Calendarul zilei – 16 martie

Publicat de Codrin RAITA, 16 martie 2022, 05:00 / actualizat: 16 martie 2022, 15:24

S-a întâmplat într-o zi de 16 martie

* Acum 317 ani (1705) Antim Ivireanul a fost ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic. La data de 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei (Ţara Românească), fiind instalat în scaunul mitropolitan de la București pe 22 februarie al aceluiași an

* În urmă cu 201 ani (1821) Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, lansa „Proclamaţia către bucureşteni”, prin care îi chema la lupta antiotomană. Această dată a fost înscrisă şi pe documentul programatic al Revoluţiei de la 1821, intitulat „Cererile norodului românesc”. La 21 martie a intrat în Bucureşti, iar în următoarele zile şi-a aşezat tabăra militară pe platoul de lângă Mănăstirea Cotroceni, lăsând garnizoane de panduri şi la mănăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mitropolie

* Se împlinesc 125 de ani (1897) de când apărea Legea pentru înfiinţarea Societăţii naţionale de agricultură din România şi a comisiilor agricole (16/28)

* Acum 96 de ani (1926) avea loc lansarea cu succes a primei rachete cu combustibil lichid. Creată de fizicianul şi inventatorul american Robert Goddard Hutchings (n. 1882 – m. 1945), aceasta s-a ridicat la o înălţime de 12 metri şi a zburat pe o distanţă de 56 de metri

* Cu 57 de ani în urmă (1965) a avut loc, la Bucureşti, premiera filmului „Pădurea spânzuraţilor”, ecranizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Scenariul este semnat de Titus Popovici, iar regia de Liviu Ciulei, în distribuţie regăsindu-se actorii Victor Rebengiuc, Ana Szeles, Liviu Ciulei şi György Kovacs. Filmul a fost distins cu Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes

* Acum 56 de ani (1966) astronauţii americani Neil Armstrong (1930 – 2012) şi David Scott (n. 1932), aflaţi la bordul navetei Gemini 8, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena

* Cu 32 de ani în urmă (1990) a luat fiinţă Uniunea Polonezilor din România, cu denumirea actuală de Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski”, din iniţiativa unui grup de polonezi din Bucureşti

* Acum 28 de ani (1994) era creată Comunitatea Economică și Monetară a Africii Centrale (Communauté Économique et Monétaire des Etats de l’Afrique Centrale – CEMAC), ce include șase țări: Camerun, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială, Republica Centrafricană și Ciad. CEMAC își are originea în fosta Uniune Vamală și Economică a Africii Centrale (instituită la 8 decembrie 1964), precedată, la rândul său, de Uniunea Vamală Ecuatorială (creată în iunie 1959)

* Cu 23 de ani în urmă (1999) Comisia Europeană, prezidată de Jacques Santer, şi-a anunţat demisia, fapt fără precedent în istoria instituţiei europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabileşte „marea responsabilitate colectivă” a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârşitul anului 1998. În data de 24 martie, fostul premier italian Romano Prodi, este desemnat pentru succesiunea lui Santer

* Cu doar 2 ani în urmă (2020) avea loc decretarea de către președintele Klaus Iohannis a stării de urgență pe teritoriul României, pe fondul pandemiei de coronavirus. Aceasta a fost instituită pentru o perioadă de 30 de zile. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Este pentru a doua oară în istoria României când o astfel de măsură este aplicată. Starea de urgență, bazată pe ordonanţa de urgenţă nr. 1/1999 „privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă”, a mai fost decretată în România, în noaptea de 21-22 ianuarie 1999, de președintele de atunci, Emil Constantinescu, în timpul celei de-a cincea Mineriade. Din data de 8 martie 2022, starea de alertă pe teritoriul României nu a mai fost prelungită, fiind eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până la acea dată

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Purim (17-18.III.)

– 1815: A murit Ioan Piuariu-Molnar, primul medic titrat român (a iniţiat prima publicaţie ştiinţifică medicală românească, „Sfătuire către studenţii în chirurgie”, în 1793), filolog (autorul primei gramatici româno-germane) şi traducător (a tradus lucrări de medicină, de istorie, de apicultură); s-a numărat printre cei care au redactat „Supplex Libellus Valachorum” (1791); a fost un excelent precursor în toate domeniile pe care le-a abordat (n. 1749)

– 1883: S-a născut scriitorul Carol Ardeleanu (m. 1949)

– 1883: S-a născut actorul Gheorghe Storin (m. 1968)

– 1888, 16/28: S-a născut poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (m. 1917, pe front, ca preot militar)

– 1897: S-a născut Margareta Sterian, pictoriţă, poetă şi traducătoare (din literaturile americană, engleză, irlandeză, poloneză, japoneză) (m. 1992) – 125 de ani

– 1903, 16/29: S-a născut actorul Jules Cazaban (m. 1963)

– 1913: S-a născut Radu Brateş (pseudonimul literar al lui Gheorghe I. Biriş), poet, istoric literar, publicist şi preot (m. 1973)

– 1921: S-a născut (la Cepeleuţi, judeţul Hotin, Regatul României) Nicolae Lupan, scriitor, realizator emisiuni radio, jurnalist, luptător anti-comunist şi anti-sovietic; fondator şi animator al Asociaţiei Mondiale „Pro Basarabia şi Bucovina”, cu sediul la Bruxelles şi Paris (1975-2008), primul preşedinte al acestei asociaţii înfiinţată la Bucureşti în ianuarie 1990 (m. 2017)

– 1923: S-a născut Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (m. 2005)

– 1924: S-a născut actorul Horia Şerbănescu (m. 2010)

– 1935: S-a născut actorul Gheorghe Şimonca (m. 2005)

– 1936: S-a născut Bujor Nedelcovici, romancier, eseist, scenarist, dramaturg și publicist; stabilit în Franţa din anul 1987

– 1947: S-a născut compozitorul, muzicologul, scriitorul şi profesorul Valentin Petculescu – 75 de ani

– 1948: S-a născut Bogdan C. Simionescu, chimist şi profesor; membru al Academiei Române (2009), vicepreşedinte al acestui for (din 2014)

– 1954: S-a născut graficianul și arhitectul Adrian Aramă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România

– 1957: A murit (la Paris, unde se stabilise din anul 1904) sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului al XX-lea; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1876) – 65 de ani

– 1967: S-a născut compozitorul şi profesorul Dan Dediu – 55 de ani

– 1977: A murit tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (n. 1886) – 45 de ani

– 1986: A murit Alexandru Rally, poet, traducător şi bibliograf (a realizat numeroase traduceri din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (n. 1897)

– 1999: A murit inginerul Nicolae Tipei; specialist în electromecanică şi aeronautică; în 1971 s-a stabilit în SUA; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1913)

– 2003: A murit actriţa Elena Albu (n. 1949)

– 2005: A murit Sergiu Cunescu, om politic social-democrat; a reînfiinţat, imediat după decembrie 1989, Partidul Social Democrat Român, unul dintre cele trei partide istorice, alături de PNŢ şi PNL; preşedinte al PSDR în perioada 1990-1999; s-a retras din viaţa politică odată cu fuziunea PSDR cu PDSR (Partidul Democraţiei Sociale din România), în 2001 (n. 1923)

– 2018: A murit juristul şi profesorul Ion Dogaru; studii privind dreptul civil, dreptul comerţului internaţional, dreptul familiei, teoria generală a dreptului şi filosofia dreptului; fondatorul Facultății de Drept din Craiova; membru corespondent al Academiei Române (n. 1935)

– 2020: A murit pictorul Pompiliu Dobrin, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (n. 1961)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor apărării NATO privitor la conflictul din Ucraina

– Dijon, Franța: Conferința ministerială informală a miniștrilor turismului din cadrul UE (16 – 17 mar.)

– Nur-Sultan, Kazahstan: Discurs către națiune a președintelui Kassym-Jomart Tokayev

– Olanda: Alegeri municipale

– Kinmen, Taiwan: Manevrele militare ale Taiwanului în apropierea coastelor chinezești

– Cali, Columbia: Sunt comemorați 20 de ani de la asasinarea arhiepiscopului Isaías Duarte

– Paris: Are loc Conferinţa Ministerială a Francofoniei (CMF), referitor la deficitul de democraţie şi securitate în spaţiul francofon, în condiţiile în care mai multe ţări francofone africane s-au confruntat recent cu lovituri de stat, aşa cum s-a întâmplat în Mali şi Guineea

– Alger: Verdict în procesul jurnalistului Hamid Goumrassa

– Melbourne, Australia: Audiere preliminară înaintea procesului fostei profesoare Malka Leifer, acuzată de agresiune sexuală asupra minorilor

– München: Compania BMW prezintă rezultatele pentru anul 2021

– Dublin, Irlanda: Festivalul Sfântului Patrick (16 – 20 mar.)

– Franţa: Premiera peliculei „Notre-Dame brule”, drama catedralei din Paris, transpusă pe marele ecran de regizorul Jean-Jacques Annaud

– Paris: Casa Sotheby’s organizează prima sa licitaţie pariziană dedicată în întregime unor pictori suprarealişti, precum Rene Magritte, Marcel Duchamp şi Francis Picabia, ale căror opere au fost estimate la 30 de milioane de euro, cea mai mare valoare din actualul sezon al licitaţiilor programate în Franţa

– Tainan, Taiwan: Prima expoziție a artistei disidente din Hong Kong, Kacey Wong

– Torino: Fotbal – Liga Campionilor, 16-imile de finală, etapa a doua: Juventus Torino (Italia) – Villarreal (Spania)

– Villeneuve-D’Ascq: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a 16-imilor de finală: Lille (Franța) – Chelsea (Anglia)

– Courchevel, Franța: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Courchevel (16 – 20 mar.)

– Courchevel: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Courchevel (16 – 20 mar.)

Aniversări – Comemorări

– 1585: S-a născut Gerbrand Adriaensz Bredero, poet și dramaturg olandez (m. 1618)

– 1680, 16/17: A murit François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (n. 1613)

– 1736: A murit Giovanni Battista Pergolesi, compozitor italian (n. 1710)

– 1750: S-a născut Caroline Lucretia Herschel, astronom britanic de origine germană; este descoperitoarea mai multor comete, îndeosebi cometa periodică 35P/Herschel-Rigollet, care îi poartă numele (m. 1848)

– 1789: S-a născut fizicianul şi profesorul german Georg Simon Ohm; cercetări în domeniile electricităţii, opticii şi acusticii (m. 1854)

– 1794: S-a născut Ami Boué, geolog austriac de origine franceză (m. 1881)

– 1834: S-a născut geologul, naturalistul şi chirurgul scoţian James Hector (m. 1907)

– 1839: S-a născut poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (m. 1907)

– 1868, 16/28: S-a născut prozatorul şi dramaturgul rus Maxim Gorki (m. 1936)

– 1892: S-a născut César Vallejo (nume complet: César Abraham Vallejo Mendoza), poet, prozator, dramaturg şi jurnalist peruan; considerat un novator al poeziei secolului XX (m. 1938) – 130 de ani

– 1898: A murit Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (n. 1872)

– 1906: S-a născut Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (m. 2009)

– 1914: A murit Charles Albert Gobat, avocat şi om politic elveţian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1902, împreună cu Élie Ducommun (n. 1843)

– 1920: S-a născut Tonino Guerra, scriitor, pictor, sculptor şi scenarist italian; a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori de film din lume, Michelangelo Antonioni, Federico Fellini sau Andrei Tarkovski (m. 2012)

– 1925: A murit medicul şi bacteriologul german August von Wassermann; cunoscut pentru descoperirea, în 1906, a reacţiei ce-i poartă numele (n. 1866)

– 1926: S-a născut Jerry Lewis (nume la naștere: Joseph Levitch), comic, actor, cântăreț, regizor de film, producător și scenarist american (m. 2017)

– 1928: S-a născut Christa Ludwig, mezzosoprană germană (m. 2021)

– 1929: S-a născut Celina González, cântăreaţă şi compozitoare cubaneză (m. 2015). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 1930: S-a născut pianistul şi compozitorul american de jazz Tommy Flanagan; a cântat în compania unor personalităţi ale genului, precum John Coltrane, Miles Davis, Ella Fitzgerald (m. 2001)

– 1934: S-a născut Sir Roger Norrington, dirijor englez

– 1935: S-a născut mezzosoprana spaniolă Teresa Berganza

– 1940: A murit scriitoarea suedeză Selma Lagerlöf; prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru literatură pe 1909 (n. 1858)

– 1941: S-a născut Bernardo Bertolucci, regizor de film, scenarist, producător și poet italian; personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum „Ultimul tango la Paris” şi „Ultimul împărat” (m. 2018)

– 1952: S-a născut actorul american Irwin Keyes (m. 2015) – 70 de ani

– 1953: S-a născut programatorul american Richard Matthew Stallman; mare susţinător al „software-ului liber”, a fondat Free Software Foundation şi a dezvoltat colecţia de compilatoare GNU

– 1959: S-a născut politicianul norvegian Jens Stoltenberg, secretar general al NATO (din 1.X.2014); fost premier al Norvegiei timp de trei mandate (2000 – 2001, 2005 – 2009 şi 2009 – 2013); Stoltenberg i-a succedat la conducerea NATO danezului Anders Fogh Rasmussen

– 1968: A murit compozitorul italian Mario Castelnuovo-Tedesco (n. 1895)

– 1977: S-a născut Monica Cruz Sanchez, actriţă, dansatoare şi model de origine spaniolă – 45 de ani

– 1979: A murit Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 aug. 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (n. 1888)

– 1985: S-a născut Colin O’Brady, sportiv profesionist de anduranță și aventurier american; primul om din lume care a traversat Antarctica singur şi fără asistenţă (2018); în 2016 el a escaladat cei mai înalţi munţi de pe cele şapte continente, inclusiv Everestul, în 132 de zile, fapt care l-a făcut să devină cel mai rapid „alpinist care a cucerit cele şapte piscuri”

– 1998: A murit Sir Derek H.R. Barton, chimist englez; a contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu de studiu în chimia organică, analiza conformaţională; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1969, împreună cu norvegianul Odd Hassel (n. 1918)

– 2002: A murit Monseniorul Isaías Duarte Cancino, preot catolic columbian, care din 1995 până în ziua morții sale a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Cali (n. 1939) – 20 de ani

– 2008: A murit Mihai Dolgan, compozitor şi interpret de muzică uşoară din R. Moldova (n. 1942)

– 2013: A murit actorul britanic de film Frank Thornton (n. 1921)

– 2015: A murit compozitorul şi pianistul american Don Robertson (n. 1922)

– 2016: A murit Alexander Esenin-Volpin poet, filosof şi matematician rus; disident, unul dintre liderii mişcării pentru drepturile omului în URSS; fiul poetului Serghei Esenin (n. 1924)

– 2020: A murit actorul american de film și televiziune Stuart Maxwell Whitman (n. 1928)

Calendarul zilei – 15 martie

Publicat de Codrin RAITA, 15 martie 2022, 05:00 / actualizat: 15 martie 2022, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 15 martie

* Se împlinesc 610 ani (1412) de la încheierea acordului secret de la Lublau dintre Polonia şi Ungaria, care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal credincios al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru cel Bun şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon apărându-i de turci pe Poloni, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau

* Cu 149 de ani în urmă (1873) apărea Legea organică prin care erau fixate atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate (15/27)

* Acum 146 de ani (1876) apărea, la Bucureşti, ziarul „Timpul” (1876-1884, 1889-1900 şi 1919-1922), al Partidului Conservator. Fondat de Grigore H. Grandea, i-a avut printre redactorii celebri pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale (15/27)

* Se împlinesc 130 de ani (1892) de la patentarea primei scări rulante din SUA, la Galeria Old Iron din Coney Island, New York, inventată, în 1891, de Jesse W. Reno (n. 1861 – m. 1947). Această invenţie a fost denumită „lift înclinat”, o scară rulantă anterioară acesteia, numită „scară rotativă”, fiind inventată de Nathan Ames, şi patentată la 9 martie 1859, dar niciodată construită

* În urmă cu 123 de ani (1899) avea loc premiera piesei istorice „Cezar şi Cleopatra” („Caesar and Cleopatra”), de George Bernard Shaw

* Acum 107 ani (1915) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a „Simfoniei a II-a în La major op. 17” de George Enescu

* În urmă cu 83 de ani (1939), ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia şi a anexării acesteia de către Germania, în România s-a decretat mobilizarea Armatei. Pe întreg teritoriul ţării au avut loc, în perioada 15-30 martie, manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei

* Acum 68 de ani (1954) avea loc debutul programelor emise de Studioul teritorial Cluj al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Cluj şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Craiova, Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara)

* Cu 67 de ani în urmă (1955) avea loc transmiterea primei emisiuni în limba spaniolă a Radiodifuziunii din România. La conducerea de atunci a secţiei din cadrul Redacţiei Emisiunilor Politice pentru Străinătate se afla Hortensia Vallejo Roman, cetăţean spaniol, refugiată politic în urma Războiului Civil Spaniol, care era căsătorită în România cu omul politic Walter Roman. Emisiunea în limba spaniolă dura 30 de minute şi conţinea un buletin de ştiri de 10 minute, două comentarii pe teme de politică internă şi externă, dar şi câteva informaţii despre situaţia internă a României, iar muzica românească juca şi ea un rol important

* Acum 66 de ani (1956) România a stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, cu Birmania (azi Uniunea Myanmar). România şi Birmania au ridicat nivelul reprezentării lor diplomatice la rang de ambasadă la data de 3 ianuarie 1962. Până în 1989 au existat mai multe contacte politice la nivel înalt, iar ulterior acestei perioade contactele politice au avut caracter sporadic. Reprezentarea diplomatică şi consulară în Myanmar este asigurată de Ambasada României la Beijing. Reprezentarea diplomatică şi consulară în România este asigurată de Ambasada Republicii Uniunii Myanmar la Roma

* Tot acum 66 de ani avea loc prima reprezentaţie a operetei „My Fair Lady” de Frederick Lowe, la „Mark Hellinger Theatre” din New York. Libretul, după piesa „Pygmalion” de Bernard Shaw, este semnat de Alan Jay Lerner

* În urmă cu 32 de ani (1990), între 15 şi 18 martie, la aniversarea Revoluţiei maghiare de la 1848, în oraşele din Transilvania au avut loc manifestații antiromâneşti, care au culminat cu evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureş, din perioada 19 – 20 martie

* Acum 31 de ani (1991) a luat fiinţă Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţă şi activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu. La 15 martie 1991, în Aula Academiei Române, după un simpozion internaţional dedicat lui Nicolae Titulescu, eminente personalităţi politice, diplomatice şi ştiinţifice din zece ţări ale continentului nostru, au iniţiat şi subscris constituirea Fundaţiei Europene Titulescu. Președinte: Adrian Năstase

* În urmă cu 16 ani (2006) avea loc înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului al ONU (CDO) în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251, adoptată la această dată. A început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate. Principalul obiectiv al CDO este promovarea respectului universal pentru drepturile omului şi examinarea situaţiilor de încălcare a drepturilor omului la nivel global. România a fost membru al CDO în perioadele iun. 2006 – iun. 2008 şi iun. 2011 – dec. 2014 şi a deţinut preşedinţia CDO în perioada 19 iunie 2007 – 18 iunie 2008. La data de 20 mai 2011, în cadrul alegerilor desfăşurate în reuniunea plenară a Adunării Generale a ONU, România a fost aleasă pentru a doua oară membru al CDO, pentru perioada 2011-2014

* Cu 11 ani în urmă (2011) au avut loc amplele manifestaţii antiguvernamentale în cadrul Conflictului civil sirian, pornit în contextul creat de „Primăvara Arabă”. În data de 26 ianuarie 2011 au început demonstraţiile în care protestatarii cereau libertate politică şi eliberare de sub regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad şi de sub hegemonia membrilor sectei alawite. Manifestaţiile de masă, împotriva cărora regimul a reacţionat cu focuri de arme, arestări şi bombardamente focalizate pe cartierele şi localităţile rebele, s-au transformat cu timpul într-un adevărat război civil, care a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie

Aniversări – Comemorări

– Se deschide oficial „Luna Pădurii” (15 martie – 15 aprilie); manifestările organizate în această perioadă îşi propun să sensibilizeze atât publicul, cât şi factorii decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic  . NOTĂ: Din 2017 a fost instituită, pe 25 martie, și „Ziua naţională a pădurilor”, ce are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare

– 1831: S-a născut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg şi publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre comisarii pentru propagandă ai Revoluţiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (m. 1882)

– 1886: S-a născut tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (m. 1977)

– 1915‎: S-a născut (la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova) Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

– 1919: S-a născut Ionel V. Săndulescu, om politic liberal şi scriitor (m. 1993)

– 1919: A murit Oprea Demetrescu, compozitor, dirijor; a editat prima revistă muzicală în limba română („Musicul Român”, 1861) (n. 1831)

– 1925: S-a născut arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (m. 2012)

– 1933: S-a născut tenorul Octavian Naghiu (m. 2015)

– 1940: A murit Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (n. 1890)

– 1942: A murit Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet şi traducător; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (n. 1878) – 80 de ani

– 1944: S-a născut sculptorul monumentalist Mihai Istudor (m. 2015)

– 1949: A murit scriitorul Gheorghe Brăescu (n. 1871)

– 1951: S-a născut Viorela Filip, interpretă de muzică uşoară, textieră, compozitoare şi profesoară

– 1957: S-a născut medicul şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc, cel mai cunoscut chirurg din Constanța (m. 2020) – 65 de ani

– 1964: S-a născut pictorul Ion Mihalache

– 1977: A murit Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator satiric, epigramist şi traducător (n. 1892) – 45 de ani

– 1980: S-a născut Cristian Măcelaru, unul dintre cei mai reprezentativi dirijori români ai momentului în Statele Unite și Europa

– 1986: A murit actorul Alexandru Giugaru (n. 1897)

– 2007: A murit (la Paris, unde se stabilise) pictorul, sculptorul şi decoratorul Ion Nicodim (n. 1932) – 15 ani

– 2015: A murit Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (n. 1944)

– 2015: A murit Alexandru Vlad (pseudonimul lui Alexandru Sarca), eseist, nuvelist, poet, prozator, publicist şi traducător (n. 1950)

– 2015: A murit pianista şi profesoara Silvia Totan (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (n. 1949)

– 2020: A murit tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor economiei și finanțelor din UE (ECOFIN)

– Budapesta: Prim-ministrul ungar Viktor Orban ţine un discurs în Piaţa Kossuth din faţa clădirii Parlamentului în această după-amiază pentru a marca sărbătoarea naţională de la această dată, când se aniversează revoluţia din 1848-1849

– Budapesta: Manifestații pro și contra premierului Orban, înaintea alegerilor din aprilie

– Paris: Reuniunea extraordinară a Consiliului Executiv al UNESCO pentru a evalua consecinţele invaziei ruse asupra şcolilor, universităţilor, lăcaşurilor de cult, memoriale ale Holocaustului, infrastructurilor de comunicaţie

– Mogadishu, Somalia: Data limită pentru alegerea Camerei inferioare a Parlamentului

– Wolfsburg, Germania: Compania Volkswagen anunţă datele pentru anul 2021

– Londra: Sunt prezentate cifrele angajării și șomajului pentru luna ianuarie

– Washington: Reuniunea Comitetului de politică monetară al Fed (15 – 16 mar.)

– San Francisco, SUA: Redeschiderea birourilor Twitter și începerea întoarcerii angajaților la birou

– Budapesta: Banca Naţională a Ungariei deschide Muzeul Banilor şi Centrul pentru Vizitatori, în fosta clădire a Palatului Poştelor din Piaţa Széll Kálmán. La Muzeul Banilor, vizitatorii vor putea explora lumea banilor într-un mod experienţial şi interactiv, cu 58 de instalaţii (cum ar fi proiectarea bancnotelor, realizarea lingourilor de aur sau roboţii muzeului banilor) şi aproape 2.000 de opere de artă. Atracţiile vor fi legate de un joc în care activele virtuale colectate de vizitatori în timpul vizitării muzeului pot fi schimbate cu un cadou la sfârşitul expoziţiei

– Amsterdam: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a 16-imilor de finală: Ajax Amsterdam (Olanda) – Benfica (Portugalia)

– Manchester: Fotbal – Liga Campionilor, manșa secundă a 16-imilor de finală: Manchester United (Anglia) – Atlético Madrid (Spania)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Asistenţei Sociale”, sărbătorită, în fiecare an, în a treia zi de marţi a lunii martie; în această zi, asistenţii sociali din întreaga lume derulează activităţi prin care promovează profesia de asistent social şi îşi fac vizibilă contribuţia la dezvoltarea socială şi economică a familiilor şi a comunităţilor în care lucrează. Marcarea acestei zile a fost lansată de Federaţia Internaţională a Asistenţilor Sociali în anul 1983 şi ulterior de organizaţii precum Asociaţia Internaţională a Şcolilor de Asistenţi Sociali. Tema de anul acesta este: „Co-construirea unei noi lumi eco-sociale: să nu lăsăm pe nimeni în urmă”

– „Ziua Internațională a Discursului” („World Speech Day”), sărbătorită, din 2016, în peste 100 de țări de pe glob şi lansată de Simon Gibson în 2015, la Forumul Democrației de la Atena, în urma efortului acestuia de a construi o bază gratuită de discursuri contemporane și istorice; prin această zi se sărbătoreşte puterea discursului de a aduce comunități împreună, de a inspira, de a împărtăși idei și emoții și în cele din urmă de a transforma vieți

– „Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor” reprezintă o şansă de a cere factorilor de decizie respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor şi de a protesta faţă de abuzurile şi nedreptăţile sociale care subminează aceste drepturi. Consumatorul are dreptul de a alege, de a fi informat, de a nu fi înşelat, dreptul de a fi despăgubit şi dreptul de asociere. Ziua a fost stabilită în 1985 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată „Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Momentul naşterii mişcării mondiale privind protecţia consumatorilor îl reprezintă, de fapt, data de 15 martie 1962 ( – 60 de ani), când John Fitzgerald Kennedy, preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, a rostit în Congres un mesaj legat de drepturile consumatorilor. În România ziua este marcată din 1991; în august 1992 a fost adoptată Legea de bază în domeniul protecţiei consumatorilor prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992

– „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”; sărbătoare naţională în Ungaria, adusă drept omagiu eroilor Revoluţiei din 1848; la 15 martie 1848, izbucnea, la Budapesta, Revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice

– „Ziua Mondială de Acţiune împotriva Vânării Focilor” (denumită uneori și „Ziua internațională împotriva vânătorii de foci canadiene”). Vânătoarea comercială de foci se practică în prezent în opt țări: Canada, Groenlanda, Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda, Rusia și Namibia. Cea mai mare parte a vânătorii de foci din lume are loc în Canada, care a devenit centrul unei dezbateri aprinse din cauza amplorii acțiunilor. Deși există unele norme și reglementări, vânătoarea ilegală de foci are loc în continuare, aceasta ducând la reducerea populației de foci. Această zi internațională de acțiune are drept scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema vânătorii ilegale de foci și importanța conservării focilor. Una dintre primele organizații fondate pentru a opri vânătoarea comercială de foci a fost Fondul internațional pentru bunăstarea animalelor (IFAW), cu sediul în Canada. IFAW a fost fondată în 1969 și de atunci activează pentru a opri vânătoarea de foci. Una dintre cele mai mari victorii ale acestei bătălii a fost interdicția Uniunii Europene de a importa, exporta și vinde produse din carne de focă

– 1794: S-a născut Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1876)

– 1830: S-a născut scriitorul german Paul Heyse (numele complet: Paul Johann Ludwig von Heyse); contribuţii majore în evoluţia nuvelei; Premiul Nobel pentru literatură pe 1910 (m. 1914)

– 1842: A murit Luigi Cherubini, compozitor francez, de origine italiană (n. 1760) – 180 de ani

– 1854: S-a născut Emil von Behring, medic şi bacteriolog german; unul dintre creatorii seroterapiei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1901 (m. 1917)

– 1898: A murit Henry Bessemer, inginer, inventator şi industriaş englez, pionier al producţiei de masă a oţelurilor (n. 1813)

– 1918: A murit compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (n. 1893)

– 1920: S-a născut Donnall Thomas, medic și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu Joseph E. Murray, pentru contribuţii la dezvoltarea transplantului de măduvă ca tratament de succes pentru leucemie și alte boli de sânge (m. 2012)

– 1924: S-a născut Iuri Bondarev, scriitor, critic literar şi scenarist rus (m. 2020)

– 1927: S-a născut soprana spaniolă Consuelo Rubio (m. 1981) – 95 de ani

– 1930: S-a născut fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; Premiul Nobel pentru fizică pe 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (m. 2019)

– 1933: S-a născut cineastul francez Philippe de Broca (m. 2004)

– 1942: S-a născut soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (m. 2011) – 80 de ani

– 1947: A murit Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (n. 1884) – 75 de ani

– 1962: A murit fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică pe 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (n. 1892) – 60 de ani

– 1968: S-a născut cântăreaţa italiană Sabrina (Salerno)

– 1975: A murit Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (n. 1906, la Smyrna, actualmente Izmir)

– 1977: A murit Hubert Aquin, scriitor, eseist, regizor, redactor şi activist politic canadian (n. 1929) – 45 de ani

– 1981: A murit regizorul francez de film René Clair (pe numele real René-Lucien Chomette) (n. 1898)

– 1997: A murit Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (n. 1908, la Pecs/Ungaria) – 25 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1906

– 2004: A murit John Pople, chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1998 (n. 1925)

– 2004: A murit actorul francez de film Philippe Lemaire (n. 1927)

– 2017: A murit poetul, cântăreţul şi compozitorul polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist (n. 1941) – 5 ani

– 2020: A murit arhitectul, profesorul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una din personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene ale secolului al XX-lea (n. 1927)

Calendarul zilei – 14 martie

Publicat de Codrin RAITA, 14 martie 2022, 05:00 / actualizat: 15 martie 2022, 15:25

S-a întâmplat într-o zi de 14 martie

* Se împlinesc 185 de ani (1837) de când apărea, la Iaşi, cu întreruperi, până în septembrie 1838, „Alăuta românească” (supliment al ziarului „Albina românească”), sub redacţia lui Gheorghe Asachi, apoi a lui Mihail Kogălniceanu, prima revistă literară din Moldova (14/26)

* Cu 141 de ani în urmă (1881) Parlamentul vota Legea prin care România devenea regat. Prinţul Carol I a primit pentru sine şi pentru urmaşii săi titlul de rege al Românei, fiind încoronat la 10/22 mai 1881. În urma proclamării regatului, România şi-a consolidat poziţia în sistemul relaţiilor internaţionale, în special în Europa, dând, în acelaşi timp, un impuls mişcării de emancipare naţională a românilor de dincolo de Carpaţi (14/26)

* Acum 127 de ani (1895) era inaugurat Palatul Fundaţiei Universitare „Carol I”, în prezenţa regelui. Edificiul, construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, a devenit, la 12 iulie 1948, instituţie de stat numită Biblioteca Centrală Universitară. După evenimentele din decembrie 1989, când construcţia a fost avariată şi un important fond de carte a fost distrus, biblioteca a fost reconstruită şi dată în folosinţă în noiembrie 2001

* În urmă cu 56 de ani (1966) avea loc premiera filmului „Răscoala”, în regia lui Mircea Mureşan, după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu (în distribuţie: Ilarion Ciobanu, Nicolae Secăreanu, Ion Besoiu, Emil Botta). În acelaşi an, filmului i s-a decernat premiul pentru „Opera prima” la Festivalul de la Cannes

* Acum 32 de ani (1990) era constituită Societatea Română de Criminologie şi Criminalistică, cu un important rol în cunoaşterea fenomenului criminalităţii din România, prin elaborarea unor studii specifice de diagnoză şi prognoză. Prin sentinţa civilă 1182 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti s-a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a Societăţii Române de Criminologie şi Criminalistică, în acelaşi an, SRCC devenind membru al Societăţii Internaţionale de Criminologie

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când a fost înființată Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe. Fondată de un grup de intelectuali, Liga a contribuit de-a lungul timpului la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Spiritualităţii Româneşti, Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi la canonizarea mitropolitului Andrei Şaguna

* Tot 30 de ani se împlinesc (1992) de la ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu (1882-1941), la Biserica „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului, respectându-se, astfel, dorinţa testamentară a marelui om politic şi diplomat, care a murit în Franţa, de a fi îngropat în România, la Braşov

* Cu 9 ani în urmă (2013) Adunarea Naţională Populară a Chinei (ANP) l-a ales pe secretarul general, Xi Jinping, ca noul preşedinte al Republicii Populare Chineze, succedându-l în funcţie pe Hu Jintao. La data de 11 martie 2018, parlamenentarii chinezi au votat, aproape în unanimitate (cu doar două persoane care s-au opus, trei care s-au abținut și un vot invalidat), amendamentul constituțional care permite președintelui Xi Jinping să aibă un număr nelimitat de mandate pe viață

Aniversări – Comemorări

– 1854: S-a născut Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; supranumit „poetul rondelurilor”, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1920)

– 1857: A murit poetul Alexandru Sihleanu; volumul „Armonii intime”, apărut cu două luni înaintea morţii sale premature, dezvăluie o poezie romantică de factură byroniană, cu vocaţia cosmicului şi a fantasticului, anticipând motive eminesciene (n. 1834) – 165 de ani

– 1879: S-a născut pictoriţa Cecilia Cuţescu-Storck, prima femeie din România care a realizat pictură murală (holul Băncii Marmorosch-Blank, lucrările numite „Industrie, agricultură şi comerţ” şi “Istoria negoţului român” de la Academia de Ştiinţe Economice); din 1916, a devenit profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti, devenind astfel prima femeie din Europa care a îndeplinit această funcție la o instituție de învățământ de stat (m. 1969)

– 1897, 14/27: S-a născut medicul Ionel S. Pavel; fondator şi director (1948-1967) al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti; unul dintre iniţiatorii studiilor sistematice de hepatologie şi diabetologie clinică în România; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1991) – 125 de ani

– 1908, 14/27: S-a născut fizicianul Şerban (Florentin) Ţiţeica; întemeietor al şcolii româneşti de fizică teoretică, a studiat, cu precădere, termodinamica, mecanica cuantică şi fizica atomică; fiul matematicianului Gheorghe Ţiţeica; membru al Academiei Române, vicepreşedinte (1963-1985) şi vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte (1975-1976) al acestui for (m. 1985). NOTĂ: Unele surse menționează decesul în anul 1986

– 1911: S-a născut (la Mănăstirea Horecii/Cernăuţi, azi în Ucraina) George Drumur (pseudonimul literar al lui George Pavelescu), poet, publicist, muzicolog şi traducător (a tradus din literatura rusă, din lirica germană, cehă şi slovacă) (m. 1992)

– 1919: S-a născut Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat şi om politic liberal; deţinut politic în perioada 1959-1964 (m. 2005)

– 1920: S-a născut Pavel P. Bellu, poet, prozator şi eseist (m. 1988)

– 1924: S-a născut geologul și profesorul Marcian (David) Bleahu, întemeietorul carstologiei şi speologiei fizice româneşti; întemeietorul şi organizatorul Muzeului de Geologie; fondator al Mişcării Ecologiste din România (1990); ministru al mediului (iunie 1990 – octombrie 1992); senator pe listele Federaţiei Ecologiste din România în legislatura 1996-2000; preşedinte de onoare al Partidului Verde; unul din fondatorii Universităţii Ecologice Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române din 2018 (m. 2019)

– 1928: S-a născut Petre Mihăescu, compozitor (autor a numeroase şlagăre), solist şi dirijor (la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”) (m. 2011)

– 1929: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) actorul de teatru şi film Iurie Darie (m. 2012)

– 1930: S-a născut medicul chirurg pediatru Alexandru Pesamosca; unul din marile nume din istoria chirurgiei româneşti, care a rezolvat un număr foarte mare de cazuri (aproape 50.000), inclusiv în chirurgia plastică pediatrică (fără să fie chirurg plastic) şi în domeniul malformaţiilor congenitale ale copilului, indiferent de tipul malformaţiei; unele dintre operaţiile efectuate au constituit premiere mondiale (m. 2011)

– 1931: S-a născut actorul Aurel Giurumia (m. 2004)

– 1933: S-a născut Alexandru Popescu – Mihăeşti, profesor universitar doctor, filolog, lingvist, psihopedagog, scriitor şi publicist (m. 2021)

– 1938: S-a născut regizoarea de film Ada Pistiner; a realizat filme documentare şi video; între anii 1986 şi 1989 a locuit în Israel

– 1940: S-a născut Luminița Cazacu, regizor, scenarist și scenograf de film de animație (m. 2011, la Paris)

– 1945: A murit Ion Rădulescu-Pogoneanu, critic şi istoric literar, pedagog; a manifestat o preocupare constantă pentru literatură, cu interes special faţă de scriitorii de la „Junimea” şi „Convorbiri literare”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1870)

– 1946: S-a născut actriţa de teatru şi film Carmen Galin (m. 2020)

– 1955: S-a născut Marta Petreu (pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic, născută Rodica Marta Crişan), poetă, eseistă, profesor emerit şi editor

– 1965: A murit inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof.ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (n. 1883)

– 1972: A murit medicul Ioan Enescu; considerat unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1884) – 50 de ani

– 1989: A murit Dumitru Florea-Rarişte, poet, publicist şi traducător (n. 1914)

– 1995: A murit soprana Magda Ianculescu (n. 1929)

– 1995: A murit istoricul literar şi cercetătorul Gheorghe Hrimiuc-Toporaș (n. 1947)

– 2012: A murit istoricul Şerban Rădulescu-Zoner; deţinut politic între anii 1959 şi 1962; deputat în două legislaturi (1992-2000); fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006) (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete (n. 1952) – 5 ani

– 2019: A murit doctorul și profesorul George Litarczek, „părintele fondator” al specializării Anestezie – Terapie Intensivă din România şi unul dintre „pionierii” ei la nivel mondial; a pus la punct metoda hipotermiei ce a fost folosită în intervenţiile pe cord deschis; membru de onoare al Academiei Române din 2017 (n. 1925, la Boston, SUA, din părinţi români)

– 2021: A murit scriitoarea Aurora Cornu; prima soţie a lui Marin Preda; stabilită la Paris din 1965 (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor economiei și finanțelor din zona euro (Eurogrup)

– Londra: Regina Elisabeta a II-a urmează să participe la o ceremonie dedicată ţărilor din Commonwealth

– Strasburg: Sesiune plenară extraordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) privind Ucraina

– Stockholm: Prezentarea raportului Sipri privind exporturile de arme

– Geneva: Audierea cu ușile închise a candidaților pentru postul de director general al Organizației Internaționale a Muncii (14 – 15 mar.)

– Oslo, Norvegia: „Exercise Cold Response 2022”, cele mai mari manevre militare ale trupelor NATO în Arctica de la sfârșitul Războiului Rece  (14 mar. – 1 apr.)

– Hong Kong: Procesul lui Jimmy Lai și alți doi lideri ai „Next Digital”

– Settat, Maroc: Reluarea procesului a patru profesori universitari acuzați de șantaj sexual pentru note bune

– Milano: Prada, compania italiană de modă prezintă rezultate anuale 2021

– Franţa: Sunt îndeplinite condiţiile pentru o nouă fază de relaxare a măsurilor, astfel că se suspendă aplicarea obligativităţii permisului de vaccinare căt şi purtarea măştii sanitare în toate spaţiile, cu excepţia transportului în comun. Paşaportul sanitar va rămâne totuşi în vigoare în unităţile medicale, precum spitale şi aziluri pentru vârstnici, la fel şi obligativitatea de vaccinare anti-COVID-19, care se va aplica personalului medical

– Montreal: Sfârșitul restricției de prezentarea a pașaportului pentru vaccinul Covid-19, în Quebec

– New York: Concert caritabil pentru Ucraina susţinut de Orchestra şi Corul de la Metropolitan Opera, sub conducerea dirijorului canadian Yannick Nézet-Séguin, ale cărui fonduri vor fi donate ‘activităţilor de asistenţă’ din această ţară copleşită de război. Concertul va fi retransmis pe calea undelor de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU) şi de Radioul public NPR (National Public Radio) din Statele Unite

– Budapesta: Are loc tradiţionala ceremonie de decernare a premiilor de stat Kossuth şi Szechenyi, în ajunul aniversării revoluţiei din 1848-1849

sărbătorii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Commonwealth-ului”; marcată din 1977 ( – 45 de ani), anual, în a doua zi de luni din martie

– „Ziua Mondială a Numărului Pi” (Pi Day); în această zi, în şcoli din întreaga lume, elevi şi profesori, folosind ca pretext celebrul număr, iau parte la tot felul de concursuri în cadrul cărora trebuie să calculeze cât mai multe zecimale ale acestui număr

– „Ziua Internaţională a Râurilor” sau „Ziua Internațională de Acțiune împotriva marilor Baraje și de Protejare a Râurilor” („The International Day of Action Against Dams and For Rivers, Water and Life”) a fost proclamată de participanții la prima reuniune internațională a persoanelor afectate de baraje, în martie 1997, în Curitiba, Brazilia. Marcarea acestei zile își propune să atragă atenția asupra efectelor distructive pe care marile proiecte le au asupra calității apei, să contribuie la recuperarea sănătății bazinelor hidrografice și la dezvoltarea unei strategii privind gestionarea durabilă și echitabilă a râurilor

– 1471: A murit Sir Thomas Malory, scriitor englez, autorul operei „Moartea regelui Arthur” (n. 1405)

– 1681: S-a născut Georg Philipp Telemann, compozitor, dirijor, organist şi scriitor german (m. 1767)

– 1804: S-a născut Johann Strauss-tatăl, compozitor, violonist şi dirijor austriac (m. 1849)

– 1820: S-a născut Victor-Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (m. 1878)

– 1847: S-a născut poetul şi dramaturgul brazilian Antonio de Castro Alves, unul dintre cei mai importanți autori brazilieni ai secolului al XIX-lea (m. 1871) – 175 de ani

– 1853: S-a născut pictorul simbolist elveţian Ferdinand Hodler (m. 1918)

– 1854: S-a născut Paul Ehrlich, chimist şi serolog german; lucrări de pionierat în hematologie, imunologie şi chimioterapie; a descoperit Salvarsanul, considerat a fi primul antibiotic din lume; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1915)

– 1879: S-a născut fizicianul german Albert Einstein, emigrat în SUA (în 1933), unde a primit cetăţenia în 1940; autorul teoriei relativităţii restrânse, care stă la baza electrodinamicii relativiste şi al teoriei relativităţii generalizate; Premiul Nobel pentru fizică pe 1921 (m. 1955)

– 1882: S-a născut matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski; considerat creatorul şcolii matematice în Polonia; în anul 1932 a predat la Facultatea de Ştiinţe din Cluj; membru corespondent (1932) şi apoi membru de onoare străin (1934) al Academiei Române (m. 1969) – 140 de ani

– 1883: A murit Karl Marx, teoretician social şi economist german; fondatorul mişcării comuniste, al cărei program l-a elaborat împreună cu conaţionalul său Friedrich Engels, în 1848, în „Manifestul Partidului Comunist”; organizator şi lider al Internaţionalei I; pornind de la ideea de dialectică derivată din Hegel, a formulat, împreună cu Engels, bazele materialismului istoric; fondator al socialismului ştiinţific şi al economiei politice ştiinţifice; concepţiile sale filosofice, economice şi istorice au influenţat puternic societatea secolului al XX-lea (n. 1818)

– 1905: S-a născut filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (m. 1983)

– 1932: A murit George Eastman, inventator şi industriaş american; a realizat şi utilizat pentru prima oară, în 1878, plăcile de bromură gelatinoasă de argint în domeniul tehnicii fotografice; a inventat, în 1888, aparatul de fotografiat „Kodak”, iar în 1889 a brevetat filmul transparent de nitroceluloză; în 1892 a fondat „Eastman Kodak Company” (n. 1854) – 90 de ani

– 1932: A murit Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (n. 1861) – 90 de ani

– 1933: S-a născut actorul de film, producătorul şi scriitorul britanic Sir Michael Caine (numele real: Maurice Joseph Micklewhite)

– 1933: S-a născut Quincy Jones, cântăreţ, textier, compozitor, instrumentist (trompetist), producător, orchestrator american; mentor al unei întregi generaţii de artişti afro-americani; cunoscut în calitate de producător muzical al unor albume de succes lansate de Michael Jackson; deţine recordul de nominalizări la premiile Grammy (79), din care a câştigat 27 de trofee

– 1939: S-a născut Bertrand Blier, regizor francez de film (genul predilect – comedia neagră), scenarist, actor

– 1942: S-a născut (în Polonia) informaticianul, profesorul şi publicistul olandez Grzegorz Rozenberg; unul dintre fondatorii calculului natural – 80 de ani

– 1948: S-a născut Billy Crystal (nume la naştere: William Edward Crystal), actor, producător de film, scenarist, regizor, prezentator de televiziune, scriitor, cântăreţ şi comic american

– 1972: S-a născut actorul german Jens Harzer – 50 de ani

– 1983: A murit actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (n. 1927)

– 1997: S-a născut Simone Arianne Biles, cea mai decorată gimnastă din Statele Unite ale Americii – 25 de ani

– 1997: A murit Fred Zinnemann, regizor şi producător american de film, de origine austriacă (n. 1907) – 25 de ani

– 1999: A murit actorul de film american Kirk Alyn, interpretul rolului „Superman” din serialul tv. omonim difuzat între anii 1948 şi 1950 (n. 1910)

– 2006: A murit Lennart Georg Meri, scriitor, regizor şi politician estonian (a deţinut funcţia de preşedinte al Estoniei între anii 1992 şi 2001); a fost unul dintre conducătorii mişcării estoniene de independenţă faţă de URSS (n. 1929)

– 2010: A murit actorul american de film Peter Graves, cunoscut pentru personajul Jim Phelps din serialul de televiziune „Mission: Impossible”, difuzat între anii 1967 şi 1973 (n. 1926)

– 2012: A murit cântăreaţa de operă austro-suedeză Margareta Sjöstedt (n. 1923) – 10 ani

– 2012: A murit cineastul, romancierul şi documentaristul francez Pierre Schoendoerffer; membru fondator al academiei care decernează premiile César (n. 1928) – 10 ani

– 2016: A murit actorul italian Riccardo Garrone; cunoscut în Italia ca unul dintre marii protagonişti ai filmului de comedie (n. 1926)

– 2018: A murit Stephen Hawking, fizician, matematician și profesor englez; teoretician al originii universului și unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani; comunicator dedicat popularizării ştiinţei; din cauza unei boli degenerative (ALS) era imobilizat într-un scaun cu rotile și vorbea studenţilor prin intermediul computerului (n. 1942)

– 2018: A murit Liam O’Flynn, muzician irlandez, interpret la uilleann pipes (cimpoi irlandez); a reînviat cântecul tradițional irlandez (n. 1945)

Calendarul zilei – 13 martie

Publicat de Codrin RAITA, 13 martie 2022, 05:00 / actualizat: 15 martie 2022, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 13 martie

* Acum 564 de ani (1458) domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, reînnoia „tuturor braşovenilor şi tuturor negustorilor şi întregii Ţări a Bârsei” privilegiul pe care aceştia îl aveau de la Alexandru cel Bun. Astfel, s-a dezvoltat comerţul Moldovei cu Transilvania

* Se împlinesc 130 de ani (1892) de când conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român a definitivat textul „Memorandumului” redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu. Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată pe 28 mai 1892 de către liderii românilor din Transilvania împăratului austro-ungar Franz Josef, prin care se solicitau drepturi etnice egale cu ale populației maghiare și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. El a fost dus la Viena de către o delegație compusă din 237 de persoane. Franz Josef a trimis Memorandumul parlamentului de la Budapesta care l-a restituit conducătorului delegației (13/25 – 14/26)

* Acum 112 ani (1910) apărea, până în 1940, cu întreruperi, la Bucureşti, săptămânalul social-politic şi literar „Facla”, sub conducerea lui N. D. Cocea şi, apoi, a lui Ion Vinea

* Se împlinesc 105 ani (1917) de la semnarea Documentului de la Viena, de către Bethmann-Hollweg, cancelarul Germaniei şi contele Ottokar Czernin, ministrul de externe al Austro-Ungariei, act care prevedea anexarea României de către Austro-Ungaria, în caz de victorie a Puterilor Centrale, în Primul Război Mondial (13/26)

* În urmă cu 94 de ani (1928), la cinematograful bucureştean „Capitol”, a avut loc premiera filmului „Maiorul Mura”, în regia lui Ioan Timuş, singura peliculă care păstrează prezenţa pe ecran a lui George Timică (alături de Elvira Godeanu şi Jean Georgescu)

* Acum 86 de ani (1936) avea loc premiera tragediei lirice „Oedip” de George Enescu, pe scena „Operei Mari din Paris”. Libretul a fost scris de Edmond Fleg după tragedia greacă omonimă a lui Sofocle

* Cu 77 de ani în urmă (1945) s-a desfăşurat, la Cluj, şedinţa solemnă a Guvernului României (condus de dr. Petru Groza) cu ocazia restabilirii administraţiei româneşti în partea de nord a Transilvaniei (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), în prezenţa regelui Mihai I şi a lui Andrei Vîşinski, adjunctul ministrului sovietic de externe

* Acum 43 de ani (1979) intra în vigoare Sistemul Monetar European (SME), cu obiectivul de a crea „o zonă de stabilitate monetară” în Europa. Sistemul Monetar European s-a bazat pe menținerea cursurilor de schimb ale monedelor participante într-un interval restrâns. Această abordare complet nouă a reprezentat o coordonare fără precedent a politicilor monetare ale țărilor UE și a funcționat cu succes timp de peste un deceniu. Apoi, sub președinția lui Jacques Delors, care a condus Comisia Europeană între anii 1985 – 1995, guvernatorii băncilor centrale din țările UE au elaborat „Raportul Delors” privind modul în care ar putea fi realizată Uniunea Economică și Monetară (UEM). Raportul Delors propunea o perioadă de pregătire în trei etape pentru uniunea economică și monetară și pentru zona euro, care acoperea perioada 1990-1999. Liderii europeni au acceptat recomandările formulate în Raportul Delors. Noul tratat privind Uniunea Europeană, care conține dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a uniunii monetare, a fost convenit la Consiliul European de la Maastricht, din Țările de Jos, în decembrie 1991. După un deceniu de pregătiri, moneda euro a fost lansată la 1 ianuarie 1999

* În urmă cu 27 de ani (1995) România și Regatul Arabiei Saudite au stabilit relații diplomatice la rang de ambasadă. Ambasada României la Riad a fost deschisă în octombrie 1996, iar cea a Regatului Arabiei Saudite la Bucureşti în 2002

* Cu 26 de ani în urmă (1996) s-a desfăşurat, în localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, la iniţiativa SUA, prima reuniune internaţională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului şi continuării procesului de pace în Orientul Mijlociu

* Acum 26 de ani (1996) avea loc masacrul din Dunblane, care a avut loc la Școala Primară din oraș, aproape de Stirling, Scoția, Regatul Unit al Marii Britanii, când Thomas Hamilton a împușcat șaisprezece elevi și un profesor, și a rănit alte cincisprezece persoane, înainte de a se sinucide. A rămas până astăzi cel mai sângeros atac armat din istoria Regatului Unit al Marii Britanii. Dezbaterea publică ce a urmat masacrului s-a concentrat pe legile privind controlul armelor, conținând inclusiv petiții publice pentru interzicerea proprietății private a armelor și o anchetă oficială, care a dus la redactarea Raportului Cullen din 1996, realizat de lordul Cullen. Ca răspuns la această dezbatere, au fost adoptate noi legi privind armele de foc care interzic proprietatea privată a majorității armelor de foc din Regatul Unit

* Acum 9 ani (2013) era ales în Scaunul Pontifical Papa Francisc (cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio), cel de-al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice. Papa Francisc este primul papă neeuropean după Papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit. Acesta îi succede Papei Benedict al XVI-lea, care a renunţat la scaunul pontifical începând cu 28.II.2013

Aniversări – Comemorări

– Duminica Ortodoxiei (rânduită de Sfinţii Părinţi la Sinodul de la Constantinopol din 11.III.843, pentru a aminti biruinţa dreptei credinţe împotriva ereziilor şi rătăcirilor); se marchează în prima duminică a Postului Mare (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– 1865: S-a născut fizicianul Dragomir Hurmuzescu; fondator al învăţământului electrotehnic din România (a pus bazele primului laborator de electricitate din ţară, transformat apoi în Şcoala de Electricitate de pe lângă Universitatea din Iaşi – prima şcoală de fizică experimentală); ctitor al radiofoniei româneşti; în 1922, sub conducerea sa, a început să funcţioneze Societatea Română de Radiodifuziune (Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România), care la 1.XI.1928 difuza în eter prima emisiune cu anunţul: „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”, urmat de discursul preşedintelui Societăţii, Dragomir Hurmuzescu; era momentul ce inaugura, practic, postul naţional de radio din România; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1954)

– 1872: S-a născut Gheorghe T. Kirileanu, istoric literar, folclorist, memorialist şi editor; sub conducerea lui A. D. Xenopol a făcut numeroase cercetări socio-etnografice de teren; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1960) – 150 de ani

– 1875: A murit Ana Ipătescu, eroină a Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (n. 1805)

– 1881: S-a născut actorul Tony Bulandra (m. 1943)

– 1888: S-a născut Silviu Dragomir, istoric (contribuţii la istoria medie şi modernă a românilor) şi om politic (secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1.XII.1918; ministru în mai multe rânduri, între anii 1937 şi 1940); membru titular al Academiei Române din 1928 (m. 1962)

– 1891: S-a născut Felix Aderca (numele la naştere: Zelicu Froim Adercu), prozator, dramaturg, poet, eseist, estetician şi publicist (m. 1962)

– 1902: S-a născut baritonul Petre Ştefănescu-Goangă (m. 1973) – 120 de ani

– 1902: S-a născut David Prodan, istoric, bibliotecar şi profesor; cercetări fundamentale privind Transilvania medievală; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1992) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; stabilit iniţial în Franţa (1945-1956), apoi în SUA; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1986, Chicago/SUA) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse („Dicţionarul scriitorilor români”, vol. al II-lea, 1999, „Dicţionarul General al Literaturii Române” vol. al II-lea, 2005) dau ca dată de naştere 9 martie 1907, însă data reală a naşterii este 13.III.1907 (stil vechi 28.II), conform actului de naştere descoperit şi publicat de Constantin Popescu-Codem în Jurnal II, Humanitas 1993. Eliade şi-a „ales” ziua de 9 martie ca dată a naşterii pentru a-şi putea sărbători cu aceeaşi ocazie şi ziua numelui

– 1915: A murit tenorul Grigore Gabrielescu (n. 1859)

– 1916: S-a născut actriţa Cella Dima (m. 2000)

– 1933: S-a născut Sergiu Eremia, compozitor şi dirijor de fanfară (m. 2009)

– 1935: S-a născut Romulus Rusan, prozator, editor şi reporter; unul dintre membrii fondatori al organizaţiei neguvernamentale „Alianţa Civică”; a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului; fondator, împreună cu poeta şi soţia Ana Blandiana, al Memorialului de la Sighet (m. 2016)

– 1936: S-a născut Alexandra Indrieş (pe numele său real Gloria Barna şi, după căsătorie, Gloria Lillin), prozatoare şi critic literar; în 1956 a fost arestată şi închisă câteva luni pentru agitaţie politică (m. 1993)

– 1940: S-a născut Dragomir Horomnea, prozator, dramaturg şi publicist

– 1943: S-a născut matematicianul şi profesorul Constantin Năstăsescu; începută în 1965, încă din perioada studenţiei, activitatea sa ştiinţifică se concretizează în cercetări în domeniul categoriilor abeliene, al teoriei inelelor generalizate şi teoriei mulţimilor; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1952: S-a născut Cristian Hadji-Culea, regizor de teatru şi profesor; directorul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi (din 2006) – 70 de ani

– 1976: A murit Sergiu Dan, prozator şi traducător (n. 1903)

– 1979: A murit medicul militar dermatolog Scarlat Longhin; a urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general; a întreprins cercetări originale, fiind precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1899)

– 1996: A murit Valerian Zaharia (nume de botez: Vasile), episcop al Oradei între 1951 şi 1969, an când a fost forţat de comunişti să se pensioneze (n. 1905)

– 1997: A murit actriţa şi profesoara Beate Fredanov (n. 1913) – 25 de ani

– 1997: A murit Dan Constantinescu, poet şi traducător (n. 1921) – 25 de ani

– 2010: A murit teatrologul Michaela Tonitza Iordache; profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999); nepoata pictorului Nicolae Tonitza şi soţia actorului Ştefan Iordache (n. 1942)

– 2014: A murit Aureliu Manea, regizor de teatru, actor şi scriitor (n. 1945)

– 2015: A murit Maria Vicol, scrimeră, antrenor de scrimă şi arbitru internaţional la floretă; campioană mondială la scrimă şi medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice, este cea care a adus României prima medalie la o mare competiţie de scrimă (1956) (n. 1935)

– 2016: A murit unul dintre marii duhovnici ai zilelor noastre, Părintele Arhimandrit Neonil Ştefan, stareţul Sfintei Mănăstiri Frăsinei din judeţul Vâlcea vreme de 57 de ani (n. 1922)

– 2016: A murit poeta, traducătoarea şi prozatoarea Éva Lendvay (n. 1935)

– 2019, 13/14: A murit creatoarea de artă populară Adela Petre, deţinătoare a titlului UNESCO de „Tezaur Uman Viu” (din 2012); renumită pentru țesăturile din păr de capră realizate la război (n. 1929)

– 2020: A murit pictorul Iacob Gheorghe, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Pictură București (n. 1925)

– 2020: A murit jurnalistul Constantin Lambă, corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea, în perioada 1962 – 2006 (n. 1933)

– 2020: A murit actriţa de teatru şi film Carmen Galin (nme complet: Eugenia-Carmen Galin) (n. 1946)

– 2020: A murit Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1; fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Columbia: Alegeri parlamentare

– Londra: Cea de-a 75-a ediţie a galei de decernare a premiilor BAFTA prezentată de actriţa australiană Rebel Wilson – la Royal Albert Hall

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea naţională a statului Vatican; marchează urcarea în Scaunul Pontifical (la 13.III.2013) a Papei Francisc (născut Jorge Mario Bergoglio, pe 17.XII.1936, la Buenos Aires, într-o modestă familie de imigranţi italieni), cel de-al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice. NOTĂ: Papa Francisc este primul papă neeuropean după Papa Grigore al III-lea (731-741), deşi e născut din părinţi italieni, primul papă originar de pe continentul sud-american şi primul papă iezuit

– 1569: A murit Ludovic I de Bourbon, fondatorul casei de Condé, ramură a Casei de Bourbon (n. 1530)

– 1711: A murit Nicolas Boileau (Despréaux), scriitor francez (n. 1636)

