Calendarul zilei – 27 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 27 octombrie 2024, 05:01 / actualizat: 28 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 27 octombrie

* Cu 337 de ani în urmă (1687) avea loc semnarea Tratatului de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 orașe și cetăți transilvănene să primească la iernat trupele imperiale, acesta fiind începutul pătrunderii austriece în Principatul Transilvaniei. În perioada următoare, în Transilvania au avut loc conflicte militare între armata habsburgică şi locuitorii celor 12 cetăţi. Prin Tratatul de la Blaj era recunoscută domnia ereditară a lui Mihai Apafi în Transilvania

* În urmă cu 229 de ani (1795) Spania și Statele Unite ale Americii au semnat Tratatul de la San Lorenzo, în virtutea căruia erau stabilite granițele de sud ale SUA la paralela 31, fapt ce a dat americanilor dreptul de a expedia mărfuri pe fluviul Mississippi fără a plăti taxe Spaniei. Tratatul lui Pinckney, cunoscut și ca Tratatul de la San Lorenzo, Tratatul de la Madrid sau Tratatul de prietenie, limite și navigație dintre Spania și Statele Unite stabilea, astfel, granițele dintre Statele Unite ale Americii și coloniile spaniole

* Sunt marcați 120 ani (1904) de când intra în funcţiune prima linie de metrou din New York. Primarul metropolei americane, George McClellan, a fost cel care a inaugurat linia de metrou, el aflându-se în prima garnitură de tren care a plecat din staţia City Hall. În timp, reţeaua de linii a devenit cea mai mare din SUA şi una dintre cele mai mari din lume

* Acum 106 ani (1918) Guvernul român adresa un ultimatum trupelor de ocupaţie, prin care le cerea să părăsească teritoriul României în 24 de ore (în timpul primei conflagraţii mondiale). În noaptea de 28 octombrie/10 noiembrie spre 29 octombrie /11 noiembrie, Armata română reîncepea operaţiunile militare împotriva Puterilor Centrale (27.X./9.XI)

* Cu 86 de ani în urmă (1938) era inaugurată, la Târgu Jiu, „Coloana Infinitului” sau „Coloana fără sfârşit”, celebră sculptură a lui Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii concepute şi executate de sculptorul român. Coloana are o înălţime de 29,35 metri şi este compusă din 15 moduli octaedrici, respectiv având la extremităţile inferioară şi superioară câte o jumătate de modul. Denumirea ei originală a fost „Coloana recunoştinţei fără sfârşit” şi a fost dedicată soldaţilor români din Primul Război Mondial căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului

* Acum 26 de ani (1998) Gerhard Schröder (n. 1944) (până atunci prim-ministru al landului Saxonia Inferioară) era ales pentru prima dată cancelar al Germaniei, funcție pe care a deținut-o din 27 octombrie 1998 până în 22 noiembrie 2005. A fost precedat de Helmut Kohl (n. 1930 – m. 2017) și succedat de Angela Merkel (n. 1954). La data de 22 octombrie 2002, a fost reales cancelar de către Bundestag. La 21 martie 2004, a demisionat din fruntea partidului SPD, iar în noiembrie 2005, şi-a încheiat mandatul de cancelar al Germaniei, anunţând că nu doreşte să ocupe funcţia de vicecancelar, ca adjunct al Angelei Merkel

* În urmă cu 17 ani (2007) un sobor de înalţi ierarhi, în frunte cu PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a oficiat, în ziua sărbătoririi Cuviosului Dimitrie cel Nou, slujba de sfinţire a studiourilor „Trinitas TV” (primul post de televiziune al Bisericii Ortodoxe Române) şi „Radio Trinitas” din Bucureşti. Cele două studiouri, alături de studioul „Radio Trinitas” din Iaşi (inaugurat în aprilie 1998), fac parte din Centrul de Presă „Basilica” al Patriarhiei Române care include, în prezent, cotidianul „Ziarul Lumina”, săptămânalul „Lumina de Duminică”, revista lunară „Vestitorul Ortodoxiei”, Agenţia de ştiri „Basilica” (din 16 iunie 2008) și Biroul de Presă și Relații Publice

* Acum 6 ani (2018) avea loc atacul armat asupra unei sinagogi din Pittsburgh, cel mai sângeros împotriva evreilor din istoria SUA, în urma căruia cel puțin 11 persoane au fost ucise şi altele rănite. Suspectul, un bărbat alb identificat sub numele de Robert Bowers, 46 de ani, s-a predat ulterior autorităţilor. Autorul atacului a fost condamnat la moarte în august 2023, de un juriu federal. Cei doisprezece membri ai juriului au votat în unanimitate în favoarea pedepsei capitale împotriva lui Robert Bowers. Acest şofer alb de camion a fost găsit vinovat de comiterea a 11 crime cu circumstanţe agravante pe 27 octombrie 2018 în sinagoga Tree of Life (Copacul Vieții) din Pittsburgh, în nord-estul Statelor Unite. Această condamnare ar trebui apoi să fie pronunţată oficial de un judecător federal. Cu toate acestea, întrucât Departamentul Justiţiei a instituit un moratoriu privind execuţiile federale, este posibil ca această pedeapsă să nu poată fi aplicată

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor (ale cărui moaşte se află în Catedrala Patriarhală din iulie 1774) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Se revine la timpul legal român (GMT+2); prin Ordonanţa de Guvern 20/1997, pe întreg teritoriul României orarul de vară, corelat cu orarul practicat în statele Uniunii Europene, se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie, când ora 4:00 devine ora 3:00; în anul 2024 s-a trecut la ora de vară (GMT+3) la 31 martie. NOTĂ: În România ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie. Parlamentul European a votat, la 26 martie 2019, în favoarea unei propuneri de renunţare la obligativitatea trecerii la ora de vară la nivelul Uniunii Europene. Potrivit acestei propuneri, fiecare stat membru al UE avea dreptul să decidă dacă va păstra actualul sistem sau va renunţa la schimbarea orei, dar nu toate statele membre au luat o decizie în acest sens

– „Ziua Sustenabilităţii în România” a fost stabilită prin Legea nr. 157/30.V.2023; conceptul de sustenabilitate are la bază faptul că resursele sunt finite și ar trebui utilizate în mod conservator și înțelept. Conform Declarației asupra Mediului și Dezvoltării de la Rio de Janeiro (1992), dezvoltarea durabilă este acel proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără a periclita capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi; pentru ca dezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins, protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare. Inițiatorii acestei zile – Ambasada Sustenabilității în România – au ales marcarea ei în 27 octombrie, deoarece atunci a fost inaugurată celebra sculptură „Coloana fără de sfârșit” sau „Coloana infinitului” a lui Constantin Brâncuși, în care ei au văzut „un simbol puternic pentru gândirea românească sustenabilă”

– „Ziua Ceferiştilor” în România (se sărbătoreşte în ultima duminică a lunii octombrie)

– 1902: S-a născut arhitectul Ştefan Balş-Lupu, important reprezentant al şcolii româneşti de restaurare; la comanda Patriarhiei române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ” ş.a.; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1994)

– 1910: S-a născut istoricul Alexandru Elian; domeniile predilecte: relaţiile Ţărilor Române cu Bizanţul, istoria culturii româneşti medievale, precum şi momentele principale ale istoriei Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 1998)

– 1919: S-a născut Costin Murgescu, economist, jurist, gazetar, cercetător, diplomat; a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică, publicând lucrări în domeniul gândirii economice româneşti şi universale şi al economiei politice; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1989) – 105 ani

– 1924: S-a născut interpreta de muzică populară Lucreția Ciobanu; supranumită „Doamna munților“, datorită abordării repertoriului păstoresc (m. 2015) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Romulus Bărbulescu, critic literar, dramaturg, eseist, realizator de antologii, scriitor de literatură științifico-fantastică, actor și scenarist (m. 2010)

– 1927: S-a născut antrenorul de handbal Oprea Vlase, considerat unul dintre creatorii handbalului în 7; cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo Bucureşti a cucerit, printre altele, opt titluri naţionale şi Cupa Campionilor Europeni (1965); ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naţionale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 şi 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972 (m. 2011)

– 1934: S-a născut Sanda Toma, una dintre cele mai apreciate actrițe ale cinematografiei și teatrului românesc; vreme de peste trei decenii a încântat publicul de pe scena Teatrului de Comedie; din 1994 a putut fi admirată la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București; a lucrat și în Televiziunea Română a anilor ’60-’70 ai secolului XX, unde a prezentat mai multe emisiuni: „Magazin 111”, „Post Meridian”, „Zigzag”, „Album Duminical” (m. 2022) – 90 de ani

– 1936: S-a născut soprana Niculina Cârstea

– 1936: S-a născut actorul Dumitru Furdui (m. 1998, la Paris, unde se stabilise)

– 1936: A murit Bogdan Amaru (pseudonimul lui Alexandru Pârâianu), prozator, dramaturg şi eseist (n. 1907)

– 1943: S-a născut poetul și matematicianul Aurel Buricea, membru al Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021)

– 1945: S-a născut Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (m. 2014)

– 1946: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi actriţa Mihaela Mihai (nume adevărat: Mihaela-Maria Neagu)

– 1962: S-a născut actriţa Teodora Mareş

– 1985: A murit prozatoarea Alice Botez (n. 1914)

– 1990: A murit regizorul Bob Călinescu, pionier al filmului românesc de animaţie; inovator al tehnicii de animaţie tridimensionale (n. 1926)

– 1999: A murit compozitorul de muzică uşoară Dinu Giurgiu (n. 1943) – 25 de ani

– 2014: A murit Ştefan Ghidoveanu, scriitor, traducător, editor, antologator, blogger, redactor şi publicist-comentator la Radio România; a fost un înfocat promotor al literaturii SF (n. 1955) – 10 ani

– 2015: A murit actriţa de teatru şi film Mitzura Arghezi (numele real: Domnica Teodorescu), fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu); membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (2005-2010), deputat PRM (1996-2004) (n. 1924)

– 2016: A murit Nicolae Coman, compozitor, profesor, poet, traducător şi muzicolog (n. 1936)

– 2021: A murit Daniela Sălăjan, expertă în conservare-restaurare pictură (n. 1967)

– 2022: A murit sculptorul şi scriitorul de limba germană Ingo Glass, șvab originar din Banat, stabilit la München, Germania; unul dintre „reprezentanții artei concrete și avangardist printre transavangardiști“ (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Japonia: Alegeri legislative anticipate

– Bulgaria: Alegerile legislative

– Uzbekistan: Alegeri legislative

– Uruguay: Alegeri prezidențiale și legislative

– Lituania: Alegeri legislative

– Santiago de Chile: Alegeri municipale și regionale

– Brasilia: Turul al doilea al alegerilor municipale

-Vatican: Un proiect de 10 luni ce a vizat restaurarea baldachinului uriaş din bronz şi lemn situat în mijlocul Bazilicii Sfântul Petru din Roma este aproape de finalizare, iar lucrarea va fi prezentată în faţa publicului pe 27 octombrie. Baldachinul a fost construit deasupra locului unde Vaticanul afirmă că Sfântul Petru, primul papă din istorie, a fost îngropat după ce a murit ca un martir creştin în timpul domniei împăratului roman Nero (54 d.Hr. – 68 d.Hr.). Structura din bronz închis la culoare este decorată cu detalii aurite şi este încununată cu o cruce aurită poziţionată pe o sferă.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială pentru Patrimoniul Audiovizual” este marcată, la iniţiativa din 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Învăţământ, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), pentru aducerea la cunoştinţa publicului larg a importanţei păstrării documentelor audiovizuale, pentru sublinierea pericolului de deteriorare în care se află o parte a acestui patrimoniu şi pentru creşterea prestigiului cultural al patrimoniului audiovizual. La această dată, în 1980, cea de-a 21-a sesiune a Conferinţei Generale UNESCO a adoptat „Recomandarea pentru salvgardarea şi conservarea imaginilor în mişcare”

– Ziua naţională a statului insular Sfântul Vincenţiu şi Grenadine (situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor; insulele au fost descoperite de Cristofor Columb în anul 1493, de ziua Sf. Vincenţiu); aniversarea proclamării independenţei/1979 – 45 de ani

– Sărbătoarea naţională a Republicii Turkmenistan; aniversarea proclamării independenţei – 1991

– „Duminica Reformei” (sau „Festivalul Reformei”, „Ziua Reformei”) este o sărbătoare religioasă ţinută în mod particular de Lutherani şi de câteva comunităţi de Biserici Reformate în amintirea zilei de 31 octombrie 1517 (zi care marchează începutul Reformei promovate de teologul german Martin Luther (1483-1546), întemeietorul Bisericii luterano-protestante). Până în secolul XX, cele mai multe biserici Lutherane sărbătoreau Ziua Reformei în 31 octombrie, indiferent de ziua săptămânii în care se întâmpla să fie. Astăzi, data festivalului a fost modificată astfel încât să fie în duminica din sau înainte de 31 octombrie şi Ziua Tuturor Sfinţilor a fost mutată în duminica din sau după 1 noiembrie

– 1466: S-a născut Erasmus (Desiderius) din Rotterdam, teolog şi erudit olandez, unul din cei mai însemnaţi umanişti din perioada Renaşterii şi Reformei din secolele al XV-lea şi al XVI-lea (m. 1536). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1467 sau 1469

– 1728: S-a născut navigatorul şi exploratorul britanic James Cook; a întreprins trei expediţii succesive (între 1768 şi 1779) în jurul Pământului, în timpul cărora a cercetat Noua Zeelandă şi a descoperit ţărmul oriental al Australiei, Noua Guinee, arhipelagul Sandwich de Sud etc. (m. 1779)

– 1744: S-a născut pictorița britanică Mary Moser; una dintre cele mai cunoscute artiste ale secolului al XVIII-lea din Marea Britanie (m. 1819) – 280 de ani

– 1782: S-a născut Nicolo Paganini, compozitor şi violonist italian, inovator al tehnicii violonistice (m. 1840)

– 1858: S-a născut Theodore Roosevelt, om politic republican american, preşedinte al SUA între 1901 şi 1909; adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină; Premiul Nobel pentru Pace pe 1906 (pentru medierea în războiul ruso-japonez) (m. 1919)

– 1867: A murit astronomul englez John Wrottesley, membru fondator al Societăţii Regale de Astronomie (n. 1798)

– 1907: S-a născut organistul, clavecinistul, compozitorul şi profesorul german Helmut Walcha (m. 1991)

– 1913: S-a născut chimistul ceh Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact (1961); autor al unui număr impresionant de lucrări ştiinţifice şi de manuale în domeniul chimiei (m. 1998)

– 1914: S-a născut poetul galez Dylan (Marlais) Thomas (m. 1953) – 110 ani

– 1920: S-a născut actriţa, cântăreaţa şi dansatoarea americană Nanette Fabray (m. 2018)

– 1922: S-a născut Ruby Dee (nume la naştere: Ruby Ann Wallace), actriţă americană de teatru şi film, poetă, scenaristă şi jurnalistă; luptătoare pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare în perioada de segregare rasială (m. 2014)

– 1922: S-a născut comedianul francez de origine marocană Michel Galabru (m. 2016)

– 1923: S-a născut pictorul american Roy Lichtenstein, reprezentant important al „pop art” (m. 1997)

– 1925: S-a născut Warren Christopher, fost secretar de stat american; de profesie avocat, democratul Warren Christopher a fost, pe rând, ministru adjunct al Justiţiei în timpul mandatului de preşedinte al lui Lyndon Johnson (în 1967) şi secretar de stat adjunct după alegerea lui Jimmy Carter la Casa Albă (în 1976); apogeul carierei sale politice şi diplomatice a fost atins în timpul primului mandat de preşedinte al lui Bill Clinton, când a ocupat funcţia de secretar de stat al SUA (între ianuarie 1993 şi ianuarie 1997); în această calitate, el a fost printre artizanii semnării acordului de pace israeliano-palestinian de la Oslo (1993) şi al negocierilor de la Dayton (1995) care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (m. 2011)

– 1931: S-a născut Nawal El-Saadawi, scriitoare egipteană, medic psihiatru, activistă, una dintre principalele voci care au susţinut drepturile femeilor înlumea arabă şi a fost închisă pentru vederile ei (m. 2021)

– 1934: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul grec Giorgos Konstadinou (Konstantinou) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul, scenaristul și regizorul american Frank Adonis (nume real: Frank Testaverde Scioscia) (m. 2018)

– 1938: A murit soprana americană Alma Gluck (nume la naștere: Reba Fiersohn); una din cele mai faimoase artiste lirice ale lumii și prima cântăreață de operă care a reușit să vândă 1 milion de înregistrări (n. 1884, în România)

– 1939: S-a născut John Cleese, comic, actor de film, scenarist și producător britanic – 85 de ani

– 1952: S-a născut Roberto Benigni, actor de film, regizor şi scenarist italian; cu cel mai cunoscut film al său „Viața e frumoasă”, realizat în 1997, Roberto Benigni convinge întreaga lume a cinematografiei internaționale, fiind răsplătit în 1998 cu două Premii ale Academiei Europene de Film, dar și cu Marele premiu al juriului la Festivalul Filmului de la Cannes, iar în 1999 triumful continuă cu alte onorante nominalizări, cu trei Premii Oscar și cu Premiul BAFTA pentru cel mai bun actor, care i-a revenit lui Roberto Benigni însuși

– 1952: S-a născut Frederica Mathewes-Green, unul dintre cei mai renumiţi teologi ortodocşi din Statele Unite; autoare a numeroase cărți despre spiritualitatea creștină timpurie și răsăriteană și despre Biserica Ortodoxă

– 1952: S-a născut (la Tunis) pianista franceză Brigitte Engerer (m. 2012)

– 1954: A murit compozitorul şi pianistul italian Franco Alfano (n. 1875) – 70 de ani

– 1968: A murit Lise Meitner, fiziciană suedeză de origine austriacă; a emis, în ianuarie 1939, împreună cu Otto Frisch, prima explicaţie fizică a fisiunii nucleare, iar împreună cu chimistul german Otto Hahn şi asistentul său Fritz Straßmann a descoperit, prin metode radiochimice, reacţia de fisiune nucleară; din cauza faptului că era femeie şi evreică, în perioada interbelică nu a fost recunoscută ca unul dintre descoperitorii fisiunii nucleare (n. 1878)

– 1985: A murit fizicianul american Thomas Townsend Brown; a fost primul care a descoperit teoria referitoare la legăturile dintre electromagnetism şi câmpurile gravitaţionale ale lui Einstein (n. 1905)

– 1990: A murit actorul, regizorul şi scenaristul italian Ugo Tognazzi (n. 1922)

– 1990: A murit Jacques Démy, regizor şi scenarist francez, reprezentant al „Noului val” francez de la începutul anilor ’60 ai secolului XX (n. 1931)

– 2012: A murit compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut, în special, pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (n. 1926)

– 2012: A murit cântăreţul şi compozitorul american de jazz şi soul Terry Callier (n. 1945)

– 2013: A murit Lou Reed, muzician, cântăreț, textier și cantautor american de origine evreiască, cunoscut la început, mai ales, ca fiind chitaristul și vocalistul formației The Velvet Underground (n. 1942)

– 2019: A murit Vladimir (Konstantinovici) Bukovski, fost disident sovietic și prizonier politic (12 ani în închisori, lagăre şi aziluri de psihiatrie); a ajutat la consolidarea mișcării sovietice pentru drepturile omului și a denunţat, în anii ’70 ai secolului trecut, detenţia psihiatrică la care erau supuşi prizonierii politici din Uniunea Sovietică; din 1976 a locuit în Marea Britanie, unde a fost trimis după eliberare (n. 1942) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 26 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 octombrie 2024, 05:01 / actualizat: 28 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 26 octombrie 

* Cu 527 de ani în urmă (1497) a avut loc Lupta de la Codrii Cosminului (pădure la sud de Cernăuţi), care a avut drept combatanţi pe Ştefan cel Mare, domnitor moldovean şi regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui şi Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuţi, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor

* Acum 164 de ani (1860) era inaugurată, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea din Iaşi, prima universitate modernă din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, ce a cuprins la început doar trei facultăţi: Facultatea de Filosofie, Drept şi Teologie; primul rector a fost profesorul de economie politică Ion Strat (1860-1861) (26.X/7.XI)

* Tot cu 164 de ani în urmă lua fiinţă, la Iaşi, din iniţiativa pictorului Gh. Panaitescu-Bardasare, Şcoala de Arte Frumoase şi Muzeul de Artă (cea mai veche pinacotecă de stat din România) (26.X/7.XI)

* În urmă cu 161 de ani (1863) împăratul Franz Joseph I sancţiona Legea privitoare la egala îndreptăţire a naţiunii române, votată de Dieta Transilvaniei (Lege promulgată de Dietă la 30.V.1864), prin care aceasta şi cele două biserici ale sale, cea unită şi cea ortodoxă, se regăseau pe picior de egalitate cu cele trei naţiuni regnicolare (ungurii, secuii şi saşii) şi cu cele patru confesiuni recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană) (26.X/7.XI)

* Se împlinesc 114 ani (1909) de când pilotul francez Marie Marvingt (n. 1875 – m. 1963) devenea prima femeie care zbura cu balonul peste Marea Nordului, din Franţa în Anglia. Balonul, numit „Stea căzătoare”, a decolat din Nancy Park

* În urmă cu 64 de ani (1960) erau restabilite, la nivel de ambasadă, relaţiile diplomatice între România şi Cuba. Relaţiile între cele două ţări au fost stabilite la 13.IV.1927, la nivel de legaţie, şi au fost întrerupte la 27.IX.1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 33 de ani în urmă (1991), în Parcul Carol din Bucureşti, s-a desfăşurat ceremonia de reînhumare a osemintelor Eroului Necunoscut, pe vechiul amplasament al Mormântului Eroului Necunoscut. Acest edificiu comemorativ, similar celor realizate de majoritatea ţărilor europene după prima conflagraţie mondială, a fost inaugurat în 1923. În anul 1957 osemintele au fost mutate de la Bucureşti în Mausoleul de la Mărăşeşti, pentru a face loc panteonului comunist

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Martir Dumitru, Izvorâtorul de Mir (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Dumitru, martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională a Auditorului Financiar din România” se sărbătoreşte, potrivit Hotărârii nr.53/ 26 octombrie 2005 adoptată de Consiliului Camerei Auditorilor Financiari din România, în ziua în care românii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, considerat a fi protector al auditorilor din România

– 1624: S-a născut Dosoftei (numele monahal al lui Dimitrie Barilă), mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare” (m. 1693) – 400 de ani. NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, a fost canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Sf. Ierarh Dosoftei fiind prăznuit la 13 decembrie, ziua morţii sale

– 1673: S-a născut Dimitrie Cantemir, prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin); ca domnitor al Moldovei (martie-aprilie 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (m. 1723)

– 1807: S-a născut Barbu Catargiu, om politic conservator, primul lider al Partidului Conservator; şeful primului Guvern al României moderne, alcătuit după proclamarea deplinei uniri administrative a Principatelor (ianuarie – iunie 1862) (m. 1862, asasinat lângă clopotniţa Mitropoliei, când ieşea de la lucrările Adunării Legislative)

– 1820: S-a născut Gheorghe Costa-Foru, om politic liberal, jurist (unul dintre fondatorii dreptului penal românesc) şi profesor (autorul unui studiu asupra sistemelor europene de educaţie contemporană, studiu pe baza căruia s-a început organizarea pe principii moderne a învăţământului superior românesc; primul rector al Universităţii Bucureşti, între anii 1864 şi 1872) (m. 1876)

– 1844: S-a născut Neculai Beldiceanu, poet din cercul „Junimii”, arheolog, numismat şi epigrafist amator, renumit pentru săpăturile de la Cucuteni, ca şi pentru colecţia de monede străvechi; tatăl poetului Nicolae N. Beldiceanu (m. 1896) – 180 de ani

– 1850: S-a născut Grigore Tocilescu, istoric, arheolog (s-a ocupat de studiul civilizaţiilor preromane de pe teritoriul României) şi folclorist; întemeitor al Şcolii româneşti de arheologie; membru titular al Academiei Române din 1890, vicepreşedinte al acestui for între anii 1896-1898 şi 1907-1909 (m. 1909)

– 1850: S-a născut pictorul Emanoil Panaiteanu-Bardasare (m. 1935)

– 1856, 26.X/7.XI: S-a născut istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice; conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923); membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for (1920-1923) (m. 1923)

– 1875: S-a născut istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1925)

– 1884: S-a născut Horia Petra-Petrescu, poet, prozator, autor dramatic şi gazetar; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919) (m. 1962) – 140 de ani

– 1884: A murit scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1818) – 140 de ani

– 1892: S-a născut geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (m. 1949)

– 1895: S-a născut Maxy (Herman Max), pictor, scenograf şi profesor (m. 1971)

– 1907: S-a născut Vasile Vasilache, compozitor şi actor de revistă; împreună cu N. Stroe au format un cuplu rămas celebru în istoria teatrului românesc de revistă (m. 1944)

– 1912: S-a născut medicul stomatolog Valerian C. Popescu, renumit specialist în chirurgia buco-maxilo-facială; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2013)

– 1920: S-a născut folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (m. 1985)

– 1928: S-a născut Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (m. 2020)

– 1932: S-a născut actorul Dumitru Rucăreanu (m. 2013)

– 1937: A murit istoricul Iulian (Iuliu) Marţian; îi revine meritul de a fi descoperit manuscrisul miscelaneu din secolul al XVII-lea, cunoscut sub numele de „Codicele Marţian”; arheolog amator, a strâns date privitoare la descoperirile arheologice din Transilvania, publicând iniţial în limba germană, şi apoi în limba română, un important repertoriu; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1867)

– 1941: S-a născut arheologul şi profesorul Marin Cârciumaru; unul dintre fondatorii Universităţii „Valahia” din Târgovişte; iniţiatorul Muzeului Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, aflat la Târgovişte

– 1943: S-a născut (la Lozova-Lăpuşna, azi în R. Moldova) Victor Spinei, istoric, arheolog și profesor; cercetări asupra perioadei de început a epocii medievale în spaţiul românesc şi cel sud-est european; membru titular al Academiei Române din 2015, vicepreședinte al acestui for (2015-2022)

– 1946: S-a născut Dinu Tănase, regizor de film, scenarist, producător şi director de imagine

– 1947: A murit Ion Sava, regizor (din 1930 a lucrat la Naţionalul ieşean, apoi, din 1938 până la moarte, la Naţionalul din Bucureşti), dramaturg, pictor şi caricaturist; teoretician al artei spectacolului; inovator în regie şi scenografie (n. 1900)

– 1949: S-a născut Corina Chiriac, interpretă de muzică uşoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune şi actriţă – 75 de ani

– 1949: S-a născut Dumitru Radu Popa, prozator, critic literar, eseist, traducător şi profesor; părăseşte România în toamna anului 1985 şi, după un an petrecut în Franţa, se stabileşte în SUA, la New York – 75 de ani

– 1949: S-a născut Nicolae Dumitru Vlădulescu, artist plastic și poet; lider al mişcării revoluţionare din 21 şi 22 Decembrie 1989 de la Reşiţa (m. 2018) – 75 de ani

– 1954: S-a născut Marius Ghica (pseudonimul lui Marius Viorel-Jan Ghiţă), critic literar, eseist, jurnalist şi traducător – 70 de ani

– 1954: S-a născut Victor Ciorbea, avocat şi om politic; fost avocat al poporului (2014-2019), senator liberal (2012-2014); preşedinte al PNŢCD (august 2001-iulie 2004); prim-ministru al României (decembrie 1996-martie 1998); primar general al Bucureştiului în anii 1996 şi 1997, ales din partea CDR; în 1990 a devenit lider al sindicatului CNSLR; în 1994 a înfiinţat Confederaţia Sindicatelor Democratice din România – 70 de ani

– 1955: S-a născut Nicolae Furdui-Iancu, unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți de muzică populară; simbol al munților Apuseni și al județului Alba

– 1955: S-a născut Alexandru Sassu, om politic (deputat și ministru) și fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune în perioada 2007-2010 (m. 2021)

– 1964: S-a născut canotoarea Elisabeta Lipă, campioană olimpică (5 medalii de aur), mondială și de 25 ori campioană a României; în anul 2000 a fost declarată cea mai bună canotoare din lume de către Federaţia Internaţională de Canotaj şi a fost desemnată cea mai bună canotoare a secolului XX; preşedinte al Federaţiei Române de Canotaj (2009-2015 și din 2017), ministru al tineretului și sportului (2015-2016), președinte al Clubului Sportiv Dinamo București (2009-2015), chestor de poliţie – 60 de ani

– 1979: S-a născut dirijorul Ciprian Ţuţu, dirijorul Corului Academic Radio din 2016 – 45 de ani

– 1999: A murit Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (n. 1917) – 25 de ani

– 2005: A murit actriţa franceză de origine română Jany Holt (Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt) (n. 1909)

– 2007: A murit Nicolae Dobrin, fost jucător internaţional şi antrenor de fotbal, o legendă a fotbalului românesc (n. 1947)

– 2008: A murit Jakó Zsigmond (Sigismund) Páal, istoric de naţionalitate maghiară din România; specialist în istoria culturii şi societăţii medievale transilvănene, în ştiinţe auxiliare istoriei, cu deosebire în diplomatică şi paleografie latină medievală transilvăneană; membru de onoare al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2017: A murit Liviu Dănceanu, compozitor, muzicolog, dirijor, publicist și profesor; fondatorul și conducătorul artistic al Atelierului de muzică contemporană „Archaeus” (n. 1954)

– 2018: A murit medicul pediatru și profesorul Marin Burlea; contribuții deosebite în gastroenterologia pediatrică; președinte al Societății Române de Pediatrie (2009-2018); fondatorul Școlii de Vară de Pediatrie (n. 1949)

– 2021: A murit actorul de teatru și film Papil Panduru; soţul regizoarei Cătălina Buzoianu (n. 1934)

– 2022: A murit Simina Mezincescu (nume la naștere: Sanda Simina Sonia Caracaș), fostă șefă de protocol a Regelui Mihai, campioană de curse automobilistice din România interbelică; condamnată în „lotul Noica-Pillat”, în 1959, a fost închisă la Jilava, un an, apoi la Miercurea Ciuc, până în 1963; după 1989 a avut un rol fundamental în organizarea Casei Regale a României, a primelor proceduri de retrocedare, dar şi la primele evenimente publice ale Familiei Regale; pentru aceasta a fost numită Şefa Protocolului Regal, funcţie în care şi-a dedicat mai bine de două decenii consolidării poziţiei Coroanei în România (n. 1928)

– 2022: A murit Klara Tompa, actriţă a Teatrului Naţional Târgu Mureş (din 1998) și profesoară universitară (n. 1973)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Președintele Argentinei Javier Milei va primi un premiu în Spania

– Georgia: Alegeri legislative

– Londra: Organismul responsabil de consilierea guvernului britanic cu privire la schimbările climatice își publică raportul privind o revizuire a obiectivelor naționale

– Londra: Marș organizat la Londra pentru a cere încetarea poluării râurilor în urma scandalului deversării apelor uzate

– Rabat: Manifestări de marcare a 50 de ani de la recunoașterea OLP la summitul arab de la Rabat ca unic reprezentant al poporului palestinian

– Madrid: Fotbal – Campionatul Spaniei: Real Madrid – FC Barcelona

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Austria; adoptarea Legii constituţionale asupra neutralităţii permanente a Austriei – 1955

– 1564: A fost botezat compozitorul german Hans Leo Hassler (m. 1612) – 460 de ani

– 1685: S-a născut Giuseppe Domenico Scarlatti, clavecinist şi compozitor italian (m. 1757)

– 1759: S-a născut Georges Jacques Danton, om politic francez, unul dintre conducătorii Revoluţiei burgheze din Franţa (1789-1794) (m. 1794, ghilotinat de către robespierişti) – 265 de ani

– 1764: A murit William Hogarth, pictor şi grafician englez, autor de gravuri şi stampe satirice şi ilustrator de cărţi, precursor al caricaturii moderne (n. 1697) – 260 de ani

– 1879, 26.X/7.XI: S-a născut Leon Troţki (numele real: Lev Davidovici Bronstein), om politic rus, figură proeminentă a revoluţiilor din 1905-1907 şi 1917; adversar al liderilor bolşevici Lenin şi, ulterior, Stalin, a fost exclus din cercurile puterii, exilat şi apoi expulzat din URSS; s-a stabilit în Mexic (m. 1940, asasinat, după mai multe tentative nereuşite) – 145 de ani

– 1890: A murit scriitorul italian Carlo Collodi, autorul „Aventurilor lui Pinocchio” (n. 1826)

– 1911: S-a născut cântăreaţa afro-americană de muzică gospel Mahalia Jackson (m. 1972)

– 1914: S-a născut actorul de film american Jackie Coogan; copil-vedetă a anilor ’20 ai secolului XX, a rămas în istoria cinematografului ca partener al lui Chaplin şi ca factor determinant în apariţia Legii pentru protecţia actorilor copii, cunoscută şi sub numele de „Legea Coogan” (m. 1984) – 110 ani

– 1916: S-a născut François Mitterrand, om politic socialist francez, preşedinte al Franţei (mai 1981 – mai 1995); autor de eseuri şi memorii politice (m. 1996)

– 1926: S-a născut (în Belgia) Arnaud de Borchgrave, analist şi jurnalist american; fost redactor-şef al publicaţiei „The Washington Times” (m. 2015)

– 1928: S-a născut Aureliu Busuioc, poet, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, jurnalist şi traducător din Rep. Moldova (m. 2012)

– 1929: S-a născut Marcel Hanoun, cineast (teoretician al cinematografiei experimentale), fotograf şi scriitor francez de origine tunisiană (m. 2012) – 95 de ani

– 1929: A murit Aby M. Warburg (Abraham Moritz Warburg), istoric de artă şi teoretician german al culturii, care a iniţiat analiza estetică a ştiinţelor umaniste (n. 1866) – 95 de ani

– 1942: S-a născut Bob Hoskins (numele real: Robert William Hoskins), actor, regizor, producător şi scenarist britanic (m. 2014)

– 1942: S-a născut regizorul egiptean Mohamed Khan, considerat de critici unul dintre fondatorii cinematografiei realiste egiptene (m. 2016)

– 1945: S-a născut romancierul american Pat (Donald Patrick) Conroy; cunoscut mai ales pentru cartea „Prinţul Mareelor” (m. 2016)

– 1949: S-a născut (în RSS Moldovenească, URSS) Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu), poetă, publicistă, scriitoare, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România (m. 2011) – 75 de ani

– 1952: S-a născut economistul şi profesorul american Lars Peter Hansen; Premiul Nobel pentru economie în 2013, împreună cu profesorii americani Eugene Fama şi Robert Shiller pentru lucrările în domeniul analizei preţurilor pe pieţele financiare

– 1956: A murit pianistul german Walter Gieseking (n. 1895)

– 1957: A murit Nikos Kazantzakis, romancier, dramaturg şi poet grec (n. 1883)

– 1959: S-a născut Paul E. Farmer, antropolog şi epidemiolog american (m. 2022) – 65 de ani

– 1972: A murit inginerul american de origine ucraineană Igor I. Skorsky; a construit, în 1939, primul elicopter utilizabil (VS-300) (n. 1889)

– 1983: A murit Alfred Tarski, unul dintre cei mai mari logicieni din toate timpurile, filozof al limbajului și matematician polonez-american; lucrările sale asupra conceptelor de adevăr şi consecinţă logică sunt pietrele de temelie ale logicii moderne, influenţând evoluţiile în matematică, filosofie, lingvistică şi informatică (n. 1901). NOTĂ: Pe 14 ianuarie – ziua sa de naștere și ziua dispariției altui mare logician Kurt Gödel (n.28.IV.1906 – m.14.I.1978) – a fost stabilită „Ziua internațională a logicii”, de către UNESCO, în parteneriat cu Consiliul Internațional pentru Filosofie și Științe Umaniste, marcată pentru prima dată în 2020, pentru a încuraja cooperarea internațională în promovarea logicii, atât în cercetare, cât și în predare, dar și pentru îmbunătățirea înțelegerii publice a logicii și a implicării acesteia în inovarea unor domenii precum știința și tehnica

– 1989: A murit Charles John Pedersen, chimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu Donald J. Cram şi Jean-Marie Lehn (n. 1904) – 35 de ani

– 1999: A murit Hoyt Axton, cântăreţ, compozitor şi actor de film american (n. 1938) – 25 de ani

– 2002: A murit generalul francez Jacques Massu, comandantul paraşutiştilor în timpul bătăliei din Alger (1957), figură reprezentativă pentru Franţa liberă (n. 1923)

– 2007: A murit Arthur Kornberg, biochimist american; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1959, pentru descoperirile referitoare la structura ADN (n. 1918)

– 2018: A murit Tony Joe White, compozitor, cântăreţ, chitarist şi acordeonist american; personalitate a curentului muzical swamp rock, ce conţine influenţe din blues, country, boogie, rock şi R&B (n. 1943)

– 2019: A murit Robert Evans, un faimos producător american de la Hollywood din anii ’70, căruia i se datorează filme legendare precum „The Godfather” şi „Chinatown” (n. 1930) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 25 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 25 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 octombrie 2024, 14:34

S-a întâmplat într-o zi de 25 octombrie

* Cu 392 de ani în urmă (1632), în lupta de lângă Mănăstirea Plumbuita, Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti, înfrângea oastea lui Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Poartă, silind Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură (la 23.II.1633)

* Sunt marcați 170 de ani (1854) de când avea loc principala bătălie din timpul Războiului Crimeei, Bătălia de la Balaclava, conflict armat între Regatul Unit, Franța și Imperiul Otoman, pe de-o parte, și Imperiul Rus, pe de altă parte. A fost prima dintre cele două încercări ale rușilor de spargere a încercuirii Sevastopolului

* În urmă cu 149 de ani (1875) avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră de Piotr Ceaikovski

* Acum 139 de ani (1885) avea loc, la Meiningen, în Germania, prima audiţie a Simfoniei a IV-a de Johannes Brahms

* Cu 106 ani în urmă (1918) Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie s-a format Statul Major al acestor gărzi) (25.X/7.XI)

* Cu 89 de ani în urmă (1935) avea loc premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei bufe în două acte „O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea (libretul – după piesa omonimă a lui Ion Luca Caragiale)

* Acum 69 de ani (1955) apărea pe piaţă primul cuptor cu microunde, în Mansfield, Ohio (SUA). Cuptorul cu microunde a fost, însă, inventat ceva mai devreme. În anul 1947, Percy Spencer făcea un tur prin laboratoarele companiei sale – Raytheon Company, specializată în produse electronice. Oprindu-se pentru câteva momente în faţa unui magnetron (tub electronic, folosit ca generator de oscilaţii de înaltă frecvenţă), el a simţit o senzaţie ciudată şi a observat cu surprindere că o ciocolată pe care o avea în buzunar a început să se topească. De aici până la apariţia primului cuptor cu microunde n-a mai fost decât un pas. Aparatul rezultat cântărea cca 300 kg, avea peste 1,70 m înălţime şi era folosit exclusiv în restaurante, vagoane-restaurant sau pe vasele de croazieră. De-abia după câteva zeci de ani, perfecţionările succesive au permis ca aparatul să poată fi oferit şi consumatorilor casnici

* Premiul Nobel pentru Pace era decernat, acum 59 de ani (1965), Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF

* Deşi a existat o iniţiativă încă din anul 1932, abia la data de 25 octombrie 1965 (- 59 de ani), lua fiinţă primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească, rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu. Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină

* Cu 6 ani în urmă (2018) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea episcopului Dionisie Erhan al Cetății-Albe-Ismail (1868-1943), una dintre cele mai marcante personalități ecleziastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, luptător pentru realizarea statului național unitar român. Trupul episcopului a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare efectuate la Mănăstirea Suruceni, în data de 10 iulie 2018; ziua de pomenire este la 17 septembrie

* Sunt marcați 3 ani (2021) de la inaugurarea Muzeului Abandonului, primul muzeu exclusiv digital și participativ din România, un proiect independent ce și-a propus maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România. Din octombrie 2024, Muzeul Abandonului este prima entitate muzeală din România membră a Coaliției Internaționale Sites of Conscience, o rețea cu peste 370 de membri din peste 65 de țări, care de peste 25 de ani confruntă moșteniri violente ale trecutului pentru a găsi soluții inovatoare pentru actuala justiție socială

Aniversări – Comemorări

– Simhat Torah, sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente, 24 octombrie, după asfinţitul soarelui), marchează încheierea ciclului anual de citire a celor cinci cărți ale lui Moise – Tora

– „Ziua Armatei Române”, instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Trupele româno-sovietice au eliberat, la 25.X.1944 ( – 75 de ani), ultimele teritorii româneşti – oraşele Satu Mare şi Carei – de sub ocupaţia horthystă, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor fasciste de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri)

– 1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (m. 1916)

– 1858: S-a născut fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1908)

– 1858: A murit Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet; membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856) (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol)

– 1890: S-a născut Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (m. 1975)

– 1894: S-a născut chimistul Constantin V. Gheorghiu; contribuţii la dezvoltarea şcolii de chimie organică din Iaşi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1956) – 130 de ani

– 1896: S-a născut Aurel Jiquidi, pictor şi grafician, fiul graficianului Constantin Jiquidi (m. 1962)

– 1902: S-a născut Dumitru Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (m. 1952)

– 1906: A murit Dimitrie August Laurian, publicist (ca preşedinte al Societăţii Presei a militat pentru o presă naţională corectă şi diversă), critic literar şi pedagog (contribuţii la reforma învăţământului din 1898; autor al mai multor manuale); membru corespondent al Academiei Române din 1877 (n. 1846)

– 1921: S-a născut Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007; în data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai I a semnat noul Statut al Casei Regale a României, document prin care Principesa Margareta a fost desemnată succesoarea dinastică şi moştenitoarea Familiei Regale române cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României; la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de Casa princiară renunţând totodată la legăturile cu familia Hohenzollern-Sigmaringen; începând cu data de 1 martie 2016, la cererea Majestăţii Sale Regelui, şi în urma Consiliului Regal desfăşurat la Morges în Elveţia, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, îl va reprezenta şi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice ale Regelui Mihai, decizie luată în urma stării de sănătate a Majestăţii Sale, tot mai precare (m. 2017)

– 1924: S-a născut actriţa Silvia Ghelan, „Doamna Teatrului Naţional din Cluj”, pe care l-a slujit mai bine de 50 de ani (m. 2019) – 100 de ani

– 1925: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (m. 1999)

– 1925: S-a născut Vasile Parizescu (nume complet: Vasile Stelian Dumitru Spiridon Parisescu), pictor, desenator, colecționar de artă, inginer mecanic (manager pentru înzestrarea armatei cu blindate și autotractoare), general de brigadă și scriitor (a publicat numeroase cărți de ştiință şi tehnică şi de artă); a fost fondatorul şi președintele Societății Colecționarilor de Artă din România, președintele Asociației Artiștilor Plastici București (1975 – 1991), fondator (1990) și director al Revistei ProArte (m. 2019)

– 1926: S-a născut Christine Valmy (născută Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA); de la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume (m. 2015)

– 1928: A murit (într-un accident feroviar) Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (n. 1902)

– 1936: S-a născut pianistul şi profesorul Gabriel Amiraş; stabilit din 1993 în Germania

– 1936: S-a născut criticul de artă Dumitru Chirilă, jurnalist la revista orădeană „Familia” (m. 2005)

– 1943. S-a născut Mircea Opriţă, prozator, poet, eseist, editor, critic și istoric al literaturii science-fiction şi traducător

– 1948: S-a născut Dumitru Munteanu, prozator, poet, eseist, istoric literar, publicist și editor (m. 2021)

– 1949: S-a născut Sabina Ivaşcu, graficiană, pictoriţă şi poetă; membră a Uniunii Artiştilor Plastici, doctor în arte vizuale la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti – 75 de ani

– 1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu, liderul formaţiei „Direcţia 5”

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Nicolae Popa (n. 1901)

– 1968: S-a născut poeta Carmen Veronica Steiciuc, teatrolog și fost manager al Teatrului „Matei Vişniec” din Suceava (din 2015), fiind şi cea care a organizat şi a coordonat, încă de la înfiinţare, Festivalul de teatru „Matei Vişniec” organizat la Suceava; membră a Uniunii Scriitorilor din România (m. 2021)

– 1968, 25/26: A murit naistul Fănică Luca (n. 1894)

– 1975: A murit inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (n. 1897)

– 1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (n. 1893)

– 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2018: A murit Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (n. 1941)

– 2021: A murit profesorul universitar dr. George Voicu, politolog, sociolog și eseist; membru al Senatului Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative; prodecan (1999-2002) și decan (2002-2004) al Facultăţii de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București; a călăuzit în viaţa profesională generaţii de specialişti în științe politice și relații internaționale, a publicat numeroase lucrări; redactor-şef al revistei „Holocaust. Studii şi cercetări” (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington, DC: Liderii financiari mondiali se întâlnesc pentru Reuniunile Anuale ale Grupului Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Reuniunile anuale ale Băncii Mondiale/FMI au loc doi ani consecutivi la sediul Grupului Băncii Mondiale și FMI din Washington, DC, SUA și o dată la trei ani într-o altă țară membră. Maroc a găzduit reuniunile anuale din 2023. Reuniunile anuale vor include reuniuni ale Consiliilor guvernatorilor, ale Comitetului mixt pentru Dezvoltare a Grupului Băncii Mondiale/FMI și ale Comitetului Monetar și Financiar Internațional al FMI (IMFC) (25 – 27 oct.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Liverpool: Adolescentul Axel Rudakubana, suspectat că a înjunghiat 3 copii în Southport, urmează să fie audiat în instanță

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale cu decizia privind ratele

– Oviedo, Spania: Gala de decernare a Premiilor Prințesa Asturiei 2024

– Varșovia: Inaugurarea noului Muzeu de Artă Modernă din Varșovia

– Londra: Natwest – rezultate din trimestrul al III-lea

– New York: Chevron – rezultate din al treilea trimestru

– New York: ExxonMobil – rezultate din trimestrul al III-lea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Operei” este sărbătorită în ziua de naștere a lui Georges Bizet și Johann Strauss al II-lea, compozitori ai unora din cele mai faimoase opere și operete din lume. Recunoașterea unei nevoi comune și a dorinței de advocacy pentru arte în general și pentru operă în special, a determinat cele trei organizații mari – OPERA America, Ópera Latinoamérica și Opera Europa – împreună cu numeroșii parteneri să își unească forțele, pentru a lansa prima „Zi mondială a operei” în 2019 ( – 5 ani). Până la această dată a fost marcată la 8 februarie o zi a operei, amintind de ziua de 8 februarie 1735, când în Statele Unite a avut loc prima reprezentaţie de operă baladescă, în oraşul Charleston din Carolina de Sud

– „Ziua Europeană a Avocaților” are ca scop promovarea valorilor comune ale avocaţilor şi a rolului lor în edificarea statului de drept; Consiliul Barourilor Europene (CCBE) a decis, în 2014 (- 10 ani), ca prima sărbătorire a acestei zile să aibă loc la data 10 decembrie, prin raportare la „Ziua mondială a drepturilor omului”, celebrată tot la această dată. În 2017, CCBE a decis sărbătorirea „Zilei europene a avocaţilor” la data de 25 octombrie, când se celebrează „Ziua europeană a justiţiei civile”. Tema de anul acesta este: „Avocați independenți, democrații mai puternice: înțelegerea importanței auto-reglementării”

– „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”, instituită de Comisia Europeană şi Consiliul Europei la 5 iunie 2003; această zi urmăreşte să faciliteze cetăţenilor europeni mai buna înţelegere a modului în care funcţionează în practică sistemul juridic şi să sprijine dezvoltarea unui spaţiu judiciar comun european

– Sărbătoare naţională a Republicii Kazahstan (Ziua Republicii); aniversarea adoptării Declaraţiei de suveranitate – 1990. NOTĂ: Ziua naţională a Kazahstan-ului este marcată la 16 decembrie, când este aniversată Ziua Independenţei (la 16.12.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan)

– 1400: A murit poetul englez Geoffrey Chaucer, unul dintre părinţii literaturii anglo-saxone (n. 1342 sau 1343)

– 1647: A murit Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (n. 1608)

– 1767: S-a născut (la Lausanne, Elveţia) Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic francez; unul dintre primii gânditori politici care s-a autodenumit liberal și un important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea (m. 1830)

– 1789: S-a născut astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (m. 1875) – 235 de ani

– 1811: S-a născut matematicianul francez Évariste Galois; a pus bazele algebrei (m. 1832)

– 1825: S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (m. 1899)

– 1827: S-a născut chimistul şi omul politic francez Marcellin (Pierre Eugène) Berthelot; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (m. 1907)

– 1838: S-a născut compozitorul francez Georges Bizet (m. 1875)

– 1881: S-a născut Pablo Picasso (Pablo Ruiz y Picasso), pictor, grafician, sculptor, ceramist şi scenograf spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903; fondatorul cubismului, unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX; considerat cel mai prolific artist din istoria artei (m. 1973)

– 1888: S-a născut Richard Byrd, aviator şi explorator american; primul care a survolat Polul Nord (1926); a condus patru expediţii în Antarctica; în prima expediţie (aviatică) din 1928-1930, survolează Polul Sud (1929) şi fundează staţiunea de cercetări Little America (m. 1957)

– 1889: S-a născut Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (m. 1981) – 135 de ani

– 1889: A murit Émile Augier, poet şi dramaturg francez (n. 1820) – 135 de ani

– 1902: A murit scriitorul american Franck Norris (n. 1870)

– 1914: S-a născut poetul american John Berryman (m. 1972) – 110 ani

– 1925: S-a născut sculptorul grec Takis (nume real: Panayiotis Vassilakis); considerat, alături de sculptorul american Alexandre Calder, drept unul dintre părinţii artei cinetice, lucrările sale având adesea incluse elemente electromagnetice; a fost totodată pionier în scenografie şi aranjamente muzicale pentru piese de teatru (m. 2019)

– 1926: S-a născut soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (m. 2012)

– 1927: S-a născut Barbara Cook, actriţă şi cântăreaţă americană, cunoscută pentru rolurile sale în musicaluri şi spectacole de cabaret pe Broadway (m. 2017)

– 1931: S-a născut actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (m. 2011)

– 1941: S-a născut cântăreaţa australiană Helen Reddy; autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (m. 2020)

– 1944: S-a născut Jon Anderson, cântăreţ britanic; cunoscut mai ales ca interpret al formaţiei de progressive-rock „Yes” – 80 de ani

– 1950: S-a născut interpretul şi compozitorul englez de muzică rock Chris Norman

– 1972: S-a născut Esther Duflo, economistă americană de origine franceză, co-fondator și director al Laboratorului de acțiune al sărăciei „Abdul Latif Jameel” și profesor de economie pentru reducerea sărăciei și dezvoltare la Institutul de Tehnologie din Massachusetts; laureată a Premiului Nobel pentru economie în 2019, alături de indianul Abhijit Banerjee și americanul Michael Kremer, pentru abordarea lor experimentală în reducerea sărăciei globale

– 1973: A murit renumitul atlet etiopian Bikila Abebe, campion olimpic la maraton, în 1960 (la Roma, unde a alergat desculţ) şi în 1964 (la Tokyo, unde a câştigat medalia de aur, la o lună după ce fusese operat de apendicită) (n. 1932)

– 1984: S-a născut cântăreața americană Katy Perry – 40 de ani

– 1989: A murit Mary McCarthy, scriitoare şi critic literar american (n. 1912) – 35 de ani

– 1995: A murit sculptorul german Bernhard Heiliger (n. 1915)

– 2000: A murit interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (n. 1939)

– 2013: A murit actriţa americană Marcia Wallace (n. 1942)

– 2014: A murit muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (n. 1943) – 10 ani

– 2022: A murit pictorul francez Pierre Soulages, considerat creatorul conceptului de „ultra-negru”; a marcat istoria artei timp de peste 75 de ani (n. 1919)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 24 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 24 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 octombrie 2024, 14:34

S-a întâmplat într-o zi de 24 octombrie 

* Acum 376 de ani (1648) avea loc semnarea „Păcii de la Westfalia”, care consfinţea sfârşitul Războiului de 30 de ani (1618-1648), ultimul război religios important din Europa, şi deschidea în diplomaţie istoria congreselor europene. Una din consecinţele acestui război a fost divizarea Germaniei în mai multe teritorii şi limitarea puterii Sfântului Imperiu Roman. Pacea de la Westfalia reprezintă o serie de tratate încheiate între mai şi octombrie 1648 la Osnabrück şi Münster şi, pe lângă Războiul de 30 ani, a pus capăt şi Războiului de 80 de ani (1568-1648) dintre Spania şi Olanda. Pacea de la Westphalia a fost încheiată între Sfântul Imperiu Roman (Ferdinand al III-lea), Regatul Spaniei, Regatul Franţei, Suedia şi Olanda. La 24 octombrie 1648 au fost semnate încă două tratate complementare: Tratatul de la Münster dintre Sfântul Imperiu Roman şi Franţa, tratat ce viza statele europene catolice şi Tratatul de la Osnabrück, dintre Sfântul Imperiu Roman şi Suedia, tratat ce viza statele protestante. „Pacea de la Westfalia” a reprezentat prima întâlnire diplomatică la nivel european, în urma căreia au fost consacrate principiile echilibrului politic şi al raţiunii de stat

* Cu 167 de ani în urmă (1857) era înființat primul club de fotbal din lume. Nathaniel Creswick şi William Prest au pus bazele unei echipe de fotbal, pe care au denumit-o sugestiv, Sheffield FC. Cum nu prea exista concurenţă la acea vreme, meciurile se desfăşurau doar între membrii clubului. Regulile jocului erau stabilite chiar de către fondatori, însă acest lucru a durat doar până când a luat fiinţă celebra Football Association (în 1863). Deşi încă există şi în zilele noastre, Sheffield FC şi-a încheiat foarte repede perioada de glorie, în 1885, când cluburile au trecut la statut profesionist

* În urmă cu 106 ani (1918) secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, adresa un mesaj privind recunoaşterea dreptului românilor de a-şi desăvârşi unirea. La 24.X/6.XI, secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, publica mesajul său în care, între altele, se afirma că: „Statele Unite se interesează de aspiraţiile poporului român, atât ale aceluia din exterior, cât şi ale aceluia din limitele regatului. Guvernul Statelor Unite simpatizează profund aceste idei şi nu va neglija de a-şi exercita influenţa la un moment oportun, astfel ca justele drepturi politice şi teritoriale ale poporului român să fie obţinute şi asigurate împotriva oricărei agresiuni străine”

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când avea loc Marele crah al Bursei de Valori din New York (Joia neagră), care a reprezentat începutul marii crize economice mondiale (1929-1933) şi care a cuprins şi România. Evenimentul marchează ceea ce numim „Marea Depresiune”, respectiv zguduitoarea criză economică a secolului al XX-lea, care avea să lovească marile finanţe, băncile, afacerile de orice fel, dar şi micile economii ale populaţiei, reduse peste noapte la nimic, într-o perioadă în care statele nu organizaseră încă actualele fonduri de garanţie bancară. Acea zi de joi a rămas marcată cu sinistrul calificativ de „Joia neagră”, deşi unda şocului s-a propagat în lume timp de cinci zile calendaristice, fapt pentru care, în diferite locuri, a fost marcată ca „lunea neagră” sau „marţea neagră”

* Cu 84 de ani în urmă (1940) avea loc întrevederea din gara Montoire-sur-le-Loir (Franța) dintre mareșalul Philippe Pétain și Adolf Hitler, desfășurată în mașina personală a liderului nazist, care a pus bazele colaborării dintre guvernul de la Vichy și Germania, după înfrângerea armatei franceze. Conform procesului verbal german, Pétain ceruse ca armata franceză să nu fie obligată să poarte un război contra Marii Britanii, ci doar să își apere coloniile din Africa în fața atacurilor britanice, și să obțină măcar parțial suveranitatea asupra teritoriului francez. Întâlnirea de la Montoire, deși a fost pregătită de Pierre Laval (politician ce a servit, în timpul celei de-a Treia Republici, ca premier al Franței între 1931- 1932 și 1935 – 1936) prin întâlniri cu lideri naziști (inclusiv cu Hitler însuși, cu două zile înainte, în același loc), a avut un bilanț destul de slab: niciun angajament concret nu a fost făcut de nicio parte, doar principiul colaborării a fost declarat, cu o neînțelegere, întreținută cu grijă de germani, cu privire la sensul real al acestui angajament

* Acum 46 de ani (1978) avea loc inaugurarea Spitalului Clinic al Municipiului Bucureşti (din 1984, Spitalul Universitar Bucureşti, iar din 2000, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti) (24 – 25 oct.)

