la Paris din anii ‘80 ai secolului XX (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Herning, Danemarca: Reuniunea informală a miniștrilor educației (11 – 12 sep.)

– Varanasi, India: Prim-ministrul din Mauritius, Navinchandra Ramgoolam, va sosi la Kashi pentru prima sa întâlnire bilaterală cu prim-ministrul indian Narendra Modi

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Istanbul: Începe procesul lui Ekrem Imamoglu pentru „falsificare de diplome”

– Soci, Rusia: Reuniunea ministerială a Consiliului de Cooperare Rusia-Golf

– Paris: Săptămâna Electronică de la Paris; evenimentul, organizat de Technopol, este o întâlnire profesională pentru sectorul muzicii electronice, care include conferințe, ateliere și întâlniri și va avea loc în două spații: Académie du Climat și Cité Fertile (11 – 14 sep.)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Viena: Publicarea raportului lunar al OPEC

– Paris: Memorialul Holocaustului – Prima audiere înainte de procesul a patru suspecți bulgari

– New York: Săptămâna Modei de la New York (11 – 16 sep.)

– Concepción: Campionatul Mondial WRC – Raliul din Chile (11 – 14 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 1733: A murit François Couperin (Le Grand), compozitor francez (n. 1668)

– 1786: S-a născut compozitorul german Rudolph Kuhlau (Friedrich Daniel Rudolph Kuhlau) (m. 1832)

– 1798: S-a născut Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (m. 1895)

– 1798: A murit scriitorul elveţian Ulrich Bräker (n. 1735)

– 1816: S-a născut opticianul german Carl Zeiss; a întemeiat, în 1846, firma de instrumente optice din Jena, care-i poartă numele (m. 1888)

– 1823: A murit David Ricardo, economist şi om politic englez; ideolog al burgheziei industriale în ascensiune; promotor al sistemului de piaţă liberală (n. 1772)

– 1865: S-a născut poetul şi dramaturgul leton Jãnis Rainis (m. 1929) – 160 de ani

– 1870: A murit pictorul spaniol Eugenio Lucas Velázquez (n. 1817) – 155 de ani

– 1885: S-a născut David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (m. 1930) – 140 de ani

– 1888: A murit Domingo Faustino Sarmiento, scriitor şi om politic argentinian (preşedinte al Argentinei între anii 1868 şi 1874) (n. 1811)

– 1903: S-a născut Theodor Adorno, filosof, sociolog al muzicii şi compozitor german (m. 1969)

– 1907: S-a născut pianistul rus Lev Oborin (m. 1974)

– 1917: S-a născut Herbert Lom (numele real: Herbert Charles Angelo Kuchacevich ze Schluderpacheru), actor de film şi televiziune britanic de origine cehă (m. 2012)

– 1928: S-a născut Alain Jouffroy, poet suprarealist, romancier, eseist, editor şi critic de artă francez (m. 2015)

– 1929: S-a născut Birgitta Trotzig, poetă, romancieră, eseistă și critic literar din Suedia (m. 2011)

– 1934: S-a născut actorul britanic Ian Abercrombie (m. 2012)

– 1934: S-a născut teologul ortodox britanic Kallistos Ware (cunoscut şi sub numele de Timothy Ware), mitropolit de Diokleia, episcop al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol în Marea Britanie, profesor de teologie Ortodoxă la Universitatea din Oxford (1966-2001) (m. 2022)

– 1935: S-a născut Arvo Pärt, compozitor originar din Estonia – 90 de ani

– 1936: S-a născut Eugenia Todorașcu, actriţă şi profesoară din Republica Moldova (m. 2010)

– 1943: S-a născut chitaristul şi solistul american Jack Ely, interpretul celebrei melodii „Louie, Louie” (m. 2015)

– 1945: S-a născut dirijorul şi compozitorul italian Gianluigi Gelmetti; pionier al muzicii moderne (m. 2021) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Franz Anton Beckenbauer, antrenor, fost jucător de fotbal și manager german; considerat cel mai mare fotbalist german al tuturor timpurilor, precum și unul dintre cei mai mari fotbaliști din lume; a câștigat Campionatul Mondial atât ca jucător cât și ca antrenor și a luat Balonul de Aur; supranumit der Kaiser („Împăratul”) datorită stilului său elegant de joc, calităților sale de lider, prenumelui său „Franz” (care amintește de mai mulți împărați germani sau austrieci) și modului în care reușea să se impună pe terenul de joc (m. 2024) – 80 de ani

– 1958: A murit Hans Grundig, pictor şi grafician german; militant antifascist (n. 1901)