– 1733, 13/24: S-a născut Joseph Priestley, chimist, fizician şi filosof englez; a descoperit oxigenul (la 1.VIII.1774), fenomenul de respiraţie la vegetale, hidrogenul sulfurat, etilena; studii în domeniul opticii şi electricităţii; liber cugetător, deist, partizan al Revoluţiei Franceze, a emigrat, în 1794, în SUA (m. 1804)

– 1855: S-a născut Percival Lowell, astronom american; a înființat observatorul astronomic omonim, „Lowell Observatory” din Flagstaff, Arizona, SUA (m. 1916)

– 1860: S-a născut compozitorul austriac Hugo Wolf (m. 1903)

– 1883: S-a născut compozitorul şi pianistul italian Enrico Toselli (m. 1926)

– 1884: S-a născut Sir Hugh Seymour Walpole, scriitor englez (m. 1941)

– 1899: S-a născut Pancio Vladigherov, pianist, compozitor şi pedagog bulgar (m. 1978)

– 1899: S-a născut John van Vleck, fizician american; laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Philip Anderson şi Nevill Francis Mott (m. 1980)

– 1900: S-a născut poetul grec Giorgos Seferis, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1963 (m. 1971)

– 1901: A murit Benjamin Harrison, al 23-lea președinte al SUA (1889-1893) (n. 1833)

– 1925: S-a născut regizorul argentinian Fernando Birri, părintele noului cinema latinoamerican (m. 2017)

– 1929: S-a născut Bill Cunningham, fotograf american de modă; a lucrat peste 40 de ani la cotidianul „New York Times” (m. 2016)

– 1936: A murit lingvistul german Hariton (Heyman) Tiktin; preocupat de limba română, a trăit o perioadă la Iaşi; a realizat o serie de lucrări de lingvistică românească („Studii de filologie românească”, „Gramatică română”, „Manual elementar de limbă română”) şi de lexicografie („Dicţionar româno-german”); membru de onoare străin al Academiei Române din 1919 (n. 1850)

– 1937: S-a născut Vladimir Makanin, prozator şi scenarist rus, considerat un maestru al literaturii contemporane din țara sa (m. 2017) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Neil Sedaka, interpret, compozitor, producător și pianist american

– 1942: S-a născut poetul palestinian Mahmoud Darwish, figură importantă a literaturii arabe contemporane (m. 2008) – 80 de ani

– 1949: S-a născut soprana americană Julia Migenes

– 1951: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul italian Carlo Vanzina, unul dintre inventatorii genului „cinepanettone” – un stil cinematografic popular, alcătuit din comedii fără mari pretenţii artistice, ignorate de criticii de specialitate dar adorate de publicul larg (m. 2018)

– 1962: S-a născut Ana Guţu, filolog, trăducător, profesor şi om politic din Republica Moldova; contribuţie semnificativă la recunoaşterea limbii române în calitate de limbă oficială a R. Moldova – 60 de ani

– 1971: A murit pictorul şi graficianul american Rockwell Kent (n. 1882)

– 1971: A murit dirijorul italian Piero Coppola (n. 1888)

– 1975: A murit Ivo Andrič, scriitor şi diplomat sârb; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1961 (n. 1892)

– 1987: A murit pianistul englez Gerald Moore (n. 1899) – 35 de ani

– 1990: A murit dirijorul german Karl Münchinger (n. 1915)

– 1996: A murit regizorul polonez Krzysztof Kieslowski, unul dintrei cei mai importanţi regizori al Poloniei din ultimele două decenii ale secolului al XX-lea (n. 1941)

– 2018: A murit Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (n. 1918)

Calendarul zilei – 12 martie

Publicat de Codrin RAITA, 12 martie 2022, 05:00 / actualizat: 15 martie 2022, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 12 martie

* Cu 184 de ani în urmă (1838) apărea, din iniţiativa şi sub conducerea iniţială a lui George Bariţiu, „Gazeta de Transilvania”, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania (1838-1946). Primul ziar politic și cultural al românilor din Transilvania, apare la Brașov, săptămânal (12 mart. 1838 – 30 dec. 1842, 2 iul 1858 – 30 dec. 1860, 13 oct. 1918 – 1 ian. 1945), bisăptămânal (4 ian. 1843 – 17 mart 1849, 1 dec. 1849 – 1 iul. 1858, 7 ian. 1861 – 30 dec. 1879), de trei ori pe săptămână (1 ian. 1880 – 1 apr. 1884), zilnic (4 apr. 1884 – 26 sept. 1917, 1939-1945, 1989). A apărut inițial sub titlul de „Gazeta de Transilvania”, cu sediul redacției în Casa Mureșenilor. De la 3 ianuarie 1849 s-a numit „Gazeta transilvană”, iar de la 1 decembrie 1849 „Gazeta Transilvaniei”. Între 1 ianuarie și 25 iunie 1838 a avut ca supliment „Foaie literară”, iar între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865 „Foaie pentru minte, inimă și literatură”- supliment cultural de sâmbătă și duminică. Situându-se pe poziții democratice patriotice și iluministe, publicația lui Barițiu a avut un rol important în lupta politică a românilor din Transilvania, solidară cu cercurile progresiste din principate

* Acum 174 de ani (1848) Simion Bărnuţiu redacta, la Sibiu, o proclamaţie, răspândită în mai multe centre ale Transilvaniei, prin care îi chema pe românii transilvăneni să se ridice la luptă pentru recunoaşterea lor ca naţiune politică, pentru convocarea unei adunări naţionale proprii şi pentru desfiinţarea iobăgiei (12/24)

* Cu 159 de ani în urmă (1863) era înfiinţată Agenţia diplomatică română de la Belgrad – Serbia (primul titular – Theodor Callimaki). Este prima agenţie diplomatică având caracter oficial înfiinţată de România, recunoscută atât de statul de reşedinţă, cât şi de celelalte state care aveau reprezentanţe la Belgrad (12/24)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când avea loc demisia Guvernului conservator prezidat de Gheorghe Gr. Cantacuzino. Ulterior, s-a format un Guvern liberal, în frunte cu Dimitrie A. Sturdza (cu I. I. C. Brătianu la Ministerul de Interne şi cu generalul Al. Averescu la Ministerul de Război), care-şi propunea rezolvarea gravei probleme agrare cu care se confrunta România şi care declanşase marea răscoală ţărănească (izbucnită în luna februarie) (12/25)

* Cu 109 ani în urmă (1913) era pusă piatra de temelie a Capital Hill, punctul central al viitorului oraş Canberra, proclamat formal capitală federală australiană (lucrările de construcţie, după planurile arhitectului american Walter Burley Griffin, au durat mai mulţi ani, Canberra devenind capitala Australiei abia în 1927)

* Acum 108 ani (1914), sculptorul Constantin Brâncuşi (1876 – 1957) deschidea prima expoziţie personală, la New York, în cadrul Photo Secession Gallery (12 martie – 1 aprilie). Expoziţia a fost organizată de Alfred Stieglitz şi Edward Steichen, fiind expuse opt opere de artă lucrate în marmură, lemn şi bronz

* Cu 92 de ani în urmă (1930) Mahatma Gandhi, părintele independenței Indiei, a condus un marș de 350 de kilometri spre litoralul Indiei, pentru a protesta alături de alți 50.000 de militanți față de monopolul britanic asupra sării, manifestaţia rămânând în istorie drept „Marșul Sării” și ducând la arestarea sa de către autoritățile engleze. Mulţi istorici consideră nu numai că acela a fost momentul în care a început procesul pentru independenţa Indiei, ci şi că, tot atunci, avea să fie demarată disoluţia sistemului colonial global. Marşul a durat până în data de 6 aprilie

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când Harry Truman (1884 – 1972), preşedinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1945 şi 1952, a prezentat, în mesajul adresat Congresului, programul politicii externe americane, cunoscut sub denumirea de „Doctrina Truman”. Această celebră doctrină politico-economică a facilitat intrarea capitalului american în unele ţări slăbite de război, fiind concretizată, din 1948, prin „Planul Marshall”

* Cu 49 de ani în urmă (1973) la Radiodifuziune a debutat Programul 3 pentru tineret (pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; şi 4,49 metri). După Revoluția din Decembrie ’89, Programul 3 şi-a reluat emisia la 12 februarie 1990, primind apoi numele de Radio Romania Tineret. Începând cu anul 1998, după o perioadă de interimat, în data de 1 decembrie, la conducerea Radio Tineret a fost numit actorul, regizorul și omul de radio Florian Pittiș (1943 – 2007). Postul România Tineret a fost înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș, fiind lansat la 16 noiembrie 2004, moment în care a devenit primul post public de radio din lume care emite exclusiv pe Internet. Postul Radio3Net poartă numele lui Florian Pittiș, din luna august 2007 (de la moartea actorului, la 5 august 2007)

* Acum 23 de ani (1999) avea loc ceremonia prin care s-a marcat intrarea în NATO a Poloniei, Cehiei şi Ungariei (la Independence, statul Missouri, la Biblioteca „Harry Truman”, construită în memoria preşedintelui american sub mandatul căruia a fost fondat NATO, în 1949). Miniştrii de externe din cele trei ţări au prezentat oficial instrumentele de aderare guvernului SUA, conform Cartei NATO

* Tot într-o zi de 12 martie, acum 22 ani (2000), în cadrul Anului jubiliar sfânt (în cursul unei ceremonii desfăşurate în Catedrala Sf. Petru din Vatican), printr-un gest istoric fără precedent, Papa Ioan Paul al II-lea şi membrii Curiei papale au cerut iertare, în numele Bisericii Catolice, pentru păcatele comise de-a lungul existenţei acesteia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Gărzii Naţionale de Mediu”; stabilită prin Ordinul nr. 224 din 27 februarie 2007 ( – 15 ani); este ziua în care a fost înfiinţată instituţia, în anul 2003

– 1878, 2/24: S-a născut Constantin Popovici, matematician (contribuţii în domeniul analizei matematice) şi astronom (a înfiinţat, în 1913, Observatorul astronomic din Iaşi); membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1956)

– 1897: S-a născut compozitorul Lucian Teodossiu (m. 1973) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Mansi Barberis (pe numele său adevărat Clemansa Barberis-Plăcințeanu), compozitoare, violonistă şi dirijoare; considerată prima femeie compozitor de muzică de operă din România; a compus muzică de teatru, muzică vocal-simfonică, şi muzică de cameră (m. 1986)

– 1909: S-a născut soprana Valentina Creţoiu (m. 2003)

– 1910: S-a născut generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor (m. 1975). NOTĂ: Unele surse menționează decesul în 1976

– 1912: S-a născut (la Târgu Neamţ) poetul canadian de origine română Irving Layton (numele la naştere: Israel Pincu Lazarovici) (m. 2006) – 110 ani

– 1925: S-a născut scriitorul Constantin Chiriţă (m. 1991)

– 1926: S-a născut soprana Elena Dima-Toroiman (m. 2010)

– 1927: S-a născut farmacistul, medicul şi profesorul Dumitru Dobrescu, deschizător de drumuri, creator de școală și de instituții în domeniul farmacologiei; autorul unor concepte originale precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia (1981) şi farmacologia ecologică (1993); autorul primului tratat de farmacologie homeopată din lume (2007) şi fondatorul unei noi ştiinţe medicale cu acest nume; fondatorul şi şeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (m. 2020) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Nicolae Tertulian (numele la naştere: Nathan Veinsrein), estetician, eseist şi critic literar, stabilit la Paris din anii ‘80 (m. 2019, la Suresnes – Hauts-de-Seine)

– 1932: S-a născut muzicologul Radu Gheciu; fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (m. 2003) – 90 de ani

– 1934: S-a născut lingvista și profesoara Maria Manoliu-Manea; contribuții semnificative în morfosintaxa romanică, semantică, analiza discursivă și lingvistica istorică; stabilită în SUA (din 1979); a desfășurat o prodigioasă activitate de promovare a valorilor românești din străinatate, în special din mediul academic, atât ca profesor la Universitatea Davis, California cât și ca Președinte al Academiei Româno-Americane; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993)

– 1935: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Ede (Eduard) Terényi (m. 2020)

– 1940: S-a născut Virgil Nemoianu, critic literar, teoretician, comparatist, eseist, filosof al culturii, traducător şi profesor; stabilit din 1977 în SUA

– 1941: S-a născut Mircea Anghelescu, critic şi istoric literar, filolog, paleograf şi profesor emerit

– 1946: S-a născut jurnalistul Teofil Octavian Cepraga (m. 2022)

– 1948: S-a născut istoricul Andrei Pippidi; preocupări de istorie medievală occidentală, medievală şi modernă sud-est europeană; autor de eseuri polemice pe teme istorice şi civice; fiul arheologului Dionisie Pippidi; membru corespondent, din 2012, al Academiei Române

– 1950: S-a născut compozitorul şi solistul vocal George Nicolescu

– 1950: S-a născut Irina Coroiu, critic de teatru şi film (m. 2004)

– 1950: S-a născut jurnalist Florin Condurăţeanu (m. 2021)

– 1951: A murit (în închisoarea de la Sighet) economistul Gheorghe Taşcă; a contribuit la organizarea Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, al cărei rector a devenit (1929-1931); deţinut politic din 1950; membru corespondent al Academiei Române din 1926 (n. 1875)

– 1963: A murit regizorul şi scenaristul Jean Mihail, pionier al artei cinematografice româneşti, atât în domeniul filmului de ficţiune cât şi al celui documentar; a obţinut primul premiu al filmul românesc, la Cannes, în 1946 (n. 1896)

– 1965: A murit George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1899)

– 1966: A murit (la Paris) pictorul şi poetul Victor Brauner, unul dintre fondatorii avangardei şi un reprezentant important al suprarealismului; stabilit în Franţa în 1930; frate cu folcloristul Harry Brauner (n. 1903)

– 1995: A murit Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate; a iniţiat, în 1967, şi a condus, ca redactor-şef, revista „Magazin istoric” până în anul 1971 (n. 1908)

– 2002: A murit sculptorul Gheorghe Iliescu-Călineşti, reprezentant al sculpturii avangardiste (n. 1932) – 20 de ani

– 2008: A murit actorul Ovidiu Iuliu Moldovan (n. 1942)

– 2009: A murit Mihai Ungheanu, critic şi istoric literar; senator PRM în perioada 2000-2008 (n. 1939)

– 2019: A murit istoricul literar Georgeta Antonescu (n. 1937)

– 2019: A murit Roxana Sorescu, cercetător științific, critic şi istoric literar, filolog, autor, traducător și profesor; domeniile de activitate pe parcursul carierei au fost cu predilecție istoria literaturii române moderne și contemporane, teoria literaturii, literatura comparată și jurnalismul (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Turkmenistan: Alegeri prezidențiale

– Lowell, SUA: Sunt marcați 100 de ani de la nașterea scriitorului american Jack Kerouac

– Los Angeles: Ceremonia de decernare a Premiilor Asociației Directorilor Americani (DGA)

– Seul: Au loc două noi concerte al trupei sud-coreene de K-pop BTS – pe Stadionul Olimpic din Seul (12 – 13 mar.)

– Portugalia: Festivalul da Cançao din Portugalia, gala finală

– Kranjska Gora, Slovenia: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Kranjska Gora (12 – 13 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială împotriva Cenzurii pe Internet”, a fost iniţiată, în 2008, de organizaţiile neguvernamentale „Reporteri fără Frontiere” şi „Amnesty International”. Evenimentul este destinat susţinerii unui Internet fără restricţii şi accesibil tuturor şi este menit să atragă atenţia asupra faptului că, prin crearea de noi spaţii pentru schimbul de idei şi informaţii, Internetul poate deveni o forţă pentru libertate. Ziua este marcată prin atribuirea unui premiu (Premiul Netizen – 2.500 de euro): Google a încheiat, în 2010, un parteneriat cu „Reporteri fără Frontiere” pentru a acorda anual un premiu unui utilizator de internet sau blogger care a adus o contribuţie notabilă la apărarea libertăţii de exprimare on-line

– Ziua naţională a statului Mauritius; aniversarea proclamării independenţei – 1968

– 604: A murit papa Grigore I cel Mare, părinte al Bisericii; a fost primul călugăr care a devenit papă; a fost recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano-Catolică cât şi în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană). Este patronul muzicienilor, cântăreţilor, studenţilor şi al învăţătorilor; considerat unul din cei mai însemnaţi papi din istorie (n. cca. 540)

– 1613: S-a născut arhitectul francez André Le Nôtre; creatorul stilului francez în peisagistică; a realizat planurile pentru parcurile de la Versailles, Tuileries şi Saint-Cloud (m. 1700)

– 1628, 12/13: A murit John Bull, organist şi compozitor englez (n. 1562/1563)

– 1749: A murit pictorul italian Alessandro Magnasco (Il Lissandrino) (n. 1667)

– 1824: S-a născut fizicianul german Robert Kirchhoff; împreună cu Robert Bunsen, este fondatorul analizei spectrale (1859); a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (m. 1887)

– 1832: A murit compozitorul german Rudolph Kuhlau (Friedrich Daniel Rudolph Kuhlau) (n. 1786) – 190 de ani

– 1863: S-a născut Gabriele D’Annunzio, poet şi prozator italian (m. 1938)

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Edmund Eysler (m. 1949)

– 1881: S-a născut Väinö Alfred Tanner, geolog, geograf, etnolog şi diplomat finlandez; ambasador al ţării sale la Bucureşti, a publicat, în 1935, o lucrare despre România, prin care a încercat să facă cunoscute în Finlanda realităţile politice, economice şi culturale româneşti; membru corespondent din străinătate al Academiei Române (1935) (m. 1966)

– 1913: S-a născut Alexandru Bardieru, preot, prozator, folclorist şi publicist din Republica Moldova (m. 1994)

– 1914: A murit George Westinghouse, inginer şi industriaş american; a inventat frâna de cale ferată cu aer comprimat (1869), adoptată universal; a preconizat, printre primii, utilizarea electricităţii în domeniul feroviar (n. 1846)

– 1917: S-a născut actriţa britanică Googie Withers (m. 2011) – 105 ani

– 1921: S-a născut industriaşul italian Giovanni Agnelli, fost preşedinte al grupului „Fiat”, considerat un adevărat „monarh” al industriei de automobile italieneşti (m. 2003)

– 1922: S-a născut Jack Kerouac, scriitor, pictor și poet american; considerat, alături de William S. Burroughs și Allen Ginsberg, pionier al mișcării culturale americane „Generația beat” (m. 1969) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Leo Esaki, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1973, împreună cu Ivar Giaever şi Brian D. Josephson, pentru descoperirea fenomenului de tunelare a electronilor

– 1925: S-a născut Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (m. 2012)

– 1928: S-a născut dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (m. 2016)

– 1929: A murit Asa Griggs Candler, cel care a fondat Compania „Coca-Cola” şi a transformat această băutură într-un produs inconfundabil, invocat adesea ca simbol al stilului de viaţă american (n. 1851)

– 1931: S-a născut speologul francez Christian Juberthie; studii privind ecologia mediului subteran terestru şi acvatic, protecţia şi conservarea mediului subteran; membru de onoare străin al Academiei Române (1993)

– 1931: S-a născut Herb Kelleher, om de afaceri și avocat american; personalitate a industriei aeriene americane, pionier al curselor aeriene low-cost, cofondator al companiei „Southwest Airlines” și preşedinte executiv al acesteia timp de 30 de ani (m. 2019)

– 1935: A murit (în Serbia) Mihajlo Pupin, fizician, chimist, inventator (numeroase brevete în domeniul telegrafiei, telefoniei și radioului) și profesor american; a îmbunătățit în mod semnificativ tehnologia telefonică (n. 1854)

– 1937: A murit organistul şi compozitorul francez Charles Marie Widor (n. 1844) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Ken Spears (Charles Kenneth Spears), scriitor, editor și producător de televiziune american; creator al serialului animat „Scooby-Doo” şi co-fondator al Ruby-Spears Productions împreună cu Joe Ruby (m. 2020)

– 1940: S-a născut cântăreţul american de jazz All (Alwin Lopez) Jarreau; câștigător a 7 premii Grammy, în trei categorii diferite de muzică (pop, jazz şi R&B); a adus cele mai sofisticate tehnici ale jazz-ului în lumea muzicii soul pop (m. 2017)

– 1942: A murit Robert Bosch, industriaş şi filantrop german; a înfiinţat în 1886, la Stuttgart, „Atelierul de mecanică fină şi electrotehnică”, creând astfel fundaţia a ceea ce va deveni Compania internaţională Bosch, un lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii; cheia succesului produselor Bosch a fost gradul ridicat de inovaţie şi accentul pus pe calitate (n. 1861) – 80 de ani

– 1942: A murit Sir William H. Bragg, fizician englez; contribuţii la investigarea structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; Premiul Nobel pentru fizică pe 1915, împreună cu fiul său, Sir William L. Bragg (n. 1862) – 80 de ani

– 1945: A murit Anne Frank (pe numele său adevărat Annelies Marie Frank), autoarea celebrei lucrări, „Jurnalul Annei Frank”, publicată după cel de-Al Doilea Război Mondial, de tatăl ei, Otto Frank, care supraviețuise; considerat un document istoric al Holocaustului, autoarea a devenit o figură-simbol a victimelor naziștilor (n. 1929). NOTĂ: Data exactă a morţii este, desigur, necunoscută, întrucât autoarea, o tânără evreică de doar 15 ani, a fost printre cei 17.000 de prizonieri care au murit de epidemia de tifos rapid răspândită în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, în care fusese transferată pe 28 octombrie 1944

– 1946: S-a născut Liza Minnelli, actriţă de film, cântăreaţă şi dansatoare americană

– 1954: S-a născut Anish Kapoor, sculptor britanic de origine indiană

– 1955: A murit Charles Parker (supranumit „Bird”), renumit cântăreţ american de jazz şi saxofonist (n. 1920)

– 1964: A murit Abbas el-Akkad, poet şi critic literar egiptean (n. 1889)

– 1985: A murit dirijorul american de origine ungară Eugene Ormandy (n. 1899)

– 1990: A murit dirijorul german Karl Münchinger (n. 1915)

– 1991: A murit actorul și profesorul francez Étienne Decroux, figură emblematică a pantomimei la nivel internaţional; considerat „părintele mimului francez modern” (n. 1898)

– 1991: A murit basul italian Nicola Rossi-Lemeni (n. 1920)

– 1999: A murit Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog britanic de origine americană, elev al lui George Enescu şi Adolf Bush; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (n. 1916, la New York, într-o familie de evrei emigraţi din Rusia)

– 2001: A murit scriitorul american Robert Ludlum (n. 1927)

– 2004: A murit regizorul ceh de film Karel Kachyňa (n. 1924)

– 2004: A murit Finn Carling, scriitor norvegian (n. 1925)

– 2010: A murit Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (n. 1920)

– 2011: A murit Joe Morello, unul dintre cei mai renumiţi toboşari americani din istoria muzicii jazz (n. 1928)

– 2014: A murit Vêra Chytilová, regizoare de film, scenaristă și actriță cehă (n. 1929)

– 2015: A murit scriitorul britanic Sir Terence David John „Terry” Pratchett, autorul scrierilor fantastice din seria „Discworld” (n. 1948)

– 2016: A murit matematicianul, economistul şi profesorul american Lloyd Shapley; laureat al Premiului Nobel pentru economie pe 2012 (n. 1923)

– 2018: A murit actorul și regizorul rus Oleg Tabakov; conducător artistic a două teatre de elită din Moscova și îndrumător al mai multor generații de actori ruși (n. 1935)

– 2020: A murit actrița, regizoarea și scenarista franco-americană Tonie Marshall, recompensată cu Premiul César pentru cel mai bun film și cel pentru regie, pentru filmul „Vénus beauté (institut)”, în 2000 (n. 1951)

– 2021 A murit Nicolae Dabija, poet, eseist, scenarist, istoric literar, publicist, redactor și om politic din Republica Moldova; a avut un rol important în lupta de renaştere naţională din Republica Moldova; membru de onoare al Academiei Române (n. 1948) – 1 an

Calendarul zilei – 11 martie

Publicat de Codrin RAITA, 11 martie 2022, 05:00 / actualizat: 11 martie 2022, 13:11

S-a întâmplat într-o zi de 11 martie

* Acum 1179 de ani (843) se instituia Duminica Ortodoxiei, ca sărbătoare ce subliniază biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi, în general, asupra tuturor ereziilor. La Sinodul convocat de patriarhul Metodie la 4 martie 843, la Constantinopol, în timpul împărătesei Teodora, la care au luat parte toţi episcopii, egumenii şi monahii care au suferit de-a lungul persecuţiilor iconoclaste, participanţii au declarat valabile toate hotărârile celor şapte Sinoade Ecumenice care avuseseră loc de-a lungul timpului, au restabilit cultul icoanelor şi au rostit anatema asupra tuturor iconoclaştilor (un text special de anatematizare a tuturor ereticilor în decursul istoriei, începând cu Simon Magul). Acest text, precum şi toate dogmele Bisericii au fost citite în toate lăcaşele de cult în prima duminică din postul Sfintelor Paşti, pe 11 martie 843, zi care se numeşte de atunci „Duminica Ortodoxiei”, ca amintire a biruinţei asupra tuturor ereziilor. Această Duminică este de atunci celebrată de Biserica Ortodoxă în fiecare an, în prima duminică din Postul Paştilor (anul acesta este pe 13 martie)

* În urmă cu 731 de ani (1291) românii (olachi) din Transilvania au fost menţionaţi ca participanţi alături de nobili (nobiles), de saşi (Saxones) şi de secui (Syculi) la congregaţia de la Alba Iulia, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în prezenţa regelui Andrei al III-lea al Ungariei (1290-1301). Adunarea a consacrat restaurarea nobilului ungur Ugrinus în stăpânirea domeniilor de la Făgăraş şi Sâmbăta, eliminând astfel ultima autonomie românească din Transilvania

* Se împlinesc 380 de ani (1642) de când Sinodul de la Iaşi adopta „Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă, mitropolit al Kievului. Hotărârea Sinodului, publicată la Iaşi, este prima tipăritură din Moldova (11/21.III. – 9/19.XII)

* Se împlinesc 320 de ani (1702) de când apărea, la Londra, până în 1735 – când a devenit „Daily Gazetteer”, primul cotidian englez, „Daily Courant”, care consta într-o singură pagină, cu reclame pe verso

* Acum 171 de ani (1851) avea loc premiera operei în trei acte „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi, la „Teatro la Fenice” din Veneţia. Libretul este semnat de Francesco Maria Piave după „Regele petrece” („Le roi s’amuse”), de Victor Hugo

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la premiera operei „Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris, după un libret de Josephe Méry şi Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller. Versiunea originală (în limba franceză) a avut 5 acte, spre deosebire de versiunea ulterioară, în limba italiană, restrânsă la 4 acte. Actualmente se prezintă predominant o altă versiune, tot în italiană, dar în 5 acte

* Cu 151 de ani în urmă (1871) începea guvernarea Cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu („marea guvernare conservatoare”, până la 4.IV.1876), care a pus bazele constituirii Partidului Conservator

* Acum 87 de ani (1935), la iniţiativa a 26 de oameni de ştiinţă, s-a constituit, „de facto”, asociaţia ştiinţifică Academia de Ştiinţe din România, predecesoarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Secţia I a Tribunalului Ilfov i-a acordat personalitate juridică, prin sentinţa nr. 44/29 martie 1935 şi i-a acordat la 29 martie 1935 personalitate juridică. Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935 – 1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR

* Cu 84 de ani în urmă (1938) Austria a fost ocupată şi transformată în provincie a Germaniei naziste (Anschluss-ul)

* În urmă cu 32 de ani (1990), în cadrul unei manifestaţii populare, în balconul Operei timişorene era citită „Proclamaţia de la Timişoara”, manifest programatic al Revoluţiei anticomuniste, prin care timişorenii transmiteau ţării ceea ce au dorit ei atunci când au ieşit, în decembrie 1989, în stradă. Punctul 8 al Proclamaţiei îşi propunea să fie embrionul legii lustraţiei în România postcomunistă (11/12)

* Acum 32 de ani (1990) Lituania devenea prima republică sovietică independentă. Rusia i-a recunoscut independența abia pe 6 septembrie 1991. Pe 17 septembrie același an, Lituania intra în ONU, iar în 2004 a devenit membru UE și NATO. La începutul anului 1990, candidații susținuți de mișcarea reformistă Sąjūdis câștigă alegerile pentru Sovietul Suprem al Lituaniei, organ care proclamă, la 11 martie 1990, independența țării. Astfel, Lituania a fost prima din țările sovietice care s-a declarat independentă. Vytautas Landsbergis a fost numit șef al statului, iar Kazimira Prunskienė premier. Pe 15 martie, Uniunea Sovietică a solicitat revocarea independenței și a adoptat sancțiuni economice și politice împotriva Lituaniei. S-a făcut apel la armată, care a preluat sub control clădirile importante ale capitalei. În Vilnius, dar și în alte orașe, au avut loc așa-numitele „evenimente din ianuarie 1991”, cu ciocniri violente între masele de protest și armată. Reacția energică a țărilor Europei occidentale îl obligă pe președintele Mihail Gorbaciov să încheie un tratat la 31 ianuarie prin care este recunoscută independența Lituaniei. La referendumul din 9 februarie 1991, peste 90% din cei care au participat la vot (și 76% din cei cu drept de vot) și-au exprimat susținerea pentru o Lituanie independentă

* Cu 11 ani în urmă (2011) Japonia a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter, cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific (ora locală 14:46). Considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei, seismul a provocat moartea şi dispariţia a aproximativ 28.000 de persoane şi pagube materiale de 310 miliarde de dolari. Cutremurul şi valul tsunami ce l-a urmat au provocat mai multe explozii la centrala nucleară de la Fukushima (din cauza scurgerilor de radiaţii, zeci de mii de locuitori de pe o rază de 20 de km în jurul centralei au fost evacuaţi)

* Acum 2 ani (2020) Organizația Mondială a Sănătății declara oficial pandemia de coronavirus, în urma extinderii focarului de coronavirus (SARS-CoV-2), care a fost identificat în decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan din China. În România, toate școlile a fost închise la această dată, iar la 16 martie s-a declarat stare de urgență (la fel ca și în SUA, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, Finlanda și Elveția)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Națională a Meseriilor”, marcată, din 2020, pentru promovarea învăţământului profesional şi tehnic, la inițiativa senatorului PSD Liviu Pop. „Legea asupra instrucțiunii a Principatelor Unite Române”, care statua pentru prima dată învăţământul profesional, a fost votată la 11 martie 1864 și promulgată la 25 noiembrie același an de domnitorul Alexandru Ioan Cuza

– 1871: S-a născut inginerul Emanoil Davidescu, membru fondator al „Gazetei matematice” (revistă lunară de specialitate în limba română; seria I a apărut între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii) (m. 1905)

– 1884: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ion Croitoru (m. 1972)

– 1900: S-a născut Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (m. 1967)

– 1906: S-a născut Barbu Zaharescu, economist (a întocmit cel dintâi manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 2000)

– 1907: S-a născut istoricul şi publicistul George Potra, unul dintre părinţii fondatori ai istoriei Bucureştiului (m. 1990) – 115 ani

– 1919: S-a născut Petre Bucșa, poet, prozator, memorialist și traducător (m. 2006)

– 1920: S-a născut George Radu Bogdan, istoric şi critic de artă, scriitor şi publicist; s-a consacrat, vreme de mai bine de jumătate de secol, operei şi posterităţii pictorului Ioan Andreescu (m. 2011). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 14.III.1920

– 1928: S-a născut Petre Oprea, critic şi istoric de artă (m. 2011)

– 1929: S-a născut Constantin Th. Botez, istoric, eseist şi cercetător al arhivelor (m. 1992)

– 1929: S-a născut George Bălan, muzicolog, filosof, aforist și profesor; s-a autoexilat în Germania din 1977, unde a înfiinţat „Musicosophia-Schule“, şcoală pentru formarea ascultătorului de muzică, o fundaţie şi o editură cu acelaşi nume (m. 2022)

– 1931: S-a născut actorul de teatru şi film Ion Besoiu (m. 2017)

– 1932: S-a născut dramaturgul și poetul Iosif Naghiu (m. 2003) – 90 de ani

– 1944: S-a născut poetul şi prozatorul Iustin Moraru

– 1953: S-a născut Ladislau Bölöni, antrenor şi fost fotbalist internaţional, actualmente antrenor

– 1957: S-a născut Ion Bogdan Lefter, poet, critic şi istoric literar, analist cultural şi politic, realizator de emisiuni de radio şi televiziune, profesor; fondator al revistelor „Contrapunct” (1990-1992), „Observator cultural” (2000-2005) şi „aLtitudini” (2006); membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (1993) – 65 de ani

– 1965: A murit regizorul de teatru şi film de origine armeană Ion Şahighian, unul dintre pionierii cinematografului românesc (n. 1897)

– 1975: A murit fizicianul Eugen Bădărău; este fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1887)

– 1988: A murit Harry Brauner, etnomuzicolog, folclorist, compozitor şi profesor (n. 1908)

– 1992: A murit Nicolae Ţic, scriitor, publicist şi scenarist (n. 1929) – 30 de ani

– 1996: A murit Jean Rânzescu, regizor de prestigiu al teatrului românesc de operă, tenor şi profesor (n. 1909)

– 1999: A murit Vlaicu Bârna, poet şi prozator (autor de romane istorice pentru tineret) (n. 1913)

– 2000: A murit geograful Victor Tufescu; preocupări în domeniul geografiei aplicate; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2008: A murit compozitorul, profesorul şi pianistul Cristea Zalu (n. 1932)

– 2009: A murit lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru corespondent al Academiei Române din 2004 (n. 1927, la Hrupista/Grecia)

– 2014: A murit Doru Tureanu, considerat cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor; a jucat la Dinamo între 1969 şi 1988, ultimul an fiind antrenor atât la gruparea din Ştefan cel Mare, cât şi la echipa naţională; echipa României, cu Doru Tureanu pe gheaţă, a învins echipa SUA în 1977, cu scorul de 5-4, victorie considerată şi acum una dintre cele mai mari surprize din istoria hocheiului românesc (n. 1954)

– 2016: A murit atleta Iolanda Balaş-Söter, prima campioană olimpică a atletismului românesc; deţine 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, dintre care 12 consecutive, 2 titluri de campioană olimpică, 3 europene (şi o medalie de argint), 3 titluri mondiale universitare, 9 titluri balcanice, 19 titluri naţionale; prima atletă din lume care a fost desemnată pentru Hall of Fame, Muzeul gloriilor disciplinei-regină; a intrat în Guiness Book pentru cele 142 de victorii consecutive; a înfiinţat, în 1993, Fundaţia Atletismului Românesc, una dintre primele fundaţii cu profil de sport, pentru susţinerea atletismului românesc şi a echipei reprezentative a României (n. 1936)

– 2018: A murit Georgeta Caragiu Gheorghiță, sculptoriţă şi profesoară; sora cea mică a actorului Toma Caragiu şi soţia sculptorului Alexandru Gheorghiţă (n. 1929, la Sarsînlar/Bulgaria, într-o familie de aromâni)

– 2018: A murit istoricul şi profesorul Dumitru Ţeicu; cunoscut pentru numeroasele studii și cercetări de arheologie şi istorie medievală a Banatului; director al Muzeului Banatului Montan din Reşiţa (din 1990) (n. 1954)

– 2019: A murit Vasile Stănescu, economist, jurist și profesor; activitatea sa ştiinţifică s-a concretizat în peste 25 de volume şi în peste 300 de studii şi articole în domenii precum managementul întreprinderilor, drept şi legislaţie economică, informatică, finanţe şi contabilitate; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (n. 1925)

– 2020: A murit Lucian Bolcaș, avocat în Baroul București și om politic; fost vicepreședinte al PRM, deputat al Parlamentului României în legislaturile 2000-2004, 2004-2008 (n. 1942)

– 2021: A murit pictorul și desenatorul Augustin Costinescu (n. 1943) – 1 an

– 2021: A murit Mihai Ilie, fost director general adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune, ce a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea bazei tehnice a Radiodifuziunii; iniţiator al implementării noilor tehnologii digitale în radioul public; el a fost cel căruia i se datorează retehnologizarea Controlului General Tehnic şi aducerea la zi, din punct de vedere tehnic, a cabinelor de emisie existente în sediul central şi la studiourile teritoriale (n. 1944) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Plenară a Conferinţei privind viitorul Europei (11-12 mar.)

– Santiago du Chile: Președintele ales Gabriel Boric își preia mandatul

– Geneva: Sunt marcați 2 ani de la calificarea de către OMS drept pandemie a epidemiei de Covid-19 din cauza noului coronavirus

– Hammamet, Tunisia: Congresul Turismului Medical (11 – 13 mar.)

– Sendai, Japonia: Manifestări de marcare a 11 ani de la cutremurul și tsunami-ul din Sendai

– Chester, Regatul Unit: Audierea preliminară a fotbalistului Benjamin Mendy, acuzat de viol

– Ţara Galilor: Rugby: Alun Wyn Jones va prelua din nou banderola de căpitan al naţionalei Ţării Galilor la prima reprezentativă pentru meciul contra Franţei, din Turneul celor Şase Naţiuni 2022, meci care va avea loc la Cardiff

– Otepää, Estonia: Cupa Mondială de biatlon feminin, etapa Otepää (11 – 12 mar.)

– Åre, Suedia: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Åre (11 – 12 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Victimelor Terorismului”, declarată de Parlamentul European; data propusă iniţial era 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise în lume (SUA, 2001); cele patru atentate comise la Madrid în dimineaţa zilei de 11.III.2004, soldate cu 192 de morţi (dintre care 16 români) şi 93 de răniţi, au determinat, însă, stabilirea acestei date. NOTĂ: La 21 august este marcată „Ziua internaţională pentru comemorarea victimelor terorismului”

– 1544: S-a născut Torquato Tasso, cel mai important poet italian al Renaşterii târzii; creatorul epopeii naţionale italiene (m. 1595)

– 1722: A murit John Toland, filosof irlandez; ideile sale evoluează spre „panteism” (concepţie filosofică monistă care identifică pe Dumnezeu cu natura), termen filosofic ce-i aparţine (n. 1670) – 300 de ani

– 1811: S-a născut Urbain Le Verrier, astronom şi matematician francez, specializat în mecanică cerească (m. 1877)

– 1818: S-a născut Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (m. 1910)

– 1843: S-a născut Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne, profesor (m. 1931)

– 1869: A murit Vladimir Odoevsky, filosof, scriitor, critic de muzică, filantrop şi pedagog rus; cea mai importantă operă a lui este colecţia de esee şi nuvele „Nopţi ruse” (1844) (n. 1803)

– 1887: S-a născut actorul şi regizorul american de film Raoul Walsh (m. 1980) – 135 de ani

– 1906: S-a născut compozitorul turc Hassan Ferit Alnar (m. 1978)

– 1908: A murit scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (n. 1846)

– 1915: S-a născut informaticianul american Joseph Carl Robnett Licklider (cunoscut, mai simplu, ca J. C. R. sau „Lick”), una dintre cele mai de seamă personalităţi din istoria IT; se numără printre cei care au contribuit la naşterea internetului; pe baza ideilor lui, la 29 octombrie 1969, a fost realizată o legătură (prin reţeaua ARPANET – Advanced Research Projects Agency Network) între un calculator de la Universitatea din Los Angeles şi unul aflat la Institutul de Cercetări din Stanford. În următoarele luni s-a definitivat prima reţea de calculatoare, prin adăugarea universităţilor din Santa Barbara şi Utah (m. 1990). NOTĂ: Începând din 1999, în amintirea acelui eveniment (trimiterea primului mesaj de pe un calculator pe altul), este celebrată anual, la 29 octombrie, „Ziua Internaţională a Internetului”

– 1920: S-a născut fizicianul și profesorul american de origine olandeză Nicolaas Bloembergen; lucrări în domeniile rezonanței nucleare și electronicii paramagnetice, electronicii cuantice, opticii neliniare și spectroscopiei laser; Premiul Nobel pentru fizică pe 1981, împreună cu americanul Arthur Schaalow şi suedezul Kai M. Siegbahn, pentru studiile lor spectroscopice (considerate revoluţionare) privind interacţiunea dintre radiaţia electromagnetică şi materie (m. 2017)

– 1921: S-a născut compozitorul şi interpretul argentinian Astor Piazzolla; a revoluţionat muzica de tango, creând „tango nuevo” (m. 1992)

– 1922: S-a născut actorul spaniol José López Vázquez, considerat un simbol al cinematografiei iberice (m. 2009) – 100 de ani

– 1926: S-a născut medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl; unul din cei mai mari chirurgi ai secolului XX, savantul cu cele mai multe citări în domeniul medicinei, numit de multe ori „părinte transplantului modern”; a efectuat primul transplant de ficat la om în 1963, primul transplant de ficat la om cu supravieţuire în 1967, a realizat progrese în transplantul de rinichi, a adus contribuţii majore în imunosupresia de transplant, a fundamentat etica şi legislaţia de transplant (m. 2017)

– 1931: S-a născut Rupert Murdoch, om de afaceri american de origine australiană; prin „News Corporation Holding”, deţine controlul asupra unui adevărat „imperiu” al informaţiei – circa o sută de cotidiane (printre care „The Times”), mari edituri („Harper Collins”), reţele de televiziune şi film („20th Century Fox” şi „Metromidia”)

– 1931: A murit Wilhelm Friedrich Murnau, regizor german de film (n. 1888)

– 1935: S-a născut geologul și profesorul francez Jean Dercourt; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (m. 2019)

– 1936: S-a născut omul de știință de naționalitate armeană Garabet Kumbetlian, inginer în specialitatea mașini termice, profesor universitar de mecanica și rezistența materialelor (m. 2018)

– 1940: S-a născut George Metallinos, preot, teolog, istoric, scriitor și profesor grec (m. 2019)

– 1950: S-a născut Bobby McFerrin, solist vocal şi instrumentist american, cunoscut, încă din anii ’70 ai secolului XX, ca „omul orchestră”; câştigător a 10 premii „Grammy”; autorul hit-ului „Don’t Worry, be Happy”

– 1950: A murit scriitorul german Heinrich Mann (n. 1871). NOTĂ: Site-ul Enciclopediei britanice menționează ca dată a morţii 12 martie 1950

– 1952: S-a născut Douglas Adams, scriitor şi dramaturg englez; este cunoscut mai ales pentru seria sa „Ghidul autostopistului galactic” (m. 2001) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actorul american Joseph Siravo (m. 2021)

– 1955: A murit Sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, descoperitorul penicilinei (1928); Premiul Nobel pentru medicină pe 1945, împreună cu conaţionalii săi Ernst B. Chain şi Sir Howard W. Florey (n. 1881)

– 1957: S-a născut Cheryl Lynn, cântăreaţă americană de muzică disco, R&B şi soul – 65 de ani

– 1957: S-a născut Qassem Soleimani, general-maior iranian în Corpul Gărzii Revoluționare Islamice și, din 1998, comandantul forțelor Quds – o divizie responsabilă în principal de operațiunile militare și clandestine extrateritoriale; a fost considerat, de o parte din analiști, cel mai popular om din Iran și unul dintre cei mai puternici lideri din Orientul Mijlociu (m. 2020) – 65 de ani

– 1969: A murit scriitorul britanic John Wyndham, autor de literatură science fiction (n. 1903)

– 2002: A murit inginerul german Rudolf Hell, considerat inventatorul faxului; în 1929 a conceput un dispozitiv (denumit Hellschreiberg) care transmitea textele pe cale electronică, permiţând expedieri rapide în toată lumea (n. 1901) – 20 de ani

– 2002: A murit James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1981 (n. 1918) – 20 de ani

– 2006: A murit (la Haga) Slobodan Miloşevici, om politic sârb; preşedinte al Partidului Socialist din Serbia (din 1990); preşedinte al Serbiei (1989-1997, până în 1990 în cadrul fostului stat iugoslav) şi al Republicii Federale Iugoslavia, compusă din Serbia şi Muntenegru (1997-2000); în procesul de disoluţie al fostei RSFI (început în decembrie 1990), Miloşevici a fost principalul exponent al creării „Serbiei Mari”, încercare ce a dus la conflicte militare cu celelalte foste republici federale; inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, cu sediul la Haga, pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Kosovo în anii ’90 ai secolului XX; arestat la 1.IV.2001 (n. 1941)

– 2013: A murit scriitorul şi profesorul rus Boris Vasiliev, cunoscut pentru cartea-document „Stalin mi-a furat copilăria”, una dintre primele cărţi despre copiii românilor basarabeni deportaţi în lagărele comuniste din Siberia (n. 1932)

– 2018: A murit actorul de comedie și cântărețul britanic Sir Ken Dodd; în anii ’60 ai secolului XX, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru cea mai lungă sesiune de spus glume – 1.500 de glume în trei ore şi jumătate (n. 1927)

– 2020: A murit compozitorul modernist american Charles Wuorinen; creatorul operei „Brokeback Mountain” şi câştigător al premiului Pulitzer pentru muzică (n. 1938)

Calendarul zilei – 10 martie

Publicat de Codrin RAITA, 10 martie 2022, 05:00 / actualizat: 11 martie 2022, 13:11

S-a întâmplat într-o zi de 10 martie

* Acum 393 de ani (1629), în Anglia, regele Charles (sau Carol) I, a dizolvat Parlamentul, moment care a marcat începutul unei perioade cunoscute ca „Cei 11 ani de tiranie”, în care nu a existat Parlament

* Cu 187 de ani în urmă (1835) a luat fiinţă, la Scăeni (Prahova), pe moşia lui Emanoil Bălăceanu, din iniţiativa lui Teodor Diamant, un falanster de tip fourierist, „Societatea agronomică şi manufacturieră” (numită şi „Colonia soţilor agronomi”). În septembrie 1836, sub presiunea autorităţilor, aceasta şi-a încetat activitatea

* Acum 167 de ani (1855) era inaugurată linia telegrafică Bucureşti-Giurgiu, prima linie de telegraf din Ţara Românească (10/22)

* În urmă cu 151 de ani (1871), în seara zilei de 10 martie, a pornit o amplă răscoală a populaţiei Capitalei faţă de sărbătorirea cu mult fast a zilei de naştere a împăratului Wilhelm de către colonia germană din Bucureşti. Manifestanţii nu puteau tolera un asemenea afront şi s-au abătut cu pietre asupra geamurilor sălii unde se ţinea fastul, scandând în acelaşi timp lozinci antidinastice şi republicane. Carol I (1866 – 1914) a scos armata în stradă pentru a restabili ordinea, generând o ciocnire de forţe sângeroasă. Domnitorul l-a convocat pe Ion Ghica, cerându-i pe un ton imperial să demisioneze și făcându-i cunoscută decizia de a convoca Locotenenţa Domnească din 1866, pentru a-i preda puterea. În dimineaţa zilei de 11 martie 1871, Lascăr Catargiu şi Nicolae Golescu s-au prezentat la Palatul Regal, iar Carol I le-a adus la cunoştinţă hotărârea de a abdica. La insistenţele ferme ale lui Catargiu domnitorul declară că „vrea să mai chibzuiască odată”, cerând in schimb „un guvern tare” care să sprijine legea finanţelor şi modificarea atitudinii Adunării, care în repetate rânduri îşi exprimase ostilitatea faţă de domnitor. Astfel, Lascăr Catargiu a devenit noul preşedinte al Consiliului de miniştri şi a acţionat energic pentru împăştierea manifestanţilor şi restabilirea ordinii

* Acum 146 de ani (1876) avea loc prima convorbire telefonică, în timpul căreia inventatorul Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla într-o altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”

* În urmă cu 139 de ani (1883) România a aderat la Convenţia Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internaţional de Unităţi de Măsură. Convenţia a fost semnată la 20.V.1875, la Paris. La 20 mai, în fiecare an, se marchează „Ziua Internaţională a Metrologiei” (10/22)

* Cu 116 ani în urmă (1906) a avut loc catastrofa minieră de la Courrières, Lens (Franța), soldată cu moartea a aproximativ 1.100 de mineri. Pe data de 10 martie s-a declanșat o puternică explozie într-o mină de cărbune aparținând Compagnie des mines de Courrières, situată lângă Lens în Pas-de-Calais, provocată de nişte flăcări într-unul din puţuri, închis în ziua precedentă. Focul nu s-a stins şi a ţâşnit la suprafaţă, suflul exploziei străbătând o sută zece kilometri din subteran. Accidentul este considerat unul dintre cele mai grave și tragice evenimente din istoria Europei și al doilea din lume după cel de la Benxi din China în 1942 (1.549 morți)

* Cu 93 de ani în urmă (1929) debuta, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, cel mai de seamă conferenţiar al Radioului, Nicolae Iorga. Şirul prezenţelor sale la microfon a dat viaţă volumului „Sfaturi pe întuneric”

* Acum 63 de ani (1959), Dalai Lama fugea din Tibet în India, devenind primul lider spiritual tibetan forţat să trăiască în exil. La data de 10 martie 1959, 300.000 de tibetani se revoltau împotriva ocupației chineze, temându-se că se încearcă arestarea sau asasinarea lui Dalai Lama, liderul lor spiritual. Mişcarea de rezistenţă tibetană, născută în Kham şi extinsă în întreaga ţară, a stârnit o mare revoltă în Lhasa, capitala Tibetului, împotriva ocupaţiei chineze din 1951. Răspunsul Chinei a fost extrem de violent, armata atacând manifestanții. S-au înregistrat 12.000 de morți de partea tibetană și 2.000 de partea chineză. Deghizat în soldat, Dalai Lama a reușit să fugă în India, unde a ajuns dupa 15 zile. Acesta a fost punctul de pornire al unei revolte surde în Tibet față de China, însoțite de manifestări de nesupunere, pe parcursul a mai mult de 60 de ani. Denzin Gyatso este al 14-lea Dalai Lama, fiind simbolul speranței tibetanilor în vremuri mai bune. De altfel, eforturile sale i-au adus un binemeritat premiu Nobel pentru Pace, în 1989. Aflat în refugiu, la Dharamsala, în India, a luat mereu poziție împotriva abuzurilor Chinei, iar datorită lui, problema Tibetului este acum una internațională. În martie 2011, Dalai Lama a anunţat că renunţă la calitatea de lider politic al guvernului tibetan în exil. Călugărul budist în vârstă de 75 de ani a făcut anunţul în oraşul Dharamsala din nordul Indiei, sediul guvernului în exil, într-un discurs care a marcat revolta tibetanilor din 1959 împotriva controlului chinez. Dalai Lama a spus că mişcarea trebuie să-şi aleagă un nou lider politic, dar că va rămâne liderul ei spiritual

Aniversări – Comemorări

– 1833: S-a născut Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal; a fost fondator (1875) şi unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte (1879-1882) şi preşedinte (1882-1884) al acestui for (m. 1914)

– 1856: S-a născut Petre Dulfu, poet, traducător şi dramaturg; pedagog de vocaţie şi om de cultură preocupat de luminarea ţărănimii (m. 1953)

– 1868: S-a născut medicul chirurg Petre Herescu; a pus bazele urologiei ştiinţifice în România; primul preşedinte al Societăţii Române de Urologie (fondată la 14.X.1909) (m.  1915)

– 1879: S-a născut Dumitru Caracostea, critic şi istoric literar, folclorist; iniţiator al cercetărilor morfologico-geografice în domeniul creaţiei folclorice şi anticipator al metodei structuraliste în studiile literare; membru titular al Academiei Române din 1938; arestat în 1950 şi deţinut în închisoarea de la Sighet până în 1955, fără a fi judecat (m. 1964)

– 1901, 10/23: A murit Vasile Maniu, publicist, scriitor şi istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română); membru al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1824)

– 1904: S-a născut compozitorul, dirijorul de cor și profesorul Dumitru D. Botez (m. 1988)

– 1911: S-a născut Teodor Bodogae, preot, profesor de bizantologie (la Institutul Teologic din Sibiu) şi istoric bisericesc; a publicat studii de istorie bisericească universală, de patrologie, o „Istorie a Bisericii Române” (privind legăturile românilor cu Athosul, cu sârbii, cu bulgarii, cu ruşii), traduceri din literatura patristică şi post-patristică, precum şi din literatura teologică contemporană (m. 1994)

– 1920: S-a născut poetul de descendenţă simbolistă Traian Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (m. 1976)

– 1921: S-a născut soprana Arta Florescu (m. 1998)

– 1929: S-a născut sculptoriţa Lucreţia Dumitraşcu Filioreanu

– 1930: S-a născut filologul Octavian Şchiau, profesor la Leipzig, Tübingen şi Cluj, întemeietorul studiilor filologice la Universitatea din Alba Iulia (m. 2013)

– 1932: S-a născut Mihai Vintilă, important pictor naiv al Banatului, publicist; a fondat Fundaţia Artiştilor Plastici Naivi „Vintilă – Arplana”, o adevărată pepinieră de pictură naivă a Banatului montan (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Constantin Popa, poet, dramaturg, actor şi profesor (m. 2021)

– 1936: A murit Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1871). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a morţii 12.III.1936

– 1936: A murit A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (n. 1887)

– 1938: S-a născut compozitoarea şi folclorista Cornelia Tăutu; cunoscută în special ca autoare de muzică de film (m. 2019)

– 1941: S-a născut Teodor Viorel Meleșcanu, diplomat, avocat și om politic; fost președinte al Senatului (sep. 2019 – feb. 2020), senator (1996-2000; 2004-2012; 2016-2020); ministru de externe (1992-1996; 2014; 2017-2019); ministru al apărării în Cabinetul Tăriceanu (2007-2008); director al Serviciului de Informaţii Externe (2012-2014); unul din fondatorii partidului Alianţa pentru România (în 1997) și președinte al acestuia (1997-2002), partid care a fuzionat cu PNL în 2002, ulterior ocupând funcţii de conducere în formaţiunea liberală

– 1942: S-a născut omul de radio și televiziune Gheorghe Verman, cunoscut realizator al emisiunilor „Viața satului” și „Iarba verde de acasă”; în 1991 a proiectat şi organizat postul de radio Antena Satelor; fondator al reţelei Studiourilor Teritoriale şi Locale din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune; a fost director general adjunct al Radiodifuziunii Române, membru al Consiliului de Administrație (m. 2020) – 80 de ani

– 1952: S-a născut Aurel Pantea, poet, critic literar, eseist şi publicist – 70 de ani

– 1953: S-a născut pictorul Vasile Tolan

– 1954: S-a născut Saviana Diamandi, muzicolog şi compozitoare

– 1954: S-a născut dr. Mihnea Colţoiu, unul dintre reputaţii matematicieni români, cu o strălucită carieră în cercetare în domeniul analizei complexe, membru corespondent al Academiei Române dn 2006 (m. 2021)

– 1955: S-a născut compozitorul, chitaristul, textierul și orchestratorul Adrian Ordean; membru al unor trupe de referinţă ale pop-rockului românesc: „Roşu şi Negru”, „Compact”, „Schimbul 3” şi „PACT by Leo Iorga & Adi Ordean”

– 1968: S-a născut actriţa Cesonia Postelnicu

– 1969: A murit compozitorul Emil Scarlat Skeletti (n. 1888)

– 1986: A murit Irina Borovski, pictor scenograf şi grafician (n. 1938, la Chişinău, în R. Moldova)

– 1987: A murit inginerul electroenergetic şi profesorul Ion S. Antoniu; activitatea sa s-a îndreptat spre domenii ca electricitatea (măsurători, încercări, producerea şi distribuţia energiei electrice), electrotehnica, matematici pure, istoria ştiinţelor ş.a; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905) – 35 de ani

– 1987: A murit matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice, cunoscute sub numele de „spaţii M”, contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1919) – 35 de ani

– 1993: A murit Dan Simonescu (numele la naştere: Simon), bibliograf şi istoric literar; continuator al lui Ioan Bianu şi Nicolae Cartojan, s-a consacrat literaturii române vechi şi disciplinelor conexe, de la istoria cărţii şi a tiparului până la literatura comparată; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1902)

– 2003: A murit compozitorul şi profesorul Nicolae Beloiu (n. 1927)

– 2010: A murit Alexandru Mirodan (pseudonimul lui Alexandru Zissu Saltman), dramaturg, critic literar şi ziarist; în 1961 a participat, împreună cu Radu Beligan, la înfiinţarea Teatrului de Comedie din Bucureşti; în anul 1977 a emigrat în Israel (n. 1927)

– 2010: A murit preotul şi teologul Dumitru Popescu; profesor, rector şi decan al Institutului Teologic din Bucureşti (1972-1980; 1988-1992; 1992-1996); membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1929)

– 2014: A murit Stephen (Alexander) Fischer-Galaţi, istoric american originar din România; autor şi editor al unor lucrări de primă importanţă în domeniul istoriei est-europene; între anii 1951 şi 1953 a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru probleme est-europene al Casei Albe (n. 1924)

– 2018: A murit Marin Petrişor, lingvist și profesor; contribuții deosebite în cercetarea graiurilor insulare și a graiurilor românești de tranziție (n. 1933)

– 2019: A murit Gheorghe Naghi, regizor de film, scenarist și actor; a realizat comediile cu Birlic şi Giugaru; și-a dedicat o bună parte a carierei filmelor pentru copii (n. 1932)

– 2020: A murit regizorul de teatru Vlad Stănescu (Tata Vlad), şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti; a coordonat, timp de cinci decenii, echipele tehnice ale Teatrului Național din București, dar și echipe diverse pe tot parcursul celor câteva ediții ale Festivalului Național de Teatru din organizarea căruia a făcut parte, ca director tehnic (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Reuniune a liderilor UE pe diverse teme economice (10 – 11 mar.)

– Budapesta: Numirea de către Parlament a lui Katalin Novak în funcția de președinte, prima femeie care a ocupat această funcție

– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– Moscova: Aeroflot – rezultate financiare 2021

– Seul, Coreea de Sud: Trupa sud-coreeană de K-pop BTS va organiza primele spectacole de la începutul pandemiei de COVID-19, trei concerte urmând să aibă loc în capitala Seul. Concertele, care fac parte din turneul „Permission to Dance on Stage, anulat din cauza pandemiei, vor fi organizate pe Stadionul Olimpic din Seul pe 10, 12 şi 13 martie şi vor fi, de asemenea, transmise în direct

– Sakhir: Formula 1 – Teste de pre-sezon în Bahrain (10 – 12 mar.)