* În urmă cu 37 de ani (1987) era inaugurată noua linie a metroului bucureştean Piaţa Unirii – Pipera (8,4 km), încheindu-se, astfel, lucrările la magistrala a II-a, Nord-Sud (în lungime de 18,7 km)

* Acum 28 de ani (1996) intra în vigoare Convenţia cu privire la siguranţa centralelor nucleare, semnată la 20.IX.1994, la cea de-a 38-a Conferinţă Generală a AIEA – Agenția Internațională pentru Energie Atomică – de la Viena

* Se împlinesc 25 de ani (1999) de când o echipă de medici chirurgi de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, condusă de dr. Şerban Brădişteanu și profesorul Radu Deac, a realizat primul transplant de cord din România

* Acum 16 ani (2008) avea loc aderarea strict formală a României la Asia-Europe Meeting (ASEM), cu ocazia Summit-ului ASEM 7, de la Beijing (24 – 25 oct.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea mozaică Shemini Atzeret (Şmini Aţeret) (a început în seara zilei precedente, 23 octombrie, după asfinţitul soarelui)

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Simhat Torá, care marchează încheierea ciclului anual de citire a celor cinci cărți ale lui Moise – Tora

– 1818: S-a născut Dimitrie Gusti, poet, traducător de fabule, autor de manuale didactice, fondator al ziarului „Zimbrul” (1850); prin decretul semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 15.VIII.1864, Gusti devine cel dintâi primar al Iaşiului (m. 1887)

– 1853: S-a născut Pimen Georgescu (prenumele la naştere: Petru), mitropolit al Moldovei din 1909 până la moarte; în timpul Primului Război Mondial a organizat spitale pentru răniţi în mănăstiri şi colecte pentru sprijinirea ostaşilor; membru de onoare al Academiei Române din 1918 (m. 1934)

– 1854: A murit (în exil, la Izmir, Turcia) pictorul Barbu Iscovescu (numele real: Baruh Iehuda); participant la Revoluţia din 1848 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia; a executat lucrări de decoraţie cu tematică revoluţionară şi a realizat portretele unor fruntaşi ai revoluţiei paşoptiste (n. 1816) – 170 de ani

– 1894: A murit pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neo-clasicismului şi al picturii în ulei; întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; a fost considerat cel mai mare pictor religios al timpului său (a pictat 52 de biserici) (n. 1820) – 130 de ani

– 1916: A murit generalul Ion Dragalina; în Primul Război Mondial, în fruntea Armatei I, a condus apărarea de la Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal (n. 1860)

– 1921: S-a născut Veronica Porumbacu (pseudonimul Veronicăi Schwefelberg), poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii şi traducătoare; soţia criticului şi istoricului literar Mihail Petroveanu (m. 1977)

– 1922: S-a născut inginerul chimist Vasile Cocheci; cercetări privind protecţia calităţii apelor; din 1971, prin grija sa, a funcţionat pentru prima dată în România, la Facultatea de Chimie Industrială de la Timişoara, o grupă specializată în domeniul protecţiei calităţii apelor şi epurării celor reziduale; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1929: S-a născut artista plastică Ileana Balotă (m. 1996) – 95 de ani

– 1933: S-a născut Draga Olteanu-Matei, una dintre cele mai mari actrițe ale teatrului și filmului românesc (m. 2020)

– 1936: S-a născut jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele „Viaţa medicală” şi „Revista Radio”; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române. De asemenea, a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU, dar şi co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio (m. 2013)

– 1938: S-a născut artistul plastic şi profesorul Victor Tiberiu Ciato (m. 2021)

– 1940: S-a născut criticul, istoricul literar și poetul George Gibescu (m. 2024)

– 1940: S-a născut sculptoriţa Valentina Boştină (m. 1994)

– 1940: S-a născut Eugen-Sandu Cucerzan, scriitor, eseist, istoric al filosofiei, istoric literar și profesor (m. 2020)

– 1943: S-a născut Cornel Moraru, critic şi istoric literar

– 1943: S-a născut Theodor Stolojan, economist, om politic democrat-liberal, profesor universitar; europarlamentar (2007-2019); prim-vicepreşedinte al Partidului Democrat-Liberal (2008-2011); preşedinte al Partidului Liberal Democrat (2006-2007); consilier prezidenţial (ianuarie 2005-octombrie 2006); preşedinte al Partidului Naţional Liberal (2002-2004); fost prim-ministru al României (octombrie 1991-noiembrie 1992); ministru al finanţelor (1990-1991)

– 1945: S-a născut jurnalista şi prozatoarea Tia Şerbănescu (pseudonimul Ecaterinei Teodorescu); a lucrat la publicațiile „România Liberă”, „Cotidianul” și „Curentul”

– 1946: S-a născut ÎPS Petru Păduraru (prenumele la naştere Ion), arhiepiscop al Chişinăului, mitropolit al Basarabiei şi exarh al Plaiurilor (din 24 octombrie 1995). NOTA 1: La 19.XII.1992 Patriarhia Română a emis un act ce consfinţea reactivarea Mitropoliei Basarabiei, autonomă şi cu statut propriu, stabilind „de jure” desprinderea acesteia de sub tutela Patriarhiei Ruse şi revenirea ei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române (a fost recunoscută de autorităţile moldovene la 30.VII.2002). NOTA 2: În urma „Păcii de la Bucureşti” (1812), Rusia a căpătat pentru prima oară teritoriul dintre Prut şi Nistru, Basarabia; pentru grăbirea rusificării, Biserica din teritoriile anexate a fost trecută sub jurisdicţia Bisericii Ortodoxe Ruse

– 1946: S-a născut cântăreaţa şi actriţa de origine armeană Anda Călugăreanu (numele adevărat: Anca Miranda Călugăreanu) (m. 1992)

– 1947: S-a născut interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu, cunoscută drept „Doamna cântecului năsăudean” (m. 2009)

– 1949: A murit muzicianul, compozitorul, dirijorul, folcloristul şi poetul Nicodim Ganea (n. 1878) – 75 de ani

– 1958: S-a născut actriţa Magda (Magdalena-Marta) Catone

– 1961: A murit compozitorul şi pianistul Ion Filionescu (n. 1903)

– 1971: A murit Anton Balotă, filolog şi eseist; specialist în slavistică şi albaneză; filolog cu deschidere spre eseu, îşi încheie cariera prin cercetări în domeniul baladei româneşti şi sud-dunărene (n. 1901)

– 1983: A murit inginerul Elie Carafoli, fondator al şcolii aerodinamice româneşti; a realizat, printre altele, în 1928, profilurile aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite ”profilurile Carafoli”; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1901, la Veria/Grecia)

– 1994: A murit inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911) – 30 de ani

– 1996: A murit Romica Puceanu, interpretă de muzică lăutărească (n. 1927)

– 2011, 24/25: A murit Liviu Ciulei, regizor de teatru şi film, actor, scenograf, arhitect şi profesor; considerat părintele teatrului românesc modern; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1923)

– 2014: A murit inginerul energetician Gleb Drăgan; importante contribuţii în domenii ca electrostatica, descărcarea corona, trăsnet sau supratensiuni atmosferice şi de comutaţie; a înfiinţat Laboratorul de tehnica tensiunilor înalte din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1920, la Tătar Copceac-Cahul, azi în R. Moldova) – 10 ani

– 2019: A murit gimnasta olimpică și antrenoarea Iuliana Simonfi; stabilită în Namibia, unde a deschis Academia de Gimnastică „Simonfi” (n. 1956) – 5 ani

– 2020: A murit medicul şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc, cel mai cunoscut chirurg din Constanța (n. 1957)

EVENIMENTE EXTERNE

– India: Vizita cancelarului german Olaf Scholz (24 – 27 oct.)

– Strasbourg: Anunțarea câștigătorului Premiului Saharov, cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului

– Moscova: Este așteptată prima lectură în Duma de stat a proiectului de lege pentru bugetul 2025

– Viena: Prima sesiune a Parlamentului austriac, după victoria istorică a extremei drepte

– Paris: Proces pentru fraudă fiscală a asistentului lui Jean-Marie Le Pen – ședință de procedură pentru pregătirea ședinței de fond

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind „femeile, pacea și securitatea”

– Odense: Danemarca găzduiește summit-ul Mării Nordului și o întâlnire ministerială pentru a discuta despre pierderea poziția de lider a Europei în energia verde

– Montserrat: Alegerea Consiliului Legislativ

– Kiribati: Alegeri prezidențiale

– Londra: Barclays – rezultate din trimestrul al treilea

– Londra: Unilver – rezultate din trimestrul al III-lea

– New York: Hasbro – rezultate din al treilea trimestru

– New York: Ford – rezultate din trimestrul al III-lea

– Lansarea mondială a jocului video „Call of Duty: Black Ops 6” de la Activision

– Los Angeles, Statele Unite ale Americii: Premiera sezonului doi al serialului „Special Operations: Lioness”

Aniversări – Comemorări

– 24 – 30.X: „Săptămâna Dezarmării”; începe în ziua intrării în vigoare a Cartei ONU, se sărbătoreşte anual şi a fost instituită prin hotărârea primei sesiuni speciale a Adunării Generale a ONU consacrate dezarmării, din 1978

– 24 – 31.X: „Săptămâna Mondială a Educației în domeniul Mass-media și al Informațiilor” (Global Media and Information Literacy (MIL) Week) a fost inițiată de UNESCO din 2012; manifestările vor fi găzduite de Iordania și tema de anul acesta este: „Noile frontiere digitale ale informației: alfabetizarea media și informațională pentru informații de interes public”

– Ziua Naţiunilor Unite, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 31.X.1947, pentru a marca aniversarea intrării în vigoare a Cartei ONU, la 24.X.1945. Carta Naţiunilor Unite a fost semnată la 26.VI.1945, la încheierea Conferiţei organizate în vederea creării ONU (25.IV-26.VI.1945, San Francisco). Oficial, ONU a luat fiinţă la 24.X.1945, când Carta ONU a fost ratificată de China, Franţa, Uniunea Sovietică, Regatul Unit, SUA şi de o majoritate de alţi semnatari. NOTĂ: Creată iniţial de 51 de ţări care se angajau să menţină pacea prin cooperare internaţională şi securitate colectivă, ONU cuprinde astăzi aproape toate naţiunile lumii: în total 193 de state. România a fost primită în ONU la 14 decembrie 1955, alături de alte 15 state

– „Ziua Internaţională a Dezvoltării informaţionale”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în anul 1972, prin Rezoluţia 3038/XXVII, pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor legate de dezvoltare şi asupra nevoii de a facilita comunicarea internaţională pentru rezolvarea acestor probleme; Adunarea Generală a stabilit că această zi trebuie să coincidă cu „Ziua Naţiunilor Unite” (24 octombrie), dar şi cu data adoptării, în 1970, a Strategiei internaţionale de dezvoltare pentru cel de-al doilea Deceniu al ONU de Dezvoltare; s-a considerat că printr-o mai bună răspândire a informaţiei, ca şi prin mobilizarea opiniei publice, mai ales a tinerilor, se vor înţelege mai bine problemele legate de dezvoltare, promovându-se, astfel, cooperarea internaţională pentru dezvoltare

– Ziua naţională a Republicii Zambia; aniversarea proclamării independenţei şi a republicii/1964 – 60 de ani

– 1601: A murit astronomul şi matematicianul danez Tycho Brahe; a făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, care au servit elevului său Johannes Kepler (astronom şi matematician german) la descoperirea legilor de mişcare a planetelor; constructor de instrumente astronomice (n. 1546)

– 1632: S-a născut biologul olandez Antonie Van Leeuwenhoek, considerat părintele microbiologiei; primul care a folosit microscopul cu un mare talent observațional și descriptiv (m. 1723)

– 1655: A murit Pierre Gassendi, fizician, matematician, astronom, filosof și călugăr iezuit francez; reprezentant important al materialismului atomist (n. 1592)

– 1788: S-a născut Sarah Josepha Hale, scriitoare americană, autoarea cântecului pentru copii „Mary had a little lamb” (m. 1879)

– 1799: A murit Carl Ditters von Dittersdorf, compozitor şi violonist austriac (n. 1739) – 225 de ani

– 1804: S-a născut fizicianul german Wilhelm Eduard Weber, care, împreună cu Carl Friedrich Gauss, a creat primul telegraf electric; a adus contribuții de pionierat în domeniul electrodinamicii teoretice (m. 1891) – 120 de ani

– 1854: S-a născut chimistul olandez Hendrik Willem Bakhuis Roozeboom (m. 1907) – 170 de ani

– 1882: S-a născut compozitorul maghiar Imre (Emmerich) Kálmán (m. 1953)

– 1887, 24.X/5.XI: A murit Wilhelm von Kotzebue, scriitor şi diplomat german; în 1840 a venit prima oară în Moldova, unde fratele său, Karl, era consul al Rusiei la Iaşi; s-a căsătorit cu românca Aspazia Cantacuzino şi s-a stabilit lângă Roman; a scris şi proză inspirată de realităţile româneşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1884) (n. 1813)

– 1898: A murit pictorul francez Pierre Puvis de Chavannes (n. 1824)

– 1899: S-a născut pictorul bolivian Cecilio Guzman de Rojas (m. 1950) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Moss Hart, dramaturg, scenarist şi regizor american de teatru (m. 1961) – 120 de ani

– 1904: S-a născut politologul german Theodor Eschenburg; a jucat un rol-cheie în constituirea Republicii Federale Germania după înfrângerea nazismului în 1945 (m. 1999) – 120 de ani

– 1913: S-a născut baritonul italian Tito Gobbi (m. 1984)

– 1915: S-a născut scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creatorul personajului Batman (m. 1998)

– 1918: A murit compozitorul francez Charles Lecocq (n. 1832)

– 1921: S-a născut soprana croato-austriacă Sena Jurinac (m. 2011)

– 1923: S-a născut poeta americană de origine britanică Denise Levertov (m. 1997)

– 1925: S-a născut compozitorul italian Luciano Berio (m. 2003)

– 1927: S-a născut Gilbert Bécaud (François Gilbert Léopold Silly), cantautor, pianist şi actor francez (m. 2001)

– 1929: S-a născut Hubert Aquin, scriitor, eseist, regizor, redactor şi activist politic canadian (m. 1977) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Ĭordan Dimitrov Radichkov, scriitor și dramaturg bulgar; considerat de unii critici „cea mai semnificativă voce a literaturii bulgare în ultima treime a secolului XX” (m. 2004) – 95 de ani

– 1929: S-a născut George Crumb, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (m. 2022) – 95 de ani

– 1930: S-a născut sociologul norvegian Johan Galtung, pionier al teoriei studierii conflictelor; în 1987 a primit Premiul Nobel Alternativ pentru activitatea sa dedicată studierii păcii şi teoriei conflictului, fiind considerat ‘părintele studiilor de pace’; sociologul norvegian şi-a lăsat amprenta şi asupra ştiinţelor comunicării, unde s-a concentrat asupra criteriilor pentru selecţia ştirilor (m. 2024)

– 1931: S-a născut compozitoarea rusă Sofia Gubaidulina; este considerată unul dintre cei mai importanți compozitori ruși din a doua jumătate a secolului al XX-lea

– 1932: S-a născut Robert Alexander Mundell, economist și profesor canadian; considerat părintele monedei euro; Premiul Nobel pentru economie în anul 1999 (m. 2021)

– 1933: S-a născut scriitorul american Norman Rush

– 1933: S-a născut fizicianul Andrei (Mihail) Andrieş din R. Moldova; studii despre proprietăţile electrice şi optice în semiconductori amorfi; a realizat noi fibre optice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); ca preşedinte al Academiei de Ştiinte din R. Moldova, a rămas în istoria acestei instituţii prin numeroase împliniri, între care recunoaşterea limbii vorbite în Republica Moldova ca limbă română (m. 2012)

– 1935: A murit istoricul belgian Henri Pirenne; specialist în istoria Evului Mediu; s-a făcut cunoscut, îndeosebi, prin lucrări de istorie economică şi socială; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (n. 1862)

– 1938: A murit Ernst Barlach, artist expresionist german, sculptor, desenator şi scriitor (n. 1870)

– 1939: S-a născut actorul american F. Murray Abraham; a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în anul 1985 pentru rolul Antonio Salieri din filmul „Amadeus” – 85 de ani

– 1943: A murit poetul canadian de limbă franceză Hector de Saint-Denys Garneau (n. 1912)

– 1944: A murit Louis Renault, industriaș francez, fondatorul companiei cu același nume (1899), pilot de curse și pionier al automobilismului (n. 1877) – 80 de ani

– 1947: S-a născut actorul american Kevin Kline

– 1948: A murit compozitorul austriac de origine ungară Franz Lehar (n. 1870)

– 1957: A murit creatorul francez de modă Christian Dior (n. 1905)

– 1974: A murit, la Amsterdam, David Oistrah, violonist (unul din cei mai mari ai secolului al XX-lea) şi pedagog rus (n. 1908) – 50 de ani

– 1992: A murit Amitha Bhose, filolog indian, important eminescolog străin, prima traducătoare a lui Mihai Eminescu în bengali (n. 1933)

– 2001: A murit editorul francez Guy Schoeller, „părintele” formatului Livre de Poche – Carte de Buzunar (n. 1915)

– 2012: A murit compozitorul american Bill Dees (cel care a compus piesa, devenită celebră, „Oh, Pretty Woman”) (n. 1939)

– 2013: A murit Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (n. 1931)

– 2015: A murit actriţa americană de origine irlandeză Maureen O’Hara (n. 1920)

– 2017: A murit actorul american Robert Guillaume (n. 1927)

– 2017: A murit Fats Domino (Antoine Dominique Domino Jr.), muzician american, unul dintre pionerii muzicii rock-and-roll (n. 1928)

– 2021: A murit actorul american James Michael Tyler (n. 1962)

– 2022: A murit comediantul şi actorul american Leslie Jordan; s-a remarcat prin rolurile din serialele „Will & Grace” şi „American Horror Story” (n. 1955)

– 2023: A murit actorul american Richard Roundtree, considerat „primul erou de culoare din filmele de acţiune”, pentru rolul său din „Shaft” (1971) (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 23 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2024, 13:54

S-a întâmplat într-o zi de 23 octombrie

* Acum 163 de ani (1861) se înfiinţa, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), cu însemnat rol cultural şi politic în lupta de afirmare naţională a românilor din Transilvania şi pregătirea Marii Uniri din 1918; primul preşedinte a fost episcopul Andrei Şaguna (23.X/4.XI)

* Cu 116 ani în urmă (1908) de când guvernul I. C. Brătianu adresa Vienei un Memoriu în care preciza poziţia României în „problema Dunării”, ridicată de cercurile guvernamentale austro-ungare în condiţiile anexării Bosniei şi Herţegovinei. Guvernul român cerea: permanentizarea „Comisiei Dunării”, constituirea unei „Comisii a statelor riverane” pentru aplicarea regulamentului de navigaţie pe cursul fluviului în amonte de Brăila, participarea ţării noastre cu vot deliberativ. Ca urmare a poziţiei ferme a Guvernului român, Austro-Ungaria a renunţat la intenţiile de redeschidere a „problemei Dunării” (23.X/5.XI)

* În perioada 23 – 26 octombrie, cu exact 80 de ani în urmă (1944), a avut loc Bătălia din Golful Leyte, operaţiune de recucerire de către forţele americane a arhipelagului Filipinelor, considerată cea mai mare bătălie navală din cel de-Al Doilea Război Mondial şi poate chiar din întreaga istorie a războaielor navale. Bătălia din Golful Leyte, denumită şi „A Doua Bătălie din Marea Filipinelor”, s-a desfăşurat lângă insulele Leyte şi Samar din Arhipelagul Filipinelor. Înfrângerea în bătălia din Golful Leyte a afectat grav capacitatea japonezilor de a transfera resursele din Asia de Sud-Est către Arhipelagul Japonez. Un moment important este că în timpul bătăliei, pe 25 octombrie, a avut loc primul atac al unui luptător „kamikaze” japonez, prima ţintă lovită de un A6M Zero fiind portavionul de escortă USS St. Lo, care s-a scufundat, ucigând peste 100 de marinari americani. În total, până la sfârşitul războiului, peste 1.320 de avioane japoneze au lovit navele aliate, şi peste 3.000 de militari americani şi britanici şi-au pierdut viaţa

* Sunt marcați 70 de ani (1954) de când, la Paris, avea loc semnarea Acordului privind crearea Uniunii Europei Occidentale (UEO), intrat în vigoare la 5 mai 1995. În urma semnării Acordului de la Paris, care modifica Tratatul de la Bruxelles pentru a permite Germaniei Federale să participe la Alianţa Nord-Atlantică în condiţii acceptabile pentru vecinii săi, celor cinci ţări semnatare ale Tratatului de la Bruxelles li s-au adăugat două state vest-europene, foste inamice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Italia şi Germania, noua organizaţie primind denumirea de Uniunea Europei Occidentale. Uniunea Europei Occidentale a fost însă eclipsată, un an mai târziu, de crearea Alianţei Atlantice, dar a continuat să funcţioneze şi să primească noi membri. Într-o declaraţie comună, ţările care au dizolvat Uniunea Europei Occidentale subliniau faptul că Uniunea Europeană prelua misiunile legate de securitatea comună. Multă vreme, această structură a fost totuşi considerată un embrion al unei apărări europene, pe care unele capitale, precum Parisul ar fi vrut să o dezvolte în paralel cu Alianţa Atlantică. Uniunea Europei Occidentale devenise însă redundantă, iar apărarea europeană rămâne legată, deocamdată, organic de NATO. Pe 30 iunie 2011 UEO a fost declarată oficial desființată

* Acum 68 de ani (1956), în perioada 23 – 26 octombrie, a avut loc o conferinţă internaţională sub egida ONU care a aprobat statutul noii Agenţii Internaţionale pentru Energie Atomică – AIEA. Statutul a intrat în vigoare la 29 iulie 1957, iar la 14 noiembrie acelaşi an, Adunarea Generală a ONU a aprobat acordul privind relaţiile dintre Organizaţie şi AIEA. România este membru fondator al acestei organizaţii specializate a ONU, cu sediul la Viena

* Tot cu 68 de ani în urmă, în contextul procesului de destalinizare a ţărilor din blocul sovietic, la Budapesta izbucnea o revoltă populară anticomunistă, cea mai importantă dintre mișcările anticomuniste izbucnite în Europa de Est după moartea lui Stalin. Nagy Imre, care preia conducerea noului guvern, promite respectarea libertăţilor democratice şi părăsirea Tratatului de la Varşovia. La începutul lunii noiembrie trupe sovietice au înnăbuşit în sânge tentativa ungară de respingere a sistemului comunist. Circa 200.000 de locuitori au părăsit în acele zile ţara. La 4.XI.1956, János Kádár a format un nou guvern, care, după o perioadă iniţială dogmatică, vădeşte, de la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea, tendinţe liberale în domeniul politicii economice. NOTĂ: Această dată este marcată în Republica Ungară ca sărbătoare naţională

* Etiopia devenea, acum 40 de ani (1984), centrul de interes al întregii lumi. În urma rapoartelor făcute de organizaţiile Oxfam, Salvaţi Copiii, Christian Aid şi Crucea Roşie, care susţineau că peste 10 milioane de oameni se confruntă cu foametea în Etiopia, în această ţară au fost trimise ajutoare umanitare în valoare de 1.8 milioane de lire sterline. Deşi nu există date foarte precise, se crede că numai în anul 1984, în Etiopia au murit de foame peste 1 milion de oameni. Din cauza acestei catastrofe Etiopia a fost cunoscută în lume ca „Ţara foamei”

* În urmă cu 33 de ani (1991), la Paris, a avut loc semnarea unui Acord de pace de către cele patru facţiuni angajate în războiul civil din Cambodgia. Peste o lună (la 22.XI.1991), regele Norodom Sihanouk (n. 1922 – m. 2012), înlăturat de la putere în 1970 şi revenit din exil, devenea preşedintele Consiliului Naţional Suprem (un guvern provizoriu, creat în iunie 1991), fiind recunoscut oficial şef al statului

* Acum 23 de ani compania americană Apple lansa iPod-ul. Pe 23 octombrie 2001, Steve Jobs (cofondatorul și CEO-ul al firmei Apple Computer; n. 1955 – m. 2011), îmbrăcat în clasica helancă neagră, urca pe scenă pentru a prezenta iPod-ul, dispozitivul de culoare albă care urma să revoluționeze lumea player-elor MP3, dar și pe cea a telefoanelor de mai târziu, fiind o sursă de inspirație pentru iPhone. Linia de produse constă în iPod clasic, iPod touch cu touch screen, compactul iPod nano și ultra compactul iPod shuffle. Modelele clasice stochează conținut media pe un hard drive intern, în timp ce restul modelelor utilizează memorie flash potrivită dimensiunilor mai mici ale acestora. Ca și alte dispozitive media, iPod-urile pot servi ca sursă externă de depozitare a datelor. Capacitatea de stocare poate varia în funcție de model între 2GB la iPod shuffle până la 160GB la iPod clasic. Gama iPod a fost anunțată de Apple în 23 octombrie 2001 și s-a lansat în 10 noiembrie 2001. Toate modelele au fost îmbunătățite de mai multe ori de la lansarea lor. Cele mai recente îmbunătățiri la iPod au fost introduse pe 1 septembrie 2010. Softul iTunes de la Apple poate fi folosit pentru a transfera muzică din computer către alte dispozitive utilizând diferite versiuni de sisteme de operare Apple Macintosh sau Microsoft Windows. Pentru cei care nu doresc sau nu pot utiliza iTunes sunt disponibile mai multe surse alternative. ITunes și alternativele sale pot de asemenea transfera poze, videoclipuri, jocuri, date de contact, setări de e-mail, semne de carte și calendare dacă modelul de iPod suportă aceste caracteristici. În 2015, Apple a luat decizia de a nu mai oferi publicului informații cu privire la vânzările de iPod. Dacă pe vremuri gadget-ul era unul din motivele de mândrie ale companiei, acum se pare că a fost introdus într-un con de umbră

* Cu 13 ani în urmă (2011) un cutremur cu magnitudinea 7,2 pe scara Richter a zguduit Provincia Van, Turcia, la o adâncime de 10 km. Cel puțin 604 persoane au fost ucise, 2.608 rănite, 5.739 de clădiri distruse și 4.882 avariate în zona Erciș-Tabanlı-Van

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ap. Iacob, ruda Domnului, întâiul episcop al Ierusalimului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Shemini Atzeret (Şmini Aţeret)

– 1868: S-a născut medicul legist şi profesorul Nicolae Minovici; a înfiinţat, în 1906, prima Societate de Salvare din Balcani; a creat, în 1919, Institutul de Medicină Legală din Cluj, în 1934 primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa după cel din Moscova; a înfiinţat „Muzeul de Artă Naţională Dr. Nicolae Minovici”, primul muzeu bucureştean de artă populară (a funcţionat din 1906 ca instituţie particulară până în 1936, când a fost donat Primăriei) (m. 1941)

– 1881: S-a născut scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (m. 1970)

– 1908: S-a născut poetul Octav Sargeţiu (pseudonimul lui Dumitru V. Popa) (m. 1994)

– 1909: S-a născut numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (m. 1995) – 115 ani

– 1925: S-a născut Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor 90 ai secolului XX; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (m. 2014)

– 1930: S-a născut pictoriţa Georgeta Năpăruş (m. 1997)

– 1934: S-a născut Corneliu Vasilescu, pictor, grafician și profesor, reprezentant al expresionismului abstract; supranumit de criticii de artă „maestrul gestualismului românesc” (m. 2023) – 90 de ani

– 1944: S-a născut criticul de teatru Ileana Lucaciu – 80 de ani

– 1945: A murit geograful, etnograful şi pedagogul Constantin Brătescu; a susţinut concepţia geografiei regionale complexe, pe care a dezvoltat-o prin metode proprii; poate fi pe drept socotit geograful Dobrogei; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1882)

– 1957: A murit poetul Mihai Codreanu, unul dintre cei mai de seamă autori de sonete din literatura română; traducător de teatru în versuri; membru corespondent al Academiei Române din 1942 (n. 1876)

– 1961: S-a născut Virgil Păunescu, cercetător, imunolog și profesor; vicepreședinte al Academiei de Științe Medicale și coordonatorul Centrului OncoGen din Timișoara

– 1975: S-a născut Luminiţa Gliga, artist vizual

– 1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu

– 1980: A murit tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (n. 1904)

– 1982: A murit Mircea Ştefănescu, dramaturg şi prozator (n. 1898)

– 1998: A murit actorul Silviu Stănculescu (n. 1932)

– 2001: A murit pictorul Vasile Savonea (n. 1932)

– 2006: A murit inginerul agronom Mircea Moţoc; specialist în pedologie şi eroziunea solului; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

– 2011: A murit pictorul Virgil Preda (n. 1923)

– 2013, 23/24: A murit poetul şi eseistul Ilarie Hinoveanu (n. 1934)

– 2019: A murit baritonul Nicolae Urdăreanu; a fost solist al Operei Naționale București, fiind recunoscut pentru afinitatea rolurilor verdiene și ca singurul bariton român wagnerian al vremurilor sale; a interpretat, în cei peste 40 de ani de activitate în arta lirică, peste 40 de roluri din opere celebre, printre care „Oedipe” de G. Enescu, „Otello”, „Rigoletto” şi „Bal mascat” de G. Verdi, „Olandezul zburător” de R. Wagner (n. 1937) – 5 ani

– 2023: A murit actriţa Nataşa Raab, care a jucat pe scena Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova; a făcut, de asemenea, teatru şi film TV, a participat la emisiuni de varietăţi, a fost prezentatoare şi realizatoare de emisiuni radiofonice la Radiodifuziunea Română între anii 1984-1988 (n. 1953) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Apia, Samoa de Vest: Regele Charles și Regina Camilla al Marii Britanii participă la reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth (CHOGM) 2024

– Kazan, Rusia: Președintele rus Vladimir Putin se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan

– New Delhi: Vicecancelarul german Robert Habeck călătorește la New Delhi pentru a participa la Conferința Asia-Pacific a afacerilor germane – The Asia-Pacific Conference of German Business (APK) – cea mai importantă conferință din regiune pentru liderii de afaceri, directori și reprezentanți guvernamentali

– Pescara, Italia: Reuniunea miniștrilor dezvoltării din cadrul G7 (23 – 24 oct.)

-Tokyo, Japonia: Președintele Comitetului interguvernamental de negociere privind poluarea cu plastic susține o prelegere la Universitatea Națiunilor Unite

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Siria

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Republica Centrafricană

– Londra: Grupul Lloyds Banking – rezultate financiare din trimestrul al III-lea

– Frankfurt: Deutsche Bank – rezultate din trimestrul al III-lea

– Paris: Carrefour – cifra de afaceri din trimestrul al III-lea

– New York: Nouă audiere procedurală pentru Harvey Weinstein înaintea procesului său pentru viol și agresiune sexuală

– New York: Coca-Cola – rezultate din al treilea trimestru

– New York: Boeing – rezultate din al treilea trimestru

– Ottawa: Anunțul ratei cheie al Băncii Canadei

– Washington, DC: Fed Beige Book

– New York: Tesla – rezultate din trimestrul al III-lea

– New York: Mattel – rezultate din trimestrul al III-lea

– Libia: Sunt marcați 13 ani de la declararea eliberării Libiei

– Van, Turcia: Manifestări de marcare a 13 ani de la cutremurul care a ucis peste 600 de persoane și a rănit peste 4.000 de persoane

Aniversări – Comemorări

– Republica Ungară: Marcarea începutului revoluţiei anticomuniste şi al luptei de eliberare, în 1956 (sărbătoare naţională) şi Ziua proclamării Republicii Ungare, în 1989 (- 35 de ani)

– Libia: Ziua eliberării țării de forțele și structurile fostului regim – sărbătoare națională. La 15 februarie 2011, în Benghazi şi alte oraşe libiene au izbucnit revolte populare împotriva regimului Ghaddafi, soldate cu pierderi umane şi materiale semnificative. Pe acest fond, la 27 martie 2011, la Benghazi, s-a anunţat formarea unui Consiliu Naţional de Tranziţie (CNT), iar la mijlocul lunii martie 2011, Consiliul de Securitate a adoptat rezoluţia 1970 (impunerea unui embargo de arme şi de sancţiuni împotriva regimului Ghaddafi) şi, respectiv, rezoluţia 1973, prin care se instituia o zonă de interdicţie aeriană deasupra Libiei şi măsuri de protejare a civililor. La 23 octombrie 2011, ca urmare a capturării şi uciderii lui Ghaddafi, CNT a declarat eliberarea întregului teritoriu naţional de forţele şi structurile fostului regim

– 1698: S-a născut arhitectul francez Jacques Ange Gabriel; prim arhitect al regelui Ludovic al XV-lea; considerat unul dintre cei mai mari exponenți ai clasicismului francez (m. 1782)

– 1801: S-a născut compozitorul german Albert Lortzing (m. 1851)

– 1805: S-a născut Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (m. 1868)

– 1805: S-a născut John Russell Bartlett, istoric, lingvist și bibliograf american, care și-a adus cea mai mare contribuție la lingvistică cu lucrarea sa de pionierat „Dicționarul americanismelor: un glosar al cuvintelor și frazelor” (m. 1886)

– 1813: S-a născut geologul, exploratorul şi naturalistul german Ludwig Leichhardt (m. 1848)

– 1817: S-a născut lexicograful francez Pierre Larousse; a înfiinţat, la Paris, în 1852, împreună cu Augustin Boyer, Casa de editură care-i poartă numele, specializată în lucrări enciclopedice; opera sa majoră a fost „Grand Dictionnaire Universel du XIX-e Siècle” (în 15 volume), editat între anii 1866 şi 1876 (m. 1875)

– 1844: S-a născut poetul britanic Robert Seymour Bridges (m. 1930) – 180 de ani

– 1872: A murit scriitorul francez Théophile Gautier (n. 1811)

– 1873: S-a născut William David Coolidge, inginer american, care a contribuit la dezvoltarea filamentului din tungsten; în 1913 a inventat tubul de raze X cu catod încălzit (m. 1975)

– 1875: S-a născut Gilbert N. Lewis, chimist și fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni; este cel care a denumit „foton” unitatea de bază care formează lumina (m. 1946)

– 1885: S-a născut pictorul canadian Lawren Stewart Harris (m. 1970)

– 1893: S-a născut compozitorul, organistul și profesorul belgian Jean Absil (m. 1974)

– 1906: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)

– 1908: S-a născut fizicianul rus Ilia M. Frank; a condus lucrările de construcţie a reactorului nuclear cu regim de funcţionare în impulsuri, folosind ca sursă de radiaţii neutroni rapizi; Premiul Nobel pentru fizică în 1958, împreună cu conaţionalii săi Pavel Cerenkov şi Igor Tamm, pentru cercetările privind fenomenul denumit ”radiaţia Cerenkov” (m. 1990)

– 1921: S-a născut soprana franceză Denise Duval (m. 2016)

– 1921: A murit John Boyd Dunlop, medic veterinar scoţian, care a inventat, din dorinţa de a perfecţiona tricicleta fiului său, prima anvelopă pneumatică (1888); doi ani mai târziu, în 1890, transformă invenţia într-o adevărată afacere şi înfiinţează, la Dublin, prima fabrică de anvelope (n. 1840)

– 1925: S-a născut Manos Hadjidakis, compozitor grec (m. 1994)

– 1925: S-a născut actorul american de comedie Johnny Carson, pionier al emisiunilor de divertisment tv. (m. 2005)

– 1927: S-a născut Leszek Kolakowski, considerat unul dintre cei mai influenţi filosofi polonezi ai secolului XX; cunoscut pe plan internaţional ca un critic al marxismului, dar şi ca istoric al filosofiei; din 1968 a trăit în exil (m. 2009)

– 1930: A murit geologul francez Pierre-Marie Termier; contribuţii importante în studierea Alpilor Orientali; unul dintre cei mai importanţi geologi europeni ai secolului al XIX-lea; membru de onoare străin al Academiei Române (1928) (n. 1859)

– 1939: A murit Zane Grey, scriitor american; cunoscut pentru romanele sale populare de aventuri și alte povestiri care prezintă o imagine idealizată a Vechiului Vest American; cea mai vândută carte a sa este “Riders of the Purple Sage” (n. 1872) – 85 de ani

– 1940: S-a născut renumitul jucător brazilian de fotbal Pelé (Edson Arantes do Nascimento); considerat cel mai mare jucător de fotbal din istorie (m. 2022)

– 1941: S-a născut (din părinţi evrei originari din România) dirijorul american Lawrence Foster; a înregistrat integrala lucrărilor simfonice ale lui George Enescu şi opera „Oedip”

– 1942: S-a născut John Michael Crichton, scriitor de literatură science fiction şi horror, romancier (faima a dobândit-o cu romanul „Jurassic Park”), medic, producător de film şi regizor american de film şi televiziune; părintele techno-thriller-ului; cărţile sale s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial şi multe dintre ele au fost adaptate pentru film şi televiziune (m. 2008)

– 1944: A murit fizicianul britanic Charles Glover Barkla, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1917 (n. 1877) – 80 de ani

– 1945: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul danez Kim Larsen (nume complet: Kim Melius Flyvholm Larsen), o legendă a muzicii rock daneze, considerat un erou naţional în ţara sa (m. 2018)

– 1954: S-a născut regizorul, scenaristul și producătorul american de origine taiwaneză Ang Lee; primul regizor de origine asiatică recompensat cu un Oscar (în 2006, pentru filmul „Brokeback Mountain”); filmul „Life of Pi” i-a adus cel de-al doilea Oscar în 2013 – 70 de ani

– 1965: S-a născut scriitorul american Augusten Burroughs, cunoscut mai ales pentru cele două volume autobiografice: „Running with Scissors” („Alergând ca apucaţii”, 2002) şi „Dry” (2003)

– 1969: S-a născut Trudi Canavan, scriitoare australiană de romane fantastice; cunoscută mai ales pentru trilogia fantasy „Magicianul Negru” – 55 de ani

– 1976: S-a născut actorul canadian Ryan Reynolds

– 1984: A murit actorul austriac de film Oskar Werner (n. 1922) – 40 de ani

– 1986: A murit biochimistul american Edward Adelbert Doisy; laureat al Premiului Nobel pentru medicină în 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (n. 1893)

– 1994: A murit actorul american de teatru, film și televiziune Robert Lansing (n. 1928) – 30 de ani

– 1998: A murit filologul francez Alain Guillermou; interesat de limba română, a obţinut, în 1935, o bursă la Institutul Francez din Bucureşti; în 1943 a participat, alături de Elena Văcărescu şi Eugen Ionesco, la redeschiderea cursurilor Catedrei ”Mihai Eminescu” la Universitatea din Nisa; între anii 1962 şi 1978 a fost director al Institutului de Studii Româneşti de la Sorbona (Paris IV); preocupările sale în domeniul limbii române s-au concretizat în numeroase studii şi lucrări; a tradus în limba franceză din Mircea Eliade şi Liviu Rebreanu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (n. 1913)

– 2001: A murit arbitrul britanic Ken Aston, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii în fotbal; cartonaşele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era preşedintele Comisiei de Arbitri a FIFA; Aston a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri şi al patrulea oficial în teren şi a colorat steguleţele asistenţilor în roşu şi galben, pentru a fi vizibile (n. 1915)

– 2004: A murit Robert Merrill, bariton şi actor american (n. 1917) – 20 de ani

– 2005: A murit actorul american William (Michael) Hootkins (n. 1948)

– 2013: A murit Sir Anthony Alfred Caro, sculptor abstract britanic (n. 1924)

– 2017: A murit regizorul de imagine britanic Walter Lassally (n. 1926, în Germania)

– 2018: A murit actorul american James Karen (n. 1923)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 22 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 22 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 22 octombrie

* Cu 317 ani în urmă (1707) avea loc dezastrul naval din Sicilia, când navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei. Patru nave s-au scufundat și aproximativ 2.000 de oameni și-au pierdut viața

* Acum 227 de ani (1797), în premieră mondială, francezul Andre-Jacques Garnerin a sărit cu parașuta dintr-un balon, deasupra Parisului, de la înălțimea de 900 de metri. Totuși, împăratul chinez Sun poate fi considerat primul parașutist din istorie. Prima testare reușită a unei asemenea parașute a fost făcută în 1617 în Veneţia, de către inventatorul Fausto Veranzio. Aparatul lui a fost numit Homo Volans (Omul Zburător). Parașuta modernă a fost inventată în 1783 de către francezul Sebastien Lenormand, care, în 1783, efectua un salt reușit de pe turnul observatorului astronomic din Montpellier. El a socotit că acest aparat poate să împiedice căderea liberă și l-a numit „parachute” (parașută)

* În urmă cu 141 de ani (1883), la New York, a fost inaugurată Metropolitan Opera, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale, cu spectacolul „Faust”, compus de francezul Charles Gounod. „Metropolitan Opera Association” este cea mai mare organizație de muzică clasică din america, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de opera din lume. În 1983, la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea Operei Metropolitan, la concertul aniversar, care a durat o zi întreagă, au cântat cele mai mari nume din muzica de opera: Joan Sutherland, Placido Domingo și Luciano Pavarotti

* Cu 113 ani în urmă (1911) apărea la Bucureşti (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători Primului Război Mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. Tipărită în atelierele Socec, publicația era saptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Revista avea, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Coşbuc, Şt. O Iosif, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, Liviu Rebreanu şi alţii. Criticul de autoritate al revistei era Eugen Lovinescu

* În perioada 22 – 28 octombrie, acum 92 de ani (1932), se desfășura, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat reprezentanți din Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia, și care a avut ca scop continuarea tratativelor între statele balcanice, la aceasta adăugându-se încercarea de a realiza o înţelegere cu Uniunea Sovietică. S-a hotărât crearea a două comisii ce aveau să găsească cea mai bună parte a pactului balcanic. Pe ordinea de zi au fost incluse şi cererile Germaniei privitoare la drepturile de înarmare

* Cu 86 de ani în urmă (1938) inventatorul american Chester F. Carlson (1906-1968) făcea, la New York, prima demonstraţie a metodei de copiere prin xerografie (first dry-copy) (invenţia a fost patentată în aprilie 1939). În micul său apartament din Queens, Carlson a folosit electricitatea statică creată cu o batistă, lumină și pulbere uscată pentru a face „prima copie uscată”

* Acum 83 de ani (1941), în seara zilei de 22 octombrie, era declanşat Masacrul de la Odessa, în urma aruncării în aer a Comandamentului militar român din Odessa (Ucraina) de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâţi 16 ofiţeri români, inclusiv comandantul militar al oraşului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldaţi şi subofiţeri, mai mulţi civili şi 4 ofiţeri germani de marină. Militarii români nu au reuşit să-i prindă pe autorii atentatului şi s-au răzbunat pe populaţia civilă locală. Au fost ucişi, la întâmplare, 5.000 de localnici civili, majoritatea evrei. În perioada 23 – 25 octombrie 1941, militari români au ucis între 25.000 – 34.000 de evrei din orașul Odessa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți aproximativ 45.000 de evrei au fost trimiși de la Odessa în lagărul de concentrare Bogdanovca (Transnistria), unde au fost uciși aproximativ două luni mai târziu

* Cu 62 de ani în urmă (1962) începea „Criza cubaneză”, când forţele navale americane au instituit blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962). „Criza” s-a încheiat cu retragerea rachetelor sovietice instalate de Nikita Hruşciov în Cuba. Aşa-numita criză a rachetelor din Cuba a început la 14 octombrie 1962, când avioane-spion americane au descoperit rachete şi trupe ruseşti în Cuba. Oficialii din Pentagon au reacţionat stupefiaţi. Uniunea Sovietică transportase în Cuba 36 de rachete nucleare cu rază medie de acţiune. Pentru prima oară în istoria ţării lor, americanii aflau că se confruntă cu o reală ameninţare nucleară. La 22 octombrie 1962, într-un discurs televizat, liderul de la Casa Albă, John F. Kennedy, îi cerea lui Hruşciov să retragă rachetele sovietice din Cuba, transmiţându-i acestuia că încă mai are timp să evite „distrugerea lumii”

* Se împlinesc 50 de ani (1974) de când a fost inaugurat Centrul Naţional de Fizică din Bucureşti

* În urmă cu 34 de ani (1990) România stabilea relații diplomatice cu statul Qatar şi a acreditat un ambasador rezident la Doha în anul 1993. Ambasada Statului Qatar în România a fost deschisă în anul 1997

* Acum 33 de ani (1991) a fost ales în tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) actualul patriarh Bartolomeu I (care i-a succedat patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991). Sanctitatea Sa Bartolomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol. Apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume. În sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox. Cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de când, între 22 şi 23 octombrie, a avut loc, la Bucureşti, congresul de constituire a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (desprinsă din CNSLR – Frăţia), fiind ales ca preşedinte Victor Ciorbea

* În urmă cu 23 de ani (2001) România era aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani (începând cu 1 ianuarie 2002)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Paul al II-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła) (n.18.V.1920 – m. 2.IV.2005) a fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); beatificat la 1 mai 2011 (când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui se face în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978)

– 1882, 22.X/3.XI: A murit pictorul și profesorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul Marcel Mihalovici, membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români (1920); stabilit la Paris (m. 1985)

– 1905: S-a născut geograful Nicolae Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1989)

– 1907, 22.X/4.XI: S-a născut scriitoarea, publicista şi traducătoarea Cella Serghi (m. 1992)

– 1916: A murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi (Codicele voroneţean), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1836)

– 1927: S-a născut Constantin Olariu, poet şi traducător; a tradus peste 40 de volume (proză, poezie, teatru) aparţinând unor scriitori maghiari, clasici şi contemporani, din România sau Ungaria (m. 1997)

– 1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu

– 1939: S-a născut A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (m. 2004) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Ion Coja, lingvist, publicist, scriitor și profesor

– 1942: S-a născut pictorul şi profesorul Dimitrie Gavrilean (m. 2012)

– 1942: A murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876)

– 1949: S-a născut Corneliu Stroe, percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist (m. 2017) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Doina Botez, pictoriţă şi graficiană; stabilită, din 1989, la Roma (m. 2023)

– 1955: S-a născut compozitorul, dirijorul, orchestratorul, instrumentistul și profesorul Ionel Tudor; conducătorul Big-Bandului Radiodifuziunii Române (din 1994)

– 1957: S-a născut Crina Mardare, compozitoare şi interpretă de muzică uşoară; a făcut parte din grupurile musicale „5T”, „Sfinx Experience” şi „3T”; creatoarea şcolii de muzică Blue Sound şi profesoară de canto la aceeaşi şcoală

– 1958: S-a născut Dan Creimerman, solist şi compozitor de muzică uşoară

– 1972: A murit George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (n. 1911)

– 1985: A murit (în Austria) soprana Viorica Ursuleac (n. 1894)

– 1992: A murit I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (n. 1922)

– 1995: A murit (s-a sinucis) Gabriela Negreanu, poetă şi eseistă (n. 1947)

– 2008: A murit Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1925)

– 2010: A murit violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul geolog Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1933)

– 2020: A murit Virgil Enătescu, psihiatru, informatician, inventator şi profesor; inventatorul psihiatriei cibernetice; americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XXI (n. 1940)

– 2021: A murit (în Suedia, unde era stabilită din 1980) Liliana Tomescu, actriţă, interpretă, traducătoare şi profesoară de „Arta actorului”; a fost actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de 30 de ani; la 35 de ani a primit titlul de „Artistă Emerită“, fiind cea mai tânără actriţă din România care l-a primit vreodată (n. 1929)

– 2021: A murit artistul plastic Ștefan Știrbu; membru fondator (1978) al Filialei UAP Tulcea (n. 1939)

– 2021: A murit scriitoarea Viorica S. Constantinescu, comparatist, teoretician literar, eseist, traducător și profesor universitar doctor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kazan: 24 de lideri străini şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, sunt aşteptaţi la summitul BRICS găzduit de Rusia în perioada 22-24 octombrie. Președintele Vladimir Putin va avea întrevederi bilaterale în marja summitului cu aproximativ 20 dintre omologii săi străini. Printre liderii aşteptaţi la summitul BRICS se numără preşedinţii chinez Xi Jinping, iranian Massoud Pezeshkian, turc Recep Tayyip Erdogan şi inclusiv cel belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al Moscovei

– Apia, Samoa: Vizita Regelui Charles al III-lea și a Reginei Camilla (22 – 25 oct.)

-Helsinki: Președintele finlandez Alexander Stubb vizitează Berlinul pentru a sărbători cea de-a 25-a aniversare a ambasadelor nordice. Stubb se va întâlni, de asemenea, cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz și fostul cancelar Angela Merkel, precum și cu președintele Islandei, Halla Tomasdottir

– Willemstad/ Oranjestad: Președintele Surinamez Chan Santokhi va vizita Curaçao și Aruba. (22 – 23 oct.)

-Berlin: Președintele Germaniei Frank Walter Steinmeier îl primește pe Emirul Qatar Șeicul Tamim bin Hamad al-Thani la Palatul Bellevue

– Kiel, Germania: Cuplul regal danez Frederik X și Regina Mary, alături de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, vizitează Germania

– Geneva: Conferința Internațională a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, care are loc o dată la patru ani (22 – 31 oct.)

– Paris: Conferință Microsoft AI cu CEO-ul Satya Nadella

– Washington, DC: Publicarea Raportului economic mondial anual al FMI (WEO)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Haiti

-Madison, SUA: Fostul președinte american Barack Obama face campanie pentru candidatul democrat la președinție, Kamala Harris

– Varșovia: Data planificată de publicare a memoriilor regretatului opozant rus Alexei Navalnîi

– Paris: L’Oréal – cifra de afaceri din trimestrul 3 (după deschiderea Bursei)

– New York: General Motors – rezultate din al treilea trimestru

Aniversări – Comemorări

– 1725: A murit compozitorul italian Alessandro Scarlatti (n. 1660)

– 1764: A murit Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (n. 1697) – 260 de ani

– 1811: S-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt (m. 1886)

– 1818: S-a născut Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (m. 1894)

– 1844, 22/23: S-a născut actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (m. 1923) – 180 de ani

– 1860: S-a născut scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (m. 1938)

– 1881: S-a născut fizicianul american Clinton Joseph Davisson; a descoperit fenomenul de difracţie a electronilor (1927); Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1958)

– 1882: A murit Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (n. 1817)

– 1887: S-a născut John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (m. 1920)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Wells Beadle; cercetări privind crossing-over-ul; creator (alături de E. L. Tatum) al conceptului ”o genă – o enzimă”; Premiul Nobel pentru medicină în 1958, împreună cu conaţionalii săi Edward L. Tatum şi Joshua Lederberg (m. 1989)

– 1906: A murit pictorul francez Paul Cézanne; pictura lui reprezintă puntea de trecere de la impresionism spre cubism (n. 1839)

– 1917: S-a născut (în Japonia din părinţi britanici) actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (m. 2003)

– 1918: S-a născut (în Hong Kong) poetul şi dramaturgul francez René de Obaldia (m. 2022)

– 1919: S-a născut (în Iranul de azi, pe atunci Persia) Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în 2007 (m. 2013) – 105 ani

– 1921: S-a născut Georges Brassens, poet, cântăreț și compozitor francez (m. 1981)

– 1925: S-a născut artistul plastic Robert Rauschenberg, important lider al artei americane contemporane (m. 2008)

– 1928: S-a născut regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (m. 2018)

– 1943: S-a născut actriţa franceză de film Catherine Deneuve

– 1970: S-a născut Javier Gerardo Milei, politician, economist și scriitor argentinian, președinte al Argentinei (din dec. 2023)

– 1970: A murit pianistul și compozitorul francez Samson François (n. 1924)

– 1973: A murit Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi, ulterior, în 1956, în San Juan (Puerto Rico); aici va organiza (începând din 1957) festivalul anual ce-i poartă numele (n. 1876)

– 1975: A murit Arnold Joseph Toynbee, istoric, sociolog şi scriitor britanic (n. 1889)

– 1979: A murit Nadia Boulanger, pianistă, organistă, compozitoare, dirijoare de cor şi profesoară franceză (n. 1887) – 45 de ani

– 1986: A murit Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel din 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (n. 1893)

– 1987: A murit actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (n. 1919, în Italia)

– 2011: A murit prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Sultan bin Abdul Aziz Al Saud, prinţ al Coroanei Regatului Arabiei Saudite, vicepremier şi ministru al apărării (n. 1931)

– 2012: A murit actorul de film şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (n. 1939)

– 2017: A murit muzicianul, compozitorul și producătorul scoțian-australian George (Redburn) Young, cunoscut ca „mentor” al legendarei trupe de hard rock AC/DC (n. 1946)

– 2019: A murit Raymond Leppard, dirijor, compozitor, clavichist și editor britanic-american (n. 1927) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 21 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 21 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 octombrie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 21 octombrie

* Sunt marcați 425 de ani (1599) de când Mihai Viteazul îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia, întreg teritoriul Transilvaniei trecând sub autoritatea sa (în urma victoriei în bătălia de la Şelimbăr, din 18/28.X.1599), el devenind, astfel, „Domn din mila lui Dumnezeu al Ţării Româneşti şi al Ardealului”. Domnitorul a organizat Cancelaria care a început să emită pentru prima dată în Transilvania acte oficiale în limba română, alături de cele în latină şi slavă. A pus, la Alba Iulia, bazele uneia dintre cele mai importante instituţii culturale româneşti din Transilvania, Mitropolia Bălgradului. Într-un timp record, el a reuşit să construiască o nouă catedrală şi clădirile aferente pentru mitropolie, care au fost apoi demolate de austrieci în 1715. La 6/16.V.1600 Mihai Viteazul îl va alunga pe Ieremia Movilă şi va ocupa Moldova, realizând, astfel, prima unire politică a celor trei ţări române şi intitulându-se „Domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara Moldovei”. Pentru scurt timp Alba Iulia a fost capitala statului unificat (21.X/1.XI)

* Acum 219 ani (1805) avea loc una dintre cele mai mari confruntări navale din istorie, Bătălia navală de la Trafalgar (pe coasta spaniolă a Atlanticului), în timpul celei de-a doua coaliţii antinapoleoniene, care s-a încheiat cu victoria flotei engleze, comandate de amiralul Horatio Nelson (care şi-a pierdut viaţa în luptă), asupra flotei combinate franco-hispanice, conduse de amiralul Villeneuve. Napoleon a pierdut definitiv războiul pe mare şi a fost nevoit să instituie blocada continentală

* Cu 153 de ani în urmă (1871) se înfiinţa Societatea Filarmonică din Timişoara

* Acum 92 de ani (1932) apărea Legea pentru organizarea Caselor de Economii şi Cecuri Poştale (C.E.C.), ca instituţie publică garantată de stat, cu sediul la Bucureşti, la care se depuneau disponibilităţile populaţiei. La 21 octombrie 1932, în urma modificării legii de organizare a Casei Generale de Economii, aceasta îşi schimbă denumirea în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, prescurtat C.E.C. Prin reforma monetară, înfăptuită la 15 august 1947, depunerile la CEC au fost recalculate la raportul 1: 20.000 lei

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când, în cadrul conferinţei pe ţară a compozitorilor, criticilor muzicali şi muzicologilor, care a avut loc la Bucureşti, Societatea Compozitorilor Români, creată în 1920, şi-a schimbat titulatura în Uniunea Compozitorilor din România. Aceasta a funcţionat ca asociaţie profesională până în martie 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor şi a Drepturilor Conexe 8/1996 şi s-a constituit Asociaţia pentru Drepturi de Autor a UCMR (având ca obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor de autor în domeniul muzical)

* În urmă cu 69 de ani (1955), în Catedrala din Alba Iulia, a avut loc proclamarea oficială a canonizării sfinţilor români: Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, cu data de prăznuire la 11 aprilie, Sfinţii Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest şi Sava, mitropoliţii Transilvaniei, cu data de prăznuire la 24 aprilie, Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion, Sofronie şi Sfântul Mucenic Oprea, cu data de prăznuire la 21 octombrie. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea acestora la 28 februarie 1950, începând astfel canonizarea sfinţilor de origine românească. Sfinţii canonizaţi de Sinodul BOR au fost mai întâi cinstiţi de poporul român credincios, actul canonizării confirmând şi proclamând recunoaşterea sfinţeniei care vine din lucrarea Sfântului Duh în oameni

* Se marchează 65 de ani (1959) de la deschiderea Muzeului Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright (1867 – 1959). Muzeul din New York este primul dintr-o reţea de muzee de artă realizate de Fundaţia ce poartă numele colecţionarului american de artă Solomon Guggenheim (1861-1949) şi pe care a înfiinţat-o în anul 1937. Celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas

* În urmă cu 23 de ani (2001) medicul şi omul de ştiinţă francez, Claudie Haigneré (n. 13 mai 1957, Le Creusot, Franța), a devenit prima femeie-astronaut europeană care a luat parte la un zbor către Stația Spațială Internațională (ISS), servind ca inginer de zbor pe Soyuz TM-33, alături de doi cosmonauți ruși, comandantul Viktor Afanasiyev și inginerul de zbor Konstantin Kozeyev. După aproape 10 zile în spațiu, echipajul s-a întors pe Pământ la data de 31 octombrie, lăsând noul Soyuz TM-33 ca ambarcațiune de urgență pentru echipajul ISS. Claudie Haigneré a mai efectuat, la 17 august 1996, un zbor de şaisprezece zile la bordul staţiunii orbitale ruse Mir, în cadrul misiunii franco-ruse Cassiopea

* Se împlinesc 10 ani (2014) de la inaugurarea Centrului Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele. CETAL găzduieşte primul laser de mare putere din România, cel mai puternic laser din Europa şi al doilea din lume, capabil să producă pulsuri laser de 1 PW (petawatt = un milion de miliarde de waţi) cu durată de 25 fs (femtosecundă = a mia bilioana parte dintr-o secundă). Acesta constituie, de asemenea, un program de configurare şi pregătire a experimentelor de fizică nucleară care se vor desfăşura, începând cu 2018, în cadrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), proiect care va cuprinde două lasere de 10 petawaţi. Instalarea Laserului ELI-NP a început în octombrie 2016. Pe 18 mai 2018 a fost testat întregul sistem la o putere intermediară de 3 PW, care deja îl plasa pe primul loc în Europa. Laserul a atins apoi 7 PW, moment în care a devansat cel mai puternic laser de până atunci – cel din Coreea de Sud (4 PW). La 7 martie 2019, laserul a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioşi Mărturisitori: Visarion şi Sofronie; Sf. Mucenic Oprea; Sfinţii Preoţi Mărturisitori: Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1883: S-a născut compozitorul Francisc Hubic (m. 1946)

– 1884: S-a născut Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (m. 1971) – 140 de ani

– 1891: S-a născut Perpessicius (pseudonimul lui Dimitrie S. Panaitescu), istoric şi critic literar, poet; primul editor al operei integrale a lui Mihai Eminescu (1939-1963); director-fondator (1957-1971) al Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, director-fondator al revistei „Manuscriptum” (1970); între anii 1934 şi 1938 a ţinut cronica literară la Radio Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1971)

– 1904: S-a născut prozatorul Eugen Bălan (m. 1968) – 120 de ani

– 1911: S-a născut George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (m. 1972)

– 1918: S-a născut anglistul și profesorul Dan Duţescu, unul dintre cei mai buni traducători români de literatură engleză (a tradus din poezia epică anglo-saxonă, din Shakespeare şi din Chaucer) (m. 1992)

– 1922: S-a născut Părintele Arhimandrit Neonil Ştefan, stareţul Sfintei Mănăstiri Frăsinei din judeţul Vâlcea vreme de 57 de ani, unul dintre marii duhovnici ai zilelor noastre (m. 2016)

– 1923: S-a născut Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1925: S-a născut Virginia Zeani (nume la naștere: Virginia Zehan), soprană italiană de origine română, una dintre cele mai mari artiste lirice ale secolului XX, profesoară de canto; primul Ambasador Onorific al Operei Naţionale Bucureşti; „prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma timp de 25 de ani; în 1947 s-a stabilit în Italia, iar din 1980 în Statele Unite (m. 2023)

– 1931: S-a născut Silvia Kerim, scriitoare (memorialistică, literatură pentru copii, traduceri), ziaristă şi realizatoare de programe pentru radio şi televiziune (m. 2016)

– 1932: S-a născut Moise Gavra (numit și „Tocoș”), meșter popular cojocar, din Vărzarii de Jos, județul Bihor, desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2018

– 1933: S-a născut Simona Bondoc, actriță la Teatrul Național I. L. Caragiale din București din 1954

– 1936: S-a născut Vartan Arachelian, jurnalist, scriitor, realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune, regizor de film documentar, scenarist de origine armeană; după 1990 a fost directorul primului post independent de televiziune din România, SOTI

– 1940: S-a născut publicistul Dumitru Tinu; director al cotidianului „Adevărul” (1991-2002) şi preşedinte al Clubului Român de Presă (1998-2002) (m. 2003)

– 1976: S-a născut fosta gimnastă și antrenoarea Lavinia Miloşovici; dublă campioană olimpică (Barcelona, 1992) şi campioană mondială (1991, 1993), membră a International Gymnastics Hall of Fame

– 1980: A murit (în Germania) Pamfil Şeicaru, publicist, memorialist, prozator; în 1928 a întemeiat, la Bucureşti, ziarul „Curentul”, care l-a consacrat ca pe un redutabil analist politic şi ca pe unul dintre cei mai temuţi polemişti din România; după 1944 a trăit în Spania şi Germania (n. 1894)

– 1984: A murit actorul şi profesorul Ion Finteşteanu (numele real: Iţic Finchelstein) (n. 1899) – 40 de ani

– 1996: A murit Oleg Danovski, balerin şi coregraf român; întemeietorul şcolii româneşti de balet modern, fondatorul şi directorul primului teatru de balet din România (1979), instituţie care, din 1990, îi poartă numele – Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa (n. 1917, la Voznesensk, Ucraina)

– 2016: A murit Vasile Andru (nume la naştere: Vasile Andrucovici), prozator, teoretician, eseist şi îndrumător spiritual (n. 1942)

– 2018: A murit Ilie Balaci, unul dintre cei mai mari jucători români de fotbal; în anul 1991 a părăsit România pentru a antrena echipe de fotbal din Asia şi Africa, cu care a câştigat peste 20 de trofee, fiind supranumit „Prinţul deşertului” (n. 1956)

– 2020: A murit pictorul Virgiliu Dan Dimulescu (n. 1951)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (21 – 24 oct.)

– Paris: Bugetul pe 2025 – dezbateri în hemiciclul Adunării Naționale privind veniturile statului (21 – 25 oct.)