– 1960: S-a născut Hiroshi Amano, fizician japonez; Premiul Nobel pentru fizică în 2014, împreună cu Isamu Akasaki şi Shuji Nakamura, „pentru inventarea de LED-uri albastre eficiente, care au permis surse de lumină albă intense şi economice” – 65 de ani

– 1965: S-a născut Moby (numele de scenă al lui Richard Melville Hall), compozitor și interpret de muzică electronică, DJ, producător și fotograf american; a primit porecla de „Moby” încă din copilărie, deoarece autorul romanului „Moby Dick”, Herman Melville, este unchiul muzicianului – 60 de ani

– 1971: A murit Nikita Hruşciov, om politic sovietic; prim-secretar al CC al PCUS (1953-1964) şi preşedinte al Consiliului de Miniştri (1958-1964); a condus procesul de dezvăluire, parţială, a represiunii staliniste şi de înlăturare a urmărilor cultului personalităţii lui Stalin (1956); acuzat de promovarea unei politici voluntariste (criza Berlinului, în 1961, şi cea a Caraibilor, în 1962) a fost înlăturat de la putere (n. 1894)

– 1973: A murit Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat (după alte variante se sinucide) în cursul unui puci militar (n. 1908)

– 1997: A murit Fernando Ayala, regizor, scenarist şi producător argentinian de film (n. 1920)

– 2003: A murit actorul american John Ritter (n. 1948)

– 2003: A murit Ylva Anna Maria Lindh, om politic și avocat social-democrat suedez, care a ocupat funcția de ministru al afacerilor externe din 1998 până la moartea ei, și ministru al Mediului din 1994 până în 1998; a fost, de asemenea, membru al Riksdag (membru al parlamentului) pentru Södermanland până la asasinarea ei; la data de 10 septembrie 2003, cu patru zile înainte de un referendum privind înlocuirea coroanei suedeze cu euro ca monedă, Lindh a fost înjunghiat de Mijailo Mijailović la magazinul universal NK din centrul Stockholmului, murind a doua zi dimineață la Spitalul Universitar Karolinska (n. 1957)

– 2009: A murit Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian (care a trăit mai mult la Los Angeles); iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (n. 1923)

– 2009: A murit Jim Carroll, scriitor şi muzician punk american (n. 1949)

– 2010: A murit actorul american de film Kevin McCarthy (n. 1914) – 15 ani

– 2011: A murit actorul australian Andy Whitfield (n. 1972, în Ţara Galilor)

– 2014: A murit Antoine Duhamel, compozitor, dirijor şi profesor francez; cunoscut pentru coloanele sonore ale unor filme celebre din Noul Val al cinematografiei franceze (n. 1925)

– 2017: A murit Sir Peter Hall, regizor britanic de teatru și operă, impresar de teatru; fondatorul Royal Shakespeare Company și fost director al National Theatre din Marea Britanie (n. 1930)

– 2018: A murit sportivul suedez Frank Andersson, campion mondial la lupte greco-romane (de trei ori) (n. 1956)

– 2019: A murit John Murray Last, savant canadian proeminent în domeniul sănătății publice, autor prolific, editor și profesor emerit; cunoscut ca „părintele prevenției”; studii privind interacțiunile sănătății ecosistemelor cu sănătatea umană și problemele etice care apar în știința și practica sănătății publice; lucrările sale de referință sunt folosite de școlile de sănătate publică și de medicii comunitari și practicienii epidemiologiei din întreaga lume (n. 1926, în Australia) – 5 ani

– 2020: A murit cântărețul jamaican Toots Hibbert, unul dintre artiştii influenţi care au contribuit esenţial la popularizarea curentului muzical reggae; solist al trupei „Toots and the Maytals” (n. 1942) – 5 ani

– 2022: A murit romancierul, editorialistul și traducătorul Javier Marías Franco, unul dintre cei mai importanţi scriitori spanioli contemporani; fiul filosofului Julián Marías Aguilera (n. 1951)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 septembrie 2025, 05:00 / actualizat: 11 septembrie 2025, 15:20