– Otepää, Estonia: Cupa Mondială de biatlon masculin, etapa Otepää (10 – 12 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Rinichiului” („Ziua Mondială de Prevenire a Maladiilor Renale”) este o iniţiativă comună a Societăţii Internaţionale de Nefrologie (ISN) şi Federaţiei Internaţionale a Fundaţiilor Renale (IFKF), lansată în anul 2006; marcată anual în a doua zi de joi din luna martie, ziua are menirea de a aduce bolile rinichiului în atenţia publicului larg, a medicilor şi autorităţilor. Tema din acest an este: „Sănătatea rinichilor pentru toți”

– 1628: A fost botezat Marcello Malpighi, medic, fiziolog, zoolog, botanist, embriolog şi profesor italian; unul dintre fondatorii anatomiei microscopice; a descoperit vasele capilare şi glomerulele renale care îi poartă numele (m. 1694)

– 1709: S-a născut Georg W. Steller, naturalist şi explorator rus de origine germană; l-a însoţit pe exploratorul danez Vitus Bering în a doua expediţie în Kamceatka (1733-1741) (m. 1746)

– 1788: S-a născut Joseph Eichendorff, poet şi romancier german, ultimul mare reprezentant al şcolii romantice germane (m. 1857)

– 1832: A murit Muzio Clementi, pianist, profesor, dirijor şi compozitor italian (n. 1752) – 190 de ani

– 1844: S-a născut Pablo de Sarasate, violonist şi compozitor spaniol (m. 1908)

– 1861: A murit Taras Şevcenko, poetul naţional al Ucrainei, prozator și pictor; opera lui literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii şi literaturii ucrainene moderne (n. 1814)

– 1872: A murit omul politic italian Giuseppe Mazzini, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a poporului italian (Risorgimento); rol însemnat în Revoluţia de la 1848-1849 din Italia (n. 1805) – 150 de ani

– 1892: S-a născut compozitorul elveţian Arthur Honegger (m. 1955) – 130 de ani

– 1895: A murit designerul britanic Charles Worth, stabilit la Paris în 1845; considerat „părintele” croitoriei de lux (haute couture) (n. 1825)

– 1910: A murit Carl Reinecke, violonist, dirijor, profesor şi compozitor german (n. 1824)

– 1915: S-a născut Sir Charles Groves, dirijor englez (m. 1992)

– 1920: S-a născut Boris Vian, trompetist de jazz şi comentator muzical francez, regizor şi scriitor (poet, dramaturg, romancier, traducător), oscilând între suprarealism şi existenţialism; inginer şi inventator (m. 1959)

– 1922: A murit violonistul austriac Hans Sitt (n. 1850) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Judith Jones, editoare și scriitoare americană; a contribuit la popularizarea, în rândul cititorilor americani, a jurnalului scris de Anne Frank (m. 2017)

– 1928: S-a născut Sara Montiel, actriţă de film şi cântăreaţa spaniolă; un adevărat mega-star în Europa şi America Latină, ea a fost şi cea mai mediatizată actriţă spaniolă de la jumătatea secolului al XX-lea (m. 2013)

– 1934: S-a născut Fou Ts’ong, pianist britanic de origine chineză, unul dintre primii pianiști de origine chineză care a atins faima internațională, fiind cunoscut în special pentru interpretarea compozițiilor lui Frédéric Chopin (m. 2020)

– 1940: S-a născut Chuck Norris (Carlos Ray Norris), actor, producător, scenarist american; expert în arte marţiale

– 1940: A murit Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (n. 1891, la Kiev/Ucraina)

– 1941: S-a născut chimistul american George P. Smith; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2018

– 1946: A murit Karl Haushofer, general, geograf și geopolitician german; lui i se datorează studierea instituționalizată a geopoliticii (n. 1869)

– 1949: S-a născut scriitorul norvegian Edvard Hoem

– 1957: S-a născut Osama bin Laden, şeful grupării teroriste al-Qaida, recunoscută la nivel mondial ca cea mai mare organizaţie teroristă din lume (m. 2011) – 65 de ani

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Sharon Stone

– 1964: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea suedeză Neneh Cherry

– 1983: S-a născut Carrie Underwood, cântareaţă şi textieră americană de muzică country

– 1988: A murit cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei „Bee Gees” (n. 1958)

– 1999: A murit Osvaldo Guayasamín, pictor şi sculptor ecuadorian (n. 1919)

– 2006: A murit soprana americană de origine italiană Anna Moffo (n. 1932)

– 2012: A murit chimistul american Frank Sherwood Rowland; Premiul Nobel pentru chimie pe 1995; a demonstrat pericolul substanţelor chimice artificiale pentru stratul de ozon al Terrei (n. 1927) – 10 ani

– 2012: A murit desenatorul francez Moebius, pseudonimul lui Jean Henri Gaston Giraud, considerat părinte al benzilor desenate în Europa (n. 1938) – 10 ani

– 2017: A murit scriitorul american Robert James Waller (n. 1939) – 5 ani

– 2018: A murit creatorul francez de modă Hubert De Givenchy⁠; unul dintre simbolurile modei haute-couture ale secolului XX (n. 1927)

Calendarul zilei – 9 martie

Publicat de Codrin RAITA, 9 martie 2022, 05:00 / actualizat: 9 martie 2022, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 9 martie

* Acum 651 de ani (1371) era întemeiată o episcopie catolică la Siret, capitala Moldovei, de către Papa Grigore al XI-lea (1370-1378). Primul titular al acesteia a fost călugărul franciscan Andrei Wasilo de Jastrzebiec, din Cracovia

* Se împlinesc 180 de ani (1842), de când, la Teatro alla Scala („Scala”) din Milano, avea loc premiera absolută a operei „Nabucco” de Giuseppe Verdi. Sub numele iniţial „Nabucodonosor”, „Nabucco” este prescurtarea numelui regelui asirian al Babilonului Nabucodonosor al II-lea (în original: Nebucadnetar), care a trăit şi a domnit în jurul anului 600 î.Hr. Opera în patru acte a lui Verdi s-a montat cu acest nume – „Nabucco” – începând cu spectacolul de la Teatrul San Giacomo din Corfu, în septembrie 1844. „Nabucco” este prima operă compusă de Giuseppe Verdi care s-a dovedit un mare succes. Premierea operei la Teatrul Scala din Milano a cunoscut un succes extraordinar, datorat în mare parte şi interpretării sopranei Giuseppina Strepponi

* Cu 142 de ani în urmă (1880) apărea Legea privind organizarea Dobrogei (modificată la 30.III/11.IV.1886), care stabilea o nouă organizare a acestui teritoriu românesc, integrat în graniţele ţării în urma Războiului de independenţă din 1877-1878 şi a Tratatului de Pace de la Berlin (1878) (9/21)

* În urmă cu 137 de ani (1885) avea loc premiera piesei „Ovidiu” de Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Grigore Manolescu, care a jucat şi rolul principal (9/21)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când răscoala ţărănească izbucnită în satul Flămânzi din judeţul Botoşani (la 8/21 februarie acelaşi an) cuprindea toată Muntenia şi Oltenia, unde a cunoscut o violenţă fără precedent (9/22 – 13/26)

* În urmă cu 104 ani (1918) începeau tratativele de pace de la Cotroceni între România şi Puterile Centrale (9/22)

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea sclaviei, adoptată de Societatea/Liga Naţiunilor, la 25.IX.1926, la Geneva. România a ratificat-o la 1.IV.1931

* În urmă cu 77 de ani (1945) era restabilită administraţia românească în partea de nord a Transilvaniei, ocupată de Ungaria horthystă în 1940

* Acum 63 de ani (1959) se „năştea” păpuşa Barbie, inventată de Ruth Hadler, co-fondatoarea companiei americane de jucării „Mattel”. A fost creată după un model german de desen animat pe nume Bild Lilli Doll. Este prima păpuşă produsă la scară largă, care are caracteristici ale adulţilor. Numele de „Barbie” (numele complet Barbara Millicent Roberts) este dat după numele fiicei creatoarei americane

* Acum 58 de ani (1964) guvernele român şi italian au decis ridicarea la rangul de ambasadă a misiunilor lor diplomatice de la Roma şi Bucureşti. Relaţiile oficiale româno-italiene datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La 21 aprilie/3 mai 1873, s-a instituit prima agenţie diplomatică română la Roma. La 2 februarie/14 februarie 1879, a fost aprobată Legea suplimentară pentru înfiinţarea Legaţiei României la Roma. Italia a recunoscut, la 24 noiembrie/6 decembrie 1879, independenţa României şi a hotărât numirea unui ministru plenipotenţiar la Bucureşti. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări nu au fost întrerupte. Relaţiile româno-italiene se desfăşoară sub semnul Parteneriatului Strategic Consolidat, semnat de miniştrii afacerilor externe la 9 ianuarie 2008

* Cu 31 de ani în urmă (1991) noul Tratat al Uniunii Europene (Tratatul de Maastricht) punea bazele conceptului de monedă unică (EURO), care a intrat în folosință la data de 1 ianuarie 2002. Numele „euro” a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda a intrat pe piețele internaționale la 1 ianuarie 1999, înlocuind așa-numita unitate monetară europeană (ECU), pentru ca mai apoi, la 1 ianuarie 2002, să fie introdusă în circulație, înlocuind în cele din urmă monedele naționale din Zona euro. Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi romanice. Euro (cu simbolul €) a fost adoptată, până în acest moment, de 19 din cele 27 de state membre ale UE, fiind utilizată zilnic de peste 341 de milioane de europeni. Avantajele sale sunt evidente pentru orice persoană care călătorește în străinătate sau face cumpărături online pe site-uri din alte țări ale Uniunii

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Cei 40 de sfinţi ostaşi capadocieni, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada 1944-1989″, stabilită prin Legea 247/5.XII.2011; conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, în timpul regimului comunist, în ţară au existat 44 de penitenciare principale şi 72 de lagăre de muncă forţată destinate deţinuţilor politici în care au pătimit peste 3 milioane de români, dintre care 800.000 de oameni au murit

– 1837: A murit Alexandru Hrisoverghi, poet şi traducător (n. 1811) – 185 de ani

– 1848: S-a născut George Panu, jurist, memorialist, critic literar, gazetar (polemist de talent) şi om politic (m. 1910)

– 1859: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) Alexandru Averescu, mareşal şi om politic; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la Războiul de reîntregire naţională (1916-1919; a condus bătălia de la Mărăşti din 1916); prim-ministru (1918, 1920-1921, 1926-1927) şi ministru în mai multe rânduri între anii 1919 şi 1938; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (m. 1938)

– 1868: S-a născut Ilie (Elie) Dăianu, scriitor, critic literar şi traducător; figură reprezentativă a Clujului cultural şi literar (m. 1956)

– 1903: A murit Iuliu Cezar Săvescu, poet simbolist, prozator şi traducător, precursor al poemului în proză (n. 1866)

– 1906: S-a născut Radu Boureanu, poet, prozator, dramaturg, actor, eseist, publicist, traducător şi pictor (m. 1997)

– 1920: A murit Haralamb G.[eorge] Lecca, poet, dramaturg, epigramist şi traducător (n. 1873)

– 1925: S-a născut istoricul literar Dimitrie Păcurariu, specialist în literatura română din secolul XIX; coordonator al „Dicţionarului de literatură română” (1979) (m. 2002)

– 1926: S-a născut dirijorul şi compozitorul Boris Cobasnian; simbol al culturii dobrogene, a impus în muzica corală românească noi coordonate ca dirijor al corului Operei din Constanţa şi al corului Vox Maris (m. 2011)

– 1929: A murit Theodor D. Speranţia, scriitor şi folclorist; s-a numărat printre întemeietorii şi primii colaboratori ai revistei „Contemporanul” (1881-1888); datorită strădaniilor sale, în 1901, s-au pus, în Bucureşti, bazele primului muzeu etnografic; membru corespondent al Academiei Române din 1981 (n. 1856)

– 1937: S-a născut Alexandru Tatos, regizor şi scenarist (m. 1990) – 85 de ani

– 1939: A murit Grigore Tăbăcaru, pedagog, gazetar şi publicist (n. 1883)

– 1942: S-a născut actorul şi regizorul Ion Caramitru (nume complet: Ion Horia Leonida Caramitru); preşedinte UNITER (din 1990), director general al Teatrului Naţional din Bucureşti (din 2005); ministru al culturii în perioada 1996-2000 (m. 2021) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Ruxandra Garofeanu, critic şi istoric de artă, realizator de emisiuni tv. pe această temă; curator de expoziții și director al galeriei de artă „Artmark” (m. 2021)

– 1944: A murit biologul, ihtiologul, zoologul și oceanologul Grigore Antipa; întemeietorul Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti, care-i poartă numele; a fost unul din creatorii muzeologiei moderne; a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ihtiologie şi oceanologie; membru titular al Academiei Române din 1910, vicepreşedinte al acestui for (1921-1924; 1935-1938) (n. 1867)

– 1947: S-a născut sculptorul Ştefan Călărăşanu; autorul mai multor lucrări de artă monumentală, între care „Clopotul libertăţii” şi „Compoziţie” în Timişoara, „Martir” şi „Iisus Cristos” în Lugoj, „Monumentul deţinuţilor politici” în Turnu-Severin, „Clopotul de piatră” în Reşiţa, „Pianul No.1270” la Filamonica Banatul, „Cruce” în Cehia; este creatorul trofeului Festivalului Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara (m. 2013) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Dan Andrei Aldea, cântăreţ, poliinstrumentist, aranjor şi compozitor; liderul formaţiei „Sfinx” în anii şaptezeci ai secolului XX (m. 2020)

– 1958: S-a născut cântăreaţa de muzică lăutărească Cornelia Catanga (m. 2021)

– 1960: A murit Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română (n. 1909)

– 1961: A murit Cezar Petrescu, prozator, gazetar şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1892)

– 1966: A murit arhitectul, urbanistul și profesorul Duiliu Marcu; autorul a peste 150 de construcţii publice şi private, activitatea sa profesională s-a desfăşurat pe parcursul a peste 50 de ani (1912-1966), timp în care care a dovedit o polivalenţă ieşită din comun, astfel încât personalitatea sa este confundată practic cu aproape întreaga evoluţie a arhitecturii româneşti; cele mai semnificative opere ale sale se înscriu în direcţia arhitecturii moderne, în cadrul căreia a fost, alături de arhitectul Horia Creangă, un adevărat creator de şcoală (clădirile Guvernului, Academiei de Înalte Studii Militare, Ministerului Transporturilor, Bibliotecii Academiei Naţionale ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1971: A murit fizicianul şi inginerul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul cercetărilor care au dus la realizarea primului laser românesc (1962); membru corespondent al Academiei Române din 1963; fiul scriitorului Ion Agârbiceanu (n. 1907)

– 1979: A murit Ferenc Fábian, actor şi regizor (la Teatrul Maghiar din Timişoara); roluri importante în cinematografia ungară (n. 1933)

– 1985: A murit actorul Constantin Băltăreţu (n. 1938)

– 2001: A murit inginerul Gheorghe Silaş; a organizat şi dezvoltat la Timişoara o şcoală de vibraţii şi vibropercuţii; membru fondator al Academiei Tehnice din România; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1914)

– 2001: A murit Petre Ghelmez, poet, scriitor, publicist, editor; o mare parte din creaţia sa literară a dedicat-o copiilor (n. 1932)

– 2004, 9/10: A murit poetul Mihai Ursachi (n. 1941)

– 2006: A murit (într-un accident de maşină) solista pop-rock Laura Stoica (numele complet : Adriana Laurenţia Stoica) (n. 1967)

– 2010: A murit Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul „Mamaia Copiilor” (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (n. 1931)

– 2010: A murit Gheorghe Constantin, fotbalist şi antrenor, considerat un simbol al echipei Steaua Bucureşti; a câştigat patru titluri de campion cu formaţia din Ghencea, bifând 149 de goluri pentru roş-albaştri; a pregătit Steaua, fiind secund între anii 1971-1972 şi 1973-1975 şi antrenor principal în sezoanele 1972-1973 şi din 1978 până în 1981; a adunat în palmares 39 de selecţii în echipa naţională a României, marcând 12 goluri pentru tricolori (n. 1932)

– 2012: A murit actorul Dan Damian (n. 1927) – 10 ani

– 2018: A murit Ion Voinescu (Ţop), fost internaţional de fotbal, component al echipei de aur a CCA (Casa Centrală a Armatei) şi antrenor; portar de legendă, care a marcat cel mai mult istoria fotbalului românesc, conform UEFA; a fost poreclit „Ţop” din cauza neastâmpărului din poartă, fiind într-o permanentă „ţopăială” (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Coreea de Sud: Alegeri prezidențiale

– Ankara: Președintele israelian Isaac Herzog va efectua o vizită în Turcia la invitația omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan (9 – 10 mar.)

– Herzogenaurach, Germania: Adidas – rezultate anuale 2021

– Tainan, Taiwan: Prima expoziție a artistului dizident din Hong Kong, Kacey Wong

– Indian Wells, SUA: Turneul de tenis ATP – BNP Paribas Open (9 – 20 mar.)

– Manchester: Liga Campionilor la fotbal, returul optimilor de finală: Manchester City (Anglia) – Sporting Portugalia (Portugalia)

– Madrid: Liga Campionilor la fotbal, returul optimilor de finală: Real Madrid (Spania) – Paris SG (Franța)

Aniversări – Comemorări

– 1454: S-a născut navigatorul florentin Amerigo Vespucci; a luat parte la câteva călătorii în Lumea Nouă (1497-1507); după numele său (la sugestia cartografului german Martin Waldseemüler) au fost denumite (în 1507) noile teritorii descoperite, care formează America de azi (m. 1512)

– 1564: S-a născut David Fabricius, teolog, cartograf şi astronom german (m. 1617)

– 1661: A murit Jules Mazarin, cardinal şi om politic francez; ca prim-ministru (1643-1661), a dus o politică externă abilă (Pacea din Westfalia – 1648 şi Tratatul de la Pirinei – 1659), consacrând hegemonia Franţei în Europa (n. 1602)

– 1706: A fost înmormântat Johann Pachelbel, organist şi compozitor german (n. 1653)

– 1737: S-a născut Josef Mysliveček, compozitor ceh (m. 1781) – 285 de ani

– 1749: S-a născut Honoré Gabriel de Riquetti, conte de Mirabeau, publicist şi politician francez, participant la Revoluţia burgheză din Franţa (1789-1794) (m. 1791)

– 1814: S-a născut Taras Şevcenko, poet ucrainean (m. 1861)

– 1851: A murit Hans Christian Ørsted, fizician şi chimist danez (n. 1777)

– 1870: A murit Théodore Labarre, compozitor și harpist francez (n. 1805)

– 1878: A murit Mirzä Fätäli Akhundov, prozator, dramaturg, filosof iluminist şi om politic azer, întemeietorul literaturii realiste şi al teatrului naţional din Azerbaidjan (n. 1812)

– 1910: S-a născut compozitorul american Samuel Barber (m. 1981)

– 1918: A murit Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (n. 1864)

– 1923: S-a născut Walter Kohn, chimist teoretician şi fizician american, originar din Austria; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1998 (m. 2016)

– 1926: S-a născut prezentatorul american de televiziune Joe Franklin, considerat inventatorul formatului TV de tip talk-show; a fost inclus în Cartea Recordurilor Guiness pentru talk-show-ul cu cea mai mare perioadă de difuzare (43 de ani) (m. 2015)

– 1930: S-a născut saxofonistul şi compozitorul american Ornette Coleman; precursorul stilului free-jazz (m. 2015)

– 1931: S-a născut regizorul japonez de film Masahiro Shinoda

– 1934: S-a născut cosmonautul rus Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos (la 12.IV.1961, la bordul navei „Vostok”; zborul a durat 89,1 minute, nava înconjurând Pământul o singură dată) (m. 1968, într-o catastrofă aviatică, în timpul unui antrenament)

– 1934: S-a născut (în Regatul României) actorul Mihai Volontir din Republica Moldova; în anul 2000 a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului XX din cinematografia moldovenească (m. 2015)

– 1943: S-a născut creatorul primului computer MacIntosh, inginerul american Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (m. 2005)

– 1943: S-a născut celebrul şahist american Bobby (Robert James) Fischer; campion al SUA la 14 ani, a devenit mare maestru internaţional la 15 ani; campion mondial (1972-1975) (m. 2008)

– 1955: S-a născut actriţa italiană de film Ornella Muti (numele la naștere: Francesca Romana Rivelli)

– 1959: S-a născut Takaaki Kajita, fizician japonez; Premiul Nobel pentru fizică pe 2015, împreună cu fizicianul canadian Arthur B. McDonald, „pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă”

– 1963: S-a născut Jean-Marc Vallée, regizor, editor de film și scenarist canadian (m. 2021)

– 1964: S-a născut actriţa franceză de film Juliette Binoche

– 1992: A murit Menahem Begin, jurist şi om politic israelian (premier al Israelului între anii 1977 şi 1983); Premiul Nobel pentru pace pe 1978, împreună cu Anwar Sadat, preşedintele Egiptului, datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat (n. 1913, la Brest-Litovsk/azi în Belarus) – 30 de ani

– 1994: A murit actorul spaniol Fernando Rey (n. 1917)

– 1994: A murit Charles Bukowski, scriitor american de origine germană (n. 1920)

– 1995: A murit Edward Bernays pionier al relațiilor publice și al propagandei, american de origine austriacă; maestru al manipulării, arta de a influenţa opinia publică, în scopul promovării produselor, serviciilor, ideilor anumitor persoane, fără a ţine seamă de realitate sau adevăr. În timpul Primului Război Mondial, a făcut parte, alături de Walter Lippmann, din Comitetul pentru Informații Publice al SUA, o puternică mașină de propagandă care susținea ideea că războiul este un mijloc necesar pentru „a face lumea sigură pentru democrație”; strategiile de marketing necesare pentru purtarea tuturor războaielor ulterioare s-au bazat pe metodele perfecționate de Comitetul pentru Informații Publice (n. 1891)

– 1996: A murit George Burns, actor comic, scenarist şi producător american de film; numeroase apariţii în emisiuni radiofonice şi de televiziune (n. 1896)

– 2006: A murit soprana americană de origine italiană Anna Moffo (n. 1932)

– 2015: A murit arhitectul german Frei Otto, cunoscut publicului larg pentru acoperişurile sale fascinante care dau senzaţia de „plutire”; câştigătorul Pritzker Prize pe 2015, cea mai prestigioasă distincţie din domeniul arhitecturii (n. 1925)

– 2016: A murit Jon (Jonathan James) English, cântăreţ de rock, compozitor, muzician şi actor australian (n. 1949, în Anglia)

– 2017: A murit pictorul şi ilustratorul britanic Sir Howard Hodgkin (n. 1932) – 5 ani

Calendarul zilei – 8 martie

Publicat de Codrin RAITA, 8 martie 2022, 05:00 / actualizat: 8 martie 2022, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 8 martie

* Acum 174 de ani (1848) a avut loc, la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români (munteni şi moldoveni), unde s-a hotărât declanşarea revoluţiei, simultan în cele două Principate şi s-a redactat programul acesteia. Coordonarea celor două revoluţii s-a dovedit mai greu de realizat la faţa locului, evenimentele urmând un curs deosebit în fiecare dintre cele două capitale (8/20)

* Se împlinesc 105 ani (1917) de la demonstraţia femeilor din Petrograd (Sankt Petersburg) împotriva lipsei de alimente, organizată cu prilejul „Zilei Internaţionale a Femeii”, care a continuat, până la 12 martie, cu o grevă a muncitorilor, moment ce a reprezentat declanşarea Revoluţiei din Februarie. Trupele trimise împotriva lor au fraternizat cu greviştii. S-au format miliţiile cetăţeneşti (gărzile roşii). În urma evenimentelor, pe 15 martie în acelaşi an, ţarul Nicolae al II-lea a abdicat, momentul marcând sfârşitul dinastiei Romanovilor şi al Imperiului Ţarist

* În urmă cu 94 de ani (1928), la această dată, prin hotărârea judecătorească nr. 6728 a Tribunalului Ilfov, Liga Navală Română (LNR) a căpătat personalitate juridică. Comitetul de iniţiativă, constituit dintr-un grup de personalităţi din marină, din viaţa culturală şi politică, printre care: viceamiral Vasile Scodrea, contraamiral Ioan Coandă, profesorul universitar Marin Ştefănescu şi comandorii Ion Bălănescu, Aurel Negulescu, Mihai Negru, Eugeniu Botez, a pus temelia înfiinţării LNR în anul 1927. În februarie 1928 a avut loc adunarea de constituire a Ligii Navale

* Cu 77 de ani (1945) Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial parte a Ungariei, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, I. V. Stalin consimţea reinstalarea administraţiei româneşti în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administraţiei româneşti în această parte a ţării

* Acum 31 de ani (1991) avea loc înfiinţarea, la Bucureşti, a agenţiei de presă „A. M. Press”, condusă de poetul Lucian Avramescu

* Cu 8 ani în urmă, pe data de 8 martie 2014, un avion aparţinând companiei Malaysia Airlines a dispărut de pe radare la două ore după decolarea din Kuala Lumpur cu destinaţia Beijing. La bordul avionului se aflau 239 de persoane (227 de pasageri şi 12 membri ai echipajului), considerate decedate. Conform datelor obţinute prin satelit şi de echipele de căutare, avionul Boeing 777 s-a prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la vest de oraşul australian Perth

* În urmă cu 6 ani (2016) România a preluat preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), pentru un an. IHRA, fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), este o organizaţie interguvernamentală, creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson, având ca obiectiv principal încurajarea activităţilor legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. România este membră a Alianţei din 16 decembrie 2004

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Femeii” a fost stabilită şi la nivel naţional prin Legea 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii şi 19 noiembrie – Ziua bărbatului

– 1629: S-a născut Ion Căianu (Caioni), călugăr franciscan, primul autor atestat de muzică cultă din Transilvania, organist, constructor şi reparator de orgi, culegător de folclor, cronicar, pedagog, gânditor renascentist şi precursor al iluminismului; a avut o contribuţie însemnată la întocmirea codicelui „Codex Caioni” (m. 1687)

– 1830, 8/20: S-a născut Atanasie Marian Marienescu, istoric, filolog, scriitor, folclorist şi etnograf; lui i se datorează tipărirea primei culegeri de colinde din teritoriile româneşti (1859); membru corespondent al Societăţii Academice Române şi, apoi, membru titular al Academiei Române din 1881 (m. 1914)

– 1871, 8/20: A murit (la Neapole, Italia) Alexandru Hurmuzaki (Hurmuzachi), publicist şi om politic; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1823)

– 1879: S-a născut medicul Constantin Popescu; primul operator român de film, pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice) (m. 1956)

– 1888: S-a născut sculptorul şi profesorul Cornel Medrea (nume complet: Corneliu Virgiliu Medrea); membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1954)

– 1895: S-a născut Agatha Grigorescu-Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (m. 1981)

– 1896: S-a născut Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice (m. 1945)

– 1906: S-a născut Ştefan Peterfi, botanist de naţionalitate maghiară din România; paralel cu activitatea didactică la Universitatea din Cluj, a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, consacrându-se în principal studiului algelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1974-1978) (m. 1978)

– 1910: S-a născut prozatorul Radu Tudoran (numele la naştere: Nicolae Bogza); fratele scriitorului Geo Bogza (m. 1992)

– 1911: S-a născut Emanuel Elenescu, dirijor, compozitor şi profesor; fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1933-1938; 1947-1950); a debutat ca dirijor la Ateneul Român (1938), la pupitrul Orchestrei Radio; dirijor la Corul Radio din Bucureşti (1950-1952) şi la Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii (1952-1983) (m. 2003)

– 1917: S-a născut poetul, prozatorul și memorialistul Dimitrie Stelaru (numele adevărat Dumitru Petrescu) (m. 1971) – 105 ani. NOTĂ: S-a născut pe 22 februarie 1917, însă a fost declarat pe data de 8 martie 1917, în localitatea Segarcea Vale din județul Teleorman

– 1924: S-a născut Alma Redlinger, pictoriţă, desenatoare, graficiană şi gravoare (m. 2017)

– 1931: S-a născut scriitorul, istoricul şi publicistul Gelcu (Sefedin) Maksutovici; fost preşedinte al Uniunii Culturale a Albanezilor din România (m. 2018)

– 1935: S-a născut scriitorul şi publicistul Radu Ciobanu (nume complet: Radu Pompiliu Ioan Ciobanu)

– 1936: S-a născut actriţa Gina Patrichi (m. 1994)

– 1949: S-a născut compozitoarea și profesoara Marina-Marta Vlad

– 1952: A murit Horia Furtună, poet, dramaturg şi prozator; autorul poeziei „Un suflet nou”, dedicată momentului inaugural al Radiodifuziunii Române (1.XI.1928), poezie citită la microfon de autor; ulterior Horia Furtună a fost realizator şi director de programe la SRR (n. 1888) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Cristian Comeagă, producător, regizor, scenarist și director de imagine

– 1961: A murit Gala Galaction, (pseudonimul lui Grigore Pişculescu), romancier, nuvelist, eseist, memorialist, gazetar, traducător, preot şi profesor de teologie la Cernăuţi şi Bucureşti (realizator, în 1938, în colaborare, al uneia dintre cele mai izbutite traduceri în limba română a „Bibliei”); membru titular onorific al Academiei Române din 1947 (n. 1879)

– 1967: A murit entomologul de origine germană Wilhelm Karl Knechtel, fondatorul şcolii româneşti de entomologie agricolă; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1884) – 55 de ani

– 1972: A murit medicul veterinar și profesorul universitar Alexandru Ciucă; membru corespondent al Academiei Române din 1946 (n. 1880) – 50 de ani

– 1974: A murit compozitorul şi pianistul Florin Eftimescu (n. 1919)

– 1982: A murit zoologul Vasile Gh. Radu; de numele său se leagă promovarea cercetărilor faunistice şi de ecologie terestră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1903) – 40 de ani

– 1987: A murit Zoe Băicoianu, sculptoriţă şi ceramistă (n. 1910) – 35 de ani

– 1993: A murit compozitorul, muzicologul, violistul şi dirijorul român de naţionalitate germană Wilhelm Georg Berger; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1929)

– 2002: A murit Dan Marţian, om politic şi profesor; membru fondator al FSN (Frontul Salvării Naţionale – decembrie 1989) şi copreşedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – ianuarie 1990); primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după 1989 (1990 -1992) (n. 1935) – 20 de ani

– 2010: A murit George Gană, filolog, critic şi istoric literar, editor şi profesor (n. 1935)

– 2011: A murit inginerul agronom Marcu Botzan; autor al unor importante cercetări care fundamentează dezvoltarea şi rolul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pe teritoriul României; considerat drept „creator al şcolii româneşti de cercetare în îmbunătăţiri funciare“; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2015: A murit compozitorul Teodor Bratu (n. 1922)

– 2015: A murit compozitorul Marcel Dragomir; redactor principal la Secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române între anii 1984 şi 1994 (n. 1944)

– 2021: A murit Adi Bărar, chitaristul şi liderul trupei „Cargo”, compozitor; în 1985 a fondat trupa rock „Cargo”, una dintre cele mai longevive şi mai de succes formaţii de gen din România (n. 1960) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Nevers, Franța: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru telecomunicații (8 – 9 mar.)

– Copenhaga: Lego prezintă rezultate anuale

– Elveţia: Lindt & Sprüngli prezintă rezultatele anuale

– Los Angeles: Actriţa spaniolă, Penelope Cruz este omagiată la Festivalul Internaţional de Film Santa Barbara din SUA

– München: Liga Campionilor la fotbal, returul optimilor de finală: Bayern München (Germania) – RB Salzburg (Austria)

– Liverpool: Liga Campionilor la fotbal, returul optimilor de finală: Liverpool (Anglia) – Inter Milano (Italia)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Femeii” este un prilej mulţumire, apreciere şi recunoaştere a eforturilor mamelor, soţiilor, colegelor, tuturor femeilor ce ne înconjoară, cele care ne oferă bucuria vieţii şi motivaţia de a trăi. Prima „Zi internaţională a femeii” s-a sărbătorit pe 19 martie 1911 în Germania, Austria, Danemarca şi în alte state europene, inclusiv România. Ziua a fost recunoscută oficial de către Naţiunile Unite în anul 1975, odată cu proclamarea „Anului internaţional al femeii” şi declararea perioadei 1976-1985 ca „Deceniu ONU pentru condiţia femeii”; în 1977 Adunarea Generală a ONU a proclamat, printr-o rezoluţie, „Ziua Naţiunilor Unite pentru drepturile femeilor şi pace internaţională”. Această zi a fost la origini un moment de marcare a emanicipării femeii, a luptei pentru drepturi egale în raport cu bărbaţii (pe 8 martie 1857 – 165 de ani, la New York, muncitoarele de la fabricile de textile au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva condiţiilor inumane de muncă şi a salariilor extrem de mici)

– 1566: S-a născut compozitorul italian Don Carlo Gesualdo (m. 1613). NOTĂ: Unele surse (http://www.britannica.com/) menţionează ca dată a naşterii 30 martie 1566

– 1617: S-a născut Tito Livio Burattini, arhitect, matematician şi om de ştiinţă italian (m. 1681) – 405 ani

– 1714: S-a născut Carl Philipp Emanuel Bach (al doilea fiu al lui Johann Sebastian Bach), compozitor şi clavecinist german (m. 1788)

– 1791: S-a născut Kazimierz Brodziński, poet, critic literar și istoric literar polonez (m. 1835)

– 1857: S-a născut compozitorul, pianistul și dirijorul italian Ruggiero Leoncavallo (m. 1919) – 165 de ani

– 1869: A murit compozitorul francez Hector Berlioz (n. 1803)

– 1875: S-a născut compozitorul şi pianistul italian Franco Alfano (m. 1954)

– 1879: S-a născut Otto Hahn, chimist şi fizician german; a descoperit, împreună cu Lise Meitner, izotopii radioactivi ai actiniului, iar în colaborare cu Fritz Strassmann, a evidenţiat fisiunea uraniului şi a toriului (1938); Premiul Nobel pentru chimie pe 1944; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1968)

– 1899: A murit John Ericsson, inginer şi inventator suedez, stabilit în SUA (în 1839); a construit o locomotivă cu abur (1829), a inventat elicea propulsoare pentru nave (1839) şi un motor solar (n. 1803)

– 1914: S-a născut fizicianul rus Iakov Borisovici Zeldovici (m. 1987)

– 1917: A murit contele german Ferdinand von Zeppelin, inventatorul dirijabilului, în perioada 1900-1917 construind peste 50 de dirijabile rigide; este primul care a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsia dirijabilelor (n. 1838) – 105 ani

– 1921: S-a născut actriţa americană Cyd Charisse, considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musical-uri din anii ’50 ai secolului XX (m. 2008)

– 1922: S-a născut Cyd Charisse, actriţă şi dansatoare americană; a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50 ai secolului XX; considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (m. 2008) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Ralph Baer, inventator şi inginer german-american, cunoscut drept „tatăl jocurilor video”, datorită muncii sale de pionierat care a dus la crearea consolei de jocuri video Odyssey (m. 2014) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Walter Jens, scriitor german, filolog, critic şi istoric literar, profesor; militant activ împotriva militarismului (m. 2013)

– 1923: A murit fizicianul olandez Johannes Diderik van der Waals, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 pentru munca sa în domeniul ecuaţiei stării gazelor şi lichidelor (n. 1837)

– 1924: S-a născut Sir Anthony Alfred Caro, sculptor abstract britanic (m. 2013)

– 1933: S-a născut actorul şi regizorul italian Luca Ronconi, considerat unul din inovatorii teatrului contemporan atât italian cât şi european (m. 2015)

– 1941: A murit scriitorul american Sherwood Anderson (n. 1876)

– 1943: S-a născut actiţa britanică de film Lynn Redgrave (m. 2010)

– 1948: S-a născut Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal Whitesnake (m. 2008)

– 1957: A murit Othmar Schoeck, compozitor, dirijor şi pianist german (n. 1886) – 65 de ani

– 1959: A murit Max Gerson, medic german, care a pus la punct o metodă de tratament alternativ al cancerului şi al altor boli incurabile; terapia sa, bazată pe o dietă alimentară naturistă (produse organice, sucuri naturale în cantităţi mari şi aportul de diferite suplimente alimentare din surse naturale) şi o detoxificare completă (reducerea la minim a toxinelor din dietă, eliminarea sării şi a proteinelor de origine animală, reducerea drastică a grăsimilor, detoxifieri ale ficatului prin clisme cu cafea), are ca scop refacerea sistemului imunitar. Gerson a fost denumit de către laureatul premiului Nobel, Albert Schweitzer, drept „cel mai strălucit geniu medical care a existat vreodată” (n. 1881)

– 1961: A murit Sir Thomas Beecham, dirijor englez (n. 1879)

– 1962: S-a născut coreeanul Kim Ung-Yong, menţionat în Guinness World Records ca având „cel mai mare IQ” (210) – 60 de ani

– 1971: A murit Harold Lloyd, actor, producător, regizor şi scenarist american; una dintre cele mai populare vedete ale filmului mut, alături de Charles Chaplin şi Buster Keaton (n. 1893)

– 1983: A murit Sir William (Turner) Walton, compozitor englez (n. 1902)

– 1999: A murit Adolfo Bioy Casares, prozator, traducător, editor şi jurnalist argentinian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori latino-americani (n. 1914)

– 1999: A murit Joe DiMaggio (numele la naştere, Giuseppe Paolo DiMaggio), legendarul jucător de basball al echipei „Yankees” din New York; a fost căsătorit, pentru scurt timp, cu actriţa americană de film Marilyn Monroe (n. 1914)

– 2001: A murit Ninette de Valois, balerină britanică, fondatoarea companiei Royal Ballet (n. 1898)

– 2016: A murit Sir George Martin, producător muzical, compozitor, aranjor, inginer de sunet şi muzician britanic; a produs albumele de studio ale formaţiei „The Beatles” (n. 1926)

– 2018: A murit Kate Wilhelm (născută: Katie Gertrude Meredith), scriitoare americană de science fiction, fantasy și cărți polițiste (n. 1928)

– 2020: A murit actorul franco-suedez Max Von Sydow (nume real Carl Adolf von Sydow) (n. 1929)

Calendarul zilei – 7 martie

Publicat de Codrin RAITA, 7 martie 2022, 05:00 / actualizat: 7 martie 2022, 7:56

S-a întâmplat într-o zi de 7 martie

* Acum 627 de ani (1395) era încheiat, în condiţii de deplină egalitate, Tratatul antiotoman de la Braşov dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Tratatul a reprezentat prima alianţă militară românească antiotomană. Cu acest prilej, domnul Ţării Româneşti a fost recunoscut cu titlurile de duce de Făgăraş, şi ban de Severin

* Cu 581 de ani în urmă (1441) Iancu de Hunedoara (1407-1456) devenea voievod al Transilvaniei, în paralel cu funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului. În această triplă calitate, dar şi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446), a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii de prestigiu

* În urmă cu 146 de ani (1876) Oficiul de Patente al SUA, de la New York, breveta invenţia telefonului. La 14 februarie 1876, americanii Alexander Graham Bell (1847-1922) şi Elisha Gray (1835-1901) au depus la acest Oficiu cererea de brevet pentru invenţia telefonului, primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă de două ore s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori. Prima convorbire telefonică a avut loc la 10.III.1876, când inventatorul Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla în altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”

* Acum 13 ani (2009) NASA a lansat, de la baza Cape Canaveral (Florida), sonda (misiunea) spaţială Kepler (numită după astronomul german Johannes Kepler), cu scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale. Până în anul 2014 sonda descoperise 961 de planete extrasolare, confirmate în peste 75 de sisteme stelare și 3.601 de planete neconfirmate. Cele mai multe planete găsite în timpul altor misiuni au fost planete gigantice, de dimensiunea planetei Jupiter sau mai mari, însă sonda Kepler a fost programată să găsească planete de dimensiunea Terrei. După nouă ani petrecuți în spațiu, în care a colectat date ce au dezvăluit că cerul nostru nocturn este plin de miliarde de planete ascunse – mai multe planete chiar decât stele – telescopul spațial Kepler de la NASA a fost retras. Kepler a lăsat o moștenire de peste 2.600 de descoperiri planetare din afara sistemului nostru solar, dintre care multe ar putea fi locuri promițătoare pentru viață

* Acum 3 ani (2019) primul laser de mare putere din România și cel mai puternic laser din Europa a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire. Laserul se află la Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), inaugurat la 21.X.2014, la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfințit Mucenic Efrem, episcopul Tomisului. Începutul Postului Sfintelor Paşti. Zi aliturgică (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Începutul Postului Sfintelor Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sfinţii Perpetua şi Felicitas, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1845: A murit Constantin Faca, poet şi dramaturg, un fervent susţinător al teatrului românesc (n. ~1800)

– 1847, 7/19: S-a născut Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1928) – 175 de ani

– 1864: S-a născut Adolf Schullerus, istoric, etnolog, filolog, profesor şi preot sas din Transilvania; autor al primei tipologii a poveştilor româneşti în sistemul preconizat de folcloristul finlandez Antti Aarne (metoda istorico-geografică); lucrări etnografice şi folclorice privind cultura populară a saşilor, folclorul românesc şi maghiar; cercetări referitoare la începuturile saşilor din această provincie (bazate pe documente istorice şi elemente de lingvistică); a publicat un dicţionar al graiurilor săseşti din Transilvania; deputat în primul parlament al României reîntregite (m. 1928)

– 1893: S-a născut Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (m. 1974)

– 1905, 7/20: S-a născut traducătoarea Frida Papadache; remarcată pentru versiunile româneşti ale unor scriitori americani clasici şi moderni (Twain, Dreiser, Steinbeck) şi, mai ales, pentru primele traduceri româneşti din Joyce (m. 1989)

– 1939: A murit chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1869)

– 1940: S-a născut arhidiaconul Jean Lupu, dirijor de cor, compozitor şi profesor; iniţiatorul, dirijorul (până în 2015) și directorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române; Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat la data de 22 ianuarie 2020 Părintelui Arhidiacon Jean Lupu Ordinul „Crucea Patriarhală” pentru clerici, ediţie nouă

– 1940: S-a născut Dan Jitianu, arhitect şi scenograf (m. 1994)

– 1941: S-a născut publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea” (1963) (m. 1996)

– 1944: S-a născut fizicianul și profesorul Dorel Bucurescu; cercetări în domeniul fizicii nucleare; membru corespondent al Academiei Române din 2016

– 1965: S-a născut Dan Teodorescu, compozitor, textier şi cântăreţ de muzică uşoară; membru fondator al formaţiei „Taxi”

– 1977: A murit Virgil Gheorghiu, pianist, compozitor, critic muzical, poet, prozator şi traducător (n. 1903) – 45 de ani

– 1983: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Nicolae Brânzeu (n. 1907)

– 1997: A murit compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorshi (n. 1918) – 25 de ani

– 2000: A murit matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1908)

– 2002: A murit Alexandru Balaci, istoric şi critic literar, poet, traducător şi profesor; italienist de prestigiu (monografii dedicate scriitorilor italieni clasici, cercetări comparatiste); membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1916) – 20 de ani

– 2004: A murit medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1919)

– 2004: A murit Eugeniu Gh. Proca, medic chirurg urolog; timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale; a organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927)

– 2006: A murit Ghizela Suliţeanu, folclorist şi etnolog (n. 1920)

– 2009: A murit sociologul Andrei Roth; s-a preocupat de sociologia ştiinţei şi culturii, societatea în tranziţie, condiţia minorităţilor, naţionalism şi democraţie (n. 1927)

– 2010: A murit medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (n. 1930)

– 2014: A murit compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu; a fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (n. 1924)

– 2020: A murit Nicolae Dan Cristescu, matematician și profesor; din 1953 şi-a desfăşurat activitatea în domeniul teoriei plasticităţii şi vâscoplasticităţii, neabordat până atunci în România, care s-a dovedit de mare importanţă în diverse sectoare ale tehnicii; alte domenii de cercetare abordate au fost: mecanica rocilor, a materialelor compozite, a corpurilor solide deformabile, teoria proceselor de prelucrare a metalelor, mecanica materialelor granulare, propagări de unde;  membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chelmenţi, azi în Ucraina)

EVENIMENTE EXTERNE

– Nantes, Franța: Conferința europeană privind clima sub președinția franceză a Uniunii Europene (7 – 8 mar.)

– Angers, Franța: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru cultură (7 – 8 mar.)

– Viena: Reuniunea trimestrială a Consiliului guvernatorilor AIEA (7 – 11 mar.)

– Londra: Începe procesul lui Ali Harbi Ali, acuzat de uciderea deputatului britanic David Amess

– München: Convenția Generală a Conferinței Rabinilor Europeni (7 – 9 mar.)

– Vierzehnheiligen, Germania: Conferința de primăvară a episcopilor catolici germani (7 – 10 mar.)

– Italia: Ciclism – circuitul Tirreno – Adriatico (7 – 13 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Tenisului”, sărbătorită în prima zi de luni din martie, a fost instituită la 4 martie 2013, de „StarGames”, în jurul a două turnee de succes: BNP Paribas Showdown în Madison Square Garden din New York şi Asia World-Arena din Hong Kong; tot în 2013, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) a sărbătorit centenarul ca organism internaţional al tenisului, federaţia fiind fondată la 1 martie 1913

– 1274: A murit Thomas d’Aquino, teolog şi filosof italian; cel mai de seamă reprezentant al scolasticii catolice; canonizat de Biserica Romano-Catolică la 18.VII.1323 (n. ~1224/1225)

– 1765: S-a născut fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (m. 1833)

– 1785: S-a născut poetul şi nuvelistul italian Alessandro Manzoni (m. 1873)

– 1799: S-a născut František Čelakovský, poet, filolog şi folclorist ceh, luptător pentru renaşterea naţională (m. 1852)

– 1809: A murit Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (n. 1753)

– 1850: S-a născut Thomas G. Masaryk, filosof, sociolog şi om politic ceh; primul preşedinte al Republicii Cehoslovace, proclamat la 14.XI.1918; reales în 1927 şi 1934; în 1935 s-a retras în favoarea lui Edvard Beneš; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1937)

– 1857: S-a născut Julius Wagner von Jauregg, neurolog şi psihiatru austriac; pentru descoperirea metodei de terapie a paraliziei progresive prin inocularea malariei i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1927 (m. 1940) – 165 de ani

– 1872: S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian; unul dintre întemeietorii şi teoreticienii neoplasticismului (m. 1944) – 150 de ani

– 1875: S-a născut compozitorul francez Maurice Ravel; celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro” (1928), una din ultimele piese compuse (m. 1937)

– 1891: A murit Franz Miklosich, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave („Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general („Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (n. 1813)

– 1908: S-a născut actriţa italiană de film Anna Magnani (m. 1973)

– 1909: S-a născut Léo Malet, scriitor francez (m. 1996)

– 1911: A murit scriitorul italian Antonio Fogazzaro (n. 1842)

– 1918: S-a născut romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (m. 2013)

– 1924: S-a născut Kōbō Abe, scriitor, fotograf şi inventator japonez (m. 1993)

– 1926: S-a născut Luciano Vincenzoni, scenarist italian (m. 2013)

– 1931: S-a născut soprana franceză de coloratură Mady Mesplé (m. 2020)

– 1931: A murit Akseli Gallen-Kallela (pe numele său real Axel Waldemar Gallén), pictor și grafician finlandez; celebru pentru ilustrațiile la epopeea națională Kalevala, considerate foarte importante pentru definirea identității naționale finlandeze (n. 1865)

– 1931: A murit pictorul olandez Theo van Doesburg (pseudonimul lui Christian Emil Marie Küpper) (n. 1883)

– 1932: A murit Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru pace pe 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (n. 1862) – 90 de ani

– 1938: S-a născut David Baltimore, biolog şi profesor american; contribuţii esenţiale la imunologie, virusologie, biotehnologie; cercetări în domeniul cancerului; Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie pe 1975, împreună cu Renato Dulbecco şi Howard Martin Temin, pentru descoperirea unei enzime cu rol esenţial în reproducerea retrovirusurilor precum HIV

– 1938: S-a născut Albert Fert, fizician şi profesor francez; Premiul Nobel pentru fizică pe 2007, împreună cu fizicianul german Peter Grünberg, pentru descoperirea simultană, în 1988, a efectului mecanic de magnetorezistenţă gigantică, care „a revoluţionat tehnicile ce permit citirea informaţiei stocate pe un hard disk”

– 1942: S-a născut muzicianul american Hamilton Bohannon, unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada disco (m. 2020) – 80 de ani

– 1944: S-a născut geneticianul și profesorul american Michael Rosbash; Premiul Nobel pentru medicină pe 2017, împreună cu cercetătorii Jeffrey C. Hall și Michael W. Young, pentru cercetări privind mecanismul și genetica ceasului biologic

– 1946: S-a născut Daniel Goleman, scriitor, jurnalist de știință și psiholog american; cunoscut pentru cărțile despre inteligența emoțională, care au marcat o revoluţie uluitoare în psihologie prin analiza importanţei covârşitoare a emoţiilor în dezvoltarea personalităţii umane; este unul dintre cei mai influenți gânditori de business

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune John Heard Jr. (m. 2017)

– 1979: A murit pianista braziliană Guiomar Novaes (n. 1896)

– 1982: A murit regizorul german Konrad Wolf (n. 1925) – 40 de ani

– 1983: A murit Igor Markevici, dirijor şi compozitor elveţian de origine rusă (n. 1912)

– 1984: A murit Paul Rotha, regizor, scenarist şi producător englez de film documentar (n. 1907)

– 1995: A murit Paul-Emile Victor, explorator şi etnolog francez; a participat la peste 60 de expediţii în Arctica şi Antarctica (n. 1907)

– 1998: A murit mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (n. 1926)

– 1999: A murit Stanley Kubrick, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1928)

– 2010: A murit scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov, stabilit în SUA; la Belgrad a fost arestat de mai multe ori pentru convingerile sale politice (n. 1934)

– 2013: A murit Damiano Damiani, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (n. 1922)

– 2013: A murit britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (n. 1930)

– 2021: A murit pianistul şi profesorul rus Dmitri Bashkirov (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 6 martie

Publicat de Codrin RAITA, 6 martie 2022, 05:00 / actualizat: 6 martie 2022, 7:18

S-a întâmplat într-o zi de 6 martie

* Cu 169 de ani în urmă (1853) avea loc premiera operei „La Traviata” de Giuseppe Verdi, la „Teatro la Fenice” din Veneţia (libretul – Francesco Maria Piave). Opera în trei acte şi patru scene este bazată pe romanul „Dama cu camelii”, de Alexander Dumas – fiul, publicat în 1848. Giuseppe Verdi a văzut versiunea scenică la teatrul Vaudeville, în timpul şederii sale la Paris în 1851-1852, şi a cerut colaboratorului său Francesco Maria Piave să scrie un scenariu. Piave a schimbat drastic povestea. În timp ce Dumas-fiul înfățișa în romanul său problemele sociale actuale, Verdi şi Piave au ales o abordare psihologică, şi s-au concentrat pe povestea de dragoste dintre trei personaje. Premiera a fost un eşec, însuşi Verdi notând după spectacol: „Premiera din seara trecută a fost un eșec. E vina mea sau a soliștilor? Timpul va decide.” Verdi a revizuit opera, şi a avut mare succes în data de 6 mai 1854, la Teatrul San Benedetto din Veneţia

* Se împlinesc 125 de ani (1897) de când apărea Legea repausului în zilele de duminică şi sărbători. Potrivit legii, erau libere doar duminica dimineaţa şi alte 14 sărbători pe an, dar condiţionat pentru întreprinderile industriale, întrucât Camera de Comerţ avea latitudinea să hotărască întreprinderile la care trebuia să se lucreze continuu (6/18)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când avea loc apogeul răscoalei ţărăneşti în Moldova (izbucnită la 8/21 februarie acelaşi an, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani). Sunt cuprinse județele Iași și Suceava, apot Neamțul. Încercările țăranilor de a ocupa cazărmi și a lua muniție și armament sunt sortite eșecului. Detașamente militare sunt atacate și acțiunea se soldează cu victime din ambele tabere.  Din Moldova, răscoala se propagă în Muntenia și Oltenia, între 9 – 13 martie (6/19 – 9/22)

* Acum 103 ani (1919) Ungariei i s-a înmânat hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (Nota Vyx), privind retragerea trupelor din Transilvania pe o nouă linie de demarcaţie (Satu Mare-Oradea-Arad) până la încheierea păcii, prin care urmau să se hotărască noile graniţe politice (6/19)

* Cu 92 de ani în urmă (1930) a avut loc, la cinematograful Capitol din Bucureşti, premiera filmului documentar „Viaţa unui oraş”, reintitulat ulterior „Viaţa începe mâine”, realizat de regizorul Jean Mihail. Filmul a marcat începutul carierei de documentarist a regizorului

* Acum 81 de ani (1941) avea loc premiera operei „Alexandru Lăpuşneanu”, de Alexandru Zirra, la „Opera Română” din Bucureşti. Libretul, după nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi, aparţine tot compozitorului

* În urmă cu 77 de ani (1945) era instaurat regimul pro-comunist prin constituirea guvernului dr. Petru Groza. Sub presiunea militară sovietică, regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru, care a format un nou guvern, ministerele-cheie fiind deţinute de comunişti

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la instituţionalizarea Consiliului Statelor Mării Baltice, prin „Documentul final” al reuniunii miniştrilor de externe din zece state riverane Mării Baltice, desfăşurate la Copenhaga, în perioada 4 – 6 martie 1992

* Tot într-o zi de 6 martie, acum 29 de ani (1993), a fost semnată, la Istanbul, „Convenţia privind cooperarea în domeniile culturii, învăţământului, ştiinţei şi informaţiei în zona Mării Negre” (cunoscută şi sub denumirea „Convenţia de cooperare culturală a Mării Negre”). Documentul prevedea o colaborare mai largă, în domeniile enunţate, între statele care fac parte din zona de Cooperare Economică a Mării Negre

Aniversări – Comemorări

– Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (lăsatului sec de brânză pentru Postul Sfintelor Paşti) (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1866: S-a născut Dumitru Georgescu-Kiriac, profesor, dirijor de cor şi folclorist, unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie din România (m. 1928)

– 1892: A murit pictorul Mişu Popp; a pictat numeroase biserici din Braşov şi Bucureşti; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania (n. 1827) – 130 de ani

– 1904: S-a născut (în Bucovina) tenorul de origine română Josef Schmit (m. 1942, în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci)

– 1920: S-a născut Ion Apostol Popescu, poet, folclorist şi critic literar; cele mai importante sunt studiile sale de folclor, orientate în trei direcţii: artă populară, folclor literar şi influenţa literaturii şi artei populare asupa creatorilor culţi (m. 1984)

– 1920: S-a născut actorul şi epigramistul Ernest Maftei (m. 2006)

– 1924: S-a născut Ben.[edict] Corlaciu, poet şi prozator; membru al grupării din jurul revistei „Albatros”, alături de Geo Dumitrescu; în anii ’70 ai secolului XX s-a stabilit la Paris (m. 1981)

– 1933: S-a născut actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat (m. 2014)

– 1933: S-a născut Dan Puican, regizor de teatru şi de emisiuni de divertisment; a lucrat, din anul 1963, la Teatrul Naţional Radiofonic (timp de jumătate de secol, a pus în undă peste 1000 de piese de teatru şi scenarii radifonice); a fost distins cu premiul UNITER pentru cele mai bune spectacole radiofonice la Galele din anii 1994, 1998 şi 1999 (m. 2021)

– 1934: S-a născut poetul Dim.[imitrie] Rachici (m. 1999)

– 1939: A murit Miron Cristea (prenumele la botez: Elie), primul patriarh al României, ridicat la această demnitate la 4 februarie 1925, învestit şi înscăunat la 1 noiembrie acelaşi an; mitropolit primat al României (1919-1925); membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930); prim-ministru (1938-1939) în timpul dictaturii regale, a regelui Carol al II-lea; teolog, filolog și publicist; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1868)

– 1945: S-a născut jurnalistul de radio şi prozatorul Paul Grigoriu; realizator şi prezentator a numeroase emisiuni la Radiodifuziunea Română (unde a lucrat din 1969 până în 2008), a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc; din februarie 1990, devine realizator al emisiunii “Matinal”, la Radio România Actualităţi, emisiune care în timp îi aduce un succes de public nemaiîntâlnit; devine apoi redactor-şef al Programului III (Radio România Tineret), iar în anul 1992 publică primul său volum – „Anatomia unei străzi”, un volum memorialistic despre oraşul său natal – Bacău; în 1992, devine director general adjunct al Radiodifuziunii Române, iar între octombrie 1994 şi septembrie 1995 este director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune; la data de 5 noiembrie 2008, fostul preşedinte Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de cavaler, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la primul semnal radiofonic în România; în data de 15 noiembrie 2013 şi-a lansat, la sala Radio, un nou volum de proză „G de la Gugiumeni”, subintitulat „Falsă monografie” şi publicat de Radio România împreună cu un CD ce conţine – în selecția și lectura autorului – o versiune audio a cărţii (m. 2015)

– 1948: S-a născut interpretul de muzică populară Gheorghe Turda

– 1957: A murit filosoful, psihologul, pedagogul, omul politic şi dramaturgul Constantin Rădulescu-Motru; unul dintre puţinii creatori de sistem filosofic din România; a fundamentat sistemul personalismului energetic; în 1910 a întemeiat Societatea de Studii Filosofice, devenită, ulterior, Societatea Română de Filosofie; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte (1935-1938; 1941-1944) şi preşedinte al acestui for (1938-1941) (n. 1868) – 65 de ani

– 1958: S-a născut George Natsis, compozitor, dirijor şi pianist; membru al Big Band-ului Radio

– 1968: S-a născut interpretul de muzică uşoară Bogdan „Bodo” Marin, membru al formaţiei „ProConsul”

– 1986: A murit Alexandru Rally, poet şi traducător (a realizat numeroase traduceri din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (n. 1897)

– 1989: A murit Vasile Netea, istoric (specialist în istoria modernă a României, a scris cărţi în care a argumentat ideea de unitate a poporului român, insistând asupra legăturii dintre provinciile locuite de români), critic literar, folclorist, gazetar şi analist politic; a publicat și sub pseudonimul Victor Lucrețiu (n. 1912)

– 1991: A murit medicul Ionel S. Pavel; fondator şi director (1948-1967) al Centrului de Asistenţă a Diabeticilor din Bucureşti; unul dintre iniţiatorii studiilor sistematice de hepatologie şi diabetologie clinică în România; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1897)

– 2018: A murit Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (n. 1936)

– 2020: A murit artistul restaurator Claudiu Longin Moldoveanu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Artă Plastica Religioasă și Restaurare (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Montpellier, Franța: Reuniunea informală a miniștrilor Afacerilor Externe și Dezvoltării din UE (6 – 7 mar.)

– Kinshasa, R.D.Congo: Regele Filip al Belgiei și Regina Mathilde efectuează o vizită oficială în Republica Democrată Congo (6 – 10 mar.)

– Riad, Arabia Saudită: Târgul industriei militare World Defense Show (6 – 9 mar.)