– Paris: Reuniunea Grupului de acțiune financiară (GAFI) împotriva spălării banilor și finanțării terorismului (21 – 25 oct.)

-Berlin: Președintele Germaniei Frank Walter Steinmeier are următorul program:

• găzduiește cina pentru liderii scandinavi
• îi primește pe Regele Frederik X și pe Regina Maria la Palatul Bellevue
• o primește pe președinta Islandei Halla Tomasdottir la Palatul Bellevue

– Londra: Se deschide un proces împotriva gigantului minier australian BHP pentru responsabilitatea sa într-un dezastru ecologic din Brazilia (21 oct. 2024 – 7 mar. 2025)

– Washington, DC: Reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale (21 – 26 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind „impactul dezvoltărilor științifice asupra păcii”

– Cali: Columbia găzduiește cel de-al 16-lea summit al Națiunilor Unite pentru biodiversitate – Conferința părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP 16) (21 oct. – 1 nov.)

– Dubai: Summitul AIM are loc la Dubai, reunind manageri de fonduri, investitori instituționali, birouri de familie, fonduri suverane și asociații financiare. Printre vorbitori se numără ministrul Economiei din Emiratele Arabe Unite, S.E. Abdulla bin Touq Al Marri și fostul prim-ministru britanic Boris Johnson (21 – 22 oct.)

– Cannes: Spania va fi invitatul de onoare al acestei ediţii a MIPCOM, cel mai mare târg internaţional de conţinuturi audiovizuale din lume, ce va fi organizat la Cannes în perioada 21-24 octombrie, unde vor fi analizate marile tendinţe din sectorul televiziunii şi care va include o conferinţă dedicată televizoarelor conectate. Printre celebrităţile care vor păşi pe covorul roşu figurează staruri ale serialului ‘NCIS’, Michael Weatherly şi Cote de Pablo, protagoniştii unui spin-off derivat din acelaşi serial, precum şi două vedete din celebrul serial ‘Game of Thrones’, Alfie Allen şi Jack Gleeson, care apar pe afişul thrillerului ‘Safe Harbour’. MIPCOM va include pentru prima dată şi un summit dedicat televizoarelor conectate (la internet şi la conţinuturile acestuia), un ‘domeniu care evoluează foarte rapid’

Aniversări – Comemorări

– 1760: S-a născut pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (m. 1849)

– 1772: S-a născut Samuel Taylor Coleridge, poet, estetician şi critic literar englez; fondator al „Şcolii lacurilor” (m. 1834)

– 1790: S-a născut Alphonse de Lamartine, scriitor (unul dintre iniţiatorii poeziei romantice franceze) şi om politic francez (ministru de externe al Guvernului provizoriu în 1848); a sprijinit revoluţionarii din Principatele Române (m. 1869)

– 1805: A murit amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (n. 1758)

– 1833: S-a născut Alfred Nobel, chimist şi industriaş suedez; inventatorul dinamitei (1867); a brevetat 355 de invenţii, a făcut fotografii aeriene, a dezvoltat metode de obţinere a mătăsii sintetice, a cauciucului sintetic şi a pielii sintetice; prin testamentul său, redactat la Paris la 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel cerea ca toate fabricile sale să fie vândute şi banii încasaţi să fie plasaţi într-un depozit bancar destinat acordării de premii anuale acelora care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii omenirii, devenind astfel întemeietor al Fundaţiei Nobel care acordă anual, din 1901, în ziua comemorării morţii sale, Premiile Nobel pentru: fizică, chimie, fiziologie-medicină, literatură-artă, şi pace, şi din 1969 şi pentru economie (m. 1896)

– 1846: S-a născut scriitorul, jurnalistul şi pedagogul italian Edmondo de Amicis; cunoscut pentru romanul „Cuore – inimă de copil” (publicat la 15.X.1886) (m. 1908)

– 1879: S-a născut compozitorul şi muzicologul francez Joseph Canteloube (m. 1957) – 145 de ani

– 1885: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (m. 1974)

– 1886: A murit poetul argentinian José Hernández (n. 1834)

– 1912: S-a născut Sir Georg Solti, dirijor şi pianist englez de origine maghiară; dirijorul Orchestrei Simfonice din Chicago, timp de 22 de ani; este artistul cu cele mai multe premii Grammy câștigate într-o viață – 31 din 74 de nominalizări (m. 1997)

– 1914: S-a născut Martin Gardner, scriitor american în domeniul matematicii și științei; specializat în matematică recreativă (m. 2010) – 110 ani

– 1917: S-a născut Dizzy Gillespie, trompetist, cântăreţ şi compozitor american de jazz (m. 1993)

– 1924: S-a născut Julie Wilson (Julia Mary Wilson) actriţă americană şi cântăreaţă de cabaret (m. 2015) – 100 de ani

– 1924: A murit Joseph Martin Marsick, violonist şi profesor belgian (n. 1848) – 100 de ani

– 1925: S-a născut cântăreaţa de origine cubaneză Celia Cruz, considerată „regina salsei” (m. 2003)

– 1929: S-a născut Ursula K. Le Guin (nume la naștere: Ursula Kroeber), scriitoare americană, considerată una dintre cele mai bune autoare de science fiction și fantasy modern (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (m. 2018) – 95 de ani

– 1933: S-a născut fotbalistul spaniol Francisco Gento López, legenda clubului Real Madrid, alături de care a cucerit de şase ori Cupa Campionilor Europeni, între 1953 şi 1971 (m. 2022)

– 1942: S-a născut economistul american Christopher Albert Sims; a câştigat, împreună cu economistul american Thomas Sargent, premiul Nobel pentru economie în 2011, pentru progresul înregistrat în cercetarea relaţiilor dintre măsurile de politică economică şi impactul lor asupra economiei reale

– 1944: S-a născut chimistul francez Jean-Pierre Sauvage, specialist în chimie supramoleculară; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2016, împreună cu Fraser Stoddart și Bernard L. Feringa – 80 de ani

– 1945: S-a născut Nikita (Sergheevici) Mihalkov, actor, regizor de film, scenarist și producător rus, una dintre cele mai importante personalităţi artistice ale cinematografiei ruse

– 1957: S-a născut Wolfgang Ketterle, fizician şi profesor german; Premiul Nobel pentru Fizică în 2001, împreună cu Carl Wieman şi Eric Cornell, pentru obţinerea condensării Bose-Einstein în gaze diluate de atomi alcalini şi pentru studii iniţiale fundamentale asupra proprietăţilor condensaţilor

– 1969: A murit matematicianul polonez Waclaw Sierpiňski; considerat creatorul şcolii matematice în Polonia; în anul 1932 a predat la Facultatea de Ştiinţe din Cluj; membru corespondent (1932) şi apoi membru de onoare străin (1934) al Academiei Române (n. 1882) – 55 de ani

– 1969: A murit Jack Kerouac, scriitor, pictor și poet american; considerat, alături de William S. Burroughs și Allen Ginsberg, pionier al mișcării culturale americane „Generația beat” (n. 1922) – 55 de ani

– 1984: A murit regizorul şi criticul de film, scenaristul şi actorul francez François Truffaut, figură reprezentativă a „Noului val francez” (n. 1932) – 40 de ani

– 2002: A murit cântăreţul francez François Soubeyran (nume complet: François Joseph Louis Soubeyran), unul dintre membrii trupei „Fraţii Jacques” (n. 1918)

– 2007: A murit François Chamoux, arheolog, istoric şi filolog francez; specialist în civilizaţia greacă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1915)

– 2012: A murit Yash Chopra, producător de film, regizor şi scenarist indian; supranumit „regele romantismului de la Bollywood” (n. 1932)

– 2013: A murit compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 (n. 1924)

– 2014: A murit Ben (Benjamin Crowninshield) Bradlee, jurnalist american, fost director editorial al publicaţiei Washington Post timp de 26 de ani, perioadă în care cotidianul a câştigat 17 premii Pulitzer şi a cunoscut o dublare a audienţei; a coordonat investigaţia cunoscută sub numele de „Watergate”, unul dintre cele mai mari scandaluri din istoria jurnalismului, care a dus la demisia preşedintelui american Nixon în 1974 (n. 1921) – 10 ani

– 2017: A murit actriţa britanică Rosemary Leach (n. 1935)

– 2020: A murit fotograful italian Frank Horvat, călător avid, observator al modei şi străzii, autor al unor impresionante portrete de femei; a locuit și lucrat la Paris, Londra și New York; în anii ’60 ai secolului trecut a fost cel mai căutat fotograf de modele și a fost nelipsit de pe scena marilor prezentări de modă din Roma și Paris (n. 1928)

– 2023: A murit Natalie Zemon Davis, istoric al perioadei moderne timpurii, profesoară universitară, scenaristă și scriitoare americană – canadiană; activistă pentru drepturile femeilor (n. 1928) – 1 an

– 2023: A murit fotbalistul englez Sir Robert „Bobby” Charlton, unul dintre cei mai mari din lume; campion mondial în 1966 cu naţionala de fotbal şi legendă a echipei engleze Manchester United (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 20 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 octombrie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 20 octombrie

* Acum 386 de ani (1638) se încheia construcţia Mănăstirii Căldăruşani, ctitorie a lui Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti (1632-1654). Pe locul unde se află Mănăstirea a existat mai înainte o biserică din lemn cu câţiva călugări. În anul 1637 domnitorul Matei Basarab a cumpărat locul şi împrejurimile lui şi a zidit din temelie biserica. Tot în acel timp a zidit parterul şi trei laturi ale cetăţii precum şi zidul de apărare de la răsărit. La intrare, în dreapta se află pivniţa care se păstrează şi azi în forma de atunci. Ansamblul mănăstirii zidit din cărămidă şi piatră de râu a fost terminat în 1638 la 20 octombrie. Biserica construită în 100 de zile s-a sfinţit la 26 octombrie 1638, ziua Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Arhimandritul Filaret, stareţul mănăstirii, a adăugat cetăţii încă un etaj între 1775-1778, iar în timpul stareţului arhimandrit Meletie s-a zidit încă o pivniţă cu o trapeză mare deasupra, în partea de răsărit, unde a ridicat şi un paraclis. În prezent, trapeza adăposteşte colecţia de obiecte bisericeşti. Între anii 1905-1918, în timpul stăreţiei Mitropolitului Ghenadie Petrescu, s-au făcut mari reparaţii cetăţii şi bisericii. Cutremurul din 1940 a dărâmat turnul bisericii, care s-a refăcut în 1941-1943, iar în 1945, un incendiu de proporţii a provocat importante daune

* Acum 107 ani (1917), între 20 și 28 octombrie, avea loc, la Chişinău, Congresul Ostăşesc (cu participarea a 898 de delegaţi, reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti). Congresul a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării, în care au fost aleşi 195 de deputaţi (150 de români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor)

* În urmă cu 92 de ani (1932) se forma Guvernul naţional-ţărănesc sub preşedinţia lui Iuliu Maniu (Guvernul Iuliu Maniu (3)), în care portofoliul Externelor era deţinut de Nicolae Titulescu. Renunţând la „politica porţilor deschise”, Guvernul Maniu a iniţiat un şir de măsuri cu caracter protecţionist, printre care şi Legea vămilor. Acest consiliu de miniștri a guvernat România în perioada 20 octombrie 1932 – 13 ianuarie 1933

* Cu 51 de ani în urmă (1973) avea loc inaugurarea oficială a Operei din Sydney, Australia (cu Simfonia a 9-a de Ludwig van Beethoven), în prezenţa reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a Irlandei de Nord. Sydney Opera House, a cărei piatră de temelie a fost pusă în martie 1959, este una dintre cele mai complexe şi deosebite construcţii ale secolului al XX-lea

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când oraşul Belgrad era eliberat de sub ocupaţia germană (în Al Doilea Război Mondial)

* Acum 26 de ani (1998), la această dată, a fost acordat primul Premiu Mark Twain, „beneficiarul” fiind actorul american de comedie Richard Pryor. Premiul Mark Twain pentru umor american este decernat, anual, de către Centrul pentru Arte Interpretative John F. Kennedy, persoanei care a avut, în cursul anului precedent, contribuții semnificative la promovarea umorului în SUA

* Acum 13 ani (2011) Organizaţia separatistă bască ETA a anunţat, într-un comunicat, că renunţă la violenţă, punând astfel capăt celor 40 de ani de teroare. ETA a decis „încetarea definitivă a activităţii armate” şi a cerut guvernelor spaniol şi francez „să deschidă un proces de dialog direct”, cu scopul de a căuta o soluţie pentru „consecinţele conflictului”

* Tot cu 13 ani în urmă (2011), în perioada 20-31 octombrie, s-a desfăşurat al XII-lea recensământ al populaţiei şi locuinţelor din România (populaţia stabilă: 19.042.936 persoane, locuinţe: 8,5 milioane). Recensământul anterior a fost efectuat în 18-27 martie 2002 (populaţia stabilă: 21.680.974 persoane), iar cel mai recent a avut loc în anul 2022 (amânat în 2021, din cauza pandemiei)

Aniversări – Comemorări

– 1821: S-a născut Carol Miculi, compozitor, pedagog şi pianist; elev al lui Chopin (m. 1897). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 20.X.1819

– 1821: S-a născut Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (m. 1900)

– 1827: S-a născut Ioan Catina, poet romantic şi jurnalist, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1851). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 20.X.1828

– 1828: S-a născut George Baronzi, poet, prozator şi dramaturg (m. 1896)

– 1829: S-a născut Iosif Hodoş, istoric, om politic, avocat şi publicist; unul dintre fruntaşii mişcării naţionale a românilor transilvăneni; a militat pentru promovarea în şcoli şi în administraţie a limbii române; s-a numărat printre fondatorii ASTREI; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (m. 1880) – 195 de ani

– 1850: S-a născut Ioan Boroş, preot şi istoric; studii despre istoria Banatului; lucrări privind istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice; a înfiinţat Muzeul Lugojului (m. 1937)

– 1872, 20.X/2.XI: S-a născut Cincinat Pavelescu, epigramist, publicist şi dramaturg; primul preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, ales la 28.IV.1908 (m. 1934)

– 1872: S-a născut (la Avdela, Grecia) Pericle Papahagi, filolog, lingvist şi folclorist aromân; s-a aplecat asupra prezentării istorice, geografice, etnografice şi folclorice a macedo-românilor; membru corespondent al Academiei Române din 1916 (m. 1943, la Silistra, Bulgaria)

– 1880: S-a născut Nicolae M. Condiescu, general (a participat la Războiul de reîntregire naţională din anii 1916-1918; profesor de istorie militară la Şcoala Superioară de Război); ministru al armatei în perioada 1930-1931; a făcut parte, în anul 1932, din Consiliul  de  Administraţie al Radiodifuziunii Române, iar în perioada 1933 – 1937 a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al radioului public; scriitor (preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români între anii 1936 şi 1939); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1939)

– 1886: S-a născut Dimitrie Marmeliuc, istoric literar, folclorist, publicist şi profesor; opera sa cuprinde domenii variate, de la folclor la lingvistică şi de la istoria literară, vizând mai ales Antichitatea, la publicistica militantă; a jucat un rol proeminent în unirea Bucovinei cu România (m. 1970)

– 1895: S-a născut Alexandru Rosetti, lingvist, filolog, editor şi pedagog; specialist în istoria limbii române, fonetică, dialectologie şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1990)

– 1919: S-a născut Ioan Brie, profesor în învățământul teologic, dirijor, întemeietor de cor și sprijinitor al activității corale bisericești, compozitor, autor de materiale didactice şi studii de specialitate (m. 2010) – 105 ani

– 1920: S-a născut Ghizela Suliţeanu, folclorist şi etnolog (m. 2006)

– 1924: S-a născut Valentin Silvestru (nume real, Marcel Moscovici), critic şi istoric de teatru, dramaturg, umorist, prozator, antologator şi publicist; a înfiinţat Festivalul de umor „Constantin Tănase” de la Vaslui (m. 1996) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Florica Cruceru, critic și istoric de artă; primul director al Muzeului de artă din Constanța (m. 2021)

– 1928: S-a născut Pompiliu Marcea, critic şi istoric literar, profesor, gazetar (m. 1985)

– 1930: S-a născut Mircea Herivan, scriitor, eseist şi publicist (m. 1996)

– 1930: S-a născut Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme tv. de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune (m. 2011)

– 1932: S-a născut sportivul Cornel Vena, primul campion naţional la pentatlon modern (1953); din 1956 s-a stabilit în Australia (m. 2017)

– 1933: S-a născut Ion Bălu, critic şi istoric literar, biograf și profesor; specialist în evaluarea și fixarea operei critice, epice, poetice și dramaturgice a lui George Călinescu, a vieților și operelor lui Lucian Blaga, Cezar Petrescu și Marin Preda (m. 2021)

– 1933: S-a născut Ion Dichiseanu, actor de film, radio, scenă, televiziune și voce și scriitor (m. 2021)

– 1937: S-a născut Vlad Georgescu, istoric şi publicist; cercetător al culturii iluministe şi al gândirii politice româneşti; din 1978 a trăit în exil, ca refugiat politic, iniţial în S.U.A. şi apoi în R.F.G; între anii 1982 şi 1988 a fost director al Departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” (cu sediul la München) (m. 1988)

– 1939: S-a născut criticul muzical, violonistul şi profesorul Dan Scurtulescu (m. 2008) – 85 de ani

– 1940: S-a născut preotul Nicu Moldoveanu, profesor de teologie, compozitor de muzică bisericească, dirijor, muzicolog, bizantinist, diortositor şi editor de carte muzicală bisericească psaltică şi corală

– 1940: S-a născut artista plastică Doina Artemiza Boceanu, membră a Filialei Brașov a Uniunii Artiștilor Plastici din România (m. 2021)

– 1940: A murit juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1857)

– 1941: A murit slavistul Stoica Ştefan Nicolaescu, bun cunoscător al vechilor texte slave şi slavo-române, precum şi al istoriei relaţiilor românilor cu slavii din Sud (n. 1879)

– 1942: S-a născut actorul de teatru, film și televiziune Costel Constantin

– 1946: S-a născut Dan Ardelean, compozitor şi dirijor de muzică uşoară

– 1948: S-a născut prof. dr. Benedek Istvan, întemeietorul școlii de hematologie din Transilvania și cel care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în ţară, în anul 2001; fondatorul Centrului de Transplant Medular din Târgu Mureș, la care au fost realizate numeroase premiere naţionale în domeniul medical: primele transplante din ţară la bolnavi cu leucemie acută (2003), prima selecţie imunomagnetică de celule stem (2004), primul transplant alogen de celule stem la adult în leucemie granulocitară cronică din România (2005), primele transplanturi de celule stem la adulți în scleroză multiplă și în boală autoimună (2007), primul transplant alogen de celule stem hematopoietice de la donator neînrudit (2013) și altele (m. 2020)

– 1951: S-a născut Dana Duma, critic de teatru şi film, publicistă și profesoară

– 1951: S-a născut „sensei” (maestrul) Dan Stuparu, unul dintre pionierii karate-ului în România; unul dintre fondatorii Federaţiei Române de Arte Marţiale, imediat după 1989, fondatorul şi preşedintele Federaţiei Române de Karate Tradiţional din România (înfiinţată în anul 1993); vicepreşedintele Federaţiei Internaţionale de Karate Tradiţional, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de profil şi preşedinte al Federaţiei Balcanice (m. 2013)

– 1958: A murit istoricul Constantin I. Moisil, considerat întemeietorul numismaticii moderne în România (din 1910 a organizat Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, pe care l-a condus până la sfârşitul vieţii; a condus prima publicaţie românească de numismatică, ”Buletinul Societăţii Numismatice Române”); între anii 1923 şi 1938 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din Bucureşti, de numele său legându-se reorganizarea acestei instituţii şi înfiinţarea Şcolii Superioare de Arhivistică şi Paleografie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1876)

– 1961: A murit Constanţa Erbiceanu, pianistă şi pedagogă; una dintre întemeietoarele şcolii pianistice româneşti, creatoarea „metodei Erbiceanu” (n. 1874)

– 1985: A murit poetul Marius Robescu (n. 1943)

– 1994: A murit istoricul literar Dumitru Velciu; de profesie economist, şi-a consacrat tot timpul liber cercetării cronicilor şi cronicarilor (n. 1923) – 30 de ani

– 2010: A murit meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (n. 1919)

– 2010: A murit Virgil Bulat, poet, eseist şi traducător; deţinut politic între anii 1956 şi 1964 pentru „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale” (n. 1940, la Răduleni, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit poetul Ion Stanciu (n. 1950)

– 2015: A murit Vasile Ilica, publicist, scriitor, cercetător asupra masacrelor antiromâneşti din nordul Bucovinei, veteran de război (n. 1924)

– 2016: A murit Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (n. 1932)

– 2017: A murit Eugen Evu, poet, publicist și prozator (n. 1944)

– 2018: A murit Mihail Bălănescu, fizician, doctor în științe nucleare; unul dintre specialiștii care, alături de acad. Horia Hulubei, acad. Șerban Țițeica și prof. Ciorăscu, au fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în 1949; a lucrat în cercetarea de vârf din domeniul nuclear, fiind implicat în realizarea aparaturii cu izotopi radioactivi pentru aplicații în medicină și industrie, precum și în construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; a pus la punct și tehnologii brevetate de filtrare a aerului de particule contaminate radioactiv și de alte naturi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1922)

EVENIMENTE EXTERNE

– Apia, Samoa: Reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth (20 – 26 oct.)

– Jakarta, Indonezia: Inaugurarea președintelui ales Prabowo Subianto și a vicepreședintelui ales Gibran Rakabuming Raka

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Canonizarea a 14 sfinți, inclusiv a martirilor din Damasc

– Washington, DC: Vicepreședintele SUA și candidatul democrat la președinție, Kamala Harris își sărbătorește 60 de ani

– Erbil, Irak: Alegeri regionale în Kurdistanul irakian

Aniversări – Comemorări

– 20 – 26.X: „Săptămâna Internațională de Prevenire a Intoxicațiilor cu Plumb” se organizează, din 2013, anual, în ultima săptămână întreagă din luna octombrie, cu scopul de a atrage atenția asupra pericolului expunerii la plumb, de a evidenția eforturile țărilor și partenerilor de a preveni expunerea la plumb, mai ales a copiilor, și de a accelera eforturile de eliminare treptată a utilizării plumbului în vopsea

– „Ziua Internaţională a Controlorilor de Trafic Aerian”; la data de 20 octombrie 1961, cu ocazia conferinţei Federaţiei Europene a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian (EFATCA) de la Amsterdam, Olanda, reprezentanţii a 12 asociaţii europene au anunţat finalizarea discuţiilor privind fondarea Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Controlorilor de Trafic Aerian (IFATCA – Internaţional Federation of Air Traffic Controllers’ Associations). Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a fondării federaţiei (20 octombrie 1981), IFATCA a propus sărbătorirea datei de 20 octombrie ca „dată a controlorului”

– „Ziua Mondială a Misiunilor”, celebrată de Biserica Romano-Catolică în penultima duminică a lunii octombrie, reprezintă un prilej important pentru a descoperi actualitatea misiunii creştine în lume; ediţia de anul acesta, a 98-a, are tema „Mergeți și chemați-i la ospăț pe toți” (cf. Matei 22,9). La 14 aprilie 1926, Papa Pius al XI-lea aproba cererea formulată de Consiliul superior general al Operei pontificale pentru propagarea credinţei care, reunit în adunare plenară, ceruse să „stabilească o zi de rugăciuni şi de propagandă pentru misiuni care să fie celebrată în aceeaşi zi în toate diecezele, parohiile şi institutele catolice ale lumii catolice”. Luna octombrie a fost aleasă ca lună misionară în amintirea descoperirii continentului american

– „Ziua Mondială a Osteoporozei”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru a atrage atenţia că în ultimele decenii osteoporoza a devenit o importantă problemă de sănătate publică; lansată, la 20 octombrie 1996, de către Societatea Naţională pentru Osteoporoză din Marea Britanie, a fost susţinută şi de Comisia Europeană; în 1997 Ziua a fost organizată de Fundaţia Internaţională pentru Osteoporoză, iar în 1998 şi 1999 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a devenit co-sponsor

– „Ziua Internațională a Peisajului”; sărbătorită prima dată în anul 2017, la inițiativa Consiliului Euroei, această zi celebrează peisajul ca o componentă esențială a împrejurimilor popoarelor, o expresie a diversității patrimoniului cultural și natural comun și fundamentul identității lor, așa cum este definit prin Convenția Europeană a Peisajului, adoptată la 20 octombrie 2000

– „Ziua Internațională a Leneșului”, a fost înființată în noiembrie 2010, de AIUNAU (o fundație non-profit dedicată protejării tuturor formelor de viață sălbatică), ca o modalitate de a ajuta oamenii să cunoască mai mult despre aceste mamifere tropicale care trăiesc în America Centrală şi de Sud, animale timide, lente și liniștite, care interacționează rar cu altele

– Cuba: „Ziua naţională a culturii”; la 20.X.1868 a fost interpretat pentru prima dată imnul naţional cubanez (se aniversează din 1980)

– 1463: S-a născut filosoful şi medicul italian Alessandro Achillini (m. 1512)

– 1554: S-a născut Bálint Balassi, poet renascentist maghiar; a pus bazele poeziei maghiare moderne (m. 1594) – 470 de ani

– 1632: S-a născut Sir Christopher Wren, matematician, astronom şi arhitect britanic; a întocmit planul urbanistic al Londrei după marele incendiu din 1666; a proiectat şi a participat la construirea catedralei St. Paul şi a altor 50 de biserici (m. 1723)

– 1818: S-a născut publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1884)

– 1854: S-a născut poetul francez Arthur Rimbaud; precursor al simbolismului (m. 1891) – 170 de ani

– 1859: S-a născut John Dewey, filosof, psiholog și pedagog american; considerat cel mai important filosof american din prima jumătate a secolului al XX-lea, precum și unul dintre fondatorii filozofiei pragmatismului; lider al mișcării progresiste în educație în Statele Unite (m. 1952) – 165 de ani

– 1874: S-a născut compozitorul american Charles Ives (m. 1954) – 150 de ani

– 1882: S-a născut (la Lugoj) actorul american de origine maghiară Béla Lugosi (Béla Ferenc Deszö Blaskó), cel care i-a dat viaţă, pe ecran, contelui Dracula (în 1927), rol care l-a consacrat (m. 1956)

– 1909: S-a născut pianista franceză Monique Haas (m. 1987) – 115 ani

– 1911: S-a născut arhitectul francez Bernard Zehrfuss, autor, printre altele, al sediului UNESCO din Paris (m. 1996)

– 1917: S-a născut regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului val francez” (m. 1973)

– 1917: S-a născut, la Berlin, Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez, erou al Rezistenţei franceze din Al Doilea Război Mondial; deportat în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignez-vous!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (m. 2013)

– 1923: S-a născut scriitorul german Otfried Preußler, unul dintre cei mai populari autori de literatură pentru copii din întreaga lume (m. 2013)

– 1925: S-a născut regizorul (est-)german de film Konrad Wolf; a căpătat un adevărat renume mai ales pentru realizarea a numeroase filme pe teme antifasciste (m. 1982)

– 1925: S-a născut, în Algeria, actorul și regizorul francez de film Roger Hanin (m. 2015)

– 1932: S-a născut actorul american William Christopher (m. 2016)

– 1939: S-a născut (la Soroca, azi în R. Moldova) Dumitru Matcovschi, poet, prozator, dramaturg, publicist; unul dintre marii poeţi din R. Moldova, apărător al limbii şi literaturii române, un adevărat simbol al Mişcării de renaştere naţională din această ţară (m. 2013) – 85 de ani

– 1944: S-a născut David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (m. 2016) – 80 de ani

– 1949: A murit Jacques Copeau producător, actor, dramaturg, critic literar şi director francez de teatru; fondator, în 1913, al Teatrului du Vieux-Colombier din Paris (n. 1879) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Tom (Thomas Earl) Petty, compozitor, producător de înregistrări, multi-instrumentalist şi cântăreţ american de muzică rock (m. 2017)

– 1958: S-a născut Viggo Peter Mortensen Jr., actor, poet, muzician, fotograf și pictor american de origine daneză

– 1960: S-a născut Lepa Brena (pe numele său real Fahreta Živojinović), una dintre cele mai cunoscute cântăreţe din Iugoslavia anilor ’80 ai secolului trecut

– 1964: A murit Herbert Hoover (pe numele său complet Herbert Clark Hoover), cel de-al 31-lea președinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1929 – 1933; este unul dintre cei care a reprezentat un exemplu al „Mişcării pentru eficienţă”, parte a „Erei progresului”, argumentând că soluțiile inginerești eficiente vor fi soluțiile tuturor problemelor economice și sociale. Poziția și perspectiva sa au fost zdruncinate de marea criză economică, care a început în timpul președinției sale (n. 1874) – 60 de ani

– 1984: A murit biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (n. 1896) – 40 de ani

– 1984: A murit Paul Adrien Maurice Dirac, fizician britanic, unul din fondatorii domeniului mecanicii cuantice și a teoriei cuantice a câmpurilor; Premiul Nobel pentru Fizică în 1933, alături de Erwin Schrödinger, pentru descoperirea de noi forme productive ale teoriei atomice (n. 1902) – 40 de ani

– 1989: A murit actorul de film britanic Anthony Quayle (n. 1913) – 35 de ani

– 1994: A murit Burt Lancaster (nume real: Burton Stephen Lancaster), actor de film, producător, regizor şi scenarist american (n. 1913) – 30 de ani

– 1994: A murit Serghei Bondarciuk, actor, scenarist şi regizor de film rus (n. 1920) – 30 de ani

– 2002: A murit actorul francez Bernard Fresson (n. 1931)

– 2011: A murit Muammar Abu Minyar Al-Gaddafi (cunoscut şi sub numele de Colonelul Gaddafi), conducătorul de facto al Libiei între 1969 şi 2011 (n. 1942)

– 2012: A murit Donnall Thomas, medic și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu Joseph E. Murray, pentru contribuţii la dezvoltarea transplantului de măduvă ca tratament de succes pentru leucemie și alte boli de sânge (n. 1920)

– 2013: A murit economistul american Lawrence R. Klein; cercetări şi lucrări în domeniul modelării economice (dezvoltarea macro-economică a modelelor regionale, naţionale, internaţionale); Premiul Nobel pentru economie în 1980; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1999) (n. 1920)

– 2014: A murit Oscar de la Renta (nume complet: Oscar Aristides Ortiz de la Renta Fiallo), celebru designer dominican (n. 1932) – 10 ani

– 2016: A murit alpinista japoneză Junko Tabei, prima femeie care a urcat pe Everest (1975) şi care mai târziu a cucerit alte şapte vârfuri importante; a înfiinţat primul club feminin de alpinism din Japonia (n. 1939)

– 2017: A murit actorul argentinian Federico Luppi (n. 1936)

– 2020: A murit unul dintre cei mai cunoscuţi iluzioniști din industria divertismentului, americanul-canadian James Randi (nume real: Randall James Zwinge), cunoscut pentru demascarea unor celebrităţi care susţineau că au puteri paranormale (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 octombrie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie

* Cu 243 de ani în urmă a avut loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este cu mult mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitul războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă

* Acum 159 de ani (1865) mai mulți bancheri englezi, francezi şi austrieci concesionau dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin). La scurt timp i s-a retras privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)

* Sunt marcați 155 de ani (1869) de la inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu. Primul tren a plecat din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată). Data marchează actul de naştere a Căilor Ferate Române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)

* În urmă cu 34 de ani, la 19 octombrie 1990, au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Namibia. Din cauza constrângerilor bugetare, România a suspendat activitatea ambasadei sale de la Windhoek cu începere de la 1 iulie 1999. România l-a acreditat la Windhoek pe ambasadorul României cu reşedinţa în Republica Africa de Sud. Reprezentarea diplomatică a Namibiei în România este asigurată prin intermediul Ambasadei Namibiei la Viena. Ambasadorul Nada Kruger și-a prezentat copiile scrisorilor de acreditare la 10 februarie 2021

* Cu 21 de ani în urmă (2003), cu ocazia Zilei Mondiale a Misiunilor, Papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza, conferindu-i titlul de Sfânta Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piața Sfântul Petru din Vatican. La celebrare au fost prezenți câteva sute de mii de pelerini veniți din lumea întreagă, mai bine de o sută de cardinali și numeroși episcopi, sute de surori din congregația fondată de Maica Tereza, mii de săraci, personalități religioase creștine și musulmane și un impresionant număr de personalități politice. Din partea României a participat Hildegard Puwak, la vremea aceea ministrul integrării europene, împreună cu o delegație, și Principesa Elena a României. După Liturghie, săracilor li s-a oferit prânzul în Aula Paul al VI-lea. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a făcut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu dizabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, Maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor. La data de 4 septembrie 2016, a avut loc canonizarea Maicii Tereza, sărbătoarea acesteia fiind celebrată, în calendarul catolic, pe 5 septembrie

Aniversări – Comemorări

– Sf. Paul al Crucii, preot (patron secundar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1820, 19/31: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neo-clasicismului şi al picturii în ulei în pictura modernă română; întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc; considerat cel mai mare pictor religios al timpului său (m. 1894). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a nașterii 1 sau 8 octombrie 1820, iar altele menționează numai luna și anul

– 1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog, botanist şi profesor de teologie; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (m. 1903)

– 1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), umorist, poet, prozator, dramaturg, traducător şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (m. 1928)

– 1897: S-a născut Jacques Byck, lingvist şi filolog, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene (m. 1964)

– 1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1987)

– 1902, 9.X/1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (m. 1991)

– 1908: S-a născut Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate (m. 1995)

– 1926: A murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (n. 1854, la Viena, într-o familie originară din Banat)

– 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d’Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (m. 2012) – 95 de ani

– 1929: A murit omul de teatru și dramaturgul Alexandru Davila; fiul medicului Carol Davila (n. 1862) – 95 de ani

– 1933: S-a născut regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (m. 1989)

– 1935: S-a născut Ion (Jean) Cazaban, critic de teatru, istoric și profesor; a scris numeroase studii dedicate istoriei regiei, scenografiei şi avangardei teatrale româneşti (m. 2018)

– 1935: A murit Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (n. 1894)

– 1936: S-a născut Alexandru Marinescu, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog; consultantul ştiinţific al emisiunii „Teleenciclopedia”, peste 50 de ani (m. 2019)

– 1939: S-a născut Rafila Moldovan, unul dintre cei mai cunoscuţi colecționari, rapsozi și meșteri populari din judeţul Mureş, din satul Idicel de Pădure, care şi-a transformat casa în muzeu, adunând în aceasta cele mai importante valori etnografice ale satului mureşean; în 2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a numit-o „Tezaur Uman Viu” – 85 de ani

– 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (m. 2011)

– 1949: S-a născut Nicolae Muntean, meșter iconar, unul dintre cei mai importanți ambasadori culturali ai județului Alba; în 2013 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale l-a numit „Tezaur Uman Viu” – 75 de ani

– 1959: S-a născut ÎPS Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (oct. 2000 – mar. 2008) – 65 de ani

– 1961: A murit Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1880)

– 1964: A murit cântăreţul de operă (bas) George Niculescu-Basu (n. 1882) – 60 de ani

– 1984: A murit Dumitru Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; cunoscut îndeosebi ca exeget şi în acelaşi timp unul dintre cei mai importanţi şi fideli editori ai operelor lui Mihai Eminescu; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (n. 1896) – 40 de ani

– 1993: A murit poetul Ion Iuga (n. 1940)

– 1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină (n. 1940) – 30 de ani

– 1996: A murit Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (n. 1938)

– 1998: A murit prozatorul Nicolae Damian (n. 1939)

– 2000: A murit prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (n. 1954)

– 2001: A murit pianista şi profesoara Elena Cosma (n. 1940)

– 2004: A murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (n. 1950) – 20 de ani

– 2006: A murit actorul şi epigramistul Ernest Maftei (n. 1920)

– 2009: A murit Alexandru-Radu Timofte, om politic, membru al PSD şi senator între anii 1990-2001; a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii între anii 2001 – 2006 (n. 1949) – 15 ani

– 2016: A murit Radu Câmpeanu, jurist şi om politic liberal; arestat pentru convingerile sale politice în perioada 1947-1956; ulterior emigrează în Franţa; revine în România la începutul lunii ianuarie 1990; preşedinte-fondator al Partidului Naţional Liberal după reînfiinţarea partidului (1990-1993); a candidat la Preşedinţia României la alegerile din mai 1990 şi noiembrie 1996 (n. 1922)

– 2021: A murit Dumitru Tiutiuca, profesor universitar, critic și istoric literar, teoretician (n. 1941)

– 2021: A murit poeta, prozatoarea și jurnalista Eugenia Bălteanu (n. 1946, în Republica Serbia)

– 2021: A murit Ion Bârlădeanu, artist plastic specializat în colaje pop-art din ziare și reviste; lucrările sale au fost expuse la Londra, Copenhaga, Basel, Paris alături de artiști consacrați precum Andy Warhol și Marcel Duchamp (n. 1946)

– 2022: A murit prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător; personalitate activă din domeniul alimentației din România, care a militat pentru o alimentație sănătoasă; a elaborat conceptul privind calitatea „informațională” a matricei alimentare; a scris tratate de specialitate în domeniile: alimentației, nutriției umane, biotehnologiei alimentare, bioindustriei, dietoterapiei; printre lucrările publicate se numără: „Biblia alimentară”, „Noua ordine alimentară. Și noi ce mai mâncăm?”, „Revoluție în bucătărie. Reînvață să gătești sănătos”; deține 23 brevete de invenții; fost director al Institutului de Cercetări Alimentare, președinte al Comisiei de Securitate Biologică în domeniul organismelor modificate genetic (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Primatologul britanic Jane Goodall, considerată a fi cea mai importantă expertă din lume în domeniul cimpanzeilor, susține un discurs la UNESCO

– Los Angeles: Gala anuală a Muzeului Academiei de Film

Aniversări – Comemorări

– 1433: S-a născut Marsilio Ficino, filosof, teolog și lingvist italian; unul dintre cei mai influenți filosofi umaniști ai Renașterii italiene, întemeietorul faimoasei Academii platoniciene, primul traducător al operei lui Platon în limba latină (m. 1499)

– 1745: A murit scriitorul irlandez Jonathan Swift (n. 1667)

– 1784: S-a născut Leigh Hunt (nume complet: James Henry Leigh Hunt), poet, eseist, jurnalist şi critic literar englez (m. 1859) – 240 de ani

– 1810: A murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727). NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1826: A murit actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (n. 1763)

– 1862: S-a născut inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (m. 1954)

– 1897: A murit George M. Pullman, industriaş şi inovator american; a creat, în 1865, împreună cu Ben Field, primele vagoane de dormit (n. 1831)

– 1899: S-a născut Miguel Angel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; a desfăşurat şi o bogată activitate de traducător, între altele, traducând în limba spaniolă un volum de povestiri de Mihail Sadoveanu şi o antologie a prozatorilor români contemporani; Premiul Nobel pentru literatură în 1967 (m. 1974) – 125 de ani

– 1900: S-a născut soprana germană Erna Berger (m. 1990)

– 1909: A murit Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (n. 1835) – 115 ani. NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca an al naşterii 1836

– 1910: S-a născut astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar; studii asupra structurii şi evoluţiei stelelor; Premiul Nobel pentru fizică în 1983, împreună cu William A. Fowler (tot din SUA) (m. 1995)

– 1916: S-a născut pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Gilels (m. 1985)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1922: S-a născut actriţa americană Juanita Moore, nominalizată la premiile Oscar pentru rolul secundar din filmul „Mirajul vieţii/ Imitation of life“ (1959) (m. 2014)

– 1931: S-a născut Manolo Escobar (numele real: Manuel García Escobar), cântăreţ şi actor spaniol (m. 2013)

– 1931: S-a născut scriitorul britanic John Le Carré (pe numele său adevărat David John Moore Cornwell), cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj (m. 2020)

– 1936: A murit Lu Xun (nume real: Zhou Shuren), scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea; considerat iniţiatorul curentului literar modern baihua (n. 1881)

– 1937: A murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă)

– 1943: A murit Camille Claudel, sculptoriță franceză și artist grafic; sora poetului și diplomatului Paul Claudel, iubita și colaboratoarea sculptorului Auguste Rodin (n. 1864)

– 1945: S-a născut Sir Angus Stewart Deaton, economist și profesor american de origine scoțiană; Premiul Nobel pentru științe economice în 2015, „pentru analiza sa privitoare la consum, sărăcie și bunăstare”

– 1948: S-a născut Valeriu Jereghi, regizor de film, scenarist, producător și operator din R. Moldova

– 1962: S-a născut Evander Holyfield, fost boxer profesionist american, multiplu campion mondial; actor de film şi producător

– 1963: S-a născut Jonathan David Haidt, psiholog social american, profesor de conducere etică la Școala de afaceri Stern a Universității din New York și scriitor; principalele sale domenii de studiu sunt psihologia moralității și emoțiile morale; printre cărțile publicate se numără: „Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica și religia?”, „Ipoteza Fericirii. Armonia dintre știința modernă și vechea înțelepciune”

– 1976: A murit pianistul elveţian Paul Baumgartner (n. 1903)

– 1984: A murit Henri Michaux, poet, scriitor și pictor francez de origine belgiană, apropiat prin viziune de suprarealism (n. 1899) – 40 de ani

– 1984: La această dată preotul catolic polonez Jerzy Popiełuszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB); Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947) – 40 de ani. NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)

– 1987: A murit violoncelista engleză Jacqueline Mary du Pré (n. 1945)

– 1999: A murit Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (n. 1900) – 25 de ani

– 2016: A murit balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (n. 1917)

– 2017: A murit Umberto Lenzi, regizor de film, scenarist şi scriitor italian; cunoscut pentru filmele poliţiste şi horror (n. 1931)

– 2018: A murit Osamu Shimomura, biolog marin și chimist japonez; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2008, împreună cu Martin Chalfie și Roger Tsien, pentru descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi (care a devenit una dintre cele mai importante instrumente folosite în biologia modernă) (n. 1928)

– 2019: A murit Huang Yong Ping, personalitate a avangardei artistice chineze, renumit pentru creaţiile sale monumentale; stabilit în Franţa din 1989 (n. 1954)  – 5 ani

– 2020: A murit muzicianul britanic Spencer Davis, fondatorul trupei rock „The Spencer Davis Group” (n. 1939)

– 2020: A murit actorul, regizorul şi profesorul polonez Wojciech Pszoniak, unul dintre uriaşii cinematografiei poloneze postbelice (n. 1942)

– 2021: A murit compozitorul, textierul și dramaturgul britanic Leslie Bricusse, reputat mai ales pentru muzica pe care a compus-o pentru filme și piese de teatru; creatorul unor teme muzicale din seria „James Bond” (n. 1931)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 21 octombrie 2024, 14:08

 S-a întâmplat într-o zi de 18 octombrie

* Acum 583 de ani (1541) Dieta de la Debreţin (sau Debrecen) recunoştea suzeranitatea Porţii asupra Transilvaniei, care devenea astfel principat autonom vasal al Imperiului Otoman

* În urmă cu exact 425 de ani (1599) avea loc Bătălia de la Şelimbăr – victorie a lui Mihai Viteazul asupra oştii conduse de principele Andrei Báthory, care îi aduce coroana Transilvaniei. Învingătorul şi-a făcut intrarea triumfală în Alba Iulia la 21.X/1.XI.1599, când întreg teritoriul Transilvaniei trecea sub autoritatea sa (18/28)

* Acum 339 de ani (1685) Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca (formal) Edictul de la Nantes (din 13.IV.1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant. La 13.IV.1598 regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Cu 308 ani în urmă (1716) trupele habsburgice, conduse de prinţul Eugeniu de Savoya, victorioase împotriva Imperiului Otoman, intră în Cetatea Timişoara (ce fusese ocupată de otomani timp de 164 de ani), deschizând astfel drumul spre civilizaţia Central Europeană. Considerată de mulţi bănăţeni ca una din cele mai importante zile din istoria Timişoarei, 18 octombrie a fost declarată zi de importanţă locală, prin hotărârea Consiliului Local Timişoara nr. 359 din 25 octombrie 2011

* În urmă cu 143 de ani (1881) avea loc inaugurarea liniei ferate Buzău-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată proiectată şi construită de ingineri români (lucrările au început în 1879) (18/30)

* Acum 141 de ani (1883), prin semnarea, la Viena, a Tratatului secret de alianţă româno – austro-ungar, România adera la blocul militar al Puterilor Centrale (în vigoare până la 14/27 august 1916, când România intră în primul război mondial de partea Antantei) (18/30)

* Se împlinesc 115 ani (1909) de când, în perioada 18 – 31 octombrie, Hugues d’Eywo filma, la Bucureşti, pe hipodromul Băneasa, demonstraţiile aviatorului francez Louis Blériot (cel care a traversat primul Canalul Mânecii la bordul unui avion, la 25 iulie acelaşi an). Este prima peliculă românească cu subiect sportiv, din care s-au păstrat câteva fragmente, încadrate ulterior într-un montaj de actualităţi

* Acum 106 ani (1918) apărea proclamaţia „Către naţiunea română”, în care se aducea la cunoştinţă opiniei publice constituirea Consiliului Naţional Român Central, ca unic for de conducere a românilor transilvăneni. Consiliul s-a ocupat de pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918 (18/31)

* Sunt marcați 105 ani (1919) de când lua fiinţă Societatea Simfonică „G. Enescu” din Iaşi

* Acum 79 de ani (1945) a fost creată Agenţia Poloneză de Presă (PAP)

* Cu 63 de ani în urmă (1961) avea loc semnarea „Cartei sociale a Consiliului Europei”, intrată în vigoare în 1965. În aprilie 1996, Consiliul Europei a revizuit Carta, semnată de România, în această formă, la 14.V.1997

* România şi Bolivia stabileau, acum exact 55 de ani (1969), relaţii diplomatice la nivel de ambasadă. România a închis Ambasada din La Paz, cu caracter temporar, la 1 aprilie 2000. După 4 ani de funcţionare, Bolivia a închis Ambasada la Bucureşti, la 21 iulie 2000. Relaţiile bilaterale sunt gestionate de Ambasada României la Lima şi, respectiv, Ambasada Statului Plurinaţional al Boliviei la Berlin

* Sunt marcați 41 de ani de la înființarea Comunității Economice a Statelor din Africa Centrală (ECCAS), la 18 octombrie 1983, prin semnarea la Libreville a Tratatului său constitutiv, care a fost revizuit și adoptat la 18 decembrie 2019 și a intrat în vigoare la 28 decembrie 2019. ECCAS este alcătuită din unsprezece state membre: Angola, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Gabon, Guineea Ecuatorială, Republica Democratică Congo, Rwanda, Sao Tome și Principe și Ciad. Este una dintre cele opt Comunități Economice Regionale (REC) recunoscute ca piloni ai integrării regionale în Africa și, prin urmare, pe deplin angajată în multiple dinamice legate de construcția Comunității Economice Africane prevăzute de Tratatul de la Abuja. Principalul organ executiv al ECCAS a dobândit statutul de Comisie în decembrie 2019, în urma unei reforme instituționale

* Între 18 şi 19 octombrie, acum 21 ani (2003), avea loc referendumul naţional de modificare a Constituţiei postcomuniste a României. Legea fundamentală a ţării fusese aprobată prin referendumul naţional desfăşurat la 8.XII.1991

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol şi Evanghelist Luca (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Luca, Evanghelist (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Sărbătoarea Breslei Artiştilor Religioşi şi a Restauratorilor din România are loc cu prilejul zilei patronului şi ocrotitorului lor, Sf. Apostol şi Evanghelist Luca

– 1839: S-a născut chimistul Nicolae Teclu; cercetări privind arderea, gazele, tehnologia hârtiei; membru titular al Academiei Române din 1879 (m. 1916, la Viena) – 185 de ani

– 1907: S-a născut Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosef M. Hechter), dramaturg, prozator, eseist şi critic literar (m. 1945, într-un accident rutier)

– 1909: S-a născut Otto Ackermann, dirijor elveţian de origine română (m. 1960) – 115 ani

– 1923: S-a născut Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar (m. 1985)

– 1926: A murit Ioan I. Ciorănescu, poet şi traducător (frate cu Alexandru şi George Ciorănescu); a lăsat o operă relativ bogată în ciuda morţii sale timpurii (n. 1905)

– 1932: S-a născut Carol Litvin, unul dintre cei mai de seamă dirijori care au condus Orchestra de studio a Radioteleviziunii Române şi pe cea a Operei Române din Bucureşti

– 1933: S-a născut Coman Şova, poet, dramaturg şi gazetar

– 1936: S-a născut graficiana Ethel Lukats Băiaş, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala grafică București (m. 2020)

– 1938: S-a născut criticul literar și jurnalistul C.[onstantin] Stănescu

– 1938: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Irina Borovski, pictor-scenograf şi grafician (m. 1986)

– 1940: S-a născut inginerul Sergiu I. Chiriacescu; contribuţii în domeniile: dinamica maşinilor (în special a maşinilor-unelte), analiza sistemelor dinamice, comportarea materialelor şi a elementelor de maşini la sarcini statice şi dinamice; rector al Universității „Transilvania” din Brașov între anii 1990 şi 2004; senator PSD în legislatura 1996-2000; membru corespondent al Academiei Române din 1999 (m. 2010)

– 1946: S-a născut Horia Andreescu, unul dintre cei mai importanţi dirijori români, recunoscut pentru interpretările de referinţă ale capodoperelor lui Haydn, Beethoven, Berlioz sau Bartok; dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” (2010-2020), dirijor şef al Orchestrelor Radio (2000 – sept. 2010), director artistic şi dirijor al Formaţiilor Muzicale Radio (1992 – 2000), fondator şi dirijor al Orchestrei de Cameră „Virtuozii din Bucureşti” (din 1988), dirijor principal al Filarmonicii din Ploieşti (1974-1987); profesor asociat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti

– 1954: S-a născut artistul plastic Simion Moldovan – 70 de ani

– 1962: S-a născut contrabasistul şi profesorul Ovidiu Bădilă (m. 2001)

– 1967: S-a născut Ştefan Bănică jr., actor, cântăreţ, compozitor, textier, orchestrator, producător şi moderator TV

– 1980: A murit Teodor Mazilu, dramaturg, prozator şi poet (n. 1930)

– 1990: A murit părintele Paisie Olaru (numele de botez: Petru), unul dintre marii duhovnici ai României (n. 1897)

– 2002: A murit lingvistul Iancu Fischer, profesor la Catedra de limbi clasice a Universităţii din Bucureşti; membru fondator şi, ulterior, preşedinte al Societăţii de Studii Clasice din România (n. 1923)

– 2003: A murit pictorul Mihai Cismaru (n. 1943)

– 2005, 18/19: A murit poetul Ion Stratan; s-a numărat printre fondatorii şi protagoniştii „Cenaclului de luni” (n. 1955)

– 2007: A murit regizorul de film de animaţie Olimp Vărăşteanu (n. 1929)

– 2009: A murit Ion Cojar, regizor de teatru, actor şi profesor; considerat fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (n. 1931) – 15 ani

– 2011: A murit Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (n. 1924)

– 2013: A murit polonista şi traducătoarea Olga Zaicik (n. 1921)

– 2017: A murit actriţa şi profesoara Olga Tudorache, numită „Marea doamnă a teatrului românesc”, pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică (n. 1929)

– 2021: A murit Octavian Iordăchescu, cunoscut om de radio și televiziune, scenarist de televiziune, unul din oamenii de bază ai Televiziunii Române; a fost redactor, secretar general de redacție la Radio București, redactor-șef și director de programe la Televiziunea Română; între 1967 și 1984 a fondat și a condus ca redactor-șef postul Radio Vacanța; a fost co-director al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, între anii 1992 și 1994; dintre emisiunile la care a fost producător sau coproducător se numără: „Ora Veselă” de la Radio România, „Duminica în familie”, „Dănutz SRL”, „Ne vedem la TVR”, „Hai-Hui”, „37 de grade Celsius”, „Femei de 10, Bărbați de 10″ de la TVR (n. 1943)

– 2022: A murit Eugen Simion, critic și istoric literar, eseist, editor, doctor în științe filologice și profesor universitar; fondator (1983) şi director (din 1990) al revistei „Caiete critice”; ca preşedinte al Academiei Române, a iniţiat o serie de proiecte culturale importante: continuarea şi încheierea „Dicţionarului Tezaur al Limbii Române” (început de B. P. Hasdeu, în 1884), „Dicţionarul General al Literaturii Române”, „Dicţionarul Etimologic al Limbii Române”, „Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic” (DOOM), „Gramatica Limbii Române”, „Micul Dicţionar Academic”, editarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, colecţia „Opere fundamentale”, în format Pléiade, care cuprinde cei mai importanţi autori români; din 2006 a fost director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București; membru al Academiei Române și președinte al acestui for (1998 – 2006) (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Canberra/Apia: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii și Regina Camilla, vor vizita Australia și Samoa (18 – 26 oct.)

– Kuala Lumpur: Prim-ministrul Malaysiei, Anwar Ibrahim, care este și ministrul de finanțe, va prezenta parlamentului bugetul guvernului pentru 2025

– New York: Votul Consiliului de Securitate al ONU privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Haiti

– Lima: Reuniunea Ministerială a Finanțelor APEC (FMM) (18 – 21 oct.)

– Napoli: Reuniunea miniștrilor apărării din cadrul G7 (18 – 20 oct.)

– Roma: Fitch își actualizează ratingul

– Roma: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Londra: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– New York: Procter and Gamble – rezultate din primul trimestru

– Paris: Licitația la Sotheby’s a două tablouri de Renoir și Sisley

– Montpellier: Deschiderea celei de-a 46-a ediții a festivalului internațional de cinema mediteranean – Cinémed (18 – 26 oct.)

– Phillip Island: Motociclism – Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Australiei (18 – 20 oct.)