S-a întâmplat într-o zi de 10 septembrie

* Într-o zi de 10 septembrie, acum 157 de ani (1868), pe un loc ales de domnitorul Carol I, a fost pusă prima piatră de temelie a Gării de Nord din București, cea mai mare stație feroviară din România. Aceasta a fost inaugurată pe 13 septembrie 1878, după 4 ani de construcție. Inițial stația a fost numită Gara Târgoviștei (pentru că strada numită astăzi Calea Griviței se numea pe acea vreme Calea Târgoviștei), iar oamenii puteau beneficia de circulație feroviară doar pe linia Roman-Galați-București-Pitești. Abia în anul 1888, când a avut loc prima reabilitare a gării, a fost numită „Gara de Nord”. În anii 1930-1932 Gara de Nord a fost modernizată, făcându-se mai multe lucrări. Una dintre cele mai importante a fost legarea celor nouă peroane printr-un peron transversal. Însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în timpul bombardamentelor, clădirea, deși a rămas în picioare, a suferit importante distrugeri. Clădirea Gării de Nord a fost inclusă în lista Monumentelor Istorice din România. În momentul de față reprezintă cel mai important nod feroviar din România, în fiecare zi, din cele 8 peroane, plecând și sosind aproximativ 200 de trenuri. În aproprierea Gării de Nord există și un Muzeu al Căilor Ferate Române, unde se pot descoperi machete, vagoane, fotografii și acte vechi, costume de ceferiști, dar și obiecte cu caracter memorial legate de personalități cum ar fi Anghel Saligny (1854-1925) sau Elie Radu (1853-1931), care au avut realizări deosebite în domeniul podurilor feroviare

* Acum 142 de ani (1883) apărea bilunar (până în septembrie 1885; ianuarie 1894 – iunie 1896), la Iaşi, revista de muzică „Astra”. A publicat articole şi studii de orientare, cronici, între care cele mai importante au fost semnate de Gavriil Musicescu (10/23)

* Se marchează 115 ani (1910) de când Yvonne Blondel-Cămărăşescu (n. 1884 – m. 1971) parcurgea cu un biplan distanţa Ploieşti-Chitila, la o înălţime de 600 de metri, doborând recordul mondial feminin la 30 km, care aparţinea unei franţuzoaice

* Puterile Aliate au semnat în urmă cu 106 ani (1919), la Saint-Germain-en-Laye (Franţa), Tratatul de pace cu Austria, prin care se recunoştea, pe plan internaţional, unirea Bucovinei cu România

* Sunt marcați 95 de ani (1930) de când diplomatul Nicolae Titulescu (1882-1941), delegat permanent al României la Liga (Societatea) Naţiunilor în perioada 1920-1936, era ales preşedintele Adunării Ligii (ca şi în anul următor, 1931), fiind cel mai înalt post în ierarhia organismelor diplomatice internaţionale pe care îl ocupase până la acea dată o personalitate politică din România

* Se împlinesc 65 de ani (1960) de când la Jocurile Olimpice de la Roma (25 aug.- 11 sep.), Iolanda Balaş câştiga medalia de aur cu o diferenţă de 14 centimetri faţă de atleta clasată pe cea de-a doua poziţie, în urma unei sărituri de 1,85 metri. După performanţa obţinută a primit „Ordinul Muncii”, doi ani mai târziu fiind distinsă cu „Ordinul Steaua României”, iar în 1964 cu „Ordinul Meritul Sportiv”. În toată cariera sa sportivă a depăşit de 14 ori recordul mondial, a câştigat 142 de competiţii şi a fost de 19 ori campioană naţională

* Acum 61 de ani (1964) a avut loc prima audiţie din România a poemului simfonic „Vox Maris”, de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta

* Cu 51 de ani în urmă (1974) Republica Guineea-Bissau își declara independența față de Portugalia

* Acum 36 de ani (1989), în urma coliziunii cu un convoi bulgăresc, format din şase barje încărcate cu minereu de fier şi împingătorul „Petar Karamincev”, nava de pasageri „Mogoșoaia” (construită în anul 1975) s-a scufundat, la mila 180, în dreptul localităţii Grindu (judeţul Tulcea). Coliziunea dintre pasagerul românesc şi convoiul bulgăresc de barje s-a produs la ora 8:20, în urma tragediei pierzându-şi viaţa 207 oameni (bărbaţi, femei şi copii) dintre cei 223 pasageri, inclusiv 9 membri ai echipajului

* Cu 29 de ani în urmă (1996) Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU şi deschis pentru semnare (la 24 septembrie 2006). Aceasta cuprinde 44 de state, printre care şi România. Până în acest moment, Tratatul (care are 185 de state semnatare) a fost ratificat de 170 de state, dintre care 36 incluse în Anexa 2 (printre care şi România). CTBT urmează să intre în vigoare la 180 de zile după ratificarea sa de către toate statele care posedă instalaţii nucleare semnificative, incluse în Anexa 2 la Tratat. Tratatul nu este încă în vigoare deoarece o serie de state aflate pe Anexa 2 fie nu au semnat documentul, fie nu l-au ratificat. La 19 noiembrie 1996, printr-o decizie a statelor semnatare a fost constituită o Comisie Pregătitoare (PrepCom) a CTBTO. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996 şi l-a ratificat la 4 octombrie 1999 şi deţine pe teritoriul său o staţie secundară de monitorizare (staţia de monitorizare seismică Cheia – Muntele Roşu), inclusă în Sistemul Internaţional de Monitorizare