– Japonia: Maratonul de la Tokyo

– Doha, Qatar: MotoGP – Campionatul Mondial, Marele Premiu al Qatarului

– Franța: Ciclism: Paris – Nisa (6 – 13 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a posturilor de Televiziune şi Radio pentru Copii” este o zi în care companiile radio și tv din lume oferă timp de emisie copiilor şi emisiunilor pentru copii; a fost lansată de UNICEF în 1991, pentru a încuraja radiodifuzorii din întreaga lume să realizeze conștientizarea problemelor copiilor; sărbătorită inițial în prima sau a doua duminică din decembrie, a fost mutată din 2009 în prima duminică din martie

– Ziua naţională a Republicii Ghana (fosta Coastă de Aur); proclamarea independenţei/1957 – 65 de ani

– În Irak această zi este „Ziua naţională de toleranţă şi coexistenţă”, decretată sărbătoare publică, în 2021 (- 1 an), de premierul irakian Mustafa al-Kadhimi, după întrevederea care a avut loc la 6 martie 2021 între papa Francisc şi marele ayatollah şiit Ali al-Sistani, cea mai înaltă autoritate a ramuri șiite a islamului. Papa Francisc este primul suveran pontif din istorie care efectuează o vizită în Irak. Ziua de sărbătoare amintește și de întâlnirea interreligioasă care a avut loc tot atunci la Ur, oraş antic unde, potrivit tradiţiei, s-a născut patriarhul Avraam; aici, suveranul pontif s-a întâlnit cu reprezentanţi ai islamului, creştinismului şi ai comunităţii yazidi

– 1475: S-a născut Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (m. 1564)

– 1619: S-a născut scriitorul francez Cyrano de Bergerac (pe numele său complet Hector Savinien de Cyrano de Bergerac) (m. 1655)

– 1787: S-a născut fizicianul german Joseph von Fraunhofer; activitatea sa se leagă de producerea lentilelor optice (m. 1826) – 235 de ani

– 1806: S-a născut poeta engleză Elizabeth Browning (m. 1861)

– 1866: A murit William Whewell, matematician şi filosof englez (n. 1794)

– 1870: S-a născut Oscar (Nathan) Straus, compozitor austriac, celebru pentru operetele sale, cea mai cunoscută fiind „Un vis de vals”, compusă în 1907 (m. 1954)

– 1872: S-a născut scriitorul norvegian Johan Bojer (m. 1959) – 150 de ani

– 1874, 6/18: S-a născut (la Kiev) Nikolai A. Berdiaev, filosof mistic rus; întemeietor al „noului creştinism”, variantă a existenţialismului religios; din 1922 a trăit la Paris (m. 1948)

– 1905: S-a născut cantautorul american Bob Wills (James Robert Wills), considerat creatorul curentului muzical „western swing” (m. 1975)

– 1906: S-a născut actorul american de film Lou Costello; împreună cu Bud Abbott (1890-1974) au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat pe amândoi (m. 1959)

– 1914: S-a născut dirijorul rus Kiril Kondraşin (m. 1981)

– 1917: S-a născut filosoful american Donald Davidson (m. 2003) – 105 ani

– 1917: A murit actorul danez de film Valdemar Psilander, vedetă a filmului mut (n. 1884) – 105 ani

– 1926: S-a născut regizorul şi scenaristul polonez Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX; co-fondator al şcolii poloneze de film (m. 2016)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul columbian Gabriel Garcia Márquez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă; cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967); Premiul Nobel pentru literatură pe 1982; potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent” (m. 2014, la Ciudad de Mexico, unde trăia de mai bine de 30 de ani) – 95 ani

– 1929: S-a născut scriitorul rus Fazil Iskander, cunoscut pentru descrierile pline de umor ale vieţii de zi cu zi în Caucazul său natal şi viziunea satirică asupra societăţii sovietice (m. 2016)

– 1930: S-a născut dirijorul, compozitorul şi violonistul american de origine franceză Lorin Maazel (m. 2014)

– 1937: S-a născut cosmonauta rusă Valentina Tereşkova, prima femeie care a efectuat un zbor în spaţiu; pe 16 iunie 1963 a efectuat 48 de rotaţii în jurul Pământului, la bordul navei „Vostok 6” – 85 de ani

– 1937: S-a născut (la Bassra, Irak) compozitorul şi dirijorul francez Paul Méfano (m. 2020) – 85 de ani

– 1944: S-a născut soprana neo-zeelandeză Kiri Te Kanawa

– 1946: S-a născut David Gilmour, chitaristul şi vocalistul formaţiei britanice „Pink Floyd”

– 1952: S-a născut Robert O. Young, nutriţionist, microbiolog şi naturopat; pionier în nutriţia alcalină – 70 de ani

– 1953: S-a născut scriitorul norvegian Jan Kjærstad

– 1967: A murit Kodály Zoltán, compozitor, etnomuzicolog şi pedagog ungar (n. 1882) – 55 de ani

– 1973: A murit scriitoarea americană Pearl Buck; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1938 (n. 1892)

– 1994: A murit actriţa greacă de film Melina Mercouri, devenită proeminent om politic socialist (n. 1920). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1923, iar Enciclopedia britanică, 1925

– 1994: A murit regizorul georgian de film Tenghiz Abuladze (n. 1924)

– 2005: A murit fizicianul american de origine germană Hans Albrecht Bethe, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1967 (n. 1906)

– 2007: A murit Jean Baudrillard, sociolog, filosof, critic literar şi eseist francez (n. 1929) – 15 ani

– 2013: A murit chitaristul britanic de blues şi rock Alvin Lee (numele la naştere: Graham Anthony Barnes), liderul legendarului grup rock al anilor ’60 – ’70 „Ten Years After” (n. 1944)

– 2015: A murit Walter Biemel, filosof și profesor german originar din România; important editor-comentator al lui Edmund Husserl şi al lui Martin Heidegger (n. 1918)

– 2018: A murit biologul britanic John E. Sulston, unul dintre pionierii cercetării genomului uman; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină pe 2002, împreună cu britanicul Sydney Brenner și americanul H. Robert Horvitz, pentru descoperirile lor privind modalitatea în care genele reglează creșterea organelor și programează moartea celulelor (n. 1942)

– 2021: A murit inginerul olandez Lou Ottens, cunoscut ca find inventatorul casetei audio (1963); împreună cu echipa de la Philips, a dezvoltat primul casetofon portabil și a contribuit şi la dezvoltarea compact-discurilor (CD) (n. 1926) – 1 an  * * *

Calendarul zilei – 5 martie

Publicat de Codrin RAITA, 5 martie 2022, 05:00 / actualizat: 5 martie 2022, 7:42

S-a întâmplat într-o zi de 5 martie

* Cu 591 de ani în urmă (1431) erau menţionaţi pentru prima dată husiţii din Moldova. Ioan de Ryza, episcop catolic de Baia, a semnalat episcopului de Cracovia prezenţa în Bacău a unui nucleu husit (majoritatea refugiaţi din Ungaria şi Polonia), faţă de care domnul Alexandru cel Bun s-a arătat tolerant. Moldova era singurul loc din Europa unde husiţii erau recunoscuţi ca o comunitate legală

* Acum 154 de ani (1868), la Teatro alla Scala din Milano, a avut loc premiera operei „Mefistofele”, pe muzica şi libretul compozitorului Arrigo Boito (pentru libret, sursa de inspiraţie a fost Faust de Johann Wolfgang von Goethe). Versiunea definitivă, destul de mult modificată, a fost prezentată publicului abia în anul 1881

* Acum 142 de ani (1880) au fost stabilite relaţiile diplomatice între România şi Republica Elenă, la nivel de legaţie, fiind ridicate la rang de ambasadă la 1 ianuarie 1939. Constantin Esarcu prezenta la această dată scrisorile de acreditare în calitate de ministru rezident. Întrerupte în contextul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost restabilite la 25 august 1956, la nivel de ambasadă

* Cu 133 de ani în urmă (1889) avea loc primul concert simfonic susţinut în sala Ateneului Român. Orchestra Filarmonicii din Bucureşti, dirijată de George Enescu, a interpretat „Poema română”, creaţie a marelui compozitor

* Se împlinesc 120 de ani (1902) de când era adoptată Legea pentru organizarea meseriilor – „Legea Missir”, intrată în vigoare la 13/26.IX.1902 (5/18)

* În urmă cu 104 ani (1918) avea loc demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand l-a însărcinat pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, în speranţa că şeful conservatorilor, graţie încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiţii mai uşoare (5/18)

* În urmă cu 103 ani (1919), în data de 5/18 martie 1919, Consiliul de Miniştri a adoptat Decretul-lege nr. 1.053 pentru „Adoptarea calendarului gregorian pe ziua de 1 aprilie 1919”, publicat în Monitorul Oficial în 6 martie. A intrat în vigoare pe întregul cuprins al ţării, cu toate că existau diverse probleme de adaptare, în special în Basarabia, care nu era pregătită administrativ pentru trecerea la noul calendar şi a cărei populaţie s-a dovedit mai reticentă. Conform decretului, ziua de 1 aprilie 1919 (stil vechi) devenea oficial ziua de 14 aprilie (stil nou). Începând cu această dată, toate datele din România s-au scris conform calendarului gregorian

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la premiera de gală (în Germania) a filmului „Nosferatu – Simfonia groazei” (titlu original: în germană „Nosferatu – Eine Symphonie des Grauens”), film mut german în cinci acte, produs în anul 1922 sub regia lui Friedrich Wilhelm Murnau. Filmul este o adaptare neautorizată a romanului „Dracula” scris de irlandezul Bram Stoker (1847-1912), fiind, de asemenea, unul dintre cele mai cunoscute filme expresioniste germane

* Într-o zi de 5 martie, acum 94 de ani (1928), avea loc prima întâlnire a Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (SDRR), constituit la 17 ianuarie 1928, în cadrul Adunării generale de constituire a SDRR, la care a fost aprobat şi Statutul de funcţionare. Reglementarea privind constituirea SDRR a apărut pe 22 decembrie 1927, în „Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 2915”, la articolul 2

* În urmă cu 82 de ani (1940) NKVD (Ministerul de Interne al Uniunii Sovietice) a emis Ordinul de execuție în urma căruia a avut loc Masacrul de la Katyń, o execuție în masă a unor cetățeni polonezi de către forțele poliției secrete sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 15.000 și 25.000 de ofițeri militari și polițiști polonezi, luați prizonieri de Armata Roșie, în urma invadării Poloniei, în septembrie 1939, au fost împușcați la ordinul lui Stalin și înmormântați în gropi comune, în primăvara anului 1940. Masacrul de la Katyn este o consecință directă a Pactului Ribbentrop-Molotov, care a condus la împărțirea Poloniei între Germania și URSS

* Acum 76 de ani (1946) Winston Churchill, premierul britanic din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, atrăgea atenţia pentru prima dată, într-un discurs susţinut la Universitatea Westminster College din Fulton/SUA, asupra divizării continentului european prin „Cortina de Fier” (începutul „Războiului Rece”)

* În urmă cu 54 de ani (1968), în perioada 5 – 10 martie, a avut loc, la Braşov, prima ediţie a Festivalului Internaţional „Cerbul de Aur”. Organizarea a fost asigurată de echipa Televiziunii Române, condusă de Tudor Vornicu, prezentator fiind actorul Iurie Darie. Din 1971 (după a patra ediţie) „Cerbul de Aur” şi-a încetat existenţa, dar după 21 de ani de tăcere, Festivalul s-a reluat în iunie 1992, tot la Braşov, şi s-a desfăşurat până în 2009 (cu o întrerupere între anii 1998 şi 2000). În anul 2018, între 29 august şi 2 septembrie, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la prima ediţie şi a 100 de ani de la Marea Unire (1 dec. 1918), Televiziunea Română a organizat ediţia cu numărul 18 a festivalului, într-un format cu totul special, cu o Gală Aniversară, două zile de concurs, Gala Festivalului şi o Gală Centenară

* Acum 52 de ani (1970) intra în vigoare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT). Deschis spre semnare la 1.VII.1968, era valabil pentru o perioadă de 25 de ani. La 11.V.1995 comunitatea internaţională a hotărât prelungirea Tratatului pe termen nelimitat. NPT numără, în prezent, 190 de state-părţi. Coreea de Nord a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi la NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Tratatul recunoaște cele 5 state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU ca state posesoare de arme nucleare: Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă, Marea Britanie, Franţa şi China. Cu ocazia Conferinței de evaluare și extindere a NPT din 1995, statele-părți au extins Tratatul pe durată nedeterminată și au formalizat practica de a convoca, la fiecare 5 ani, o Conferință de evaluare a implementării sale (RevCon), facilitată de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom)

* La data de 5 martie 1990, acum 32 de ani, statuia din bronz a lui Vladimir I. Lenin, înaltă de 7 metri, de pe soclul din fața Casei Scânteii (după Revoluție, Casa Presei Libere) a fost demontată cu ajutorul macaragiului Gigi Gavrilescu, victimă a represiunilor de după revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Operațiunile de coborâre de pe soclu au început la 3 martie, iar la 5 martie, la 30 de ani de la inaugurarea sa, soclul a rămas gol. Timp de 20 de ani, statuia a stat în curtea Palatului de la Mogoșoaia, în prezent aflându-se într-un depozit al Primăriei Capitalei. Dezvelită în aprilie 1960, aceasta era opera sculptorului Boris Caragea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Florii de Colț”, delicata floare albă cu petale de catifea, prezentă pe crestele muntoase, este serbată la această dată deoarece numele „edelweiss” („alb nobil”), atât de cunoscut în limbile germană și engleză, a fost atestat pentru prima dată în scris în ziua de 5 martie 1784. Provenind din Himalaya și din Siberia, floarea de colț (pe numele științific „Leontopodium alpinum”) înfrumusețează zone din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpați, Pirinei, Asia Centrală și de Est. În România, cunoscută și cu numele de „Floarea Reginei”, este declarată monument al naturii din 1933 și ocrotită prin lege. Minunata plantă a stâncilor este simbolul purității, fidelității și iubirii

– 1887: S-a născut inginerul Corneliu Micloşi; cercetări în domeniul tehnologiei materialelor, mai ales privind sudarea oţelului; a elaborat o teorie nouă a căii ferate fără joante; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1963) – 135 de ani

– 1897, 5/18: S-a născut Barbu Solacolu; poet, dramaturg, memorialist şi traducător (m. 1976) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 18.III.1897 (stilul nou)

– 1902, 5/18: S-a născut Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu), poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (m. 1959, la Paris) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Alexandru Gregorian, poet, eseist şi jurnalist (m. 1987)

– 1910: S-a născut Iustin Moisescu, al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1977-1986); teolog, profesor, traducător; în vremea regimului comunist, a dăruit culturii teologice lucrări fundamentale, o nouă ediție a Noului Testament (1979) și a Bibliei sinodale (1982), cărți de cult diortosite, traduceri patristice valoroase și noi manuale pentru învățământul teologic; a reușit să salveze de la distrugere mai multe lăcașuri de cult, prin aplicarea metodei de translare a monumentelor istorice brevetată de ing. constructor Eugeniu Iordăchescu (m. 1986)

– 1920: S-a născut Radu Stanca, poet, dramaturg şi regizor; mentor şi membru marcant al Cercului literar de la Sibiu (m. 1962)

– 1925: A murit Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, alături de Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1872)

– 1931: S-a născut Alfred Grieb, pictor și grafician (m. 2005)

– 1936: S-a născut Constantin Paiu, filolog, ziarist și critic de teatru

– 1939: A murit Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu); după 1885 s-a stabilit în Anglia; Mare Rabin al evreilor sefarzi din Marea Britanie; militant pentru drepturile evreilor, sionist; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1856)

– 1955: A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare şi autoare dramatică (n. 1876)

– 1960: A murit Asztalos István, prozator, dramaturg şi reporter de limbă maghiară din România (n. 1909)

– 1970: A murit profesorul doctor docent Cornel Cărpinişan, creatorul şcolii româneşti de chirurgie toracică (n. 1904)

– 1999: A murit Tia Peltz, pictoriţă şi graficiană; fiica scriitorului Isac Peltz (n. 1923)

– 2004: A murit Irina Coroiu, critic de teatru şi film (n. 1950)

– 2005: A murit Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (n. 1920)

– 2005: A murit dirijorul şi violonistul Sergiu Comissiona; stabilit în Israel (din 1959), apoi în SUA (din 1976) (n. 1928)

– 2017: A murit naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001 (n. 1932) – 5 ani

– 2019: A murit Doru Popovici, compozitor, muzicolog, critic muzical, scriitor, ziarist şi profesor; realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română, din 1968 („Piese instrumentale” şi „Corespondenţe spirituale” se numără printre cele mai longevive cicluri de emisiuni ale instituţiei); ctitor în muzicologia românească al fenomenului literar inedit de interviu epistolar, memorialist şi scriitor de monografii (Nicolae Kirculescu, Mircea Popa, Nicolae Brânzeu, Ruxandra Donose, Miltiade Nenoiu), a promovat asiduu generaţia sa (n. 1932)

– 2019: A murit graficianul şi profesorul Ioachim Nica (n. 1937)

– 2019: A murit Ion Milovan, jucător și antrenor de handbal; una dintre cele mai mari personalități ale sportului de performanță și handbalului din județul Mehedinți (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Sesiunea anuală a Congresului Național al Poporului sau Adunării Naționale a Poporului (ANP) (5 – 18 mar.)

– Moscova: Sunt marcați 69 de ani de la moartea liderului sovietic Iosif Stalin

– Roma: Sunt sărbătoriți 100 de ani de la nașterea regizorului Pier Paolo Pasolini

– Berlin: Sunt marcați 100 de ani de la proiecția filmului „Nosferatu – Simfonia groazei”, adaptat după romanul „Dracula” de Bram Stoker

– Kourou, Franța: Are loc o nouă lansare de sateliți din constelația OneWeb

– Arabia Saudită: Maratonul de la Riad

– Italia: Ciclism – Strade Bianche

– Lenzerheide, Elveția: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Lenzerheide (5 – 6 mar.)

– Kvitfjell, Norvegia: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Kvitfjell (5 – 6 mar.)

– Sydney: Parada LGBT Mardi Gras

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”; pe 5 martie 1998, în Austria, a avut loc prima reuniune a experţilor din lume pentru a discuta despre criza energetică şi soluţiile sale posibile; marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate de a reflecta asupra practicilor care vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră

– 1534: A murit pictorul italian Antonio da Correggio (pe numele său real Antonio Allegri) (n. 1489)

– 1574: S-a născut William Oughtred, matematician englez; lui i se atribuie crearea, în 1622, a riglei de calcul, invenţie ce a avut la bază logaritmii descoperiţi de John Napier şi scala logaritmică descoperită de Edmund Gunter. De asemenea, Oughtred a introdus semnul „×” pentru operaţia de înmulţire şi prescurtările „sin”, „cos” pentru funcţiile trigonometrice sinus şi cosinus (m. 1660)

– 1637: S-a născut pictorul şi inginerul olandez Jan van der Heyden (m. 1712) – 385 de ani

– 1696: S-a născut Giovanni Battista Tiepolo, pictor şi gravor italian (m. 1770)

– 1815: A murit medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (n. 1734)

– 1827: A murit fizicianul italian Alessandro Volta; a inventat (1800), printre altele, pila electrică ce-i poartă numele – prima sursă de curent continuu; a studiat electricitatea atmosferică (n. 1745) – 195 de ani

– 1827: A murit Pierre Simon Laplace, matematician, astronom şi fizician francez; lucrări fundamentale în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, al ecuaţiilor cu derivate parţiale, al funcţiilor speciale; autorul (1796) unei cunoscute teorii cosmogonice (teoria „Kant-Laplace”) şi al unui „Tratat de mecanică cerească” (n. 1749) – 195 de ani

– 1856, 5/17: S-a născut pictorul rus Mihail Vrubel (m. 1910)

– 1870: S-a născut scriitorul american Franck Norris (m. 1902)

– 1887: S-a născut Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (m. 1959) – 135 de ani

– 1893: A murit Hippolyte Taine, istoric, estetician şi filosof francez (n. 1828)

– 1898: S-a născut Ciu En-Lai (Zhou Enlai), om politic comunist chinez; personalitate de seamă a Chinei, a acţionat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate, pentru transformarea acesteia într-o ţară modernă; în anii ‘70 a fost iniţiatorul restabilirii relaţiilor R. P. Chineze cu ţările occidentale (m. 1976)

– 1905: S-a născut Günther Lüders, actor de film şi regizor german (m. 1975)

– 1907, 5/18: A murit chimistul şi omul politic francez Marcelin (Pierre Eugène) Berthelot; contribuţii în special în domeniul termochimiei ; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1827) – 115 ani

– 1908: S-a născut Rex Harrison, actor englez de teatru şi film (m. 1990)

– 1909: S-a născut (în Rusia) Ossip K. Flechtheim, istoric, sociolog şi futurolog german; el a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (m. 1998)

– 1918: S-a născut James Tobin, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1955 (m. 2002)

– 1922: S-a născut Pier Paolo Pasolini, regizor, scenarist, scriitor, ziarist, teoretician şi critic de film italian (m. 1975) – 100 de ani

– 1931: S-a născut actorul francez de film Jean-Paul Roussillon (în februarie 2009 a obţinut premiul „César” pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru filmul „Un conte de Noël”) (m. 2009)

– 1934: S-a născut Daniel Kahneman, psiholog și profesor israelian; contribuţiile sale sunt considerate deschizătoare de drum în domeniul psihologiei judecăţii şi luării de decizii, al euristicii, comportamentului economic şi psihologiei hedonice; Premiul Nobel pentru economie pe 2002, ”pentru a fi integrat avansurile investigației psihologice în știința economică în special în ceea ce se referă la judecata umană și la adoptarea de decizii în condiții de incertitudine”

– 1936: S-a născut Dean Stockwell, actor american de film și de televiziune (m. 2021)

– 1942: S-a născut Mike (Michael) Diamond Resnick, scriitor american de literatură științifico-fantastică (m. 2020) – 80 de ani

– 1947: A murit Alfredo Casella, pianist, dirijor şi compozitor italian (n. 1883) – 75 de ani

– 1953: A murit dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Dugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ‘30 şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov (n. 1879, în Georgia)

– 1953: A murit Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (n. 1891)

– 1956: S-a născut Teena Marie, cântăreaţă şi compozitoare americană de muzică R&B (m. 2010)

– 1957: S-a născut cântărețul şi compozitorul britanic Mark E. Smith; membru al trupei post-punk britanice „The Fall” (m. 2018) – 65 de ani

– 1958: S-a născut cântăreţul britanic Andy Gibb, membru al formaţiei „Bee Gees” (m. 1988)

– 1966: A murit poeta rusă Anna Ahmatova (pseudonimul Annei Andreevna Gorenko) (n. 1889)

– 1973: A murit Paul Kletzki, dirijor şi compozitor elveţian de origine poloneză (n. 1900)

– 1984: A murit baritonul italian Tito Gobbi (n. 1913)

– 1984: A murit organistul francez Pierre Cochereau (n. 1924)

– 2012, 5/6: A murit compozitorul, scriitorul şi pictorul american Robert B. Sherman; a compus, împreună cu fratele său, Richard; multe dintre melodiile semnate de ei au fost incluse pe coloanele sonore ale unor filme clasice produse de studiourile Walt Disney, precum „Mary Poppins” şi „Cartea Junglei” (n. 1925) – 10 ani

– 2013: A murit Hugo Chávez, om politic venezuelean, fost preşedinte al Venezuelei (1999-2013) (n. 1954)

– 2016: A murit Nikolaus Harnoncourt (Johann Nikolaus Graf von La Fontaine und Harnoncourt-Unverzagt), dirijor, muzicolog, gambist, violoncelist şi profesor austriac; cercetător de muzică veche; în 1953 a pus bazele primei formații baroce profesioniste din istoria muzicii, „Concentus Musicus Wien” (n. 1929)

– 2016: A murit Ray (Raymond Samuel) Tomlinson, informatician american; a proiectat programul de trimitere a mesajelor electronice, în timp ce lucra la Arpanet (versiunea iniţială a reţelei de internet), trimiţând primul e-mail din istorie în 1971 (n. 1941)

– 2018: A murit Hayden White, istoric, filosof și profesor american; contribuții fundamentale în domeniul istoriografiei (n. 1928)

– 2018: A murit inventatorul britanic Trevor Baylis (nume complet: Trevor Graham Baylis); a creat aparatul de radio cu manivelă și lanterna ce se încarcă prin intermediul unei manivele (n. 1937)

– 2020: A murit André Chéret, artist francez de benzi desenate; creator, alături de Roger Lécureux, al personajului Rahan (1969) (n. 1937)

Calendarul zilei – 4 martie

Publicat de Codrin RAITA, 4 martie 2022, 05:00 / actualizat: 4 martie 2022, 8:55

S-a întâmplat într-o zi de 4 martie

* Acum 233 de ani (1789) intra în vigoare Constituția Statelor Unite ale Americii (adoptată la 17.IX.1787 de către Convenţia Constituţională a SUA, care a avut loc în Philadelphia). Este cea mai veche constituție scrisă din lume, cea mai veche constituție a unei confederații de state (republici) și cea mai veche constituție care s-a aplicat până în prezent, fără întrerupere sau modificări (doar cu amendamente adăugate). Acesta este cel mai concis document de guvernare al unui stat (în varianta originală are patru pagini de text scris de mână, conținând șapte articole) şi cel care a contribuit cel mai mult la redactarea constituției americane a fost James Madison (1751-1836), președinte al țării în perioada 1809-1817

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când peste 2.000 de ţărani răsculaţi pătrundeau în Botoşani, unde au avut loc ciocniri sângeroase cu armata, fiind ucişi primii ţărani răsculaţi (răscoala a izbucnit la 8/21 februarie acelaşi an, în satul Flămânzi din judeţul Botoşani) (4/17)

* În urmă cu 101 ani (1921) Warren G. Harding (n. 1865) a fost învestit ca cel de-al 29-lea președinte al Statelor Unite al Americii. Președinția lui Warren G. Harding (republican) s-a încheiat la data morții sale, din 2 august 1923, și a durat 881 de zile. Harding a fost instalat ca președinte al SUA pe 4 martie 1921, pe Porticul de Est al Capitoliului Statelor Unite, judecătorul-șef Edward D. White conducând oficiile de depunere a jurământului în funcție. Aceasta a fost prima dată când un președinte american s-a deplasat la și de la locul inaugurării sale într-un automobil

* Cu 99 de ani în urmă (1923) Partidul Naţionalist-Democrat Creştin, organizaţie naţionalist-extremistă de dreapta condusă de A. C. Cuza, se transforma în Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC). Formaţiune politică de extremă dreapta (cu un program naţionalist, creştin şi xenofob), LANC a inaugurat în istoria politică românească practica organizaţiilor paramilitare, prin crearea grupului de „lănceri”. În cadrul LANC, s-a conturat o grupare condusă de Corneliu Zelea Codreanu, care, ulterior, se va desprinde şi va forma Legiunea Arhanghelului Mihail

* În urmă cu 74 de ani (1948), într-un comunicat de presă, la Londra, regele Mihai I declara că abdicarea i-a fost impusă prin ameninţare şi şantaj de „un guvern instalat şi menţinut la putere de către o ţară străină”, guvern care nu respectă libertăţile politice ale poporului român, care „a falsificat alegerile şi a nimicit pe şefii politici democraţi care se bucurau de încrederea ţării”

* Se împlinesc 45 de ani de la puternicul cutremur de pământ care a lovit România, în data de 4 martie 1977, la ora 21:23. Seismul, cu epicentrul în zona Vrancea (la o adâncime de 97 km), s-a soldat cu mii de victime (11.300 accidentate şi 1570 decedate) şi însemnate pagube materiale, acesta fiind unul dintre cele mai puternice cutremure de pământ înregistrate în secolul al XX-lea în Europa. Magnitudinea de 7,2 pe scara Richter şi durata de aproape 50 de secunde au făcut ca seismul să fie resimţit pe întreg teritoriul ţării

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la dizolvarea Frontului Islamic al Salvării (FIS), partid islamist de opoziţie care milita pentru crearea în Algeria a primului stat islamic din Maghreb. Fondat în data de 18 februarie 1989, a fost dizolvat la 4 martie 1992, de către tribunalul administrativ din Alger. Fondatori: Abbassi Madani (1931 – 2019) și Ali Benhadj (n. 1956)

* Cu 17 ani în urmă (2005), între 4 şi 7 martie, a avut loc vizita în România a Sanctităţii Sale Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, ocazie cu care a participat la festivităţile organizate de Patriarhia Română cu prilejul aniversării a 120 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei (1885) şi 80 de ani de la ridicarea la treapta de Patriarhie (1925)

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când cel puţin 300 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite într-o serie de explozii la un depozit de muniţii din Brazzaville, capitala Republicii Congo. Cinci explozii foarte puternice au zguduit oraşul între orele locale 8:00 şi 10:45, la originea accidentului aflându-se un incendiu izbucnit în două depozite de muniţie de la cazarma Mpila, din estul oraşului

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când cel puţin 15 persoane au murit şi alte 60 au fost rănite în urma unei coliziuni frontale între două trenuri care se aflau pe aceeaşi cale ferată la Szczekociny, în sudul Poloniei, la ora locală 21:15 (22:15, ora României), aceasta fiind cea mai gravă catastrofă feroviară din această ţară de după 1990

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cazimir, rege (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1859: S-a născut regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1944)

– 1882, 4/16: S-a născut omul politic, juristul, profesorul şi marele diplomat Nicolae Titulescu; ministru de externe (1927-1928 şi 1932-1936); delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor (al cărei preşedinte a fost în 1930 şi 1931); vie activitate diplomatică pentru întărirea securităţii şi integrităţii teritoriale a României, mai ales după instaurarea naţional-socialismului în Germania; îndepărtat din Guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa, unde şi-a continuat activitatea de promovare a ideii de asigurare şi menţinere a păcii în lume; membru titular al Academiei Române din 1935 (m. 1941, la Cannes, Franţa) – 140 de ani. NOTĂ: Ceremonia reînhumării rămăşiţelor pământeşti ale lui Nicolae Titulescu a avut loc la 14 martie 1992, la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, împlinindu-se astfel, după 51 de ani, dorinţa testamentară a marelui diplomat

– 1897, 4/16: A murit (la Paris) Alexandru Lahovari; jurist şi om politic; orator de mare talent; alături de Petre P. Carp, a fost unul dintre cei mai importanţi lideri ai conservatorilor; ministru în mai multe rânduri (n. 1841) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea în 1840

– 1904: S-a născut (în Bucovina) tenorul de origine română Josef Schmidt (m. 1942, în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci)

– 1919: S-a născut Mihai Stănescu, poet, traducător şi prozator; colaborator statornic al emisiunilor culturale de la Radiodifuziunea Română (m. 2005)

– 1927: S-a născut teatrologul şi eseistul Virgil Brădăţeanu (m. 2008) – 95 de ani

– 1931: S-a născut actriţa Mihaela Juvara; a activat în special la Teatrul Bulandra din Capitală (m. 2015)

– 1937: S-a născut sculptorul Petre Grăjdeanu (m. 2017) – 85 de ani

– 1942: S-a născut artista plastică şi profesoara Adriana Oancea Şuteu, una dintre personalităţile marcante ale vieţii artistice timişorene (m. 2015) – 80 de ani

– 1944: S-a născut Vasile Igna, poet, prozator, eseist, editor, traducător și diplomat; membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj

– 1952: S-a născut prozatorul, traducătorul şi diplomatul Gabriel Gafiţa, fost ambasador al României în Republica Peru (acreditat şi în Statul Plurinaţional al Boliviei și Republica Ecuador), în perioada august 2016 – septembrie 2020 – 70 de ani

– 1959: S-a născut Eugenia Vodă, critic de film şi realizatoare a emisiunii de televiziune „Profesioniştii”, difuzată de postul TVR 1

– 1971: A murit Constantin Cândea, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universităţii „Politehnica” Timişoara (n. 1887)

– 1974: A murit Mihail Andricu compozitor și profesor; unul din creatorii muzicii simfonice și de cameră de inspirație folclorică din România; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1977: A murit actriţa Eliza Petrăchescu (n. 1911) – 45 de ani

– 1977: A murit fizicianul Florin Ciorăscu; a realizat cercetări în domeniile radioelectronicii, fizicii atomice şi nucleare; între anii 1967 şi 1977 a condus, în calitate de redactor-şef, revista „Ştiinţă şi tehnică”; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1914) – 45 de ani

– 1977: A murit fizicianul Paul C. Petrescu; cercetări originale în domeniul fizicii cristalelor, pentru acestea realizând şi o aparatură spectrală originală; preocupări şi în domeniul metalurgiei, unde a introdus metode moderne spectroscopice şi de defectoscopie cu raze X; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1915) – 45 de ani

– 1977: A murit Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicăi Schwefelberg), poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Mihail Petroveanu (n. 1921) – 45 de ani

– 1977: A murit Nicolae Ştefănescu, prozator, dramaturg şi scenarist (n. 1921) – 45 de ani

– 1977: A murit criticul şi istoricul literar Mihail Petroveanu; între anii 1948 şi 1952 a fost redactor la Redacţia literară a Radiodifuziunii Române; soţul poetei Veronica Porumbacu (n. 1923) – 45 de ani

– 1977: A murit Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (n. 1923) – 45 de ani

– 1977: A murit compozitorul Ion Vintilă (n. 1924) – 45 de ani

– 1977: A murit A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (n. 1925) – 45 de ani

– 1977: A murit Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (n. 1925) – 45 de ani

– 1977: A murit actorul Toma Caragiu (n. 1925) – 45 de ani

– 1977: A murit Alexandru Ivasiuc, prozator şi eseist (n. 1933) – 45 de ani

– 1977: A murit cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea (n. 1940) – 45 de ani

– 1977: A murit regizorul Alexandru Bocăneţ; realizator de filme şi emisiuni de televiziune (n. 1944) – 45 de ani

– 1977: A murit poeta Daniela Caurea (n. 1951) – 45 de ani

– 1977: A murit pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu (n. 1957) – 45 de ani

– 1977: A murit Corneliu M. Popescu, recunoscut pe plan internaţional drept cel mai bun traducător în limba engleză al poeziilor lui Mihai Eminescu; Asociaţia „Poetry Society at National Poetry Center” din Londra a instituit în memoria sa, în anul 1984, „Premiul Corneliu M. Popescu” pentru traduceri (n. 1958) – 45 de ani

– 1978: A murit Aurel Lambrino, prozator şi publicist (n. 1911)

– 1991: A murit scriitorul Ion Lăncrănjan (n. 1928)

– 1994: A murit sculptorul Peter Balogh (n. 1920)

– 1999: A murit prozatorul, traducătorul şi umoristul Vlad Muşatescu; autor de romane poliţiste, în registru parodic (n. 1922)

– 2000: A murit actriţa Cella Dima (n. 1916)

– 2000: A murit tenorul Ion Stoian (n. 1927)

– 2002: A murit compozitorul Bogdan Moroianu (n. 1915) – 20 de ani

– 2004: A murit Vasile Iliuţ, muzician şi profesor (n. 1933)

– 2005: A murit Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (n. 1920)

– 2007: A murit compozitorul de muzică uşoară Şerban Georgescu, fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1952) – 15 ani

– 2015: A murit Ursula Şchiopu, poetă, traducătoare (a tradus din poezia canadiană de limbă franceză şi din lirica eschimosă) şi psiholog (profesor universitar şi autoare a numeroase lucrări de specialitate, membră fondatoare a „Revistei de psihologie” – 1955); este prima femeie care primeşte titlul de profesor universitar şi primul conducător de doctorate din domeniul ştiinţelor psiho-pedagogice în România (n. 1918)

– 2015: A murit actorul de teatru şi film, regizorul şi scriitorul George Motoi (n. 1936)

– 2021: A murit artista plastică Tamaş Klara; din 1992 stabilită în SUA, apoi în Ungaria din 2011 (n. 1946) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Sesiunea anuală a Conferinței Consultative Politice a Poporului Chinez (CPPC) (4 – 17 mar.)

– Germania: Guvernul german relaxează restricţiile de călătorie legate de COVID-19, începând cu data de 4 martie. Conform schimbărilor, obligaţiile de înregistrare şi de carantină vor fi ridicate pentru persoanele care vin din ţările afectate de varianta Omicron a coronavirusului. Copiii nevaccinaţi care vin din ţările de mare risc vor putea să iasă din carantină când sunt testaţi negativ. Cu toate acestea, persoanele nevaccinate vor trebui să arate în continuare un rezultat negativ la testul împotriva COVID-19 pentru a intra în Germania, chiar dacă vin din zone cu risc scăzut

– Hong Kong: Procesul a 47 de activiști pro-democrație

– Alger: Sunt marcați 30 de ani de la dizolvarea FIS din Algeria

– Rabat: Congresul RNI, partid condus de prim-ministrul Aziz Akhannouch (4 – 5 mar.)

– Viena: Sunt publicate date privind PIB-ul pentru întregul an 2021

– Rio de Janeiro: Sunt date publicității date privind PIB-ul din trimestrul 4

– Brazzaville, Congo: Sunt marcați 10 ani de la exploziile într-un depozit de muniții care au ucis aproape 300 de oameni

– Beijing: Jocurile Paralimpice de iarnă (4 – 13 mar.)

– Kontiolahti, Finlanda: Cupa Mondială de biatlon masculin, etapa Kontiolahti (4 – 6 mar.)

– Spațiu: Rămășițele unei rachete SpaceX – a doua treaptă a unei rachete Falcon 9 – se vor prăbuși pe Lună. Racheta a fost folosită în 2015 pentru a amplasa pe orbită un satelit de observație asupra climatului Pământului, Deep Space Climate Observatory (DSCOVR). De la acea dată, a doua treaptă a rachetei plutește în spațiu pe o orbită „haotică”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune”; este o zi în care creştinii de diferite confesiuni se întâlnesc în localităţile lor pentru a se ruga pentru o ţară anume şi pentru pace în lume; iniţiată de mişcarea ecumenică a femeilor, este celebrată în prima zi de vineri a lunii martie, în peste 170 de ţări din lume; programul este pregătit de femei, dar invitaţia la rugăciune se adresează tuturor (în România se marchează din 1993)

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Exploatării Sexuale” atrage atenţia asupra pericolului pe care îl prezintă acest flagel, considerat cea mai gravă formă de încălcare a drepturilor omului, a fiinţei umane. Ziua a fost marcată pentru pentru prima dată la 4 martie 2009, când, la iniţiativa asociaţiei non-guvenamentale GIPF – „Groupe International de Paroles de Femmes” şi sub patronajul preşedintei Célhia de Lavarene, fondatoare a STOP – „Stop Trafficking Of People”, a fost organizată, la Paris, o conferinţă internaţională intitulată „Prima ediţie a Zilei mondiale de luptă împotriva exploatării sexuale”

– „Ziua Mondială a Obezității” marcată anual, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu scopul de a atrage atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă obezitatea şi pentru a creşte gradul de conştientizare asupra importanţei prevenirii acestei boli şi a tratării sale. Ziua a fost sărbătorită anterior pe 11 octombrie, data actuală fiind stabilită din 2020. NOTĂ: La 22 mai este marcată din 2010 și „Ziua europeană împotriva obezităţii”

– 1193: A murit Saladin I (Salah Ad-Din Yusuf), comandant de oşti şi diplomat arab de origine kurdă, sultan al Egiptului şi Siriei (1171-1193); în 1187 armatele sale i-au învins pe cruciaţi şi au ocupat Ierusalimul; după a treia cruciadă (1189-1192), a încheiat o pace de compromis păstrând Siria, Palestina interioară şi Ierusalimul; personalitatea lui Saladin a impresionat atât Orientul cât şi Occidentul, prin încercarea sa de a reabilita lumea musulmană, căreia i-a insuflat o nouă forţă spirituală şi materială; şi-a tratat prizonierii cu onoare, astfel încât lumea creştină l-a considerat un model al valorilor cavalereşti, o figură care i-a fascinat pe mulţi scriitori (n. 1137 sau 1138)

– 1678: S-a născut Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (m. 1741)

– 1822: S-a născut matematicianul francez Jules Antoine Lissajous (m. 1880) – 200 de ani

– 1832: A murit orientalistul francez Jean François Champollion; a pus bazele egiptologiei ştiinţifice moderne, prin descifrarea hieroglifelor egiptene; autor al unei gramatici şi al unui dicţionar cu scriere hieroglifică (n. 1790) – 190 de ani

– 1851: S-a născut prozatorul grec Alexandros Papadiamantis, una dintre cele mai importante figuri ale literaturii greceşti din secolul al XIX-lea (m. 1911)

– 1859, 4/16: S-a născut fizicianul rus Aleksandr Popov; a inventat antena de radiorecepţie (1895) şi a realizat primul aparat de recepţie radiotelegrafică (m. 1905/1906)

– 1876: S-a născut Léon-Paul Fargue, poet şi eseist francez (m. 1947)

– 1898: S-a născut Georges Dumézil, filolog francez, etnolog şi istoric al civilizaţiilor (m. 1986)

– 1904: S-a născut George Gamow, fizician şi astrofizician american de origine rusă (m. 1968)

– 1916: S-a născut Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (m. 2000)

– 1916: A murit (pe front, în timpul Primului Război Mondial) Franz Marc, pictor şi grafician german, unul dintre principalii reprezentanţi ai mişcării expresioniste germane (n. 1880)

– 1918: S-a născut fosta jucătoare americană de tenis de câmp Margaret Osborne DuPont; fost număr unu mondial, a câştigat în perioada 1940 – 1950, nu mai puţin de 37 de titluri de Grand Slam la simplu, dublu feminin şi dublu mixt, fiind pe locul 4 în topul câştigatorilor din toate timpurile (m. 2012)

– 1923: S-a născut astronomul şi prezentatorul de televiziune britanic Patrick Moore, autor a peste 60 de cărţi de astronomie, mai ales despre Lună (m. 2012)

– 1925: S-a născut chimistul britanic Sir Alan R. Battersby; specialist în chimie organică (m. 2018)

– 1928: S-a născut scriitorul britanic Alan Sillitoe (m. 2010)

– 1929: S-a născut dirijorul și violonistul olandez Bernard Haitink (m. 2021)

– 1932: S-a născut Ryszard Kapuściński, jurnalist, scriitor și profesor polonez; maestru al reportajului; a întruchipat ideea clasică a reporterului care își riscă propria viață pentru a obține informații de primă mână; a căutat și a raportat despre modul în care evenimentele istorice ale lumii au afectat chiar inima societăților în care s-au întâmplat; de-a lungul vieții sale, a asistat la 27 de revoluții, a fost în prima linie a 12 războaie, a supraviețuit patru condamnări la moarte, malarie și tuberculoză (m. 2007) – 90 de ani

– 1932: S-a născut Miriam Zenzile Makeba (cunoscută drept „Mama Africa”), cântăreață sud-africană și activistă pentru drepturile civile (m. 2008) – 90 de ani

– 1940: S-a născut fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2019)

– 1943: S-a născut cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul italian Lucio Dalla; cea mai cunoscută melodie a sa, „Caruso”, s-a vândut în peste nouă milioane de cópii în întreaga lume (m. 2012)

– 1948: S-a născut cântăreţul britanic Shakin’ Stevens (numele real: Michael Barratt)

– 1948: S-a născut britanicul Chris Squire, basist şi membru fondator al trupei de rock progresiv „Yes” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Chris Rea, solist, chitarist şi pianist englez

– 1952: S-a născut Umberto Tozzi, interpret italian de muzică uşoară – 70 de ani

– 1952: A murit Sir Charles Scott Sherrington, medic englez; studii asupra fiziologiei sistemului nervos, coordonării nervoase, reflexelor motorii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1932, împreună cu conaţionalul său Edgar Douglas Adrian, pentru descoperirile lor privind funcţionarea neuronilor (n. 1857) – 70 de ani

– 1998: A murit Ossip Flechtheim, istoric, sociolog şi futurolog german; el a creat şi popularizat conceptul de „futurologie” (n. 1909, în Rusia)

– 2016: A murit romancierul american Pat (Donald Patrick) Conroy; cunoscut mai ales pentru cartea „Prinţul Mareelor” (n. 1945)

– 2017: A murit medicul şi cercetătorul american Thomas Starzl; unul din cei mai mari chirurgi ai secolului XX, savantul cu cele mai multe citări în domeniul medicinei, numit de multe ori „părinte transplantului modern”; a efectuat primul transplant de ficat la om în 1963, primul transplant de ficat la om cu supravieţuire în 1967, a realizat progrese în transplantul de rinichi, a adus contribuţii majore în imunosupresia de transplant, a fundamentat etica şi legislaţia de transplant (n. 1926) – 5 ani

– 2019: A murit actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (n. 1966)

– 2020: A murit Javier Pérez De Cuéllar, diplomat, politician, avocat și profesor peruvian; secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (1982 – 1991); a jucat un rol determinant în încheierea războiului dintre Iran-Irak, în anii ’80 ai secolului trecut, în eliberarea ostaticilor americani din Liban precum şi în finalizarea acordurilor de pace din Cambodgia şi El Salvador (n. 1920)

Calendarul zilei – 3 martie

Publicat de Codrin RAITA, 3 martie 2022, 05:00 / actualizat: 3 martie 2022, 7:44

S-a întâmplat într-o zi de 3 martie

* Acum 351 de ani (1671) avea loc inaugurarea „Academiei de Muzică şi Dans din Paris” (Academia de Operă). Înfiinţată de poetul Pierre Perrin, prin voia regelui Ludovic al XIV-lea, noul teatru şi-a deschis porţile, cu opera pastorală în cinci acte „Pomone”, de Robert Cambert, pe un libret de Pierre Perrin, considerată a fi „prima creaţie franceză de operă”

* Acum 147 de ani (1875), la „Opéra Comique” din Paris, a avut loc premiera operei „Carmen” de Georges Bizet; libretul de Henri Meilhac şi Ludovic Halevy, după nuvela omonimă a lui Prosper Merimée

* Cu 111 ani în urmă (1911) ziaristul, eseistul şi teoreticianul italian de film, Ricciotto Canudo (1879-1923) publica „Manifesto della settima arte” (Manifestul celei de-a şapte arte), eseu care defineşte locul cinematografului în cadrul unui sistem general al artelor, ca „a şaptea artă”

* Acum 106 ani (1916) avea loc premiera, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a piesei „Patima roşie”, de Mihail Sorbul, tragicomedie în trei acte, cu Ion Brezeanu (Sbilt) şi Elvira Popescu (Tofana) în rolurile principale

* În urmă cu 99 de ani (1923) apărea primul număr al revistei americane „Time Magazine” (fondată de Henry Luce şi Briton Hadden), unul dintre primele hebdomadare de informaţii din lume

* Cu 92 de ani în urmă (1930) avea loc inaugurarea, la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a emisiunii „Universitatea populară”, devenită ulterior „Universitatea Radio”, emisiune ce transmitea serii de conferinţe din toate domeniile de activitate, susţinute de personalităţi ale intelectualităţii româneşti din perioada interbelică. Prima prelegere, „Menirea Radiofoniei Româneşti“, a fost susţinută de Dimitrie Gusti, preşedintele Consiliului de Adminstraţie. La microfonul radioului au apărut, de-a lungul timpului, personalităţi de prim rang aparţinând elitelor, cu o contribuţie inestimabilă la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc, din toate domeniile posibile de activitate, de toate vârstele şi de toate orientările politice existente: Tudor Arghezi, Grigore Antipa, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Petru Cormănescu, Gala Galaction, Constantin C. Giurescu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Constantin Noica, Ovidiu Papadima, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Sextil Puşcariu, Constantin Rădulescu-Motru, Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţii. Datorită „Universităţii Radio” a luat fiinţă Arhiva scrisă a Radiodifuziunii, care a ajuns, în zilele noastre, a treia cea mai importantă colecţie din România, după Arhivele Statului şi Arhivele Academiei Române. De asemenea, emisiunea a contribuit nemijlocit la apariţia unui mare număr de lucrări literare, de volume de memorialistică şi publicistică

* Acum 73 de ani (1949), între 3 şi 5 martie, în cadrul unei plenare a CC al PCR, s-a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii. Deşi documentul din martie 1949 vorbea despre respectarea liberului consimţământ, adeziunile ţăranilor s-au făcut, de cele mai multe ori, prin forţă sau presiune psihică, mulţi ţărani plătind cu închisoarea faptul că s-au opus cooperativizării

Aniversări – Comemorări

– 1863: A murit Iancu Văcărescu, continuatorul „dinastiei” literare a Văcăreştilor; s-a afirmat cu traduceri, mai ales pentru reprezentările teatrale din acea vreme, iar ca poet a rămas în istoria poeziei româneşti ca autor al primelor încercări de poezie militantă; a sprijinit începuturile şcolii (1818) şi teatrului (1819) în limba română din Muntenia; tot el a inaugurat (în aprilie 1818) prima tipografie bucureşteană (n. 1792)

– 1871, 3/15: S-a născut Constantin Argetoianu, diplomat, jurist, medic şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri; prim-ministru în perioada 28 septembrie – 23 noiembrie 1939; sprijinitor al politicii regelui Carol al II-lea (m. 1952, în închisoarea de la Sighet). NOTĂ: Unele surse (www.iiccr.ro) dau ca an al morţii 1955

– 1875: S-a născut medicul oftalmolog Elena Densuşianu-Puşcariu, prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România (la Facultatea de Medicină din Iaşi), prima femeie şef de clinică (tot la Iaşi, în 1920), prima femeie profesor la o clinică de oftalmologie din lume; fiica filologului Aron Densuşianu şi soră cu Ovid Densusianu (lingvist, folclorist, istoric literar), Elena Densuşianu-Puşcariu a fost şi scriitoare, artist plastic şi traducătoare (m. 1966)

– 1886: A murit Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (1872-1876) (n. 1816)

– 1888: S-a născut Iosif Trifa, preot ortodox care a pus bazele mişcării spirituale „Oastea Domnului” (1923) (m. 1938)

– 1892, 3/15: A murit Ioan Popescu, pedagog şi teolog; autor de lucrări de pedagogie şi manuale; ca membru al Partidului Naţional Român, a militat pentru drepturile românilor din Transilvania; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1832) – 130 de ani

– 1898: S-a născut actorul Ion Talianu (m. 1956)

– 1902: S-a născut baritonul Petre Ştefănescu-Goangă (m. 1973) – 120 de ani

– 1902: A murit Samson Bodnărescu, poet şi dramaturg (n. 1840) – 120 de ani

– 1903: S-a născut compozitorul Ion Filionescu (m. 1961)

– 1904: S-a născut Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (m. 1952, în închisoarea de la Aiud)

– 1904: S-a născut arheologul Ion Berciu; contribuţii privind aşezările şi castrele romane de la Drobeta şi Apulum (m. 1986)

– 1914: S-a născut pictorul Aurel Cojan, stabilit la Paris din 1969 (m. 2005)

– 1922: S-a născut Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (m. 2004, la Paris, unde se stabilise) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Florian Potra, critic de teatru şi film, traducător (m. 1997)

– 1929: S-a născut părintele arhimandrit Teofil Părăian (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus (judeţul Braşov), unul dintre marii duhovnici contemporani (m. 2009)

– 1930: S-a născut Ion Iliescu, inginer şi om politic; începând din 1967 a deţinut importante funcţii de partid şi de stat, până în 1979, când a fost îndepărtat din prim-planul activităţii politice ca urmare a manifestării publice a opoziţiei faţă de cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu; participant la Revoluţia din decembrie 1989, a fost ales preşedinte al CFSN (1989-1990) şi al CPUN (februarie-mai 1990); preşedinte al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004; fondator şi preşedinte al FSN (februarie-iunie 1990) şi al PDSR (1997-2000); preşedinte de onoare al PSD

– 1939: A murit medicul Dimitrie Gerota; contribuţii în studiul anatomiei şi fiziologiei vaselor limfatice („tehnica Gerota” de evidenţiere a acestora); în 1908 a creat un Institut de Chirurgie, inaugurat în 1909, şi care i-a purtat numele; dr. Gerota a realizat primele radiografii în România, fiind considerat primul radiolog român; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (n. 1867)

– 1946: A murit George Fotino, compozitor, violonist, dirijor și profesor (n. 1858)

– 1952: S-a născut Dana Schőbel Roman, artistă plastică (grafică, gravură, desen, ilustraţie) (m. 2003) – 70 de ani

– 1953: S-a născut fostul handbalist şi antrenor emerit Bogdan Iulian Macovei; expert sportiv și autor de cărți despre handbal și lector la Federația Europeană de Handbal (m. 2021)

– 1967: A murit pictoriţa și graficiana Maria Ciurdea Steurer (n. 1878) – 55 de ani

– 1976: A murit actriţa, regizoarea şi profesoara Marioara Voiculescu (n. 1889)

– 1989: S-a născut jucătoarea de tenis Ioana Raluca Olaru; a câştigat până în prezent 11 turnee ITF la simplu, iar la dublu patru turnee WTA şi 15 ITF; la juniori a câştigat turneul de Grand Slam US Open în proba de dublu, în anul 2006; în septembrie 2020, perechea româno-germană Raluca Olaru/Anna-Lena Friedsam s-a calificat în finala probei de dublu din cadrul turneului WTA de tenis de la Roma (fiind învinse de perechea Su Wei Hsieh/Barbora Strycova.), românca reuşind astfel cea mai importantă performanţă din cariera de dublu, fiind prima sa participare la o finală în cadrul unui turneu Premier 5

– 1992: A murit poetul şi traducătorul Emil Giurgiuca (n. 1906) – 30 de ani

– 1992: A murit economistul şi statisticianul Mircea Dragoş Biji, membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1913) – 30 de ani

– 2013: A murit actorul Dumitru Rucăreanu (n. 1932)

– 2018: A murit Victor Mihai Botez, filosof, jurnalist și eseist (n. 1933)

– 2020: A murit pictorul și restauratorul Mircea – Răsvan Ciacâru (n. 1946)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului UE Justiție și Afaceri Interne privind managementul politic al spațiului Schengen și reforma azilului în UE (3 – 4 mar.)

– Arles, Franța: Reuniunea informală a Consiliului UE pentru Afaceri Generale (3 – 4 mar.)

-Bogota, Columbia: Manifestări împotriva guvernului, convocate de Comitetul național de grevă

– Tokyo: Verdict în procesul lui Greg Kelly, fostul manager al Nissan și fostul colaborator al lui Carlos Ghosn

– Kontiolahti, Finlanda: Cupa Mondială de biatlon feminin, etapa Kontiolahti (3 – 6 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Florei şi Faunei Sălbatice”, stabilită la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi contribuţia sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile şi bunăstării oamenilor. La 3 martie 1973 a fost adoptată Convenţia privind comerţul cu specii de floră şi faună sălbatică aflate în pericol — CITES, fiind un tratat multilateral ce are ca scop protecţia plantelor şi animalelor aflate în pericol şi asigurarea că activităţile de comercializare a acestora nu pune în pericol supravieţuirea speciilor. România a aderat la CITES în 1994

– „Ziua Mondială privind Protecţia Sănătăţii Urechii şi Auzului” sau „Ziua Mondială a Auzului”, stabilită cu prilejul primei Conferinţe internaţionale privind prevenirea deprecierii auzului şi restabilirea acestuia, care a avut loc în 2007 la Beijing, în China. Data de 3 martie — a treia zi din cea de-a treia lună a anului — a fost aleasă datorită formei numerelor 3.3, reprezentative pentru cele două urechi. Tema de anul acesta este: „A auzi pe viață, ascultă cu grijă!”