– Austin: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Statelor Unite (18 – 20 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană de Luptă împotriva Traficului de Persoane”, adoptată în anul 2007 de Comisia Europeană. Rolul acestei zile este de a creşte nivelul de conştientizare a populaţiei şi de a stimula comunicarea şi interacţiunea între organizaţiile care activează în acest domeniu. Pentru marcarea acestei zile în România, începând cu anul 2007, Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane a organizat și organizează, în colaborare cu partenerii săi guvernamentali şi neguvernamentali, campanii şi activităţi de prevenire la nivel naţional

– Ziua independenţei Republicii Azerbaidjan – 1991

– 1569: S-a născut Giambattista Marino (sau Marini), poet baroc italian, creator al mișcării artistice cunoscută inițial ca Marinism și ulterior, prin extindere la o mișcare literară ce a acoperit o bună parte a secolului al XVII-lea italian, ca Secentismo (m. 1625) – 455 de ani

– 1634: S-a născut pictorul italian Luca Giordano (m. 1705) – 390 de ani

– 1678: A murit pictorul flamand Jacob Jordaens (n. 1593)

– 1697: S-a născut pictorul italian Canaletto (Giovanni Antonio Canal) (m. 1768). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 28.X.1697

– 1706: S-a născut compozitorul italian Baldassare Galuppi (m. 1785)

– 1777: S-a născut scriitorul german Heinrich von Kleist, întemeietor al nuvelei germane moderne (m. 1811)

– 1799: S-a născut chimistul german Christian Friedrich Schönbein; a descoperit (în 1840) ozonul (m. 1868) – 225 de ani

– 1859: S-a născut filosoful francez Henri Bergson; filosofia sa a devenit fundamentul teoretic al literaturii psihologice în perioada dintre cele două războaie mondiale; Premiul Nobel pentru literatură în 1927 (m. 1941) – 165 de ani

– 1881: S-a născut Max Gerson, medic german, care a pus la punct o metodă de tratament alternativ al cancerului şi al altor boli incurabile; terapia sa, bazată pe o dietă alimentară naturistă (produse organice, sucuri naturale în cantităţi mari şi aportul de diferite suplimente alimentare din surse naturale) şi o detoxificare completă (reducerea la minim a toxinelor din dietă, eliminarea sării şi a proteinelor de origine animală, reducerea drastică a grăsimilor, detoxifieri ale ficatului prin clisme cu cafea), are ca scop refacerea sistemului imunitar. Gerson a fost denumit de către laureatul premiului Nobel, Albert Schweitzer, drept „cel mai strălucit geniu medical care a existat vreodată” (m. 1959)

– 1889: A murit inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (n. 1808) – 135 de ani

– 1893: S-a născut profesorul japonez George Ohsawa (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (m. 1966)

– 1893: A murit compozitorul francez Charles Gounod (n. 1818)

– 1919: S-a născut soprana americană Camilla Williams (m. 2012) – 105 ani

– 1920: S-a născut actriţa greacă de film Melina Mercouri, devenită proeminent om politic socialist (m. 1994). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1923, iar Enciclopedia britanică – 1925

– 1926: S-a născut actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (m. 1991)

– 1926: S-a născut chitaristul, cântăreţul şi compozitorul american Chuck Berry (nume complet: Charles Edward Anderson Berry Sr.), unul dintre pionierii muzicii rock and roll (m. 2017)

– 1928: S-a născut Hulda Regehr Clark, biolog, biofizician, fiziolog canadian; practicantă a medicinei alternative și complementare; cunoscută pentru cărțile despre vindecarea tuturor formelor de cancer (m. 2009)

– 1931: A murit inventatorul american Thomas Alva Edison; a realizat telegraful (1876-1877), microfonul telefonic cu praf de cărbune (1877), fonograful (1878), dulia şi soclul cu filet pentru becul incandescent; sub conducerea lui s-a construit prima centrală electrică din lume (1882, New York) (n. 1847)

– 1933: S-a născut compozitorul și organistul francez Jacques Charpentier (m. 2017)

– 1934: S-a născut actriţa şi cântăreaţa americană de origine suedeză Inger Stevens (m. 1970) – 90 de ani

– 1939: S-a născut Jan Erik Vold, poet, eseist și traducător norvegian – 85 de ani

– 1940: S-a născut autorul, compozitorul și interpretul francez Jacques Higelin, unul dintre pionierii rock-ului francez (m. 2018)

– 1940: S-a născut Győző Kulcsár, unul dintre cei mai mari scrimeri din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (m. 2018)

– 1944: S-a născut pianistul brazilian Nelson Freire, considerat unul dintre cei mai mari pianişti ai celei de-a doua jumătăţi a secolului XX (m. 2021) – 80 de ani

– 1955: A murit José Ortega Y Gasset, filosof idealist şi eseist spaniol (n. 1883)

– 1956: S-a născut Martina Navratilova, jucătoare americană de tenis, de origine cehă, de nouă ori câştigătoare a turneului de la Wimbledon

– 1960: S-a născut Jean-Claude Van Damme (numele real: Jean-Claude Camille François Van Varenberg), expert în arte marţiale, actor de film şi regizor belgian

– 1973: A murit Leo Strauss, filosof american de origine germană (n. 1899)

– 1976: A murit soprana franceză Janine Micheau (n. 1914)

– 1984: S-a născut Lindsey Vonn, cea mai importantă schioare americană, una dintre cele mai apreciate sportive ale planetei, o emblemă a schiului mondial – 40 de ani

– 1987: S-a născut Zac (Zachary David Alexander) Efron, actor, cântăreț și dansator american

– 2016: A murit actorul american Anthony Addabbo (n. 1960)

– 2021: A murit generalul Colin Powell (nume complet: Colin Luther Powell), unul dintre cei mai importanți oameni ai Americii între 1990 și 2010, jucând un rol-cheie în toate războaiele duse de SUA după căderea comunismului; a fost primul afro-american care a ocupat postul de şef al Statului Major Interarme al SUA, în timpul preşedinţiei lui George H.W. Bush (1989-1993); fost secretar de stat al SUA (2001-2005) (n. 1937)

– 2021: A murit soprana slovacă Edita Gruberova, supranumită „regina coloraturii” (n. 1946)

– 2022: A murit cântăreţul şi compozitorul italian Franco Gatti, unul dintre membrii și fondatorii grupului „Ricchi e Poveri”, interpret al celebrului cântec „Sara perche ti amo” (n. 1942)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 17 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2024, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 17 octombrie

* Cu 337 de ani în urmă (1687), prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante (acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania). Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690) (17/27)

* În urmă cu 174 de ani (1850) se înfiinţa Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional Sf. Sava. În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devenea instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani

* Acum 122 de ani (1902) era terminată construcţia primului automobil „Cadillac” – „Cadillac Runabout and Tonneau”. Era un automobil cu două locuri de 10 cai putere (7 kW) cu un motor de un singur cilindru, practic, identic cu Ford Model A din 1903. Noul Cadillac a fost prezentat la Salonul Auto de la New York în ianuarie anul următor şi a impresionat mulţimea suficient pentru a aduna peste 2.000 de comenzi ferme. Din primii săi ani, Cadillac s-a axat pe tehnologie de înaltă calitate şi pe finisaje de lux, clasând maşinile sale printre cele mai bune şi elegante din SUA. Utilizarea de piese interschimbabile a fost o inovaţie importantă a companiei în 1908. Cadillac a fost, de asemenea primul producător al unei maşini complet închise în 1906, iar în 1912 a fost primul care a încorporat în automobilele sale un sistem electric care să permită pornirea, aprinderea şi iluminatul

* Cu 106 ani în urmă (1918), în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida-Voevod a dat citire „Declarației de la Oradea”, prin care națiunea română din Transilvania, Banat și Ungaria anunța că a hotărât să beneficieze de dreptul la autodeterminare. Urmarea acestei decizii extrem de importante a fost în data de 30 octombrie, când, la Hotelul „Jägerhorn” (Cornul vânătorilor), s-a constituit Consiliul Naţional Român, care, prin atribuţiile pe care le-a avut, a devenit unicul organism central recunoscut de către români pentru a-i reprezenta, în toamna anului 1918. Consiliul Naţional Român Central era un organ de conducere al românilor, format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod și Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu). Din 21.X/3.XI.1918 Consiliul și-a mutat sediul la Arad, în casa lui Ștefan Cicio-Pop. Acest Consiliu a fost recunoscut de guvernele de la Viena și Budapesta și a devenit în săptămânile următoare organismul care a impulsionat energiile majorității românilor din Transilvania spre realizarea idealului Unirii (17/30)

* Cu 97 de ani în urmă (1927) apărea, la Bucureşti, ziarul „Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional-Ţărănesc; primul director, Virgil Madgearu (1927-1928); ultimul director, Nicolae Carandino (1944-1947); din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD

* Acum 61 de ani (1963) Adunarea Generală a ONU adopta, în unanimitate, proiectul de rezoluţie privind interzicerea folosirii de arme nucleare în spaţiul cosmic, prezentat în numele a 17 ţări membre ale Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, printre care şi România

* În urmă cu 51 de ani (1973) Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC a instituit un embargo petrolier împotriva unor state occidentale care s-a considerat că au sprijinit Israelul în războiul de Yom Kippur, împotriva unei coaliţii de naţiuni arabe. Criza petrolului din 1973, denumită şi Prima criză petrolieră a început în octombrie 1973, când OPEC (avându-i ca membri la acea dată şi Egiptul, Siria şi Tunisia) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol. La începutul aceluiaşi an Egiptul şi Siria, cu sprijinul altor ţări arabe au lansat un atac surpriză împotriva Israelului, în cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc, Iom Kipur, declanşând astfel Războiul de Iom Kipur. Deoarece Israelul a fost copleşit numeric de trupele arabe, SUA a decis ca printr-un pod aerian să trimită armament pentru completarea stocurilor israeliene. Cu ajutorul livrărilor de armament şi muniţie de la SUA, Israelul a reuşit să oprească ofensiva ţărilor arabe şi să stabilizeze situaţia. Ca răspuns, membrii OPEC s-au reunit la o şedinţă în Kuweit şi au decis să „pedepsească” SUA instituind embargo asupra livrărilor de petrol ţărilor care au susţinut Israelul

* În urmă cu 44 de ani (1980) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea nr. 7 privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste; în vigoare de la 22 octombrie 1980 până la 12 ianuarie 1998, fiind abrogat prin Legea 7/1998

* TVR Timişoara – studioul teritorial al televiziunii publice, care acoperă zona Banatului, emite din 17 octombrie 1994 (- 30 de ani), acoperind judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, precum şi comunităţile româneşti din Voivodina (Serbia) şi zona de Sud-Est a Ungariei

* La această dată, acum 29 de ani (1995), Consiliul Naţional al Audiovizualului acorda SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director, jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004)

* Cu 27 de ani în urmă, în ședința membrilor fondatori din 17 octombrie 1997, s-a constituit Asociația „Academia de Științe Tehnice din România“ (ASTR) și a fost aleasă conducerea acesteia. Apoi au început demersurile pentru obținerea personalității juridice, cu sediul în imobilul din bd. Dacia nr. 26 din București, pus la dispoziție de AGIR. Prin Sentința civilă nr.1216/11.12.1997 a Tribunalului București – Secția Contencios Administrativ – Civilă, s-a obținut personalitatea juridică a Academiei de Științe Tehnice din România ca „organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică și cu activitate nonprofit”. În luna octombrie 2006, ASTR a fost acceptată în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginerești din Europa

* Acum 19 ani (2005) a fost adoptat proiectul de rezoluţie privind cooperarea ONU cu organizaţiile regionale în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în perioada când România a deţinut calitatea de membru nepermanent, ales, al Consiliului de Securitate (2004-2005). A fost prima rezoluţie românească adoptată în Consiliul de Securitate şi, totodată, prima din istoria acestui organ al ONU pe tema cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ignaţiu din Antiohia, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 17 – 23.X: Sărbătoarea mozaică Sukkot; a început în seara zilei precedente

– „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită, în 2013, prin ordin al ministrului culturii, aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit parte la Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal

– 1858: S-a născut Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români ”România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (m. 1922)

– 1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist, traducător şi profesor; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946)

– 1897: S-a născut (la St. Moritz, Elveţia) scriitoarea Ştefana Velisar-Teodoreanu; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1995)

– 1904: S-a născut tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (m. 1980) – 120 de ani

– 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1859) – 120 de ani

– 1904: A murit Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (n. 1877) – 120 de ani

– 1905: S-a născut criticul şi istoricul literar Alexandru Dima; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1907: S-a născut (în Ucraina) soprana Dora Massini (m. 1996, la Bucureşti)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990)

– 1913: S-a născut Octavian Fodor, medic şi profesor universitar clujean; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1976)

– 1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film (m. 1977)

– 1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu (m. 1997)

– 1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară; a revoluţionat dansul modern în România; este creatoarea unei poetici a dansului şi a mişcării scenice în teatru; a condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950 – 100 de ani

– 1929: S-a născut actorul de teatru şi film Aurel Cioranu; cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (m. 2014) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Maria Vicol, scrimeră, antrenor de scrimă şi arbitru internaţional la floretă; campioană mondială la scrimă şi medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice, este cea care a adus României prima medalie la o mare competiţie de scrimă (1956) (m. 2015)

– 1937: S-a născut compozitorul Anton Zeman (m. 1996)

– 1940: S-a născut jurnalistul Constantin Badea, fost director general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în perioada 1997-2000 (m. 2016)

– 1960: A murit inginerul Aurel Bărglăzan; profesor la Politehnica din Timişoara, a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Laboratorului de Maşini Hidraulice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1973: A murit prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu), unul dintre supravieţuitorii realismului gen 1900 în proza românească (n. 1881)

– 1983: A murit Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. 1939)

– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942) – 30 de ani

– 2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (n. 1915)

– 2010: A murit fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe (n. 1931)

– 2010: A murit Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (n. 1948)

– 2017: A murit agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (n. 1927)

– 2018: A murit botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (17 – 18 oct.)

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor comerțului din cadrul UE (17 – 18 oct.)

– Bruxelles: Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, prezidează prima sa întâlnire a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles (17 – 18 oct.)

– Bruxelles: Bart De Wever va fi primit de regele Philippe despre avansarea misiunii sale de „antrenor” al viitorului guvern federal

– Lausanne: Elveția și Ucraina vor găzdui împreună Conferința UMAC2024 privind acțiunea minelor din Ucraina, la Lausanne, în perioada 17-18 octombrie. Scopul conferinței este de a aborda importanța critică a deminării ca componentă centrală a refacerii societății și a economiei. Elveția sprijină Ucraina cu expertiza sa și contribuie cu 100 de milioane CHF pe o perioadă de patru ani la curățarea zonelor civile de mine. Conferința privind acțiunea împotriva minelor din Ucraina (UMAC2024) reunește reprezentanți la nivel înalt ai guvernelor, organizațiilor internaționale, sectorului privat, societății civile și mediul academic la Lausanne pentru a aborda aspectele largi ale acțiunii umanitare împotriva minelor sub temele directoare ale oamenilor, partenerilor și progresului

– Kampala: Uganda găzduiește summitul țărilor din Bazinul Nilului

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din septembrie în zona euro, a doua estimare

– Lisabona: Festivalul Tribeca (17 – 19 oct,)

– Moscova: Audiere cu ușile închise pentru patru jurnaliști acuzați de „extremism” în cazul Navalnîy

– Ljubljana, Slovenia: Conferință de presă, la distanță, a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– New York: American Airlines – rezultate din al treilea trimestru

– New York: Morgan Stanley – rezultate din al treilea trimestru

– Taipei, Taiwan: TSMC – rezultate din trimestrul 3

– New York: Audierea cofondatorului cartelului de la Sinaloa, Ismael Zambada

– San Francisco: Netflix – rezultate din al treilea trimestru

– Londra: Esports – Campionatul Mondial League of Legends 2024 (17 oct. – 2 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale „ATD-Quatre Monde” (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU)

– 1688: S-a născut Domenico Zipoli, compozitor italian din perioada Barocului (m. 1726)

– 1744: A murit constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (n. 1698) – 280 de ani

– 1780: A murit pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”) (n. 1720)

– 1809: A murit inginerul francez Pierre-Louis-Georges du Buat (n. 1734) – 215 ani

– 1813: S-a născut Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (m. 1837)

– 1837: A murit pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (n. 1778)

– 1849: A murit compozitorul şi pianistul polonez Frédéric Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (n. 1810) – 175 de ani

– 1864: S-a născut scriitoarea britanică Elinor Glyn (născută Sutherland) (m. 1943) – 160 de ani

– 1887: A murit fizicianul german Robert Kirchhoff; contribuţii în electricitate; a pus bazele analizei spectrale (1859), împreună cu conaţionalul său Robert Wilhelm Bunsen, şi a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (n. 1824)

– 1898: S-a născut Simon Vestdijk, poet, romancier și eseist olandez (m. 1971)

– 1898: S-a născut Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (m. 1998)

– 1903: S-a născut Nathanael West, scriitor și scenarist american (m. 1940)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist de origine armeană; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990)

– 1914: S-a născut scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel, care, împreună cu Joe Shuster, a creat personajul Superman, primul dintre marii eroi ai benzilor desenate (m. 1996) – 110 ani

– 1914: A murit Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (n. 1851) – 110 ani

– 1915: S-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller; între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005)

– 1918: S-a născut actriţa americană de film Rita Hayworth (m. 1987)

– 1920: S-a născut actorul american de film Montgomery Clift (m. 1966)

– 1920: S-a născut Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (m. 2010)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1923: S-a născut Barney Kessel, chitarist american de jazz (m. 2004)

– 1924: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actrița americană Julie Adams (nume real Betty May Adams) (m. 2019)

– 1928: S-a născut ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (m. 2017)

– 1928: A murit Sir Frank Dicksee (nume complet: Sir Francis Bernard Dicksee), pictor și ilustrator britanic (n. 1853)

– 1930: S-a născut medicul cardiolog american Robert Atkins, pionier în medicina complementară; bine cunoscut în întreaga lume pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele, lansat 1972 (m. 2003)

– 1933: S-a născut Jeanne-Paule Marie Deckers, cântăreaţă belgiană (m. 1985)

– 1934: A murit Santiago Ramón y Cajal, medic şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; considerat precursor al neurofiziologiei şi neurochirurgiei, dar mai ales al histologiei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1852) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (m. 2019)

– 1946: S-a născut Adam Michnik, istoric, politolog, eseist, jurnalist, fost disident polonez; redactor şef al celui mai mare ziar polonez – Gazeta Wyborcza

– 1946: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov

– 1948: S-a născut actorul american de film și televiziune George Wendt

– 1948: S-a născut actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (m. 2018)

– 1958: A murit Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (n. 1896)

– 1972: S-a născut Eminem (Marshall Bruce Mathers III), cântăreţ american de muzică hip-hop, producător şi actor

– 1972: S-a născut (în Germania) Tarkan (Tevetoğlu), interpret de muzică pop turcească (la 15 ani s-a stabilit cu părinţii la Istanbul)

– 1973: A murit scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, autoare de versuri, romane şi piese radiofonice (n. 1926)

– 1980: A murit violonista franceză Yvonne Astruc (n. 1889)

– 1983: A murit filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (n. 1905)

– 1993: A murit Criss Oliva, chitarist şi compozitor american (n. 1963)

– 1998: A murit actriţa britanică Joan Hickson (n. 1906)

– 2008: A murit Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (n. 1936)

– 2012: A murit regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (n. 1917)

– 2017: A murit Gord Downie, cântăreţ și compozitor canadian, liderul trupei rock „Tragically Hip” (n. 1964)

– 2018: A murit fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (n. 1928)

– 2019: A murit balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați părinţii Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (n. 1920) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 16 octombrie

* Între 16 şi 19 octombrie, cu 211 ani în urmă (1813), s-a desfăşurat Bătălia de la Leipzig (numită şi „Bătălia Naţiunilor”): armatele rusă, austriacă şi prusacă au învins forţele lui Napoleon I Bonaparte. A fost cea mai mare confruntare militară din toate războaiele napoleoniene şi cea mai mare din istoria lumii până la Primul Război Mondial. Cele trei zile de luptă s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliţiei, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franţa

* Un puternic incendiu izbucnea la această dată, acum exact 190 de ani (1834), la Palatul Westminster din Londra, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția a durat aproape 40 de ani. Actualul ansamblu al Palatului Westminster este varianta reconstruită între anii 1837 şi 1860, în stil neogotic

* În 1918, acum 106 ani, prin Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care era exprimată voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România (16/29)

* Cu 101 ani în urmă (1923), Walt Disney (Walter Elias Disney) (1901 – 1966) și fratele său, Roy, au înființat Studioul de desene animate Disney Brothers în Hollywood, California. Studioul, cunoscut acum sub numele de Walt Disney Company, a avut un impact enorm asupra industriei de divertisment și este în prezent una dintre cele mai mari companii media din lume. Un artist talentat încă de la o vârstă fragedă, Walt Disney a făcut desene animate pentru diverse publicații și a devenit interesat de animație în timp ce lucra pentru Kansas City Film Ad Company. După ce studioul său Laugh-O-Gram Studio a dat faliment în 1923, Walt s-a mutat la Los Angeles. În timp ce se afla acolo, a vândut în cele din urmă un scurtmetraj produs de Laugh-O-Gram, Alice’s Wonderland, și a semnat un contract pentru a mai realiza încă șase astfel de filme. Pentru a produce seria, frații și-au înființat compania și i-au convins atât pe Virginia Davis, care a jucat rolul lui Alice, cât și pe colaboratorul lor, Ub Iwerks, să li se alăture la Hollywood. După succesul comediilor Alice și al unui serial bazat pe un personaj numit Oswald the Lucky Rabbit, Disney a început să lucreze la cea mai faimoasă creație a sa. Odată cu lansarea în 1928 a filmului Steamboat Willie, lumea a făcut cunoștință cu Mickey Mouse. Personajul avea să devină cel mai ușor de recunoscut desen animat din istorie. Proiectul, pe care unii l-au supranumit „Nebunia lui Disney”, a depășit bugetul cu 400% și a necesitat peste 300 de animatori, artiști și asistenți, dar „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” a fost un succes răsunător atunci când a debutat chiar înainte de Crăciunul din 1937. De atunci, Walt Disney Company a produs zeci de filme revoluționare și aclamate. A evoluat într-o companie holding pentru tot felul de proprietăți media și de divertisment, deschizând parcuri tematice în întreaga lume începând din 1955 și achiziționând zeci de companii în anii ’90 și 2000. În prezent, Disney deține și operează ABC, ESPN, Pixar, Marvel Studios și Lucasfilm

* Sunt marcaţi 90 de ani (1934) de când începea marșul celor 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China. Sub denumirea de „Marşul cel lung” a rămas în istorie operaţiunea de retragere din faţa trupelor naţionaliste Kuomintang a armatelor Roşii, conduse de Partidul Comunist Chinez. Călăuziţi de Mao Zedong şi Zhou Enlai, soldaţii armatelor Roşii au parcurs mai bine de 12.500 km, în 370 zile, străbătând unele dintre cele mai dificile porţiuni de pe teritoriul chinez. „Marşul cel Lung”, care a durat până pe 29 octombrie 1935, a consfinţit ascensiunea la putere a lui Mao, care a dovedit abilităţi de lider şi a salvat armata comunistă de la dezastru, chiar dacă la sfârşitul dificilului şi temerarului marş mai dispunea de doar o zecime dintre soldaţii cu care pornise la drum

* În urmă cu 79 de ani (1945), între 16 şi 21 octombrie, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a PCR, prima în condiţii de legalitate. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al partidului, din a cărui conducere făceau parte atât grupul comunist venit de la Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca ş.a.), cât şi cadre din ţară

* Acum 68 de ani (1956) avea loc înființarea Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău

* Se marchează 60 de ani (1964) de când China detona prima bombă nucleară, la Centrul de Testare de la Lop Nur, în nord-vestul ţării în deşertul Sinkiang. Bomba, numită simplu „596”, era compusă din uraniu-235 şi a avut puterea de 22 KT

* Cu 57 de ani în urmă (1967) era inaugurat oficial sediul NATO de la Bruxelles (Belgia). În anul 2010 au fost demarate lucrările de construire a noului sediu al NATO, care se va afla vizavi de cel actual. La 25 mai 2017, Alianța Nord-Atlantică a inaugurat noul sediu din Bruxelles, aflat vizavi de fostul cartier general. Inaugurat la capătul a șapte ani de la demararea construcțiilor (2010), noul sediu al Alianței are o suprafață de 254.000 de mp și este spațiul de lucru pentru 1500 de oameni, membri ai delegațiilor țărilor membre NATO, 1700 de persoane din staff-ul militar și civil, 800 de angajați ai agențiilor NATO și aproximativ 500 vizitori/ zi, precizează NATO. Cu o valoare totală a costurilor de 1.12 miliarde de dolari, construcția acestui sediu a fost hotărâtă la summitul NATO de la Washington, din 1999, atunci când Ungaria, Polonia și Cehia duceau numărul membrilor Alianței la 19. În prezent, NATO numără 30 de membri, cea mai recentă aderare fiind cea a Republicii Macedonia de Nord, la 27 martie 2020

* Acum 46 de ani (1978) cardinalul polonez Karol Wojtyla (n. 1920 – m. 2005) era ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea. A urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978. Alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522 (când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea). Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani)

* Cu 33 de ani în urmă (1991) începea guvernarea Cabinetului condus de Theodor Stolojan, până la 19 noiembrie 1992

* Acum 31 de ani (1993), la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis (Insulele Mauritius), desfăşurată între 16 şi 18 octombrie, România devenea membru cu drepturi depline în Mişcarea francofonă. În perioada 25 – 29 septembrie 2006, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză – Sommet-ul Francofoniei, primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România – cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri ai Afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei – şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est

* Cu 19 ani în urmă (2005) Papa Benedict al XVI-lea acorda, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1. Materialul a fost difuzat în data de 16 octombrie, de aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Sukkot (17-23 oct.)

– „Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare”, stabilită prin Legea nr. 47/2016, în vigoare de la 04.IV.2016; propunerea a fost iniţiată de senatorul Marian Vasiliev. NOTĂ: Pe 29 septembrie este „Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare”, desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru recunoașterea rolului fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii alimentare și pentru urmărirea obiectivelor în ceea ce priveşte consumul şi producţia responsabilă, pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice. La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosită. Pe 16 octombrie este marcată, din 1981 la decizia ONU, „Ziua mondială a alimentaţiei”, amintind de data înfiinţării FAO – Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (16 octombrie 1945). Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius

– 1836: A murit poetul satiric Nicolae Dimachi; lui i se atribuie comedia „Sfatul familiei”, prima comedie românească originală (n. 1777)

– 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962). NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

– 1885, 16/29: S-a născut Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (m. 1966)

– 1885: S-a născut agronomul Gheorghe Ionescu-Siseşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1967)

– 1886: A murit medicul Gheorghe Polizu; primul profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (creatorul şcolii de anatomişti români); a fondat „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1875); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1819)

– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1955)

– 1914: S-a născut Mircea David (supranumit Il Dio), fost internaţional de fotbal şi antrenor; nume legendar în fotbalul românesc (m. 1993) – 110 ani

– 1920: S-a născut Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1921: A murit Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini), etnolog, scriitor şi publicist (n. 1883). NOTĂ: În diverse surse decesul este menționat la: 17.X.1921 (istorietecuci.blogspot.com), la 21.X.1921 (Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001) sau la 31.X.1921 (http://www.cimitirtecuci.ro/tudor-pamfile.html)

– 1930: S-a născut dramaturgul Theodor Mănescu (m. 1990)

– 1933: S-a născut inginerul geolog și profesorul universitar Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)

– 1935: A murit Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa (n. 1859)

– 1938: S-a născut Gabi Luncă (Elena-Gabriela), una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară și lăutărească (m. 2021)

– 1939: S-a născut prozatorul Nicolae Damian (m. 1998) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Péter Jecza, sculptor şi profesor (m. 2009) – 85 de ani

– 1940: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Valentin Timaru

– 1944: S-a născut actriţa Maria Rotaru – 80 de ani

– 1944: A murit regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1859) – 80 de ani

– 1950: S-a născut poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 (m. 2011)

– 1962: A murit Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet (n. 1898)

– 1965: S-a născut Mihai Cosma, muzicolog, critic muzical, realizator (scenarist, regizor şi producător) de filme documentare cu subiecte muzicale, jurnalist şi profesor universitar; fiul muzicologului Octavian Lazăr Cosma

– 1991: A murit anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (n. 1918)

– 1995: A murit (la Paris, unde emigrase) Paul Sava, actor şi poet (n. 1922)

– 1996: A murit Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (n. 1933)

– 2002: A murit Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Coleta de Sabata, prozatoare, inginer și profesor universitar emerit la Universitatea Politehnică din Timișoara (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul UE – Consiliul de Cooperare al Golfului

– Germania:Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, și omologul olandez, Ruben Brekelmans, țin o conferință de presă după discuțiile de la Berlin.

– Ottawa: Mărturie a prim-ministrului Justin Trudeau în fața Comisiei pentru interferența străină

– Hong Kong: Directorul executiv John Lee susține discursul său anual de politică

– Moscova: Audiere privind posibila plasare în detenție preventivă a unui jurnalist

– New York: Fostului ministru mexican Genaro García Luna, condamnat pentru trafic de droguri, i se va stabili pedeapsa

– Gulu, Uganda: Condamnarea comandantului LRA, Thomas Kwoyelo, găsit vinovat de crime de război

– Nairobi: Curtea va revizui acuzațiile împotriva poliției după moartea unui protestatar în timpul mitingului antiguvernamental

– Londra: Mai multe filme mute cu celebrul detectiv londonez Sherlock Holmes au fost recent restaurate, la un secol de la crearea lor, şi vor fi difuzate începând cu jumătatea lunii octombrie. Produse în perioada 1921-1923 de compania britanică de film Stoll Pictures, cele 45 de episoade ale ‘Aventurilor lui Sherlock Holmes’ şi cele două lungmetraje restaurate îl au ca protagonist pe Eille Norwood, o celebritate a cinematografiei din acea perioadă. El a fost Sherlock-ul preferat de către creatorul personajului, scriitorul Arthur Conan Doyle (1859-1930), care a aprobat aceste adaptări. Publicul va putea vedea pentru prima dată producţiile restaurate în timpul unei proiecţii pe 16 octombrie, la Festivalul de Film de la Londra, acompaniată de un concert al Royal Academy of Music. Filmele vor fi lansate ulterior pe DVD şi Blu-Ray.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Alimentaţiei”; Adunarea Generală a ONU a decis (prin Rezoluţia 35/70 din 5.XII.1980) ca data de 16 octombrie 1945, data înfiinţării Fondului Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), să fie o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei; este marcată din 1981. NOTĂ: Din 2016, pe 16 octombrie în România este marcată „Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare”. Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius. Tot în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept „Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare”

– „Ziua Mondială a Coloanei Vertebrale”, marcată din 2012, este organizată de Federația Mondială de Chiropractică în numele Alianței Globale pentru Sănătatea Musculo-scheletică. Tema de anul acesta este: „Sprijină-ți coloana vertebrală!”

– „Ziua Europeană a Resuscitării”, organizată pentru prima dată în 2013, de către Consiliul European de Resuscitare (CER), cu scopul de a educa populaţia tânără din Europa în ceea ce priveşte acordarea de prim ajutor. Prin această iniţiativă se doreşte creşterea numărului de supravieţuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. Iniţiativa CER are loc după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă despre tehnicile de resuscitare

– „Ziua de Conștientizare a Reconstrucţiei Mamare”, marcată anual în a treia miercuri din luna octombrie, în Canada și America, promovează educația, conștientizarea și accesul femeilor la reconstrucția sânului post-mastectomie. Ziua a fost inițiată de dr. Mitchell Brown, chirurg plastic canadian, în 2011

– 1553: A murit pictorul german Lucas Cranach (numit şi ”cel Bătrân”) (n. 1472)

– 1758: S-a născut lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (m. 1843)

– 1793: A murit chirurgul scoţian John Hunter, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai epocii sale, promotor al metodei experimentale în medicină (n. 1728)

– 1793: A murit (ghilotinată, în timpul Revoluţiei franceze, după doi ani de temniţă) regina Maria Antoaneta, soţia regelui francez Ludovic al XVI-lea; fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza; nepopulară în Franţa din cauza frivolităţii şi a respingerii oricăror iniţiative de reformă (n. 1755, la Viena)

– 1827: S-a născut pictorul elveţian Arnold Böcklin (m. 1901)

– 1854: S-a născut Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (m. 1900) – 170 de ani

– 1861: S-a născut istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1927)

– 1886: S-a născut David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (m. 1973)

– 1888: S-a născut Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru literatură în 1936 (m. 1953)

– 1925: S-a născut actriţa americană de origine britanică Angela Lansbury; în 2014, a devenit Comandant al Ordinului Imperiului Britanic (m. 2022)

– 1927: S-a născut Günter Grass, poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician german; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1999 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973 şi unul dintre personajele-cheie ale cazului Watergate (m. 2012)

– 1951: S-a născut actorul american Morgan Stevens (m. 2022)

– 1958: S-a născut Tim Robbins (nume complet: Timothy Francis Robbins), actor, regizor și producător american

– 1959: A murit George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace în 1953 (n. 1880) – 65 de ani

– 1961: S-a născut Marc Levy, scriitor și producător francez de film; unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani

– 1962: S-a născut baritonul rus Dmitri Hvorostovski, supranumit „Elvis al operei” (m. 2017)

– 1968: S-a născut Wajdi Mouawad, regizor, dramaturg, scriitor și actor canadian de expresie franceză, cu origini libaneze

– 1969: S-a născut trompetistul american Roy Hargrove; unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (m. 2018) – 55 de ani

– 1982: A murit tenorul italian Mario Del Monaco (n. 1915)

– 1986: A murit violonistul belgian Arthur Grumiaux, elev al lui George Enescu (n. 1921)

– 1997: A murit James Michener, scriitor şi scenarist american (n. 1907)

– 1998: A murit Jon (Jonathan Bruce) Postel, specialist american în domeniul computerelor, unul dintre pionierii creării şi administrării Internetului (n. 1943)

– 1999: A murit Jean Shepherd, scriitor american, actor, prezentator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (n. 1921) – 25 de ani

– 2007: A murit actriţa britanică de film Deborah Kerr; în anii ’50 ai secolului XX era cotată printre cele mai valoaroase actriţe de la Hollywood (n. 1921)

– 2012: A murit Glebus Sainciuc, pictor şi grafician din R. Moldova; cunoscut mai ales pentru colecţia sa de măşti din papier mâché (n. 1919)

– 2013: A murit actorul de film american Ed Lauter (Edward Matthew Lauter) (n. 1938)

– 2017: A murit actorul britanic Roy Dotrice (n. 1923)

– 2020: A murit James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (n. 1962)

– 2023: A murit Martti Oiva Kalevi Ahtisaari, diplomat și politician finlandez; președinte al Finlandei (1994–2000) și mediator ONU; cunoscut pentru implicarea sa în probleme de pace; Premiul Nobel pentru Pace primit în 2008 (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 15 octombrie 2024, 14:17

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Cu 442 de ani în urmă (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 429 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Acum 146 de ani (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 102 ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Acum 101 ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 99 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Sunt marcați 60 de ani (1964) de când erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 39 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Cel mai faimos fost prizonier din lume și fostul său temnicer – președintele Congresului Național African, Nelson Mandela (1918 – 2013), respectiv, președintele Africii de Sud Frederik W. de Klerk (1936 – 2021) – au primit, la data de 15 octombrie 1993, acum 31 de ani, în comun, Premiul Nobel pentru Pace 1993, pentru eforturile lor de a desființa apartheid-ul țării. sistem de separare rasială. Comitetul Nobel i-a onorat pe cei doi pentru că au trecut peste secole de opresiune rasială pentru a negocia o tranziție fragilă și încă neterminată la o democrație non-rasială. Acesta a numit angajamentul lor față de negocieri un model pentru rezolvarea conflictelor rasiale și etnice din întreaga lume. „Destinatarii” nu s-au consultat înainte de a ține conferințe de presă separate – relația lor personală nu s-a dezvoltat niciodată dincolo de cordialitatea încordată – dar, totuși, și-au exprimat sentimente aproape identice. Mandela, în vârstă de 75 de ani, a numit onoarea o „experiență profund umilitoare”. De Klerk, în vârstă de 57 de ani, a spus că este „practic un om modest și i-a fost rușine într-un anumit sens al cuvântului”. Ambii au spus că au acceptat premiul ca încurajare din partea comunității mondiale pentru a finaliza sarcina de a construi o Africă de Sud non-rasială

* Acum 27 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

* Shenzhou 5 a fost prima misiune spațială cu echipaj uman lansată de China pe 15 octombrie 2003, cu 21 de ani în urmă. La bordul navetei Shenzhou, astronautul chinez Yang Liwei (taikonaut) a încojurat Pământul de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansată la 9:00 (UTC +8) de la centrul spațial din Jiuquan, o bază din Deșertul Gobi, cu o rachetă purtătoare Marșul Lung CZ-2F. La 9:10 (UTC +8) a ajuns pe orbită la o altitudine de 343 km deasupra Pământului. Pe 16 octombrie, naveta a reintrat în atmosferă și parașuta s-a deschis fără probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28 (UTC +8) la doar 5 kilometri de locul prevăzut. La lansare au asistat președintele chinez de la acea vreme, Hu Jintao, precum și fostul președinte Jiang Zemin

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– „Ziua Națională de Comemorare a Copiilor Decedați în timpul Sarcinii, la Naștere sau până la Împlinirea Vârstei de 18 ani”, intitulată „Ziua Părinților de Îngeri”, a fost stabilită prin Legea 186/12.VI.2024. Tot prin această Lege s-a reglementat ca părinții care pierd un copil în timpul sarcinii sau de la naștere și până la împlinirea vârstei de 18 ani să beneficieze de sprijin pentru consiliere psihologică (10 ședințe de consiliere psihologică, efectuate într-un termen de 6 luni de la data decesului copilului), ținând cont de trauma emoțională astfel apărută

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969) – 150 de ani

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963) – 140 de ani

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1924: S-a născut arhimandritul Dometie Manolache, un mare părinte duhovnicesc român al secolului XX, duhovnic la Mănăstirea Râmeț și preot misionar jertfitor în satele mocanilor din Munții Apuseni, supranumit de evlavia populară „apostolul moților” (m. 1975) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1928: S-a născut Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (m. 2023)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020) – 75 de ani

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923) – 35 de ani

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929) – 5 ani

– 2023: A murit Carmen Petra Basacopol, una dintre marile compozitoare ale „generației de aur” a muzicii românești și profesoară; creația sa componistică cuprinde toate genurile, un repertoriu bogat dedicându-l harpei (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie al UE

-Strasbourg: Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei va ține cea de-a 47-a sesiune în perioada 15-17 octombrie la Strasbourg, Franța. Cu această ocazie, Congresul va organiza o dezbatere specială miercuri, 16 octombrie, pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a inițiativei sale de pionierat „Reîntinerirea politicii”, care vizează implicarea delegaților tinerilor în activitatea sa și integrarea perspectivelor tineretului în viața democratică locală și regională. Agenda sesiunii cuprinde dezbateri despre protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în timpul războiului de agresiune al Rusiei, cu participarea online a ministrului ucrainean al Culturii și Comunicațiilor Strategice Mykola Tochytskyi, precum și despre provocările cheie cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în ultimii cinci ani. Congresul va dezbate, de asemenea, rapoarte de monitorizare privind aplicarea Cartei europene a autonomiei locale în Finlanda, Islanda, Letonia și Malta, precum și despre observarea alegerilor locale din Turcia din 31 martie 2024.

– Islamabad: Pakistanul urmează să găzduiască reuniunea Consiliului șefilor de guvern (CHG) a Organizației Cooperării Shanghai (SCO) (15 – 16 oct.)

• Ministrul Afacerilor Externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, va vizita Pakistan și va participa la reuniune

– Oslo, Norvegia: Vizita de stat a președintelui finlandez Alexander Stubb (15 – 17 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Yemen

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Columbia

– Manila, Filipine: Corpurile de marină din Filipine și SUA dau startul exercițiilor anuale KAMANDAG

– Luxemburg: Conferința interguvernamentală UE-Albania, deschiderea primelor părți ale negocierilor de aderare

– Cernobbio, Italia: Reuniunea miniștrilor G7 responsabili cu tehnologie și digital

– New York: Președintele Ciprului Nikos Christodoulides și liderul cipriot turc Ersin Tatar se vor întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

– Germania: Ministrul german al Apărării Boris Pistorius și omologul său bosniac Zukan Helez se vor întâlni la Berlin

– Paris: Expoziție Big Data și AI (15 – 16 oct.)

– Paris: Apel pentru o grevă de 3 zile la Ubisoft (15 – 17 oct.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică sondajul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Paris: LVMH 0 cifra de afaceri din trimestrul 3 (după deschiderea Bursei)

– New York: Goldman Sachs – rezultate din trimestrul 3

– New York: Lockheed Martin – rezultate din trimestrul 3

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Vernisajul expoziției „Jackson Pollock, primii ani, 1934-1947” la Muzeul Picasso (15 oct. 2024 – 19 ian. 2025)

– New York: Publicarea memoriilor postume ale Lisei Marie Presley

Aniversări – Comemorări

– 15 – 22.X: „Săptămâna Globală de Acțiune în domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018, își propune anul acesta să transmită un mesaj guvernelor, donatorilor, agențiilor internaționale și sectorului privat: „E timpul să conduci”

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare). Prin Legea nr. 186 din 12 iunie 2024 a fost instituită în România „Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani”, intitulată „Ziua Părinților de Îngeri”

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964 ( – 60 de ani), de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907) – 195 de ani

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900) – 180 de ani

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818) – 140 de ani

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970) – 105 ani

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009) – 95 de ani

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (m. 2018)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare – 75 de ani

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891) – 60 de ani

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889) – 50 de ani

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

– 2023: A murit Suzanne Somers, actriță, cântăreață, prezentatoare de emisiuni pentru televiziune, femeie de afaceri și scriitoare americană; cunoscută pentru rolurile din serialele de televiziune ”Three’s Company” şi „Step by Step”; autoare a numeroase cărţi despre sănătate, nutriţie și tratamente în boala cancerului (n. 1946) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 14 octombrie 2024, 13:37

 S-a întâmplat într-o zi de 14 octombrie

* Cu 958 de ani în urmă (1066) avea loc Bătălia de la Hastings (oraş în S-E Angliei). Armata normandă, condusă de Wilhelm Cuceritorul, a obţinut victoria asupra anglo-saxonilor lui Harold al II-lea, devenind rege al Angliei (sub numele de William I). Până la sfârșitul sângeroasei bătălii, care a durat întreaga zi, Harold a fost ucis și forțele sale au fost distruse. El a fost ultimul rege anglo-saxon al Angliei

* Acum 559 de ani (1465) Radu cel Frumos (nov. 1462 – nov. 1473) emitea un document în care Bucureştii erau menţionaţi pentru prima dată drept „cetate de scaun”. Oraşul avea să devină capitală permanentă a Ţării Româneşti târziu, în decembrie 1659, după preluarea tronului de către Gheorghe Ghica (20 nov. 1659  – 1 sept. 1660), Târgovişte, distrus de campaniile turco-tătare din 1658 – 1659, încetând să mai fie reşedinţă domnească

* Cu 222 de ani în urmă (1802) avea loc puternicul cutremur de pământ din Ţara Românească, cel mai mare seism de până atunci consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7 – 7,9 pe scara Richter. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul „Radu Vodă”, Hanul „Şerban Vodă”, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii (14/26)

* Acum 173 de ani (1851) era înfiinţată, la Londra, Agenţia de presă Reuters, numită astfel după numele fondatorului său, Paul Julius Reuter (1816-1899); Reuters este cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una dintre cele mai apreciate din lume

* Cu 106 ani în urmă (1918) se constituia, la inițiativa lui Sextil Pușcariu și a lui Iancu Flondor, Consiliul Naţional Român din Bucovina (sub conducerea lui Iancu Flondor), care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România (Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775). La 15/28.XI.1918 Consiliul, întrunit la Cernăuţi, a hotărât unirea acestui teritoriu cu România (14/27)

* Acum 94 de ani (1930) scriitorul Victor Ion Popa (n. 1895 – m. 1946) iniţia, la Radiodifuziunea Română, rubrica bilunară „Noutăţi teatrale europene”

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când avea loc Masacrul de la Moisei, când unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au ucis 29 de etnici români. Comuna Moisei, situată în partea de sud-est a județului Maramureș, la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus, a fost printre primele așezări românești ce au intrat sub administrație ungară în 7 septembrie 1940. La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supravieţuitori sunt Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu. Prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. În aceeași noapte, militarii au incendiat satul şi au ars circa 300 de case. Deasupra gropii comune a fost înălțată o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani cu un obelisc din piatră

* Într-o zi de 14 octombrie, acum exact 60 de ani (1964), Martin Luther King (n. 1929 – m. 1968) devenea cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Pastorul baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii, a primit înalta distincție pentru lupta împotriva segregației rasiale

* În urmă cu 44 de ani (1980) Consiliul de Stat adopta Decretul nr. 313 privind asistenţa bolnavilor psihic periculoşi, utilizat şi împotriva unor adversari politici ai regimului comunist din România

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când a fost pusă piatra de temelie a Mănăstirii Nera, aflată în imediata vecinătate a Rezervației Naturale Cheile Nerei. Prin inițiativa și strădaniile prof. univ. dr. Pavel Chirilă — specialist în tratamente naturiste și fost președinte al Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine Christiana din Bucureşti, în prezent director al Fundației „Sfânta Irina”, fundație filantropică dedicată îngrijirii bolnavilor cu cancer, în anul 1994 a început opera de ctitorire a așezământului monahal ce a fost pus sub ocrotirea Sfintei Treimi și a Cuvioasei Parascheva. Biserica centrală a mănăstirii a fost sfințită pe 14 octombrie 1997, de către PS dr. Laurenţiu Streza al Caransebeşului, în prezent mitropolit al Ardealului

* Cu 12 ani în urmă (2012), în cadrul proiectului „Red Bull Stratos” (iniţiat în 2007), paraşutistul austriac Felix Baumgartner (decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico din SUA) a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanşă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depăşit viteza sunetului, atingând 1342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până la acea dată un om care nu se afla într-un vehicul. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul Chuck Yeager a fost primul om care a depăşit viteza sunetului, însă la bordul unui avion experimental, propulsat cu motoare-rachetă

* Se împlinesc 10 ani (2014) de când orașele Chişinău din R. Moldova şi Cernăuţi din Ucraina s-au înfrăţit, cu ocazia a 578 de ani de la fondarea oraşului Chişinău. Acordul de înfrăţire a fost semnat pe 14 octombrie 2014, la Chișinău, Republica Moldova de către Dorin Chirtoacă, Primar general al municipiului Chişinău şi Oleksiy Kaspruk, Primar al municipiului Cernăuți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi din anul 1641

– 1833: S-a născut Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; contribuţii majore la intensificarea studiilor geodezice din România în a doua jumătate a secolului XIX; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1921)

– 1853 (stil nou): S-a născut compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou” (m. 1883). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 2 octombrie 1853

– 1857: S-a născut Gheorghe Ionescu-Gion, istoric, profesor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1904)

– 1872, 14/26: S-a născut Petre P. Negulescu, istoric al filosofiei şi al culturii, profesor şi om politic (ministru al instrucţiunii publice 1920-1921, 1926-1927; preşedinte al Camerei Deputaţilor); membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1951)

– 1885: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; promotorul introducerii în România a silvotehnicii moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1958)

– 1890: S-a născut Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 27.X.1890

– 1891: S-a născut chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferențiar universitar din România; a studiat la Facultatea de Științe Fizico-Chimice din București, pe care a absolvit-o în 1916; lucrarea de doctorat susținută la Geneva, la 22 martie 1919, are la bază o nouă formă de levură (ciupercă unicelulară), pe care o descoperise făcând analiza unei banane intrată în fermentație; admisă la Catedra de Chimie Generală și Electrochimie din Universitatea bucureșteană, mai întâi asistent, în 1920, apoi conferențiar de chimie anorganică, în 1924, a elaborat metode originale de separare și dozare a unor elemente, precum și lucrări referitoare la studiul moleculei (m. 1936)

– 1903: S-a născut pictorul Ion Musceleanu (m. 1997)

– 1907: S-a născut Petrache Lupu de la Maglavit, omul care „l-a văzut” pe Dumnezeu (m. 1994)

– 1908: S-a născut Lascăr Sebastian (pseudonimul lui Sebastian Salmen), traducător şi dramaturg; rămâne mai mult ca un publicist plin de vervă şi ca unul din bunii traducători ai unor opere fundamentale, clasice sau moderne, din autori latini, spanioli, italieni sau ruşi; fiul graficianului de origine poloneză Leonard Salmen (m. 1976)

– 1908: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (m. 1980)

– 1912: S-a născut actorul Nucu Păunescu (m. 1980)

– 1914: S-a născut istoricul Ştefan Pascu; bogată şi variată activitate în domeniul istoriei medievale şi moderne a României; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1998) – 110 ani

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Victor Kernbach, prozator, poet, eseist şi traducător (din literatura rusă şi cea sovietică) (m. 1995)

– 1929: S-a născut Niculae Gheran, scriitor, editor, critic şi istoric literar; pe parcursul a patru decenii a realizat ediţia critică în 23 de volume a operei complete a romancierului Liviu Rebreanu (m. 2023) – 95 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul Claudiu Negulescu (m. 1997) – 95 de ani

– 1931: S-a născut sociologul și antropologul Mihail M. Cernea; studii de sociologie rurală şi industrială, de antropologie socială a dezvoltării. Realizările sale în domeniul dezvoltării, în elaborarea politicilor sociale şi promovarea sociologiei ca instrument de acţiune şi reformă socială au dus la recunoaşterea valorii şi statutului sociologiei româneşti în întreaga lume; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1933: S-a născut Dan Beizadea, instrumentist, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (m. 2006)

– 1934: S-a născut tenorul Ion Lazăr, fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în perioada 1967–1985 (m. 2022) – 90 de ani

– 1936: S-a născut compozitorul, profesorul şi violonistul Grigore Nica (m. 2009)

– 1947: S-a născut Radu Goldiş, chitarist și compozitor de muzică de jazz; stabilit în SUA

– 1947: S-a născut Adrian Tomescu, pianist şi profesor (m. 2009)

– 1948: S-a născut Marian Papahagi, critic şi istoric literar, remarcabil italienist, traducător și profesor; fost director la „Accademia di Romania” din Roma; a coordonat, alături de Aurel Sassu şi Mircea Zaciu, „Dicţionarul Scriitorilor Români” şi „Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români” (m. 1999, la Roma). NOTĂ: În memoria reputatului italienist a fost instituit (de Institutul Cultural Italian din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj, în colaborare cu „Universitatea Babeş-Bolyai”, sub patronajul Ambasadei Italiei în România) premiul „Marian Papahagi”; distincţia este acordată, începând din 2008, din doi în doi ani în apropierea datei de 14 octombrie, pentru un volum publicat în ultimii trei ani sau pentru o realizare culturală notabilă care au ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene (literatură, lingvistică, critică literară, istorie, politică, arte etc.)

– 1950: S-a născut politicianul Dan Iosif, membru al Partidul Social Democrat (m. 2007)

– 1951: S-a născut scenografa Lia Manţoc

– 1955: S-a născut basistul Iulian Mugurel Vrabete, membru al formaţiei „Holograf”

– 1963: S-a născut Luminița Arvunescu, muzicolog – specializată în muzica de operă, una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului românesc și organizatoare de evenimente muzicale de succes; angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990, în 1997 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004; ca realizator radio, s-a remarcat prin emisiunea „Seara de operă”, nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste două decenii; membră fondatoare a Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și, din 2020, președinta acestei uniuni

– 1978: A murit Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară (membru al grupului „Trio Grigoriu”), regizor de teatru şi televiziune (n. 1929)

– 1983: A murit prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (n. 1926)

– 1994: A murit Aurel Tita, traducător şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (n. 1915) – 30 de ani

– 1999: A murit Alexandru Grozuță, cântăreț de muzică populară și romanțe (n. 1907) – 25 de ani

– 2013: A murit Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), șahistă olandeză de origine română; a fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974; în Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979; tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (n. 1940)

– 2015: A murit jucătoarea de tenis şi antrenoarea Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977 (n. 1955)

– 2018: A murit Achim Mihu, sociolog, antropolog, filosof și profesor; a contribuit substanţial la consolidarea învăţământului sociologic şi antropologic clujean (n. 1931)

– 2020: A murit Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (n. 1928)

– 2022: A murit Mariana Nicolesco, una din cele mai valoroase soprane din lume; aclamată ca Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divina pe cele mai renumite scene ale lumii, a sedus publicul cu vocea sa, cu arta cântului și cu personalitatea ei scenică, abordând cu brio un amplu repertoriu mergând de la baroc la creația contemporană; a creat la Brăila, în 1995, Concursul Național de Canto Hariclea Darclee (devenit internaţional din 1997), la Brașov, în 2003, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc, a organizat Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes, creând în România o Școală de canto de cel mai înalt nivel european; în 2000 obține primul titlu științific de Doctor în Artă din România, cu o teză despre Belcanto; membru de onoare al Academiei Române (1993); membră a Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (2018); laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice, Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO (n. 1948)

– 2023: A murit Valentin Ciucă, critic și istoric de artă, eseist și publicist; redactor şef adjunct al Studioului de Radioteleviziune Iaşi (1990-1995), director al Studioului de Radio Iaşi (1995-2004) (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliul de Mediu al UE, în cadrul căreia se așteaptă ca miniștrii mediului din UE să aprobe concluziile privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferință a părților (COP29) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. COP29 va avea loc la Baku (Azerbaijan) în perioada 11-22 noiembrie 2024

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell

-Cetatea Vatican (Sfântul Scaun): Vicepreședintele Argentinei Victoria Villarruel se va întâlni cu Papa Francisc

– Sydney: Summitul Global Nature Positive (14 – 15 oct.)

– Sydney: Audierea presupusului creator al aplicației de mesagerie criptată Ghost

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Economie

– Londra: Summitul Internațional de Investiții găzduit de guvernul britanic

– Moscova: Încheierea arestării preventive a lui Joseph Tater, reținut pentru presupusa agresiune asupra unui ofițer de poliție

– Berlin: Summitul Procesului de la Berlin

– Assisi, Italia: Reuniunea miniștrilor G7 privind incluziunea și dizabilitățile (14 – 16 oct.)

– New York: Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU asupra Libanului

– Dakar, Senegal: Guvernul își prezintă planul de acțiune economică la șase luni de la instalare

– Paris: A 90-a ediție a Salonului Auto de la Paris (14 – 20 oct.)

– Londra: A 51-a ediție a Premiilor Academiei Studenților

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor electrice” (DEEE), organizată pentru prima dată în 2018, pentru a promova colectarea selectivă a echipamentelor electrice și electronice din întreaga lume, se desfășoară anul acesta sub sloganul „Alăturați-vă vânătorii de deșeuri electronice – recuperați, reciclați și revigorați!”. Campania a fost inițiată de WEEE Forum, asociația internațională a sistemelor de colectare a deșeurilor electrice

– „Ziua Internaţională a Standardizării”; marchează crearea, la 14.X.1946, a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare; se sărbătoreşte din anul 1969 – 55 de ani

– Canada: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); este „o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada”; este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât una religioasă; marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872; în 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”; începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie

– SUA: „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie) celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492; ziua a fost marcată prima dată în 1792, la împlinirea a 300 de ani de la eveniment

– 1669: A murit Pietro Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (n. 1623) – 355 de ani

– 1857: A murit pictorul norvegian Johan Christian Dahl; considerat primul mare pictor romantic din Norvegia, „părintele peisagiştilor norvegieni”, fondatorul „vârstei de aur” în pictura norvegiană şi unul dintre cei mai importanţi artişti europeni ai tuturor timpurilor (n. 1788)

– 1864: S-a născut romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (m. 1925) – 160 de ani

– 1879: S-a născut Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană; a avut un impact durabil asupra vieții literare australiene prin fondarea unui premiu literar major cunoscut ca Miles Franklin Award (m. 1954) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Louis Delluc, regizor de film, scenarist şi critic de film, primul jurnalist francez specializat pe problemele cinematografiei; în memoria lui a fost instituit, în 1937, un premiu ce-i poartă numele (m. 1924)

– 1890: S-a născut Dwight David Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (m. 1969)

– 1893: S-a născut actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (m. 1993)

– 1894: S-a născut E. E. (Edward Estlin) Cummings, poet, dramaturg, eseist şi pictor american (m. 1962) – 130 de ani

– 1895: S-a născut scriitorul sloven Josip Vidmar; membru corespondent străin al Academiei Române (1965) (m. 1992)

– 1906: S-a născut Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (m. 1975)

– 1908: S-a născut inginerul american George Harold Brown; însemnate contribuţii la dezvoltarea antenelor pentru transmisii radio-tv. (m. 1987)

– 1914: S-a născut Raymond Davis Jr., fizician american; Premiului Nobel pentru Fizică în 2002, împreună cu Masatoshi Koshiba şi Riccardo Giacconi, pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2006) – 110 ani

– 1915: A murit chimistul austriac Ernest Ludwig; lucrări în domeniul chimiei organice şi anorganice; a analizat compoziţia a peste o sută de ape minerale din Europa, între care şi pe cele de la Vatra Dornei; autorul unui manual de chimie medicală; membru de onoare străin al Academiei Române (1908) (n. 1842)

– 1927: S-a născut Sir Roger Moore, actor britanic de film (m. 2017)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (m. 2019)

– 1930: S-a născut Mobutu Sese Seko, preşedinte al Zairului (azi Republica Democrată Congo) din 1965 până în 1997; în 1972 și-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga („Atotputernicul luptător care, datorită rezistenței și a inflexibilei dorințe de a câștiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa”) (m. 1997)

– 1938: S-a născut Philippe G. Ciarlet, matematician și profesor francez, specialist în domeniul matematicilor aplicate şi computaţionale; preocupări în analiza numerică, metoda elementului finit, geometria diferenţială, modelarea matematică în elasticitatea tridimensională, teoria plăcilor şi a pânzelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1939: S-a născut creatorul de modă american Ralph Lauren (numele real Ralph Lifschitz), simbol al modei clasice; în 1968 a fondat compania „Polo Fashions” – 85 de ani

– 1940: S-a născut Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică uşoară

– 1946: S-a născut William Daniel (Dan) McCafferty, solist vocal și compozitor scoțian, cunoscut mai ales ca membru al trupei scoțiene de hard-rock Nazareth, de la înființarea acesteia în 1968 până la retragerea sa în 2013 (m. 2022)

– 1950: S-a născut Kate Grenville (nume complet: Catherine Elizabeth Grenville), una dintre cele mai cunoscute romanciere australiene și profesoară de scriere creativă

– 1959: A murit Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (n. 1909) – 65 de ani

– 1960: A murit fizicianul și profesorul rus Abram Fiodorovici Ioffe; considerat „părintele fizicii sovietice”; cercetări în domeniile electromagnetismului, cristalografiei și a radiației; a inițiat crearea institutelor fizico-tehnice, în special la Harkov și Dnipro, a creat școala științifică recunoscută în întreaga lume (n. 1880, în Ucraina)

– 1977: A murit actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (n. 1903)

– 1984: A murit Martin Ryle, fizician și radioastronom englez; a dezvoltat sisteme revoluționare pentru telescoape radio și le-a folosit pentru a localiza și fotografia cu precizie surse slabe de unde radio; împreună cu Antony Hewish a împărțit Premiul Nobel pentru fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat în recunoașterea cercetărilor astronomice (n. 1918) – 40 de ani

– 1985: A murit pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Ghilels (n. 1916)

– 1990: A murit Leonard Bernstein, dirijor, compozitor şi pianist american (n. 1918)

– 1997: A murit Harold Robbins, scriitor şi scenarist american (n. 1916)

– 2010: A murit Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (n. 1924)

– 2012: A murit actorul şi scriitorul britanic John Clive (n. 1933)

– 2016: A murit Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (n. 1928)

– 2017: A murit poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (n. 1921)

– 2018: A murit actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (n. 1940)

– 2019: A murit Harold Bloom, scriitor, teoretician, critic și istoric literar, editor și profesor american; autor al unor bestseller-uri precum „The Western Canon” sau „The Book of J” dar şi celebru pentru eforturile sale de a face critica literară cât mai accesibilă publicului larg; fondator, împreună cu Paul de Man, J. Hillis Miller şi Geoffrey Hartman, al renumitei „Şcoli de la Yale” (n. 1930) – 5 ani

– 2019: A murit Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (n. 1972) – 5 ani

– 2020: A murit actorul egiptean Mahmoud Yassine; unul dintre ultimii monștri sacri din epoca de aur a cinematografiei egiptene (n. 1941)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 14 octombrie 2024, 13:37

S-a întâmplat într-o zi de 13 octombrie

* În 1479, acum exact 545 de ani, avea loc Bătălia de la Câmpul Pâinii (între Orăștie și Șibot), desfăşurată între armata turcă condusă de Ali Iskender, Isa și Bali și armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria Transilvaniei, dar şi un reper de luat în seamă din istoria conflictelor dintre creştinii Evului Mediu şi Imperiul Otoman

* Cu 232 de ani în urmă (1792) George Washington punea piatra de temelie a „Casei Albe” (White House), sediul administraţiei prezidenţiale a Statelor Unite ale Americii şi reşedinţa oficială a preşedinţilor americani. Locul clădirii, care se află în Washington D.C, a fost ales de George Washington, dar acesta nu a locuit niciodată aici. Construcţia a început la 1.XI.1792 şi a fost finalizată la 1.XI.1800. Primul „locatar” al Casei Albe a fost preşedintele John Adams (clădirea se numeşte „White House” deoarece pereţii acesteia au fost zugrăviţi în alb încă din timpul lucrărilor de construcţie)

* Acum 164 de ani (1860) americanul James Wallace Black (n. 1825 – m. 1896) făcea prima fotografie aeriană, dintr-un balon cu aer cald suspendat la înălţimea de 1200 de picioare (365,76 m) deasupra oraşului american Boston

* Sunt marcați 140 de ani (1884) de când, în cadrul Conferinţei Internaţionale de Astronomie de la Washington din 1 octombrie (la care au participat delegaţi din aproximativ 25 de state), s-a hotărât ca, începând de la această dată, Observatorul astronomic de la Greenwich (în estul Londrei) să fie sediul „meridianului zero”, adică punctul zero al timpului de referinţă pentru definirea fusurilor orare. Denumit Greenwich Mean Time (GMT), meridianul Greenwich desemnează punctul de start al fiecărui fus orar din lume, timpul universal

* În urmă cu 107 ani, la 13/26 octombrie 1917, Marele Cartier General român a hotărât înființarea Corpului voluntarilor transilvăneni. Acesta a fost constituit la 4/17 noiembrie 1917 la Hârlău, sub comanda colonelului Marcel Olteanu. La 28 noiembrie 1917 Marele Cartier General a stabilit definitiv structura organizatorică a Corpului de voluntari transilvăneni și bucovineni. Astfel, s-a creat, pe lângă Marele Cartier General, un ”Serviciu central” (care va fi reorganizat la 15 mai 1918), precum și un ”Comandament al voluntarilor”, cu sediul la Hârlău, în frunte cu colonelul Marcel Olteanu

* Cu 107 ani în urmă (1917) avea loc ultima apariţie a Fecioarei Maria la Fatima. La 13 mai acelaşi an trei copii cu vârste între 7 şi 10 ani (Francisco, Lucia şi Jacinta) din Fatima, mic oraş portughez situat la nord de Lisabona, au fost martorii unei apariţii luminoase în timp ce erau cu oile la păscut. Apariţia s-a repetat de 13 ori în intervalul mai – octombrie. Copiii au realizat că este vorba de Fecioara Maria, care le-a împărtăşit trei secrete şi i-a însărcinat să le transmită Papei. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Romano-Catolică, iar în locul respectiv s-a ridicat o biserică, Fatima devenind un important loc de pelerinaj pentru creştini

* Se marchează 80 de ani (1944) de când trupele britanice şi greceşti au eliberat Atena de sub ocupaţia germană (în Al Doilea Război Mondial)

* Acum 71 de ani (1953) americanul Samuel Bagno, din New York, a patentat prima alarmă electronică, pentru a proteja locuinţele de spărgători

* Între 13 şi 15 octombrie, acum 57 de ani (1967), avea loc, la Bucureşti, primul colocviu internaţional consacrat operei sculptorului Constantin Brâncuşi

* Sunt marcați 55 de ani (1969) de când România şi Noua Zeelandă au stabilit relaţii diplomatice la nivel de consulat, ridicate, în 1981, la rang de ambasadă. În februarie 1989 ambasada ţării noastre la Wellington a fost închisă. România gestionează relaţiile cu Noua Zeelandă prin ambasada sa de la Canberra, iar Noua Zeelandă prin ambasada sa din Bruxelles