* Acum 26 de ani (1999) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a primului mare centru comercial de tip mall (în cartierul Vitan), București Mall, de către grupul turc Bayindir Fiba, care reuneşte zeci de magazine, un complex de cinematografe, restaurante şi locuri de joacă pentru copii

* Cu 23 de ani în urmă (2002) Elveţia a devenit cel de-al 190-lea stat membru al ONU, în urma cererii, din 17 iulie 2002, de admitere în cadrul organizaţiei ca membru cu drepturi depline (Elveţia avea statut de observator în cadrul ONU din anul 1948)

* Tot în Elveţia, acum 17 ani (2008), era pus în funcţiune cel mai mare şi cel mai puternic accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară), cu sediul la Geneva

Aniversări – Comemorări

– 1635: A murit Georgius (George) Buitul, primul iezuit român sfințit preot în Roma, unde a studiat între 1619 și 1623, ca rezident al seminarului colegiului german, fiind şi primul român trimis la Roma pentru studiile superioare ecleziastice; este considerat autorul primei cărți tipărite în limba română cu caractere latine – o traducere a catehismului lui Petrus Canisius (n. 1591) – 390 de ani

– 1709, 10/21: S-a născut Antioh (Dimitrievici) Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul cel mic al al domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir; unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă; considerat şi primul poet modern rus, iniţiator al direcţiei criticiste (dintre cele mai importante s-au dovedit peste timp cele nouă satire scrise de el între anii 1729 şi 1739, publicate postum); ambasador al Rusiei la Londra şi Paris (m. 1744). NOTĂ: Surse din R. Moldova (cantemir.asm.md) dau ca an al naşterii 1708

– 1872: A murit Avram Iancu, conducător al Revoluţiei de la 1848-1849 din Transilvania; în fruntea cetelor de moţi (pe care le-a organizat într-o adevărată armată populară şi care l-au numit „Crăişorul munţilor”), a apărat regiunea Apusenilor („Ţara moţilor”) împotriva atacurilor armatelor nemeşeşti maghiare, pe care le-a înfrânt în câteva bătălii (n. 1824)

– 1912: S-a născut (în comuna Stăneştii de Jos, azi în Ucraina) Vasile Posteucă, poet, eseist, folclorist, profesor şi publicist; unul dintre fondatorii grupării cernăuţene „Iconar”; încarcerat în mai multe rânduri pentru convingerile sale legionare, părăseşte ţara în 1941; după ce trăieşte în mai multe ţări europene, Canada şi Mexic, se stabileşte în SUA (m. 1972)

– 1930: S-a născut Liviu Călin, poet, critic şi istoric literar, editor (m. 1994) – 95 de ani

– 1932: A murit Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1890)

– 1935: S-a născut matematicianul și profesorul Ion D. Ion; cercetări în domeniile: algebra necomutativă (inele, module, categorii), semigrupuri, teoria numerelor (m. 2018) – 90 de ani

– 1944: S-a născut Eugen Evu, poet, publicist și prozator (m. 2017)

– 1951: S-a născut compozitorul și profesorul Adrian Pop

– 1955: S-a născut compozitorul, interpretul de muzică uşoară și producătorul Mihai Pocorschi; fondator al trupelor „Holograf”, „Formula 5” și „VH2” – 70 de ani

– 1959: S-a născut violonista și profesoara Mihaela Martin; stabilită în Germania din 1986

– 1964: S-a născut cantautorul Cristian Paţurcă; membru al Cenaclului Flacăra, în perioada 1977-1985; membru fondator al Asociaţiei „21 decembrie 1989” şi participant activ la evenimentele din Piaţa Universităţii (24 apr. – 13 iun. 1990); a devenit celebru în 1990, după ce a scris şi a cântat în Piaţa Universităţii, alături de mii de oameni, „Imnul golanilor” și alte melodii de revoltă anticomunistă (m. 2011)

– 1964: A murit Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător, eseist şi profesor; renumit orientalist şi elenist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (n. 1898)

– 1975: A murit Mihail Sabin (pseudonimul lui Mişu Sachter), poet, dramaturg şi publicist (n. 1935, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 50 de ani