– „Ziua Mondială a Scriitorilor”; evenimentul este organizat, din 1985, la nivel mondial de filialele PEN-Cluburilor afiliate la Organizaţia Internaţională a Scriitorilor, din care fac parte romancieri, poeţi, dramaturgi, eseişti şi editori; iniţiat în 1921, de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN a fost prima şi a rămas singura organizaţie internaţională a scriitorilor; a fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutundeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a-i apăra pe cei care au de suferit în regimurile politice opresive

– Ziua eliberării Bulgariei de sub jugul otoman – 1878. Ziua naţională

– 1703: A murit astronomul şi fizicianul britanic Robert Hooke; a efectuat cercetări în astronomie, optică şi mecanică; autor al legii elasticităţii („legea lui Hooke”); a stabilit structura celulară a ţesuturilor şi a introdus (1665), în lucrarea sa „Micrographia”, noţiunea de celulă (n. 1635)

– 1706: A murit compozitorul german Johann Pachelbel (n. 1653)

– 1768: A murit compozitorul italian Nicola Porpora (n. 1686)

– 1824: A murit Giovanni Battista Viotti, violonist, compozitor şi pedagog italian; a trăit mult timp la Paris şi Londra (n. 1755)

– 1847: S-a născut Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876) (m. 1922) – 175 de ani

– 1855: A murit Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (n. 1781)

– 1895: S-a născut Ragnar Frisch, economist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1969 (m. 1973)

– 1918: S-a născut fotograful american Arnold Newman (m. 2006)

– 1918: S-a născut Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (m. 2007)

– 1922: S-a născut compozitorul polonez Kazimierz Serocki (m. 1981) – 100 de ani

– 1926: S-a născut scriitorul american James Merrill, considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi de limbă engleză ai secolului al XX-lea (m. 1995)

– 1932: A murit pianistul şi compozitorul german Eugen d’Albert (n. 1864) – 90 de ani

– 1935: S-a născut filosoful şi profesorul bulgar Jelio Jelev, primul preşedinte necomunist al Bulgariei (1990-1996); a fost opozantul cel mai emblematic al regimului dictatorului Todor Jivkov (m. 2015)

– 1943: S-a născut Thierry de Montbrial, specialist francez în economie, politologie şi relaţii internaţionale; director general al Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (pe care l-a fondat în 1979); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1999

– 1943: A murit Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1881)

– 1962: S-a născut Jackie Joyner-Kersee, atletă afro-americană, deţinătoarea mai multor recorduri şi medalii sportive; filantrop activ în educația copiilor, egalitatea rasială și drepturile femeilor – 60 de ani

– 1982: S-a năcut actriţa americană Jessica Biel – 40 de ani

– 1983: A murit Arthur Koestler, scriitor, jurnalist şi filosof britanic de origine ungară (n. 1905)

– 1987: A murit actorul american Danny Kaye; vedetă populară în filmele de divertisment ale anilor ’40-’50 ai secolului XX, care i-au pus în valoare calităţile de cântăreţ, dansator şi mim; după 1950 s-a dedicat spectacolelor de binefacere organizate de UNICEF (n. 1913) – 35 de ani

– 1988: A murit Henryk Szeryng, violonist mexican de origine poloneză (n. 1918)

– 1993: A murit Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (n. 1903)

– 1996: A murit Marguerite Duras (numele la naştere Marguerite Donnadieu), scriitoare şi scenaristă franceză (n. 1914)

– 1999: A murit Gerhard Herzberg, fizician și chimist canadian de origine germană; cercetări fundamentale în domeniul structurii și spectroscopiei atomice și moleculare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1971 (n. 1904)

– 2002: A murit compozitorul american de muzică country Harlan Howard (n. 1927) – 20 de ani. NOTĂ: Unele surse dau 1929 ca an al naşterii

– 2008: A murit cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (n. 1921)

– 2012: A murit ilustratorul american Ralph McQuarrie, cel care l-a ajutat pe regizorul George Lucas să aducă pe marile ecrane franciza „Războiul Stelelor/ Stars Wars”, realizând designul personajelor, inclusiv pe celebrul Darth Vader; a primit un premiu Oscar în 1985 (n. 1929) – 10 ani

– 2013: A murit Bobby (Robert Edward) Rogers, cântăreţ şi compozitor american (n. 1940)

– 2018: A murit actorul american David Ogden Stiers (n. 1942)

Calendarul zilei – 2 martie

Publicat de Codrin RAITA, 2 martie 2022, 05:00 / actualizat: 2 martie 2022, 7:28

S-a întâmplat într-o zi de 2 martie

* Acum 306 ani (1716) apărea „Descriptio Moldaviae”, operă a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir (n. 1673 – m. 1723). La 11 iunie 1714, fostul domnitor devenea membru de onoare al Academiei de la Berlin, for la cererea căruia avea să redacteze lucrarea monografică în care tratează geografia, istoria, religia şi limba poporului român. Scrisă în limba latină, cartea a fost publicată în traducere germană 53 de ani mai târziu şi în limba rusă în anul 1789. Traducerea românească s-a făcut la mai bine de un secol după moartea autorului, tipărindu-se sub titlul „Scrisoarea Moldovei“ la Mănăstirea Neamţ în 1825. Lucrarea este alcătuită din trei părţi şi este însoţită de prima hartă a Moldovei

* Cu 152 de ani în urmă (1870) apărea, la Bucureşti, revista „Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu, revistă politică, economică, literară cu apariţie bisăptămânală până în 1883 (cu întreruperi)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când a avut loc, la Viena, premiera operetei „Farmecul unui vals” de Oscar Straus

* Cu 103 ani în urmă (1919) a avut loc, la Moscova, Conferinţa internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste. S-a creat astfel, Internaţionala a III-a Comunistă (organizaţie care grupează partidele comuniste, cu sediul la Moscova, din iniţiativa lui V.I. Lenin; condusă din 1926 de Stalin, care a desfiinţat-o în 1943)

* În urmă cu 73 de ani (1949) era adoptată legea de expropriere a moşiilor de 50 de hectare şi a fermelor model. Au fost naţionalizate astfel 6.258 de moşii şi 4.456 conace

* Acum 64 de ani (1958) au debutat (la ora 17:00) programele emise de Studioul Teritorial Târgu Mureş al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Târgu Mureş şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara)

* Tot într-o zi de 2 martie şi tot acum 64 de ani (1958) Sir Vivian Ernest Fuchs (1908-1999), geolog şi explorator britanic, a terminat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, cu autoşenilele, trecând prin Polul Sud (începută la 24.X.1957)

* Avionul Concorde era testat pentru prima oară acum 53 de ani (1969). Prototipul francez 001, pilotat de Andre Turcat, a decolat de pe aeroportul Toulouse şi a efectuat un zbor scurt de 28 de minute. După mai multe teste în lunile următoare, aeronava, înregistrată ulterior F-WTSS de Aerospaţiale, a depăşit bariera sunetului pe 1 octombrie 1969. Primul prototip Concorde a fost retras la muzeul Aeroportului „Le Bourget” din Paris în octombrie 1973 după 397 de zboruri însumând 812 ore de zbor, dintre care 255 la viteze supersonice

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de la înfiinţarea Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, în structura Uniunii Scriitorilor din România (U.S.R.), în cadrul căreia funcţionau şase secţii, după genurile literare. Începând cu anul 2013, conform noului statut al U.S.R., cele șase secții au devenit Filiale independente, clasificate tot după genurile literare: Filiala București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, Filiala București – Dramaturgie, Filiala București – Literatură pentru Copii și Tineret, Filiala București – Poezie, Filiala București – Proză și Filiala București – Traduceri Literare. În prezent, U.S.R. cuprinde 2600 de membri care activează în 19 Filiale organizate în România şi în Filiala Chişinău din Republica Moldova

* Acum 32 de ani (1990) era înfiinţat Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, ca instituţie de sine stătătoare, la iniţiativa conducerii Forţelor Aeriene. Ideea înfiinţării unui muzeu cu specific aviatic în România a fost exprimată de Nicolae Iorga, dar demersuri concrete, desfăşurate de Liga Naţională Aeronautică, au apărut după Primul Război Mondial. Asociaţia a reuşit să adune material suficient pentru un muzeu, material în principal capturat de armata română din timpul ostilităţilor militare. După evenimentele din decembrie 1989 ideea înfiinţării unui muzeu aviatic a fost readusă în discuţie. În cele din urmă, la 2 martie 1990, muzeul a fost înfiinţat prin HG. nr. 197. La început muzeul a fucţionat în câteva corturi de campanie şi era amplasat pe aerodromul militar de la Otopeni, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Ulterior muzeul primeşte din partea Comandamentului Aviaţiei Militare un sediu aflat în apropierea Aeroportului Internaţional Băneasa. Începând din 2 martie 2000 muzeul a fost mutat într-un spaţiu situat în vecinătatea Aeroportului Internaţional Otopeni. Muzeul a fost inaugurat la 18 martie 2006 în actualul spaţiu de pe Str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de când Republica Moldova a devenit membru al ONU, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223. Imediat după aderarea Republicii Moldova la ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european. La ora actuală, activitatea ONU în Moldova se desfăşoară în conformitate cu Acordul de Parteneriat ONU – Republica Moldova şi planul de acţiuni pentru perioada 2013-2017, care a fost semnat la Chişinău în decembrie 2012, de Şeful Guvernului Republicii Moldova, Rezidentul Coordonator ONU şi reprezentanţii organizaţiilor ONU în Republica Moldova

Aniversări – Comemorări

– Miercurea Cenuşii (post și abstinență) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1769: A murit Bod Péter, cărturar umanist și istoric de etnie secuiască, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (n. 1712)

– 1895: S-a născut Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (m. 1987, la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial)

– 1899: S-a născut Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (m. 1948)

– 1900: S-a născut Nicolae Lungu, profesor, dirijor, compozitor; fondator şi dirijor al Societăţii corale „România” (1934-1949), dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985), care în onoarea lui îi poartă numele (m. 1993)

– 1901: S-a născut inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează închegarea unui învăţământ politehnic pentru radiotelecomunicaţii, dezvoltarea radiodifuziunii, începuturile industriei române de electronică ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1961)

– 1901: S-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990)

– 1905: S-a născut Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Ștefan Demetrescu), poet, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (m. 1975)

– 1905: S-a născut Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (m. 1995)

– 1925: S-a născut dirijorul Edgar Cosma (m. 2006)

– 1929: S-a născut pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (m. 2012)

– 1932: S-a născut Petre Ghelmez, poet, scriitor, publicist, editor; o mare parte din creaţia sa literară a dedicat-o copiilor (m. 2001) – 90 de ani

– 1940: S-a născut Sanda Golopenţia-Eretescu, lingvistă, eseistă, folcloristă, memorialistă, traducătoare, publicistă şi profesoară; a contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc; în 1980 a emigrat în SUA

– 1942: S-a născut interpretul de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu, un nume de referinţă în istoria culturii tradiţionale românești; a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea mai multor secţii de muzică vocală tradiţională românească la mai multe licee de muzică din ţară și a sprijinit crearea clasei de nai la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (m. 2021) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Corneliu „Bibi” Ionescu, membru fondator şi basist al trupei rock Sfinx (m. 2022)

– 1957: S-a născut poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (m. 2002) – 65 de ani

– 1964: A murit inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (n. 1870)

– 1966: S-a născut actriţa de teatru, film şi divertisment Emilia Popescu

– 1968: A murit, în Marea Britanie, Grigore Nandriş, filolog, lingvist şi memorialist, profesor la universităţile din Cernăuţi, Bucureşti, Londra şi Oxford (n. 1895)

– 1977: A murit astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea, considerat pionierul seismologiei moderne din România (n. 1901) – 45 de ani

– 1981: A murit Maria Andriescu, solistă vocală şi compozitoare (n. 1878)

– 1985: A murit Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)

– 1989: Braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, la această dată, în semn de protest faţă de regimul comunist; a fost declarat erou martir în iunie 1997 (n. 1942)

– 1993: A murit inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 2008: A murit Jules Perahim, pictor şi grafician român, stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (n. 1914)

– 2013: A murit graficianul şi caricaturistul Albert Poch (n. 1930)

– 2013: A murit omul de radio, ziaristul şi scriitorul Dan Ursuleanu; din 1966 a fost reporter, apoi realizator la Programul 3 al Radiodifuziunii Române, unde a realizat emisiuni din diverse domenii; dintre cele mai cunoscute emisiuni de radio au fost „Logicon” (concurs de teste, probleme şi jocuri logice) şi „Exploratorii lumii de mâine”, singurul şi cel mai longeviv program SF din estul Europei (n. 1942, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2017: A murit József Haller, grafician, sculptor, pictor şi scenograf; timp de 40 de ani a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret şi de Păpuşi Ariel, unde a conceput decorurile, costumele şi păpuşile a peste 120 de piese (n. 1935) – 5 ani

– 2018: A murit cântăreața de muzică populară Maria Tudor (n. 1947)

– 2019: A murit Gheorghe Udubașa, geolog cu o bogată carieră internațională, profesor; este recunoscut ca unul dintre marii mineralogi şi metalogenişti ai României; membru titular al Academiei Române din 2017 (n. 1938)

– 2021: A murit Ibrahima Keita, gravor, pictor, desenator, teoretician, muzeograf expert şi profesor originar din Guineea; s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul muzeului de Artă din Tulcea, unde a profesat o viață (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Nicosia: Președintele israelian, Isaac Herzog se va afla în vizită în Cipru

-Geneva: A 49-a sesiune ordinară a Consiliului pentru Drepturile Omului (28 feb. – 1 apr.)

• Ministrul german de externe Annalena Baerbock se adresează Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la Geneva
• Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, se adresează Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la Geneva prin video

-Roskilde, Danemarca: Este anunțată condamnarea celor trei lideri ai unui grup separatist iranian, ASMLA, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită

– Viena: Cea de-a 26-a reuniune a miniștrilor Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și ai aliaților săi (OPEC+) – prin videoconferință

– Londra: Licitația cu vânzare a tabloului „Imperiul luminilor” de René Magritte, la Sotheby’s, estimat la peste 60 de milioane de dolari

– Exeter, New Hampshire, SUA: Sunt marcați 80 de ani de la nașterea romancierului american John Irving

Aniversări – Comemorări

– 1729: A murit Francesco Bianchini, filosof şi om de ştiinţă italian (n. 1662)

– 1797: S-a născut Étienne Mulsant, entomolog şi ornitolog francez (m. 1880) – 225 de ani

– 1817: S-a născut Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (m. 1882) – 205 ani

– 1820: S-a născut scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui Edward Douwes Dekker), cunoscut prin romanul cu caracter autobiografic, satiric şi pamfletar „Max Havellar” (m. 1887). NOTĂ: „Multa tuli” este un termen latin care înseamnă „am îndurat multe”

– 1824: S-a născut compozitorul ceh Bedřich Smetana (m. 1884)

– 1895: A murit pictoriţa franceză Berthe Morisot (n. 1841)

– 1900: S-a născut Kurt Weil, compozitor german naturalizat american în 1943 (m. 1950)

– 1915: A murit fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; de numele său se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului („boala lui Bouchard”); în 1870 a elaborat o nouă metodă de dozare a globulelor în sânge, iar în 1884 a introdus tratamentul antiseptic al maladiilor infecţioase; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1837)

– 1930: S-a născut Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „noul jurnalism” (m. 2018)

– 1930: A murit David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (n. 1885)

– 1931: S-a născut Mihail Gorbaciov, om politic sovietic; secretar general al PCUS (1985-1991); preşedinte al Sovietului Suprem al URSS (1988-1991); preşedinte al URSS (1990-1991); în plan intern, a iniţiat o politică de radicală reformare a societăţii sovietice (glasnost şi perestroika), iar pe plan extern a contribuit la încheierea „Războiului rece” şi a netezit drumul spre reunificarea Germaniei şi spre liberalizarea Europei de Est; Premiul Nobel pentru pace pe 1990

– 1937: S-a născut Abdelaziz Bouteflika, fost preşedinte al Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din aprilie 1999 până în 2019), fiind cel mai longeviv președinte din istoria țării (m. 2021) – 85 de ani

– 1939: A murit egiptologul englez Howard Carter; a făcut săpături în Egipt, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului, în amonte de Luxor, unde au fost săpate în stâncă mormintele principalilor faraoni din dinastiile 11-19); la 26.XI.1922 a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1333-1325 î.H) (n. 1873)

– 1940: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (m. 2015)

– 1940: A murit Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (n. 1883)

– 1942: S-a născut scriitorul american John Irving (pe numele său adevărat John Wallace Blunt, Jr.) – 80 de ani

– 1945: A murit Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (n. 1871)

– 1946: S-a născut medicul şi profesorul austriac Felix Unger, unul dintre cei mai importanţi specialişti de inimă din lume; a efectuat prima operaţie de transplant de inimă artificială din Europa, în anul 1986. În anul 1990 a înfiinţat, împreună cu Cardinalul König şi prof. Lobkowicz, Academia Europeană de Ştiinţe şi Arte, care astăzi numără peste 1500 de oameni de ştiinţă şi artă, printre care numeroşi laureaţi ai Premiului Nobel

– 1948: S-a născut Rory Gallagher, chitarist, compozitor şi cântăreţ, pionier al rock-ului irlandez (m. 1995)

– 1962: S-a născut Jon Bon Jovi (pe numele adevărat John Francis Bongiovi), compozitor, cântăreţ rock şi actor de film american – 60 de ani

– 1972: A murit soprana germană de coloratură Erna Sack (n. 1898) – 50 de ani

– 1991: A murit Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor francez (n. 1928)

– 1998: A murit Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina (1948-1955) (n. 1914)

– 2007: A murit scriitorul francez de origine rusă Henri Troyat (n. 1911) – 15 ani

– 2018: A murit dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (n. 1940)

– 2019: A murit fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei Reuters timp de trei decenii şi laureat al unor premii de prestigiu, în special pentru reportajele sale despre „Primăvara arabă” şi criza refugiaţilor (n. 1960)

– 2020: A murit Louis James Lipton, scriitor, poet liric, textier, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (n. 1926)

– 2021: A murit cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (n. 1947) – 1 an

Calendarul zilei – 1 martie

Publicat de Codrin RAITA, 1 martie 2022, 05:00 / actualizat: 1 martie 2022, 8:17

S-a întâmplat într-o zi de 1 martie

* Se împlinesc 460 de ani (1562) de când avea loc masacrul calviniştilor de la Vassy (sau Wassy), care a marcat începutul războaielor religioase din Franţa

* Unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume, Rio de Janeiro (Brazilia), „împlineşte” 457 de ani (1565) de la fondare. Golful în care este situat, Guanabara, a fost descoperit de europeni la 1 ianuarie 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos, care l-a numit „Rio” pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de râu decât un golf. Orașul, numit iniţial Sfântul Sebastian Rio de Janeiro, a fost fondat la 1 martie 1565 în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei. Celebru pentru arhitectura sa, dar în special pentru statuia lui Christos Mântuitorul (Cristo Redentor), al cărei chip a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida (1892 – 1942), pentru carnavalul anual care împânzeşte oraşul de turişti din toate colţurile lumii, Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1764 până în 1960, când guvernul a fost transferat la Brasília, rămânând totuşi unul dintre cele mai importante oraşe din ţară (al doilea ca mărime după São Paulo). Între 1808 şi 1821, în timpul invaziei napoleoniene a Portugaliei metropolitane, oraşul a devenit capitala Portugaliei şi a imperiului portughez. În anul 2016, Rio a fost gazda Jocurilor Olimpice, care s-au desfăşurat în perioada 5 – 21 august

* Acum 276 de ani (1746) Constantin Mavrocordat, clerul înalt şi boierii hotărau, în urma unui „sfat de obşte”, ca „rumânii” fugiţi, care se reîntorc în ţară, să devină oameni liberi. Domnul Ţării Româneşti (1744-1746) emitea pe 1 martie 1746 celebrul zapis prin care „rumânii să se întoarcă la pământul patriei lor să se aşeze unde li va fi voia şi de rumânie să fie slobozi şi iertaţi”. Era un mod indirect de a-i elibera pe iobagi de clacă. O astfel de măsură nu putea fi urmată decât de desfiinţarea şerbiei, care a avut loc la data de 5 august a aceluiaşi an

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de când apărea, bilunar (în primii cinci ani) şi apoi lunar, la Iaşi (până în 1885), apoi la Bucureşti (până în 1944, cu o întrerupere între anii 1916-1919), revista „Convorbiri literare”, publicaţie a Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante apariţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iaşi, lunar, având ca editor Uniunea Scriitorilor din România (1/13)

* Se împlinesc 150 de ani (1872) de la înfiinţarea primului parc naţional din lume, „Yellowstone”, situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii. Parcul, care se întinde pe o suprafaţă de 8.987 km², cuprinzând lacuri, canioane, râuri şi lanţuri muntoase, este elementul central al ecosistemului Yellowstone, cel mai mare ecosistem rămas aproape intact în zona temperată de nord a Pământului

* Se împlinesc 130 de ani (1892) de când apărea (lunar, la Fălticeni, cu intermitenţe, până în 1931) revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei (1/13)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când şi-a început activitatea serviciul medical de urgenţă „Salvarea”, la inițiativa dr. Mina Minovici (1858 – 1933). Dr. Mina Minovici este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de când a fost fondată Marea Lojă Feminină de Adopție Independentă de către Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, PR col. Ioan T. Ulic 33˚, care a acordat autonomie totală Lojilor Feminine de Adopţie; astfel, Marea Lojă Feminină a României a devenit o organizaţie destinată exclusiv femeilor, fiind consemnată în istoria Masoneriei ca prima Mare Lojă Feminină autonomă din lume

* Cu 78 de ani în urmă (1944) avea loc premiera piesei „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (la Teatrul „Alhambra” din Bucureşti)

* Cu 74 de ani în urmă (1948) intra în vigoare noua Lege de organizare judecătorească (adoptată de Adunarea Deputaţilor la 28.XI.1947), prin care era înfiinţată, în România, instituţia asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist şi al Securităţii

* Acum 73 de ani (1949) era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Teorie Literară şi Folclor (din 12 martie 1965, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române); primul director – George Călinescu. La 28 decembrie 1948, în Regulamentul general al Academiei R.P.R., publicat în „Monitorul Oficial“, la poziţia 14, figura: „Institutul de Istorie Literară şi Folclor“. Lista institutelor Academiei se votase în şedinţa din 25 octombrie 1948. Pe data de 3 martie 1949, prezidiul Academiei l-a confirmat pe G. Călinescu în funcţia de director al Institutului, numind şi doi colaboratori ştiinţifici: Ovidiu Papadima şi Valeriu Ciobanu. (În noiembrie 1949, Ministerul Învăţământului l-a detaşat pe G. Călinescu la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Profesorul a devenit director cu drepturi depline abia la 1 februarie 1952.). În data de 7 aprilie 1949, a avut loc prima şedinţă a Institutului de Istorie Literară şi Folclor, în incinta Facultăţii de Filologie, et. II, aripa din dreapta, consemnată în procesul-verbal nr. 1. Din 1973, Zoe Dumitrescu-Buşulenga (1920 – 2006) a condus institutul vreme de 20 de ani (până în 1993). Din 1993 până în 2004 director va fi acad. Dan Grigorescu, apoi, vreme de doi ani, Gheorghe Vlăduțescu, iar din 2006 – acad. Eugen Simion, care a imprimat instituției o nouă dinamică, pe măsura celei inaugurate de ilustrul fondator

* Cu 59 de ani în urmă (1963) era efectuat, experimental, primul transplant de ficat, de medicul american Thomas Starzl, la Universitatea din Colorado (SUA). Valabilitatea acestei tehnici a fost demonstrată peste patru ani, în 1967, când dr. Starzl a realizat, cu succes, primul transplant de ficat

* Se împlinesc 50 de ani (1972) de la intrarea în vigoare a Constituţiei Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile, la prima Adunare Generală a Statelor Membre, fiind înregistrată în anul 1975 la Secretariatul ONU din New York

* Acum 29 de ani (1993) se constituia, la Bucureşti, Curtea de Conturi a României, organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în România, reînfiinţată după 45 de ani de întrerupere a activităţii. Prăbușirea regimului comunist din România, în urma Revoluției din Decembrie 1989, a dus la desființarea Curții Superioare de Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Astfel, atribuțiile acesteia au fost preluate, conform art. 1 din prezentul decret, de Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe. În anul 1992, Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe își încetează activitatea, pentru ca în locul ei Parlamentul României să adopte Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României. Astfel, Curtea de Conturi a României și-a reluat activitatea la 1 martie 1993, funcționând în clădirea Palatului Parlamentului până la data de 1 iulie același an. Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de „Înalta Curte de Compturi”, pentru toată România. Legea a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza, „Cu mila lui Dumnedeu şi voinţia naţională Domnu Principatelor-Unite-Române”

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când se constituia Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, care s-a înscris în procesul de modernizare a forţelor armate ale României în concordanţă cu exigenţele integrării în structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice. Structura îngloba la vremea aceea mari unităţi şi unităţi mecanizate de tancuri, paraşutişti, transmisiuni şi logistică. FRR era proiectată să intervină oportun şi eficient în caz de criză, conflict sau în alte situaţii speciale. În esenţă, avea misiunea de a opera pe teritoriul naţional, iar la nevoie şi în afara acestuia, în cadrul forţelor multinaţionale de menţinere a păcii

* Acum 24 de ani (1998) „Titanic” a devenit primul film cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i ca protagoniști pe Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să câștige, în 1998, în cadrul celei de-a 70-a Gale a Premiilor Oscar, 11 distincții cele 14 nominalizări. Şi-a păstrat acest titlu timp de doisprezece ani când a fost detronat de următorul film al lui Cameron, „Avatar”, care a trecut de încasări de peste 2 miliarde de dolari, la nivel mondial

* În urmă cu 23 de ani (1999) intra în vigoare Tratatul de interzicere a minelor antipersonal, semnat la 5.XII.1997, la Ottawa/Canada

* Acum 21 ani (2001) era înfiinţat Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi informare publică (DRPIP) din cadrul Guvernului României. Ca răspuns la creşterea nevoii de comunicare şi transparenţă publică a instituţiei militare şi din dorinţa de aliniere rapidă la standardele unei armate moderne, capabilă să răspundă provocărilor noului mediu de securitate internaţional, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a decis, la sfârşitul lunii octombrie 1991, introducerea activităţii de relaţii publice în armată şi înfiinţarea Secţiei de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), aflată în subordinea directă a ministrului apărării. La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, SIRPA s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia informare şi relaţii publice. În perioada 1993-1997, direcţia a funcţionat în subordinea secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Relaţii Internaţionale, iar în perioada 1997-2000 în subordinea directă a ministrului apărării. Începând din 1 martie 2001, Direcţia Relaţii Publice s-a subordonat secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice. Din 31 iulie 2006, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice şi-a schimbat denumirea în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică

* Cu 16 ani în urmă (2006) „Antena Satelor” devenea post de radio cu acoperire naţională. Programul „Antena Satelor” al Radiodifuziunii Române a fost lansat la 25.XII.1991, fiind recepţionat la început în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea. În prezent post cu o emisie de 7 zile pe săptămână, 24 de ore zilnic, unic în lume prin specificul său de reflectare a civilizaţiei şi valorilor lumii rurale, Radio Antena Satelor oferă, în grila de programe, ştiri şi relatări în direct, interviuri, anchete, sfaturi ale specialiştilor din toate domeniile, monografii radiofonice şi reportaje despre cultură, tradiţii şi meşteşuguri de acum şi de altădată

* Se împlinesc 10 ani (2012) de când RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori de televiziune de pe piaţa românească, lansa canalul tv de ştiri Digi 24

* Acum 3 ani (2019) Radio România Braşov FM, cel mai nou post de radio al Societăţii Române de Radiodifuziune, a început să emită de la această dată, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mărţişorului” (mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit bicolor, roşu şi alb, şnur care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului; mărţişorul se oferă la 1 martie persoanelor de sex feminin, ca semn al sosirii primăverii). NOTĂ: La 6 dec. 2017, la Jeju, în Republica Coreea, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a dosarului multinaţional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria

– „Ziua Automobiliştilor Militari”; la 1 martie 1917, prin decret al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, prima unitate cu profil auto din Armata română – 105 ani

– 1788: S-a născut (la Herţa, azi în Ucraina) Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (m. 1869)

– 1812: S-a născut Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (m. 1900) – 210 ani

– 1837: S-a născut scriitorul Ion Creangă; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1889) – 185 de ani. NOTĂ: Data de 1.III.1837 menţionată chiar de scriitor în „Fragment de biografie” şi acceptată de mulţi istorici literari, este contestată de alţi cercetători, care susţin că Ion Creangă s-a născut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic, şi anume o condică (metrică) de nou născuţi din Humuleşti, descoperită şi publicată de arhivistul ieşean Gheorghe Ungureanu

– 1854: S-a născut Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1919) (m. 1932)

– 1898: S-a născut istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj), a desfăşurat o vastă activitate de teren, conducând şantierele arheologice de la Sarmizegetusa, Veţel (Micia), Miograd (Porolissum) şi la cetăţile din Munţii Orăştiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1973)

– 1908: A murit Vasile Păun, poet, teoretician şi critic literar (n. 1850)

– 1920: S-a născut pictorul Gheorghe Şaru (m. 2003)

– 1924: S-a născut Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (m. 2000)

– 1925: S-a născut matematicianul Solomon Marcus; unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi ai poeziei matematice; domeniile sale de cercetare sunt extrem de vaste: analiză matematică, calculatoare, lingvistică, informatică, poetică, semiotică, antropologie, istoria şi filozofia ştiinţei, educaţie; membru titular al Academiei Române din 2001; frate cu scriitorii Marcel Marcian şi Marius Mircu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Alecu Ivan Ghilia (pseudonimul lui Alexandru Ivan), prozator, poet, publicist şi pictor

– 1931: S-a născut regizoarea de film, scenarista şi profesoara Elisabeta Bostan, una dintre emblemele filmului românesc pentru copii; fost decan al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică

– 1937: S-a născut Eugen Doga, compozitor din Republica Moldova; a compus coloana sonoră pentru circa 200 de filme, printre care „Șatra” și „Dramă la vânătoare”; renumitul său vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” (1978) a fost inclus în lista celor patru mari capodopere ale secolului XX – 85 de ani

– 1942: S-a născut sportivul Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (m. 2017) – 80 de ani

– 1943: S-a născut Magdalena Popescu Bedrosian, editoare, traducătoare, critic şi istoric literar

– 1943: S-a născut pictorul Ion Dumitriu (m. 1998)

– 1945: S-a născut jurnalistul sportiv Ovidiu Ioaniţoaia, directorul cotidianului „Gazeta Sporturilor”

– 1956: S-a născut lingvistul şi ziaristul Şerban Iliescu, cel care, timp de peste 20 de ani, a realizat la Radio România Actualităţi rubrica „Ghid radiofonic de exprimare corectă” (m. 2016)

– 1958: S-a născut Traian Ungureanu, jurnalist şi om politic; fost europarlamentar

– 1960: A murit cântăreaţa de operă Florica Cristoforeanu (n. 1886). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1987: S-a născut actriţa Mădălina Anea – 35 de ani

– 2011: A murit Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1915, la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din România; a cucerit două medalii olimpice, bronz, la Roma – 1960, şi argint, la Mexico City – 1968; a fost medaliat cu argint la Campionatele Europene de la Bucureşti din 1969, cu bronz la Roma în 1967 şi din nou cu argint la Moscova în 1963; a fost de 11 ori campion naţional şi medaliat cu aur la numeroase turnee internaţionale (n. 1940)

– 2012: A murit Gavril Ardelean, astist violonist şi concert-maestru al Filarmonicii de Stat Oradea (n. 1957) – 10 ani

– 2021: A murit Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific și profesor universitar; expert în arta modernă românească; director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (n. 1937) – 1 an

– 2021: A murit artistul plastic Horea Nicolae Cucerzan; fondatorul Taberei Intrernaționale de Artă „Inocențiu Micu Klein” (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington: Președintele SUA, Joe Biden, rostește discursul privind starea națiunii în fața Congresului

– Lodz, Polonia: Reuniunea miniștrilor de externe francez, polonez și german: Jean-Yves Le Drian, Zbigniew Rau, Annalena Baerbock

– Geneva: A 49-a sesiune ordinară a Consiliului pentru Drepturile Omului (28 feb. – 1 apr.)

• Ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se adreseze Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la Geneva
• Vladimir Makei, ministrul Afacerilor Externe al Belarusului, se adresează O.N. Human

Consiliul Drepturilor de la Geneva prin mesaj video

-Nur-Sultan, Kazahstan: Congresul extraordinar al partidului de guvernământ, Nur Otan, din Kazahstan

– Singapore: Examinarea apelului împotriva condamnării la moarte a lui Nagaenthran K. Dharmalingam, un malaysian cu dizabilități

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Sunt marcați 30 de ani de la independența Bosniei și Herțegovinei

– Geneva: Urmează să aibă loc conferința ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului

– Grecia plănuiește ca anul acesta să primească turiști de la 1 martie, mai devreme decât în oricare alt an. Un prim pas în planul de deschidere a sectorului turistic este relaxarea restricţiilor de călătorie pentru cetăţenii Uniunii Europene

-Japonia: Redeschiderea frontierelor pentru studenții și muncitorii străini

-Varșovia, Polonia: Ridicarea restricțiilor de sănătate legate de Covid 19

– Ottawa, Canada: Sunt publicate date privind PIB-ul din trimestrul 4

– Ouagadougou, Burkina Faso: Reluarea ultimelor audieri în procesul fostului președinte Blaise Compaoré, acuzat că este principalul sponsor al asasinării predecesorului său Thomas Sankara

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Imunității” este celebrată în întreaga lume, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu anul 2002. Scopul stabilirii acestei zile este de a informa publicul cu privire la funcționarea și întărirea sistemului imunitar, dar și despre importanța deosebită a unui mod sănătos de viață. Această zi – 1 martie, a fost stabilită nu întâmplător, astfel încât la începutul primăverii problemele asociate cu slăbirea funcțiilor sistemului imunitar sunt deosebit de pronunțate și în acest moment al anului este important să ne amintim cum poate fi susținut organismul

– „Ziua Mondială a Protecţiei Civile” a fost instituită printr-o decizie a Adunării Generale a Organizaţiei Internaţionale de Apărare Civilă (International Civil Defence Organization – ICDO) în 1990, pentru a marca intrarea în vigoare, la 1 martie 1972, a Constituţiei ICDO – 50 de ani

– „Ziua internaţională «Zero discriminare»” este marcată în fiecare an, începând din 2014, la iniţiativa directorului executiv al UNAIDS (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA), Michel Sidibé. Această campanie se doreşte a fi un apel adresat oamenilor de pretutindeni de a promova şi sărbători diversitatea, toleranţa, incluziunea şi de a acţiona împreună pentru a pune capăt discriminării. Ca simbol al acestei zile a fost ales fluturele

– „Ziua Bikini” – Zi naţională de luptă pentru pace în Japonia; se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen (la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au efectuat o experienţă cu bomba cu hidrogen)

– Ziua Independenței în Federația Bosniei și Herțegovinei, care marchează independența Republicii Bosnia și Herțegovina față de Republica Socialistă Federală Iugoslavia în 1992 (- 30 de ani); nu este sărbătorită în Republica Srpska, cealaltă entitate politică a Bosniei și Herțegovinei

– 1445: S-a născut pictorul italian Sandro Botticelli (m. 1510)

– 1643: A murit Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (n. 1583)

– 1810: S-a născut compozitorul şi pianistul polonez Frederic Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (m. 1849)

– 1875: A murit poetul francez Tristan Corbière (n. 1845)

– 1880: S-a născut Giles Lytton Strachey, biograf şi critic literar britanic (a deschis o nouă eră scrierilor biografice) (m. 1932)

– 1886: S-a născut Oskar Kokoschka, pictor, grafician, poet şi dramaturg austriac (m. 1980)

– 1888, 1/13: S-a născut sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi” ; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (m. 1939)

– 1894, 1/13: A murit Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1816)

– 1894: A murit Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1824)

– 1896: S-a născut Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist şi compozitor american de origine greacă (m. 1960)

– 1897: S-a născut Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (m. 1993) – 125 de ani

– 1904: S-a născut trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (m. 1944)

– 1910: S-a născut actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (m. 1983)

– 1911: A murit Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spaţiale şi repartizarea moleculelor şi atomilor din diferitele elemente chimice (n. 1852)

– 1912, 1/14: A murit fizicianul rus Piotr Lebedev; cercetări în domeniile opticii, acusticii şi magnetismului (n. 1866) – 110 ani

– 1917: S-a născut poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; laureat al Premiului Pulitzer în anul 1974 (m. 1977) – 105 ani

– 1921: S-a născut poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (m. 2017)

– 1922: S-a născut Yitzhak Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995); datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP (m. 1995, asasinat de către un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Harry (Harold George) Belafonte, cântăreţ, compozitor, actor de film şi activist social american – 95 de ani

– 1927: S-a născut actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (m. 2016) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Jacques Rivette, scenarist, regizor şi critic francez de film; considerat unul dintre „părinţii Noului Val” al cinematografiei franceze, alături de Jean-Luc Godard, François Truffaut şi Claude Chabrol (m. 2016)

– 1934: S-a născut Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (m. 2009)

– 1935: S-a născut actorul american Robert Conrad (pe numele real Konrad Robert Falkowski) (m. 2020)

– 1938: A murit Gabriele D’Annunzio, poet şi prozator italian (n. 1863)

– 1947: S-a născut actorul canadian Alan Thicke (m. 2016) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Scott Ross, clavecinist şi organist american (m. 1989)

– 1955: S-a născut medicul ginecolog și activistul congolez pentru drepturile omului Denis Mukwege; Premiul Nobel pentru Pace pe 2018, împreună cu Nadia Murad, activistă yazidi pentru drepturile omului, „pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război în conflictele armate”

– 1958: A murit pictorul italian Giacomo Balla, fondator al curentului futurist, alături de Umberto Boccioni, Carlo Carrà şi Gino Severini (în anul 1910 au semnat „Manifestul futurist”) (n. 1871)

– 1973: A murit fizicianul rus Lev Arţimovici; a avut contribuţii în domeniul opticii electronice şi al reacţiilor termonucleare controlate (a inventat tokamak-ul – dispozitiv folosit la studiul reacţiilor termonucleare controlate, în vederea menţinerii plasmei într-un spaţiu limitat, izolat termic, la temperaturi de milioane de grade, cu ajutorul unor câmpuri magnetice de tip special) (n. 1909)

– 1975: A murit Günther Lüders, actor de film şi regizor german (n. 1905)

– 1976: A murit Jean Martinon, compozitor şi dirijor francez (n. 1910)

– 1981: A murit soprana spaniolă Consuelo Rubio (n. 1927)

– 1994: S-a născut Justin Bieber, cântăreţ şi compozitor american de origine canadiană; la vârsta de 16 ani, era cel mai tânăr artist solo din istorie care are un album pe locul 1 în Billboard 200, după albumul lui Stevie Wonder din 1963

– 1996: A murit lingvistul, lexicograful și profesorul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limbile romanice, în special al limbii şi literaturii române; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1902)

– 2012: A murit cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul italian Lucio Dalla; cea mai cunoscută melodie a sa, „Caruso”, s-a vândut în peste nouă milioane de copii în întreaga lume (n. 1943) – 10 ani

– 2014: A murit cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (n. 1922)

– 2016: A murit actorul şi atletul american Lee Reherman (n. 1966)

– 2019: A murit fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; Premiul Nobel pentru fizică pe 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (n. 1930)

– 2020: A murit poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez; considerat unul dintre cei mai importanți poeți central și sud-americani din ultimul secol; a reprezentat una dintre conștiințele civice și politice cele mai active din Nicaragua și America Latină de după Al Doilea Război Mondial și una dintre principalele voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică, nuanţată de marxism şi dezvoltată în America Latină în anii 1970 (n. 1925)

– 2021: A murit artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (n. 1913) – 1 an

Calendarul zilei – 28 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 28 februarie 2022, 7:56

S-a întâmplat într-o zi de 28 februarie

* Acum 163 de ani (1859) apărea la Bucureşti, până la 15/27 august acelaşi an, săptămânalul de satiră „Ţânţarul” (editat de C. A. Rosetti şi N. T. Orăşanu), considerat prima gazetă satirică şi umoristică românească (28.II/12.III)

* Cu 108 ani în urmă (1914) personajul Charlot, interpretat de Charlie Chaplin, devenea pentru prima dată personaj de film odată cu apariţia peliculei „Between showers”, tradusă cu titlul „Charlot şi umbrela”

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la proclamarea independenţei de stat a Egiptului (ca monarhie constituţională). Independenţa a rămas una formală din cauza prezenţei militare britanice pe teritoriul ţării până la lovitura de stat din 23.VII.1952, „a ofiţerilor liberi”. La data de 18.VI.1953, Egiptul s-a proclamat republică

* Acum 87 de ani (1935) inginerul chimist american, Wallace Carothers, a descoperit nailonul. Descoperirea a fost anunţată, însă, abia în anul 1938, când au început să fie fabricate şi primele obiecte din material plastic

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când a avut loc Masacrul de la Taipei, o reprimare violentă a demonstraţiilor din Taiwan, ceea ce a dus la moartea a aproximativ 30.000 de civili. „Incidentul 228” sau „Masacrul 228” este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria postbelică a Taiwanului. Incidentul ce a determinat izbucnirea revoltelor din 28 februarie 1947 s-a petrecut în Districtul Teipeiting, cu o zi înainte, atunci când agenţii Biroului de Monopol asupra Tutunului au confiscat ţigările de contrabandă deţinute de o văduvă, ameninţându-o şi lovind-o cu pistolul, moment în care mai mulţi taiwanezi i-au înconjurat pe agenţii guvernamentali, unul dintre cei din urmă descărcându-şi arma în mulţime şi declanşând astfel lanţul de evenimente ce a condus la reprimarea violentă a demonstraţiilor de mai mare amploare reluate în ziua următoare. Civilii au obţinut controlul asupra oraşului Taipei şi l-au menţinut vreme de câteva săptămâni, iar protestele din afara capitalei taiwaneze au fost şi mai violente, ducând la lupte armate între brigăzile înarmate de civili şi forţele guvernamentale, în timpul cărora au fost ucişi aproximativ 200 de soldaţi naţionalişti (din trupele guvernamentale). Pe 8 martie 1947, forţe armate aparţinând Republicii China au pătruns pe insulă, instituind o sângeroasă represiune ce a dus la uciderea a 10 până la 30 de mii de taiwanezi (statisticile diferă), urmate de arestarea şi executarea multora dintre capii revoltei. În urma evenimentelor din 1947, Guvernatorul General al Taiwanului, Chen Yi, a fost demis, reîntorcându-se în China unde a ocupat pentru puţină vreme poziţia de guvernator al provinciei chineze Zhejiang până ce, trădat de unul din subordonaţii săi, a fost acuzat de instigare la rebeliune împotriva Komintang-ului şi colaborare cu comuniştii chinezi – războiul civil nu se terminase încă -, fiind ulterior executat

* În urmă cu 69 de ani, James D. Watson și Francis Crick, doi biofizicieni renumiți din Statele Unite, respectiv din Marea Britanie, au reușit să determine, pe data de 28 februarie 1953, structura chimică a ADN-ului. Totuși, anunțul formal al acestei descoperiri excepționale pentru lumea științei a fost prezentat câteva săptămâni mai târziu, pe 25 aprilie, în urma publicării acestor studii genetice în revista lunară Nature. ADN-ul, prescurtarea acidului dezoxiribonucleic, și acidul ribonucleic (ARN-ul) sunt cei doi acizi nucleici care, alături de proteine, joacă rolul primordial în ereditarea speciilor, ele constituind cele trei macromolecule majore, esențiale pentru toate formele vii cunoscute pe planeta noastră

* Acum 31 de ani (1991) era încheiată operaţiunea „Furtună în deşert”, declanşată (la 17.I.1991) împotriva Irakului (care invadase Kuweitul, la 2.VII.1990), de coaliţia internaţională la care au participat SUA, Marea Britanie, Arabia Saudită şi Kuweitul. Cu acest prilej au fost utilizate pentru prima dată rachetele americane „Tomahawk”. Acest prim „război din Golf”, cum va fi numit ulterior, s-a încheiat cu înfrângerea trupelor irakiene şi eliberarea Kuweitului. Guvernul României a considerat că declanşarea operaţiunilor militare împotriva Irakului a fost justificată

* În urmă cu 9 ani (2013), pentru prima dată după 700 de ani, avea loc încetarea pontificatului de 8 ani al Papei Benedict al XVI-lea, în urma abdicării sale din funcţia de Suveran Pontif. Fostul Papă a preluat titlul oficial de „Sanctitatea Sa Benedict al XVI-lea, Papă emerit”. A fost succedat în funcţie de Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales de conclavul cardinalilor, la 13 martie 2013

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Cuvioşi Ioan Casian şi Gherman din Dobrogea (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sfântul Ioan Casian, preotul (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Protecţiei Civile”; la 28.II.1933 regele Carol al II-lea a aprobat, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, înfiinţarea unei arme noi, „apărarea pasivă”; Decretul era primul act normativ care stabilea constituirea primelor structuri de apărare civilă în România

– 1754: S-a născut Gheorghe Şincai, istoric, filolog, traducător şi poet; reprezentant de seamă al Şcolii Ardelene; l-a ajutat pe Samuel Micu la elaborarea lucrării „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, prima gramatică tipărită a limbii române; a militat pentru înlocuirea în scrierile laice a literelor chirilice cu cele latine, precum şi pentru învăţământul în limba română (m. 1816)

– 1785: Horea – Vasile Ursu Nicola (n. 1731) şi Cloşca – Ion Oargă (n. 1747), conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania, au fost executaţi prin tragere pe roată, la Alba Iulia (Crişan – pe numele adevărat Marcu Giurgiu (n. 1733) – s-a spânzurat în închisoare, la 13 februarie)

– 1863: S-a născut medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; autorul primului tratat ştiinţific de neurologie din lume; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (m. 1938)

– 1909: S-a născut Melania Livadă (numele la naştere: Hayek), critic şi istoric literar; temele criticii sale privesc aria literaturii interbelice (Lucian Blaga, Pompiliu Constantinescu, George Călinescu) (m. 1988)

– 1913: S-a născut sculptorul de etnie maghiară Gheza Vida (sau Vida Géza); membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1980)

– 1913: S-a născut etnomuzicologul Emilia Comişel; a cules peste nouă mii de cântece folclorice şi a publicat articole şi cărţi de specialitate, cu scopul de a face cunoscută valoarea folclorului muzical românesc în ţară şi în străinătate; a colaborat cu publicaţii importante de peste hotare şi a fost membră a Societăţii Internaţionale de Folclor (m. 2010)

– 1916: S-a născut Vladimir Trebici, demograf şi sociolog; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1999)

– 1922: S-a născut Eugen Crăciun, pictor, grafician, decorator (m. 2001) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (m. 2016) – 100 de ani

– 1926: S-a născut pictorul Virgil Almăşanu (m. 2009)

– 1926: S-a născut pianistul şi compozitorul Dan Mizrahy; a rămas în memoria multor generaţii de melomani, mai cu seamă ca ambasadorul muzicii compozitorului evreu-american Gerorge Gershwin (1898-1937), în România (m. 2010)

– 1935: A murit colecţionarul de artă Anastase Simu; a adunat opere de o inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români sau străini; în 1927 a dăruit casa şi întreaga colecţie statului, Muzeul „Simu” fiind unul dintre cele mai de seamă din Bucureşti şi din ţară; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1854)

– 1940: S-a născut medicul chirurg şi profesorul Radu Deac, considerat unul dintre cei mai importanţi chirurgi cardiaci ai ultimelor două decenii, un strălucit creator de şcoală de chirurgie cardiacă. Are la activ peste 10000 de operaţii pe cord deschis, peste 5000 de operaţii pe cord închis şi vase şi peste 40 de transplanturi de cord, efectuate atât în România cât şi în străinătate; vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale

– 1942: S-a născut Aurel Niculescu, violoncelist, dirijor și profesor – 80 de ani

– 1943: S-a născut geograful și profesorul universitar Dan Bălteanu; studii şi cercetări de geomorfologie, geografia mediului, hazarde naturale şi tehnologice; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1950: A murit istoricul literar Ştefan Ciobanu; a depus o intensă activitate politică şi culturală pentru unirea Basarabiei cu România; tatăl lui Valeriu Ciobanu, istoric literar şi folclorist; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte al acestui for (1944-1948) (n. 1883, la Tighina, azi în R. Moldova)

– 1958: S-a născut compozitorul şi profesorul Mihnea Brumariu

– 1968: S-a născut mezzosoprana Maria Macsim Nicoară, solistă a Operei Naţionale Române Iaşi (m. 2020)

– 1978: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Norbert Petri, cel care a înfiinţat Teatrul Muzical din Braşov, în 1954 (n. 1912)

– 1980: S-a născut pugilistul Lucian Bute, supranumit „Mister KO”; din 2007, când a devenit campion mondial, este menţionat ca cel mai bun boxer român în clasamentul Federaţiei Române de Box (de atunci şi-a apărat titlul de şapte ori); de asemenea, este considerat cel mai bun pugilist al categoriei supermijlocie de către BoxRec (cel mai important site de box din lume) şi de RingMagazine („The Bible of boxing”)

– 2003: A murit Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (n. 1942)

– 2007: A murit pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (n. 1937, la Galaţi) – 15 ani

– 2008: A murit Joseph M. Juran, inginer american de origine română (stabilit în SUA din 1912); specialist în probleme de management, supranumit „arhitect al calităţii”; fondator şi preşedinte de onoare al Institutului „Juran”; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1904)

– 2018: A murit Liviu Leonte, critic și istoric literar, profesor; și-a consacrat cea mai mare parte a activității de istoric literar studierii și editării operei lui Constantin Negruzzi (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Rouen, Franța: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune (28 feb. – 1 mar.)

– Geneva: A 49-a sesiune ordinară a Consiliului pentru Drepturile Omului (28 feb. – 1 apr.)

• Ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian se adresează Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la Geneva
• Ministrul de externe al Chinei, Wang Yi, se adresează Consiliului ONU pentru Drepturile Omului la Geneva printr-un videoclip cu privire la tratamentul uigurilor și altor minorități musulmane din provincia sa Xinjiang

– Geneva: Anunțarea câștigătorului „Mașina anului 2022”

-Londra: Sunt marcați 100 de ani de la sfârșitul protectoratului englez asupra Egiptului

-Bratislava, Slovacia: Începutul unui nou proces al persoanei responsabile de uciderea unui jurnalist

-Franța: Ridicarea obligației de a purta masca în locuri închise supuse permisului de vaccinare

-Canada: Renunțarea la restricțiile de sănătate la frontieră

– Rabat, Maroc: Vizita directorului general al UNESCO, Audrey Azoulay (28 feb.- 2 mar.)

– Kiev: Citarea președintelui Volodimir Zelenski în fața Curții Supreme, în urma plângerii predecesorului său

– Moscova: Revizuirea recursului în cazul dizolvării ONG-ului rus Memorial

– Nairobi, Kenya: A 5-a sesiune a Adunării Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEA) (28 feb. – 2 mar.)

– Boston, SUA: Termenul limită pentru al doilea răspuns al producătorilor de arme în procesul mexican care îi acuză că încurajează violența traficanților de droguri mexicani

– Barcelona: Mobile World Fair (MWC) 2022 – Salonul Mondial al telefoniei mobile (28 feb. – 3 mar.)

– Bagdad, Irak: Procesul pentru uciderea cercetătorului Hisham al-Hashemi

-Los Angeles, SUA: Ceremonia de decernare a premiilor Screen Actors Guild

– Paris: Prezentări de modă feminină (28 feb. – 8 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolilor Rare”, marcată în ultima zi a lunii februarie, a fost lansată de EURORDIS (o alianţă internaţională a organizaţiilor neguvernamentale de pacienţi cu boli rare) şi Consiliul Alianţelor Naţionale, în 2008, pentru creşterea gradului de conştientizare a impactului pe care bolile rare îl au asupra vieţii pacienţilor şi a celor care îi îngrijesc

– Finlanda: „Ziua Kalevalei” este o sărbătoare naţională şi marchează apariţia, în anul 1835, a primului volum al epopeei naţionale „Kalevala” (străbătând Karelia, medicul şi folcloristul Elias Lönnrot a cules poemele tradiţionale transmise pe cale orală de mai multe secole, realizând apoi epopeea conform propriei sale viziuni poetice); „Kalevala” a devenit repede un simbol al identităţii finlandeze timpurii, ţara făcând parte, la acea dată, din Imperiul Rus, după ce anterior făcuse parte din Suedia

– 1533: S-a născut Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (m. 1592)

– 1664: A fost botezat inventatorul englez Thomas Newcomen; a construit, în 1705, pe baza lucrărilor lui Denis Papin şi Thomas Savery, una dintre primele maşini cu aburi cu piston, perfecţionată de James Watt în 1769 (m. 1729)

– 1743: S-a născut geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (m. 1822)

– 1820: S-a născut Sir John Tenniel, ilustrator şi caricaturist britanic; a făcut primele ilustraţii pentru „Aventurile lui Alice în Ţara Minunilor” (1865) şi „Dincolo de oglindă” semnate de Lewis Carroll (1872) (m. 1914)

– 1857: S-a născut medicul francez Raphael Blanchard; de numele său se leagă punerea bazelor parazitologiei medicale moderne; a avut strânse legături cu specialiştii români; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (m. 1919) – 165 de ani

– 1863, 28.II/12.III: S-a născut Vladimir I. Vernadski, mineralog şi geochimist rus; unul dintre fondatorii geochimiei moderne (m. 1945)

– 1869: A murit Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu/1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române (n. 1790)

– 1890, 28.II/12.III: S-a născut (la Kiev/Ucraina, din părinţi polonezi, ambii cunoscuţi dansatori), renumitul balerin şi coregraf Vaslav Nijinsky; după o carieră fulminantă, s-a retras la numai 29 de ani, din cauza unei boli psihice (m. 1950, la Londra)

– 1896: S-a născut pianista braziliană Guiomar Novaes (m. 1979)

– 1901: S-a născut chimistul american Linus Pauling; autorul concepţiei rezonanţei structurilor de valenţă; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (m. 1994)

– 1909: S-a născut Sir Stephen Spender, poet şi critic literar britanic (m. 1995)

– 1916: S-a născut violonistul danez Svend Asmussen, reprezentant marcant al jazz-ului (m. 2017)

– 1916: A murit Henry James, scriitor şi critic literar american naturalizat britanic (n. 1873)

– 1920: S-a născut compozitorul francez Hubert Giraud, autorul celebrului hit „Mamy Blue” (m. 2016)

– 1921: S-a născut producătorul american de film Saul Zaentz, câştigător a trei premii Oscar (m. 2014)

– 1923: S-a născut actorul american Charles Edward Durning (m. 2012)

– 1929: S-a născut arhitectul american Frank Gehry, unul dintre cei importanţi arhitecţi contemporani, cunoscut în special pentru perspectiva sa aproape sculpturală a designului clădirilor sale; a promovat deconstructivismul ca unul din curentele majore în arhitectura de la sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea, fiind un important exponent al acestuia; cea mai importantă lucrare a sa este Muzeul Fundaţiei Guggenheim din Bilbao, Spania

– 1930: S-a născut Leon Neil Cooper, fizician american, laureat, în 1972, al Premiului Nobel pentru Fizică, împreună cu John Bardeen şi John Robert Schrieffer, pentru rolul său în dezvoltarea teoriei BCS a superconductivităţii

– 1936: A murit Charles Nicolle, medic şi bacteriolog francez; în 1909 a descoperit modalitatea de transmitere a tifosului exantematic; Premiul Nobel pentru medicină pe 1928 (n. 1866)

– 1939: S-a născut Daniel Chee Tsui, fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1998, împreună cu Robert B. Laughlin şi Horst L. Störmer

– 1944: S-a născut desenatorul britanic Storm Elvin Thorgerson; considerat designerul celor mai populare coperte de albume rock (m. 2013)

– 1948: S-a născut fizicianul american Steven Chu; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu fizicianul francez Claude Cohen-Tannoudji şi cu fizicianul american William Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1948: S-a născut Geoff Nicholls, clăpar al trupei Black Sabbath, timp de 25 de ani (m. 2017)

– 1957: S-a născut John Turturro, actor, regizor şi scenarist american de film de origine italiană – 65 de ani

– 1986: A fost asasinat Olof Palme, om politic social-democrat suedez; prim-ministru (1969-1976; 1982-1986); pe plan intern a aplicat măsuri sociale profunde, pe plan extern a dus o politică bazată pe acţiuni pacifiste (n. 1927)

– 2004: A murit scriitoarea spaniolă Carmen Laforet (n. 1921)

– 2006: A murit Owen Chamberlain, fizician american, care, împreună cu Emilio Segrè, a câştigat Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1959, pentru descoperirea antiprotonului, o antiparticulă sub-atomică (n. 1920)

– 2007: A murit Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (n. 1917) – 15 ani

– 2010: A murit regizorul italian de film Nini (Antonio) Grassia; în anul 2008 a fost distins cu „Leul de Aur” pentru întreaga carieră la Festivalul de Film de la Veneţia; Grassia intenţiona să facă un film-mărturie al vieţii reale şi crude din oraşul italian Napoli, pornind de la cazul unui român de etnie rromă împuşcat într-un atentat la o intrare în metroul din oraş, fiind confundat, pare-se, cu unul dintre şefii mafioţi din zonă (n. 1944)

– 2011: A murit actriţa americană Jane Russell (n. 1921)

– 2011: A murit actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (n. 1931)

– 2013: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Armando Trovajoli, numit şi „vocea Romei”; a scris muzica pentru aproape 300 de filme (n. 1917)

– 2013: A murit fizicianul şi neurobiologul american Donald Arthur Glaser, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1960 pentru inventarea camerei cu bule (n. 1926)

– 2015: A murit scriitorul Yaşar Kemal (numele adevărat: Kemal Sadık Gökçeli), unul din cei mai cunoscuţi romancieri ai Turciei (n. 1923)

– 2016: A murit actorul american de film și televiziune George Kennedy (n. 1925)

– 2019: A murit compozitorul, dirijorul, aranjorul şi pianistul american de origine germană André Previn; a fost recompensat cu 4 premii Oscar și 11 premii Grammy de-a lungul carierei sale (n. 1929)

– 2020: A murit Freeman John Dyson, fizician teoretician, matematician, statistician și profesor american de origine britanică; a adus contribuții fundamentale în teoria cuantică a câmpurilor, fizica materiei condensate, astrofizică, fizică și tehnologie nucleară, fizică matematică (n. 1923)

NOTĂ:

– 1792: S-a născut (la 29.II.) compozitorul italian Gioacchino Rossini (m. 1868) – 230 de ani

– 1940: S-a născut (pe 29.II., în insula Imbros, din Turcia) Sanctitatea Sa Bartolomeu I (numele laic: Dimitrios Archontonis), patriarh ecumenic de Constantinopol (al 270-lea), din 2.XI.1991 (după moartea patriarhului Dimitrios I). Bartolomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie inerentă rangului său: este arhiepiscop de Constantinopol, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume şi este „primul între egali” (în latină, primus inter pares) în cadrul episcopatului ortodox; cu acest titlu el exercită prerogativele de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe; membru de onoare străin al Academiei Române (2004)

– 2012: A murit (la 29.II.) Davy Jones, muzician, cântăreț, actor și om de afaceri englez; solistul trupei „The Monkees” (n. 1945) – 10 ani

Calendarul zilei – 27 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 27 februarie 2022, 05:00

S-a întâmplat într-o zi de 27 februarie

* Cu 208 ani în urmă (1814), la Viena, avea loc prima audiţie a Simfoniei a VIII-a în Fa Major, Op. 93, de Ludwig van Beethoven

* Acum 173 de ani (1849) armata revoluţionară maghiară, condusă de generalul Iosif Bem, ocupa Sibiul. Comitetul Naţional Român s-a refugiat în Muntenia (Valahia) (27.II/11.III)

* În urmă cu 156 de ani (1866) apărea, la Bucureşti, revista „Sarsailă” (până la 18 mai 1866), condusă de N.T. Orăşanu, continuatoare a revistei satirice „Nichipercea”, suspendată de autorităţi, în repetate rânduri, din cauza atacurilor dure îndreptate împotriva instituţiilor statului

* Se împlinesc 140 de ani (1882), de când, la Gimnaziul român din Braşov, avea loc premiera operetei „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, pe un libret de Vasile Alecsandri

* Cu 122 de ani în urmă (1900), la Memorial Hall din Londra, avea loc conferinţa de fondare a Partidului Laburist din Marea Britanie, unul dintre cele trei partide importante din Regatul Unit. Partidul se autodefineşte ca partid social-democrat, dar politica sa este de multe ori considerată a fi centristă sau chiar de centru-dreapta. Este membru al Internaţionalei Socialiste. Din aprilie 2020, liderul formaţiunii este Keir Starmer

* În urmă cu 89 de ani (1933), în timpul nopţii de 27/28 februarie, clădirea Reichstag-ului (Parlamentul) din Berlin a fost cuprinsă de un incendiu care a distrus-o în totalitate. A doua zi Adolf Hitler, numit cancelar la 30 ianuarie, profitând de situaţia creată, a revocat, printr-un decret special, toate garanţiile privind libertatea indivizilor, libertatea cuvântului şi dreptul de adunare. Din aceste motive, incendierea clădirii Reichstag-ului a fost asociată cu distrugerea sistemului democratic în Germania şi a marcat începutul instaurării dictaturii lui Hitler şi a partidului său

* Acum 84 de ani, prin Înaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea, era promulgată Noua Constituție a României. Astfel se abroga Constituţia din 1923 prin care se încheia regimul parlamentar şi se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea. Promulgarea Constituției a avut loc în urma Plebiscitului din 24 februarie 1938, Constituția intrând în vigoare la data promulgării ei (27 februarie 1938). Elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice, Constituţia din 1938 se întemeia pe critica regimului de partide şi pe doctrina corporatismului. Constituţia din 1938 a fost suspendată prin Decretul-Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940

* În urmă cu 71 de ani (1951), în SUA, intra în vigoare al 22-lea Amendament al Constituției Statelor Unite care limita termenul prezidențial la un maxim de două mandate. De asemenea, actul stabilea condiții suplimentare de eligibilitate pentru președinți, care, după preluarea funcției prin succesiune, îndeplineau termenii neexpirați ai predecesorilor lor. Conform celui de-al 22-lea amendament, nicio persoană nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori și nicio persoană care a funcționat deja sau a acționat ca președinte pentru mai mult de doi ani dintr-un mandat neexpirat nu poate fi aleasă președinte de mai multe ori. Rezoluția comună care propunea cel de-al 22-lea amendament a fost adoptată de Congres și trimisă statelor spre ratificare la 24 martie 1947. Al 22-lea amendament a fost ratificat de către cele 36 solicitate din cele 48 de state de atunci, la 27 februarie 1951

Aniversări – Comemorări

– 1711: S-a născut (la Constantinopol) Constantin Mavrocordat, domn al Țării Românești și al Moldovei; a domnit de patru ori în Moldova și de șase ori în Valahia; remarcabil om de cultură (m. 1769)

– 1811: S-a născut Alexandru Hrisoverghi, poet şi traducător (m. 1837)

– 1903: S-a născut sculptorul Ion Irimescu; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1907: S-a născut V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (m. 1960) – 115 ani

– 1911: S-a născut Petre Botezatu, logician, filosof, estetician, critic muzical şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1981)

– 1920: A murit Alexandru D.[imitrie] Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru titular al Academiei Române din 1893 (n. 1847)

– 1922: S-a născut pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (m. 2012) – 100 de ani

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul Marin Constantin; a pus bazele (1963) Corului Naţional de Cameră Madrigal (formaţia profesionistă a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti pentru care a fost fondator, dirijor – până în 1999 – şi director pe viaţă); specialist renumit în muzica renascentistă, cântul gregorian şi baroc, precum şi muzica tradiţională românească (m. 2011)

– 1926: A murit soprana Elena Teodorini; artista a rămas în istorie prin debutul său, în anul 1880, la „Teatro alla Scala” din Milano, cu rolul Marguerite din „Faust” de Charles Gounod; a fost prima cântăreaţă din România care a păşit pe acea scenă celebră, la numai 23 de ani; considerată de critici una dintre ultimele mezzo-soprane acute specializate în repertoriul de soprană, ale cărei formule expresive prevesteau deja primadona veristă (n. 1857)

– 1938: S-a născut Constantin Albani, pictor şi scenograf (m. 2014)

– 1940: S-a născut Radu Simion, conducător de orchestră şi virtuoz al naiului (m. 2015)

– 1943: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul francez de origine română Costin Miereanu; pionier al muzicii experimentale de avangardă

– 1948: A murit Nicodim Munteanu (prenumele la naştere: Nicolae), al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1939-1948); între anii 1912 şi 1923 a fost episcop de Huşi; după unirea Basarabiei cu România, în iunie 1918, a primit şi funcţia de locţiitor de arhiepiscop al Chişinăului şi Hotinului, cu sarcina de a reorganiza Biserica Ortodoxă din această provincie; în 1935 a fost ales mitropolit al Moldovei, cu sediul la Iaşi; aici va tipări „Biblia ilustrată” (1936) şi va traduce 24 de cărţi din „Vechiul Testament”, pentru ediţia sinodală a „Bibliei” din 1936; de asemenea, a tradus Psaltirea (trei ediții), Evangheliile (1924) și Noul Testament integral (cinci ediții) și peste o sută de lucrări teologice și de spiritualitate din limba rusă; în urma morţii patriarhului Miron Cristea, în iunie 1939 a fost ales patriarh; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (n. 1864)

– 1955: A murit Alexandru Marcu, istoric literar, profesor şi traducător (numeroase traduceri din Dante, Boccaccio, Goldoni, D’Annunzio, Papini, Pirandello etc.); italienist de mare prestigiu, în lucrările sale a tratat cu precădere raporturile româno-italiene în politică şi cultură; a întocmit primul „Dicţionar româno-italian”; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1894)

– 1956, 27/28: A murit actorul Nicolae Bălţăţeanu (n. 1893)

– 1959: A murit botanistul Iuliu Prodan; importante contribuţii la cunoaşterea florei Dobrogei, Transilvaniei, Ungariei şi Bosniei-Herţegovina; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1875)

– 1959: A murit inginerul Constantin Budeanu, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de electrotehnică; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1970: A murit basul Mircea Buciu (n. 1907)

– 1975: A murit Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (n. 1890)

– 1984: A murit tenorul Nicu Apostolescu (n. 1896)

– 1990: A murit Alexandru Rosetti, lingvist, filolog, editor şi pedagog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1895)

– 1991: A murit matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1906, Chişinău)

– 1996: A murit Silviu Georgescu, autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil (n. 1915)

– 2014: A murit Alexandru Viorel Vrânceanu agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1927)

– 2016: A murit Elisabeta Lăsconi (nume real: Elisabeta Roşca), eseist, critic literar şi profesor (n. 1957)

– 2019: A murit arhitectul Emanoil Mihăilescu; a realizat proiecte de hale industriale și construcții auxiliare tehnico-administrative; fost deținut politic, arestat în lotul „Rugul Aprins” (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Mali: Alegeri prezidențiale și parlamentare

– Minsk, Belarus: Referendum constituțional

– Florența, Italia: Vizita Papei Francisc cu ocazia întâlnirii episcopilor și a primarilor din Mediterana

– Doha, Qatar: Întâlnire pre-dialog între regimul de la Ciad și grupurile armate rebele

– Birmingham, Marea Britanie: Este prezentat muralul cu înălţimea de 12,7 metri, realizat de artistul stradal Akse, comandat de BBC, în oraşul britanic Birmingham, cu prilejul lansării ultimului sezon al serialului „Peaky Blinders” scris şi creat de Steve Knight, care îl are în rolul principal pe actorul Cillian Murphy şi prezintă vieţile membrilor bandei Brummie din Birmingham la începutul secolului al XX-lea. Lucrarea poate fi văzută pe partea laterală a unei clădiri de pe High Street din cartierul Digbeth din Birmingham. Acesta nu este însă primul mural de importanţă publică realizat de artistul Akse. El a creat şi un portret al fotbalistului englez Marcus Rashford pe un zid din Withington, un cartier din Manchester, anul trecut.