* Acum 52 de ani (1972) zborul 571 Fuerza Aérea Uruguaya, un Fairchild Hiller FH-227, s-a prăbușit în Anzi, lângă granița dintre Chile și Argentina. Avionul transporta 45 de pasageri și echipaj, inclusiv 19 membri ai echipei de rugby Old Christians Club, împreună cu familiile, suporterii și prietenii acestora. Trei membri ai echipajului și nouă pasageri au murit imediat; alți câțiva au murit la scurt timp după aceea din cauza temperaturilor reci și a gravității rănilor. Epava a fost situată la o altitudine de 3.570 de metri în vestul îndepărtat al Argentinei, chiar la est de granița cu Chile. Autoritățile au survolat locul accidentului de mai multe ori în zilele următoare, în căutarea aeronavei, dar nu au putut vedea fuzelajul alb pe zăpadă. Eforturile de căutare au fost anulate după opt zile. În următoarele 72 de zile, supraviețuitorii au întâmpinat dificultăți extreme, inclusiv expunere, înfometare și o avalanșă, care a dus la moartea a încă 13 pasageri. Pasagerii rămași au recurs la canibalism. Pe măsură ce vremea s-a îmbunătățit odată cu sosirea primăverii, doi supraviețuitori, Nando Parrado și Roberto Canessa, au urcat un vârf de munte de 4.650 de metri fără echipament și au mers timp de 10 zile în Chile pentru a căuta ajutor, călătorind 38 mile (61 km). La 23 decembrie 1972, la două luni după accident, ultimii dintre cei 16 supraviețuitori au fost salvați

* Cu 22 de ani în urmă (2002), cu prilejul împlinirii a 360 de ani de la organizarea sinodului de la Iaşi (1642-2002), la catedrala mitropolitană din Iaşi, era proclamată solemn canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului. În anul 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a însuşit canonizarea Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, făcută de Biserica Ortodoxă Ucraineană în decembrie 1996, şi a hotărât ca ziua de pomenire a acestuia, în calendarul ortodox român, să fie data de 22 decembrie, ziua trecerii sale la Domnul

Aniversări – Comemorări

– Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Iaşi; Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea, anul 787) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1843: S-a născut Ştefan G. Vârgolici, poet, critic literar, publicist, profesor şi traducător (un interes deosebit a arătat tălmăcirilor din limba spaniolă, varianta celebrului roman „Don Quijote de la Mancha” de Cervantes fiind a doua încercare de transpunere în limba română, după cea a lui Ion Heliade-Rădulescu); membru corespondent al Academiei Române din 1887 (m. 1897)

– 1850: S-a născut (la Crasna/Storojineţ, azi în Ucraina) Vasile Gherman Pop, istoric literar şi poet; autor de poezii mediocre, s-a numărat, însă, printre pionierii istoriei literare româneşti; „Conspectul” său (apărut în două volume, în 1875 şi 1876) este o primă sinteză informativă cu privire la dezvoltarea culturii şi literaturii noastre de la începuturi până în zilele autorului (m. 1909)

– 1858, 13/25: S-a născut Take Ionescu (numele la naştere: Dumitru Ghiţă Ioan), avocat, publicist şi om politic; iniţial liberal, apoi conservator (din 1886)‚ de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1921-1922); orator de excepţie, a dominat timp de patru decenii viaţa parlamentară; ca ministru de externe (1920-1921) a fost iniţiatorul şi creatorul „Micii Înţelegeri”; a susţinut mişcarea naţională din Transilvania, precum şi cauza românilor sud-dunăreni; a desfăşurat, totodată, o intensă activitate ziaristică în ţară, precum şi în calitate de corespondent al ziarului londonez „The Times” (m. 1922)

– 1861: S-a născut prozatorul Iuliu Traian Mera, membru şi apoi preşedinte al societăţii „România jună” din Viena; animator al mişcării artistice de amatori din zona Aradului; membru al Comitetului Central al Partidului Naţional Român care a elaborat „Memorandumul”, a fost inculpat în celebrul proces de la Cluj; şi-a donat averea „pentru scopuri culturale româneşti” (m. 1909, la Viena)

– 1887: A murit Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (n. 1807)

– 1898: S-a născut George Mihail Zamfirescu (numele la naştere: Gheorghe Petre Mihai), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (m. 1939)

– 1900, 13/26: S-a născut geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent (1963) şi membru titular (ianuarie 1990) al Academiei Române (m. 1990)

– 1901, 13/26: S-a născut istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1930); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1977)

– 1902: S-a născut medicul, filosoful şi scriitorul Ştefan Odobleja, fondatorul ciberneticii; în 1938 a publicat lucrarea „Psihologia consonantistă” – prima expunere de mare amploare a unor principii cibernetice; astfel, Odobleja este autorul primei variante elaborate a concepţiei cibernetice generalizate, cu zece ani înainte de apariţia, la Paris, a lucrării lui Norbert Wiener „Cibernetica”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1978)

– 1904: S-a născut inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1993) – 120 de ani

– 1934: S-a născut actorul Papil Panduru (m. 2021) – 90 de ani

– 1935: A murit Niculae Cantonieru, prozator şi publicist (polemist de temut) (n. 1905)

– 1944: S-a născut Petre Vasile Fati, poet şi prozator (m. 1996) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Petrika Ionesco (Petrică Ionescu), regizor de teatru şi operă, scenograf, scriitor; stabilit, din anii ’70 ai secolului XX, la Paris

– 1953: S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Gellu Dorian; inițiator al Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”

– 1954: S-a născut cantautorul Alexandru Andrieş; muzician de blues/jazz/folk, arhitect, scriitor, poet, traducător, pictor și grafician – 70 de ani

– 1954: A murit Nicolae Petrescu, filosof şi sociolog; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1886) – 70 de ani

– 1963: S-a născut Corina Ciocârlie (nume actual: Corine Mersch), critic literar, eseistă, jurnalistă și profesoară; trăieşte în Luxemburg din 1991

– 1974: A murit (la Galaţi) pictorul Reuven Rubin (numele adevărat: Rivn Zelicovici); stabilit din 1922 în Israel; în anul 1948 a fost numit ambasador în România, fiind primul reprezentant diplomatic al noului stat la Bucureşti (n. 1893) – 50 de ani

– 1982: A murit Tudor Ciortea, compozitor şi muzicolog (n. 1903)

– 1986: A murit (la Paris, unde se stabilise) sculptorul George Apostu (n. 1934)

– 1991: A murit compozitorul, muzicologul şi profesorul Liviu Rusu (n. 1908)

– 1993: A murit inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de Radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1908)

– 2009: A murit Paul Barbăneagră, cineast şi eseist, stabilit în Franţa din 1965; autor a numeroase filme documentare consacrate artei şi culturii; a colaborat la Radio France şi la Radio Europa Liberă (n. 1929) – 15 ani

– 2011: A murit antrenorul de handbal Oprea Vlase, considerat unul dintre creatorii handbalului în 7; cu echipa masculină de seniori a clubului Dinamo Bucureşti a cucerit, printre altele, opt titluri naţionale şi Cupa Campionilor Europeni (1965). Ca antrenor (principal sau secundar) al echipei naţionale masculine a României a cucerit patru titluri mondiale, în 1961, 1964, 1970 şi 1974, medalia de argint la Jocurile Olimpice de vară din 1976 şi cea de bronz la Jocurile Olimpice de vară din 1972 (n. 1927)

– 2011: A murit Adina Caloenescu, pictor, grafician şi gravor (n. 1934)

– 2013: A murit Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (n. 1927, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit V.[asile] Fanache, critic şi istoric literar (legat de tradiţia literaturii ardelene), eseist, traducător şi profesor (n. 1934)

– 2023: A murit Petru Vasile Comisarschi, pictor, grafician, sculptor și profesor (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Angola: În perioada 13 – 15 octombrie, președintele SUA Joe Biden va călători în Luanda, unde se va întâlni cu președintele João Lourenço al Angolei

– Lituania: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Cancerului de sân metastatic”; în luna octombrie, dedicată luptei împotriva cancerului de sân, în această dată este marcată cea mai severă formă a acestui diagnostic: cancerul de sân metastatic (denumit de asemenea şi cancer de sân avansat sau în stadiul IV)

– „Ziua Internațională a Trombozei”, marcată din 2014 (- 10 ani), la inițiativa Societății Internaționale pentru Tromboză și Hemostază (ISTH), este o campanie globală ce are ca scop reducerea numărului de îmbolnăviri şi de decese cauzate de tromboză (formarea unui cheag de sânge), prin creşterea nivelului de conştientizare a cauzelor trombozei, a factorilor de risc, a semnelor şi simptomelor acesteia, precum şi a mijloacelor de prevenţie şi tratament. 13 octombrie 1821 este ziua de naștere a reputatului medic și patolog german, Rudolf Virchow, pionier în fiziopatologia trombozei

– „Ziua Internațională a Educației în Penitenciare” a fost creată în 2014 (- 10 ani), pentru a marca cea de-a 25-a aniversare a adoptării, la 13 octombrie 1989 (- 35 de ani), de către Consiliul Europei a unui set de recomandări care evidențiază nevoile și responsabilitățile privind educația persoanelor încarcerate în Europa. Ziua este o oportunitate importantă de a evidenția beneficiile educației în penitenciare, de a lua în considerare barierele și de a reflecta asupra modului în care aceasta poate fi cel mai bine promovată

– „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale” este marcată ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, în special prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor; ziua a fost stabilită de ONU la această dată prin Rezoluţia 64/200 din 21 decembrie 2009, ea fiind marcată, până în 2010, în a doua zi de miercuri din luna octombrie, prin rezoluţiile Adunării Generale a ONU 44/236 din 22 decembrie 1989 şi 56/195 din 21 ianuarie 2002

– „Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor electrice”, organizată pentru prima dată în 2018, pentru a promova colectarea selectivă a echipamentelor electrice și electronice din întreaga lume. Campania a fost inițiată de WEEE Forum, asociația internațională a sistemelor de colectare a deșeurilor electrice

– 54 d.Hr: A murit împăratul roman Claudius, după ce a fost otrăvit de soția sa, Agripina, eveniment ce a dus la venirea pe tron a fiului ei în vârstă de 17 ani, Nero (n. 10 î.Hr.) – 1970

– 1715: A murit Nicolas Malebranche, teolog romano-catolic, preot orator și filosof raționalist francez; filosofia sa a căutat să sintetizeze cartezianismul (doctrina filosofului Descartes) cu gândul la Sfântul Augustin și la neoplatonism, pentru a demonstra rolul activ al lui Dumnezeu în fiecare aspect al lumii (n. 1638)

– 1789: S-a născut scriitorul mexican Manuel Eduardo de Gorostiza (m. 1851) – 235 de ani

– 1825: S-a născut designerul britanic Charles Worth, stabilit la Paris în 1845; considerat „părintele” croitoriei de lux (haute couture) (m. 1895)

– 1869: A murit Charles Augustin Sainte-Beuve, critic literar, poet şi romancier francez (n. 1804) – 155 de ani

– 1893: A murit John Atkinson Grimshaw, pictor britanic, din epoca victoriană; cunoscut pentru peisajele sale nocturne (n. 1836)

– 1905: A murit Sir Henry Irving (numele real: John Henry Brodribb), actor şi director de teatru britanic; primul om de teatru britanic înnobilat (1895) (n. 1838)

– 1907: S-a născut regizorul francez de film Yves Allégret (m. 1987). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1905

– 1909: S-a născut caricaturistul american Herbert Block (semna sub numele Herblock), care a lucrat peste 50 de ani la ziarul The Washington Post (m. 2001) – 115 ani

– 1911: S-a născut violoncelistul şi profesor francez André Navarra (m. 1988)

– 1921: S-a născut actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (m. 1991)

– 1925: S-a născut lady Margaret (Hilda) Thatcher, om politic britanic; lider al Partidului Conservator (1975-1990); prima femeie prim-ministru al Marii Britanii (1979-1990); supranumită şi „Doamna de Fier”, deoarece a remodelat ţara cu un liberalism economic intransigent şi i-a restabilit prestigiul internaţional (m. 2013)

– 1927: S-a născut compozitorul și saxofonistul american Lee Konitz, legendă a muzicii jazz, cunoscut în special pentru capacitatea sa de a improviza; a avut o carieră muzicală care s-a întins pe mai bine de 70 de ani, perioadă în care a scos peste o sută de albume proprii (m. 2020)

– 1934: S-a născut cântăreaţa de origine greacă Nana Mouskouri (nume real: Ioánna Moúschouri) – 90 de ani

– 1941: S-a născut Paul (Frederic) Simon, muzician, cantautor, chitarist, producător şi filantrop american; a devenit celebru cu trupa „Simon & Garfunkel” începând cu anul 1965

– 1943: S-a născut Gernot Langes-Swarovski, om de afaceri austriac, supranumit „regele cristalelor”; sub conducerea sa a fost deschis primul magazin Swarovski din New York, în anii ’80, precum şi Muzeul lui André Heller, Swarovski Kristallwelten din Wattens; a primit diferite premii onorifice în Austria și a fost preşedintele Clubului de fotbal FC Swarovski Tirol şi fondatorul Companiei Aeriene Tyrolean Airways (m. 2021)

– 1944: S-a născut sociologul, demograful și profesorul cubanezo-american Alejandro Portes; opera sa este dedicată analizelor pe tema migraţiilor internaţionale, proceselor de urbanizare şi dezvoltare a Americii Latine şi sociologiei economice – 80 de ani

– 1958: S-a născut Jamal Khashoggi (nume complet: Jamal Ahmed Hamza Khashoggi), unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști și comentatori politici ai generației sale din Arabia Saudită și lumea arabă în general; s-a remarcat prin editorialele scrise pentru „The Washington Post”, în care critica politica prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, și ale tatălui său, regele Salman (m. 2018, asasinat)

– 1962: S-a născut Kelly Preston, actriţă americană și model (m. 2020)

– 1968: S-a născut baritonul spaniol de origine germană Carlos Marin, membru al grupului „Il Divo” (m. 2021)

– 1974: A murit Ed Sullivan (nume complet: Edward Vincent Sullivan), prezentator tv. și jurnalist sportiv american (n. 1901) – 50 de ani

– 1985: A murit actriţa italiană Francesca Bertini, divă a cinematografului mut (n. 1892)

– 1987: A murit fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru fizică în anul 1956 (n. 1902)

– 1989: A murit Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (n. 1902) – 35 de ani

– 2003: A murit Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian; Premiul Nobel pentru Fizică în 1994, împreună cu fizicianul american Clifford Glenwood Shull, pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (n. 1918)

– 2008: A murit actorul francez de film Guillaume Depardieu, fiul lui Gérard Depardieu; moartea a survenit în urma unei pneumonii severe, contractată, se pare, în România în timp ce filma pentru lungmetrajul ”Copilăria lui Icar” (n. 1971)

– 2012: A murit Gary Collins, actor şi prezentator de televiziune american (n. 1938)

– 2016: A murit Dario Fo, scriitor, scenograf, dramaturg, regizor, actor, şi pictor italian; celebru pentru tăioasele sale satire politice; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1997 (n. 1926)

– 2022: A murit fostul astronaut NASA, James (Alton) McDivitt, pilot de testare american, pilot al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, inginer aeronautic și astronaut NASA în programele Gemini și Apollo (n. 1929)

– 2023: A murit Hubert Reeves, astrofizician canadian și popularizator al științei (n. 1932) – 1 an

– 2023: A murit Louise Elisabeth Glück, poetă, eseistă și profesoară americană, considerată una din cele mai importante figuri ale poeziei americane; Premiul Nobel pentru Literatură (2020) (n. 1943) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 12 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 12 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 14 octombrie 2024, 13:37

S-a întâmplat într-o zi de 12 octombrie

* Sunt marcați 575 de ani (1449) de când, în bătălia de la Tămăşeni, pe Siret (la miazănoapte de Roman), Bogdan al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun şi al doamnei Marena, îl înfrângea, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, pe Alexăndrel (domn al Moldovei în perioada februarie-octombrie 1449; fiul lui Iliaş şi nepotul lui Alexandru cel Bun) şi devenea domn al Moldovei

* Cu 532 de ani în urmă (1492) navigatorul genovez, Cristofor Columb, a descoperit insula Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, aceasta fiind considerată data descoperirii Americii (Lumea Nouă). Aflat din 1492 în serviciul Spaniei, Cristofor Columb (n. ~1451 – m. 1506) a întreprins, până în 1504, patru călătorii, în cursul cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi a atins coastele Americii Centrale şi ale Americii de Sud. NOTĂ: În această zi, este marcată Ziua naţională a Regatului Spaniei, „Ziua Hispanităţii”, în amintirea descoperirii Americii (detalii la Evenimente externe – Aniversări-Comemorări)

* În perioada 12-17 octombrie, acum 214 ani (1810), avea loc prima ediţie a Festivalului Oktoberfest („Sărbătoarea din Octombrie”) de la München, unul dintre cele mai faimoase festivaluri din lume. Această sărbătoare a luat fiinţă odată cu un eveniment important din istoria Bavariei: căsătoria dintre regele Ludwig I cu prinţesa Teresa de Saxe-Hildburghausen în data de 12 octombrie 1810. De atunci, în fiecare an s-a sărbătorit acest eveniment, transformându-se încet în marele festival al berii. Festivalul şi-a mutat data de începere la sfârşitul lunii septembrie, datorită condiţiilor meteo favorabile, iar în 204 ani a fost anulat doar de 24 de ori din cauza războaielor sau a unor epidemii

* Acum 161 de ani (1863) era format guvernul condus de Mihail Kogălniceanu (până la 26.I/7.II.1865), aceasta fiind perioada reformelor radicale din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (12/24)

* Cu 152 de ani în urmă (1872) Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei, a ratificat legile XIX şi XX, care au consfinţit întemeierea Universităţii Regale Maghiare de la Cluj. Instituţia şi-a deschis porţile cu patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat, Facultatea de Medicină, Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj

* Se împlinesc 145 de ani (1879) de când era promulgată Legea de revizuire a art. 7 din Constituția României, care acorda cetățenie și locuitorilor de altă religie decât cea creștină. I. C. Brătianu, din poziţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, a dat citire, în Senat, la 17 ianuarie 1879, Mesajului domnesc şi declaraţiei prin care Guvernul arăta că „este de trebuinţă a se supune reviziunei art. 7 din Constituţiune”. La 22 mai 1879 au început lucrările de revizuire a Constituţiei, pentru ca la data de 24 iunie 1879, Comisia Senatului să depună raportul. Se statua că cel care intenţiona să se naturalizeze era obligat să adreseze domnitorului o cerere şi să declare că renunţă la protecţia străină. După depunerea acestei cereri solicitantul trebuia să îndeplinească următoarele condiţii: să locuiască pentru o perioadă de 10 ani în ţară şi prin modul de comportament în societate să dovedească că este folositor acesteia. După iniţiativa Domnului, Adunările legiuitoare îi acordau decretul de naturalizare, care era sancţionat şi promulgat de către domn. Proiectul de revizie, propus de către Guvern Adunării Deputaţilor, a fost votat la 6 octombrie 1879 (cu 132 de voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri). Noul articol a fost publicat în Monitorul oficial din 13/25 octombrie 1879 (12/24)

* În urmă cu 121 de ani (1903) avea loc inaugurarea clădirii Facultăţii de Medicină din Bucureşti, ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc. Un merit deosebit în realizarea acestei construcţii, precum şi în obţinerea fondurilor necesare îi este atribuit profesorului Thoma Ionescu (1860-1926), fratele lui Take Ionescu, personalitate politică de primă mărime a vremii. În aceeaşi zi a fost inaugurată şi statuia lui Carol Davila, aşezată în faţa facultăţii, realizată de sculptorul Carol Storck

* Acum 106 ani (1918) era adoptată Declaraţia de independenţă a poporului român din Transilvania, Banat şi părţile ungare, de către Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania (în şedinţa din 12.X.1918 (stil vechi 29.IX.), de la Oradea), prin care românii transilvăneni îşi afirmă dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală; Comitetul este recunoscut ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei, în acest scop constituindu-se, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Acum 93 de ani (1931) avea loc inaugurarea faimoasei și impunătoarei statui a lui Iisus Hristos din Rio de Janeiro (Brazilia), denumită sugestiv Hristos Mântuitorul, una dintre cele mai cunoscute monumente ale lumii și una dintre cele mai recunoscute reprezentări ale Mântuitorului. În anul 1859, părintele Pedro Maria Boss, sosit de curând în Rio de Janeiro și uimit de frumusețea misterioasă a muntelui Corcovado, a sugerat pentru prima oară construirea unui monument religios. Propunerea a fost dată uitării până în anul 1921 când a fost repusă în discuție ideea de a se construi o statuie imensă ca punct de reper pe vârful Muntelui Corcovado care să fie vizibilă din orice punct din Rio. Noua idee a aparținut Arhidiecezei de Rio de Janeiro dorindu-se totodată a fi și un mod de a marca celebrarea Centenarului Independenței Braziliei planificată pentru anul următor. Arhidieceza a organizat un eveniment denumit Săptămâna Monumentului, pentru a atrage donații, care au venit în special de la catolicii brazilieni. Primele schițe au fost realizate de Carlos Oswald, care și l-a imaginat pe Hristos purtând o cruce și ținând un glob, stând pe un piedestal ce simboliza lumea dar, ulterior, schițele au fost modificate. Aşezată pe vârful muntelui Corcovado, statuia are o înălţime de 38 de metri, o deschidere la nivelul braţelor de 28 de metri, fiind situată deasupra mării, astfel încât poate fi observată din toate părţile oraşului. Statuia lui Iisus a fost proiectată de brazilianul Heitor da Silva Costa şi realizată de sculptorul francez Paul Landowski, în timp ce chipul lui Iisus a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida. Lucrările au durat nouă ani, din 1922 până în 1931. Monumentul a devenit un simbol pentru oraşul Rio de Janeiro şi, din anul 2007, face parte dintre cele şapte noi minuni ale lumii. Statuia lui Iisus reprezintă imaginea Braziliei şi unul dintre simbolurile culturale şi religioase recunoscute la nivel mondial, fiind vizitată anual de peste două milioane de oameni. În Brazilia şi Portugalia, în prezent, există mai multe copii ale statuii

* În urmă cu 84 de ani (1940) sosea la Bucureşti o misiune militară germană, ca răspuns la solicitarea regelui Carol al II-lea. Oficial, scopul era de a instrui Armata română potrivit noilor metode şi tehnici ale războiului. În fapt, trupele germane urmau să preia paza câmpurilor petrolifere din Valea Prahovei şi să exercite un control discret asupra regimului de la Bucureşti, în perspectiva confruntărilor cu URSS. Primele formaţiuni de comandament ale Misiunii, conduse de generalul de cavalerie Erik Hansen, generalul Wilhelm Speidel, comandantul forţelor de aviaţie şi generalul Arthur Hauffe, şeful de stat major, au sosit la Bucureşti la 12 octombrie 1940. La 11 noiembrie 1940 în România se găseau 22.430 militari germani, dintre care 890 ofiţeri şi 21.540 soldaţi

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când era lansată în spațiu nava Voskhod I, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. Echipajul era format din comandantul Vladimir Komarov, inginerul Konstantin Feoktistov şi doctorul Boris Yegorov

* Se marchează 40 de ani (1984) de când o puternică bombă era detonată la ora 2:54 noaptea de IRA (Irish Republican Army), în Grand Hotel din Brighton, Anglia, având ca scop declarat uciderea primului ministru Margaret Thatcher (n. 1925 – m. 2013). „Doamna de Fier” a reuşit să scape nevătămată, dar cinci persoane au fost ucise, şi alte 31 rănite

* Acum 32 de ani (1992), cu ocazia manifestărilor din Spania prilejuite de sărbătorirea a 500 de ani de la descoperirea Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb (12.X.1492), a fost sigilată „Capsula Mileniului”, care conţine o colecţie numismatică spaniolă marcând acest eveniment, precum şi diverse texte ale lui Columb (capsula va rămâne închisă până la 12.X.2492)

* Cu 22 de ani în urmă (2002) avea loc atentatul terorist din insula Bali, unul dintre cele mai distructive atacuri teroriste din istoria Asiei, deflagraţiile ucigând 202 oameni. Mai multe bombe au explodat, aproape simultan, în fața unor cafenele și restaurante din stațiunile turistice, frecventate în special de cetățeni străini în paradisul turistic din insula indoneziană Bali

Aniversări – Comemorări

– Iom Kipur (Ziua ispăşirii), sărbătoare mozaică (a început, după asfinţitul soarelui, în ziua precedentă, 11 octombrie)

– „Ziua Limbii, Alfabetului şi Culturii Armene”, marcată din 2019 (- 5 ani), la inițiativa deputaţilor Varujan Vosganian (ALDE) şi Varujan Pambuccian (liderul grupului deputaţilor minorităţilor naţionale); în calendarul Bisericii Armene data de 12 octombrie este sărbătoarea Sfinţilor Traducători: călugărul Mesrop Maştoţ, patriarhul Sahak Partev şi ucenicii lor care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a secolului V, fiind considerați „primii creatori de cultură armeană care au scris în limba armeană”; Mesrop Maştoţ a creat alfabetul armean în anul 405

– „Ziua oraşului Oradea”, sărbătorită din 1992, marchează două evenimente majore din istoria aşezării de pe Crişul Repede: 12 octombrie 1918 – semnarea Declaraţiei de Independenţă a Românilor din Transilvania, în casa dr. Aurel Lazăr și 12 octombrie 1944 – ziua eliberării Oradiei de sub ocupaţia horthystă, cu numai câteva zile înainte de eliberarea de către armatele române a ultimului oraş românesc, Carei (- 80 de ani)

– 1777: Asasinarea, la Iaşi, din ordinul sultanului, a lui Grigore al III-lea Ghica, domn al Moldovei (1764-1767; 1774-1777) şi al Munteniei (1768-1769), suspectat de a întreţine relaţii prea strânse cu Rusia; principala cauză a tragicului său sfârşit a fost energicul protest înaintat Înaltei Porţi cu ocazia cesiunii Bucovinei către Austria (1775) (n. 1724)

– 1825: A murit poetul Nicolae Văcărescu; fiul mai mic al lui Ienăchiţă Văcărescu; versurile sale manieriste aduc, pe alocuri, neaşteptate inflexiuni folclorice şi preromantice (n. 1785 sau 1786)

– 1860: S-a născut Constanţa Hodoş, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă, afirmată în cadrul grupării de la „Sămănătorul”; soţia scriitorului Ion Gorun (m. 1934)

– 1863, 12/24: A murit Andrei Mureşanu, poet paşoptist şi ziarist transilvănean; entuziasmul Adunării de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15.V.1848 i-a inspirat versurile poeziei ”Un răsunet” (cunoscută sub titlul ”Deşteaptă-te române!”); devenită ulterior cântec, pe o melodie de Anton Pann, pe care i-a adaptat-o George Ucenescu, poezia s-a păstrat în memoria generaţiilor succesive, devenind Imnul Naţional al României, după Revoluţia din 1989; ca ziarist, Mureşanu a contribuit la explicarea şi popularizarea unor noţiuni de estetică, istoria artelor şi teorie literară (n. 1816). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morții la 11/23.X.1863

– 1887: S-a născut (la Lucavăţ/Vijniţa, azi în Ucraina) botanistul Mihail Guşuleac; cercetări în domeniul fitogeniei, a morfologiei şi anatomiei plantei, în sistemică şi genetică experimentală; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1960)

– 1913: S-a născut părintele profesor Ene Branişte, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi liturgiști ai Ortodoxiei românești (m. 1984)

– 1933: S-a născut Vasile Iliuţ, muzicolog şi profesor (m. 2004)

– 1934: S-a născut Alexandru Zub, istoric, eseist, istoric literar și profesor; deţinut politic în perioada 1958-1964; director al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (1990-2010), din 2010 fiind director onorific al acestui institut; membru titular al Academiei Române din 2004 – 90 de ani

– 1937: S-a născut pianistul Albert Guttman, stabilit în Elveţia (m. 2007)

– 1939: S-a născut profesorul doctor Niculae Stăncioiu, personalitate marcantă a vieţii medicale clujene (m. 1995) – 85 de ani

– 1939: S-a născut artistul plastic Ștefan Știrbu; membru fondator (1978) al Filialei UAP Tulcea (m. 2021) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Nicolae Florescu, istoric şi critic literar, editor şi publicist; redactor la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1966 şi 1970 (m. 2013)

– 1947: S-a născut ÎPS Laurenţiu Streza (prenumele la naştere: Liviu), arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului (întronizat în noiembrie 2005)

– 1954: S-a născut sculptorița Delia Brândușescu – 70 de ani

– 1956: S-a născut Mihai Gruia Sandu, actor, dramaturg, regizor și profesor; cunoscut pentru rolul Arlechino din emisiunile pentru copii din anii ’90

– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Daniela Györfi

– 1981: A murit Agatha Grigorescu Bacovia, poetă, prozatoare şi memorialistă; soţia poetului George Bacovia (n. 1895)

– 1994: A murit regizorul de film Manole Marcus (n. 1928) – 30 de ani

– 1996: A murit poetul Haralambie Ţugui (n. 1916)

– 2003: A murit memorialistul Ion Ioanid; arestat în 1952, graţiat în 1964, primeşte în 1969 viza pentru Elveţia ca turist; obţine azil politic în RFG şi se stabileşte la München; angajat al postului de radio „Europa Liberă”; seria de volume „Închisoarea noastră cea de toate zilele” (apărută între anii 1991 şi 1996) relatează experienţele sale trăite în închisorile comuniste din România (n. 1926)

– 2007: A murit Paul Bortnovschi, arhitect, scenograf şi designer (n. 1922)

– 2014: A murit Florin Tudose, medic psihiatru şi profesor universitar; a înfiinţat şi organizat, împreună cu prof. dr. C. Gorgoş, primul centru de sănătate mintală din România, în 1980; a înfiinţat şi primul serviciu de psihiatrie de legătură, devenit centru de referinţă pentru reformă în psihiatrie din România, în 1995 (n. 1952) – 10 ani

– 2020: A murit Ion Predescu, avocat, profesor, senator (1990-2004), fost judecător al Curţii Constituţionale a României (2004-2013) și fost ministru al Justiţiei în guvernul Văcăroiu (n. 1927)

– 2021: A murit Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; unul dintre cei mai cunoscuți memorialiști ai închisorilor comuniste, fiind deținut politic timp de 13 ani (n. 1930)

– 2023: A murit Marian Ion Ionescu, om de știință, profesor în medicină și chirurg cardiolog român și britanic; pionier în chirurgia cardiacă britanică; a fost un inventator al dispozitivelor chirurgicale, în special valve artificiale pentru inimă; a activat în Regatul Unit (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bali: Manifestări de marcare a 22 de ani de la bombardamentele din Bali

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Artritei”, stabilită în 1996, de Asociaţia „Arthritis and Rheumatism International”, fondată în 1988, urmăreşte creşterea gradului de conştientizare a nevoilor persoanelor cu artrită / reumatism şi îmbunătăţirea calităţii vieţii celor suferinzi. „Este în mâinile tale să acționezi!” este tema din acest an

– „Ziua Mondială Hospice şi a Îngrijirilor paliative”; sărbătorită în fiecare an, din 2005, în cea de-a doua sâmbătă din luna octombrie şi organizată de Alianţa Internaţională pentru Îngrijiri Paliative, reţea globală al cărei obiectiv este dezvoltarea îngrijirii paliative la nivel internaţional, această zi marchează la nivel mondial importanţa îngrijirilor paliative (care oferă ușurare, mângâiere și sprijin moral pacienților care suferă de boli grave și incurabile) şi este celebrată în aproape 70 de ţări

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; iniţiatorul acţiunii a fost americanul Douge Berger, care conducea în 1973 Asociaţia Astronomică din Northern California, şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara (în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar – în 2024 pe 18 mai), alta toamna

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare” a fost iniţiată de Secretariatul Convenţiei pentru conservarea speciilor migratoare şi animalelor sălbatice (CMS) şi Secretariatul Acordului privind Conservarea Păsărilor de Apă Migratoare African-Eurasiatice (AEWA), fiind sărbătorită la nivel mondial încă din anul 2006. Ulterior, s-a decis ca evenimentele importante legate de sărbătorirea Zilei să fie organizate de două ori pe an, în a doua sâmbătă din lunile mai (anul acesta pe 11 mai) şi octombrie, în concordanţă cu natura ciclică a migraţiei păsărilor în diferite emisfere. Potrivit www.worldmigratorybirdday.org, tema aleasă pentru acest an se concentrează pe importanţa insectelor pentru păsările migratoare şi va evidenţia preocupările legate de scăderea populaţiilor de insecte. Măsurile proactive de conservare includ reducerea utilizării pesticidelor şi îngrăşămintelor şi, acolo unde este posibil, trecerea la agricultura ecologică, menţinerea şi conectarea zonelor de vegetaţie naturală care oferă hrană şi adăpost pentru păsări şi alte specii, în peisajele agricole

– Ziua naţională a Regatului Spaniei. „Ziua Hispanităţii”; marcată în amintirea descoperirii Americii de către navigatorul genovez Cristofor Columb, la 12.X.1492; această zi este sărbătorită în toate ţările vorbitoare de limbă spaniolă, celebrându-se nu doar spaniola, ci şi spiritul acestei limbi. NOTĂ: Şi în SUA este marcată o zi în amintirea aceluiaşi eveniment, „Columbus Day” (în a doua zi de luni din octombrie; în 2024 – la 14 octombrie)

– Ziua naţională a Republicii Guineea Ecuatorială; aniversarea proclamării independenţei – 1968

– 1492: A murit pictorul italian Piero Della Francesca (n. ~1416/1417)

– 1855: S-a născut Arthur Nikisch, dirijor german de origine maghiară (m. 1922)

– 1860: S-a născut Elmer Ambrose Sperry, inventator şi om de afaceri american; împreună cu Herman Anschütz-Kämpfe, a inventat busola giroscopică (folosită în navigaţie şi aviaţie) (m. 1930)

– 1865: S-a născut Sir Arthur Harden, biochimist britanic; a descoperit cofermenţii; Premiul Nobel pentru chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (m. 1940)

– 1872: S-a născut Sir Ralph Vaughan Williams, compozitor, dirijor şi profesor englez (m. 1958)

– 1890: S-a născut Luis de Freitas Branco, compozitor, muzicolog şi critic muzical portughez (m. 1955)

– 1896: S-a născut Eugenio Montale, poet, prozator şi editor italian; Premiul Nobel pentru literatură în 1975 (m. 1981)

– 1907: S-a născut Wolfgang Fortner, compozitor, dirijor şi pedagog german (m. 1987)

– 1908: S-a născut scriitorul şi editorul american Paul Engle (m. 1991)

– 1924: A murit scriitorul și jurnalistul francez Anatole France (nume real: Jacques Anatole François Thibault); Premiul Nobel pentru Literatură în 1921 (n. 1844) – 100 de ani

– 1926: S-a născut arhitectul argentinian César Pelli, celebru pentru emblematicele Turnuri gemene Petronas din Kuala Lumpur (452 m) şi One World Financial Center din New York; a realizat, de asemenea, extinderea Muzeului de Artă Modernă din New York, Turnul Iberdrola din Bilbao, Centrul Financiar Internaţional din Hong Kong, Gran Torre Costanera din Santiago de Chile, Pacific Design Center din Los Angeles, Aria Resort din Las Vegas, precum şi zeci de teatre şi centre culturale din întreaga lume (m. 2019)

– 1932: S-a născut Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (m. 2017)

– 1935: S-a născut tenorul italian Luciano Pavarotti, nume de referinţă al muzicii de operă (m. 2007)

– 1938: S-a născut producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (m. 2018)

– 1948: S-a născut Rick (Richard John) Parfitt, cântăreţ, compozitor şi chitarist britanic; alături de Francis Rossi au format timp de cinci decenii grupul „Status Quo”, unul dintre cele mai marcante din rock-ul britanic (m. 2016)

– 1951: S-a născut scriitorul australian Peter Goldsworthy

– 1951: S-a născut Mihai Toderaşcu, compozitor şi interpret de muzică uşoară din Republica Moldova (m. 2012)

– 1965: A murit biochimistul elvețian Paul Hermann Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1948 (n. 1899)

– 1969: A murit Sonja Henje, renumită patinatoare şi actriţă americană de origine norvegiană; multiplă campioană olimpică (1928, 1932, 1936); campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936, de 10 ori consecutiv (n. 1912) – 55 de ani

– 1991: A murit scriitorul rus Arkadi Strugaţki, autor de literatură SF; a scris mai ales împreună cu fratele său, Boris Strugaţki (n. 1925)

– 2006: A murit cineastul italian Gillo Pontercorvo (n. 1919)

– 2011: A murit actorul german Heinz Bennent (n. 1921)

– 2011: A murit Dennis MacAlistair Ritchie, om de știință american, unul dintre pionierii tehnologiei informației; a creat limbajul de programare C; a dezvoltat, împreună cu Ken Thompson și alți programatori, prima versiune a sistemului de operare UNIX la AT&T Bell Labs și a scris primul Manual al programatorului de Unix (n. 1941)

– 2012: A murit Torkom Manoogian, Patriarhul Bisericii Armene din Ierusalim; ales al 96-lea patriarh armean al Ierusalimului, în 1990, el conducea comunităţile armene ortodoxe din Israel, Teritoriile palestiniene şi Iordania (n. 1919)

– 2013: A murit scriitorul american Oscar Hijuelos, primul autor de origine cubaneză recompensat cu premiul Pulitzer (n. 1951)

– 2015: A murit inginerul şi fizicianul american George (Edwin) Mueller, creditat drept „părintele navetei spațiale”; unul dintre cei mai importanţi manageri din istoria NASA, cel care a coordonat Agenţia spaţială americană în misiunile Apollo, care i-a dus pe primii astronauţi pe Lună; a avut un rol important în proiectarea şi construcţia primei staţii spaţiale americane (n. 1918)

– 2020: A murit actrița americană Conchata Ferrell, cunoscută mai ales pentru rolul menajerei Berta din sitcomul „Doi bărbați și jumătate” pentru care a primit în 2005 și 2007 o nominalizare la Premiul Emmy pentru cea mai bună actriță în rol secundar într-un serial de comedie (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 11 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 11 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 11 octombrie 2024, 13:55

S-a întâmplat într-o zi de 11 octombrie

* Se împlinesc 270 de ani (1754) de când erau întemeiate „Şcolile Blajului” (de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie). Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania

* La data de 11/23 octombrie 1866, acum 158 de ani, Poarta otomană a emis un firman prin care l-a recunoscut pe Carol I ca principe cu titlu ereditar al Principatelor Unite. Otomanii renunţau astfel la clauza restrictivă a firmanului din 1861 – recunoaşterea Unirii numai pentru durata domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) -, acceptând definitiv realitatea ireversibilă a existenţei României

* Într-o zi de 11 octombrie, acum exact 125 ani (1899), începea al doilea Război al Burilor, între Imperiul Britanic şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Conflictul s-a sfârşit la 31 mai 1902, prin anexarea regiunii de către Imperiul Britanic şi formarea Uniunii Africii de Sud ca parte din Commonwealth. Este considerat ca fiind cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea. Prima confruntare a avut loc între 16 decembrie 1880 şi 23 martie din 1881

* Cu 111 ani în urmă (1913) intra în vigoare primul Regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul. Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. Se întâmpla în 1907, când în Capitală erau 138 de autoturisme. Tot atunci au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un registru. Exista o probă de viteză pe un traseu stabilit, care era întreruptă pe neaşteptate de examinator. În ceea ce priveşte permisul de conducere, acesta a fost modificat de mai multe ori până s-a ajuns la actual model european

* Acum 99 de ani (1925), la Iași, a fost inaugurat Palatul Administrativ şi de Justiţie, actualul Palat al Culturii, recunoscut ca efigie a orașului. Edificiul, ridicat pe ruinele fostei Curţii domneşti între 1906-1925, din dorința regelui Carol I, este creația cea mai însemnată a arhitectului Ion D. Berindey, fiind construit în stil neogotic. Din 1955 a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași

* Cu 86 de ani în urmă (1938), printr-un Decret regal (din timpul dictaturii carliste – Lege nr. 3.499 din 11 oct. 1938), erau înfiinţate breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, cu rolul de a înlocui sindicatele

* Se marchează 80 de ani (1944) de când armata română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Potrivit istoricilor, eliberarea Clujului s-a făcut printr-o largă acţiune de învăluire, pe dreapta pe direcţia satului Gheorgheni – Someşeni şi pe direcţia Apahida – Chinteni, iar pe stânga, pe direcţia Buru – Băişoara – Gilău şi Iara – Sălicea – Floreşti. Divizia 18, subordonată Corpului 104 Sovietic, a dus lupte grele pe aeroportul Someşeni şi la Sînnicoară, cucerind podul de peste Someş. Alte două divizii, D9 şi 21, au ocupat comunicaţia Apahida – Cluj şi au cucerit înălţimile de la nord de Cluj

* În urmă cu 78 de ani (1946), în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, era adoptat proiectul de Tratat de pace cu România (38 de articole şi 6 anexe), după a doua conflagraţie mondială

* Acum 77 de ani (1947) era fondată Organizaţia Meteorologică Mondială/OMM, instituţie specializată a ONU din 22.XII.1951, cu sediul la Geneva. România este membru fondator

* Cu 62 de ani în urmă a început Conciliul Vatican II (în latină Concilium Vaticanum secundum), al XXI-lea conciliu ecumenic din istoria Bisericii, recunoscut ca atare doar de Biserica Catolică. A fost deschis de papa Ioan al XXIII-lea la 11 octombrie 1962 și închis în timpul pontificatului papei Paul al VI-lea la 8 decembrie 1965. Conciliul Vatican II a abordat relațiile dintre Biserică și lumea modernă la un secol după Conciliul Vatican I, care s-a aflat pe poziții antagoniste față de modernitate. La lucrările conciliului a participat teologul ortodox român Andrei Scrima, însă ca reprezentant al Patriarhiei de Constantinopol

* Cu 54 de ani în urmă (1970), între 11 şi 25 octombrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB). Din anul 1993 este certificat la nivel internaţional de către Asociaţia Globală a Industriei de Târguri – UFI şi este inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice la nivel mondial

* Sunt marcați 40 de ani (1984) de când Kathryn D. Sullivan (n. 1951) devenea prima femeie astronaut din SUA care făcea o călătorie în spaţiul cosmic

* În urmă cu exact 15 ani (2009) avea loc resfinţirea Bisericii Palatului Cotroceni, refăcută între 2003 şi 2004. Construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688, a început la 26.V.1679. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu

Aniversări – Comemorări

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Iom Kipur (Ziua ispăşirii) (11-12 octombrie)

– „Ziua Şcolii Ardelene” este o sărbătoare publică, marcată începând din 2014 şi instituită prin Legea nr.93/2014 adoptată de Parlamentul României; este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană; de-a lungul istoriei, membrii acestei mişcări au adus un aport important modului de gândire occidental asupra originii noastre latine, precum şi ideologiilor filosofice, politice şi culturale din Europa vestică; a fost aleasă data de 11 octombrie, deoarece este data la care, în 1754 (- 270 de ani), episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română

– 1875, 11/23: S-a născut Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (m. 1913)

– 1877, 11/23: A murit Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1827)

– 1911: S-a născut tenorul Ion Dacian; în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti (m. 1981)

– 1929: S-a născut actriţa şi profesoara Olga Tudorache, numită „Marea doamnă a teatrului românesc”, pentru toată activitatea sa din teatru, film și perioada academică (m. 2017) – 95 de ani

– 1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (m. 1984)

– 1938: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Dan Piţa

– 1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (n. 1872)

– 1950: S-a născut Nicolae Bârna, critic și istoric literar, eseist şi traducător

– 1956: S-a născut actriţa Catrinel Dumitrescu

– 1973: S-a născut violonistul Dan Claudiu Vornicelu (m. 2010)

– 1982: A murit medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902, la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova)

– 1986: A murit compozitoarea, cântăreaţa, violonista, violista şi profesoara Mansi (Clemansa) Barberis (după căsătorie Plăcinţeanu); a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România (n. 1899)

– 2004: A murit Alexandru Ungureanu, scriitor (autor de proză S.F.) şi ziarist (n. 1957) – 20 de ani

– 2011: A murit Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (n. 1917)

– 2011: A murit Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie; pionier al terapiei laser în patologia oculară, al tehnicilor de investigaţie oftalmologică (angiofluorografie, electrofiziologie, ecografie oculară, tomografie în coerenţă optică) şi al chirurgiei vitreo-retiniene (n. 1948)

– 2016: A murit Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (n. 1942)

– 2020: A murit dirijorul Vasile Cazan, directorul Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş (n. 1952)

– 2021: A murit poetul și eseistul Ion Gheorghe (n. 1935)

– 2022: A murit Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, traducătoare, publicistă, cronicar de artă şi pictoriţă (n. 1948)

– 2022: A murit actorul de teatru şi film și profesorul universitar Doru Ana (n. 1954)

EVENIMENTE EXTERNE

– Vientiane: Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologul american în cadrul celui de-al 12-lea Summit ASEAN-SUA

– Vientiane: Liderii Asiei de Sud-Est se alătură la o întâlnire regională cu omologii din întreaga lume, care include SUA, Rusia, China, Japonia, Coreea de Sud, Australia, Canada și India

• Liderii Asiei de Sud-Est și partenerii lor de dialog din China, Japonia, Coreea de Sud, India, Noua Zeelandă și Australia se întâlnesc cu șeful ONU António Guterres în cadrul cel de-al 14-lea Summit ASEAN-ONU
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est participă la ceremonia de închidere a reuniunilor regionale ale blocului, unde Laos își va preda președinția Malaysiei
• Premierul din Laos, Sonexay Siphandone susține o conferință de presă pentru a încheia reuniunile regionale ale blocului ASEAN

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Durerii”, marcată pentru prima dată în 2004 (- 20 de ani), la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul (septembrie 2004)

– „Ziua Internaţională a Fetelor” (International Day of the Girl Child); adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Natiunilor Unite la sfârşitul anului 2011, sărbătorită începând din 2012, promovează drepturile fetelor din întreaga lume

– „Ziua Mondială a Oului” – se celebrează în cea de-a doua zi de vineri din luna octombrie a fiecărui an. Sărbătoarea a fost instituită în 1996, la o conferinţă a Comisiei Internaţionale a Ouălor, desfăşurată la Viena. Această zi este marcată diferit în diverse ţări din lume. Din 1985, în oraşul Abbeville din statul Louisiana (SUA), această sărbătoare este marcată în primul weekeend al lunii noiembrie când se pregăteşte în mod tradiţional o omletă uriaşă dedicată prieteniei

– 1675: S-a născut teologul şi filosoful englez Samuel Clarke; importantă influenţă asupra filosofiei engleze a secolului al XVIII-lea (m. 1729)

– 1705: A murit fizicianul francez Guillaume Amontons; cercetări în domeniile matematicii, fizicii, mecanicii spaţiale; în 1687 a inventat higrometrul (instrument pentru măsurarea umidităţii relative a atmosferei) (n. 1663)

– 1809: A murit exploratorul american Meriwether Lewis (n. 1774) – 215 ani

– 1844: S-a născut Henry John Heinz, fondator al unei companii de produse alimentare (m. 1919) – 180 de ani

– 1884: S-a născut chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); Premiul Nobel pentru chimie în 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (m. 1949) – 140 de ani

– 1885: S-a născut François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist şi gazetar francez; Premiul Nobel pentru literatură în 1952 (m. 1970)

– 1888: S-a născut dirijorul italian Piero Coppola (m. 1971)

– 1889: A murit fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (n. 1818) – 135 de ani

– 1896: A murit Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (n. 1824)

– 1915: A murit Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez; cunoscut pentru cercetările minuţioase privind comportamentul şi obiceiurile insectelor (n. 1823)

– 1919: A murit scriitorul danez Karl Adolph Gjellerup; Premiul Nobel pentru pentru Literatură în 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (n. 1857) – 105 ani

– 1920: S-a născut biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (m. 2010, la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş)

– 1925: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (m. 2013)

– 1939: S-a născut Maria Esther Bueno, mare campioană braziliană de tenis (câştigătoare a 19 turnee de Mare Şlem, inclusiv şapte la simplu) și comentatoare sportivă (m. 2018) – 85 de ani

– 1949: S-a născut Anthony Malcolm Daniels, cunoscut și sub pseudonimul de Theodore Dalrymple, scriitor, jurnalist, critic social și psihiatru englez – 75 de ani

– 1955: S-a născut Haitham Bin Tariq Al-Said, sultanul Omanului (din 2020)

– 1958: A murit pictorul francez Maurice de Vlaminck (n. 1876)

– 1958: A murit Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (n. 1891)

– 1963: A murit Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (n. 1889)

– 1966: S-a născut actorul american Luke Perry, unul dintre protagoniştii serialului de televiziune „Beverly Hills, 90210” (m. 2019)

– 1976: S-a născut Salman Amin „Sal” Khan, matematician și profesor american; a înființat (în 2008) Academia Khan, o organizaţie non-profit care oferă educaţie gratuită pe internet prin videoclipuri de matematică, ştiinţă sau istorie

– 1977: A murit MacKinlay Kantor, romancier şi ziarist american (n. 1904)

– 1996: A murit matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (n. 1907)

– 2009: A murit fizicianul şi endocrinologul american de origine italiană Angelo DiGeorge (n. 1921) – 15 ani

– 2012: A murit Helmut Haller, unul dintre cei mai importanţi fotbalişti germani de după Al Doilea Război Mondial (n. 1939)

– 2018: A murit arhitectul de aeroporturi și designerul francez Paul Andreu (n. 1938)

– 2019: A murit cosmonautul sovietic Alexei Leonov; a fost primul „pieton spaţial”, la 18 martie 1965 rămânând în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, echipat cu un costum special şi legat cu un cablu de 5,35 metri; a fost, în 1975, comandantul primei misiuni spaţiale comune a URSS şi SUA (n. 1934) – 5 ani

– 2019: A murit actorul american Robert Forster (nume complet: Robert Wallace Forster Jr.); a devenit cunoscut marelui public mai ales după ce regizorul Tarantino i-a oferit un rol memorabil în filmul „Jackie Brown” (1997) (n. 1941) – 5 ani

– 2022: A murit actriţa americano-britanică Angela Lansbury, cunoscută pentru rolul său de bunică-detectiv din serialul „Murder, She Wrote” (Verdict crimă) (n. 1925)

– 2023: A murit Ian Spink, dansator, coregraf și regizor australiano-britanic (n. 1947) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 10 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 10 octombrie 2024, 12:39

S-a întâmplat într-o zi de 10 octombrie

* Se marchează 630 de ani (1394) de când a avut loc Bătălia de la Rovine. Oastea Ţării Româneşti, condusă de domnitorul Mircea cel Bătrân (1386-1418), a înfrânt oştile turceşti invadatoare, conduse de sultanul Baiazid I, obţinând o remarcabilă victorie. NOTĂ: În privinţa datării, localizării şi deznodământului luptei de la Rovine, istoricii au păreri împărţite deoarece izvoarele existente (cronici turceşti, sârbeşti şi bizantine) menţionează două date la care ar fi putut avea loc bătălia – 10 octombrie 1394 (pe baza cronicilor sârbeşti), respectiv, 17 mai 1395 (izvoare bizantine) -, şi două locuri posibile: râul Argeş, respectiv, râul Jiu. Unii istorici (Şerban Papacostea, Neagu Djuvara) nu exclud posibilitatea existenţei a două bătălii diferite una pe Argeş, la 10 octombrie 1394, alta pe Jiu, la 17 mai 1395. Totuşi, istoricii Al. V. Diţă şi D. I. Mureşan, susţin ca dată a desfăşurării bătăliei ziua de 17 mai 1395, pe baza unor izvoare athonite care se referă la moartea unui vasal al sultanului, Konstantin Dragas. Izvoarele vorbesc despre o „rovină” (loc mlăştinos), toponim nelocalizat. Istoricii care plasează evenimentul undeva aproape de râul Argeş se bazează pe menţionarea denumirii „Arkâş”, sau „Arkaş” în surse turceşti şi pe faptul că cel mai apropiat drum de la Dunăre spre capitala ţării trecea peste acest râu. O localizare probabilă ar fi Ţuţuleşti (judeţul Argeş), pe Valea Gligănelului, unde există o pădure numită Rovina, un toponim „puţul lui Baiazid” şi tradiţii populare despre o bătălie cu turcii dată cu câteva zile înainte de sărbătoarea Sf. Parascheva (14 octombrie). În privinţa deznodământului bătăliei, punctul de vedere tradiţional al istoriografiei româneşti, care susţinea că a fost o victorie categorică a românilor, pare contrazis de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor (înlocuirea lui Mircea cu Vlad, pe tronul ţării). Studiile mai recente (D.I. Mureşan, 2003) nu exclud o victorie turcească sau un deznodământ indecis

* Cu 167 de ani în urmă (1857) a început construcţia clădirii Universităţii din Bucureşti, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. Inaugurat în data de 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăţilor Universităţii Bucureşti, dar şi sediul altor instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii. În 1960 în interiorul clădirii îşi aveau sediul 8 facultăţi şi peste 80 de laboratoare. În prezent clădirea găzduieşte câteva din facultăţile Universităţii Bucureşti: Facultatea de Geografie, Matematică, Litere, Limbi străine, Istorie şi laboratoarele specifice facultăţilor (10/22)

* Cu 148 de ani în urmă (1876) era înfiinţat Partidul Popular Săsesc din Transilvania, organizaţie politică a populaţiei săseşti din zonă, cu secţii în fiecare comună, având la bază programul adoptat, la Mediaş (4.VI.1872), de către Partidul „bătrânilor” (Altsachsen) şi cel al „tinerilor” (Jungsachsen), pentru susţinerea, între altele, a luptei pentru menţinerea autonomiei politice a zonei locuite de saşi (autonomie desfiinţată de Parlamentul maghiar în martie acelaşi an) (10/22)

* În urmă cu 128 de ani (1896) apărea la Bucureşti, până la 27.IV.1897, săptămânalul literar „Povestea vorbei”, publicaţie la care a debutat ca poet, în aprilie 1897, Ion Minulescu, sub pseudonimul I. M. Nirvan

* Acum 121 de ani (1903) compania Bayer punea în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obținut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu de a-l obține prin sinteză. Acesta a fost primul medicament de sinteză și începutul industriei farmaceutice

* Acum 108 ani (1916) avea loc prima bătălie de la Jiu (în timpul primei conflagraţii mondiale), în care trupele Armatei I române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă a armatei germano-austro-ungare, oprind, temporar, înaintarea acesteia spre Oltenia şi părţile vestice ale Munteniei. În lupte s-a remarcat, prin vitejia sa, Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (10/23 – 16/29)

* Cu 98 de ani în urmă (1926) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Partidului Naţional Ţărănesc (PNŢ), ca urmare a fuziunii Partidului Ţărănesc (fondat în 1918, în vechiul Regat), condus de Ion Mihalache, cu Partidul Naţional Român din Transilvania (înfiinţat în mai 1881), condus de Iuliu Maniu. În fruntea Delegaţiei Permanente, ca prim for de conducere a noului partid, a fost ales Iuliu Maniu, secondat de Ion Mihalache

* În urmă cu 91 de ani (1933) un avion Boeing 247 al United Airlines era distrus în urma exploziei unei bombe, în apropierea orașului Chesterton, Indiana, SUA, toți cei șapte oameni prezenți la bord decedând. Este considerat primul sabotaj din istoria aviației comerciale. Nici până astăzi nu se cunoaşte cauza exactă a accidentului şi nimeni nu a fost vreodată acuzat de crimă, incidentul rămânând nerezolvat. Anchetatorii au fost convinşi că accidentul a fost rezultatul unei bombe, cel mai probabil cu nitroglicerină, aflate în compartimentul de bagaje lângă partea din spate a avionului

* O altă companie americană, Procter&Gamble, lansa pe piață, tot acum 91 de ani (1933), primul detergent de uz casnic, Dreft, care conținea surfactanți sintetici. Detergentul a fost introdus ca o alternativă la săpun şi era folosit atât pentru spălarea vaselor cât şi a rufelor

* Cu 67 de ani în urmă (1957) avea loc incendiul din Windscale, unul dintre cele mai grave accidente nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl şi cel mai grav accident nuclear din istoria Marii Britanii. S-a estimat că cel puţin 200 de persoane s-au îmbolnăvit de cancer din cauza materialului radioactiv eliberat

* Acum 61 de ani (1963) intra în vigoare Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă, semnat la 5 august 1963, la Moscova, de către SUA, U.R.S.S. şi Marea Britanie. România a semnat Tratatul la 8 august 1963

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când, între 10 și 24 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a XVIII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokyo (Japonia), organizate pentru prima dată într-o ţară asiatică, la care atletele Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au câştigat medaliile de aur la săritura în înălţime (1.90 m), respectiv, la aruncarea cu suliţa (60.54 m – un nou record mondial)

* În urmă cu 57 de ani (1967) intra în vigoare Tratatul privind „Principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea şi folosirea spaţiului cosmic, a Lunii şi a altor corpuri cereşti”, semnat de U.R.S.S, S.U.A. şi Marea Britanie, la 27 ianuarie 1967 (ratificat de România la 31 ianuarie 1968)

* Acum 56 de ani (1968) apărea primul număr al revistei săptămânale de literatură şi artă „România literară” (prin transformarea săptămânalului „Gazeta literară”, apărut în 1958); primul redactor şef, Geo Dumitrescu

* Tot într-o zi de 10 octombrie, acum 19 ani (2005), avea loc (cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”) inaugurarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr. 902/4.VIII.2005)

* Cu 16 ani în urmă (2008) Televiziunea Română a lansat postul TVR 3, un post generalist, care reflectă evenimente din comunităţi regionale şi locale

* Din data de 10 octombrie 2010 (14 ani), Antilele Olandeze au încetat să existe ca ţară, după ce insulele și-au schimbat statutul constituțional. Cele mai mici 3 insule – Bonaire, Sint Eustatius (Sf. Eustaţiu) și Saba – au devenit municipii în structura administrativă a Olandei, parte integrantă a teritoriului Olandei propriu-zise. Insulele mai mari – Sint Maarten (Sf. Martin) și Curaçao – s-au alăturat Olandei și Arubei ca țări constituente, formând Regatul Țărilor de Jos

* Cu 12 ani în urmă (2012) a fost inaugurat Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România. Construită pe Bulevardul Barbu Văcărescu, în zona Pipera din Bucureşti, clădirea are 37 de etaje, o înălţime de 137 de metri și 60 de metri de structură subterană cu 5 etaje de locuri de parcare și depozitare, o suprafaţă construită supraterană de 50.000 mp şi o suprafaţă construită pe fiecare etaj de 1.150 mp. Toate zonele de birouri sunt iluminate natural, iar etajele superioare beneficiază de ascensoare de mare viteză, care ating o viteză maximă de 6 metri pe secundă. Compania Raiffeisen Property Holding Internaţional este proprietarul clădirii

* Acum 9 ani (2015) avea loc atentatul islamist de lângă gara din Ankara (Turcia), în urma căruia 103 persoane şi-au pierdut viaţa

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Produselor Agroalimentare Româneşti”, stabilită prin Legea nr. 168/2017, la iniţiativa vicepreşedintelui Comisiei pentru agricultură, deputatul PSD Alexandru Stănescu. Prin această lege se doreşte încurajarea producţiei agricole naţionale pentru consumatorii români, precum şi pentru comercianţi; de asemenea, se doreşte îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt şi încurajarea consumului de produse agroalimentare autohtone şi de produse tradiţionale

– „Ziua Mondială a Vederii în România”, instituită prin Legea nr. 48/2016, este marcată în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, responsabil de coordonarea activităţilor fiind Ministerul Sănătăţii. NOTĂ: „Ziua mondială a vederii” (World Sight Day – WSD) este marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie și este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020”

– 1821: A murit Dionisie Fotino, istoric grec, originar din Patras, stabilit în Ţara Românească în 1804; secretar al domnitorului Ioan Gheorghe Caragea; profesor de muzică la Bucureşti, dascăl al lui Anton Pann; este autorul unei „Istorii a vechii Dachii, a Transilvaniei, a Valahiei şi a Moldovei…”, în 3 volume, scrise în limba greacă (n. 1777)

– 1824: S-a născut Ioan Puşcariu, istoric şi scriitor; participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi, apoi, din Ţara Românească; unul dintre animatorii vieţii culturale a românilor transilvăneni; membru de onoare al Societăţii Academice Române şi membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1911) – 200 de ani

– 1841, 10/22: S-a născut politicianul Ion I. Câmpineanu, primul guvernator al Băncii Naţionale (m. 1888)

– 1846, 10/22: S-a născut Dimitrie Brândză, medic şi naturalist; întemeietorul Institutului Botanic (1891; bombardat în 1944) şi al Grădinii Botanice din Bucureşti (amenajarea acesteia începe în 1884 şi se încheie în 1891, când sunt inaugurate serele); membru titular al Academiei Române din 1879, vicepreşedinte al acestui for (1892-1895) (m. 1895)

– 1866: S-a născut Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (m. 1932)

– 1906: S-a născut medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1972)

– 1906: S-a născut entomologul Constantin Manolache; autor a peste 250 de lucrări şi articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei şi combaterii insectelor dăunătoare; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1977)

– 1907: S-a născut poetul şi traducătorul Constantin Nisipeanu (m. 1999)

– 1914 (stil nou): A murit regele Carol I al României (născut ca Prinţul Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen); a fost ales Domnitor al Principatelor Române Unite în aprilie 1866; la 10 mai, în acelaşi an, intră în Bucureşti şi depune jurământul de credinţă în faţa naţiunii; la 29 iunie, Parlamentul adoptă prima Constituţie a României, una dintre cele mai avansate ale vremii, redactată pe modelul celei belgiene, care îl confirmă pe Carol I ca Domn; cei 48 de ani de domnie ai Regelui Carol I au reprezentat perioada de dezvoltare a Statului Român modern; profitând de stabilitatea câştigată prin obţinerea Independenţei la 1878, precum şi de redobândirea Dobrogei, România a continuat reformele agrare, şi-a dezvoltat infrastructura de drumuri şi căi ferate şi industria, devenind unul dintre principalii producători de materii prime ai Europei (n. 1839, în Germania) – 110 ani

– 1915: S-a născut harpista Liana Pasquali, stabilită în Italia (m. 2010)

– 1923: S-a născut Nicolae Crişan, prozator şi sculptor (m. 1999)

– 1928: S-a născut compozitorul şi profesorul Mircea Neagu, personalitate marcantă a muzicii corale din România, în ultimele decenii (m. 2017)

– 1929: S-a născut fizicianul şi profesorul Mihai Gavrilă; a adus contribuţii fundamentale la studiul teoretic al interacţiei sistemelor atomice cu radiaţia electromagnetică; este considerat un continuator al şcolii româneşti de fizică cuantică fondată de Şerban Ţiţeica; stabilit în Olanda, din 1975; membru corespondent al Academiei Române din 1974 – 95 de ani

– 1931: A murit Elie Radu, constructor şi hidrolog; colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a fost unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (n. 1853)

– 1932: S-a născut actriţa Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (m. 2017)

– 1935: S-a născut Manole Auneanu, scriitor şi publicist (m. 1993)

– 1937: S-a născut clarinetistul, compozitorul şi dirijorul Aurelian Octav Popa

– 1942: S-a născut Radu Vasile, istoric, doctor în ştiinţe economice, profesor universitar și om politic; prim-ministru al României în perioada aprilie 1998 – decembrie 1999; senator (1992-2004) (m. 2013)

– 1943: S-a născut prozatorul Radu Niţu

– 1943: A murit (la Orsk, Rusia) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1874, la Chisălău, azi în Ucraina)

– 1949: S-a născut Mariana Popa, una dintre cele mai longevive balerine din România; a făcut parte din colectivul teatrului Al. Davila din Piteşti timp de peste 40 de ani, activând atât în corpul baletului în spectacole, dar şi ca actriţă (m. 2021) – 75 de ani

– 1952: S-a născut prof. univ. dr. Silviu Constantinoiu, medic primar chirurg, remarcabil specialist în domeniul chirurgiei esofagiene şi eso-gastrice; fost preşedinte al Societăţii Române de Chirurgie şi director al Centrului de Excelenţă în Chirurgia Esofagului, sub auspiciile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, de la Spitalul Clinic „Sf. Maria” din Bucureşti

– 1964: A murit Jacques Byck, lingvist, filolog și profesor universitar; exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene; contribuții valoroase în domeniul gramaticii, al cercetării lingvistice românești și al limbii vechi (n. 1897) – 60 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 10.XI.1964

– 1967: S-a născut solista pop-rock Laura Stoica (numele complet – Adriana Laurenţia Stoica) (m. 2006, într-un accident de maşină)

– 1967: A murit Mihail Macrea, istoric şi arheolog; specialist în istoria antică şi arheologia clasică (n. 1908)

– 1977: A murit soprana Margareta Metaxa (n. 1895)

– 1977: A murit chimistul Dumitru Isăcescu; lucrări originale în domeniul chimiei organice, al chimiei biologice şi a macromoleculelor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904)

– 1987: A murit Dana Dumitriu, critic literar şi prozatoare (n. 1943)

– 1993: A murit pedologul Constantin D. Chiriţă; promotorul concepţiei ecologice de cercetare a solurilor; s-a numărat printre fondatorii Institutului de Cercetări Forestiere, unde a organizat şi condus cercetări ştiinţifice în domeniul pedologiei forestiere; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1902)

– 1993: A murit inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1907)

– 1995: A murit Nicu Vladimir, cântăreţ de muzică folk şi grafician (n. 1950)

– 2005: A murit compozitorul de muzică uşoară Alexandru Mandy (numele la naştere: Armand Abram Penchas) (n. 1914)

– 2008: A murit Ilie Purcaru, publicist şi poet (n. 1933)

– 2010: A murit Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2013: A murit Ion Teoreanu, inginer chimist, profesor, cercetător şi fost ministru al educaţiei şi învăţământului (1982-1989); a efectuat numeroase studii şi cercetări în domeniul ingineriei chimice şi domenii ale ştiinţei materialelor oxidice (n. 1929)

– 2013: A murit baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (n. 1933)

– 2020: A murit criticul și istoricul literar, publicistul, jurnalistul de radio şi de televiziune Liviu Grăsoiu; autor de scenarii radiofonice şi de film; redactor la Redacţiile Literară şi Actualităţi a Radioteleviziunii Române (1968-1986), redactor-şef al Redacţiei Literare la Radio România (1986-2006); realizator al emisiunilor radio „Revista literară radio” şi „Scriitori la microfon”; a dedicat o parte dintre eforturile sale critice şi editoriale operei lui Vasile Voiculescu (n. 1943)

– 2021: A murit Cornel Drăguşin, antrenor de fotbal, care a îndeplinit funcția de selecționer al echipei naționale de fotbal a României (1975-1976); în anii ’60 ai secolului trecut a fost selecționer al naționalelor din Iraq și Siria; a fost Directorul Școlii de Antrenori din cadrul FRF (1990-2002) (n. 1926)

– 2021: A murit Sergiu Pavel Dan, critic şi istoric literar, eseist, publicist, traducător și profesor universitar; fiul prozatorului Pavel Dan (n. 1936)

– 2021: A murit prof. dr. Alexandru T. Bogdan, medic veterinar; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (n. 1941)

– 2022: A murit Ovidiu Verdeș, scriitor, teoretician literar și profesor universitar doctor; specialist în teoria literaturii (n. 1963)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (10 – 11 oct.)