– 1979: A murit Ionel Băjescu-Oardă, compozitor şi cântăreţ; autor de romanţe (n. 1883)

– 2022: A murit publicistul, reporterul şi diplomatul Neagu Udroiu; în 1966 a început să lucreze în presa scrisă, apoi în radio-televiziune, a fost director al Rompres, şef departament în cadrul Editurii Niculescu, director de programe culturale în cadrul televiziunii România de Mâine, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Finlanda şi Estonia; a scris cărți de reportaje, studii de teoria și tehnica presei, o monumentală istorie a presei românești (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Discursul anual privind starea Uniunii susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen

– Bangui, Republica Centrafricană: Conferința șefilor de stat CEMAC – Comunitatea Economică și Monetară a Africii Centrale

– Taipei, Taiwan: Salonul semiconductorilor SEMICON – la TaiNEX Hall 1 și 2 (10 – 12 sep.)

– Beijing: Târgul Internațional de Comerț cu Servicii (10 – 14 sep.)

– Paris: Mișcare care cere „blocarea a tot” în Franța pe 10 septembrie

– Londra: Audiere în cazul căpitanului rus acuzat de omor din culpă în urma unei coliziuni în Marea Nordului

– Los Angeles: Audiere preliminară pentru „regina ketaminei” și medicul acuzat în moartea lui Matthew Perry

– Santiago de Chile: Banca Centrală a Chile publică raportul de politică monetară pentru luna septembrie

– San Vicente, El Salvador: Verdict împotriva ecologiștilor pentru uciderea unei femei în 1989 în El Salvador

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Prevenirea Suicidului”, iniţiată în 2003 de Asociaţia Internaţională pentru Prevenirea Sinuciderii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu scopul de a informa şi de a conştientiza populaţia cu privire la posibilitatea de a preveni actul suicidal. „Schimbă-ți povestea vieții! Hai să pornim dialogul” –  este tema Zilei Mondiale de Prevenire a Suicidului pentru anii 2024-2026

– 1524, 10/11: S-a născut poetul francez Pierre de Ronsard (m. 1585)

– 1624: S-a născut medicul englez Thomas Sydenham, supranumit „Hippocrate al englezilor”; autorul cărții Observationes Medicae (1676), care a devenit un manual standard de medicină timp de două secole (m. 1689)

– 1749: A murit Émilie de Breteuil (Gabrielle Émilie Le Tonnelier de Breteuil, marchiză du Châtelet), matematiciană și fiziciană franceză (n. 1706)

– 1806: A murit filologul german Johann Cristoph Adelung; a iniţiat un catalog al tuturor limbilor de pe glob (Mithridates sau lingvistică generală) (n. 1732)

– 1839: S-a născut Charles Sanders Peirce, filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne (m. 1914)

– 1883: A murit scriitorul belgian Hendrik Conscience, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (n. 1812)

– 1890: S-a născut (la Praga, pe atunci făcând parte din Imperiul Austro-Ungar) Franz Werfel, romancier, dramaturg şi poet austriac (m. 1945) – 135 de ani

– 1890: S-a născut designerul francez de origine italiană, Elsa Schiaparelli, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din anii ’20-’30 ai secolului XX, după Coco Chanel (m. 1973) – 135 de ani

– 1892: S-a născut fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică în 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (m. 1962)

– 1923: S-a născut (în Germania) Uri Avneri (nume real: Helmut Ostermann), ziarist, scriitor, om politic și militant pacifist israelian; în 1950 a fondat săptămânalul „Haolam Haze” („Această Lume”), pe care îl va conduce timp de 40 de ani, militând pentru coexistenţa cu populaţia arabă şi în favoarea creării unui stat palestinian (m. 2018)

– 1933: S-a născut Karl Otto Lagerfeld, designer vestimentar, creator de modă, costumier, fotograf, caricaturist, editor și colecționar german; unul dintre cele mai excentrice și controversate personaje din lumea modei, supranumit „Kaiser” al modei; director creativ al cunoscutei casei de modă franceze „Chanel”, poziție pe care a deținut-o din 1983; a fost de asemenea, între 1965 și 2019, directorul creativ al casei de modă „Fendi”, specializată în blănuri și haine de piele, precum și al întregului brand omonim (m. 2019)

– 1935: S-a născut poeta americană Mary Oliver (m. 2019) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Roy Edward Ayers Jr.,  vibrafonist, producător de discuri și compozitor american; pionier american al jazz-ului şi neo-soul-ului, cunoscut pentru piesa sa „Everybody Loves the Sunshine” (m. 2025) – 85 de ani