– Londra: Finala Cupei Ligii Angliei la fotbal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a ONG-urilor” a fost adoptată oficial de către Consiliul Statelor Mării Baltice prin Rezoluţia finală la cel de-al X-lea Forum al ONG-urilor, din 23-25 aprilie 2012, care a avut loc la Universitatea Humboldt din Berlin, Germania. Marcată pentru prima dată în 2014, sub egida ONU, ziua îşi propune să inspire oamenii să se implice mai activ în cadrul organizaţiilor neguvernamentale şi să încurajeze o conlucrare mai mare între ONG-uri şi sectorul public, cât şi cel privat

– „Ziua Internaţională a Ursului Polar” este marcată de Polar Bears International⁠, din 2011, pentru a atrage atenția societăţii asupra necesității protejării urșior polari, care au ajuns pe lista mamiferelor protejate de lege din cauza încălzirii globale, a vânătorilor și a poluării ce otrăvește tot mai mult Pământul; se dorește, de asemenea, popularizarea Acordului Internațional privind conservarea urşilor polari și a habitatului acestora

– Ziua naţională a Republicii Dominicane; aniversarea proclamării independenţei – 1844

– 272: S-a născut Sfântul Constantin cel Mare (Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus), împărat roman (306-337); după victoria obţinută prin inspiraţia Divinităţii în bătălia de la Pons Milvius (28 octombrie 312) Constantin a devenit protectorul creştinilor, ducând o politică imperială de răspândire a religiei creştine: a dat în anul 313 Edictul de la Milano, care marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul imperiului, pentru prima oară în istorie; a organizat Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325; a construit o nouă capitală (inaugurată la 11 mai 330), transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creştină a Imperiului Roman; împăratul şi familia sa au construit numeroase lăcaşuri de cult (m. 337) – 1750 de ani. NOTĂ: Pentru contribuţia adusă la legalizarea, sprijinirea şi organizarea Bisericii creştine, Constantin cel Mare şi mama sa Elena sunt cinstiţi ca sfinţi „întocmai cu Apostolii” în Biserica Ortodoxă şi în Biserica Greco-Catolică, la data de 21 mai, precum şi în Bisericile vechi orientale (necalcedoniene)

– 1807: S-a născut poetul american Henry Wadsworth Longfellow (m. 1882) – 215 ani

– 1814: S-a născut Arthur Schott, filolog şi folclorist german; împreună cu fratele său Albert (1809-1847), a cules din Banat texte de folclor românesc şi a publicat, în 1845, o culegere de basme, poveşti şi snoave româneşti, intitulată „Poveşti valahe” (m. 1875)

– 1856: S-a născut baritonul italian Mattia Battistini (m. 1928)

– 1861: S-a născut Rudolf Steiner, filosof, esoterist, artist, pedagog şi gânditor social austriac, fondator al antroposofiei, pedagogiei Waldorf, euritmiei, agriculturii biodinamice şi medicinei antroposofice (m. 1925). NOTĂ: Unele surse dau ziua de 27 februarie 1861 ca dată a botezului

– 1887: A murit Alexandr Borodin, compozitor şi chimist rus (n. 1833) – 135 de ani

– 1888: S-a născut Lotte Lehmann, cântăreaţă germană de operă şi de lied, stabilită în SUA din 1945 (m. 1976)

– 1897: S-a născut Marian Anderson, cântăreaţă americană de operă (contra-altistă); prima cântăreaţă afro-americană care a apărut la „Metropolitan Opera” (m. 1993) – 125 de ani

– 1901: S-a născut sculptorul italian Marino Marini (m. 1980)

– 1902: S-a născut scriitorul american John Steinbeck; Premiul Nobel pentru literatură pe 1962 (m. 1968) – 120 de ani

– 1912: S-a născut scriitorul britanic Lawrence Durrell; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a lucrat ca ataşat de presă la ambasadele britanice de la Cairo şi Alexandria (m. 1990) – 110 ani

– 1913: S-a născut scriitorul american Irwin Shaw (m. 1984)

– 1913: S-a născut filosoful şi profesorul francez Paul Ricoeur; contribuţii în domeniul fenomenologiei şi hermeneuticii (m. 2005)

– 1926: S-a născut neurologul american de origine canadiană David H. Hubel, laureat al Premiului Nobel pentru medicină pe 1981 (m. 2013)

– 1930: S-a născut Joanne Woodward, actriţă de film şi regizoare americană; numele ei este legat de performanţa de a fi primit, la 9.II.1960, prima stea pe celebrul bulevard al starurilor din Los Angeles (Hollywood Walk of Fame); a fost căsătorită, timp de 50 de ani, cu actorul Paul Newman

– 1932: S-a născut actriţa americană de film de origine engleză Elizabeth Taylor, considerată ultimul superstar din „epoca de aur” a Hollywood-ului (m. 2011) – 90 de ani

– 1935: S-a născut soprana italiană Mirella Freni (m. 2020)

– 1936: A murit fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru medicină pe 1904 (n. 1849)

– 1939: S-a născut designerul japonez Kenzo Takada, stabilit în Franța (m. 2020)

– 1943: A murit poetul grec Kostís Palamás (n. 1859)

– 1945: S-a născut actorul polonez de film Daniel Olbrychski

– 1989: A murit zoologul austriac Konrad Lorenz, specialist în psihologie animală şi ornitolog; laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1973 (n. 1903)

– 1993: A murit actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (n. 1893)

– 2002: A murit comicul şi scriitorul american Spike Milligan (n. 1918) – 20 de ani

– 2008: A murit autorul şi comentatorul american William F. Buckley, Jr.; a fost un precursor şi cel mai cunoscut susţinător public al conservatorismului american modern; fondatorul revistei „National Review” (cea mai cunoscută revistă conservatoare americană, publicată începând din 1955), animatorul emisiunii TV de dezbateri politice „Firing Line” (1966-1999, 1540 de episoade), autor a peste 50 de cărţi (n. 1925)

– 2008: A murit Ivan Rebroff (pe numele său adevărat Hans Rolf Rippert), celebru cântăreţ german de operă, muzică folk şi cântece populare ruseşti, de origine rusă, posesor al unei voci ce acoperea patru octave şi jumătate, de la registrul bas şi până la notele cele mai înalte, specifice sopranelor (n. 1931)

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic; publicată la 20.X.2010, chiar în ziua în care autorul a împlinit 93 de ani, cartea a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător atât în Franţa, cât şi peste hotare (n. 1917)

– 2013: A murit pianistul american Van Cliburn (numele real: Harvey Lavan Cliburn) (n. 1934)

– 2015: A murit Leonard Simon Nimoy, actor, regizor, producător şi scenarist american; rolul cel mai cunoscut a fost ofiţerul Spock din serialul „Star Trek” (n. 1931)

– 2015: A murit politicianul rus Boris Nemţov, liderul opoziţiei ruse, un critic vehement al preşedintelui Vladimir Putin (n. 1959)

– 2020: A murit Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (n. 1923)

– 2020: A murit actorul american Eugene „Gene” Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (n. 1932) * * * * * *

Calendarul zilei – 26 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 26 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 26 februarie 2022, 11:26

S-a întâmplat într-o zi de 26 februarie

* Cu 317 ani în urmă (1705) apărea prima menţiune documentară a denumirii Predeal, în scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu către jupân Andreas, marele jude al cetăţii Braşovului, în legătură cu un transport de marfă, conţinând următorul pasaj: „Să pohteşti dumneata pe comandantul den Braşov ca să dea câţiva neamţi ajutor, să vie postavul până la hotarul Tatar, adeca pân la Predeal ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. Pasul Predeal a fost folosit pentru prima dată la trecerea de oşti în Ardeal în anul 1611, când, disperaţi de prigoana lui Gabriel Bathory – principele Ardealului – saşii braşoveni l-au chemat în ajutor pe domnitorul muntean Radu Şerban. Predealul a însemnat, vreme de secole, hotarul dintre două provincii româneşti: Transilvania şi Ţara Românească

* Acum 156 de ani (1866) avea loc deschiderea lucrărilor Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene (până în 23.V/4.VI.1866), convocată pentru a discuta problema Principatelor Unite, a căror unire nu fusese recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (26.II/10.III)

* În urmă cu 131 de ani (1891) era înfiinţată Societatea (Asociaţia) Arhitecţilor Români (în prezent Uniunea Arhitecţilor din România), al cărei prim preşedinte a fost, în perioada 1891-1894, Alexandru Orăscu

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când lua fiinţă, la Bucureşti, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică. Actualul Institut de Sănătate Publică București a fost înființat prin „Legea pentru Înființarea Institutului de igienă și sănătate publică”, promulgată de regele Ferdinand I la 26 februarie 1927. Crearea Institutului de igienă și sănătate publică este rodul efortului profesorului Dimitrie Mezincescu care, împreună cu doctorul Gheorghe Banu, secretar general în Ministerul Sănătății Publice și Ocrotirii Sociale, au înaintat proiectul de lege pentru înființarea la București a unui institutul de igienă și sănătate publică, cu un aport decisiv atât la constituirea rețelei igienico-sanitare a României, cât și la formarea unor specialiști tehnici și administrativi în problemele sanitare, organizarea de combatere a maladiilor sociale și maladiilor epidemice, în problemele apelor, ale chimiei alimentare, ale statisticii și ale accidentelor de muncă, etc. Institutul de igienă și sănătate publică din București fost inaugurat la 19 februarie 1928. Institutul a încorporat Laboratorul de igienă al Facultății de Medicină, Laboratorul controlului sanitar al alimentelor și băuturilor al Ministerului Sănătății și Școala de infirmiere și agenți sanitari. Institutul de Sănătate Publică București efectuează activități de asistență de sănătate publică și îndeplinește rolul de for tehnic și metodologic al Ministerului Sănătății Publice pentru activitatea de specialitate în domeniul fundamentării, elaborării și implementării strategiilor privitoare la prevenirea îmbolnăvirilor, controlul bolilor transmisibile și netransmisibile și a politicilor de sănătate publică din domeniile specifice, la nivel național și regional

* Acum 78 de ani (1944), în zilele de 26 şi 27 februarie, a avut loc o întrevedere Hitler – Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II (de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich). Înaltul Comandament german începuse elaborarea planului „Margarethe II” la 26.I.1944

* Cu 34 de ani în urmă (1988) a fost dată publicităţii o declaraţie a Guvernului SUA prin care se anunţa hotărârea de a retrage României clauza naţiunii celei mai favorizate, cu data de 3.VII.1988. Hotărârea era determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii locuitorilor, de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Peste numai două zile, la 28 februarie, Guvernul de la Bucureşti anunţa printr-o declaraţie că România renunţă la clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA

* În data de 26 februarie 1993, cu 29 de ani în urmă, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor din nouă ţări – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au adoptat „Declaraţia privind instituirea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre” (APCEMN). În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. După semnarea declaraţiei privind instituirea APCEMN, au mai devenit membri ai Adunării Serbia şi Muntenegru (2004). În anul 2006, după ce Muntenegru şi-a declarat independenţa, Republica Serbia a devenit succesorul legal al fostului stat, atât la OCEMN cât şi la APCEMN. Bazele Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) au fost puse la 25 iunie 1992. La această dată, şefii de stat sau de guvern din 11 state – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina (statele fondatoare, care sunt ţări riverane sau din bazinul Mării Negre) – au semnat, la Istanbul, „Declaraţia Summit-ului Cooperării Economice a Mării Negre” şi „Declaraţia de la Istanbul”, care definesc principiile de bază şi obiectivele OCEMN, instituţionalizând în mod oficial un nou proces de cooperare regională. Din 2004, din OCEMN face parte şi Serbia. Statut de observator au o serie de adunări parlamentare internaţionale, europene şi regionale, între care Uniunea Interparlamentară, Adunarea Parlamentară a NATO, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Iniţiativa Central Europeană-Dimensiunea Parlamentară, Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est şi Parlamentul European

* Tot într-o zi de 26 februarie, şi tot cu 29 de ani în urmă, a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre cele două turnuri gemene din Manhattan, parte integrantă a complexului comercial World Trade Center din New York, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane Boeing deturnate de terorişti afiliaţi reţelei Al-Qaida au lovit turnurile gemene, transformând World Trade Center într-o ruină

* Acum 21 de ani (2001) miniştrii de externe ai ţărilor membre UE au semnat Tratatul de la Nisa de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, Tratatele de Instituire a Comunităţilor Europene şi Anumite Acte Conexe. Documentul, semnat în prezenţa preşedintelui Parlamentului European, Nicole Fontaine (1999-2002), avea ca obiectiv modificarea structurii instituţionale a Uniunii Europene pentru a face faţă provocărilor viitoarelor extinderi. Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la 1.II.2003

* Cu doar 2 ani în urmă (2020) a fost confirmat în România primul caz de infecţie cu coronavirusul COVID-19, la un pacient din Gorj, un bărbat care a intrat în legătură cu un cetăţean italian din Rimini, infectat cu SARS-CoV-2, venit în zonă în perioada 18 – 22 februarie. A doua zi, ministrul interimar al Sănătăţii de la acea vreme, Victor Costache, declara că starea bărbatului infectat este una bună, fără a prezenta simptome. Tot la 27 februarie, cetăţeanul din Gorj a fost adus la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti. Din acest moment, România s-a confruntat cu pandemia mondială de coronavirus, autorităţile începând să impună restricţii şi să ia măsuri de izolare sau carantinare. Totul a culminat cu decretarea, pe 16 martie, pentru 30 de zile, a stării de urgenţă, de către preşedintele Klaus Iohannis. Pe 14 aprilie, starea de urgenţă a fost prelungită pentru încă 30 de zile. Ulterior, din 14 mai, a fost instituită starea de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri de Guvern, astfel că şi astăzi, România se află în stare de alertă, cu restricţii impuse de autorităţi şi localităţi carantinate. Primul deces în ţara noastră a fost înregistrat pe 22 martie, la un bărbat de 67 de ani, care avea comorbidităţi. În data de 11 noiembrie, s-a atins un record – peste 200 de decese într-o singură zi. În luna decembrie s-a înregistrat un trend descrescător al îmbolnăvirilor cu noul coronavirus, însă numărul celor aflaţi în stare critică la ATI s-a menţinut ridicat

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– 1838: S-a născut (la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina) Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (m. 1907)

– 1865: S-a născut Paulina Cruceanu, prima femeie farmacist din România (m. 1921)

– 1880: S-a născut (într-o familie de armeni) pictorul Apcar Baltazar (Balthazar) (m. 1909)

– 1895: S-a născut muzicologul Ştefan Lakatoş (m. 1989)

– 1900: S-a născut Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film, de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1993)

– 1902: S-a născut compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (m. 1985) – 120 de ani

– 1903: S-a născut Jean Moscopol (numele real: Ioan Moscu), cântăreţ de muzică uşoară, compozitor şi epigramist; se numără în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică (m. 1980)

– 1907: S-a născut Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (m. 1992) – 115 ani

– 1919: S-a născut Constant Tonegaru, poet din al doilea val al avangardei româneşti; deținut în închisorile comuniste (m. 1952)

– 1925: S-a născut matematicianul şi profesorul Nicolae Dinculeanu, stabilit în SUA; în activitatea sa ştiinţifică s-a aplecat asupra teoriei măsurii, proceselor stocastice, analizei funcţionale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003)

– 1926: S-a născut istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2006)

– 1927: A murit violonistul-lăutar Cristache Ciolac, unul dintre primii creatori ai folclorului orăşenesc (n. 1870) – 95 de ani

– 1930: S-a născut medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (m. 2010)

– 1935: S-a născut sculptorul şi profesorul Napoleon Tiron

– 1940: S-a născut actorul și profesorul Alexandru Repan

– 1940: A murit Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (n. 1886)

– 1943: S-a născut Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (m. 2012)

– 1955: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și instrumentistul Virgil Popescu

– 1959: S-a născut ceramistul Leontin Ţibacov

– 1962: S-a născut pictorul Liviu Nedelcu – 60 de ani

– 1963: S-a născut interpreta de muzică uşoară Elena Cârstea, stabilită în SUA

– 1999: A murit Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (n. 1932)

– 2010: A murit artistul decorator Filaret Oloier (n. 1935)

– 2011: A murit juristul Victor Anagnoste; preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România (1990 – 1999), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, senator ales pe listele FSN (1990 – 1992); soţul actriţei Gina Patrichi (n. 1928)

– 2013: A murit Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei), cântăreaţă de muzică indiană (n. 1939)

– 2015: A murit Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1936)

– 2020: A murit George Anca, scriitor, traducător, indianist în literatura sanscrită și imnurile vedice, eseist privind literatura antropologică și orientală, poet și profesor universitar (n. 1944)

– 2020: A murit poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Salonul Internațional al Agriculturii (26 feb. – 6 mar.)

– Londra: IAG – rezultate anuale 2021

– Stockholm: Deschiderea muzeului Avicii Experience, dedicat DJ-ului decedat în 2018

– Crans-Montana, Elveția: Cupa Mondială de schi alpin feminin, etapa Crans-Montana (26 – 27 feb.)

– Garmisch-Partenkirchen, Germania: Cupa Mondială de schi alpin masculin, etapa Garmisch-Partenkirchen (26 – 27 feb.)

– Belgia: Ciclism – Circuitul Het Nieuwsblad

– Irlanda: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni (26 – 27 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1561: A murit scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (sau de Montemor) (n. cca 1520)

– 1564: La această dată a fost botezat scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (m. 1593)

– 1723: A murit scriitorul englez Thomas d’Urfey (n. 1653)

– 1770: S-a născut compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (m. 1836)

– 1770: A murit Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (n. 1692)

– 1802: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul francez Victor Hugo (m. 1885) – 220 de ani

– 1808: S-a născut Honoré Daumier, pictor, gravor (în special litograf) şi sculptor francez; maestru al caricaturii politice (m. 1879)

– 1821: A murit Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (n. 1753)

– 1829: S-a născut întreprinzătorul american de origine germană Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (patentul l-a obţinut în mai 1873) (m. 1902)

– 1840: S-a născut diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1885) (m. 1890)

– 1842: S-a născut astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (m. 1925) – 180 de ani

– 1861, 26.II/10.III: A murit scriitorul ucrainean Taras Şevcenko (n. 1814)

– 1879: S-a născut Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (m. 1941)

– 1889: S-a născut scriitoarea maghiară Mariska Ady (m. 1977)

– 1900: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (m. 1956)

– 1921: A murit economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (n. 1840)

– 1928: S-a născut Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (m. 2014, după opt ani în care a fost în comă)

– 1930: S-a născut pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (m. 2005)

– 1931: A murit Otto Wallach, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1910 (n. 1847)

– 1932: S-a născut Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock (m. 2003) – 90 de ani

– 1934: S-a născut regizorul algerian de film Mohammed Lakhdar-Hamina; de numele lui se leagă naşterea cinematografului algerian

– 1934: S-a născut artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (m. 2017)

– 1936: S-a născut Adem Demaçi, scriitor şi politician kosovar; a petrecut 28 de ani în închisoare pentru că s-a opus discriminării albanezilor în timpul Iugoslaviei comuniste conduse de Josip Broz Tito; supranumit „Mandela din Kosovo” (m. 2018)

– 1940: S-a născut Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute-couture franco-tunisieni (m. 2017)

– 1946: S-a născut chimistul şi profesorul american de origine egipteană Ahmed Zewail; Premiul Nobel pentru chimie pe 1999, pentru cercetări în domeniul reacţiilor ultrarapide; pionier al femtochimiei (studiul reacţiilor chimice în timpul unei femtosecunde) (m. 2016)

– 1950: A murit Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (n. 1870)

– 1953: S-a născut Michael Bolton (nume real: Michael Bolotin), cântăreţ, compozitor, actor şi producător american; cunoscut prin baladele soft-rock

– 1954: S-a născut Recep Tayyip Erdoğan, om politic turc, președinte al Turciei (din 2014), fost prim-ministru al Turciei (2003-2014)

– 1956: S-a născut Michel Houellebecq (nume real Michel Thomas), unul dintre cei mai importanți scriitori francezi contemporani, supranumit „copilul teribil al literaturii franceze”; poet, romancier, eseist și regizor

– 1961: A murit Mohammad Al-Khamis Ben Youssef Ben Mohammed Al-Alaoui, cunoscut sub numele de Mohammed al V-lea, sultan al Marocului din 1927 până în 1953; a fost recunoscut din nou ca sultan la întoarcerea din exil, în 1955, și ca rege din 1957 până în 1961 (n. 1909)

– 1966: A murit pictorul italian Gino Severini, reprezentant al futurismului şi cubismului (n. 1883)

– 1969: A murit Karl Jaspers, filosof existenţialist şi psihiatru german; a avut o influenţă majoră asupra teologiei, psihiatriei şi filosofiei moderne (n. 1883)

– 1971: A murit Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor de film francez (n. 1903)

– 1974: A murit Tivadar Ács, scriitor, jurnalist şi istoric maghiar (n. 1901)

– 1982: A murit regizorul şi actorul japonez Tienosuke Kinugasa (n. 1896) – 40 de ani

– 1999: A murit Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1991 (n. 1904)

– 2005: A murit creatorul primului computer MacIntosh, inginerul american Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (n. 1943)

– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (n. 1917, la Berlin)

Calendarul zilei – 25 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 25 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 25 februarie 2022, 8:34

 S-a întâmplat într-o zi de 25 februarie

* Se împlinesc 205 ani (1817) de la inaugurarea oficială a „Muzeului Brukenthal” din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România. Organizat în palatul cunoscutului om politic şi colecţionar de artă sas din Transilvania, Samuel von Brukenthal (n. 1721 – m. 1803) şi laureat al European Heritage Awards 2010, muzeul adăposteşte colecţii de picturi baroce, considerate cele mai importante din partea estică şi centrală a continentului european. De-a lungul timpului, Muzeul Brukenthal a adunat în componenţa sa Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie (Casa Altenburger – cea mai veche clădire gotică din Transilvania), Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Istoria Farmaciei (casa doctorului S. Hanemann, cel care a descoperit tratamentul homeopat), Muzeul de Vânătoare „August von Spiess”, Casa Artelor, Galeriile de Artă Contemporană şi Casa Albastră; din 2008 au fost deschise publicului şi curţile interioare care adăpostesc diferite expoziţii, iar din anul 2016, muzeul a fost dotat cu un GPS cultural pentru vizitatori

* Acum 156 de ani (1866) avea loc debutul literar al lui Mihai Eminescu, în revista „Familia” din Oradea, cu poezia „De-aş avea…”

* Cu 139 de ani în urmă (1883), la Sibiu, a avut loc o adunare de protest, din iniţiativa lui George Bariţiu, împotriva celei de-a doua legi şcolare (Legea Trefort) promulgate de Parlamentul maghiar, prin care se accentua maghiarizarea învăţământului secundar. Adunări asemănătoare au mai avut loc la Blaj, Deva şi în alte localităţi din Transilvania (25.II/9.III)

* În urmă cu 97 de ani (1925) Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ungro-Vlahiei era ridicat la rangul de Scaun Patriarhal. Miron Cristea, episcop de Caransebeş, devenea, în calitatea sa de primat al României, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunarea primului patriarh al BOR a avut loc la 1 noiembrie, în acelaşi an)

* Acum 76 de ani (1946) Consiliul Superior al Oştirii hotăra reducerea efectivelor şi trecerea în rezervă a unei însemnate părţi a ofiţerilor, prin care se urmărea îndepărtarea din Armata română a tuturor celor consideraţi ostili comunismului

* Cu 74 de ani în urmă (1948) avea loc lovitura de stat comunistă de la Praga, eveniment cunoscut în istoriografia comunistă ca „Februarie Victorios”, prin care Partidul Comunist Cehoslovac, cu susținere sovietică, a preluat controlul deplin asupra guvernului Cehoslovaciei, după două săptămâni de presiuni intense din partea sovieticilor, inaugurând astfel peste patru decenii de dictatură sub conducerea sa

* Acum 66 de ani (1956), în cadrul lucrărilor celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (14-25 februarie), liderul sovietic Nikita Hruşciov condamna cultul personalităţii lui Stalin, prin celebrul „Raport asupra cultului personalităţii”

* În urmă cu 32 de ani (1990) începea să emită, la Bucureşti, primul radio privat din România, Radio Contact (transformat în Radio Kiss FM, în noiembrie 2003)

* Acum 28 de ani (1994) a avut loc „Masacrul de la Hebron“. În timp ce aproximativ 500 de palestinieni se rugau în genunchi la Mormântul Patriarhilor din Hebron, un colonist israelian cu vederi extremiste, Baruh Goldstein, a deschis focul şi a ucis 29 de musulmani

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Pontonierilor”; la această dată în 1866, s-a înfiinţat în Bucureşti prima companie de pontonieri, prin decretul nr. 259 al Locotenenţei Domneşti a Principatelor Unite Române; înfiinţarea acesteia a marcat începutul procesului de constituire, în cadrul armei geniu, a subunităţilor specializate

– 1819: S-a născut, în Anglia, la Guernesey, publicista Maria Rosetti, considerată prima femeie ziarist din România; a luat parte la Revoluția din Țara Românească, în 1848, fiind totodată o luptătoare pentru drepturile românilor și o susținătoare ferventă a drepturilor femeilor; a editat publicaţia „Mama şi copilul”, revistă literară săptămânală, care a funcţionat din iulie 1865 până în aprilie 1866, profilată pe articole şi traduceri în sprijinul educaţiei copilului (m. 1893)

– 1834: S-a născut dramaturgul şi poetul Alexandru Depărăţeanu (m. 1865)

– 1849: S-a născut Constantin Dimitrescu-Iaşi, filosof, sociolog, estetician şi pedagog; a fost profesor la Universitatea din Iaşi (1879-1884) şi, din 1885, la Universitatea din Bucureşti, unde a ţinut primul curs de sociologie din ţară (1894); rector al Universităţii bucureştene între anii 1898 şi 1911 (m. 1923)

– 1881: A murit August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (n. 1810)

– 1881: A murit Cezar Bolliac, poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducător, militant şi gânditor politic, promotor al studiilor arheologice, unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1813)

– 1896: S-a născut actorul Constantin Ramadan (m. 1958)

– 1896: S-a născut I.[osif] Cassian-Mătăsaru, traducător din poezia şi proza germană; tatăl poetei Nina Cassian (m. 1981)

– 1897: S-a născut N.[icolae] I.[oan] Popa, comparatist şi istoric literar, eseist şi profesor; prin întreaga sa activitate a contribuit la afirmarea unei concepţii româneşti de literatură comparată; frate cu dramaturgul Victor Ion Popa (m. 1982) – 125 de ani

– 1899: S-a născut compozitorul şi violoncelistul Theodor Lupu (m. 1962)

– 1900: S-a născut actorul de teatru şi film Costache Antoniu (m. 1979)

– 1900: S-a născut balerina Floria Capsali, întemeietoarea şcolii româneşti de balet (m. 1982)

– 1925: S-a născut Noel Bernard, jurnalist şi analist politic; în 1940 a emigrat în Israel, ulterior la Londra, unde a primit cetăţenia britanică şi a devenit colaborator al Secţiei române a postului de radio BBC şi al postului de radio „Vocea Americii”; în 1953 se stabileşte în Germania, la München; aici va fi redactor (1953-1954) şi apoi director (1955-1958; 1965-1981) al Departamentului românesc al postului de radio „Europa Liberă” (m. 1981)

– 1937: S-a născut scriitorul Corneliu Buzinschi (m. 2001) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Richard Waldemar Oschanitzky, compozitor, aranjor, dirijor, orchestrator și pianist; a fost printre primii muzicieni de jazz din România; considerat unul dintre cei mai valoroși compozitori români de muzică de film; fiul compozitorului și dirijorului Richard Carol Oschanitzky, fratele dirijorului și compozitorului Petru Oschanitzky (m. 1979)

– 1939: S-a născut Virgil Duda (numele la naştere: Rubin Leibovici), romancier şi eseist; stabilit în Israel din 1988; frate cu criticul literar Lucian Raicu (m. 2017)

– 1949: S-a născut Ionel Cândea, istoric și profesor universitar doctor; membru corespondent al Academiei Române din 2016

– 1952: A murit (în închisoarea de la Sighet) Ioan Rășcanu, unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial, comandant de brigadă în lupta de la Mărăşeşti, ministru de Război (1918‑1921), ministru de stat (1927, 1931‑1932), deputat şi senator, primar de Bucureşti (1942‑1944), primar de Vaslui (1938-1942); în 1950 a fost arestat în lotul foștilor demnitari (n. 1874, în Republica Moldova) – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează nașterea în anul 1878

– 1953: S-a născut Marian Drăghici (pseudonim literar: Marian Luca), poet, publicist şi editor

– 1960: S-a născut artistul plastic Gheorghe Dican; creatorul celei mai mari cupole vitraliu din lume sub formă de acoperiş, aflată la Biblioteca Județană „Antim Ivireanu” din Râmnicu Vâlcea

– 1987: A murit Mihai Constantinescu, violonist, poet şi profesor (n. 1926) – 35 de ani

– 1993: A murit René-Radu Policrat, om politic liberal; ales la 20 mai 1990 deputat de Iaşi pe lista PNL, a fost primul preşedinte al noii Camere legislative (Camera Deputaţilor), ca decan de vârstă (n. 1910)

– 1995: A murit muzicologul, compozitorul şi profesorul Petre V. Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (n. 1928)

– 1998: A murit Ligia Macovei, graficiană (ilustraţii de carte) şi pictoriţă (n. 1916)

– 2000: A murit inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1912)

– 2004: A murit dirijorul și compozitorul Marian Didu (n. 1945)

– 2010: A murit pianistul şi compozitorul Dan Mizrahy; a rămas în memoria multor generaţii de melomani, mai cu seamă ca ambasadorul muzicii compozitorului evreu-american Gerorge Gershwin (1898-1937), în România (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (n. 1941)

– 2014: A murit Emil Simon, dirijor, compozitor şi profesor (n. 1936)

– 2016: A murit pictoriţa şi graficiana de origine aromână Sultana Maitec; soţia sculptorului Ovidiu Maitec (n. 1928)

– 2017: A murit Dan Munteanu, biolog, specializat în ornitologie; fondatorul Societăţii Ornitologice Române; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (n. 1937) – 5 ani

– 2020: A murit Livia Rusz, ilustratoare de cărți pentru copii, de origine maghiară (n. 1930)

– 2021: A murit Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; a inițiat organizarea celei mai importante și mai complexe arii naturale protejate din România, o zonă unică la nivel european, fiind primul guvernator al Rezervației Biosferei Delta Dunării (1990-1993); membru titular al Academiei Române din 2015 (n. 1936, la Bazargic, azi în Bulgaria) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili cu economia și finanțele (25 – 26 feb.)

– Paris: Reuniune a Eurogrup

– Hong Kong, China: Reluarea procesului a doi jurnaliști dizidenți Chung Pui-kuen și Patrick Lam

– Zürich, Elveția: Holcim – rezultate anuale 2021

– Ludwigshafen, Germania: BASF – rezultate anuale 2021

– Paris: Publicarea datelor privind PIB-ul din trimestrul 4 (rezultate detaliate)

– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Wiesbaden, Germania: Publicare datelor privind PIB-ul pentru al 4-lea trimestru

– Țările de Jos: Ridicarea majorității restricțiilor de sănătate legate de Covid-19

-Islanda: Ultima etapă a ridicării restricțiilor împotriva Covid-19

– Paris: Cea de-a 47-a ceremonie de decernare a Premiului César  pentru cinema. Prezentatorul ceremoniei va fi Antoine de Caunes, care va prezenta evenimentul pentru a zecea oară. Scenarista şi regizoarea Daniele Thompson a fost aleasă în calitate de preşedinte al galei din acest an

– Riad, Arabia Saudită: Cupa Saudită – turneu de călărie, unul dintre cele mai scumpe din lume (25 – 26 feb.)

– Rio de Janeiro, Brazilia: Carnavalul Rio 2022 (25 feb.- 5 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Implantului Cohlear”, marcată pentru prima oară în 2005; implantul cohlear este un dispozitiv electronic medical, parţial implantabil, care lucrează în locul părţii afectate a urechii interne (cohlee) pentru a oferi semnale sonore către creier; la 25 februarie 1957 ( – 65 de ani), chirurgul francez Charles Eyries şi biofizicianul algerian André Djourno au fost primii care au stimulat electric nervul auditiv prin plasarea unui electrod în afara cohlearului; în 1978, prof. australian Graeme M. Clark, inventatorul urechii bionice multicanal, a efectuat primul implant cohlear. NOTĂ: Pe 3 martie este celebrată „Ziua mondială privind protecţia sănătăţii urechii şi auzului”

– Ziua naţională a statului Kuweit; aniversarea proclamării independenţei – 1961

– 1682: A murit compozitorul italian Alessandro Stradella (n. 1639) – 340 de ani

– 1707: S-a născut Carlo Goldoni, dramaturg italian; a reînnoit teatrul italian, eliminând din commedia dell’arte miraculosul, improvizaţia şi măştile (m. 1793) – 315 ani

– 1778: S-a născut José de San Martin, general şi om politic argentinian, unul dintre conducătorii luptei pentru independenţa coloniilor spaniole din America Latină (m. 1850)

– 1814, 25.II/9.III: S-a născut poetul şi pictorul ucrainean Taras Şevcenko (m. 1861)

– 1841: S-a născut pictorul francez Pierre-Auguste Renoir; unul din cei mai celebri pictori francezi, creator, împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley şi Paul Cézanne, al curentului impresionist; denumit „pictorul bucuriilor vieţii”, Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenţei sale (m. 1919)

– 1842: S-a născut scriitorul german Karl May (m. 1912) – 180 de ani

– 1852: A murit Thomas Moore, scriitor, compozitor şi om politic irlandez; a scris biografia poetului englez George Byron (cu care era prieten apropiat) şi i-a editat opera (n. 1779) – 170 de ani

– 1856: S-a născut istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1915)

– 1866: S-a născut Benedetto Croce, filosof, istoric, estetician, critic literar şi om politic italian; membru de onoare străin al Academiei Române (1921) (m. 1952)

– 1873: S-a născut tenorul italian Enrico Caruso; unul dintre cei mai faimoși interpreţi lirici din istoria operei (m. 1921)

– 1884: S-a născut tenorul englez Alfred Piccaver (m. 1958)

– 1888: S-a născut John Foster Dulles, om politic şi diplomat american; imediat după Al Doilea Război Mondial a fost principala autoritate în materie de politică externă a Partidului Republican (adversar consecvent al expansiunii comuniste; a iniţiat sistemul de alianţe americane în Asia – Tratatul Asiei de Sud-Est, 1954) (m. 1959)

– 1899: A murit Paul Julius Reuter (numele la naştere: Israel Beer Josaphat), jurnalist englez de origine germană; în anul 1851 a fondat, la Londra, una dintre primele agenţii de ştiri din lume, care-i poartă numele (agenţia de presă Reuters) (n. 1816)

– 1906: A murit Anton Arenski, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1861)

– 1917: S-a născut Anthony Burgess, romancier, dramaturg, critic literar, poet, traducător și compozitor britanic; cunoscut pentru romanului său distopic „Portocala mecanică”, ecranizat de Stanley Kubrick (n. 1993) – 105 ani

– 1920: S-a născut (pe teritoriul actual al Coreei de Nord) liderul religios sud-coreean Sun Myung Moon, fondatorul controversatei Biserici a Unificării (întemeiată în 1954), cunoscută şi ca secta Moon, sectă care a devenit, în timp, un adevărat imperiu financiar (m. 2012)

– 1927: S-a născut actorul american Dickie Jones (numele real: Richard Percy Jones) (m. 2014) – 95 de ani

– 1939: S-a născut scriitorul australian Gerald Murnane

– 1940: S-a născut dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (m. 2018)

– 1943: S-a născut chitaristul şi cantautorul britanic George Harrison, fost membru al renumitei trupe „The Beatles” (m. 2001)

– 1950: S-a născut Neil Jordan, scenarist, regizor de film, producător și romancier irlandez

– 1954: A murit arhitectul francez Auguste Perret; împreună cu fratele său, Gustave, a fost iniţiatorul tehnicii betonului armat (n. 1874)

– 1959: S-a născut Aleksei Balabanov, regizor de film, scenarist, actor și producător rus (m. 2013)

– 1970: A murit (s-a sinucis) Mark Rothko, pictor american de origine letonă, calificat deseori ca un pictor abstract expresionist (n. 1903)

– 1971: A murit chimistul suedez Theodor Svedberg, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1926 (n. 1884)

– 1979: A murit inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (n. 1890)

– 1983: A murit dramaturgul şi scenaristul american Tennessee Williams (numele real: Thomas Lanier Williams) (n. 1911)

– 1997: A murit Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi anticomunişti (n. 1925) – 25 de ani

– 2003: A murit actorul, regizor şi scenaristul italian de film Alberto Sordi (n. 1920)

– 2005: A murit juristul britanic Peter Benenson, fondatorul organizaţiei internaţionale „Amnesty International” (28.V.1961), cu sediul la Londra; principalele preocupări ale organizaţiei sunt legate de „prizonierii uitaţi”, deţinuţii politici, lagărele de muncă, delictul de opinie ş.a. (n. 1921)

– 2012: A murit trompetistul francez de muzică clasică Maurice André (n. 1933) – 10 ani

– 2014: A murit chitaristul şi compozitorul spaniol Paco De Lucia (numele real: Francisco Gustavo Sánchez Gomes), legendă a muzicii flamenco (n. 1947)

– 2017: A murit actorul şi regizorul american Bill Paxton (nume complet: William Archibald Paxton) (n. 1955) – 5 ani

– 2019: A murit Mark David Hollis, muzician și compozitor britanic; solistul trupei britanice „Talk Talk”, celebră în anii ’80 ai secolului trecut (n. 1955)

– 2020: A murit Hosni (Sayyd) Mubarak, ofițer militar și om politic egiptean, preşedinte al Egiptului între 1981 și 2011 (n. 1928)

– 2021: A murit creatorul american de modă Fred Segal (n. 1933) – 1 an

Calendarul zilei – 24 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 24 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 24 februarie 2022, 8:58

S-a întâmplat într-o zi de 24 februarie

* Cu 484 de ani în urmă (1538), prin Tratatul de Pace de la Oradea, Transilvania rămânea în stăpânirea viageră a lui Ioan Zápolya (voievod al Transilvaniei între anii 1510 – 1526 şi rege al Ungariei între 1526 şi 1540), urmând ca la moartea acestuia întreg Regatul ungar să revină lui Ferdinand I de Habsburg sau urmaşilor săi

* Se împlinesc 440 de ani (1582), de când, la această dată, Grigore al XIII-lea (Ugo Boncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care avea să îi poarte numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (de stil vechi). A fost aplicat la început doar în Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582 şi a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian – 15 octombrie 1582. În România noul calendar a fost adoptat prin Decretul-lege din 5.III.1919, potrivit căruia ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie

* Se împlinesc 415 ani (1607) de când „L’Orfeo”, opera compusă de compozitorul italian Claudio Monteverdi, pe libretul în cinci acte al lui Alessandro Striggio, era interpretată pentru prima oară pe scenă, în palatul ducal Accademia degli Invaghiti din Mantova (acum în Italia)

* Acum 311 ani (1711) avea loc premiera, la Londra, a operei „Rinaldo”, de Georg Friedrich Händel, prima operă italiană scrisă pentru stagiunea londoneză. Ajuns în Marea Britanie, Händel a fost solicitat să compună opera „Rinaldo”, operă scrisă în numai 14 zile, cu care a obţinut un mare succes, datorită ariilor în stilul bogat împodobit al napolitanilor, precum şi arii simple, specifice operei bufe. Prin ritmul ei grav, sarabanda imprimă o notă tragică în cunoscuta arie „Lascia ch’io piango” („Lăsaţi-mă să plâng”) din opera „Rinaldo”

* În urmă cu 166 de ani (1856) începeau cursurile anului I al Facultăţii de Drept din Iaşi, deşi acestea fuseseră iniţial programate să înceapă în data de 6 octombrie 1855 (dată înscrisă pe sigla facultăţii). A fost prima facultate din cadrul viitoarei Universități „Alexandru Ioan Cuza” (24.II/7.III)

* Acum 152 de ani (1870) era inaugurată oficial Monetăria Statului, unde s-au bătut primii bani de aur (20 lei) şi de argint (1 leu) cu efigia domnitorului Carol I. Monetăria a funcţionat până în 1890 şi a fost reînfiinţată în 1935. Legea nr. 391 din 22 februarie 1935 a corectat și completat sistemul monetar existent în scopul armonizării sale la necesitățile de schimb ale pieței. Decretul regal nr. 392 din aceeași zi a hotărât înființarea Monetăriei Naționale. Pe 20 decembrie 1935, se inaugurează într-un nou loc din strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, Monetăria Națională ca administrație publică comercială cu personalitate juridică proprie și gestiune autonomă (24.II./8.III)

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de când a fost inaugurat postul american de radio „Vocea Americii” (VOA). Sloganul postului, adoptat în anul înfiinţării, era „Vom spune adevărul!”. VOA a realizat emisiuni în numeroase limbi şi a numărat peste 1.500 de posturi de radio şi televiziune afiliate pe întreg mapamondul. Serviciul român al VOA a funcţionat din noiembrie 1942 până în 2001, anul desfiinţării acestuia

* Acum 78 de ani (1944) era dat în folosinţă edificiul proiectat de arhitectul Emil Călinescu, în care aveau să funcţioneze Biblioteca şi Muzeul armenesc. Din 1964 în clădire a funcţionat Casa de cultură a Sectorului 1 şi apoi o secţie a Bibliotecii municipale. După 1990 edificiul a fost redat comunităţii armene din Bucureşti, care a amenajat, la parter, o bibliotecă cu circa 15.000 de volume (cu numeroase cărţi rare), iar la etaj, Muzeul eparhial armenesc, conţinând obiecte de cult şi de artă (în Muzeu se află o Biblie în limba armeană tipărită la Amsterdam, în 1666, unul dintre puţinele exemplare păstrate în lume)

* Se împlinesc 35 de ani (1987), de când, în urma rezultatului meciului de la Monte Carlo, cu Dinamo Kiev, echipa românească de fotbal „Steaua” (câştigătoarea „Cupei Campionilor Europeni” în 1986), a cucerit „Supercupa Europei”, singurul gol al meciului fiind marcat de Gheorghe Hagi

* Acum 4 ani (2018) regizoarea Adina Pintilie a fost dublu premiată la cea de-a 68-a ediţie a Berlinalei, unul dintre cele mai prestigioase şi mai vechi festivaluri de film din lume, câştigând atât „Ursul de Aur”, cât şi premiul pentru cel mai bun lungmetraj de debut, cu pelicula experimentală „Nu mă atinge-mă”/ „Touch me not”

Aniversări – Comemorări

– Întâia şi a doua aflare a Capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Pe vremuri, la această dată oamenii ţineau sau făceau „Dragobetele” (zeu al tinereţii în Panteonul roman, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii); sărbătoarea este numită şi „Ziua îndrăgostiţilor”, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul păsărilor”; luna februarie era considerată lună de primăvară, iar ziua de 24 reprezenta începutul anului agricol; este momentul în care natura se trezeşte, păsările îşi caută cuiburi, iar oamenii, în special tinerii, intră şi ei în rezonanţă cu ea; sărbătoarea este celebrată şi în prezent, mai ales în judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, în alte zone ale României fiind marcată la alte date

– 1751: S-a născut Nicolae Stoica de Haţeg, istoriograf şi traducător; întemeietor al istoriografiei bănăţene (autor al „Cronicii Banatului”) (m. 1833)

– 1839: S-a născut Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române din 1883 (m. 1921)

– 1870, 24.II/8.III: S-a născut Izabela Sadoveanu-Evan, critic literar şi traducătoare; directoare a Şcolii Normale „Elena Doamna” din Capitală, a organizat Şcoala de Puericultură şi Educatoare; cu o certă vocaţie de pedagog, a propagat, alături de Vladimir Ghidionescu, Gheorghe Bogdan-Duică ş.a., principiile şcolii active şi ale pedagogiei experimentale; a activat în mişcarea socialistă; delegată a României în Biroul Internaţional al Muncii (m. 1941)

– 1884: S-a născut Nicolae Gh. Lupu, medic internist şi anatomopatolog (contribuţii la mai buna organizare a învăţământului medical românesc) şi om politic (lider al Partidului Ţărănesc-Democrat între anii 1946 şi 1948); membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1966)

– 1888: S-a născut compozitorul Victor Gheorghiu; a scris muzică de teatru, muzică simfonică şi vocal-simfonică şi muzică de cameră (m. 1951)

– 1895: S-a născut Vasile Al-George, poet, publicist şi traducător (mai ales din literatura maghiară) (m. 1960)

– 1908: S-a născut Harry Brauner, etnomuzicolog, folclorist, compozitor şi profesor (m. 1988)

– 1912: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Norbert Petri (m. 1978) – 110 ani

– 1926: S-a născut Ovidiu Cotruş, eseist şi critic literar (m. 1977)

– 1929: S-a născut actriţa de teatru şi film Marga Barbu (m. 2009)

– 1932: S-a născut Eugen Cizek, istoric al literaturii şi culturii Antichităţii, abordate din perspectivă modernă; filolog, specialist în filologie clasică, profesor universitar, autorul unor studii ce privesc literatura latină, între care remarcabilă este „Istoria literaturii latine” (m. 2008) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Maya Simionescu, biolog și profesoară; alături de soţul său, medicul Nicolae Simionescu (1926-1995), a pus bazele biologiei celulare, ca specialitate, în România; de asemenea, şi-a legat numele de înfiinţarea şi organizarea, la Bucureşti, a Institutului de Biologie şi Patologie Celulară; membru titular al Academiei Române din 1991, vicepreşedinte al acestui for (1998-2008) – 85 de ani

– 1938: S-a născut filosoful și profesorul Alexandru Surdu; a elaborat primul sistem filosofic complet al neoinstituţionalismului contemporan; a elaborat peste 250 de lucrări, studii şi articole în domeniul logicii şi istoriei logicii; a întocmit ediţii critice ale operelor lui Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Lucian Blaga, Ştefan Odobleja; director (din 1997) al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1938, vicepreşedinte al acestui for (2014-2018) (m. 2020)

– 1939: S-a născut Richard Oschanitzky, compozitor, aranjor, pianist şi dirijor, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni de jazz din România (m. 1979)

– 1939: A murit Elena Alexandrina Bednarik, pictoriţă, decoratoare şi profesoară (n. 1883)

– 1940: S-a născut (la Răduleni, azi în R. Moldova) Virgil Bulat, poet, eseist şi traducător; deţinut politic între anii 1956 şi 1964 pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” (m. 2010)

– 1943: S-a născut Horia Bădescu, poet, prozator, eseist şi traducător; director al Studioului Teritorial de Radio din Cluj (1990-1994)

– 1949: S-a născut Ştefan Damian, poet, prozator şi traducător

– 1949: S-a născut Luminiţa Constantinescu, critic muzical şi realizator de emisiuni de televiziune şi radio (m. 2021)

– 1968: S-a născut sculptorul Marius Bacriu, fost președinte al Filialei Lugoj a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1968: A murit Al.[exandru] Duiliu Zamfirescu; prozator şi traducător (traduceri din Jorge Amado şi Francisco Javira); după anul 1919, bogată carieră diplomatică; fiul scriitorului Duiliu Zamfirescu (n. 1892, la Roma)

– 1974: S-a născut Mircea Badea, realizator de emisiuni tv. şi radiofonice

– 1997: A murit violonistul Ion Voicu; solist al formaţiilor Radio (1940-1948), apoi al Filarmonicii „George Enescu”, al cărei director a fost în perioada 1972-1982 (n. 1923) – 25 de ani

– 2014: A murit baritonul Nicolae Herlea, una din cele mai importante personalităţi ale muzicii clasice mondiale (n. 1927)

– 2014: A murit fostul hocheist Vasile Huţanu, maestru emerit al sportului, component al echipelor Dinamo şi Steaua; a fost multiplu campion al României  la hochei pe gheaţă, participant la Olimpiada de Iarnă de la Innsbruck (Austria), în 1976, cea mai bună clasare a echipei de hochei – locul 7 (n. 1954)

– 2020: A murit pictorul Grigorian Rusu; stabilit la New York, din 1998 (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– Istanbul: Proces în lipsă a 20 de persoane pentru uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi

– Copenhaga: Sfârșitul procesului în apel al alesului de extremă-dreapta Morten Messerschmidt pentru fraudarea fondurilor europene

– Hong Kong, China: Reluarea procesului de dizidență a lui Jimmy Lai și a șase directori Apple Daily

– Paris: Axa – rezultate anuale 2021

– Bonn: Deutsche Telekom – rezultate anuale 2021

– Paris: Grupul hotelier Accor – rezultate anuale 2021

– Stuttgart: Mercedes-Benz (fostă Daimler) – rezultate anuale 2021

– Londra: BAE Systems – rezultate anuale

– Londra: Lloyds Bank – rezultate anuale

– Londra: Rolls-Royce – rezultate 2021

– Washington: Publicarea datelor privind PIB-ul pe al patrulea trimestru și pe întregul an 2021 (a doua estimare)

– Rabat: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „subminarea securității statului”

– Karlsruhe, Germania: Judecarea unei plângeri a cântăreței Tinai Turner împotriva utilizării imaginii sale

– Birmingham, Marea Britanie: Un eveniment în cadrul căruia va fi proiectat primul episod din sezonul final al serialului „Peaky Blinders” scris şi creat de Steve Knight, va avea loc astăzi, la cinematograful Cineworld

– Umeå, Suedia: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), Raliul Suediei (24 – 27 feb.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Estoniei; aniversarea proclamării independenţei – 1918

– 1304: S-a născut Ibn Battuta (Abu Abdullah Muhammad Ibn Battuta), explorator arab; peregrinările sale s-au întins pe mii de kilometri și au durat mai mult de 31 de ani, făcând din el unul dintre cei mai mari călători care au existat vreodată (m. 1368 sau 1369). NOTĂ: Unele surse, printre care şi https://www.princeton.edu/~achaney/tmve/docs/Ibn_Battuta.html, menţionează ca dată a naşterii 25 februarie 1304

– 1463: S-a născut Giovanni Pico della Mirandola, filosof şi învăţat umanist italian din perioada Renaşterii (m. 1494)

– 1597: S-a născut scriitorul francez Vincent Voiture (m. 1648)

– 1619: S-a născut Charles Le Brun, pictor şi decorator francez; reprezentant al clasicismului; a realizat decoraţii interioare la palatele Versailles, Fontainebleau şi Luvru; unul dintre întemeietorii Academiei de Pictură şi Sculptură (1648) (m. 1690)

– 1684: S-a născut sculptorul ceh Matthias Braun (m. 1738)

– 1704: A murit compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier (n. 1643)

– 1786: S-a născut Wilhelm Grimm, filolog şi folclorist german; în colaborare cu fratele său, Jacob, a publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Poveşti”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (m. 1859)

– 1788: S-a născut Johan Christian Dahl, primul pictor norvegian care a ajuns la nivel european în pictura artistică, şi totodată unul dintre întemeietorii stilului tipic norvegian de artă naţional-romantică la începutul secolului al XVIII-lea (m. 1857)

– 1810: A murit Henry Cavendish, fizician şi chimist britanic; a descoperit hidrogenul, în 1766, şi a realizat sinteza apei, în 1784 (n. 1731)

– 1815: A murit inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (n. 1765)

– 1842: S-a născut Arrigo Boito (Enrico Giuseppe Giovanni Boito), compozitor şi poet italian; cunoscut mai ales ca libretist şi compozitor al operei „Mefistofele” (m. 1918) – 180 de ani

– 1846: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Luigi Denza (m. 1922)

– 1866, 24.II/8.III: S-a născut fizicianul rus Piotr Nicolaevici Lebedev; cercetări în domeniile opticii, acusticii şi magnetismului (m. 1912). NOTĂ: Majoritatea surselor menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 8 martie 1866

– 1885: S-a născut Stanislaw Ignacy Witkiewicz (cunoscut şi sub numele de „Witkacy”) , dramaturg, romancier, eseist şi pictor polonez (m. 1939)

– 1909: S-a născut scriitorul american de origine germană August (William) Derleth (m. 1971)

– 1921: A murit Gustav Killian, medic german ORL-ist care a pus bazele bronhoscopiei (n. 1860)

– 1923: A murit Edward Williams Morley, chimist şi fizician american; este cunoscut în primul rând pentru colaborarea cu Albert Michelson şi, ulterior, cu Dayton Miller în realizarea experienţei Michelson-Morley, experienţă care a infirmat teoria eterului universal şi a condus la elaborarea teoriei relativităţii de Albert Einstein (n. 1838)

– 1927: S-a născut actriţa franceză Emmanuelle Riva (nume real: Paulette Germaine Riva) (m. 2017) – 95 de ani

– 1929: A murit André Messager, compozitor şi dirijor francez (n. 1853)

– 1932: S-a născut Michel Legrand, compozitor (muzică de film), aranjor, dirijor, jazzman și pianist francez de origine armeană; a compus muzica pentru peste 200 de filme şi seriale de televiziune (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: S-a născut soprana italiană Renata Scotto

– 1938: S-a născut Sebastian Brock, teolog şi profesor britanic, unul din cei mai mari cercetători în domeniul limbii siriene din lume

– 1938: S-a născut actorul american James Farentino (m. 2012)

– 1944: S-a născut fizicianul american David Jeffrey Wineland, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2012, împreună cu Serge Haroche, pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea şi manevrarea sistemelor cuantice individuale”

– 1955: S-a născut Alain Prost, fost pilot francez de Formula 1, cvadruplu campion mondial

– 1955: S-a născut antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (m. 2011)

– 1967: S-a născut (în SUA) Brian P. Schmidt, astrofizician şi profesor australian; Premiul Nobel pentru fizică pe 2011, împreună cu Adam G. Riess şi Saul Perlmutter, pentru descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate – 55 de ani

– 1983: A murit Sir Adrian Boult, dirijor englez (n. 1889)

– 1993: A murit fostul fotbalist englez Bobby Moore; fundaş central, a jucat 544 de meciuri pentru West Ham United între 1958-1974 şi a fost căpitanul Angliei la Cupa Mondială din 1966 (n. 1941)

– 2014: A murit Harold Ramis, actor, regizor şi scriitor american, specializat în comedie (n. 1944)

– 2018: A murit Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (n. 1963)

– 2019: A murit Donald Keene, scriitor, traducător și profesor universitar american; un erudit în domeniul literaturii japoneze, primul străin care a primit cea mai înaltă distincţie culturală din Japonia (n. 1922)

– 2020: A murit Katherine Johnson (născută Coleman), matematiciană afro-americană; între 1958 și 1986, s-a făcut remarcată în cadrul NASA ca un iscusit și remarcabil inginer tehnolog aerospațial, cunoscută ca fiind „computerul uman” de la NASA care a făcut calculele matematice pentru misiunea Apollo 11 și pentru alte misiuni (n. 1918)

– 2021: A murit actorul britanic Ronald Pickup (n. 1940) – 1 an

Calendarul zilei – 23 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 23 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 23 februarie 2022, 8:30

S-a întâmplat într-o zi de 23 februarie

* Acum 567 de ani (1455) ieşea de sub tipar prima carte din Europa produsă în masă, „Biblia lui Gutenberg”. Cu toate că acesta a reprezentat un moment marcant în evoluţia tehnologică a lumii, Johann Gutenberg (1400-1468) nu a obţinut profituri substanţiale din invenţia sa. Ca o curiozitate, doar 49 de copii din cele aproximativ 180, mai există în prezent răspândite prin biblioteci, colecţiile muzeelor sau în arhivele marilor universităţi ale lumii, unele fiind complete, altele constând doar într-un singur volum, sau chiar câteva pagini

* În urmă cu 166 de ani (1856), în numele conaţionalilor săi, Nicolae Golescu adresa plenipotenţiarilor Marii Britanii, Franţei şi ai Regatului Sardiniei la Congresul de la Paris, un memoriu în care cerea unirea Moldovei cu Muntenia într-un stat independent, sub garanţia marilor puteri europene

* Acum 153 de ani (1869) la Miercurea-Sibiului, a avut loc, o conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor transilvăneni, la care s-a creat Partidul Naţional Român din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu (23.II/7.III – 24.II/8.III) * Cu 119 ani în urmă (1903) avea loc prima audiţie, la „Ateneul Român”, a 3 lucrări de George Enescu: „Suita I”, „Rapsodia I” şi „Rapsodia a II-a”, sub bagheta compozitorului

* Acum 106 ani (1916), din iniţiativa profesorului Orest Tafrali, lua fiinţă Muzeul de Antichităţi din Iaşi, iniţial ca „laborator” al Catedrei de Arheologie şi Istorie Veche a Universităţii ieşene. Patrimoniul Muzeului de Antichităţi se află, actualmente, în cadrul Muzeului de Istorie a Moldovei

* Acum 93 de ani (1929) începea prima ediţie a concursului Miss România. Pe 3 martie 1929, Magda Demetrescu, o orfană în vârstă de 17 ani, câştiga concursul, unul foarte strict de altfel, bazat pe o mulţime de criterii. Participantele trebuia să aibă între 16 şi 25 de ani, să nu fie măritate şi să aibă o moralitate desăvârşită. Concursul era cât se poate de serios, iar participarea era privită drept o datorie patriotică. Şi juriul era unul impresionant, format din ministrul de interne Alexandru Vaida-Voevod, profesorul Al. Tzigara Samurcaş, prinţesa Alexandrina Cantacuzino, Liviu Rebreanu, sculptorul Karl Storck, directorul Muzeului Kalinderu, Ioan Steriade şi Nicolae Batzaria, ministru şi prozator. Organizată de publicaţia „Realitatea Ilustrată”, competiţia a stârnit interesul a sute de românce, câştigătoarea participând la Miss Univers, în oraşul american Galveston, în iunie 1929, unde s-a clasat pe locul 6

* Cu 23 de ani în urmă (1999) se încheia Conferinţa de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanţială” pentru Kosovo. Acesta s-a încheiat prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părţi. Belgradul exclude desfăşurarea unei forţe internaţionale în Kosovo, iar albanezii nu renunţă la pretenţia lor de a organiza un referendum privind independenţa provinciei (6 – 23 feb.)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Policarp, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Hidrografului Militar”; prin Decizia Ministerială a ministrului de război nr. 126 din 23 februarie 1926, s-a înfiinţat un serviciu special de hidrografie, geofizică şi astronomie pe lângă Divizia de Mare, cu scopul de a desfăşura acţiuni complexe, pentru asigurarea navigaţiei în Marea Neagră (în prezent se numește Direcția Hidrografică Maritimă)

– 1858: S-a născut compozitorul şi dirijorul George Fotino (m. 1946)

– 1888: S-a născut Mihail Săulescu, poet simbolist şi dramaturg (m. 1916; a căzut în luptele de lângă Predeal)

– 1892: S-a născut Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator şi traducător (m. 1977) – 130 de ani

– 1899: S-a născut medicul Tiberiu Spârchez; cercetări originale în domeniile gastroenterologiei şi al bolilor hepatobiliare; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1977)

– 1901: A murit Ioan S. Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1869 (n. 1854)

– 1912: S-a născut baritonul Alexandru Enăceanu (m. 1972) – 110 ani

– 1912: S-a născut Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, scriitor; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 1999) – 110 ani

– 1923: S-a născut Eta Boeriu (numele la naştere: Margareta Caranica), cunoscută traducătoare din literatura italiană (Dante, Petrarca, Castiglione, Michelangelo, Leopardi, Moravia, Pavese; a realizat şi o antologie a poeziei italiene) şi poetă (m. 1984)

– 1932: S-a născut Constantin Rădulescu, speolog şi paleontolog; unul dintre primii cercetători români moderni ai micromamiferelor miocene până în Cuaternar; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2002) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător şi muzicolog (m. 2016)

– 1945: S-a născut dirijorul, compozitorul, muzicologul și profesorul Răsvan Cernat

– 1947: S-a născut cântăreața de muzică populară Maria Tudor (m. 2018) – 75 de ani

– 1962: A murit Silviu Dragomir, istoric (contribuţii la istoria medie şi modernă a românilor) şi om politic (secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1.XII.1918; ministru în mai multe rânduri, între anii 1937 şi 1940); membru titular al Academiei Române din 1928 (n. 1888) – 60 de ani

– 1969: A murit (la Londra) Constantin Silvestri, compozitor, dirijor şi pianist (n. 1913)

– 1971: S-a născut Dan Negru, realizator şi prezentator de emisiuni de televiziune

– 1971: A murit pictorul Mircea Teodorescu; spirit complex, îl interesau în egală măsură celelalte arte, în special muzica, dar şi ştiinţele exacte (n. 1900)

– 1990: A murit graficianul Florin Pucă (n. 1932)

– 1999: A murit George Grigoriu, compozitor, solist şi dirijor de muzică uşoară; una dintre forţele creatoare ale muzicii de divertisment, afirmându-se şi în film, musical, operetă şi coral (n. 1927)

– 2021: A murit Sergiu Natra (nume la naștere Sergiu Nadler), compozitor de muzică cultă și profesor israelian, originar din România; cunoscut în special pentru compozițiile sale pentru harpă (n. 1924) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Comisia Europeană își prezintă proiectul de text privind „guvernanța corporativă durabilă”

– Cape Town: Ministrul de Finanțe al Africii de Sud, Enoch Godongwana, va prezenta bugetul pentru 2022 în Parlament

– Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu trimisul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen

-Geneva:Reuniunea Consiliului General al OMC (Organizația Mondială a Comerțului) (23 – 24 feb.)