– Tirana: Vizita președintelui turc Recep Tayyip Erdogan (10 – 11 oct.)

– Germania/ Angola: Vizitele președintelui american Joe Biden, la Berlin și Luanda (10 – 15 oct.)

• În Germania, președintele Biden se va întâlni cu liderii germani pentru a consolida și mai mult legătura strânsă pe care Statele Unite și Germania o au ca aliați și pentru a coordona o serie de priorități comune (10 – 13 oct.)

– Roma: Reuniunea miniștrilor industriei din cadrul G7

– Cracovia: Întâlnire informală a mai multor șefi de stat europeni (10 – 11 oct.)

– Vientiane: Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologul din China pentru cel de-al 27-lea Summit ASEAN-China

• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologul din Coreea de Sud pentru cel de-al 25-lea Summit ASEAN-Republica Coreea
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură la o întâlnire cu omologul japonez pentru cel de-al 27-lea Summit ASEAN-Japonia
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din China, Japonia și Coreea de Sud în cadrul celui de-al 27-lea Summit ASEAN Plus Three
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din Australia pentru cel de-al patrulea Summit ASEAN-Australia
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est și omologul lor din Canada țin un summit special pentru îmbunătățirea conectivității și rezilienței ASEAN
• Liderii națiunilor din Asia de Sud-Est se alătură unei întâlniri cu omologii din India pentru cel de-al 21-lea Summit ASEAN-India

– Paris: Prezentarea proiectului de buget pe 2025

– Lisabona: Guvernul își prezintă proiectul de buget de stat pentru 2025

– New York: UNICEF publică estimări globale și regionale privind violența sexuală

– Geneva: Organizația Mondială a Comerțului publică o actualizare a cifrelor comerțului mondial

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Literatură

– Regatul Unit: Publicarea memoriilor lui Boris Johnson

– Tokyo: Fast Retailing (Uniqlo) – rezultate anuale (2023-2024)

– New York: Delta Air Lines: rezultate din trimestrul 3

– Los Angeles: Prezentarea de către Tesla a robotaxi-ului său fără șofer

– Cranfield, Regatul Unit: Anunțul Nissan legat de strategia sa de electrificare

– Phoenix, SUA: Hotărârea pentru John Eastman, arhitectul sistemului de „alegători falși” al lui Trump

– Dallas: Aproximativ 2.000 de costume, decoruri și arme din seria Game of Thrones sunt scoase la licitație (10 – 12 oct.)

– Taipei, Taiwan: Manifestări de celebrare a Zilei Naționale

– Fiji: Manifestări de marcare a 54 de ani de la independență

– Ghana: Sindicatele solicită grevă națională și cer guvernului să pună capăt mineritului ilegal

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială împotriva Pedepsei cu moartea”; este marcată din anul 2002, la apelul Coaliţiei mondiale împotriva pedepsei cu moartea (World Coalition Against Death Penalty – WCADP a fost constituită în luna mai 2002, la sediul comunităţii catolice italiene Sant’Egidio); tema de anul acesta este „Pedeapsa cu moartea: o tortură ireversibilă”. NOTĂ: La 30 noiembrie se marchează Ziua internaţională „Oraşe pentru Viaţă – Oraşe împotriva pedepsei cu moartea”, începând din 2002, la iniţiativa Coaliţiei Mondiale împotriva Pedepsei cu Moartea; a fost aleasă această dată, deoarece la 30.XI.1786 ducatul Toscanei (azi în Italia) a abolit, în premieră, pedeapsa cu moartea

– „Ziua Europeană împotriva Pedepsei cu moartea”, declarată în septembrie 2007 de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar de Uniunea Europeană în luna decembrie 2007. Articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a UE prevede că nici o persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată

– „Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale”, instituită, în anul 1992, de Federaţia Mondială pentru Sănătate Mentală, în vederea atragerii atenţiei asupra amplorii deosebite a bolilor psihice. Tema de anul acesta este „Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă”

– „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. Tema ediţiei din acest an – „Iubește-ți ochii copiilor!” – concentrează atenția lumii asupra importanței îngrijirii ochilor la tineri și inspiră copiii de pretutindeni să-și iubească ochii. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor

– Ziua națională a Taiwanului – Sărbătoarea națională cunoscută sub numele de Ziua Națională a Taiwanului sau Double Ten Day este sărbătorită în Taiwan în fiecare an, pe 10 octombrie. În China continentală, Double Ten Day este cunoscută drept marcarea Revoltei Wuchang, unde au loc ceremonii comemorative. În Taiwan, mii de oameni participă, în Capitală, la marile parade de sărbătoare din fața palatului prezidențial. Evenimentele includ parade militare, dans, muzică și artificii

– Ziua naţională a statului Fiji – o dublă aniversare pentru națiune. La această dată în 1874 (- 150 de ani), regele Seru Epenisa Cakobau a cedat Fiji Regatului Unit și, la aceeași dată, în 1970, Fiji și-a recâștigat independența

– 19, d.Hr: A murit Germanicus (Decimus Claudius Nero Germanicus), general al Imperiului Roman (n. 15 î.Hr.) – 2005 ani

– 1684: S-a născut pictorul francez Antoine Watteau (m. 1721) – 340 de ani

– 1708: A murit David Gregory, matematician scoţian (n. 1659)

– 1731: S-a născut Henry Cavendish, fizician şi chimist englez; a descoperit hidrogenul, în 1766, a realizat sinteza apei, în 1784 și a creat celebrul experiment omonim (experimentul Cavendish), din anii 1797 – 1798, în care a măsurat forța de atracție dintre două mase suspendate cu ajutorul unei balanțe de torsiune, iar ca rezultante derivate a putut calcula, pentru prima dată, constanta atracției universale și masa Pământului (m. 1810)

– 1834: S-a născut dramaturgul şi prozatorul finlandez Aleksis Kivi (pseudonimul lui Alexis Stenvall); a pus bazele teatrului național finlandez; romanul „Cei șapte frați”, frescă realistă a mediului sătesc, este considerat una din capodoperele literaturilor nordice (m. 1872) – 190 de ani

– 1837: A murit Charles Fourier, filosof şi economist francez; a preconizat o societate utopică a „armoniei”, al cărei model era „falansterul”; ideile lui Fourier au fost propagate în Ţara Românească de Teodor Diamant şi Ioan Heliade-Rădulescu (n. 1772)

– 1861: S-a născut Fridtjof Nansen, explorator polar, naturalist şi om politic norvegian; cunoscut pentru expediţiile sale spre Polul Nord (a condus expediţia pe schiuri care a traversat partea de sud a Groenlandei, în 1888; a organizat o expediţie în Arctica, între anii 1893 şi 1896, pe vasul „Fram”); după 1918 a lucrat în instituţiile Ligii Naţiunilor (s-a ocupat cu repatrierea prizonierilor şi cu problemele refugiaţilor); Premiul Nobel pentru pace în 1922 (m. 1930)

– 1863: S-a născut Helen Dunbar, actriţă americană (m. 1933)

– 1870, 10/22: S-a născut Ivan Bunin, poet şi prozator rus; Premiul Nobel pentru literatură în 1933; primul scriitor rus care a primit Premiul Nobel pentru literatură (m. 1953)

– 1892: S-a născut Ivo Andrič, scriitor şi diplomat sârb; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1961 (m. 1975)

– 1901: S-a născut Alberto Giacometti, sculptor, pictor şi grafician elveţian (m. 1966)

– 1903: S-a născut Vernon Duke, compozitor american de origine rusă (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii și stilul vechi – 27 septembrie 1903

– 1903: S-a născut Bei Shizhang, biofizician și educator chinez (m. 2009)

– 1906, 10/23: A murit Vladimir Stasov, critic muzical şi de artă, estetician, istoric de artă şi arheolog rus (n. 1824)

– 1908: S-a născut Mercè Rodoreda i Gurguí, scriitoare spaniolă de limbă catalană (m. 1983)

– 1908: S-a născut Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (m. 1989)

– 1913: S-a născut (la Tananarive, Madagascar) scriitorul francez Claude Simon; Premiul Nobel pentru Literatură în 1985 (m. 2005, la Paris)

– 1924: S-a născut James Clavell, scriitor, scenarist, regizor şi producător de film britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan” și pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (m. 1994) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Sheila F. Walsh (născută Sheila Frances O’Nions), scriitoare britanică (m. 2009)

– 1930: S-a născut Harold Pinter, dramaturg, actor şi regizor de teatru britanic; Premiului Nobel pentru literatură în 2005 (m. 2008)

– 1930: S-a născut chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru chimie în 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (m. 2015)

– 1934: S-a născut economistul Ion Sergiu Chircă din R. Moldova; studii privind tranziţia la economia de piaţă şi integrarea multilaterală a noului stat în Uniunea Europeană; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019) – 90 de ani

– 1936: S-a născut chimistul şi profesorul german Gerhard Ertl; Premiul Nobel pentru Chimie în 2007, „pentru lucrările sale în domeniul chimiei suprafeţelor, care au avut aplicaţii industriale, de la fertilizatori la catalizatori auto”

– 1938: S-a născut Lily Tuck, scriitoare americană

– 1938: S-a născut Daidō Moriyama, fotograf japonez

– 1938: S-a născut Gloria Coates, compozitoare americană (m. 2023)

– 1941: S-a născut Ken Saro-Wiwa (nume complet: Kenule Beeson Saro-Wiwa), scriitor nigerian, producător de televiziune, activist de mediu; Saro-Wiwa și alți opt lideri ogoni au fost judecați de un tribunal militar secret și executați prin spânzurare, un sfârșit tragic al campaniei lor non-violente împotriva Companiei Royal Dutch Shell și a guvernului nigerian pentru nedreptățile economice și poluarea din Ogoniland care a apărut din exploatarea petrolului (m. 1995)

– 1946: S-a născut cântăreţul și compozitorul John Prine, o legendă muzicii country-folk americane; supranumit „Mark Twain” al textierilor (m. 2020)

– 1963: A murit şansonetista franceză Édith Piaf (pe numele ei adevărat Edith Giovanna Gassion) (n. 1915)

– 1964: A murit pianistul şi profesorul rus Heinrich Neuhaus (n. 1888) – 60 de ani

– 1971: S-a născut Evgheni Kissin, pianist rus stabilit în Marea Britanie, unul din cei mai remarcabili interpreți ai generației sale

– 1973: A murit Ludwig Von Mises, economist şi filosof american (n. 1881, la Lemberg, pe atunci Austro-Ungaria, azi orașul Lviv din Ucraina)

– 1975: S-a născut Liliana Corobca, scriitoare și editoare din R. Moldova; a publicat volume ştiinţifice despre cenzura comunistă, exilul literar şi bucovinenii deportaţi în Siberia

– 1983: A murit Sir Ralph David Richardson, actor britanic (n. 1902)

– 1985: A murit George Orson Welles, regizor, scenarist şi actor de teatru şi film, producător american (n. 1915). NOTĂ: La 30.X.1938, cu celebra replică: „Marţienii au invadat Pământul”, spusă în cadrul unei emisiuni radiofonice având ca temă romanul „Războiul lumilor” de H. G. Wells, regizorul Orson Wells a reuşit să creeze panică în Statele Unite, aducând milioane de oameni în pragul disperării

– 1985: A murit actorul american de film Yul Brynner; a fost şi un redutabil fotograf, multe dintre lucrările sale au apărut în reviste prestigioase sau au fost folosite în reclame (n. 1920, la Vladivostok, Rusia, în familia unui inginer rus de origine elveţiano-mongolă). NOTĂ: Actorul însuşi spunea, însă, că este născut la 7 iulie 1915, pe insula Sahalin, din tată elveţian de origine mongolă şi mamă româncă de origine romă, numele la naştere fiind Taidje Khan. Fiul actorului, Rock Brynner, scria despre tatăl său, într-o carte din 1989, că s-ar fi născut la 11 iulie 1920

– 1993: A murit pianista franceză Catherine Collard (n. 1947)

– 2003: A murit pianistul american Eugene Istomin (n. 1925)

– 2004: A murit actorul, regizorul, producătorul şi scenaristul american de film Christopher Reeve (nume complet Christopher D’Olier Reeve); în 1978 devine primul și cel mai renumit interpret al eroului „Superman”, în pelicula cu același nume realizată de Richard Donner; a fost pasionat de sport, practicând călărie, ski, navigaţie, scufundări acvatice fiind, în acelaşi timp, pilot calificat, scriitor şi pianist; fondator al Fundaţiei Christopher & Dana Reeve, ce are ca scop vindecarea leziunilor măduvei spinării prin finanţarea cercetărilor inovatoare şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu paralizie (n. 1952) – 20 de ani

– 2010: A murit cântăreaţa lirică australiană Dame Joan Sutherland, supranumită „La Stupenda”, deoarece vocea ei avea o amplitudine uluitoare, atingând cu uşurinţă cele mai înalte note (n. 1926)

– 2010: A murit cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (n. 1940)

– 2012: A murit (în urma unui accident rutier) actriţa şi prezentatoarea tv. rusă Marina Golub (n. 1957)

– 2013: A murit Scott Carpenter, astronaut și acvanaut american; este cel de-a doilea american care a efectuat un zbor orbital (1962) și al patrulea american care a ajuns în spațiul cosmic (n. 1925)

– 2013: A murit actorul de film, regizorul şi scenaristul francez Daniel Duval (n. 1944)

– 2013: A murit Eugen Cioclea, eseist, poet și publicist din Republica Moldova (n. 1948)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 9 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 octombrie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 9 octombrie

* Acum 134 de ani (1890) începeau lucrările la podul de la Cernavodă, un complex de poduri feroviare peste Dunăre, Balta Ialomiţei şi braţul Borcea între Cernavodă şi Feteşti, lucrare proiectată şi condusă de inginerul Anghel Saligny. A fost inaugurat la 14/26.IX.1895. În lungime totală de 4037 m, era, la vremea aceea, cel mai lung pod din Europa (9/21)

* Cu 92 de ani în urmă (1932), la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisiune în direct a unei slujbe religioase (de la Biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti)

* Se marchează 80 de ani (1944) de când, în timpul unei vizite la Moscova, care a avut loc între 9 şi 17 octombrie, premierul englez Winston Churchill propunea – şi Stalin accepta – o înţelegere privind zonele de influenţă în Balcani, potrivit căreia România intra în sfera de influenţă sovietică (90%), în timp ce Grecia intra, în aceeaşi proporţie, în sfera de influenţă occidentală, iar în Iugoslavia interesele urmau să fie împărţite în mod egal. Pentru Bulgaria proporţia era de 75% pentru sovietici şi 25% pentru occidentali

* Acum 54 de ani (1970) a fost inaugurată Întreprinderea (sau Uzina) de Cinescoape, în zona industrială Pipera, din București, care avea aproximativ 800 de angajați și producea tuburi cinescop pentru televizoare; în prezent este închisă

* La Leipzig, în urmă cu exact 35 de ani (1989), avea loc cea mai mare „Demonstrație de luni” cu aproape 70.000 de participanți, care s-a sfârşit cu căderea zidului Berlinului. Zidul Berlinului, unul dintre cele mai pregnante simboluri ale Războiului Rece, a fost construit, iniţial, pe 13 august 1961, şi a fost demolat în săptămânile care au urmat zilei de 9 octombrie 1989

* În urmă cu 24 de ani (2000), cu ocazia marcării zilei de naștere a solistului şi compozitorului britanic, John Lennon, văduva acestuia, Yoko Ono, a inaugurat, la Tokyo, primul muzeu consacrat în exclusivitate legendarului component al formaţiei „The Beatles”

* Acum 18 ani (2006) avea loc ceremonia punerii pietrei de temelie a monumentului închinat memoriei victimelor Holocaustului din România. Memorialul Holocaustului din România, realizat de sculptorul Peter Jacobi, a fost inaugurat pe 8 octombrie 2009. Este construit pe o suprafaţă de teren de 2.894 de metri pătraţi aflată la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Bucureşti

* La această dată, acum 7 ani (2017) Simona Halep devenea cea mai bună jucătoare de tenis din lume și prima din România clasată pe locul 1 în Topul WTA. În august 2018, aflându-se pentru a 40-a săptămână în fotoliul de lider al clasamentului WTA, l-a egalat pe Ilie Năstase, primul lider din istoria ierarhiei tenisului profesionist masculin, în perioada 23 august 1973 – 2 iunie 1974. Simona Halep a câştigat, pe 9 iunie 2018, turneul de Mare Şlem de la Roland Garros, primul din cariera sa. Tenismena, aflată pentru a patra oară într-o finală de Grand Slam, a învins-o în ultimul act al Openului Franţei pe americanca Sloane Stephens. La data de 13 iulie 2019, jucătoarea română de tenis a câştigat al doilea titlu de Grand Slam, pe cel de la Wimbledon, unde a învins-o pe americanca Serena Wiliams

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Holocaustului” în România; marcată anual (începând din 2004 – 20 de ani), pe baza unei Hotărâri de Guvern, la propunerea Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România; 9 octombrie este data la care, în 1941, a început deportarea populaţiei evreieşti în Transnistria; cu prilejul acestei zile sunt programate acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi alte activităţi cu tematică specifică

– „Ziua Resurselor Umane” ale Armatei Române; la 9 octombrie 1862, prin Înaltul Decret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în cadrul Ministerului de Război, a luat fiinţă „I-a Direcţie Personal şi Operaţii Militare”

– 1883: S-a născut actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (m. 1956)

– 1908: S-a născut prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1937). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 11.X.1908, iar Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), la 14.X.1908

– 1909: S-a născut Horváth István, poet şi prozator de limbă maghiară din România, autor de literatură pentru copii (m. 1977) – 115 ani

– 1913: S-a născut compozitorul, pianistul şi pedagogul Radu Negreanu (m. 2003)

– 1922: S-a născut Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (m. 2005)

– 1927: S-a născut (în comuna Glăvani/Cetatea Albă, azi în Ucraina) Valentin Deşliu, cunoscut mai ales ca traducător din literatura bulgară (m. 1993)

– 1931: A murit Matilda Cugler-Poni, poetă din cercul „Junimii” ieşene, colaboratoare la „Convorbiri literare” (n. 1851)

– 1931: A murit mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (n. 1856)

– 1935: S-a născut compozitorul Tiberiu Fatyol (m. 2017)

– 1938: S-a născut Olga Szabó (născută Orbán), fostă scrimeră română, laureată cu argint la Jocurile Olimpice din 1956 de la Melbourne și dublu laureată cu bronz la Ciudad de México (1968) și la München (1972) și dublă campioană mondială (m. 2022)

– 1943: S-a născut (la Grozeşti/Lăpuşna, azi în R. Moldova) Marius Porumb, istoric şi critic de artă; a colaborat la organizarea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti; fondatorul primei reviste de artă medievală din România, „Ars Transilvaniae”; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1949: S-a născut Petre Semen, preot, teolog și profesor universitar, specialist în studiul Vechiului Testament – 75 de ani

– 1954: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune, regizorul și profesorul universitar Adrian Pintea (m. 2007) – 70 de ani

– 1956: S-a născut prozatorul, eseistul şi publicistul Daniel Vighi (m. 2022)

– 1967: S-a născut intepretul de muzică uşoară Tavi Colen, fost membru al formaţiei „Talisman”, alături de Alin Oprea, din 1996 până în 2007; a înfiinţat „Tavi Colen Band” în 2008

– 1987: A murit Teodor Boşca, traducător şi dramaturg; a tradus din sonetele Renaşterii italiene şi spaniole, precum şi „Sonetele” lui Shakespeare (n. 1922)

– 1995: A murit juristul şi istoricul Valentin Georgescu; contribuţii în istoria dreptului roman şi românesc vechi şi modern şi a instituţiilor medievale; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2011: A murit Cătălin Neagu, fost toboşar al formaţiei „Timpuri Noi” (n. 1966)

– 2013: A murit chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (n. 1933)

– 2016: A murit Marin Petrache Pechea, cântăreţ de jazz şi saxofonist; fondatorul Grupului Cromatic (n. 1944)

– 2017: A murit Gheorghe Izbăşescu, poet, prozator, publicist, redactor, editor și profesor (n. 1935)

– 2019: A murit scriitorul și activistul anticomunist român din Basarabia Ion Moraru, luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia (n. 1929) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor UE pentru ocuparea forței de muncă, politici sociale și sănătate (9 – 10 oct.)

– Ancona, Italia: Reuniunea miniștrilor sănătății G7 (9 – 11 oct.)

– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe președintele Armeniei, Wahagn Chatschaturjan

– Nashville, SUA: Conferința anuală a Amazon privind cele mai recente inovații

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Chimie

– Paris: Posibilă prezentare a proiectului de buget pentru 2025

– Geneva: Câștigătorii premiului Nansen pentru refugiați al UNHCR vor fi anunțați printr-un comunicat de presă

– Leipzig: Ceremonie și Festivalul luminilor cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la Revoluția Pașnică, cu participarea cancelarului Olaf Scholz

– Berlin: Prognoze de creștere actualizate de la guvernul german

– New York: Adunarea Generală a ONU alege noi membri ai Consiliului pentru Drepturile Omului

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Libia

– Tambov, Rusia: Începe procesul generalului Popov pentru fraudă

– Aix-en-Provence, Franța: Decizie privind cererea de extrădare a fostului ministru al industriei a Algeriei

– Mozambic: Alegeri prezidențiale și legislative

– Monaco: Conferința de securitate cibernetică 2024 (9 – 12 oct.)

– Miami: Candidatul republican la președinție Donald Trump participă la o ședință publică la Univision

– Washington, DC: Procesul verbal al reuniunii monetare a Fed

– Tunis: Rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale din 6 octombrie

– Londra: Târgul de artă contemporană Frieze Art Fair (9 – 13 oct.)

– Londra: Festivalul de Film de la Londra (9 – 20 oct.)

– Paris: Vernisajul expoziției „Arte Povera”, la Bourse de Commerce – colecția François Pinault (9 oct. 2024 – 20 ian. 2025)

– Londra: Un tablou care prezintă un nud, realizat de Lucian Freud, va fi scos la licitație la Londra pentru prima dată

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Conștientizare a PANS/PANDAS” (tulburarea neuropsihiatrică autoimună pediatrică asociată infecțiilor streptococice (PANDAS) și sindromul neuropsihiatric cu debut acut (PANS) pediatric). Ambele sunt tulburări autoimune, în care sistemul imunitar atacă structuri din creier numite ganglioni bazali din creierul anterior, implicate în mișcare și comportament. Simptomele includ ticuri motorii, tulburare obsesiv-compulsivă, deteriorarea scrisului de mână, schimbări de dispoziție, tulburări de somn, alimentație restricționată, iritabilitate și anxietate. PANS și PANDAS nu sunt rare, dar sunt nediagnosticate deoarece simptomele imită tulburările psihiatrice

– „Ziua Mondială a Poştei”; la 9.X.1874 (- 150 de ani) a fost înfiinţată Uniunea Generală a Poştelor, devenită, în 1878, Uniunea Poştală Universală; din 1947 – instituţie specializată a ONU, cu sediul la Berna (România este membru fondator). Ziua mondială a Poştei a fost declarată, oficial, ca zi de sărbătoare pentru poştaşi în anul 1969, în timpul Congresului UPU desfăşurat la Tokyo

– „Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale”, marcată, în fiecare an, în a doua zi de miercuri a lunii octombrie (pe baza Rezoluţiei 44/1989 a ONU, adoptate cu ocazia proclamării „Deceniului internaţional pentru reducerea catastrofelor naturale”, 1990-1999)

– În SUA este celebrată, anual, „Ziua Leif Erikson”, pentru a evoca debarcarea primilor europeni (vikingii) pe ţărmurile Lumii Noi, în anul 1004 (- 1020 de ani); ziua a fost proclamată în 1964, de preşedintele Lyndon Johnson, cu acordul unanim al Congresului SUA

– Ziua naţională a Ugandei; aniversarea proclamării independenţei/1962

– 1688: A murit Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul François d’Orbay, a Colonadei Luvrului (n. 1613)

– 1813, (9 sau 10.X.): S-a născut compozitorul italian Giuseppe Verdi (m. 1901)

– 1835: S-a născut Camille Saint-Saëns, compozitor, organist, dirijor şi pedagog francez (m. 1921)

– 1852: S-a născut chimistul şi profesorul german Emil Fischer; cercetări în domeniile chimiei organice şi biologice; a cunoscut realizările româneşti din domeniul chimiei, în urma colaborărilor sale cu Constantin I. Istrati şi Gheorghe Longinescu; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1902; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1919)

– 1854: S-a născut (în Serbia) Mihajlo Pupin, fizician, chimist, inventator (numeroase brevete în domeniul telegrafiei, telefoniei și radioului) și profesor american; a îmbunătățit în mod semnificativ tehnologia telefonică (m. 1935) – 170 de ani

– 1873: S-a născut Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (m. 1944)

– 1879: S-a născut Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (m. 1960) – 145 de ani

– 1892: S-a născut scriitorul sârb Ivo Andrić; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1961 (m. 1975)

– 1906: S-a născut Léopold Sedar Senghor, om politic şi scriitor senegalez; preşedinte al statului din 1960, după ce Senegalul s-a proclamat independent, funcţie pe care o va deţine până în 1980 (m. 2001)

– 1908: S-a născut Jacques Tati (numele real: Jacques Tatischeff), regizor de film, scenarist, producător şi actor francez (m. 1982). NOTĂ: Alte surse (www.imdb.com/name) dau ca dată a naşterii 9.X.1907

– 1920: S-a născut Yusef Lateef (numele real: William Emanuel Huddleston), instrumentist, compozitor, profesor şi scriitor american; legendă a jazzului din SUA şi unul dintre primii care a încorporat muzica orientală în jazzul tradiţional (m. 2013)

– 1932: S-a născut pianistul german Alfons Kontarsky (m. 2010)

– 1933: S-a născut Sir Peter Mansfield, fizican și profesor englez; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2003, împărțit cu chimistul american Paul Lauterbur, pentru descoperirile referitoare la imagistica prin rezonanță magnetică (m. 2017)

– 1940: S-a născut John Lennon, interpret şi compozitor britanic de muzică pop; membru fondator al renumitei formaţii „The Beatles” (m. 1980, asasinat, la New York)

– 1943: A murit fizicianul olandez Pieter Zeeman; cercetări în fizica atomică şi magnetooptică; în 1886 a descoperit fenomenul de lărgire sau scindare a liniilor spectrale (efect fizic ce-i poartă numele), care confirma teoria electromagnetică a luminii; Premiul Nobel pentru Fizică în 1902 (n. 1865)

– 1947: S-a născut compozitorul britanic de muzică pop Rod Temperton (m. 2016)

– 1947: S-a născut cântăreaţa franceză France Gall (nume la naștere: Isabelle Geneviève Marie Anne Gall); a câștigat concursul muzical Eurovision 1965 reprezentând Luxemburgul (m. 2018)

– 1950: A murit filosoful german Nicolai Hartmann; principal reprezentant al filosofiei idealiste, unul dintre cei mai sistematici și mai productivi filosofi din secolul al XX-lea, întemeietor al „ontologiei critice” – formă specifică în orientarea ontologică a cugetării contemporane (n. 1882)

– 1960: S-a născut saxofonistul, flautistul şi compozitorul american de jazz Kenny Garrett

– 1962: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul german Durs Grünbein

– 1967: A murit romancierul, eseistul şi biograful francez André Maurois (nume real: Émile Salomon Wilhelm Herzog) (n. 1885)

– 1967: A murit chimistul britanic Cyril Norman Hinshelwood; Premiul Nobel pentru chimie în 1956, împreună cu Nikolay Semenov (n. 1897)

– 1967: A murit (în Bolivia) Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (n. 1928)

– 1969: S-a născut Steven Rodney „Steve” McQueen, regizor, producător şi scenarist britanic; pentru filmul său „12 ani de sclavie” a câștigat un Premiu Oscar (în 2014, fiind primul lungmetraj regizat de un cineast de culoare care a fost recompensat cu acest trofeu), Premiu BAFTA și Globul de Aur – 55 de ani

– 1978: A murit şansonetistul belgian Jacques Brel (n. 1929)

– 2001: A murit actorul, regizorul şi producătorul american de film Herbert Ross; de formaţie coregraf, a realizat cu precădere musicaluri, comedii sau filme despre lumea scenei şi a filmului (n. 1927)

– 2009: A murit Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (n. 1934) – 15 ani

– 2015: A murit chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (n. 1931)

– 2016: A murit regizorul polonez Andrzej Wajda, unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai secolului XX; co-fondator al şcolii poloneze de film (n. 1926)

– 2017: A murit Jean Rochefort, unul dintre cei mai populari actori din cinematografia franceză (n. 1930)

– 2018: A murit Thomas A. Steitz, biolog și biochimist american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2009, pentru „studii ale structurii și funcțiilor ribozomului”, împreună cu Venki Ramakrishnan și Ada E. Yonath (n. 1940)

– 2019: A murit Andres Gimeno, unul dintre cei mai mari tenismeni spanioli din istorie; a câştigat turneul de la Roland Garros în 1972, devenind cel mai în vârstă jucător care a cucerit trofeul de la Paris, la vârsta de 34 de ani şi 10 luni (n. 1937) – 5 ani

– 2022: A murit filosoful, antropologul, sociologul și profesorul Bruno Latour, considerat unul dintre cei mai importanţi intelectuali francezi contemporani; a fost printre primii care au perceput importanţa gândirii ecologice (n. 1947)

– 2023: A murit Ireneusz Kania, traducător poliglot și scriitor polonez; a tradus aproape 100 de cărți din peste 15 limbi; a fost un mare prieten al culturii române, din literatura română traducând 15 cărți (din Cioran, Eliade, Noica, Dumitru Radu Popescu, G. Liiceanu) (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 8 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 8 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 8 octombrie 2024, 14:47

S-a întâmplat într-o zi de 8 octombrie

* Se împlinesc 590 de ani (1434) de când, într-un privilegiu comercial datând din vremea lui Alexandru cel Bun, era menţionată cea mai veche atestare scrisă a Curții Domnești din Iași. Totuşi, deoarece existau clădiri mai vechi (de exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată. Curtea Domneasă a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, din prima jumătate a secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă în care însemnătatea administrativă şi politică a fortificaţiilor a fost completată de cea culturală, la Iaşi tipărindu-se cărţi şi documente de referinţă în istoria românilor. Curtea ocupă spaţiul pe care se află astăzi Palatul Culturii şi s-a extins în timpul lui Ştefan cel Mare

* Acum 167 de ani (1857) Constantin A. Kretzulescu prezenta în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor), proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857 (8/20)

* În urmă cu 164 de ani (1860) împăratul Austriei, Franz Joseph, promulga actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care punea capăt sistemului absolutist şi deschidea o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867). Potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevenea principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic (8/20)

* Armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi făcea, acum 146 de ani (1878), intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei (8/20)

* Tot acum 146 de ani (1878) Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878). România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor (8/20)

* Acum 127 de ani (1897) era înfiinţată Şcoala Militară de Maiştri de Marină, prin Înaltul Decret nr. 3110, în care regele Carol I a aprobat „Regulamentul de funcţionare al Şcolii de sub-mecanici şi sub-maeştri de marină”. În prezent, Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” este o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu misiunea de a pregăti personalul necesar Forţelor Navale

* Cu 87 de ani în urmă (1937) a fost înființată, printr-un Decret-lege, organizația paramilitară pentru tineret „Străjerii țării” din România, organizaţie sportivă şi paramilitară pentru tineret şi continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care-şi desfăşurase activitatea între anii 1913 şi 1937. „Straja ţării” a fost desfiinţată în septembrie 1940

* Sunt marcați 85 de ani (1939) de când era inaugurat oficial postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Chişinău. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune. A emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României. SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova

* Se marchează 80 de ani de când, între 8.X.1944 şi 19.I.1945, armata română participa la operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei (în a doua conflagraţie mondială)

* Acum 72 de ani, la data de 8 octombrie 1952, gara Harrow & Wealdstone, situată la nord-vest de Londra, era scena unuia dintre cele mai grave accidente de tren din Marea Britanie, când 112 persoane au fost ucise și 340 rănite ca urmare a unei coliziuni a unui tren expres scoțian cu spatele unui tren local aflat lângă peron. Câteva secunde mai târziu, un expres venit dinspre nord, tras de două locomotive, s-a ciocnit cu epava, provocând daune suplimentare și demolând o porțiune a pasarelei la capătul nordic al platformelor 2 și 3. În 2002, o placă comemorativă a fost plasat deasupra intrării principale, pe partea de est a gării, pentru a sărbători cea de-a 50-a aniversare a accidentului

* Cu 32 de ani în urmă (1992) a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român (după deschiderea, cu o săptămână în urmă – 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar)

Aniversări – Comemorări

– 1856: S-a născut Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al „Junimii”; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1929)

– 1860: S-a născut juristul Oscar Niculescu, specialist în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1939)

– 1889: S-a născut Tamara Nina Arbore, pictoriță, graficiană, ucenică a lui Henri Matisse; în 1916, împreună cu artistele Cecilia Cuțescu-Storck și Olga Greceanu fondează, la București, Asociația „Femeile pictore și sculptore”, sub patronajul Casei Regale; numele pictoriței rămâne legat de Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Constanța, Biserica „Sf. Ilie Tesviteanul” din Sinaia și Catedrala din Deva, pe care le-a împodobit cu fresce și mozaicuri religioase (m. 1942) – 135 de ani

– 1890: S-a născut Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (m. 1932)

– 1897: S-a născut Ştefan I. Neniţescu, critic de artă, critic literar, publicist, poet, estetician şi diplomat (m. 1979)

– 1900: S-a născut Zeno Octavian Vancea, compozitor, muzicolog, critic muzical, dirijor de cor, pianist și profesor (m. 1990)

– 1908: S-a născut Max Eisikovits, compozitor, muzicolog, profesor, culegător şi exeget de folclor idiş (m. 1983)

– 1914: A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal; fondator (1875) şi unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte (1879-1882) şi preşedinte (1882-1884) al acestui for (n. 1833) – 110 ani

– 1915, 8/21: A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864)

– 1916: S-a născut compozitorul Gheorghe Bazavan (m. 1990)

– 1919: S-a născut Ionel Budişteanu, violonist şi dirijor, interpret de muzică populară românească (m. 1991) – 105 ani

– 1923: S-a născut violonistul Ion Voicu; solist al formaţiilor Radio (1940-1948), apoi al Filarmonicii „George Enescu”, al cărei director a fost în perioada 1972-1982 (m. 1997)

– 1927: S-a născut regizorul şi scenaristul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (m. 2012)

– 1929: S-a născut Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (m. 1996) – 95 de ani

– 1933: S-a născut sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (m. 2008)

– 1933: S-a născut Lidia Ionescu Stăniloae, scriitoare, traducătoare, fiziciană; fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (m. 2017)

– 1938: S-a născut Constantin Abăluţă, poet, prozator, dramaturg, critic literar, antologator, traducător (din poezia americană) şi grafician

– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (n. 1898) – 85 de ani

– 1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare, poetă, editoare, traducătoare şi profesoară; fiica prozatorului Dinu Pillat

– 1954: S-a născut criticul literar și jurnalistul Costin Tuchilă; realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune – 70 de ani

– 1954: A murit matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (n. 1873) – 70 de ani

– 1959: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (n. 1885) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Luiza Barcan, critic şi istoric de artă, scriitoare și jurnalistă, doctor în arte vizuale – 60 de ani

– 1984: A murit istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (n. 1932) – 40 de ani

– 1998: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Anatol Vieru (n. 1926). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 9.X.1998 (Viorel Cosma, Muzicieni români), altele la 15.X.1998 (www.romania-muzical.ro)

– 2000: A murit Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (n. 1907)

– 2008: A murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (n. 1912). NOTĂ: În România se organizează în semn de omagiu pentru savantul George Emil Palade, la 19 noiembrie (ziua sa de naştere), „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”

– 2013: A murit Ion Panaitescu, grafician, desenator, gravor şi ilustrator de carte (n. 1936)

– 2019: A murit pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; stabilit în capitala Belgiei din 1978 (n. 1924) – 5 ani

– 2021: A murit Gheorghe Zaman, economist și profesor universitar doctor; director al Institutului de Economie Naţională (din 1990) și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (din 2006); principalele probleme abordate în lucrările sale (peste 30 de volume şi peste 300 de studii) se referă la: teorii şi politici ale reformei de tranziţie la economia de piaţă, eficienţa factorilor de creştere a economiei naţionale, privatizarea şi restructurarea în România, relaţii economice internaţionale, previziune şi planificare macroeconomică, economia progresului tehnologic şi a cercetării ştiinţifice; membru corespondent al Academiei Române (2001) (n. 1942)

– 2021: A murit PS Vasile Flueraş, episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare al UE (Ecofin)

– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier îl primește pe președintele Mauritaniei, Mohamed Ould Ghazouani

– Vitoria, Spania: Conferința internațională privind victimele terorismului, organizată de ONU și guvernul spaniol (8 – 9 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind regiunea Marilor Lacuri din Africa

– Vientiane: Miniștrii de externe ai țărilor din Asia de Sud-Est se întâlnesc cu partenerii de dialog înaintea summit-ului liderilor ASEAN, care include China, Coreea de Sud, Japonia, India, Rusia și Statele Unite (8 – 11 oct.)

– Moscova: Întâlnirea șefilor de stat ai Comunității Statelor Independente

– Toulon, Franța: Reuniuni strategice ale Mediteranei 2024 (8 – 9 oct.)

– Vitoria, Spania: Conferința internațională privind victimele terorismului, organizată de ONU și guvernul spaniol (8 – 9 oct.)

– Luxemburg: Marele Duce ereditar devine Locotenent Reprezentant, un pas decisiv deschizând calea către o abdicare a șefului statului

– Porto: Cea de-a 18-a Conferință a Miniștrilor Responsabili de Sport a Consiliului Europei va avea loc la Porto, Portugalia, în perioada 8-10 octombrie, cu accent pe Guvernarea colaborativă și buna guvernare în sport. Organizat de Acordul parțial extins privind sportul (EPAS), în cooperare cu Ministerul Afacerilor Parlamentare și Institutul Portughez pentru Sport și Tineret (IPDJ), va reuni reprezentanți din peste 40 de țări, precum și reprezentanți ai organizațiilor membre. a Comitetului Consultativ APE. Ediția din acest an va include și un grup de delegați de tineret, ca parte a unei inițiative specifice pentru tineret. Din program:

• Înainte de conferință, pe 8 octombrie, André Villas Boas, președintele FC Porto, va rosti o declarație de deschidere la un eveniment care marchează cea de-a 10-a aniversare a Convenției Consiliului Europei privind Manipularea Competițiilor Sportive (Convenția Macolin)
• Pe 9 octombrie, conferința va fi deschisă de Pedro Duarte, ministrul pentru afaceri parlamentare responsabil pentru sport, Portugalia, Bjørn Berge, secretar general adjunct al Consiliului Europei și Linda Hofstad Helleland, președinte al Consiliului Europei – Comisia pentru cultură, știință, educație și mass-media a Adunării Parlamentare, Consiliul Europei
• Pe 10 octombrie, vor avea loc două sesiuni despre leadership prin egalitatea de gen în sport și cariera duală
• Evenimentul va avea loc la Centrul de Congrese Alfândega, R. Nova da Alfândega, Porto, Portugalia

– New York: PepsiCo – rezultate din al treilea trimestru

– Nairobi, Kenya: Audierea de demitere a vicepreședintelui Rigathi Gachagua

– Nairobi: Curtea examinează apel împotriva conducerii companiei indiene Adani a principalului aeroport din Kenya

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Fizică

– Taipei, Taiwan: Ziua tehnologiei Foxconn (8 – 9 oct.)

– Sassari, Italia: Audierea premierului italian Giorgia Meloni într-un proces privind imaginile pornografice în care a fost folosit chipul ei

– New York: Procesul lui Daniel Penny, acuzat de omor involuntar pentru uciderea unui bărbat fără adăpost în metroul din New York

– Paris: Vernisajul expoziției „Caillebotte, Painting Men” la Musée d’Orsay (8 oct. 2024 – 19 ian. 2025)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Conştientizare a Dislexiei” este marcată în cadrul „Săptămânii de conştientizare a dislexiei” (7-13 oct. anul acesta), pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002

– „Ziua Internaţională a Podiatriei”, marcată, din 2018, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Podiatrilor, pentru recunoaşterea aportului îngrijirii medicale asigurate de podiatri pentru persoanele cu probleme de sănătate la nivelul piciorului. Podiatria este acea profesie a științelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării și tratamentului deformărilor, patologiei și leziunilor piciorului și structurilor aferente – în relație cu întregul corp, precum și cu manifestările bolilor sistemice – cu ajutorul tuturor sistemelor și tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoștințe științifice și profesionale specializate

– „Ziua Europeană a Părinţilor şi a Şcolilor”; marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi

– 8 (sau 10) 1469: A murit pictorul renascentist italian Fra Filippo Lippi (n. ~1406) – 555 de ani

– 1585, 8/18: S-a născut compozitorul Heinrich Schütz, autorul primei opere germane („Daphne”) (m. 1672)

– 1754: A murit scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „Părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (n. 1707) – 270 de ani

– 1803: A murit poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (n. 1749)

– 1834: A murit compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (n. 1775) – 190 de ani

– 1862: S-a născut pianistul, compozitorul şi profesorul german Emil von Sauer (m. 1942)

– 1864, 8/20: S-a născut Branislav Nusić, dramaturg, prozator şi memorialist sârb; cunoscut mai ales prin comediile sale de moravuri; fondator al retoricii moderne sârbe (m. 1938) – 160 de ani

– 1868: S-a născut pictorul german Max Slevogt, principalul reprezentant al impresionismului în Germania (m. 1932)

– 1873: S-a născut astronomul danez Ejnar Hertzsprung; a realizat o clasificare a stelelor şi a stabilit relaţia spectru-luminozitate (m. 1967)

– 1876: S-a născut Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române (1943) (m. 1966)

– 1883: S-a născut Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic şi fiziolog german; în 1926 a descoperit natura şi acţiunea enzimelor respiratorii; Premiul Nobel pentru Medicină în 1931; a descoperit că principala și cea mai importantă cauză a cancerului este cantitatea prea mică de oxigen care intră în celulă (m. 1970)

– 1890: S-a născut inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (m. 1979)

– 1897: S-a născut (la Tbilisi, Georgia) regizorul american de film Rouben Mamoulian (m. 1987)

– 1910: S-a născut actorul american de film Kirk Alyn, interpretul rolului „Superman” din serialul tv. omonim difuzat între anii 1948 şi 1950 (m. 1999)

– 1918: S-a născut chimistul danez Jens Christian Skou; Premiul Nobel pentru Chimie în 1997, împreună cu Paul D. Boyer şi John E. Walker (m. 2018)

– 1919: S-a născut saxofonistul Hal Singer, cunoscută figură a jazz-ului american; în cei 70 de ani de carieră, muzicianul a înregistrat aproape o sută de discuri, mai întâi peste Atlantic, apoi în Franţa, unde s-a mutat în 1965 (m. 2020) – 105 ani

– 1925: S-a născut Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi (m. 1997)

– 1927: S-a născut Raymond Chow, producător chinez (a produs de-a lungul carierei sale peste 170 de filme), considerat un mogul al cinematografiei din Hong Kong; cofondator al studiourilor Golden Harvest, în 1971; filmele sale l-au ajutat pe Bruce Lee să devină celebru în această industrie (m. 2018)

– 1930: S-a născut compozitorul japonez Tōru Takemitsu (m. 1996)

– 1939: S-a născut Aladár Pege, compozitor şi interpret maghiar de jazz (m. 2006) – 85 de ani

– 1948: S-a născut chitaristul american Johnny Ramone, o adevărată legendă a muzicii punk (m. 2004)

– 1949: S-a născut actriţa şi producătoarea americană de film Sigourney Weaver (nume real: Susan Alexandra Weaver) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Maki Kaji, om de afaceri japonez și președintele companiei Nikoli (de fabricare a puzzle-urilor), supranumit „părintele Sudoku”, întrucât l-a popularizat și l-a botezat cu numele japonez sub care este cunoscut şi astăzi (m. 2021)

– 1953: A murit contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (n. 1912)

– 1958: S-a născut (în Belgia) Ursula Gertrud von der Leyen, medic, economist și politician creștin-democrat german, președinte al Comisiei Europene de la 1 decembrie 2019, în locul lui Jean-Claude Juncker, și realeasă în iulie 2024 pentru un nou mandat de 5 ani; este prima femeie care deține acest post și singura femeie care s-a aflat în Executivul condus de cancelarul Angela Merkel încă din 2005, unde a deținut portofoliile de la Apărare (2013-2019), Muncă și Afaceri Sociale (2009-2013) și Ministerul Afacerilor Familiei, Vârstnicilor, Femeilor și Tineretului (2005-2009)

– 1970: S-a născut Matt (Matthew Paige) Damon, actor de film, producător şi scenarist american

– 1987: A murit Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al Republicii Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române (1980) (n. 1899)

– 2001: A murit Mongo Beti (nume real: Alexandre Biyidi Awala), scriitor camerunez anticolonialist de limbă franceză; considerat unul dintre maeştrii romanului african modern (n. 1932)

– 2004, 8/9: A murit filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (n. 1930) – 20 de ani

– 2010: A murit Albertina Walker, cântăreaţă de muzică gospel, compozitoare și actriță americană (n. 1929)

– 2012: A murit Aureliu Busuioc, poet, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, jurnalist şi traducător din R. Moldova (n. 1928)

– 2019: A murit Ion Moraru, scriitor și activist anticomunist din Republica Moldova, luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia (n. 1929) – 5 ani

– 2020: A murit cântăreţul, instrumentistul şi compozitorul iranian Mohammad-Reza Shajarian, un reper al muzicii tradiţionale şi clasice iraniene (n. 1940)

– 2023: A murit actorul și pictorul american Burt Young (nume real Gerald Tommaso DeLouise); a rămas în memoria publicului prin rolul lui Paulie Pennino din filmul original „Rocky” (1976) (n. 1940) – 1 an

– 2023: A murit László Sólyom, jurist și om politic maghiar; fost preşedinte al Ungariei (2005-2010); jurist umanist implicat în tranziţia democratică şi abolirea pedepsei capitale; a fost primul președinte al Curții Constituționale (1990-1998) (n. 1942) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 7 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 7 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 7 octombrie

* Se împlinesc 5785 de ani de când, în Calendarul evreiesc, 7 octombrie 3761 î.Hr. este considerată data istorică la care Dumnezeu a creat primul om, pe Adam. De atunci este socotită intrarea în vigoare a Calendarului evreiesc (la ora 5 și 204 de părți), folosit în religia iudaică. Ca și calendarul chinezesc, este un calendar luni-solar, care se bazează atât pe un ciclu lunar cât și pe unul solar (care definește anii), fiind diferit de calendarul gregorian, care sa bazează doar pe ciclul solar, sau de calendarul musulman, care este pur lunar. Lunile încep cu luna nouă, iar prima zi a anului (Rosh Hashanah) poate avea loc numai luni, marți, joi sau sâmbătă (astfel, pentru a face lucrurile să funcționeze, anul precedent este prelungit pentru o zi). O oră în calendarul evreiesc este formată din 1.080 de părți, fiecare dintre ele având 76 de momente. Anul Nou iudaic 5785 a început la asfinţitul soarelui miercuri 2 octombrie 2024

* Acum 326 de ani (1698) 38 de protopopi ortodocşi au semnat un act denumit „Manifest de unire” şi redactat în limba română. Documentul avea şase pagini, pe prima dintre acestea semnatarii declarând că se unesc cu „Biserica Romei cea catolicească” şi că doresc să beneficieze de privilegiile de care se împărtăşeau „mădulările şi popii acestei Biserici sfinte”. În plus, cei 38 de protopopi subliniau că se unesc doar dacă vor fi lăsaţi să păstreze obiceiurile Bisericii Răsăritului (cea Ortodoxă), iar după moartea Mitropolitului Atanasie Anghel succesorul său să fie ales de sobor, urmând a fi întărit de papă şi de împărat, dar hirotonit de „patriarhul de sub biruinţa Înălţiei Sale“ (probabil de către patriarhul sârb de la Carlovitz). Manifestul de unire sau Cartea de mărturie din 7 octombrie 1698 este unul dintre cele trei documente care legitimizează unirea cu Biserica Romei a clerului român şi a credincioşilor ortodocşi din Transilvania. Celelalte două documente sunt declaraţia din februarie 1697 a Mitropolitului Teofil şi a altor participanţi la un sinod ţinut în Alba Iulia şi aşa-numitul Act al Unirii semnat de Mitropolitul Atanasie şi de participanţii de la sinodul din 4 septembrie 1700, ţinut la Alba Iulia. Actul este format din trei file (şase pagini), primele două formate dintr-o coală unică îndoită în două iar a treia filă lipită ulterior

* Acum 313 ani (1711) Nicolae Mavrocordat era numit domn al Moldovei (26.IX./7.X.1711 – 25.XII.1715/5.I.1716), fapt ce a dus la începutul regimului fanariot în Moldova (până în 1821)

* Cu 167 de ani în urmă (1857) Mihail Kogălniceanu prezenta în Adunarea ad-hoc a Moldovei (constituită pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale” ale românilor moldoveni. Dintre acestea „dorinţa cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generaţiile trecute, aceea care este sufletul generaţiei actuale, aceea care împlinită va face fericirea generaţiilor viitoare este unirea Principatelor într-un singur stat” (7/19)

* În urmă cu 141 de ani (1883) avea loc inaugurarea Castelului Peleş din Sinaia, reşedinţa de vară a primului cuplu regal al României, regele Carol I (1866-1914) şi regina Elisabeta. A fost construit la dorinţa regelui Carol I, între anii 1873 şi 1914, după planurile arhitecţilor Johannes Schultz, Carol Benesch şi Karel Liman, şi a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz şi Bernhard Ludwig din Viena. Castelul Peleş este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat şi este, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a inaugurării inclusiv stilul vechi 25.IX/7X

* Sunt marcați 115 ani (1909) de la premiera operei „Cocoşul de aur” de Nikolai Rimski-Korsakov

* Acum 106 ani (1918) a luat fiinţă Societatea Simfonică „George Enescu” din Iaşi, fondată chiar de cel care-i poartă numele. În perioada 1916 – 1918 a dat 21 de concerte ce au fost dirijate de George Enescu (3 concerte), Mircea Bîrsan (8 concerte), Antonin Ciolan (8 concerte), Mihail Jora (2 concente). La aceste concerte au fost solişti: George Enescu, Mircea Bîrsan, V. Filopi, Alexandru Stavwache (toţi violonişti), N. Teodorescu (violoncel), Tuto Burghelea, Elia Gross (pian). Societatea simfonică „George Enescu” din Iaşi a fost recunoscută ca persoană juridică prin decretul nr. 915. După plecarea lui George Enescu din Iaşi, Societatea simfonică şi-a continuat activitatea, avându-i pe Antonin Ciolan ca director muzical și pe Romeo Drăghici, ca director administrativ. George Enescu a rămas şi după plecarea din Iași preşedintele Societăţii simfonice George Enescu

* Cu 99 de ani în urmă (1925) apărea Decretul Regal privind noua împărţire administrativă a României (judeţ, municipiu, plasă, comună urbană reşedinţă, comună urbană nereşedinţă, comună rurală şi sat), definitivându-se astfel procesele de organizare unitară legislativă şi statală a ţării

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când, în zona de ocupaţie sovietică, era proclamată Republica Democrată Germană („Germania de Est”), cu capitala în Berlinul Răsăritean. Simultan cu declararea RDG, în aceeaşi zi de 7 octombrie 1949, Germania de Vest (aflată sub controlul trupelor americane, engleze şi franceze) s-a declarat şi ea stat independent, sub numele de Republica Federală Germania sau „Germania de Vest” (Occidentală), cu capitala la Bonn. Reunificarea celor două state a devenit oficială pe 3 octombrie 1990, prin utilizarea articolului 23 al Legii fundamentale a Germaniei Federale cu privire la cele cinci landuri răsăritene. De fapt, reunificarea a însemnat anexarea Germaniei Răsăritene la Germania de Vest, pentru că era cea mai directă și legală formă de unire

* În urmă cu 47 de ani (1977) a fost înfiinţată Organizaţia Europeană de Brevete (European Patent Organisation — EPO), pe baza Convenţiei Brevetului European (European Patent Convention — EPC), semnată la München în 1973. Organizaţia are ca misiune eliberarea brevetelor europene, aceasta fiind îndeplinită de Oficiul European de Brevete sub controlul Consiliului de administraţie

* Acum 42 de ani (1982), în perioada 7 – 8 octombrie, Plenara C.C. al P.C.R. a aprobat un proiect de lege privind participarea cu părţi sociale a salariaţilor din instituţiile de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică (părţile sociale au fost desfiinţate imediat după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, banii reţinuţi fiind restituiţi)

* Acum 39 de ani (1985) începea operaţiunea de mutare prin translaţie (care a durat până la 15.II.1986) a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti. Acest monument istoric, ctitorie a voievodului Mihai Vodă, a fost mutat de pe temeliile sale (pe o distanţă de 289 metri) în vremea dictaturii comuniste, în contextul „sistematizării” care a dus la distrugerea unei treimi din suprafaţa construită a oraşului. Soluţia găsită de specialişti, translaţia, a însemnat, practic, salvarea de la demolare a bisericii

* Tot cu 39 de ani în urmă a fost deturnat pachebotul italian „Achille Lauro”, cu peste 400 de persoane la bord, aflat în croazieră pe Marea Mediterană, de către membri ai organizaţiei Frontul pentru Eliberarea Palestinei

* La Viena, acum 31 de ani (1993), avea loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline al Consiliului Europei. La data de 4.X.1993 Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru al acestui organism

* În urmă cu 23 de ani (2001) avea loc declanşarea Războiului antiterorist din Afganistan în urma atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York şi Washington DC. Trupe ale SUA împreună cu aliaţii britanici au iniţiat o acţiune militară în Afghanistan, atacurile aeriene îndreptându-se spre forţele talibane şi taberele de antrenament ale teroriştilor Al-Qaeda. Este începutul acţiunii aliaţilor intitulate „Enduring Freedom” în Afghanistan, încheiată la 31.XII.2014 şi continuată de la 1.I.2015 cu operaţiunea „Freedom’s Sentinel”. În data de 14 aprilie 2021, președintele SUA, Joe Biden, a declarat că retragerea trupelor americane din Afganistan începe pe 1 mai, pentru a pune capăt celui mai lung război al Americii, respingând cererile pentru ca forțele SUA să rămână pentru a asigura o soluționare pașnică a conflictului intern care macină națiunea afgană. A fost stabilit un termen pentru retragerea tuturor celor 2.500 de soldați americani rămași în Afganistan până la 11 septembrie, exact la 20 de ani de la atacurile Al Qaeda asupra Statelor Unite care au declanșat războiul

* Este marcat 1 an de la izbucnirea conflictului dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în data de 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când cel puţin 1.170 de persoane au fost ucise, alte circa 250 de persoane au fost luate ostatice şi duse în Fâşia Gaza

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mari Mucenici Serghie şi Vah (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1875: S-a născut Mihai Carp, scriitor, publicist şi profesor (m. 1967)

– 1877: A murit (a căzut în luptă, la Griviţa) Dimitrie Lemnea, erou al Războiului de independenţă de la 1877 (n. 1850)

– 1886, 7/19: S-a născut istoricul Romulus Cândea, cercetător al istoriei bisericeşti; profesor la Universităţile din Cluj şi Cernăuţi; membru corespondent al Academiei Române din 1929 (m. 1973)

– 1910: S-a născut Eusebiu Camilar, poet, prozator şi traducător (a tradus din Eschil, Aristofan şi Ovidiu, din poezia clasică chineză, din ruşii Puşkin, Gogol, Tolstoi şi Gorki); a prelucrat poveştile arabe din ciclul „1001 de nopţi”; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1965)

– 1912: S-a născut (la Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova) arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950); cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme; deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (m. 2002)

– 1923: S-a născut Alexandru Jebeleanu, poet şi publicist (m. 1996)

– 1929: A murit omul politic şi magistratul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (n. 1867) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Livius Ciocârlie, critic şi teoretician literar, eseist, memorialist, publicist şi profesor universitar

– 1937: S-a născut, la Braşov, scriitorul german de origine română Michael Markel; emigrat în Germania în 1992. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1939 (- 85 de ani)

– 1938: S-a născut pictoriţa Paula Ribariu; fondatoarea şi realizatoarea proiectului „Ziarul Neconvenţional”

– 1940: S-a născut actorul, interpretul, poetul și compozitorul Sergiu Cioiu

– 1943: S-a născut Dan Băncilă, artist vizual cu specializările sticlă-metal

– 1946: A murit Emanoil Bucuţa (Emanoil Popescu), scriitor şi publicist; fondator al revistei „Boabe de grâu” (1930); membru corespondent al Academiei Române din 1941 (n. 1887)

– 1947: S-a născut Gheorghe Chivu, lingvist, filolog și profesor universitar; membru corespondent al Academiei Române din 2010

– 1954: S-a născut actriţa Diana Lupescu – 70 de ani

– 1968: S-a născut interpreta de muzică uşoară Luminiţa Anghel

– 1968: A murit Emil Petrovici, lingvist şi folclorist; a întocmit primul studiu amplu de dialectologie slavo-română („Graiul caraşovenilor. Studiu de dialectologie slavă meridională”, 1935); şi-a adus o contribuţie substanţială la realizarea „Atlasului lingvistic” (1936); autorul câtorva studii etno-folclorice şi lingvistice bazate pe anchete dialectale; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1899, la Mali Torac, în Serbia)

– 1979: S-a născut Simona Amânar, una dintre cele mai valoroase gimnaste ale României; a obţinut 7 medalii olimpice şi 10 medalii la campionatele mondiale de gimnastică şi a câştigat cu echipa României patru titluri mondiale consecutive; s-a remarcat în proba de sărituri; în prezent este antrenoare de gimnastică; este a doua sportivă româncă inclusă în International Gymnastics Hall of Fame, după Nadia Comăneci – 45 de ani

– 1980: S-a născut Luiza Zan, solistă, compozitoare, textieră şi profesoară de muzică; supranumită „vocea jazz-ului românesc”

– 1985: A murit Florin Comişel, compozitor şi dirijor (n. 1922)

– 1988: A murit filosoful francez de origine română Ştefan Lupaşcu (Lupasco); a cercetat modul în care filosofia şi ştiinţa îşi reconciliază reciproc ambiţiile având la bază principiul existenţei universale şi ireductibile a contradicţiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1900)

– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942) – 30 de ani

– 1995: A murit poetul, publicistul și avocatul Bazil Gruia (n. 1909)

– 2003: A murit compozitorul şi pianistul Radu Negreanu (n. 1913)

– 2014: A murit Ion Maxim Danciu, eseist, jurnalist, publicist, editor și conferențiar universitar dr.; din 1990 a fost secretar general de redacție al revistei clujene „Tribuna”, pe care a condus-o din 2002 până în 2012 (n. 1948) – 10 ani

– 2018: A murit Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor universitar; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (n. 1923)

– 2022: A murit Onisim Colta, pictor, sculptor, grafician, scenograf şi conferențiar universitar; redactor fondator al Revistei „ARCA”, din 1990 (n. 1952)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (7 – 10 oct.)

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)

– New Delhi: Președintele Rep. Maldive, Mohamed Muizzu va vizita India (7 – 9 oct.)

– Srinagar, India: Numărarea voturilor la alegerile pentru adunarea locală din Jammu și Kashmir, administrată de India

– Geneva: Situația resurselor mondiale de apă va fi prezentată de către oficiali ai Organizației Meteorologice Mondiale

– Oslo: Prezentarea proiectului de buget 2025

– Moscova: Reuniunea miniștrilor de externe ai Comunității Statelor Independente

– Dakar, Senegal: Guvernul își prezintă planul de acțiune economică la șase luni de la instalare

– Bogotá, Columbia: Instanța prezintă probe împotriva fostului președinte Alvaro Uribe, acuzat de luare de mită a martorilor și fraudă

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Medicină

– Hamburg, Germania: Conferința de la Hamburg privind dezvoltarea durabilă (7 – 8 oct.)

– Washington, DC: Deschiderea sesiunii anuale a Curții Supreme Americane

– Cetatea Vaticanului: Papa Francisc a anunţat o zi creştină de post şi rugăciune pentru pace luni, 7 octombrie, la împlinirea unui an de la atacul Hamas asupra Israelului

– Sydney: Comunitatea evreiască organizează un eveniment pentru comemorarea atacului din 7 octombrie

– Peru: Marș pro-palestinian la Lima

– Bayeux, Franța: A 31-a ediție a Premiilor pentru corespondenți de război Bayeux Calvados-Normandia (7 – 13 oct.)

– Londra: Se deschide un proces împotriva gigantului minier australian BHP pentru responsabilitatea sa într-un dezastru ecologic din Brazilia (7 oct. – 20 dec.)

– Moscova: Sunt marcați 18 ani de la uciderea jurnalistei Anna Politkovskaya

– Wuhan, China: Tenis – turneul WTA de la Wuhan (7 – 13 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 7 – 13.X: „Săptămâna de Conştientizare a Dislexiei” este marcată pentru a atrage atenţia asupra problematicii acestei dificultăți specifice de învăţare care desemnează o afectare a modului în care creierul procesează limbajul scris și oral, în ciuda unui intelect normal. Luna octombrie a fost stabilită ca luna acțiunilor de conștientizare asupra dislexiei la nivel mondial de către Asociația Internațională pentru Dislexie, în 2002. „Săptămâna de conştientizare a dislexiei” are loc în prima săptămână completă a lunii octombrie, începând întotdeauna în prima zi de luni a lunii octombrie. Tema din acest an este „Care este povestea ta?”. Pe 8 octombrie în fiecare an este sărbătorită „Ziua internațională a dislexiei”

– 7 – 10.X: „Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor” (#EURegionsWeek) este cea mai mare manifestare anuală dedicată politicii regionale, în care regiunile și orașele își prezintă capacitatea de a genera creștere economică și locuri de muncă, de a pune în aplicare politica de coeziune a Uniunii Europene și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru buna guvernanță europeană. Această a 22‑a ediție, ce are loc la Bruxelles, sub motto-ul „Împuternicirea comunităților”, se va concentra pe patru teme: „Competitivitate și convergență: două fețe ale aceleiași monede”, „Regiuni care întăresc democrația europeană”, „Creștere inteligentă și durabilă pentru regiuni”, „Regiunile au talent”

– „Ziua Mondială a Arhitecturii”; se marchează pe baza unei hotărâri a Consiliului Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din iunie 1985 şi este consacrată calităţii în arhitectură şi urbanism; după cea de-a XX-a reuniune a Consiliului, de la Barcelona, s-a decis ca din 1997 să se celebreze în aceeaşi zi cu cea a habitatului, adică în prima zi de luni din octombrie, în loc de 1 iulie ca până atunci

– „Ziua Mondială a Habitatului”; se sărbătoreşte în prima zi de luni din octombrie, în baza Rezoluţiei 40/202 din 7.XII.1985 a Adunării Generale a ONU, la recomandarea Comisiei pentru aşezări umane; se marchează din 1986, când s-au împlinit zece ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, de la Vancouver, Canada

– „Ziua Internaţională a Muncii decente” este marcată, începând din anul 2008, la iniţiativa Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi a Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor; în preajma acestei date sunt organizate manifestaţii/sesiuni de informări în vederea sensibilizării actorilor sociali, a instituţiilor administrative şi politice, a societăţii civile asupra dreptului fiecărui om la muncă şi la un venit corespunzător care să-i permită un trai decent

– „Ziua Mondială a Bumbacului”, marcată pentru a aduce părțile interesate împreună, pentru a crește vizibilitatea sectorului bumbacului și conștientizarea rolului critic pe care îl joacă acesta în transformarea economică, dezvoltarea agriculturii și a lanțului valoric, comerțului internațional și reducerea sărăciei; tema de anul acesta este: „Bumbacul pentru bine”. Inițiativa acestei celebrări a luat naştere în 2019, când patru producători de bumbac din Africa subsahariană – Benin, Burkina Faso, Ciad şi Mali – cunoscuţi sub numele de „Cotton Four”, au propus Organizaţiei Mondiale a Comerţului sărbătorirea acestei zile, recunoscută oficial și de ONU, din 2021

– 1488: A murit Verrocchio (Andrea di Cione), sculptor şi pictor italian; unul dintre principalii maeştri ai Renaşterii timpurii (n. 1435)

– 1543, (între 7.X. şi 29.XI): A murit pictorul german Hans Holbein (numit şi „cel Tânăr”) (n. 1497 sau 1498)

– 1849: A murit Edgar Allan Poe, scriitor, critic literar şi editor american (n. 1809) – 175 de ani

– 1885: S-a născut fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru fizică în 1922, pentru teoria sa privind structura atomului (m. 1962)

– 1903: A murit Rudolf Otto Sigismund Lipschitz, matematician german, cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (n. 1832)

– 1919: S-a născut istoricul francez Georges Duby; s-a ocupat mai ales de Evul mediu francez (m. 1996) – 105 ani

– 1928: S-a născut Lorna Gladys Wing, medic psihiatru britanic; pionieră în domeniul tulburărilor de dezvoltare a copilariei, cercetările sale contribuind la înțelegerea autismului (m. 2014)

– 1931: S-a născut arhiepiscopul sud-african Desmond Tutu; în noiembrie 1985 a fost numit episcop al Bisericii Anglicane de la Johannesburg (primul prelat de culoare care a ocupat această demnitate), iar în aprilie 1986 a fost ales arhiepiscop al bisericii din Capetown; Premiul Nobel pentru Pace în 1984, ca recunoaştere a meritelor sale în lupta non-violentă de eliberare a majorităţii populaţiei opresate din Africa de Sud (m. 2021)

– 1935: S-a născut Thomas Michael Keneally (sau Tom Keneally), romancier, scenarist și eseist australian, cunoscut mai ales pentru cartea sa „Schindler’s Ark”, care a câștigat Booker Prize în 1982 și după care s-a făcut filmul „Lista lui Schindler”, de Steven Spielberg

– 1939: S-a născut chimistul şi profesorul britanic Sir Harry Kroto; Premiul Nobel pentru chimie în 1996, împreună cu chimiştii americani Robert F. Curl Jr. şi Richard E. Smalley (m. 2016) – 85 de ani

– 1939: A murit Harvey Williams Cushing, chirurg şi neurolog american, unul dintre fondatorii neurochirurgiei moderne; contribuţii în chirurgia hipofizei, extinzând experimentele medicului român Nicolae Paulescu în acest domeniu (n. 1869) – 85 de ani

– 1952: S-a născut Vladimir Putin, om politic rus, preşedintele Federaţiei Ruse (2000-2008; 2012-2018, reales în 2018 pentru un mandat de 6 ani), prim-ministru (1999-2000; 2008-2012)

– 1955: S-a născut violoncelistul american de origine chineză Yo-Yo Ma

– 1959: A murit Mario Lanza, cântăreţ american de operă (tenor) de origine italiană (n. 1921) – 65 de ani

– 1964: S-a născut Sam Brown, cântăreaţă şi compozitoare britanică – 60 de ani

– 1967: S-a născut Toni (Michelle) Braxton, interpretă afro-americană de muzică R&B, pop şi soul, compozitoare şi actriţă

– 2001: A murit caricaturistul american Herbert Block (semna sub numele Herblock), care a lucrat peste 50 de ani la ziarul The Washington Post (n. 1909)

– 2006: A murit (a fost asasinată) ziarista rusă Anna Politovskaia, militantă pentru respectarea drepturilor omului, celebră pentru articolele sale critice la adresa Guvernului de la Moscova pe tema războaielor din Cecenia; autoarea mai multor cărţi despre aceste războaie (n. 1958)

– 2013: A murit Patrice Chéreau, actor de film, scenarist, regizor şi producător francez (n. 1944)

– 2014: A murit romancierul, eseistul şi dramaturgul german Siegfried Lenz (n. 1926) – 10 ani

– 2020: A murit fizicianul și chimistul mexican Mario Molina, unul dintre primii cercetători din lume în domeniul chimiei atmosferice; autoritate de talie mondială în domeniul schimbărilor climatice; Premiul Nobel pentru chimie în 1995, pentru descoperirile sale ce au vizat distrugerea stratului de ozon din atmosfera Terrei de către clorofluorocarburi (CFC) (n. 1943)

– 2023: A murit Terence Davies, regizor de film, scenarist și romancier britanic (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 6 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 7 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 6 octombrie

* Cu 616 ani în urmă (1408), în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Lemberg-Liov, era menţionată prima atestare documentară a oraşului Bacău, ca oraș și punct de vamă (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre)

* Acum 587 de ani (1437), prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute în urma victoriei de la Bobâlna. O lună mai târziu răscoala a fost înfrântă

* Acum 429 de ani (1595), între 6/16 şi 8/18 octombrie, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) era recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20 octombrie 1595 Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când începeau cursurile Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune (actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti), creat în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: „Institutul de muzică vocală” şi „Şcoala de muzică instrumentală” cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. La 17 iulie 1931 s-a transformat în instituţie de învăţământ superior, sub numele de Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică

* Sunt marcați 135 de ani (1889) de când, în zona Montmartre din Paris, arondismentul 18, se deschidea clubul de divertisment „Moulin Rouge”, devenit, în cei 127 de ani de existenţă, cel mai faimos teatru varieté din lume

* Cu 106 ani în urmă (1918) era redactată Declaraţia de la Iaşi a „Comitetului naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria”, ca răspuns la manifestul lui Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria şi se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat şi unit cu România (6/19)

* Acum 97 de ani (1927) avea loc, la New York, premiera primului film sonor de lungmetraj cu secvențe de dialog sincronizate din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson. Pelicula este bazată pe „Ziua Ispășirii”, piesă de Samson Raphaelson

* Se marchează 80 de ani (1944) de când trupele române şi sovietice treceau la o puternică ofensivă cu scopul eliberării nord-vestului Transilvaniei şi a teritoriului ungar până la Tisa („Operaţiunea Debreţin”) (în a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 78 de ani (1946) avea loc sfinţirea Catedralei ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a primului ministru, Petru Groza, şi a altor oficialităţi (lucrările au fost începute la 20.XII.1936, după planurile arhitectului Ion Trajnescu, întrerupte în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi reluate după încheierea lui)

* Acum 51 de ani (1973) începea cel de-al patrulea război arabo-israelian, cunoscut şi sub numele de „Războiul Kipurului” (nume preluat de la sărbătoarea mozaică Yom Kippur, care a coincis cu declanşarea ostilităţilor), ca urmare a atacului simultan al forţelor egiptene şi siriene asupra forţelor israeliene de pe Înălţimile Golan şi din Peninsula Sinai. Egiptul şi Israelul au acceptat încetarea focului la 23.X.1973, după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 339

* Papa Ioan Paul al II-lea (n. 1920 – m. 2005) devenea, cu exact 45 de ani în urmă (1979), primul suveran pontif care vizita Casa Albă. Efectuată la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter, vizita la Washington a avut loc la numai 1 an după ce a fost ales papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei și suveran al Vaticanului în anul 1978

* Cu 29 de ani în urmă (1995) era anunțată descoperirea primei exoplanete. 51 Pegasi este o stea pitică galbenă asemănătoare Soarelui situată la 15,6 parseci (50,9 ani-lumină) de Pământ, în constelația Pegas. Aceasta a fost prima stea asemănătoare Soarelui, despre care se știe că are o planetă care se rotește în jurul ei. Descoperirea planetei 51 Pegasi b a fost anunțată pe 6 octombrie 1995 de către Michel Mayor și Didier Queloz. Descoperirea a fost făcută pe baza măsurării Efectului Doppler la Observatorul din Haute-Provence, folosind spectrograful ELODIE. Oamenii de ştiinţă elveţieni Michel Mayor şi Didier Queloz au explorat galaxia din care face parte şi Sistemul Solar, Calea Lactee, în căutarea unor lumi ascunse. În 1995 ei au realizat prima descoperire a unei planete din afara Sistemului Solar, aflată pe orbita stelei 51 Pegasi, o stea din aceeaşi categorie cu Soarele. Descoperirea lor a dat startul unei revoluţii în astronomie. De atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee şi, pornind de la studiul lor, au apărut noi teorii despre modul în care se nasc planetele. Michel Mayor şi Didier Queloz şi-au anunţat descoperirea senzaţională cu ocazia unei conferinţe astronomice desfăşurate la Florenţa, la 6 octombrie 1995. Era prima planetă descoperită pe orbita unei stele din aceeaşi categorie cu Soarele

* Acum 14 ani (2010) era lansat pe piață serviciul online de photo-sharing, video-sharing și rețelei sociale, Instagram, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca poze și video-uri, de a le aplica filtre digitale, și de a le distribui pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr. Instagram a fost creat de Kevin Systrom și Mike Krieger, serviciul câștigând rapid în popularitate și atingând, în aprilie 2012, cifra de 100 de milioane de utilizatori înregistrați. Instagram este distribuit prin App Store, Google Play și Windows Phone Store. Serviciul a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru aproximativ 1 miliard de dolari. În 2013, Instagram a crescut cu 23%, în timp ce Facebook, compania-mamă, cu doar 3%. Instagram este una dintre cele mai utilizate rețele sociale în comunicarea companiilor cu consumatorii. Conform datelor publicate, există 25 milioane de conturi de business pe Instagram, iar peste 80% dintre utilizatorii de Instagram din lume urmăresc un cont de business

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Toma (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului românesc”, sărbătorită, din 2019, în prima duminică a lunii octombrie, a fost inițiată la prima ediție a Congresului Național de Gastronomie și Vin (2017) de Cezar Ioan (Vinul.ro), Nico Lontras (Rare Food Services) și Cosmin Dragomir

– 1835: S-a născut pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (m. 1877)

– 1868, 6/18: S-a născut Dimitrie Călugăreanu, medic, fiziolog și naturalist; a făcut studii de fiziologie a sistemului nervos și de hematologie; a fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România, prin cursul de chimie fiziologică (1908); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1937). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 18.X.1868

– 1892, 6/20: S-a născut (la Avdela, azi în Grecia) Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european; cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (m. 1977)

– 1895: S-a născut Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (m. 1974)

– 1902: S-a născut Petre Ţuţea, filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991)

– 1903, 6/19: A murit (la Monastîr, Macedonia – FYROM) pedagogul aromân Apostol Mărgărit; ca inspector al şcolilor din Macedonia (1878-1902), a contribuit la înfiinţarea a peste o sută de şcoli primare şi secundare; a promovat cauza românească prin lucrări publicate în străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1836, Abdela, Grecia). NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1832

– 1907: S-a născut Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (m. 1977)

– 1914: S-a născut poetul Horia Nițulescu (m. 1982) – 110 ani

– 1916: S-a născut sculptorul Iftimie Bârleanu (m. 1986)

– 1920: S-a născut lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; de numele său se leagă introducerea conceptului de protoromână; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1997)

– 1923: S-a născut Dragoş Morărescu, sculptor, gravor, arhitect, pictor (m. 2005)

– 1925: A murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1875)

– 1927: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne româneşti de chirurgie cardiovasculară; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (m. 2021)

– 1929: S-a născut Mihai Corneliu Drăgănescu, inginer electronist, eseist şi filosof; creatorul şcolii româneşti de informatică; membru titular al Academiei Române din 1990, preşedinte al acestui for (1990-1994) (m. 2010) – 95 de ani

– 1929: S-a născut pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2011) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (m. 2002)

– 1933: S-a născut actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (m. 2003, la Bucureşti)

– 1935: S-a născut tenorul Vasile Moldoveanu; a cântat pe cele mai celebre scene din lume, fiind artistul român cu cele mai multe reprezentaţii din istoria modernă a teatrului Metropolitan din New York

– 1938: S-a născut actriţa Veronica Lazăr, stabilită în Italia din anii ’60 şi cunoscută mai ales pentru rolurile din „Ultimul tango la Paris”, de Bernardo Bertolucci şi „Inferno”, de Dario Argento (m. 2014, la Roma). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 16.X.1938

– 1947: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (m. 2018)

– 1947: S-a născut pictorul şi graficianul Alexandru Szabo, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare (m. 2020)

– 1956: A murit Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1905)

– 1960: S-a născut pictorul Robert Vraciu

– 1973: S-a născut actorul de teatru şi film Silviu Biriş

– 1987: A murit (la Paris) Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după Al Doilea Război Mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a O.N.U, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (n. 1899)

– 2003: A murit Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912)

– 2009: A murit Mircea Angelescu, unul dintre cei mai importanţi conducători din istoria fotbalului românesc (preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal între anii 1969-1975 şi 1986-1989; primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal între anii 1992 şi 1996), de profesie inginer constructor, cadru didactic universitar; în 1990, pentru scurt timp, a fost ministru al sportului (n. 1938) – 15 ani

– 2017: A murit muzicologul şi criticul muzical Anca Florea (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Atena: Primul tur pentru alegerea liderului partidului socialist grec Pasok-Kinal

– Pontida, Italia: Reuniunea anuală a Ligii lui Matteo Salvini

– Tunisia: Alegeri prezidențiale

– Brasília: Primul tur al alegerilor municipale

– Kazakhstan: Un referendum privind construirea primei centrale nucleare din Kazahstan este planificat să aibă loc pe 6 octombrie. Această inițiativă are ca scop reducerea dependenței de combustibili fosili, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și stimularea producției naționale de energie electrică

– Stockholm: Anunțarea Premiilor Nobel 2024 (6 – 14 oct.)

– Moscova: Ultima zi de arest preventiv al jurnalistei Nadezhda Kevorkova pentru „apologia terorismului”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Paraliziei Cerebrale” a fost marcată, din 2012, în prima zi de miercuri din octombrie, apoi, din 2019, pe 6 octombrie, pentru a fi alături de cele 17 milioane de persoane care suferă de această afecţiune în întreaga lume. Proiectul, inițiat de Cerebral Palsy Alliance (Australia) și United Cerebral Palsy (SUA), este susținut în prezent de peste 450 de organizații de servicii de paralizie cerebrală, universități, grupuri de părinți, instituții de cercetare, grupuri de studenți, școli și spitale pentru copii din 65 de țări

– „Ziua Internațională de Rugăciune pentru Pacea Ierusalimului”, instituită cu aprobarea a peste 1200 de conducători creștini din diferite denominații și culturi ale lumii, se ține anual în prima duminică din octombrie, aproape de sărbătoarea Yom Kippur. Chemarea este pentru o mijlocire mondială, susținută, înflăcărată, informată pentru planurile și scopurile lui Dumnezeu pentru Ierusalim și pentru poporul său. Această inițiativă de rugăciune mondială își are rădăcinile în sărbătoarea Yom Kippur, și pentru prima dată în istoria Bisericii, face un efort în a lega calendarul liturgic creștin cu calendarul Biblic, evreiesc

– „Ziua Mondială a Mersului pe Jos”, marcată în prima duminică al lunii octombrie, promovează sănătatea prin mişcare; iniţiativa a fost luată de către Asociaţia Internaţională a Sportului pentru Toţi (TAFISA), în 1991, din dorinţa de a transforma mersul pe jos într-un fenomen de masă, pentru o viaţă activă, ferită de obezitate şi riscurile asociate acesteia. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine acest eveniment în cadrul iniţiativei anuale globale intitulate „Mişcare pentru Sănătate”

– 1873: A murit (la Londra) Paweł Edmund Strzelecki, călător, cercetător, geograf, geolog și explorator polonez (n. 1797)

– 1880: A murit Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească; contribuţii importante în descoperirea planetei Neptun (n. 1809)

– 1882: S-a născut Karol Szymanowski, compozitor, critic muzical, pianist şi profesor polonez; unul dintre reformatorii învăţământului muzical din Polonia (m. 1937)

– 1886: S-a născut pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer; unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai secolului al XX-lea (m. 1960)

– 1887: S-a născut Le Corbusier (nume real: Charles Edouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atât ale urbanismului modern, cât şi designului modern la modul foarte general (m. 1965)

– 1903: S-a născut fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru fizică în 1951 (m. 1995)

– 1908: S-a născut actriţa americană de film Carole Lombard (numele real: Jane Alice Peters), soţia actorului Clark Gable; a debutat în filme mute (m. 1942, într-un accident de avion)

– 1912: A murit Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru Pace în 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1829)

– 1914: S-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002) – 110 ani

– 1923: S-a născut scriitorul turc Yaşar Kemal (numele adevărat: Kemal Sadık Gökçeli), unul din cei mai cunoscuţi romancieri ai Turciei (m. 2015)

– 1927: S-a născut Paul Badura-Skoda, pianist şi muzicolog austriac (m. 2019)

– 1929: S-a născut actorul francez de film Bruno Cremer (m. 2010) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019) – 95 de ani

– 1930: S-a născut actorul american Lou Cutell (m. 2021)

– 1931: S-a născut Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; considerat părintele domeniului astronomiei cu raze X cosmice; Premiul Nobel pentru fizică în 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba, pentru contribuţiile de pionierat în astrofizică, contribuţii ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (m. 2018)

– 1935: S-a născut sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestling-ului mondial (m. 2018)

– 1948: S-a născut omul politic nord-irlandez Gerry Adams, preşedinte (1983-2018) al partidului Sinn Féin (aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – IRA); este unul dintre arhitecţii procesului de pace în Irlanda de Nord (a participat, în iulie 1997, la tratativele de pace privind această provincie, alături de premierul britanic, Tony Blair, de cel nord-irlandez, David Trimble, şi de o serie de reprezentanţi de frunte ai unioniştilor nord-irlandezi)

– 1981: A fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918)

– 1989: A murit actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (numele la naştere: Ruth Elizabeth Davis); în 1999 a fost clasată pe locul 2, după Katherine Hepburn, pe lista celor mai bune actriţe ale tuturor timpurilor, listă realizată de Institutul American de Film (n. 1908) – 35 de ani

– 1999: A murit cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina” fadó-ului (n. 1920) – 25 de ani

– 2000: A murit Richard Farnsworth, actor de film şi cascador american; a jucat în peste 300 de filme şi a fost cel mai bătrân actor nominalizat vreodată la „Oscar” (în anul 2000, pentru filmul „The Straitght Story”) (n. 1920)

– 2011: A murit actriţa australiană Diane Cilento (n. 1933)

– 2012: A murit Chadli Bendjedid, ofiţer şi om politic algerian, fost preşedinte al Algeriei între anii 1979 şi 1992, unul dintre arhitecţii instituţiilor democratice din această ţară (n. 1929)

– 2015: A murit Árpád Göncz, om politic ungar, primul preşedinte al Ungariei după prăbuşirea comunismului, în perioada 1990-2000; disident comunist, scriitor şi traducător (n. 1922)

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (n. 1942, în Georgia)

– 2018: A murit soprana spaniolă de origine catalană Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballé i Folch); s-a numărat printre cele mai mari nume ale scenei lirice mondiale din ultima jumătate de secol, în muzica de operă, oratorii și lieduri; renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto” (n. 1933)

– 2019: A murit muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (n. 1939) – 5 ani

– 2020: A murit Eddie Van Halen (nume complet: Edward Lodewijk Van Halen), chitarist, cântăreţ, compozitor, textier şi producător muzical american de origine neerlandeză; considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria rockului; conducătorul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex Van Halen, al grupului hard rock „Van Halen” (n. 1955)

– 2022: A murit cântăreața americană Jody Miller, legenda muzicii country (n. 1941)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 5 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 7 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 5 octombrie

* Cu 442 de ani în urmă Papa Grigore al XIII-lea (papă între anii 1572 şi 1585) anunţa introducerea unui nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (sau de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582 (noul calendar a fost adoptat de România în anul 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie) (5/15)

* Acum 262 de ani avea loc premiera operei „Orfeu şi Euridice” de Christoph Willibald Gluck (n. 1714 – m. 1787). La data de 5 octombrie 1762 s-a jucat în premieră, la Burgtheater din Viena, „Orfeo ed Euridice”, operă în trei acte pe un libret de Ranieri de’ Calzabigi, în limba italiană, primul produs al colaborării dintre cei doi autori. La sfârșitul primei scene a actului al II-lea, „Dansul furiilor” rămâne o pagină memorabilă prin sugestia creată, vorbind de la sine despre imaginația scenică a compozitorului și despre tehnica sa instrumentală

* Cu 129 de ani în urmă (1895), lângă Londra, avea loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe şosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km şi a fost câştigat de A. Calder

* În urmă cu 127 de ani (1897) apărea (cu întreruperi, până în 1945), la Bucureşti, revista enciclopedică populară „Albina”, editată de „un număr de profesori şi institutori”; director-fondator, Spiru Haret (5/17)

* Acum 114 ani (1910), în urma abolirii monarhiei, Portugalia s-a proclamat republică

* Acum 106 ani (1918) reprezentantul Partidului Naţional Român în Parlamentul de la Budapesta, deputatul Alexandru Vaida-Voievod, dădea citire, în plenul adunării, Declaraţiei Comitetului Executiv al PNR, prin care românii transilvăneni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală (5/18)

* În urmă cu 103 ani (1921) avea loc crearea Federaţiei Internaţionale a PEN-Cluburilor (abreviere de la Poets, Playwrights, Editors, Essaysts and Novelists), asociaţie mondială a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, fondată, la Londra, de C. A. Dawson Scott; primul preşedinte – John Galsworthy (România este membră din 1924)

* În urmă cu 94 de ani, între 5 şi 12 octombrie 1930, s-a desfăşurat, la Atena, prima Conferinţă balcanică, cu participarea României, Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei, Greciei şi Turciei. Delegaţii au adoptat statutul de organizare şi au decis elaborarea unui pact regional

* Acum 82 de ani (1942), la Opera Română din Bucureşti, a avut loc premiera baletului „Demoazela Măriuţa”, de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu)

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de la stabilirea relaţiilor diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Republica Populară Chineză. Primele contacte oficiale româno-chineze au avut loc la Paris, în anul 1880, între Mihail Kogălniceanu şi reprezentantul Chinei în capitala Franţei. La 18 octombrie 1939, s-au stabilit relaţii diplomatice între România şi Republica China. Acestea au fost întrerupte la 10 iulie 1941, ca urmare a recunoaşterii de către guvernul român a guvernului de la Nanjing, format din elemente pro-japoneze. România a fost a treia ţară care a recunoscut R. P. Chineză. În 2004, cu prilejul vizitei de stat în România a preşedintelui R. P. Chineze, Hu Jintao, s-a semnat Declaraţia Comună a României şi a Republicii Populare Chineze privind stabilirea unui Parteneriat Amplu de Prietenie şi Cooperare, iar la 25 noiembrie 2013, cu prilejul vizitei oficiale în România a premierului Consiliului de Stat al R. P. Chineze, Li Keqiang, s-a adoptat Declaraţia comună a Guvernului României şi Guvernului R. P. Chineze privind aprofundarea cooperării bilaterale în noile circumstanţe

* Celebra replică „Numele meu e Bond. James Bond” se auzea pentru prima oară, cu 62 de ani în urmă (1962), într-o sală de cinema, la premiera primului film din seria „James Bond” – „James Bond Dr. No”. Premiera a avut loc în Anglia, din distribuţie făcând parte Sean Connery şi Ursula Andress, în regia lui Terence Young. James Bond, sau agentul 007, cum mai este cunoscut, este un personaj din romanele lui Ian Fleming (12 romane şi 2 colecţii de scurte povestiri) şi seria filmelor James Bond. Rolul său a fost jucat de-a lungul timpului de mai mulţi actori, cum ar fi Sean Connery, George Lazenby, Roger Moore, Timothy Dalton, Pierce Brosnan sau Daniel Craig. Agent Secret al Serviciilor Secrete Britanice, James Bond a fost personajul principal în nu mai puţin de 25 de pelicule, iar franciza care îi poartă numele este cea mai longevivă din istoria cinematografiei

* Tot acum 62 de ani (1962) avea loc lansarea piesei „Love Me Do”, primul single al formației britanice The Beatles

* Acum 54 de ani (1970) era fondat Colegiul Divizionar A, prima formulă de organizare a cluburilor profesioniste de fotbal din România, organism ce a avut un rol mai mult formal până în 1990. Trecând succesiv prin mai multe schimbări s-a ajuns, la 22.I.1993, la denumirea actuală – Liga Profesionistă de Fotbal, structură sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I

* Cu 46 de ani în urmă (1978) intra în vigoare Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (deschisă spre semnare, la Geneva, la 18.V.1977)

* În urmă cu 24 de ani (2000) președintele Iugoslaviei, Slobodan Milošević (sau Miloșevici), era nevoit să renunțe la putere în urma unor demonstrații violente organizate în Belgrad. În data de 5 octombrie 2000, sute de mii de oameni din întreaga Serbie au luat cu asalt Belgradul reuşind, prin intermediul protestelor de stradă, să-l forţeze pe preşedintele Slobodan Milošević să recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din septembrie. Apariţia câştigătorului scrutinului, Vojislav Koštunica, la postul naţional de televiziune în acea seară a marcat sfârşitul politic al autocraţiei Milošević. Câteva luni mai târziu, Milošević a fost arestat, fiind acuzat de crime de război, crime împotriva umanității și o gravă încălcare a Convenției de la Geneva. Slobodan Milošević a fost predat în custodia Națiunilor Unite și a fost trimis în fața Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, însă a murit după 5 ani de închisoare cu doar 50 de ore înaintea declarării verdictului. Milošević, suferind de boli grave ale inimii, de tensiune și diabet, a murit în urma unui atac de cord în condiții neelucidate. A fost una din figurile marcante ale războiului din Iugoslavia în anii ’90 și ale războiului din Kosovo în 1999

* Acum 7 ani (2017) avea loc publicarea anchetei New York Times care dezvăluie cazul lui Harvey Weinstein, producător de film american de origine evreiască acuzat de hărțuire sexuală de mai multe actrițe, care a lansat mișcarea #MeToo pe rețelele de socializare. La 24 februarie 2020, Harvey Weinstein a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru abuzuri sexuale

* Cu doar 3 ani în urmă (2021) moțiunea de cenzură intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”, inițiată de PSD și susținută de USR și AUR, a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”. Guvernul Florin Cîțu a fost demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Este cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă. Guvernul Florin Cîțu a guvernat România începând cu 23 decembrie 2020 și până la 25 noiembrie 2021. Acesta a fost format în urma alegerilor parlamentare din același an. Guvernul Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 octombrie 2021 cu 281 de voturi „pentru” și 0 voturi „împotrivă” dintre cele 281 de voturi exprimate și a rămas în funcție cu atribuții limitate până la investirea noului Guvern Ciucă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Faustina Kowalska, călugăriță (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Jandarmeriei Montane”; 5 octombrie 2001 reprezintă momentul oficial al înființării Jandarmeriei Montane, deoarece, la această dată, conducerea Jandarmeriei Române a aprobat înființarea unei unități specializate cu misiunea principală de a veni în sprijinul tuturor celor care iubesc muntele, dar și pentru protejarea naturii

– 1830: A murit Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (n. 1777)

– 1841: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă (m. 1877, căzut la asaltul redutei Griviţa)

– 1847: S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (m. 1903)

– 1850: S-a născut Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (m. 1927)

–  1851, 5/17: S-a născut maiorul Gheorghe Şonţu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877; a căzut în luptă, în fruntea batalionului I din Regimentul 10 dorobanţi pe care-l comanda în timpul asediului pentru cucerirea redutei Griviţa)

– 1857: S-a născut Smara (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), scriitoare, publicistă, militantă activă în mişcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăţi culturale, considerată educatoare a poporului; prima femeie care a călătorit spre Polul Nord (1904); prima reprezentantă a României care conferenţiază în Occident, participând la congrese internaţionale: Congresul orientaliştilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educaţiei în familie (1913) (m. 1944). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 5.IX.1857

– 1865: S-a născut juristul Ştefan Gh. Longinescu, specialist al vechiului drept românesc; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (m. 1931)

– 1881: S-a născut Barbu Lăzăreanu (Baruch Lazarovici), istoric literar, poet, bibliograf şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948, director al Bibliotecii Academiei (1948-1957) (m. 1957)

– 1882: S-a născut Emanoil Hagi-Mosco, istoric, genealogist şi publicist; contribuţii în domeniul heraldicii româneşti; membru fondator al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (m. 1976)

– 1884: S-a născut prozatorul D.[imitrie] V.[asiliu] Barnoschi (m. 1954) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 21.IX.1884

– 1886: S-a născut Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (m. 1972)

– 1901: S-a născut inginerul și profesorul Lazăr Stoicescu, creatorul școlii românești de termotehnică (m. 1975)

– 1902: S-a născut Albert Nagy, pictor de naţionalitate maghiară din România (m. 1970)

– 1902: S-a născut Zaharia Stancu, poet, prozator, romancier şi ziarist, director al Teatrului Naţional Bucureşti din 1946 pentru o perioadă de mai bine de douăzeci de ani; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974). NOTĂ: Unele surse, printre care și Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999), dau ca dată a naşterii 7 octombrie 1902

– 1913: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Ovidiu Varga; director al Direcţiei muzicale a Radiodifuziunii Române (1951-1968) (m. 1993)

– 1925: S-a născut fizicianul și profesorul Mircea Oncescu, pionier al radioprotecției în România, fondator al școlii române de radioprotecție; director al Institutului de Fizică Atomică, primul președine al Societății Române de Radioprotecţie și fondator al revistei „Curierul de Fizică” (m. 2005)

– 1929: S-a născut Ion Dodu Bălan, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, publicist și profesor universitar; s-a îngrijit, aproape o jumătate de veac, de editarea operei lui Octavian Goga (m. 2018) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Aurel Manolache, compozitor de muzică uşoară şi de teatru, dirijor; fondatorul Teatrului „Fantasio” din Constanţa, al cărui director a fost timp de mai mulţi ani; a iniţiat Festivalul Mamaia Copiilor (al cărui director a fost în perioada 2001-2010), împreună cu compozitorul Dumitru Lupu, directorul artistic al evenimentului (m. 2010)

– 1933: S-a născut Monica Lazăr, critic literar; a lăsat o operă critică neîmplinită, dar cu numeroase contribuţii analitice interesante despre literatura română clasică şi contemporană, interpretată dintr-un unghi fenomenologic şi stilistic (m. 1984)

– 1938: A murit Demostene Russo, istoric (specialist în bizantinologie) şi filolog (elenist, cu preocupări în domeniul literaturii române vechi); s-a consacrat îndeosebi studierii relaţiilor româno-greceşti şi a influenţei elene în România; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1869, în Grecia)

– 1939: S-a născut pictorul şi profesorul Mihai Bandac – 85 de ani

– 1941: S-a născut Nicolae Constantinescu, etnolog, antropolog, folclorist și profesor universitar

– 1945: S-a născut Alexandru Călinescu, critic şi istoric literar, publicist și profesor universitar

– 1947: S-a născut scenograful Radu Corciova

– 1949: S-a născut cineastul Dumitru Călugăru; a realizat peste o sută de filme de scurt metraj şi documentare (m. 2012) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Doina (Smaranda Elena) Uricariu, poetă, editor şi eseistă

– 1960: S-a născut actriţa Diana Gheorghian

– 1971: A murit Vania Gherghinescu, poet, publicist şi traducător (n. 1900)

– 1974: A murit Sebastian Popovici, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1905) – 50 de ani

– 1978: A murit istoricul Mihai Berza, specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1907)

– 1979: A murit inginerul Grigore Ioachim; lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială; a inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906) – 45 de ani

– 1985: A murit folcloristul Adrian Fochi; autor al unei monumentale lucrări de referinţă, „Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte” (1964); studii axate îndeosebi pe cercetarea comparată a folclorului popoarelor sud-est europene (n. 1920)

– 1986: A murit compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (n. 1902)

– 1988: A murit dirijorul de cor, compozitorul și profesorul Dumitru D. Botez; a cântat o vreme în Orchestra Radio, la violă; în anul 1945 a fost numit dirijor al Corului Radio, pe care avea să-l conducă mulţi ani; a dirijat, de asemenea, şi Corul Filarmonicii „George Enescu; este autorul unor sute de lucrări corale care sunt incluse şi astăzi în repertoriile de specialitate din toată ţara (n. 1904)

– 1993: A murit Mircea Socolescu, geolog şi geofizician; s-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe utile; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1902)

– 1993: A murit părintele profesor Dumitru Stăniloaie, considerat unul dintre cei mai importanţi teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume; contribuţii fundamentale în domeniul dogmaticii; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1903)

– 2000: A murit Cătălin Hîldan, fost fotbalist care s-a afirmat la Dinamo Bucureşti; a jucat pe postul de mijlocaş, având numărul 11 pe tricou; de la debutul său în Divizia A, la 2 octombrie 1994, a jucat 138 de meciuri în prima divizie, marcând 6 goluri; în memoria sa, una din peluzele Stadionului Dinamo se numeşte „Peluza Cătălin Hîldan” (n. 1976)

– 2001: A murit actorul Boris Ciornei (n. 1923)

– 2016: A murit basul şi profesorul Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (n. 1935)

– 2017: A murit arhitectul şi profesorul Dan Sergiu Hanganu, stabilit în Canada (din 1970); membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Guildford, Marea Britanie: Manifestări de marcare a 50 de ani de la atentatele cu bombă la pub-ul IRA din Guildford

– San Francisco: Sunt marcați 13 ani de la moartea co-fondatorului Apple, Steve Jobs

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Profesorilor” sau „Ziua Mondială a Educaţiei”a fost proclamată de UNESCO, în 1994 (- 30 de ani), pentru a celebra semnarea, la 5.X.1966, a „Recomandării UNESCO privind statutul profesorilor”, recomandare care certifica importanţa unui sistem educaţional de calitate şi care puncta responsabilităţile pe care trebuie să şi le asume un cadru didactic; în România se marchează din 1996. NOTA 1: Pe 24 ianuarie este marcată, din 2019, „Ziua internaţională a educaţiei”, potrivit Rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU la 3 decembrie 2018, în cadrul Reuniunii globale a educaţiei care s-a desfăşurat la Bruxelles, Belgia, în zilele de 3-5 decembrie 2018. NOTA 2: În România mai este marcată și „Ziua învăţătorului” la 5 iunie, pe baza Legii nr. 289/2007, în ziua de naştere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc (n.5.VI.1779 – m.17.IX.1823)

– 1712: S-a născut pictorul italian Francesco Guardi (m. 1793)

– 1713: S-a născut Denis Diderot, enciclopedist, filosof şi scriitor francez; coeditor, împreună cu Jean le Rond D’Alambert, al ”Enciclopediei franceze” (m. 1784)

– 1848: S-a născut Jean-Baptiste Édouard Detaille, pictor și ilustrator francez remarcat pentru precizia și detaliile sale realiste; este considerat specialist în pictura militară franceză, făcându-l unul dintre ultimii maeștri ai genului înainte ca acesta să dispară treptat la începutul secolului al XX-lea (m. 1912)

– 1864: S-a născut Louis Jean Lumière, inventator şi producător de filme francez; împreună cu fratele său, Auguste (1862-1954), a brevetat, în 1895, „cinematograful Lumière – un aparat servind la obţinerea şi vizionarea probelor cronofotografice” (de fapt, primul aparat de filmat şi primul aparat de proiecţie) (m. 1948) – 160 de ani

– 1864: A murit Madách Imre, poet şi publicist ungar; renumit pentru poemul său dramatic „Tragedia Omului” (n. 1823) – 160 de ani

– 1874: A murit Francis Walker, entomolog englez; unul dintre cei mai prolifici autori din acest domeniu (n. 1809) – 150 de ani

– 1879: S-a născut John Erskine, scriitor, istoric, muzician şi profesor american (m. 1951) – 145 de ani

– 1880: A murit compozitorul francez de origine germană Jacques Offenbach, întemeietor al operetei clasice franceze (n. 1819)

– 1881: S-a născut scriitorul german Conrad Weiss (m. 1940)

– 1882: S-a născut fizicianul, inginerul, profesorul și inventatorul american Robert Hutchings Goddard, precursor al astronauticii; contribuţii fundamentale la dezvoltarea teoriei generale a rachetelor (autor a peste 80 de brevete); în 1926 a proiectat şi construit o rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 metri (m. 1945)

– 1908: S-a născut Joshua Lockwood Logan III, regizor american de teatru și film, dramaturg, scenarist și actor; a câștigat un premiu Pulitzer pentru co-scrierea musicalului South Pacific și a fost implicat în compunerea altor musicaluri (m. 1988)

– 1923: S-a născut Stig Halvard Dagerman, scriitor și jurnalist suedez (m. 1954)

– 1924: S-a născut scriitorul chilian José Donoso (m. 1996) – 100 de ani

– 1933: S-a născut actriţa australiană Diane Cilento (m. 2011)

– 1936: S-a născut Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (m. 2011)

– 1939: S-a născut actrița și cântăreața franceză Marie Laforêt (nume real Maïténa Marie Brigitte Doumenach), reprezentantă a Noului Val francez, celebră exponentă a şansonetei franceze (m. 2019) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Marie-Claire Blais, scriitoare canadiană de limbă franceză, laureată cu Premiul Médicis în 1966 pentru romanul „Une saison dans la vie d’Emmanuel” („Un sezon în viaţa lui Emmanuel”) (m. 2021) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actriţa mexicană Carmen Salinas, cunoscută din telenovelele „María la del Barrio” („Sărmana Maria”) şi „Maria Mercedes”; a fost membră a Camerei Deputaților din Mexic (m. 2021) – 85 de ani

– 1940: S-a născut actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (m. 2018)

– 1940: A murit Silvestre Revueltas, compozitor şi violonist mexican (n. 1899)

– 1942: S-a născut cântăreţul american Billy Scott (pe numele său real Peter Pendleton) (m. 2012)

– 1947: S-a născut interpretul și compozitorul britanic de rock Brian Johnson; cunoscut pentru asocierea sa, timp de peste trei decenii, cu trupa de rock australian hard / blues rock „AC/DC”, ca vocalist principal

– 1953: A murit Friedrich Wolf, medic şi om de cultură german (n. 1888)

– 1967: S-a născut Guy Pearce, actor şi muzician australian de origine engleză

– 1974: A murit mezzosoprana italiană Ebe Stignani (n. 1903) – 50 de ani

– 1975: S-a născut actriţa britanică de film Kate Winslet; este prima actriţă care a primit patru nominalizări la „Oscar” înainte de împlinirea vârstei de 30 de ani

– 2002: A murit Brigitte Massin, muzicolog şi jurnalist francez (n. 1927). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a decesului 5.XII.2002

– 2004: A murit biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină în 1962 (n. 1916, în Noua Zeelandă) – 20 de ani

– 2011: A murit actorul american Charles Napier (n. 1936)

– 2011: A murit antreprenorul şi inventatorul american Steven Paul Jobs, considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor, cât şi din industria divertismentului; a fost cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum şi CEO al firmei Pixar, până la achiziţia acestui studio de animaţie de către compania Disney, apoi cel mai mare acţionar al companiei Disney şi membru în Consiliul Director (n. 1955)

– 2012: A murit regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul francez Claude Pinoteau (n. 1925)

– 2013: A murit Carlo Lizzani, regizor, scenarist şi critic italian de film; teoretician al neorealismului; a scris o istorie a cinematografiei italiene (n. 1922)

– 2014: A murit Iuri (Petrovich) Liubimov, regizor şi actor rus; a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol, stilul său novator influenţând o generaţie întreagă de artişti (n. 1917) – 10 ani

– 2014: A murit Geoffrey Lamont Holder, actor, coregraf, dansator, regizor şi cântăreţ american (n. 1930) – 10 ani

– 2015: A murit regizorul de teatru şi scriitorul suedez de romane poliţiste Henning Mankell (n. 1948)

– 2015: A murit cineasta belgiană Chantal Akerman, o personalitate a cinematografiei moderne şi avangardiste (n. 1950)

– 2016: A murit fizicianul german Walter Greiner, specialist în fizică nucleară; studii privind prezicerea/semnalarea unor noi moduri de dezintegrare radioactivă naturală a nucleelor grele; a jucat un rol de seamă în cooperarea ştiinţifică germano-română; membru de onoare străin al Academiei Române (1992) (n. 1935)

– 2017: A murit Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (n. 1947)

– 2019: A murit tenorul italian Marcello Giordani, unul dintre cei mai mari cântăreți ai lumii; a înființat Fundația „Marcello Giordani” pentru a sprijini tinerii cântăreți (n. 1963) – 5 ani

– 2020: A murit actriţa britanică Margaret Nolan (n. 1943)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 4 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 4 octombrie 2024, 13:47

S-a întâmplat într-o zi de 4 octombrie

* Cu 692 de ani în urmă (1332) o scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon atesta existenţa claselor sociale în Moldova de sud-vest, prin sintagma „puternicii acelor locuri”

* Acum 176 de ani (1848) apărea săptămânal (până în septembrie 1850), la Cernăuţi, cu text româno-german, publicaţia „Bucovina”, gazetă românească de politică, religie şi literatură, sub conducerea fraţilor Hurmuzachi (Gheorghe, Alexandru şi Eudoxiu). Este primul periodic al românilor bucovineni, tribună de apărare a intereselor lor naţionale, intelectuale şi materiale (4/16)

* Acum 171 de ani (1853) Imperiul Otoman declara război Rusiei, fapt ce a declanşat Războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte, şi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Operaţiunile militare au avut loc la Dunăre, în Transcaucazia, la Marea Baltică, pe coastele Kamceatkăi şi în Crimeea, unde s-au desfăşurat cele mai importante lupte (4/16)

* Se împlinesc 95 de ani de când, într-o zi de 4 octombrie 1929, sub directoratul lui Liviu Rebreanu, s-a inaugurat Studioul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu piesa „Muşcata din fereastră”, de Victor Ion Popa, prezentată în premieră, în regia lui Paul Gusty

* Acum 77 de ani, în perioada 4 – 9 octombrie 1947, la Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din România, participanţii au cedat presiunilor făcute de comunişti şi au acceptat să intre în tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”

* Cu 67 de ani în urmă (1957), la ora 22:28 de minute şi 34 de secunde (ora Moscovei), URSS lansa primul satelit artificial al Pământului „Sputnik-1”, care a deschis era zborurilor cosmice. După 314,5 secunde satelitul s-a desprins de rachetă şi a început să emită semnale. Semnalele au fost interceptate pe poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a coborât după orizont. Zborul efectuat de Sputnik-1 a putut fi văzut de toată lumea. Semnalul emis de el putea fi interceptat de oricare radioamator în orice punct al globului pământesc. Cu toate că Sputnik nu a fost dotat cu echipament tehnic, analiza caracterului semnalului şi observările optice ale orbitei de zbor au permis obţinerea unor date ştiinţifice importante. Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile şi a efectuat 1440 de rotaţii în jurul pământului. În 1958, atunci când el s-a dezmembrat în straturile superioare ale atmosferei, pe orbită se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. În prezent pe orbitele extraterestre zboară mii de aparate spaţiale complicate ce aparţin diferitelor ţări, un întreg sistem la baza căruia s-a aflat micul satelit sovietic

* Sunt marcați 65 de ani de când, într-o zi de 4 octombrie 1959, a fost lansată staţia automată interplanetară sovietică „Luna-3″. La 7 octombrie aceasta a fotografiat partea invizibilă a Lunii. În timpul misiunii au fost realizate 30 de fotografii

* În urmă cu 64 de ani (1960) Statele Unite ale Americii au lansat în spaţiu „Courrier IB”, primul satelit folosit în telecomunicaţii

* Acum 61 de ani (1963) era înfiinţat Muzel în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”. Etnograful Cornel Irimie a creat un muzeu al tehnicii populare pentru care a primit, în 1962, aprobare de la Academia Română şi apoi, în 1963, pe o tematică gândită la nivel naţional împreună cu etnografi din Sibiu şi din ţară, a inaugurat muzeul din Dumbrava Sibiului. Tematica propusă de Cornel Irimie a pornit de la faptul că la vremea respectivă s-au făcut o serie de cercetări în România şi s-au găsit foarte multe instalaţii de tehnică populară, care funcţionau încă foarte bine. Existau mii de mori hidraulice, pive, dârste, vâltori, mori de vânt, mori acţionate de forţa cailor, râşniţe manuale şi tot felul de instalaţii provenite din epoca preindustrială. În prezent muzeul se întinde pe o suprafaţă de 131 de hectare

* În urmă cu 31 de ani (1993) Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru cu drepturi depline al acestui organism. Ceremonia de aderare a avut loc la 7.X.1993, la Viena

* Se marchează 25 de ani (1999) de când România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” — CTBT), principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare, negociat la Geneva, între 1994 și 1996 și adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996. Nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării și neratificării acestuia de către o serie de state cu programe nucleare. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996. În prezent, 185 de state membre ale ONU au semnat CTBT, iar dintre acestea, doar 170 l-au şi ratificat. Începând cu anul 2013, România are un reprezentant în Grupul Persoanelor Eminente („Group of Eminent Persons”) creat în sprijinul intrării în vigoare a Tratatului. România a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO), prin consens, în cadrul celei de a 45-a sesiuni a Comisiei Pregătitoare a CTBTO de la Viena. Funcţia a fost exercitată pe parcursul anului 2016, care a marcat aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Tratatului şi înfiinţarea Comisiei

* Cu 6 ani în urmă (2018) Timişoara a lansat o premieră naţională, devenind primul oraş din România care foloseşte şi transportul în comun naval de persoane, pe un curs de apă interior, Canalul Bega, ca transport alternativ şi ecologic. Prima cursă de pasageri pe Bega a pornit în 1869, fiind întrerupt în 1967; Bega a fost primul canal navigabil din România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Francisc din Assisi (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1859: S-a născut compozitorul George Cosmovici (m. 1927, la Paris) – 165 de ani

– 1873, 4/17: S-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (m. 1939)

– 1881: S-a născut George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1965)

– 1904: A murit Ioniţă Scipione Bădescu, publicist şi poet; membru al „Junimii”; prieten cu Mihai Eminescu (n. 1847) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1977)

– 1915: A murit inginerul Mihail Râmniceanu (Romniceanu); colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a proiectat construirea a peste 1.000 km de cale ferată; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854)

– 1917: S-a născut pictorul Constantin Dipşe (m. 2010)

– 1933: S-a născut Florea Firan, critic şi istoric literar, publicist, editor şi profesor universitar; directorul revistei şi editurii „Scrisul Românesc” din Craiova

– 1933: S-a născut baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (m. 2013)

– 1933: S-a născut George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (m. 2014)

– 1934: S-a născut Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut sculptoriţa Ioana Kassargian (m. 1985)

– 1937: S-a născut Ioanid Romanescu (pseudonim al lui Valentin Tudose), poet şi traducător (m. 1996)

– 1940: A murit (persecutat de legionari, s-a sinucis) Petre Andrei, sociolog, filosof şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1891)

– 1941: S-a născut pictorul și profesorul Silviu Oravitzan Creţu; la baza concepţiei sale picturale stă viziunea crucii; fondator al galeriei „Pro Arte” din Lugoj şi al unei galerii de artă la New York

– 1943: S-a născut Marian Nistor, cântăreț și compozitor de muzică ușoară; fondatorul și solistul trupei „Savoy”

– 1943: S-a născut Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (m. 2007)

– 1944: S-a născut Ion Vartic, eseist, teatrolog, critic şi istoric literar, profesor universitar; director general al Teatrului Naţional din Cluj (2000-2010) – 80 de ani

– 1944: A murit geologul Ion Popescu-Voiteşti, pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (n. 1876) – 80 de ani

– 1957: S-a născut Valeria Sitaru, actriţă, regizoare, profesoară, scriitoare şi realizatoare de emisiuni tv

– 1978: S-a născut actorul de teatru Marius Manole

– 1981: A murit Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor român de origine cehă (n. 1898)

– 1989: A murit interpretul de muzică uşoară Luigi (Ludovic) Ionescu (n. 1927) – 35 de ani

– 1993: S-a născut Alina Emilia Vuc, sportiva care a obținut prima medalie mondială din istoria luptelor feminine românești (2017)

– 2006: A murit Violeta Zamfirescu, poetă şi prozatoare; redactor la Radioteleviziunea Română, între anii 1956-1959 şi 1968-1969 (n. 1920)

– 2007: A murit Hero Lupescu, regizor de operă și profesor (n. 1927)

– 2011: A murit medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1926)

– 2012: A murit Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (n. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 3.X.2012

– 2021: A murit prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Villers-Cotterêts, Franța: Cel de-al 19-lea summit al Francofoniei (4 – 5 oct.)