-Copenhaga: Kate Middleton, ducesa de Cambridge, o vizitează pe regina Margrethe a II-a a Danemarcei și pe prințesa moștenitoare Maria

-New York: Adunarea Generală a ONU va organiza o reuniune anuală cu privire la Ucraina

-New York: Consiliul de Securitate al ONU se va reuni cu privire la Israel și palestinieni

– Tunis: Târgul de antreprenoriat „Riyeda” privind inovarea și start-up-urile, desfășurat în format hibrid (23 – 24 feb.)

– Paris: Danone – rezultate anuale 2021 (înainte de tranzacționare)

– Amsterdam: Stellantis – prezentare rezultate 2021

– München: Munich Re – rezultate anuale 2021

– Londra: Barclays – rezultate anuale 2021

– Rio de Janeiro, Brazilia: Petrobras – rezultate 2021

– Los Angeles: Apariția în fața justiției a lui Harvey Weinstein, acuzat de agresiune sexuală

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Conferință de presă privind trimiterea unei opere de artă pe Lună

-Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite: Briefing de presă privind programul nuclear al Emiratelor Arabe Unite

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Japoniei. Ziua de naștere a împăratului Naruhito (1960)

– Ziua naţională a Republicii Cooperatiste Guyana; aniversarea proclamării republicii – 1970

– Ziua naţională a Sultanatului Brunei; proclamarea oficială a independenţei (1984)

– În Rusia se marchează, la această dată, „Ziua Bărbaţilor”, care readuce în actualitate fosta sărbătoare militară sovietică „Ziua Apărătorilor Patriei” (denumită astfel din anul 1992 / 30 de ani, fosta „Zi a armatei şi flotei maritime militare sovietice”; la 23.II.1918 a luat fiinţă Armata Roşie)

– 1685: S-a născut compozitorul german Georg Friedrich Händel; alături de contemporanul său, Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi în muzică ai stilului baroc din perioada târzie (m. 1759)

– 1792: A murit Sir Joshua Reynolds, pictor englez; fondator (1768) al Academiei Regale de Artă (n. 1723) – 230 de ani

– 1821: A murit poetul englez John Keats; unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului englez, alături de Lord Byron și Percy Bysshe Shelley (n. 1795)

– 1840: S-a născut economistul austriac Carl Menger; importante contribuţii în domeniul teoriei valorii sau a utilităţii marginale; fondator al Şcolii de Studii Economice din Viena (m. 1921)

– 1855: A murit Johann Gauss (nume complet: Johann Carl Friedrich Gauss), renumit matematician, fizician şi astronom german; a rămas în istoria științei pentru lucrările sale fundamentale despre teoria numerelor, geometria diferențială, analiza matematică și studiul planetelor (n. 1777)

– 1884: S-a născut Casimir Funk, chimist american de origine poloneză; în 1912 a identificat vitamina B1, pe care a denumit-o „amina vieţii” („vitamina”, de unde şi denumirea dată de atunci acestor substanţe organice indispensabile proceselor vitale) (m. 1967)

– 1889: S-a născut regizorul american Victor Fleming; este cunoscut mal ales pentru regizarea filmelor „Vrăjitorul din Oz” și „Pe aripile vântului”, pentru ambele câștigând Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (m. 1949)

– 1897: A murit Woldemar Bargiel, compozitor german (n. 1828) – 125 de ani

– 1917: A murit matematicianul francez Jean-Gaston Darboux; contribuţii în domeniile geometriei diferenţiale şi teoriei integrării funcţiilor reale („teorema lui D”); a avut stânse legături cu România: a purtat o lungă corespondenţă cu medicul Constantin I. Istrati, iar Gheorghe Ţiţeica şi-a susţinut teza de doctorat la Sorbona sub conducerea sa; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1842) – 105 ani

– 1924: S-a născut scriitorul şi regizorul francez de film Claude Sautet (m. 2000)

– 1927: S-a născut soprana franceză Régine Crespin (m. 2007) – 95 de ani

– 1928: S-a născut actorul britanic Bernard Kay, una dintre figurile importante ale cinematografiei anilor ’60-’70 (m. 2014)

– 1929: S-a născut Péter Ábel, scriitor, jurnalist, critic şi istoric de cinema maghiar (m. 1992)

– 1929: S-a născut Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii Alexei al II-lea (m. 2008)

– 1931: A murit Nellie Melba (Helen Mitchell), soprană australiană de origine scoţiană (n. 1861)

– 1934: A murit Sir Edward Elgar, compozitor şi dirijor englez (n. 1857)

– 1936: S-a născut actorul argentinian Federico Luppi (m. 2017)

– 1938: S-a născut Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh, câștigător al unui premiu Oscar (1967) (m. 2020)

– 1944: S-a născut Oleg Iankovski, actor de teatru şi film rus; bine cunoscut pentru rolurile din filmele regizate de Andrei Tarkovski (m. 2009)

– 1944: S-a născut Johnny Winter, cantautor, chitarist şi producător american, o legendă a blues-ului din Texas (m. 2014)

– 1945: A murit Aleksei Nikolaevici Tolstoi, prozator şi dramaturg rus (n. 1882/1883)

– 1950: S-a născut Haralambie Moraru, prozator şi publicist din R. Moldova (m. 2016)

– 1955: A murit Paul Claudel, poet, dramaturg şi diplomat francez (n. 1868)

– 1960: S-a născut prinţul moştenitor al Japoniei, Naruhito, cel mai mare fiu al „împăratului emerit” Akihito; la 30 aprilie 2019, împăratul Akihito a renunţat la funcţiile sale, aceasta fiind prima abdicare imperială, în Japonia, după mai bine de 200 de ani; a doua zi după abdicare, la 1 mai 2019, Naruhito, actual prinţ moştenitor, a preluat toate atribuţiile tatălui său

– 1965: A murit Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (n. 1890)

– 1966: S-a născut Didier Queloz, astronom și profesor elvețian; Premiul Nobel pentru fizică pe 2019, împreună cu fizicianul și cosmologul american James Peebles și cu astrofizicianul elvețian Michel Mayor, „pentru contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului Pământului în Cosmos” (prin descoperirea unei exoplanete pe orbita unei stele din categoria Soarelui)

– 2000: A murit Ofra Haza, cântăreaţă de muzică pop şi actriţă israeliană (n. 1957)

– 2002: A murit inginerul american Gordon Matthews; a inventat voice-mail-ul (n. 1936) – 20 de ani

– 2019: A murit Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1929)

– 2020: A murit jurnalistul francez Herve Bourges, personalitate marcantă a audiovizualului francez (director general al posturilor de televiziune TF1, France 2 şi France 3 şi al postului radiofonic RFI, director al Consiliului Superior al Audiovizualului din 1995 până în 2001); apărător fervent al francofoniei și militant anti-colonialist (n. 1933)

Calendarul zilei – 22 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 22 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 22 februarie 2022, 8:30

S-a întâmplat într-o zi de 22 februarie

* Acum 753 de ani (1269) apărea prima menţiune documentară a Cetăţii Deva. Cetatea a fost consemnată documentar în două acte de cancelarie din același an, 1269. Primul se referă la banul Mikud, care a primit din partea regelui Ștefan al V-lea al Ungariei o moșie în comitatul Dăbâca pentru serviciile aduse coroanei în luptele împotriva cumanilor sub castro Deva vocato. Al doilea document se referă la comitele Chyl din Câlnic, căruia regele i-a făcut „danii” pentru faptul că a luptat alături de el sub cetatea Devei și a Codlei. La sfârșitul secolului al XIII-lea, cetatea a devenit reşedinţă voievodală. Cetatea, care servea ca fortăreaţă militară, a fost transformată de Iancu de Hunedoara în castel nobiliar (1453) şi întărită succesiv între secolele XVI-XVIII, ajungând printre cele mai puternice din Transilvania

* Cu 122 de ani în urmă (1900) avea loc prima audiţie, la Paris, a „Sonatei a II-a pentru pian şi vioară”, de George Enescu

* Acum 117 ani (1905) era constituit, la Bucureşti, primul sindicat muncitoresc din România, Sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I. C. Frimu şi Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 şi 20 martie de înfiinţarea Sindicatului strungarilor şi, respectiv, al lucrătorilor din fabricile de încălţăminte (22.II/7.III)

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la inaugurarea, la Bucureşti, a Centrului Euro-Atlantic, în prezenţa secretarului general al Organizaţiei Nord-Atlantice, Manfred Wörner (n. 1934 – m. 1994). Centrul a fost înfiinţat în septembrie 1991 pe baza Hotărârii de Guvern nr. 555. La 31 mai 2021, a avut loc ceremonia de inaugurare a sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Evenimentul s-a desfășurat cu participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, care a inaugurat sediul Centrului, în prezența prim-ministrului României, Florin Cîțu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și a vicepreședintelui Comisiei Europene pentru relații interinstituționale și prognoză, comisarul Maroš Šefčovič. Centrul are sediul în București, la adresa Bd. Vasile Lascăr, nr. 52

* Cu 29 de ani în urmă (1993) Consiliul de Securitate al ONU adopta, în unanimitate, Rezoluţia 808 privind constituirea unui tribunal internaţional pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie, comise începând din anul 1991. Acest Tribunal Penal Internaţional a fost instalat la Haga/Olanda, la 17.XI.1993

* Se împlinesc 25 de ani în urmă (1997) de când Mihai Leu câştiga primul titlul de campion mondial la box profesionist din România, cucerind centura mondială versiunea WBO la categoria semimijlocie, după ce l-a învins, în 12 reprize, pe panamezul Santiago Samaniego. Și-a apărat titlul pe 20 septembrie 1997, în fața irlandezului Michael Carruth, dar a fost nevoit să se retragă neînfrânt din lumea boxului (28 de meciuri, 28 de victorii la profesioniști), din cauza unei accidentări la braț. A intrat în lumea raliului, devenind campion național în anul 2003

* Într-o zi de 22 februarie, în anul 1997 (- 25 de ani), la Roslin, în Scoția, oamenii de știință anunțau că au reușit să cloneze un mamifer, o oaie pe care au botezat-o Dolly. Cea mai faimoasă oaie din lume, Dolly, născută, de fapt, cu câteva luni în urmă, pe 5 iulie 1996, a reprezentat prima clonare reușită a unui mamifer dintr-o celulă somatică adultă, prin procedeul de transfer nuclear. Clonarea a fost realizată de Ian Wilmut, Keith Campbell și colegii lor de la Institutul Roslin, în apropiere de Edinburgh, Scoția, după o serie de 276 de încercări nereușite. Numită mai întâi cu codul „6LL3”, prima oaie clonată a fost botezată apoi cu prenumele cântăreței și actriței Dolly Parton, la sugestia crescătorilor de ovine care au sprijinit acest proiect. Această realizare a fost capitală pentru evoluția acestor experimente, pentru că nu s-au mai folosit nuclee de embrioni, ci celule de la un organism adult. După nașterea lui Dolly, cercetarea în domeniul clonării a evoluat mult. În 1998, s-a anunțat nașterea a două vaci și obținerea a 20 de pui de șoareci. Dolly a trăit până la vârstă de șase ani, până la 14 februarie 2003, când a fost eutanasiată pentru că suferea de artrită și de cancer pulmonary. Dolly a fost împăiată și este în prezent expusă la Muzeul Regal Edinburgh

* Acum 11 ani (2011) avea loc puternicul cutremur produs în Noua Zeelandă, în apropiere de Christchurch. Seismul a avut o magnitudine de 6,3 grade pe scara Richter și s-a soldat cu numeroși morți și răniți, dar și cu importante pagube materiale

* Acum 8 ani (2014), în Ucraina, a avut loc răsturnarea regimului prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, acesta părăsind Ucraina şi refugiindu-se în Rusia. Schimbarea de regim, care s-a produs după aproape trei luni de manifestaţii antiguvernamentale, soldate cu aproape 100 de morţi şi peste 1.000 de răniţi, a avut loc ca urmare a deciziei guvernului din noiembrie 2013 de a suspenda pregătirile pentru semnarea Acordului de Asociere la UE, ceea ce a declanşat ample proteste în Piaţa Independenţei (Maidan) din Kiev

* Se împlinesc 5 ani (2017) de când Parlamentul României a devenit membru cu drepturi depline al Adunării Parlamentare a Mediteranei (APM), la cea de a 11-a sesiune plenară a APM, care s-a desfăşurat în perioada 22 – 24 februarie 2017, la Porto/Portugalia. Legislativul român participă ca membru asociat la această organizație din anul 2008

Aniversări – Comemorări

– Catedra Sf. Ap. Petru (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1712: S-a născut Bod Péter, cărturar umanist secui, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (m. 1769) – 310 ani

– 1814: S-a născut poetul şi fabulistul Grigore Alexandrescu; a impus în literatura română, ca specii literare, satira („Satira. Duhului meu”), fabula („Boul şi viţelul”) şi epistola („Epistolă către Voltaire”) (m. 1885). NOTA 1: Criticul literar George Călinescu menţionează ca dată a naşterii 22.II.1810. NOTA 2: Site-ul http://biblior.net/istoria-literaturii-romane/b-1835-1845.html?page=3, menţionează ca an al naşterii 1812

– 1881: S-a născut Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetări privind relaţiile culturale româno-engleze (m. 1944)

– 1898: S-a născut Ion Vicol, dirijor şi pedagog (m. 1996)

– 1901: S-a născut Iustinian Marina (prenumele la botez: Ioan), al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (m. 1977)

– 1902: S-a născut chimistul Constantin M. Macarovici; lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1984) – 120 de ani

– 1903: S-a născut Tudor Muşatescu, dramaturg, prozator, poet, umorist şi publicist (m. 1970)

– 1904: S-a născut Nagy István, prozator şi dramaturg de naţionalitate maghiară; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977)

– 1910: S-a născut actorul român de etnie maghiară Győrgyi Kovacs (m. 1977)

– 1915: S-a născut Eugen Popescu, economist, scriitor, memorialist şi publicist; stabilit în SUA din anul 1979, a înfiinţat, la San Diego (California), Institutul Român de Cercetări Istorice (m. 1998)

– 1923: S-a născut actorul Zephi Alşec, unul dintre fondatorii Teatrului Municipal din Ploieşti (m. 1992)

– 1927: S-a născut Alexandru Viorel Vrânceanu, agronom specialist în genetică – ameliorarea plantelor; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2014) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 27.II.1927

– 1927: S-a născut fostul înalt demnitar din perioada comunistă, Emil Bobu; în timpul regimului Ceauşescu a fost, printre altele, ministru de interne, viceprim-ministru, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi membru în Comitetul Politic Executiv al PCR; după evenimentele din 1989 a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru complicitate la genocid, în aprilie 1990, încadrarea juridică a faptelor fiind schimbată în complicitate la omor deosebit de grav şi complicitate la tentativă de omor deosebit de grav, Bobu primind o condamnare de 10 ani de închisoare din care a efectuat 7 (m. 2014) – 95 de ani

– 1928: S-a născut balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (m. 2002, s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş)

– 1932: S-a născut dirijorul de cor Aurel Grigoraş; a fost dirijor al Corului Radiodifuziunii Române (m. 2000) – 90 de ani

– 1933: S-a născut inventatorul, profesorul şi inginerul Virgilius Justin Capră; a realizat peste 130 de invenţii, dintre care 72 sunt prototipuri de automobile cu un consum redus de combustibil, 7 aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale. „Rucsacul zburător”, cea mai importantă dintre invenţiile sale, realizat în 1956, a fost brevetat câţiva ani mai târziu, de către americani, fiind folosit de cosmonauţii de la NASA în călătoriile spaţiale; a conceput şi cea mai mică maşină din lume (Soleta), care are un consum redus de benzină (0,5l/100km), motorul rotativ cu jet periferic, cutia neagră care reduce parţial gravitaţia corpurilor, fotoliul zburător, aerodina cu decolare şi aterizare verticală, elicopterul portativ, automobilul electric Oblio, motoreta electrică Oroles, triciclul Troty – soluţia autorului la problemele de trafic urban, precum şi alte vechicule nepoluante (m. 2015)

– 1938: S-a născut Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (m. 2004)

– 1952: S-a născut Voicu Popescu, muzician, artist liric, dirijor și regizor muzical; dirijorul Corului de copii al Radiodifuziunii Române (din 2004); fost dirijor al Corului Naţional de Cameră „Madrigal” (2011-2014); fondatorul Grupului Coral SOUND al Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti și al Fundaţiei Culturale Sound; de numele lui se leagă existenţa unor proiecte anuale menite să contribuie la educarea copiilor și tinerilor prin arta cântului: Simpozionul Național de Muzică Corală de la Sinaia, Festivalul Corurilor de Copii și Tineret de la Bușteni, Master Class de dirijat coral la Sinaia și București, editarea de partituri ale compozitorilor români contemporani, sau editarea Jurnalului coral „a capella” – 70 de ani

– 1961: S-a născut violonista Cristina Anghelescu; din anul 1990, solistă a Orchestrei Naţionale a Radiodifuziunii Române

– 1969: A murit Nicolae Daşcovici, jurist (specialist în drept internaţional public), istoric şi publicist; în 1930 a reprezentat România la Conferinţa pentru codificarea dreptului internaţional de la Haga şi la Conferinţa pentru unificarea dreptului fluvial de la Geneva; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1888)

– 1973: A murit profesorul de teologie Ioan Gh. Savin; a desfăşurat o bogată activitate didactică şi publicistică (la Iaşi, Chişinău şi Bucureşti); prin el, teologia fundamentală s-a definit ca disciplină de sine stătătoare în teologia ortodoxă românească; a fost deţinut mulţi ani în închisorile comuniste (n. 1885)

– 1977: A murit Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (n. 1909) – 45 de ani

– 1991: A murit Alexandru Raicu, poet, prozator, traducător şi jurnalist (n. 1914)

– 1994: A murit arhitectul Ştefan Balş-Lupu; la comanda Patriarhiei Române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 2001: A murit medicul neurolog și profesorul Vlad Voiculescu, personalitate de marcă a ştiinţelor medicale româneşti; director al Institutului de Neurologie al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1913)

– 2002: A murit (la New York) Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (n. 1922) – 20 de ani

– 2011: A murit părintele protosinghel Petroniu Tănase, unul din marii duhovnici români, stareţ al Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos (n. 1914)

– 2011: A murit eseistul, prozatorul, ziaristul şi editorul Ion Hobana (pseudonimul lui Aurelian Manta Roşie); după mai multe cărţi pentru copii, publică povestiri şi exegeză SF, exegeză ufologică, numeroase antologii comentate de science fiction românesc şi străin (n. 1931)

– 2015: A murit (s-a sinucis) tenorul Octavian Dumitru, solist al Operei Naţionale Iaşi (n. 1981)

– 2018: A murit scriitorul, jurnalistul şi juristul Vasile Gaftone (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

-Paris: Deputații europeni dezbat angajamentul Franței față de Sahel

-Bruxelles: Reuniunea miniștrilor afacerilor europene, în special privind respectarea statului de drept în Polonia

-Londra: Prim-ministrul britanic Boris Johnson răspunde la întrebările Parlamentului

-Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu omologul său din Turkmenistan, Rashid Meredov

-Viena: Conferința ministrului federal de interne al Republicii Austria, Gerhard Karner, privind expulzarea solicitanților de azil ale căror cereri au fost respinse (22 – 23 feb.)

-New York: Consiliul de Securitate al ONU se va reuni cu privire la Republica Centrafricană

-Danemarca: Vizită a lui Kate Middleton, ducesa de Cambridge, pe tema copilăriei timpurii (22 – 23 feb.)

– Paris: Sunt prezentate studii economice ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) privind Norvegia

– Sydney: Rio Tinto – rezultate anuale 2021

– Paris: Korian – rezultate anuale 2021 (după Bursă)

– Londra: HSBC – rezultate anuale

– Milano: Săptămâna modei pentru femei toamnă-iarnă 2023 (22 – 28 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Cercetaşilor”, marcată, anual, în peste 170 de ţări de pe toate continentele, la data naşterii (22 februarie 1857 – 165 de ani) ofiţerului britanic Robert Baden-Powell, iniţiatorul mişcării de cercetaşi; în dimineaţa zilei de 1.VIII.1907, pe insula Brownsea din sudul Angliei, lordul Baden-Powell a suflat din corn pentru a da deşteptarea membrilor primei tabere de cercetaşi (în jur de 20 de tineri)

– „Ziua Europeană dedicată Victimelor Criminalităţii” (European Day for Victims of Crime). Noile norme privind drepturile minime ale victimelor în cadrul Uniunii Europene (Directiva 2012/29/UE ) au fost adoptate la 25 octombrie 2012; directiva garantează drepturi minime pentru victime oriunde s-ar afla în UE, inclusiv un nivel adecvat de asistenţă, de informare şi de protecţie

– 1512: A murit navigatorul florentin Amerigo Vespucci, care a luat parte la câteva călătorii în Lumea Nouă (1497-1507); după numele său, la sugestia geografului german M. Waldseemuler, au fost denumite noile teritorii descoperite, care formează America de azi (n. 1454) – 510 ani

– 1636: A murit Santorio Santorio (numit şi Santorio Santorii sau Sanctorius din Padova) medic italian, celebru datorită faptului că a realizat primele studii în domeniul metabolismului (n. 1561)

– 1674: A murit Jean Chapelain, critic literar şi scriitor francez, unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului (n. 1595)

– 1732: S-a născut George Washington, general şi om politic american; comandant suprem al forţelor militare în timpul Războiului pentru independenţa coloniilor engleze din America de Nord (1775-1783); preşedintele Convenţiei constituţionale de la 1787; primul preşedinte al SUA (1789-1797) (m. 1799) – 290 de ani

– 1788: S-a născut filosoful german Arthur Schopenhauer, iniţiatorul „voluntarismului” modern; ideile sale au devenit cunoscute în România prin intermediul „Junimii”, influenţând literatura şi filosofia românească din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1860)

– 1797: A murit Baronul de Münchhausen (Karl Friedrich Hieronymus von Münchhausen), poet liric german, autor al unor poveşti cunoscute sub numele de „Aventurile Baronului Munchhausen” (n. 1720) – 225 de ani

– 1817: S-a născut Niels W. Gade, compozitor, dirijor, violonist, organist şi profesor danez (m. 1890) – 205 ani

– 1819: S-a născut James Russel Lowell, poet, eseist, critic literar, editor şi diplomat american (m. 1891)

– 1824: S-a născut astronomul francez Pierre Janssen (Pierre Jules César Janssen) (m. 1907)

– 1849: S-a născut matematicianul rus Nikolai Yakovlevici Sonin (m. 1915)

– 1857: S-a născut fizicianul german Heinrich Hertz; a demonstrat experimental (în 1887) existenţa undelor electromagnetice (hertziene), prevăzută de britanicul James Maxwell, punând, astfel, bazele tehnicii frecvenţelor înalte şi de telegrafie fără fir (m. 1894) – 165 de ani

– 1864: S-a născut Jules Renard, romancier şi dramaturg francez (m. 1910)

– 1875: A murit pictorul francez Jean-Baptiste Camille Corot (n. 1796)

– 1886: S-a născut scriitorul german Hugo Ball, unul dintre fondatorii curentului dadaist din Zürich, reprezentat de Cabaretul Voltaire (m. 1927, în Elveţia)

– 1890: A murit pictorul danez Carl Heinrich Bloch (n. 1834)

– 1900: S-a născut regizorul spaniol de film Luis Buñuel, considerat de mulţi exegeţi „un Goya al celei de-a şaptea arte” (m. 1983)

– 1903: A murit compozitorul austriac Hugo Wolf (n. 1860)

– 1905: S-a născut Luis Sandrini, actor de film şi producător argentinian (m. 1980)

– 1908: S-a născut Sir John Mills, actor britanic de film (m. 2005)

– 1914: S-a născut pictorul german Karl Otto Götz (m. 2017)

– 1921: S-a născut actriţa italiană de film Giulietta (Giulia Anna) Masina; soţia regizorului de film Federico Fellini (m. 1994)

– 1925: S-a născut Edward Gorey, ilustrator (recunoscut pentru lucrările sale în creion şi cerneală) şi scenograf american (m. 2000)

– 1926: S-a născut Miguel León-Portilla, antropolog, istoric, filolog, filosof și profesor mexican; una dintre cele mai renumite autorități din mediul academic mexican din domeniul culturii și literaturii aztece din epocile precolumbiene și coloniale (m. 2019)

– 1938: S-a născut Pierre Vallières, scriitor şi jurnalist canadian de limbă franceză, figură reprezentativă a mişcării pentru independenţa Quebec-ului (m. 1998)

– 1942, 22/23: A murit Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg, eseist, jurnalist şi biograf austriac (n. 1881) – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american Jonathan Demme; cunoscut pentru filmele „Tăcerea Mieilor” (1991) şi „Philadelphia” (1993) (m. 2017)

– 1949: S-a născut Andreas Nikolaus „Niki” Lauda, om de afaceri austriac şi fost pilot de Formula 1, campion mondial în anii 1975, 1977 şi 1984 (m. 2019)

– 1950: S-a născut Miou-Miou (numele real: Sylvette Herry), actriţă franceză de film

– 1959: S-a născut actorul american de film Kyle MacLachlan

– 1962: S-a născut Steve Irwin (supranumit şi „The Crocodile Hunter” – Vânătorul de crocodili), cunoscut naturalist şi realizator australian de documentare de televiziune, difuzate în special de canalul „Discovery” (m. 2006, în urma unui accident subacvatic) – 60 de ani

– 1972: S-a născut tenorul și regizorul mexican de operă Rolando Villazon; stabilit în Franța – 50 de ani

– 1975: S-a născut Drew Barrymore, actriţă şi producătoare americană

– 1980: A murit Oskar Kokoschka, pictor, grafician şi scriitor austriac, exponent al expresionismului; a fost cel mai faimos reprezentant al Grupului de Artă „Der Sturm” din Berlin (n. 1886)

– 1983: A murit Sir Adrian Boult, dirijor englez; considerat una dintre cele mai importante figuri ale muzicii clasice din secolul al XX-lea (n. 1889)

– 1987: A murit Andy Warhol, artist (unul dintre iniţiatorii, în anii ’60 ai secolului XX, ai mişcării „pop-art”) şi realizator american de filme (unul dintre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai cinematografului underground) (n. 1928) – 35 de ani

– 2002: A murit Chuck Jones, grafician, creator de desene animate, scenarist, producător şi regizor american; cele mai remarcabile sunt filmele realizate pentru seria Looney Tunes şi Merrie Melodies ale departamentului Warner Bros. Cartoons al studioului omonim (n. 1912) – 20 de ani

– 2011: A murit actorul britanic de televiziune Nicholas Courtney (n. 1929, la Cairo)

– 2012: A murit compozitorul şi chitaristul american Billy Strange (n. 1930) – 10 ani

– 2013: A murit dirijorul şi pianistul german Wolfgang Sawallisch (n. 1923)

– 2016: A murit cineastul britanic Douglas Slocombe (n. 1913)

– 2016: A murit Sonny James, solist şi compozitor american de country (n. 1928)

– 2017: A murit regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit actorul rus Aleksei Petrenko (n. 1938) – 5 ani

– 2018: A murit actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Nanette Fabray (n. 1920)

– 2018: A murit arhitectul britanic de origine română Șerban Cantacuzino; fondator și președinte al Fundaţiei ”Pro Patrimonio”, dedicată salvării, conservării și restaurării moștenirii arhitecturale și culturale; fiul arhitectului George Matei Cantacuzino (n. 1928)

– 2018: A murit Richard Edward Taylor, fizician american de origine canadiană; Premiul Nobel pentru fizică pe 1990, împreună cu Henry Way Kendall și Jerome Friedman, pentru cercetări esențiale pentru dezvoltarea modelului quarkurilor din fizica particulelor (n. 1929)

– 2021: A murit Lawrence Monsanto Ferlinghetti, important poet, librar şi editor american, reprezentant de marcă al „Beat Generation”, una dintre cele mai inovatoare mişcări literare şi culturale din secolul al XX-lea; fondator al librăriei „City Lights” din San Francisco și al editurii cu același nume (n. 1919) – 1 an

Calendarul zilei – 21 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 21 februarie 2022, 05:36 / actualizat: 21 februarie 2022, 8:45

S-a întâmplat într-o zi de 21 februarie

* Cu 409 ani în urmă (1613) Mihail Romanov, fiul patriarhului Moscovei, a fost ales ţar al Rusiei (1613-1645) şi a întemeiat dinastia Romanov, care a domnit în Rusia până la Revoluţia din februarie 1917, când ultimul ţar, Nicolae (1894-1917), a fost detronat şi executat de bolşevici împreună cu familia (21.II/3.III)

* Cu 174 de ani în urmă (1848) apărea „Manifestul Partidului Comunist”, program al mişcării comuniste, elaborat de Karl Marx şi Friedrich Engels, fiind publicat la Londra de un grup de socialiști revoluționari născuți în Germania, cunoscut sub numele de Liga Comuniștilor

* Se împlinesc 115 ani (1907) de când a intrat în vigoare Legea pentru organizarea Marinei comerciale (21.II/6.III)

* În urmă cu 106 ani (1916), la Verdun, în Franţa, a început cea mai distrugătoare bătălie din timpul Primului Război Mondial, soldată cu aproximativ un milion de victime, care s-a încheiat, în decembrie 1916, prin respingerea definitivă de către armata franceză a atacurilor germane. Deși s-a încheiat, oficial, cu o victorie franceză, Bătălia de la Verdun n-a adus părții învingătoare niciun avantaj strategic important

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când omul de ştiinţă american, Edwin H. Land (1909 – 1991), și-a prezentat la Optical Society of America, din New York, invenția sa, Polaroid Land Camera, primul aparat de fotografiat la minut

* În urmă cu 74 de ani (1948), în perioada 21 – 23 februarie, Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat şi de constituire a partidului unic (Partidul Muncitoresc Român) desăvârşea evoluţia către instaurarea regimului monopartid, de tip totalitar, în România. Secretar general al CC al PMR a fost ales Gh. Gheorghiu-Dej

* Acum 61 de ani (1961) avea loc fondarea Agenţiei de Presă Novosti (APN), agenţia principală de informaţii şi de presă a instituţiilor sovietice. APN a rezultat din transformarea Sovinfoburo (Biroul Sovietic de Informaţii), creat în iunie 1941. Printr-un decret al preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov, din 27.VII.1990, APN a fost transformată în Novosti Information Agency/Agenţia de Informaţii Novosti (IAN). În septembrie 1991, aceasta, împreună cu RIA (Russian Information Agency/Agenţia Rusă de Informaţii) au format RIA Novosti (Russian Information Agency Novosti/ Agenţia Rusă de Informaţii Novosti). La data de 9 decembrie 2013, printr-un decret al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a fost înfiinţată agenţia „Rossia Segodnia” („Rusia astăzi”), prin reorganizarea vechii agenţii RIA Novosti şi a postului de radio „Vocea Rusiei”

* Acum 48 de ani (1974) a fost adoptată o nouă constituţie a Iugoslaviei. Provinciile autonome Kosovo şi Voivodina au primit drepturi republicane. Iosip Broz Tito a fost ales preşedinte al Iugoslaviei pe viaţă. Această prevedere a fost eliminată în 1990, când statele succesoare ale Iugoslaviei şi-au adoptat propriile constituţii: Constituţia Croaţiei, Constituţia Serbiei şi Constituţia Sloveniei

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de la adoptarea Legii nr. 35/1997 privind funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului din România, menită să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor de eventualele abuzuri venite din partea administraţiei publice, promulgată la 17 martie 1997

Aniversări – Comemorări

– 1805: S-a născut Timotei Cipariu, preot greco-catolic, cărturar umanist de talie europeană şi filolog; considerat unul dintre întemeietorii filologiei româneşti; a jucat un rol de prim-plan în Revoluţia de la 1848 din Transilvania; membru fondator al ASTREI (1861); membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), vicepreşedinte al acestui for (1867-1872) (m. 1887)

– 1841: S-a născut Nicolae Quintescu, critic literar, filolog şi traducător; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for (1884-1885; 1909-1912) (m. 1913)

– 1864: S-a născut Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1915)

– 1865: S-a născut Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (m. 1899)

– 1876: S-a născut Teodor Teodorescu, compozitor de muzică populară şi psaltică, dirijor şi profesor (m. 1920)

– 1881: S-a născut juristul Anibal Teodorescu; contribuţii în domeniul dreptului administrativ; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1971)

– 1887: S-a născut poeta simbolistă şi pictoriţa Claudia Millian-Minulescu; merite în promovarea relaţiilor culturale româno-franceze; soţia poetului Ion Minulescu (m. 1961) – 135 de ani

– 1904: A murit Sava Henţia, pictor realist, grafician, muralist, ilustrator de carte şi profesor; participant la Războiul de independenţă (1877-1878), a pictat, ca un veritabil corespondent de război, numeroase scene de campanie (n. 1848)

– 1914: S-a născut juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1930: A murit Aristide Demetriade, regizor şi actor de teatru şi film; a fost unul dintre pionierii filmului românesc, regizând primele peliculele româneşti, alături de Grigore Brezeanu (n. 1872)

– 1937: S-a născut pictorul Ilie Boca – 85 de ani

– 1945: S-a născut scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (m. 2014)

– 1961: S-a născut alpinistul şi geologul Constantin Lăcătuşu, sportiv de performanţă; preşedinte al Clubului Montan Român; este primul român care a atins, la 17.V.1995, vârful Everest (a făcut parte, împreună cu alţi 14 alpinişti din şapte ţări, din expediţia „Himalayan Experience 8000/1995 Everest International Expedition”); în 8 ani şi 166 zile a urcat pe cele mai înalte vârfuri ale celor şapte continente

– 1969: A murit Vasile Lăzărescu, primul mitropolit al Banatului (1947-1961); mărturisitor în vremuri de prigoană (n. 1894)

– 1991: A murit psihologul Vasile Pavelcu; contribuţii în domenii precum: problema personalităţii şi afectivităţii, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară ş.a.; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1900, la Costuleni/jud. Lăpuşna, azi în R. Moldova)

– 1995: A murit Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (n. 1959)

– 1999: A murit dirijorul Liviu Cavassi (n. 1921)

– 2011: A murit Constantin Antip general de brigadă, jurnalist și istoric al presei române (n. 1925)

– 2015: A murit istoricul Camil Bujor Mureşanu; în cercetările sale a abordat o problematică diversă, de la istoria medievală a României la istoria modernă universală; membru titular al Academiei Române din 2000 (n. 1927)

– 2016: A murit compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (n. 1927)

– 2017: A murit artistul plastic Nicolae Hilohi (n. 1930) – 5 ani

– 2018: A murit Boris Crăciun, prozator, reporter, dramaturg, editor, autor de literatură şcolară; realizator de emisiuni şi şef de secţie la Radio Iaşi, unde a lucrat timp de trei decenii; a fondat, la 1 ianuarie 1993, Editura „Porţile Orientului” Iași (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor agriculturii din UE

-Bruxelles: Reuniunea UE-Marea Britanie a Comitetului mixt de la Bruxelles, la care participă

ministrul de Justiție și Lord Cancelar în Cabinetul May, Liz Truss și comisarul UE responsabil cu negocierile Brexit, Maroš Šefčovič, împreună cu reprezentanţii statelor membre.

– Moscova: Vizita ministrului sirian de externe Faisal Mekdad

– Le Bourget, Franța: Reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili cu transporturile (21 – 22 feb.)

-Madrid: Ministrul spaniol al energiei, Teresa Ribera, va susține un discurs la forumul Nueva Economia

-Dakar: Președintele german Frank-Walter Steinmeier poartă discuții cu președintele Republicii Senegal, Macky Sall

-Dakar, Senegal: Vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan (21- 22 feb.)

– Moscova: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov se întâlnește cu omologul său sirian Faisal Mekdad

-Moscova: Ministrul de externe  Serghei Lavrov participă la forumul Valdai

-Franța: Inceperea reducerii protocolului de sănătate în școli

-Australia îşi va redeschide frontierele pentru turiştii complet vaccinaţi începând de astăzi, 21 februarie

– New York: Lansarea online a rețelei de socializare Truth Social, lansată de fostul președinte Donald Trump

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Turneul ATP, Dubai Duty Free Tenis Championships (21 – 26 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Limbilor Materne”, marcată, sub egida UNESCO, începând din anul 2000, pentru a proteja şi revigora bogata diversitate culturală prin promovarea limbilor străine ca formă de comunicare, interacţiune şi înţelegere între popoare; la origine a fost Ziua Mişcării pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începând din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de poliţie, deoarece au militat pentru recunoaşterea limbii bengali în Pakistan, care cuprindea pe atunci şi teritoriul de astăzi al statului Bangladesh

– „Ziua Internațională a Ghidului de Turism” sărbătorită, din 1990, la inițiativa WFTGA (Federația Mondială a Asociațiilor de Ghizi de Turism), cu vizite ghidate gratuite oferite de către ghizii autorizați, în mai multe locuri din întreaga lume

– În SUA este sărbătorită (anual, în a treia zi de luni din februarie) „Ziua Preşedintelui” (President’s Day); iniţial a fost marcată la 22 februarie, în onoarea lui George Washington (n. 22.II.1732), primul preşedinte al SUA; din 1971 această zi este un omagiu adus tuturor preşedinţilor americani

– 1677: A murit Baruch (latinizat Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (n. 1632) – 345 de ani

– 1791: S-a născut Karl Czerny, compozitor, pedagog şi pianist austriac (m. 1857)

– 1801: S-a născut John Henry Newman, teolog britanic convertit de la anglicanism la catolicism, cardinal al Bisericii Catolice şi poet; a fost canonizat la 13.X.2019 în cadrul unei ceremonii oficiate de Papa Francisc; este pomenit la 9 octombrie în Biserica Romano Catolică, la 11 august în Biserica Anglicană și la 21 februarie în Biserica Episcopală din Statele Unite (m. 1890)

– 1836: S-a născut compozitorul francez Léo Delibes (m. 1891)

– 1844: S-a născut organistul şi compozitorul francez Charles-Marie Widor (m. 1937)

– 1852, 21.II/4.III: A murit prozatorul şi dramaturgul rus Nikolai Vasilievici Gogol (n. 1809) – 170 de ani

– 1866: S-a născut medicul şi bacteriologul german August von Wassermann; cercetări în domeniul microbiologiei; cunoscut pentru descoperirea, în 1906, a reacţiei ce-i poartă numele (serodiagnosticul sifilisului) (m. 1925)

– 1885: S-a născut Sacha Guitry, actor şi regizor de teatru şi de film francez de origine rusă (m. 1957)

– 1893: S-a născut chitaristul spaniol Andrés Segovia (m. 1987)

– 1895: S-a născut Sacha Guitry, actor şi regizor de teatru şi de film francez de origine rusă (m. 1957)

– 1903: S-a născut scriitorul francez Raymond Queneau; este cunoscut mai ales ca fiind autor al romanului „Zazie dans le métro” şi drept cofondator al Oulipo, un grup de autori care îi include pe Italo Calvino, Georges Perec şi Harry Mathews (m. 1976)

– 1903: S-a născut Anaïs Nin, scriitoare americană de origine franceză (m. 1977)

– 1907: S-a născut Wystan Hugh Auden, poet şi dramaturg englez, considerat printre cei mai importanţi şi influenţi scriitori ai secolului al XX-lea (m. 1973) – 115 ani

– 1912: A murit Émile Lemoine, inginer şi matematician francez (n. 1840) – 110 ani

– 1921: S-a născut filosoful american John Rawls (m. 2002)

– 1924: S-a născut Robert Mugabe, fost preşedinte al Republicii Zimbabwe din 1987 până în anul 2017; fost prim-ministru al statului între anii 1980 – 1987 (m. 2019)

– 1926: A murit Heike Kamerlingh Onnes, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1913 (n. 1853)

– 1929: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul mexican Roberto Gómez Bolaños; unul dintre cei mai iubiţi actori de comedie latino-americani, cunoscut drept „Chespirito” (un joc de cuvinte care înseamnă „Micul Shakespeare”) (m. 2014)

– 1933: S-a născut cântăreaţa, pianista şi compozitoarea afro-americană Nina Simone (numele real: Eunice Waymon), numită şi „regina muzicii soul” (m. 2003)

– 1934: S-a născut actriţa de film americană Eddi Rue McClanahan (una dintre vedetele serialului TV „The Golden Girls”) (m. 2010)

– 1937: S-a născut regele Harald al V-lea al Norvegiei (încoronat la 21.I.1991) – 85 de ani

– 1938: A murit astronomul american George Ellery Hale; unul dintre fondatorii astronomiei solare moderne; a inventat (1891) spectroheliograful şi a construit (1897) primul telescop-turn din lume; a descoperit existenţa câmpului magnetic al Soarelui (1908) şi a emis o teorie cu privire la originea petelor solare (n. 1868)

– 1941: A murit Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1923, împreună cu scoţianul John Macleod (n. 1891). NOTĂ: De fapt, descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869-19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– 1946: S-a născut actorul britanic de teatru şi film Alan Rickman (m. 2016)

– 1961: S-a născut Abhijit Banerjee, economist și profesor american de origine indiană; Premiul Nobel pentru economie pe 2019, împreună cu economiștii Esther Duflo și Michael Kremer, „pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale”

– 1972: A murit Georgi Adamovici, poet şi critic literar rus (n. 1892) – 50 de ani

– 1984: A murit scriitorul rus Mihail Şolohov; Premiul Nobel pentru literatură pe 1965 (n. 1905)

– 2013: A murit Magic Slim (numele real: Morris Holt), chitarist şi cântăreţ american de blues (n. 1937)

– 2013: A murit cineastul rus Aleksei Gherman, considerat de către critici „gurul cinematografului rus (din perioada sovietică), o legendă vie, cel mai important cineast rus după Tarkovski sau chiar mai important decât acesta şi mai interesant” (n. 1938)

– 2015: A murit muzicianul american de jazz Clark Terry, un maestru al trompetei recompensat cu Grammy; unul dintre muzicienii cu cele mai multe discuri înregistrate din istoria muzicii jazz (n. 1920)

– 2015: A murit actorul şi regizorul italian Luca Ronconi, considerat unul din inovatorii teatrului contemporan atât italian cât şi european (n. 1933)

– 2017: A murit economistul, matematicianul și profesorul american Kenneth Joseph Arrow, considerat unul dintre fondatorii economiei neoclasice postbelice; pionier în dezvoltarea economiei asigurărilor, economiei informației și economiei de comunicare; cunoscut pentru contribuțiile sale la economia bunăstării, economia organizațională, microeconomia, la teoria echilibrului economic general, la teoria alegerii sociale, la teoria creşterii economice endogene, la teoria democrației politice; Premiului Nobel pentru economie pe 1972, împreună cu britanicul John Hicks (n. 1921) – 5 ani

– 2017: A murit compozitorul și dirijorul polonez american Stanisław Skrowaczewski (n. 1923) – 5 ani

– 2018: A murit Billy Graham (nume complet: William Franklin Graham Jr.), influent predicator evanghelist american, de orientare neoprotestantă, supranumit „Pastorul Americii”; pionier al „tele-evanghelismului” (n. 1918)

– 2019: A murit regizorul și coregraful american Stanley Donen; a semnat regia unor musicaluri legendare, precum „Singin’in the Rain” (1952), „Seven Brides for Seven Brothers” (1954), „Funny Face” (1957) (n. 1924)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul, instrumentistul și actorul american Peter Tork (nume complet: Peter Halsten Thorkelson); basistul trupei pop americane „The Monkees” din anii ’60 şi ’70 ai secolului trecut (n. 1942)

Calendarul zilei – 20 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 20 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 20 februarie 2022, 10:24

S-a întâmplat într-o zi de 20 februarie

* Acum 289 de ani (1733), prin osteneala dascălului Petcu Şoanul, de la Braşov, apărea un „Calendar românesc pe 100 de ani”, tradus din limba slavonă, prin intermediar rusesc

* Cu 206 ani în urmă (1816), la Roma, avea loc premiera operei „Bărbierul din Sevilla”, de Gioacchino Rossini (pe libretul lui C. Sterbini, după piesa omonimă a scriitorului francez Charles de Beaumarchais)

* În urmă cu 184 de ani (1838) avea loc prima reprezentaţie de operă în limba română, cu „Norma” de Vincenzo Bellini, susţinută de elevii Conservatorului Filarmonic-Dramatic din Iaşi

* Acum 173 de ani (1849), Franz Joseph I de Habsburg, împăratul Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), promulga o Constituţie (numită „Constituţia din 4 martie”), prin care se recunoştea autonomia limitată a Transilvaniei (20.II/4.III)

* Cu 142 de ani în urmă (1880) au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Franța, la nivel de legație, după recunoașterea de către Franța a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), Mihail Kogălniceanu, fost prim-ministru şi ministru al afacerilor externe, fiind primul ministru plenipotenţiar al României la Paris. La 29 noiembrie 1938, legația României la Paris a fost ridicată la rang de ambasadă

* Acum 142 de ani (1880), după recunoașterea de către Germania a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Germania, prin ridicarea agenţiei diplomatice de la Berlin (înființată în 1872) la rang de legaţie. Legaţia germană din Bucureşti a fost deschisă la 1 martie 1880. Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Federală Germania au fost stabilite la rang de ambasadă la 31 ianuarie 1967

* Tot acum 142 de ani, la 20 februarie 1880, după recunoașterea de către Marea Britanie a independenţei de stat a României (vezi 8/20.II.1880), au fost stabilite relațiile diplomatice între România și Marea Britanie, la nivel de legaţie. La 15 februarie 1941 ele au fost întrerupte, restabilite apoi la 15 februarie 1946 la nivel de reprezentanţă, ele au fost ridicate la nivel de legaţie la 15 februarie 1947, iar de la 1 decembrie 1963 au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 104 ani în urmă (1918) era semnată la Buftea, de către Constantin Argetoianu, prelungirea armistițiului de la Focșani (decembrie 1917) în condiții înrobitoare pentru România, așa numitele „preliminarii de la Buftea”, care au fost aproape identice cu viitorul Tratat. Într-o atmosferă sumbră, generalul Averescu și-a prezentat demisia și Alexandru Marghiloman (un filogerman) a fost numit prim-ministru pe 5 martie. „Rezerva regală”, așa cum fusese numit Marghiloman, și-a alcătuit un guvern, având ingrata sarcină de a continua tratativele. La 24 aprilie 1918, ca urmare a prăbușirii frontului estic din cauza bolșevicilor ruși, a fost semnat Tratatul de la București (un dictat, în fapt), prin care România făcea importante concesii Puterilor Centrale, dar i se recunoștea unirea cu Basarabia, proclamată la Chișinău, la 27 martie. Se ceda Austro-Ungariei o mare parte din lanțul carpatic (5600 de kilometri pătrați și 72.500 de locuitori), cu importante bogății ale solului și subsolului și de mare însemnătate strategică. Bulgaria primea Cadrilaterul și o fâșie din sudul județului Constanța, iar restul Dobrogei trecea sub suveranitate exercitată în comun de români, germani, austro-ungari și bulgari, lăsându-se României o cale de acces spre portul Constanța. România trebuia să plătească o mare sumă de bani inamicilor și pierdea dreptul de a solicita despăgubiri ca urmare a distrugerii teritoriului său (20.II/5.III)

* În urmă cu 96 de ani (1926) apărea, la Bucureşti, săptămânalul (publicat ulterior o dată pe lună), „Viaţa literară” (până în aprilie 1938, cu întreruperi), avându-l ca director pe George Murnu

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de când apărea (până la 6.I.1934), la Bucureşti, „România literară. Gazetă săptămânală de critică şi informaţie literară, artistică şi culturală”, sub direcţia lui Liviu Rebreanu

* Acum 84 de ani (1938) avea loc debutul Mariei Tănase (1913 – 1963), la postul Radio Bucureşti, cea care avea să devină simbolul cântecului popular românesc

* În urmă cu 84 de ani (1938) era decretată o nouă Constituţie (promulgată la 27 februarie în acelaşi an), care legifera instaurarea dictaturii personale a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi sfârşitul regimului parlamentar în România. Constituţia (Constituţiunea din 1938) a fost elaborată de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbelice. Prin Înaltul Decret Regal nr. 900 din 20 februarie 1938, publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 42 din 20 februarie 1938, Regele Carol al II-lea decreta noua Constituţie a României, hotărând supunerea ei Naţiunii Române spre „buna ştiinţa şi învoire”

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de când avea loc lansarea, în cadrul programului Mercury–Atlas 6 al NASA, a capsulei cosmice „Friendship VII”, care îl avea la bord pe astronautul John Glenn, primul american care a efectuat un zbor pe orbita Terrei

* Tot 60 de ani sunt marcați de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Regatul Maroc, la nivel de ambasadă. România şi-a deschis ambasada la Rabat la 20 august 1962 şi a numit un ambasador rezident în 1969. Marocul şi-a deschis ambasada la Bucureşti la 30 iunie 1971 şi a numit un ambasador rezident în mai 1973

* Acum 31 de ani (1991) era inaugurat oficial, la Praga, Secretariatul Permanent al CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din decembrie 1994, OSCE – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa). În prezent, sub îndrumarea Secretarului General al OSCE, secretariatul oferă sprijin operațional organizației. Cu sediul la Viena, include și Centrul de Documentare OSCE din Praga

* Cu 16 ani în urmă (2006) avea loc inaugurarea, cu ocazia celei de-a 13-a misiuni antarctice româneşti – Low Racoviţă, a primei staţii românești din Antarctica. Misiunea a avut un echipaj de 3 persoane si a avut drept obiectiv cercetarea comportamentului organismului uman în condiţii de frig, precum şi cercetarea faunei arctice. Misiunea a început la data de 31 decembrie 2005 şi s-a încheiat în 20 martie 2006

* Acum 11 ani (2011), în mai multe orașe din Maroc, a avut loc „Mișcarea din 20 februarie”, când mii de protestari, preponderent muncitori și studenți, inspirându-se din mișcările similare ale Primăverii Arabe, din Egipt si Tunisia, au protestat, la Rabat, Casablanca, Tanger și Marrakech, pentru a cere o nouă Constituţie, care să limiteze puterea regelui şi dreptate socială. Protestele au continut și în 2012, însă, spre deosebire de Tunisia și Egipt, care au reușit să înlăture regimurile dictatoriale de care erau conduse, în Maroc lucrurile nu au stat la fel, regele Mohammed oferind reforma constituțională care a limitat considerabil puterile sale absolute

* În urmă cu 9 ani (2013) specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat o nouă descoperire făcută de oamenii de ştiinţă implicaţi în misiunea Kepler: cea mai mică planetă observată vreodată. Respectivul corp ceresc orbitează o stea asemănătoare cu Soarele, doar că ceva mai rece şi mai mică. Planeta se află în constelaţia Lyra, la aproximativ 210 ani lumină de Pământ şi se află în vecinătatea a alte două planete. Numită Kepler-37b, planeta a fost descoperită în sistemul Kepler-37 şi este puţin mai mare decât Luna, măsurând o treime din dimensiunile Terrei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Dezrobirii Romilor”; stabilită prin Legea 28 din 11 martie 2011 privind comemorarea dezrobirii romilor din România. La 20 februarie 1856 a fost promulgată de domnitorul Barbu Ştirbei „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” – legea prin care ţiganii au devenit oameni liberi, cu drepturi şi îndatoriri egale cu ale celorlaţi cetăţeni din România; la acea dată au fost eliberaţi din sclavie ultima categorie de robi ce aparţineau proprietarilor particulari, procesul dezrobirii fiind început în anul 1837 de Mihail Kogălniceanu – 165 de ani. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” iar pe 16 iunie „Ziua Limbii Romani” instituită, în 2019, pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice

– 1882: A murit „Moş” Ion Roată, deputat pontaş (clăcaş) în Adunarea ad-hoc a Moldovei (1857); exponent al ţărănimii în lupta pentru Unirea Principatelor (n. 1806) – 140 de ani

– 1901: S-a născut Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (m. 1961, în închisoarea de la Dej)

– 1911: A murit Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (n. 1836)

– 1923: S-a născut Nicolae Munteanu, cronicar, ziarist şi reporter sportiv timp de peste 70 de ani; a lucrat la Radio Europa Liberă din 1967 până în 1995 (m. 2016)

– 1924: S-a născut Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1993)

– 1924: S-a născut Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (m. 1994)

– 1927: S-a născut Mircea (Augustin) Maliţa, scriitor, eseist, matematician, diplomat și profesor; autor de studii de prognoză socială, de istoria civilizaţiilor şi a diplomaţiei; a fost preşedintele fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, patronul spiritual al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”, membru fondator al Centrului European de Cultură din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2018) – 95 de ani

– 1927: A murit Constantin Mille, ziarist, scriitor, avocat şi militant socialist; considerat părintele ziaristicii române moderne; proprietar şi director al ziarului „Adevărul” (1895-1916; 1919-1920); director-fondator al ziarelor „Dimineaţa” (1904-1916; 1919-1920) şi „Lupta” (1921-1927); împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891); a participat la organizarea mişcării socialiste româneşti, pe care a reprezentat-o la două congrese ale Internaţionalei a II-a (Bruxelles, 1891; Zűrich, 1893) (n. 1861/1862) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Emilian Popescu, teolog și istoric; cercetător principal la Institutul de Arheologie al Academiei (1956-1978), profesor titular la catedra de Bizantinologie de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (de la 1 februarie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 2006 (m. 2020)

– 1929: S-a născut Leonida Gherasim medic, specialist în cardiologie și profesor; contribuții esențiale în patologia arterelor coronariene, insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială, metodele de explorare neinvazive, terapia modernă a bolilor cardiovasculare și în dezvoltarea învăţământului medical superior; a fost director al Clinicii de Medicină Internă cu profil de Cardiologie de la Spitalul Municipal din Bucureşti, în prezent Spitalul Universitar de Urgenţă; membru de onoare al Academiei Române din 2001

– 1930: S-a născut filosoful şi profesorul Alexandru Boboc; studii de istoria filosofiei moderne şi contemporane, filosofia valorilor şi a culturii, semiotica şi filosofia limbajului; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1932: S-a născut avocata Paula Iacob (m. 2015) – 90 de ani

– 1935: S-a născut regizorul de film David Reu; deşi a regizat şi câteva filme de lung metraj, a realizat îndeosebi filme ştiinţifice, tehnice şi documentare (peste o sută)

– 1937: S-a născut Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 1994) – 85 de ani

– 1938: S-a născut sculptorul şi muzeograful Nicolae Adam (m. 2008)

– 1939: S-a născut violonistul şi profesorul Daniel Podlovschi

– 1944: S-a născut Harry Coradini (nume naştere: Harald Kölbl), muzician german, originar din România, cunoscut mai ales ca solist vocal al trupei „Progresiv TM” (m. 2017)

– 1949: S-a născut Lucia Olaru-Nenati, scriitoare şi publicistă

– 1954: S-a născut interpretul de muzică populară Grigore Leşe

– 1964: S-a născut Marius Leonte, artist vizual, sculptor și desenator; a activat ca artist independent în domeniul artelor vizuale și al scupturii și a jucat un rol important în lumea artistică ca organizator al mai multor simpozioane de artă contemporană; a adus la Timișoara proiectul Instalart, promovând astfel în orașul de pe Bega singurul eveniment major de design (m. 2021)

– 1966: S-a născut George Ciamba, diplomat de carieră în cadrul Ministerului Afacerilor Externe; din noiembrie 2018 până în noiembrie 2019 a fost ministru pentru Afaceri Europene în Guvernul României; în 2020 a fost numit ambasador al României la Atena, unde şi-a prezentat scrisorile de acreditare la data de 6 februarie (m. 2021)

– 1969: S-a născut sculptorul Giani Iosif Amarandei, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2020)

– 1969: A murit medicul Mihai Ciucă, bacteriolog, imunolog şi epidemiolog; unul dintre colaboratorii de bază ai dr. Ioan Cantacuzino; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1883)

– 1971: S-a născut cântăreţul şi prezentatorul TV Virgil Ianţu

– 1975: A murit criticul literar Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (n. 1940)

– 1983: A murit compozitorul şi dirijorul Ion Totan (n. 1912)

– 1987: A murit inginerul constructor Constantin Avram; considerat creatorul şcolii româneşti de cercetare în domeniul betonului; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1911) – 35 de ani

– 1996: A murit compozitorul Gheorghe Dumitrescu (n. 1914)

– 2002, 20/21: A murit Ion Ţugui, poet, romancier, eseist, muzician, ufolog, parapsiholog şi publicist (n. 1933) – 20 de ani

– 2009: A murit Costin Cazaban, compozitor, muzicolog şi profesor, stabilit în Franţa din 1983 (n. 1946)

– 2012: A murit pictorul şi profesorul Vasile Grigore; a donat statului român întreaga sa colecţie de artă (lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară, însumând peste 500 de obiecte), în anul 2004 fiind deschis, în Bucureşti (în zona Piaţa Rosetti), Muzeul de Artă ce-i poartă numele (n. 1935) – 10 ani

– 2012: A murit antrenorul de natație Alexander Schmaltzer, unul dintre pionierii natației moderne din România; comentator TV pentru înot, polo și sărituri; în 1982 s-a stabilit în Germania (n. 1937) – 10 ani

– 2019: A murit Kemal Haşim Karpat, istoric, politolog, sociolog și profesor turc de origine română; specializat în istoria Imperiului Otoman; stabilit din 1942 în Turcia și din 1950 în SUA (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Dakar: Vizita președintelui german, Frank-Walter Steinmeier, în Senegal (20 – 23 feb.)