– Matera, Italia: Reuniune G7 privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor (4 – 6 oct.)

– Srinagar, India: Numărarea voturilor la alegerile pentru Adunarea legislativă din Jammu și Kashmir, administrate de India

– Londra: Cerere de fuziune Amazon/Anthropic – termenul limită al CMA (Autoritatea pentru Concurență și Piețe) pentru a spune dacă va deschide o investigație în faza a doua

– Motegi, Japonia: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Japoniei (4 – 6 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 4 – 10.X: „Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic” este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătaţirea condiţiei umane; declarată la cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU prin Rezoluţia 54/68 din 6.XII.1999, pentru a sărbători contribuţiile aduse de ştiinţa şi tehnologia spaţială la îmbunătăţirea condiţiei umane; datele amintesc de lansarea, la 4.X.1957, de către URSS, a primului satelit artificial al Pământului (Sputnik 1), care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi de intrarea în vigoare, la 10.X.1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic

– „Ziua Internaţională a Animalelor”, zi în care este readusă în prim plan situaţia speciilor aflate în pericol; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. NOTĂ: Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică

– „Ziua Mondială a Zâmbetului” este aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de către americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999 (- 25 de ani), în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată după decesul acestuia în 2001, a devenit sponsorul oficial al „Zilei mondiale a zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai

– Ziua naţională a Regatului Lesotho (fost Basutoland); aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1515: S-a născut pictorul şi graficianul renascentist german Lucas Cranach „cel Tânăr” (m. 1586)

– 1669: A murit pictorul şi gravorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn), considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale (n. 1606) – 355 de ani

– 1720: S-a născut Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, gravor şi arhitect veneţian (m. 1778)

– 1814: S-a născut pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (m. 1875) – 210 ani

– 1874: S-a născut Gavriil Kazarov (Catzarow), istoric şi arheolog bulgar; considerat drept cel mai bun cunoscător al vieţii tracilor; membru corespondent străin al Academiei Române (1936) (m. 1958) – 150 de ani

– 1895: S-a născut actorul şi regizorul de film american Buster Keaton (m. 1966)

– 1904: A murit sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi; a realizat „statuia Libertăţii”, oferită în dar de statul francez Statelor Unite ale Americii, cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei SUA (n. 1834) – 120 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul belgian René Defossez (m. 1988)

– 1913: A murit (la Tanger, în Maroc) Josep Tapiró i Baró, pictor spaniol, cunoscut mai ales pentru portretele sale în acuarelă din Maroc (n. 1836)

– 1917: S-a născut Violeta Parra (nume complet: Violeta del Carmen Parra Sandoval), compozitoare, cantautoare, folcloristă, etnomuzicolog, artist vizual și activist social chilian; figură reprezentativă a muzicii folk din America Latină (m. 1967)

– 1923: S-a născut Charlton Heston (John Charlton Carter), actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2008)

– 1928: S-a născut scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume; odată cu publicarea primei sale lucrări – „Şocul viitorului” a creat o nouă disciplină, futurologia (m. 2016)

– 1931: S-a născut Richard Rorty, filosof şi profesor american (m. 2007)

– 1936: A murit Wilhelm Meyer-Lübke, lingvist german de origine elveţiană; specialist în romanistică; în 1904 a pus bazele şi a condus Institutul de Filologie Română de pe lângă Universitatea din Viena; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1861)

– 1937: S-a născut scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (m. 2015)

– 1938: S-a născut Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2002, împreună cu John B. Fenn și Koichi Tanaka, pentru munca sa inovatoare privind elucidarea structurii proteinelor folosind spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară

– 1941: S-a născut Robert Wilson, regizor, actor, scenograf, designer de lumini şi sunet, coregraf, arhitect, pictor și sculptor american; unul dintre cei mai importanți artiști ai teatrului de avangardă

– 1941: S-a născut scriitoarea americană Anne Rice; cunoscută pe plan internaţional după publicarea, în 1976, a romanului „Interviu cu un vampir” (m. 2021)

– 1942: S-a născut cântăreţul şi compozitorul italian Franco Gatti, interpret al celebrului cântec „Sara perche ti amo” alături de grupul Ricchi e Poveri (m. 2022)

– 1946: S-a născut actriţa americană de film Susan Sarandon

– 1947: A murit fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1918, „ca apreciere a serviciilor pe care le-a adus la progresul fizicii prin descoperirea cuantelor de energie” (n. 1858)

– 1948: A murit René Benjamin, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1915 pentru romanul Gaspard pe care l-a scris la spitalul din Tours unde a stat câteva luni, după ce a fost grav rănit în septembrie 1914; a fost primit la academia Goncourt în 1938 (n. 1885)

– 1949: S-a născut actorul american Armand Assante (nume complet: Armand Anthony Assante Jr.) – 75 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul, regizorul, jurnalistul și omul politic chilian Luis Sepúlveda (m. 2020) – 75 de ani

– 1949: A murit compozitorul austriac Edmund Eysler (n. 1874) – 75 de ani

– 1956: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul austriac Christoph Waltz

– 1959: S-a născut instrumentistul britanic Chris Lowe, membru al trupei de synthpop „Pet Shop Boys” – 65 de ani

– 1961: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de origine cubaneză Jon Secada (nume complet: Juan Francisco Secada Ramírez); stabilit în SUA în anul 1971. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1962

– 1962: S-a născut dirijorul francez de origine poloneză Marc Minkowski, unul din artiştii care a pus în valoare muzica barocă

– 1970: A murit cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a muzicii rock americane, unul dintre cele trei superstaruri ale generaţiei „flower power”, alături de Jimi Hendrix şi Jim Morrison (n. 1943)

– 1999: A murit pictorul francez Bernard Buffet (n. 1928) – 25 de ani

– 2002: A murit regizorul belgian de film André Delvaux (n. 1926)

– 2010: A murit comicul britanic Norman Wisdom; devenit celebru pentru comediile din perioada 1953-1966 (n. 1915)

– 2013: A murit generalul vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (n. 1911)

– 2019: A murit actorul britanic Stephen Moore (nume complet: Stephen Vincent Moore); a avut o carieră prolifică pe scena londoneză, la National Theatre și Royal Shakespeare Company, în seriale radiofonice și de televiziune (n. 1937) – 5 ani

– 2020: A murit Kenzo Takada, designer vestimentar japonez, stabilit în Franța; a fondat „Kenzo”, o marcă globală de parfumuri, vestimentație și produse cosmetice (n. 1939)

– 2022: A murit Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite; a avut peste 50 de hituri în Top 10 și a câştigat trei premii Grammy (n. 1932)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 3 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 3 octombrie 2024, 13:56

S-a întâmplat într-o zi de 3 octombrie

* Sunt marcați 285 de ani (1739) de când era semnat Tratatul de la Nissa (vechea Nyssa, din Cappadocia), de Imperiul Otoman, pe de-o parte şi Imperiul Rus, de cealaltă. Războiul ruso-turc (1735-1739) a fost provocat din dorinţa Rusiei de a câştiga Azov şi Crimeea ca un prim pas în încercarea ei de a domina Marea Neagră

* Se marchează 235 de ani (1789) de când George Washington proclama prima sărbătoare Thanksgiving Day („Ziua Recunoştinţei”), sărbătoare anuală de o zi, în care se mulţumeşte pentru bogăţia recoltei din acel an. În 1863 președintele american Abraham Lincoln a declarat a patra zi de joi din luna noiembrie drept Thanksgiving Day („Ziua Recunoștinței”). Se sărbătoreşte în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite şi Canada)

* Cu 186 de ani în urmă (1838) apărea (până la 25.IX.1839), la Craiova, primul periodic din Oltenia, săptămânalul „Mozaicul”, sub conducerea lui Constantin Lecca (3/15)

* Acum 108 ani (1916) sosea în România misiunea militară franceză, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot (1861-1931). Ca şef al acestei misiuni, a contribuit la reorganizarea Armatei române în 1917 (3/16)

* În urmă cu 106 ani, la 3/16 octombrie 1918, era publicat manifestul împăratului Carol I de Habsburg, suveran al Austro-Ungariei (1916-1918), intitulat „Către popoarele mele credincioase”, privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state „independente” (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean), Transilvania rămânând în continuare în componenţa Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei (cu oraşele Cernăuţi, Storojineţ şi Siret) urma să intre în componenţa Ucrainei

* Cu 12 ani în urmă (2012) prof. dr. Dragoş Vinereanu, şeful secţiei de cardiologie a Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, a realizat în premieră naţională două proceduri de implantare a unui dispozitiv numit „stand pentru bifurcaţii” (dispozitiv special care se montează în arterele inimii şi permite ca în acele artere care se bifurcă în două ramuri să se menţină atât vasul principal, cât şi cele două ramuri deschise)

* Acum 11 ani (2013) o ambarcațiune care transporta imigranți s-a scufundat în apropiere de insula Lampedusa, în sudul Italiei. Acesta este cel mai tragic accident maritim din istoria europeană recentă, cu 366 de cadavre recuperate și multe alte persoane date dispărute

Aniversări – Comemorări

– 3 – 4.X: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5785); a început la asfinţitul soarelui miercuri 2 octombrie, şi se încheie vineri 4 octombrie, la căderea nopţii

– „Ziua Pneumologiei Româneşti”, sărbătorită pentru prima dată în ţara noastră în anul 2012; iniţiativa aparţine Societăţii Române de Pneumologie şi a venit în contextul în care din ce în ce mai mulţi români sunt diagnosticaţi cu afecţiuni pulmonare

– 1801: A murit poetul Matei Milu, precursor, în literatura română, al poeziei satirice (n. 1725)

– 1829: S-a născut George Creţeanu, poet şi publicist (a colaborat la principalele publicaţii paşoptiste şi postpaşoptiste); militant pentru Unirea Principatelor (de două ori ministru în primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan Cuza); membru de onoare al Academiei Române din 1882 (m. 1887) – 195 de ani

– 1839: S-a născut Teodor T. Burada, istoric al teatrului, folclorist, etnograf, muzicolog (primul culegător al bocetului popular), violonist, profesor, animator al vieţii cultural-artistice, ilustrând, prin enciclopedismul său, tipul cărturarului român din secolul al XIX-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1887 (m. 1923) – 185 de ani

– 1863: S-a născut Constantin N. Hurmuzaki, entomolog, filosof şi jurist, membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1937)

– 1883: S-a născut Agricola Cardaş, biolog, agronom şi publicist; este creatorul învăţământului mediu de zootehnie şi al Centrului universitar de zootehnie în Moldova, la Iaşi (m. 1955)

– 1893, 3/15: S-a născut (la Sinaia) Carol al II-lea (primul copil al regelui Ferdinand I şi al reginei Maria), rege al României (1930-1940), principe de Hohenzollern-Sigmaringen; Carol al II-lea a părăsit România în septembrie 1940, a locuit un timp în Brazilia şi după 1947 s-a stabilit în Portugalia; membru de onoare al Academiei Române (1921); preşedinte de onoare şi protector (1930-1940) al Academiei Române (m. 1953, la Lisabona). NOTĂ: La 13.II.2003 Guvernul României a organizat acţiunea de repatriere a osemintelor regelui Carol al II-lea, iar a doua zi, la 14.II.2003, acestea au fost reînhumate într-o capelă a Mănăstirii Curtea de Argeş (necropolă domnească)

– 1923: S-a născut arhitectul Cezar Lăzărescu; autorul planurilor urbanistice ale oraşului Constanţa, ale staţiunilor Mamaia şi Eforie Nord, a numeroase proiecte pentru clădiri de importanţă naţională (Palatul Sporturilor şi Culturii din Bucureşti, aerogara Otopeni ş.a.), al unor clădiri din străinătate (Ambasada română de la Beijing sau clădirea Parlamentului de la Khartum, Sudan) (m. 1986)

– 1923: S-a născut Francisc Baranyai, pictor român de etnie maghiară (m. 2013)

– 1927: S-a născut matematicianul şi profesorul universitar Radu Miron; reprezentant de referință al şcolii matematice ieşene; contribuţii în domeniul geometriei diferenţiale şi al aplicaţiilor ei în fizica teoretică, în topologia algebrică ş.a.; o serie de rezultate şi noţiuni îi poartă numele: „reper M”, „spaţii M”; „conexiuni M”; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2022)

– 1931: S-a născut fizicianul şi chimistul George Comşa, stabilit în Germania din 1972; specialist în construcţia de echipamente pentru vid înaintat (pompe ionice, valve); s-a concentrat şi asupra studiului suprafeţelor pure şi al proceselor de suprafaţă; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997

– 1932: S-a născut Mircea Drăgan, regizor de film şi scenarist (m. 2017)

– 1933: S-a născut muzicologul, compozitorul și profesorul universitar doctor Dinu Ciocan

– 1937: S-a născut compozitorul şi profesorul român de etnie maghiară Csiky Boldizsár (sau Boldizsár Csiky)

– 1941: S-a născut Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (m. 2013)

– 1941: S-a născut Nicolae-Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric de origine aromână, specialist în filologia clasică, în studiul civilizaţiei bizantine şi al culturilor din Balcani (m. 2017)

– 1944: S-a născut actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu; a jucat cu precădere pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara, fiind directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (m. 2019) – 80 de ani

– 1954: S-a născut Ioan Groşan, prozator, dramaturg şi publicist – 70 de ani

– 1957: S-a născut (în Republica Moldova) actorul Constantin Chiriac; director al Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu şi al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu

– 1959: S-a născut Silvia Dumitrescu, interpretă de muzică pop – 65 de ani

– 1963: A murit Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (n. 1882)

– 1966: A murit compozitorul şi poetul Petre Andreescu (n. 1893)

– 1987: A murit pictorul, sculptorul şi poetul Ion Mirea, stabilit la Paris în 1965 (n. 1912). NOTĂ: Unele surse (http://artindex.ro/2012/05/16/mirea-ion-2/) dau ca dată a morţii 30.X.1987

– 2000: A murit Olga Necrasov, zoolog şi antropolog român de origine rusă; contribuţii în domenii ca serologie antropologică, anatomie umană şi comparată, biometrie, biostatică, craniologie şi bioantropologie; membru titular al Academiei Române din 1900 (n. 1910)

– 2003: A murit scriitoarea Profira Sadoveanu; fiica scriitorului Mihail Sadoveanu (n. 1906)

– 2006: A murit actorul Sandu Sticlaru (n. 1923)

– 2008: A murit (la Mannheim, Germania) Aurel Stroe, compozitor, muzicolog, publicist şi profesor (n. 1932)

– 2008: A murit compozitorul şi muzicologul George Draga (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Asuncion, Paraguay: Vizita președintelui din El Salvador, Nayib Bukele

– Bangkok: Ministrul adjunct al finanțelor din Thailanda, Paopoom Rojanasakul, susține un discurs la evenimentul Fitch Ratings

– Kenya: Ofițerii de poliție acuzați de crime împotriva umanității pentru uciderea unui copil în timpul violențelor postelectorale din 2017 vor pleda în instanță

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Coreea – Ziua Fondării Naţiunii (potrivit legendei, în anul 2333 î.Hr., în această zi, „Ziua în care s-au deschis Cerurile”, a fost întemeiat primul stat coreean Joseon („Ţara dimineţilor liniştite”) de către DanGun. NOTĂ: În R. Coreea se mai celebrează o Zi naţională, la 15 august – Ziua eliberării de sub dominaţia niponă, în 1945

– Ziua Unităţii Germane; se aniversează reunificarea celor două state germane (RDG şi RFG), la 3.X.1990; sărbătoarea naţională a Republicii Federale Germania. NOTĂ: După al doilea război mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză; la 7.X.1949 a fost proclamată R. D. Germană (cu capitala la Berlin), în zona de ocupaţie sovietică; data de 3.X.1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane, Berlinul redevenind capitala Germaniei

– 1713: S-a născut Antoine Dauvergne, compozitor şi violonist francez (m. 1797)

– 1803: S-a născut medicul american John Gorrie, pionier în cercetarea tehnicilor de refrigerare şi aer condiţionat (în 1851 a patentat invenţia privind producerea gheţii artificiale) (m. 1955)

– 1814, 3/15: S-a născut poetul rus Mihail Lermontov (m. 1841, într-un duel) – 210 ani

– 1828: S-a născut Woldemar Bargiel, compozitor german (m. 1897)

– 1848: S-a născut pictorul francez Henry Lerolle (m. 1929)

– 1853: A murit George Onslow, compozitor francez (n. 1784)

– 1858: S-a născut actriţa italiană de teatru Eleonora Duse, renumită interpretă a repertoriului ibsenian (m. 1924)

– 1863: S-a născut exploratorul rus Piotr Kozlov (m. 1935)

– 1867: S-a născut Pierre Bonnard, pictor, ilustrator de carte şi litograf francez (m. 1947)

– 1867: A murit americanul Elias Howe, inventatorul maşinii de cusut (brevetată în 1846) (n. 1819)

– 1888: S-a născut actorul american Wade Boteler (m. 1943)

– 1889: S-a născut Carl Von Ossietzky, jurnalist şi pacifist german; Premiul Nobel pentru Pace în 1935 (m. 1938) – 135 de ani

– 1896: A murit William Morris, desenator, decorator, critic de artă, arhitect, scriitor şi traducător englez (n. 1834)

– 1897, 3/15: S-a născut scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (m. 1937)

– 1897: S-a născut poetul, romancierul şi eseistul francez Louis Aragon (pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux) (m. 1982)

– 1898: S-a născut regizorul de film, scenaristul și producătorul american Leo McCarey (m. 1969)

– 1900: S-a născut scriitorul american Thomas (Clayton) Wolfe (m. 1938)

– 1904: S-a născut chimistul american Charles John Pedersen; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu Donald J. Cram şi Jean-Marie Lehn (m. 1989) – 120 de ani

– 1908: S-a născut compozitorul american Johnny Burke (m. 1964)

– 1919: S-a născut actorul francez Jean Lefebvre (nume complet: Jean Marcel Lefebvre) (m. 2004) – 105 ani

– 1919: S-a născut James M. Buchanan, economist și profesor american; considerat fondatorul şcolii opţiunilor publice; Premiul Nobel pentru Economie în 1986, pentru contribuțiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale și constituționale fondate pe studiul procesului de pregătire și luare a deciziilor politice și economice (m. 2013) – 105 ani

– 1923: S-a născut compozitorul și dirijorul polonez-american Stanisław Skrowaczewski (m. 2017)

– 1925: S-a născut Gore Vidal, prozator, dramaturg, eseist şi scenarist american (m. 2012)

– 1928: S-a născut Erik (Belton Evers) Bruhn dansator danez, coregraf, director artistic, actor și scriitor (m. 1986)

– 1929: A murit Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (n. 1878) – 95 de ani

– 1931: A murit Carl August Nielsen, compozitor, dirijor şi violonist danez, considerat cel mai important compozitor al ţării (n. 1865)

– 1935: S-a născut celebrul actor sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut pentru filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (m. 2020)

– 1938: S-a născut cântăreaţa croată Tereza Kesovija, una dintre cele mai recunoscute figuri de pe scena muzicală din fosta Iugoslavie

– 1938: S-a născut cântăreţul, chitaristul şi compozitorul american Eddie Cochran (m. 1960)

– 1939: S-a născut Göran Sonnevi, poet și traducător suedez – 85 de ani

– 1941: S-a născut bas-baritonul italian Ruggero Raimondi

– 1944: S-a născut Vasile Suceveanu, matematician din Republica Moldova, autor al unor lucrări științifice și didactice pe teme matematice (m. 2012) – 80 de ani

– 1945: S-a născut violonistul şi dirijorul francez Jean-Jacques Kantorow

– 1953: A murit Sir Arnold Bax, compozitor englez (n. 1883)

– 1958: S-a născut dansatoarea și coregrafa canadiană Louise Lecavalier

– 1967: A murit Sir Harold Malcolm Sargent, dirijor englez (n. 1895)

– 1967: A murit Woodrow Wilson „Woody” Guthrie, cântăreț și compozitor american; una dintre figurile legendare ale muzicii folk americane (n. 1912)

– 1969: S-a născut Gwen Renée Stefani, cântăreață de muzică pop-rock, compozitoare, designer vestimentar și actriță americană – 55 de ani

– 1993: A murit Katerina Gogou, actriţă şi poetă greacă (n. 1940)

– 1998: A murit Roddy McDowall (nume complet: Roderick Andrew Anthony Jude McDowall), actor, regizor de film și fotograf englez-american (n. 1928)

– 1999: A murit Akio Morita, inginer şi inventator japonez (a inventat walkman-ul); cofondator al holdingului electronic „Sony” (1946) (n. 1921) – 25 de ani

– 2002: A murit profesorul, istoricul şi scriitorul american Raymond T. McNally; specialist în cultura horror, autorul celui mai cunoscut studiu despre Dracula (n. 1931)

– 2003: A murit William Steig, scriitor, scenarist, unul dintre cei mai cunoscuţi realizatori de desene animate din America, creatorul, printre altele, al personajului Shrek (”New York Times Magazine” îl numea pe Steig ”regele desenelor animate”) (n. 1907)

– 2003: A murit actriţa americană Florence Stanley (n. 1924)

– 2004: A murit actriţa, cântăreața și dansatoarea americană Janet Leigh (n. 1927) – 20 de ani

– 2008: A murit André Bellec, cântăreţ francez, fondator al grupului „Les Frères Jacques” (n. 1914)

– 2017: A murit Evangelina Elizondo, actriţă mexicană de film şi televiziune (n. 1929)

– 2018: A murit Leon Max Lederman, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică în 1988, împreună cu Melvin Schwartz și Jack Steinberger, „pentru metoda fasciculului de neutrini și demonstrarea structurii de dublet a leptonilor prin descoperirea neutrinului miuonic” (n. 1922)

– 2019: A murit Diogo Freitas do Amaral, politician și profesor portughez de drept; liderul istoric al democraţilor-creştini portughezi şi unul din părinţii fondatori ai regimului democratic început în Portugalia în 1974; a jucat un rol important în formarea sistemului partidelor politice după deceniile de dictatură (n. 1941) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 2 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 2 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 2 octombrie 2024, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 2 octombrie

* Sunt marcați 615 ani (1409) de când era atestată cea mai veche pisanie românească (data inscripţiei care însoţeşte tabloul votiv existent în biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Gheorghe” din Streisângiorgiu, judeţul Hunedoara). Au fost menţionaţi „jupân” Chendreşu, ctitorul, şi soţia sa, „jupâniţa” Nistora, împreună cu fiii

* Cu 147 de ani în urmă (1877) Radu Porumbaru (1854 – 1913, unul dintre precursorii alpiniştilor români) a urcat pe vârful Mont Blanc (în timp ce se afla la studii la Paris). A fost primul român care a reuşit această ascensiune

* Cu 146 de ani în urmă (1878) Austro-Ungaria a recunoscut independenţa României (2/14)

* Acum 52 de ani (1972), în Danemarca, a avut loc referendumul pentru aderarea la Comunitatea Economică Europeană. Rezultatul a fost de 63,3% în favoarea aderării, la o participare la vot de 90,1%. Legea conform căreia Danemarca ar trebui să fie membră a CEE a fost adoptată la 11 octombrie 1972, iar Danemarca a devenit membru la 1 ianuarie 1973

* Sunt marcați 40 de ani (1984) de când se reîntorceau pe Pământ, după 237 de zile petrecute la bordul staţiei spaţiale Salyut 7, cei trei cosmonauţi sovietici – Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Alekseyevich Solovyov şi Oleg Jurjewitsch Atkow – încheind astfel cea mai lungă misiune în spaţiu de până atunci

* În urmă cu 27 de ani (1997) era semnat, de către ţările membre ale Uniunii Europene, Tratatul de la Amsterdam, de modificare a Tratatului UE, a Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene şi a anumitor acte conexe, un act juridic al Uniunii Europene al cărui scop a fost să reformeze instituţiile UE în pregătirea extinderii către noi state membre (intrat în vigoare la 1.V.1999). În martie 1996 s-a deschis la Torino (Italia) o Conferinţă interguvernamentală pentru revizuirea Tratatului privind Uniunea Europeană. Negocierile s-au încheiat la 2 octombrie 1997, când a fost semnat de cei 15 lideri ai statelor membre Tratatul de la Amsterdam. Tratatul astfel semnat l-a amendat pe cel de la Maastricht (1992), fără însă a-l înlocui. Cuprinde 13 protocoale, 51 de declaraţii adoptate de Conferinţa interguvernamentală şi 8 declaraţii ale statelor membre

* Cu 26 de ani în urmă (1998) Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea nr. 171/1998), adoptată, la Strasbourg, de Consiliul Europei la data de 16.XI.1989

* Parte esenţială a folclorului românesc, „Doina” a fost inclusă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanităţii (UNESCO) la data de 2 octombrie 2009, acum exact 15 ani, reprezentând al doilea element românesc, după ce „Ritualul Căluşului” a fost înscris în anul 2005 în această listă. Doina, după opinia majorităţii cercetătorilor, este una dintre cele mai unitare, mai specific constituite specii ale cântecului popular românesc, cu toate că arhitectura ei e prin excelenţă liberă şi supusă, mai mult ca oricare alta, momentului şi improvizaţiei. Ca melodie, doinele alcătuiesc o specie foarte veche în România, singurele melodii ce pot fi mai vechi ca doina sunt melodiile cântecelor ceremoniale care s-au mai păstrat până acum, în special ale colindelor. În anumite părţi ale ţării, doina a constituit până nu de mult unicul tip de melodie cunoscut pentru cântecele profane, fără caracter ceremonial. Melodiile de doină au purtat în trecut şi poartă şi astăzi texte din cele mai diferite: balade şi poezii lirice, legende şi poezii satirice, cântece de leagăn, bocete improvizate şi uneori chiar cântece vechi rituale care şi-au pierdut melodia originară

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Îngeri Păzitori (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5785); se încheie vineri, 4 octombrie, la căderea nopţii

– 1841: S-a născut Mihail Străjan, estetician, traducător şi profesor; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei; unul din ctitorii Ateneului Român (m. 1918)

– 1847: S-a născut memorialistul Francisc Hossu-Longin; „amintirile” sale reconstituie, fără pretenţii literare, dar cu savoarea autenticităţii, viaţa transilvăneană din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, oferind un interesant material documentar istoric; de profesie jurist, a fost apărător în procesul „memorandiştilor” (m. 1935)

– 1853, 2/14: S-a născut compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou” (m. 1883). NOTA 1: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 14 octombrie 1853. NOTA 2: Anul 2023 a fost declarat „Anul cultural Dimitrie Cantemir şi Ciprian Porumbescu”, pentru celebrarea vieţii şi operei cărturarului Dimitrie Cantemir şi a operei compozitorului Ciprian Porumbescu; vor fi organizate evenimente pentru celebrarea a 170 de ani de la naşterea compozitorului Ciprian Porumbescu şi comemorarea a 140 de ani de la moarte

– 1866: S-a născut istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1945)

– 1870: S-a născut Juarez Movilă, compozitor, critic muzical, folclorist şi editor de reviste de muzicologie (m. 1943)

– 1875: A murit Petrache Poenaru, inginer, matematician, inventator, pedagog și publicist; discipol al lui Gheorghe Lazăr; ca profesor la Sf. Sava şi director al Eforiei şcolilor naţionale (1832-1848) a avut merite deosebite în organizarea învăţământului naţional; în 1827 a brevetat, la Paris, invenţia tocului rezervor (cu titlul ”Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală”); a contribuit la înfiinţarea Societăţii Filarmonice (1833); a iniţiat Societatea agronomică şi Şcoala de Agricultură de la Pantelimon; a fost unul dintre întemeietorii Grădinii Botanice şi ai Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti; membru al Societăţii Academice Române din 1870 (n. 1799)

– 1897: S-a născut actorul ieşean Miluţă Gheorghiu, cunoscut mai ales prin rolurile în travesti din comediile lui Vasile Alecsandri (m. 1971)

– 1910: A murit naturalistul Dimitrie Grecescu, unul dintre întemeietorii cercetărilor floristice şi geobotanice din România; membru titular al Academiei Române din 1907 (n. 1841)

– 1911: S-a născut Miron Radu Paraschivescu, poet, eseist, memorialist, publicist şi traducător (m. 1971)

– 1914: S-a născut actorul, regizorul și profesorul Endre Senkálszky, membru onorific al Teatrului Maghiar de Stat Cluj (m. 2014) – 110 ani

– 1920: S-a născut antrenorul de fotbal Ştefan Covaci (m. 1995)

– 1921: S-a născut Dan Setlacec, chirurg, profesor, autor a numeroase tratate şi monografii medicale; iniţial, a activat cu precădere în domeniul chirurgiei cardiovasculare, fiind unul dintre primii specialişti români în domeniu (începând cu anul 1958 a realizat primele intervenţii pe cord cu hipotermie moderată); ulterior a abordat chirugia viscerală, oncologică şi endocrinologică (m. 2009)

– 1927: S-a născut Ion Predescu, avocat, profesor, senator (1990-2004), fost judecător al Curţii Constituţionale a României (2004-2013) (m. 2020)

– 1933: S-a născut Dana Comnea, actriţă de teatru şi film (m. 2013)

– 1935: S-a născut (la Mana/judeţul Orhei, azi în R. Moldova) Paul Goma, prozator, memorialist şi militant anticomunist; s-a stabilit în Franța, din 1977, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc (m. 2020)

– 1938, 2/3: A murit Alexandru Averescu, mareşal şi om politic; a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul eliberare şi întregire naţională (1916-1919; a condus bătălia de la Mărăşti din 1916); prim-ministru (1918, 1920-1921, 1926-1927) şi ministru în mai multe rânduri între anii 1919 şi 1938; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1859, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1939: S-a născut solistul de muzică uşoară Dan Spătaru (m. 2004) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Petre Măsală (poreclit și „Sbinghili”), dansator-călușar, declarat „Tezaur Uman Viu” din 2020; vătaf al călușarilor din Stolnici din 1962

– 1940: S-a născut handbalistul Gheorghe Gruia (nume complet: Gheorghe Gruia Marinescu), spranumit „mâna de aur a handbalului românesc”; a fost declarat de 7 ori cel mai bun handbalist al lumii; în 1978 el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din această ţară (m. 2015)

– 1940: S-a născut scriitorul, editorul și jurnalistul Viorel Ştirbu (m. 2015)

– 1942: S-a născut Romulus Diaconescu, prozator şi teatrolog (m. 2003)

– 1944: A murit (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (n. 1898) – 80 de ani

– 1946: S-a născut jurnalista Mihaela Cristea, realizatoare de emisiuni culturale la Televiziunea Română timp de peste trei decenii (m. 2005)

– 1950: S-a născut poetul Ion Stanciu (m. 2013)

– 1956: S-a născut Adrian Daminescu, solist de muzică uşoară, folk, rock şi compozitor

– 1959: A murit Samuel Mützner (cunoscut și drept Samys Mützner), pictor român interbelic de origine evreiască (n. 1884) – 65 de ani

– 1971: A murit Alexandru Colorian, poet simbolist şi publicist (n. 1896)

– 1973: A murit compozitorul Mihail Bârcă (n. 1888)

– 1980: A murit actorul Nucu Păunescu (n. 1912)

– 2002: A murit Tiberiu Olah, compozitor, muzicolog şi profesor român de etnie maghiară (n. 1928)

– 2021: A murit Petrică Moise, interpret și compozitor de muzică populară din regiunea Banat (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Vizita Prințului Albert al II-lea de Monaco la Consiliul Europei

– Strasbourg: Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange urmează să vorbească în fața Consiliului Europei

– Berlin: Președintele german Frank-Walter Steinmeier îl primește pe președintele kosovar Vjosa Osmani-Sadriu la Palatul Bellevue

– Mirabella Eclano, Italia: Reuniunea miniștrilor de interne din cadrul G7 (2 – 4 oct.)

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Adunarea Generală a Sinodului pentru viitorul Bisericii (2 – 27 oct.)

– Londra: Grupul ministerial OPEC+ se întrunește pentru a revizui politica petrolului

– Londra: Publicarea rezumatului politicii financiare a Comitetului de politică financiară (FPC) al Băncii Angliei

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul în august în zona euro

– Manila: Conferință de presă a companiei filipineze Cebu Pacific privind o comandă majoră Airbus

– Stuttgart, Germania: Deschiderea unui proces pentru fraudă împotriva fondatorului „Querdenker”, Michael Ballweg

– Paris: TotalEnergies – Ziua investitorilor (strategie și perspective 2024)

– Los Angeles: Audierea de pledoarie pentru unul dintre medicii acuzați de moartea actorului Matthew Perry

– Guineea: Manifestări de marcare a 66 de ani de la independența față de Franța

– Nuuk, Danemarca: Audierea privind încheierea arestării preventive în Groenlanda a opozantului vânătorii de balene Paul Watson

– R.D. Congo: Epidemia de Mpox în RDC – zi de vaccinare anunțată pentru 2 octombrie

– Busan, Coreea de Sud: Festivalul Internațional de Film de la Busan (2 – 11 oct.)

– Kyoto, Japonia: Deschiderea Muzeului Nintendo din Kyoto

– Patagonia: Eclipsă anulară (inelară) de soare vizibilă din Patagonia, regiune situată în sudul Americii de Sud, pe teritoriul statelor Chile și Argentina

– Shanghai: Turneul ATP de tenis – Shanghai Masters 1000 (2 – 13 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Nonviolenţei”, marcată începând din 2007, sub egida ONU, în ziua naşterii lui Mahatma Gandhi (n.2.X.1869 – m.30.I.1948), „părintele” Indiei independente, unul dintre cei mai mari militanţi pentru pace din lume, pionier al filosofiei şi al strategiei nonviolenţei; „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume” este unul dintre citatele celebre care aparţin lui Mahatma Gandhi

– Ziua naţională a Republicii Guineea; aniversarea proclamării independenţei – 1958

– 1852: S-a născut Sir William Ramsay, chimist şi profesor englez; cercetări în chimia fizică; a descoperit şi a izolat din aer, între anii 1894 şi 1898, gazele nobile (heliul, argonul, neonul, kriptonul şi xenonul); Premiul Nobel pentru chimie pe 1904; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1913) (m. 1916)

– 1869: S-a născut Mohandas Karamchand Gandhi (supranumit Mahatma, „suflet mare”), om politic indian, conducător al luptei de eliberare naţională a Indiei; lider (1919-1947) al partidului Congresul Naţional Indian; promotor al doctrinei social-politice şi filosofico-religioase a nonviolenţei (m. 1948, asasinat) – 155 de ani

– 1871: S-a născut Cordell Hull, om politic republican american; secretar de stat între anii 1933 şi 1944, colaborator apropiat al preşedintelui F. D. Roosevelt; Premiul Nobel pentru Pace în 1945, pentru rolul său în fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite (m. 1955)

– 1878: S-a născut Conrad Schlumberger, geofizician francez, creatorul primelor metode de prospecţiune electrică a subsolului; compania pe care a înființat-o, împreună cu fratele său Marcel, în 1926, Schlumberger Ltd., este încă una dintre cele mai importante companii de servicii petroliere din lume (m. 1936)

– 1879: S-a născut poetul american Stevens Wallace (m. 1955) – 145 de ani

– 1885: S-a născut Sigismund Zaleschi, cântăreţ polonez, mulţi ani solist şi regizor al Operei Române din Bucureşti (m. 1945)

– 1890: S-a născut actorul american de comedie Groucho Marx (numele real: Julius Henry Marx); membru (alături de fraţii săi – Chico, Harpo şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup „Marx Brothers”, reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1977)

– 1895: S-a născut actorul şi producătorul american de film Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat, cei doi având şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show” (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (m. 1974). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1897

– 1904: S-a născut scriitorul englez Graham Greene (m. 1991) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Sir Alexander R. Todd, biochimist britanic; cercetările sale asupra acizilor nucleici au dus la descoperirea structurii ADN-ului; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1957 (m. 1997)

– 1917: S-a născut, în Marea Britanie, medicul şi chimistul belgian Christian René De Duve; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1974, alături de belgianul Albert Claude şi americanul (de origine română) George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române (din 1999) (m. 2013)

– 1918: A murit Émile Moselly, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1907 (n. 1870)

– 1920: A murit Max Bruch, compozitor şi dirijor german (n. 1838)

– 1927: A murit Svante August Arrhenius, fizician, chimist şi astronom suedez; a elaborat teoria disociaţiei electrolitice (1887); cercetări în domeniul astronomiei, astrofizicii şi biologiei (studii privind aplicaţiile chimiei fizice în seroterapie); Premiul Nobel pentru chimie în 1903; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1859)

– 1933: S-a născut Sir John Bertrand Gurdon, biolog britanic, renumit pentru descoperirile sale remarcabile în domeniul transplantului nuclear şi al clonării; Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină în 2012, alături de Shinya Yamanaka, pentru pentru contribuția în domeniul reprogramării nucleare, o tehnică ce permite transformarea celulelor adulte în celule suşă, capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut în corpul uman

– 1944: S-a născut Ton Koopman (Antonius Gerhardus Michael Koopman), dirijor, organist, clavecinist și muzicolog olandez, cunoscut în primul rând pentru că a fost fondatorul și directorul Orchestrei și Corului Baroque din Amsterdam – 80 de ani

– 1945: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Don McLean

– 1946: A murit Ignacy Moscicky, fizician şi om politic polonez; autorul unei importante invenţii, condensatorul electric (1904); preşedinte al R. Polone în perioada iunie 1926 – septembrie 1939; membru de onoare străin al Academiei Române (1937) (n. 1867)

– 1948: S-a născut creatoarea americană de modă Donna Karan, considerată unul dintre designerii clasici din SUA

– 1951: S-a născut muzicianul britanic Sting (Gordon Matthew Sumner), compozitor, cântăreţ şi basist rock

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic James Hunter

– 1962: S-a născut Joe Lara, actor, artist marțial și muzician american; cunoscut mai ales pentru interpretarea personajului lui Tarzan în filmul de televiziune CBS „Tarzan in Manhattan” din 1989 şi a serialului „Tarzan: The Epic Adventures” (1996 -1997) (m. 2021)

– 1963: S-a născut jurnalista filipineză Maria Ressa, fondatoarea și conducătoarea „Rappler”, un site de știri online; co-laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2021, împreună cu rusul Dmitri Muratov, pentru lupta lor curajoasă pentru libertatea de exprimare

– 1968: A murit Marcel Duchamp, pictor şi desenator francez; rol important în mişcarea dadaistă şi cea suprarealistă (n. 1887)

– 1969: A murit scriitoarea australiană Katharine Susannah Prichard (n. 1883) – 55 de ani

– 1973: A murit atletul finlandez Paavo Johannes Nurmi, specializat în alergare pe distanțe medii și mari; poreclit „finlandezul zburător”, a fost unul dintre cei mai mari campioni din istoria atletismului; a câştigat nu mai puţin de nouă medalii de aur şi trei de argint la Jocurile Olimpice, a stabilit 22 de recorduri mondiale şi 13 neoficiale (n. 1897)

– 1974: A murit Vasili Şukşin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929) – 50 de ani

– 1985: A murit actorul american de film Rock Hudson (n. 1925)

– 2017: A murit Tom (Thomas Earl) Petty, compozitor, producător de înregistrări, multi-instrumentalist şi cântăreţ american de muzică rock (n. 1950)

– 2018: A murit (asasinat) Jamal Khashoggi (nume complet: Jamal Ahmed Hamza Khashoggi), unul dintre cei mai proeminenți jurnaliști și comentatori politici ai generației sale din Arabia Saudită și lumea arabă în general; s-a remarcat prin editorialele scrise pentru „The Washington Post”, în care critica politica prințului moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman, și ale tatălui său, regele Salman (n. 1958)

– 2019: A murit cântăreaţa, compozitoarea și chitarista americană Kim Shattuck, solista formaţiei de punk rock „The Muffs” (n. 1963) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 1 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 1 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 1 octombrie 2024, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 1 octombrie

* Cu 169 de ani în urmă (1855) apărea (cu întreruperi până în noiembrie 1860), la Iaşi, ziarul unionist „Steaua Dunării”, sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Publicaţia a fost tipărită şi la Paris, în versiune franceză, sub denumirea „L’Etoile du Danube” (4.XII.1856 – 1.V.1858) (1/13)

* Acum 166 de ani (1858) era înfiinţată la Bucureşti „Casa de Ajutorare şi Prevedere a Lucrătorilor Tipografi”, organizaţie de ajutor reciproc, constituită din muncitori şi patroni, primul preşedinte fiind C. A. Rosetti (1/13)

* În urmă cu 164 de ani (1860) s-a înfiinţat, la Iaşi, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune (pe baza decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza); primul director, muzicianul Francisc Serafim Caudella. La 6 octombrie 1864, Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune, ce se compunea din două şcoli, una la Iaşi şi alta la Bucureşti. În acelaşi an, a fost aprobat Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, cu secţiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi 1883 (1/13)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când, în temeiul decretului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu denumirea de „Şcoală de Ponţi şi Şosele, de Mine şi Arhitectură”, a fost înfiinţat Învăţământul de Arhitectură. În aprilie 1891, Comitetul de Conducere al Societăţii Arhitecţilor Români, a luat hotărârea să constituie, sub auspiciile sale, o şcoală particulară de arhitectură. Aprobată în august 1892 şi condusă de Ion Socolescu, Şcoala de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români a funcţionat cu regularitate timp de 5 ani. Această şcoală particulară a fost oficializată ca învăţământ de stat, sub denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, prin reforma învăţământului iniţiată de ministrul Spiru Haret, în decembrie 1897. Prin Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri al RPR cu privire la construcţia şi reconstrucţia oraşelor şi organizarea activităţii din domeniul arhitecturii din 14 noiembrie 1952, Facultatea a devenit cunoscută sub denumirea de Institutul de Arhitectură. Prin Decretul nr. 147/1953 Institutului i s-a conferit numele lui Ion Mincu. Sub această titulatură instituţia a funcţionat până în anul 2000 când, în urma hotărârii Senatului universitar, denumirea a fost modificată în Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, care este şi în prezent titulatura oficială

* Sunt marcați 155 de ani (1869) de când Oficiul Poştal din Austria emitea primele cărţi poştale din lume, ca urmare a propunerii dr. Emmanuel Hermann (primele cărţi poştale româneşti datează din 1894)

* În urmă cu 152 de ani, la data de 1/13 octombrie 1872, s-a înfiinţat, la Bucureşti, în cadrul unei adunări convocate ad-hoc la Ateneu, „Asociaţia generală a lucrătorilor din România”, prima organizaţie profesională care cuprindea muncitori din toate ramurile de producţie. A editat (începând din 5/17.XI.1872 până în 1873) gazeta săptămânală „Lucrătorul român”

* Acum 142 de ani (1882) inginerul H. Ilade inaugura, la Bucureşti, prima „fabrică de curenţi electrici” din România. Clădirea în care a fost instalată pe Calea Victoriei. O lună mai târziu este pusă în funcţiune cea de-a doua uzină, la Gara de Nord. Uzina din centru deservea Palatul Regal şi Teatrul Naţional. Sistemul introdus de Ilade – utilizarea lămpilor cu arc, la tensiuni ridicate – nu a dat rezultate mulţumitoare. În 1885, inginerul american de origine română, Francisc Jelle, asistentul lui Thomas Edison, a venit în ţara noastră, unde a construit o uzină mult mai performantă

* Cu 117 ani în urmă (1907) apărea (până în 1914), la Braşov, revista de cultură în limba germană „Die Karpathen”, iniţiată şi editată de scriitorul Adolf Meschendörfer

* Acum 101 ani (1923) era inaugurat Spitalul Central de Boli Nervoase și Psihice, actualul Spital Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Profesorul Alexandru Obregia (care a fost și primul director al spitalului, din 1923 până în 1930) și primul-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino au propus o lege pentru înființarea unui ospiciu pentru alienați, lângă București, mai exact pe terenul deținut de Eforia Spitalelor Civile, între Filaret și Văcărești. În 1907 a început construcția unui spital de psihiatrie la standarde europene, după planurile concepute chiar de prof. Obregia, dar izbucnirea Primului Război Mondial a întârziat inaugurarea acestuia până în 1923. De-a lungul istoriei sale, spitalul a purtat și denumirile de: Institutul de Boli Mentale, Nervoase şi Endocrinologice, Spitalul unificat nr. 9, „Dr. Gh. Marinescu”, Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie „Prof. Dr. Gheorghe Marinescu”

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când era adoptat Calendarul gregorian de către Biserica Ortodoxă Română (BOR), ziua de 1 octombrie devenind 14 octombrie. Calendarul gregorian a fost introdus în uzul BOR de primatul ei, Mitropolitul Miron Cristea, fiind primit de aproape întreaga comunitate ortodoxă

* Acum 92 de ani (1932), într-o zi de duminică, la ora 14:00, s-a auzit, la Radio, „mica jucărie muzicală” care anunța apariția primului cuplu umoristic al undelor radiofonice, Stroe şi Vasilache: „Alo, alo, aici e Radio/ Stroe şi Vasilache/ Lache, lache, lache!…”. Ei au fost cei care au îmbogăţit forma emisiunii «Ora veselă» cu melodii, cuplete muzicale, cu umorul lor plin de candoare şi lirism, satira lor fiind doar sugerată. Semnalul se va permanentiza ulterior cu binecunoscutul generic: Ora veselă, doamnelor, / Ora veselă, domnilor, / Ore vesele pleacă-n zbor către inimile tuturor!, preluat şi de cuplul Horia Şerbănescu – Radu Zaharescu. Emisiunea a purtat şi alte nume de-a lungul timpului: „Radio-Magazin”, „Satiră şi umor”, „Comici vestiţi la microfon”, „Unda veselă”. Maestrul Ion Vova (1917-2011) a fost animatorul emisiunii vreme de 55 de ani. Acesta reprezintă un alt moment de referinţă pentru „Ora veselă”, pe lângă data de 17 ianuarie 1929, când a fost transmisă pentru prima oară emisiunea radiofonică de umor „Ora Veselă”. Deşi se intitula Ora veselă, emisiunea nu dura mai mult de 10 – 15 minute la acea vreme şi era scrisă şi interpretată de cunoscutul actor Ion Manu

* Acum 78 de ani (1946) era pronunţată sentinţa în primul proces al principalilor criminali de război nazişti de către Tribunalul Militar Internaţional de la Nürnberg, Germania (care a funcţionat în perioada 1946-1949)

* Cu 76 de ani în urmă (1948) avea loc, la Cluj, în prezenţa a 36 de preoţi uniţi (iniţial fuseseră programaţi 38 – replică în timp la numărul celor 38 de protopopi care au participat la Sinodul unionist din 7.X.1698, în frunte cu episcopul Atanasie Anghel), o adunare care a adoptat, în numele celor 430 de preoţi uniţi, „favorabili” trecerii la ortodoxie, „Proclamaţia de revenire” a Bisericii Române Unite în sânul Bisericii Ortodoxe Române. La data de 7 octombrie, Episcopatul Bisericii Române Unite a adresat o scrisoare-protest şi un memoriu autorităţilor comuniste. În data de 21 octombrie, la Alba-Iulia, delegaţiile din toate parohiile uniaţilor au făcut act de supunere faţă de Patriarhie. De fapt, Biserica Unită (greco-catolică) a fost desfiinţată din ordinul autorităţilor, numeroşi preoţi şi înalţi ierarhi greco-catolici (episcopii Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, Iuliu Hossu, Ioan Bălan şi Vasile Aftenie) au fost arestaţi, în perioada 27-29 octombrie, mulţi dintre ei murind în temniţele comuniste. La 1.XII.1948, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a emis Decretul 358/1948, prin care se stabilea încetarea practicării cultului greco-catolic şi exproprierea bunurilor acestuia. Prin Decretul-lege din 31.XII.1989, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a abrogat Decretul 358/1948, situaţia juridică a lăcaşelor de cult greco-catolice urmând a fi reglementată ulterior

* În urmă cu 66 de ani (1958) era creată Agenţia spaţială americană NASA (National Aeronautics and Space Administration – Administraţia Naţională pentru Aeronautică şi Spaţiu). Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spaţial cu echipaj uman şi au fost conduse sub presiunea competiţiei între SUA şi URSS (Cursa spaţială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, iniţiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spaţiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supravieţui în spaţiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spaţiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul american pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Una dintre cele mai recente realizări ale NASA, o zi istorică pentru savanţi, a fost amartizarea robotului spaţial Curiosity, la data de 6 august 2012, ora 8:32 (ora locală), după o călătorie de aproape opt luni şi 567 de milioane de kilometri. Acest sofisticat robot spaţial, practic un laborator mobil, a început căutarea eventualelor semne de viaţă pe Marte, pentru a perioadă de doi ani. Curiosity este primul laborator ştiinţific, cu propulsie nucleară, trimis către o altă planetă. La data de 28 septembrie 2015, NASA a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a descoperit cea mai clară dovadă din istorie privind existenţa apei în stare lichidă pe planeta Marte

* Consiliul de Stat emitea, la data de 1 octombrie 1966, acum 58 de ani, Decretul 770 (completat prin Legea 6/1973), iniţiat de Nicolae Ceauşescu, prin care se interzicea întreruperea cursului sarcinii (avortul), măsură abuzivă ce a determinat numeroase decese şi înrăutăţirea sănătăţii femeilor ca urmare a unor intervenţii abortive în condiţii de clandestinitate. În plus, măsura nu a fost însoţită de asigurarea unor condiţii sanitare şi materiale propice creşterii şi instruirii copiilor. În 1957 s-a emis Decretul 463, prin care a fost legalizat avortul la cerere. Decretul 463 a „produs” 7.521.100 de avorturi, în numai nouă ani, din 1958 până în 1966, iar în 50 de ani, între 1958 şi 2008 au fost făcute 22.178.906 avorturi

* În urmă cu 53 de ani (1971) avea loc inaugurarea „Disney World”, renumit parc de distracţii de lângă Orlando/Florida. În data de 17.VII.1955 a fost inaugurat „Disneyland”-ul, de lângă Los Angeles/California, primul parc de acest gen, creat de Walt Disney (1901-1966; producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie), care a căutat, încă din anii ’30, o formulă care să-i permită să-şi prezinte tridimensional întreaga creaţie

* Acum 42 de ani (1982) Helmut Kohl (1930 – 2017) a devenit cancelar al Republicii Federale Germania, pe care a guvernat-o timp de 16 ani (1982 – 1998), mai mult decât oricare alt cancelar. Punctul culminant al carierei sale politice a fost reunificarea Germaniei, precedată de căderea Zidului Berlinului. În 1998, după un eșec al partidului său în alegeri, Kohl s-a retras din fruntea Uniunii Creștin-Democrate (CDU), formațiune pe care a condus-o 25 de ani

* Cu 32 de ani în urmă (1992) era deschis, la Bucureşti, Centrul Cultural Ungar (la 8 octombrie acelaşi an a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român), actualmente purtând denumirea de Centrul Cultural Maghiar București

* În urmă cu 26 de ani (1998) intra în vigoare statutul oficial al „Europol”, organism al poliţiilor europene, cu sediul la Haga, ce operează sub egida Uniunii Europene (statut devenit operaţional de la 1.VII.1999). Convenția de instituire a Europol, în temeiul articolului K3 din Tratatul de la Maastricht, a fost aprobată în 1995 și, după ratificarea de către statele membre, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. În conformitate cu Convenția de la fiecare stat membru a fost obligat să desemneze o unitate națională pentru a face legătura între propriile autorități competente și Europol

* Se împlinesc 20 de ani (2004) de la inaugurarea Muzeului Național Filatelic, cu ocazia celui de al 23-lea Congres al Uniunii Poștale Universale, în prezența a 40 de miniștri, reprezentanți ai Administrațiilor Poștale de pe întregul mapamond, fiind amenajat în incinta Muzeului Național de Istorie a României. Muzeul Național Filatelic, conceput ca o instituție culturală a Poștei Române, are misiunea de a promova cunoașterea și înțelegerea lumii întregi, prin studierea timbrelor, a scrisorilor sau a altor mijloace de comunicare prin poștă

* Acum 19 ani (2005) pugilista Mihaela Cijevschi (categoria 54 kg) devenea prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia

* Cu 13 ani în urmă (2011) intra în vigoare Noul Cod Civil (Legea 287 din 17 iulie 2009) şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia. Noul Cod Civil a înlocuit vechiul cod intrat în vigoare la 1 decembrie 1865 și adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

* Cu 7 ani în urmă a avut loc Referendumul de independență catalan. Desfășurat la 1 octombrie 2017 în comunitatea autonomă spaniolă a Cataloniei, a fost adoptat de Parlamentul Cataloniei ca Legea referendumului privind autodeterminarea Cataloniei și convocat de Generalitat de Catalunya. Acesta a fost declarat neconstituțional la 7 septembrie 2017 și suspendat de Curtea Constituțională a Spaniei după o cerere din partea guvernului spaniol, care a declarat că este o încălcare a Constituției spaniole. În plus, la începutul lunii septembrie, Înalta Curte de Justiție din Catalonia a emis ordine poliției pentru a încerca să îl prevină, inclusiv prin reținerea diferitelor persoane responsabile de pregătirea acestuia. Din cauza presupuselor nereguli în timpul procesului de vot, precum și a utilizării forței de către Corpul Național de Poliție și Garda Civilă, observatorii internaționali invitați de Generalitat au declarat că referendumul nu a îndeplinit standardele internaționale minime pentru alegeri, deși guvernul regiunii autonome Catalonia a anunţat că 90% dintre catalani s-au pronunţat în favoarea independenţei faţă de Spania

Aniversări – Comemorări

– Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Acoperământul Maicii Domnului; Sf. Ap. Anania (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Tereza a Pruncului Iisus, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Luptei împotriva Cancerului de sân” stabilită prin Legea nr. 273/2015 şi iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului; decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. NOTĂ: Octombrie este desemnată de OMS ca fiind luna de conștientizare a cancerului de sân în țări din întreaga lume

– „Ziua Persoanelor Vârstnice” a fost stabilită în 2023 (- 1 an) de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Decizia a venit în contextul Anului omagial 2023 al pastorației persoanelor vârstnice

– „Ziua Scafandrilor Militari”; la 1.X.1976 s-a înfiinţat (pe structura Grupului 279 Scafandri Mangalia, care fiinţa din 1967) Centrul de Scafandri din Constanţa al Marinei Militare Române, singura instituţie din România autorizată să breveteze scafandri profesionişti şi să autorizeze şi să inspecteze activităţile cu scafandri. Acest statut, întărit prin HG nr 350 din 21 iulie 1993, este urmarea anilor de muncă asiduă în Laboratorul Hiperbar, a miilor de ore de scufundări simulate şi reale, a recordurilor proprii de scufundare, a cercetării ştiinţifice aplicative sau lucrărilor de mare complexitate executate, atât în folosul Forţelor Navale, cât şi al economiei naţionale

– „Ziua Sectorului 2″, marcată, începând din 2019 (- 5 ani), la inițiativa viceprimarului Dan Cristian Popescu. Preafericitul Părinte Patriah Daniel a acordat binecuvântarea ca Primăria Sectorului 2 al Municipiului București să primească ocrotirea Acoperământului Maicii Domnului, prăznuit în fiecare an la 1 octombrie

– 1864: S-a născut Gheorghe Ghibănescu, istoric, genealogist şi filolog; paleograf şi slavist, a fost unul dintre editorii asidui de documente medievale; membru corespondent al Academiei Române din 1905 (m. 1936) – 160 de ani

– 1878: S-a născut Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet, autorul a numeroase traduceri din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Ibáñez, Stendhal ş.a; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (m. 1942)

– 1887: S-a născut Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) și publicist (m. 1919)

– 1888: S-a născut Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (m. 1962)

– 1890, 1/13: S-a născut Constantin C. Nottara, compozitor, violonist şi critic muzical; fiul actorului Constantin I. Nottara (m. 1951)

– 1892: A murit Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (n. 1822, la Mamorniţa, azi în Ucraina)

– 1899: A murit Anton Bacalbaşa, prozator, traducător, publicist (întemeietorul revistei „Adevărul literar”; împreună cu Ion Luca Caragiale a editat prima serie/1893 a revistei umoristice „Moftul român”) (n. 1865) – 125 de ani

– 1905: S-a născut Gheorghe Danga, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1959)

– 1914, 1/14: A murit istoricul Ioan Mihaly (de Apşa); a desfăşurat o intensă activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureşeni; preocupări şi în domeniile numismaticii, diplomaticii şi arheologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1901 (n. 1844, la Apşa, azi în Ucraina) – 110 ani

– 1915: S-a născut poetul Nicolae Coban (m. 1996)

– 1919: S-a născut medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004) – 105 ani

– 1921: S-a născut fostul antrenor de fotbal Angelo Niculescu; recunoscut oficial de FIFA, în anul 2011, ca fiind inventatorul stilului tiki-taka; făuritorul primei generaţii „de aur” a naţionalei, pe care a calificat-o pentru prima oară după 32 de ani la Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 (Mexic) şi în premieră în sferturile Campionatului European (m. 2015)

– 1923: S-a născut Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (m. 2020)

– 1926: S-a născut Alexandru Miran (pseudonimul lui Mircea Alexandru Pop), poet, traducător (din greacă) și medic pediatru (m. 2019)

– 1927: S-a născut (în comuna Lozova-Vorniceni, azi în R. Moldova) Nestor Vornicescu (prenumele la naştere: Nicolae), teolog, istoric şi prozator; fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (înscăunat în aprilie 1978); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2000)

– 1929: S-a născut regizorul de film Gheorghe Vitanidis (m. 1994) – 95 de ani

– 1932: S-a născut fizicianul, lingvistul și profesorul Ioan-Iovitz (sau Ioviț) Popescu; specialist în optică și fizica plasmei; a pus bazele domeniului laserelor cu raze gamma; împreună cu dr. Denisa Popescu şi cu profesorul american Carl B. Collins, a fost propus la Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1981, pentru cercetările de pionierat din domeniul spectroscopiei laser multifotonice, realizate în cadrul unei cooperări româno-americane; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2023). NOTĂ: Fizicianul s-a născut pe 29 septembrie 1932, dar a fost declarat două zile mai târziu, pe 1 octombrie

– 1935: A murit generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877-1878) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (n. 1852)

– 1937: S-a născut filologul, scriitorul și profesorul universitar Gheorghe C. Moldoveanu, un reper pentru învăţământul filologic sucevean (m. 2020)

– 1939: A murit Ion Poenaru, medic veterinar și profesor; considerat ctitor al clinicii medicale veterinare moderne (n. 1868) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Silvia Tecoanță, meșter popular din localitatea Alţâna de pe Valea Hârtibaciului, din județul Sibiu, bună cunoscătoare a artei țesutului; declarată „Tezaur Uman Viu” în 2013

– 1940: S-a născut omul de afaceri şi jurnalistul Mihai Cârciog, unul dintre primii patroni media din România post-decembristă; a înfiinţat, la începutul anilor ’90, o serie de reviste (Expres, Expres Magazin, Infractorul, Telegraf-Constanţa, Academia Caţavencu, Cuvântul, VIP), cotidianul Evenimentul zilei (1992), precum şi posturile Tele 7abc, SOTI Neptun, TV89 Timişoara (m. 2011)