– Dakar: Manifestație împotriva homosexualității la apelul organizației conservatoare Jamra

– Beijing: Ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing 2022

– Emirate Arabe Unite: Ciclism – Turul EAU (20 – 26 feb.)

– Cleveland: Meciul anual de baschet NBA All Star

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Justiţiei Sociale”, marcată din 2009, la iniţiativa Adunării Generale a ONU din 26 noiembrie 2007. Termenul de justiţie socială, inventat de către Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiţia într-o societate în relaţie cu clasele sociale existente în ea. Pentru adepţii justiţiei sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea şi respectarea drepturilor cetăţenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceştia

– 1761: S-a născut Ludwig Abeille, pianist și compozitor german (m. 1838)

– 1802: S-a născut Charles-Auguste de Bériot, violonist şi compozitor belgian (m. 1870) – 220 de ani

– 1844: S-a născut fizicianul şi matematicianul austriac Ludwig Eduard Boltzmann; faimos pentru inventarea mecanicii statistice, ca metodă generală de studiere a gazelor (m. 1906)

– 1858: S-a născut medicul american Howard Kelly; în paralel cu activitatea clinică şi cea de conducător al unor aşezăminte spitaliceşti, a desfăşurat şi o intensă muncă de cercetare, fiind considerat drept pionier în tratamentul cu radiu al cancerului; membru corespondent străin al Academiei Române din 1921 (m. 1943)

– 1871: A murit pictorul canadian de origine irlandeză Paul Kane (n. 1810)

– 1882: S-a născut filosoful şi profesorul german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste germane şi întemeietor al „ontologiei critice”; adept al fenomenologiei lui Husserl (m. 1950) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Georges Bernanos, romancier, eseist şi dramaturg francez (m. 1948)

– 1901: S-a născut (în Estonia) Louis Isadore Kahn, unul dintre cei mai importanți arhitecți americani din secolul al XX-lea, cunoscut pentru combinarea modernismului cu greutatea și demnitatea monumentelor antice (m. 1974)

– 1907: A murit chimistul francez Ferdinand Frederick Henri Moissan; a descoperit fluorul la data de 26 iunie 1886, pentru această descoperire fiind laureat cu Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1906 (n. 1852) – 115 ani

– 1915: A murit Sir Charles Augustus Hartley, inginer britanic; între anii 1856 şi 1907 a fost şef al Comisiei Europene a Dunării, perioadă în care a lucrat la modernizarea portului românesc Sulina (1858-1861); a fost şi autorul unor grandioase planuri pentru porturile Trieste, Odessa şi Constanţa, precum şi pentru amenajarea unor fluvii (Don, Gange ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1907) (n. 1825)

– 1920: A murit Robert Peary, explorator şi navigator american; după mai multe încercări nereuşite, având ca însoţitori un negru şi patru eschimoşi atinge Polul Nord la 6 aprilie 1909; cinci zile înainte de comunicarea izbânzii sale, medicul american Frederik A. Cook anunţase că el a ajuns la Polul Nord încă din aprilie 1908, dar ulterior s-a dovedit a fi un impostor (n. 1856)

– 1925: S-a născut Robert Altman, regizor de film, scenarist şi producător american (m. 2006)

– 1926: S-a născut Richard Matheson, scriitor şi scenarist american (mai ales în genurile fantasy, horror şi science-fiction); considerat „părintele” creaturilor zombi; este primul scriitor care a publicat romane pe teme apocaliptice în America de după război (m. 2013)

– 1926: S-a născut balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (m. 2018)

– 1927: S-a născut Ibrahim Ferrer, cântăreţ cubanez; fost membru al formaţiei „Buena Vista Social Club” (m. 2005) – 95 de ani

– 1927: S-a născut creatorul francez de modă Hubert de Givenchy⁠; unul dintre simbolurile modei haute-couture ale secolului XX (m. 2018) – 85 de ani

– 1927: S-a născut Sir Sidney Poitier, regizor, scenarist, producător, actor, scriitor şi diplomat afro-american; primul actor de culoare câştigător al premiului Oscar (m. 2022) – 95 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul japonez Toshirô Mayuzumi (m. 1997)

– 1937: S-a născut Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (m. 2018) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Christoph Eschenbach, pianist şi dirijor german de origine poloneză

– 1942: S-a născut Claude Miller, regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 2012) – 80 de ani

– 1945: S-a născut George Fitzgerald Smoot, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2006, împreună cu John C. Mather, pentru descoperirea formei de corp negru şi anizotropiei radiaţiei cosmice de fundal

– 1947: S-a născut actorul american de film Peter Strauss – 75 de ani

– 1950: S-a născut scriitorul și jurnalistul francez Jean-Paul Dubois; câștigător al Premiului Goncourt în 2019

– 1953: S-a născut dirijorul italian Riccardo Chailly

– 1961: A murit Percy Grainger, compozitor, aranjor și pianist american de origine australiană (n. 1882)

– 1964: S-a născut actorul american Willie Garson (pe numele real William Garson Paszamant) (m. 2021)

– 1965: A murit zoologul francez René Jeannel; apropiat al lui Emil Racoviţă şi influenţat de acesta, a devenit pasionat de speologie; în 1920 a venit împreună cu Racoviţă la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume; tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Ştiinţe, calitate în care a elaborat primul curs de specialitate din învăţământul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române (1928) (n. 1879)

– 1966: S-a născut Cindy Crawford, fotomodel şi actriţă americană

– 1967: S-a născut Kurt Cobain, solist, chitarist şi compozitor american, membru al formaţiei rock „Nirvana” (m. 1994) – 55 de ani

– 1969: A murit dirijorul elveţian Ernest Ansermet (n. 1883)

– 1972: A murit Maria Goeppert-Mayer, fizician american de origine germană, laureată a Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (n. 1906) – 50 de ani

– 1993: A murit industriaşul italian Ferruccio Lamborghini, fondatorul companiei de automobile care-i poartă numele (n. 1916)

– 1995: A murit Robert Bolt, scenarist şi dramaturg britanic (n. 1924)

– 1996: A murit compozitorul japonez Tōru Takemitsu (n. 1930)

– 2005: A murit Hunter S. Thomson, scriitor şi ziarist american, considerat, pentru stilul său, unul dintre pionierii „noului jurnalism” (gonzo journalism) (n. 1937)

– 2019: A murit regizorul de film, scenaristul și producătorul elveţian Claude Goretta (n. 1929)

– 2019: A murit Boris Vieru, jurnalist şi om politic din R. Moldova; a militat pentru promovarea cauzei românești în Basarabia (n. 1957)

Calendarul zilei – 19 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 19 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 19 februarie 2022, 10:01

S-a întâmplat într-o zi de 19 februarie

* Acum 156 de ani (1866) apărea lucrarea geneticianului austriac Gregor Mendel (1822-1884) „Cercetări asupra plantelor hibride”, în care erau formulate legile fundamentale ale eredităţii (legile lui Mendel)

* Cu 144 de ani în urmă (1878), prin semnarea Tratatului de pace ruso-turc de la San Stefano, s-a încheiat războiul ruso-româno-turc (1877-1878). România, Serbia şi Muntenegru nu au fost admise la negocierea şi semnarea Tratatului (motivul invocat fiind acela că independenţa proclamată de acestea nu fusese recunoscută de Marile Puteri şi că ţările respective nu puteau constitui subiectul unui act internaţional). Prin acest act, Poarta recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, şi autonomia Bulgariei. Totodată, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor erau cedate de Imperiul Otoman Rusiei, care-şi rezerva dreptul de a le schimba „cu partea Basarabiei detaşată la 1856”. La 1/13 iunie-1/13 iulie 1878, a fost convocat Congresul internaţional de la Berlin, cu scopul revizuirii Tratatului de la San Stefano, cu participarea reprezentanţilor celor şapte Mari Puteri. Încă o dată, România nu a fost admisă, din acelaşi motiv ca şi la San Stefano, însă Congresul i-a recunoscut independenţa şi drepturile ei asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării încorporării sudului Basarabiei la Rusia (19.II/3.III)

* Acum 144 de ani, la data de 19 februarie 1878, Thomas Edison (1847 – 1931) înregistra, cu patentul numărul 200521, o invenţie revoluţionară pentru vremea aceea, fonograful, primul aparat folosit pentru înregistrarea şi reproducerea mecanică a sunetelor. Aparatul avea două diafragme cu ac, unul pentru înregistrare şi celălalt pentru redare. Lui Edison i-a venit această idee în timp ce lucra la o modalitate de a înregistra comunicarea telefonică, în laboratorul său din Menlo Park, New Jersey. Printre alte invenţii ale lui Thomas Edison se numără: becul cu incandescenţă (1879), prima centrală electrică care alimentează clădirile unui oraş (New York, 1882), kinetoscopul, primul aparat care putea reda imagini în mişcare, cu o frecvenţă de 45 de imagini pe secundă (1894), prototipul de cinematograf sonor, combinând cinematograful propriu-zis cu fonograful (1912)

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când un număr important de adepţi ai fostului Partid Ţărănesc s-au desprins din Partidul Naţional-Ţărănesc înfiinţând Partidul Ţărănesc, sub conducerea dr. Nicolae Lupu, care a participat la guvernările liberale din anii 1927-1928. După o perioadă de căutări a revenit în sânul PNŢ, la data de 11.III.1934

* Acum 89 de ani (1933) echipajul român de bob de două persoane (Alexandru Papană – Dumitru Hubert) a cucerit medalia de aur la Campionatul de bob de la Schreiberhau, în Germania (astăzi Szklarska Poręba, în Polonia)

* Cu 58 de ani în urmă (1964) România a fost desemnată, împreună cu alte state, să facă parte din Comisia specială a ONU, însărcinată cu elaborarea principiilor de drept internaţional referitoare la relaţiile prieteneşti de cooperare între state

* În urmă cu 36 de ani (1986) Uniunea Sovietică a plasat pe orbită primul element al staţiei orbitale „Mir”. Aceasta a fost „locuită”, de-a lungul timpului, de astronauţi de diferite naţionalităţi şi a funcţionat ca un adevărat laborator spaţial. Misiunea sa s-a încheiat după 15 ani de orbitare în jurul Pământului, la 23.III.2001, când s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud

* În urmă cu 32 de ani (1990) a fost înfiinţată Uniunea Teatrală din România (UNITER). Preşedinte, de la fondare, este actorul Ion Caramitru. Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a acordat personalitate juridică Uniunii prin sentinţa nr. 1010 din 29 martie 1990

* Se împlinesc 30 de ani (1992) de la intrarea în vigoare a Acordului privind reconcilierea, neagresiunea şi cooperarea dintre Nordul şi Sudul Peninsulei Coreea (semnat la 13.XII.1991, la Seul, de către premierii R.P.D. Coreene şi R. Coreea). A fost semnată, totodată, şi o Declaraţie privind crearea unei zone denuclearizate în Peninsula Coreea

* Se împlinesc 15 ani (2007) de când începea să emită, prin satelit, postul Radio România Muzical

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Brâncuşi” – sărbătoare naţională; la această dată, în anul 1876, în localitatea Hobiţa, s-a născut Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii. Ziua naşterii sale este sărbătorită în toată lumea şi înscrisă în calendarul cultural universal. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile

– 1854: S-a născut Emil Sigerus, etnograf, muzeograf şi publicist sas din Transilvania (m. 1947)

– 1864: S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor; fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea” (1892-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1940 (m. 1951)

– 1876, 19.II/2.III: S-a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, personalitate marcantă a artei secolului XX; în 1904 se stabileşte la Paris; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1957, la Paris)

– 1887: S-a născut fizicianul Traian Gheorghiu; lucrări de fotoelectricitate, spectroscopie şi studii asupra semiconductorilor; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1968) – 135 de ani

– 1894: S-a născut Sabin Manuilă, medic, demograf, statistician, editor şi publicist stabilit în SUA (1948); înainte de a emigra, a deţinut o serie de funcţii de conducere, printre care cea de director al Institutului Central de Statistică, în cadrul căruia a înfiinţat un serviciu de demografie; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1964, la New York)

– 1908: S-a născut Ana Cartianu, traducătoare şi eseistă; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (m. 2001)

– 1911: S-a născut inginerul Constantin Avram, membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1987)

– 1927: S-a născut Anghel Emilian Ursu, compozitor, dirijor, ofiţer şi profesor – 95 de ani

– 1936: S-a născut Marin Sorescu, poet, prozator, dramaturg, publicist, eseist și pictor; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 1996). NOTĂ: Deşi în acte data naşterii este 19 februarie, soţia poetului a spus că aceasta ar fi, de fapt, 29.II.1936

– 1939: S-a născut Irina Loghin, una dintre cele mai renumite interprete de muzică populară

– 1940: S-a născut Mircea Radu Iacoban, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; redactor, între anii 1961 şi 1966, la Studioul de Radio Iaşi, apoi la Radio Bucureşti; fost director al Editurii „Junimea”; fost director atât al Teatrului Național (TNI) „Vasile Alecsandri”, cât și al Teatrului pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași

– 1940: S-a născut interpreta de muzică populară Maria Butaciu (m. 2018)

– 1950: S-a născut Liviu Ioan Stoiciu, poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist

– 1951: S-a născut actriţa Maria Ploae

– 1951: A murit H.[enric] Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog (n. 1875)

– 1956: S-a născut Augustin Lucici, pictor și muzeograf (m. 2020)

– 1966: S-a născut ÎPS Iosif Pop (prenumele la naştere: Ilie), Arhiepiscopul ortodox român al Europei Occidentale (din 1998) şi Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale (din 2001); Arhiepiscopia Europei Occidentale și Meridionale a fost ridicată la rangul de mitropolie în data de 5 iulie 2001, iar întronizarea ierarhului în noua slujire a avut loc pe 21 octombrie

– 1968: A murit chimistul Eugen I. Angelescu; fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1896)

– 1969: A murit Joseph Prunner, contrabasist şi pedagog român de origine austriacă (n. 1886)

– 1974: S-a născut Daniel Cristea-Enache, eseist, critic şi istoric literar

– 1982: S-a născut înotătoarea Camelia Alina Potec, multiplă medaliată la campionate mondiale şi europene şi campioana olimpică de la Atena 2004; în decursul celor 20 de ani de activitate sportivă a cucerit peste 200 titluri naţionale şi a realizat multiple recorduri; vicepreședinte al Comitetului executiv al Comitetului Olimpic și Sportiv Român; preşedinte al Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern (din 2013) – 40 de ani

– 1996: A murit I.[on] C.[onstantin] Chiţimia, istoric literar şi folclorist (n. 1908)

– 2008: A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (n. 1928)

– 2012: A murit compozitorul Dan Iagnov (născut Dan Ion Marcu); considerat unul dintre cei mai romantici compozitori de muzică pop ai anilor 1980-2012 (n. 1935) – 10 ani

– 2018: A murit compozitorul, pianistul, dirijorul și regizorul muzical de radio, televiziune, teatru şi film Paul Urmuzescu; a fost redactor, maestru de sunet şi ilustrator muzical la Radiodifuziunea Română (1947-1965), redactor muzical (1965-1969), redactor-şef de secţie şi realizator la Televiziunea Română (1969-1979); a semnat sute de partituri în cele mai diverse genuri, de la muzică de teatru şi de film, la creaţii camerale, simfonice, vocal-simfonice, operă, muzicaluri, muzică electronică şi şlagăre (n. 1928)

– 2018: A murit Angela Marinescu, realizatoare de emisiuni folclorice la Radio România (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1473: S-a născut Nicolaus Copernic (numele latinizat al lui Mikolaj Kopernik), astronom polonez; a elaborat şi a fundamentat ştiinţific concepţia heliocentrică (care o infirma pe cea geocentrică a lui Ptolemeu), adoptată unanim abia în secolul al XVII-lea (m. 1543)

– 1519: S-a născut Froben Christoph von Zimmern, autor german (m. 1566)

– 1526: S-a născut Carolus Clusius (Charles de L’Ecluse), botanist flamand, creatorul primelor grădini botanice din Europa şi fondatorul horticulturii (m. 1609)

– 1605: A murit compozitorul italian Orazio Vecchi (n. 1550)

– 1660: S-a născut Friedrich Hoffmann, fizician şi chimist german (m. 1742)

– 1743: S-a născut Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor italian (m. 1805)

– 1754: S-a născut Vincenzo Monti, poet, dramaturg şi traducător italian (m. 1828)

– 1799: S-a născut Ferdinand Reich, chimist german care, în 1863, împreună cu Hieronymous Theodor Richter, a descoperit elementul chimic indiu (m. 1882)

– 1804: S-a născut, în Cehia, medicul, patologul şi filosoful austriac Carl von Rokitansky (m. 1878)

– 1811: S-a născut Jules Sandeau, romancier şi autor dramatic francez (m. 1883)

– 1812: S-a născut Zygmunt Krasiński, poet romantic şi dramaturg polonez; alături de Mickiewicz şi Slowacki, unul dintre „cei trei barzi” ai literaturii poloneze, cum îi numeau contemporanii (m. 1859) – 210 ani

– 1837: A murit Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (n. 1813) – 185 de ani

– 1841: S-a născut Felipe Pedrell, compozitor, folclorist şi muzicolog spaniol (m. 1922)

– 1843: S-a născut (la Madrid) soprana de origine italiană Adelina Patti; considerată una din cele mai mari cântăreaţe de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (m. 1919)

– 1859: S-a născut Svante August Arrhenius, fizician, chimist şi astronom suedez; a elaborat teoria disociaţiei electrolitice (1887); cercetări în domeniul astronomiei, astrofizicii şi biologiei (studii privind aplicaţiile chimiei fizice în seroterapie); Premiul Nobel pentru chimie pe 1903; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1927)

– 1878: A murit pictorul peisagist şi gravorul francez Charles-François Daubigny; considerat un important precursor al impresionismului (n. 1817)

– 1887: A murit scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui Edward Douwes Dekker), cunoscut prin romanul cu caracter autobiografic, satiric şi pamfletar „Max Havellar” (n. 1820) – 135 de ani

– 1897: A murit Karl Weierstrass, matematician german, unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor analitice de variabilă complexă (n. 1815) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Hans Grundig, pictor şi grafician german; militant antifascist (m. 1958)

– 1911: S-a născut (în India) actriţa de film Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (m. 1979)

– 1916: A murit Ernst Mach, fizician şi filosof austriac; după el a fost numit „numărul Mach” (raportul dintre viteza unui obiect care se deplasează în aer, sau printr-un fluid oarecare, şi viteza sunetului, conform valorii acesteia din mediul respectiv) (n. 1838)

– 1924: S-a născut actorul american Lee Marvin, vedetă în filmele de acţiune ale anilor ’60-’70 ai secolului XX (m. 1987)

– 1927: A murit Robert Fuchs, compozitor şi profesor austriac (n. 1847) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Jacques Deray, regizor de film şi scenarist francez (m. 2003)

– 1930: S-a născut regizorul american de film John Frankenheimer (m. 2002)

– 1935: S-a născut creatorul de modă francez Jean-Louis Scherrer (m. 2013)

– 1937: S-a născut astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (m. 2016) – 85 de ani

– 1937: A murit scriitorul argentinian de origine uruguayană Horacio Quiroga (n. 1878) – 85 de ani

– 1939: S-a născut scriitorul peruan Alfredo Bryce Echenique

– 1940: S-a născut Bobby (Robert Edward) Rogers, cântăreţ şi compozitor american (m. 2013)

– 1941: S-a născut Carlos Roqué Alsina, pianist, compozitor și profesor francez de origine argentiniană

– 1946: S-a născut artista indiană Nalini Malani; la începutul carierei a activat doar în domeniile pictură și desen, însă, începând cu anii ’90, a explorat și alte forme de artă, precum video art, film și animație proiectată

– 1951: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Alan Merrill (m. 2020)

– 1951: A murit scriitorul francez André Gide; Premiul Nobel pentru literatură pe 1947 (n. 1869)

– 1952: A murit scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru literatură pe 1920 (n. 1859) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actorul american Jeff Daniels

– 1955: S-a născut prozatoarea, eseista şi poeta americană Siri Hustvedt

– 1957: S-a născut Falco (pe numele adevărat Johann Hölzel), interpret austriac de muzică hip-hop şi rock (m. 1998) – 65 de ani

– 1963: S-a născut cântăreţul britanic Seal (pe numele său adevărat Seal Henry Olusegun Olumide Adeola Samuel)

– 1963: S-a născut regizorul sloven de teatru Tomaz Pandur (m. 2016)

– 1964: S-a născut scriitorul şi dramaturgul rus Dmitri Lipskerov

– 1965: A murit medicul francez Jules Guiart; specialist în parazitologie şi istoria medicinei; în 1920, odată cu reorganizarea Universităţii din Cluj, a fost solicitat în vederea organizării unui muzeu de istoria medicinei şi farmaciei (inaugurat în acelaşi an) al Facultăţii de Medicină din Cluj, despre care a lăsat şi o interesantă lucrare („Histoire de la Faculté de Médecine et de Pharmacie de Cluj”, 1933); membru corespondent străin al Academiei Române (1924) (n. 1870)

– 1967: S-a născut Benicio del Toro, actor american originar din Puerto Rico – 55 de ani

– 1975: A murit compozitorul şi pianistul italian Luigi Dallapiccola (n. 1904)

– 1988: A murit René Char, poet, eseist şi filosof francez (n. 1907)

– 1990: A murit Michael Powell, regizor, scenarist şi producător britanic de film (n. 1905)

– 1997: A murit Deng Xiaoping, om politic comunist chinez; secretar general (1956-1967) şi vicepreşedinte (din 1977) al C. C. al Partidului Comunist Chinez; vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1954, 1975-1976, 1977-1980); a contribuit la iniţierea unui amplu program reformator al societăţii chineze (n. 1904) – 25 de ani

– 1998: S-a născut cântăreaţa americană de muzică rap Lexii Alijai (pe numele său real Alexis Alijai Lynch) (m. 2020)

– 2000: A murit Friedensreich Hundertwasser (pe numele său adevărat Friedrich Stowasser), pictor, grafician şi arhitect austriac (n. 1928)

– 2001: A murit regizorul american de film Stanley Kramer (n. 1913)

– 2001: A murit cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (n. 1913)

– 2008: A murit balerina rusă Natalia Bessmertnova (n. 1941)

– 2013: A murit Robert Coleman Richardson, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1996, împreună cu David Lee şi Douglas Osheroff, pentru descoperirea superfluidităţii izotopului heliu-3 (n. 1937)

– 2016: A murit scriitoarea americană Harper Lee, autoarea romanului „Să ucizi o pasăre cântătoare” (n. 1926)

– 2016: A murit Umberto Eco, scriitor italian, editor, filosof, semiotician (analiză a limbajului literaturii ca mijloc de comunicare, prin aplicarea metodei structurale şi a teoriei informaţiei) şi profesor; autorul celebrului roman „Numele trandafirului” (n. 1932)

– 2019: A murit creatorul de modă şi fotograful german Karl Lagerfeld, unul dintre cele mai excentrice și controversate personaje din lumea modei, supranumit „Kaiser” al modei; a fost director de creaţie al caselor de modă „Chanel” şi „Fendi” (n. 1933)

– 2020: A murit jurnalistul şi autorul francez Jean Daniel Bensaid, fondator şi editor executiv al săptămânalului „Le Nouvel Observateur” (n. 1920)

– 2021: A murit sculptorul american de origine italiană Arturo Di Modica; creatorul faimoasei sculpturi „Charging Bull” din Bowling Green, un important reper turistic din cartierul financiar al New York-ului şi un simbol al Wall Street (n. 1941) – 1 an

Calendarul zilei – 18 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 18 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 18 februarie 2022, 8:27

S-a întâmplat într-o zi de 18 februarie

* La data de 18 februarie 1790, în urmă cu 232 de ani, a apărut, la Iași, periodicul de limbă franceză „Courrier de Moldavie”, primul ziar tipărit pe teritoriul țării noastre (până în aprilie 1790), considerat a fi primul ziar din spaţiul românesc. „Courrier de Moldavie” a fost o publicaţie periodică bilingvă (tipărită în limbile franceză şi română), şi nu un ziar în accepţiunea modernă, cu caracter de informare militară, editată de soldaţii ruşi ai armatei lui Potemkin, stabiliţi în acea vreme la Iași, în timpul războiului ruso-turc dintre anii 1787-1792

* Cu 168 de ani în urmă (1854) începea construirea liniilor de telegraf electric Bucureşti-Giurgiu, Bucureşti-Ploieşti-Braşov, Timişoara-Lugoj-Orşova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania

* Acum 104 ani (1918) era încheiată, la Brest-Litovsk, pacea dintre Rusia Sovietică, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia, pe de altă parte (denunţată de guvernul sovietic la 12 noiembrie acelaşi an). În aceste condiţii, România a trebuit să facă faţă singură presiunii forţelor armate ale Puterilor Centrale pe frontul oriental, fără nici o legătură cu Aliaţii (18.II/3.III)

* Cu 104 ani în urmă (1918) avea loc inaugurarea, la Chişinău, a Universităţii Populare Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferinţe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ţinerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia, Herson, Podolia, Taurida, Crimeea; şi-a încetat activitatea după 28 iunie 1940 (18.II./3.III)

* Acum 93 de ani (1929), după mai multe emisiuni de lecturi şi recitări la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, a fost transmisă prima montare propriu-zisă de „Teatru radiofonic”, cu piesa într-un act „Ce ştie satul” de V. Al. Jean (în interpretarea actorilor Maria Filotti, Romald Bulfinski şi Victoria Mierlescu)

* Tot acum 93 de ani (1929), la Hollywood (California, SUA), erau anunţaţi câştigătorii primelor trofee ale Academiei Americane de Film. Premiile Academiei Americane de film, cunoscute sub numele de Premiile Oscar, sunt premiile decernate în prezent de această Academie din Los Angeles, California. Premiul, o statuetă care reprezintă un om cu o spadă în mână, a primit numele Oscar pentru că, se spune, actriţa Margaret Herrick a exclamat la vederea statuetei: „seamănă cu unchiul meu, Oscar”. Prima ceremonie de decernare a premiilor Academiei (desfăşurată la 16 mai 1929, la Hotelul Hollywood Roosevelt) a decurs fără surprize, numele premiaţilor cunoscându-se deja de la 18 februarie. La prima ceremonie de decernare a Premiilor Oscar, în 1929, gazdele spectacolului au fost actorul Douglas Fairbanks şi regizorul William C. de Mille. Cel mai bun film a fost „Wings”, regizat de William A. Wellman, cel mai bun regizor Lewis Milestone, iar cei mai buni actori în roluri principale au fost desemnaţi Emil Jannings şi Janet Gaynor

* În urmă cu 92 de ani (1930) a fost descoperită cea de-a noua planetă a sistemului solar, Pluto (numită adesea Pluton, în special în lucrări mai vechi), de către astronomul american Clyde Tombaugh, de la Observatorul Lowell, aflat la Flagstaff, statul Arizona. Planeta Pluto este cea mai îndepărtată dintre planetele sistemului nostru solar şi poate fi văzută numai cu instrumente foarte puternice. Din 2006 Uniunea Astronomică Internaţională i-a acordat statutul de planetă pitică şi tot atunci s-a descoperit că Pluto pare mai degrabă un asteroid. În luna octombrie 2015, specialiştii NASA (National Aeronautics and Space Administration) au anunţat că primele imagini color ale învelişului de ceaţă din atmosfera planetei pitice Pluto, surprinse de misiunea New Horizons, dezvăluie că acesta are culoarea albastră. În acelaşi anunţ făcut de NASA, s-a precizat că sonda spaţială New Horizons a detectat numeroase regiuni mici şi expuse de apă îngheţată pe Pluto. Descoperirea a fost făcută cu ajutorul informaţiilor colectate de un aparat de cartografiere aflat pe această misiune, denumit „Ralph”. Până în 2006 a fost considerată a noua planetă a Sistemului Solar, atât în ordinea distanței față de Soare, cât și a descoperirii. Pluto împreună cu satelitul său, Charon, sunt uneori considerate sistem binar, deoarece baricentrul orbitelor nu se află în interiorul niciunuia dintre cele două corpuri. La 24 august 2006, în urma unei rezoluții a Uniunii Astronomice Internaționale în care a fost schimbată definiția termenului de planetă, Pluto a primit statutul de planetă pitică, deoarece nu a curățat spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. Pluto a făcut notă discordantă faţă de celelalte planete din sistem, prezentând o serie de caracteristici care o individualizează faţă de toate planetele aflate pe orbite în jurul Soarelui şi care au dus, în cele din urmă, în 2006, la revizuirea definiţiei planetei şi la excluderea sa din această categorie

* Cu 79 de ani în urmă (1943) ministrul nazist Joseph Goebbels, unul dintre principalii colaboratori ai lui Adolf Hitler, anunţa (într-un discurs ţinut la Palatul Sporturilor din Berlin) „războiul total” ca reacţie la înfrângerea armatei germane la Stalingrad (din 2 februarie acelaşi an)

* Şi tot într-o zi de 18 februarie, acum 32 de ani (1990), o manifestaţie neautorizată, pornită din Piaţa Unirii, degenera, în faţa sediului Guvernului din Piaţa Victoriei, în acţiuni violente ale unei părţi a demonstranţilor, care au atacat sediul Executivului, pătrunzând în clădire, devastând încăperi şi molestând persoanele aflate înăuntru, militari şi civili. În urma acestui atac, în seara aceleiaşi zile au venit în Capitală circa 5.000 de mineri din Valea Jiului, care au ocupat Piaţa Victoriei pentru a apăra Guvernul

Aniversări – Comemorări

– 1882, 18.II/3.III: S-a născut omul politic Ion Mihalache, unul dintre conducătorii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918), care a fuzionat cu Partidul Naţional Român (1926), creându-se Partidul Naţional Ţărănesc; preşedinte al PNŢ (1933-1937), ministru al agriculturii şi domeniului public şi ministru de interne în mai multe rânduri; în noiembrie 1947 a fost condamnat la închisoare pe viaţă, în procesul intentat de regimul comunist conducătorilor PNŢ (m. 1963, în penitenciarul din Râmnicu Sărat) – 140 de ani

– 1883: S-a născut pictorul Nicolae Dărăscu (m. 1959)

– 1884: S-a născut Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1939)

– 1886: A murit Constantin D. Aricescu, istoric, scriitor şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească (n. 1823)

– 1889: A murit Ioan Popazu, protopop al Braşovului şi primul episcop al Caransebeşului, cărturar paşoptist, participant activ în cadrul revoluţiei de la 1848, ctitor al primului gimnaziu braşovean, întemeietor al primei episcopii ortodoxe la Caransebeş (n. 1808)

– 1907: S-a născut Traian Herseni, personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei şi etnologiei româneşti; reprezentant al primei generaţii a Şcolii Sociologice de la Bucureşti (m. 1980) – 115 ani

– 1911: S-a născut sculptorul Constantin Antonovici; ucenic al lui Constantin Brâncuşi între anii 1947 şi 1951, după ce trecuse prin atelierul croatului Mestrovici şi fusese prigonit de Garda de Fier; s-a stabilit în SUA (m. 2002, la New York)

– 1916: A murit regina Elisabeta (Elisabeta de Neuwied, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), prima regină a României, soţia regelui Carol I; membră de onoare a Academiei Române din 1881 (n. 1843, la Neuwied/Germania). NOTĂ: Alte surse menționează decesul la 18.II/2.III.1916

– 1922: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dorina Drăghici (m. 1994) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Şerban C. Andronescu, cercetător, eseist, scriitor, publicist; în anul 1969 ia calea exilului, primind imediat statutul de refugiat politic în Franţa (m. 2004)

– 1934: S-a născut Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (m. 2011)

– 1935: S-a născut pictorul şi restauratorul Gheorghe Pătraşcu

– 1939: S-a născut pictorul, gravorul şi profesorul Ion Stendl

– 1943: S-a născut ceramistul şi artistul decorator Ion Berendea

– 1943: S-a născut Cristian Breazu, sculptor francez de origine română (stabilit în Franţa din 1987)

– 1951: S-a născut regizorul de teatru Vlad Stănescu (Tata Vlad), şeful regizoratului tehnic de la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti; a coordonat, timp de cinci decenii, echipele tehnice ale Teatrului Național din București, dar și echipe diverse pe tot parcursul celor câteva ediții ale Festivalului Național de Teatru din organizarea căruia a făcut parte, ca director tehnic (m. 2020)

– 1952: A murit (în temniţa de la Tg. Ocna) Valeriu Gafencu, numit de Nicolae Steinhardt „Sfântul închisorilor”; este unul din tinerii care au murit în închisorile regimului comunist, luptând pentru apărarea credinţei ortodoxe şi a neamului românesc (n. 1921, la Sângerei, judeţul Bălţi, azi în R. Moldova) – 70 de ani

– 1955: S-a născut actorul Constantin Cotimanis

– 1958: S-a născut pianistul şi profesorul Christian Beldi, stabilit în Germania

– 1959: A murit Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist, critic muzical şi profesor; i-a urmat lui Mihail Jora, în 1933, la directoratul programelor muzicale ale Radiodifuziunii Române, îndeplinind această funcţie până în 1938, cu o scurtă revenire între anii 1945 şi 1947; dirijor al Orchestrei Radio (1933 – 1959) (n. 1893)

– 1962: S-a născut Dinu Olăraşu, cantautor de muzică folk şi poet – 60 de ani

– 1964: A murit George Baron Löwendal, pictor, grafician, pedagog şi om de teatru român de origine danezo-norvegiană; supranumit „pictorul Bucovinei” şi „pictorul ţăranului român”; unul din pionierii artei scenografice din România; a avut un rol decisiv în înfiinţarea primului teatru cult de păpuşi şi marionete din România (inaugurat ca secţie a Teatrului Naţional din Cernăuţi la 1 mai 1928); de asemenea şi-a înscris numele şi printre fondatorii Muzeului Satului (1928), Uniunii Prietenilor Artei (1931), primei Şcoli de arte plastice pentru copii din România (1938), a primei Academii libere de Arte Plastice din România (1938), Uniunii Artiştilor Plastici (1945), precum şi ai Fondului Plastic din România (1945) (n. 1897)

– 1966: A murit Egizio Massini, dirijor român de origine italiană, unul din membrii fondatori ai Operei Române (n. 1894)

– 1974: A murit poetul Cicerone Theodorescu; a desfăşurat o bogată activitate de traducător, mai ales din literatura sovietică, dar şi din autori precum William Blake, Jerôme Carcopino, Lino Curci (n. 1908)

– 1976: S-a născut Avram Iancu, cel mai rezistent înotător român în ape deschise (a înotat încontinuu 36 de ore și 26 min.); este primul român care s-a încumetat să lupte cu apele „îngheţate” ale Canalului Mânecii, finalizând traversarea înot a Canalului Mânecii fără costum de neopren (62 de km parcurși în 17 h și 54 min.); a parcurs întregul curs al Dunării de la izvoare la vărsare, 2860 km, în premieră mondială fără costum de neopren, în 89 de zile; a străbătut înot Marea Neagră de la Sulina la Istanbul în 60 de zile, parcurgând 680 km

– 1996: A murit medicul chirurg Ioan (Jak Rene) Juvara, recunoscut drept creator al unei prestigioase şcoli de chirurgie; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1913)

– 2006: A murit dirijorul şi compozitorul Edgar Cosma (n. 1925)

– 2008: A murit Gheorghe Comănescu, mare maestru al Marii Loji Naţionale din România între anii 1998-2003; a contribuit la reconstrucţia mişcării masonice din România şi la reintegrarea ei în Lanţul Universal al Masoneriilor Regulare (n. 1928)

– 2014: A murit actriţa Ruxandra Sireteanu (n. 1943)

– 2020: A murit C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor universitar, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist, istoriograf, memorialist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă); fondator și președinte de onoare al Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Vizita ministrului afacerilor externe al Greciei Nikos Dendias

– Singapore: Ministrul de finanțe din Singapore, Lawrence Wong, va prezenta bugetul pentru anul fiscal 2022

– München: Conferința de securitate de la München (18 – 20 feb.)

– München: Allianz – rezultate anuale 2021

– Moscova: Decizia unei instanțe de la Moscova privind revocarea amânării fratelui opozantului rus, Aleksei Navalnîy

– Londra: Natwest – rezultate 2021

– Londra: Săptămâna modei (18 – 22 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Consiliului Internaţional al Sportului Militar” (C.I.S.M. Day Run) este marcată din 2006; CISM a luat fiinţă la această dată în anul 1948, la iniţiativa Franţei, când cinci state europene – Franţa, Belgia, Luxemburg, Danemarca şi Olanda – au căzut de acord să organizeze competiţii sportive de amploare între armatele acestor state, având ca obiectiv principal promovarea păcii mondiale prin intermediul sportului pentru toţi

– Proclamarea independenţei Republicii Gambia – 1965. Ziua naţională

– 901: A murit Thabit ibn Qurra, matematician, fizician, astronom și traducător arab din epoca de aur a islamului (n. 826)

– 1455: A murit Fra Angelico (numele real: Guido di Pietro), călugăr şi pictor, unul dintre maeştrii Şcolii florentine (n. ~1395-1400)

– 1516: S-a născut Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de „Maria cea sângeroasă” (m. 1558)

– 1546: A murit Martin Luther, teolog german reformator, întemeietorul Bisericii luterano-protestante; la 31.X.1517 el şi-a început acţiunea reformatoare cu 95 de teze care atacau direct papalitatea; traduse din latină în germană, acestea au fost afişate pe uşa bisericii din Wittenberg şi răspândite, ulterior, în întreaga ţară; prin tezele sale a negat valoarea tradiţiei sacre a autorităţii papale, punând mai presus autoritatea Sfintei Scripturi; refuzând să-şi revizuiască teoriile religioase, în anul 1521 a fost excomunicat (n. 1483)

– 1564: A murit Michelangelo Buonarroti, sculptor, pictor, arhitect şi poet italian; Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii (n. 1475)

– 1745: S-a născut fizicianul italian Alessandro Volta, inventatorul pilei electrice, prima sursă de curent continuu (1800) (m. 1827)

– 1817: S-a născut Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (m. 1891) – 205 ani

– 1825: S-a născut Jókai Mór, scriitor şi publicist ungar (m. 1904)

– 1838: S-a născut fizicianul şi filosoful austriac Ernst Mach (m. 1916)

– 1849: S-a născut scriitorul Alexander Lange Kielland, unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Henrik Ibsen, Bjornstjerne Martinius Bjornson şi Jonas Lie) (m. 1906)

– 1851: A murit Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (n. 1804)

– 1859, 18.II./2.III: S-a născut Shalom Aleichem (nume real: Şolom Nahumovici Rabinovici), scriitor şi publicist rus de limbă idiş; emigrat în SUA, spre sfârşitul vieţii (m. 1916)

– 1883: S-a născut Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (m. 1957)

– 1896: S-a născut André Breton, poet, prozator, editor şi critic francez; teoretician şi principal animator al mişcării suprarealiste (Manifestul suprarealismului/1924) (m. 1966)

– 1922: S-a născut Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (m. 2012) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Lêdo Ivo, poet, jurnalist, romancier şi eseist brazilian (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film și televiziune George Kennedy (m. 2016)

– 1930: S-a născut juristul și profesorul francez Gérard Conac; a avut numeroase colaborări cu juriştii români încă din anii ’70 ai secolului XX, intensificate după 1991; membru fondator al Centrului de Drept Constituţional al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1991); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1997) (m. 2016)

– 1931: S-a născut Toni Morrison (nume la naștere: Chloe Ardelia Wofford), scriitoare, profesoară universitară și editoare afro-americană; prima autoare de culoare distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 1993; cunoscută pentru faptul că a dat vizibilitate negrilor în literatura americană (m. 2019)

– 1932: S-a născut Miloš Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film , scenarist, actor şi profesor american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (m. 2018) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Yoko Ono Lennon, cântăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („The Beatles”)

– 1949: A murit (în Argentina, unde se stabilise) Niceto Alcalá Zamora, om politic liberal spaniol; prim-ministru (aprilie-octombrie 1931) şi primul preşedinte al Republicii Spaniole (1931-1936) (n. 1877)

– 1950: S-a născut actriţa americană Cybill Shepherd

– 1950: S-a născut John Hughes, regizor, scenarist și producător american de film (m. 2009)

– 1954: S-a născut John Travolta, actor de film, dansator şi cântăreţ american

– 1956: A murit Gustave Charpentier, compozitor francez (n. 1860)

– 1964: A murit Fredrik Ljungström, inginer, constructor şi industriaş suedez (n. 1875)

– 1965: S-a născut Andre Young (cunoscut sub numele de Dr. Dre), interpret și compozitor de muzică rap şi producător muzical american

– 1967: A murit fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (n. 1904) – 55 de ani

– 1977: S-a născut László Nemes, regizor de film și scenarist maghiar – 45 de ani

– 1986: A murit Václav Smetáček, dirijor, compozitor, muzicolog, oboist, realizator de emisiuni şi profesor ceh (n. 1906)

– 1987: A murit Dmitri Kabalevski, compozitor, muzicolog, pianist şi dirijor rus (n. 1904) – 35 de ani

– 1997: A murit dirijorul francez Antonio de Almeida (n. 1928) – 25 de ani

– 2002: A murit regizorul georgian de film Lev Kulidjanov (Kulidzhanov) (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit Alain Robbe-Grillet, romancier, eseist şi scenarist francez (n. 1922)

– 2013: A murit Kevin Ayers, cântăreţ, compozitor şi muzician englez (n. 1944)

– 2013: A murit Damon Harris, cântăreţ american, cel mai cunoscut ca membru al trupei The Temptations din 1971 până în 1975; câştigător a trei premii Grammy (n. 1950)

– 2017: A murit regizorul şi scenaristul italian Pasquale Squitieri, cunoscut pentru filmele sale istorico-politice; a fost căsătorit timp de 30 de ani cu actriţa Claudia Cardinale (n. 1938) – 5 ani

– 2018: A murit Didier Lockwood, violonist francez de jazz (n. 1956)

– 2019: A murit geochimistul și profesorul american Wallace Broecker; a popularizat, în 1975, expresia „încălzire globală” (n. 1931)

– 2020: A murit danezul Jens Nygaard Knudsen, „părintele” figurinelor Lego (n. 1942)

– 2020: A murit Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (n. 1947)

– 2021: A murit actorul rus Andrei Miagkov, legendă a cinematografiei sovietice (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 17 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 17 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 17 februarie 2022, 8:52

S-a întâmplat într-o zi de 17 februarie

* Cu 454 de ani în urmă (1568), prin încheierea Tratatului de pace turco-austriac din orașul otoman Adrianopol (azi Edirne), erau prevăzute delimitarea graniţelor celor două imperii (otoman şi habsburgic), precum şi obligaţia austriecilor de a plăti un tribut turcilor. Tratatul, încheiat de către reprezentanți ai Sfântului Împărat Roman Maximilian al II-lea, conducător al Monarhiei Habsburgice și sultanul Selim II, a pus capăt războiul austro-turc (1566-1568) și a însemnat o perioadă de 25 de ani de pace relativă între imperii. Maximilian a fost de acord să plătească un „cadou” anual de 30.000 de ducați și a acordat în esență autoritatea otomanilor în Transilvania, Moldova și Țara Românească

* Acum 163 de ani (1859) avea loc premiera operei „Bal mascat” de Giuseppe Verdi, la Teatrul „Apollo” din Roma; libretul – după E. Scribe

* În urmă cu 159 de ani (1863) avea loc prima întrunire a „Comitetului Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor”, care, în 1876, a devenit „Comitetul Internaţional al Crucii Roşii”. Mişcarea Internaţională de Crucea Roşie şi Semilună Roşie s-a născut la iniţiativa unui om de afaceri elveţian, Henry Dunant (1828-1910), în anul 1859, după una dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului, Bătălia de la Solferino

* Acum 156 de ani (1866), pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza (din 1865), începea să funcţioneze Banca României, creată prin transformarea filialei din Bucureşti a Băncii Imperiului Otoman (dominată de capitalul englez). Operaţiunile bancare au continuat sub numele de Bank of Roumania Ltd. Primul preşedinte al Consiliului de Administraţie a fost Ion Ghica (17.II/1.III)

* Acum 124 de ani (1898) avea loc prima audiţie, la „Nouveau Theâtre” din Paris, a „Sonatei I pentru vioară şi pian” de George Enescu, cu autorul, la vioară şi Alfred Cortot, la pian

* Cu 118 ani în urmă (1904), la Teatrul Scala din Milano, a avut loc premiera mondială a operei „Madame Butterfly” de Giacomo Puccini. Libretul, scris de Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica, era inspirat dintr-un roman al scriitorului american John Luther Long

* Cu 64 de ani în urmă (1958) apărea Decretul nr. 89 prin care erau instituite măsuri privind asigurarea ordinii de stat. Acesta prevedea internarea în colonii de muncă obligatorie, pe o perioadă între 2 şi 4 ani, a persoanelor care prin manifestările lor puneau în pericol sau încercau să pună în pericol ordinea de stat. Chiar în condiţiile achitării de către instanţele de judecată a unor astfel de persoane, Ministerul de Interne putea aplica o pedeapsă privativă de libertate de până la doi ani

* Acum 63 de ani (1959), între 17 şi 19 februarie, la conferinţa de la Londra (după cea de la Zürich, 6 – 11.I.1959), reprezentanţii Marii Britanii, Greciei şi Turciei au semnat acordurile privind crearea Republicii Cipru, cu participarea la conducerea acesteia a comunităţilor greacă şi turcă

* Acum 29 de ani (1993) Academia Română hotăra revenirea la scrierea cu „â” în interiorul cuvântului şi a formei „sunt” în loc de „sînt” (revenindu-se, astfel, la unele reguli ortografice în vigoare înainte de 1948)

* Tot într-o zi de 17 februarie, acum 14 ani (2008), regiunea autonomă Kosovo, situată în sudul Serbiei (aflată sub administraţia ONU), şi-a proclamat în mod unilateral independenţa. Suveranitatea sa a fost recunoscută de o serie de state, România numărându-se printre ţările care nu au recunoscut independenţa Kosovo

Aniversări – Comemorări

– 1826, 17/29: S-a născut Nicolae Popea, episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta Transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor din această regiune; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru titular al Academiei Române din 1899 (m. 1908)

– 1876: S-a născut lingvistul Iosif Popovici; specialist în slavistică, în fonetică şi dialectologie, folclorist (m. 1928)

– 1881, 17.II/2.III: S-a născut actorul Ion Manolescu; membru fondator (1919) al primului Sindicat al artiştilor dramatici şi lirici din România, alături de Nicolae Leonard, Lucia Sturdza-Bulandra şi Gheorghe Storin (m. 1959)

– 1901, 17.II/2.III: S-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Tranislvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990)

– 1917: S-a născut cântăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară (m. 1990) – 105 ani

– 1921: S-a născut Vera Călin (născută Clejan), istoric literar, eseistă şi traducătoare stabilită în SUA (m. 2013)

– 1922: S-a născut dirijoarea de cor Elena Vicică; a fost dirijor al Corului de copii al Radiodifuziunii Române (m. 1985) – 100 de ani

– 1923: A murit Teodor T. Burada, istoric al teatrului, folclorist, etnograf, muzicolog (primul culegător al bocetului popular), violonist, animator al vieţii cultural-artistice, ilustrând, prin enciclopedismul său, tipul cărturarului român din secolul al XIX-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1887 (n. 1839)

– 1925: S-a născut textierul Angel Grigoriu (m. 2001)

– 1925: S-a născut Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (m. 2015)

– 1927: S-a născut Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic (m. 1999) – 95 de ani

– 1929: S-a născut regizorul de film de animaţie Olimp Vărăşteanu (m. 2007)

– 1929: S-a născut (la Chelmenţi, azi în Ucraina) matematicianul și profesorul Nicolae Dan Cristescu; din 1953 şi-a desfăşurat activitatea în domeniul teoriei plasticităţii, neabordat până atunci în România, şi care s-a dovedit de mare importanţă în diverse sectoare ale tehnicii; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2020)

– 1930: S-a născut soprana Vali Niculescu, considerată una dintre vocile de aur ale operetei române

– 1932: S-a născut Doru Popovici, compozitor, muzicolog, critic muzical, scriitor, ziarist şi profesor; realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română, din 1968 („Piese instrumentale” şi „Corespondenţe spirituale” se numără printre cele mai longevive cicluri de emisiuni ale instituţiei); ctitor în muzicologia românească al fenomenului literar inedit de interviu epistolar, memorialist şi scriitor de monografii (Nicolae Kirculescu, Mircea Popa, Nicolae Brânzeu, Ruxandra Donose, Miltiade Nenoiu), a promovat asiduu generaţia sa (m. 2019) – 90 de ani

– 1939: S-a născut regizorul de film de televiziune Constantin Dicu

– 1940: S-a născut jurnalistul de radio Constantin Oprişiu; fost realizator la Radiojurnalul Radio România Actualităţi (m. 2018)

– 1941: S-a născut poetul și traducătorul Mihai Ursachi (m. 2004)

– 1947: A murit (la Paris) Elena Văcărescu, scriitoare română de limbă franceză, stabilită la Paris în 1891; prima femeie primită în Academia Română, ca membru de onoare, la 11.VI.1925; a depus o intensă şi permanentă activitate pentru susţinerea intereselor naţionale româneşti în Occident (n. 1866) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1864

– 1950: S-a născut poetul Octavian Doclin (m. 2020)

– 1951: S-a născut Octavian (Ioan Atanase) Bellu, antrenor de gimnastică, care a coordonat activitatea lotului naţional feminin de gimnastică în perioadele 1981-2005 şi 2010-2015; a intrat în „Cartea Recordurilor” ca „cel mai de succes antrenor din lume”, cu un palmares de 16 medalii olimpice de aur şi cu un total de 279 de medalii (din care 106 de aur), la Campionatele Europene, Mondiale şi la Jocurile Olimpice; a condus echipa României, împreună cu antrenoarea Mariana Bitang, la câştigarea a cinci titluri mondiale şi două titluri olimpice, precum şi câştigarea a numeroase titluri individuale; în perioada 2005-2006 a fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială; între anii 2006 şi 2009 a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport

– 1951: S-a născut Ion Lilă, prozator, poet, dramaturg

– 1952: S-a născut Stelian Tănase, scriitor, eseist, politolog, istoric, scenarist, regizor, publicist şi realizator de televiziune – 70 de ani

– 1954: A murit medicul Mihai Manicatide, fondatorul şcolii româneşti moderne de pediatrie; întemeietorul pediatriei ştiinţifice ca metodă de abordare a patologiei infantile; autorul primelor tratate de pediatrie şi terapeutică infantilă; a fondat Societatea Română de Pediatrie (1929) (n. 1867)

– 1961: A murit lingvistul şi profesorul Sever Pop, membru post-mortem al Academiei Române (2012) (n. 1901)

– 1971: A murit Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist, memorialist, publicist şi traducător (n. 1911)

– 1972: A murit Ion Petrovici, filosof, scriitor, profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune în perioada februarie – decembrie 1941; membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941); din inițiativa lui a fost amenajată în 1943 Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București (n. 1882) – 50 de ani

– 1975: A murit Rudolf Schweitzer-Cumpăna, pictor şi grafician (n. 1886)

– 1986: A murit pictorul Dimitrie Ştiubei, unul dintre cei mai reprezentativi pictori ai mării; stabilit în RFG, din 1976 (n. 1901)

– 1986: A murit (la Frankfurt am Main; s-a sinucis) Rolf Bossert, poet german originar din România (n. 1952)

– 1996: A murit psihologul Alexandru Roşca; lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1906)

– 2012: A murit Ion Nicolescu, poet şi prozator (n. 1943) – 10 ani

– 2016: A murit balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (n. 1932)

– 2017: A murit Lidia Ionescu Stăniloae, scriitoare, traducătoare, fiziciană; fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (n. 1933) – 5 ani

– 2020: A murit sculptorul Dan Drăghici, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Buzău (n. 1957)

– 2020: A murit sculptorul Giani Iosif Amarandei (n. 1969)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul Uniunea Europeană – Uniunea Africană (17 – 18 feb.)

– Jakarta, Indonezia: Reuniunea miniștrilor de finanțe din cadrul G20 și a guvernatorilor băncilor centrale (17 – 18 feb.)

– Pristina: Sunt marcați 14 ani de la declararea independenței Kosovo față de Serbia

– Bruxelles: Procesul unui instigator de la manifestația din 23 ianuarie împotriva restricțiilor sanitare, judecat pentru rebeliune armată împotriva poliției

– Paris: Orange – publicarea rezultatelor anuale (înainte de Bursă)

– Paris: Ubisoft – publicarea rezultatelor trimestrului 3 (după Bursă)

– Paris: Airbus – rezultate anuale 2021

– Frankfurt: Commerzbank – rezultate anuale 2021

– Vevey, Elveția: Nestlé – rezultate anuale 2021

– Paris: Air France-KLM – rezultate anuale 2021

– Ankara: Rata dobânzii anunțată de Banca Centrală

– New York: Walmart – rezultatele trimestrului IV și cele pe anul 2021

– Tunis: Prezentarea startup-urilor inovatoare în fintech și mobilitate Demo Day Betacube

– Auckland, Noua Zeelandă: Turneul Pacific Super Rugby: Moana Pasifika – Brumbies